ISTORIA ROIÂNILOR

114
racte rizaza pe eroul muntén. Apoi o incredere mare in no
rocul seu si o indraznela fOrte rostita in tOte intreprinderile
lul. Asa el se revolta m contra Turcilor, inainte ca sa'i fi
venit ajutorul din Ardil si din Moldova ; trece la cucerirea
Transilvaniei fara a astepta ordinul impe'ratulm ; intreprinde
apoi pe aceea a Moldovei, chiar sciind c indeplinesce o
fapta pozitiv neplacuta Im Rudolf. La. Mirislau face gresala
de a parasi positia lui cea fOrte tare si de a se lua dupa
Basta, care vroia tocmai sal insale, prefacendu.se a se retrage.
Pretutindene Mihaiu lovesce inainte de a gandi. El
era omul faptei, n1.1 acel al cugetarei. Acest caracter prea
Pornit i'a facut si bine si rau. Bine. caci indraznind mult,
a realizat multe lucrun, ce ar fi parut pentru alth peste
putinta chiar de visat ; rau, caci l'a impins a comite greseli
care l'au facut sa, piarda positia dobânclit i chiar viéta hu.
Starea polilicil. economicO i sociabl pe-thnpul lai JRhain
Vite'ztd. Starea politica a Munteniei promitea sa se
schimbe mult in bine, prin silintele mi 1iliaiu. Tara scapase
de impilarile Turcilor, care nu mai indraznira cat timp domm
Mihaiu, a cere iiici cel mai mic dar de la Muntem. Acest
folos, daca ar fi putut sa semantina, ar fi fost un bine nospus,
caw ar. fi aperat Muntenia de jafun 5i
asupriri. Daca
insa In privirea politica Muntenia s-apase de Turci, nevoile
de barn ale ha Mihaiu Vitézul provenite din numerOsele
armate de soldati platiti cu 16fa, trebuiau sa aduca grele
dile asupra poporulm ei cel de jos. Pe boierh muntem Mihaiu
ii cultiva SI1 apera, caci avea nevoie SLi castige iii
favOrea lin. De altmintrele in timpul lipsei lm din tara, boierh
ar fi putut usor sa se rascOle si sa facia pe Mihaia sa
piarda tronul Orel sale bastinase. lie aceed Mihaiü i jartfesce
boierilor pe taranii muntem. Pana la el tarann ajunsese
in mare parte serbi pe mosiile boieritor, adeca nu se
mai put6u stramuta do pe ele fara invoirea stapanilor lor.
Taranii deci, nu mai put6u parasi mosiile proprietarilor lor,
care Ii apesau prea mult ca muncile cerute in favórea lor.
Ei trebuiau sat sufere cele mat grele asupriri, fara a putea
parasi mosia pe care locuiau. Acest obiceiti era insa numai
un abuz. Mihaia Vitézul, dupa cererea boierilor, ilpreface in
0 lege.