ISTORIA ROIÂNILOR

curs
DE
ISTORIA ROIÂNILOR
PE:--ITRU
ŞCOALELE SECUNDARE
INTOCMIT nup Ă NOUL PROGRAM
DE
A. D. XENOPOL
PHOFESOH LA UNIVERSIT.\TI:::A DIN IAŞY, )!E)IBIIU AL ACADEIIEY HOMilNE
·
Şi AL . OCI ITĂTEY J. TOHICIC OI:\' PAHIS.
(.cu hrţI .istorice şi mal multe ilnstraţiunl)
EDI'I'IA III
RE\·.Zt:TĂ ŞI ADAOSĂ
1 Aşi
JWITUHA L1BRĂHIEI FRATI"! ŞARAGA ŞI TIPOGHAFTEY II. GOLJ)Nl"
U\97

Aprobatä prin oficia No. 4911 din 29 April 1887 de
cAtrit onor. Ministeriu al Cultelor si Instructiunel Publice
ea manual didactic pentru §coalele secondare..
Toate exemplarele vor purta semntitura autoruluL
(Este oprita once reproducere din text, a stampe
lor si a härtilor).
IA.5Y, STABILIMENTUL GRAF1C 111RON COSTIN"

PREFA TA LA EDITIA I
Ceitrd pro/esori
Manualul ce'l dat astacji la lumina este o prelucrare
cu totul noua a celui de mai inainte, prelucrare intreprinsa
pe basa studiului nia amanuntit cuprins in 6 volumuri
ale mele:. Istoria Rontiinilor (lin Dacia traiand
di11-...ca. re -ultinilul a apmt in anul 1893. De aceea mai
multe din cele sustinute in cursul meu anterior, pentru
gimnazii §i licee, scris pe child nu studiasem pe deplin
tOta materia istoriei ncistre, au fost modificate. ln afara
de aceste schimbari privitoare la fond, forma expunera
a fost cu totul prefacuta, dupa experienta cu propriul
med manual, care mi-a aratat neajunsurile luT, precum
§i dupa indicarile mai multor colegi, profesori de aceia§i
materie. A§a intai am inlaturat aprOpe cu totul enuntarea,
prin fraze incidente, a unor fapte explicative a evenernentelor
principalei mod de expunere ce am observat
ca nu pcite fi bine patruns de copii. Am simplificat mult
materia, inlaturand de pretutindene cardurile de domni
fruit nici o insamnatate pentru istoria nOstra §i, 1asand
la o parte numele lor, am aratat nurnai canzele acelor
dese schimbari §i efectele cele pierTetóre ce lead
avut
hsupra sórtei poporului roman.
Am cautat tusk' sa pun faptele i pericidele istoriesi
ncistre in o stransa legatura causala, adeverata esenta a
unei expuneri istorice. La star:fit am adaos o lista cronologica
a tuturor domnilor tarilor romane, insemnand

4
In dreptul lor paragrafele unde s'ari vorbit de el. Prin
acest niijloc am putut izbuti a da manualului rued proportiuni
destul de I-esti-Anse. sal nu mi se benuiased
acéste imprejurare, eu sunt de pdrere c programele nostie
sunt prea inearcate §i c dace fie-ce profesor tinde
ince se. le mai incarce, prin intinderea cursului seu, atonci
vom ajunge fatalminte, nu la inzestrarea copiilor
cu notiunile ce le lipsesc, ci la supra-obosirea mintei
(a numitul surmenaj intelectual) copiilor, a cdror inteligenta
trehue so desvoltdm, iar nu s o ucidern. Mai
bine sd se invete putin, fuse temeinic §i bine, decal mult
§i reu. Non mita sed multum este vecbia §i inteleapta
4icetoare.
Am impertit cursul in un nou sistem de parao-rafe,
care sa mic§ureze numerul lor, intim/end materia
cuprinse in ele. Pe cat se 'mite am crtutat ca numerul
lectiilor se pad fi recut in cursul unui an, a/a ca
sd rdmdie numai dealt amp pentru repetitie. Profesoril
no§trii par a uita prea mult principiul elementar al psicologiel,
ce revenirea mintel asupra unor notiuni, ce au
trecut odatd prin ea, le intiperesce mai adinc in consclinte.
Imi aduc aminte, cfind eram copil §i invetam primele
cunoscinti de la neuitatul meti pdrinte, ce el nie
punea in fie-care SâmMt s fac repetitia celor invetate
peste s'aptdmand, §i*la fie-care semestru o repetitie generale.
Cele ce le-am invatat astfel, a§a mi s'ad intiperit
in memorie cti §i astedi le tin rninte In t6te ameruntirnile
lor. Repetitia este ceva neaperat, §i un profesor ce nu
scie silt
impartd eursul a§a, c sal remand timp de
repetat cele ce ad invetat pe copil in cursul unui an,
nu nui sfiesc a o spune ed nu'ri lace datoria. Am adaus
la sfartit o impel-tire a paragrafelor pe lectiuni, cate
unul de obiceit, cate doue cand sunt mai mid. Cate-va
parti le-am 'tipdrit cu litere mai mici; ele pot fi rasate
la o parte de profesor, dace, va gesi cu cale, adece, dace
va vedea c clasur IT este slab.
Manualul a fost alcatuit dupd programele intocmite
de curand de Ministerul cultelor §i anume, dupd acel
mai intins, pentru seminaril. Observ Ins c acest program
a fost el insu§1 luat integral din cele 6 volumuri

5 --
ale Istoriei Romani tor. Se intglege cg am fost nevoit,
pe id pe colea, sg nig abat putin de la ordinea in tare
materiile aLl fost in§irate in program, sag sg adaog unele
materil omise fgrg motiv, precum insgmnata domnie
a lief Ioan Vodg cel Cumplit din Moldova.
Am inzilstrat manualul meg cu hgrti explicative ale
eveninientelor, precum acea a expeditiilor luT Traian in
Dacia, a ugvglireI barbarilor, a ducatelor romane §i bulgare
din Dacia de la vécul al IX-lea al XIH-lea a rgpirilor
de teritorig suferite de Romani in decursul istorid
lor. Pentru ca copil sg pricépg bine aceste hgrti,
este neapgrat ca profesorul sg, facg pe elevi a reproduce
ei
insug pe tablg drumul cilcat de Traian, sau acel pus
de barbarT pentru a inneca Dacia, sag limitele voevodatelor
romane. Pentru acésta va face inainte de a se incepe
clasul, spre a nu pierde timpul, harta Daciei pe
tabelg §i va .pune pe elevi, la explicare, sg insemne. pe
ea liniile respective. Va mai indatori pe elevi a reproduce,
in mai' mare, hgrtile a cash' la &I. NumaY prin prelucrarea
ligrtilur de elevi, vor chpgta ele importantg
pentru studig §i se va clarifica §i intipgri in mintea lor
cele Ce sunt menite a lgmuri. Acéstg recomanditie este
esentialg.
In afarg de hgrti, am reprodus §i cate-va ilustratii,
tOte absolut none', precum done scene din cele mai' frumOse
de pe columna luT Traian, acéstg columng insu§i
§i bisericile Curtea de Arge§ §i Trei-Erarbi. La viitórele
editil gândesc sg, tot adaug nurnerul ilustratiilor, a§a ca
sg, se ajungg pe cat se va putea a se intipgri prin ochi,
cele ce nu pot fi explicate prin graig.
Ortografia e acea a Academiel române, de §i eLi nu
creel ca este cea mai rationala' §i cLl ar trebui sg ne alipim
fileg sfiara de fonetisinul curat, spre a scapa pe
cdt se pole de regale la scris. Pentru ce sg ne ingreuiem
noi in§ine me§te§ugul scrisului, child alte popóre
tind a'l simplifica pe al lor? Suntem in positia cea mai
fericitg, ne avênd inch, o ortografie fixatg, de a adopta
pe cea mai simplg, §i noT cu ori ce pret, voim s'o cornplicilm!
Este bine insg ca copii sLl Inv* a scrie intr'un

6
chip uniform, spre a nu se intioduce in tingra lor ruinte
haosul in locul orânduielei.
* *
Chte-va cuvinte asupra metOdei practice, care tali pare
cea mai bung, spre a preda istoria. Ggsesc c. trebue
cel putin pentru clasele inferiOre ale liceului, pgrasitg
metOda explicgrei lectiunei intregi, dintr'o singura intinsOre,
in forni ile cuvêntare. Este sciut ce gred e de
mfintinut luarea aminte a copiilor; in timp ce profesorul
peroréig, adese ori face fraze, §i se incantg pOte de propriile
sale cuvinte, thintea copiilor, chiar a celor ce se
fac a asculta, colinclg cine ecia pe unde §i vorba cea
frumOsg a pr,-..fesoruiui lovesce numai propriile lui urechi.
Proksorul nu trelme th luereze nuniai el in elms iar
copii sa" reimand pasivi; datoria lui este de a face ca elevii
s iee 0 park activil la lectie. lath, cum am isbutit
eu, dupg mai multe incercgri, a ajunge la acest resultat
: Pun pe un elev, chemat dupg randul catalogului,
(spre a evita reclamatii) s citescg un aliniat din lectiunea
ce este sg, se explice. Dacg este vre-un cuvênt pe care'l
bgnuesc neintgles, intreb pe cetitor ce insarnng; dacg nu
scie, intreb pe un altul; dacg nici acela nu rgspunde,
provoc pe acel ce scie s rildice mg,na, §i desemnez ed
pe elevul ce trebuie sit raspundg (alt-fel sa nasce giltgie
in clas); indreptez, sad explic intrdesul strgin. De asemene
fac cu intglesul unor fapte ce pot pgrea mai
grele. De die ori intglnesc un fapt invatat intr'o lectie
anteriOrg §i la care se referg fraza cetitg, intreb sg
mi se repete acel fapt; dacg a fost uitat, pun sg se deschidg
cartea la pagina respectivg §i sr), se cetéscg. Atrag
la fie-ce pas' luarea aminte a clasei asupra insgmngfatel
chestiunel; din când in &and explicarea ie o formg mai
depling, mai cald'g, mai elocventg, atuncT child ie vorba
de a se fixa In mintea copiilor un evenement mare, indltator
sad dureros (luptele lui tefan cel mare, sad Mihaid
Vitkul; rgpirea Bucovinei sad a Basarrabiel): caut
sg fixez datele cele importante*) elemente forte insanmate
*). Dafele ce trebuie nurnai de ea relinute de elevi sunt.tiparite
cu caractere compacte.

7
pentru determinarea causalitatei istorice atr'agandu-le
atentia asupra datelor paralele din tara sora. Intr'un
cuvênt caut ca toli elevii sd invefe lec(ia odatd in clas
sub conducerea mea, bagand de sung sa nu ramana nimic
obscur, sau neinteles. Inteadever, sa nu uitarn cii
elevul va trebui s invete lectia dupd carte §i nu dup./
cuvêntarea profesorilor, or cat de frunnisa ar fi ea, §i
Là deci este de nevoie ca textul cartel sa fie pe deplin
intales de copii. Folosul cel mare al ulna' asernene metcide
este insa ea intreqa clasd se interesezd ae lee fiune
prin emula(ia c4 daca until nu scie, saü nu infdleye sd
spund cetalalt; tOtd clasa lucrezd odatd en profesorul.
Ea nu rdmdne numai pasivd fl numai prolesorul activ;
cdci scopul unei lectii nu este dor cd ea sd fie spusd de
pro fesor, ci intdlesei si pdtrunsd de elevi.
Metodul cetirei insa cere bine intales, o clasa disciplinata
§i o autoritate morala a profesorului asupra elevilor
sel. De alt-fel degeneréza in conversatii sarbede §i
fara nici un folos, sari in o desordine a intregei clase,
ceilalti
elevi stand de vorbri, sail gandinda-se aiurea, in
timp ce unul din el' cetesce.
Dar sa scie c filra autoritate morala nici o metOda
tle invatamant nu conduce la vre-un rezultat.
E bine ca profesorul s incép g. tot-dea-una prin a explica
lectia i dupa aceea s asculte, caci fie-care lectie
trebue numai decal terminata in Ora el, pe cand ascultarea
maT multor, sail mai putinor elevi nu este ceva
a§a de neaparat. Apoi clasele sunt de obiceiii maT aten-
'te i maT liniscite la inceput. Disciplina se slabesce de
la sine in timp ce profesorul e nevoit SA' se ocupe de
tlevu: intrebat.
Aceste oiervatiunT ant cre4ut c trebuie sil le supun
apretuirei colegilor T.:.!. i1 mai rog sa-mi comunice In
scris ori-ce neajunsurl' ar descopeii in inic_zalul meil spr"
a se tinea saina de observatiile kr la viitórele editii.
A. D. Xenopol.

PREFATA LA EDITIA ACEASTA
Manualul a fost revazut, adaos .pe ici pe colea, fara,
a sehimba insa nimic din economia lui generala
care, duptt experientele facute cred ca raspunde
cerintilor unel carti didactice. Am imbogatit insa.
simtitor numarul stampelor, introducind, pe linga acele
ale unor domni mai insamnati, i portretele altor
figuri de Kuria din istoria patriei noastre.
A. D. Xenopol.

J.POPESCU B ,LEV.P.0
AUTOR.
VOLogo-444..
N2-....-492...ANUL ye:IL
ISTORIA ROMANILOR
§. 1.
INTRODUCERE
.....
Obiedul istorid Romdnilor. Poporul roman face parte
(lin intinsa familie a popOrelor latine. Rasa latinA
este concentrata intr'un mare corp in apusul Europei:
Italia, Frantia, Spania i Portugalia, precum si parte
din Belgia si Svitera. Acesti Latini, care se tin de hi
o lalta prin teritoriul ce-1 ocupa, au si aceeasi religie,
acea catolica, pe care o recunosc ca religia statelor in
care trilesc. Numërul acestei mase compacte a rasei
latine se suie aprOpe la 83,000,000 de Omeni.
Romanii, care fac i ei, prin origina lor, parte din
familia popOrelor latine, sunt cu totul rasletiti de trunchiul
cel mare al Latinilor apuseni. Ei sunt aruncati_
in rësAritul Europot, avéndu-si corpul cel mai numeros
asèdat pe cursal Dunarei inferiOre. Ei se inchina bisericei
ortodoxe si numOrul lor total se urcA aice la mat
bine de dece milioane de locuitori. Dar acestia nu alcatuesc
uu singur stat, ci ci traesc iniOrtiti in deosebite
grupe, find parte neatarnati, parte supusi unor
stapaniri stMine. Ast-fel Romania libera numera peste
5,000,000 de locuitori; apm vine Basarabia sub stapinirea
ruSascA cu vr'o 800,000 de locuitori de origine
romant; Bucovina care se atla sub ocirmuirea Austrieir
3u un numi",r in ea de 300,000 de Romani; Transilvania,
Maramuresul, Crisiana i Banatul, sau Temisianar

10
tOte aceste sub ocirmuirea Ungariel, numerand Transilvania
vr'o 2,000,000 .de Romani, ear celelalte tori
mai bine de 1,500,000.
Afara de acest grup compact de Romani as6dati hi
nordul Dunarei, mai sunt Inca alte doua grupe de po-
Ore hitine in r6saritu1 Europe!, mai apropiat. de Ro
main de cat de oil ce alt grup al popórelor de acest
nem: Macedo-Romanii asedati la sudul Balcanilor prin
Rumelia orientala, Albania si nordul Greciel, in numer
tie
vr'o 400,000 de suflete asedati
in peninsula Istria, din marea Adriatica, o mica insula
de popor romanic, care dispare insa pe fie ce cli pier .
dendu-se intrd Italieni. Asta-di se mai numera abia
vr'' 5,000 de suflete care vorbesc inca dialectul lor
particu:ar.
Istoria Românilor nu cuprinde deci istoria unel singure
tari, ci isto7ia unul popor, unui nem care are aceiasi
origina, aceias limba si acelesl obiceiuri. Daca
poporul roman nu fbrm6za un singur tot in privinta te-
Titorului, el este unul i nedespartit in privirea mo-
rala si intelectuala; este acelas Corp, acelas suflet
trebue deci studiat in intregimea ii. de si este irnbucatatit
politiceste, adeca impartit sub mai multe
sta pan iri.
De aceea istoria Rornanilor va cuprinde expunerea
destinelor, prin care a trecut intregul grup al Latinilor
rasariteni, avénd cu deosebire in vedere istoria corpului
mai compact de la nordul Dunarei.
AfeVarea geograficii. Romanil sunt asödati pe cursul
inferior al fluviului Dunarea i anume in partile ce se
astern la nordul acestei ape. El ocupil o intinsa regiune,
de peste 300,000 de chilometril patrati, intinderea
Italiel, sau mai molt de jumatate din acea a Frantiei.
Acesta regiune are aprOpe forma unui triunghiu, ale
caruia laturi ar fi cele trel ape curgötóre: Dunk-ea,
Tisa i Nistrul. In launtrul acestul triunghiu de riuri
se ridica un alt triunghiu de muntf format de puternicele
lanturi ale Carpatilor. Triunghinl de munti Elsa,
intre el si acel al riurilor niste sesuri intinse Si jOse :
si

11
al Dunarei, al Nistrului si al Tisel. §esal Tisel este insa
despartit cu totui de sesul Dunarei si al Nistrului, care
.ambele aceste comunica, impreuna. El este marginit la
nord prin ramura Carpatilor, care se prelungesce catra
apusul Enropei; la sud prin aceia0 Carpati, care ingust6aza
patul Dunarel la Portile de Per si se continua si
in dreapta tluviului ca ramtficari ale Balcanilor.
Carpatii ale caror culmi cele mai inalte, strabatute
numal de rani pasuri, se intind intre Romania libera
4i Transilvania, despart poporul roman in done part4.
In loc de a fi at:Nati la hotarele ponorului roman si
de a'l desparti i apera de popórele straine cu care el
-se atinge. Carpatil stratae insusi corpul poporulul romanesc
in done grupe deosebite. Ei intrepun piedicele
de comunicatie, pe care in totdeuna le aduc muntil intre
membril aceluiasi popor. Din acésta aseclare a Carpatilor
in mijlocul regiunei locuita de Romani, se explica
in Mare parte imbucatatirea politica in care ei
se afla, si se lamuresce pentru ce Romanii nu constitue
un singur stat, ci sunt imparti ti in mai multe.
Asedarea geografica a Romanil or mai infatosaza in-
-ca un neajuns capital, acela de a face ca el sa, fie atat de departatl
de nemurile latine, de care 61 supt alipiti prin comunitatea
originel Si simpatiile rase!. Incunjurati de popore
de ginte straina: Slav!, Maghiarl i German!, nu
pot astepta de la el nici o miscare bine-voitdre, ci cu
totii tind numai sa-i sfasie i sa-i inghita. Pe cancl
Latinil apusului alcatuesc ca un continent, no!, Latinii
de resarit, suntem asemene unei insule perdute in valurile
until ocean de némuri straine.
Impdr(irea Istoriei Romdnilor.Desfasurarea isteriel
poporului roman, de la primele luI inceputuri pana in
vremile in car! traiin, se intinde peste mai bine de
2400 de an! (513 in. de Hr. 1894). Acesta lungti des-
voltare se imparte fireste in 4 periócle:
1) Formarea nationalitalei rorndne, de la cele
d'intaT
popOrè ce au locuit prin tarile nOstre pana la in terneierea
sta telor Munteniei i Moldovei, perioda ce cuprinde
1803 ani (513 in. de Hr.-1290 dupa Hr.)

12
2) Epoca Slavismului, de la intemeierea principatelor
panA la Mateiu Basorab si Vasile Lupu, care periOdl
cuprinde istoria a 343 de anl (1290-1633).
3) Epoca Grecismului de la Mateiti Basarab §i Vasile
Lupu pana. la festurnarea domniel Fanariotilor,
care cuprinde 188 anl (1633-1821).
4) Epoca lionuinismului de la restabilirea dornniilor
Oinktene, ce urindzA rëspingerei domniei fanariotice,
Ora in dilele n6stre (1821-1894).
lzrórele isloriei Romdnilor.--Se nurnesc izvOre istorice
§tirile scrise sail graite care ne-a5 pastrat amintirea
faptelor a caror inlantuire alcatue§te istoria.
Izeóre le orale.Aceste sunt §tirile -pastrate prin vor-
bri, din om in om. AFt buna Ora s'a pastrat paha
a4i,
in mintea poporuluT de la tart, amintirea lul Radu Negru,
sail a lui §tefan cel Mare. Aceste remil,§iti din memoria
Omenilor sunt insa forte schimbacióse §i nesigure.
Pe ele nu se pOte intemeia istoria, de cat atunci cand
trad4iile sunt confirmate de izvOre scrise.
Aceste din unina sunt iarasi de done' feliuri : Izvdre
con§tiute ale istoriei §i izvóre necon§tiute.
Izvdrele confliate sunt acele ce au de scop, chiar de
la alcatuirea lor, a sluji istoriei, a fi intrebuintate spre
a scrie istoria. Aa sunt proclamatiile oficiale, memoriile
personajelor politice §i cronicile. Ele trebuie intrebuintate
cu bagare de sama, caci adese ori asemene izvOre
a5 interes a schimba, sail a ascunde adeverul. A§a cronicarul
Ureche mustra fara drept pe marele principe al
Moldovei, loan Voda cel Cumplit, pentru ca era aspru
cu boieriT, din clasa carora §i TJreche facea parte.
Cronicile romano sunt pentru Muntenia: cronica anonima,
acea a lui Constantin Capitanul, ce pornesc din
vremile cele mai vechi; cronica lui Radu Grecenu, alta
cronica' anonimil de la 1689 in cOce §i alte cate-va; pentru
Moldova maT multe cronici anonime: cronica ml Grigore
Ureche, acele ale luT Miron Costin, Neculai Costin,
Idn Neculcea, Acsinte Uricarul, Neculai Canta, Neculai
Mustea §i Enache Cogalnicénu.
lzvarele necongiute sunt cele mai Insamnate. Ele con

13
stab.' diu acte scrise, fara scopul de a face istorie, clan
tocmal' de aceea sunt nepartinitóre; a§a sunt inscriptii1e
pe rnorminte, legile, tratatele de pace, documentele cele
mai deosebite, pre(mm corespondenta politica pe cat §i
cea privata, actele de venclare sau de alte daraveri private
incheiete intre parti, descrierile de calatoriT, procesele
judecate intre óment §i elite altele nenurnerate. Ateste
izvOre sunt foarte variate §i nu se pot enurnera pe
deplin, nici pentru istoria Rornanitor, dupa cum nici pen-
tru istoria nicl unni altui popor. S'au publicat pada'
curna culegerY volumimise de docurnente, precum acea
cunoscuta sub numele de Docitmenle privitdre Ia isloria
Rominilor, ce apare sub privigherea Acaderniei romane
§i care numera pang acurna 30 de volumuri in 40; de
asemene Ilricarul publicat de Th. Codrescu, 25 de volumuri
in 80; Documenlele renaflerei Romaniei, 7 volumuri
marY in 80 §i a§a mai departe.
Cori ce expunere istorica, pentru a fi tntemeieta, trebuie
sa se razime pe dove4i: in primul loc pe documente
neconsciute, apoi pe acele consciute, une ori §i pe atele
orale pastrate de traditii.
a-

PARTEA I
ISTOUIA VECILE
(Din timpurile cele mat vecht piind la intemeierea principatelor).
(516 in. de Hr.-1290 d. Hr.)
CAP. I
DACIA ANTE-ROMANA
(513 in. de Hr.-166 d. Hr).
§ 2
ScitiT ;11 Agatirgi.
Pop4rele. Jloravarile #"rasa kr. Topoyrafia ferei kr.
In vremile cele mai vechi despre care istoria ne-at lasat
vre-o amintire, terile locuite astadi de Romani erat adapostul
a douë nemuri de popOre inrudite: Scitii i Agatirfii.
Ambele aceste popOre erah de rash arich, subirnphrtire a
rasei albe. Din aceste douè popOre, Scitil eraii nomadi
cutrierand el intinsul ses al Europel rèshritene, strabhteati
adese off in migratiile lor si partea acelm ses, care alchtuesce
regiunea plana. a Romaniel libere. Migratiile Scitilor se
opreati de obiceiti la piedicele firesti ce le intilneat rhthcirile
lor: fluviul Dunhrea si munth Carpati.
Poporul nomad al Scitilor era constituit intr'o organizare
patriarchalh, compus din triburi vecinic in miscare, sub
con ducerea unor seui, din care unil mai marl luau titlu de regi.
Moravurile lor erau cu totul barbare. Un Scit bea totdéuna
sangele celui intal dusman chdut in lupta. and condomnau
pe un vinovat_ la mOrte, ucideah imprennh cu cirmsul
fit,

15
pe top' copiii lui de partea barbatesca. Cand muria un rege
gatuiat i ingropat impreuna cu el pe una din sotiile sale
si ate un servitor din ace! de care el socoteau ca regele
pOte mal ales sa aiba nevoie dupa mOrte; cad Scitil credeat,
ca tOte 'popOrele, Ca sufletul omului este nemuritor.
Agartisii erat din potriva aèai si locuiat in Transilvania,
apOrati fiind prin muntii Carpatl de prAdalnicele
incursii ale Scitilor. El se ocupat cu crescerea albinelor,
cultivat via si extrAgeat aurul din muntii Transilvaniei, din
care-si fliceati multe i scumpe podObe. Fiind asèdati, organizarea
lor trebuia sa fie superióra celei a Scitilor; el posedat
legi despre care, se spune ca erat alcatuite in versuri,
pentru ca Agatirsii sa le invete mal usor cantandu-le.
Herodot care a vizitat orasele grecesti asèilate in Scitda
pe malurile mare! Negre, spune ca ar fi aflat de la indigenl
numele mai multor riuri ale Scitiei, care, lucru indestul
de extra-ordinar, corespund cu numele ce le pOrta
Inca astadi a cele cursuri de apa. Asa el ne au pastrat numole
Pyretus,..Prutul, Siaranlos (Tiarantos)=Siretiul, Ordisos=Arge,p1
si Maris=Muresul.
Ac6sta imprejurare dovedesce ct poporele ce (Mus&
numele acestor cursuri de apa s'au contopit in acele ce at
venit mai tarcliu sä se aseCle pe malurile lor, Si ca in sangele
Romanilor de astadi se mai afla rOmasiti din sangele
locuitorilor primitivi ai tarilor romane.
Scitil, fiind popor pradator i atacand adeseori imp6rAtia
Persilor, el provóca pe impèratul Darius 1 a veni in
contra ion Expeditia lui, intimplata la 513 in. de Hr. se
face prin Europa, si Darius, trecénd peste Dunare in Scitia,
cMca pe pilmentul tarei nOstre. El nu putt insa ajunge pe
Scitil, care se retngeat necontenit inaintea 14 in cat acest
imparat e nevoit sa parasasca expeditia lui thrä nici un
rezultat.
§ 3
Getil i Dacii
Pe cand Darius flicea expeditia lui in contra Scitilor
dincOce de DunArea, pe malul drept al fluviului, locuia pu-

16
lernicul popor al Ceti lor, gintea de capitenie din intinsul Si
numerosul popor al Traci lor. Tracii ca i Scith erail de rasa
arieä, i anume tot din ramura eranica, adeca medo-persa,
a acestel rase.
Acesti Geti desvoltase in ragia lor, cu deosebire, ideea
nernuriret, mai ales prin un profet al lor numit Zamolxis,
care invatase pe Geti a crede c mOrtea nu nirnicesce fiinta,
ci nutnai o duce din locul acesta de suferinta in unul de
vecinica fericire. AcOsta idee patrunynd adanc in inima poporului
get, If inspirase credinta ca el este nemuritor, de
unde se explicit despretul situ de mOrte i barbatia lui in
luptil care il facea de temut pentru on ce dusman.
Getil insa, fiind i ei pe atunci popor nomad F.,3 i pradator,
atacau WA, incetare invecinata Macedonie, ceea ce
impinsese pe regit acestei Vdi a-I lovi in mai multe rinduri
si a sili pe parte din ei s tréca, Duntirea i WA, caute un adapost
la nordul fluviulul. Aice el incepunt a parasi viata
nomada, pe care o dusese pana atunci si, aseclendu-se pe
loc, incepunt a se deda la agricultura. Alexandru cel Mare,
fiul lui Filip II, cand trece in anul 335 peste Duntire, pentru
a infrunta pe Geti de la prädaciunile lor intalnesce in
taxa lor un Ian de grau si, mai incolo un oras de lemn.
Dupil m6rtea lul Alexandru cel Mare, Getii urinéza inainte
de a trai liberi la nordul Dunarei, pe cand acei re%
mast km sudul fiuviului incttpuse sub satpanirea Macedonienilor.
Lisimac regele Traciei ataca pe la 323 in. de Hr. pe
Geth de dincOce de Dunarea, insa e batut Si prins cu tota
.ostirea lui, scapand numai prin inOduirea regelui get, Dromiliete,
care dorea sa se impace cu vecinul Wei sale.
Odatt cu Getii se stramuta la nordul Dunärei si un
alt trib de pop6re trace, Dacil, care ocupara, dupa cat se
vede, mai mult muntiI Transilvaniei, pe cand Getil se intinsere
in campia muntn i moldovenOsca. Acesti Dad,
dupa ce fusese cat-va timp supusi Getilor, ajung, probabil
prin o rascOla, a pune el mana pe putere i a da ei numele
regatului infiintat de GeV la nordul Dunarei. Ast-fel se
vorbesce, pe la 97 in Hr. de un rege dac, Boerebiste, care
ar fi avut pe langa el pe un profet de feliul lui Zamolxis
Deceneus, care ar fi ajutat mult la organizarea i moraliza
rea poporului geto-dac. Acest Boerebiste incepu a ataca pe

17
Romani, care se apropiat pe atunci mereti de Dunire, i
Caesar, intemeietorul monarhiel la Roma, era chiar s plece
in contra lui in 44, cand este ucis.
Dup4 Boerebiste, statul (lac, care se vede di nu era
inca asigurat in stapanirea lui asupra celorlalte elemente
este resturnat si se imparte In patru parti, dup4 popOrele cealcatuise.
Acésta despartire si slab4ciune a statului (lac tine
pana la venirea lui Decebal, care prin o energie Para sa
m4n i masun intelepte reda statulmgeto-dacputere Si greutate
Organizarea Geto-Dacilor. Via la materialti. Dupa ase(larea sa
là noi.dul Dunarei, poporul Geto-Dacilor ducea aprOpe urma-
tOrea viata : Trecuti fiind nu de mult dela starea nomada la-
acea aseclata, bogatia lor de capitenie statea in turme. Lucrarea
pamentului insa prindea pe fie cP qi mai multe radacini
la danii ; ei cultivau griul, dar hrana lor de capitenie
era meiul. sau malaiul, care pOrt4 la Romani acest nume
indoit, find c cuvantul meta e de origina latina, ear matain
e de origina clan. Din duplificarea silabei ma, in malaifi,
s'a nascut cuvantul nuinuiliya. numele hranei nationale a Romanului.
Mamaliga, mai tardiu, dupa introducerea porumbului
(popusoiului), fu pregatita din faina acestuia.
Ca beuturil Geto-Dacii intrebuintau vinul, pe care
cunoFjteau inca de pe cand locuiau dincolo de Dunare si a
caruia cultura o intalnisa si l nordul fluviului, in Transilvania,
la poporul Agatirsilor. G eto-Dach adore' chiar ca
divinitate de capitenie a lor pe (leul vinulul, Dionisios al
Grecilor, Bacchus al Romanilor, care in limba traca purta
numele de Sabazius.
Vitele Si cah erau cultivati de GetoDaci, asa ca re
gele Macedoniel Filip I, cand vru sa-si imbunatasca rasa
cailor terel sale, aduse mai multe mil de cai çiin ara Getilor
de dincóce de Dunare. Geto-Dacii cunosteau pregatirea
productelor din lapte, precum branza, smantana si untul.
Locuintele acestui popor erau facute din barne ca
si casele locuitorilor taram din vremile nOstre. Pe alocurea
el stateau si in bordeie. Zidirile lor de piatra erat
radicate far4 legA tura de tencuiala, pentru care au si dispärut
2

18
tOte urmele de zidirl dace, pe cand acele de zidirl romane
se pastreza pana astadi.
Poporul de jos al Geto-Dacilor traia fOrte simplu. Luxul
Irma era cunoscut de clasele superiOre, dovada nesfarsita
catime de obiecte de aur si de argint luata ca prada
de Traian de la Dad.
Irnbracilmintea Geto-Dacilor era mai ales caracterizata
prin pantalonl largi si lungl pana la glezne, unde crag legai
cu o sfOra. Corpul le era acopei it cu o tunica In
cinsa cu un brat ; peste tunica era aruncata o toga cam
Dad
in fel ul celor romane. Capul era gol la aceI de rand ; la clasa
su periOra, acoperit cu un soia de fes, de stofa mOle, fan
ci ucur. El purtau barba plina i mUstet1 marl ; nu se
tund eat, nici se grijaa vre o data, pentru care si poetul
t

19
roman Ovidiu, co fusese surgunit de August la Tomi, langa
guile Dunarel (Constanta de astä(11), II nurneste : zburlitt,
netunsi i murdari. Perul 11 purtail ratezat in frunte co
si taranil nostri. Femeile erau investmintate in douë tuni
ce, una lunga pana, la calcae, alta deasupra pana la genunchi
prinsa la piept cu o agrata ; ear pe cap purtau o legatura
cam slobcda. Ele se indeletniceat cu macinatul granelor
zu
tesutul stofelor pentru haine.
Comertul Geto-Dacilor era restrans precum era in deobste
toata, economia vieteI bor. El exportau grane c atra,
orasele grecestI ale Pontului Euxin ; apor miere i céra,
care fusese tot dëuna cultivata in aceste regiuni, inca
de pe timpul Agatirsilor ; in sfirsit cal si vite. Importul
consta in anne, stofe mai scumpe, bronz i obiecte
de bronz, intru cat cositorul, necesar fabricarei bronzulut,
lipsia din Dacia.
Religia. In privirea vietel morale a poporului getodac,
este de observat ca, intrega lui viata, era dorninata de
religie, precum era lucrul in de obste la .popOrele vechi.
Religia Geto-Dacilor era un resunet al vechei relign eranice,
cultul principiilor binelui si al iuIui, adorarea soarelui
ca un (jet bine-facaor, si a intunerecula pentru a indeparta
prin rugaciuni relele sale intluenti. l?eul binelui si al
luminei se nurnea Gebeleizis. Acest (Jett fu confundat mai
tanjiti cu profetul ce intemeiase forma cultului sê, Zamolxis.
Gebeleizis ei a insa tot odath. si cieul vinului si al nemurirei,
care idee fusese cu deosebire accentuata de Zamolxis
in invètatura sa, i ingpirase Geto-Dacilor credinta ca,
el sunt nemuritori. i?eul rèului era Mart, acel al destrugerel,
mortei i rasboiului.
Statul. Organizarea statului geto-dac era monarhica
absoluta. Poportil se impartea in douä clase: nobilif care
de sigur se bucurat de Ore care privilegii si, ca semn exterior,
purtan un fes Para ciucur; el se numiati Tarabosti in limba
daca. Poporul de rand, cu capul gol, era denumit de Romani
cu terminul de comag.
Moravurile. Moravurile Geto-Dacilor erau primitive,
prin urmare barbare. El faceatt qeilor lor jertfe ornenesti,
trimeténd pe fie-ce an cate un vestitor la cleul lor, care
sa'I spuna nevoile natiel. Aceasta trimitere se facea astfel:
se arunca un orn in sus, asa c sa cada pe trei land infipte

-
20
in pAmént. Daca muria indatA. vestitorul era considerat ca
bine primit de deu; daca nu, era insultat ca un netrebnic,
si aruncAndu'l la o parte, reincepeau incercarea cu un altul.
Credêndu-se nemuriton, Geto-Dacil dispretuiati, ba chiar
doreau moartea, ceea ce-t facea fOrte curagiosl in lupta. El
vietuiau ca si Turch de astaqi, in poligamie, i erat in
deobste fOrte dedati la viciul beuturei. Ca o reactie contra
unel atare destrAbalAri a moravurilor, se arata la el o clasa
de alugArt, numiti C10, care triliau in celibat si se
abtineaü de came si yin.
§ 4
Imptele Daeilor en RomaniT
Decebal regele Dacilor $i hipteleinainle de 1 raian. Statul
dac era menit a fi distrus si inghitit de Romani. Acestia trebu-
Decebal
iaü sä
duct list in potriva lui o lupta fOrte crancena, din cauza
cA in fruntea Dacilor soarta aduse pe un om genial, pe
regele Decebal.

21
Acest rege intelese in curind cà ceea ce lipsea poporulw
sag, pentru a deveni ceva mare si puternic, era sciinta
si cultura; ca, de i inima si caracterul sau erau menite
pentru treburi insemnate, gandirea si inteligenta lui erau
prea inapoite, pentru a sluji cu izbenda uriaselor sale planuri.
Decebal concepu ideea de a intrebuinta spre civilisarea
invatatura poporulul dac, pe insusl dusmanh sel cel mai
inviderati, stapanii lumei de atunci, Romanii.
El atrase, prin left marl si muitamiri stralucite, mai
multi soldati si ingineri roman! in statul Mu, care deprinsera
pe Dad sistemul de lupta al Romani lor si feliul lor
de a innri i a apara cetatile. Ast-fel pregatit, nu se
sfiesce a ataca pe Romani, care erat acum stapanh Mesiei
adica a regiunel ce se intindea pe malul drept al Dunarei.
In anul 82 d. Hr. el bate si ucide pe proconsulul Mesiei
Oppius Sabinus. Domitian, imparatul Romanilor, atland de
ac6sta perdere suferita de armatele sale, trinnte in graba
pe alt general Curnelius Fumes, care insa si &nsul este
batut si rids de Decebal. Regele dac mai are inca norocul
de a pune mana pe mai multe steguri romane, pe care le
duce triumf Si le asalja in unul din orasele
0 a treia armata trimisa de Domitian sub conducerea
lui Tettius lulianus, este mai fericita. Ea trece Dunarea si
patrunde in Dacia, intalneste armata daca la Tapae (astadi
Tapa, langa Lugos), unde o sfarma intr'o lupta din cele mai
sangeróse. Romanii insa nu se putura folosi de stralucita
lor izbanda; di& tocmal pe atunci Marcomanil le declarase
rasboia si le nimicise o insemnata ostire; pentru a se putea
impotrivi Marcomanilor, Domitian 6e grabeste a incheie pace
cu Dacii, spre a intrebuinta puterile sale in partea unde
.amenintarea era mai male.
Decebal cauta i prin ac6sta pace sa-si asigureze planul
saa de a civiliza pe Daci prin Romani. El cere intre alte
conditii i pe aceea, a carei insamnatate nu fu priceputa de
nevrednicul i slabul Domitian, anume ca Romanii sa procure
Dacilor toti mesteril, masinele si instuctorh militan de care
(Bush ar avea nevoie. Nu mai putin consimti Domitian a
plat pe fiecare an lui Decebal cate o suma de ban! ce, sub
nevinovatul nume de dar, ascundea un rusinos tribut, pe
care imperatia cea mai mare a lumei 11 platea unui stat
si

92
Incepetor. Pentru a-si face insa fart la Roma,Domitian ie cativa
prinsi de buna-voie din Dada. pe care siretul Decebal ii
dadu bucuros, in schimb pentru insamnatele folOse dobindite;
plasmueste i o scrisOre de iertare a lui Decebal catra senatul
roman, si pe baza acestei inchipuite supuneri, Domitian un
se sfieste. a triumfa la Roma.
Trebui ca sa se urce pe tronul Roma marele si vitézul
Traian, spre a nu ingadui, nici un moment mai mult, ca
poporul roman sa fie supus unei asemenea injosin. Lupta
intre Traian i regele dac este insa una din cele mai nrieTe
pe care poporul roman avu de sustinut.
,
_
'V :a. ,*
Traian
Intdiaexpedi(ie a lui Traian.La anul 98 d. Hr. .ilarcu
Ulpiu Traian urea treptele imperiulm roman, find chemat
la domnie de catra predecesorul seu, batranul Nerva. Traian
10'
I
I
-
- 4:s
w 4-
to

23
era originar din Spania, avea un caracter manclru si un
suflet nobil; ii castigase in mai multe comandi, mai ales,
prin G ermania, renumele unui ostean vitéz si bun general.
Cum se sui pe tronul Romel, cea de'ntai gan dire a
liii fu de a rape rusinosul tratat incheiet de Domitian cu
poporul Dacilor. Nu numal onOrea Romanilor II inpingea la
acesta, dar i interesul irnperatiel; Gael' intelese indata marele
pericol ce se ridica pentru Roma din civilizarea si
intarirea Dacilor.
Traian, in primul sett rasboitt contra- Dacilor, nu avu
de loc planul de a cuceri tara lui Decebal. Scia el d6ra, ca
imperiul roman era prea intins, chiar in marginele ce le
avea, i ca ar fi fost neintelept a-i mai largi inca hotarele,
si armme a trece un fluviu asa de mare si de adinc ca Dunärea,
care forma un hotar atat de bun si lesne de a-
parat. Tinta lui era numai de a injosi trufia lui Decebal
de a sfarma tratatul lui Domitian, amenintator pentru finistea
poporulm roman.
Traian iI pregatesce de cu tOmnd t6te cele trebuincióse
pentru o expedi tie indelungata si, in primavara anulul 101
d. Hr., el trece in Dacia pe la Viminaciain (astadi satul
Costolatz, in Serbia). Catra acésta baza a operatiilor sale,
Traian pusese sa se transporte numerOse provizil din Mesia,
care provizii urcaii cu riul Dunarel in darapt, pe saici trase pe
mal de cal. Fiind c. malurile Dunarel in sus de Orsova
sunt fOrte rip6se, Traian pusese sa se sape pe aid o carare,
in stancile malurilor, a careia inscriptie comernorativa se
vede inca si astazi.
De la Viminacium Traian trece Dunarea la Lederata
in Banatul de astacli, apoi de aice vine la Bersobim (pe
malul riului Birsava, afluent al Timisului, care nume al
Birsavei a remas de la vechiul nume al statiunel dace),
apol trece la Azizis sag Aziris (astadi satul Ifins).
Ajuns
la Tapae, loc cunoscut Romanilor de la victoria repurtata
aice contra Dacilor de generalul Iulianus, Traian intalnesce
pentru prima Ora armata Dacilor, i o invinge intr'o Iupt
din cele mai crincene; dupa aceea, parasind valea riului
Tim4ul, intra pe acea a afluentului sal Nara, indrumindu-se
OW. capitaia Daciei, Sarniisagethuza. Decebal, vedend ca
Traian apuca spre centrul statului seu, Ii trimise soli. Mandria
si

24
regelui dac se vede Inca de pe aceea, cit solia trimisa de el
era compusa din oamenl de rind al poporulul, din comati.
Traian raspinge aceasta solie ofensatOre, patrunde mai departe
si da peste un sat dac, din care OM poporatia barbatesca esise
la lupta, ramtind in el numal femeile, batranil si copiii.
Iarna apucand pe Romani pe la jumatatea va. iel Bistrel,
el, MIMI ce intaresc prin metereza toate pozitiunile castigate
pana aice, pit-
A -
rasesc Dacia impreunä
Traian, pentru
,
cu
a petrece timpul de ne- I. ;
lucrare in un oras al
; 1),.
Panoniel. In primava- .-ra
anului 102, Traian \
reveni la lupta, si dupa
ce iea mai multe po-
zitil intarite ale Dacilor
patrunde tot mai de- ;C
parte. catra Sarrnisagetuza.
In acest restimp :
generalul lui Traian ,
Maximus, iea cetatea
in care Dacii depusese
st6gurile luate de
la Cornelius Fuscus si
prinde aice pe o sort
a regelul. Dacii infrinti
trimit o nouè deputatie,
alcatuita de asta
data din persOne de
rang nobil, Tarabosti.
Conditiile pitcel, parénd
insa si de asta-data
prea aspre Dacilor. ele
sunt raspinse si rasboiul
urm6zt mai departe.
Cu cat armata
romana inainta cu atata
piedecile firesci si
'Z
-;:.,
,.wAw.;z,z,7a,iiBargivwF,T
c'
Soldat
roman

23
mäestrite, ridicate de Daci in calea lorsporiau si se ingramadiail.
Romanil trebuira s desfundezemal multe padurirasturnate in cale, sä umrle mai multe pi pastn. 1,entru a se
putea apropia de capitala Dacilor. Decebal vèdend insã ca
toate silintile sale sunt zadarnice, se hotaresce a primi pacea
Legionar roman
dictata de Romani'. Conditiile acestuia erau : Decebal sa re

26
nunte cu totul Ia tributul impus lul Domitian, s inapoias,
ca toti mesterh si instructoril si sä nu mai naimesca de
acestia pe viitor ; In sfirsit st recunoasca suprematia roman
Deputacia iu Decebal. (sAphturg. pe col. luT Traian.)
Traian, multamit cu rezultatul rasboiului, se intOrce
in Roma si este numit Dacicul.

27
A doua expedi fie a lui Traian . De abia se intorsese
Traian la Roma, cand indata ii sosesc vesti de la Dunare,
ca Decebal nu se tine de loc de tratatul inchiet ; c iea
masurile cele mai grabnice spre a'si intari tara ; chiarna Ia
el cat mai numerosi desertori Si mesteri romani ; incheie
aliante cu popOrele barbare in potriva Rornanilor si le starnesce
la rasboiti in contra lor. Traian, au(lind de necredinta
Jul Decebal, cere indata de la senat sa'l decreteze de dusman
al poporului roman si se hotaresce a pleca numal de
cat, iar in persoana, in potriva regelui dac.
De asta data insa Traian, infuriat pentru viclenia lui
Decebal, nu mai asculta glasul ratiunei, care p6te i-ar fi
spus, cá nu ar fi intelept pentru Romani a intemeia o stapanire
statornica din colo din marginea firesca a impel-Kiel
lor, Dunarea ; ci impins de simtimentul rasbunarel, el se
hotaresce sa cuceresca tara Dacilor i sa o prefaca in provincie
romana. Juramentul sett obicinuit de atunci inainte
era : .asa cum vrait eü sa reduc Dacia in provincie romana,.
In acesta a doua expeditie, Traian se hotardsce a ataca
pe Dad pe aiurea de cum ii lovise in rasboiul de'n-
tdia, si
anume prin pasul Turnului-Ros din Muntenia. Cauzele
ce Fat inpins pe Traian a's1 schimba thramul operatiilor,
aü fost intãiü faptul ca Dacii, asteptandu-se tocmai a
fi atacati tot prin Banat si valea Bistrei, intarise prin lucrari
uriase calea aceea catra capitala lor, pe cand din protiva
drumul ce patrundea din Muntenia catra centrul Daciet
i pe undo ei nici nu se gandeati a fi loviti de Romani
ii lasase fara aperare. Apoi Traian vroia printeun atac indreptat
chiar in contra inimei tarel lor, sa taie Dacilor iinia
de retragere catra muntil Transilvaniel.
Fiin.i-ca asta data Traian se hotarise a alipi statornic
Dacia de imperiul roman, apoi el pune sa se zidesca
un pod de petra peste Duriare, prin arhitectul A polodor
din Damase, i anume pe la locul unde se afla Turnul Severintlui
de asta-01. Podul este ispravit in cursul anului 104,
si in 105, in primavara. Traian trece Dunarea in Dacia, punend
intai mana pe orasul Drubetis, asezat cam pe unde
vine acuma Tur-Severinului. Dupa aceea apuca peste
A mu (ria, oras dac aseqat pe malurile Motruha*), afluent al
*).21/otrid de la Ad Mutriam, Amutria.

---
,... \
Milkoki`i." ilia.
wrimmap
tat
,", ,
*."' d'
d
Adams.
..../.." ,
% 1
,
.
1: P
or
7
te
. iroo
' '
rekonlet -;,:f ik.1.90°' - , .s...
..., ..,......, .7heen t Ne,,,,,,
iutik ail 6 '-a,AIIIIIII
.......,...., ,
/-, '1:,,. 1:
.
:
4*
Jogrivila
? J
11
r... ..
. t ,,, _j..)
1
1
, Arassu
MA 1
..lehetlo
4114,1111 ,Ii.,-, ,
'`,5.'
..tforneer or,
i71
mos.. 1;v n bit on.a./.14
171M71/47,71/ I
i
-4
.2. i ,,
.1.
*A/
, 4,,,,,, ,,44n :Za. ,,, N..
earra
e 14
ice
Rom, '
DeelIft i cid- jd
,' WPM filingitier
1 , 'Z' 21 22 13 21 iF 11 17 te
,
ii
4
_.
4
,,,,
r
io id. . id- P1 a
1 /
4,
xj oe_ afar 1
PI
1141 0
'
.
.1 J
,
N-
fr ?raja
,
'i..e
1 1 fla ea'
red
I, .,
-
4t:i.r
winlic-_, ,
,
m
A
p
3
Po d ihrolit
crih. A CO "I
-Pr-
2. n.
t
P ..
wrlryyty,
';'',.3
4ilb
..it
cip75,ci. , .t.,:it
or
'
.
T

29
ta in sus, armata romana poposesce intr'un loc, pe care mai
.4-.T.-"1
L Litte-
Da eiT se otr Av es e. (SaptIturit pc Col. luT Traian)
tardia Ii gdsim purtand numele de Castra Traiana ajunge
,:

80
dupa aceea la illy pe malul iiului Loiruh, afluent al
Oltului; si trece pasul Turnului-Ros in Transilvania.
Mai multe triburi din popOrele supuse Dacilor, precum
Iazigii si Getii, se supusera Romanilor, slabind ast-fel puterea
de improtivire a poporului dac. Decebal veyndu-se de asta
data serios amenintat cauta sa scape de Traian prin mijlOce necinstite.
Cumpara pe mai multi fugari romani, care s ucida
pe imperatul Inca pe cand densul privighea lucrarea podulul.
Mijlocul neizbutind, Decebal inchipueste alta siretenie. El
insala pe generalul Longinus, unul din comandantii cel mai
iubitj al lui Traian, prefacendu-se ca ar voi sa trateze cu el de pace,
si, dupa ce pune maim pe densul, trimite respuns lui Traian,
ca daca vra ca Longin se nu fie ucis in chinurile cele mai
grozave, el sa parasasca expeditia contra Dacilor. Traian, care
tinea mult la Longinus, era pus intr'o grea cumpana, avind
a alege intre datoria lui de prieten i acea de imperat.
Longinus insa mantue pe stapanul set de cursa ce i-o intinsese
Decebal, luand el singur otrav i lasand pe Traian sa
resbune, inca mai cumplit asupra Dacilor, acesta noua viclenie
Dupa nesfarsite greutati, Romanil ajunsera inaintea
Sarmisagethuzel, din partea rasaritena, precum cu trel ani
mai inainte, se apropiease de prin partea apusana. Decebal
spariet de amenintarea capitalei si de trecerea tot
mai numerOsa a Dacilor in partea Romanilor, ofera pacea
lui Traian. Acesta cere ca sa
,Wei!
i se predee fara nici o conditie.
1.
Vitézul Decebal, cu partea popo-
`774. 111',111111,
rulul dac ce-I ramasese cretinciOsä,
alege mai curind mOrtea cu
Berbeee armele in manl, de cat supunerea
rusincisa. Romanil bat cetatea
Dacilor cu berbecii, niste dr ugi de fer cu capatul in foi ma
*) Auretela=ad Rutelam, priu metateza, ad Luteram =Lotru
Profesorul va urma pe harta alitturatä expeditiile luT Traian.

31
de cap de berbec pusi sub un coperemint si care se lovia in
ziduri; cu falci mu-
!' __ ' rale, niste cane cu
-""---.Viiikr1.
care se rupeati zi-
: ,
,, AL, I
.-:-0, ,, 4 ",,........,', ' lir :71 Jurile ; ataca apoi
.i ,:, ' ", .*1 -,
- intariturile coperinlu-se
cu niste scu-
Ditilmarea unel intariturl cu falces mantle. turi marl in forma
.si II
de brdsed testósii dupa o lupta teribila iea Sarmisa-
gethuza. Dacil atunci del foc. Cele mai multe din capiteniile
dace vNend patria lor pierduta, se aduna la un ultim
trist ospet in jurul unul mare vas cu otrava.
Decebal mai aduna o trupa de desperag cu care
SoldatI Romani aeoperiti ea senturi
in forms de brôscd teAdsel.
incerca pentru cea de pe urma data sOrta armelor. 0i a-
cesta lupta esind nefericita, el se strepunge cu insasl mama
lul pe mormintul Orel sale.' Dacia cade zdrobita la piciOrele
lui Traian, 106.

CAP. II
DACIA ROMANA
(106 270 d. Hr.)
§ 5
COLONIZAREA. DACIEL
Elementele stra'ine De la rasbóele punice Rornanii nu
avusera de sustinut un alt rasboiii asa de crancen ca acel
in potriva Dacilor. Inima Romanilor se umplu clecI de o nespusa
bucurie, cant] vequra pe poporul Dacilor rëpus
biruit. Prada luatil de la Daci era nemesurata. : o catime uriasa
de vase, monetli i alte obiecte de aur si de argint
care cantareau impreuna aprOpe de 2,000,000 de kilograme;
o nenume'rata multime de pietre pretiOse, pe langa comorile
deosebite ale lui Decebal, pe cai e regele dac, presimtind
catastrofa, pusese sa le ingrópe in patul riusorului Surgelia
(Strelul do asta(11?), dar care ascuniietóre fusese destainuita
lui Traian de catra un sclav al lui Decebal Bicilie.
Din tote partile lumei, pana si din departatele Indii sosira
solil de felicitare pentru izbanda repurtata de Traian. Jocurile
do flare si de gladiatori ce fura date de imparat cu acea 0ca3ie,
tinura 123 de clue, in care rästimp 10,000 gladiatori
si 11,000 de fiare selbatice gasira mOrtea in ainfiteatrele
romane.
Senatul roman, pentru a onora prin un trainic monument
marea isba.nda, a marelui imparat, inalta in 113 d.
Hr., in forul din Roma, o columna de ma rmora care exista astazi
acolo i pOrta numele de Columna !di Traian. Ea este inalta

33
do 106 picidre (aprópede 30 de metri) i este compusA din
29 de blocuri marl de marmurA albA, care lasä, pe din Irtuntrul
lor, loc unel sari cu 185 de trepte, pe care to pov
..A/P,-..
.1.etypIr}.4=C1&'
.."
he
re
t Al .) .. , Act 4 s 0:
IO0e,
fV1142.2
,
lat2MapaCQZagt. eat ;
I
gitoief=
111[Wie
iiVitMieWat. 7r, .:er'562.."-
?
OW,
Pop'
011:
11111
r/dt...724%;;L,
,74'ilrlarJertgbliMt4SWitgl
- ,,,,,;:iii-ekr
..c.a0.7.ssrzsgairrl.,
v=r-aav
Columna ha Traian
urea in virful 31. Interesul acestul monument sunt ins sculpturile
ce o inf4urA in spiralä ca o cordea, mergend de jos
3
7:

34
in sus si care infiltosaza scene din luptele Romani lor cu Dach.
Aceste sculptun sunt impartite in 124 de tablouri, care
expun ill ordine cronologica faptele color doua rasbOie purtate
cu Dach. Din ele putem st ne facem o ideie despre
cerbicOsa impotrivire a poporului dac. Si despre nesfartade
piedeci pe care Romanii trebuira sa le invinga.
Traian care se hotarise a cuceri Dacia numai cat prin
o imb9ldire de rasbunare contra necredintei liii Decebal, sclea
bine cf greu va fi pntru Romani a pastra o provincie, care
prin pozitiunea ci trecea peste limitele firesci ale imperiului
roman si se afla huplAntata in lumea barbara. Mind insa
cit hotarise alipirea ei do imparatie, apoi el lua m'esuri
deoSebite pentru a asigura stapanirea ci trainica. Pentru a
romaniza provincia si pe locuitorii dad, remasi aice,
Traian aduse colonh nenumerate din tOte partjle imperiului
roman. 0 mare multime de Romani din Italia si chiar din
Roma venira in Dacia undo erau atrasi prin bogatele
mine de ant- ale acestei tari. Apoi on de uncle Traian aduse
coloriiile sale, el se ingriji in tot (lama ca locuitorh stramutat1
in Dada sa fie elemente romanizate. Ast-fel se constata
mai tot (lama ca orasele din care Traian aduse colonh in
Dacia lerati de acele ce se bucurah de dreptul do colocie si
prin tirmare cuprindead o poporatie latinizata.
ati-va colonisti, adusi din partile grecesci, pOrta nume
grecesc. Ast-fel stint: Aelius Syria. Innuarini Agalhanyelus,
Lizinia Callilyche, Julia Afrndisia, Sererns Rucharistus, Spedins
Ilermi is, Oceanus Socratis, ect. De asemene intalnim
mai multe 4eitMi grecesci al caror cult Ii are originea in
unele orase ale Asiei Minore, precum: Jupiter Dolichenus
deus Commagenorum, Jupiter Ileliopolitanus .1. Tarianus, J.
Prusenus, Sol Ilierolmlos, Isis Mirioninia. Mai afiam si asociatium
religiOse in scopul de a intretinea cultul acestor
deitati, precum colegiul Asianilor, acel al Galnfilor, care intretinea
templul lift J. Tavianus, i acel al Isidei Mirionima.
Unlidin
acesti colonisti partile grecesci vorbeah chiarlimba
greceasca, pe care o vedem scrisa si.pe inscriptinnile
puse de ei. De la ace:ftl colonisti greci adusi de Traian in Dacia
ail ramas Ore care urine de cuvinte grecescl vechi, eline,

35
in limba romtink care cuvinte sunt cu totul deosebite de
acele introduse in timpurile mai nou6 de inriurirea grec6scA
posterióth. Ast-fel sunt: drum de la ap:140;., martut de la
p.ipzupo;, papurrt de la winc,c, .sgriplor de la yphp, rip (murdarie)
de la fr,'Jwo,-, i alte c5,t6-va precum: harag, aguridd.
Alt,T colonisti furti adusi din Dalmatia, mai ales lucr5,tori
iscusiti in extragerea aurului.
A§a gasim la Alburnum major (astag Verespatak) un
sat intreg de Piru ti, (vicus Pirustram) originari din Piru§tii
dalmatini; altii sunt originaridin municipiile Splonum si A (Num,
ora,e din aceeRY tara. Sit mai grisesc apoi coloni§t1 din.
Panonia §i Gallia, precurn unul Ibliomurs din Augu sto Trevirorum,
ora§ din acea tath.
Elementul roman. Elementul principal al coloniztirel
era ins& .acel roman curat, originar mai ales din Italia. Acesta
se vede de pe nenum6ratele deitati de origintt romanA, care
se intifilnesc in imensa majoritate a inscriptrilor, precum
si do pe numele patronomice romane, care sunt cu mult cele
mai ilea) ce se Intalnesc in aceleasi inscriptii.
Ap se grisesc vr-o 60 de inscriptii inchinate lui Jupiter,
16 JunoneT, 14 Minervei, 12 lusi Mars, 30 1u'l Esculap, 26 Higied
etc. Numele Aelius revine de vr'o 100 de oni, Aurelius de150'
de ori, Iulius de 50 ori, tot astfel cu Valerius §i a§a mai depart&
pe dud nurnele straine sit intalnesc numai cite o singura data §i
numai prin exceptie pe inscriptiile din Dacia.
Afara de elementul civil al colonizarel Daciei, mai dopanbi
o insemniltate deosebitli pentru romanizarea provinciei,
acel militar. Armatele romane eraü compuse din legiuni de
cetateni romani si din trupe ajutAtOre (coborte, ale sau aripi
si
numeri), alciltuite din stthini stthrnutati din Wile lor, toc-
mai in scopul de a fi desnationalizati. Legiunile care erati
tot-d6una formate numai din 'cetäteni roman, nu-si schirnbau
mai nici-odat5, locul de garnizOnn,. Asa legiunea a XIII-a geniinti
nu a pArlisit Dacia in tot timpul de 164 de ani al sta,p5,nirel
romane. Legionaril stand tot Ulna in adelas loc, se
insurat cu femei localnice si's1 format o familie In jurul lor,
care hind de obicAiii tot derma in lagAr, deprindea limba ui
obiceiurile rornane. Slujba soldatului hind de 25 de ani, el esia

36
batrm din armata, dandu-i-se ca multamita prtmOnt in provincia
undo slujise Vs( intemeiase gospodaria.
Luerarea continua a elementului civil si militar roman
t imp de 1(34 do am, ajunse spro a romaniza cu totul cele
eate-va elemente straine care nu emu inca deplin inforse
la nationalitatea romana, cand el sosiso in Dacia. Tot in
acest dement domnitor, disparu i acel indigen care remase
in Dacia dupa nitnicirea statului dac si cucerirea liii
de Romani.
Popordlia huielicitid.
Se prelinde de Linn scriitori crt tot
Dach ar fi petit, in urma cucerirei romane.
0 asemenea parere este neir(lreptatita, din urmaterele
motive:
1) Daub emu un popor asedat, eand au fost atacati si
cueeriti de Romani. Dacia insa un popor nomad se strilinuf:a
inaintea unei nrivalin, nu este nict 1111 examplu in istorie ca
un popor asedat sa'st ft parasit tara, pentru a scapa (1e a
fi cucerit..
2)Se constatrt din numerósole treceri ale Dacilor in partea
Romanilor, in timpul nisboiului ca parte din Dam so supusera
inca de pe atunei invingetorulm, si acesta nu avea tiici
un motiv de a alunga din tarrt, ba chiar nici do a trata rau
niste orrwm care-i voneau in ajutor in lupta in contra Dacilor.
8) Romanit erau intr'adevOr fOrte crudi, cand era vorba
de a sthrma o inpotrivire. De indata insa ce un popor era su.
pus, ei intorceau cruzimea in blandetrt, pentru a atrago prin
ea pe dusmanul ce simtise greutatea bratului lor. Romanii
erau insa interesati ca Dacii sa nu-si parasasca taro, cact
astreliu co ar fi fault (16nsit cu. gOlele el crunpii? Avoith toemai
novoie de brate pentru a ridica starea economica a pro-
vinciet, si ar fi fost curios ca, pe cand ci aduceau locuiton
din rogium atat do indepartate ca Asia-Minora, sa fi alungat
din provincio pe locuitoPii co so aflau aice.
4) Eutropius, scriitor roman, spine inLr'adevN. cri Dacii
ar fi cost oiecata do barbatt >, in urma cranconului rasboiu
purtat de Decebal si este drept ca mare parte din poporatia
ci valida va fi porit in apilrarea patrioi, (bine inteles
acet ce nu se supusese). Remaseso insa, chiar dupa spusele

37
seriitorului roman, femeile i copiii, care in curind, ajungênd
vristnici, reconstituirä acea baza nationalA pe care pu tea sh
se hultueascä elementul roman. De aceea gasim nisce cohorte
de Daci tocmai in Britania m armatele romane. De
uncle ar fi avut Romanii pe acest soldati daci, daez1 nu
i-ar fi 'recrutat in tara lor?
5) In Dacia romana s'a plistrat o suma de numin geografico
ramase de la Daci, care s'ar fi perdut dacil Dach ar
fi plirasit tara br. Astfel: numele muntilor Carpari t;;i Cauca;
acel al riunlor, Tibiseum, &rums, Grsin, 7 ims, A luta, Ma-
risius. ect. Cele mai multe din orasele mencionate ca existente
in Dacia pe timpul Romanilor pastreazit numele lor
vechi: asa Sarmisayelbuza, Napoea, Porolissum, Deubelis,
Tierna, Rarronium, Zeugma, si multele numin terminate
in dava, precum: Ilecidava, Petroditea, Zi7 idava, Singidava,
etc. etc. In sfar;;;it Ptolemeu, geograf grec, spune ca, ar fi
existat in Dacia, chiar pe timpul Homanilor, mai multe tdbun
de popOre dace.
6) Se *gasesc mai mulLe inscripth poinouind nume dace,
care apartinuse unor barbati si femet dill natiunea supusa,
ce traise si murise sub stapanirea romana. Ast-fel
intAinim
numin ca: Ain. Nando, A ialrada, Bilumis, &darns, Epidius,
llubalus,, Maus, ect. Se gasesc une-rm imparechote mcmi
romane en de acele (lace; alto ori nu olin romane purtate
do Daci precum Bins Seen ndinus natione davits sau luthis
Pitinus rives &was. &Oa nest ui Seen Int n us, barbat chic ce pun
ta no !mine roman, so vede numit a A tlicia, numb de origina
dac. Unit Daci chiar se vad ci junsese in functii insomnate,
de Ore ce se con topise si se amest cease cu poporul roman;
na este Aelius A riortus care njunge umi fig de primar in
orasul Drubetis (quatuorvis annalis).
TOW ace:4e imprejuran dovedesc existent a poporatiet
de bastinii a. Daciei sub stapanirea romana; ba inca aratrt
pe Da0 ca romanizati, casiitorindu-se si tunes! ecandu-se en
Ronianii, nurnindu-se cu, nume romane, in tmbuintand Innba
si scrierea acestora, pe care 0 un pe monnintele bor.
Poporul romIto de astadi I i trap originea din tunestead
Dacilor en Homanii, in care amestec predoinni Da-

38 --
tionalitatea romanA. Dach intrara mat mult ca element fizic
in formarea poporulut nostril. Gandireal simtirea i limba
lut devenira romane.
Daca poporul roman este coborator din Romani si din
Paci, el poate s se mandréscil ea, se numetii intre stra With set
invMgeton pe cat si invinu, Omeni ce stiau sa mOra pentru
implinirea datoriei.
§ 6
Organizarea Dacia romane
Oryank,area prorinciald i municipald.Provincia Dacia fu
organizata (WO modul celorlalte provincil romane i pusa
sub ocarmuirea unui dregätor, care purta numele de .Legatus
Auyusti. In privinta financiarii Dacia fu sub impartita in trot
partn Aputensis, liorohssensis i llateensis, in fruntea fie-careia
din ele se afla cate un strigator de dart, Procurator Agusti.
Unele venituri erau date in intreprindere, precum al
prtsunelor, al ocnelor de sare, vttmile i altele.
Legatul era asistatde consiliul provinciet pentrus;) vtrsirea
ore-nror acte si avea ca Joe de resedinta Rista capitala a
rogatului clac, Sarmisagethuza, care purta titlul demetropola,
in deosebire de cele-lalte orase ale Daciei, :;aro erau simple
colonii sau municipil. Tot in Sarmisacrbethuza se afia templul
cel mare al provinciet, cu cel mare, care purta
titlul de ccoronatul celor trei Dacild>
Organizarea municipaM era cea obicinuita in imperiul
roman. Ase(larile omonesci din Docia erau de tret Nur]; sate,
municipii fi colon&
Ast-fel Sarmisagethuza, Tierna, Malva, Patavissa, Aquad
sunt aratate ca colonil; iar Lbiscum, Porolissum, llomula, Sirmiatium
ca municipii. Uncle orase care la inceput erail municipil
ajung mai tar4iii colonii. Municipile erati alcatuite din
Paci carora li se recunoscuse dreptul de cietatenie, iar coloniile
emit compuse din coloni§ti romani. Cand ace,tia se inntulteart
intr'un municipiu, in cat covar§an nume'rul indigenil or, municipiul
se prefiicea in c

39
.Satele Dacilor numite payi nu se bucurail de nici un drept.
Cam] .li se incuviinta cetatenia, deveneau municipa §i apoi cand
se ininultia in ele poporatia romanii, se prefliceau in colonic.
A§a Patavissa este aratatil pe rand ca pagus, municipiu §i colonic,
In fruntea Ida a municipiilOr cat §i a coloniilor se afja
Lin shit numit nolo decurionum. Din acest slat se alegeall in
colonil doi barbati, daumriri, milli-I,' in municipii patru, (polo-
orviri, care conduceidi administratia comunalii. Dintre acetia
unul era prinms, in feliul primarulta de. astruelf, cei1ali fiind
tu ajutórele ml, iar ordo decurionum ca .consiliul municipal
Pe langii. autoritiith comunale mai erau edilri, inspectoriizidirilor
i pietelor §i questoril, casierii comunali.
Via(a baro-Romanilor. Indeletaicirile economice. Inde-
letnicirea principala a poporatiei Dacim romane nu era de cat
cetinuarea acelet la care se dadeau cu deosebire vechif lOcu-
Ron, anume exploatarea minelor. Chiar Traian, vroind sa deo
acestui ram do productieo deosebita desvol ta fl, wince lucratort
iscusiti in trebile minelor din Dalmatia. Fihrl ca este probabil
ca minelo de aur, in statul despotic al Dacilor, apartineau
egelui, a pm ele treeura prin cucerire . in proprietatea sta tulp
roman care ingrijea de
exploatarea lor, prin un prorui afar-
aurariarum. El era *tat, in privigherea lucrarilor, de Writ
mai multe *Vire. Erart insa t;;i mine mai mica, in proprietatea
privatilor.
Mara de aur se mai extragea sare din moth Daciet
Locul tie undo astadi se scOte cea mai limn. sare, Uoura
(Maros Ifrar), pe timpul Romanilor era cunoscut sub numele
de Salinae. Miu gasim alto1 i un conductor salinarum, adbca
un introprinzator al ocne bor.
Nu !nal pu tin se extragea fern! i marnmra din Dacia
traiana. Toti acest numerot;ii lueratori ai minelor din Dacia
aveau nevoie de o poporatie numerOsit de munciton agricoli
care sä 16 procure hrana trebuitere.
Despre m*area cea insetunata a comertulut in Dacia
ne da dovada presenta unet sociotati (colegiu) de plutai
(dendrophori); un altul-de luntratp- (utricularii) i un al treilea
de corabien (nautae), care tott aCet;tia erau mijlocitori de

40
transport: NumArul cel fOrte mare de mesterl: ferari, lemnari,
stoleri in Sarmisagetbuza (vr'o 800) si Apulum (peste 2000)
aratA iartii o numerOsA poporatie, de care acesti mesteri
erau intrebnintati, cad alt-fel nu intelegem ce ar fi cautat
el atat de numerosi in Dacia. CA luxul i bunul traiti eratl
cunoscute in Dacia ne dovedesc aflarea colegiului lecliearilor,
adeca a purtatorilor de litiere. (Romanil nu umblatl in trasuri,
ci erail purtatl in scaune duse pe imam de Omen°.
Este probabil c i comertul exterior arDaciei sa fi fost
insemnat.,-Negutitnril Daciel erau constiturti si el in mai multe
colegil, i
aveatkcorespondenti in celelalte provincil din impe-
rinl roman. Ast-fel gasim pe unul Aurelius Aquila decurion
din Patavissa asèdat ca negutitor in Salona, Dalmatia.
Alt decurion din Sarmisagethuza ii attain in insula Lemnos,
iar in Dacia intalnim petrecend mai multi negutiton din Siria.
Romanii, ca pretutindene asa si in Dacia, facurA o multime
de constructii, si in primul loc f)sele, din care ise gasesc
mai multe urme in zilele mistre. Spre aperarea Daciel
de popOrele barbare, Romanil ridicarA tin sistem de mann/
prevèclute cu turrain de privighere. Aceste valuri
se intindeau in partea apusana a Daciel pe wide cautau sh
inchida barbarilor intrarea in Dacia, prin vaile riurilor Sa-
mesul, Muresul ci
Crisul. Din spre Carpatii moldovenesti nu
aveau nevoie de intarituri artificiale.
Dacia romanA nu se intindea asupra intregel teri a lul
Decebal, ci numal in Transilvania, Banatul TemisOrei si Oltenia.
Muntenia si Moldova fusese numai supuse sub ascultarea
Romanilor. De si el aveati aice lagare de soldati, nu erat
insA ocupate statornic de Romani.
Dintre alto feluff do constructh, se pot numOra amfi-
Iealrele care slujab, ca si la Roma, iuptelor de flare. si de
gladiatori; apeiduclele din care se gasesc ruin() la Oradistea
(vechea Sal misaget huza), la Alba-lulia (vechiul A pulum);
foil,
care erau din una din ingrifirile de Olpetenie ale Romani-
lor, dintre care cele mai insemnate (Tab Mile lin Hercules,
là Mehadia de astAch; lemplele, care erati fOrte numeróse,
find ridicate cAte mai, multe, fie-cliruia din numerosil qei
al Romanilor.

41 -
Mu It mai rare 0 mai sarace sunt stirile ce ni le aa
lasat timpurile vechl asupra vietel intelectuale a poporatiel
Daciel romano. Cate-va urine de poezil, gasite pe pietrele
mormintelor, ne dovedesc ca literatura trehuia sa fie cultivata
de Daco -Romani. Sciinta scrisulm 0 a cetitulul era
automat in Dacia, dovada multimea cea mare de inscriptium.
Se mai gasesc urine de desfiitari intelectuale, pe lftnga
spectacolele cele uriciOse §i barhare ale luptelor din am-
fitea tre.
H A RT A
DACIEI RONIANE
IN SINUL OACIEI LUI DECLBAL
r!gre
Viata religioasa in Dacia, ca una ce era mai departata
de centrul imperului, undo se incuibase necredinta. era in tart
flOrea el, dovada numeroasele pietre puse de incbinatori
in onOrea zeilor.
§ 7
l4oriu-Diteie4 sub Rommel
De la Traian la Aurelian. Cat timp trai intemietorul
provinciei Dacia, ea fu lasata in liniste de popOrele barhare,
crirora invingaorul Dacilor le hispira frica si respect.
De indata 'built co Traian inchise fah, popOrele vecine, care
vedda Cu lacomie inflorirea povincioi romano, se 0 na

42
pustira asupra el. Astfel chiar in timpul 1111 Hadrian(117-138)
gasim o nãvallre a Sarmatilor i Roxolanilor in Dacia.
Pana la Caracala, Dacia insa fu nelinilith, numai do
vechi el vecini. Pe timpul acestui imparat (211 227) se
vestesce despre un non ném de barban, care ar ameninta
Dacia. Era vorba de Goli, care se coborise de pe tarmurile
marei Ba Rice pe acele ale marei Negro i care inaintau amenin
taton asupra imperiului roman. Caracala 1114tp9 precum
k;i urina0 sei Alexandra Severus, Gordian in 242 t4
Filip Anibal (244 249) au mai multe lupte cu Gotir: Ace::;ti
harbari Mcep in curind a trece Dunarea si a ataca provinciile
imperiulm oman : ei patrund pand jos de Balcam, pustiaza Macedonia,
Grecia i tree chiar in Asia. Chid strabilteau prin
Muntenia pentru a patii peste Dunarea, ci trimeteau ,Orde
de ale lor, prin pasul TurnuluI-Ros, catre avzerile romane din
Dacia. De alt-fel Gotii nie.t odata nu s'aii asedat in Dacia ;
tot-d6una el' au locuit la rasaritul ci, prin Basarabia (le as-
thji, de undo i plecau, adese on ea corahn pe marea 11(L
gra, pentru a prada imperial roman.
Aceste pradacium reinnoindu-se fOrte dos peirecerea in
Dacia deveni tot mai nesigura. Multi cetatem din Dacia,
din cei mai avuti, parasesc provincia cu atat mai mult ca
imperath Gallus (253), Valerianus (2(10), Gallienus (200
2(18), nu puteau apera Dacia de pra&citinile Gotilor, avend
nevoe -de toate puterile lor, spre a raspinge pe aceti barban
de pests Dundre.
Pardsivea flaciel. Imperatul Aurelian (270 2 75) e Devolt
chiar sa, paras6sca Dacia, avend nevoie de toate puterile
saie, spre a raspinge atacurile tot mai dese (acute de
Gott pests Dunarea, 270 d. Hr.
Flavius Vopiscus, scriitor roman, contimporan cu imparatul
Aurelian, spine ca atunci cand imperatul parasi Dacia
el retrase din ea, nu numai legiunile romane ci i locuitori
din oratje fji de la tara, in cat s'ar parea, dupd spusele
lui, ea Dacia se det;erta cu totul de a ei poporatie, retragendu-se
tota peste Dunarea. Ar unna deci, daca no-am lila
du pa afinnarile lui Vopiscus, ca Daco-Romanfi, adeca

43
stramosii, poporului roman, nu ar fi locuit in Dacia neintrerupt
de la colonizarea lui Trailn pani1 in glide nOstre, ci
dupa retragerea lor in Mesia, ar fi stat acolo un ti.up indelungat.
Numai cat mult mai targiu, prin v6cu1 al XII-lea
si al XIII, strain* nosfri ar fi revenit de peste Dunarea
in Dacia, nude ne aflun no! astagi,
In thnpul insa ce Daco-Romanh traiafi in Mesia, venird in
Dacia popOrele Ungurilor, Secuilor si a Sasilor care gasind
taia pustie, o luara ca pe a lor. Cand Romanh se intOrsera,
tóta intinderea Daciei era ocupata de acdle popOre, care
considerad ea proprietate a lor pilmantul aflat de el pustiu
la a lor venire, si deci trebuiati sä vada, in Romanii
ce se intorceaa de peste Dunarea, niste venetici ce intrau
in tarile lor.
Acesta parere si este sustinuta cu mult foc de Unguri,
Sean si Sasi. El au interes a dovedi lumei cit Transilvania
a lost a lor, i cit Romanii an revenit mai tarzin intrinsa,
asegandu-se peste ei. Dacd astagi nu le place Rominilor
modul cum sunt tratati in acea tara, n'aii de cat sa
se duca de uncle au venit.
AcOstd parere este falsa din radacina, cdci Daco-Romanii
nu au parasit Dacia cand s'au retras legiunile, ci au rOmas
pe loc. Yopiscas vra numai Sit scape onorea imparatului
Aurelian, al Oral prietin era. El vra sit aeopere, nmcar
intru cat-va, fapta rusinOsa, pentru un impMat de a fi
parasit provMeia, pe care marele Traian o adausese impdratiei.
Spune ded, di, de si Aurelian fu nevoit sa parasasca
Dacia, el nu lasa. pe Dace-Romani in prada barbarilor,
ci Ii stramata pe totd in Mesia. Aurelian chiar inscena o
comedic; luit cu sine cate-va sate de locuiton din Dacia,
care numera mai multe sute tie Omeni, si b uciuma apoi in
tótil lumea ca a mantuit de peire pe 10(1 colonifli din Dada
asegandu-i in Mesia.
Prin urmare nu este adeverat cit Aurelian sit fi retras odata
ea legiunile si pe colonisth din Dacia: no este adeverat cit
mu am stat peste Dundrea imna prin vOcul al XII-lea si
al XIII-lea; nu- este adevörat ea atunci cand ne-am intors in
Dacia, ea era acum ocupata, do Unguri, Secm i Sasi si cit

44
not am fi I ntrat deci in o tara ce trecuse acum in staptmire
Eträina.
Adevërul e ct noi am stat neclintiti in Dacia de la colonizarea
liii Traian, si cA, peste noi au venit popOrele acele straine:
Unguri, Secui i Sas], uzurpandh-ne drepturile nOstre. Avem
noi tot cuvintul a le cere inapcn.
Dove4ile cd Daeo-Romanii n'ed parasit Dacia. Daco-Ro-
manit n'au trebuit i nici Watt putut sa pArasasca, cu gramada
patria lor, si Romanh de astadi sunt uimat;ii vechi,
lor colonisti adusi de Traian m Dacia. Tata unele din argumentele
in sprijinul stArnintel Romaniler la nordul Dunaret;
1) Eulropius spune cii, incii Hadrian vroise
s pruilsasca
Dacia, dar ea' geperalii en il intorserii de la acest gand, spuindu-i
cr1. prin o asemenea thesurii s'ar jertfi o multime de
Romani in prada barbarilor. A§a dar Hoinani el singuri nu
credeati, cii pririisirea provinciei de catrit administratia lorna_
nit ar trebui sit aibit de pi mare de§artarea ei de colonie:ti.
Apoi dacii o asemenea idee era adevi4ata, pe timpul lui Hadrian,
pentru ce öre ii-ar fi perdut ea puterea pe timpul lul
Aurelian ? T6ma deci pe rare prietenii lui Hadrian o exprimase
ciitrii, acesta, ca, retrilgend garnizona din Dacia, erati
dii nthiliillrt o multime de Romani in prada barbarilor, deveni
o realitate sub domnia MI Aurelian. Legiunile curri retrase
ii
marea multiple a cetatenilor daco-romani rentase expueil
la priidilciunile barbare. Este de luat aminte cii, in acestii,
rela tie, avem insa§i prirerea Romanilor contimpurani astipra
unortrilor pe care trebuia sii, le aila piirasirea Daciei, adecii
singurilor judeciltori competentl in gsemenea materie, i ch'
este cu totul curios de a pretinde, astiity, sii, ,,tnn noi, mai
bMe de cat Romanii, cele ce aii trebuit sii se petrkii, CU ocazia
retragerei legiunilor din Dacia.
2) Toponimia.Terminologia geograficit a ta ri lor lociiil e
de Romani au Osi rat Nma astadi un numer indesi ul de
insemnat de numiri, care sunt do origme romaia sau anteroma
na. Dintre niunti avPm un mule Carpalinul si Corwin!
(Caucasus). Din tre 'jun no au rCinas mult mai Piffle dcriuinini
: Pollul (Pyroins), Siretial (Siarantos), Mureml. Mara
(111aHs), Tiniii,1 (ribinus). Aryqul (Ordisus), hal (Gil), 01

4
tut (Aluta), nersava (Berso via), Alotrul (Amutria), Same$111
(Samus), Buzeut (Museus), Lotrul (Arutera), Ompoird (Amupolum),
Cerna (Dierna). S'a mai pristrat numele oseIei ltd
Traian, cftmpul numit Pratul lvi Traian, Masa lvi Traian,
Valul lvi Traian, tote amintiri ale cueeritorului, abpite
de locuri, care numiri nu ar avea Mei un inteles in cazul
cand Daco-Romanii ar fl prtrasit Dacia timp de vr'o mie de
ani. Nume do locuing: omonesci gasim putine : asa intalnim
numai Caml do la impriiatul Caracalla, Anlina de la Antoninus,
si numelo judetului in care se grisesc aceste douii
remasitA : Romanari de la Romanacius. A poi Turnu-Severinului
de la imperatul Severus, Nehadia de la Ad-Mediam
Tapia de la 'Papa, Gelmariu de la Germisara si Ijiripl de la
Aziris. Causa, pentru care numelo oraselor a dispArnt, provino
din violonta nrivithrei barbare in Dacia, care a fost
mult mai cumplitrt aice de cat in partile Apusului, undo
barbhrit ajungeati imblanzit1
si civi1izai, dupA cc tocntai
isi vOrsase focul salbatriciet lor asupra provinciilor ce emit
expuse primelor lor ciocniri. Tan, ac6strt terminologie geografiert
nu este de explicat dacrt se admite parrisirea Daciei
de locuitorii ci, crici atunci cine ar fi transmis generatiunilor
de astruji numirile acelo strrivechi?
3) Itomlinii sunt un popor dedat agricultureT, care pentru
a se desvolta cere numai decilt -proprietatea de pilinkt.
Faptul dl el se dedail numai cat cu mare grefi la alte trebT,
dovede,te cit ei in tot dCluna ati fost proprietari de pitment.
Dacit ar fi venit mai târjitl in tilrile ce le locuesc astruyi ar
ft grisit piimêntul aeestora impratit intre popóre, §i el ar fi
trebuit satI sit Intre slue, sail sit se apuce de negot. Toff proprietaril
de pilment de natie strfiin cc se an in România
ati doban(1it proprietatea lor de la un Roman, !nett de aid
se nasce convingerea cii proprietatea a lost tot &lima in milnile
Romanilor; cit dcci el n'ail Orrtsit nici odat4 locuintele
lor, ci art stat in ele de la colonizarea luT Traian, mqtenina
din Wit in fiti pilmenturile. ce le ail fost impilrtite atunci.
4) Unul -din argumentele cele mai paternice pentru
dovedirea crt Daco-Romanil n'ari prtrilsit Dacia, este imprejurarea
crt intemeerea principatelor Munteniet i MoldoveT
-

- 46 -
orneste din Transilvania. Capita la ea intal a Munteniei
este Campulung, aprope de munti; a doua Arges ; a treia
Targovistea, tot. mai spre vale si insfarsit Bncuresch in ties.
Asemene Moldova are de capitala intal Sucéva si apoi Iash.
Capitalele thrilor romane se cobor deci de la munto la ses;
cu alte cuvinte Romanii au stat adripostitd in munti in timpill
navalirei si s'au coborit de la munte in campie, carlil
au fost sa intemeeze viata de stat. Dacri Romanil ar fi ye-
nit de peste Dunarea. atunci e ar fi trebuit s impoporeze
intat Muntenia s; Mohlova, adeca partea plana a tarilor romane,
si apoi sa se urce peste munty, in Transilvania. In
acest caz ar trebui srt gashn timely cele mai veclu de Romani
in Sesurile Daciei si numai cat mai tar4ia sit-I atlam
asHati in munti. Lucrul stri insa tocmai din potriva :
urmele
cele maY vectu de Romani se afla la munte si cele Mai
none in Ses. Este dem invederat ct Homann nu s'au snit
de hi sud critra nerd, precum ar core hnigrarea lor din
Bulgaria, ci s'au coborit de la nerd la sud, din locasurile pe
care le au ocupat in timpul nrtvlirilor, muntii Transilvaniei

CAP. III.
NAVALIREA BARBARILOR
(270-1290)
§ 8.
Primil NilsklitorT
Gotii, Nita 9t CopOut.
PradlIcjunile Gotflor avura
de efect parilsirea Daciei. De la 270 inainte acesti barbari
nu mai Intimpina o impotrivire pentru a prada Dacia-
Totusi este de observat c chiar de la paritsirea Daciei inainte,
panA and insusi Gotii treo Duniirea, impinsi de Hum,
el tot nu se as6cIrt pe teritorul Daciel romane. Eu pAstreza
panii In ulthnul moment locuintele lot din apropierea marei
Negre. Cand sunt ilispinsi de Hunii, Gotil cauta intal un
adapost la gura Siretului: dupa aceea se retrag in muntil
din judetul Buzehlui. Atunci par ei a fi perdut in pOlele
muntelui Istrita, langa satul Badenil de jos, tesaurul de
aur masiv ce se pastréza asta-4I la muzeul din Bucuresci,
si care este cunoscut in popor sub numele de clora cii puri
de aur. El consta din o tava, mare si mai multe podObe mai
mici de aur. Pe una din verigile acestui tesaur se aflä o
inscriptie 111 limba gotica.
Faptul c Gotii namal cat pradase Dacia, -fail a se
asecla in ea, explica cum se face de nu se afla elemente
gotice in limba romftna.
Navalirea Gotilor Meuse pe poporatia bJgata Sa fuga
din Dacia. Nici cea saraca insa nu putu sta pe loc, in fata

49
"'nor prAddciuni ce nu'i Ib'sa nici un moment de odihnii.
dênsa se retrase; insd in loc de a trece Dun Area, ea cautd
un addpost in muntil Transilvaniel, care II oferea o aperare
atilt de minunatd.
Ac6std indroptare a poporatiei sdrace din Dacia crard
munti se intari si mai mult, cand rtviIiiit /Juni/ cei cumpliti
si sdlbatici, popor de nOm ongol. Hkji i uriciosi la . vedere,
!)arbari i crudi, mai Mil de cat fiarele, lipsiti de on ce solli
'de culturd, acest cumplit soi do Omeni era menit a pune
pe fugd, lumea intr6gd inaintea lor.
Huai insii nu intrd in Dacia pe unde piltrunsese Gotif,
pnin pasul Turnului-Ros, ci el asèclandu-se pentru cat-va
tiny in Panonia, ultra de aici in Dacia prin \tile riurilor
Samesul, Muresul si Crisul, si pradd fard incetare Dacia,
silind pe colonisti a urca tot mai sus treptele muntilor.
Hunil stall in total numai vr'o 75 de ani in apropierea
Dacia Pe la 450 ei apnea, cu tot poporul lor, inspre Italia.
Dupa mórtea lui Atila, la 453, Hunii se imprästie.
Al treilea popor ce a nävalit peste Romani ati fost
Gepi4ii, popor de nclin german, ca si Gotil. Gepidil se cobOrd,
de pe la originele Vistulei, tree pnin campia Tisei si se a
sadd peste Dunarea in Mesia. Nici de'nsii nu yin in o atingene
statornica cu poporul roman.
Neo-Romanii in munti. Efectul acestor nftvaliri fu
de a Impinge in munti poporatia daco-romand care nu parasise
provincia. C asa a trebuit sa fie, se vede din intr6ga istorie de
mai tirdid a poporului roman. Tot déuna cand ail fost atacati,
Romanii aü cdutat scapare in muntii tdrei lor. Cdlugarul
Royerins, martur ocular al cumplitei navaliri tatare, spune
ca intalni in calea lul o mare multime de Omeni adapostiti
in virful unui munte. Cele co videm intamplate pe timpul
Tatarilor, so vor fi petrecut tot ast fella si la primele
navaliff.
§i astitli Romanii sunt aprOpe singuril locuitori ai muntelui,
si tOte piscurile, vitile, dambrdvile, riurile si
pirdele lor
portd, tote fard exceptie numul romane. Romanii retrdgendu-se
iii munti, piaritsise orasele i satele co le locuiau in Dada.
Aceste orase si sate se ddriimaril i numele lor furit uitate.
De aceea nu se regAsesc astddi de cat putine orase si sate
4

-
In Wile romane, a caror nume sa so traga din vecbirne.
Avarii ci Slavii. lnriurirea slavonii. De abia se rkorise
imprejmuirile Daciei de Hurl!, i o nou6 editie a acestor barbari
se arunca din fundurile Asioi asupra Europa Acestia erat
Avarii care tree portile Caspice in 555 si iring la Dunarea
in 5(12 si, dupa ac6sta, se ask,111. In Panonia in apropierea
Dadra, .tin6nd acésta tara in stapanire mai bine de 200 de
ani, liana, la 797, cand imperiul lor este distrus de Carol eel
Mare, regele Francilor. Fara indoiala ca la incoput Avarii,
fiind un popor de tot salbatec,-Romanii so vor fi tea a lam
in legatura cu ei, si vor fi trait tot ascunsi in prripAstlile
muntilor. Mai tardiu, dupa tin train indelungat in Panonia,
Avarii mai imblan(lindu-se, se va fi facut o apropiere ore-care
intre refugiatii din munti si navalitori. Romanii vor fi inceput
sa se cobOre catra sesuri.
llunii si AvanT, cand venira din Asia pentru a trece
in Panonia, sperierä poporele Slave ce locuiaa in préjtna
Daciei pe din afara (in Galitia, Moldova si Muntenia). Slavii
de frica barbariei cumplite a Hunilor si a Avarilor, criutara
Si ei un adapost in muntii Daciei, undo dadura peste Romanli
cefugi se acolo inca rio lanavalirea Gotilor. Condi Oa asittnnatOre
a Romanilor si a Slavilor, ce fugeau i nnii si alth inaintea
navalitorilor, imprieteni pe aceste dou6 pop:we. he se amestecara
si se contopira impreuna; dar elemental slay disparu
in intregimea lui in acel romanesc, asa ca astadi nu mai
exista nici tin Slav, din acei veal, in sinul natiei romane.
tui
cu tOte acehte a trebnit ea Slavii st fie fOrte numerosi,
cand aü venit in munti, peste Romani, de ore-ce au botezat
un num'er insamnat de elemente geografice (munti, vM,
paduri, 'inn) cu numriri slavone;precnin acele ale muntilor:
Domogledu=privire a casa, Sviniacea=purcelul. Glava = capal;
acele ale riurilor: Bistrita, Neajlovul, Putna, Ialomita,
vul etc.Dupa ce Avarii se mai imblandira, Romanii si en
Slavii ab
inceput a se cobori catra.ses si a intemeia sate
si ()rase. De aceea mai multe sate si orase de astadi din
Transiivania, pOrta numin slavone : Brasov, Belgrad, Gberla,
Ocna, pe langa altele ce pOrta numil române, precum : Snit,
Satu Mare, TemisOra. Apoi chiar in limba vorbita de Roman!,
sunt multe cuvinte de origine slava, precum: plug, prost,
brazda, smintana, grinda, a iubi, drag, tap, stog, etc. Cu OM
0

aeestt inrinrire slava, poporul roman a reruns tot cu limba
lut latinit El a dosnationalizat pe Slavonil co s'au asedat in
sinul liii F:4i nu a putut fi dosnationalizat do et.
Pesfacerell Iknihiiloi iii cat' Ii ez !rope din Pavia Iroiaith,
Macedonia Istria. Nava lima Slavonilor mat nyll hien un
elect fiij Ic insonniat asupra stIrtoi poportilui roman; anume
ii dosparti in colo trei grupo do La tim co se aila astazi
rasaritul Europor lioniCuiii din Dacia Traiand, acei din
Macedonia si cot din Istria. Po timpill sin pIt niroi pm-Ione, nu
numai Dacia traiana Vu romanizata, ci si mat mune provinch
do poste Duna rea, procum 1esia pana la lialvant ;..;i Dalmatia,
ilicat do la oist ole ma rot Adriatico pana la ma rea Negra se
intindoa, do a inholo part t a Ic Dunarei, o pat ura d6sa si
compactli do poporatio roinanica.
Ast-fel lit Mosia iiit,iI tint 0 sunlit de orase marsi, pline
cu popor i garnizólle romane, prcum: Sirmium, Si»yidunum.
Tricornium, Mons (melts. Margus,Villibilleb1111, lianr»ila, Bali-
aria, Naissus, Oescus, hurnslorum ni altele
nthlte, mai ales
in Dobrogia, wide poporatia romanil era hirte th;sri si unde se
desgr60 mereti, iii 4ilele n6stre, riintrtiti de zid iii romane.
Elementul roman era atat de puternic in aceste regiuni, In cat
mai multi imprtrati sunt orginari din ele. /1;i: ilbuillthinus
din Sirmium, Claudius i A urelianus din Mesia, hincletion
din Dalmatia, Conslanlius i 11111 sen Coslanlin eel Mare din
Naissos. Imperatul enslanlia Porfirogenilul care scrie critrii 952 o
carte, pentru invZ4aura liulul seti, asupra inodulifi de a
cinnui imperiul, spune cii pe la inceputul vecului al V-le,
inaintea niiviIlirei Slavilor, tart partea nord-vesticil a peninsuleY
Balcanice, de la sudul DalmatieTspre alms pitnrt in Istria si spre
resrtrit pmnii la Dan'irea, era impoporatrt cu Latini. adrtogend
crt el' se numeail pe densil Romani adecii, Bonoini, immuele
comun al tuturor grupelor Latinilor otientali.
Cand Slavonii acoperira Dacia, impinsi find tie Huhi §i
de .2.-17ari, mare parte din acet Slavom trocura: Dunarea si
cuprinseril orasole intarite de pe main! fluviulul. Poporatia
romana, spiTieta. fugi in parte catra sud, cautand un adapost
in muntit Balcam. dupa cum se refugiase flomanii din Dacia
in Carl all. Din Balcani ei se coborira tot mai jos, in Epir, Tesalia
si unele grupurl ajunseri pana in Grecia si chiar in

52
Peloponez. Acésta parte a poporului roman umplu mai ales
Macedonia, Wand numele de Romdni illacedoneni, numiti
do catra straim in vremile vecht Pahl, in cele mai nouë
Cu lo-Vlachi san TinfaH.
Putinh Romani remast prin orasele dunärene si prin
Mesia fura desnationalizati de Slavom, inctit ast-fel se intrei:upse
continuitatea elementului roman. Alta grupa de Romani,
despartiti de trunchiul eel mare al Latinilor orientah, prin
navalirea slavonri, fur:a, Romani' din Istria.
Din faptul ct aceste trei grupe de popOre Mine all format
'Anil la vecul al VI-le un singur tot, se explich ashmenhrile
mai marl intre limbele române, de cht intre aceste i celelake
limbi latine din apusul Europei.
Imprejurarea thsi ch Romitnii din Dacia traianh nu ail
mai venit In atingere cu acei din Macedonia i cu acei din
Istria, explich pe de alth parte deosebirile in destul de marl
ce se an intre limbile lor, §i care fhc de nu pot fi intelese
de la un grup la altul, filrh ore-care deprindere, pe child din
contra, limba Romilnilor din Dacia traianh prezinth ace1a§1
caracter in toth" intinsa regiune ocupata de den§ii, tti este pt'elésa
fiirh nici o greutate de la o provincie la alta.
§. 9.
Bulgarii si Crestinismul bulgiiresc la 116mani.
11.d'Alirea buIqaii Bulgarii erat la origine de rasa mongoIrt
ca Hunit si Avarh. Ei ascultaii intat de Avari. Pe la
684 ducele Bulgarilor, Cubrat, scutura cu totul suprematia
Avarilor din Panonia t4i se proclama neatarnat. Murind Cubrat
pe la 668, el lasa einet fit, dintre care patru apucara
in diverse parti, iar al cincilea Asparuch, cu Orda aceea care
au avut influenta asupra sOrtei poporului roman, trece
Dunarea la 678 si ocupa partea r6Sariténa a Bulgariei de
astadt. Acésta tarn fusese insa impoporata cu Sclavini,
Bulgarii, asedandu-se in mijlocul Slavilor, ii pierd en timpul
riationalitatea lor mongola si devin Slavom, dupa
cum au rOmas pana astadi. Inriurirea Bulgarilor asupra
Romanilor este iarasi o inriurire slavona. Bulgarii, sub mai

53
multi dud energici, intro care vestitul Crum (802), isi intind
stlIpanirea pe de o parte spre ronstantinopolea, pe de
alta dincóce de Dunare, asupra Daciei, asa ci Romann cad
sub suprematia bor. Bulgarii, cand s'au asHat in Mesia, erau
pagam. El se in tore insa intre 860 900 la crestinism
prin discipuln celor dci marl apostoli ai Slavilor, Metodiu
oi
Ciril. Acesti dci OW0)1 traduc cartile crestine din
grecesce in limba slava si inventéza un nou alfabet, pentru
a scrie acesta 1itnh, alfabetul cirilic. Bulgarii avénd sub
ascultarea lor 0i
pe Romanii din Dacia traianä, le impun
slujba religiósa crestina in limba slava, szl para-
sihndui
sascli limba latinl, pe care pilna atunci o avuse in biserica
bor.
Crepinismul hi Ronutni. Poporul roman, inainte de a
avea crestinismul slavon, era tot crestin, insa se inchina in
limba latina.*El primise crestinisimul de la frath sd de peste
Dunarea, dupa ce Dacia fusese desncuta din imperiul Roman.
C. Romanit cunoscuse Crestinismul m form t lui romawi, se
vede de pe cuvintele crestinesci de origine latinA care stint
numerOse in limba romana. Ast-fel: crey-iin le la chrestianys,
Oumneded, pdydn, bisericti cc vine de la latinul baselica §i
nu de la grecescul c',2:Cism'r, din caus il. cli a pastrat pe b initial,
templu, altar, cruce, mornu;nt, botez, culniniedturd, !eye in intelesul
de religie, pdcat, piireasimi,preot, popd, Pasci, &rid, alai-
drac, diacol, Puminicd.
fiat
Fatii cu aceste notiuni fundamentale ale cre§tinismului,
care se viid a fi latinesci, Intâlniin cuvint', slavone numai puti-
ne §i neinsemnate precum: vbidied, utrine, precista,
spovedanie, nidge, etc. etc., iar cuvinte grecesd, de §i mai multe
§i mai de samil, totql nu se pot compara, in privinta insemunatei
lor, cu acele latine. Ast-felin sunt : evanyhelie, lituryhie,
ayhiazmd, mitropolit §i in deob§te tote gradele ierarhiei
religiOse.
Nu numai atata ; tot limba ne arata ct Daco-Romanii,
pastrase din vechea icr cultura, sciinta scrierei si a cetirei,
dovadli insutfl cuvintul scrie, scrisóre, carte, a invala, invd-
((Hurd. Cand alaturea cu asemene cuvinte, intalnim pe acel
de sfiinta Scripturd, acest cuvint ne arata inviderat ea Ro -
manit cunosceail crestinismul inca din epoca romana, sub()

54
formd scrisd, i cA aveau de pe atunci cartile sfinte scrise
in limba latina.
Creginismul balydrese la Románi.Cand Romanii ca-
Ora sub stapanirea bnlgareasch, si Bu intorcendu-se
la crestinismul slavon, impusera feliul slujbei lor in teta iri-
tinderea imperatiel mi,
mcepu o persecutie in contra formei
nationale a bisericei romane. S'a pastrat chiar o traditie
dupa care cartile latinesci de religie ale Tiomanilor furil arse
si inlocuite cu cartile bulgaresch Ast-fel se introduse ritul
bulgar care stapani terile romane.
Inriurirea bulgara aqupra Bomanil6r nu fa de cat innoirea
celei slavone, de care acesta din urine trebue cu tOte
aceste bine deosebita. Inrinrirea bulgara ava elect asnpra
Umbel si slujbel bisericesch Limba slavona deveni de atiinci
inainte singura seisa, si cetita la Boman]. TOO cultura
liomanilor In invelita in acesta limba, tar cea romanOsca remase
numai cat ca limba vorbita. Singnra cultura literara
a Umbel romãnesci a fost acea, simpla si primitiva, a povestilor
si poeshlor poporane.
Limba slavonrt, stapanihd spiritul poportilm roman mai
bine de 700 de am (900 1640) impiedica, in tot acest rastimp,
cultura proprie a limbei si mintel romanesei.
§i in apusul EuropeI lirnba bisericescri era deosebitli de
acea a poporulta, fiind cea latin6scfi. 1ns limba latinii era o
limbil cultil, pe care cunoscend'o cinEva, putea sI invete, cu
ajutorul el, o sundi de sciintl, pe cand limba slavonii din biserica
romanii apartinênd until popor necult, ea retinu spiritul
roman intr'o stare de inapoere, forte claunlitOre desvoltiirei sale.
§. 10.
tugurii. Pecenegliti, Climatal i Tatarii.
Ineeputuri de stale ronsdneAci. Romanii si Slavh traira
aläturea Hi muntn Dacici. Ei incepura a sP coboii ultra ;-:es,
dupa ce Avarii so mai imblanzira, prin lunga lor pel r cere
in sesurile acestei tari. Ilomanit si Slavii coborindu-se la ses,
se dadura iar mai mult la viata agricola, intemeiara orase

55
si sate si se organizara in mid state, pe intregul teritoriti
al vechel Dacii romane. Romanif i SlaviI insa cadend sub
Bulgari, alcatuirea nouelor state, intocinAe de ci, se Men
sub inriurirea bulgarb. Asa gasim. in banatul TemisOrei,
in ducat cu poporatie mai mult romana, sub dinastia bulgaresca
a hit Glad on Crisiana, alt ducat, iar cu poporatia
romarta, sub dinastia tot bulgaresca a lui" Menumorut ; in
Transilvania sudica, un al treilea ducat romanesc, sub altil
dinastie bulgaresca, acea a ltu Kean, §i numal" in nordul
Transilvaniel, un stat romanesc,in totalitatea ml, i ca ocarmuire,
sub dinastia romanesca a mill Gelu. De abia se injghebase
viata de stat la Romanii si Slavh coboriti din munti,
si iata ca vine asupra tor navalirea maghiara.
Ungsifi.Ungurit,
strãnepoti directf ai Hunilor, se opresc,
pe la 830, in regiunea. dintre Nipru si Siretiu, numita
pe atunei A telitzu, intreprindend do acolo mat multe navalin
catra apusul Europei. In timpul uneia din aceste, pe
cand partea mal voinica a natiunei se afla in expeditie, popond
remas a cask suferi o cumplita, lovitura din partea
Bulgarilor si a until nou nem de barbar, Perenegliii; care
devastara cu totul Atelutul i imprstiera, pe Unguri in tete
partite.
0 samil din eT, pentru a scapa de du§mani, fugird in
muntiI margina§T aT MoldoveI sudice, trecend pan'a in pgrtile
Transilvanid. Din ace§ti Unguri refugiti. in munti se trage
poporul Seeuilor, ném de Unguri ce impoporézil coltul sud
riisrtritén al Transilvaniei. Numai acestit miprejurare
-
explici
cum se face de se grisesc Unguri in acea parte a muntilor Transilvanid,
ciind de alt-felid acéstd natie locuesce de obiceid in
§es. Tot de aid. se explicit desnationalizarea Romithilor prin
Unguri in acel colt de tard, precum §i faptul cit terminologia
muntelul in acea parte este maghiarizatg, lns nurnia aice.
Ungurii, reintorcendu-se in Ateluzu din expediia lor,
gasindn-I pustiet, culesera rerasitile némului !or si plecara
cu toth, prin Galitia, tra Panonia, in valea Dunarei si a
Tisel. El nu se asedara indata in acest non Ioca, ci de aka
el Lyman mai departe a pflida Europa apusana. Dupa
ce ins furi, batuti fOrte tare in done rinduri, la ilerseburg,

56
de Ilenric I irnOratul GermanieT si in campia de la Lech
la 955, de Writ Olon cel Mare, Ungurii se saturara a mai
umbla dupa pradaciuni si se asedara pe loc in Panonia,
unde desvoltara in curand viata de stat.
Asedarea Ungurilor in Panonia fu fatala Romani lor. Ungurii
inaintara in Transilvania mat ales' sub primul lor rege
mai insermjat, §tefan cel Sfmt, (997-1038) si supusera
ctatele romano-bulgare din acesta Ora. Ungurit treeend apoi
la catolicism incepura a persocuta pe Romanit ortodocsi.
Peceneyhiirrin stramutarea Peceneghilor, popor de
rash mongola, in locul Ungurilor, In A teluzu, ei devin yecini
Dunarei si dupa cat se vede tree de mai multe on
fluviul. De la densii a remas numele unui pirau Teceneaga,
care se varsa, din Dobrogia, in Dunarea. Peceneghii, treand
de mai multe on in imperiul bizantin, pentru a prada,
sunt Mae rah batuti de A lcrios A ngelul pe la 1090, dupa
care mare parte din Peceneghl intra in armata Bizantinilor,
iar cate-va palcuri tree in Transilvauia, unde se asacla sub
numele de Biseni si se contopesc mai tardin cu popOrele
acestei tari. Un trib al Peceneghilor se numea Uzii, de la
care ne au remits numele piraelor Uzut si 011uzul precum
Si acel al pasului Oils:1411i.
Cumanii.Dupa nimicirea Peceneghilor se arata, in
valea Dunarei alte &de de Mongoli nurniti Cumani, care
ocupa sesul Moldovei si Munteniei, undo lasa mai multe
numiri ce amintesc petrecerea lor precum : Comanii, Coma%
nesci, Comarna, Comarnifa, Vadul Cumanilor, precum si numele
propria de Conran. i Cumanii, care domin6z1.1 in valea
Dunarei de pe la 1100, sunt nimiciti de ulthnul sivoiu,
unul din cele mai cumplite ale navalirei, acel al Taiarilor.
Mai multe ramasiti, din sfarmaturile Cumanilor, scapa i ele
in Transilvania.
Tatarii, ultimul nOrn de Mongoli pe care adanca Asie
ii revOrsa asupra EuropeT, reinoira tATtte groztviile navalirilor
anterióre Si cruzimile lor ne mai pornenite lasara o
adanca intiparire asupra mintil celor o le sufbrira. Ordele
lor, plecand din Asia, pustiaza Rusia, cucerind orasele Vla-

57
dimir, Moscva, Kiev ;' intrA in Po Ionia, ard Cracovia, si apoi
se impart in doue grupe, din care una inaint6zA asupra
Germanie], cea-laltil, sub Batu-Chan, trece munth Carpati
leste pasul numit Pdr (a Bashi, in Transilvania (1241). Parte
din ei apuct spre Ungaria, jar altii se cobor in jos cPtra
sudul Transilvaniel si amime 0 parte sub conducerea mi
Orda apucti, peste Fagaras spre Oltenia unde este bAtutáde
Baoarab, banul acelet regium ; alta sub Cadan i Bud trece
pe la Brasov in Muntenia la poporul romAn ce locula
aice ; a treia eirdA sub Bochetor apucä prin Moldova catrii
episcopatul Cumanilor. Tatari] pustiaza tot in calea Ion, astfel
ct nu ma] remase nici 0 casa in piciore, nici o viatä
crutatli. Regele Ungurilor, Bela al 117-lea, fuge in Venetia,
de undo revine, dupP ce Tatarii pPrAsesc Ungaria.
De si el se retrag din acCstP tarp, care fusese atat de
pustietil, incat nici pe ei nu-i mai putea hnithi, totusi nu se
indeparteza pentru totd6una de tarila -nOstre, ci adopostinduse
in Crimeea, ei urin6za de ocolo a navPli destul de des
in terile romPne, si aceste prhdacium s'au urmat necentenit
pPna la stUrsitul secolului trecut*).
4() Atnpra ntersuluT Mum iAvalirilor,
a se vedea harta de pe
pagaett 58,

.. ii,
,
/.
(11/1't
E
.8 , 22 ...2 2 24 RS
.2,
.,...:
" . .! - L. .
gogleteN.7.Awgillit IL,
V. I 111104_ JURE
,1
*
p ,_-,....1,....
-
Af
t.
111"..1.411.1M11111117.1
-116102...._
AAL.
If 2
'11111M1011
,..
1 lk, qiivezimAPPAIM
,.
.r.110K.
I
xxi-x,-..°14111111
1 rray.4 4, --..,..,
_:,__
*Tx
1415
mc-----4
_
..
-----\._
fl" lb
411
..,
it.
,
.. .
1--
.,-.
AV:1r
---
-..Lf--'
,
- V.
,..
.14.4
I' .., vipme.
--' `Tit, ,
1 ,
.."23114t .
'W
.--
.i.-A- -
,,
. ,s- e
v .T.--(4 lit,
DI ; / alm
..
3f
-:.(;v,s 1
)r-1
1
It1311 - / ill, iii ,-;
=elm ammo
,
a A 4 r
..-
s )."
eek
, ..-
i
.. -:100,--
..11,.
41
0 ,,
A R MI
- ,Ilio. 41
1 1
7911
Z.
vi,'---,,
+ , ,,,,
s.°
,.., + .. v
ii
r-\
b
Ilt
rat
l
1
A
/
rii(:.4
°V voi
,
_
.22 ./9 , 22 i 22 2 . 2# Zr 2 2/ 28
'
\
..
-
\ ,
h.'-
4 '4"
..."4" /
,
II
. j
A'
I
1 /4F
.44
Kid
-;Y-
CO

59
§. 11.
Efectul iiI valireT asupra Romani Jon
N ivalirea barb irilor tine in res-tritul Europel mai bine
de 1000 de am, in care rastimp liomanii nu a vuilt vremea
de a se 1iiiiti de turburilrile la care dansa Ii expunea,
asteptandu-se necontenit a fi pradati ciind de un n6rn de
b.Arbari, cilnd de altul. Acest vecinic neastAmptsr facu cel
mai mare ièu Romithilor, caci n impiedec'a a se deda la
lucrarile civilizatóre, si ei zibovirrt deci, un timp imens din
istoria Ior, in o qiire de necultura.
Navalirea barbarilor distruse viata civilisatA a Daco-
Romanilor i.T sili sA se intOrca indiarilpt, do uncle incep
swish tile.
Child fluit 1oiti pentru prima Ora de Goti, ei tirthai
viata culta §i chiar rafinata a lumei vechi. Fiind nevoiti a se
retrage hi munti, inaintea idivi1irei, ci parasira ora§ele lor
care cklura in ruina. pentru a nu be mai ridica, §i uitara
tot odata i tote notiunile referit6re la viata de stat roman,
intru cat actista insa§i fusese distrusii. Aprcipe tOte cuvintele
ce se raportaa la viata statu!ui i oman, §i care erail atilt de
cunoscute de Daco-liomani, precum : legatus A nyusli, procurator,
decurio, decrthrio, se pierdura din consciinta poporului,
impreuna cu notiunile la care dansele se raportan. Poporul
roman reciidu iar in organizarea patriarhala,' a societlitilor,
find nevoit sa reincepa, iaritg din capat, o viaà acum traita.
El, caud reincepu a se organiza in state, dupa ce se Cobol i
la §es alaturea CU Slavii, hijgheba noua buT organizare dupii
chipul acelei a Slavilor.
Beintorcindu-se poporul la viata pastor6s0, indeletni-
Girlie sale cele multiple se simp1i1icar4 §i ele, si dada Homann
nu parasita, ea tottil lucra rile agriuole chiar in crierh
muntilor, undo asenieno OCU pain emu gren de indeplinit, aeeasta
o facitrii numai hind ca un popor Mei (data nu so
pOle inhirce cu tot ul mdarat pe calea culturei. El tinea la
Sriooube
ce le deprinil;ese odat i le punea Hi aplicare, chiar
in conditille cele mai nefavorabile.

60
cu vita acésta viata atat de bantuitä, poporul roman
nu a perit ; ba spa pastrat firea WI in destul de curata ci
neatinsa de barbari. Traind el retras in ascundisurile nestrabatute
ale muntilor, el fu fora de atingerea indelungata
a color mai multe némuri barbare. Acele ce se amestecara
cu el, precum Slavoiiii, Hind cu mult inferiOre in privirea puterel
mintei si a cugetarei lor, primira ele predomnirea romana
in loc de a o impune pe a lor. Ast-fel poporul roman
esi transformat din epoca navalirei, insa rm nimicit.
Data. retragerea in munti a Romanilor distruse là &I
viata de stat romanii, .ea le adaposti limba, moravurile §i obiceiurile,
care se pastiarrtaprópe curate §i numai prea putin
atinse de inriuririle barbarilor.
Viata Daco-Romanilor in munti §i intorcerea lor in mare
parte la starea de ptistorT, mail explica Inca o alta particula
ritate, ce nu se intfilnesce de cat la dan§ii, anume unitatea
surprinptóre a limbei lor. La nordul Dunarii, intre Romanil
deosebitelor provincii ale DacieY, de §i ele stint forte indepartate,
nu exista o varietate atilt de mare a _Umbel, Meat
Romital din deosebftele iIrI sa nu se part intelege. Mara de
mid deosebiti in cuvinte, Maranturganul intelege pe Banatan
§i Dobrogdnul pe Romanul din Cri§iana. In Italia §i Francia din
potriva, chiar locuitarii unor provincii apropiate, precum Lombardia
§i Piemontul nu se inteleg intre el. Romana purtanduse
cu turmele lor din loc in loc, se atingda necontenit unji
cu altil, i acesta vecinica framântare aduse acea unificare a
limbel care pune in uimire la prima videre.
§. 12.
Moldova i Muntenia inainte de intemeierea statelor in ele.
Reyiunea locuild de S1aroni.RomL1nii din Dacia traiana
fll putura dosvolta aici, adeca in Transilvania si Banat, o
viata proprie si neatarnata, de Ore-ce ei cadura sub stapanirea
Ungurilor. 0 parte din PI, ne unau putiqid seed ape'sarea
ungursca, se hotari sa parasasca tara el de bastina si sa
se cobOre in aiarti de ea, pe laturile sale exteriOre, in campiile
Dunarei si a Nistrulm, spre a incerca aice constituirea
unor state neatarnate

61
Cand Romanii din Transilvania pArasirh tua lor, pentru
a se aseda i Muntenia si Moldova, aceste done tari o aflau
in uanAtOrea stare :
Atat Muntenia cat si Moldova eratl locuite, i anume
de (1(1116 soiuri de popóre : Slavoni dart', ses si Romani catra
munte.
Cand Slavonii acoperise tot teritoriul vechei Dach, acolo
pe unde daus.di se asedara intro Romani, adeca in munti,
el
furh romanizati ; in ses insh, pe unde nu erail Romani,
ei pastrarh nationalitatea lor. Ac(>sta se intampla mai ales
in partea plana a Munteniei i Moldova Cl ac6sth parte a
cost locuitA de Slavoni inainte de venirea Romanilor de peste
munti, se' vede dupA numenisele numiri geograrice de origine
slavona ce se intalnesc in campia principatelor. Ast-feliu nu-
mai dintre riuri se poi- enumera : Jijia, Bahhthd,
Meletinut,
13istri(a, Slimnieul, 'Atom, Crasna, &OM, Marusa, Zabala,
Teleajiwl, Fejt', Studinita, Putna, iJlilco till, Ramnieul, Siim-
Went, Nipota, I14ca, RoPana, Cricovul, Sahara, Glavaciocul,
Dambovila, laloni qa, Neajlovul, Ilfovu I, Colmana, Tismana,
si altele multe.
a
Pentru Moldova in special avem dovada existentei chiar
unui stat si a unor orase slavone, in partea campulni. Se
pomenesce pe la 1134 un prmcipe al Barladului, Ivanco
Rotislavovici, sub domnia chruia s'ar fi aflat mai multe alte
orase, ilintre care se amintesc, afarA de Barlad, Tecuciul
(in slavonesce : apa, repede) si Ilaliciut mic, astAdi Galatul,
fundat de catra o colonie slavona din Galitia, numita pe
atunci tot Haliciul. In Muntenia avem de asemenea orasele
de nume do slay : Craiova, Targovistea, Slatina.
Reyinnea locuild de Romani.Pe cOstele muntilor, ce
mhrginesc Muntenia in spre nonl si Moldova in spre apus,
se afla poporatie romanésch care esise din cuprinsul Transilvaniei,
sub apèsarea la care era expush prin nemnrie barbare
ce cuprinse launtrul acestel tari. Acésth poporatie era
organizath in mid state, sub niste sefi nnmiti voevodi. Asa
in Muntenia, gasim intr'un document din 1247, pomenite mai
multe mid ducate : in tara Severinului, de-a-dnipta ()Mtn,
chinezatele lui /on §i a ltu Farm, despre care nu stim de
ce xoporatie emu locuite. In drépta Oltului, se gasesc amintith,
In acelas document, tam mul Lyrtioy voevodul Valahi

lor si in stanga aceluias riu tam lui Seneslag tot voevod at
Valahilor. Se mai vorbese inca, si de niste Valahi din tara
Lotrutui (afluent al Jiului). Despre aceste ducate romanesci,
regele Bela al IV-le spune in documentul set, crt le exceptOM
din drtruirea facuta cavalerilor din Ierusalirn i ca le
lasa Romanilor, dupd cum le avuse i pand acum, ceea ce
arata ca, aceste ducate romanesci se bucurau, fatrt cu regil
unguri, de Ore care neatarnare. De aceea Si intalnim mai
tardia, pe la 1272, pe voevodul urmator Jul Seneslau, Lilean,
revoltandu-ee, cu fratele set Barka, contra regelui unguresc
Si trebuind sa fle Supt.'s cu armele. In aceste ducate romrinesci
se afla chiar Ore-care nobilime, care capOta, prin privilegiul
lui Bela al IV-le dreptul de a fi judecata, de curtea regesca.
In Moldova, de si nu se constata existenta unor ducate
romanesci ca acele din Muntenia, totusi intalnirn mai inulte
grnpe de Romani insirati de-a lungul muntilor Carpay. Astfel
in Francea (coltul sudic-apusan al MoldoveT) gasim ge la
1234 un nume'r mare de Romani care aveat episcopil lor Si
care atragéu chiar la religia lor pe Unguri i pe SaF,1, incat
papa da ordin episcopului Cumanilor, eare-si avea resedinta
langa
62
Milcov, c sa, se silesca a intOrce la catolicisin pe acesti
«ValahID
Mai sus Inca, prin .judetul Bacdului, intalnim Romani
pe la 1167, poyneniti de doi scriitori bizantini, care spun ca
ei ar fi prins pe unchiul impöratulut de Constantinopole, Manoil
Comm, unul Andronicus, care dupa ce ar fi tradat pe
impèratul, nepotul set, ar fi fugit catra. hotarele Galitiei,
uncle ar fi fost prins de Valahi. De asemene se mai art
Romani in jurul cetatei Nérritului numita asa de pe la 1232.
Stapanirea GalitieY se intindea pe atunci pana la principatul
Barladului, care era sub suzeranitatea aceleia. Mai
spre nord Inca, intalnim Romani in Cdmpulung din Bucovina,
constituind aici un mic stat, ce nlai tardin, dupa. infemeierea
Moldovei, ajunse vasal i tributar ek i mai sus
Inca, prin sudul Galitiei, niste Kneji Bolohoyem adeca Valahi,
deci tot Romani.
Afara de aceste ducate saü state mid rornanesci ce
se allat in Muntenia. i Moldova, mai erati in Transilvania
dou6 ducate, care par a fi fost remas pe jumatate neatar

,j"(
eimmillingrauzzA

64
nate de Unguri; aceste sunt ducatul Fligarapdai la sudul
Transilvaniet si ducatul JIaramureplui Ia nordul acelei ten.
In aceste ducate gramadindu-se tot mai multi Romani, ce
fugeau de asuprirea ungur6sca, dela o vremo multhnea norodulut
deveni asa do mare, in cat trebui sa se reverse in
afara, catra campiile Munteniei si Moldova in o bogata
emigrare, care puse temelia principatelor romane.
Ac6stit emigrare este cunoscuta in istoria Romanilor
sub numele de demilecare.
§. 13.
Imperiul valtho-bnlgar.
Afara de Romanii din stanga Dunarei, se mat afla, o
grupil de popor latin locuitor in muntli Balcanulut si al Pindnlui.
Acesti Romani, din clre o parte se numesc A 'TOW in propria
ion iiinIt, se trag pnin originea lor, din colonista romatu
ai Mesiet, care frigira inaintea navalirei slavo-bulgare,
in mirth vecim regiunei locuite de ei, precum Romanii de
la nordul Dunaret cautara, scapare in Carpati (mai sus, p. 66).
Acesti Romani suilici so dedase, ca si cei de la nord, la
'Astoria cuitivand insa si putin gram in vane mai largi ale
muntilor. Em traise aprOpe neatarnati in munth lor, feriti
do stapanirea bizantina do la sud pe cat si do cea bulga-
résca de la nord.Dupa ce imperiul bulgaresc, Intemeiet do
Asparuch in Mesia, este distrus de imOratul Ft:silk II
Bulyaroclonal in 1018, si sta supus Bizantinilor vr'o 160
de ani, acestia vroind sa supuna pe Romani si pe Bulgart
la dart mai grele de cum le platise liana acuma, provoca in
aceste popOre o cumplita rascOla care le aduce din noa
la neatarnare (1185).
Rescóla porni din sinul Romanilor, care sub doi frati Petra
§i Asan, din acea gintt, raspinsera domnia bizantina.
Impèratul Isac Anyhebil porni in contra Ion si-i batu in prima
intillniro. Romanii batuti, cautara scapare, la Cumanit
de la nordul Dunarei, de la care !nand ajutor, se intorc in
contra Bizantinilor, ii bat in repetito randuri si so declaril
neatarnati de dènsh, Bulgaril se unesc apor cu Romanif si
constituesc impreuna un stat cunoscut sub numele de int-

.5
periul valaho-bulgar, la inceput sub dinastia romana a Asanilor.
Dupa mOrtea lui Asan, care fu ucis de un dusman
personal in 1196, r6mane Petru care si densul more sub
cutitul unui. ucigas, in 1197. II urniéza Ia tron fratele lor
cel mai mic, lonitd (1197-1297), sub care Romanii, uniti
cu Bulgarii, repurteza necontenit izbandi, mai intai in con-'
tra Bizantinilor ; apoi, dupa ce Grech sunt rasturnati de
Latinii cruciatel a IV-a si se intemeiaza in Constantinopole
imperial latinesc, Ionita urméza luptele contra acestei nou6
imperatii; bate si prinde in o lupta, pe impèratul francez
Balduin de Flandra i dobandesce o autoritate atat de mare,
in cat tot Oriental se cutrernura inaintea 1w. Papa din
Roma, afland c un popor originar din Italia ajunsese la o
asa insemnatate, trimite soli la Ionita, pentru a'l atrage la
biserica catolica. Ionita declara ca. primeste, daca, papa 11
va da corOna imperiala, ceea ce se si face, si Ionita este
incaronat c.a imperat al Bulgarilor si at Valahilor, de dolegatul
papei, in diva de 8 Noemvrie 1204.
Dupa mOrtea luT Ionit urrnOza Borild, apoi Ion Asan ;
in sfarsit Caliman si Mihail Asan, ultimul impërat din vita
romana a Asanilor.
Elemental valah saii roman in imperiul valaho-bulgar juca
un mare rol in lupta pentru neatarnare contra impOratilor
greci i latini din Constantinopole. De aceea i vedem
ca conducerea rèscOlei este purtata de Romani si ca dinas-
tia cea d'intai, acea a Asanilor, este de origine romana.
Cand fu insa sa se constituiasca statul, Bulgaril incepura
a avea rolul predomnitor, intru cat ei aveah Ore-care cultura
care lipsea cu totul pastoriior romrmi. Bulgarii anume
aveaii ritul lor special in biserica, un cler organizat, o urn-
bit scrisa,
pe langa ca, ei mai traise odata in viata de stat
in intaiul lor imperiu. Forma exteriOra a statului valahobulgar
era bulgarésca, i chiar elemental roman, ce lua
parte la conducerea statulw, coborandu-se intre Bulgari, se
prefacea pe nesirntite in Bulgari. De aceea cu timpul
imperiul, la inceput romano-bulgar, se preface cu totul in
unul bulgaresc. Dupa stangerea dinastiei Asanilor in 1257,
vine la tron un Bulgar, Mitzes, inrudit nunuii prin femei cu
dinastia Asanilor. Romanii, vedandu-se tot mai malt raspinsi
Xenopol.
5

66
de Bulgari, se reträgea in muntil lor, unde-i gasim panti
astacli, ocupandu-se cu 'Astoria. Imperiul bulgaresc mai duce
o existenta slaba pana la 1389, cand cade sub Turd.

PARTEA II-a
ISTORIA MEDIE
(De la intemeierea principatelor pand la Mateiti Basarab gi Vasile Lupu)
(1290-1633)
CAP. nr
ISTORIA MUNTENIEI PANA LA
VLAD-TEPE
(1290-1456'.
§. 14.
Deseäleearea Munteniel pan4 la Mireea
eel Mare.
.Descalecarea Munteniei.De la intemeierea stapamirei
unguresci in Transilvania, Romanil de aid fura supusi unel
perse341 religiOse indreptata de .catolici contra bisericel ortodoxe
a Romanilor. Papa trimite in repetite randuri scrisori
cAtrA regil unguresci, pe care ii indernnä a intOrce cAträ credinta
adeNtratrt pe he hipuitii creflini ce s'ar afla in tam lor.Romanii,
in fata acestor persecutil, se retrag tot mai numerosi in ducatele
pe jumiltate neatarnate a Feigdrafutui si a Maramufefului.
Propaganda catolica ne lAsandu-i in pace nici aid,
pe de alta parte numërul poporatiel crescénd peste masura,
parte din uoporul rombuesc se hotAresce a trece muntil
si a se cobori in vAile roditOre ce priveau cAtrA marea Ndgra,
spre a intemeia aid o viat'l mai la adApost de asupririle
carora era expus.
Cea intai coborire a Rornanilor de peste munti, pe la,

68
turile exterióre ale Carpatilor, se face din Fagaras in Muntenia
in 1290, i se opresce la Cdmpluung, oras ce exista
dinainte in partea nordica, in munti. Radu Negru veni in
fruntea unel puternice colonii de Romani, mai ales din clasa
bogata, dintre nobill, insotiti bine-inteles de slugile lor. Coborirea
Romanilor de peste munti spori deci elemental boieresc
in Muntenia. Poporul roman, ce se afla in ac6sta tara
catra munti, se supuse imigrantilor i deveni clasa ascultatore,
pe cand Romanil de peste muntl representati clasa
dominanta.
Fiind-ca poporul roman din Muntenia se numea dinainte
pe sine cu acest nume de Roman, apoi &Wild el in sta'pinirea
celor veniti peste densul, numele seti deveni sinonirn cu SUPUS
pe child stapanii lor luara numele de Nunteni. Cu timpul clasa
supu§ilor deveni tot mai apêsata, §i in curênd rumdn devine
tPrmenul intrebuintat pentru a insemna pe locuitorul ca4ut in.
stare de §erbie.
De la poporul venit de peste munti, care se numea Manteni,
se explica numele de Muntenia dat ValahieY, care dealt
fel numai ma nu s'ar putea nurni, fiind In cea mai mare intinderea
el o tara cu total plana §i lipsita de munti. Muntenia
mai are Inca un nume, acel de tara Romdnesed, care Ii vine .
de la numele poporului sell de ba§tina, Romitnii ; al treilea
nume al Munteniei, Valahia, nu este cunoscut in tara, ci este
dat de straini.
Rada Negru, pentru a se pune bine cu locuitorii Campulungului,
le intareste prin un hrisov din 1292 proprietatea
asupra muntilor din vecinatatea orasului, incuviintandu-le
mai multe privilegii, precum scutirea de plata a unor taxe
pentru lucrurile de mancare, dreptul exclusiv de a avea ei
a cumpe'ra proprietatile targului i altele.
Ducii mai mid ce i-am v6(1ut ct existau in Muntenia
Inainte de descalecare, de indata ce audira despre sosirea
unui om mare de peste munti, se grabira a veni si a i seinchi
na. Intre cel, dintai fu banal Craiovei. Acesta era tot
din familia Basarabilor ca i Rada Negru, in cat inchinarea
11 veni cu atata mai usor cu cat o facea unei rudenii.
Rada Negru da in casatorie pe fiica sa lui Stelan Milutin,,

69
intemeietorul puterel serbesti ; dar Milutin o 16pAdA in curand,
trimet6nd-o inapoi la tatul ei.
Predecesori ml Mircea.Dup6, Radii Negru, care pare
a se mai fi numit si Tugontir Basarab, tirm6zA fiul seri Ivancu
Basarab, care devine cuscrul lui Jlihail, tarul Bulgarilor, and
pe fata lui in cAsatorie fiului lul Mihail.
Alexandru Basarab, fratele lui Ivancu, domnesce de pe la
1330 pAnA catra 1365. Domnil munteni, care prin pArAsirea
Transilvaniei scApase de domnia ungur6sca, nu vroiati SL maI
asculte de supunerea pe care regil unguri o pretindeau.
Positia cea tare a Munteniei, despArtita de Ungaria prin mun-
tl Ina
inlesnea impotrivirea domnilor el. Regele Carol Robert
ataca pe Alexandru; este insA cumplit batut de dansul, in
cat abia scapa in Ungaria cu sfarmAturile armatei sale.
Alexandru Basarab avu douë femel: una ortodoxA,
muma fiului seu Vladislav; alta catolicA, Clara. cu care avu
dou6 fete, rnAritate, una dupa Shygimir, tarul Bulgarilor
cealaltA, numitA Anca, dupA Simion Staret tarul sirb. Sotia
catolich a lui Alexandru Basarab favorizaza mult latirea credinteT
catolia in Muntenia, fiind in bune relaii cu papa,
care trimite sotului el pe la 1345 o scrisOre prin care il rOgd:
sii se intórca la catolicism.
cladislav &numb se constatA cá ocupa scaunul in 1365,
are lupte si el cu Unguril Si anume cu Ludovic cel Mare
urmasul lul Carol Robert.
Vladislav Basarab, urmand inainte politica predecesorilor
sel, anume de a se lega prin inrudire cu domnii slavoni
de pest() Dun Are, 1sT mAritA pe fa ta lui Elena, cu Uro
fiul lui tefan Dusan, tarul Serbilor.
Radu al II-le Basarab se constata a domni pe la 1377,
cand Ludovic eel Mare craiul Ungariel intr'un hrisov al set
spune cA sper6zA cu ajutorul lul D-deu a aduce tara muntenCscA
iar sub stApanirea lui, ceea ce dovedesce ca, pe timpul
acestui dorrin, Muntenil se eltherase cu totul de stApanirea
unguréseA.
Dan I. Basarab fiul lui Radu II, domneste pana la 1386,
cand este ucis de fratele sëu Mircea cel Mare, care vine la
tron.
ci

-- 70
§ 15
Mircea cel Mare 0 urmaiT
illireea eel Mare, 1387 1418.ParA sa vina Mircea I
la tronul Muntenier, se intamplase o mare schim bare in starea
popOrelor de la sudul Dunärel. Turcii, trecend in Europa
la 1357, incep a cuceri terile supuse imperiului bizantin si,
curand dupa aceea, i statele slavone din drépta Dunarel.
La 1362 ieü Adrianopole. Imperial bizantin, ne mai opunend
o irrpotrivire seriOsa, aperarea crestinatater europene, amenintata,
de Turci, re'mase astn ra popOrelor neatarnate ce inconjurati
acésta impèratie : .Albanezii, Serbil, Bulgarii i Romanii.
Dupa, ce Murad I stramuta resedinta imperatiei sale
la Adrianopole (136:5), el bate pe Lazar despotul Serbiel, care
este nevoit sIt recunOsca suzeranitatea sultanului (1375). In
acelas .timp se supune isrnan regele Bulgariei, art pe
fiica lin in casatorie dupa Murad. Principh crestini fac dupa
aceea o legatura impreuna Si ridica o armata comunä de
Serbi, Bosniaci, Bulgari, Unguri, Albaneji si Romani, acesti
din urma sub Mircea, dar sunt cumplit batuti la Cosora (1589),
cand ragatul balgar este nirnicit. Sultanul Murad insa, mOre
in batalie Si Ii urmeza, Baiazet (1389-1402).
Mircea, find si densul batut in lupta de la Cosova, si
pe de alta parte .stiindu-se dusmanit de Maghiari, mita, un
sprijin la Poloni i incheie in 1389, cu regele Poloniei ladis-
The, prin mijlocirea lui Petru iIuat domnul Moldovei, un
tractat de alianta ofensiv si defensiv contra regelui unguresc.
Arnenintarea Turcilor, punend insa in pericol atat pe Romani
cat i pe Maghiari, silesce pe domnii acestor doue popOre a
se apropia unul de altul. Turcii, dupa batalia de la Cosova,
devastara Ungaria si Muntenia, spre a pedepsi aceste dou6
tan pentru participarea la lupta in contra bor. Se pare ca,
Mircea, p9ntru a scapa de navalirea turcesca, ar fi consimtit
a da o suma de bam, de Ore-ce gasim Muntenia Inca din
anul 1391 inscrisa pe registrele Portei ca tara tributara. C.
acest tribut insa chiar in cazul cancl ar fi fost platit, nu era
de cat ceva trecetor, se vede de pe luptele ulteriOre ale lui
Mircea cu Turcii.
In 1395 intervine vestitul tratat intre Mircea Si Siyis-
lol.

71
nwnd regele Ungariei, in care Mircea se obliga a merge In
persOna in contra Turcilor, numai in cazul cand i regale
ar pasi in persOna, iar in cazul cand ar trimite pe un general
al set, sa faca i Mircea tot astfel. Mircea se mai' obliga
sa
deie armatei unguresti zaharea (provizii de mincare pen-
tru ostl) insa pe bani, i numeste in tot textul tractatuluI
pe rege : domnul craiul Sigismund iar nu domnul saü craiul
nostru. Acest tratat este dovada cea mai evidenth, c slabele
legaturI de vasalitate ce mai legaft Muntenia de Ungaria
fusese cu totul desfacute, cand Sigismund avu nevoie
de bratul lui Mircea, pentru a lupta contra Turcilor.
Armata aliata a Ungurilor (sporith cu Bavareji
Franceji) si Romanilor trece Dunarea la Nicopoli. CavaleriT
frandeji ce nu cunosteat felul de bataie al Turcilor, cerend
cu on-ce pret onórea atacului, sunt nimicit,I de Turd, cornpromitend
cu totul izbanda luptei, Mircea vèdend acésta, se
retrage din Mtge si se ducein tara lui pe care Turcii o calca Indata
dupa batae. El trimite ferneile i copiii la munte, pustiaza
restul tareI, taie proviziile armateI 1111 Baiazet, o urmaresce
prin padurl, nelasandu-I nicl un moment de linite ;
apol la sfarsit, dupa ce obosesc, o ataca fatis, o bate si o
pune pe fuga.. Ajuns la Dunare, un general al lui Baiazet,
Evrenos, face un lagar intarit, la adapostul caruia Turcii pot
trece fiuviul. Fara indoiala a in urma acestel izbandi, Mircea
scapa, de tributul timpurar ce'l platise dupa batalia de la
Cosova.
In acest timp Baiazet sultanul Turcilor, atacat fiind in
Asia de chanul Mongolilor Tiinur-Lenk, este batut de el la
Angora, in 1402. Baiazet este prins si mOre in 1403. Impëratia
lui se imparte intre cei patru fil ai sel, din care murind
Iza, reman trei : Soliman, Muza i Makomet, care se
iat la lupta de la acésth impartire.
Mircea ajuta, intai lui Muza contra lui Soliman, pe care
Muza ajunge sad bath, sa-1 omare i sa-I ocupe tronul. Ata-
cat insa de al doile frare al sea Mahomet, Muza este batut,
cu tot sprijinul ce'l capeta de la Mircea.
Mahomet, ajungOnd sultan, vra sa pedepsasca pe Mircea
pentru ajutorul dat lui Muza, si trim ite & armata care devasteza
Muntenia si ocupa cetatile Severinul si Giurgiul
Si

72
ceea ce constringe pe Mircea a se inchina iardsi Turcilor
si a le plati tribut.
Se pare ca atunci, in anul 1413, s'a incheiet tractatul
de vasalitate a lui .Mircea cu Turd!, dupa care Muntenia
pastra autonornia ei, dreptul de asi alege principi, de a
declara rasbota si a incheie pace cu on cine, afarg de prietenif
si de dusmanil Portii, obligandu-se pentru acesta a plati
pe an un peghq, adeca dar, de 3,000 de ban! de aur. TurciI,
pe langa acesta, se mal inclatoresc a respecta religia taseI,
a nu se aseda in Muntenia si a nu face geamil in ea.
Mircea insa, nemultamit cu rezultatul politiceI sale,
ajuta mai tardiu unui alt pretendent, Mustafa, contra lui
Mahornet, prin care ii atrage din nou dusin6,nia acestuia.
Patrund6nd Turcil in Valachia, cer de la Mircea sa le deie,
pe langA tributul in ban!, si 500 de copii pe an in corpul
Ienicerilor. Mircea refuz i luandu-se la iuptil, Turch sunt
batuti intr'o mare batalie la Bovine, fugarindu-i Mircea peste
Dunäre. Totusi domnul muntén se pare ca, nu a rupt
legaturile Mcute mal inainte cu Turcil i c ail indepartat
numai conditia ingreuietOre a tributului de copil, ramanènd
de alt-fel tot vasal impëratiei otomane.
In timpul domniel lui Mircea, teritoriul Munteniei era
mult mai intins de cat mai tardiil. Cuprindea si Moldova
sudica pana pe la Bacail si Ballad i spre resarit ajungea
pana dincolb de orasul Chilia, care era al ei. Poste Dunare
cuprindea Dobrogea i (lincolo de Carpatl ducatele nigarasului
(16g6nul din care plecase formarea statului muntén),
si al Amlasului. De la stapAnirea domnilor munteni, care
&ail din familia Basarabilor, asupra parte! sudice a Moldovei
rasaritene se trage numele de Basarabia dat acestel pArti
de pamént. La 1812, cand Rusii ati rapit de la Moldova
jumatate din teritoriul ei, aü intins ac6sta numire de la sudul
acelei portiuni asupra intreguluf trup rAsluit. Mircea
more in 1418.
Urinafii lui Nircea. Dan, fratele lui Mircea lasase copil,
care, considerand pe Mircea i pe urmasii lui de usurpatori,
incinsera cu acesti din mina o lupti inversunata pentru
corona munténa. UrmasiI lui
Dan purtail numele de Da'nesei
sat' Basarabefti, iar ace! al lui Mircea de Dralculefti, de la

73
Vlad Dracul fiul lui Mircea cel Mare, si cel mai insOmnat
din urmasil WI,
Vlad Dracul este tatal lui Vlad-Tepes.
Vlad Dracul domnesce in douë rinduri : 1430-1439
si 1442-1446. In timpul domniei lui de a doua, Ungurii
sub regele thr Vladislav, sunt cumplit batuti la Varna 1444,
batAlie in care Vladi,slav pierde viéta. Nobilul Roman in
slujba Ungariei, Joan Corvin de Huniade, scapa in Muntenia
dupa batalie si este pus la inchisOre de Vlad Dracul, ce
fusese parit de Huniade la Vladislav ca nu ar fi credincios
Ungurilor. Huniade, scapand din prinsUre i intorcêndu-se
in Ungaria, iI rilzbuna contra lui Vlad Dracul, scotêndu-1
din tron, pe care-1 (la rudeniei sale Dan III.
Lupta cea crincenä intre Ditnesti i Draculesti, care
se sprijineaii cand pe Unguri cand pe Turd, face ca Muntenia
sa p6rda positia dobindita sub Mircea cel Mare. Ea
recade in vasalitatea Ungariei, iar fata cu Turcil, pe langa
sporirea tributului de bam, se mai obliga a da 500 de COO
in corpul Ienicerilor. In asa stare o va gAsi Vlad-Tepes la
1456, data suirei lui in tron.

CAP. V.
ISTORIA MOLDOVEI DE LA INTEMEIERE PANA LA
STEFAN CEL MARE
(1349-1457).
§ 16
Deseglecarea Moldova piing la Alexandru eel Bun
Desedleearea Jloldovei. Din Maramures, ducatul ce slujia
mai cu deosebire de adapost Rornanilor ce fugiau de sub
stapanirea rnaghiara, incepuse inca, de pe la sfarsitul secolului
al XIII-lea acest popor a se cobori catra, vaile mai
largi si mai roditOre ale Moldovel, impins intr'acolo prin
strimtórea ri greutatea vietel. Dintre voevodii acestuf ducat,
care erati mai toti Romani, unul Drago se strarnuta, catra.
sfarsitul vécului al XIII-lea in crunpiile Moldovei, thra Insa,
a se subtrage, ca Rada Negru, de sub domnia unguresca.
Fiul acestui Dragos este unul Sas Voevod, numit de documentele
maghiare iWoldovanul, iar fiul acestuia, Bale, stapania
noul infiintat voevodat al Moldovei, in momentul cand
o noua emigrare din Maramures prvoOca. deslipirea Moldovel
de Ungaria Si constituirea el intr'un stat neatarnat.
Acésth, nou a. emigrare care da, nascere statului rnoldovan,
se face sub Bogdan in 1349. Bogdan revoltandu-se
contra stapanirei unguresci, provOca pe Romani a'l urma
in Moldova, unde bate pe Balc, care vroia s pastreze credinta
catra revele unguresc ; bate si pe Ludovic cel Mare
care vine WI Balc in ajutor. Regele unguresc ie cu thlnsul
pe voivodul Bale in Ungaria, i pentru a'l despagubi de pierderile
suferite in Moldova, unde'si paräsise rnosiile ce le avea,
Ii daruesce mosia lui Bogdan din Maramures, Cuhnea, de
care acest din urma fusese despoiat ca tradator.

75
Moldova man tuindu-se ast-fel de stapanirea maghiara,
deveni locul de scapare pentru Romanil eel nemultamiti cu acea
stapanire. Se intelege de la sine ca precum prirnif resvratitori
fusese clasa boierésca, cea avuta si puternica, asa
ai
refUgiatii de mai tarditi fun tot din aceeasi clash, in cat
descalecarea Moldovel avu, ca i acea din Muntenia, efectul
de a spori numarul i insemnatatea clasel nobiliare in Moldova.
Elementulromânesc aflat in Moldova pare a fi fost irnbrittovat
de descaleatorl, cgrora le ajutI In lupfa contra partizanilor
unguresci. De aceea in Moldova poporul roman nu pare
a fl fost supus ti
redus apoi in stare de verb. De aceea nici
nu se tntalnesce aid verbul insemnat cu numele de rumdn.
Acel supuvl fura mai cu samg poporatia slavit a Virg ce nu
era inca romanizata ; el prirnesc numele de vecini, sinonim cu
Romdnii din Muntenia.
Din inaintarea necontenita a elementului romanesc catra
campia nioIdovenësc si muntenesca se explica treptata la-
tire a lui. Slavonii, desnationalizati de Romani, sporeau
dnsii nurnerul lor. De aice se mai explica i faptul cum
de multe sate cu nurne romanesc sunt aseclate langa rind
ce pOrta nume slavone, precum i imprejurarea ca sunt
multe sate locuite asta-di de Romani, care pOrta niste nume
ce nu-si gasesc etimologia decat in limbele slave.
Predecesorii ha A lexandru eel Bun. Despre domnia IuY
Bogdan, de si a tinut un timp indestul de indelungat, de
la 1349 Nina dupa 1360, nu se stie nimic alta, dent ca
a intemeiet domnia neatarnata in Moldova. Dupii el urm6za
fiul sea Latcu, care domnesce pe la 1372, cand pri
mesce de la papa nisce scrison, in care il felicita pentru
intórcerea lui Ia catolicism si'l
indémna, si nu se lese a
fi ademenit de sotia lui, care remilsese ortodoxa, a parasi
iarsi credinta adevërata.
Ac6sta intOrcere a lui Latcu la catolicism este numai
prefacuta, -anume pentru a indeparta de asupra MoldoveY
dusmania Ungurilor care in timpul cat domnise tatal
set,
facuse mai in fie-care an cate o expalitie contra noului stat.
Latcu muri ortodox si fu ingropat in biserica din Radauti.
si

76
luga I Coriatovici (1374-1375). La mórtea lui Latcu,
ne raman6nd pe urma lui decat o fata, Anastasia, Moldovenii,
pentra a gasi o vith de domn, spre a o pnne pe tronul lor,
rOga pe principele luga din Litvania s iee corOna. Pe timpul
acestui domn, Moldova ajunsese a se intinde pana la marea
IsT6gra, de Ore ce intilnim pe panul (nobilul) laca Litavor.
ca locotiitor al Cethtei Albe. Iuga trimete la Ohrida i ie
bine-cuvantare pentru a aseda mitropolit in Sucéva. Moldovenii
nemultamitl in curand cu domnia unul strain, ii otth-
vesc, si's1
aduc in tron pe un neam al Basarabestilor din
Muntenia, tot pentru a avea vith de domn in scaunul lor.
Petru Mufat (1375-1391) ajuta rudei sale Mircea cel Mare
a incheie legatura cu Polonii. Musat devine cumnatul regelm
Vladislav, pe care il imprumuth si cu 4,000 de ruble de argint,
pentru care regele Poloniei ii arnanetéza Pocutia, in 1389.
Roman JIapit (1391-1394), fratele lui Petru (acesta
dupa cat se vede nu avea copil), ie in casatorie pe Anasta-
sia fiica lui Latcu, dovada cea mai buna ca dinastia Musatestilor
era streina de familia moldovenesca, cu care se insotea.
Se intitulOza marele autocrat, din mila lm D-deu IOn
Roman voevod, stapanind tara Moldovei de la munte pana
la mare". Intemeiaza orasul Roman si se inchina in 1393
regelui polon.
Dupa Roman urrndza tefan fratele seu ; apoi se incinge
o lupta de la tron intre urmasii lui ,tefan Si acei aT
lai Roman, care se sfarsesce la 1401 cu suirea in tron a lui
Alexandra cel Bun, fiul lui Roman Musat.
§ 17
Alexandru eel Bun 0 urnia0T luT
Alexandra cel Bun 1401-1433. Cum intra in domnie,
se pune bine cu Polonii i la 1402 face primul act de inchinare
catra regele Poloniei, act pe care il repetëza in 1404,
1407 si 1411.
De si Alexandra cel Bun ii indeplini cu sfintenie datoria
de credinth catra regele Poloniel, totusi Vladisav laghello
se intelege in tratatul de la Lublan cu impelatul Sigismand,
care era si rege al Ungariel, ca sa imparta Moldova intre
anume partea Moldovei cu Iasii si Cetatea Alba sa
el i

77
fie data regelui unguresc, iar cea cu Ihr1adu i Chilia lut
Vladislav. Alexandra cel Bun, de si afla de acest tratat, urmeza
inainte a pastra credinta regelui Poloniei, dand o armata,
regelui Vladislav in anul 1414 si facénd repetate inchinan
in 1415 si 1419. El era sigur, ca prietenia intre Unguri
si Lesi nu era sa tina mult.
Stricandu-se in curand relatiile intre regele Ungariel si
al Poloniei, tratatul de la Lublaii se nimicise, si in ultimul
act de inchinare al lui Alexandru catra Poloni, se prevedea
intre altele, ajutortil acestuia contra regelui unguresc. In 1422
Alexandru trimite Polonilor un ajutor de 400 calari moldoveni
care bat pe cavalerh Teutoni la Jlarienbury. Legaturile
intre Moldova si Polonia se restring Inca prin casatoria lul
Alexandra cu MT/a/a, sora lui Vladislav, de care mai apoi
se desparte, fan), ca pentru acésta relatiile politice cu Po-
Ionia sa se zdruncine. Alexandra imprurnuta pe regele Vladislav,
cu 1000 de ruble argint, pentru care regele reinoesce
amanetarea Pocutiei, facuta de dénsul mai intaiii catra Petra-
Musat, in 1389.
Catra sfarsitul domniei sale, Alexandru par:Issce eredinta
cea atat de statornica pana acuma catra Poloni si se
aliaza cu Svidrighel, ducele Litvaniei, contra lui Vladislav ;
este insa batut de acesta, care dupa aceea Ii iarta in 1433,
anul in care Alexandru mOre.
Alexandru cel Bun este insemnat ea organizator al statului
moklovenesc ; supune biserica moldovenesca sub patriachia
de Constantinopole si infiintaza pe langa, mitropolia de
Suceva, ce exista de mai inainte, doué episcopii : in Roman
si Radauti. El organizaza apoi boieriile curtei moldovenesci
dupa sistemul celor din Muntenia, stat ce tusese organizat
inaintea celui moldovenesc. Alexandru mai usureza si comertul
Moldovei, dispunOnd ca vama, care pana anima se
platea in tote orasele, .ceea ce ingreuia forte mult comertul,
sa se platesca numai in ate unul din ele, la intrare pe cat
si la esire din tail. Comertul pe atunci consta in exportare
de vite, piei de animale, miere, cOra, yin si importare de
obiecte lucrate.
Argintul trebuincios la baterea monedei, jderii, care cladeat
blänuri cautate, i cab cel buni moldovenesci eraü opriti
de a fi exportag.

78
Alexandru eel Bun organizand biserica, trebui numal
decat sa se ingrijasca i d9 infiintarea unor scoli preotescl
care sa invete pe viitoril preoti a ceti i a scrie slavonesce.
In scóla cea mai mare din Sucéva se inveta i teologia. Alexan -
dru cel Bun mire in 1433.
Urnzaii lui Alexandru cel Bun. Remanend dol coph
pe urma lui Alexandru cel Bun, Ilie i Stefan, el se ieu la
lupta si impart Moldova intre el, asa cä hie resedea in Sucéva,
iar Stefan in Chilia. Nu tine insa mult impacarea,
Stefan bate pe fratele sea 851 orbesce, rapind la el domnia
intregel tari. Intre fill acestor dol principi urmeaza o lupta
pentru tron, asemenea acelei ce sfasiase Muntenia dupa mórtea
lur Mircea cel Mare. Competitoril rivali sunt ajutati de
Ungurl si de Poloni i fac sa cada tot mai mult Moldova
sub ambele aceste regate. Mal ales daunatore fu domnia lui
Petra Aron care, sprijinit de Unguri pentru a recapata domnia,
daruesce acestora cetatea Chilia, i apol si Turcil cerendu-I
tribut, li se supune Si lor, dandu-le 2,000 de galbeni pe an.
Petra Aron recunoscuse suzeranitatea si a Ungariel si a
Poloniel, in cat acurna primind i pe acea a Turcilor, Moldova
era de odata supusa la trel state marginase. Petru Aron
ajunsese la tron, taind capul lui Bogdan al II-le, fiul lui
Alexandru cel Bun si tatal lui Stefan cel Mare. Acest din
urma pentru a razbuna mOrtea tatalui seu, vine cu ajutor
de la Vlad Tepes al Munteniei si alunga din tron pe Aron
(.1457).
§. 18
Organizarea primitiva a Orilor romine.
Domnul.Domnul ce purta i titlurile slavone de voevod
si
gospodar, era stapanul absolut al tcrilor romane. Puterea
sa era nemarginita : el judeca procesele civile cat si mai ales
cele ponale, osandea pe Orneni la pierderea vietel, dispunea
fart control de averea publica, putea confisca averea privatiler
ca pedopsa pentru faptele lor, saü cand nu puteh pla-
ti contributiile ; conducea rasbOele, incheia pacea, punea
scotea din dregatoril dupa bunul seh plac. Divanul, adeca
sfatul boierilor celor marl' al. tarel, nu avea niel 0 putere
si

79
fata cu vointa domnésca. Domnul se sfatuia cu el, cand gäsia
cu cale, fara insa a fi Onut sa urmeze povetele lui.
Urmarea la tron era fOrte rOu intocmita. Nu era nici
mostenire curata, adeca fiiul eel mai mare sa urmeze tatalui,
nicl alegere curata, adeca boieril s aIégt pe cine vor vroi
el sit le fie domn, ci Ufi amestec din ambele sisteme. TOte
rudeniile unui principe mort avOU dreptul sA,1 urmeze in
scaun, daca erati alese de boien. Toti find declarati ca avénd
dreptul de a fi principi, cautaa sa-si Lea partizani intre
Fie-care se pretindea ales si se luau la lupta, chemand
popOrele straine a se amesteca in domniile romane. Din acesta
imprejurare se explica luptele intre urmasii lui Mircea
cel mare si al lui Alexandra cel Ban.
. Boerii.Poporul roman era impartit in dou6 clase :
boeril si Vtranii. Cel d'intal erail nobilii de sange; erau in-
datoritI la slujba militara si din clasa lor denumea domnul
pe slujbasil sel. El se bacurati de privilegiul -de a nu plat
contlibutia pe cap, birul, pe care'l platki numaf taranii.
Cele-lalte darl pe avere, precum pe of, porci, albine, le pla-
tied si
boierl.
boierh. Pe langa acest folos. el erail adese on daruitf
de domni cu mcsii din domeniul cel intins al principelm, iar
eel in dregatorif mai incasau Inca i venituri destul de
insemnate. Conducerea trebilor Orel era data pe manile
bor. Divanul se alcatuia numal din el si divanul se ocupa
cu bite trebile cu care'l insarcina domnul. Asa
boierii judecail procesele cand domnul nu se amesteca
singur; el ingrijau de incasarea contributiilor; el se sratuiaa
cu domnul ce era de facut in imprejurarile cele grele. Poporul
nu avea nici un rol in conducerea statului. El trebuia
numai sa asculte i sa indeplinosca cele hotarite de domn
si de boierl. Boierii mai avOa dreptul a pane pe taranii, de
pe moiile daruite lor, sa le muncesca un numOr de clile pe
an. Sub numele de boieri se intelegéu nu numai nobilil ci
pi
dregatorh. Titlurile aces! ora erati cele mai multe impru-
mutate de la Bulgari, precum : postelnicul (ministru de externe),
vornicul (mare judeciator), visternicul (ministru de flnante),
paharnicul (care turna de bOut), stolnicul (ingrijitorul
mesei domnesci) sulgerul (ingrijitorul camel), jilnicerul (ingrijitorul
graului), pitarnl (al panel). medelnicerul (care torna apa
de spelgt domnulul), ciohodarul (se ingrijia de incaltamin

80
tele lin); apoi halmanul inlocuit in Muntenia prin marele
spa tar (mai marele peste osti), stirdaral (capul cavaleriei),
mtrarul (ingrijitorul corturilor); armaful (esecutorul pedepse-
1 or de mOrte), aya (prefectul introdus mai tarlit,
cu ciohodarul, de la Turd. Mai erau logo felul, cel mai mare
boier din Moldova, (care atarna pecetea cea mare a voevodului
de documente) si comisul, (ingrijitorul grajdurilor) a caror
nume venise tot prin Bulgari,insa de la Grech de la Constantinopole.
In Muntenia era, inn mai mare de cat logofetul,
banal Craiovel.
Poporul. Poporul de jos sau taranii se subimpartiaa
in Warn liben cu mosiile lor, i taram supusi, ce fusese damitt
de domni unor boien sati unor manastirl. Taranii liben
nurniti mopleni in Muntenia Fsd riizeifi in Moldova, nu eraü
indatoriti la nici o slujba fatA cu boierh. Ei se deosebiail
insa de acesti din urma prin aceea ca plata' birul ca i faranii
supu,si. Acesti din urma mai erau indatoriti a face cat
o catime de munca pe an proprietarului caruia apartinai.
Domnul insa putea ridica din conditia lor in cea boierdsca
atat pe taranh liberi e:iti pe acei supusi. Ridicarea se flicea
prin numirea in vre-o dregatorie sau prin daruirea unei mop
&area economicd.Cultura pamêntului era fOrte restrin
sii ; granele nu se exportail si se exploata numal atata pit
mt7Iit, cat era de nevoie pentru traiul poporatiei. Se vindeu
in Ant, din tara numai vitele, vinul, mierea i cOra. Cele
d'intai se exportau din Muntenia prin Bosnia catra Venetia,
apol in Ungaria; din Moldova catra Polonia si Germania ;
vinul se exporta mai ales in Rusia ; mierea catra popOrele
de la sudul Dunarei ; cOra mai ales spre Italia. De si se
scotOu din tara spre vanzare putine lucrun, ea cumpara
insa si mai putine din thri straine, intru cat obiectele fabricate,
de trebuint çiilnica, erau intocmite de gospodinele romane.
Numal obiectele de lux, precum stofe, blanuri mat
scumpe i arme se importail. Tante romane luau mai multi
bani de cat dadeu afarara, in cat ele tot se imbogatiati. De
aceea videm Moldova imprumutand bani Poloniei.
Cu tOte luptele pentru domnie, poporul era putin apasat
; se cereil de la locuitori putini bani ca contributie,
nici a erau de nevoie asa de multi banf ca astaqi pen tru.

81
ingrijirea de interesele obstesci. Armata slujia mai ales pe
a ei cheltuiala, nu pe acea a statului ca astacli ; bisericele
gi
scOlele, intretinute de cler, aveati averile lor ; dregetoril
erati putini la numèr ; lucräri de interes public nu se faceati
de loc ; .terile erati aprOpe neatarnate, i chiar cand ele fura
supuse la tribut, acesta era putin urcat ; CU un cuvint cheltuiala
ocarmuirei era mica si deci nu era nevoie a se jafui
popornl. Taranii, chiar cei supusi, nu erati impilati de proprietari
cu munci prea multe i grele, si eT traiati destul de
bine. Intr'un cuvint, starea economica a poporului roman era
din cele mai infloritóre. 0 singura greutate, aceea insa mare,
apösa pe Oran : slujba militara, pe care trebuia s'o- indeplinosca
cu a lui cheltuilea. De aici porni pricina de sarilcire
a Oranilor liberi, care anima, tot mai multi din ei in randurile
celor supu0.
Biserica.Cultura era forte slaba. Cea putina cata era
se manifesta in limba slavona, singura limba scrisa i cetitá
a timpului, pe cand limba romana era intrebuintatil numai
in viul gran-A. TOte scrierile, ce erati numal manuscripte,
eraii Mra exceptie de continut religios. Mintea deci, incatusata
prin limba straina si prin ideile, totdeuna aceleasi ale
religiei, nu putea sa iee Mei un zbor. (-Joli nu erail de cat
pe langa biserici i manastiri. Se inveta in ele cunoscinta
textelor bisericesci slavone, spre formarea preotilor. In gall
de biserica, limba slavona se mai intrebuinta in daraverile
statului, la intocrnirea documentelor constatatOre de diferite
alcatuiri incheiete in tre Omeni, sau la procesele judecate
intre el. Omenii timpului erau forte religioi ; daruiaa mult
bisericilor. A sa domnii daruiail manastirilor intinse mosii din
domeniul princiar.
§. 19.
Isteria Romitnilor de peste ninny.
Stapanirea Ungurilor in tara de bastina a popornlin
roman, Transilvania, deveni in curand fOrte apesatire. Ea
impinsese parGe &n popora0a romana dincke de mnnti, in
Muntenia si Moldova. Fiind-ca elementul emigrator era mai
Xenopol '
6

82
ales acel boieresc, apol' acesta slabi in partile de peste munt.t.
Acei dintre nobilit romani, care nu emigrara, se dadura in
partea natiunei domnitOre si in curand incepu in contra taranilor
romani i unguri, o apösare de tot crancena din partea
nobilimei maghiare unit cu nobilimea rornana.
Acésta apèsare impulse pe Want la ras,xila. In 1437
episcopul Gheorghe Lepes care neingrijise a aduna contributile
de la Want pe mai multi ani, cere de odata sa i se
plat6sca bite ranaisitele. Fiind-ca c i ranii romani erau
supusi, printr'un abuz, a pMti o dare catra biserica catolica,
ac6sta ingreuiere lovia si in ei si deci, infratind pe WaniI
romani cu acei ungurl, ii impinse in rascóla. EY se intrunesc
In mare numer pe muntele Baba Ina si trimit o deputatune
la nobill, ceréndu-le libertatile de care et se bucuraii in vremurile
vechi. Nobilii macelaresc pe trimiii poporulul, in urma
carui macel, se da o lupta crancena ce este sfarsita prin o
impacare a taranilor cu stapanil lor, in care acestia inapoiesc
taranilor mai multe din drepturile rapite. Nobi lit insa vroise
numai sa insale pe Want, pentru ca, neasteptata lor räscOla
ii apucase nepregatiti. Ei incheie deci cu Secuii i cu
Sasii o legatura prin care densil se lega a da ajutor ce lor
doug popOre in cazul cand ar avea nevoe in contra
Turcilor, si primesc in schimb frigaduinta de a fi ajutat,
la rindul lor, in contra revolutiel taranilor color «blastamatp.
Secuil erau poporata vale ungurelsca a Transilvaniei
refugiata aid Inca de pe cand poporul unguresc locuia
in Ateluzu i capëtase de la conationalii lor, ce ocu
para mat tardiu Ungaria si Transilvania, mai multe privilegii.
Sa#i colonist germam fusese adust in dou6 randuri de catra
legit unguresci, sub Geyza al II-lea (1141 1161) in regiunea
Sabiului si sub Andrei a/ II-lea (1205-1253) in tarn Barsei
(Brasovul), si fusese atrasi aid prin asigurarea mai multor
privilegil. Aceste douë natium privilegiate se unesc deci, in
1437, cu clasa privilegiata a nobililor, pentru a ap6sa elementul
töranesc. inaintea acestei uniri a puterilor ap6satOre,
revolutia tëranilor trebui sa piece capul, i sa mai ingreuie
inca jugul ce apesa pe grumajii lor. In 1480 urméza o a doua
rescOla a teranilor si in 1512 o a treia care se petrece in
Ungaria proprie si are numai cat un efect indirect, de si fatal,
asupra teranilor din Transilvania. Un soiu de cruciata

83
hind chemath in potriva Turcilor, poporul se adunh in mare
numer sub steguri. Nobilii teméndu-se ca, ast-fel vor fugi
serbii de pe mosiile lor, hupedech inrolarea teranihr in armath
si silesc cu puterea pe acel dusl a se reintOrce la
locuintele lor. TOranii adunati langa Pesta, avénd de conduator
pe Posza, intorc asupra nobililor arm ele pregiltite contra
Turcilor, mhcelhresc un mare numer de aristocrati Si
umplu Ungaria cu foc i cu sange. Nobilil totusi izbutesc a
Inabusi i acesth rascolh, impunend pedepse infricosate autorilor
mischrei si pun pe teram sub un regim si mal aspru
(le curn fusese ptn atunci.
Aceste revolutii avurh un efect fOrte intristätor asupra
-sórtei Romanilor. Ele impinserh nobilimea acestui popor in
randurile nobililor unguri, chtr a. care era alipith prin interesul
de clash. Cu timpul tot,i nobilii romani se maghiarizara,
imbrhtosand.religia catolich si parasind limba romanh. Pe do
alta, parte apesarea comunh in care trilia teranul ungur Si
acel roman apropie una de alta aceste done elemente, care
se contopirh in sinal celui mai numeros, acel romhnesc. Cu
timpul opozitia care exista intre done' clase, independent de
nationalita tea lor, nohilil i teranh, se prefacu in o dusmanie
intre done popOre : Ungurh, (ala turea cu el cele done natii
privilegiate) si Romanii, cei winou
ca apesatori, cel din
nrma, ca apesatm. Adaogendu-se catra interesol de clash,
ura nationala, BoimXnii ajunsera, in curand in cea mai degra,-
(1htóre robie. Natia lor fu tieclarata a nu avea nici un drept
la existenta in phmentul Transilvaniei, ci a fi numal cat
tolerath pentru interesul public. Romanil furh lipsiKI de proprietatea
de pament si se declara, pun legi en muncitorul
roman nu rolte poseda alta avere de cat simbria pentru
munca sa. Se rhpirn Romanilor bite drepturile politice pe
-care le avuse din vechime, precum acel de a participa la
dietele (adunarile) terh, i poporul romanese intreg fu redus
intr'o turmil de rola meniti a munci tOta, viata lor, numai
In interesul natiilor domnitOre. Biserica lor ortodoxh era despretuith
; preoth lor supusi la serbire ca si taranii ; intr'un
-cuvint existenta Romanilor ea popor fusese nimicita. De
aceea i istoria Transilvaniei nu cuprinde istoria poporulm
romanesc, ci aceea a popoi elom doinnitol 0 ; iai Romanh lac
sh SP pomenesch numple lou nnmai a tunci cand insangerezn
tablele istoriei prin crancene sGene de rasvratire.

CAP. III
EPOCA LUI $TEFAN CEL MARE
(1157-1504).
§. 20.
Vlad al IY-lea Tepes domnul Muntenia
V lad al I rlea Tepef in intaia domnie (1456 1462) vine
dumn cu ajutor turcesc, aflandu-se ostatec la Constantinopole
impreunä cu fratele set Radu cel Frunws. Cand vine in scaun,
el gasesce tara inteo stare desperata : boieril, despartiti in
tabere du inane, susOnend feluritl pretendentl la domnie :
o lipsrt totala de organizare a statului, adusa prin lungile
imparecherI i lupte pentru dornniP, si mai ales nenumeratf
talharI, care umplesera orasele i campul, nefiind impedecati
pedepsitl de nimene. In privirea politict, gasesce tara luT
supusa durerosului tribut de sange, care smulgea pe fie-care
an 500 de copii din hratele mamelor lor, spre a nu'i mai
vedea nici odata i a'i arunca in nelegiuire.
Arlad Tepes, ave'-nd o inirna mare, se hotaresce a scOte
tara lui din o stare atat de rusinOsa, si de injosita. El trebuia
inainte de a cauta s 0 radice in afara, sa punä orinduiéla
in trebile el din launtru. Mijlocul pe care el crezu ca
trebue sal aplice petratru a ajunge tinta, era barbar, potrivit
eu timpul in care traia ; era cruzimea cea ai cafinata, cea
mal ingrozittire. Despre crucjimele 1w i-a mers vetea in lume
Si
peste timpurl chiar a strabatut, aducend pana astacji figura
lin' inaintea m5stra ca acea a unui ingrozitor cal4u. Spi-

85
nt nascocitor in privirea schingiuirilor, el amesteca tot-dduna
ironia si bataia de joc la crudimile sale, precum : in tepind pe un
preot pe cal pentru 0 nu se coborise inam tea luf, saü printle'nd
turbanele Turcilor cu cuie de capetele lor, fiind-ca II spusese
ca nu se cade sa le scOta dinaintea domnului, sag uciOnd pe
Ylad
Tei je.
toti Wien, dupa eel ospRezil. spunénd ca le a dat un osp(It
,de sufletul lor, etc. etc. Pedépsa cea mai obicinuita a ha
era inteparea pentru care si poporul, ingrozit de crudimile
sale, ii dada porecla de Tepes.
Dupa ce ucide ast-fel vr'o 20,000 de cimeni, el pune ceva
orandudla in Muntenia; stampOra tendintele rasturnatOre ale
boerilor si starpesce talharitul din tara. th privinta d'intal
este caracteristica imprejurarea, cit atunci cand Turcil aduc
pe Radu eel Frumos, ca sa'l
puna in local lui Tepes, Radu
cauta in zadar st atraga in partea sa o partida de boieri.
in privirea tillhariler, se acreditase o anecdota despre un

86
negutitor, care rostind chtra birtasul set ingrijirea pentru.
o suma mare de bani ce o avea cu dénsul, birtasul i-ar ft
spus sa'si punt, punga in drum, i daca nu o va gäsi a doua
li neatinsa, respunde el de dCmsa.
Duptt ce orandui i intari tam, el refuza Turcilor tributul
de singe, siTurcii trimetind pe IIana paa impreunt, cu un greG
Catabo linos, ca sa insele i s prinda peVlad Tepes, acesta printte
el Hamza i pe Catabolinos impreuna cu armata lor, silintapa
pe tog. Mahomet al II-lea, vestitul cuceritor al Constantinopolei,
auilind de acéstt indrazn6la, pornesce in persOna
contra lui cu o armata mai tot ant de mare ca si acea ca
care luase capitala imperiuhii bizantin. Vlad Tepes, ce era
cumnat, dupa sotia lui cu Mateitt Corvin regele Ungariei, cere
ajutor de la dc,nsul ; ordona ca tote femeile, copii Si bätrini
st se retraga la munti, iar el se pune a urmari pe Turd
prin intinsele paduri ale Munteniei. Tepe §. care scia turcesce
se travestesce in haine turcesci, i iscodesce in persona
lagarul Turcilor. Dupa aceea patrunde in o nOpte pe furis in
el, spre a strabate pant, la cortul sultanului si a'l ucide ;
nimeresce insa din gresala cortul unui past, pe care'l
mortei. Turcil buimAciti, nesciind ce sa fie si cre(lend ca
din ai lor àü comis omorul, cad unii asupra altora i se.
Int celaresc pana in cliut, in timp ce Vlad se retrage, in
mijlocul tulburtrei obstesci. A doua (li sciind el pe Turd
desorganizati, ii lovesce cu mare putere, II infrange 04 alunga
peste Dunare. Sultanul scapa batut la Andrianopole. Toeing
cand Vlad lupta en cea mai mare energie contra Turcilor,
el este atacat de tefan cel Mare al Moldovei, care voia sa
se tolosasca de incurcaturile domnului munt6n pentru
intinde stapanirea asupra Chiliei, neluand sama ea prin surparea
lui Vlad Tepes lucra la intarirea pui erei turcesci. Vlad
Tepes, hind nevoit a läsa un general al sal care sa privigheze
pe Turd, iar el ducOndu-se in contra lui tefan, se lovesce
cu acesta i e batut, pe cand generalul set e batut de Turd,
incat Vlad, pierclOnd in douè parti, e nevoit sa parasasca
Muntenia si sa fuga in Ungaria la cumnatul sal Mateit Corvin,
1462.
da.
a'e1

87
§. 21.
Stefan eel Mare OA la luptele eu Tureit
Starea Europei. Când tefan cel Mare vine la tron,
starea Europel era urrnsatOrea : Constantinopolea fusese luata
de Turci care'§i intemeiese puterea lor in Europa. Papa Neculai
al V-lea i Frederic al 111-lea impseratul Germanilor vroiaii
at pornései iarrt§1 o cruciaa, in contra Turcilor ; insa. starea
Europei nu invoia o asemenea intreprindere. Franta abia sfar-
§ise, in 1453, rKsboinl cel de 100 ani in contra Angliei, iar
aasta. din urmg era sfrt§iefa prin rasboiul celor done' roze
(1455-1485). Germanii eraii desbinati prin interese §i
iar Spania §i Italia erati impirtite in mai multe state midi farg.
insemnatate. Singura Venetie, regina mArilor, era inert mare
§i puternica. ; insa starea ei de stat cornercial o inpingea mai
curand la o politic pacinia fatri cu Turcii, de cat la una
rasboinia. In sfar§it in apusul Europei simtimentul religios
fusese sllibit, in cat popOrele nu se mal mi§cati stfirnite de
dansul.
In resa'ritul Europei, Ungaria fusese Valuta' in mai multe
lupte mar): cu Turcii : la Nicopoli, la Varna, in campul Mierlei,
rrtsping6nd la sfar§it pe Turd la asediul Belgradului. Luptele
cu Turcii fusese insg purtate cu mult'a energie de nobilul roman
maghiarizat, Ion Corvin de Iluniade.
Murimi Huniade in 1456, Turcii intimpinä un noil dugman,
de o rarg vitejie, in Scanderbery, eroul Albaniel, care
luptrt patru ani, victorios in contra Turcilor, pan g. cand in 1461
incheie cu ei o pace onorabilg. In 1462 intervin luptele Turcilor
cu Vlad Tepe§ care este alungat in Ungaria, ast-fel a din
Europa reAriténg mai tote statele &Ouse direct sail indirect
sub stiipanirea turcesca%
In acest moment critic pentru civilisatia europOn'a, in-
tervine §tefan cel Mare §i, prin o luptg energicii contra Turcilor,
izbutesce a mai retine pentru cati-va ani §i voiul lor de deasupra
Europel.
Ocuparea tronului.tefan cel Mare, 1457 1504, vine
in Moldova cu ajutOr de la Vlad Tepeq 0
alung5, pe Petra
Aron care fugise in Polonia. §tefan, dupA ce prada, Polonia,

88
pentru a rilsbuna adapostirea dusmanului seu, se impach cu
ea in 1459. Petru Aron trece atund in Ungaria. Stefan prada
si acésta Ora, voind ast-fel sa silesca pe voevodul Transitvaniei
a da pe Aron in manile sale. Aron scapa insh, la curtea
regelm Maleig Corvin, cerkid de la acesta sa'i ajute a
redobandi tronul Mohlovei i filgaduind inchinare.
Luarea Chiliei. DupA intórcerea sa din Ardeal, vroind
sä rasbune asupra Ungurilor adapostirea ucigatorultri tatalui
seu, Stefan ataca Chiba, oras ce fusese dat de Petru Aron
Ungurilor si care era sthpanit in comun de Unguri si de Vlad
Tepes, cuscrul lul Mateiu Corvin regele UngarieL
Cu ocazia acestel intreprinden Stefan face o mare gresalli
politica ; aceea de a ataca pe Vlad Tepes, tocmai in
momentul cand era lovit de Turci, la 1462. Vlad veynd cum
51 platesce Stefan recunoscinta pentra ca'l pusese in tronul
Moldovei, lash pe Turd sub privigherea unui general si se
duce el singur in contra lui Stefan. Acesta, infuriet pentru
ca
Chilia se impotrivise atacului seu, se repede in contra
lui Vlad Tepes, il bate si il face s.`t fuga in Ungaria. Ast-fel
Stefan cei Mare lucrase el singur, pentru a deschide Turcilor
drumul spre Moldova.
Cat de mutt insa tinea Stefan la stapanirea Chiliei, se
Vede de pe aceea ch, dupa ce el jertfesce prietenia lui Te-
,pes, nu se teme a infrunta, pentru a pune mana pe ea, ur-
:gia Turcilor. Anume dupa ce acestia pun in locul hiT Tepeki
pe !Wu eel 1%rainos, §tefan nu se sfiesce a ataca de a doua
.Ora Chilia, pe care o si ie de astä data, in 1465. Pentru a
impaca insa pe Turd, Stefan le trimite damn rugandu4 sa
nu se supere pentru Iuarea Chiliei, intru cat el singur se
va supune in curénd, cu bita tam lm impöratiei, otomane.
Prin acésta manopera ghibace, Stefan insala de o cam data pe
Turd -care'l lash, in linistita stapanire a ChilieT.
Lupta Cu Mateig CoryinRegele Ungariei gäsesce tocmaI
in anul 1467, timpul de a rasbuna contra lul Stefan,
prädaciunea Ardelului si Intl, In Moldova, insotit de Petru
Aron, pe care vroia sal puna in locul lui Stefan. Mateia
trece Carpatii in Decemvrie, ajunge la Roman, arde orasul
si
trece mar departe la Baia, unde se intaresce, afland ca

89
tefan cel Mare se pregatesce sit'l
atace. tefan lovesce ce
tatea intr'o nOpte, o Ye cu asalt si bate cumplit armata maghiara,
in cat regeie Mateit Corvin scapa in Ungaria cu mare
greutate, ranit in trei locuri. tefan, punéndu-se rèt1 cu Un
Lupta CLI Mateitt Corvin
guriT, inoesce iari legaturile cu Polonii, in 4468 ; apoi prad5.
cumplit Ardélul pentru a rasbuna pustierea Moldovei, prinde
pe Petru Aron sr] taie capul. Regele Mateiu. pentru a scapa
de Moldoveni, da lui Stefan doue cetati din Transilvania :
Ciceul si Getatea de Balla.
Luptele en Radu eel hums. Dup5, ce §tefan raspinge
o nävalire a Tatarilor, in care prinde pe fuel hanului, incepe
in 1470 luptele sale cu domnul Munteniei cel pus de Turd,
ceea ce atrage urgia acestora in contra lui. 0 incercare asa
de periculósa se explica numai pun spiritul intreprinclétor
al domnuluI Moldovel i prin imprejurarea ca tote rasbOele,
purtate de el pana atunci, fusese incununate cu isbandi.
In 27 Fevruarie el intra in Valahia, arde Braila, bate
pe Radu in 7 Mart 1471 la Soci si in 18 Noemvrie la Cursul

90
Apei, dupa care Radu fugind la Bucuresci, tefan ii incunjura
aid ; dar Radu Scapa la Turd, lasand in manile luf
tefan pe sotia i pe fata lui, Maria (saii Vochita), pe care
tetan le duce in Suceva, luand mai tardiu pe Maria de sotie.
;-;tefan pune in locul lui Ra du pe un Wier muntean, Laiot
Basarab, care insa este =and alungat de Turd. El restitue
in Muntenia pe Radu i pustiaza Moldova pana la Berlad.
*'tefan ie ajotor de la Poloni i asada din not in Muntenia
pe Laiot in 1472, cand tocmai intamplandu-se sa mOra. Radu
cel Frumos, Laiot, ne mai aWind nici un rival in tabera
turcesca, trilda pe §tefan i trecénd in .partea Turcilor, ajuta
acestora in luptele for contra donmului Moldovei.
tefan cel Mare se astepta mai de mult timp la o
lupta cu Turcil. Pe atunci done puteri, una enropena i cealalta
asiatica, Venetia si Persia, eraii in rasboia cu de;nsii.
Inca inainte de a atia Venetienii despre domnul moldovenese
si de a'i cunOsce irisusirile, Uzun Nassau, sahul Persiel,
audind de dênsul, trimisese in anul 1474 o solie la tefan,,
in care il invita sä provOce in Europa o alianta a principilor
crestini contra Otomanilor. tefan, care tocmai se astepta a.
Ii lovit tie Turd, scrie papel in acelas an, vestindu'i despre
staruintele ce le primise din partea Persiel pentru o lucrare
comuna in contra Turcilor. Putin dupa acesta, venetianul
Paul Omenbonnum, care se intorcea din Persia, ca sol al
Venetiel, trece araime prin Moldova, rugat de sahul Uzun
gi
repetéza staruintele acestuia catra domnul moldovan.
tefan cel mare insarcineza pe Omenbonnum cu scrisori catra
papa si Venetia, de i prin ele nu cere nici un ajutor, cu
staruesce numai cat sa se aducala implinire alianta, ceruta
de sahul Persiei, contra Turcilor.
§. 22
Stefan cel Mare. Luptele cu TurciT.
NUM(' de la Racova. In timpul acestor negocieri Turcri
atacase Moldova sub Soliman Pap, in fruntea unel ostiri de
120,000 de Omeni. tefan cel Mare, vedend pericolul, se grabesce
a cere aiutor de la Poloni si de la Unguri, din care
cei d'intai ii trimit numal ridicolul contingent de 2,000 de

91
Omeni, iar eel de al doilea 1,800 de Secui. Alti 3,000 de
Seem serveail ca lefegii. tefan avea apoi armata sa moldovenésca,
compusa parte din curteni saü boierime, calari,
restul din terani sat glOte, pedestri, inarmati cu ce le cacluse
sub mani, in numer de 40,000 de liment
De si mult mai mica, armata lui tefan, compusa mai
tOta din proprietar) de pament, care ii iubeaü patria saü
mosia, cum se spunea pe atunci, era superiOra celei turcesci
in valóre militara, mai ales ca lupta in acele vremuri facendu-se
corp la corp, energia si vitejia hotarat a prOpe singure
sOrta unel intalniri. tefan insa, geniü militar cu totul deosebit,-
se folosesce si de loc si de timp pentru a castiga isbanda..
El astepta pe Turd in lunca paraului Bérladul, langa,
Podul Inalt, care se vede i astädi in comuna Cantalarestil,
judetul Vasluia. Aice el II asaza trupele in dosul paraului,
aparat la stanga de o luncit mlastinOsä, in fundul careia se
intindea o panza de padure. Folosindu-se de o pacla désa ce
invelea sOrele in diminéta luptei, el puse din dosul padurei
niste trambitasi, care in momentul cand lupta era in furia
el, incepura, a suna puternic din surle i buciume, instrumentele
intrebuintate pe atunci in rasboiii. Turcil credend ca mai
vine o armata si din partea unde rasuna vuetul, se reped
intr'acolo *O. se inglOda cu cavaleria i tunurile in noroiul
cleios al luncei. tefan cadend pe el, pe cand se aflati incurcati
in mocirla, face in Turd un macel ingrozitor, nimicind
aprOpe intréga armata turcésca (10 Ianuarie 1475) ; prinde
patru pasi, ie vr'o 100 de stéguri, din care trimite la tote
popOrele crestine cu care era in legatura.
Omenbonnum pe care'l ajunsese la Brasov vestea victorieT,
o aduce la Venetia, care tocmai pe atunci avénd rasboiti
cu Turcri (1463 1479), pretui mult puternicul ajutor
ce II venea asa pe neasteptate din partea lui tefan cel Mare.
Senatul venetian ii scrie indata o scrisóre in care'l felicitéza
pentru stralucita isbandsi i iè masuri sa i se trimita un
medic iscusit, pe care tefan Ii ceruse pentru a fi lecuit deo
rana ce o avea la picior. Regele Mateiti Corvin se folosesce
de isbanda lul tefan si de Secuil cu'i ajutase a o castiga,
pentru a buciuma in tOta Europa ca armata 14 sub conducerea
palatinului Moldovel, ar. fi repurtat acea stralucita victorie.
Papa care nu avea cunoscinta despre relatiile Moldovei

(cu vecinit sei, crede acOsta stire i da liii Mateia 100,000
de galbeni, bani adunati din o colecta a statelor crestine
pentru sustinerea luptei contra Turcilor.
tefan cel Mare, creynd c prin victoria lul a dobandit
Ore-care titlurr là ajutorul i sprijinul Europei, trimite o
vestire catra corana ungurosca si tuturor tarilor carora le
-veni acesta scrisare" in care expunénd rezultatul luptei sale,
cere sa fie ajufat in contra Turd lor. Speranta MI era insa
mai ales in papa, care era Ore cum casierul Europel in privirea
rasboiulm de purtat cu necredinciosii ; caci Venetia,
de si Inca mai interesata in causa, nu putea, sa-1 dee bani,
din pricina cä ea singura purta lupta cu Turch. In April 1476
.tefan trimite o solie la papa pentru ail cere bani ; i se
raspunde ca ajutorul s'ar fi dat suzeranului sea Mateia. Solul
lw §tefan, mosul seu Tamblac, protest6za in contra acester
injosirl aduse stapanului sea si ameninta pe papa cu inchinarea
domnului seu catra T111.01, in caz cand n1.1 i s'ar da
ajutorul fagaduit. Senatul Venetiei se silesce in tate modurile
a linisti pe ambasadorir 1w tefan i trimite in Moldova,
ca 'representant special pe langa Stefan, pe Enianoil Gerardo,
insarcinat a incredinta pe domnul Moldovei, ca senatul republicei
ii va da tate siline1e pentru a scate bani de la
papa. Gerardo trebuia sa caute in tate modurile sa impiedece
pe tefiin de la o impacare cu Turch.
La atata insa se margini concursul pe care tefan cel
Mare spera sa'l dobandesca de la puterile apusene. Astep-
tarea unm ajutor remasa zadarnica, si al doilea atac al Turcior
11 gasi Inca i mai nepregatit de cat cel d'intaia. Polonir
Si cu Ungurif care se temeaa c8, tefan, daca ar birui
desavarsit pe Turd, nu va vroi sa mai recunasca nici macar
supunerea nominala in care il mantinuse pana acuma, nu-i
trimit de asta data nici cel mar mic ajutor. Eroul roman,
cu amarela in suflet, dar fara a despera de sarta tOrei sale,
punêndu-si increderea in D-zea si in vitOza sa ostire, se hotaresce
sa infrunte navalirea pagana.
Bdtdlia de la Valea Sultanul ilaltomed al 11-lea
vq.Ond cumplita pierdere suferita de armatele MI in Moldova,
8e hotaresce a se pune insusi in fruntea nouei sale expeditii,
lid In Iulie 1476 pléca cu mai bine de 150,000 de amenI
92
AIM.

93
catra Moldova. La acésta armata uriasa se adauge i ostirea
lul Laiot Basarab, domnul Munteniel, care trecuse in parte&
Turcilor. §tefan cel Mare vra sa se opunk, Turcilor la trecerea
Dunarel ; acetia insa reped pe Tataril de peste Nistru
asupra Moldovel. pranil din armata lui Steran, cand aud de
navalirea tatarasca, cer voie de la domn sa se duck WO
punk familiile i averile in siguranth. Domnul refuza, avénd'
neaparata nevoie de tóta, armata lul, pentru a impiedeca pe.
Turd de a trece Dunarea. Taranii atunei incep a deserta.
Stefan tinend un sfat de thsboiii, se hothresce a le da
vole pentru 15 qile. pranil insa, obositi de atatea lupte, ducendir-se
pe la casele lor, nu se mai intorc sndarapt. Stefan
nu desespereza nici atunci, atat era de inradacinata in inima
lui inbirea de tath si de neatarnare : se retrage cu curtenil
set de la Dunare, ordona intregel poporatii din campie sa
se adapostésca la munte, pustiind totul in urma el, dand
foc semënaturilor ci fanetelor, otravind puturile i prefacend
partea tarii, pe unde erail sa treca Turcii, intr'un intins pustia,
pentru a ingreuia ast-fel inaintarea armatei pagane.
Armata lui Stefan fiind insa cu totul redusa, numal la
vr'o 10,000 de Omen!, ar fi fost o nebunie a astepta pe Turd'
in loc deschis. El se retrage dintr'o padure. de la Valea Alba
in tinutul Nemtului, unde gasesce mijlocul de a intocrni o
cetate improvizata ; anume taie arboril in jarul unel poiene
marl, unde se asadase cu armata lui, II restOrna unul peste
altul, sapà un sar4 adanc, aruncand tarana peste arboril
culcati, acopere valul cu spini i asada prin el tunurile sale
cele mai multe de lemn, legate cu fer, Turd!, dupa ce 11 cauta
in zadar in mai multe locuri, dak peste el in padure. Vr'o
dout aralturi facute de Turd sunt raspinse cu mari perderi.
Mahomet vedend acesta, ie el singur stégul in mank si se
repede asupra inthriturilor. Turcil se ieti grarnada dripà el
si.
dupa o lupta turban, padurea este luata (26 Julie 147();
iar §tefan este nevoit sa o pärsasc i s iasa chiar din
Moldova la Carnenita, in Polonia.
Turd! nit se putura folosi de Nbanda lor, mai ale's din
cauza cä o furtuna, intarnplata pe marea Negri, inecase corabiile
cu provizil, iar Moldova fiind pustieta, ei nu aveu cu
ce se hrani ; muriaii deci pe qi Cu muile, Si orpurile lor
putrezind la aer, in tirnpul caldurilor celor marl ale dricu

94
luI vereI, o ciuma se ivi in armata turcésca, care impreunä
cu fOmetea secera in Turd ca o cOsa intr'un Ian de gram.
Mahomet, vkjend starea desperata a ostirei sale, pathsesce
expeditia fara resultat si se indr6pta spre Dunarea. tefan
reintra indata in Moliova, admiä sfaramaturile armatel sale,
tale proviziile care veneail Turcilor din Ungaria, surprinde
tOte corpurile thslete ale armateI turcesd si le snopesce in
bucati, in cat vira grOza in fostii seI biruitori, care o apnea
la gOna pentru a scapa din acea tara blastämata, si a se
vedea iarasi in patria lor. tefan ii lovesce atund fatis linga
Dunarea, ii infrange i ii alung peste fluvift.
Ast-fel, de si batut la inceput, resultatul final tot se
intursese in favOrea luI
Cum alunga pe Turd din tara, tefan se gandesce ca
are de rafuit o socotela veche cu Laiot Basarab, care platise
cu necredinta punerea lui in scaunul Muntenid de catra
dOnsul. El trece in Muntenia, bate pe Lgiot gil
alunga din
Ora, i adunand boieri munteni, incheie pace cu
face-ndu'l sa, cedeze Moldovei tinutul Putnei, care de atund
ramane alipit catra acOsta tara. Dupä aceea, asacla in tronul
Munteniei pe V lad Tepe care traia la curtea cumnatului
set),
§tefan.
dênsh,
regelm Mateit Corvin (1477). Vlad Tepes sta insa numai
cate-va luni in scaun si este ucis putin timp dupa aceea de
Laiot Basarab, care revine cu Turch de peste Dunare i domnesce
apm in *Muntenia do la 1477-1481. El vra sa ajute in
1481 Turcilor la luarea cetatei Chilia de la ).tefan ; este
insa atacat, batut i ucis de acesta in batalia de la Rimnicu
Sarat.
Perderea Chiliei fi a CetateI A Me. Turcil vH.Ond ca
mi este cu putinta de a rapune pe Moldoveni printr'un atac
direct, se hotarese slabi intr'un alt mod. Ataca anume
cetatile suffice ale Moldovel, Chilia si Cetatea Alba, pe care
cu tOte ca Stefan, presimtind atacul, le intarise din nou,
izbutesc se le iee in 1484. Ast-fel pun ei piciorul in Moldow
;4i fac din aceste cetati nisce cuiburi, din care pradau in chip
regulat acesta tara, precum in 1484 sub unul Ilroiol, si in
1486 sub unul .11aleocia. § tefan, desperat pentru pierderea
cetatilor, se hotaresce a face inchinare in persOna regehn Polon,
ceea ce nU facuse Mei odata pana atunci, speran I prin

95
ac6stk jertfli umilitOre adusk patriel saTh, sä induplece pe
regele polon a'I da un ajutor insemnat pentru a redobandi
cetktile sale. El merge in acel an, 15 Septemvrie, la Colomeia,
Si trebuia, dup4 intelegerea avutk cu regele, sk depuna
jurkmantul de credintà. in cortul regesc. fata numai cu marl
dregAtori al corona In momentul and Stefan pusese un
genunchift in pament inaintea regelui, cortul se desfacu pi
.`tefan fu expus la privirile intregei armate. §1 acéstä urni-
lire ar fi trecut'o Stefan cu vederea, dacä regele i-ar ft dat
un ajutor indestulktor pentru redobAndirea cetAtilor sale.
Atat de mare era iubirea lul de tark, in cat Ii jertfea tot
ce un Orn are mai scump la sufletul seü, mandria sa personalk.
Regele insk in loc de al da un ajutor potrivit nevoilor
sale, ii trimite numat un num6r ridk ol de 3000 de
ómeni. In curand insk rabdarea lui Stefan era sk fie adusa
la cap'et si el impins sk plktesca, prin o cumplita rksbunare,
tOte relele, suferintele si amkraciunile ce'l venise de la Polonl.
§ 23
Luptele cu Po1oiii i mOrtea luT §tefan cel Mare.
Lupta eu Regele Mateiu Corvin mOre in 1490,
si in 1492 il urmézk, in mormént Cazimir al Poloniei, venind
la tron in acéstk tark Albert, iar in Ungaria Vladislav. Acesti
dot regi, inteo intalnire a lor de la Leutschaii, se in-
Oleg a scOte pe tefan din Moldova. Pentru ea Stefan sk
fie sui prins. Albert ii propune sk vink &et ajute la recucerea
Chiliei si a Cetktet Albe. Stefan se miera de aalstA propunere
si, banuind un gand aseuns al regelm, Ii raspunde
c. primesce cu multamire ; numai Polonh sa nu vina pun
Moldova direct, ei prin prejurul Nistrultu. pentru a nu pustiea
tara. Regele Albert pleell insa drept asupra Cernautului.
§tefan h trimite a tune. o solie compusa din logofaul Muhl
ci
vistiernicul hoe, care sk spunk regelut ea, daca va mer-
ge inainte, §tefan 11 va opri. Regele pune pe soh la inebisOre.
Ungurii care ved6u cu neplaeere intelegerea regelm lor
cu craiul Albert al Lehiei, staruesc numai de eat la Vladislav,
sk se interpunk spre a impaca pe Stefan cu Albert. Acesta
ajunsese pani la SucOva si impresurase cetatea, rkra a 0

96
putea lua, dupa trei luni de batae. Proviziile Polonilor sefrise
i altele din urma erau impedecate de a veni, din
cauza ca Moldovenii le taiase drumul. Albert, silit prin lipsa,
se irnpac cü §tefan prin mijlocirea Ungurilor. tefan insa,
in care ferbea dorul de rasbunare pentru purtarea cea de
atatea oft misal6sca, a Polonilor fata cu dénsul, impune acestora,
la impacare, o conditie, de care scia bine ea nu se
vor putea tinea, anume : de a se reintOrce in Polonia pe
unde ei venise. Polonii ne avénd provizii, i trebuind pentru
a trai, sa jafuiasca locurile pe unde treceat, nu se puteat intOrce
pe unde venise, de 6re ce tara pustieta pe acolo nu
mai infOtosa nici o putinta de prada. Regele apnea deci
contra conditiei iinpacarei, prin codril Conninului.tefan, dupa
ce ii atrage luarea aminte asupra calcarei tratatului inchelet
0-1 someza sa se tina de el, v6dénd ca regele nu asculta,
pune sa se taie copacil in acel codru si cand Polonii eraü in
mijlocul lui Moldovenii pravMesc copacii asupra bor. In incurcala
cea mai nepomenita in care cade atunci armata Polonilor
tefan o ataca din tOte partile, o farama cu totul
si prinde 10,000 de Len injugandu-i la plug ara cu dênii
o campie Intins, unde samana ghinda, din care crescu o
padure, numita de popor Ilumbrava Ro#e in amintirea sangelui
polon cu care fusese stropita (1497).
Pentru a rasbuna pustierea Moldovel, Qtefan trece In
1499 in Polonia, o devastaa cumplit pita Ia Lemberg, si
silesce pe Poloni s9. incheie cu el un tratat in care nu mai
pomenesce iaimic despre vasalitatea Moldovel si in care regele
Albert numesce pe Stefan : amieul nostru cel sincer inbit. Astfel
sciuse tefan eel Mare sa rasplatesca umilirea de alta data.
Carackru lui le Inn tefan imbétranise, de si mai
mult decat vrasta, via ta int cea sbuciumata stangea luminile
vie tel.
In 2 Julie 1504 'tefan ii dete duhul, plans si alit de
tótA tara, a careia intregime i neatarnare o ap6rase timp
de aprOpe juniathte de veac (47 de ani, 2 luin si 8 septamani).
§tefan eeI Mare fu un oaracter potrivit timpului in care
traia ; era religios si crud in acelas timp. Despre evlavia lui
ne Ii dovada nenumeratele biserici ridicate de el, atilt in
tara cat' si la muntele Athos, in partile Ctreciei. Despre cru-

97
ffimile lui pOte sa ne deie o ideie de purtarea liii cea crunta
cu fiul hanulm tataresc, eand ii taie pe acesta inaintea solilor,
ce venise sal céra cu amenintan, i dupa aceea intapa
pe cel 99 de soh, iar celui al 100-le Ii taie nasul i urechile,
trimiteUdu-1 la hanul sa spuna cele ce a vOqut. §i mai caracteristica
este urmaterea fapta : se afla pe patul set de durere,
aprOpe de agonie, cand afla ca 'Wedi s'ar certa de la eine
sa puna domn in locul lui, pe fiul set legitim Bogdan sau
pe unul natural Petru (Rares). El cere atunci sa fie stramutat
cu patul seu afara, in mijlocul armateL pronuna sentinta
de merte contra acelor hoieri, ce respingeat pe fiul
seu Bogdan si pune sit o execute imediat inaintea lui. Dupa
aeeea, dus inapol in casa, ie sfanta iinpartasanie si se sfarsesce
tefan cel Mare sfatuesce la mórtea liii pe fiul set
Bogdan ea sa se inchine Turcilor, intru cat principit crestini
ii Msase tot-deuna in parasire in momentul pericolului,* si ca
totli ii dusmanise tot atat, ha mai reu chiar decat Turcii ;
Citci acestia luptase cu el cinstit i pe fata, pe cand fratil
liii crestini eautase sti-1 surpe pdn inijlOce viclene. Apol mei
unul din regii crestinatrith n'ar avea puterea de a apera Moldova
de pericol, pe cand Turcul ar fi in stare sa o faca. Acest
sfat, urmat de Bogdan, fu de priinta tarei Mohlovei ; caei
on eat'', nedreptate ar fi suferit ea sub Turd, tot prin legatura
cu dasii au scapat ea a fi inghitita de alte popOre.
§ 24
Organizarea militartt a Virilor romane.
Elementele sociale. Armata, in vremile cele d'intai ale
existentei statelor Munteniei i Moldovei, era ast-feliu alcatutita:
Corpul ci c el mai ales erat carte* numiti si ro#1 In
Muntenia, compus din boierime si indatoriti sa urmeze pe
domn in on-ce expeditie, pe socotela Ion Et slujiau calm,
incunjurati pe un numer mai mare sau mai mic de serviton
dupa rangul i averea fie-caruia.
Al doilea coup, tot de cavalerie, erau calara;cii, recrutati
ffintre taranh liberi, care calarasi erat de asemene datorI
sa
slujiasca domnului pe socotela lor, ingrijind din pro-
Xetiopol. 7

98
priele lor mijlóce, nu numal de armele, dar i de hrana
lor si a cailor lor, in tot descursul expeditiilor. In aceste douë
corpuri, ale curtenilor si calarasilor, statea putereacea mai
de sama a armatei romane.
Intanteria consta din corpul ddrabanilor saü dorobanfilor,
recrutati dintre taranii supusi si p1tii cu 0 Wil pe luna,
din care ei ingrijat procura hrana i armele trebuitOre.
Afara de aceste corpuri de armata regulata, mai era oflirea
in dolninda" adeca ostirea de stransura, adunata pe speranta
praclei de facut in lupta pe socotela dusmanului.
Element& militare. Corpurile erad alcatuite din despartituri
mai mail, d cate 1000 de OmenT, pusi sub comanda
unul boier, oil care se intampla (un visternic, un paharnic,
un vornic). Acesta despartire era sub-hnpartita in manunche
mai miel, de cftte 100 de Omen'', comandate de un hotnog
sau sutaf, iar ele la randul lor erail sub-impartite in grape
de cate 10 insi, comandate de un ethwt.
Arm ele intrebuMtate erail mai ales de acele ce slujiau
In lupta corp la corp : ghiOga, fustul sat ciomagul i cOsa.
in ocul pustei, ce nu prea era cullosclin, se intrebuinta ar-
Iul. Se aflau musk i tunuri facute de .lemn si legate cu cercull
de fier, care purtau ele numele de pusti. Mai erau nisce
tunt.ri cu mai multe tuburi, se aprindeu in si unul dupa
altul, ceea ce Fraucejil numesc mitrail tense.
Armata romfma nu era permanenta, adica nu statea
necontenit sub steguri, ci fie-care orn II cauta de trebile
lui si cand era nevoie de röisboiti se inarma i esia ht lupta.
De aceea scriitorh timpulm se mira cum se face ca liomanii
sa fi repurtat izbanzi asa de insemnate contra tuturor popOrelor
si mai ales contra cumplitilor Turci, cand armatele
Ion se compunéu mai ales din taram luati de in plug. Vitejia
arm atei romane se explica ins a. prin aceea, ea tot] aceia ce
o alcatuiau erau proprietar] de pament, care is; aperat, odata
cu patria, proprietatile si caminele lor. Desele lupte hpoi II
inv'etase prea bine manuirea armelor. Erau in sfarsit ()mem
fOrte vanjosi, puternici i iuti, coca ce in lupi t Corp
la corp, le dadea o superioritate netaglduita asupra tuturor
dusmanilor bor.

CAP. VII.
lstoria Munteniei de la detronarea lui
Vlad Tepeq pdna, !a Mateiii Basarab
(1462 -103).
§ 25
De la detronarea lui Tlad Tem p4nri la Mihaiil Titezul
Domnii Munteniei eontimpuranii ht Stefan eel Mare.
Dup6, ce Vlad Tepe este alungat in Ungaria, fratele seu
Radu cel Frumos ocup tronul, ca om al Turcilor. El este
bAtut si alungat de Ftefan cel Mare si inlocuit cu Laiot
Basarab in 1472, care trec6nd si el in partea Turcilor. este
scos din domnie de tefan si inlocuit cu Vlad Tepes in
1477. Aceasta este ucis de Laiot Basarali, ce se intOrce cu
sprijin turcese. Vroid insä s6, ajute Turcilor Ia luarea Chi lief
si a Centel Albe, Laiot este bAtut i ucis de S:tefan la
RimniculSarat 148. Lui Laiot II urmezil, in tron Viad al
VI-lea CAlugarul fiul lui Tepes. Dupa el la 1494 vine Radu
tul seu, pronumit de cler eel Mare, pana hi 156?8 i apol,
(WO Milmea, cel Ritu, Neagoe Basarab 1112 1521.
Domniile religidse ale luY Badu eel :Mare ci Neagoe
Rasura!) Pe timpul lui Radu, patriarbul Nifon al ConstantinopoleY
find scos din scaun de Turci, se refugiaza in Muntenia,
aducnd cu sine multi Greci. El vra sa-si ie o autoritate
mai mare de eat aceea a domnului Wei. Se opun e
anume la despArtenia pe care Radu cerel ea biserica sI o
-pronunte intr'un boier al seu Bogdan si sotia acestuia,
rui boier, Radu vroia sW
deie de sotie pe sora s4. Radu,

100
sup6rat pentru acésta opozitie a mitropolitulul Nifon, II alunga
din Muntenia. Nifon blastama pe domn i se retrage
in muntele Athos, unde more in 1507. Radu ingrijindu-se
din spre Turd, cere un adapost la Sash din, Transilvania
Biserica de la Curtea de Argef}
Si se pOrtA fOrte devotat calk% Unguri si Poloni care'l cuprind
in tratatele lor cu Turcii.
Dupa Mihnea cel Rau urrn6za Neagne Basarab (1311
1521). Acesta era flu de domn, like al lut Laiot Basarab
si era En-to evlavios. El -ordona sa se aduca cu marl chel -

101
tueli móstele patriarhului Nifon de la muntele Athos, infrumusetka
cu banii sei o suma de mlnastin si biserici din
Rasarit ; zidesce frumOsa manastire ce la Curtea de Arges,
la sfintirea careia slujesc o mie de preoti, dintre can fOrte
multi veniti din rasarit i anume : patriarhul Teoctist al
Tarigradului, patru mitropoliti greci precum si toti calugarii
ain muntele Athos. Zidesce catedrala din Arges, cel mai
frumos monument de:arhitectura din Wile romane. Dupd traditie
ea este ridicata de mesterul Mande. Tot traditia ne
spune ca spiritele rale vroiat sa, impiedice cladirea bisericel
si ca nOpteo daramat ceea ce mesterul Manole zidise peste
qi.
Pentru a raspinge acele spirite rale, ci fu nevoit sa fan
o grea jertfa, s. inchida pe fenieea lin In paretil manastirel.
Acesta legenda ne arath inalta idee ce poporul roman o
avea despre frumuseta a:TM cladin, de Ore-ce pentru a o
putea ridica. el credea ca a trebuit ea acel ce o intreprinsese
sa se supuna la o jertfa asa durerOsa.
Importanta domniel lui Neagoe Basarab este cd a pus
temelia inriurirel grecesel in Muntenia, prin favorisarea si
proteguirea calugarilor greci. pe care i'a primit si adapostit
in tara. De la el incepe inchinarea manästirilor Orel catra
cele straine din resarit, pentru a le pune sub protectia liner
mai man sfintenii. Calugaril din resarit trimit in tarit
representanti care sä vada cum merg manastirile puse sub
paza bor. In curand acesti trimisi se asada in ele, aducend
cu el tot mai multi colugari greci, care indeparteza pe cei
romani i fac din cele mai frumOse manastiri pamentene
niste locun de adapostire pentru natia grecOsca, ce era persecutata
in räsarit.
Neagoe Basarab este i scriitor. El alcatuesce, probabil
in grecesce, niste invètatun catra fiul seu Teodosie, asupra
modului cum trebue sa, se porte un domn. Aceste tratate
ne-au fost pastrate intr'o traducere romanosca posteriOra,
de pe la 1630.
Domnii de la 1Veagoe liasarab la Petra Schinpul1521
1559. Pupa Neagoe Basarab urmezia in Muntenia o repede
schimbare de domm, trecend pe scaunul ei in thnp de 38
ani 14 domni. Acesta schimbare ant de d6sa a domniei se
facea din urmatOrea pricina. Vechea dusmanie intre parti

102
dile Danestilor si a Dräculestilor care incetase in timpuI
co varsitOrei domnil a lui Stefan cel Mare din Moldova,
ce supusese si Muntenia ascultarei sale, reinvie din nou,
dupa mOrtea lui Stefan. Partidile aceste dusmane, sprijinindu-se
cand pe Turd cand pe Unguri, pun si scot pe
principi en o mare repejiune unul dupa altul.
De la 1526 inainte Ungaria este cucerith de Turd in
urma bataliel de la Mohacz, in care regele Ungariei Ludovic
al II-lea cade mort. De atunci inainte Ungaria, ne mal existand
ca stat neatarnat, .ambele partidi muntene, Danesth
cat si Dräculestii, recurg numai la Turci spre-a-si spri -
jini candidati si Tusch incep a lua bani spre a'i pune in domnie.
Kiajna fi Petra Cercel Nimic nu pOte sa ne dee o
idee mai larnurita despre jaful caruia in curand Turcir supuseth
tara Muntenesea de cat modul cum dOmna Kiajna
izbuti sa, sustina in tronurile Mruiteniek apoi si a Moldovei,
pe fin set Petru Schiopul i Alexandru al II-le si pe nepotul
ei, fiul acestui din urma, Mihnea al II-lea.
Kiajna era fiica Jul Petru Bares, domnul Moldovei, fin
el insusi al id! Stefan cel Mare. La mOrtea barbatuhu
Mircea Ciobanul domnul Munteniek 15.59, ea procura cu.
80,000 de galbeni, impartiti mai ales intre femeile din haremul
sultanulm, tronul fiului ei celm mai mare, Petru Schiopul
; dar acesta 'hind un principe necapabil, Turch Ii mazilesc.
Kiajna atunci face prin ali barn sa se M11116scii, in locul lui
al doilea al ei copil, .Alexandru al II-lea. Teméndu-se
insa ca detronatul Petru sa, nu sape pe fratele seu, Kiajna
propune Turcilor sa dee lui Petru Schiopul domnia Moldovei,
oferind a indoi tributul platit de acc,sta, tara. Ioan
Voda cel Cumplit, domnul de atunci al Moldova este somat
de Turci sau a plati el acea suma, sau a trece scaunul
mi Petru. Ioan refuza, i Turch vroind sa'l sec:AA cu puterea,
se intampla acele lupte memorable a ultimulm erou at
Moldovei contra apesarei turcesci (vedi mai jos § 31). Ion
Voila fiind rapus, Petru Schiopul ocupa tronul Moldovei.
Kiajna ii pusese pe ambh ei coph in scaunele tarilor romthe
Alexandru al II-lea murind in 1577, Kiajna face sa se
numOsca in locu-k Mihnea al II-lea, fiul hu i nepotul el,
cand iata ca se ivesce un competitor 'periculos, Petru Cercel,
el,

103
fiul ml Patrascu cel Bun. fostul dorm al Muntenia Petru
Cercel era sprijinit de regele Frantei, Henric al HI-lea, cu
care Turch fiind prietim vroiaa _sa!I faca pe plac. Ei insa
pun pe Cercel, cu t6te ca se bucura de sprthnul Frantia
st platesca, scump intrbnarea lui in locul lu Mihnea. Aman
doi umpleah cu bam pungile Turcilor : Cercel, spre t fi numit,
Mihnea F.d Kiajna spre a nu fi depusi. La sfarsit, dupa
ce ambii fura storsi de WM, lurch' numesc pe Cercel, spre
a face placere regelui Frantia Mihnea insä, retras la Constantinopole,
sapa pe Cercel, tot cu bam, iar acest din urma
neraspundend asteptarilor regelui Henric al HT-lea, este
parasit de Franceji i rasturnat de Mihnea. Cercel, care in
loc de a intemeia un stat puternic in Muntenia, dupa cum
doria Franta, jafuise cumplit tara, esa din ea cu 43 care
de bani si reincepe a sapa pe Mihnea.. Ambil promiteail
Turcilor sume uriese. Cercel Mgaduia im milion de galbem
spre a rasturna iar pe Mihnea. Acesta, atata aur cat ar putea
duce 600 de cal, spre a ucide pe Cercel. Turch asteptau sa
vada realizarea acestor promisiuni. Mihnea apnea inainte,
si numarand 70,000 de galbem, Cercel este gatuit si arun-
cat in marea. Mihnea stors de ham ests si 1 dat
Urmeza dupla el tefan Bogdan sau Surdul 1392 si Alexandru
al III-lea 1592-1393, dupa, care se urcri in tron Mihaiu
Vitézul 1398.
§. 26.
MI11114 Titezul t4i luptele eu Tureii.
liasbojul tureo-german.Precum tefaii oel Mare intervenise
in riisboinl Venetienilor cu Turcii d'intre anii 1463
1479, ast-fel intervine Mibaiti Vitezul in acel turco-german
din 1592-1606. Prin cucerirea Ungariei (1526) si ast'4jarea
pasalicului in Buda (1541), imperiul german ajunsese nt:
numai tributar al celui otoman cu sume de 30,000 de galbeni
pe an; dar incil era expus in tot timpul la pradticiunile
afard.
srd-
baticilor Turd, si ambasadorii Germaniei la tratarile cele mai
brutale si la insultele cele mai necuviincidse. Imperatii germani
sufereil tOte aceste ofense i erati multilmiti a imblanzi prin
presenturi furia cea n6stamperatil a Otomanilor. Intr'un rand,
in 1593, u i comandant turc, Hassan pap, intreprinde o expe

104
ditiune d3 praliciuni contra imperiulta german ; dar corpul
sell de armata este nimicit. Turcii, de §i vinovati, se supe'ral
cumplit pentru nenorocirea ce'T lovise §i declara' Germaniel
rasboiti.
In 17 Iulie 1593 Sinan pap plédi din Constantinopole.
In 13 Octombrie ie Vesprimul : dar dupil aceea este baut in
o lupt'a la Stuhlweissenburg. In 1594 Nemtii. atacg Granul
Mibaid Vitézul.
dar nu'l pot lua ; din potrivrt putin timp dup. acesta Raabul
este luat de Turd, in cat vedem c5, luptele Nemtilor cu Turcii
erati cu isbanchle impartite, cand se re'scaa Mihaiti (13 Noemvrie
1594).
Rudolf al II-lea, Sujismund Balori, Mihail', P(e'zul.
Mihaiu supranumit Vit6zu11593-1601, era fiul lu) PatraFu

105
cel Bun si fratele lui Petru Cercel. Se insOra in 1583 cu
Stanca, fiica greculuf lane ce fusese postelnic, visternic si
ban de Craiova sub Mihnea al II-lea. Alexandru al I1I-lea
numesce pe Jane capuchihae la Pórta i acesta intriga pentru
a procura ginereluf seu domnia. Alexandru prinde de veste,
inchide Mihaiti, i vra sa'i taie capul. In diva executiei. calaul,
un tigan ce fusese rob de al lui Mihaiü, lepOda secifrea si
fuge, cand vede ca trebuie s taie pe fostul seri stapan.
Boerh, privind aceasta ca o minune dninnedeiasca, rOga pe
Alexandru sà ierte pe Mihail'. De si iertat, de'nsul totusi temendu-se
de urgia domnului, fuge in Transilvania la Sigismund
Batori, care il sprijine cu creditul sew la POrta. si Mihale
dand ban] la Constantinopole, izbutesce a dobandi dorn-
Ma. Munteniel, venind in scaun in August 1593.
Sigismund Batori prinnse din partea imperatului german
Rudolf al II-lea fagliduinta de a i se da in casatorie
pe arhiducesa Maria si Ungurul se ametise grozav do acesta
ow:we si se hotarise a rupe legaturile cu Turch si a se arunca
in bratele Nemtihr. Batori nu indraznea sa propuna
acéstä alianta si lul Mihaiti Vitézul, celui prOspet numit de
Turd si a carui intentii nu se cunosceah Inca, cand de odata
primesce el o solie de la Mihail', in care acesta cerea favOrea
de a fi cuprins in .legatura anti-otemana. Sigismund Batori
se folosesce indata de acésta cerere a lm Mihaiti, pentru a'i
impune, ca conditie, sa primesca suprematia mi, pentru ca
si pOta deveni prin crescerea puterei sale, mai vrednic sot
al und arhiducese. Mihail" care vroia sa'si mantuie tara cle
Turd, se pleca la capriciul mi Batori, si in 5 Noemvrie 1594
incheind tratatul de vasalitate, in 13 aceleiasi lum el si taie
pe toti Turch din Bucuresci.
.Acesti Turd erati creditoril atilt al lui, cat si mai ales
al domnilor anteriori si se gramadise in Bucuresci in numer
de vr'o trei mu. comitOnd acolo abusurile cele mai netolerabile.
Vëtlend Mihaih CL cu acest sistem, tara lui merge la
peii.e, se hotaresce si puna un capat neoranduielilor provo-
-cafe de Turd, si in diva aratata, insaland pe Turd ca are
st le plat6sca do toriile, Ii aduna la vkterie i II taie pe toti.
Dupa acest macel, Mihaiti ie indata ofensiva si cuprinde Giurgiul.
Turcil cauta sa se desfaca de Mihaiu prin o partida
. adversa de boieri din tart", care cerea inapol pe Stefe n Bogdan

106
sati Surdul. Mihaiü insa descopere tmeltirile si taie pe mai
multi boien. Pasind dupe. aceea mai departe, ie cetatea de
Plod, Harsova, Braila si Silistra, Mend pretutindene inTurd
maceluri ingrozitOre. Mai multe armate turcesci, trirnise cu
pretendentuf Bogdan, sunt batute, i Romanii se intorc triumfatori
in tail, incarcati cu nenume'rate prädi.
Turcil erail greti loviti prin rascóla ml Mihaiu Vit6zul.
Rasboiul in Ungaria era cu neputinta de urmat mat departe,
intru cat lipsiau armatei provisiile, pe care Turcii le trag6u
din Muntenia. De aceea Turch se hotaresc a pallid pe cat-va
timp lupta in Ungaria, si rechemand pe Sinan Pasa de aice,
ii trimit in contra luI Mihaiu.
Expagia lui Sinan Para i lupla de la Cdlugareni.
Divanul turcesc audind de raseOla Munteniei, hotarise sa
prefaca Wile romane in pasalicuri, desemnand ca past: pentru
Muntenia pe Salurgi Makpmet pasa, iar pentru Moldova pe Gia-
k ;la
-15.
6.7 -17 P -;
. !7A+.,''''*
.04
I
.).-.16s,
01,
9
.
."-''ATa 2. 4-2 ,
. 6 .
Lupta do In CR11101-011'1.
_ JALL!!_%4
fer pap, si ordona Int Sinn s t introdu 1 p, a 'Az;til, in prin -
cipate. In timp ce Mihaiu era atat de gray am ,nintett, aliatu 1
si suveranul sett petrecei Serturile nuntei sue, M iham pre -
vaynd ct din acesta pricina ajutorul era sa intardie, isi trimi -
te sotia i copiii in Fagaras, aduna vr'o 8000 de (meat s i

107
se duce la Giurgiu, unde impedied timp de o lund de que
facerea podului. Audind insd cd un corp de Turci ar fi trecut
Dundrea mai in sus, se retrage la Ceilugeireni, unde Tur-
eh 11
urmezd. Aice find locul stramt si bine ales pentru ar-
mata cea mica a lui Mihaiu (avea acuma vr'o 16,000 de ()men%
asa ed nu putea fi incunjurath de órdele nesfArsite
ale Turcilor, domnul munten rspinge pe Turd in o luptd
sangerOsd, rdpindu-le intre altele stégul cel verde al Profetului,
ucigendu-le 3 pasi si luAndu-le o multime de pradd, in 13.
August 1595. Sinan repedindu-se inainte pentru a opri fuga
armatei sale, e trAntit jos de pe cal prin o loviturd de lance
Si rastUrnat in ndmol, uncle era sd piard, data un spahiu,
nu 1-ar fi ajutat a scapa. Pe langa vestea acestei nenorocin
intamplate in Valahia, sultanul mai aflAnd si despre pierderea
eetAtet Ctanul, se supard asa de tare that vroia sd'si
rada barba, semnul eel mai mare de mahnire la Turch
De si biruitor, Mihaiu simti cd nu va putea sta impotriva
until al doilea atac si se retrage. chiar in ritIptea care
urmase lupta, spre Targovistea si de aid se duce mai in
munti la Stoenesei. Sinan pasa ocupd cele mat make din-orase
si pune in ele dregetori turci, iar in BueurescI asada
pe Saturgi Mahomed ; ajungend la Targovistea, cuprinde cetatea
si se intdresce in ea.
In timpul luptelor lui Mihaiu cu Tureii, Batofi scosese
pe Aron din domnia Moldovei, fiindcd Aron refuzase
gd in Ardel spre a face inchinare personald hu Sigkmund
Batori. Aron este inlocuit cu Stefan Rasvan. Batori sfArsind
serbarile nunii, plOcd eu Rasvan in ajutorul liii Mihaiu, impreund
cu Ostea imperatesea. Armata aliata ajunse ast-feliu
a num6ra 45,000 de ()mem cu vr'o SO de tunuri. Aliiii lovesc
intaiu armata turc6scA sub zidurile Tdrgovistei, care
find Man, de ci, Turon ineep a se retrage catrd Dunarea ;
ajunsi langa fluviu, retragerea Ion se preface intr'o adeverata
fugd. Pretutin&ne Turch vedeu pe teribilul JIihzIe Ogln,
ufindrindu-1 cu spada in mand, ea deul rdsbunarel. Cand ci
se grdmadise pe podul Dunarei, pentru a'l trece in cea mat
inane graba, sosesce si Mihaiu si tae eu tunurile pndul iii
douö, impingend in apele fluviulm mat bine de jumdtate din
arma turcescd. Turch, Gatti seapard din ingrozitorul mace],
due inspdimantati vestea la Constantinopule. De si armata

108
aliata fusese sub comanda suprema a lui Batori, sueletul el
fusese Mihaiu, ceea ce insusi principele Transilvaniei recu
nOsce in lauda publica adresata lui Mihaiu in Bucuresci. Turcii
incheie pace cu Mihait in 12 August 1597.
§ 27
Mihaiii Titezul i luptele cu cretiniL
Cu prinderea Transilvanie i a Jlo Morel Tureil fund
atat do Mu Want' in Muntenia, lasä in pace acesta tora.
Mihaiu lin istit din partea lor este in curand ingrijit prin nisce
schimban petrecute in Transilvania. Anume principele Sigismund
Batori se hotarise a trece tara lui imperatulm Rudolf,
in schimb pentru nisce mosii din Silezia. Mihaiu ingrijindu-se
de a dobandi de vecin pe puternicul impèrat german, se opune
cat pOte acestei treceri a Transilvaniei catra densul,
dar neputend isbuti, incheie cu noul set vecin untratat de
vasalitate in 9 Iunie 1598. Prin acest tratat, Mihait se obliga
a sluji causa imperiala, iar imperatul se indatoria a da
hu Mihaiu ajutor de Orneni i bani in contra dusmanului
comun.
In timpul acestor intamplan, Sigismund Batod, nemul-
Omit cu petrecerea lui in Silzia i pentiu cl pensia nu
se platea regulat, se inteirce in Transilvania, in August 1598.
Impératul este fOrte supNlit pentru acésta cAlcare a trata-
tutu, si
sfetnich set ii inspira ideea ca ar putea insarcina
cu impunerea respectarei tratatulLi de catra Batofi, pe voevodul
Munteniei, Mihait. Dar nici nu apuca a se pune ceva
la cale in acesta privire si iata c Sigismund Batori, cel
mat nestatornic dintre principi, se satura din noU de domnia
Transilvaniei, trecend'o de asth dath verului set, cardinalul
Andreiu Batod din Polonia, care sosesce in tan, in Pevruarie
1599.
Polonfi erail pe atunci in bune relatil cu Turch, Moldova
intrase de asemene sub inriurirea polona, prin scOterea
lul tefan Razvan de catra PolonI Si inlocuirea luicu
leremia Mihaiu Vitezul se vedea deci Prins in un
cerc de dusmam : pe de o parte Turcii, care aveau in contra
but atatea motive de rasbunare, si de alta prietenh lor

109
Andreiti Baton si Ieremia MoviE, Omenii Polonilor si deci
si al Turcilor.
Mihaiu find vasalul imperatului german, ii veni si lui
in gand a se folosi de ac6sta positie, pentru a alunga pe
dusmanul sett, cardinalul Andreiu. Pe cand insd imp 'eratui
vroia sa intrebuinteze pe Mihaiü numai ca pe un instrument
spre redobandirea Transilvanief, pe care se gandea apoi
o pune sub ocftrmuirea unuia din fratil sei, Mihaiu la randul
sett vroia sa se folosésca de starea lu de vasal imperial,
pentru a cuceri Transilvania, Iii aparenta pentru imp6ratul,
dar in realitate pentru sine. Aceste tendinti contrare ale lui
Rudolf si Mihaiu sunt isvorul de undo au plecat tote nenorocirile
domnului munten.
Intrarea lui Mihaid Vitéz in Transilvania
Mihaiü c6ruse voie de la impëratul a cuceri Ard6lu1
pentru Germania si imperatul ii ragiiduise pentru intreprinde
re suma de 100,000 de talerl afara de postav si de arme.
Era in Muntenia partida de boieri, ce era protivnica cucerirei
Ardelulm. Ea atrase si pe sotia lul Mihait Vite7zul,
tanea, care il rOga si ii conjurä sd parsased auest gand.
Mihuiu, care avea de asigurat positia sa si de rasbunat
a

110
umilitôrele tratate impuse de Batoresti, pe cand densul se
afla in nevoie, ramene neclintit in a lui hotarire. Imperatul
voia sa rnai intarclie lovitura, pe cand Mihaiu avea
atat mai mult motiv sa se grabesca, ca era asteptat cu
nerabdare de attn. Sem, pe care Batorestii ii nedreptatise,
de Sasi partizanil imperatului in insusirea lor de Germani
si de Romani, earl vedeu in urcarea unui domn din nemul
lor pe tronul Ardelului, scaparea si mantuirea din suferintele
de 'Ana acuma. Fara a ostepta deci ordinul imperatului;
Mihaiü trece in Ardeal si bate in 28 Octomvrie 1599 pe
Andreit Batori la Schellenberg. Secuii yin indata cu gramada
in armata lui Mihaiu, i densul da o proclamatie in care spune
ca, a venit sa ocupe Ardélul in numele imperatului i sa
scOta din domne pe Andreia Batori, care parasind credinta
crestinesca vroia sa deie Ardélul Turcilor". Imperatul vroia
SA se folosesca de bratul lui Mihaiia, pentru a supune Transilvania
sub autoritratul lui Mihand ca dupa, aceea sa se
mantue de, densul cum va putea mai usor, punind Transilvania
sub ocarmuirea germana. Pe langa nevoia pe care o
avea imperatul de ajutorul lui Mihail], el se mai temea ca
dna ar nemultami pe domnul roman, sa nu'l impinga a se
arunca in partea Turcilor. Imperatul deci ingaduia lui Mihaiu
stapanirea Transilvaniei, fara insa a'l recunOsce formal de
guvernator al ei. Mihaiü, luand thcerea imparatului drept
consimtire, isi ie titlul de : Mihail voevodul Muntenie], sfetnicul
Maiestatel sale Cezaro-Craesci, locotiitor al ei in Transilvania".
Sigismund Batori, care schimbase cu verul seu Andrei
postul de cardinal in Polonia, audind de repunerea si mórta
acestuia, vra sa reintre in Transilvanla. Ie o armata
polona i vra sa piece prin Moldova, sprijinit aici de Ieremie
Movila, contra lu] Mihaiü. Acesta era pus prin pasul
lui Batori in positie de a pierde Transilvania, intr'o lupta
cu Polonii. Se hothresc deci de a apnea inainte pe dusma
nil se., a lovi pe Batori si pe Poloni in Moldova chiar,
in caz de isbinda a alunga pe Ieremia Movila si a pune
mana pe acestä tara. Pentru a combate mai bine pe Poloni,
Mihaia se pune in legatura cu tarul Rusie], Boris Godunov,
cu care se intalege, ca Mihaiu, sä euceresca Polonia proprie,
iar Boris sa ocupe provinciile rutene. Acestä alianta este

111
nsa nimicita prin silintele ambasadorului polon Leon Sapieha.
Impëratul german, audind de planul lul Mihaiu de a
cuceri Moldova, se .grabesce al trimite un ordin inadins, ca
nu cum va sa intreprinda un acemenea rasboit, care ar
pune pe imOrat in pericol de a se incurea inteo lupta cu
Polocii, cand pe 'de alta parte rasboiul cu Turcii era inca
neispy avit. Mihaiü insa, necatand la acest ordin7 trece Carpatii
si in 16 Maid 1600 cade ca un fulger pe Ieremi a Mevila,
p e care il bate si-1 alunga peste Nistru, inainte de a
fi sosit Sigismund Batori cu Polonii.
Mihaia, prefacendu-se ca si cum n'ar fi primit ordinul
(1e a nu intreprinde cucerirea Moldovei, vestesee impëratulul
isbanda sa, II cere ban), rugandu'l tot odata a trimite
ostiri in Silezia, pentru a nelinisti pe Polom. ImpOratul
vOdend acesta purtare a lui Mihaiü Vitezul, care nesocoeotea
cu desvarsire interesele germane, pentru a se ocupa
numai de ale lui, se indispune si mat mult contra lui si ie
masuri hotaritóre pentru a'l indeparta din Transilvania.
Basedda A rdehtlui i yfierderea Transikaniei.Natiunea
principala din Transilvenia, Ungurh, nu se putea impaca cu
domnia mi Mihaiü. Ei se temeaa ea Mihaiu, find Roman,
sa nu ajute conationalilor ei din Transilvania, ea sa scuture
jugul cel neomenos in care erat tinuti ; si in adev'er
Romann ardelem, se si asteptaa la un asemenea ajutor. De
indata ce Mihairt bate pe Andreiti. Batori, taranii romani
incep a se reseula in contra nobililor unguri, dand foe caselor
lor, omorindu-i si jafuindu-le averile, pentru a rasbuna,
ast-feliu crudimile seculare suferite
de es.
Mihaiu Vitézul dorind sa atraga catra densul natiuunea
maghiara, care constituia elementul cel mai insemnat
al Orel, opresce cu strasnicie asemenea neoraiOueli, pedep-
sind aspru pe Romanh ce se &dean la ele. Prin acesta
d
perde increderea Romanilor, faril a castiga iubii ea Ungurilor.
Curtea imperiala, cunoscend simtimintele hränite de
Unguri in contra lut Mihaiu, se hotaresee a'l scOte din
Transilcania pnin o raseida a elementului domnitor, eel unguresc.
Imperatul trimite pe doetorul Pe::: in ambasada la
Mihaiu Vitezul, apucendu'i spre a'l adormi asupra pericolului,
titlul, cel atat de mult ravnit de Mihaiu, de guvernator al

112
Transilvaniel. Fiind ct tocmai cand venea Pezz, Mihaiu se
afla in Moldova, ambasadorul german gasesce timpul de a
unelti in contra hu Mihaiu o rascOla, a Ungurilor.
Curand dupa ce Pezz iesil din Transilvania, doi din'
nohilit ungurI eel mai bine tratati de Mihaiu, &hely siTsahy
fug in Po Ionia, urmati in curand de o intréga emigrare a,
nobletei maghiare. Mihaiu intrebuinaza intAia asprimea, apoi
blandea contra rasculatilor, marturisind ast-fel slabaciunea
lui.
Fierberea devenind obstés A In Ardél,
LThgurii cer de la generalul Basta sa intro in Transilvania.
Ac6sta era de mult dusmanul personal al lul Mihaiu.
Basta patrunde cu armata mi in Ardeal. Diva staruintele
in zadar iepetiie de Mihaiu de a nu inainta asupra
lui, domnul munte.n i se opune cu armele là Mit Wait,
in 18 Septemvrie 1600, Mihaift avea insA o positie fOrte tare,
aperata din tOte partile de rip( si paduri. Basta se preface
a se retrage si insala pe Mihaiu a se lua dupa, el. Ajuns
la loc larg, Basta se opresce i atunci Mihaiu vede gresala
comisa, dar era prea tardiu. El este Wilt% redêndu-se
ruit, -fuge in Fagaras Linde mai aduna 16,000 de Omenf. Pe
cand high el gandea sa incerce din not sOrta armelor, aude
ca Ieremia MovilA cu Polonh, (care patrunsese indata in
Mol(bova dupa caderea lui Mihaiii de la Mirislau) inainteza.
in Muntenia, undo Ieremia vroia sa punA pe fratele seu,
Simon, domn in local mi Mihaib. El trece atunci muntil
contra armatel pulone, dar la Teleajnu este iarasi batut.
VedOndu-se parasit de noroc, el fuge la Craiova, unde boierii
incep a'l trada si a trece là invingetorul, Simon Movila,
intre altii vestitii set generah, fratil Buzesci.
Nihaig Ia Praga. Goroslor. JIdrlea lui Nesciind
incotro sa se indrepte, raspins pe toti acei pe care el II
sprijinise sit
imbogatise, MIA patrie, MIA Un loc unde sA'si
pita odihni capul, eroul roman se hotarésce a face un pas
desperat, a se duce chiar la impératul Rudolf, spre a't explica
purtarea 1w si a dobandi reintegrarea in drepturile
sale.
Tocmai atunci Sigismund Batori, cu ajutor polon, pap
hi-

113
trunse in Transilvania vroind sa se smulga erasi acesta
tara din mana imperatului, in cat acesta avea nevoie de o
inteligenta militara ca aceea a lui Mihaiu Vitzul, pentru a
lupta contra lui Baron. Imp6ratu1 primesce indreptatirile
hu Mihaiu i dupit formalitate de impacire cu Basta, ii tri-
mete pe amand o contre hu Baton. Ei h bat la Goroslov,
in 3 August 1601. Diva victorie, ura cea veche intro Basta
si Mihaiu reinvie mai inversunata decat tot deuna, din pri
cina certei, caruia din dot se cuvenea on6rea isbandei. Basta
Omorirea Iu Milmiti Vitez
starnit prin acesta certa Si atatat de Ungun, can se tema.
ca Mihaiu sa nu villa din non ca domn asupra lor, trimite
intr'o dimineta la cortul lui Mihaiu ea oCt
arcsteze, pretindend
ca ar fi descoperit niste scrison compromitatOre ale
domnului atra Tam. Mihaiu, reflizand- sa se supuna,
este strapuns de eful glOtei de ostast valom trimisa de
Basta, unul Iamb Pori, in 29 August 1601. Ast-fel se sfarsi
acest erou, fala i gloria Romani lor.
§ 28
Caracterul lul iLi1,aiii si starea Muntenia sub el.
Caraderul bli 411i haiii Vitevll. Repejiunea in lucrare
adese-ori inainte chiar s fi fost bine pregatita, iata ce caxenopol.
8

114
racte rizaza pe eroul muntén. Apoi o incredere mare in no
rocul seu si o indraznela fOrte rostita in tOte intreprinderile
lul. Asa el se revolta m contra Turcilor, inainte ca sa'i fi
venit ajutorul din Ardil si din Moldova ; trece la cucerirea
Transilvaniei fara a astepta ordinul impe'ratulm ; intreprinde
apoi pe aceea a Moldovei, chiar sciind c indeplinesce o
fapta pozitiv neplacuta Im Rudolf. La. Mirislau face gresala
de a parasi positia lui cea fOrte tare si de a se lua dupa
Basta, care vroia tocmai sal insale, prefacendu.se a se retrage.
Pretutindene Mihaiu lovesce inainte de a gandi. El
era omul faptei, n1.1 acel al cugetarei. Acest caracter prea
Pornit i'a facut si bine si rau. Bine. caci indraznind mult,
a realizat multe lucrun, ce ar fi parut pentru alth peste
putinta chiar de visat ; rau, caci l'a impins a comite greseli
care l'au facut sa, piarda positia dobânclit i chiar viéta hu.
Starea polilicil. economicO i sociabl pe-thnpul lai JRhain
Vite'ztd. Starea politica a Munteniei promitea sa se
schimbe mult in bine, prin silintele mi 1iliaiu. Tara scapase
de impilarile Turcilor, care nu mai indraznira cat timp domm
Mihaiu, a cere iiici cel mai mic dar de la Muntem. Acest
folos, daca ar fi putut sa semantina, ar fi fost un bine nospus,
caw ar. fi aperat Muntenia de jafun 5i
asupriri. Daca
insa In privirea politica Muntenia s-apase de Turci, nevoile
de barn ale ha Mihaiu Vitézul provenite din numerOsele
armate de soldati platiti cu 16fa, trebuiau sa aduca grele
dile asupra poporulm ei cel de jos. Pe boierh muntem Mihaiu
ii cultiva SI1 apera, caci avea nevoie SLi castige iii
favOrea lin. De altmintrele in timpul lipsei lm din tara, boierh
ar fi putut usor sa se rascOle si sa facia pe Mihaia sa
piarda tronul Orel sale bastinase. lie aceed Mihaiü i jartfesce
boierilor pe taranii muntem. Pana la el tarann ajunsese
in mare parte serbi pe mosiile boieritor, adeca nu se
mai put6u stramuta do pe ele fara invoirea stapanilor lor.
Taranii deci, nu mai put6u parasi mosiile proprietarilor lor,
care Ii apesau prea mult ca muncile cerute in favórea lor.
Ei trebuiau sat sufere cele mat grele asupriri, fara a putea
parasi mosia pe care locuiau. Acest obiceiti era insa numai
un abuz. Mihaia Vitézul, dupa cererea boierilor, ilpreface in
0 lege.

115
Tot apoi pentru a nu supera pe boien, Mihaiti nu le
cere grele clan, cu tOte ca avea nevoie de multi barn, spre
a'st
plati armatele de lefegh. Din protiva el arunca contributii
man pe taram, silind pe multi din eel liben sa se vinda
serbi la boien, spre a putea capeta banil cu care sa'si plate:sea
ostile. Starea economica si sociala a Munteniei nu
era deci buna pe timpul 1LU Mihaju Vitezul. Apoi domnul,
dupa ce trece in Ardel, raspinge pe poporul roman care
vroia sA macellresca pe toti Ungurii si sa aduca Transilvania
la piciOrele lui Mihaiu. El credea ca va putea castiga
simpatiile Ungurilor, purtandu-se aspru cu conationalii sel.
Prin acesta purtare Mihaiu pierdu simpatiile Romanilor, fara
a castiga pe acele ale Ungurilor.
Mihaiu deci nebazandu-se pe popor nici in Muntenia,
raw in Transilvania, ci pe clasa stransa a nobilimel, nu
avea sprijinul trebuitor pentru a aduce la bun capat uriasele
sale planun si de aceea a trebuit sa cada.
§ 29
Muntenia de la Nihaiii Titézul In Mateiil Basailth
Rada Sarban ci Gabriel Batori.Simion Movila care
inlocuise pe Mihaiu Vitézul in Muntenia, dupã lupta de la
Teleajnu, este curand alungat de boierh cei nemultamiti cu
domnia lui. Este inlocuit cu Radu Irban Basarab, sustinut
de Nemti si pus in dwnaie de generalul Basta. Acesta (lima
ce introneza pe Sarban in Muntenia, ii cere s-a Vina, in Transilvania,
spre ni ajuta a 'Vane partida tureesca din acesta
tara, care vroia sa alunge pe Nemti si sa deie domnia ci
lw
Moise Sekely. Radu Sarban face pe placul lui Basta,
trece in Transilvania, bate si ucide pe Moise Sekely langa
Brasov si trimite imperatulm 32 de stegurf pe care le luase
el in acea batalie. In locul lui Moise Sekely se seOla insa
in Transilvania alt p irtizaa al Turcilor, Gabriel. Batori care
dupa ce raspinge pe Basta. intra in Muntenia, bate si alunga
din scaun pe Radu arban.
Sporirea elementalui yrecesc in Virile romdae.Pana
la acésta epoca la suirea lui Radu Mihnea (1611 161(3) in

116
scaunul Munteniei,. Grecii se inmultesc fOrte tare in tarile
rornine si mai ales in Muntenia. Ei incepuse sa, se introduca
in ele inca din vremun vechi, pe timpul mitropolitului Nithn
apoi pe acel al lin N6goe Basarab care ambit deschise
biserica i manastirile calugarilor greet. Dupa caderea
Constantinopolei sub Turci, 1453, multi Greci fugise in tarile
romane, untie se indeletniceah cu negotul. In sfarsit
Grech ocupandu-se cu daraverile banesci. din Constantinopole,
si devenind bogati, capetara in curand mare trecere la
Turci, care umblau asa de mult (WO bani. Era deci in
interesul domnilor imam a sta bine cu Grecii care le pro
curau scaunele tarilor romane si le "ajutau la mantinerea
domniei. 0 muitime de Wien romani se incuscrise cu farni-
liigrecesen, si mai muite faniilii grecesel se asada, chiar in
tarile romane. Ast-fel sunt familiile Coressi in Muntenia,
prin vécul al XI-lea ; Cantacuzinescil in Muntenia si Moldova
in vecul al XVII-lea. Pima pe timpul lui Radu Mihnea o
multime de Greet se asadase in tarile romane, si Romani],
vroind sa scape de el, pornesc rascOle in contra lor.
&sea& contra Grec lor.Cea intai rascOla din Muntenia
se face pe timpul lui Radu Mihnea. Acesta fasese
crescut prin Grecia de tatal salt ce trecuse la Mahometanism.
Mihnea era cu total grecisat, de si de vita roman. El vine
inconjurat de o multime de Greci, care sporesc numeral
celor ce erau in tara. Se face o rascOla sub Barcan Stolnicul,
care este insil talet impreuna cu alti 9 boieri. Dupa
Mihnea, urmOza Alexandru Iliasi, alt domnitor crescut de
asemene in partile grecesci, ce vine si el inconjurat de odi-6e
de Grecl si provOca iarãi o revolutie contra lor, sub
Lupul paharnicul care trece in Transilvania i luand ajutor
de la principele acestet rT, Bethlen Gabor, alunga, pe
asi si face un cumplit macel in Greci. Turch insa trimit
in locul lui iar pe Mihnea, care aduce cu el un Grec fOrte
mester in arta de a stOrce bani, Batiste Veleli. Mihnea mul-
Vimesco asa de bine lacomia stapanilor sei, incat Turcil ii
stramuta in Moldova si numesc pe fiul s'ea Alexandru Coconul
donm in Muntenia. Acésta izbanda o repurtOza Mihnea
cu ajutorul until alt Grec puternic si bogat din Constan
tinopole, hkeletos. cu care Milmea se incuscresce, insurand
M

117
pe Alexandru Coconul cu fata mi Skelatos. Dupa, Alexandra
vine Leon Tomsa, si el crescut tot in prtrtile grecesci, care
favoresce si el malt elemental grecesc. Se face o non mare
rilscOla sub aga Mateiu Basarab, care raspinge pe Tomsa si
pe Grecii lui i pane man pe tron ca reprezentant all artidel
nationah- in 1633. Cu venirea lui Mateiu Basarab in
Muntenia se incheie periOda slavonismului si incepe periOda
grecismului.

CAP. VIII
Istoria Moldovei de la Mórtea lui *taw"
cel Mare pima, la Vasile Lupu
(1504-1634).
§. 30.
Bogdan al II1-lea, tefáiii i Petru Earet4.
Bogdan al 111-lea (1504-1517) se pune rea cu Polonit
din causa c, cerenJ in casatorie pe Bora regelw polon. A.
lexandru, este refuzat. VeTendu-se dusmanit de Polon]; se
hotaresce a da urmare sfatului tatalur sed de a se supune
Turcilor, i trimiV,nd pe logofetul Tautu la Constantinopole,
in 1510, inchina tam, Moldovei Turcilor. Se face un tratat
de inchinare a caruia conditil par a fi fost acelasi ca ale
celul incheiet de Muntenia Peschesul Moldovei ronsta,
afara de 3,000 de barn de aur, in 40 de. car si 34 de soimi,
Imprejurarea ca Turch ieu de la Moldova car, arath Ca rasa
acestora era pe atunci deosebita, fara de care nu am intalege
pentru ce Turcil, care aveau in imperiul for cea mai
buna rasa de cal, eel arabesci,mal cereau de la Moldova asemenea
animal.. oirnii erau intrebuinthti de Turci Ia vanatOre
de paserir ca in apusul Europer.
.57eitiniN (1517-1527) in vrasta de 11 am, fiul lui
Bogdan, vine la tron. Epitropia era condusä de sfatul bolerilor,
in care Luca Arhore, avea cea mai mare putere. De
si Moldova se inchinase Turcilor, totusi Arbore cauta sa
redoband6sca prietenia Polonilor. In 1518 el incheie un tratat
cu Regele Poloniei, in care tefAnith este nurnit de Poloni
tot prietenul nostru cel sincer iubit". Acest tratat prevedea
ajutor mutual contra dusmanilor ; ca prietenil i dus-

119
mann unei tar; sä fie considerat ca atm si dc catra cealaltä
sa nu se adapostesca pretendentii sa'si denunte
mutual dusmanii ; in caz cand regele polon ar face o expeditie
contra Turcilor, tefan sa iasa cu tOta tara luT
in ajutorul regelui, tefan sa nu ajute pc Turci contra Polonilor,
ci sa 'le fie cat va putea mai mare dusman. In
1522 iiis, teranita ajungdnd in vrasta de 17 am, ie singur
in mana conducerea trebilor si se strica cu Polonii, de la
adapostirea a dol pribegi Moldovem si mai ales din cauzil ca
regele Sigismund refuzase a'i da in casatorie pe o fata a 1m.
Luca Arbore insa care tinea malt la prietenia Polonilor si care
dobandise o autoritate forte mare in timpul regentei sale,
se opune la tendintele domnului i nebagand in &unit scopurile
acestuia, trimite in 1523 in Polonia pe Luca Cdrja ca
ambasador din partealui tefani0, pentru a reinnoi tractatele
cu Polonii. Fi;tefanith., fmios pentru acsta deconsiderare a
vrointei sale, ucide pe Luca Arbore i pe (101 th ai sei, Teodor
si Nechita, in 1523. Boierii, sparieti prin ac6sta masura
violenth, se räscOla. 5'tefan inadusa rascOla prin militiile
tarei si pedepsesce cu mórtea pe 3 boieri, conducatorii el. Po-
kin., vedCnd ci S:tefanith este dispus a se uni cu Turci`i
in contro lor pun je insusi sotia sal
otravesca. Cu el
sthngéndu-se linia legitima din §tefan cel Mare, if urm6za
in scaun fiul lui natural, Petru supranumit gams.
I'eliu Ilarq, 1527-1546, ea unul ce fusese adapostit
in Polonia, se pune in bune legaturi cu vecinii sei, incheind
in 1527 un tratat cu Sigismund, in care acesta ii da tot
titlul incuviintht domnilor Moldovei de la pacea din 1499,
de prietin sincer iubit. Acest tratat era incheiet tot in
potriva Turcilor, preve'dendu-se in el insa condit a favorabila
domnului moldovan, ca daca ar fi silit de puterea turcesca
a merge contra Polonilor, acesta sa nu i se socOta drept
au act de dusmanie.
Cu un an inainte de a apuca Petra Bares domnia Moldovei,
se intimplase batalia de la Mobaci care pusese capU
existentel neatarnate a Ungariei, 1526. Zapolia, domnul tributar
impus de Turci acestei tar!, era dasmanit de Ferdinand,
locotiitorul imp6ratului Germaniel Carol al V-lea. Ferdinand

120
intrand cu o armatil in Ungaria, bate pe Zapolia la Total,
apoI la Sina sit
alungil in Polonia. Petru Rares, vedend anarhia
careia Ungaria eiduse prada, fon-ruin planul de a cuceri
Transilvania.Pretextând deci ca s'ar tame a pierde stapinirea
Ciceului, si a Cetatel de Baltä, i child i-ar veni la socotai
sh vada in tronul Ungariei pe puternicul imperat german,
intrA cu armata in Transilvania. El atach armata lui
Ferdinand in campul Barsei, la Feldióra, in 1529, o bate
Si h rapesce bite tunurile. Soliman tocmai pe atunci incunjurand
Viena, lupta de la FeldiOra putea sa apara si ca un
Petru Rarq
ajutor dat Turcilor. Duph acésta strillucith isbanda, care indruma
atilt de bine planurile lui Petru, el ie Bistrita, cetate
sash, care se declarase contra lui Zapolia, i pentru Ferdinand.
Zapolia intorcêndu-se din Polonia, multhrnescelui Petru
pentru slujbele aduse. Petru vra sa retina Bistrita ca despAgubire
si pune maim pe ea. Zqpolia il amen inta cu pira la
Turd, si atunci Petru parasesce Transilvania.
Petru Rare§ vedend ct nu title face nimic in Transilvania
i simtind neaparata nevoie de a'si nazi statul, pre

121
cum simtise Si tatM seu tefan, incepe o lupta cu Po Ionia, de
sprijinul careia nu mai avea nevoie, de cand ocupase tronul. Ca
pretext invoca drepturile cele vechi ale Moldovei asupra Pocutiel.
Ataat insa la Oberlin tie Polom in 1531, este batut si pierde
tote tunurile castigate la Fe:dióra. Petra insa urmand inainte
jafui Polonia, Sigismund se plange la POrta contra lm Petal.
Sultanul insarcineza pe Ludovic Gritti ca, odata CU delimitarea
Ungarier, sa reguleze si daraverile intre Polon si Moldovem
Gritti insa umbland cu gandul sa scOtã pe donmii Ardelului'
Muntenier si Moldovei, pentru a 'Deno el si cu fin sci tronul a-
cestor tan, este ucis de acestia 1534, ceea ce pune si mal reu
pe Petru Rare§ cu Tara
Petru Rares indusmanindu-se cu 'Ruch, se apropie de
Ferdinand, cu care inchee o legatura, dupa care Ferdinand
Ii promiteafara de cetatile cele done ce le a vea in Transilvania,
si
castelele Balvanyos si Bistrita. Zapolia cunoscend aceste legaturi
ale lui Petru cu Nem th, surprinde o scrisOre a 1w Petra
catra densii si comunicand'o Turcilor, pune varf nemultamirei
acestora cu domaia 1w Rares, mai ales ca erau superati pe el
si pentru neplata regulata a peschesulm. Tote aceste aduc
destituirea Jul Rare§ de sultanul Soliman, in 1538.
Inaintea cumphtului Soliman, spaima Europei, Moldova
ce nu mai avea In fruntea el pe tefan cel Mare, trebuia sa
plece capul. Boierh tott se inchina sultanului, rugandul sa
puna domn pe cine va vroi el, si parasesc silii pe Rare§
care fuge. in Transilvaia, in cetatea sa Ciceul. Soliman vine
la Suceva Si impune ca donut Moldovei din propria lul an-
toritate pe lefan, poreclit de popor Lacushi, pentru multele
lacuste ce bantuira Moldova in domnia lui(1538 1540). In
timp ce tefan domnia in Moldova, Petru avea de luptat in
Ciceu contra lui Zapolia care'l asediaza aice. Desperat, nesciind
cum sa scape de dusmanii set, Petru scrie o scrisOre
la POrta, pe care o redacteza in serbesee sotia 1w, serbOica
Elena. Sultanul, cum primesce scrisOrea, da ordin 1w Zapoha
sa libereze pe Petru si sa'l triinita la Constantinopole.
Intre aceste §tefan Lacusta este ucis Si inlocuit cu
unul Alexandra Cornea care domnesce vr'o trei luni, din
Decembre 1540 pana la Februarie 1541, cand Rares re
vine in scaun, domnind asta data pana la 1546. El se du"
sese, la Constantinopole i cump6rase domnia cu barn de la

1 22
Turci, chemand ast-fel pe Turd a se amesteca si in domniile
Moldovei, dupa cum se amestecase ei Inca de mult in
domniile Munteniei. Pe langli banii cheltuiti de Rare§ cu capetarea
domniei, el mai consimte a spori darul la 12,000 de
galbem, i acesta ie de acuma numele de harakiu (tribut) ;
a tinea in Moldova, peutru paza, 500 de c61an turci si de
a lasa la Constantinopole pe fiul seu ca .ostatec. De §i Petru
luase domnia cu ajutorul Turcilor, totusi in secret este dusmanul
lor. Tocmai la reurcarea lui Petra in scaun (1541)
m6re Zapolia. Ferdinand vra se puna maim pe Ungaria si
ataca cetatea Ofen. Soliman face atunci o noun expeditie iii
contra Germanilor, §i pentru a asigura mai bine stapanirea
Turcilor asupra acestei Off, preface Ungaria propriu disa in
pasalic, lasand numal Transilvania in stare de tara tributara,
liii IOn Sigismund. fiul minor al Iui Zapolia, sub epitropia,
mumei sale Isabela si a calugtuului Martinuzzi.
Infiintarea pa§alicului de Ofen spaimanta pe Nemti
care se hotarira Ia o mare expeditie in contra Turcilor. S.
organz6za o armata pusä dus loachini de Brandenburg care
cere de la Petni Bares se iee parte la lupta contra pagae
nilor. Petru voind sa se folosasca de prilegiul oferit liii, spra
scapa de urichIsa snpanire turc6sca, prin un tratat secree
Incheiet in 1 Mart 1542, se obliga a incunosciintl pe Ioachimt
despre tae pasurile Turcilor, si daca s'ar intampla sa fie
nevoit a lupta alaturea cu Turcii, sa treca in focul luptel
in partea crestinilor i s. caute a da pe impëratul turcesc
vitt sail mort, in manile Germanilor. Moldova era primita
prin acest tratat in confederatia germana. Pentru sustinerea
cheltuelelor rasboiului, Rare§ trebuia sa primésca
barn ri el se obligA a da armatei germane 30,000 de vite cu
pret moderat. In loc insa ca Rare§ sa primesca ham de la
Nemti, le da, el lor cu imprumut, ceea ce, impreuna cu imprumuturile
facute de Petru Musat i Alexandru cel Bun Polonilor,
arata Moldova ca o tara, indestul de bogata in acele
thnpuri. Suma pe care Nemtii se recunosc a o datori ml
Bares se urca la cifra, colosala pentru acele timpuri, de
500,000 de galbeni. Ast-fel isbutise Petru Rare§ asigura
positia intre cele doua puteri rivale ; ba chiar statea atat
de bine cu Turcii, ca. acestia ordona Isabelei a restitui lui
Rare§ Rare§ Ciceul .§i Cetatea de Baltä, pe care Zapolia le

123
rdpise de la Moldova cu ocazia detronarei lui Petru. Expeditia
Germanilor insa cade cu totul inaintea Ofenulm pe care
nu'l pot lua. Petru cata atunci sa se puna bine cu sultanul,
trimetindu'i in 1545 nisce bhmuri scumpe, cumperate in Moscova
; insii in anul 1546 Petru Rares mOre (4 Septembrie).
§ 32
Alexandru lApuspenn t;i Iacob Eraclide Despotul.
Dupd eel doi flu ai liii Rares, Ilie i Stefan, urmart
Alexandru Ldpuple'nu (1552 1561). Boierh cc ueisese pe
,T-efan alesese pe unul hided care se logodise cu fata lui Petru
hares, Ruxanda. Un boier insa, Petru Alexandru Stolnicul
Lapusnam, care se pretindea fiul lui Bogdan al III-lea fiul
lui 'teflun eel Mare, vine cu *tor polon, prinde pe Joldea,
ii insamna la nas si se casatoresce el cu Ruxanda. Acest
doinn, venind rn scaun cu ajutor polon, se inchina acestora
si le recunOsce iarasi suzeranitatea. In tractatul incheiet cu
el dispare acer titlu de prieten itibit" care figurase in tote
actele incheiete intre regil polom si domnii roman', de la
1499 incOce. Ast-tel intrigile pentru domnie Meuse pe Moldova
sa piarda in putin timp resultatul dobandit prin atata
singe si atata truda, emanciparea ei de sub suzeranitatea
Poloniei. Aceste intrigi vor aduce tot la mai mare decadere
tronul tarilor romane, mai ales ca ansele, incapend sub autoritatPa
turcésca, vor da loc, prin aceste pretenth la domnie,
stapanilor lor de a se amesteca tot mai mult in numirea
pi
scOterea domnilor, desbrilcandu-le in totul de acest mare
drept do autonomie, consfintit prin tratatele lor cu puterea
turcesca.
La curtea liii LäpusnOrm se adaposti un venetic, Greede
origine, numit Jacob lleraclide, care insa slujind in armatele
lui Carol al V-lea, devenise protestant. El se pretindea
coboritor din imperatul Heraclide al Constantinopolei, §i
inrudit cu despotii Serbiel din care se tragea Dena femeea
Jul Petru Rares, mama Ruxandei, sotia Iui Lapusnenu. Astfel
pretextand o inrudire en acesta din urma, venise el la
curtea moldovenesca si incepuse a unelti cu boierii pentra
rästurnarea 1w Alexandru. Acesta simOnd intrigile sale

124
voesce taie ; el scapa insa i fnge la impèratul german,
care avénd interes a avea in Moldova un doinn r us de el,
Ii d sprijin armat, cu ajutorul caruia si noel al boierilor
.tradaton, rastOrna pe Alexandru i capeta domnia.
Jacob Eraclide liespotul (1561-1363). De §i introdus
de Nem-ti in domnia Moldovei, Despot sciit sa faca a fi primit
i de Turci, care uitau si de interesele lor politice eland
era vorba de bani. El fagaduesee anume Inca 20,000. de gal-
benI tribut peste acei 30,000 ces platea I.A.pusn6nu si da
man bac*§un la dregatoril Porth. Fiind lipsit insa de barn,
el topesce mm multe odOre bisericesci prefacéndride in maneda,
ceea ce arata mai bine norodulm eriticia lin. Pe langa
acestea, el to da silinta de a lati protestantismul in tara,
punend sa se vinda prin unul Folfijang Schreiber un catehism
1uteran tradus in limba slavona ; intiintaza in satul Cotnari,
unde era o colonie sasasca, o scOla protestanta sub directia
unnia bin So»zmer, unde aduce si pe un profesor de mate.
matica, din Cracovia loachim !Wilms. El vroia. ia mai cheme
in tara pe un pastor protestant, pe Lucinius Gaipar Peucer,
ginerele reformatorului german Melanchton. Mai nemultamesce
el tara i prin incercarile de moralizare a poporulm, combatend
desparteniile, §i prin hnpunerea unm bir de un galben
de familie. Boierim se rescOla sub conducerea lut Jlotoc, Stroici
si Barnovschi, macelaresc garda de lefegh straini a lm Des-
pot ; dupa aceea Ii asediaza in SucCva, Ii prind sti
tae capul.
Revoltatii aleg domn pe ,5'1efan Tomia; dar Turch, cumgrati
cu bam, daduse domnia iar lum Lapuspenu.
Alexandra Lajzufnena a doua órd (1364-1566.)Is
razbuna cumplit pe boieril care se opusese cu armele la re
intrarea luI in Ora, taind, la o masa data de dCnsul, 47 din
em.
Stramuta din ordln turcesc capitala Moldovel de la Su-
cCva la lag, in 1564 pentru a nu mai fi central Moldovei
ap de apropiet de Polonia. El mire otravit de boen, unitl
cu propria buT sotie, Ruxanda.
Lin Lapu§nenu urmka in tron fiiul set Bogdan (1566
1372), care se inchina Polonilor maT umilit inca cleat tatam
seu. El urmeza o politica in total devotata Polonilor,
se incuscresce cu nobih poloni, maritand pe 0 sora a lui dupa

125
Gaspar Panicevski. pe o a doua o fogaduesce lui Sborovsky
si el insusi petesce pe fate liii Tarlon. Primesce mai multi
Poloni in dregatoriile Moldovei. Merit, vedendul a tat de bine
dispus pentru Pohmi, incep a presupune ca ar vra sa lepede
religia ortodoxa. Pentru a se curati de ac6sta invinuire, Bogdan
persecuta pe Armeni. Refuzind de a da pe sora liii dupa
Sborovsky, acesta 11 prinde si'l
inchide, in timpul uneia din
desele sale vizite in Polonia. Tura atunci 11 mazilesc, in
locuindu'l cu IOn Voda.
§ 32
lOu Todd eel Cumplit
Ion Vothi cel ciimplit (1572-1574), era fiul natural al
lui tefltnita cu o Armanca, pentru care se numesce Si Ion
Armanul. El, ducOndu-se la Constantinopole, se apnea de un
Ion Votht eel Cumplit.
negot cu pietre scumpe, care ii procura bog* si cunoscinta
tuturor dregetorilor Portei. Folosindu se de nemultamirea bole

126
Thor cu Bogdan, face sa fie cerut c18' catra taxa. Petru chiopul
'find ocos- din Muntenia 0 inlocuit cu fratele sea AIexandrut
muma lul, demna Chiajna fiica lui Petru Rares, care se pusese
bine cu femeile din haremul sultanulul prin bogate prezenturi
acute lor, staruesce sa se dee dOmnia Moldovel mazilitulul
,Petru. Ea ofera indoirea tributului Moldovei de la 60,000 la
120,000 de galbeni, i Turcil tocmal pe atunci fiind in mare
nevoie de banl, din priôina sfarmArel flotei lor la Lepanto
(1571) de catra acea a lui Filip II regele Spaniel, primesccu
bucurie propunerea Chiajnei. Ei trirnit respuns lui Ien,
oa
va 'Astra tronul numal clan va vroi sa indoiasca tributul.
Ien refuz i, primind atunci ordinul de mazilire se hotaxesce
sa se opuna cu ameba contra despoitorilor patriei sale.
Ion Voda era un dorrin ce proteguia mult poporul
-de jos si cauta sa cobere man lria boierilor. Dranii v6denclu'1
-asa de plecat lor, II iubeat mutt, i. pe acesta iubire se ra-,
zama Ien, and indrazei-a ridAli, contra cUmplitei puterl otomane;
stegul rasa& Ajut.or de la poperele vecine nu prea
putea s alba, de Ore-ce Polonii eraü pe atunci in bune relatd
cu Turcil. Numal Cazacil \rani/A, in nutnör de cate-va mil,
In sprijinul seil. Cand Ien II vödti intrand in lagar, it apuca
plansul de bucurie.
Turcil vedend refuzul lui Ien de a urca tributul, dali
te.'g de domnie lui Petru cl-ifopul care trebuia sa fie introdus
In Moldova de o ostire turcesca. Dar Ion o intampina
la Sitiflea, pe malul Ram nicuMI Sarac Si o nimicesce. Petru
§chiopul ci cu fratele sea, ,dom ml Munteniel, Alexandru al
II-lea, se Inchid in tetatea B ila. Ion merge intal la Targovistea,
uncle pune domn pe un partizan al set, Vintila ; ataca
-dupa aceea Braila si face in p )poratia thrcesc a. de aice un
macel ingroditor. Audind ca -0 ',arm ata turcésca a plecat dim
Bender in contra lull el II es1., inainte i o taie in bucatl ;
Intra dupl aceea in Bender 0 rnAcelAresce tOth garnizóna ;
treca.de aice la cetatea AJ131, pe care o ja, son:Wand i aice
orasul in sange. Ien eta hotarit a duce in contra TuKcilor
un rasboiii de nimicire, Spre a etarpi acest nem praciator
-din cuprinsul Orel' sale,
&Rawll audind de reneVtele izbandi ale iul Ipn, pune sa
faca rugaciuni 4n tete moscheele. El trimite insh, q experlitiq
mai insemnata contra domnulut Afoldovel; anume pe -beg

127
lerbegul Greciei cu 100,000 de omem, ce trebuia sa fie sprijinit
de 50,000 de Tatan. IOn Voda se gandi sa impiedece
pe Turci pe la trecerea Dunarel, pina ce va raspinge pe Tatart
El da paza fluviului unm boier, singural in care cugeta
ea se pOteincrede, ca until ce'l era prietin din copilarie, ii
ajutase la suirea in scaun si fusese tot-d6una fOrte bine tratat
de domn. Acesta era Ieremia Golia: In Loc insa de al
it credincios, Golia ii tradOza: Lasa pe Turei s tiOc Dunarea
neimpedicati si dupa aceea vine in lagarul lui Ion si't
spune cit ajunsese prea tarCliu; dir, vroind si insale. a-
dauge ca Turch nu ar fi rnulti. Golia tradase pe 1011 pentru
suma de 30,000 de galbent, ce i-o numerase Petru §chiopal;
dar el se obligase la in-u malt Inca, anume de a face
ca in diva luptet, cavaleria tota a lui bin adeca boierimea
sa trOca la Turci, ceea ce se si intampla, bin este batut, Cu
tOte uriesele silinti ale pedestrimei taranesch De si bin ar
fi putut scapa prin fugrt, el nu vra sa parasasca pe
tovarash sei de arme, i retragOndu-se, se inchide cu ostirea
lut in un sat. Aice insa lipsea apa, si in curand ostenii incepura
a fi muncitI de sae. Pentru alina suferintele, in-
tinddia panze pe iarba cea plint't de roua, spre a'st uda buzele.
Tortura ingrozitOre sili pe bin sa se predee. De si
Turch jurase ca nutl vor face nitnie, ci Ii legara de cope
a dou'e camile si'l rupsera in done. Tott Turch se grabira a'st
unge armele cu sangele lut, cred(=ud ast-fel ca se vor impartasi
din a lilt vitejie.
Cu IOn Voda dispare eel de pe urma erou al Moldovet,
si
tara cade desOvarsit sub Turci, dupa cum cu Mihaiu Vitezul
se cohort in morm-,nt cel de pe urm) erou al Muntenia
Deacum inainte tarile romane intra in sup unerea netagaduita
a Otomanilor.
stl
§ 33
Moldova de la Ian Todii eel Cumplit la Tasile Lupo.
Petru .phiopul si A ron Tiranul.Dupa mórtea Mt bin
c el Cumplit, Petru eluopu1 Nine inana pe troml Moldovei.
Tara fusese insa asa do reu pustieta prin luptele purtate,
incat mat ales paitea et de jos era pretacutt inteun desert.
Frath de pe Mama at lui Ion Voda,16n si Alexandra PoteOvil,

198
nelink,tesc domnia mi Petra S:chiopul. El este rasturnat dedoua,
on de el, cu ajutorul Cazacilor. Turch vedend ca. Petra
nu se pOte mantinea in scaun, ii destitue, cu tote staruintele
puse de mama hu. Chiajna, spre a nu scapa pozitia ce o avea,
mijlocesce prin bam sa se dee tronul Moldovei tratelm:ee Iancu
Sasul, fiul lut Petra Bares ea o sasOica din Brasov. Acest
Sasul, fOrte indatorit la Tura jafuesce tara intr'un chip ingrozitor,
impunend intre alte birun si luarea din zece bol
until.
Mid este mazilit, esa din Moldova cu 100 de caa
de avgre, 40 nunau de barn. Este scos tocmai din pricina
acestor jafun, si Petra Fp:chiopul revine a doua Ora in Moldova,
tot pnn sprijinul -muniel sale Chiajna. El nu numal
ca. sporesce tributul cu 10.000 de galbem pe an si se lega
a
plati tOte datoriile de la Linea Voila Sasul, dar inca se-
indatoresce a da in termin de un an 100,000 de galbeni,
atara de banii dati pentru capetarea domaiet, din carecea
mai mare parte o imprumuta la 'Duch si Grech din
Constantinopole, pe procente neaudit de marl. Aduce cii
el in Moldova pe tott creditont set, intre care si pe mi Italian,
Ilerlolonteo &tali, care face pe Petra se dee un fOrte mare a-
Vint catolicism alai in Moldova. Turch vedc,nd pe Petru atat desupus,
it mat cer inca o adaugire de tribut. care ne ma].
putend fi scos din tara, i Petra find atat de afundat in
datoril, incat nu mai putea scapa tie ele, fuge in Germania,
Pe timpul Jut Petra §chiopul,
regina Elisabeta din Anglia
ineheie -an tratat comercial cu Moldova, pnn care castiga
dreptul negotulut liber in tara, platind vama 3 la suta.
A ron Tiranul ce se numea si Abraham si era de ongine
Evreu, dar botezat, cumpera domnia la POrta cu 300.000
de galbeni, si vine in Moldova urmat de numerest. creditor].
Pentru a se putea plati tie el, ii trimetea sa amble prin tara
cu strangetorh darilor, schingiuind pe locuiton in modal cel
mai neomenos, pentra a scOte bani en on-ce .plet. Poporul
boierif de opotriva apesatt, se rascOla. Aron tae pe logofetul
hwumnul, pe vornical Ihtchun i pe vornicul Nos. Nita
audind de cruditnele la)", II mazilesce ; insa creditorh lui, speriett
ca'sl vor perde banii, al6rga la Nita, cer i obtin reintOrcerea
lal in domnia Moldovet.

129 --
Domnii Moldorei conlimpurani lul JIihaii Vile'zul. Aeon
Tiranul, restabilit de a doua Ora in scaun, shtul de jafurile
Turcilor, se rascOla contra lor, alrtturea cu Mihaiu Vitezul.
Nevroind insa sh mOrga in Ardél spre a face inchinarea personala
lut Sigismund Batofi, Aron este scos tie acesta din
domnie si inlocuit cu tefan Razvan ce se dice a fi fost Tigan.
.Acesta ie parte la alungarea Turcilor din Muntenia de catra
Mihaiu VitOzul. In timpul insa C6 el lupta acolo, Polonh,
prietenit Turcilor il scot din domnie si pun in locu-I pe Ieremia
Movila 1595. Mihaiu Vit6zul, dupa cucerirea Ardélului, trece
in Moldova si cuceresce acOstä tarrt de la Movila, 1600. Dupri
ce Mihaiii este batut la Mirislau, Ieremia Movila este readus
de Poloni in Moldova si patrunde chiar in Muntenia cu fratele
seu Simion Movila pe care il asada aici, dupa ce Mihãiu este
Want la TelOjnu.
1k Ia leremia Jloribi Ia Vasile Lupu (1607 -1634). -- Tn
acest rristimp de 27 de ant, urmka in Moldova 14 domm,
in eat ei niet cate 2 am nu pastreza domnia. Schimbärile
acesto asa de rhpedi, care sarhceau tara, provineah din cauza
amesteculuI Polonilor si a Turcilor tot mai mutt in punerea
scOterea domnilor. I ntre a111 domm gsirn i sprijinitorii
Grecilor, domnit ee i-am afiat si in Muntenia, Radu Mihnea
si Alexandru Masi care, favorizand tot mai tare pe GrecI
si in Moldova, provOca si in acestã tan räscóle in contra
lor. Mai ales fu gravh rascOla intamplata in a doua domnie
a Iui Alexandru Masi (1(531 1633). El adusese atunci In
Moldova pe ministrul seu din Muntenia, Batiste Veleli. Acosta
si cu alt Grec, Constantin. Aseni, sfatuesc pe domn sh
tale pe boieriI ce murmurau in contra lor, in fruntea chrora
se afla vornicul Vasile Lupu. Boierii amenintati, rascóla insa
tlranimea, jafuith Parrri mirt de Green lui Alexandru, si se
pornesce de aici 0 cumplita revolutie contra domnitorulut
Dènsul pentru a'sl serma persOna iui, jertfesce pe Batiste §i
pe altt doI Greci Mamuna i Ieronim Ileres care, datI pe
Dianne thranilor, sunt pust in buchti. Masi scaph, ast-fel la
Galati, de uncle SP duce la Constantinopole. Capul rascólet,
Vasile Lupn, dobandesce scaunul Moldovel in 1634, un an
dupa ce Mateiu Basarab dobandise scaunul Muntenia
Xenopol. 9

130
§. 34.
St area po1itie i economiell a tarilor romfine de la ell.derea
lor sub Turd prtnii la Mateiui Basarab si Tasile Lupu.
Starea politica i economica a farilor romane de la ciiderea
kr sub Turd. Caderea tarilor romane sub Turci aduse
in starea lor ceto mai insamnate schimbari, si anume in ri41.
Turcii, fiind un popor forte corupt, gasiril in cut-0nd mijiocul
de a face bani din specularea dormifilor romane. Candidatii
Ia tronul Munteniei si Moldovei so intreceau in urcarea
tributului si In daft de bani sultanului, vizirului, sultanelor
din harem si tuturor dregOtorilor celor mai mid, pentru a
capita tronul. Banii, cheltuiti pentru cilpOtarea domniei, era u
imprumutati, cu procente neaudit de mail, de la Tureil si
Grecil din Constantinopole, i domnil pentru a so plrai de
datorii si a aduna avere si pentru ei, jaftliati interm chip
inspilimantator tarile romane. Creditorii insotiati adese ori
pe domn in principate, so duceati prin tara impreuna cu incilsatorii
contributiilor, supunOnd pe tarani la torturi cumplite.
pentru a'i sill sa'si arilte averea. Asa erati lucrurile in timp
de pace. Cand POrta avea rasboitl cu Nemtii sati Polonii, ea
ordona Tatarilor a trece prin tarile romilne catra dusmanele
ei, si órdele salbatece ale Tatarilor prefaceati in pustiu tOt
regiunea prin care strabateati. Apoi Tamil cereail de la tarile
romane eontributii extraordinare ; provizii in_natma, salohori
pentru facerea de poduri, cara pentru tiansportul celor
trebuitOre ostirilor. Adese-ori luptele se 1 otreceati chiar pe
corpul tilrikr romane, pustiindu-le ogOrele, ardOndu-le satele
orasele. Omenii fugeall prin munti si prin paduri spre alsi
ocroti viata ; ogorele, ramaneatl nearate si n^asam'enate ;
pane nu se facea, ii fOmetea se incuiba in tara. Adese on
ciuma venea sa adauga grozaviile ei la tOte cele-lalte.
Buina taranilor. 0 stare atilt de bantuitil de nenoroeiri
trebuia s aduca mai intaiti micsurarea numerului locuitorilor.
in loc de sporirea ml cu tOti rodirea cea neasilmilnata a tarilor
romane. Multi locuitori, mai ales Omni, treceau in alte
tari, pentru a cauta siguranta traiului lor. Acei ce nu fugeatl,
Ii pierdeati mosiile,confiscate de domni pentru neputinta platei

prea grelelor contributii. Adeso ori le vindeaa el singuri until
boier sau unei manastin vecine si ramaneau ca locuitori ai
devonite boeresci sau manastiresci. Incetase de a mai
Ii mosnem san razie.,il si deveneau uani supusi, indatoriti
a munci stapaimlin Ion atata timp cat ii va placea acestuia
sa le ceriti. Multi stapani indatorind la munci prea grele pe
Oram, ei
itt
fugeau Ia alth urn buni i nrti omenosi. De la o
vreme stapanh cel ri, temdndu-se sa ramana cu mosiile
desgolite de locuitori, introdusera obiceiul de a readuce cu
sila pe locuitoral fugit la a lui locuinta. Cu timpul, acest
alum ln caracterul unin obiceia juridic si Mihaiti Vitkul ii
consfinti chiar prin Un hrisov al s6u. De atunci inainte taranil
supusi ajunsera erbz, adeca Omeni ce nu aveaa vole a se
stramuta dupa placul lor do pe o mosie pe alta.
Urmari asupra organizatiei militare. Reducerea num6rului
taranilor lilieri micsura pe acel al calitrasilor. Pe de alta
parte stapailh, avOnd intones a nu pierde prin morte sail prin
Iliga pe taranit lor supusi Mr1 mat lasau sa fie recrutati in
corpul dorobantilor. Armata nationala se micsura necontenit
,era inlocuita en mercenan straini, asa numita lefegh, ce
luptau pentru banii cu care &ail p1atii. Acesti mercenari trebuiau
sa se intretina ei cu hrana Si imbracamintea din léfa
cc, o primeati; dar ei preferaa, in loc de a cheltui banil lor,
sa prade taxa in care slujiaa, pentru a's1
dodandi cele trebuinciOse.
Apoi mercenarh, care luptaa pentru plata, nu se puteau
asamilna in curajul lor cu fOstele ostiri nationale, in care
fie-ee soldat apöra patria mt i bucata lui proprie de parn6nt.
Ultimele incercari de a mai intrebuinta puterile taranilor, spre
a scapa de apOsarea turcéscii, sunt acele ale lul IOn Voda
cel Cumplit si ale lui Mihaia Vitkul. Acest din urma insa,
in luptele lui in ArdOl si Moldova, intrebuintaza mai ales mercenari.
§ 86.
Coltura, datine, ObiceiurT.
Predondnarea biserieei.In tot rastimpul strecurat de
la intemeerea tarilor romilue pana la Mateiu Basarab si Vasile
Lupu, cugetarea romanesca fu predomnita de religie ;

132
egnenil eraa forte evlaviosi ; biserica si clerul erat fOrte respectati
si tOta lumea, c1omni,boier i popor de jos, se intrecOU in a
darui pe rnembrii clerului si locasurile stinte cu lucrun ran si
scumpe.Durninica i sarbatorile se statea la biserica obuna parte
din i, rugandu-se lui Dumnedet cu cea mai mare evlavie. La
Pasci,laCraciun si la BobotOza, nenumérati preoti cutrierail casele
Omenilor purtand icOne i Mc Ond rugaciuni; multi din aceste
preoti erat straini, mai ales Greet, atrasi in Muntenia si Mol-
dova prin darniciile poporulm fata cu el. Erail ospetati si
gazduiti pe socotéla domniei, fOrte onorati de On lumea
daruiti cu bogate darmi. Totusi aceste legiuni de preoti si de
calugari erag departe de a da poporului exemple de purtare
frumOsa i morala. ET se folosiaU numai de nesciinta lui spre
a'l explOta.
Pelreceri i Illx. In afara de serbarile religiOse care
erat fOrte gustate, mai petrecéU Ornenii cu mese, in care
mancarea si mai ales beutura nu erau de loc cumpëtate, asa
ca adese-ori boierii ce fusese ospëtati la mesele domnesci,
trebuiat sa fie dusi pe brake pe la casele lor. Se mai vese-
Hat apoi cu lautari i danturi nationale, precum hora sat
debrag, pe care le jucat boierii si jupanesele, nu numal in
case, dar i prin curti i pe strade. De cand in cand venia
cate o trupa de gimnastica sag jucatori pe franghie, care
minunag lumea prin exercitiile Ion. Asa buna Ora se pomeni
mult timp in Moldova pc) un Pehlivan arab care sarea de
odata peste 8 bivoli pusi unul langa altul, dandu-se in saritura
14 peste cap in aer.
Cei bogati, si mai ales domnii, erau buxoi, adeca le
placea sa-si arate avutia lor Si anurne prin hainele cele bogate,
juvaerurile cele scumpe i mai ales prin cal numerosi
si de pret.
Unit boeri avOil i curti fruipOse, incap6tOre, cu cate
o manastire in launtrul lor, cu pareth zugraviti de mesteri
straini, cu scari de marmura, cu bai si gradini. Desfetarile
intelectuale (teatre, concerte) lipsiati cu totul. Mintea gasia
o destRare numai in ideile religiOse, in sarbatorile bisericesci
si in petreceri de rand.

PARTEA 111-a
ISTOR14 NOUA
De la Matei Basarab si Vasile Lupu panel la revolu(ia (ul Vladmirescu).
(1683-1821)
CAP. IX
EPOCA LUI MATEIO BASARAB SI
VASILE LUPU.
§. 36.
Bowline ml Matehl Basarab Si
Vasile Lupu.
Biralitatea tui Makia &viral) ci Vasile Lupu.Domnii
Moldovei si a Munteniei erau dumani inca dinainte de a se
sui in tronurile lor. AjunF:31 fiind in ele prin revolutii in contra
Grecilor, acest element II dusmanea in Constantinopole.
Era mai ales un Grec hogat Celebi Curt, cel mai aprig al
lor protivnic. Vasile Lupu cheltuesce la POrta 40,000 de lei
spre a race ca sa fie ucis Curt. El cere insa de la Mateiti
Basarab ca ott
restitue jumatate din suma cheltuita in interes
ointm. Domnul Munteniei refnzand drépta cerere a lui
Lupu, acesta se inversundza asupra lui i vra sa-I scOta
din tron.
El se folosesce de positia nu prea sigura in care Mateiti
se afla fata cu Pórta, pentru a pune in lucrare intrigile sale.
Anume, Mateiti Basarab incheese in 16,53 un tractat en
Gheorghe Racoti, principele Transilvaniet, care era sprijinit
de Nemti in contra Turoilor, in cat prin acest tractat Mateiti
so daduse in partea politicei germane. Vasile Lupu paresce

134
pe Mateiti Basarab pentru acésta purtare a sa la vizir, §i
acesta invoesce lul Lupu atacul Munteniei.
Vasile Lupu purcede de indata cu armata in contra
lui Mateiti, care cere i dobandesce insh ajutor de la Racoti,
-
.40.,*ieL;
Mateift Basarab
un corp de 4,000 ómeni sub conducerea ml Kenwni lam. Mateiti
bate pe Vasile Lupu, iar Turcii incurcati pe atunci inteun
rasboiti in Asia, vëdénd izbinda domnului Munteniei, II
confirma din not in scaun.
Turcii, sfarOnd rasboiul in Asia si cunoscénd simtimintele
politice ale lui Mateiti, incurajaza din not pe Vasile Lupu
a'l ataca, trimeténd domnului muntën un ordin de destituire:
Lupu Pagaduesce Portii o sporire mare a tributului i corumpe
pe noul proteguitor al lui Mateit, caimacanul, dandul 100,000
lei i mai fagaduindul inch. alti 500,000 in casul cand ar izbuti

135
sa
rastOrne pe Mateiii. Lupu pune pe fiul set" IOn In scaunul
Moldovei i plOca in Muntenia, insit e batut la OjogenilangA
riul Prahova, in Cat nici acOsta, a doua incercare a lui Lupu
nu izbutesce.
Mateiii v6zOndu-se necontenit dusmanit de Vasile Lupu
se hotaresce la randul sat sa scOta din scaun pe Lupu. Inspira
deci unui boier de la curtea acestuia, Logofëtului Gheorghe
$lefan, ideea de a resturna pe domnul set". Gheorghe thfan
ie armata de la Mateid si de la Racotisi'alunga pe Lupu din
Moldova. Acesta ajutat de ginerele set' Cazacul Timus. raspinge
insa pe §tefon, la Popricani lt'ing IaI, si patrunde du-
pa aceea in Muntenia, unde este cumplit batut de Mateih,
la 1653, la Pinta, dupa care OTasile Lupu este alungat definitiv
din scaun de catra Gheorghe tefan.
Triumfulgreeismului sub Mateiii Basarab ci Vasite LupuCu
tOte ca acesti domni ajunsese ambil in scaunul taxior
romane prin o revolutie in contra Grecilor, el sunt nevoiti,
pentru a se putea rnatinea in ele, a se intOrce iar catra Greci;
atat de paternic era acest element in Constantinopole. Asa
Mateitt Basarab, putin timp dupa luarea puterel, rechOma pe
boieril Greci fugiti de t6ma revolutiel. Yroincl insä sa, faca,
pe placul partidei nationale care'l adusese in tron, el ie, prin
un hrisov din 1T139, inapoi de la Egumenil Greci 22 de ma,nastiri
pe care acestia le ocupase Tara, nici un drept, iar pe
acel ce posedah manastiri in puterea unel danii in regula II
lasa nesupörati. Mateiti Basarab cata, astfel im pace ambele
partici"' rivale, acea a Grecilor i acea Romanilor. Catra sfãr-
itnl domniei lui, Mateiti Basarab vöyndu-se atat de iti dus-
manit de Yasile Lupu, se (la tot mai mult in partea Grecibor.
El avOnd nevoie de multi bani pentru a's1 plati mercenarii
cu care lupta contra lui Lupu, se gasi un Grec Ghinea
Olariu care spuse ca, daca i s'ar incredinta lui vistieria, ar
umplea-o cu bani. Mateiti Basarab ie pe acest Grec de vistiernic
Si pe alt Grec Radu Värzara de armas. Dar el cautand
sa, se imbogatasca din daraverile banescl, mananca lefile ostenilor,
ccea ce aduse o cumplita revolutie a mercenarilor cattra
domnului Munteniel, care revolutie amaresce ultimele qile
ale lui Mateih Basarab.
Domnul Munteniel mOre in 1654. Mai mult inch, decat

136
Mateit Basarab se aruncase Vasile Lupu in partea Grecilor.
Fiind el ins4 Albanez i originar din partile grecesci, cunoscénd
apol limba greca, el era atras chiar prin simpatie catra
acest element, 0 daca el se resculase cu partida nationala
moldovenésca contra Grecilor, o facuse numai cat spre a pune
mana pe tron. El se incunjdra in tot cursul domniei lul de
Greci; i§i avea sprijinul set la Constantinopole in Orneni din
acest ne'm ; da pensii grase agentilor sëi Greci, ajuta pe Patriarhiile
de Ierusalim i Costantinopole la plata unor datorii
40,
Vasile Lupu
ale lor; inchina mai multe manästiri din Moldova, intre care
pi
marea manastire Trei-Erarhii din Iasi, calugarilor Greci din
muntele Athos etc.
Pe timpul luT Mateit Basarab i Vasile Lupu tarile ro,
mane erati pline de calugari i preoti Greci; mai multi patriarhi

137
Intre care Macarie din Alexandria vin in Muntenib, di Moldova
dup milostenie. Atat erat de numerosi Grecii in tarile romane,
meat secretarul acestm patriarh, un Arab, Paul de Alep,
arata ca el s'ar fi intarit fOrte mult. in Muntenia si Moldova.
in cunoseinta lirnbei grecesci pe care nu o pre scia de acasa,
Se facuse obiceiul ca in bisPrici sa se canto de psalti la o
strana in romanesce, iar la ceea-lalta in grecesce. Traducerea
cartilor pe romanesce nu se mai facea dupa originale slavone
ci dupa originale grecesci.
§. 37.
Introducerea Iiinhei romfine In biserica.
Inainte de JIateiti Basarab ci Vasile Lupu. Poporu
roman nu a vorbit nicI odata limba slavona ea limba a hu.
La era cunoscuta numai de OmPrn carturan si intrebuintata
do ei mimai in sons si DU in vorbire, de Ore ce limba slava,
in care se gasesc sense cartile bisericesci i vechile documente,
era ceea ce se numesce o limbä mOrta, chiar la Slav:,
adeca o limbryce nu se mai vorbea (precum e adi limba latina
sat cea grecOsca antica). Se intilneau insa Romani can doreau
st cunOsea, prin inSui limba lor, continutul cartilor sfinte si ei
pusea dem sa se traduca Inca din vreim fOrte vechi textele slave
inrromanesce. Ast-fel de traducen s'au regasit in mai multe
manuscripte precum Faptele A postotilor,- gasit la manastirea
Yoronetul, Psaltirea numita de la cheia; ambele de prin vecul
al XV; apoi cele pa fru Evanghelii ce se alla intr'un manuscript
de la British-Museum din Londra (manuscript din 1:574, insa
aratat ca o copie al unuia mai vechiu) si alte cate-va. Acestt
puneri pe romanesce ale textelor bisericesci erau inqgt intrebuintate
numai de privati, in rugaciunile facute in casele
sail in paraclisele (biserici din curtile domnesci sail boieresci
lor. Nu erau intrebuintate in slujba oficiala publica a biserici
WI., in cai e se slujia numai in limba slavona.
ntroducerea Iii,, be ronidne in biserica o licia hi a 16)min/tor
de peste munti.Limba roma na se introduce in slujba
oficiala a bisericei, mai intai la Romanii din Transilvania si
anume prin dispositiile luate de Protestantii acestei tan. Invëtatura
cea noua a WI Luther, care combatea catolicismul,

138
se deosehia de ac6stä biserica intro altele i prin aceea ca slujba
si predicarea se flicea, la protestanti, in limba poporului,
pe cand la Cato HO ele se fac in lotinesce. Doctrina protestan
ta se raspandise insa curand, din Germania, la Sash (si
ei tot german° din Sabin, Brasov si Bistrita in Transilvai ia,
Sasii doreati sit intórca si pe Romani la credinta lor, i cea
d'intaiu a lor masura fu de a pune sa traduca in limba romana
cartile sfinte si sul impuna preotilor romani din Transitvania
cetirea si slujba bisericesca in limba romana in lout Icelei
slavone. Fiind IflSt ca pe atunci se iscodise si tiparul,
invetathprotestanti introduera si mast mestesug in T.-ansilvania,
incat textele romam se respandira mult mai user, ne mat
find nevoie de a le copia prin scrisóre, ci tiparindu-se de odata,
in multe exemplare.
Cel intaiu text romanesc de inviTitura crestina dupa
aredinta luteranä, fu un catehism mlactat romanesce i tiparit
la 1544. la 1560, primarul sas al Brasovului, Hans Benkner
pune pe diaconul Coressi din Muntenia sa traduca si sa tipar(,sca
cele 4 Evanghelh, si la 1577 alt primar sas tot al
Brasovului Lucas Hirscher, pune pe acelas Coressi sa traduca
i st tiparesca Psaltirea. La 1643 gashn pe principele Ch.
Racoti oriionand mitropolitului roman, Tefan Simionovici, sa
intrebuinteze in tote scOlele de preotie romanesci (undo se
formau preotil rmanO, un catechism romanesc continkd
doctrina luterana.
Prin aceste masuri, Iiinba slavona este cu incetul scósa
cu to tul din slujba oficiala a bisericei romane de peste munti
si este inlocuita cu limba romana.
Introducerea lintbeY romdne iii slujba oficialn a bisericei
din Muntenia i Moldova, i in Virile romane limca
slavona 0 parasita din slujba ofielala a bisericei; dar aci,sto
se face mai tarzia de cat in Transilvania, anume pe timpul
bin Mateiu Basarab si Vasile Lupu (1633 1654) si din all e
pricini de cat acele ce adusera acOsta schimbare in Transilvania.
Anume, in Virile romane, Greer( sit incuibatt tot mai
mult in manastirile tam, si calugarh slavi erau inlocuiti tot
mai mult cu caluga-I greci. Limbo slavona din scOlele de popie
nu mai avea de cine sa mai tie predata si nu se mai inveta.
Breoth care esiau din acele F,; coli nu mai stiatt slavonesce

139
si dem nu puteau ceti cartile slavone ce se aflau in tOte
bisericele pentru sfanta slujha.
Gre3h insa nu vroiati sa se clued ca preoti la 'Asciieile
s'arace de pe la sate ; ei umhlau sit Intro numat la bi
sericile si manastirile cele bogate. Poporul din Muntenia 0
Moldova era amenintat a nu mai gasi preoti pentru slujba
DumnezeOsca, ctei cartile biserieesci eraii numaT Ia slavonesce
si preoth care sa sole acOsta limba nu se mai aflafi
iar cartile in limba grocOsca nu avea eine sa le eittlsea
tie Ore-ce preotil Grew nu vroiau sa se duca la bisericile
sarace.
VedOnd acisti greutate i acest pericol, MaLeiu Bsarab
si Vasile Lupu pun sa se tipar6sea cart] de slujha bisericOsea
traduse din grce6sea in limba romilna, po care preotil romam
nu oveatt nevoie sa o invete spre a o intelege. Ap, in
Muntenia 8e tipilresee in 1640 o eclectic de eanOne, ade ct
de legi bisericesci in limba romana, eolectie numita Pravila
era mira,-- In 1640 se tiparesc Invepiturile de tate Mete,
si in 1652 anti colectie mai mare do canOne: Pravila era mare.
In Moldova (10 asemene se tiparesce in 1742 Cazania sau
slujbele I uturor Duminicilor de peste an; apoi la 1654 Baspunsurite
mitropolitului Variant a eatheeismul romanesc protestant
din Transitvania (eel impus de liacoti mitropolitul Simionovien
si in 164(3 o eclectic de legi penale: Cartea de in_
eilataro a pravitelor imparatesei. Acesle inceputuri 'sunt ne_
contenit sponito si adaugite, bleat ast-fel si in Wile roma%
se inlocuesce limha slavona )rin liiiil LL romana. Ac6sta hin
inteles numat In bisericile saraee; in cele bogate lhnha slave°
na a iipst inlocuita prin limba grecOsca.
aide Si zidirite lui Mateili Basarab si Vasile Lupu.
Liii Mateiu Basarab Si Vasile Lupu insa le parea rel.( cI fusesenevoiti
Sri parasasca limba slavona, cc se erotica sfain a, si
iett deci mitsuri pentru a reitnpmspeta invetarea ei. Mateht
Basarab inteineittza in Targovistea o FjeUla pentru invetarea
slavoiu.i;. iar
Vasile Lupu face acela lucru in manastirea
Wm-Erwin din Iasi aduckd ea director la area róla pe
Solronie Poeiatki, calugar invetat din Kiev, si mai multi profescri
tot slavi din ttcelas ont, care director tti profescri ii fusese
trimis:I de catre Romaitul Petru Movila, mitropolitul Kievulw.

- 140 -
Biserica Tre-ErarchT

141
Ambii domni apoi find forte religiosi, ridieä si repara o multime
de biserici si de mann.stiri. Cea mai vestita este acea
a lur Vasile Lupu, Trei-Erarhii din Iasi, insemnata atilt prili
elegenta form alor sale, cat i prin minunatele sapatun ce
impodobesc intre.ga &Wire si care fac efectul unei horbote
de piatra ce ar hnbraea biserica de sus pana jos. Caracterul
arhitecturef e aprOpe acelas ca i acel al mantistireI de la
Arges a lui Neagu Basarab, cu tote ea ii este posteriOra cu
mai bine de 100 de am. Arhitecrul ei este tot atat de putin
cunoscut ca i acel al frumOsei biserici din Muntenia,
§. 38
At;1141minte1e de Drept.
Obieeild puntentului. Inaintea lui Mateig Basarab §i Vasite
Lupu nu existag in tarile romane legi scrise, ci numai nisce
rincipii juridice transmise prin traditie, din om in om. A.ceste
principii constituiail impreuna ceea ce se numea obieeial
werdului. Ap bung Ora in dreptul penal, peddpsa data celor
ce comiteaa fapte rale era privita ca o trébrt de interes privat,
rip cit i pentru un omor, familia celui ditunat prin
o crinlg putea ierta pe faptm de la pedépsa, sag se putea
impitca cu el pentru o sumg de bani. Asta4i e cu totul
alt-fel, i o impgeare sail o iertare a celuY vinovat este cu
neputinta; 1 trebuie sfdll
iee pedépsa, (Tacit e dovedit. In drep-
tul civil era obiceiul ca niminea sit nuV pOtil vinde parnentul
sell mid strain, inainte de a fi intrebat pe rudenii §i pe
vecini, dacg nu vrail ei sit-1 cumpere ; iar dacii vindea far a acesta
intrebare, rudele sail vecinil aveati dreptul a scOte din
proprietatea aceea pe cumperator, numerandul pretul. La impartirea
mo§tenirei, predomnia principiul dreptului roman, de
a se da parti egale bgetilor §i fetelor, chiar din imobilele pgrintilor.
Dad.), insa fata fusese mitritatri §i inzestratii, ea nu
mai venea la mo§tenire. Strginil care agonisise avere in Virile
romane nu puteail lesa la mórte averea lor cui ar fi vrut ei;
dacit nu avead copii, tOtil averea lor trecea in mAnile domnumai.
Strginii boeriti, adecit citrora domnul le incredinta o dregrItorie
puteaa cumpera imobile §i anume Ino§ii. Astarg numai
strainil impiimênteniti pot cumpera irnobile rurale ; cele
urbane pot fi dobandite de ori eine, §i tot ap era qi in vre-
pd

142
mile vechi. Pentru judecarea proceselor se intrebuinta nfl sistem
de dovada, astricri cu totul plrlsit, acel ci jaratorilor.
Cine pretindea ceva, aducea cal sine la judecatA inaintea divanuliii
§i a domnultif un numlr de 6, 12 sail 24 omen! care jurart
impreuna cu el cit. are dreptate. Cel tras in judecatrt, dach
vroia sL scape, trebuia sit aducrt un nume5r indoit (Ie juriitori
12, 24, 48, care sa jure cit dreptatea era in partea lui.
Breslele. Me§tera §i negutitora erari constituiff in un soil
de societati numite bresle, asrimlniltOre vechilor colegil romane.
Aceste societlitraveart de scop: 1) de a asigura monopolul
meseriei sail comertula, (le care era vorba, numai membrilor
acelor ce faceA parte din acea societate. Nu era deci
ST:voit unul cismar sa se apuce de cismilrie, dad); nu era prima
mai intiiii lii breasla cismarilor; 2) de a ingriji de membra
bolnavi, srtraci sail sch'pltaff §i de a inmormanta chiar
pe ace§ti din urma, la caz (Ie mOrte ; 3) de a intretinea o
biserica a breslei, cu tOLl cheltuiala trebuitore, i de a Ina
parte la tote slrbitrile sal prranuirile religiOse de peste an.
Breslele email dee! puse sub ocrotirea biserice!, i de aceea mm
erail primit! in ele strlinii de alte religie, ci numaI Romani!
crestini.
Ele asigurail decl comertul i industria in manile Bo
manilor, de §i in alte priviri erati un rii, caci impiedical concurenta,
marfa produsl de ele sera prOstil §i scumpli.
Lupn.
Legislatia ha Maleirt Basarab ci Vasile Ace01
doi domni vqend rgul lipse! unor leg! scrise care sa hotlirasca,
in chip preciz drepturile §i datoriile Omenilor, pun sri, se intocmescit
nisce condici de leg!. Mateil Basarab pune in 1660
sl tiprtresca prima condicl de leg! in trtrile romane Pravila
cea mica tradusri din .limba slavonri (cea de pe urma tradncere
din ace-itit limbii). Ea cuprinde dispositii bisericesd, pedepse
preotilor sal ciilugitrilor pentru abaterile lor. Mai tillzirtse
traduse din limba grecésca, un corp mai mare de legi
atat bisericesci cat §i penale, adeca pedepsitOre a crimelor ordinare.
Aastrt traducere se pu`blia, in dourt rlindari: intrtil in
1646 in Moldova, de Vasjle Lupu, insil nu in intregimea &I,
ci num): partea ce cuprindea legislatia penall, sub titlu de
Carle de invilaturd a pravilelor finperdlesci. A doua (nit se
publicl in intregul ei, leg! penale §i bisericesci, in anul 1632

148
In Muntenia de cittrii, Mateiti Basarab sub titlul de Pravila
cea Mare. Aceste condici WA coutiuênd numai dispozitii penate
§i bisericesci, proceselor civile, adecii pentru avere, se judecoil,
§i dupii, Mateiti Basarab §i Vasile Lupu, tot dupil obiceinl
primentului.

CAP. X
MUNTENIA DE LA MATEID BASARAB
LA FANARIOTI.
§ 319
Cautactizenii.
CanNeuzenii si lupta in contra Grecilor. Familia Cantacuzen
e de .origine grecésca. Ea se trage din impe'ratul
bizantin IOn Cantacuzen (1347 1335). Mai multi membri din
acésta numerósa tamilie se az:tada in Moldova pe la inceputul
véculri al XV-le; asa Iordache Cantacuzen. In Muntenia cel in-
tiiü Cantacuzen cunoscut este Constantin care se strhmuth
aim tot din Moldova, in anul intaiu al domniei liii Mateiu Basarab,
1633. Constantin Cantacuzen se insOra aice cu Ilinca
fata lust Radu tIrban Basarab, si unind averea lul proprie in
s6mnata cu acea tot atat de mare a femeei liii, devine unul
din Omenii cei mai bogati ai Munteniei. El capeta in cnrand
de la Mateiu Basarab boeria de mare postelnic. Din cashtoria
hu se nasc 6 baeti si 6 fete, care crescend, insurandu-se §i
marithndu-se in Muntenia, nu se mai considerau ca Greci, ci
a Romani. Insusi Constantin Cantacuzen. intrand in legatun
atat de intitne cu patria lui adoptiva, o iubia si3
apera drep-
turile cu mare ravna. Ast-fel deveM acësta familie, de origine
grecesca, o exceptie intre Greet. In ea aflara Romanii adese-on
un sprijin si o ap'erare tocmai contra elementulni cotropitor
al Grecilor.
In Muntenia urmeza in tron lui Mateit Basarab Constantin
,Siirban, apoi Jlihnea al 111-1ea, un domn sant din rninti,
care fara nici o pregatire se revolta contra Turcilor i aduce
asupra Orel cele mai' man nenorocin. LW' ii urmeaza Gheor-
Ole Ghica. lurch insa se hotaresc a scóte pe Ghica 0 a
preface tarile romane in pasalicuri. Fiind insa ca Constantin

145
Cantacuzen avea mare trecere in ochii lor, ei luase Si sfatul
1u, care fu, ca tin ar fi in interesul Turcilor a impune
tai ilor romane o ocarmuire mahometana, intru cat ele s'ar
putea revolta si deveni un obiect de vecinica neliniste pentru
impOratia mahometana. Turcii atunci spusera lui Cantacuzen,
sa le arate el pe cine ar crede bun de numit damn
in 1ocu 1w Gheorghe Mica. Cantacuzen recomanda pe Grigore
Ghien, fiul lui Gheorghe, incat noul domn datoria numirea
sa lw Cantacuzen. Acosta nu ..eru domnului nicl o rasplata
pentru slujba ce'l Meuse. El se folosia insa de autoritatea
lui pe linga Origore Mica, pentru a'l indemna la o
purtare bla uda i omenésca fat,a cu poporul din Muntenia.
Grigore Ohica luase ea ministri a set', pe doi boieri e: si
jafuitori, Stroia Leurdeanu i un nepot de frate al postelnicubit
Constantin Ca ntacuzen, anume Dimitrie Can tacuzen.
de curind venit din Constantinopole, deci Grec pe deplin pe
care poporul 11 i numea Dimitrie Cantacuzen Green]. Acesti
doi ministri erau dusmani de mOrte postelnicului Constantin,
pentru impiedica de a jalui poporul. El pilresc; deci pe
postelnicu] la Grigore Ghica, cã ar vra sAl viclenésea, Ghica.
fara, a cercera adevOrul, MO a se gandi la recunoscinta ce
o datoria postelnicului, ordona ca el sa fie mnorat ; ceea cecalan
set executa irnediat.
TOta lumea se indigna, de acest omor savarsit asupra until
ow bun si nevinovat. Mai ales insa numerOsa lui fami-
lie se hotari sa'st rasbune pe ace! ce adusese lui Ghica fal-
sa denuntare.
Origore Mica, scos din domnie, pentru erl, se purtase r6u
in o lupta dintre Nemti si Turd, este inlocuit cu Radu Leon.
Acest donm, cheltuind mult pentru a capeta domnia, vine
in Muntenia incunjurat de o multime do Greci, creditorif, Int.
El avOnd nevoie sa jafuesca, tara, ie de ministri tot pe Stroia
Leurdénu si pe Dimitrie Cantacuzen Grecul. Fill si ginerii
lut Constantin Cantacnzen veclOnd plecarea hi: Leon &Ara
ornoritorii tatalui lor, se pun in opoziOe contra buT Loon si
a Grecilor set. Prin acesta imprejurare, familia Cantacuzin6sca
est6 impinsa Inca si mai mult contra Grecilor i ievine
sprijinul eel mai puternic al parthjei nationale. Cantacuzenii
prin bani vCrsati la Constantinopele rästtirna pe Radu Leon
si pun in scaun pe un prietin al case! lor, Aidon din PopeM.
X enopol 10

146
care pedepsesce aspru pe omoritorii lui Constantin postelnicht!,
pe Stroia Leurdénu ii primbla gol pe un car, cu scrisorile
ile Oa aninate de gat, i apoi ii calughresce in o
manastire. Anton insa nu ramfme mult timp domn si este
rasturnat, tot prin ban], de Griyore Ghica, acel ce ordonase
mOrtea hit Constantin Cantacuzen. S troia Leurd6nu ltlptida
potcapul, redevine ministru i persecuth strasnic pe Can tacuzem,
punèndu'i la inchisOre si battIndu'i la thlpi. AprOpe
tot asa de reu sunt tratati si de Gheorghe Duca urmash
Iui Origore Uhia. Cantacuzenh se hotarasc atunci a rOsturna
din non pe domnul ce% dusmanea, de asta data insa in
favOrea unut membru chiar din familia lor, ,o,rban Cantatacuzen.
,5'arban Conloeuzen 1679-1688 si rasboinl yermanolure.Cheltnesce
forte mutt pentru capetarea domniei, mai
bine de 650,000 de lei. De abia se apucasa a mai tocmi tam,
cand iata ca un mare rhsboiu izbucnesce intro Turci de
o parte, ( ;ermanii aliati cu Venetienil i Polonii, do alto. Turch
vroind st 1ov6sca cumplit pe crestim, ataca chiar Viena
sub vizirul Cara Mustafa in 1683. zirban Cantacuzen si Gheorghe
Duca al Moldovei stint silitt sa ie parte cu Turcii la asediul
Vienei; dar ei tineau in ascuns cu crestinii, le comunicau
tOte stirile din ostirea turcesca ce puteati sit%
intereseze, in-
tardieau pe cat puteati facerea prolurilor, si carol erau nevoiti
sa traga cu ttmul asupra Vienei, incarcau tunurile lor crt ghinide
de paie. Prin acest concurs Vionejit pot sa tinh piept Turcilor
vr'o donè bunt pana la sosirea regeltn polon Sobieski, care
vine cu armata 1w, raspinge pe Turco si despresóra Viena.
'Audi desmoralizati prin victoria crestinilor sunt Ittlitt in
tOte intalnirile ; ci pei d cetatea Buda de langa Pesta in 1686
si in 1667 sunt. batuti la Mohacz, acolo nude in 1526 et sfarama
se rogatul Ungariei in 1688 imperialii ieu capitala Transilvaniei,
Belgradul sail Alba Julia.
Sorban Ca ntacuzen, vèdend izbAndile Nemtilor, se pleca
mai pe fata catra ei. Era insa o partida de boieri in Muntenia,
care se temea ca Nemtii, devenind stOpanh Munteniei, s.
nu impunä Orel lor catolicismul. Vëdéndu'l pe Shrban prea
inclinat chtra Germam, pune sa'l otravesca in 1 Octomvrie
1688.

117
§ 40.
Constantin Briincovann.
La mórtea liii tr1an, boierii se grithirit a alege domn pe
Constantin Brdncovanu (16 8 8 1714) care drain Turcilor aprópe
1000 de pungi, pentru a fi intarit in domnie. Cu tote izbanzile
Nemtilor, Brancovanu la inceput Vastreza credinta catre
Constantin BrAncovanu.
Atfr, rlipk
Turd, din cauza c Nemtil' nu ajunsese Inca a putea apèra
Muntenia.
Cu cat insa se intarea mersul Nemtilor fata cu Turcii,
cu atata Brancovanu se pleca tot mai mult catra cei din

148
MTh. Asa dupa marea bätalie de la Salankenen, castigatil de
Germarn asupra Turcilor, in 1691, plecarea 1w Brancovanu
catra, Nemt,1 provOca pe dusmanh sei din Constantinopole a
striga tot mai mult contra Jul. Capul uneltirilor pentru rasturnarea
lui Brancovanu era ambasadorul francez-, De Castavu;res,
care era cu deosebire nemultnmit de plecarea 1w Branco-
vanu catra Austria, cu care ,si Franta era in lupta.
Brancovanu simtind pericolul, trimite la Constantinopole
pe dol boieri al lul, Vergu Fsd Bra lapin cu bogate damn pentru
dregatorii turci, ii tOcmesce iarasi trebile si se pune
atat de bine cu Turcii incat cand vizirul trece prin 11m,_tenia
in contra Nemtnor, 11- primesce in tote sfaturile de
rasboiti, iar Brancoveanu nu lipsea a- comunica t6te secretele
expeditie; Nemtilor. Ast-fel printr'o politica din cele mai
ghibace captusita la vreme de nevoie cu numerOse pungi de
bani, Brancovanu isbuti a se mantinea i domnie, in timpul
luptei celei mai crancene cc a fost vre-o data intro
Turci si Austriaci.
Turcii mal perynd Inca o mare batalie, la Zenta in
1697, stint nevoitif sa inchee in 1699 pacea la Carlowilz. De
si
Turch se impacase en Austriacii, Brancovanu este dus-
manit inainte de Frantia, din cauza ca in curand dui-NA aceea
isbucnind intro Frantia si Germania razboiul pen tru suecesiunea
Spaniel, Francejil cauta st starnOsca Nemtilor tot
soiul de dusmani si se impedica de Brancovanu prietinul a
cestor din urma. Mal ales erau nenraltiimiti Francejh pentru
ca Brancovanu refuza sa ajute pe francisc Racoli, care se revoltase
in Transilvania in contra Nemtilor.
Brancovanu este chemat la Constantinopole, undo cheltuind
Insa sume colosale (vr'o 1000 de piing° si sporind
tributul de la 270 la 500 de pungi, ii asaila domnia mai
trainic de cat orl cand si este tratat de Turci cu cele mat
man onoruri.
Murind Leopold impèratul Germaniel, ii unneza in tron
Iosif, care fiind prea mutt ingrijit de mersul rasboiului de succesiune
spaniol, lasit pe Brancovanu in parasire. Acesta avea
nevoie de un sprijin, spre a se putea sustMea in dorm
nie in contra intrigilor din Constantinopole. Fiind-ca tocmai
pe atunci Petru cel Mare impOratul Rusitor vroia sä declare
rasboiu Turcilor, Byancovanu cautä sa se apropie de el si

149
sit afle in Petru cel Mare sprijinul ce't lipsia din partea Nemtilor.
El so intdlege cu tarul Rusilor ca sal stee in ajutor
in viitorul rasboiti si e de la el 300 de pungi de bani spre
a', procua praviziile trebuitóre. Pe atunci insa Carol al
XII-lea regele Svediet, batut de Petru cel Mare, la Pultava
in 1709, se refugiase la Bender in Moldova si staruia din
rasputert ca sa determine pe Turci a declara rasboiii Rusilor,
sperand ca acestia vor fi batuti i Ca el va putea ast-fel
rasbuna caderea de la Pultava. Carol al XII-lea petrecend in
Moldova, afia in curind despre intalegerile lui Brancovanu
en Rush si'l parasce la Const antinopole. 'Tura, furiost pentru
acestd tradare a vasalulm lor catre Rusi, declara acestora
rasboiu. Brancovanu insa, de si intales in taind cu Bush,
nu vroia sa se declare pe fata, pand ce Rush nu vor cuprinde
Muntenia. Cumnatul lut Brancovanu, spatarul Tom
Can,vuzen, vedend nehotarirea domnulut seu i avénd deplina
incredere in isbanda Rusilor, sperand apol a ajunge la
domnie prin acestia, trece cu cavaleria lui Brancovanu la
Petru, i luand ajutor de la densul, merge si arde cetatea
tutcésui Braila. Turd intiand tocmal atunci in Muntenia,
Brancovanu se sparie pentru fapta nesocotitd, a cumnatului
seu, rupe on ce legatun cu Ruii, inapoesce kit Potru eel()
300 do pungt si da Turcilor proviziik. adunite pentrn Rusi.
§i
el iihnorise bine; caci Rusil sunt habitt la SiilfeIi. linga
Husi, i Tarul Petru scapa numal en anevoie de nu este
facut prizenier.
Brancovanu rasutla. Tocmat atunci insa II pdscea pacatul
cand el se credea mOntuit. Rush, care atribuiau mai ales'
tradaret lut Brancovanu caderea lor la Prut, din cauza lipsei
proviziilor, ii pardsc mereu la ?Orta la care se adaogau de
nunturile lin Carol al XIIlea si ale Cantacuzinestilor ; un mai
putin ale ambasadot ului francez si ale lin Mihail Racovita
fostul domn al Moldova Toti dusmanit cadet.' de odata asupia
capulut ltu Bra ncoveanu. Dénsul apm era betran i obo-.
sit de lupta. Pungile nu mai putéu ava efect, cad Tureffsimtind
prin instinct in Busi dusmanul de morte al imperatiel
lor, se spariese cumplit do tradarea domnilor romam,
catra el. Ei vedéu cu grOza, in acest fapt, inceputul treceret
popOrelor ortodocse care alcatuiau majoritatea poporatiei
imperatiei lor sub ascultarea ortodoese'l Rush. Impérdtia lor

-
150
era amenintata in existenta ei; coruptia trebuia sa inceteze.
Cantacuzinestii, punénd mana pe corespondenta secreta a lul
Brancovanu cu Nemtii i RuiT, o tradau sultanului, care
se hothresce a da un groznic exemplu crestinilor, carora lear
veni in grind a mai vinde pe Turd. Ridica deci din Bucuresci
pe Brancavanu impreuna cu trei din copiii söl: Con-
stantin, Radu si Matei cel mai mic 1 cu ginerile sOft Ena-
che Vacarescu. Dupa ce sultanul ii mustra pentru nelegiurea
lor, pune s taie capul ginerelui luI Brancovanu i celor
dui fil mai marl, unul dupa altul sub ochil tatalui, mumel
MaI bine morT in legea ta de cat sit trdestY Tare,.
§i sotiilor lor. Cel mai tink, Mateiti, inspaimantat, se arunch
in genunchi inaintea ca1tuIui, jurand a se face turc,
numai sa-i se dee viata. Brancovanu, a Oral inima se
impietrise de atata durere, indreptandu-se catra fiul sea Ii
spune: mai bine mon in legea ta de cat -sa traesci Turc".
Copilul plea, capul pe trunchin, dupa care in sfarsit caHlul
puse capdt vietei i suferintei lui Brancovanu insusi (1714).

.
CAP. XI.
Moldova de la Vasile Lupu la Fanarioti
§, 41.
De la Tasile Lupu la a doua domnie a luT
NeculaT Mavrocordat.
De la i/asile Lupu la Const. Canternir. Vasile Lupu fusese
rästurnat de Gheorghe tefan (1653-1658), din cauza
prea marel lui inclinari catrtt Greci, cu tOte cat Yasile Lupu
ajunsese in scaun tocmai in urma unei revolutii in contra
Grecilor. Gheorghe tefan insa devenise domn prin sprijinul
lui Gheorghe Ra coti principele Transilvaniel, care vroia
sa se desfaca de Turd.. Dorrinril Moldovei era deci forte rëü
vedut de acestia. Daca Gheorghe tefan izbuti sä se man tina
vr'o 4 aril in domnia Moldovel, acOsta fu datorita numal
marei catimi do bani vörsata de el la Constantinopole. Suparandu-se
Turcii i pe Gheorghe tefan pentru ajutorul
dat de eL lui Racoti in expediVa contra Poloniei, ei 11 scut
din tron odata cu Ghorghe Racoti din Ardeal i cu Constantin
arban urmasul ml Mateiti Basarab din Muntenia. De la
mazilirea luf. GheOrghe Stefan pang, la Constantin Cantimir
(1658 1685), se strecOra pe tronul Moldovei 12 domni in
curs de 27 de ani. Acestia fiind nevoiti st platesca tot mai
scump urcarea in. tron, se indatoriail la Grecii din Constantinopole,
care venind cu -domnif in Moldova, num6ru1 Grecilok,
se adaugea necontenit. Mai multi chiar din domni sunt
el insusi Greci, cum e Gheorghe Duca, Ilias fiul lui Alexandru,
Antonie Ruset si Dumitru Cantacuzen Grecul, acela ce irnpreuna
cu Storia Leurdenu ucisese in Muntenia pe postelnkul
Constantin.
Jafurile nesuferite ale lui Gheorghe Duca, care, scos

152
din domnie de doua oil de Turd, o cumpöra iar cu numerose
pungi de bani, aduc pe popor la desperare, i se face
o cumplita revolutie sub Mihail Hancu, care este inadusita,
cu multa greutate de ostirile turcesci i Orde le tätäresci.
Indata dupa inadusirea rascOlei lui Hancu, se aprinde un
räsboia intre Turd si Poloni in decursul caruia Moldova este
cumplit pustieta. Poporul intreg e nevoit sä fuga la munti
si la paduri, nu pOte cultiva pamintul in cursul unui an
intreg, din care pricina, se nasce o grOznica fOmeth. 0 ciuma
omoritOre vine dnpa. fOmete, i Omenii, murind cu miile,
nu mai avea eine sal mai ingr6pe. Cadavrele rOmanOnd pe
drumuri, lupif se deprinsese a intra prin sate si orase, spa:
riind i pe eel vii.
Constantin Canton& (1685 1691). Acest domn care
incepe a dornni cu trel ant inaintea suirei lui Brancovanu
in tronul Munteniei, stä in scaun Inca a1i treT
anT, dupa ce Brancovanu ajungc domnul acelei tarT. El ffind
un om betran, in-Wept i iubitor de f2ara, se apilca de indreptat
ralele pricinuite prin nenorocirile .de mai mainte ;
dar rasboiul -ce se incinsese intre Turd de o parte, Nemtii,
Venetieni i Poleni de alta, nu'l lasaa st domnésca in pace.
Polonii anume vroiat sa e folosahca de rasboit pentru a
pune mana pe Moldova. Cantemir, spre a se putea sustinea
contra lor, se daduse in partea Turcilor. Politica lui, protivnica
Polonilor i deci aliatilor lor, Nemtilor, punea pe
Cantemir rèft cu Brancovanu prietenul imporatiei germane.
Era in Moldova pe atunci o familie insemnata de boieri ;
aceea a Costinlior, al careia fruntas era Miron 'Costin, vestit
na
cel mai de mina dintre cronicarii Moldovel. Familia Costinilor
era protivnica politicel liii Canternir, care raspingea
pe Poloni, si se apleca spn Turd. Se pare ca Costinii, in
intalegere cuBrancovann, ar fi provocat pe mai multi boieri
a parasi Moldova si a se retrage la curtea luT Brancovarm,
dusmanul lui Cantemir. Acesta furios pentru atare pribegire
care-I comprornitea domnia, pune sa taie capul lui Miron
Costin i fratciui sü Velicico. .Nu se 'Rite hotari daca Miron
Costin era in acla.v6r vinovat ; dar pe atunci nu era nevoie
ca c'ne-va sa fie dovedit, pentru a fi dat mortei ; o
simpla barruiala era indestulätOre, spre a face sa treca i Omenil

153
cei maY eu vaza, iute i Para judecata, pragul mormentulul.
Ast-feliu peri unul din spiritele cele mai alese, din cugetatorii
cei mai de sama ai neinulm romanesc.
fie la Constantin Cantemir la Dimitrie Cantemir. De
Ia mOrtea Jul Constantin Cantemir liana la suirea in tron
a fiului seu celin mal mic Dimitrie (1691 1711), in scnrtul
rastimn de 20 de ant, tree pe tronul Moldo ei 7 principt
pe eand domnia Iui Brancovanu tinea intr'una in Muntenia.
'In acest rastimp se adaug ctrt jocul banilor ce urma !nainte
a pune si depune pe domnii Moldovei si complicarile
naseute din intrigile uneltite de Rusi, pentru a desface do
Turch pe 10101111 tarilor romane. Petru cvl Mare care atrasese
pe Brancorann in partea 1w, ademenesce si pe Mihaiu Racovita,
doinrril Moldovei (1707 1709) a se alia en densul
in aseuns ; Brancovanu, pentru a acoperi prol ria sa trecere
eatriti Rusi se preface a tinea en Turch si denunta acestora
uneitirile mi Baeovita en Rusit Turcil trimit un capegin
care pndle pc Racovita, Ii pune in lantud sil duce la Constantinopole.
Racovita fudos pentru acesta pnrtare necinstita
a lid Brancovanu, jura sa'si raslinne in contra lui, si contribue
mult la rindul sail prin Odle aduse contra Iui Brancnvanu
la mazilirea si mortea 1w. Turcil sperieti prin scopurde
de hainire ale lui Racovita, incredintaza domnia
Moldovei unuf Jui din cei nun incercati prin credinta lin
catra Turci, dragomanulm Neculai Mavrocordat, fiul fostului
dragoman Alexandru Mavrocordat. NeculaI Voda insa domnesee
numai on an in Moldova ; eau Turcii convingendu-se
in curand ct si Brancovanu ii trada. vroesc sal prindit Ei
se temead insa st insarcineze cu acésta grea daraverri pe
Grecul Neculai Mavrocordat, om strain de tarile romane,
care nu cunoscPa pe nici un boier, nici moldovan nici muntean.-
lii dau deci domnia Jut Dimitrie Cantemir, fin!
Constantin Cantemir, fostnl chisman allot Brancovan cu anume
inOrcinare de a prinde lie domnul Munteniei. Dimitrie
Cantemir insA, in Joe de a face pe placid Turcilor, se da si
el in politica lui Brancovanu,trecend in partea Rusilor.
Dimitrie Cantemir (1710 1711). Cum vine in Moldova-,
ni

154
v6ç1end ct aprOpe tott boierit se daduse in partea Rusilor,
in legaturi cu Petru cel Mare 0 incheie cu el un tratat,
prin care '1st asigura domnia in familia MT, supunend d altfeliu
cu totul Moldova imptratiet rusesch El fagadui hu Petru
provizit indestulatOre si un numer de este, pentru formarea
Dimitrie Ctntemir
careia prnni, ea si Brancovanu, o suma de bani. Pentru a
putea insala pe Turei, Cantemir le cern voia de a se preface
cA se da in partea Rusilor, spre a-i
putea iscodi mai bine,
si Turd( aveau asa do mare incredere in el, in cat it invotesc
cererea. Cand et simtira ca au fost tradati, era acum

155
prea tarcliti ; Canternir se dusese in lagarul rusesc. Petru cel
Mare trece Nistru i ajunge pana, la Prut. El lusese insa
rëa insalat prin fligaduintele domnilor romani. Moldova fusese
pustieta de lacuste ; proviziile si mai ales fanul lipsea
cu desayirsire. Brancovanu pe de o parte se ldpada de Rusi,
dupa trecerea lul Toma spatarul la ei, in cat Petru cel Mare
rarnane lipsit de orI.ce soiti de provizil, in campiile Moldovei.
Vizirul Baltagi Mahomet trece Dunarea, incunjura, armata
lui Petru, cea lihnith de fOme i lipsita de cavalerie
si de tunuri, din pricina c totl call perise, si era cit pe ce sa
prinda pe Petru in persona. Sultanul insa care nu cunoscea aceste
impremrari, temendu-se de rezultatul luptei, scrie viziruluf
ca sa prim6sca orl-ce propuneri de pace. Ieniceril
refuza atunci a se bate mai departe. Vizirul apoi, cumpèrat
de Petru cu bani, se preface a'l scapa din prinsOre, Inca Rush
esa din acest pericol, atat de gray, numai cu pierdorea Azovului.
Cantemir fuge in Rusia cu multi din boierii ce trecuse
in partea Rusilor. El fu fOrte bine tratat do Petru cel Mare,
fiind ca, era Mite inv ötat. Cunoscea bine limbile araba, turca,
persiana, rusasca, latina, italian i roman i intelegea acea
veche slavona, grecOsca i franceza. El scrie mai multe lucrari
insemnate precttm o Istorie a crescerd ;Si dectiderd impdrdfiei
makometane, in latinesce, un Sistenz al retigiei tureesci in rusesce
Descrirerea Moldovei in latinesce. Cronicul Valahilor,
Eveneinentele Cantacuzineftilor i o satira politica intitulata
lstoria ieroglificii in romanesce.
§. 42.
Mirarea literarit.
Cr.onicari ci istorici.Reintroducerea limbel romane in
slujba oficiala a bisericei ayu urrnäri insemnate asupra desyolthrei
literare a acestei limbi. Cat predomnise slavonismul, tote
scrierile, chiar altele de cat cele religiOse, erati redactate tot
in limba slava. Asa se Meuse inceputuri de redactäri de cronici
in acOsta, limba, scrise de calugarii cunoscötori do slavona
de prin manastir1. De cum incepura cartile sfinte a fi puse
pe romänesce, se incercara si alcatuiri de alt gen a fi serise
tot in acestä limba; dar mai' ales de la introducerea limbei

136
romane, ca limba oficiala in slujba dumne,eiascri, se (lath] o
irnboldire mat puternica in acésta privire. Cronicile incepura
a fi redactate in romanesce si ele devenira din simple insam-
Dan cronologice ale evenimentelor, cum erau la inceput, nisce
scrieri adevërat literare, expunOnd in tamplarile istorice in chip
tot mai pe larg i mai frumos. In Muntenia gashn istoria univer
saJ a lui Mihai Moxa 1620, ci onica anonima si acea scrisa
de Constantin Capitanul, care ambele pornesc din vremile cele
mai vechi, de la descalicarea lui Radu Negra i ajung pfuffi
la domnia Iui §'Arban Cantacuzen. Mai goini tot in Muntenia
o cercetare istoricA asupra intemeierei provinciel lomane in
Dacia de imp6ratal Traian, scrisa dupa stirile continute Iii
scriitorii vechi. Nu se cunOsce insa autorul acestel cercetari.
In Moldova gAshn hicran istorice hied mai msemnate:
Mai intaiu cate-va crdnici anonime, precum acea cunoscuta
sub numele de cronica putn6na, adeca de la manAstirea Putna,
scrisa romAnesce, insa fOrte pe scurt. Grigore Ureche este
cel in 1-aiu cronicar mai de sanift al Moklovei si al Romanilor
In doobste. El scrie in un stil frumos, plin de enemie. istoria
domnilorMoldovei de la descalicatul Jul Dragos pAna la domnia
luf Aron Tiranul, din 1394; arata cA poporul roman se trage
din Boma, expune cu mare caldura, ghriósa domnie a Int kitefan
cel Mare si arata tote nenorocirile carora tarn fu
supusa, dupA ee Turcii pusera maim pe ea. Mai mare decat
Ureche este Miron Contin, cel ucis de Constantin Cantemir,
care scrie mat multe luerfin istorice. Cele mai msemnate
sunt :
Cartea pentru desealecatul intaitt, care expune originile
poporulm roman in Dacia, istofia Dacilor, luptele lor cu.
Romanh i intemeierea provinciei romane in Dacia ; Letopisefal
tarii Holdorei tadeca cronologia, de la cuvintele slavone
leat=data i pise(=a scrie, adeca scriere dupa data=cronologie)
care incepe de la Aron Voda 1594, pana unde scrise
Ureche, si merge pana la 1602, domnia mi Stefania fiul liii
Vasile Lupu. Miron Costin arata, mai pe larg de eat Ureche,
coborirea Romfmilor din poporul cel mare al Romanilor ; anume
el arata ca tot poporul romanesc, din on ce tara ar
locui el, in Moldova, in Muntenia, in Ardeal san Transilvania,
vnul este, ffind-ca se trage din aceeasi origine, stralucita impöratie
a Romei. Miron Custin pe langa ca expune istoria
poporulul roman intr'un chip plin de farmec, mai are im-

157
portantA si prin aceste doua Wel pe care le pune in luminA : intaiu
ca Romanii se trag din marele si viteznl popor roman,
a caruia impera tie cuprindea t6tA lumea cunoscuta pe timpul
liii si al doile, ca poporul roman .constitnie un singur trup
Si un singur sutlet, de si este despartit sub mai multe stApanin.
Din ideea d'intaiu se va desvolta la Romani dorinta
de a esi din starea deem:lutà in care ei se atlau, spre a se
vrednici de inalta origine din care se trag ; din a doua se
va desvolta tendinta Romanilor de a se uni intr'un singur
stat, de a fi unit] si politicesce, de Ore-ce stint uniti prin
hinba,
obiceitin si origine comuna.
Alt scriitor mare al Moldovei este principele Dimitrie
Cantemir, acela ce treen catra Rust si care dupA ce scrie
in 'Jae limbi mat multe scrim de mare valOre, redacteza iii
cea romanesca Ilronirul Moldn-Valahilor, adeca istoria pc-
pornlm roman de la primele lui inceputun panA la in temeierea
Munteniei si a Moldovei, adeca tocmai partea cea mal grea
de cunoscut a istoriei nestre, thnpul navalirilor barbare. In
acesta scriere, Dimitrie Cantemir dovedesce mai cu osebire in
fapt, acela ca Romanii n'an parasit vechia lor patrie, Dacia Im
Traian, in tot decursul navalirilor barbare : ct ei afl stat aici
pe loc n tragendu-se in munti inaintea navalitoriler.
Origina romanii a poporului ronuin, unitatea
sea i steirninfa hi in Dacia traianii, iatA cele trei idei fundamentale
de care se razema intëga desvoltare a némului
romanese. Ele fura aduse la luminA pentrul, prima Ora, la
Romani, si in limba lor, 'le man scriiton moldovem si muntem
din vecul al XII-lea.
SeriitoriX Religinfl. In afarA de cartile de religie, se
ivi In tarile romane, si amune in Moldova, un poet pe tarimul
religios, nhtropolitul Dosoteiu, in vécul al XVII-lea,
care pune psaltirea in versuri. Scrierea lin are val6re ca
intaia incercare seriOsA de a face versuri in limba romana.
Inainte de el se gasesc numai cate-va versuri in cronicarul
Miron.Costin. Dosoteiu este cel intaiu care alcAtui o scriere mai
intinsA in versun in limba romanesca.
Cnitura grecescii. Alaturea cu desvoltarea limbeI romane
si cu scrierile :iterare si istorice in acésta limba, se liesvolt
i o culturA in limba greca, atat in Muntenia cat si in
Moldova. Grech devenind tot mai numeroi in Wile romane,

1b2
Mai ales de pe vremile lui Mateia Basarab i Vasile Lupti,
era natural ca el sa, caute a introduce limba lor in sinul poporului
roman. In bisericile i inanastirile bogate, unde se incuibase
calugarii Croci, se introduse limba grecOsca in slujba
sfanta, in locul celeT slavone. Limba romana, era prirnita aid
numal la cantare, la o strana si anume la strana cea mica;
evanghelia, apostolul, cerul si alte rugaciuni mai de sarna
erat rostite in grecesce.
Domnil greci ce venial"' din and in cand pe tronurile
tarilor romane, precum Gheorghe Duca, Antonie Ruset i Dimitrie
Cantacuzen sprijiniaa tot mai mult cultura grecesca. El
aducéu dascali greel pentru copiii lor; la curte se vorbia grecesce
i cunOscerea acestei limbi incepu a fi privita si de
boierii romani ca ceva distins. Acel ce nu scia grecesce era
considerat ca orn prost, cam asa cum este considerat astacli
la noi acel ce nu scie frantuzesce. Incepura deci boierii a
se intrece in invelarea limbei grecescl. Chiar domnil romani
sustin invëtaturille grecesci. Asa §arban Cantacuzen, de si
era din partida protivnica Grecilor, sprijina limba gréca. El
Intemeiaza chiar o cOlä grecOsca in Bucuresci.
Constantin Brancovanu da o desvoltare mult mai mare
acestel Foil. El chiama din Constantinopole pe un vestit dascal
grec, Sevastos Chimenitul, care organizeza scOla grecesca a
lui §arban Cantacuzen intr'un chip mult mai complect, aju tat
find de alti dasatlf: IOn Comnen, Gheorghe Maiota si Panaghiot
Sinopeos. §cOla lui Brancovanu numOra pana la 200 de ucenici,
care Meuse progrese atat de insemnate in limba grecesca, Meat
alcatuiaa poesil de lautla lui Brancovanu i inéa cuvantari
in limba greca inaintea dornnului. Brancovanu ingrijesce si de
tipografie. El aduce tot din Constantinopole pe Antirn IvirOnu
vestit tipograf, originar din Georgia, WO muntele Caucaz,
dar care eunoscea limba grecosca. Acest A ntim ajunge mai
tarzia mitropolit in Muntenia. El devine insa un fOrte bun Roman
si cunosator al limbel rornane, tinend insemnate cuvantari,
in limba romana, in mitropolia din Bucuresci. Tipografia
din Muntenia si acea din Moldova instalata In manastirea Cetatuia,
langa IaT, produat o suma de carti grecesct crestine
pentru räspandirea i sustinerea crestinismului. Ba sa tiparesc
In ele chiar i editil arabesci, spre a se lati religia intre Poporatiile
din Siria.

CAP. XII.
EPOCA FANARIOTILOR
§. 43.
Necubti May-rocordat.
Net-WO Navrocordut a Ana thyi in Mo Mora. Neculai
Mavrocordat, venind la 1711 donm in Moldova pentru a doua
OrA, vra s recomande domnia grec6sa, prin o mai buna administratie
si mai ales o ingrijire de poporul de jos. Scutesce
preotii de bir, cobórit darea vadraritulm la jumatate, supriiii
pogonAritul si darea rrOniistirilor. Mind ast-fei redhse
veniturile tarei si cheltuelile fiund man, mai ales din cauza
Turcilor, care de la rAspingerea 1w Petru cel Mare, intareau
ceatile si se purtau necontenit prin tarri, Mavroctordat dit
sainA, la sfirsitul anulul, boerilor despre administratia JuL
dupa condicile vistieriei, si cere de la el inscris pentru sumele
cheltuite mai mult prin banh mi. AcOsta masura era
ceva neauzit OnA a tuned in Virile romane, ca un domn sa
dee sama Orel despre purtarea sa, i mai ales sa-si cheltuésdi
averea lui pentru a tinea scaunul.
Mavrocordat era f6rte bine v6dut de Turd, si pail apera
Moldova, ce im se prea bucura de favorurile Portei, de
Ia hainirea ei sub Cantemir, de mai multe preteniii nedrepte
ale Turcilor; El favora insA forte mult elementul grecesc, sciind
bine c asigurarea domniei grecesci in tarA atarrA de
la predominarea acestm element. De aceea Mavrocordat,
care de alt-fel se vede a fi fost un ocãrmuitor destul de intelept,
uita tOte, de indata ce era in joc in terese grecesci.
Ast-fel el apasa asupra divanului si face s se judece contra
drepth.tei, procesul vistiernicesei Maria Cantacuzen cu
patriarhul Samoil din Alexandria,McOnd M se pronunte ho-

160
tarirea in favOrea unel maniistiri inchinate la locurile sfinte.
Mavrocordat ingrijesce si de cultura grecsca; infiintua
o tipografie in monastirea St. Sava din Iasi, organizazit din
nou scOla grec6sca, oranduind patru dascali in ea: unul de
elinesce, altul de grecesce, un al treile de bathe -slavona i
un al patrulea de cea romana, ca curs elementar pentru
NeculaI Ma vrocord at.
formarea preotilor. Ingrijesce insa si de cuitura roil-lane:sea
pe cat II era prin putinta, punend s prescrie letopisetul
lui Neculai Costin.
Neculai illuvrocordul in Muntenia (1716 1730) La
1716 Neculal Mavrocordat este stramutat in Muntenia dup6
therea lui tefan Cantacuzen. Iscandu-se rasboit intre Turci
si
Nemti, in care eel d'intaiu sunt batuti, mai multi boier1
muntenl se declarase pentru Nemtl. Mavrocordat, partisan
hotarit al Turcilor, II persecuta flirri. milk. Boierii inali pe
Mavrocordat si fac ca el sa fie prins de Nemtl, in timp ce
alt corp de armata cerca sä. prinda pe Mihail Racovita din
Moldova. In locul lui Neculai Mavrocordat este randuit cai

161
macam fratele seu loan (1717 1718) care vèdOnd izbandile
Nemtilor, se pléca el insusi catra ei. Boierfl din Muntenia
pe care pumai frica de Nicolal Mavrocordat ii mat retinuse,
cer din tote partile de la Nemti ca sa elibereze tara lor
de sub jugul turcesc.
In 1718 se incheie pacea de ht Passarovilz prin care
Oltenia este cedata Nemtilor. Boierii MuntenieI marl, veckind
ca raman& tara lor tot sub Turd, se roga de impèratul ca
eel putin sa doband6sca pen tru Muntenia inlatumrea domnilor
greci i oranduirea domniel pe via, dovada cn relele
aduse prin dOsa schimbare a domnilor erafi adanc simtite
de tara intrclgrt.
Tncheindu-se pacea, Neculai Ma vrocordat se intUrce in
scaun, iar in Oltenia Nem th randuesc de ban pe Gheoryhe
Canlaeuzen, fiul I m tefan.
NeculaI Ma vrocordat incepe iarilsi a persecuta pe boierh
partizani ai Nemtilor, din care mai multi fug hi Mihail Hacovita,
pentru care superandu-se Mavrocordat, face sa mai
ziltIsca pe RacovitA (1727). Administratia lui Mavrocordat
este tot asa de buna ca si in Moldova; cheltuesce din banit
lui pentru nevoile taret i dTt sama boierilor de purtarea sa
Slefiln Canlaeuzen in Muntenia (1714 1716). In dmpal
domniei luI Neculal Mavrocordat in Moldova domnesce
in Muntenia Brancovann pana la 1714. De acolo inainte,
Brancovanu flint] ucis de Turci, ii urtneza in tronul Munteniei
Stefan Cantacuzen. De atunci incepCud a se incorda relatiile
intre Turci i Nemti, si Cantacuzen intrand in relatii
si coresponden0, cu acestia, 'Ruch surprind niste scrison
ale domnulm munt6n, 11 iau in Constantinopol si Ii taie Cacapul,
un i tatalui sett.
JliIsair
Raeovitii in Moldova (1716 1727). Cand a-
due Punch pe Mavrocordat din Moldova in Muntenia randuese
in locul ltu in Moldova pe Mihai Racovita Pe cand
Mayrocordat este prins de Nemti, Racovita ii invinge dupa o
lupta la Cetatuia, langa lasi, cu ajutorul Tatarilor. In acesta
lupta mOre capitanul Nemtilor, un (Ire care Ferenlz, care
este ingropat sub d61u1 Cetatzuiet si pe mormintul caruia
s'a pus o cruce eu o inscriptie care amintesce imprejurarea.
AcCsta cruce, pórtit panil astadt numele de Cerdaeul
ui Ferenlz. Acest Racovita, de si do vita roman, era lasat
Xenopol. 11

162
in umbra de domnul grec in privirea neinteresarei sale. RacovitA
era forte lacom de barn; rididt In repetite rOnduri darile
cele mat grele precum: vacaritul, moraritul, tiganaritul,
crasmiritul; avea apol pe langA el Turd i Greci, intre care
pe unul Panaite ca a mas, ce fusese crAsmar in Constantinopole.
Face chiar visternic pe un turc Ilaian, pentru care avea
mare dragoste. La 1830 Necular Mavrocerdat more.
§ 44
Constantin Mavrocordat.
Constantin Alavroeordat i Grigore Ghiea in Mun(enia
.111oldora*). In timp.de 19 ani Constantin Mavrocordat domnesce
neintrerupt, schimband insa de 0 on scaunul, dm(' in Muntenia,
clind in Moldova. Causa aces! or schhnbari era urmatOrea.
De la tradarea lui Brancovanu si Cantemir, Turch se temeati
de a vinde tronul, ca a1tI datA, celm ce dadea mai mult, si
schimbati domnia numat intre cele caTe va persOne a caror
incredere o incercase. NeputtIndu-se insA desbara de obiceiul
de a face barn din impartirea scaunelor romitue, ei sclihnbait
pe domni din o tath in alta, pentru a le putea lua contributia
ce se dklea la punerea in scaun, fie-care strMriutare
fiind prività ca o notth numire.
Cu domnia lut Grigore Ghica, incep : ambele tan romane
va incApea de 0 datA sub Grecii (fanariotiGrigore Ghica care
domnesce si el neintrerupt 14 am 1727-1741) i anume de
douè ori in Moldova si odatA. in Muntenia, era nepotul hu
Neculai Mavrocordat pe care'l inlocuise in dragomanat atunci;
cA.nd mosul sett dobandise domnia in Moldova (1711) nu
*) Muntenia
Constantin Mavrocordat I
1730-1733
Grigore Ghica 1. 1733-1735
Constantin Mitvrocordat 11,
1735-1741
Mihail RacovilA 1741 1744,
Constantin Mavrocordat III
1744-1748
Moldova
Grigore Ghica 1, 1727-1733
Colst. Mavrocordat I, 1733,-735
Grigore Ghica II 1735-1741
Const. Marrocordat II 1741 1741
Ioan-Mavrocordat 1744 1717
Grigore Ghica III 1747-1748
Constantin Main ocordat 114
1748-1749.

163
scia limba romana, era cumnat cu Uri Grec, Viaslo avea
pe langa el mai multi Greci, adusi cu el din Constantinopole,
intro care Constantin Psiol,i, hatman si fiul sea Enache
aga. In a doua ha domnie in Moldova, aduce cu 61 un
patriarh mazil din Tarigard, anume Paisie, pune un Grec din
Constantinopole, Grigoraf, vel postelnic i numesce pe Nikifor
Grec din Peloponez, mitropolit in scaunul Moldovei, singurul
mitropolit grec din acesta tAra,
Cu Constantin Mavrocordat vin de asemenea o multine
de Greci, care mance.' triIe romane curn le venea la socotéla,
de si anbii domni aveau scopuri mai bune i mai neinteresate
asupra lor.
Reform& lui Constantin Mavrocordat. Constantin
Mavrocordat urméza politica inaugurata de tatal seii, anurne
de a sprijini elementul taranesc si de a se baza pe el spre
a tinea prin frica in ascultare pe acel boieresc. Jafurile neincetate
suferite de popor in tot rästimpul anterior, il impinsese
la emigrarea afar5 din tara, incat Muntenia si Moldova
se desertase fOrte tare de locuitori, acésta mai ales prin
abuzurile comise de boieri asupra sarbilor tarani. Acestia
fusese amestecati cu iganii, indatoriti sift muncesca tóta
familia adese off la slujbi personale, boierilor, cand dupa o -
obiceiul pamentului, eraa tinuti a munci numai cate un orn
de familie i numai la munca campului ; apoi ei eraii despartiti
de familiile lor i vènduti ffira parnêntul pe care stateat,
ceea ce iari era protivnic obiceiului vechiu. Taranii
vèdendu-se atilt de re'il tratati, fug merea din Virile romane
in acele invecinate. Constantin Mavrocordat dofi sa indrepte
acest reti, pe care orbitli boieri vroiati sal inlature numai
prin asprime i pedepse ingrozitOre si care ameninta tarile
romane cu o totala saracire. Sciind insa ce opozitie va intalni
din partea .boierilor, el scOte de la pcirta un firman, prin
care i se impunea a lua milsurile trebuitóre sue a reimpopora
tam. Boieril, amenintati de Constantin Mavrocordat,
primesc reformele propuse de el. Prin ele domnul grec vroia
sti scutesca en totul de dari pe boieri, desfiintand tOte contributiile
pe avere, platite si de boieri, si pastrand nurnal
,birul, de care ei erail scutiti. Pentru a despagubi insa pe
tarani de acésta ingreuiere, Mavrocordat vroia sa-1 desfaca

164
din lanturile sarbirei, adeca el sIt doMndOscIt invoirea de a
se muta liber si neimpedicati de pe mo1iIo boieresci si se
nu mai fie amestecati cu Tiganii. Boierii, de i se folosesc
de scutirea de dad, nu vroesc sIt consimta la eliberarea
taranilor si se revolta contra lui Mavrocordat, de si la inceput
ci subscrisese actul de eliberare a taranilor. Tina sup6rati
pe Mavrocordat pentru rascOla provocatia de el, il disgratiazia,
de o cam data numai prin trimitirea din Muntenia
in Moldova, tarti mai saraca ; dar Mavrocordat repotand si
aice incercarile sale de reforma i aduculnd none turburan,
el este dat cu totul afara din tron in 1749.
Mavrocordat ie masuri i pentru indreptarea bisericei
romane, in care o multime de preoti nu scieati carte, pun 6nd
pe acestia sa invete cu deasila i aducOndu-le carti romanesci
din Muntenia.
Oltenia sub Germani. Banatul Craiovei caduse sub
Nemti prin pacea de la Passarovitz in 1718. El sta sub ei papa
la ..739. Atunci in urma unul noa r6sboita incins intre Turd do o
parte, Nemtii aliati cu Rusi de alta parte, Nemtii find batuti
de Turd cu tot sprijinul lor din partea Rusilor, redaii
Turciei Oltenia prin pacea, de la Belgrad, 1739. Prin ac6sta pace,
Oltenia este deci realipita catra Muntenia. In timpul de 21
de ani cat Oltenia statuse sub Nerntl, locuitoril ci avuse
timpul a se convinge cat de zadarnice fusese asteptarile pe
care ei le pusese in stapanire germana. Aceasta, find tot
atat de lacoma si de ripitOre, ca i acea turcesca, nemultumise
in carand la culme pe poporul din Oltenia.
Dar si Rusii ce ajutase Austriacilor in acest rasboia,
jafuise cumplit tarile romane. Incepura Romanii a se convinge
ca nu putea A, le m6rga bine sub nici o stripanire straina
; nici sub Turd, nici sub Rusi, nici sub Austriaci. De
atunci se urzira primele inceputun ale unei partidi nationale
adeca . ale unel partidi ce doria emanciparna poporului roman
de sub ori-ce stapanire straina.
§ 45
Ittisholul Rqilor en 'lurch' terminat prin weft de la
Cueine-Cainargi.
Domnii Nrilor
romane de la 1749-1769. In acest
rastimp de 20 ani se schimba in Muntenia 10 domni, iar in

165
Moldova 9 ; dar schimbarile nu se maY fac numaI, stramutandu-se
aceiasI domm din o tara in alta. se in multise competitorh
la domnie, in care Turcii se incredeaa ca in Om eni devotati
lor ; anume, murind Grigore Ghica ramasese doI fii, Scarlat
Mateiu Ghica ; murind Mihaiu Racovita, ramasese de asemene
doi fit, Constantin si tefan. Se mai adausese Ioan Calimah,
Roman dc origina care se grecizase insa, fiind dragoman vr'o
27 de ani, si cu fiul sea Grigore Cahmah ; in sfarsit Grigore
al Illea Ghica, fiul lui Alexandru Ghica, fratele liii Grigore
I-iu Ghica. Intre toti acesti competitori, in care POrta avea
deplina, incredere ch.-1
vor fi credinciosi, se scot din nou ta-
rile la mezat ; iar domnh, venind in ele incarcati de datorif,
le jtifuesc pe intrecutele.
Un singur domn, Grigore al II-lea Ghica, se deosobesce
prin caracterul set]. El cauta sa jafuiasca cat se pOte mai
putin, Moldova intaiu in care domnesce de la 1764 1766 si
si apoi Muntenia de la 1768 1769 ; face pavele de
lemn in Iasi, asa numitele poduri, aduce apit la manrtstirea
Golia ; face o fabrica de postav la ChipirescI pe Jijia
si se imbraca cu stofa din acea fabrica, spre a da curtoi
sale exemplul until port simplu, in locul luxulul nebun ce
rnina pe toti, en imbracamintele cele scumpe. El are insa
sim path pentru Rusi si la izbucnirea rilsboiulul din 1769,
se lasa a II prins de Rusi in Bucuresci, este dus la Petersburg
si tratat cu man onorun. Ac(Ista prietenie a lut,cu Rusii ii
va fi fa tala, . Ea va pricinui uciderea lui din partea Turcilor,
in 1777.
11dslioiul llu.cilor cu Turcii (1769 1774). Ru0 amestecandu-se
in afacerile Poloniei, provOca pe Turd a le
rleclara rasboiu, intru cat acestia se temeaa a vedea Polonia
cuceritä de 13 usi. Indata dupa declararea räsboiului, RusiT
pun mana pe 'Odle romane. Boierimea tarilor, de i continea
unele elemente protivnice Rusilor, trebue sa, plece capul inaintea
puterm ; dar cauta cel putin sa, iraga foldse pentru clasa ei
din supunerea catrit Rusi, care parea neiniliturabila. Boierii
din Moblova mai intaiu, apoi i acei din Muntenia fac cate
o carte de inchinare catra imparat6sa Caterina, in care cer
in tr'un cuv(In t a lipirea t'arilor romane catra imparatia rusasca.
A.nume boierh Moldoveni cer ca la carma tarei lor sa fie a,
.si

166
ristocratie, anume 12 boeri din starea intai, si acestia sa stee
sub ordinul unur general rus ce ar resede in capitala si ar
avea dreptul de a imbraea cu caftan pe boierii condueOtori,
iar la vremea de nevoe sa-i i opresca la inehistire. Veniturile
Ord, adunate de catra 6 din acei boieri, sa fie trimise
la vistieria impöratesca, care sa ingrijasca de cheltuelele tarel.
Buierii muntem spuneau lucrurile mal pe fata. Er cereati
ca tara lor sa, se faca tot una cu eparhiile impratiei rusesel,
sa se asecle la el legite i oranduelele Rusiei. Cereat ca favOre
speciala ca i Muntenii sa pOta ineapea la boieriile ostel
(rangurile militare) si la judecatorii, de unde se vedea ca
pana si judecatorii aveau sa fie Rusi, prin urmare erati sa
se aplice in Muntenia legile rusesci. i aice era sa fie un
general, care sa, conduca ocarmuirea cu ajutorul boierilor
st aiba puterea de a pune pe acei boierl la oprélil, la caz
de abatere. Clerul roman din ambele principate dadu si el
exemplul supuneref, cerénd ca sa fie inglobata biserica romana,
in ortodoxa biserica, a Rusiel.
Ac6sta supunere, atat de Orbit catra Rusia, flu impiedeca,
insa ivirea in curftnd a unor semne de nemultumire, care
sporeail randurile acelora ce nu vedeati in Rusia mantuirea
poporulul roman. Aceste nemultumiri se iviril eu ocasia aprovisionarei
armatel rusesci. Soldatii nedisciplinati al Rusiel
comiteau tot soiul de abuzuri cu locuitoril tarilor romane.
Tocmai asemenea abusuri le suferise Romanii atata timp de
la Turd, si de de mai ales doreaif sa fie mantuiti, cand se
puneau ei sub apararea rusasca. In loc de usurarea lor in acesta
privire, ei se vedeall ingreueti mai mult inca de cum
fusese sub Otomani. Locuitoril pradati, jäfuii. batuti i rnunciti
mai rèu decat pe vremile Turcilor, cautau scapare in adaposturile
lor obicinuite, in munti si in paduri.
Rusia, de si luase tOte masur ile pantru a anexa ärile
romane, mersul lucrurilor le smulse din manile ei. Anume
ca tOte ca Rusii batuse pe Turd in mai mune randuri
inaintase pa na. peste Balcani, ei sunt nevoiti sa opr6sca mersul
lor biruitor inaintea amenintarilor Austria Ac6sta putere
se temea de o isbanda prea mare a Rusiei contra Turcilor ;
sa nu-i alunge din Europa si s puna mana pe intrOga impOratie
otomana ; dan mai ales se temea ca i Odle romane
sa nu fie inglobate in irnpOratia ru3ascil, de Ore ce dansa
Si
ei

167
insasi avea scopul de a le cueeri, precum dovedise anexarea
Olteniei. Austria ded incheie cu Turcia un tratat, prin care
ii fagaduesee sprijinul ei in contra Rusiei, primind de la
Tuna vr'o 3,000,000 de lei pentru pregatirea inarmarilor. De
si Austria nu avea de loc gand a declara räsboiü .Rusiei, acost
tratat nu inceteza de a pricinui ingrijin acestel puteri
si dtInsa se multamesee deci cu mai putin de cat ar fi putut
dobandi si incheie pace cu Torch la Cueinc-Cainargi 1774,
Prin acest tra tat Rusia dobandesce de la Turd libertatea
Crimeei, pe care in eurand o anexaza catra imperatia
: una- din isbaridile cele mai man ale politicel sale, prin
care devinia singupa, stapana pe intinsul el teritorib. Apoi
mai stipuléza si dreptul seu tie protectie asupra tarilor romane,
prin care ii creaza un mijloc de vecinic amestec in
afacerile launtrice ale impöratiel otomane. Ast-fel ideea lul
Petra eel Mare, rasturnarea imperatiei turcesci pnin alipirea
catra Busia a popOrelor erestine ce o locuesc, incepuse a
fi pusa in lucrare si trebuia st conduca treptat pe Rusia,
la eele mai striducite rezultate,
Busia insasi dobandi de la Pori a numirea liii Grigore
al II-lea Mica in scannul Moldova
Rilpirea Bucorinei Una din urma rile cele mai msemnate
i tot odata mai triste ale resboiulm ruso-ture din 1769
asupra tarilor romane, fu Rapirea Ihteovinei de catra
ustria, de la Moldova. Austria promitend anume Turcilor,
ea le va ajuta la reluarea Crimea cer do la el ca
mita o parte din Moldova superiera, asa numita Bucovina.
Ei aratati aeesta bucata, ca o ingusta suvita, de pamant,
si trimit la Constantinopole o harta fal, pe care Turcii, in
lipsa lor apiOpo complecta de cunoscing geografice, o iau
de buna.
Austriaii infetisau Portei done soiuri de argumente
pentru a o determina la cesiunea Bucovinei : .
si
multi',
1) Interesul lor ; Oaci le-ar lipsi un drum intre GaIiia
Transilvania ; apoi ar ave nevoie de acestä positiune pen-
tru a se apera mai bine de Tatari ; insfarsit ea acesta, cesiune
ar fi chiar si in interesul Portei, intru cat MIA dansa,
Austria nu ar avea un drum indemanatic pentru a trece in
Rusia, spre a ajuta Turcilor la reluarea Crimeei.

168
2) Drepturile lor asupra Bucovina El sustineari anume
cri. Bucovina fusese a Pocutia parte din Galitia, care
tarh, trecuse la Austria prin impartirea Poloniel intamplata
in 1772. Acest argument era o rasucire mestesugith a faptelor
istorice; se scie crt de pe timpul lul Alexandru cel
Bun, Petru Musat i Moldovenh capetaserri un drept de amanet
asupra Pocutiel. Au striach intOrserrt lucrurile pe dos
si spusera ch Pocutia av us e dreptun asupra nordulm Moldova
Ca lucrul era peste patinta, so vede do pe aueea crt
in Bucovina se alio, capitala M oldova Suceva ; locul de inmormOntare
a domnilor, manhstirea Putna ; scaunul unel
episcopii, Rridauth, care tOte aceste 1111 ni le putem inhipui
sh, fi fost intemeiete de .domnff moldovem inteo bucath de
tarrt, a carol' strtpanire ar fi fost in cOrta cu
vecinh.
In orl-ce caz aceste douil argumente, interesul i droplul
so loveau cap in cap ; cilcY, san Austria avea dreptun
asupra Bucovinei i atunct ce nevoe avea de a anita intoresul
sett la staphnirea acelui pamOnt ; sau nu avea atare
drept, in care caz pie] un interes din lume nu putea sa i-I dee.
Austriach pent ru a'si a kluge scopul pun in lucra re insasi,
coruptiunea, mijlocul cel mai potriN it pentru a isbuti la Trim.
El fac mai multe presentun, in bani si juvaerun scumpe,
marelui vizir si altor dregeton din Constantinopole ; dau
pasel de HotM o sumil do 5000 de galbem. Ast-fel lucran
Austriacil pnin promisium de a ajuta Turcilor Ia redobandirea
Crimeei si prin mijlóce corumpa Vire, pentru a ajunge
la scopul lor.
Pe atund domnea in Moldova, de la 1774, Grigore al
11-fra Ghica, eel nurnit aice prin sthruhltele Busilor, dupa
incheierea pace"' de Cainargi. Divanul tarei protesta la POrta,
prin organul domaitorului ci, contra acestei rlu in, arattind
di Bucovina ar fi o bucata de pilmhnt intinsrt si partea cea
mat bogatrt a tarei. Divanul insa si CU Ghica, sciind ca Rush
au dobandit pdn tractatul de la Cuciuc-Cainargi dreptul do
a apera interesele principatelor, e adresaza la Rust pentru
a le sprijini protestul lor la Nita. Protestul so sfarsia prin
cuvintele ch daca Ruch nu vor lua aperarea Moldovenilor,
in acOsta grea cumpOrth ce venea asupra Orel lor, ei se
N or vede nevoiti a cere acOsta apOtare de la Rusia". Torcif
vëclend asemene amenintare i sprijinul dat protestulM

169
de ambasadorul rusesc, socot pe Moldoveni de tradatori, aliati
al Rusilor, pe cand bunii AIWA-lad voiat sh-T
scape de
nefericirea cea mare, de a ceda Criméea Rusilor. Astfel se
raise unelthile Austrier cu neghibacia Rornanilor i simpli-
.citatea Turcilor, pentru a aduce la cale cesiunea Bucovina
S e trimite un cornisar turcesc, Tahir Aga, care fu cump6rat
si el cu barn, spre a face ca, la tragerea limitelor, sa,
se mai räsluéscA din trupul Moldovel inca 46 de sate peste
cele cuprinse in harta cea falsä.
Cesiunea Bucovinel se face in 1775. Doi ani dupa aceea,
irr 1777, Ghica este ucis. Se invinuesc in zadar Austriacil,
Grigore_al II-lea Ghica
ca el ar fi pus sit midis pe Ghica, pentru a rapi Bucovina,
de Ore ce acesta Ora ,era sewn luata, i Austriacil nu mai
aveati. nick un interes de a ucide pe Ghica. E voise sit o
faca in timpul cand el se opunea la cesiunea Bucovinef,
dar se temuse a nu atrage luarea arninte a Portei asupra
insemnatatei chestiunel.
lyfOrtea lul Ghica a provenit numal din cauza Turci-

170
bor. Anume pe la 1777, negocierile pentru eliberarea Crimeei
luasen't lin caracter de tot ascutil-, si ntsboiul intre Rust si
Tuna era aprOpe 51 isbucnscil din nuu. Turcit temenda-se
ea, Ia cazul until conflict, Cfhica sa nu se dee in partea Rucu
care il whin legat Inca de malt, trirnit in Iasi un
aga care% taie capul.
§ 46
Mile romaite de la 1775 1792.
a
A lexandru Ipsilaiili qi Neculai Illavroyheni. De la 1775
patth 1787 donmesc in Muntenia 4 durum, iar in Moldova 5.
Cei rnal insamnatt din acesti principi sant Alexandra Ipsilanti
care donmesce in Muntenia de la 1775 1782 si in Moldova
de la 1786 1789 si Neculat Mavrogheni, in Muntenia
de la 1786 1788.
Alexandra Ipsilanli, ea si Constantin Mavrocordat, vra
sit flica *mai multe reforme slim a. imbunatati si area tarilor
romane. El punt) sa alcatuesc4 o eondica de legi civile in
lintba ronlana, coca co lipsea eu desevarsire, do ore-ce Mateat
Dasarab si Vasile Lupu edictaso numal legt penale si
biserk-esci. El orgallizaza apoi tribunale civile i penale
osPbite ; vra sit hotarasca In chip precis suma ce fie-eare
orn trelaria sa deie pe an ca dare. El nu st a insn niult timp
in scaun, din pricina ca dot fit at set friglnd in Austria,- el
cade in banniala a-1 fi trimis singur acilo, unde se spunea Ca
si el ar avea de gand sa fugA. 1psilanti e nevoit, spre a nu
se compromite in ()chit Turcilor, a-sr da singur dimisia. El revine
mar tardiu in domnia Moldovet, i atunct se dovedesce
ca aveau dreptate acet ce-1 banuiau de a fi in bune relath cu
Nenail. Se lasa anume a fi prins do Nenitt dap(' izbucnirea
rasbotulun, in 1789, dupa cum Grigore al 1I-lea Mica se lasa
a fi pins de Rust in 1769.
Un an inaintea inceperet acestut rasboia, Turch randuise
ca donut in Muntenia pe Noculta Mavrogheni. Acesta se
preface a fi om strasnic a:4
cumplit; ordona sa lose fie-care
eetatan portile sale deschise niiptea, spre a da prilej a se prinde
talharit, pe care ii spanzura in piata, lasandu-le corpurile
sa so legene in aer mar !mite dile in sir, spre ingrozirea Tacatotilor
de rele; umbla el singur, travestit in halite de Tare
--
do

171
sail de popä, spre a prinde pe negutitorii ce vindeat stramb.
pe care apoI fl spanzura pe loc. Indata duph, declararea Msbolulni,
Mavrogheni alcAtuesce o armata din toti vagabonqii
lumei care pradati in chip ingrozitor tara Munten6sch, si le
fagAduesce cUte un galbën de fie-care cap de Neamt ce l'ar
Al exandru Ipsi la n ti.
aduce. Acest bacsis, destul de insemnat, impingea chiar pe
anal vagabonqi la lupta inimOsa. contra Nemtilor, care sunt
bAtuti. in mai' multe intalnifi, de un pasa turcesc unit cu
Mavrogheni. Cu tote en, Mavrogheni [facea Turcilor slujbe
insemnate, ba tocrnai din acéstä pricina, peen prind pica pe
cl,
il parasc sultanului care, fard a cerceta imprejurarile,
ordona s64 tae capul.
Resboiul din 1787 1794In loc ca Austria, adic6,

172
imperatia germanA, s ajute Turcilor, la recucerirea Crrneei
dupa cum le fagaduise atunci cand ii detei minase at
da
Bucovina, Austria se aliaza cu Rusia in contra Tureiet ;Aar
acest a nu era de cat o drepta rasplata a nesocotitei purtan
a Porte]. Ea abuzase de dreptnrile si de imterea dobandita
asupra Mohlovei, spre a rupe din eorpul acesteI taxi o buea
fa mare si frum6sa de pament. Acuma Austria itn imtea
joc ilo Tura, lovindu'l alaturea cu area putere, in protiva
careia Torch avuse naivitatea a credo ca vol. Ii ajutati. Rasbond
este insa reit condus, en tOte et aeunm doue puteri
hiptau in contra Tureilor. Austriarit mat ales stint Mae reft
batuti, F.4 ci inchee cu Turch pacea de la Sister), 1791, prin
care luerurile raman in starea in care fusese inainte de Osboht.
Rusia insa eastiga eate-va vietorit Si dobilndesce prin
pacea de la lag, 1792, cetatea Okeificovulm dincolo do Nistru.
Acest fluviu ineepe a forma marginea despartitOre intre ml
pera tub rusesci si turcesci.
§. 47.
lOsidul din 1801; 1812. Pierderea Basarabiet
prile romdne de la /7.9:e 1806. In acest rastimp familiile
grecesci ce puteau aspira la tronuril6 romane se mai adang
in numerul lor: mai vin Sutesth, Moruzestit, Hangerli, urmasii
ltu Calimah i Ipsilanti. POrto a vea deci tot mat numerost can-
di lati la tronvrile Munteniet si Moldovel, din Omenit pe care
ii credea cu totul devotatt intereselor. !or, si vendarea acestor
tronurt cehu ce dadea mat malt redevenise in deplina inflorire.
Dom nil, jefuiti pe in trecn tele, sehimbati nee( mtenit fa ra nici
un alt motiv de cat acela de a Nee spicnla i barn cu precupetirea
tronurilor romane, jafueah si ei la randul lor pe cat
puteau tarile pe care domnean.ln acest scurt rhstimp de 14
am don-mese in Muntenia 8 Omni si 7 in Moldova. Until din
el" se fblosesee de o fomete mare din Muntenia pentru a vinde
scump gran la popor si a nwe barn din atare daravere. Hangorli
in Muntenia, 1797-1799, gasind darea vacaritultu legata
eu blastam, do sub tin (lomn anterior, scOte cu 50 deptuigi
de bath' o revo-aro a bkistamulut do la patriarhul do
Constantinopole. Capul suprem al bisericei grecesei vindea
dew pe barn iertarea hu DumneQeil. Scotind Ilangerli acOsta

- 173 -
d (re iarna, cilnd Iipsefl cump6rAtorn din Wile straine vitele
sant v6ndute pe nimic; acet ce le ascundeau erau inchist in
cosere i inemtt cu fum de gunoiu si de ardeiu; altora li se
punea un core de fer in jurul capulut, bat6nd pene intro cerc
si cap, ceea co se chema: a cetlui capu; altora li se tar hail
copiii desbracatt, legati eu franghh, prin zapada gerOsa;
tiuilc
aträ aceste nenorociri, care ajunsese a fi regulit In
romfIne, se adaog, pentru Muntenia, prilaciunele lui
Pasranoglu. Acosta era un hot turc vestit, care apucase
domnia Vidinului ; se inOrise acolo si se declarase neatirnat
de imperAia turcescil, (1795), incepnd a prada Muntenia.
Domnit acestei trin : Moruzi, Ispilanti, Hangerli, Sutu, cer
unul dupn altul ajutor de la POrta contra Ira Pasvanoglu.
Armatele turcesci, venite in ajutor, se unesc cu Ordele Int
Pasvan si pradA Muntenia in chipul cel mai cumplit ; intre
altele dau. foc Cralovei, si amenintand Bucuresch in 1801,
fac pe cel mal multi locuiton sri fugii in graba din oras.
Pe atunci Napoleon cel Mare vroia sa cucerOsca Egiptul,
spre a intemeia o puternict stapilnire a Francezilor
pe marea Mediteranil. Turch v6gOndu-se atacati fart nici
un rnotiv de Prantia, en care piMil atunci nici odata 1111 avuse
neintillegen, II declarA r6sboin. Rusii carora im le convenia
ito loc as6(jarea Francezilor in Egipt, propun Turciei
sa o ajute contra lut Napoleon. In schimb insa pentru acost
ajutor, ei cer de la Turci sa recunOscil prin un hatiserif
(decret al sultanultn) eli domnii numiti iii principte sa
nu mat pOtrt fi schimbatl ducat la 7 ant ; acésta spre a mai
stlimpéra jaful eel neomenos criruia erati expuse tarile
mane. Rush mai dobilndesc apoi de la Turcl ca sri nurmIsc-t
domni in Muntenia pe Constantin Ipsilanti, iar in Moldov.i
pe Alexandru Moruzi, ambit partizam ascunsi ai Rusilor, 180'.
Rdsboiul din 1806-1812. Pasta la 1806 politica lin
Napoleon se sehimbase ; el se impacase cu Turch si se indusmilnise
cu Rusia. Napoleon vroia deci sri slribOscil, cat
mai mult pe Rust si do aceea vroia sa facA pe Turci a nestitui
pe Moruzi SI pe Ispilanti, ()monk Rusilor, din principate
Napoleon denunta deci pe domni la Nail cA et, dupa instigatiile
Rusilor, ar transmite Serbilor arme i munith, indemnand
pe Sean la rascOlh in contra imp6ratiet otomane, precuin

- 174 -
si era in adeve'r. Tura, ascultand de Napoleon, destitue pe
Moruzi si pe Ipsilanti, in 1806, inaintea terrninului de 7 am
pe care se obligase a'l lasa in scaun. Rusia declara resboi
Turciel, pentru acésta calcare a invoielei.
De abia se incepuse rasboiul, si Napoleon, in schirnbatOrea
lul politica, se impaca iar cu Ruii, la a Tilsit, in 1807.
Prin tratatul incheiet aice, Napoleon convine cu imperatul
Alexandru a imparti intre el imperatia otomanã, i anume
Rusia st iee Wile romane : Frantia, Albania, Moreea si Cadia
; iar Austrier sal dee Bosnia si Hertegovina. Cand aud
Turcii de ac6sta trädare a Francezilor care, dupa ce ii incurcase
in rasboiti cu Rusia, acuma se aliaa cu dusrnanii
lor, el perd off ce incredere in Napoieon. Rasboiul se traganeza
inea 5 ani, find condus cu moliciune atat de Tura
cat si de Rust Mit, 18,12 insa, generalul rus Kutusoff repurtka
o isbanda care face pe Turd sa dorésca incheierea
pacel. Rusii insrt cereat, ca prat pentru impacare, ambele
tan romane, pe care Turcii refuzaa cu sthruinta de a le
coda. Napoleon care se stricase iar cu Ruii sthruesce mult
la Turd srt nu se impace, ci s urmeze razboiul mai departe.
Turcil insa care nu mai aveart nici o incredere in
vorbele lui Napoleon, veclend ea, Rusil reduc pretentiile lor
numal la jumatatea rasarit6na a Moldovei, asa numita Basarabia,
el consirnt a o ceda Rusiel, prin tratatul subsemnat
la Bucurescl, in 28 Mai 1812. Ast-fel pierde Moldova iarasi
mai bine de jurnatate din teritoriul el catra Rusi, dup6, ce
pierduse mai bine de un sfert catra Austriaci. i cu tOte.
aceste Rusii se declarase de proteguitoril tarilor romane-
Pentru a rasbuna calcarea din partea Turcilor a hatiseritului
invoit de ei in 1802, declarase Rusia rasboiti Portel. §i
acuma, dupa izbandrt, in loc de a se despagubi de la Direr,
cu care purtase rasboiul, ea pune pe Romani sa platésca
cheltuelile, pe Romani in favOrea carora ea se prefricuse a
se bate cu asupritoril ion
In tot timpul rasboiului, niie romane fusese ocupate
de Rusi si tratate in chipul cel mai barbar. Cererea do salahori
pentru lucrarea inthriturilor si mai ales acea de nenumerate
care (15 20,000), luate tocmai in timpul muncel
campului, rapind bratele de la lucrarea ogórelor, ameninta,
pe popor cu fOmetea. Armata, cu totul nedisciplinata, co-

175
mitea abuzurile cele mai nesuferite. Pe langri aceste Rush
mai impuneau tarilor romane o suma (1e contributil : 4,000
de galbeni pe Julia, generalulm Miloradovici, alto sume mari
pentru ziklirea spitalurilor ; un imprumut siiit de 1,200,000
lei de hi. boieri ; alta contrilintie de 2,000,000 de lei ceruta
de generalul Kutuzoff ; contributia fanului 12, in natura 1/2
in bani, 2,000,000 de lei, si altele nenumerate. Administratia
rusasca era apoi de o coruptie inspaimantatore : 'noel)
a se vinde boieriile pe bath. Rush randuesc cate un ofiter
pe langa ispravnici, pentru a privighea incasarea darilor :
acesti ofiteri, unindu-se cu ispravnich, despOe tara iii mudul
cel mat neomenos, neindraznind nimene a se atinge de Oirie-
liii imperateset. Rush mai introduc apol 0 moneda fahja cu
curs obligatoriu, prin care plateit numai pe jumatato valerea
obiectelor cumpOrate de ei.
Tote aceste suferinti 10." grisira insrt culmea lor cand
-Romani] vedura cit li se rapesce o parte din tara. Boierii
Moldovei trimit !a Porta un protest, de asta data fOrte ghibacin
alcatuit, in care boierii se prefac6u a apera interesnl
Portei, afatand acesteia tOte piedicile in tribut i aprovisionari
de la Moldova pe care POrta le ar incerca, cedand
Basarabia. Napoleon insa pierdend rasboiul cu Rusia, impere
tul Alexandru ajunsese stapanul intregei Europe. Cand
Turei vroira sil. aduca chestia Basarabiei inaintea congresului
de Viena, diplomath austriaci ii sfatuira sa nu mai
incerce un lucru peste putinta.
§.
Ultimile (lOmidi famtriote *).
Ion Caragea e oranduit domn in Muntenia din dragoman
co era la Constantinopole. El pune sa se alcatuOsca o
condica cu legi adunate din diferite isvóre, condica redactata
in limba grecescii. Intrebuintarea acestei limbi in justitia
tarei era cu putintil; intru cat toti judectorii fiind boieri,
o cunosceah. Caragea insil nu at61)tri implinirea celor 7 am
*) Muntenia Moldova
loan Caragea 1812-1,18
Alexandru Sulu 1818-1821
-IS.
Searlat Caliinah 1812-1819
Mihail Sutu 1819-1821

_
176
ce avea dreptul a sta in scaun, conform hatiserifului din
1802, pe care Turcii acuma II respectau cu sfintenie, si paräsesce
de o data tronul, tugencl in Italia. Cauza acestei
fugi era mai ales nelinistea provocata prin elerie, adeca societatea
secreta care impiginea pe Grad la rëscola in contra
Turcilor. Aceastä liga era favorata pe ascuns de Rusi incat
Caragea era pus in positia de- a nemultami sau. pe Rusil a
tot puternici, saü pe suzeranul seu. Apoi el comisese jafuri
fOrte marl in Muntenia care compromisese positia lui.
Boieril, v'edend fuga lui Caragea, cer inca pe al unci
Ion Caragea
domni nationall, argumentand mai ales, ca domnii roman)",
avendu-si tOta starea lor in tara, nu ar putea-o parasi, precum
facuse Caragea, i deci ar fi chiar in interesul Portel
a se restabili in Wile romane domniile pamOntene.
In Moldova domnia in acest timp Scar!at Calimah; care
si el intocmesce o condica de legi. El pune sa o traduca in
grecesce, dupa condica civila austriaca, -de catra liristian
Flechtenmacher, doctor in drept german, adus in Iasi Inca
din 1811 de boierii Lascarache i Grigora Sturza, ca invëtator
pentru copiii bor. Flechtenmacher savêrsesce acéstä

177
lucrare impreuna cu legistul grec A nania. El fusese insarcinat
a o pune i pe rornanesce, ins fu impedicat a o face.
Calimah este scos in 1819 la implinirea celor 7 ani de
domnie.
Turcii randuesc in locul lul Caragea pe Alexandru Su fu ,
si in locul lul Calimah pe Mihairt Sulu. Fiind nevoiti a respecta
tratatele cu Rull, prin care se obligati a lasa pe
domnil romani in scaun eke 7 ani, i deci ne maI putendu-I
schimba asa de des, el hotaresc prin un firman ca numal
patru familii grecesci sa mai aiba dreptul a se sui in sca-
Searlat Calimah
unele romane, anume familiile Scarlat Calimah, A lexandru
Su fu, :Villain Sulu fi A lexandru Moruzi. POrta vroia tot-odata,
prin pastrarea tronurilor acestor familil, pe deplin devotate
el, sa tae i intrigile rusesci, care sprijinind pe Greci,
isi Meuse intre el o multnne de parti(lani i aduceati adeseoff
in tronurile romane domni greci devotati intereselor
rusesci.
Tocmal insa cand Grecif cre(luse a ati pus definitiv
mana pe tarile romane, se radica acea furtuna, care trebuia
Xenopol. 12

178
sd scape aceste ttiff de stdpanirea lor i s recheme la viatd
spiritul romanesc, ce pdrea stans i inadusit de atata timp.
Acesta fartund fu revolutia grecésca.
Pe timpul lui Alexandra Si Mihaiu Sutu miscarea Grecilor
spre libertate se intilresce din cji in th. Tarile romane,
ce erail aprOpe cu total grecite, erau mai ales local uncle
se pllinuiail tOte uneltirile bor. Ele slujau ea loc de scapare
pentra Grecii prigoniti de Taro; in ele se organizau bande
de voluntarr greci numiti palirari (voinici) ; aici se adunau
banii trebuitori, cei mai multi storsi de la Romani prin manoperile
domnilor greci, care erart inima i sufletul eterjei.
Revolutia grecesca, izbucnesce in anul 1821.
§ 49
Rezultatel e domnieT Grecilor in Virile ronnine.
Starea politica'.PeriOda istoriei tärilor romane, care se
intinde de la 1711 1821, samend in privirea sistemului ochrmuirei
cu acele anteriOre, de la supunerea sub Turd inainte.
Schimbarile domnilor se fac tot atilt de repede. Epoca
lanariotd tine 110 ani ; din acestia insd trebue dedusi vr'o
SO ani cat timp täriIe romane fusese ocupate de armatele
rusesci, in deosebitele rdsbOie purtate intro Rusi i Turd.
I:Oman deci 90 de ani de domnie, in care rdstirnp se schimba
in Muntenia 36 de domni si in Moldova 35, pe cilnd bundord.
in E rantia in acelas rastimp se schimbd numai 3 capete
ineoronate, in Anglia tot 3, in Germania 6. In nici o tart%
din lume nu se schimbase domnil atilt de des ea in cele
romdnesci; de aceea nurnai in limba Romanilor se afld
dicetOrea caracteristica: Schimbarea domnilor, bucuria nebunilor",
cddi numat nebunii pot dori vecinicul neastamper, pricinuit
prin schimbarea atat de desila cap ul al statului. Mai bine ii merge
until popor sub un dornn röü, ce sta mai mult timp pe scaunul
Virei, &cat sub 10 buni ce s'ar schimba in grabd unul dupd,
altul. Schimbärile aceste filcendu-se numat din interesal bd.nese
al Turcilor, chiar domnii cob burn' erat nevoiti s jefuiascd
tara spre a multdmi lAcornia turcOscd. Cele cate-va
reforme, incercate de unii domni fanarioti, erau desfiintato
de acei eel inbocuiaü, incdt poporal romanesc se alegea numai
en real, iar binele dispärea.

179
Starea economicd. Poporul, mai ales acel de jos, era
jafuit pe intrecutele dc domm, Turd si Greci. TOO, ocarmuirea
"area o banda de hoti pusi pe capul poporului, spre a'l
despoia. Turch cereu bani la tOte prilejurile. Afwa, de tnbut
ce trebuia respuns regulat, mai erau darun deosebite. pe care
tarile romane trebuiau sa le deie la deosebitele man serbatori
ale Turcilor, precum la acele ale Bairamului si Ramazanului.
Ori-ce dregetor mare turc, cand avea vre-o nevoe
de bam, precum pentru maritarea unei fete sau. plata unei dato-
riT, cerea bani de la domnil tarilor romane, care daca an respundéu
cele cerute, ii se cauta pricinä i erah depusi: Cand
Romanii se ducèu la Constantinopole cu vre-o cerere, trebuiaa
sa vina cu pungi pline de bani, lara de care nici erau primiti
sa, vorb6sca. Mai curios e insa ca chiar cand veniat
Turcii prin t,ãrile romane, cu trebi in interesul Jon, si mi in
acel al Romanilor, tot acestia trebuiau sa platesca onOrea
de a fi primit vizita lor. Li se daruiau blanun scumpe, stofe
fine, ciasornice. cat, trasun ciubuce etc.. etc. On-ce prilej era
bun pentru Turd spre a lua damn de la Romani. Toti banit,
ce se incasau din numerOsele i desele contributii, intrau
In pungile, fie ale Turcilor, fie ale domnilor, fie ale Greciior
ce-1 incuujurau. Nici tin ban nu se cheltuia in interesul tarilor.
Nici poduri peste ape, nici sosele pietruite, nici zidiri
publice, I1101
posta pentru scrison, nici politic pentru signranta
Omenilor. Inteun cuvént ocannuirea acelui timp credea
ea, poporul trebuia sa muncésca spre a imbogati pe ocarmuitori,
si nu ca astadi cä ocannuitorii sunt platiti spre
a ingriji de interesul ocarmuitilor ? Jaful neomenos al poporului
de jos il impingea tot mai mult la fuga din Virile romane.
De pe atunci mai ales s'ail stramutat riml0 Romani
in Bulgaria, !Serbia i Rusia dincolo de Nistru. Boierh insa,
care la inceput fusese persecutati de Mavrocordati, sunt tot
mai mult cultivati de Fanariotii posteriori. Li se iarta (Wile
acele, pe care trebuiau sa lo platésca i ei, sau, (Julia a lor
incasare, li se inapoesc sumele luate sub forma de mile domnescl.
Omenii, ce erati asa de jafuiti nu puteat apoi castiga
mai nimic din munca campului, de Orece- Turcii sileau pe
producatori a le vinde lor pe pretun do nimic, tOte obiectele
de care aveail nevoe, precum : 01, lemne. grftft, micro si numal

180
acele obiecte ce nu le erat trebuinclOse precum boi, yin sau
cera, sat acele ce prisoseat, puteaa sa le vinda aiure.
Starea sociaaFanariotil, *dupil, CO ineerease in zadar
a stapani äri1e romane, bazandu-se pf3 tararli, se intorc catra
elementul boieresc, pe care incep a'l faVoriza in tOte chipurile.
Fiind-ca nu toti boieiii putOil fi numiti in dregOtoril, numèrul
acestora fiind mult mai restrins de cat acel a-I
boierilor, apoi Fanariotii inchipuira alt mijloc de a impartasi
tuturor boierilor folOsele de care se bucurau acei din ei, ce
putéa incapea in dregOtorii ; anume (Meat boierilor tithirile
tutor dregötorii tara functiunea respectiva asa faceaa
ei vornici, postelnici, vistiernici, logofeti, =nal cu numele,
farä ea el sa fi ocupat in realitate aceste functiuni. Dar acesti
boieri titulari se bucuraa de o multime de folOse ; nu
erati supusi la plata birului i chiar cele-lalte dari incasate
de la ei, Ii eraa restituite. Fie-care boier avea dreptul sa
aiba un nume'r de tarani, care erafi scutiti de a plati birul
catra stat, ci'l rëspundeab catra boieri. Numërul acestor Oran],
numiti scutelnici, varia dupa rangul boierier. Boierh erati apoi
apOrati de pedepse rusinOse, precum baterea cu biciul
la scara, ce era pastrata numai pentru poporul de jos. Conform
cu . acest rang, apoi boierii se bucurat de mai multe
drepturi i deosebiri onorifice, care deosebiri exteriOre fa.cend
pe unii sa fie mai mari si mai onora ti decat altii, eraa fOrte
cautate. Se dadeat multi barn domnilor pentru a obtinea asemenea
ranguri de boierie. Numai boierul insamna ceva ;
numai el era considerat, cinstit ; dreptatea se dadea lin' de
preferenta. Poporul de rand era batjocorit, deconsiderat, nedreptatit
hi tote modurile. Sub tarani si mai rëa decat ei
statea Tiganii, robi, consikrati ca vite, brituti, schingiuiy,
ba chiar ucii, fara ca pentru acésta stapanul sa fie privit
drept criminal.
Jloravurile. Moravunile acestui timp erat vrednice de
ris. Nu se lua de loc in consideratie meritul sat capacitatea
cui-va, ci numai titlul sau rangul sCa. Se stabilise regtile
farte severe asupra chipuluf cum trebuiat sa se pOrte Omenil
intre eL Eraa trei clase de boieri. Cea untai, numita protipenda,
cuprindea pe boierii cel marl :
logofetul, vornicul,

= 181
vistiernicul, postelnicul i aga (in Muntenia si marele ban).
Clasa a doua, compusa, din rangurile de paharnic, stolnic,
cornis, sardar etc. a treia din medelnicer, satrar, jitnicier etc.
Boierii din clasa intai aveaa singuri dreptul a purta barba ; a esi
pe strada, in trasun cu 4 cal, numitefaleturi ; acela de a fi
ridicati de subsuori de catra slujitori, cand urcot scarile palatu-
Jul domnesc ; a ti tratati la palat eu ciubuc i cafea ; in fine
a fi rasi la céfil de barbier basa (starostele breslei barbieriler).
Fie-care clasa de boeri purta ea acoperis pe cap cate un soia
de poLcap rotund, numit 4lic, a eärm marime era corespun-
-clètare cu- inaltimea ranguhu. Boierh marl purtat islice asa
-de uriese, ct nu puteat incapea doi in o tthsura,
Intre aceste deosebite trepte de boieri predomniaa
regule fOrte aspre de eticheta. Un boieranas mic saruta pOla
antereulm unui boier mare ; cel de rangul al doilea putea
sal särute mana, iar cei egali din clasa intra se sarutail pe
barbe. Cel mic adresandu-se catra puternicul ,zilel Ii dicea
milostive stapane, luminarea ta, sau cu cuvintele grecesci
evghenestate (prea nobile) ; sau eclambrotate (prea stralucite) ;
iar boierul inalt trata pe cel mid cu epitetele injosibire de
arhonda, fratica sau mouser (fr. mon cher). Cand ii scrieau
unii altora, cei mid spuneau celor mad ; sarutanduli talpile
sunt al madei tale prea supus i plecat rob" ; iar cel
mars sfarsia scrisOrea pdn al duniitale gata". Boierii
cel marl, ce apareau asa de strasnici Omenilor mid, erau
cu totul deconsiderati de domn care'i trata mai rèti de cat
pe niste slugi ; domnh la randul lor deveniaa cu totul mid
inaintea unui pasa ; ei sarutat acestuia mana sau pcila antereului,
nu Indrazneat s stee jos .inaintea lui si if arataa
respectul i supunerea cea mai slugarnica. Fie-care om era
deprins a se purt a mandru Si obraznic fata cu cel mai mic,
far {ay. cu cei marl a fi tarator i lingusitor. In tOte partile
demnitatea omenescã era calcata in picióre ; nu era de loc
rusine a face actele cele mai injosite; ba cel mid se credOü
onorati cand eraa batjocoritl saa chiar batuti de cel mai marl.
Cultura grecescd. Predomnirea elenientului grecese se
arata si in cultura tarilor romane. Limba grecésca era limba
de moda a timpuluT ; tOta lumea care vroia s treea drept
mai deosebitä, trebuia sa o vorb6sca, (cam asa cum e astadi
:

182
cu limba francPza). A cei din boien, care cunosceau grecdsca
antica, erau considerati ca fOrte invetati. Toti boierii sciind
grecesce si numai 61 puténd ocupa functiuni, se intillege elm
de Caragea si cu Calimah aü creclut ca. pot redacta codicile
lor de legi in limba grecésca.
In bisericile man si bogate se slujia in grecesce numai
in cele sarace se pastrase limba romana, de la introducerea
ei sub Mateia Basarab i Vasile Lupu. In seOlele superiOre,
asa numite academii din Bucuresti si Iasi, se propunOt tote
materiile in limba grecésca moderna. Numal acei eievi deci
puteat sa se folosasca de cursurile acelor sc6le, care scieaü
grecesce de acasa, fie ca eraa nascuti din paring greci, fie
ca se tinea in casele lor cate un pedagog de limba grOca.
De aceea, aceste academil eraa cercetate aprOpe nuniai
de fiii de boeri sau de Greci, Poporul de jos inveta carte
in scelele de preotie, in care se preda cetitul si serisul
limbei romane.
De si se propunea multe materii in academiile grecesci
(limba grecesca moderna i cea antica, limbile latina, tranceza
si
italiana ; retorica, logica, morala, metafizica ; aritmetica
algebra, geometria, trigonometria ; geografia, fizica, sciintile
naturale, medicina poporana .si teologia), t6te silintele profesorilor
greet se indreptat asupra limbei grecesci. Gramatica
acestei limbi, apol retoriba sau arta compunerei scrienlor
sat a discursurilor, se petrecOü in timp de 10 -12 atii. Invètatura,
cu care se alegeau elevii academiilor grecesol, era o cunoscinta
destul de temeinica a limbei -grecesci moderne; arare
off si a celei antice. Se mai inveta putina latina si franceza,
ceva sciinti, mai ales maternatica; dar aceste din urma
cunoscinti eraa superficiale. Ca rezultat dee: invetamOntul
grecese dadu r6de fOrte slabe ; el nu sluji spre a desvolta
mintea Romanilor, ci avu numal efectul de a instraina o
buna parte din popor de limba i cugetarea naionala.
tn efect insemnat al cultureY grecesci fu indreptarea
Romiinilor carg Frantia. Anume aprOpe tot): principii fanaricot1
fusese dragoman): al Portei ; deci cunosceail fOrte bine
limba diplomaticg, care de la epoca lui Ludovic al XIV-Iea,
era cea francezsg. Toff Grecii, care aspirail la postul de dragoman
§i apoi de domn in ilrile romiine, invOtail pe fiii lor

183
limba franceia, fie cil
(lascgli franceji in casele lor, fie trimetindu'i
in Frantia. Gxecii, (land tonul in Cari le romane, Introduserg,
moda invqsaturei limber franceze. Mai multi boieri romani
de la inceputul seculului al XIX-lea tin profesori franceji
in casele lor, §i in anul 1803, intMnirn pe un fill de boier,
Bogdan, invetând dreptul in Paris. Mai tir1iui trezinclu-se in
Romani consciinta ca sunt un popor de viVi 1atin, ei se apropierg
§i mai mult de Frantia, §i Incepu acel curent puternic
carli civilisatia francezii, care transforrn'g fata tririlor române.
§ 50
Cultura rouninéscii in epoca Fauariotsilor.
Din fericire pentru Romani, alaturea cii cultura grecosca,
se mantrne in destul de vie si de puternica i o cultura romanêsca,
continuarea acelei desvoltate in v6cul al XVII-le,
in urma introaucerei limbei romane in biserica ; ba in Transilvania.
nisce imprejurari, particulare acestei tari, adusera
chiar o noua i puternica inflorire a literaturei nationale
romane.
Cu !tura ronuinescd iz Transilvania. Transilvania cacluse
sub imparatia Austriei in 1699, prin..pac.ea incheieta la Carlovitz.
Cat timp tara statuse sub Turd, acestora le era indiferent
ce soit de credinta cr3stinä era impartasita de popOrele
ce o locuiaa (Rornanil 3 t) Ioc§l, Unguril si Sasii protestantI).
De indata ce Austriach catolici pusera mana pe
Transilvania, ei cautara sa restranga pe cat se putea doctrinele
protestante i sa latasca catolicismul. Ei vroira sa
intrebuinteze, spre latirea acestui cult, pe Romani, ademe
nindu-I a trece la religia lor, cu fagaduinta de a fi ridicat"
din starea decaduta in care se aflail, si a li se da o egala
indreptatire in tara cu popOrele domnitOre. Romanii se lasara
sa fie atrasi, si parte din ei, aprOpe jumatate, incheierrt
un act de unire cu biserica catolica (1701). Romanii aces ia,
unifi sau uniati, se deosebesc, prin dogmele lor, de acel ortodocsi.
Ca si catolicil et recunosc pe papa de cap al sericei
; marturisesc ca sfantul Duh purcede si din Fiul, nu
nurnai din Tatal, cum cred Ortodocsii si admit purgatoriul,
adeca un loc, pe ceea lumP intre raia si iad in care ce ce

184
nu au comis pecate marl se pot curati (purga) de ele. Slujba
religiOsa se face insa la Romanii uniti in romanesce, nu in
limba latina, ca la Cato licI, i formele exteriOre ale slujbei
dumnezeesci (imbracarea preotilor cu vesminte, esirea cu
sfintele daruri etc.) se- saversesc dupa ritul ortodox.
Cato licil pentru a face ca Romanii sa priméscit mai
deplin credin lor, trimisera mai multi tineri teologi roman!
la Roma, spre a'l inveta acolo credinta catolica in colegiul
Iezuitilor. Dintre acestia, cei mai insarnnati sunt : Samuel Micu,
Gheorghe Shield si Petru Alton Acesti trei luceferi ai culturel
Romanilor de peste munti, nu se ocupara insa in Roma
numal cu studil teologice. 'Transportati in marea cetate,
din care poporul roman ii tragea originea, ei se pusera pe
studiul istorier i, intorcendu-se in Transilvania, se apucara
de scris cercetari istorice i limbistice asupra poporului roman.
Micul scrise Grama(ica romdnei cu Were latine;incal
o mare si intinsa lucrare istorica asupra intregului nein romanesc,
intitulata Cronica Romdnilor; iar Petru Major un
studiu amaruntit asupra originer poporului roman in Dacia
Traiana, intitulat Istoria peutru inceputul Bomtinilor. In aceste
lucrari, toti trel invetati desvoltau Inca mai deplin
cu mai multe dovezi decat cum Meuse scriitorh din principate,
ideile fundamentale pe care se razima desvoltarea poporului
nostru :
1) CA suntem coboritori din marele popor roman.
2) Ca toti Romanii din tOte tarile locuite de el, de si
despartiti politicesce tot un ném sunt.
3) Ca am stat in Dacia neclintiti de la colonizarea 1111
Traian pana in lilele nOstre.
Mai ales un lucru- se sileau acesti scriitori sit puna in
lumina : adanca decadere in care se afla poporul roman pe
vremile lor i rusinea cea mare pentru el, de a fi caclut asa
de jos, cand se coborea din o origine atat de ilustra. AcOsta
idee, patrunclend tot mal mult in mintea poporului roman,
Ii impinsa a Linde tot mai mult catra progres, spre a se
inalta iar acolo de unde se coborise.
Ilevolutia lui Iloria, CtoFa Si Crionu.Romanii insa
trasera, din unirea lor cu biserica catolica, numal acest folos
teoretic i cultural. Pentru viata lor de tae zllIe, pentra

185
interesul practic, unirea nu le fu de nici un ajutor ; cad de
si impëratul, preotii catolici i ocarmuirea gerrnana vroiail
sa deie i Romanilor tOte drepturile in Trarr ilvania (acele
de a alege deputati la dietä si a lua parte la legislatia Orel' ;
acele de a ocupa functii publice, de a poseda pArnOnt in proprietate
etc.). Ungurii i Sasii se opuneail din tote puterile,
pentru a nu pierde folósele, ce le tragal din asuprirea poporului
roman, ce lucra la ei ca robi. Tao propunerile de
imbunatatire a sOrtei Romanilor, facute de guvernul austriac,
Horia.
erat respinse de dieta slvTaniei, rancompusa minim din
Unguri si Sasi. Romanil died ii vénduse, Para nici un folos,
credinta stramosascä, primise unirea cu catolicii, Para ca sOrta
Ior sA se imbunatatasca. VOIrend ei C. cu binele nu pot sA'si
indrepte starea, se hotarira stt recurga iar la revolutie spre
a ajunge acOsta inta.
Revolutia izbucni in 1 7 8 4, pe cand domnia imOratul
bine-voitor catra poporul de jos, Iosif al II-lea. Acesta vroia

186
numai decat sd lilvreze pe tärani din lanturile särbirei, adecd,
sä .le
dea voia liberei stramutdri. Ordinele sale in atare privire
furd puse la o parte de autoritritile unguresci ale Trailsilvaniel.
Neculai Ursa Horia, Oran din cotuna Albacul, se
intelese cu a1i dol Want, Closca i Crisanu i rdsould poporui
contra nobililor Unguri. Romanii, avénd de rösbunat
nedreptäti i asuprin seculdre, pornesc cu mare furie contra
Ungurilor, ii tae i ii mdcelaresc, dau foc loouintelor lor si
vroiaü sa starp6sca, cu totul n6mul cel uricios al Ungurilor
din t6ra lor de bastind. Iosif al II-lea, care era pe atunci
incurcat in un resboiti cu Glenda, e nevoit sä astampere
rascola, pringènd pe copiii el si dandu'l mortii prin muncile
rotil. Totusl el rectinoscu dreptele cereri ale taranilor romani),
decretand ca ei sa fie; de atuncl inainte, liberi a se strainuta.
nude vor vroi, sd se pótd insura fard invoirea stdpanului
si sil se pita deda i la invetarea sciintelor si a mestesugurilor
k1785). De atunci inainte poporul roman din Transilvania
se dadu tot mai mult la invëtaturd i addpandu-se
cu ideile rnarilor sëi invëtatori, desvoltd tot mai mult in
sufletul sal simtimintele patriotice i nationale. Din Transilvania
mai multi invqati vor trece in tarile romane, ca
profesori, care vor activa i aice reinvierea iubirel de tara.
Cullum rodne'sca in Muntenia fi Moldora.In t ot decursul
epocel faniiiote, miscarea culturala romanesca se mantine
alature cu acea grecésca. Asa dacit in bisericile bogate
se slujia in grecesce, in cele sarace slujba se fdcea in limba
romand ; daca in sakine si la curte Se vorbea grecesce, limba
obicmuitd de intalegere a poporului era cea romand ; docutnentele
se redactati in deobste in limba nationala, chiar sub
domMi acel ce nu o vorbeati de loc ; cartfle bisericesci urmat
inainte de a se traduce pl., romanesce si mai multi scriitori
romani asternéu pe hartie, tot in limba lor suferintele poporului
roman sub domnia straind. Ast-fel in Muntenia gdsim
o cronicti anonimei de la 1680 inainte, apol cronicile serise
de Badu Grecenu si de Itadu Popescu ; iar mai tarcliti
catra sfirsitul epocel fanariote, gasim doi cronicari fOrte insdmnati
; Dionisie Eclesiarcul si Zilot liontinul, care scriu cu
multd caldura, iubire de tart i indignare contra Grecilor,
suferintele suportate de Romani de la el. In Moldova isto-

187
riografia se mantine, in intaia parte a epocei Fanariote, aprOpe
la inaltimea la care ajunsese sub Tireche i Miron Costin, si
anurne prin cronicarii Neculai Costin, Axinte Uricarul, loan
.iieculcea mai ales, care pretutindene dojänesce pe Greci si
plange tam lui de nenorocirile pe care e nevoita sa, le sufere
din pricina lor; apoi urmkä Neculai Mustea tot atat de protivnic
Orecilor, o cronica anonima ce a fost tradusa in grecesce
de A lexandru A miras, loan Canto i in sfarsit ultimul
cronicar moldovan Lnache Coyllniceana, care incetéza, descrierea
evenementelor cu anul 1774. De la el inainte, istoriografia
in Moldova apune, tocmai in vrernea ce ea revine la o noua
inflorire in Muntenia, cu DioDisie Eclesiarcul i Zilot Romanul.
Dar lipsa cronicarilor este inlocuita in Moldova cu produceri
literare de alta natura, precum cu vestitul necrolog (cuvént
de inmormantare ) asupra lui Stefan cel Mare, alcatuit de un
necunoscut pe la sfarsitul vécillui al XVIII-lea. Acest cuvént
este fOrte frumos, plin de inminunare, pentru 1Tiar6ta figura
a.eroului moldovan i respirand pretutindene cea mai ardetOre
iubire de tara. S? mai gasesce si un cuvent al unui taran
ctara 1.)al, in care ac..*ia sunemustrati pentru modul curn
ei exploataü munca taranului, precurn si mai multe satire
contra Grecilor.
In afara de aceste scrieri, care eraa forte cetite de po
porul roman, de si nimene nu indraznea sa le tiparésca, ca
unele ce eraii indreptate contra Grecilor, se mai infiintaza. catra
sfarsitul epocei fanariote niste scOle rornanesci, de caracter mai
inalt decat shnplele scóle 'de p eotie. Asa in Moldova se infiintazA,
la Socola langa Iai, o &AKA de catehezie (1804) adeca
de preop mai inaltiL in care se inveta i istoria, limba latina
si gramatiea. Gheorylte Asalci, fiul preotului Leon Asaki, ce studiase
in Lemberg, Viena si Roma, deschide la Iasi o scOla
pentru formarea de ingineri hotarnici, (1813) i o scOlA analOga,
este deschisa in Bu curesci de catra invétatul Roman din Transilvania
Gheorghe Lazar (1816). Era nevoie a se inffinta sae
de inginerie in limba romana, din pricina multelor procese de
delimitäri de moii, pentru limpeclirea carora se simtia nevoia
unor ingineri hotarnici. Acestia insa trebuind sa lee cunoscinta
hotarelor mosiilor din vechile documente romanesci, trebuia ca
pregatirea lor sciintifica sa se faca in limba romana. Din acesta,
nevoie insa se vede cat de putin serios era studiul materna

188
ticilor in scOla grOca, de Ore-ce cu tOn artimetica, geometria,
algebra si trigonometria, ce se inveta in scOlele grecesci, nu se
ivise nici un singur inginer hotarnic grec. Lazar insa, crescut
in ideile nationale i patriotice ale lui. Micu, inca1 si Major,
intretmea, in lectiile sale de matematici, i cursor! de
istorie si de limba rornan6sca.
Gheorghe LeAr.
Aceste inceputuri treziah tot mai mult, in poporul
romanesc, dorinta de a se desvolta dupa propria lui fire,
de a da o mai mare intindere studiiPor in limba nationala ;
dar Grecii se opunki la stars latire a mintei romanesci.
Re'sturnarea domniei fanariote inlatura acèsta piedica si (IAdu
un avant outernic c-91.4-21rei nationale

PARTEA 111-a
ISTORIA CON TIM PURANA
(De la revolu(ia tel Tudor Vladimireseu ptinel in Vele nOstre)
(1821-1881)
CAP. XIII
§ 50
Revolutia ha Tudor Tladimireseu.
Rased la Greeilor contra imperdfiei turcegi. Grecii care-
6.4use sub Turd, mai ales de la cucerirea Constantinopoleir
1453, nu putuse lid odati s se deprincla, cu jugul turcesc
§i cautati necontenit s se riiscOle. E erati sustiauti in tendintele
lor pun multimea de Greci bogati, riispanditi prin
deosebitele ora§e marl ale Europel. Se organiza in curand o
lig nationalli, Eteria, care avea de scop ernanciparea Grecilor
de sub strtpanirea mahometanrt. Se aduna sumi marl de bani,
la care contribue §i natiunile europene apusene care credeaU
ca.
trebue s platésca o datorie de recunoscilita catrii stra-
nepotil acelui popor, din scrierile ciiruia Europa supsese spiritul
el de regenerare. Cu tote ca' popórele vedeil cu orhl
buni acestg incercare, guvernele Europel nu puteail st o sprijine,
Cad ele, spariete de marea revolutie franeeza, incheiese
Intre ele o degiittnl, sidnta alianfd, menita a inabu§i spiritul
revolutionar, orl uncle s'ar manifesta. Poporul rusesc, care uri de
mórte pe Turd, vedea cu placere organizarea rascOlei grecesci
chiar in sinul ski, in Basarabia ; dar guvernul rusesc nu putea.
sa"
o- sprijine fati§, tot din cauza sfintei aliante.
Alexandra Ipsilanti un maior din armata rusasa, fifl
de domn grec din principate, organizaza ritscOla Grecior in

lcio
Basarabia si tre ce, cu un corp de armata, Prutul in 1821
este primit in Iasi de Mihail Sulu, i Turcif de aid sunt
macelaritl ; dupl aceea scobOrá call Muntenia, unde, murind,
tocmal pe atunci domnul acestel ärI Alexandru Sulu, Muntenia
ramasese farl stapan. Pana la sosirea lui in Bucuresci,
Alexandru Ipsilanti nurnesce in Muntenia ea locotiitor al set,
pe capitanul lordachi.
Revolutia lui Tudor VladimirescuRornitnii, vëdênd el
se pornesce din tarile lor o raseOla, care putea st alba ur-
Tudor V ladimiroscu.
marl cumplite pentru el, protestdza, contra miscarei lul Ipsilanti,
facend i ei o revolutiune, insa nu in contra Turcilor
ci in contra Grecilor. Indata dupa ce Alexandru Ipsilanti esa
din Iasi catra Bucuresci, boierii Gherghel i !strati din Bo-
-

191
tosani rascOla satele asupra Greeilor. Fiind-ca multi boierf
romani erau grecitl, apoi rascóla taranilor romani nu prea
alegea pe Oreci de boieri, prada Si jafuea pe unii _cat i pe
altll, vroind sa rasbune ast-fel suferinte:e, ce le indurase atata
vreme. In acelasi tirnp in Muntenia, se face o miscare
identica, insa mult mai insernnata. Tudor irladimirescu,ofiter
in armata lui Iordachi, este insarcinat din nartea acestuia
sa se duca catra Serbia, spre a provoca Si acolo poporul la
rascOla. Tudor in loc de a sluji scopurilor grecesci, cum trece
Oltul, rascóla si el pe tarani i anume in contra Grecilor,
si pentru a'i atrage mai curand catra sine, if scutesce de
douè dari asupritOre, vdcdritul si. vindritul. Taranii ii incun-
jura in numer de 10,000 il numesc 1 udor udási p16ca cu
el catra Bucuresci, jafuind in calea lor pe totl boieril sau
Grecil ce'l intalnemi. Tudor scrie 0 scrisOre catra Turd in
care le arata ca el nu s'a resculat in potriva lor, ci in potriva
Grecilor si a boierilor, care sug si mananca tara. De
agemenea scrie i catrã Rusi. Alexandru Ipsilanti, ingrijinclu-se
de miscarea lui Tudor, il clijaina la consfatuire, in care Tudor
ii spune verde. ca Romanil nu'si put pune in pericol tara
lor pentru interese straine : c in Grecia este locul Grecilor,
iar in Romania acel a Rornanilor. Alexandru Ipsilante, pentru
a scapa de opozitia lin Tudor, il atrage intr'o cursa sid
u-
cide ; armata lui se imprastie si Green raman stapani iartsi
pe situatiune. Turch, venind asupra Grecilor, Ii bat la bragr4ani,
de unde Grech fugind la Iasi, ultimele lor ramasiti.
sunt sfaramate la Sculeni. Turch netiind sania de declaratiile
Romanilor, ca ei nu se rasculase contra donlinatiunet otomane,
ci in contra Greeilor care'i despoiau. daü foc Bucurestilor
si Iai1or, ceea ce provdca fuga unei marl parti din
poporatiune, asa numita bejanie.
Revolutia lui Vladimirescu avea mai intaia un caracter
social, de ore-ce vroia s ca§tige cate-va drepturi pentru popor
contra clasei privilegiate a boerilor ; era Inca §i nationala,
intru cat era indreptata contra elementului strain al Grecilor
§i in sfar§it mai avea §i un scop politic, adeca tindea la schimbarea
feliului ocarmuirei, pe care vroia s'o incredinteze unor
domni din tara. Ea izbuti insa numai in aceste done' de pe
urma punte, raspingend pe Greet' din tara §i de la guvern.

192
Cat despre privilegiile boierilor, ele ramasera pea tinse ; ba se
intaririt inca §i mai mult prin regulamentul organic.
Domniile pdméntene.Turcil,vNênd ca Grecii s'ati res
culat, tin sama de cererile Rornanilor i restitue iarasl in
scaunele romane domnia pamëntOna, pumlnd in Moldova, pe
loan Sunda Sturza iar in Muntenia pe Grigore Itica la 1822.:
El dornnesc numal 6 ani, papa la 1828, cand isbucnind rasboitil
intre Rusi Si Turd el esa din scaun. In cursul domniel
lor ail de luptat cu marT greutati : mai inthia cu lipsa mare
de bani, fiind riie stórse i sal-Mite prin trunele turcesei
ce inabusise revohitia grecesca. Apoi ei vroind s i mai taie
unele din privilegiile boierilor mari, fac ca acei ce esise din
tail, la isbucniroa revolutiei grecesci, sit nil voia :in, a reintra
in ele i sa, se apuce de uneltiri i tanguiri ca tri Rusia pentru
a'i scOte din tronuri. Totusi ei ieft 6re-care in sari pentru
ridicarea stare! Munteniei i Moldovei, mai ales in ce privea
invetamantul in limba rornana. Dar t6te inceput urile lor sunt
nimicite cand intra armatele rusesci in principate.
Rásboial terminal prin pacea de la Adrianopo P.Murind
imparatul Alexandru I si urmandu'i Neculai 1. (are nu se
credea atat de legat prin tratatul sfintei aliante, i
e care nu
el il iscalise, ci tatal sett Neculai, se hotarasce a face pe
placul poporului rusesc si a ajuta revolutia grecesca. El declara
rasboit Turcilor i dupa ce ii bate in mai mite locuri,
II silesce sa subsemneze pacea de la Adrianopole in 1829,
prin care se stipuleza :
1) Neatarnarea Greciei.
2) Plata unei contributiuni de rasboia de 10 milioane
de galbeni, pana la istovirea careia Rusii se mantie ca zalog
principatele romane.
3) Turcii sa se oblige, a requnOsce de bune regulamentele
administrative pe care Rusii le vor face in principate
in timpul ocupatiunei bor.
Plata celor 10 miliOne, nefacendu-se de cat in 1834,
Rusii pastrara ocarmuirea principatelor romane de la 1828,
cand domnii Sandu Sturza i Grigore Ghka sunt nevoiti
parasasca tronurile, i pana la 1834, cand Rusif esa din tarile
romane. Muntenia si Moldova statura deci 6 aril sub
administratia rusasca.
s.

13 --
§. 51.
Regulamentul organic td domniile regulamentare.
Begulamentnl organic fi ocupitia masa. Rusil, in
timpul ocupatiunei lor, intreprinsera reorganizarea principatelor
romane, care era din cele mai rele. In 1832 regulamentul
era gata si se puse in lucrare; iar in 1834, cand el se
retrasera din principate, obligara pe Turel a recunOsce de
valabil acest regulament, prin tratatul de la Petersburg. Noua
organizatie introdusa de Rusi era in multe puncte un progres
insemnat asupra stärel vechl. Anu me veniturile Orel
in loc de a curge nurnai cat in pungile domnilor, erah intrebuintate
la intimpinarea diferitelor nevol ale Wei ; asa
afara de sae, se organizaza justitia cu judecatori
pltii
de stat ; se iaa masurl pentru a face sosele, poduri, a se
ilumina orasele, a se organiza o mica armata. Se infiintaza
cutitle -sateSci (un fel de case de exinornie pentru sate), coerele
de rezervii, uncle se depunea in min manosi cate o
parte din recolta, care sa indeplinesca nevoile in anil de lipsä.
In deobste acest regulament tinde insa a favora clasa
boierilor. Tót.i darile acele, la care erat supusi i boieril in
timpurile mai vechi, precurn oeritul, vacaritul, vadraritul etc.
sunt suprimate si se pastreza numal darea taranésca, birul, cate
30 lel vechi pe an de familie. Prin acésth masuit se scutesc
absolut boierif de darl, un principiu ce pana acuma nu
fusese cunoscut in Virile romane. rbirea taranuldi este in
aparenta desfiintata, adeca i se da voie de a se muta ; dar
stramutarea taranului de pe o mosie este incunjurata cu atatea
greutag, in cat invoirea acésta devine iluzorie. El trebuia
sa platesca darile pe 5 ani inainte Si s lese in profitul proprietarului
casa i gradina, fara despagubire, pe langa alte
indatoriffingreuetOre. Claca saü boierescul, adeca obligatiunea
taranului de a numci proprietarulul, pentru dreptul de
a trai si a se hrani pe mosia lui a fost rnantinuta. l'aranul
era obligat sa lucreze 24 i1e pe an ; insa munca ce i se cerea
sa faca in aceste clue nu se putea indeplini nici in 60. De
exemplu : el trebuia sa muncésca cate 30 de prajini de secere
pe cli; in acest secerat intra i stransul i caratul la arie,
asecjarea snopilor in girecll, acoperirea gireclilor cu stuh,
Xenopol 13

194
care trebuia sal tae i sal aduca de la baln, care tote aceste
fara indoiala nu puteaa fi indeplinite inteo singtirh
di. 'prang dee! suportau bite greutatile statulul; de drepturi
insa nu se bucuraii mai de loc; astfel nu puteau sa in tre
in functiuni, si de aceea le era inchisa si scUla mai inalta
din Iasi, unde erail prirnii pe langa fii de boien, numal a-
cei de preoti, negutitori i mazilh. Taranit puteaii inveta numai
in scólele popesci, incat puteau deveni preuti, Si apot
fiii lor, in a doua generatie, invetail mai departe. pranit nu
puteaa inainta in rangurile militare si primeau pedepse corporale,
bataia cu biciul de catra calau, pe cand boierh erau
de obiceia surguniti la vr'o manastire.
Domniile reglemental e. Sub acest nume sunt cuprinse
domniile instituite in tarile romane in timpul cat a avut putere
de lege in ele regulamentul organic. Aceste domnii sunt
in nume'r de trei, douö in Muntenia: a luf A lexandyu Ghiea
1834-1842 si a lui Gheorg he Bibesca 1842 1848, si una in
Moldova, acea a lul PIihai Sturza, care se prelungesce in tot
decursul cat tinura ambele domnit muntene ; ba domnul Moliluye!
nefiind rästurnat de revolutia din 1848, precum se intampla
lucrul en Bibescu, Mihaiu Sturza ramane domn [dna
in 1849.
In tot decursul acestor domnit se petrec doua serh de fap.
te paralele; pe de o parte Wile romane propasesc pe calea
reformelor si a culturei; pe de alta, ele surer tot mai
mult amestecul Rusilor in conducerea daraverilor bor.
Asa in Muntenia sub Alexandru Ghica, se ieti m asuri pentru
infiintarea unor pichete de paziton pentru strajuirea malului
Dunärei; se hotaresce alungarea vagabondilor peste granita ;
se dispune o regulata tinere a actelor stare! civile (acele ce
constatati nascerile, casatoriile i mortile); se hotaresce ca
nimene sa nu mai pOta intra in slujbe Para atestate din
sage. In 1836 se declará Bräil de porto-franc, adeca marfurile
puteaa intra in el fara a plat yam, pe care o plateau
numm la impartirea lor in tara; se randuesce o comiste pentm
unificarea
masurilor; se face un regulament al farmaciilor,
cerêndu-se de la farmacisti cunoscintile trebuitóre; se opresce
explOtarea i stricarea Odurilor manastiresci.
Sub Gheorghe Bibescu, se a tribue o parte din economiile
realizate de ocarmuire la rascumperarea robilor tigani; se

195
sporesce nume'rul armatei; se reduc despagubirile datorite
de tarann proprietarilor pentru muncile nefacute de ei; se
creaza venituri nou'e rentru orase; se institue o claca de 6
dile pe an ce trebuia raeuta de sateni pentru lucrarea soselelor,
cu mijlocul careia se astern mai multe sosele, cele d'intal
al de comunicatil din Muntenia; se face un pod peste Olt
peste care pana. atunci se trecuse numai cu saki; se sporesce
taxa vtunei de la Po la 5 / spre a m'iri veniturile
Orel; pe de alta parte s. suprima taxele vamale dintre Moldova
si Muntenia, cea intM masuril tie unificare a intereselor
acestor douö tart ; se zidesc mai multe inchisori; se ieaa masuri
pentru repararea manasthilor si in sfirsit sa desrobesc
iganii statului si acei al manastirilor, mai ramantand robi
numai acei al particularilor.
Paralel cu aceste domnii, spornice in rezultate pentru
propasirea poporulm din Muntenia. se deosebesce prin aceleasi
insusin Si domnia lul Mihaia Sturza din Moldova. Se
ieau buna Ord masuri pentru infrumusetarea oraselor, curatirea
si luminarea lot ; se mai rastrang puterile cele prea largi
ale consulilor straim, in privirea dreptului de a'si protegui
supush ; se opresc toemelele prin care taranii se obligati a
plati in munca. dobanda banilor imprumutati de ei ; se opresc
silniciile exercitate de functionari asupra taranilor, pentru a'i
obliga la 11111116i gratuite ; se ap6ra pe sateni de nedrépta
mäsoriste a paméntului ce trebuiati sa'l muncesca opnform
regulamentului organic ; se mai ietta masuri pentru starpirea
lacustelor, a lupilor si a canilor vagabondi ; tie asemene pentru
acea a facötorilor de rele, care umpleaa tara i fac6a drumurile
cu totul nesigure. Si Mihaiu Sturza ernancipéza pe
iganii mantistirilor i pe acei aT statului.
Domnii acestor timpuri insa eraa nevoiti sa tina sama
necontenit de dorintfie Rusiel, care invoia numai luarea miTsurilor
pentru indreptarea starei materialp a locuitorilor,dar
nu tolera nici catusi de putin desvoltarea nationala, inaltarea
cugetarei spre o viata mai libera, i cerea ca tiTriie romane
sa se pOrte numai asa cum II placea ei, fail a invoi nici inteun
chip domnilor a se abate de la instructiile, ce le dadea. Se
incinse dee!, contra ap6stirel absolute a Rusiel, o lupta a particle!
nationale, adeca, a celor dintre barbatii roman! care doriati
pentru tara lor, nu numai un trait' bun material. ci Si

-
19U
o viata vrednica de Omeni. Acésta lupt5 se desffisurit mai ales
pentru a apera desvoltarea intelectuala a Romanilor de piedecile
ridicate de Rusia in calea el.
§. :)3.
Desvoltarea culturala de la 1822-1848 si ap'esarea Rusiel
Desvolkffea cullurald de la 18.22-1848. Odatä cu re"
volutia pornita in ambele principate contra Grecilor din partea
Romanilor, iea avênt si o miscare culturala, care se manifes-
, 4771
Alexandra Be !damn.
téza mai intaiii in scrieri in contra Grecilor: jalnica tragedie
de Alexandru Beldirnan in Moldova si poeziile lui Naum
Rimnic6nu in Muntenia. Rornanii incepuse a'si duce copiii la
studif in strèinatate si acestia se intorcai de acolo cu idei

17
noue. Cand ved6ii in Wile lor robia 'Vganilor, sArbirea taxanilor
si privilegiile boierilor, le era rusine de o stare atat de
inapoieta. Constantin Radovici din Golesci, care calatoresce
in 1824-1826 la Geneva, pentru a'si
aseqa copiii in scOlele
.de acolo, biciuesce cii multn, dreptate starea -cea barbara In
care se afla Muntenia, in asemenare cu cele-lalte täri europene
prin care trecuse. Intorandu-se in Muntenia, el intemeiaz6,
impreuna cu loan Heliade Rädulescu, o societate pentru
propäsirea Roma,nilor, care urmA.rea ca scop: infiintare de scOle,
traducerea de carti si infiintarea until teatru national. Heliade
Mitropolitul Veniamin costache.
scrie o grarnatica, si traduce mai multe poesii de Lamartine,
care se cetesc in sedin(ele societAtel. In acelas timp Heliade
urma inainte cu tinerea cursurilor in scOla din sfentul Say,
din fruntea careia Lazar se retrasese din causrt de bella.
Mira, acelas timp, in Moldova, Mitropolitul Veniamin,
vornicul Mihaiii Sturza si aga Gheorghe Asaki epitropi ai
vOlelor, staruiati la Ioan Sandu Sturza domnul rei, ca sA
infiinteze in localul manastirei Trei-Erarhilor, unde fusese din

198
vechime sada lui Vasile Lup u, un gimnaziu si nisce clase
elementare romanesci.
Dupa o smrta, intrerupere pricinuita de intrarea armatelor
rusesci, scOlele sunt din nou infiintate, atat in Muntenia
cat si in Moldova, prin ingrijirea generaluluI de Kisseleff, ocarmuitorul
iusesc al principatelor romane din.vremile ocupatiel
rusesci.
Kisseleff este un oin cu totul exceptional, ce nu samenä
de loc in purtare cu Rusil si care capetand
iubire pentru poporul roman in sinul caruia a trait 6 ani si
a cunoscut tOte suferintele lul, vroia sill indrumeze in reali-
tate pe calea progresuluL El ia deci masuri serióse pentru
intemeierea scOlelor, reorgniz1ndu-se scOlele din Bucuresci si din
Iai; permite lui Heliade sa scOta in Bucuresci gazeta romanésca
Curierul rnnuinesv ;;i lut Asaki in Iasi A Mina ronuinesed.
El pune sa traduca in romanesce condica mi Calimah
si prevede prin regulamentul organic sume indestul de insemnate
pentru intretinerea unor scOle in limba romana. Tot in
timpul ocarmuirei Iui se constitue in Bucuresci socielatea filarmonka,
care infiintaza un tetru romanesc in Bucurescl, iar
in Iasi se intemeiaza societatea medicilor si a naturalistilor,
care se pune in curand in legatura cu societatile de acelas
felia din Wile straine. Elevii de la scóla din Trei-Erarhi,
indignati ca in biserica cea mai flumósä a Iasului se cetea
numal grecesce, vroiaa siti impuna in ea cetirea in romanesce,
din care pricina se provOca o mare batae intre elevi si calugärii
greci de la Trei-Erarhi. Kisseleff linistesce spiritele,
ordonand ca sa se citescl in romanesce parte din slujha
Dumnedeesca.
In curand Roman ii incep a produce lucrari literare atat
dincolo cat si dincOce de Carpatl. Asa in Transilvania
tiparesce Ioan Barac la 1831, véstita lui poema, Arqhii
Elena, care in stil poporan, expunea, in forma ascunsa, a
alegoriei, cucerirea Daciel ds Traian. Gheorghe Barit int emeiaza
1839 cele dou fol periodice romanesci de peste
muntu Gazela Transilvaniei i Ala pentru minte, ininu f
i
lileraturei, in care ia apararea Romanilor contra tendintilor
Ungurilor de a-I maghiariza. cOla roman6sch din Blas infiintata
la 1754, se desvolta si se sporesce numörul catedrelor
sale. Timoteiii Ciparia preda aid in limba romana leciI

if 9
asupra filosofiel germane ; Simion Barnut, un curs de drept
natural, mal intai in limba latinä, apol de la 1834 inainte
in limba romana. August Treboniu Laurian publica la 1840
un fel de gramatica, prin care vra sa prefaca limba romana
aprOpe cu totul in latinësca. Un poet de mare raider este
Andreit Muresanu, care publica intre ann. 1843 1848 mai
multe poesii patriotice, intre care vestita sa oda: Destépta-te
Romane din somnul cel de mOrte".
Ion Heliade.
In Muntenia redesteptarea mintiT romänesci ii lua sborul
sub conducerea lui Joan Heliade Radulescu, iar in Moldova
sub Gh. Asaki, catra care venira in curand sa se adaoga
puteri nouö i tinere. Heliade scrie tratate de istorie, gra-
matica, retorica, apol poesiT, precum
Zburatorul
indémna pretutindene la scris pe tinerl cu talent. El tine o
corespondenta bogata cu Costache Negruzzi din Moldova,
prin care el se intaleg asupra traducerel poemel Ierusalimul
hberat" a Italianului Tassu; procura lui Cogalniceanu din
lasi o tipografie, din care apoi csa revista literal% moldove

200
nésca: Dacia literara. Asachi in Moldova scrie in acest timp mai
multe novele istorice, precum: Muma lui §tefan eel Mare la
cetatea Nerntului, insotindu-le tie tablouri, lucrate de un pictor
italian, tuna aratarile
lui.
Pe langa acesti stalpi al mi§c5rei intelectuale se ivesc
alti lucratori pe acelas titram, care lasa in curind in urrna
pe dascalii bor. Asa in Muntenia Boliac, care se ocupa cu arheologia,
istoria i poesia, scOte o f6ie literarit intitulata Curiosul;
apol Neculai Balcescu, unul din cei mai marl istorici
Gheorghe Asaki
ai Romanildr care intemeiaza, impreuna cu Laurian, revista
Magazinul istoric pentru Dacia, in 1843, si scrie aice mai
multe cercetari istorice insam nate, precum: Puterea armata la
Romani, Romanil i Fanariotii, logofetal Miron Costin, istoricul
Moldovel. Tot in Magasinul istoric se publica pentru prima ccra
cronicele muntenesci. Mai apar ca poeti: Ion Vacarescu, Paris
Momulénu (cantece patriotice), Yasile Carlova (oda pe ruinile

201
Targovistei, marsul ostirei romane 1831), Bolintinénu care
scrie legende istorice in yersuri, analoge novelelor istorice
in proza ale lui Asaki, si marele poet munt6n Grigorie Alexandrescu,
cu poesiile lui pline de foc patriotic, precum e Umbra
luiMircea. In Moldova, in acelasi timp,Mihaiu Cogalnicénu, dupa
ce scOte impreuna cu. Asaki revista Alauta roman6sca in
1839, fOia find suprimatit de Rusi, ci edit6zil 0 Dona, ievista
Dacia literara in 1840, care este si ca inchisa tie o carmuire
dupa cererea Rusio ; in sfarsit a treia revista scOsii de el,
FOia sciinific i literara, are aceeasi sOrta. fn 1843 Cogillnic6nu
este numit profesor de istoria nationala la Academia
din Iasi. In lectia iui introductiya protestka contra luarei
Basarabiei si contra privilegiilor boieresci si este imediat destituit.
Costache Negruzzi scrie Aprodul Purice, o poema nationaia,
Alexandra Lapusnku, novela istorica si mai multe piese
de teatru, Kee= Doi taram i cinci carlam. Pe langa
poeti precum Vasile Pogor care traduce Henriada lin Voltaire,
G. Saulescu, Cavalerul Stamate (din Basarabia), Alexandru
Donici, fabulistul, Costache Negri, apare cel mai mare
poet al Romanilor, Vasile Alexandri. El incepe a publica poesii
in forum poporana precum : Doina, Baba-ClOnta, Sora si hotul,
Craiii-Nou, in FOia sciintifica si literara din Iasi in 1844. Elmai
publica apoi Sentinela romana,o deseriere a luptelor vitejesci ale
Romanilor. Insire-to Margarite, opreluerare poetica a basmului poporan,
Trel fete do impOrat. Alexandri mat serie si piese de
teatru, in care zugravesce minunat tipuiil societatei dmpulm
sau, precum e CucOna Chirita.
Tot pe atunci yin din Ardeal in tarile romane mat
multi invotati ca profesori, transplantand in Muntenia si
Moldova ideile patriotice si nationale, iubirea adanca despre
trecutul Romanilor pe care ei o supsese din marif scrhtori
iii Ard6lului, Alien incai i Petru Major. D'intre acesti profesori
sunt : Gheorghe Lazar in Bueuresci, Aron Florian la
scOla de la Golesci, Vasile Fabian la scOla Trei-Erachi. Acestia
sunt urmati apoi de un numOr tot mai mre de invetati
ardelem (Laurian, I6n Maiorescu, Petru Camp:gin, Badu
Tempea etc.) care yin dincke de munti sa insufletësca.
folosul patriotismulm.
Lupla contra Rusiei. Dupa retragerea lui Kisselef din
tarile
romane si instalarea domnilor romani in putorea re-
alti

202
gulamentuluf organic, Rusii vegura in curind c rü Meuse
Kisseleff, cand I sprijinise cultura naiona1 i limba romanésca.
Romanil anume, convingendu-se pe fie-ce zi mai
mult de valórea lor ea popor, tindai a trai tot mai neatarnatli,
a nu asculta do altil in chipul cum trebuiaa sa'si
intocmOsca tara, a deli sa fac legi dupã- placul lor si nu
dupa acel al Rusin Acdsta putere intalese indata c o
asemene nazuinta nu'si avea aiurea originea ei de cat,
in desvoltarea ideei nationale, a mandriei ce cuprinsese pe
Romani, de eand ei se sciaa ca sunt coboriton al mareltif
popor roman si Rusia incepe deci a combate pe tote dine
silintele Romanilor -de WO desvolta nationalitatea lor.
Asa ea urzi intrigi pnin consulul ei, baronul de Rukman,
pentru a face sa se desfiinteze teatrele nationale intocmite
in Bucuresci si lasT. Ruh vreaa apoi sä impiedice pe
Romani de a mai popune orice soia de masuri spre imbumaatirea
sUrtei lor, thril invoirea imperatului. Ei vreaa, pentru
a ajunge acest scup, se adaoga un noa articol la regulamentul
organic, ce fusese acum votat si sanctionat definitiv.
Prin acel non articol se spunea ca nici o masura nu
va putea fi luatil in tarile romanesci MI% invoirea
Adunarea din Muntenia protesta cu energie contra acestei
incalecan a dreptului de autonomie a tarei : dar ea este inehisa
prin un finnan zmuls de Rusi de la Turd. Heliade era
sa fie surgunit fiind-ek scrisese o brosura in care demonstra
latinitatea nclmului romanesc. Un francez Vaillant organizand
prea bine scóla din Sf. Sava, Rusif cer de la Alexandra
Ohio, sal dee afara din directoratul acelei cOle, cerere
la care domnul e nevoit sa se supuna. Cele trei reviste literare
moldovene sunt inaise una dupa alta. Rusil se a
mestecau in tote daraverile launtrice ale tarilor romane. Nu
se putea pune iau scOte nici cel mai mic functionar
Rusiel.
fart.
invoirea consuluhu rusesc. Cand un impricinat pierdea veun
proces, daca se jaluia la consul, acesta ordona domnului sa,
revina asupra judecatei sale ; domnul i adunarea nu putéu
sa impuna o dare, sa hotarasca facerea unui drum, unui pod fait.
a lua invoirea consulului rusesc .Cenzura nu permitea s iasa
la lumina decat scrierile invoite de Rusi. Inteun cuvant eram
mai ea tratati cleat chiar supusii imp6ratiei rusesci; eram

203
tratati ca popor cucerit de catra acel ce se dab chip de
proteguitorii nostri.
Paharul se um phi cand Rusil credOnd ca spiritul de
opozitie in Ora contra lor e hamit de scOlele romanesci
cerura de la domnii Gheorghe Biboscu si Mihaia Sturza sa,
se desflinteze invètrimantul national, st se prefacrt academia
din Iasi si colegiul de la Sf. Sava din Bucuresci in niste
scOle franceze, in care sa invëta numai literatura franceza
ca cunoscinta superióra.
Romanii se hotarira atunci a se rascula, nu atat contra
d mnnilor !or, cat mai ales contra Rusilor si contra regulamentului
organic, legiuirea aceea care asigura stapanirea lor
asupra Wilor romane. Acésta este revolutia din 1848:
§ 54.
Revolutia din 1848 In tIhile romane.
Prin desvoltarea culturei in tarile romane se nascuse
o partida progresista saü nationala, care dorea sa introduca
in aceste tari principiile liberate, care predomneail In apusul
Europen Piedica cea mai mare care se opunea tendintelor
acestei partidi era regulamental organic, care consfintea tocmai
starea de lucruri pe care vroia sa o reforme partida
liberala anume : robia tiganilor, sarbirea si claca taranilor
si privilegiile clasei nobilare. Partida nationala se compunea
in mare parte, din tined fii de boieri, ca element inteligent
si
conducetor, si de populatiunea de jos a oraselor ca nu-
mer. In contra acestei part* se opunea acea reactionara,
compusa din boieril betrani, Rusi i domni ce trebuian sa
asculte de acesti din urmil. Rush av6u interes a mantinea
regulamentul organic, care dadea trtrile romftne in dispoziVa
lor. Boierii cei batrani, care vkjuse drepturile lor intarite,
ba chiar sporite prin regulamentul organic doréa sal mantie,
pentru a se putea bucura de rOdele manOse ale privilegiurilor
lor. TOO, chestiunea se invartea deci in jurul regulamentului
organic. Rësturnarea acestuia i prin urmare
1.6sturnarea protectoratului rusesc era tinta suprema a partidei
liberate.

904
In 1848 izbucnesce revolutiunea, intaiu in Paris, si apoi
in Viena i in Berlin ; dupa, aceea in Ungaria si Italia,
si din Ungaria se comunica focul in tarile romane. Aid nevole
cea mare era scaparea de protectoratul rusesc, si contra
acestuia dem se rascOla poporul roman.
In Moldova fin de boieri incep a se consfatui si a complota
pentru a da vent unei miciri. Ei comit insa gresala de a
se indrepta mai mult in contra guvernului hu Mihaiü Sturza,
ce DU era vinovat deck indirect de starea cIe lucrurI ce
nemultamea poporul, pe cand adeverata cauza a reului statea
in Rust si in regulamentul organic. Numiu daca revolutia
s'ar fi indreptat contra acelei nedrepte legiuiri ar fi putut
atrage si masa pin orulm dupa ea, de Ore ce poporul avea
interes a inlatura sarbirea taranilor si privilegiile boierescI.
Poporul moklovenese ne luand parte la miscarea tinerilor
boieri, ea putu ti usor inabusita ;111ihaiu Sturza ii prinde pe
tott si ii surgunesce ; ast-fel se sfarma cuibul revolutiet,
care nici nu se mat incerca in Moldova.
In Muntenia lucrurile snnt apucate cu mat multa ghibacie.
Partida nationala scia sit intereseze masele poporului,
sculandu-se in contra regulamentului organic. Ea provOca in
diva de 11 lunie un mare numer de popor din Bucuresci a
merge la palat, spre a rnultumi ltu Bibescu pentru intentiunile
sale patriotice si a'l ruga sa iscalesca constitutia cea
noua a poporulut munten. care desfiinta tote principiile re-
gulamentulut organic (claca, robia Domnul,
i privilegita
silit, isddesce de o cam data. constitutia ; tPmendu-se ins
si nu se compromita in odni Rusilor, trece peste nOpte in
Transilvania. Prin acesta manopera ghibace partida nationala
puse maim pe guvern fara a versa o picaturd de sange, si
acesta era neaparat ; cact indata ce s'ar fi intamplat cea
mai mica turburare sangerOsa, Rusii puteat sa intre in Ora
si atunct planurile partidet .nationaTh trebuiau sa cada. YeiIOnd
ea, domnul s'a dus, partida nationala constitue un
guvern provizor, compus din 1e/i n si
Neculai Golescu, E-
liade i Mayhem. Acest guvern iea indatä masun pentru impropriethrirea
rani1or. Partida reactionara, spaimentata, la
culme prin acesta masurti care ameninta sa le iee pamenturile
lor spre a le da Viranilor, se mine in intölegere cu
sefii militiilor, colonelii Odobeseu si Solomon, partidani de

. 205
clarati al Rusilor i acestia arestdza pe membril guvernului
provizor. Poporul navalesce imediat in num6r forte mare,
sfarma usile inchisorei, si era cat pe ce sa ucida pe colonell,
daca membril guvernulul provizor nu i-ar fi apörat.
Partida reactionara vedend ca, guvernul provizor are sprijinul
in -popor, recurge la alt mijloc de cat acel al violenteI,
pentru a resturna acest guvern. Anume raspandesce scirea
cum ca vin Rusil i membril guvernului provizor fug la
Targovistea. Reactionaril institue indata in Bucuresci o NUmdedmie
sub Teodor Vdcdreseu Si Emanoil Balenn. Acéstä
caimacamie e insa iarsi resturnata, de popor si atund se
institue asa numitul gurern inlerimar compus din milropolilul
Neofit ca presedinte, loan Mineu si loan Britleanu Ca
membri.
Acest guvern, vödend ca Rusil nu vin, rechiama pe
membril fugiti din Targoviste, care reintra in Bucuresci
se pun iaräsi pe lucru. Ei numesc o comisiune compusa din
18 Wien si 18 tarani, care sa reguleze raperturile intre aceste
2 clase ; bine inteles ca dansa nu ajunge la nici un
rezultat.
Rusia simtind ca revolutia din Bucuresci are de scop
indepartarea protectoratulul ei, prin r6sturnarea legiuirel regulamentuhu
organic, cere de la POrta sit trimita o armata
in Muntenia, caci la din contra va fi nevoita sa intre ea
insitsT,
spre a inabusi rascOla. Cu tote ca Turcii eraa con-
vinsi cit rascOla din Bucuresci nu se Meuse contra lor, totusi
el trimit In ancheta, pe Soliman pam sprijinit de b
armata de vr'o 20,000 Omeni sub conducerea lui Omer pam.
Romanii, urmand o politica intalOpta arata o deplina supunere
.catra, Turd' ; intimpina la Giurgia pe Soliman pasa si'l
primesc cu cele mai marl onoruri. De la Giurgifi, Soliman
se indrdpta. catra Bucuresci, fiind insotit in tot parcursul
drumului de un mare numèr de popor, care'l aclama cu entusiasm
i arunca snopi de grit i buchete de flori sub piciOrele
cailor. Membril guvernului provizor ii daa dimisia,
pentru a arata deplina lor supunere catra autoritatea suzerana.
Soliman, vèdOndu-se atat de bine primit i imbratosat
de poporul muntenesc, voind la réndul sëü sa'si arate multamirea
pentru asemenea primire, numesce o caimacamie,,
conform regulamentului organic, compusa din 3 membri, pe-
si

206
care insa it alege din partida nationala, anume ; Eliade, 11.
Golescu §i Tell. Soliman pléca din Bucuresci impreuna ru
o comisiune care sa supuna Portei proectul de constitutie ce
trebuia sä inlocu6sca regulamentul organic.
Rusil vèclend acesta deplina intelegere Intre Turd si
Romani i teméndu-se ca pin ea sa nu përda protectoratul
in principate, pe care'l exercita tocmal prin legiuirea regulamentului
organic, contra careia se indrepta revolutia, se
fac ca se sup6ra pentru esirea unui ziar din Bucuresti
Pruncul Ilonthm redactat de Rosetti, care Ii batea joe
de Tar, si ameninta pe POrta cu rOsboiti, daca va mai tolera
asemene necuviinti. Tot odata Rusia acuza pe Soliman
la Nail ca a fest curnpèrat cu bani de Muntent si cere numirea
unei alte anchete. Turcia tem6ndu-se de Rusi, le face
pe plac, trimetend in Muntenia pe Fuad-Efendi, om iute si
pornit, pe cat Soliman era bland si intalept. Apo: FuadEfendi
este ordonat de POrt s lucreze duprt ordinele agentului
rusesc Duliamel, care pléca dinpreunä cu Fuad-Efendi din
Constantinopole. Poporul din Bucuresci vOdèndu-se arnenintat,
pentru a'st arata deplina sa antipatie contra Rusilor, iea regalamentul
organic, sprirgCmd cu forta camera secretariatulut,
unde se afla depus, Ii pune pe o patascrt trasa de car imbracati
in negru. Cati-va se transforma in preoti i dascali
cu luminrtri aprinse, urmati de femel bocitdre i lautart care
cantail polci si valsuri, tipand intr'un mod ingrozitor pe
stradi i vaicarindu-se, §i'l conduc in acéstrt cerernonie pe
langa casa consulului rusesc, unde se opresc spre a'l prohodi.
Dupa aceea p16ca, la medean uncle pun pe un taran
sal ruprt fiIr catrrt fila si sal arunce inr'un foc mare aprins
in mijlocul pietel. Ruif, furiosi pentru acèsta nouA insulta,
provdca pe Fuad-Efendi sa ordone armatei lui Omer pasa,
sa intre in Bucuresci. Intrarea se face de Turcl ca intr'un
oras dusrnan, cu cavaleria in galop, CU sabiile scdse si cu
fitilurile aprinse langa tunuri. Ast-fel resplatea fricOsa Turcie
devotamentul i supunerea Romanilor !
Ciocnirea dorita de Rusi, pentru a putea justifica interventiunea
lor armata in principate, se si intampla la cazarma
din ddlul Spire!, intre- un corp de pompieri muntenl
sid
armata tup-tésca, in care mor mai multi de ambele parti.
Rusii insa, care asteptati cu nerribdare vOrsare de

207
sange románesc, intra in principate, chip pentru a ap6ra
pe nenorocitii lor proteguiti contra barbariel si violentelor
turcesci, pe care el' insil le provocase ; in realitate insa pentru
a inadusi mai bine revolutia romanésca. Revolutionarii
romani fng in tOte partEe, urnplend Europa cu strigatele
lor ; iar Rusif si Turcii dupri ce inabusesc miscarea Romanilor,
incheie Conven(ia de la Balla-Liman (1849), in care se
stipuleza, ca domnii romam sa nu mai fie alesi de tara, ci
numiti de a dreptul de Turd in intalegere cu Rusii si anume
pe termin de 7 ani, pe cand regulamentul organic dispunea
numirea pe viath. Se iea tot Math hotararea de a se desfiinta
Munarile si de a se numi niste divanuri mult mai restranse
in numèrul lor, compuse numb din boerii cei mai in le, care
sa
ajute pe domni in adrninistratia tarei. Mihaia Sturza, de
si inabusise revolutia de la inceput si statuse neclifitit in
scaun in tot timpul turburarilor muntene, este totusi mazilit
de POrta F.,;i se numesc in 1849 ca domm : Grigore Ghica
in Moldova si Barba SIirbeii iu Muntenia.
§ 35.
Revolutia din 1848 in Ardeal.
Inca inainte de a se fi aprins revOlutia in Muntenia,
se revoltase Romanil din Transilvania contra Ungurilor. Acesta
tara pe la 1840 nu era sub stapanire unguresca, ci
sub cea austriaca, precum se aila i Ungaria, incrt de la
pacea de Carlovitz. Ea se revoltrt, insa in contra Ungurilor
din urmritorea pricina: Ungurii ei insii, vroind sa scape de
sub stapanirea Austrief, se revolta in contra ei, indata dupa
isbucnirea revolutiei din Paris, cei end deslipirea lor de Austria
si constituirea lor intr'un regat neatarnat; et vroiaii
insrt odata cu intemeierea neatarnarel lor, sa incorporeze in
Ungaria marele ducat al Transilvaniei, locuit mai in totalitate
de Romani. Unguril gandeati sa silesca, pe Romani a'si lep'6da
limba si nationalitatea lor, a se maghiariza, spre a
spori ast-fel, cu numèrul acestora, numerul prea restrins al
propriului lor popor. Odath cu proclarnarea incorporarei, Unguril
mai decreteZa ca limba maghiara sa fie intrebuintata
it Transilvania in tOte daraverile ocarmuitOre si judecato

208
resci ; nici un act sa nu aibA valOre in justitie, daca, nu Ira
fi soils in limba maghiath ; in tOte scOlele 'din tath, limba
predarel obiectelor sa fie acea maghiath. Mai vroiati Ungurii
se infiinteze niste scoli (gradini de copii), pentru copil romani
de, tot mici, in care acestia sA fie invotati tan, Om
in limba maghiara, spre a zmulge ast-fel limba roman'a chiar
din pruncie din sufletele Romandor.
Romanii insa fusese treziti la viata nationala prin
scrierile marilor lor literati de la inceputul. vécului XIX.-le:
Micu, incai i Maior. De la 1839 inainte, miscarea nationala
romanesca ia in noa avent in Transilvania prin cele done
foi periodice redactate de Gheorghe Barit : Gazeta Transit-
vaniei i Foaia pentru minte, inimi ci literaturti; care corn-
Weaü mai cu deosebire pretentfile Ungurflor de a incalca
drepturile nationalitatei romanesci i sustineati cu tOte puterile
intarirea ideel naVonale. Romanii tied se sculath car
un singur om, cand autlith de tinta urmarith de Unguri prin
revolutia lor, spre a thspinge uriciOsa unire; (asa botezase
Ungurii incorporarea- decretath de ei a Transilvaniei in Ungaria).
Romanii se adimara in mare numer, peste 40,000, cer
mai multi Wain cu preotii lor in frunte, e campia de langa
Blas in dilele de 3-5 Maid 1848, care loc de intrunire primi
nurnirea de Cdmpia liberttitei. Aid Simion Ilarnut, intr'o frumOs
i elocventa cuventare, arAtA cu .aniaruntimi pericolul
la care incorporarea Transilvaniel expunea pe Romani. Transilvania
incorporath nu insemna alta-ceva decat mOrtea nationalitatei
romane, de- Ore-ce tOte interesele ei erat sA fie
hotarate in adunarea intregului regat unguresc, intrunith la
Posta, in care tot-déuna Unguril erail sa aiba majoritatea.
,Romanii decl, dacA nu vroiat sa móth ca popor, trebuiati
sa lupte din rasputeri contra rpalizarei dorintei Ungurilor.
Dieta Transilvaniei, in care Romanii nu aveau voiesA
intre, alegendu-se in piste timpuri atat de turburate, se
compunea numai din Unguri devotati unirei. Deputatii Sasi,
de si erail protivnici acestei masuri, futh intimidati de multimea
cea mare de Unguri ce se aduna inaintea localului
dietei, cand fu sa se voteze chestia unirei,strigand et
zbie-
rand unire sat mcirte'. Unirea fu votata in unanimitate.
Romanif VedOnd cä unirea s'a votat de dicta Transil-

209
vaniei Para consimtimantul lor, de 6rece nu avéu nici un
representant in ea, cu t6te ca tara in irnensa ei majoritate
era romanesch, recurg la arme spre a impiedeca realizarea
acestei nenorociri. Se incinge o lupta pe viata si pe mórte
intre poporul roman si acel maghiar. Macelurile iati un caracter
de salbatacie ne mai pornenit, atat din partea Romanilor
cat si din acea a Ungurilor. Lupta Romanilor era
insa grea; cad le lipsea armele si sciinta militara. Generalul
austriac Puchner si colonelul Urban intreprind a-i instrui
in trebile militare si a le procura arme din depositele
de rakthoifi. Generalul polon Bem, ce slujia in armata maghiara,
izbutesce insa a bate pe Romani si pe Austriaci. Romanii
atunci its concentra improtivirea in locurile tad ale
muntilor apuseni ai Transilvaniei, in spre Banat, sub eroul
Avrarn Iancu, ajutat de locotenentil Bei Sever si Butean.
Se daa mai multe lupte fOrte crancene pe langrt orasul Zalatna,
in care Rornanii esa invingetori. i ferneile luptase alaturea
cu barbatii, spre a apera intrariie muntilor. Ungurii atunce
cauta sa insale pe Romani, propunendu-le tratari de pace
si
cautand surprinda, dar Romanii afla ; si in loc de a
fi ei surprinsi de Unguri, ocupa potecile muntilor, inchid Ostea
maghiara in Abrud, pe care'l iaa cu asalt, taind in bucati
Vita armata unguresca.
In timp ce Romanii opunea acestit improtivire desperata
Ungurilor si le impieclecati izbanda revolutiei lor contra
Austriacilor, Rusii, ingrijii ca revolutia din Ungaria sa nu
se comunice in Polonia, trimit o ostire sub generalul Pas-chevici
care sfarma revolutia ungurésca la Villagos (13 August
1849).
Austria esind triumfatOre en ajutorul Rusiei, tote cererile
Pacute de Unguri prin revolutia lor remasera fara nici
un efect ; prin urmare si aceea a unirei Transilvaniei en Ungaria.
Austriacii nind furiosi pe Unguri pentru revolutia incercata
de ei si recunosatori Romanilor pentru ajutorul ce acestia
le daduse voia sa intinda drepturile Romanilor din Transilvania
in darma Ungurilor, cand evenimente neprevOclute adusera,
pe o cale cu totul alta, tot realizarea planurilor unguresci
si incorporarea Transilvaniel in Ungaria in 1867.
Xenopol. 14

210
§
56.
Domniile liii Barbu Vrbein i Grigore (Mica.
Prin Conventia de la Balta-Liman se desfiinta dreptul
tarilor romane a'sT alege ele insäi &lank Acestia urmau
sa fie iarasi numiti de Turci in unire cu Rush. Apoi se desfiintase
de asemenea adunärile alese ale Muntenief si MoldoveI
si ele fusese inlocuite cu niste sfaturi ((livanuri) de
boieff numiti de domni. Ambele t'ai daduse deci inapoi in
privirea drepturilor lor, i 1ib6rtati1e de care se bucurase,
cel putin in forma, in puterea iegulamentului organic, fusese
inlaturate. Se numira ca domm in Muntenia Barbu
tirbeiff si in Moldova Grigore Ghica 1849-1856..
De si se parea Ca dolma nurniti, dupa inabusirea revolutiei
din 1848, trebuiau sa fie inca mai tare struniti de
Rusi, totusi ei se bucurau de o mai mai e libertate de cum
o avuse acei instituiti in virtutea regulamentului organic.
De aceea vedem ca tirbeiu si cu Ohica putin timp
dupa, intronarea lor, in 1831, reinfiintaza invetaturile superiOre
Iii limba nationala, care fusese suprimate prin staruintele
rusesci in 1847. In Moldova apoi gasim ca in 1852
IVIihaiu Cogalniceanu tiparesce letopisetele, adeca cronicele
tarei Moldovei (acele ale lin tireehe. Miron si Neculai Costin,
Ioan Neculcea si celalt0
punend Ca precuventure la acestt
carte, cuventul introductiv la cursul de Istoria nationala, pe
care'l tinuse in 1843 la academia din lasi. Acesta cuventare
protestand in contra rasluirilor de teritoriu, suferite de Moldova
de la Austria si Rusia, precum si in contra sistemului
privilegiilor boierescI, adusese hnediata destituire a lui Cogalniceanu.
El vroind apoi sa'Sf vublice cuventarea in FOia
literara i sciintifica din Iasi din 1844, acesta f6ie fusese
ea insas1 suprimaff. Acuma insa Cogalnicenu sub domnia
lul Grigore Ghica, nu fu superat do nimene : nicl domnul,
nici consulul rusesc nu mai gasira cu cale a impiedica tiparirea
cuventarei, care cu 9 anl mai inainte se paruse asa
de primejdiOsa. In 1833 .tot Grigore Ghica ingrijesce la
tiparirea Cronicel Romanilor, cea scrisä de marele invetat
ardelean Gheorghe incaT, care cronica pana atunci nu fusese
tiparita in a ei intregime.

211
Rusil, de i zugrumase revolutia din 1848, se temean
de a mai mantinea pe Romani in o apësare asa de.. stransa,
pentru a nu provoca din noil o räscOla ; de aceea stapanirea
lor asupra tarilor romane lua un caractet mult mai ingaduitor.
De si insä mai putin ap6sati de Rust, in ceea ce priea
desvoltarea ideel nationale, rilo romane aii multe de
suferit de la puterile incunjuratóre in timpul domniilor lui
§tirbeit si Grigore Ghica. Cand ei apucara franele ocarmu-
irel In 1849, Turcil i cu Rusil ocupail ärile romane cu ar-
matele lor si nu vroiati sa le paräsasca, pretextand ca s'ar
teme ca rascOla sä nu reincépft. Armatele de ocupatiune
Grigore Ghica
erat intretinute pe socotéla tarilor rornane,* ceea ce aduse
inglodarea lOr I grebe datoril. In 1851 insa *tirbeit i Grigore
Ghica, luand asupra lor raspunderea pentru linistea tarilor
lor, armatele de ocupatiune le paxasesc i domnii punéndu-se
pe o staruitdre economie i regulare a daraverilor
financial's, ajung pana la 1853 a plat o mare parte din datoriile
contractate. Ambil domni vroise, pentru a usura greutatile
prin care treceat Wile lor, SA indatorésca pe calugatii greci
a contribui cu o parte din veniturile cele insämnate ale Ina,nastirilor
stapanite de el, la intimpinarea acelor nevol. Calugarii
greci insa refuza cu surnetie. a se supune hotarirei domnilor.
,

212
Pe langa reorganizarea finantelor, tirbeiti mai intreprinde
pe acea a arma tel, reinfiintand mai cu soma corpul
Dorobantilor (vechil Darabani § 24) ; el iea masuri pentru desvoltarea
agriculturel si mai ales pentru acea a culturei mathsel,
incurajand mult plantatiile de du(li ; desfiintaza cele
6 zile de claca impuse taranilor de Bibescu pentru facerea
soselelor, inlocuindu-le cu o dare in bani, la care insa sunt
supusi si proprietarif mosiilor pe unde trecea sos6uacea
intiü incercare de a impune boierilor plata unel con tributii,
de care el fusese en totul scutiti prin regulamentul organic.
Grigore Ohica la rindul lui infiintaza in Moldova mai
multe institutiuni de cultifra si bine facere, precum un orfelinat
pentru copil gäsiti, o saila de hirurgie, un ospiciu
pentru infirml.
Do abia insa se apucase .ambil domni de indreptat
starea tarilor stapinite de el, si lath ca in 1853, un nou
rasboiii izbucnesce intre IWO i Turcl, din cauza ca Turcft
luase cheile de la mormantul sfant de la Ierusalirn de la
calugarii ortoclocsi si le daduse catolicilor. Rusii ca totdthina
incep dusmaniile prin ocuparea principatelor romane.
Domnii somati de Rusi a se lepeda cu totul de ascultare
Portel, daca vroiaü sa pastreze scaunele, refuza atare ordin
si se retrag la Viena. Rusii insa nu pot sta mult timp in
Moldova si Muntenia, din pricina ca
Turcil ri cu aliatil lor,
Francejil i EnglejiI atacand Crimeea, Rusil sunt nevoiti sa
se retraga din principate, spr3 a merge in ap6rarea propriel
lor thri. De indata insä ce se duc Rusii, Muntenia si Moldova
sunt ocupate de ostirile austriace. §urbeiu i cu Ghica revin
in scaunele lor odata cu Austriacii ; dar el ail de' intimpinat
none nevoi i none greutati cu ostirile austriace
care stall in Wile romane in tot decursul rãsboiului i 'Ana
dupa incheierea pacel de Paris. Finantele de abia restabilite
sunt din not zdruncinate si ddmnil trebuira sa, ingrijasca in
tot timpul restului domniel lor de intretinerea trupelor
austriace. In timpul razboiulul si mai ales asupra incheierel
pacel de Paris 1856, domnil tirbeiü i Grigore Ghica se
ingrijise fOrte mult pentru a asigura tarilor romane un viitor
mai fericit, (vezi mai jos). Puterile europene intrunite in
congresul de la Paris se hotaresc sa reorganizeze cu totul
starea tarilor romane ; apol in anul 1856 sfarsindu-se ter

--
213
minul de 7 ani, pentru care fusese numiti domnil Stirbeid
si Grigore Ghica, ei esã din domnie s.i sunt inlocuiti cu ocarmuiri
provizoril (cainacArnii), 'Ana la regularea desevarsita
a pozitiei tarilor romane.
§ 57
Tratatul de Paris.
Rusia avénd de luptat in acest räsboiti. asa nurnit al
Crimeci, nu numai contra Turcilor ci si in contra celor mai
mari done puteri apusene, Frantia si Anglia, (catrA care se
adauge spre sflirsit si Sardinia) este batuta desevArsit de
o stirile aliate. Cetatea Sevastopolului est() luatá, si imperatul
Neculai, veynd esita la un aa de iCu sfarsit intreprinde-
rea lui, m6re de superare in 1855. Fiul seu Alexandru al
II-lea ne mai putend duce lupta mai departe, se hotaresce
sa primesca conditiile dictate WI de aliati Si anume :
1) Neutralizarea marei Negre. adeca nici un stat riveran
sa nu intretina o flota de ilisboiti in acestA mare, ci
ea sA fie deschisa numai coräbiilor de comert ale tuturor
natiunilor.
2) Rusia s renunte la oft-ft, drept de protectiune asupra
crestinilor din peninsula Balcanului.
3) Rusia s renunte la protectoratul seü asupra Moldonei,
Valahiel si Serbiei, si aceste 3 state sA, fie puse sub
protectiunea colectiv4 a celor 7 mari puteri Europene : Franfia,
Anglia, Prusia, Austria, Italia (Sardinia), Rusia i Turcia.
4) Gurile Dunftrei, care pana atunci fusese in stapAnirea
Rusiei, sa se inapoiasca Turcilor si s se numesca o
comisiune enropéna, care sä ingrijascã pentru navigabilitatea
acestui fluviu. Se deslinesce din Basarabia rusasca o parte,
care se intinde de la Colul Morii langA Prut 'Ana la cOda
lacului Ialpug si de acolo cu o linie inspre rasarit, care
trece prin co(lile lacurilor Chitaia si Conduc pana la marea
NegrA, i acesta bucata de pament se restituie Moldovei.
Acest tractat lovea fOrte greti in interesele rusesci :
nimicia flota militara a Rusiel pe marea Négr i luandu-i
protectiunea asupra tArilor romane, ii rupea mijlocul el cel
mai indemanatic de a se amesteca in daraverile Portel. Gurile
Dunttril find substrase din stapanirea ei, o impedeca

214
de a le mai mali, pentru a desvolta portul Odesel.
Pe baza acestor conditii de pace, primite- de alu,si, se
intrunesce un congres la Paris in 1856 compus din delegatii
celor §epte marl puteri europene, care sa se intalega asupra
conditiilor desavar§ite 'ale Wei.
Situatia, ce trebuia sa se faca tarilor romane, preocupa
mult pe membril congresului i iata pentru ce. Revolutia
din 1848 aratase 66, Muntenil pa cit si Moldovenil ureaii
protectoratul rusesc §i. e aceea i puterile aliate impusese
ca dna din conditiile de capitenie ale pacel cé era sa se
incheie cu Rusia, ca ea sa renunte la acosta autoritate pe
care §i-o insusise. Tarile romane insa mai cereat unirea lor
intr'un singur stat, in fruntea caruia sa nu se mai punk
un doinn din tara, ci unul de nem strain, luat din o mare
dinastie europena.
Napoleon al III-lea, care dusese razboiul irt contra Rusiei,
in scopul de a scapa pe Turd de cotropirea el, se gandi
ca daca War infiinta din Wile romane un stat unic i s'ar
intari pozitia Jui, punéndu-i-se in frunte un principe din o
casa domnitOre europena, s'ar pune cea mai minunata stavita
inaintarel Rusiel catra sudul Dunarei. Napoleon deel
vroia intärirea Romanilor ca ñn mijloc de a apéra Turcia
de viitórele atacuri ale Rusiel. El propuse deci in congresul
de Paris ca la viitOrea reorganizare a pricipatelor, e.5, se
tina sama de dorintele lor, acele de a fi unite inteun singur
stat i puse sub domnia unui principe strain.
In loc ca Turcia sa fie multamita de propunerea lui
Napoleon, ea i se impotrivi eu mare inclarätnicie, fiind impinsa
la acesta impctrivire de Austria, care nu putea vedea
cu ochl, buni intarirea némului romanesc.
Austria anume doria sa puna mana pe tarile romane.
Acésta se véduse intaiii la anexarea Olteniel pe care insa
Austria fusese nevoita s'o inapoésca ; apoi la acea a Buco-
vinei care ramase sub ea. Din aceemi pricina ocupase
ustriacil Muntenia §i Moldova dupa retragerea Rusilor din
ele in 1853. Dar chiar daca Austria nu ar fi putut st puna
mana desavarsit. pe tarile romane, ea vroia cel putin sa le
exploteze in chip banese ; sa aiba in ele tot-derma o influenta
atat de mare, incit toate intreprinderile folositóre (ocnele,
poe,tele, telegraful, drumuri de fier, band etc.) sa se
A-

215
concedeze Ia Austriaci ; cu alte cuvinte dorea ca poporul
roman intreg s lucreze mimai spre imbogatirea Austriacilor.
Se intalegea de la sine, ca, daea tarile romane awl sa fie
intarite prin unire Si prin intemeierea in capul lor a unei
dinastil streine, o atare explótare din partea Austriel nu
mai putea avea loc. Austria dorea deci ca Odle romane st
ramana aceea ce fusese 'Dana atunci, slabe i neorganizate,
pentru a putea imbogati supush austriaci pe socotela lor.
Austria avu ghibacia de a ponegri pe Romani la Turd
asa de bine, incat acestia refuzara propunerile de intdrire
ale elementului romanesc, pe care Napoleon le fácea, dOr
nu in interesul Romanilor, ci in acel al Turcilor insusi. Austria
then pe Turd sè cr6da ca daca Romanii s'ar uni, el
ar cauta sa se deslipesca de supunerea otornana, i dad',
ei ceréu un principe strain, acesta nu ar putea fi decat
imul ortodox ca si ei, deci din casa rusasca ; inteun cuvant
ca unirea Romanilor ar sluji numal la sliThirea Turciel si
la intarirea dusmanei sale cele mai crancene, Rusia.
Totusi nici Austria, nici Turcia nu p11t611 marturisi
pe fhta inaintea congresulul, cea inthiü interesele el, a doua
temerile de care era cuprinsä, fiindu-le rusine a o face. Ele
cautara deci a zadarnici unirea pe o cale piei. Anume
ele se aratara ca nu ar fi in contra unirei, dar ca o atare
organizare nu s'ar putea impune poporului roman, fara a'l
intreba mai intaiu daca vroesce s'o primésca. Aceste dona
puten sustinura deci in congresul de Paris ca poporatdle
Moldovel si ale Munteniel ar trebui mai intaia consultate,
daca ele vroesc unirea, si congresul sä hotarasca acosta
chestiune numal dupa ce va cunósce dorinta poporatillor.
Propunerea acésta, in aparenta asa de drépta si de li-
berala, ascundea o capeana. Anume Austria si cu Turcia,
avénd cea mai mare influenta in tar& romane, erati sigure
ca vor putea lucra asa, ea votul acestora ea iasa cu ori-ce
pret, protivnic unirel.
Puterile celelalte insa, nebanuind nirnic, i crezend
ca propunerea Austriel si a Turciel era tot atat de sincera
pe cat se pared de intemeiata, hotaresc sa trimita in Bucuresci
o comisiune a conyresului, compusa din 7 delegati ai
celor 7 marl puteri europene, care comisiune sa aiba a pri

216
vighea alegerea unor adunäri, (numite divanuni ad-hoc) care
sa rost6sca dorinta Rornanilor din ambele principate asupra
viitOrei organizari a tarilor bor.
§
Comisinnea din BueureseI i alegerile pentru divanuri
ad-hoe.
55
In timpul ultim al domniel lor, Barbu §tirbeiu i mai
ales Grigore Ghica lucrase mult pentru a face ca ideea unirel
sa prinda radacini in tarile romane, si pentru ca sa
fie primite de puterile europene. El stäruiat ambil, contra
interesului lor personal, ca unirea sa se faca sub un principe
strain, ceea ce le lua lor putinta de a mal veni la dornnie.
Din nefericire pentru Muntenia si mai ales pentru Mol-
dova, acesti domni trebuir a. sa
paräsasca ocirmuirea tarilor
romane, pe la Iulie 1856 cand li se implineall cei 7 ani de
domWe. Se instituira in locul lor niste guvernatori provizori,
numiti caimacami, care filth, in Muntenia fostul domn al acestel
tari Alexandru Ghica, acel destituit in 1842, iar in
Moldova Teodor Bals, care murind dupa cate-va luni de functionare,
este inlocuit cu Neculai Vogoride, Grec din Constantinopole
Si pasa turcesc, insa insurat cu rata boierului
moldovan, logofetul Costache Conache.
Odata cu sc6terea domnilor i nurnirea caimacainilor,
comisia européna a congresului de Paris se asada in Bucuresci,
spre a privighea modul cum erati sa fie alese adunärile
din Muntenia si din Moldova, (divanurile ad-hoc) ce eraa sa
se rost6sca, asupra unirel.
Comisaril celor 7 puteri erati impartiti in douè tabere.
Acel care reprezentati puterile ce doreau unirea tarilor romane,
care puteri erail : Frantia, Rusia, Prusia si Sardinia
(Italia), si ae,eI al puterilor protivnice : Turcia si Austria,
catra care se alipise mai tarziu si Anglia. Cairnacainii, ca
unii ce fusese nurniti de Turci, erau contra unirel ; iar partida
nationala, reprezintata in ambele taxi prin tot ce ele avén
mal cult, mai patriot si mai inteligent, surijinea cfl energia
desperarel ideea unirel.
0 lupta dramatica era sä se incinga pe corpul tarilor

217
romane de la realizarea ideei unirei, lupta sustinutil de partida
nationala, sprijinita mai ales de Frantia, contra caimacamilor,
sprijiniti mai cu deosebire de Austria si Turcia
care le promisese . domnia.
Desfösurarea acestel lupte era sa aibá de teatru mai
ales Moldova. Acésta tan, find mai mica de cat Muntenia,
trebuia in cazul unirei, sa p6rda capitala ei, care era sa
fie strãmutat la Bucuresci. Fiind deci ca Moldova era sa
p6rda prin unire, iar Muntenia sa castige, apoi era mai
natural ca Moldova sa raspinga ac6sta contopire. De aceea
Ai
t6te silintele protivnicilor unirei, pentru a constitui un
(Ryan ad-hoc care sä raspinga acésta idee, se napustira asupra
Moldovei. Era intr'adevOr de ajuns ea una din tari
sä refuze unirea, spre a se putea sustinea in congresul de
Paris, ca unirea nu constitue dorinta comund a poporatiilor
Munteniei i Moldovei. De aceea tot interesul luptei ce se
dadu in jurul ideei unirei se concentra in Moldova, si dacil
totusi ac6stä idee izbuti sa fie proclamata, ca o dorinta
a Moldovel, atare rezultat fu datorit numal silintelor uriase
facute de partida nationala moldoven6sca, spi e a nimici u-
neItirle protivnice.
Toderita Bals, cand venise la caimacanne in Moldova
incepuse prin a destitui pe toy prefectli particlani ai ideei
unirei, ce fusese numiti in fruntea judetelor de ditra G rigore
Ghica, in ajunul esirei lui din tron. Dar prigonirile in
contra unionistilor incepura a ploua ca grindina cand Bals
fu inlocuit cu Neculai Vogoride. Se suprima de indata li-
bertatea presei, spre a nu putea unionistii sit's1 apere ideea
lor ; dar guvernul urma inainte de a seOte fOia oficiala, gazeta
Moldovel, care tuna si fulgera in contra unionistilor.
Acestia erail aratati ca socialisti, care nu ar tinde la alta
ceva decat la despoirea Omenilor de proprietatile bor. Unio-
nistil erat dati afará fara mila din tote funetille, erau inchisr,
batuti, torturati, amenintati cu pierderea tuturor averilor si
cu acea a vietei. Acei ce se aratail protivnici unirel eraft
din contra inbriltosati, inaintati, imbogatiti. §i cu tote aceste,
spre onOrea némului romänesc randurile unionistilor nu se
rtirira prin numerOse parasiri. Unionistii stateau neclintitt

218
pe langa ideea lor, de la care asteptati viitorul si fericirea
tarel si a poporului intreg.
Caimacamul, vedend ca cu spaima i ingrozirea nu ajunge
a desradacina ideea unirel din capetele multimel, reeurge
la rin mijloc mult mai practic si mai usor de aplicat,
pentru a face ca divanul ad-hoc al Moldovel sa iasa compus
numai din Omeni contrari unirel. Anume intocrnesce listele
alegRorilor ce trebuiau A al6ga pe deputati, asa ca se
exclud din ele toti acei ce se cunosceau ea partidam al
ideei unirei, si se inscriu din potriva ea alegëtori tOte acele
persOne ce erail cunoscute ca protivnice acelei idel. Turcii
dispusese ca sa se cheme 4 clase de alegetori proprietarii
marl, eu venit de peste 1000 de galbenl ; proprietarii
cu venit de la 100 1000 de galbeni ; profesiile liberale
negutitoril ; satenii. Cu tOte ca in Moldova se aflau mal
bine de 2000 de proprietari marl guvernul cannacamului
Vogoride nu trecu in listele alegötorilor de cat 350, acel de
care caimacamul era sigur c vor da votul lor pentru deputatil
protivnici unirel ; de asemene din 20,000 de proprie-
tan mica fura, inscrisi nurnal 2,264 ; din 11,000 de negutiton
se trecura in liste nuniai 1,190 ; iar dintra profesionisti liberali
: avocati, docton, arhitectl i ingineri, cilimacamia nu
gasi, in tOta Moldova, mai muit de 11 insi care A fie trecriti
in lista. Alegëtoril unionisti find cu totii elimmati, se
alesese un divan compus nurnal din auti-unionisti, care era de
sigur sa dee, ca rezultat al consfatuirei sale, un vot contrar
unirel. Partida nationala era desperath. Protestele efcurgOi
nenum'erate catra reprezentantil puterilor europene, atat catra.
acel din comisia din Bucuresci, at §i catrá consulul francez
Victor Place din Jasl, unul din sprijinitoril cosi mai devotatI
aI ideei unirel. 0 imprejurare fericita vine in sprijimil acestor
protestari, anurne unionistii pusera din intamplare mana pe
corespondenta lui Neculai Ybgoride cu mai multe personaje
inalte din incunjurimea sultanului. In aceste serisori
se recomanda lui Vogoride, saV dee tOte silintele
putinciOse spre a face ca unirea s cada, Para A
lese insa a se intrevedea c ar primi instructiuni in acest
sens de la POrta otomana. Dintre membril comisiei din
Bucuresci acei ce erau partidani unirel se indignara de o
asemene purtare a Turciel; iar representantii Turciel si a
0

219
Austriei, prinsi cu mana in sac, ramasera rusinati. Dreptatea
partidei nationale, esi la luniina; alegerile divanului moldovenesc,
facute dupa listele de alegetori intocrnite de Vogoride,
tura anulate. Se ordona de comisia din Bucuresci, revizuirea
listelor i inscrierea in ele a tuturor alegetorilor
exch.'si fara drept, precum Si tergerea din ele a alegetorilor
introdusi fãr nici un rnotiv. Alegerile none, ce se facura pe
baza acestor liste revizuite, dadura un rezultat cu totul protivnic
celor dint,i. Votul divanului moldovenesc esi in totul
favorabil unirei.
§ 59
Dorintele Ronninilor si Conventia de Paris.
Divanurik ad-hoc si dorinfrle Ilonuinilor. Dupil mult zbucium
si muIt bätae de iniin, ambele tari romane obtinuse
in sfirsit ca divanurile ad-hoc sa fie niste organe, care sa
rostosca dorintele adevarate ale poporului roman. Adunärile
se deschid,*acea din Moldova in diva de 22 Septemvrie 1857,
iar acea din Muntenia, 8 zile mai tarziu, in 80 ale aceleiasi
lunI. Ambele divan un votéza urrnatOrele patru rezolutiuni,
care cuprindeu in trasatun generale, dorintele Romanilor
privitOre la viitOrea reorganizare a tarilor lor
1) Autonomia tarilor romane conform capitulatiilor incheete
cu POrta otomana si neutralitatea teritoriului lor.
2) Unirea Munteniei cu Moldova intr'un singur stat sub
nurnele Romania.
3) Principe strain dintr'o dinas tie domnitóre europOna.
4) Guvern constitutional si reprezentativ.
Autonomia o ceruse tri10 romane pentru a pune o
data capet abuznrilor si tiraniei cdrora tusese expuse timp
de vOcuri intregi din partea domniel turcescI, care incalcase
treptat drepturile garantate lor prin tratatele de inchinare
cu dinsa. De cand si Rusil sub pretext de protectie se amestecase
in ocarmuirea launtrica a principatelor, ele nu
mai put6u ingriji intru nimic de interesele lor, ci tOta
munca lor slujia numal cit spre a multumi nevoile straine.
Romanil nu cereu alta ceva ;prin garantarea autonomiel d,e
cat sa fie lasati fiberi a's! intocmi, dupa, nevoile lor, via ta

220
lor launtrica; sa poata face legile i lua dispozitiile ce li se vorparea
mai nimerite pentru ocrotirea intereselor lor. Pen tru acésta
trebuia, ca Rusia sa nu se mai arnestece de loc in daraverile lor interiOre,
iar Turcia sa se marginesca la luarea tributului si confirmarea
domnilor in caz de schimbare a capulul statului.
Neutralitatea era da asemene neaparata, caci tarile
romane fusese in toate luptele Turcilor cu Ruii, campul
de batae al acestor popere i ele suportan din acesta pricina
cele mai crude suferinti. Ele vroiaü deci ca teritoriul
lor sa fie aperat de viitdre incalcari Si cereaa de la Europa
ca dansa sä le garanteze neutralitatea bor.
Guvernul constitutional si reprezentativ era cerinta
deilor liberale care'si luase avéntul inca din 1848. Romanii
cereau desfiintarea privilegiilor, intocmirea organizarei statului
!or dupa idaile cele noua de dreptate i egalitat& a
tuturor cetittenilor inaintea legel.
Puntele de capetenie i nou in dorintele Romanilor
erau unirea i domnul strain. Prin unire, Romanii vroiaa sa
dobandesca o insemnatate mai mare politica, a'si asigura existenta
lor contra pericolului vecinic reinoit de a fi inghititi
de catra una din puterile vecine. Vroiaa sa puna in lucrare
vechea zicetóre romanesca :unde's dol puterea cresce
i dumanul nu sporesce". Apoi unirea le dadea si putinta
de a se cultiva mai lesne, punénd inteligenta si talentele
tuturor Romanilor in slujba intregului nem.
Cererea ca domnia sa nu mai fie data unui boier -din
tara, ci unui membru dintr'o mare casa europena, i anume
in un chip ereditar, era cheia de bolta a intregului sistem,
intru cat numai prin stabilirea unei dinastii respectate de
popor se putea inlatura grózn ica i prapastiOsa schimbare
de principi care adusese pe tarile romane la o desevarsita
ruina. Nurnai prin acésta masura e putea asigura stabilitatea
si trainicia institutiilor, fail de care ori-ce propasire
este cu neputinta.
Convenfia de Paris. Dorintele exprimate de Romani
prin divanurile ad-hoc furl duse de comisia din Bucuresci
la congresul din Paris. Turcia i cu Austria care ceruse ele
ca sa se consulte poporatiile tarilor romane, sperand cá vor
putea isbuti a sterce cu sila un vot contra unirei se prinsese
in propriul lor lat. Ele stäruise mai ales ca sa se con-

221
suite pe Romanil principatelor. si raspunsul dat de acest popor
esise protivnic dorintelor for. In loc insa de a se supune
acestel dorinti, a chrei manifestare ele insiui staruise a
se da la lumina, Austria si Turcia urmara inainte a corn-
. bate unirea in congresul de Paris, spunend ca votul divanurilor
ad-hoc nu ar fi rostirea adavarata a dorintelor romanesci,
ci rezultatul miscarei tulburatóre a rninoritatei poporului.
Pe langa Austria si Turcia se mai alipi si Anglia.
Napoleon, v6clénd congresul irnpartit in doue tabere, se ho-
taxi sh
cedeze sr el ceva din ideea unirei, pentru a scapa
ast-feliti macar o parte din ea.
Din impacarea tuturor mernbrilor congresului, esi pentru
Moldova si Muntenia urrnatOrea constitutiune, prin care acesto
douè tari erag unite numal pe jumatate. Asa ele erag
sa fie sub doi clomni, done' ministere, i douè camere ; insa
o comisiune centralä ase(lata In Focsani era sä propuna celor
dou6 camere legile de interes comun, precum codul civil,
penal, unificarea masurilor, a monedei i altele ; -ac6sta comisiune
era compusa jurnatate din Mokloveni si jumatate
din Munteni. Tot in Focsani era sa fie si o curte de casatie
comuna, care sa judece procesele din ambele tari in
ultima instantil. Armata era sa fie organizata ast-felig in
cat la nevoe sa, compuna un singur corp ; stégurile erag deosebite,
dar cand erag sa fie unite trebuia sa se anine pe
ele cate o panglica de culOre comuna.
In privinta drepturilor poporului, constitutia data prin
conventia de Paris tine sama de dorintele Romanilor si desfiinteza
tote priviregiile de clasa, admitend egalitatea cornplecta
a Romanilor inaintea impozitului, a studiului, a functiunilor
si inaintarilor in armata. Se desfiintaza claca sag boierescul
si se prevede un articol prin care se dispune o grabpica
revizuire a legilor care reguleza raporturile dintre proprietari
i tarani.
Constitutia data Romanilor prin conventia de Paris,.
era o jumatate de unire, cu care thInsii nu se putéti rnultarni
nici intr'un chip. Fiind insa ca nu pute% infrunta fai
vrointa Europe)", particlile nationale din ambele tari se hotarira
a incunjura cu dibacie acesta vrointa si a face sa triumfe
ideea unirel.
Conventia de Paris omisese anume a prevedea impre-

222 --
jurarea dacA acei doi domm, ce trebuiat sA fie ales] in ambele
principate, iu putai fi o singurA persOnA, i Romanii
se folosirA de ac6sta omisiune pen tru a alege pe acelas personaj
ca donan deosebit in amandone thrile, i a aduce astfel
pe o cale indireotA la implinire, ceea ce era peste puterea
lor a realiza de a dreptul si e rata.
§ 60
Alexandru Ion I Cuza.
Alegerea lui Alexandra Gaza ea domn al ambelm.
fan romdne. I-2iva in care trebuira s se faca alegerea
ambilor domm, conforni conventiel de Paris, era
fixatA pentru 5 Ianuarie 1859. Pentru a izbuti in
planul ce cii
propusese partida nationala din Moldova si
Muntenia, de a alege pe aceiasi persOnA de domn in ambele
tAri, se face, la diva hotaritA do puterile europene, alegerea
numai in Moldova, alegendu-se de domn al acestei tar! colonelul
Alexandra Gaza ce se tragea din o veche familie de
boien moldovem. Deputatii munteni nu se adunA in acea di
in numer indestula tor, asa ea alegerea domnului in Muntenia
se amanA pentru 24 Ianuarie: acésta in scopul de a se
cunósce intili rezultatullalegerel din Moldova. La 24 Ianuarie
se alege si in Muntenia tot colonelul Alexandru Cuza
de domn si al acestei tari.
Romanii facus un pas forte indrAznet, de a trece alAturea
cu vointa &trope], Si :de a alege un singur principle
in ambele tAn, in loc de doi precum stipula conventia de
Paris. El insA se intemeiau pe buna vointA a Frantic!, care
in tot-d6una sustinuse unirea liomAnilor si acuma se arAta
multumith de modul ghibaciu cun'i liornAnit incunjurase dispozitiile
conventiei de Paris. Austriacii, ftiriosi pentru indrAzn6la
Romftnilor, vroiau sA intre cu armata in Virile bor.
spre sili la respectarea conventiei de Paris, can 1 tocmal
Napoleon al III-lea le declarA rösboit pentru Italia si ii bate
cumplit in mai multe marl lupte, precum la Magenta si
la Solferi no, silindu'i prin pacea de la Zfirich a ceda Lom-
bardia Sardiniei. Austria, batutA, se lOpedA de ideia de a mai
scOte cu puterea pe Cuza din domnia ambelor tini romane. Pute

223
rile europene recunoscura domnia lui Cuza pentru timpul cat va
trai el si recomandara si Portei reeunOscerea indoiteI alegen
Doninia lui Alexandra loan I. Noul ales trebuia St
domnescA ea domn separat in Muntenia si Moldova, avend
in fie-care din aceste tan un ministeriu si o camera deose-
Alexandru Cuza.
bitti. In 1861 Cuza merge la Constantinopole spre a's] lila
investitura. El convinge pe sultanul, ca unirea tarilor ro -
mane ar fi spre folosul Turciei ; cam Romani], de si ortodocs],
ar fugi de autoritatea rusasett. El scie sa piedeze asa de
bine causa Romanilor, crt sultanul ii invoise a schimba unirea
personalA 'de pana acuma in o unire realA, contopind
adeca ocarmuirele ambelor tAff romane in una singura.
intrunind in una singura ambele adunArf cea moldovenescrt §i
cea muntenescA, si numind un singur minister comun pen-
.

-
221
tru ambele taxi ; stramutand in sfirsit si capitala Moldovei
de la Iasi la Bucuresci, care deveni capitala noului stat.
In timpul domniei lui Alexandru Ioan I, se mai fac,
afara de acest mare act al unirel, Inca alte trei care avura
urmari insemnate asupra propasirei poporului roman din statul
nou infiintat de el. In 1863 Cuza face sa se declare de
secularizate, adeca luate pe sama statului, averile tuturor ma-
Mihaid Cogillniceanu.
nästirilor din tara, atat ale celor libere cat si ale celor ce se
anal inchinate manastirilor grecesci din rasarit i ocarmuit ede
calugarii grecl. Acestia protestara cu cea mai mare ener -
gie la POrta, la Rusia i la tOte puterile. Guvernul lui Cu
za insa dovedi tuturor ca egurnenii greci nu respectase ni
cairi conditule sub care vechil daruitori daduse mosiile a -
celor manastiri ; ca el in loc de a face din ele niste insti -

225
tutiuni de bine-facere pentru popor, intrebuintase veniturile
lor numal in propriul lor folos ; despoiase bisericele- de odOrele
lor spre a se imbogati ; persecutase pe calugarii ro-
mini, umplénd manästirele numal cu calugari straini ; lasase
in parasire cladirile i bisericele, care cadeau in rui-
nh, i
asa mai departe. TOte protestatile calugarilor greci
nu gasira lid o a scultare, i averea cea insamnata a manastirilor
inchinate deveni proprietatea statului roman. Prin ac6sta
secularizare, Romania infra in stapanireaunui venit anual
de 25,000.000 de lei noi ceea ce reprezinta un capital de 500 mil.
de lei, afara de pliduri care fac inca pe atata.
A doua mare masura luata de Cuza Si realizata de
el prin ministrul sOu Mihaiu Cogalnicénu fu improprietarirea
taranilor.
Dupa, obiceiurile vechi, consfintite de regulamentul orga
nic, taranii clacasi, urmasii taranilor supusi (in deosebire de
taranh razasi, care aveati proprietatile lor), nu avO 'Damen-
turile bor, ci locuiau pe mosiile proprietarilor marl, carora le
lucrau un numer de (tile pe an la munca campului. Ca rasplata
pentru ace.sta munca, proprietarii erau indatoriti a da
taranilor o catime de pament, pe care sal cultive el in interesul
lor, spre a se hrani de pe el. Cuza vroia sa faca si
pe acest tarani clacasi proprietari desavarsiti pe pamônturife
ce pana atuncl le erau numal concedate spre hrana de stapanil
mosiilor, rascumperand in chip silnic acele particele de
'Anent de la acest din urrna. Legea de improprietarire prevedea
ca taranii sa ramana proprietaff pe pamOnturile ce le
cultivau pentru hrana lor; dar ei sa platésca stapanilor costul
acelor parnOnturi. Fiind-ca taranil nu aveau ba nil gata spre
a plati pamOnturile, apoi statul le plat pentru ei. Dar findca
nicI statui nu dispunea de enorma suma ce ar fi fost de
nevoie spre a se plati de odata tote pamenturile, apoi el dadu
fie-carui stapan de mosie un numer de obligati] (bonuri rurale),
purta Vire de doban(h si din care se tragea un numOr la sorti
in fle-care an, care se plateati integral. Statul, la randul se0,
se despagubi de la thrani, impunendu-le sa platésca cost pamentulm,
spre usurinta, in decurs de 30 ani, Prin acOsta lege
mai toti taranii devenira proprietan pe pamOntul Wei lor.
A treia masura flu unificarea legisbaiei ambelor tari prin
aleatuirea unor condid de legi luate dupa modelul Frantiei
Xenopol 15

226
si anume: condica civilä, acPa de procedura civil, condica penala
si acea de procedura penalä. Tot din Franta se introduse
un sistem de contabilitate desavèrsit, care garanta manuirea
regulata a banilor statului, Se mai promulg i o lege de instructie,
care regulamenta invetiltura pubfica Si cea privata.
In domnia lui Cuza se infiintara universitatile din Bucuresci
si Iasi 1860.
Domnia lui Cuza trezise insa nemultumiri, mai ales din
cauza relei stari financiare a Orel. In 1866 se forma o conspiratie
care'l resturna. Conjurath patrunsera nóptea in palat
pe Cuza s subsenmeze un act de abdicare. El se retrase in
strainatate unde muri, in 1873.
§ 61
Carol I
Alegerea lu Carol de Hohenzollern ca down al Romdniei.
Cu prilegiul detronarei lui Cuza se McCrea in Iasi in
3 April 1866, o miscare separatista, adeca ce tindea la desfacerea
unirei. Guvernul provizor, ce se institui indata dupa
resturnarea lui Cuza si care guvern era compus din Neculai
Golescu, Lascar Catargiu si colonel Haralamb, era hotarit a
face sa triumfe Si ultima dorinta a poporulm roman din prin.
cipate, pe care el o rostise prin organele divanurilor ad-hoc,
anume de a chema la tronul tarei unite pe un me mbru din
o familie domnitóre europCnä. Se convOca imediat a dunarea
care proclama intaiu de domn pe contele Filip de Flandra,
fratele mai mic al regelui Belgie]. Acesta insa rm putu primi
din motive personale. Atunci se chema la tron pe Carol Ludovic
de Hohenzollern Sigmaringen, din familia donmitOre a Prusiei,
si care se cobóra prin linia femeiasca din Familia Napoleoniana*).
*) Intl cum :
Carolina
sora ha Napoleon cel Mare
Carol Anton Frederic de
Hohenzollern
. I
Anton de Hehenzollei n
Carol I de Hohenzollern
clisatoritd cu Ioachim Murat
regele Neapolulta
I
cAsatorit cu Antoneta Murat
fata luf loachim Murat

227
Principe le Carol fu ales de dornn .al Romanilor printr'un plebiscit,
in urma caruia adunarea ii proclama de domn in diva
de 1 Math. 1866. Principe le intra in Bucuresci in diva de 10
Malt.
Indata dupa suirea lui in scaun sa votóza, o constitutie,
care se promulga in diva de 1 Julie. Acesta constitutie luath
dupa modelul celei belgiene, confirm i adause in Romania
principiile liberale i democratice introduse de conventia _de
Carol I.
.7
Paris : egalitatea inaintea legei, libertatea presei, a cuvéntului
si a intrunirior, o lege electorala cu dreptul de alegétor de_
terminat duph ,averea cetatarmlui, avere ce se pOte doband
de off eine, cu munch i staruinta.
Alegerea lui Carol provOca furia Turcilor si a Austriacilor
CeI In= vroiat sa intre cu o armath In Romania. Din fericire
irrsa un räsboia ce izbucni intre Prusia i ,Austria, In

228
care rasboiu Austria fu batutil, facu pe acésta sa se
astimpere 2i
s modereze i focttl cel prea iute al Turcilor.
Principe le Carol hind din familia Hohenzollern, casa domnitOre
a Prusiei ce dobindise victoria, ac6sta imprejurare asigurd
Romanilor isbanda, i principele Carol fu in curand
recunoscut ca domn de t6te puterile europene.
Zece ani domnitorul Carol I stapani in pace, in care
timp tara se sili a se cultiva si a propäsi pe tote tarilmurile,
mai ales incepOnd a construi in 1868 o intinsa retea de
cal ferate, cel mai puternic instrument de cultura a timpurilor
moderne, menit a favora desvoltarea econornica.
Ildsboiul pentru neatarnare. In 1876 insa isbucnesce
un razboiu, care pune in cumpOna intrOga nOstra viata de
pana acum i ar fi putut sa ne arunce in prapastie, daca
n'arn fi fost condusi de intelepciunea ocarmuirei si de bratul
viteaz al noului (loam In acel an, se isca o revolta in mai
multe prorivich ale imperiului turcesc, revolta in care Rusia
intervine pentru a apOra pe Slavonii din peninsula Balcanului,
ceea ce educe un rasboia intre ea si Turci.
Romania, vOclendu-se arnenintata de acOsta furtuna,
vroia sa rarnana strain de lupta incinsa intre uriesii set
vecini, i recurgend iarasi la cerintele exprimate de divanurile
ad-hoc, ceru de la puterile europene garantarea neutralicatel
sale, ca adeca dansa sa nu ,fie atacata de niciAna
din puterile rãsboitOre. ,Statele europene ne fiiind in stare
sa incuviinteze Romaniei acesta cerere, dansa fu .nevoita a
se asigura cel putin din partea uneia din puterile dusmane
anume din partea celei mai pericul6se, Rusia. Ea incheie
cu acest irnperiu o conventie in 4 April 1877, prin care Romania
conceda Rusiei trecerea trupelor pe teritoriul sèü
catra granitele turcesci, iar guvernul M. S. imparatului se
obliga a rnantMea si a face sa se respecte drepturile politice
ale statului roman ast-fel curn rezulta din legile interne si
tratatele existente, proem si a mantine integritatea actuala
a Romania" Acest tratat incheiet de domnitorul Carol
si de primul sea rniMstru Joan Bratianu fu ratifiat de corpurile
legiuitOre, si avea de scop a asigura Romaniei o positie
limpede fata.cu Rusia, in ciocnirea ce era sa se intimple,
si a garanta existenta ei neatinsa la incheierea viitoarei paci.
Atare conventie era ea insäsi un eveniment. Mama, si

229
pute rnica Rusie care ne considerase atata timp ca provinciile
el, care trecuse pe la noT cand si cum vroise, punend
pe poporul roman intreg s slujasca armatelor sale, cerea
acu ma invoire de la micul stat roman, pentru a trece peste
ter itoriul set i lega acesta invoire de niste indatoriri din
pa itea el. Iata efectul pe care il avuse consolidarea statu-
MY roman sub dinastia intemeiata in el.
./". Ent,
-PrArr:
.
e*
loan Britteanu.
Turcii considerand conventia incheiata de noi cu Rusia
ca un act de drismanie in contra lor, incep a bombarda
orasele nOstre cele deschise, trimit vapOrele lor de rasboiu
sa prinda saicele noastre pe Dunare si chiar pe cursul launtric
al riurilor, precum Jiul, Oltul i Ialomita si trimite
bande de Cerchezi si de Basi-Buzuci, care sa prade malul
110..
:

230
muntenesc. In 30 April 1877 Camera primesce starea de
rasbohi declarata do Turcia Romftniel si Domnitorul ordona
bateriilor romane din Oltenita i Calafat sit raspunda tunurilor
turcescf din Turtucai si Vidin. In 9 Mall"' se proclarna
de corpurile legiuit6re neatarnarea Romaniei, care se s4rbeza,
a doua zi, in ziva de 10 Main, a 11-a aniversare a suirei
lui Carol in scaun. Declararea neatarnaref se face nu numai
pentru a scapa de Turd, care ne tratau ca dusmam, dar
inca pentru ca eliberarea nOstra, de sub domnia lor, care
trehma sa fie o urmare a rásboiuTui, sa fie datorita nu Rusief,
ci propriel n6stre miscan.
Rusii inaintftnd catra Dunarea i find sigun pe isbanda,
tratati pe Romani cu o mare riiiindrie si nu voiau sa auda
despre o cooperare a armatei romane alaturea cu a lor contra
Imperiului otoman, dealt daca acésta armath s'ar contopi
in acea rusasca. Domnitorul nostru i guvernul seu Isi dadeau
din potriva tOt silinele, ca tam nOstra, de si era
ocupata tin de armatele rusesci, sa pastreze atat in politica
cat si in lucrarea miIitari o positie separata de colosul
nordului.
Destinul trebuia insa" sa pedepsasca in curend mandria
Rusilor. El intalnira, in cetatea improvizata de Osman-Pasa,
in Bulgaria, Plevna, o piedeca dinaintea carora venira sa se
franga tote opintirile lor. Doue atacuri succesive in contra
intariturilor otomane fura respinse Cu pierden infricosate
pentru Rusi. Dupa, cel din urma, intimplat in ditia de 18
Iulie, Rusil se Mktg in pericol de a fi aruncati in Dunarea.
Impèratul fu nevoit sa se retraga din Bulgaria pe pament
romftnesc, la Zimnicea, si in Bucuresci lumea ingrozita se
astepta la un atac al capitalef din partea Turcilor. Marele
duce Neculai, comandantul armatei rusesci, trimise atunci
Domnitorului nostru acea memorabila depesa din 19 Iuli
1877 in care if spune : villa in ajutorul nostru ; treci Dunarea
unde, cum 51 cu ce conditie vei vroi. Turch ne pra,-
.padesc ; causa ,.restinatiltii este in pericol".
Romanii raspunsera cu marinimie acestm strigat de
desperare. Trupele nOstre trecura Dunärea i imperatul Alexandru
nu numai ca nu cern incorporarea armatel romane
in cea rusasca, clar inca
investi pe Domnitorul nostru cu
cea mai importanta comanda din acësta campanie, anume.

. 231
de a conduce operatiunele atat ale armatei romane cat si
a celei rusesci in contra cetatei Plevna, de care se sfarmase
pana atunci tOte opintelele Rusilor. Ajutorul adus de Romani
Rusilor era cu atat mai insemnat, cu cat numeral armatel
romanesci era cel putin egal cu acel al sfarmaturilor ramase
din armata rusasca, dupa nefericita di de 18 Iu lie si il era
de sigur superióra ca moral si ca sciinta. Aice la Plevna
avea sa se hotarasca sOrta a clou marT impëratii, si in manile
Dornnitorului nostru si a bravel lui ostin era incredintata
acOsta hotarire. Domnitorul Carol era de parere a nu
se da un asalt contra intariturilor celor minunate, cu care
iscusitul Osman-Pasa incunjurase Plevna. Fiind insa cit generalil
rusi staruiati numai de cat ca Plevna sa Ile luata
cu puterea, Domnitorul romin, nevroind sa se creda e.
armata lui s'ar teme de foc, se hotari a face pe placul Rusilor
si a lua Plevna cu forta. Dian de 30 August, cu yestitul
asalt i luare a redutei GrivieT, inscrise o nou6 pagina
in analele victoriilor repurtate de' Romani. Se trezi
=7,
BAthlia de la Grivita.
iarasi in ostasul roman vechea vitejie ce parea amortita,
barbatia cu care trupele romane pasha la omoritorul asalt
umplu de mirare pe toti cei ce'l vedura. Europa intrOga
resuna a doua qi de vestea vitejiel romanesci. Cei cate-va
mil de bravi ce umplura cu corpurile lor santurile Plevnei
inaltara ultra qi mai sus pe Romani de cum far fi putut
radica ani intregi de pacinica desvoltare. De atuncI Europa
s'a convins ca, suntem un popor, care scie sa mora, i decI
are dreptul sa traiasca. Dupa luarea redutei Grivita, Ro-

032
manii mai luara Rahova, in cotro Turcii ar fi fost putut
cauta o scapare in cazul cind Plevna ar fi luata. Generalul
rus Todleben, sosind pe campul de rãsboiti, se convinse ca
parerea rostita de la inceput de principele Carol era singura
rationala ; ca Plevna nu putea fi luata prin asalt, ci trebuia
Incunjurata si redusa prin Mine. Acésta se i puse in lucrare
Regina Elisabeta
si,
dupa dont luni de incunjurare, Osman rasa sfirsindu-si
proviziile, incerca desehide calea spre Vidin. 0 lupta
teribila se incaiera intre Turci si Romani, din care acestia
esind invingetori, Osman Pasa, rinit, caclu prins in manile
Rorninilor, (land sabia sa colonelului Cerchez. Pe cand Rusn
scapati de cerbicOsa impotrivire de la Plevna, inaintaa peste
:

233
Balcani, Romanii starsiaa izbanclile lor prin lupta de la Smdrdan
(11 Ianuarie 1878) si luarea Vidinulul (12 Fevruarie).
In tot timpul acestor lupte Domnitorul roman se purta
printre trupe, impärtisind pericolele i inbarbatandu-le la
luptá. Pentru a le da exemplul curajului, iT expunea singur
viata n locurile cele mai periculOse, convorbind 1initit cu
incunjurimea buT, pe cand o plOe de glOnte cadea din tote
partile.
In timp ce domnul comanda in räsboit DOmna Elisabeta
ingrijia de räniti, in fruntea unei multimi de femei din soeietatea
cea alOs, care alergase i ele la locul de onóre.
Insäsi Doamna cauta de bolnavi, and exemplul devotamentului
cu aceeasi abnegatiune pe care Domnitorul ii dadea
in rasboiti.
Trdlalul de la Berlin. Romanif platise cu singele lor
dobandirea neatirnarei i pe langa aceste daduse Rusilor in
momentul critic un ajutor, care schimbase cu totul fata Msboiului.
Era drept ca el sa se astepte din partea Rusilor la
o multamith stralucitä. In loc de acOsta Rush, indata. ce
v6dura pe Turd zdrobiti ; atribuira numal lor succesele Tepurtate
si uitara slujbele eminente facute de Romani, fara
de care el nu si-ar fi ajuns nici odata tinta dorintelor. Prin
pacea de la San-Stefano incheieta in 3 Mart 1878, Rusii
luand Ore cum pe Romani sub protectia lor nu'I admisera
sa trateze cu Turcil alaturea cu dansii, ci stipulara el pentru
Romani neatarnarea tarel bor. De si chiar acesta inlaturare
a
Romanilor de la tratärile de pace era de natura a'i jigni
adanc, care nu fu mirarea br and Vèdura ca, prin un alt
articol al tratatului incheiet, Rusii cereau de la Turd provincia
Dobrogia, spre a da Romaniei In schimb pentru Basarabia,
,cea restituita Moldovei prin tratatul de Paris, pamênt ce Ruii
vroiaii sa iee indarapt ? La acesta scire Romanil se sculara
Là un singur om. Ce devenise conventia incheieta cu Rusia
la inceputul rasboiului, prin care dansa garanta in chip expies
integritatea teritoriului Romaniel ? Rusil uitase totul, si
sfintenia fagaduintelor i datoria recunoscintei. Si cu tOte aceste
cat de generos se purtase Romanii fata cu Rush in momentul
cand, primind depesa Marelui Duce, ei ar fi putut
impune Rusilor condi iuni fOrte grele !
In curand luci insa pentru Romani o raza de speranta.

234
Anume RusiT prin tratatul de la San-Stefano nimiceau aprOpe
cu totul impèrAtia turcescã, i puterile Europet se hotarara
. 1111
t
II
I 1111 I I IP I tigalI
PI Z%
.
1 \
2 \
V I k,
Pr.
11,
"IP
A
4414 ' , \ 4 +ye IN "F 4
.
..._-,
....,,,
,.. .
_
_
.::___ 0
--"---,,,-- -,_------.---,,., - i1........
...
L
.....
gift...,
,.
,,
v.-
C.
.e
.`:2--- `.
PI 11111111.11.1&
.f
, r ,
a se amesteca ele in incheierea pacel, pentru.a unpieueca
c
z .
tpror,,,,, 'i
,-;.:i ,,, izAtIsi ii
3*
k\ -\NA
-....."7:
gr
,,.
.
, .
it
, 4, ;1411
---7-1
..
,.
..
.
,
..
r
,
11
Ili
,. .
V ii
legal,
......__
-----
...
"N
,
r
.
da-
I

235
rapanarea desevarsita a imp6ratiel otomane in folosul acelel
moscovite. Se aduna un congres la Berlin, care sa revizuiasca
tratatul de la San-Stefano, spre a armoniza conditiile lui cu
interesele europene. Romanh, credOnd ca puterile nu vor invoi
ca Rusia sa comita fata cu el un act de nedreptate atat de
flagrant, cerura de la congres nedeslipirea Besarabiei. Primul
ministru al Romaniel IOn Bratianu si ministrul de externe
7
Princi pale Ferdinand.
Mihail Cogalnicénu aparura inaintea congresulm, spre a apera
causa cea mai drepta din lume: ca o tarA nu poate fi ras:uita
tocmai de aliata ei careia i facuse servicii; ca Rusia castigase
rasboiul cu ajutorul pe cat de sincer pe atat .;i de neinteresat
al Romani1Or; ca acestia erau acuma tratati, In loc de aliati,
ca popor cucerit. Ministrii romani depusera pe masa congre-

236
sului atat conventia din 4 April cat si depesa Marelui Duce
Neculai. Tote argumentele insa fill% in zadar. Rusia cedand
asupra altor puncte, care interesati intr'un mai mare grad puterile
europene, aceste se hotarira a jertfi pe Romani pentru
a aiunge mai curand la incheierea peel, i retrocedarea Basarabiei
catra Rusia fu primita de congres. Totusi, pentru a
sterge macar intru cat-va nedreptatea facuta si a recompensa
pe Romani pentru vitéza lor tinuta, li se dadu de catra congres
Principesa Maria.
gurile Dunarei impreuna cu provincia Dobrogea pana la o linie
ce plOca de la Arab-Tabia langa Silistra Vana la Hanlic langa
Mangalia. AcOsta lipire a noului teritoriu catra Romania are
o mare insemnatate. Prin ea tara nOstra deveni pazitOrea gun-lor
Dunarei, celui mai mare fluviu european care pune in legatura
centrul Europei cu rasaritul. Tractatul de Berlin se
subsemna in 13 Iulie 1878.

237
Proclamarea regalitatd Romania trebuea ca sa se culgt
rddele jertfelor facute si a sangelui vèrsat. In 10 Maiti
1881, aniversarea a 4-a de la proclamarea neatarnarei si a
15-a de la suirea pe tron a principelui Carol, Romania fu proclamata
de regat, i vit6zul ei Dornn si in dui-MAI-ea ei Dórnna
luara titlul de Rege si Regina.
Ast-fel sciu sa se inalte Romania in randul puterilor libere
si de sine statatóre ale Europei. De acuma inainte se deschide
pentru clan a o era noun, acea a traiului prin propriile ei puteri,
singura viata demna de un popor ce se respecta.
Conform constitutiei, care prevede ca in lipsa de copii
de sex barbatesc s urmeze fiii fratelui Majestatel Sale Regelui
Carol I s'a proclamat de mostenitor al tronului Ferdinand
fiul lui Leopold de Hohenzollern care a luat titlul de principe
de Romanic, si s'a casatorit cu Maria de Edimburg fiica
ducelui de Edimburg. Mostenitorul tronului are pana acum
doi copil principele Carol si principesa Elisabeta viitorul dinastiei
romane este deci asigurat.
§ 62
Desvoltarea eulturaliti i economica a Romilniet
Desvollarea economica. In timpurile de supunere
sub Turd, Romanil se foloseat numai prea put,in de
manosia pam('Intului lor.. Erail indatoritl a vinde, Turcilor
intaI,
toate productele de care acesfia aveau nevoe,
anume pe preturi impuse, atata cat voiat Turcii sa
deie. Acésta stare s'a mantinut pana la tratatul de la Adrianopole
in 1829 Rusii au isbutit atunci a impune Turcilor
In chip definitiv a se multi) mi numal cu tributul tarilor romane
si a nu le maf stOrce do averi si pe alte cal. Pe de
alta parte Rush stipuldz prin acel tratat libertatea comerciului
marei Negre pentru tOte statele europene, avend interes
a atrage spre cOstele lor negotul lumei apusene.
pi
romane se folosesc si ele de acesta libertate a comertului,
corabii engleze si franceze yin in curand sa Incarce din Ga-
lati si Braila granele prodese in Moldova si Muntenia. Agricultorii
incurajati prin preturile cele inalte si neauclite pana
atunci ce se oferiaa de eurn,)Oratorh straini pentru productele

238
pamantului romanesc, intind pe fie ce an cultura. Pe fie ce
an se fac vindan mai insemnate, i locuiton Munteniei
0 al Moldovei prind a se inbogati. Veniturile tarilor cresc mereu
Si inlesnesc mgrijirea statului de deosebite nevoi ale poporului.
Orasele incep a se infrumuseta ; se fac sosele la camp
si podun peste nun, pe care tree tot mai cu inlesnire carele
ce transportatl productele la pprturile dunarene. Inceputurile
renascerei economice a tairilor romane se fac intai sub
administrarea hu Kisseleff ; apoi sub domniile hu Alexandra
Ghica ii Gheorghe Bibeso in Muntenia si a lui Mihaia Sturza
in Moldova. Dupa revolutia din 1848 mersul propasitor este
stinghirit de repetatele ocupatii din timpurile lui §tirbeit si
Grigore Ghica. Totusi pe timpul !or se face un mare pas, in
inlesnirea comunicatiilor gandirei, prin introducerea telegi afului.
Propasirea economica reinvie insa sub domnia' mi Cuza,
mai ales in unna secularizarei averilor almastiresci, care adaug
veniturile statului si deschid prin arendarea mosiilor
o cariera, none de castig pentru locuiton ; apoi prin improprietarirea
taranilor se da, o mare imboldire productiel, fie-care
om schndu-se acuma proprietar pe pamantul culti vat de el.
Introducerea nonelor legi, limpedind i asigurand relatiile intre
ómem, ajuta mult la sporirea daraverilor intre el.
Cele mai man progrese pe calea economica le realiza
Romania sub domnia 1w Carol I, mai ales prin crearea unol
intinse retele de cal ferate, care au transformat cu total starea
economica 'a tarei ; apoi prin complectaréa tot rnx deplina
a soselelor si a liniilor telegrafice, infiintarea de cladiri
pentai scOle, de cazarmi, palate pentru autoritati, infrumusetarea
oraselor, cultivarea padurilor i asa mai departe. Coiner-
1ul tarilor romane care la 1034 nu era mai mare de20,000,000
lei noi pentru ambele impreuna, astadi ati ajuns la 500,000,000
adica de 20 pe atata..
Desvoltarea culturalti.DupA 1848, franele prea rastrinse
ale protectoratului rusesc se mai slabira, i Romanii putura, sa
desvolte mai cu libertate ideile nationale. Pe timpul lui Grigore
Ghica se publica in Moldova in 1852 de Mihaiu Cogalnicenu
Letopisetele tarei Moldovei, puindu-se ca introducere leotia
tinuta de el in 1843 si pentru care fusese dat afara din
profesoratul de la Academie. In 1853 Grigore Ohica publica
cu a lui cheltuiala marea cronica a Romanilor de Gheorghe

239
incal. Perióda unirel aduse, prin fierberea aprinsa in spirite,
o mare intarire a acestel idol ; si cand Romanii vèclura ca
li se implinesc dorintele, el capaath un curaj tot mai mare
de a lucra spre desvoltarea spiritului lor particular. In timpul
luptel pentru unire se scrisera nesfirsit de multe articole
i brosurI, care combatéa pretentiile abuzive ale Portei
sail ale Austrieb i demonstrail dreptul Romanilor la autonomia
si la unirea lor intr'un singur stat. Dupa ce alege-
Vasil e Alexandri.
rea lui Cuz a de domn comun al ambelor tarl mai potoli pornirea
spiritelor, Romanii se ocupa cu cultivarea sciintei si
a literaturei si se nascura din sinul lor mai multi scriitori
de sama : asa Balcescu publica, in Revista romana, Istoria
Romanilor sub Mihaiu Voda Vitkul, scriere ce resufla de
la inceput pana la sfirsit cea mai adanca iubire de tail si

240
de nan. Alexandri publica vestita sa culegere de poezii
poporane care puse in lumina inzastrarea admirabila a popoiului
roman pcntru inspiratia poetica..Mal publica apoi
vestita hora unirei : Hai sa dam mama cu mama
Cei cu inima romana,Sa jucam hora fratiel, Pe Omentul
Romaniel". Bolentinianu scrise legendele istorice in care
celebra, in versuri neintrecute, scenele frumOse din Istoria
Romanilor,
Teatrul, una din institutiile cele mai minunate pentru
desvoltarea spiritului national, dupa mai multe incercari
darnicite mai ales de asuprirea rusasca, incepe de la 1860 a .
ma un ave.nt mai puternic. Pe langa piese traduse din limbi
straine, Constantin Negruzzi si mai ales Vasile Alexandri
alcatuesc i compuneri originale, care avéti de thin, mai ales
a biciui moravurile caraghiOse ale vechei societati. Asa.
in Cucóna Chirita, Doi tarani i cinci carlani, Lipitorile satului,
i altele. Se ivesc in curand i actori eminenti, precum
Millo, Caragiali, care srt reproduca pc scena personajele din
piese. In 1860 se introduce in tote cancelariile tarei
ortografia cu litere latine ca obligatOre, parasindu-se cea cu
buchi cirilice. cOlele apoi iaU o desvoltare din ce in ce mai
mare, mai ales de la infiintarea universitatilor de Bucuresci
si IaT i promulgarea legei asupra invetamentului din 1864.
Pe langa invetamentul superior si secundar din prase, se
rklica tot mai mult cel primar, intal in orase, apol de la
1860 inainte, 0 la sate. Tinerii Romani ce invetase in strainatate
se inmultCu necontenit, adaugandu-se lath incetare
nurnCrul juristilor, a medicilor, inginerilor si arhitectilor romani
care restring tot mai mult numrul celor straim. Muzica incepe
de asemenea afi stu diata ; pictura i sculptura pretuite.
Se da o valOre formei arhitectonice a caselor, in cat si fruniosul
incepe a juca un rol in viata romanesca.
§ 68
Istoria Romfinilor din Virile supuse.
Ronidnii din Bucnvina.De la 1775, data deslipirel BucovMei
de Moldova si anexarea ei catra Austria, elementul
romanesc de acolo a avut de sustinut o lupta in destul
na-

241
de grea pentru pilstrarea nationalitatel sale. Putin timp dupa
trecerea ei sub stapanirea austriaca, Bucovina fu incorporata
Ia Galitia. AcOsta incorporare aduse- o insilmnata adaogire
a elementulut rutean si polon in Bucovina, pe cand pe do
alta parte guvernul german al Orel favoriza in tote modurile
latirea intluentei elementului german. Cele mai multe din
familiile nobile romane ale Bucovinel se germanizarli, iar
-mare parte din pamënturile Romanilor catlura in manile Polonilor
si ale Rutenilor. Totusl de cat-va timp, mai ales de
la infiintarea regatului roman. Bucovinenii au inceput a se
trezi iar la viata nationala, si chiar guvernul austriac, pentru
a se opune predomnirel elementului rutEln ce are marl simpatif
pentru Rust, a inceput a favoriza desvoltarea celui
romanesc. Mai multe scóle romanesci de curs secundar s'au
infiintat ; Ia universitatea din Cernauti cursurile de
teologie
se predan in limba romana ; in sfarsit artstil limbo s'a introdus
chiar in daraverile judecatoresci. Inteun cuvént elementul
romanesc din Bucovina, de si supus stilpanirei Austriei,,
este indestul de liber si de ocrotit in a lui desvcltare.
Ronidnil din Basarabia.Cu totul alt-fel stag lucrurile
cu Romanii anexati la Rusi la 1812, prin rflpirea Basarabiei
de la Moldova. Guvernul absolut al Rusiei interelice aid ori
ce manifestare a spiritului national. Tote scOlele romanesci
an fost desfiintate ; in biserici nu mai este invoit a se cell
romanesce; nici o carte sail tin ziar romanesc nu este in voit
a se coti, sub pedOpsa de a fi surgunit in Siberia. Un numér
mare de Romani aü fost destarati din Basarabia si transplantati
in launtrul Rusiel ; et aü fost inlocuiti in tara lor,
cu elemente rusesci, spre a sfarma continuitatea poporulut
romanesc si a grabi desnationalizarea Int Nobleta romana
din Basarabia a si devenit aprOpe tart rusasc i chiar intre
tarani limba rusasca a inceput sa se introduci. Sub o atare
presiune se pOte intampla marea nenorocire pentru poporul
nostru, caelementul romanesc sa dispara cu totul din arsambia.
Burniinii de pesie ncunti. In Transilvania si in tarile
romane supuse Ungurilor precum in Maramures, Crisiana si
Banatul TemisOrei, revolutia din 1848 prose ci va da poporului
roman libertatea dupa care aspira de ath tea vOcuri.
Ungurn Co cilutase so inilbuse via ta r01 tn65ca, fusese sdrobiti
F.,;i Austria, in contra careia Ungurn se revoltase, avea
X enopol 16

242
interes a desvolia poporul roman, spre a'l opune Ungurilor.
Aceste asteptari ale Romanilor fura, insa cu totul date de
gres prin urmatórele imprejurari ;
Rasboiul din 1866 intre Prusia si Austria; care asigura
Ron-ianilor din Romania libera alegerea Domnitorului strain
ei
consolidarea statuhli lor, avu pentru Romanii din Tran-
silvania urmarile cele mai fatale. Unguril, vedend pe Austria
slabita, cer de la ea concesiuni insainnate, arnenintand'o, in
caz protivnic, cu desbinarea totala din stapanirea ei. Austria
e nevoita sa cedeze, i sa constitue atunci asA nurnitul
dualism austro-ungar, adecar monarhia austriaca, se clespartein
dou'e stateAustria si Ungaria unite irnpreuna numai
prin aceiasi corOna, (care ramane tot in casa Habsburgiler,
irnp'erati ai Austria i prin tomunitatea- puterel militare
care ramane nedespartita, sub cornanda suprema a irnpöratului
rege (irnpörat in Austria, rege In Ungaria). De altfel cele
done state sunt cu totul deosebite, avénd fie-care camera si
ministerul sea. Ungaria mal ceru sa i se cedeze i marele
principat al Transilvaniei. De indatA ce aceste concesiuni
furd incuviintate, si Ungaria cleveni neatarnata de Austria/
ea so gandi ea nume'rul Ungurihr e prea mic Tentru a intemeia
pe baza lor o puternica stapanire, i guvernul maghiar
se apuca de luat masuri pentru a desnationaliza cir
sila popOrele din cuprinsul statului seu i mai ales pe Romann
din Transilvania. Incepu o persecutie contra Umbel
romanesci, a cartilor i ziarelor romanesci. Ziaritii i Omenii
politici ai Romanilor sunt intemnitati cu gramada i un
terorism ne mai pomenit incepu a apCsa asupra vietel poporului
roman. In asa stare se afla el astadi.
UNIT

IMPARTIREA PARAGRAFELOR IN LECTIL
T,Pctia I § 1 Lectia XXIII § 86
).> II § 2, 3 >
XXIV § 37, 38
III § 4 * XXV g 30
IV § 5 » XXVI § 40
V § 6 » XXVII § 41
VI § 7 . XXVIII § 42
>> VII § 8 z> XXIX § 43, 44
VIII § 9, 10 p XXX § 45
IX § 11, 12 D XXXI § 46 47 48
>> X § 13, 14 » XXXII § 49
>> XI § 15 * XXXIII § 50
21> XII § 16, 17 * XXXI V § 51
XIV § 19, 20 * XXXVI § 5$
v g 21 * XXXVII § 54
2> XVI § 22 » XXXVIII § 35
XVII § 23, 24 XXXIX § 56, 37
>> XIII § 18 » XXXV § 52
XVIII § 23 2 3,27 » _XL § 58
XIX § 28, 29 * XLI § 39
XX § SO
,
XLII § 60
XXI § 31,32 . XLIII § 61
XXII § 33, 34, 25, » XLIV § U2, 63

'MLA DE MATERII
Pno.ina
CatrA Profosori
prefata la ed. II
§ 1 Introducere
3
8
9
Partea I Istoria veehe
Cap. I. Dacia ante-romand
14
§ 2 Scith si Agatirst
§ 3 Oetii si Dach
§ 4 Luptele Dacilor cu Romani]
rs
20
Cap. II Dacia Romand
§ 5 Colonisarea Dade]
32
§ 6 Organizarea Daciei Romane
§ 7 Istoria Daciei sub Romani
88
41
Cap. III. Nava lirea Barbaritor 47
§ 8 Primii navhlitort
.
§ 9 Bulgarii si crestinismul bulgaresc la Romani
§ 10 Ungurn, Peceneghii, Cumanit si Tatarn . .
§ 11 Efbctul navalirei asupra Romanilor .
§ 12 Moldova si Muntenia inainte de mtemieea
statelor in ele
§ 13 Imperiul valaho-bulgar
52
54
59
60
64
Partea II Istoria medic 67
Cap. IV. Isloria Munleniei ptind la Vlad-Tem . .
§ 14 Desdilecarea MuntenieY piut la Mircea cel Mare
§ 15 Mircea cel Mare si ufinash lul 70
Cap. V. Isloria Moldovei de la inlemeiere kina la
Stefan ecl mare
§ 16 Descalecarea Moldovef Wiet la Al. eel Ban
74
§ 17 Alex. cel Bun si urmasii mi
§ 18 Organizarea primitiva a Orilor romane
§ 19 Istoria Romftnilor de peste munti .
.
.
76
78
107
Cap. VI Epoca lui Stefan cel Mare 84

245
Pagina
§ 20 Vlad al IV-lea Tepes domnul MuntenieT
§ 22 S.;tet'an cel mare pana la luptele cu Turcii 87
§ 22 3tefan eel mare. Luptele cu Turch . . . . 90
§ 23 Luptele cu Polonit si mórtea lui k;tefan col Mare 95
§ 24 Organizarea militara a tarilor romane . . .
Cap. VII. Istoria Muntenia de la daronarea lvi Vlad-Tepq
MO la Makin Basarab 9
§ .25 De la detronarea lui Vlad Tepes Oita la Mihaiu
Vitézul . . . . . .
§ 21i Mihaiti Vitkul i luptele en Turch . . . . . 103
§ 27 Mihaiu Vit6zul si luptele cut crestinii . . . 108
§ 28 Caracteral lui Mihaiu si starea Munteniet
sub el 113
§ 29 Muntenia de la Miliaiu Vit6zul la Mateiu Basaralt 115
Cap. VIII. l..itoria Moldovei de la nuirtea lvi ,5'lefan eel
Mare pawl la Vasile Lupu 118
§ 80 Bogdan III, teMnita i Petru Beres . .
. .
§ 31 Alex Lripusn6nu si Jacob Eraclide Despotul 123
§ 82 loan Veda cel Cumplit 125
§ 83 Moldova de la Joan Yoda eel Cumptit la Vasile Lupu 127
§ 34 Starea politica si .conomica a tarilor romane de
la cederea lor sub Turci pana la Ma teiu
Basarab si Vasile Lupu 130
...... .
§ 33 Cultura, da tine, obiceiun . .
131
Partea III Istoria nourt 133
Cap. IX. Epoca laX Mataii Basarab i Vasile Lupu .
§ 36 Domniile lul Mateig Basarab si Vasile Lupu .
§ 37 Introducerea Umbel romitne in biserica . . 137
§ 38 Asademintele do drept 141
Cap. X. Muntenia de la Mateiii Basarab la Fanariop
§ 39 Cantacuzena
144
§ 40 Constantin Brancovanu 147
Cap. XI. Moldova de la Vasile Lupu la Fanarioli
§ 41 De la Vasile Lupu la a doua domnie a lin .
Neculai Mavrocordat . . . ..
§ 42 Miscarea literara . .
151
97
155

246
Pagina
Cap. XII. Epoca Fanorio(ilor 159
§ 43 Neculai Mavrocordat
§ 44 Constantin Mavrocordat 162
§ 45 Rasboinl Rut;ilor cu 'Duch terminat pin pacea de
la Cuciuc-Cainargi . . .
164
§ 4(i Tari le romane de la 1775-1792 . . . . 170
§ 47 Rasboinl din 1806-1812. Piorderea Basarabiei 172
§ 48. Ultimele domnii fanariote . . .
175
§ 49 Rezultatele dmiiniei Orecilor in Virile romilne 178
§ 50 Cu ltura roman6scA in epoca Fanariotilor . . 183
Partea IV. lstoria eontimpuraiirt 189
Cap. XIII . . . . . .
§ 51 Revolutia lin Tudor Vladimireicu
§ 52 Begulamentul organic §i domniile regulamelitare 193
§ 53 Desvoltarea cultural.) de la 1812-1848 i
a piisarea Buski . . . , 196
§ 54 Revolutia din 1848 din tarile romane . . . 203
§ 55 Rovolutia din 1848 in Anion! . . . . . . 207
§ 56 Donmille lin Barba 1,irbeitt si Or. Mica . 210
§ 57 Tmt at ul de Paris 213
§ 58 Comisiunea din Ilucuresci ;;i alegerile pentru
divanurile ad-hoc . . . . . . . . 216
§ 59 Dorintele tioniftnilor
. ........
si conventia
.
de Paris 219
§ 60 Alexandru Joan I (Cum) 222
§ 61 Carol I . .
226
§ 62 Desvoltarea cultura14. si economic4 a Romaniei 237
§ 63 Istoria Romanilor din 'tarile supuse . 240
Impartirea paragrafelor in lectium '243