ISTORIA ROIÂNILOR

1 22
Turci, chemand ast-fel pe Turd a se amesteca si in domniile
Moldovei, dupa cum se amestecase ei Inca de mult in
domniile Munteniei. Pe langli banii cheltuiti de Rare§ cu capetarea
domniei, el mai consimte a spori darul la 12,000 de
galbem, i acesta ie de acuma numele de harakiu (tribut) ;
a tinea in Moldova, peutru paza, 500 de c61an turci si de
a lasa la Constantinopole pe fiul seu ca .ostatec. De §i Petru
luase domnia cu ajutorul Turcilor, totusi in secret este dusmanul
lor. Tocmai la reurcarea lui Petra in scaun (1541)
m6re Zapolia. Ferdinand vra se puna maim pe Ungaria si
ataca cetatea Ofen. Soliman face atunci o noun expeditie iii
contra Germanilor, §i pentru a asigura mai bine stapanirea
Turcilor asupra acestei Off, preface Ungaria propriu disa in
pasalic, lasand numal Transilvania in stare de tara tributara,
liii IOn Sigismund. fiul minor al Iui Zapolia, sub epitropia,
mumei sale Isabela si a calugtuului Martinuzzi.
Infiintarea pa§alicului de Ofen spaimanta pe Nemti
care se hotarira Ia o mare expeditie in contra Turcilor. S.
organz6za o armata pusä dus loachini de Brandenburg care
cere de la Petni Bares se iee parte la lupta contra pagae
nilor. Petru voind sa se folosasca de prilegiul oferit liii, spra
scapa de urichIsa snpanire turc6sca, prin un tratat secree
Incheiet in 1 Mart 1542, se obliga a incunosciintl pe Ioachimt
despre tae pasurile Turcilor, si daca s'ar intampla sa fie
nevoit a lupta alaturea cu Turcii, sa treca in focul luptel
in partea crestinilor i s. caute a da pe impëratul turcesc
vitt sail mort, in manile Germanilor. Moldova era primita
prin acest tratat in confederatia germana. Pentru sustinerea
cheltuelelor rasboiului, Rare§ trebuia sa primésca
barn ri el se obligA a da armatei germane 30,000 de vite cu
pret moderat. In loc insa ca Rare§ sa primesca ham de la
Nemti, le da, el lor cu imprumut, ceea ce, impreuna cu imprumuturile
facute de Petru Musat i Alexandru cel Bun Polonilor,
arata Moldova ca o tara, indestul de bogata in acele
thnpuri. Suma pe care Nemtii se recunosc a o datori ml
Bares se urca la cifra, colosala pentru acele timpuri, de
500,000 de galbeni. Ast-fel isbutise Petru Rare§ asigura
positia intre cele doua puteri rivale ; ba chiar statea atat
de bine cu Turcii, ca. acestia ordona Isabelei a restitui lui
Rare§ Rare§ Ciceul .§i Cetatea de Baltä, pe care Zapolia le