ISTORIA ROIÂNILOR

132
egnenil eraa forte evlaviosi ; biserica si clerul erat fOrte respectati
si tOta lumea, c1omni,boier i popor de jos, se intrecOU in a
darui pe rnembrii clerului si locasurile stinte cu lucrun ran si
scumpe.Durninica i sarbatorile se statea la biserica obuna parte
din i, rugandu-se lui Dumnedet cu cea mai mare evlavie. La
Pasci,laCraciun si la BobotOza, nenumérati preoti cutrierail casele
Omenilor purtand icOne i Mc Ond rugaciuni; multi din aceste
preoti erat straini, mai ales Greet, atrasi in Muntenia si Mol-
dova prin darniciile poporulm fata cu el. Erail ospetati si
gazduiti pe socotéla domniei, fOrte onorati de On lumea
daruiti cu bogate darmi. Totusi aceste legiuni de preoti si de
calugari erag departe de a da poporului exemple de purtare
frumOsa i morala. ET se folosiaU numai de nesciinta lui spre
a'l explOta.
Pelreceri i Illx. In afara de serbarile religiOse care
erat fOrte gustate, mai petrecéU Ornenii cu mese, in care
mancarea si mai ales beutura nu erau de loc cumpëtate, asa
ca adese-ori boierii ce fusese ospëtati la mesele domnesci,
trebuiat sa fie dusi pe brake pe la casele lor. Se mai vese-
Hat apoi cu lautari i danturi nationale, precum hora sat
debrag, pe care le jucat boierii si jupanesele, nu numal in
case, dar i prin curti i pe strade. De cand in cand venia
cate o trupa de gimnastica sag jucatori pe franghie, care
minunag lumea prin exercitiile Ion. Asa buna Ora se pomeni
mult timp in Moldova pc) un Pehlivan arab care sarea de
odata peste 8 bivoli pusi unul langa altul, dandu-se in saritura
14 peste cap in aer.
Cei bogati, si mai ales domnii, erau buxoi, adeca le
placea sa-si arate avutia lor Si anurne prin hainele cele bogate,
juvaerurile cele scumpe i mai ales prin cal numerosi
si de pret.
Unit boeri avOil i curti fruipOse, incap6tOre, cu cate
o manastire in launtrul lor, cu pareth zugraviti de mesteri
straini, cu scari de marmura, cu bai si gradini. Desfetarile
intelectuale (teatre, concerte) lipsiati cu totul. Mintea gasia
o destRare numai in ideile religiOse, in sarbatorile bisericesci
si in petreceri de rand.