ISTORIA ROIÂNILOR

198
nelink,tesc domnia mi Petra S:chiopul. El este rasturnat dedoua,
on de el, cu ajutorul Cazacilor. Turch vedend ca. Petra
nu se pOte mantinea in scaun, ii destitue, cu tote staruintele
puse de mama hu. Chiajna, spre a nu scapa pozitia ce o avea,
mijlocesce prin bam sa se dee tronul Moldovei tratelm:ee Iancu
Sasul, fiul lut Petra Bares ea o sasOica din Brasov. Acest
Sasul, fOrte indatorit la Tura jafuesce tara intr'un chip ingrozitor,
impunend intre alte birun si luarea din zece bol
until.
Mid este mazilit, esa din Moldova cu 100 de caa
de avgre, 40 nunau de barn. Este scos tocmai din pricina
acestor jafun, si Petra Fp:chiopul revine a doua Ora in Moldova,
tot pnn sprijinul -muniel sale Chiajna. El nu numal
ca. sporesce tributul cu 10.000 de galbem pe an si se lega
a
plati tOte datoriile de la Linea Voila Sasul, dar inca se-
indatoresce a da in termin de un an 100,000 de galbeni,
atara de banii dati pentru capetarea domaiet, din carecea
mai mare parte o imprumuta la 'Duch si Grech din
Constantinopole, pe procente neaudit de marl. Aduce cii
el in Moldova pe tott creditont set, intre care si pe mi Italian,
Ilerlolonteo &tali, care face pe Petra se dee un fOrte mare a-
Vint catolicism alai in Moldova. Turch vedc,nd pe Petru atat desupus,
it mat cer inca o adaugire de tribut. care ne ma].
putend fi scos din tara, i Petra find atat de afundat in
datoril, incat nu mai putea scapa tie ele, fuge in Germania,
Pe timpul Jut Petra §chiopul,
regina Elisabeta din Anglia
ineheie -an tratat comercial cu Moldova, pnn care castiga
dreptul negotulut liber in tara, platind vama 3 la suta.
A ron Tiranul ce se numea si Abraham si era de ongine
Evreu, dar botezat, cumpera domnia la POrta cu 300.000
de galbeni, si vine in Moldova urmat de numerest. creditor].
Pentru a se putea plati tie el, ii trimetea sa amble prin tara
cu strangetorh darilor, schingiuind pe locuiton in modal cel
mai neomenos, pentra a scOte bani en on-ce .plet. Poporul
boierif de opotriva apesatt, se rascOla. Aron tae pe logofetul
hwumnul, pe vornical Ihtchun i pe vornicul Nos. Nita
audind de cruditnele la)", II mazilesce ; insa creditorh lui, speriett
ca'sl vor perde banii, al6rga la Nita, cer i obtin reintOrcerea
lal in domnia Moldovet.