ISTORIA ROIÂNILOR

prea grelelor contributii. Adeso ori le vindeaa el singuri until
boier sau unei manastin vecine si ramaneau ca locuitori ai
devonite boeresci sau manastiresci. Incetase de a mai
Ii mosnem san razie.,il si deveneau uani supusi, indatoriti
a munci stapaimlin Ion atata timp cat ii va placea acestuia
sa le ceriti. Multi stapani indatorind la munci prea grele pe
Oram, ei
itt
fugeau Ia alth urn buni i nrti omenosi. De la o
vreme stapanh cel ri, temdndu-se sa ramana cu mosiile
desgolite de locuitori, introdusera obiceiul de a readuce cu
sila pe locuitoral fugit la a lui locuinta. Cu timpul, acest
alum ln caracterul unin obiceia juridic si Mihaiti Vitkul ii
consfinti chiar prin Un hrisov al s6u. De atunci inainte taranil
supusi ajunsera erbz, adeca Omeni ce nu aveaa vole a se
stramuta dupa placul lor do pe o mosie pe alta.
Urmari asupra organizatiei militare. Reducerea num6rului
taranilor lilieri micsura pe acel al calitrasilor. Pe de alta
parte stapailh, avOnd intones a nu pierde prin morte sail prin
Iliga pe taranit lor supusi Mr1 mat lasau sa fie recrutati in
corpul dorobantilor. Armata nationala se micsura necontenit
,era inlocuita en mercenan straini, asa numita lefegh, ce
luptau pentru banii cu care &ail p1atii. Acesti mercenari trebuiau
sa se intretina ei cu hrana Si imbracamintea din léfa
cc, o primeati; dar ei preferaa, in loc de a cheltui banil lor,
sa prade taxa in care slujiaa, pentru a's1
dodandi cele trebuinciOse.
Apoi mercenarh, care luptaa pentru plata, nu se puteau
asamilna in curajul lor cu fOstele ostiri nationale, in care
fie-ee soldat apöra patria mt i bucata lui proprie de parn6nt.
Ultimele incercari de a mai intrebuinta puterile taranilor, spre
a scapa de apOsarea turcéscii, sunt acele ale lul IOn Voda
cel Cumplit si ale lui Mihaia Vitkul. Acest din urma insa,
in luptele lui in ArdOl si Moldova, intrebuintaza mai ales mercenari.
§ 86.
Coltura, datine, ObiceiurT.
Predondnarea biserieei.In tot rastimpul strecurat de
la intemeerea tarilor romilue pana la Mateiu Basarab si Vasile
Lupu, cugetarea romanesca fu predomnita de religie ;