ROMiNIEI - upload.wikimedia....

MARELE
DICTIONAR GEOGRAFIC
64P45. Mange Dialonar Gwyn',le. Voi. P
AL
ROMiNIEI

SOCIETATEA GEOGRAFICÄ ROMMA
FUNDATA LA is IUME, 1875
RECUNOSCUTA ,DREPT INSTITUTIE DE UTILITATE PUBLICA, PRIN LEGEA DIN zo FEBRUARIE, 1897
MEDALIA DE AUR LA EXPOZIIIA UNIVERSALA DIN PARIS, 1900
DICTIONAR GEOGRAFIC
GENERAL C. I. BRATIANU
SUB-SEF AL STATULUI-MAJOR GENERAL,
DIRECTOR AL INSTITUTULUI GEOGRAFIC AL ARMATEI,
MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMINE
MARELE
AL
ROMiNIEI
ALCATUIT I PRELUCRAT DUPA. DICTIONARELE PARTIALE PE JUDETE
DE
GEORGE IOAN LAHOVARI
PRWDINTE AL INALTEI CURTI DE COMPTURI,
PRE§EDINTE AL SOCIETATII PENTRU iNVATATURA POPORULUI ROAN,
SECRETAR GENERAL AL SOCIETATII GEOGRAFICE ROMINE,
MEMBRU DE ONOARE AL ACADEMIEf ROMINE
VOLUMUL V.
BUCURESTI
STAB. GRAFIC J. V. SOCECO, STR. BERZEI, 59
1902
GRIGORE G. TOCILESCU
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMYNE,
PROFESOR UN1VERSITAR,
DIRECTOR AL MUZEULUI NATIONAL DE ANTICHILITI

MARELE DICTIONAR GEOGRAFIC
AL ROMINIEI
Podul-peste-Dunfire, e Regele
Carol I».
istoricul. Stabilirea uneT legaturT
directe 'hare cage ferate
romine cu Dobrogea i Marea-
Neagra, a preocupat Guvernul
romtn indata dupa alipirea acesteT
provinciT, in urma razboiuluT
IndependenteT.
In afara de interesele de ordin
politic si strategic care reclamaa
acea legäturá, maT intervenea
i chesdunea de ordin
economic, anume : de a se aduce
o imbunatatire conditiunilor
generale a exportuluT nostru
maritim, care se Ikea numaT pe
Dunare si era intrerupt in fiecare
lama, pe timpul cit gheturile
impTedecaa navigatia pe
acest fluvia.
Cum linia Cernavoda - Constanta
era deja construita, inca
din timpul dominatiuneT TurcieT
in Dobrogea, era natural, in afará
de alte consideratiunT, expuse
mar departe, ca trecerea
Dullard sa se faca la Cernavoda.
Ast-fel in anul 188o s'a
decís construirea imediatä a linillor
Bucuresti-Fetesti i Faurei-Fetesti,
iar linia Fetesti-Cer-
(URMA RE)
navoda, care complecta legatura,
a ramas O. se execute de
°data cu podurile peste Borcea
Dunare i pentru care s'a
decis a se tine un concurs international
de proiecte.
In anul 1882, s'a publicat concursul,
dimpreuna cu programu1
care stabilea dispozitiunile
principale de observat la dresarea
proiectelor, insotit de un
plan idrografic al Dunare, flout
de d-I inginer Ch. Hartley
si de traseul intre Fetesti $i
Cernavoda. Tot °data se fixa
trer premiT in valoare to tala de
150000 leT, pemiul mntuiü atraend
si concedarea constructiuneT
podurilor.
In rezumat prin program se
cerea : proiectele pentru podurile
peste Borcea si Dunare.
Pentru amplasamentul podurilor,
constructorif ere"' liberl
sa propuna traseul ce vor gasi
maT preferabil, acel al programuluT
nefiind obligatoria.
Lungimea aproximativa a podurilor
peste Dunare se fixa la
80o m.; aceea a poduluT peste
Borcea, la 260-270 m.
Podurile puteaa sa fie ?crake,
cu suprastructurT fixe, asezate
la o inaltime de 30 m. d'asupra
apelor mar!, in scop de a
permite trecerea pe sub pod a
vaselor celor mal mar!, saa podurTjoase-inturnatoare,
cu o inaltime
libera de Ir m.
Pentru constructia suprastructureT
se admitea toate sistemele
de gring, excluzindu-se grinzile
suspendate, iar ca material
fierul sat otelul.
Adincimea fundadilor nu se
prescria. Constructorul era obligat
sa o determine singur, astfel
ca soliditatea pilelor sa nu
fie amenintatä prin mtncarT de
apa si tot odata sa justifice cu
sondaje, facute la fata
terenul de fundatie este sanatos.
La r Septembrie 1883, termenul
fixat pentru concurs, opt
case constructoare ad prezentat
proiecte, care manifestaa o mare
varietate de solutiunT, precum
era, de altmintrelea, de prevazut.
Din punctul de vedere a suprastructureT,
proiectele se divizaa
in trei grupurT
. Proiectele SocietateT Battignolles
(Paris) si Klein, Schmoll
si GärtnerXViena), in asociatiune

PODUL-PESTE-DUNARE PODUL-PESTE-DUNARE
cu Gutehoffnungshatte din Oberhausen,
prevedeat grind semiparabolice
independente.
Proiectele Companiel Fives-Lille
(Paris), Eiffel (Paris) si
Braine-le-Comte (Belgia), prevedear'
grinzI continue drepte.
Proiectele Holz man n (Frankfurt
p'M), In asociatie cu uzinele
din Dortmund si fabrica de masinT
Esslingen, Cail (Paris), Röthlisberger
si Simon (Elvetia), prevedeat
grind in arc, cu trer,
cu doul i fära niel o articulatie.
Numarul deschiderilor varia
intre 3 si 7, lar mArimea lor
hare Ioo i 206 m.
Adincimea de fundatie, socotitA
de la nivelul apelor
varia intre 15.7 m. i 25.5 m.
Pilele se proiectase de uniI
din concurentt cu totul din zid5.-
; altif prevAzusera o combinatiune
din pile de zidärie si
pile metalice.
Ca material pentru suprastructura,
unele case propuneau fierul,
altele otelul.
Juriul insarcinat cu examinarea
proiectelor, compus din d-niT
E. Collignon, inspector general
de podurl i osele din corpul
technic al statuluI francez si profesor
la scoala de podurT si sosele
din Paris, dr. E. Wingler,
profesor la scoala politechnicA
din Berlin, D. Frunza, C. 01Anescu,
Iorceanu si A. Saligny
ca secretar, a inceput prin examinarea
separata a proiectelor,
din partea fie-cdruT membru.
Discutiunile asupra merituluT
proiectelor at urmat numaT dupA
ce juriul a luat cunostinta de
opiniuni/e i aprecierile comunicate
de fie-care membru
concluziunea la care s'a ajuns a
fost, cä nicT unul din proiectele
prezintate nu indeplinese conditiunile
necesare, spre a fi recomandat
spre exekutare.
Cu aceastA ocaziune juriul a
formulat dispozitiunile principale
pe care le recomanda spre
observare la dresarea proiectelor
definitive.
Aceste dispozitiuni erat :
Pentru amplasamentul poduluT
sa se.adopteze traseul propus
de Societatea Battignoles.
Podurile sA se construeaseA
cu travee fixe asmate la 30 m.
de-asupra apelor mad 0 sa se
intocraeascl pentru doua cA.T.
Fundatiele sl se scoboare
pana la adincimea de 31 m. sub
apele miel.
Pilele sa fie coustruite cu
totul in zidArie i sä fie prevAzute
cu spartgheturl.
Presiunile pe fata de fundatie
s5. nu intreaca 10 kgr. pe
centimetru patrat.
Deschiderile minimale sA
fie de 165 m.
Grinzile sä. fie independente.
Ca material pentru suprastructud
s5. se intrebuinteze de
preferintA fierul.
z) Presiunea vintuluT care se
va admite in calcule s5. fie de
8o kgr. pe metrul patrat, in
cazul chid podul va fi incarcat
si de 270 kgr., in cazul end
podul va fi liber.
Ca suprafata actionatA de Vint
sa se adopte I 1/2 din suprafata
realA vizibila a uner grind.
In anul 1885, Ministerul LucrArilor
Publice a instituit o comisiune
compusä din d-niI : G.
Duca, C. Mironescu, C. Popescu,
A. Saligny si Sp. Iorceanu, cu
insArcinarea ca sa intocmeasca,
in sensul dispozitiunilor recomandate
de juriul din 1883 si
expuse mal sus, un not program-caet
de sarcinT care sA
serveasca pentru dresarea definitivA
a proiectelor i adjudecarea
lucrdrilor.
Programul-caet de sarcini, intocmit
de aceasta comisiune, a
fost pus in vederea mal multor
case constructoare din strainatate,
cunoscute ca capabile de
a executa lucrArT de natura celor
prevazute, Cu invitare sA intocmeasca
proiecte in conformitate
cu prescriptiunile programuldi
si sl le inainteze insotite
de oferte pentru intreprinderea
lucrArilor..
La aceasta invitare a raspuns
cincT case constructoare i dupA
examinarea proiectuluI si a ofertelor
prezentate, cum nicI unul
din ofertantl nu indeplinea
conditiile proiectuluT-caet de sarcinI,
parte fiind ca introdusese
modificArT esentiale in dispozitine
programuluT, parte fiind-ca
calculele pe care se bazati ofertele
eraui eronate, parte in fine
fiind-ca ofertele erat incomplecte,
lipsindu-le mAsurAtorr,
seriT de pretud, estimatiunT, etc.,
comisia examinatoare a proiectelor
a hotarit respingerea tutulor
ofertelor, recomandind Ministeruldi
de LucrArI Publice a
nu adjudeca lucrA rile asupra
uneia din casele ofertante.
Neobtinindu-se un rezultat satisfAcAtor
nicT cu acest al doilea
concurs, Ministerul LucrArilor
Publice, in urma stAruintelor
d-luT G. Cantacuzino, directorul
general al cAilor ferate
de atuncT si dorintel d-luT I. C.
Bratianu, PresedinteIe Consiliu-
Lill de Ministri, a decis, la finele
anuluT 1887, crearea until
servicit special, dependinte de
Directiunea Generala a clilor ferate,
pentru dresarea proiectelor
definitive si executarealucrArilor.
D-1 A. Saligny, atundi ing-iner-sef,
a fost insarcinat du conducerea
acestuT servichl.
Proiectele intocmite de acest
servicit at fost terminate in anul
1888 i prezintate, spre examinare,
uneI comisiuni instituit5.
de Ministertil Lucrarilor Publice
compusA din d-niI: C. MA-

PODUL-PESTE-DUNXRE 7 PODUL-PESTE-DUNXRE
nescu, E. Miclescu, E. Radu
M. Rimniceanu, sub presidentia
d-ltif Sp. Iorceanu.
In urma admitereT proiectelor,
diferitele lucrarl care compun
trecerea DunareT, at fost scoase
treptat in licitatie, conform unuT
program intocmit de maT
inainte i cu scop de a se reduce
cit maT mult procentele
capitaluluT intrebuintat la constructia
lar.
Podul peste Dunare a caruT
executare necesitat-a mal mult
timp de cit cele-l'alte lucrarl, a
fost scos in licitatie cel d'in dig
si adjudecat, in anul 1889, companief
Fives-Lille, care l'a executat
in conformitate cu planurile
intoemite, pana in cele mal
micl detaliT, de catre serviciul
Ministerulul de LucrarT Publice.
Situaliapoa'ulut.Podul «Regele
Carol I», din punctul de vedere
al märirneT deschiderilor,
era, atuncT, chid s'a construit, cel
mal important pod de pe continent
si este *Mel unicul pod
fix peste Dunare in aval de
Neusatz. El se AA in fata orasuluT
Cernavoda si la 280 kil.
departe de gurile DundreT. Situatia
luT era impusa prin aceea
a tinier Cernavoda-Constanta, cu
toate ca in acea iocalitate constructia
luT era cu deosebire defavorabila,
din cauza ca. acolo
Dunarea se imparte in doul
brate : Dunarea proprie zisa
Borcea, separate prin o insula
submersibila de 13 kil. largime.
In aceste condicluni se impunea
construirea unuT pod peste bratul
principal, un altul peste Borcea,
executarea uneT cal care
leaga aceste doul podurr, construita
pe rambleurT inalte, pereate,
intrerupte la partea centrail
si la extremitatT prin viaduce
de descarcare si care ati
o lungime totala de 3 ldl.
Daca chiar s'ar fi cautat a
se evita aceste inconveniente,
totusT nu s'ar fi obtinut vre-un
avantagitl, can, in amonte de
Cernavoda, cele doul brate neunindu-se
de &it in apropiere
de orasul Silistra, ambele malurT
nu maT apartin RominieT ;
In aval de Cernavoda s'ar fi intimpinat
dificultatT i necesitat
cheltuelT cu mult mal marT, din
cauza configuratiund terenuluT
din Dobrogea.
Bratul principal al fluviuluT pe
care-I trece podul «Regele Carol
I» prezinta in timpul apelor
ordinare o largime de 620 m.
si o adincime mijlocie de 7 m.
Apele mad se urea cu 7 m.
peste etiagiii si inundeazd toata
insula pana la Borcea. Vitesa
curentuluT atinge 2 in. pe secundä,
iar volumul se poate evalua
la 18000 m. cub)" pentru
bratul principal si la 26000 m.
cubT in total.
Descriplia ci a'isposiliunde generale
ale proiectulut. Proiectele
poduluT «Regele Carol Iv,
intocmit de Serviciul Ministerulur
Lucrarilor Publice, se deosebeste
cu totul de proiectele
anterioare, prezintate la cele
cloud concursurl.
Sistemul de grinzT adoptat a
fost acel de grinzi console, numite
grinzT continue articulate
si care nu fusese prevazut in
nicT unul din proiectele anterioare.
Pilele, cu totul de zidarie,
dui:a formele lor amintesc, in
ceca-ce priveste spartgheturile,
pe acele executate deja in Canada
si in Rusia, de la care se
inspirase, probabil, i unit' din
concurentf.
Aceste dispoziclunT ale proiectuluT,
pe linga alte foloase
ce prezinta, faÇä Cu proiectele
prezintate la concursurile din
aniT 1883 si 1886, mal are si
pe acela de a inlatura reclama-
tiunile care se facuse, cu ocaziunea
intocmireT programuluT
de catre comisiunea internationala,
in anul 1883, cum ca. acel
program nu ar fi de cit de
scriptia proiectuluT care obtinuse
premiul al doilea.
Descrierea proiectuluT, intocmit
de Serviciul MinisteruluT de
Lucrarl Publice, se va impart'
in : r. Descrierea suprastructureT
si 2. Descrierea infrastructureT.
i. Suprastructura. Cum s'a
spus mal sus, sistemul de grind
admis este acela de grinzi console,
salí grind continue articulate
si care, din studiele comparative,
reprezinta sistemul cel
mal favorabil din punct de vedere
al minimulul de cheltuelT.
Dispozitiunile generale sunt
urma toarele :
Inaltimea libera de-asupra apelor
marT1 admisa in vederea
importantel navigatiuneT si in
conformitate cu programul
misiund din 1885, este de 30 m.
Aceasta inaltime a fost pastrata
pe toata largimea fluviuluT din
cauza lesnel schimbari a linier
de navigatie (le chenal). Aceeasi
consideratiune precum, i adincimea
enorma a fundatiunelor,
aú obligat a se admite deschided
marl, anume : patru laterale
de 140 m. si una centrala
de 190 m. Lungimea totall a
podulur este de 750 in.
Accesul podu luT pe malu I sting
al fluviuluT se obtine prin inter
mediarul unuT viaduc metalic de
912.75 m. lungime, Constructi
unea acestuT viaduc a fost mo
tivata, parte din consideratiunT
financiare, de care ce, pentru
inaltimI de 30 m. de-asupra terenulur,
la care se gaseste calea
in apropierea poduluT, constructia
mad viaduc este mar
avantagioasg de &it executarea
unuT rambleu, parte in scop de

PODUL-PESTE-DUNXRE 8 PODUL-PESTE-DUNX RE
a se facilita scurgerea apelor
marl, care, dupa cum s'a zis, se
revarsa pe toata insula de 13
kil. largime.
Suprastructura podul LIT se compune
din doul grind console
de cite 240 m. lungime, fiecare
rezemata pe cite cloud pile,
si din trel grinzi semi-parabolice,
de cite go in. lungime, care
se sprijina pe extremitatile consolelor,
lungl de 50 in., a grinzilor
precedente. Aceastä forma
prezinta avantaje insemnate atit
in privinta greutater metaluluT
ce o necesita cit i pentru
montarea grinzilor.
Grinzile console aa membrura
inferioara dreapta, lar cea superioara
este in parte dreapta.,
in parte curba. Profilele membrurelor
sunt acele a until dublu T.
Inaltimelegrinzilor, aproape proportionale
cu momentele, sunt
de 32 m. de-asupra pilelor, de
17 m. la tnijloc si de 9 in. la
extremitatI. Sistemul de zebrele
este triangular dublu, cu diagonale
intinse i comprimate, lar
montantl nu sunt prevazutl de
cit de-asupra pilelor si la extremitatT.
Grinzile principale sunt divizate
de acele transversale In
23 OAT, din care 9 de 10,2 In.
lungime lar z4, Cu o lungime
care variaza intre 7,5 in. i 13,0
In planul vertical, peretil grinzior
inclinatI cu I/I0 pe
verticall.
Largimea tablierului propria
zis, socotita intre axele neutre
a membrurelor inferioare, este
de 9,0 m. pe pile si de 6,5 m.
la extremitatile consolelor, precum
si toata lungimea grinzilor
semi-parabolice.
Aceste din urma gring aa
13,0 in. inaltime la mijloc si 9,0
m. la extremitatl. Sistemul de zabrele
este acelasi ca i la grinzile
console, iar distanta intre grinzile
transversale este de 7,5 m.
Pentru terminarea eforturilor
maxime s'a considerat un tren
compus din treI locomotive cu
tended, de tipul cel mai grei
(locomotive cu 4 osir, fie-care
purtind cáte 13 tone, si tenderul
cu cloud osii purtind fie-care
cite 8 tone) si de un numar nedeterminat
de vagoane, compus
situat ast-fel ca fie-care bad.
sa fie actionata de efortul maxim.
Presiunea vintului admisa a
fost 270 kgr. pe in. p., pentru
cazul podului liber si de 18o
kgr. pentru cazul podulul incarcat.
Eforturile cele mai defavorabile
provenite din actiunea yintului
ail fost acele pentru cazul
podulur incarcat l cu toate ca
considerabile, ele nu aa reclamat
un supliment de sectiune de
et: pentru membrura inferioara.
Podul este prevazut cu o singura
contraventuire orizontall,
asezata la partea inferioara a
grinzilor i compusa din diagonale
care lucreaza numai la tensiune.
Contraventuirea transversala
se afla in planul diagonalelor
comprimate a zabrelelor si nu
este deer verticala de cit in dreptul
montantilor pe pile si la extremitatile
grinzi/or.
Calea este asezata pe traverse
de lemn, ingropate in beton de
asfalt turnat intre traverse de
metal. Aceste din urma formeazä
tablier-propria-zis continua care
se reazima pe grinzile longitudinale.
Aparatele de reazam sunt cu
balanciere fixe pe pilele centrale
i cu balanciere cu ruloud
pe pilele laterale. Grinzile
semi-parabolice se reazima pe
capetele consolelor prin ajutorul
unta balancier fix la una din
extremitatl i prin ajutorul unuI
mobil la ceal-alta extremitate.
Toata suprastructura este construita
din otel moale Siemens-
Martin basic. Alegerea otelului
a fost dictata de motivul de a
reduce cit mal mult cantitatile
de material, ceea ce este avantagios
atit din punctul de vedere
financiar eit si din acel a
facilitate de montagia, care pentru
podurl de importanta celui
de peste Dunare, sta. in raport
invers cu greutatea suprastructureI.
Juriul international din anul
1883 recomandase a se intrebninta
de preferintä fierul ca
material pentru suprastructura
poduluT peste Dunare. La acea
epoca, modu/ defabricatie in uzing.,
a otelului precum i aceea
a lucrareT MI la Atelier, nu eraa
cunoscute in de ajuns de bine si
majoritatea constructorilor erati
sub impresiunea rezultatelor defavorabile
a unor incercarl acute
cu piese de otel, in anif
1878 Ì 1879 din uzinele din
Duisburg, din ordinul GuvernuluI
Olandez.
0 telul intrebuintat in construetia
suprastructure podului are o
rezistenta de 42-48 kgr. pe mm.
p., cu o limita de elasticitate de
24 kgr. pe mm. p. si o lungime
minimall de 2 I °Jo, masurata pe
o distanta de 200 milimetri.
Incercarile metalului in numar
de mar multe mil', aú fost
facute cu epruvete de 20 cm.
lungime, masurata intre repere.
Travaliul metalului admis in
calcule a fost to kgr. pe m. p.
pentru sectiunile barelor in care
nu intervine actiunea vintultd,
si de 12 kgr. pe in. p. pentru
cele alte sectiuni. Pentru grinzile
transversale i pentru longeroane
s'a admis un travail('
maxim de 8 kgr. pe mm. p.
2. Infrastructura. Dupa cum

PODIJIAPESTE-DUNARE 9 PODUL-PESTE-DINXRg
se vede mal departe, cheltuefile
.datorite infrastructurd, constitue
partea cea mal importanta
din costul total al podului
peste Dunare.
Aceste cheltuelI sunt justificate
pe de o parte, prin adincimea.
mare la care a trebuit
0, se scoboare fundatiunile, pe
de alta parte, prin inaltimea libera
intre nivelul apelor celor
mar mad si suprastruttura.
In privinta adincimeI de fun-
Juriul. international din
1885 recomandase ca fundatiile
sa se toboare pana la 31 m.
sub nivelul apelor mid. Proiectul
executat a derogat de la aceastà
recomandatie, scoborind fundatiile
pana. la 28,5 m. sub etiagia
saa pana la 31,5 m. sub
apele ordinare. Pilele sunt
plintate in sol pe o adincime
de 18,5o m. pana la 22,0 m.
Culea din stinga are o adincime
de 25 m. sub etiagia, Far cea
din dreapt repauzeaza direct
pe stinca, care apare la suprafa4a
soluluI, pe malul de la Cernavoda.
Inaltimea totall a pilelor, socotind
partea libera, acea din
apa i partea ingropata in sol,
este de 63,0 m., construita Cu
totul in zidarie. Forma lor generala
este aceea a pilelor executate
pe fluviul Volga si pe
alte fluviI din Canada, pile care
sunt prevazute cu spartgheturl.
Sectiunea pilelor, ca tip general,
,este aceea a unui dreptunghia
terminat prin doua semicertud.
La baza, semicercul
din aval este inlocuit prin o jurnatate
de elipsa ; la inaltimea
spartgheturilor, semicercul din
amonte este inlocuit printr'un
trianghia. Presiunile admise aa
fost: Io kgr. pe centimetru patrat
pentru solul de fundatie
12 kgr. pe centimetru patrat
pentru zidarie. Ast-fel, s'a dat
pilelor, la bazd, o largime de
io m. pana la Ii m. si o lungime
de 29,7 m., iar culed de
pe malul sting, o largime de 7,5
m. si o lungime de 17,5 m. Dimensiunile
sub reazem sunt:
15,5 m. pe 4,5 in. pentru pile
20,5 m. pe 5,77 in. pentru
culee.
Fundatiele s'aa executat prin
aer comprimat, intrebuintinduse
chesoane de fier a cdror camere
de lucru aveati o inaltime
de 2,20 in. i erail prev5.zute
cu treI cosurI.
Chesoanele aa fost montate
complect pe mal si in urma remorcate
cu vaporul la locul intrebuintareï.
Montagiul. De ordinar, Du-
11AI-ea inghetata in luna Decembrie
si in primavara, la epoca
rupereI gheturilor, transporta
mase enorme de sloiud, ce ad,
cite odatd, io in. de inaltime,
periclitind orl-ce constructie cu
un caracter provizoria, cum sunt
schelele. Pe linga cheltuelile mad
ce ar fi ocazionat construirea
de schele de 30 in. inaltime,
de-asupra niveluluI apelor mal,
ar fi lipsit i timpul trebuitor
pentru ca O. se execute astfel
de schele si tot odata sa se
termine montarea grindelor cu
console pana in momentul rupereI
gheturilor, epoca la care
grindele trebuiaa sa se reazame,
neaparat, pe pile pentru a nu
fi expuse.
Din aceste consideratiunI, grindele
console aa fost montate
pe schele a cdror inaltime era
aceea a apelor marl (20 m. mal
jos de cit inaltimea definitiva),
la care se oprise i zidariele pilelor,
si pe care se rezemaa
grindele odata ce montarea a
fost terminata. In urma, cu ajutorul
de prese hidraulice, s'aa
inaltat grindele, executindu-se,
treptat, zidaria sub dinsele, pang
s'a ajuns la inaltimea definitiva.
Grindele semi-parabolice, mal
usoare de eh cele precedente
si montagiul lor putindu-se face
mult mal repede, aa fost montate
pe schele, la inaltimea lor
definitiva.
Cantitdfile lucrdrilor executate
costul lor. Cantitatile
lucrarilor executate pentru podul
cRegele Carol I», sunt urmatoarele
:
Infrastructura. Sapaturl
la aer comprimat, 42743 m. c. ;
chesoane in fundatie, 1136 tone ;
zidariI, 47340 in. C.
Suprastructura. Greutatea
oteluluI suprastructureI, 5066
tone; greutatea oteluluI aparatelor
de reazem, 148 tone.
Costul acesteI lucrad a fost:
Infrastructura, 5254429 leI;
suprastructura, 3902183 leI;
parabole, 772226 le!; total
9928838 la
Lucrdri care complecteazd trecerea
Duncirei bare Fetefti
Cernavoda. In afara de podul
Regele Carol I», trecerea de
la Fetesti la Cernavoda a maI
necesitat urmatoarele lucrad
i. Podul peste Borcea, de 420
M. lungime, compus din treI deschiderI
de cite 140 in. fie-care.
Viaducul de racordare la
podul Borcea, de 500 m. lungime.
Viaducul din Balta, de
1455,2 m. lungime.
Viaducul de racordare la
podul cRegele Carol I», de
912,75 m. lungime.
Terasamente in lungime de
21 kil.
Cantitatile de lucrarI executate
aa fost :
1. Podul peste Borcea.
Infrastructud. Sapaturi
la aer comprimat, 19043 m. c. ;
chesoane de fundatie, 610 tone ;
zidarii, 19772 in. c.
SuprastructurI. Greuta-
6470. Melnik Magma? Geogra¡ta Vol. 2

PODUL-PESTE-DIJNARE lo PODUL-PESTE-DUARE
tea otduluf suprastructurd, 2716
tone ; greutatea otelului aparatelor
de reazem, 77 tone.
Costul acestor lucrArT ati fost:
Costulinfrastructurd, 2266958
leí ; al suprastructuref, 1567259
leT ; total, 3843217 leT.
H. Viaducele.
CantitAtile de lucrArT executate
ati fost :
InfrastructurT. ZidAriT,
35885 m. c. ; numArul pilotilor
de fundatie, 9259; lungimea totall
a pilotilor intratT in fundatie,
98688 m.
SuprastructurT. Greutatea
oteluluT din suprastructurf,
6621 tone; greutatea oteluluT
din aparatele de reazem, 233
tone; greutatea oteluluT din aparatele
de intretinere, 216 tone;
total, 7070 tone.
2. Costul lucrArilor a fost:
Valoarea infrastructureT celor
treT viaduce, 2794145 leT ; valoarea
suprastructurd, 2811607
le; total, 5605752 leT.
II. Terasamente, pelele, pereurt.
I. CantitAtile lucrArilor executate:
Pentru 21 kil. terasamente,
2950000 m. c.; pereurI zidite:
suprafete, 200120 m. p., cub
de zidArie, 66000 m. c.; podete,
7210 m. C.
2. Costul lucrArilor a fost:
Valoarea terasamentelor, a
pereurilor i podetelor, 5876410
leT.
Recapitulatia cantitAtilor de
lucrArl care a necesitat trecerea
Dungrei de la Fetqti pinA la
Cernavoda este urmAtoarea :
ZiddriT totale executate, I 10207
m. c.; greutatea totalA a metalului,
16823 tone; terasamente,
2950000 m. c. ; pereurT zidite,
66000 m. c.
Costal total al acestor lucrArT
a fost de 35000000 leT.
Executarea lucrArilor treceref
de la Fetqti la Cernavoda s'a
inceput in anul 1890 prin aceea
a poduluT cRegele Carol I».
In ziva de 9 Octombrie 1890,
a avut loc solemnitatea punerei
pietrei fundamentale de care
M. S. Regele Carol, fatA fiind
A. S. R. Principele Ferdinand.
In pila culeeT de pe malul
sting, cu care se incepuse executarea,
i intr'o piatrA, apartinind
unuT rind care trebuia
se scoboare inca. cu 2,20 m.
sub etagiti, a fost pus, inchis
inte un tub de sticlA, dimpreunA
cu toate monetele romine din
timpul acela, documentul al cArui
cuprins este:
NOI CAROL I,
Prin gratia luY Dumnezed i vointa
nationalit, Rege al Romtnier.
Aducem la stiinta tuturora cele ce
urmeazd
Rkzboiul, purtat tn aniY de la 1877
pana la 1878 de vitejiT Romtnier pe
clmpdle I3ulgartet, intins'a hotarele threT
noastre peste tdrmul drept al DunareT
i facut'a Regatul RomtnieT stkpin
la Marea-Neagrd, Intrupindu-T Dobrogea.
De atund necontenit pironitd ne-a
fost eindirea la aceastd provincie, insh
mdretul Danubtd Ne-a oprit i Ne opreste
si crim Mard-Negre
porturilor lui viata si desvoltarea trebuincioasd
pentru prosperitatea economica
a tdreT.
NumaY constructiunea unte( pod peste
Dundre tnIltureaza aceste piedicY.
Corpurile noastre legiuitoare,
de focul nestins al iubireY de tara, au
hotdrtt in inul 1883 clddirea acestuT pod
noT am sanctionat in acelasY an pa
triotiça lor hotitrtre.
AzY inginertY ronda clddesc podul.
Nu vor trece de .clt cltY-va anY i sitvirsitd
va fi grandioasa lucrare, un rno
nument care va transmite urmasilor nostri
generatiunilor viitoare dovadd de pu.
terca de viatd, patriotismul i hdrnicia
Romlnief actuale.
Fie ca aceastii mdreatil. lucrare sd spo
reascd prosperitatea si gloria scumpeY noastre
tarT, fie ca prin ea sit se stringd le
glturile care unesc Dobrogea de patria.
mumii, fie ca porturile eY sI ajungii la o
splendoare vrednicd de solicitudinea ce
le poartd Tara.
Pretuind asa valoarea poduluY peste
Dundre la Cernavoda, hotiirtt'anz sit se
aseze in prezenta Mea, A PrincipeluY Fert
dinand, Mostenitorul presumtiv al Co.
rozne!, á Ministrilor care Se afld la arma
Tare!, piatra fundamentalii in zidkria, care
formeazd cel d'inda( picior al poduluT
pe tiirmul sttng al DundreT.
Acest document comemorativ s'a semnat
dé No! in dota ekemplare, carY s'att
investit cu sigiliul StatuluY.
Un exemplar, Insotit de monettle
rente, se va ingropa de NoT in piatra
fundamentald in ziva a noua a luna Octombrie
1890 de la nasterea MlgtuitoruluT,
In al 23-lea an al DomnieY Noastre
al o-lea de la tnfiiritarea RegatuluY RomtnieT
; cel de al. doilea exemplar se va
Ostra In Arhivele StatuluY.
La banchetul ce a urmat sorbarca,
D-1 Al. Marghiloman, Ministrul
LucrArilor Publice de ttuncT,
rosti cavintarea urnaltoare
:
SIRE,
Spintednd muntil si tnliiturind valurile,
Traían ty'f deschtse o cale, asa se
rosteste o inscriptiune bdtrinit de aproape
opt-spre-zece secole.
Pe acea cale, Marele Impgrat duse civilizatiunea
romand de la Istru la 'risa,
la Nistru, iar opera luY de colbnizaie fu asa
de virtoasii, cl nicY veacurde, nict fureunile.nu
ad putut smulge neanyil romtnesa din
lanurile fundate de bktrinul dirige roman.
Lucrares materialit ere in proportiune
cu mdrimea tinte! s't mestigiele eT.,
vizibile la Severin, atestd genial celbr
cart ad executat-o.
Dupii asa indelungY timpurY, retncepem,
Sire, opera strdbunii, i dupd cum prin
podul ImparatuluT Roman a trecut Lamina
chncoace de Duniire, prin podul Regehif
Romln se va impfinta cultura o tnfrdtirea
dincolo de Dundre.
Podul Romanilor a fost mkY mket de
clt piramidele i Coliseul ; pOdul Romtnilor
va fi cel matnnare de pe tontinent ;
zidlriile lut ar ajunge pentru a tficinge
de douii off capitula TkleY cu fin val bah
de treT metri i fferdria lut ar tine In
cumplind greutatea une! oaste de 60000
oamenT.
Ne putem fIli cu aceastd graftdioasit
intreprindere, ciLd inginerlY rodinY at conceput-o,
ingineriY romlnY o conduc astkzY,
pe clnd, sunt abia 30 anY, striiiiiiT ne Pdceati
nelnsemnatele lucriirt de ffer ce aveam.

PODUL-PESTE-DUNARE PODUL-PESTE-DUNARE
In aceastK scurtit amintire pare a este
scrisl toati istoria noastrit contimporanK.
Si mima Voastr5, Sire, de sigul bate
indoit de cald, cind evenimentele conduc
pasi't MajestIteY Voastre pe aceste tKrmurY.
De pe ele, la glasul Vostru, s'a
redesteptat voinicia strKbunK, pe ele, de
pe inclemnul Vostru, se afirmit din nod
hKrnicia strabunK.
Mindrit' de victoriile pldtite cu singe,
serbhm veselY si victoriile, tot atit de
glorioase, plgtite Cu muncK si sirguintA.
tmele i cele-ralte, VouK se Maria,
Sire.
untIle i cele-l'alte in otel sunt turnate,
pentru cK in inima Rominilor sunt
adinc sKpate.
SK trilestY, Sire.
SS trliascK M. S. Regina.
SK trliascK A. S. R. Principele Ferdinand.
Apoi M. S. Regele; luind cuvintul,
rosti :
Sunt foarte miscat de cuvintele asa de
adinc simtite ce'MY exprimatY cu atita
cldur j V multumesc din slit/et.
Serbarea de astl-zY este o adevNratI
satisfactie pentru Mine, cKcY este tome
un an, de clad cu ocazia cKiKtgrieY Melg
In Dobrogea, am ftIcluit si apot am
stKrutt ca podul peste Dunlre s fit inceput.
Ast&if fIgKduiala Mea este un
fapt itnplinit i sunt fericit a am putut
incununa Intliul stilp al poduluY, in fata
uneY IntrunirY asa de impungtoare si a
pupulatieY din Dobrogea care a alergat
din toate pgrtile, spre a fi martorK la
aceastit opera, care va lega de-a pururea
aceste doul tKrmuff ale DunKreY, infratind
interesele i cimentind unirea intre
aceste deuK tranchiurY ale Statulut Ro-
Min in chip trainic si treperitor.
Mdreatit este lucrarea conceputd.
condusit de ingineriY nostri i mindru
Suntem de o intreprindere a$EL de.insemnatK,
care va fi izvor de bogittie pentru
TarK si care va gitsi un rKsunet pulernic
In toatK Zuropa.
Trebue s punem acum toate silintele
spre a ispritvi cit maY curind podul peste
J3orcea si peste DunKrea mare si portul de
la Constants, fiind-cK atuncY calea cea maY
scurtK intre Marea de Nord O. Mares-
NeagrK va fi deschisK si Rominia va stIpini
o mare parte a comerciulut din Orient.
Convins cit aceste prevederr se vor
reatiza, bichin acest pahar iubituld MeS
popor, care n'a crutat nict un saorificiii,
spre a IntKri mosia sa strhmoseascii si a
asigura wiitorul slitt.
tritiascit Romlnia.
Solemnitatea inaugurdrei lucrdrilor
a avut loe in ziva de
14 Septembrie 1895, fatd fiind
M. M. L. L. Regele $i Regina
insotiti de A. A. L. L. R. R. Principele
$i Principesa RominieT, de
A. S. R. Principele Leopold de
Hohenzollern, A. S. Principele
Wilhelm de Hohenzollern, A. S.
Principele Bernard, A. S. Principesa
Charlota de Saxa-Meiningen,
A. S. Principesa Feodora,
Corpul Diplomatic, Mini$triT,
fo$til Mini$tri de Lucrdri Publice,
biurourile Corpurilor Legiuitoare,
marii demnitari ai StatuluT,
reprezentantiT caselor marl
cari ad executat lucrdrile liniei
Fete$ti-Cernavoda $i de un numeros
public, care venise O. asiste
la acea serbare.
Dupd ce M. S. Regele a bd.tut
cel din urind nit al podului
$i dupd ce s'a terminat serviciuf
religios oficiat de I. P. S.
S. Mitropolitul Primat, s'a procedat
la inchiderea In zidul culeeT
de pe raalul drept, al documentului
comemorativ al cdruT
ltuprins este :
NOI CAROL I,
Prin gratia luX Dumnezett i vointa
nationalK
REGE AL ROMANIEI
In anal mintuireY 1890 am pus piatra
fundamentalK a podgluY, ,menit sti impreuneze
cele douK mole( ale DunKreY Intre
Fetesti j Cernavoda.
DupK cincY anY de muna statornicK,
Dumnezeti hKrKzind TilreT liniste i indestulare,
astit-zY, in a 14-a zi a luneY
Septembrie, din anul mintuiref 1893, si
al 30-lea al DomnieY Mele, multumitK
evnef si mKestrietinginerilor romtnY, am
trecut pe deasupra valurilor celor douK
brate ale DunAreT n% rete si am bKtut
cel din urmit cuifi, care a lncheiat si sfirsit
aceste falnice lucrKrY, fat/ Sind M. S.
Regina, AlteteleLor Regale Principele
Principesa RominieY, iubitul Melt frate,
Principele Leopold ae Hohenzollern, nepotul
Melt, A. S. Principele ereditar de
Hohenzollern, Alteta Sa Principele ereditar
de Meiningen Alteta Sa RegalK Prin-
cipesa eredittrit de Saxa Meiningen,
tul der, ministrif MeY, presedintiY $i membrit
biurourilor Corpurilor legiuitoare, tri
misit puterilor stritine acrechratY pe lingK
Mine, inaltiT demnitart al Statultd, frun
tasit ostireY Mele si corpul technic.
De air inainte nimic nu maY desparte
Romlnia din stinga DunireY de Dobro
gea, pe care, prin vitejia ostasilor nostri,
din ritzboiul de la 1877, am impreunat-o
din noil cu patria mumK. Ast-fel Vom
putea da acesteY provincit i porturilor
el de pe titrmul MKriY, toga Ingrijirea
Noastrit, spre a lor desvoltare i propisire.
Mlndri, impreunl ca Tara intreag3, cit
am ridicat un monument, care face fall(
neamulut rominesc si care va fi purivea
indemn puternic pentru urmagY nostri,
spre a purcede tot maY departe pe calen
munceY, a civilizatieY 0 a mKrireY, Am
semnat acest document de vecinicit amintire.
Am chibzult, dar, ca, dupK sfintenia
poduluY, fdcutit de I. P. S. S. Archie.
piscopul $i Mitropolitul Primat, un exemplar
sK fie asezat in zidlria de pe rnalul
drept al DunKreY, impreuna Cu copia documentuluY,
ce a fost pus in ziddria piciorultft
de pe tKrmul sting, iar cel de
al doilea sit se ptstreze In Arhivele Sta
tuluY.
Dupd aceastA ceremonie, a a-
%tut loe incercarea podului cu
un tren compus din 15 locomotive,
dintre cele mal grele, toate
sub presiune $i care a trecut
podul cu o vitesd de 8o kil.,
iar la e$irea de. pe pod, trenul
avea o vitesd de 96 kil.
Maiestdtile lor $1 Altetele Regale
cu Augu$tii oaspeti s'ad
urcat in urtn5, lii trenul regal,
trecind Dundrea $i ast-fel s'a
declarat punerea in circulatie a
podului .:(Regele Carol I».
La banchetul care a avut loe,
d-101An escu, MinistrulLucrArilor
Publice, a pronuntat urmAtorul
discurs :
SIRE,
Se apropie 18 veacurY de chid valurile
mKreteT DunKre ail fost subjugate
pentru Intlia oarK.
Atand, un mare Domn din apus a
ridit podul sKil de piafrit ca sit zilmisleascK
neamul rod/ileac $i sitlY scrie
numele in cartea nemuriret

PODUL-PESTE-DUNARE 12 PODUL-PESTE-DíJNXIIE
Asta-zY, Maiestatea Ta, venit tot din
apus, InfrIngY pentru a doua °ara, cu
p!atr i cu fer, falnicul fluviii, ca sit asigurr
pentru tot-d'auna pasnica propasire
a RegatuluY, pe care cu vitejie si cu Intelepciune
l'aY 1ntemeist In acea vale pe
care a smuls-o barbarieY Imparatul Trajan.
Ast-fel se leaga. firul intrerupt al istorieY
si se amesteca, in admiratia si recunostinta
noastra, chipul mY Traian,
temeietorul, cu al hl' Carol, retnvietorul.
§i unul si altud vitejY si biruitorY in razboaie,
i unul si alta! marT i spornicY
ziditorY de monumente, fala vremurilor
lor.
Gloria ImparatuluY roman, stramosia
nostri ati nemurit-o In coloana de piatift
In Roma, si In tropeul pe care tot aicY,
tot pe acest pamint al Dobroget l'att
aseda, dovada a adinclY lor cumintit
care ail tnteles importante TgriY cuceritit
de Traian pentru Imparatia romana, si
a malulta drept al Dunaref pentru noua
provincie.
Slava MaiestateY Tale se va nemuri
de urmasiT nostri pe tot pilmintul Romtniet
cum stit tiparite in toate inimile
noastre dragostea de Maiestatea Ta. NiciferY,
tnA, maY mult de ctt in aceasta
parte a regatuluY, pe care dura patru
sute de anY de despartire de la trupul
patrieY, a fost dat MaiestateY Tale O. o
lipeascit iarlfsY 5i pentru tot-d'auna la coroana
acelor voevozY, carY, cu mtndrie
puneali in titlurile lor si pe acela de
StapinitorY aY DobrogeY.
Nimic n'a lipsit, Sire, Domnief Maiesta(eY
Tale. AY cucerit neatirnarea i aY
infiintat Regatul al inzestrat Romlnia
Cu drumurile de fer, $i asta-zY tY deschizY
drumul la Mare, t'ara de care nicY
neam pana acum n'a putut tntemeia pu-
(ere trainica.
Fericit i biruitor aY fost in razboaie,
Sire, fericit si biruitor estY In timp de
pace. Fericit si biruitor pentru cli in totd'auna
aY avut o nemarginita Incredere
in supusiY MaiestatiY Tale.
Cu ostasiT preY a/ tnvins in cimpiile
BulgarieY ; cu mesteriT Tarea al tngenunchiat
Dunitrea.
De aceea, Sire, tncredereY nestramutate
a MaiestateY Tale raspunde credinta
netarmuritit a natinneY, $i din Carpati
pana la Mare, din tot locul, rasuna
singur strigat :
SI traestY Sire.
Sit talase{ Maiestatea Sa Regina.
Sit tritiasca Dirastia noastra.
Domnul G. Duca, Directorul
general al CAilor ferate, in ñumtle
inginerilor, a roptit urmgtorul
toast :
SIRE,
IngineriY Vif multumesc ca atY binevoit
prin prezenta Voastra si a Augustel
Voastre FamiliY, sit iticeti si maY strhlucith
serbarea de azt
Inaugurarea Enid letesti-Cernavoda,
menita sit prelungeasca caile noastre de
comunicatie pana la Mare, este o ser- .
bare a natiuneY; ea va tnsemna una din
marile date In istoria propasireY economice
a Tard, dar ea este in acelag timp
si consfintirea unef opere mar*, savir$ite
de ingineria ronanY.
and, tu 1890, Maiestatea Voastrá a
pus inttia piaträ a poduluY peste Dunhre,
care, cu drept cuvint, numarit tntre lucrarile
cele maY de capetenie datorite arteY
inginerulta, Ea a voit sit dea o nouit
domada de solicitudinea Sa pentru lucrarile
folositoare Tarea, si sa. imbarbateze
pe aceia carY, timp de 5 anY, avead sit
consacreze toatit inteligenta, toatit munca
lor, la- savtrstrea acestet opere uriase.
Asta-zY, clnd izbinda a 1ncununat silintele
lor neobosite, sa-rnY fie Ingncluit
a aduce un meritat tribut de laude domnuluY
Saligny, autorul proectelor vi directorul
luerarilor, inginerilor cara ad fost
colaboratoriT saY devotatY, marilor SocietatY
Fives-Lille, Cocketill, Gärtner-Creuzot,
si tutulor Intreprinzatorilor, carY n'ad
crutat nimic pentru, aduce la un bIln
sftrsit o opera Orla de greutatt
Sire, Tara se poate fati cu acéste lucrarY,
carY dovedesc progresele facute
corpul inginerilor In, aniY bine cuvIntatY
aY DomnieY MaiestateY Voastre. Liniile
noastre ferate, marile caY nationale, carY
duela granitele TdreT, lucrarile hidraulice,
docurile de la Braila si de la Galati,
sunt atitea dovezT de manca roditoare a
acestuY corp. §i daca tinem In seama clt
doua treimY din ingineriY, cal-Y ad luat
parte la executarea lucrarilor, al caror
sfIrsit 11 serbam asta-zY, sunt Off din
scoala noastra de podurY si sosele, o legitima
nandrie trebue sit simtim.
In 1866, abia 21 ingineff rtuntnY eraii
In serviciuI statuba ; azY el sunt legiune
si alcatuesc o a kloua armata, tot atit
de nemarginft devotata Maiestatef Voastre
si l'Are, ca i aceea In capta careia
ati cucerit, Sine, neattrnarea RominieY.
Aceasta armatit a progresuluY, care la
vreme d nevoe va fi alaturY ca cea-l'altit
pentru apararea tronuluY si a patrieY, are
si clima, in luptele sale pacinice, mortiY
si ranitiT sal; acestor victime ale !dato-
rieY, pe care poetil nu le slavesc, noT
cel putin le datoram o duioasa amintire,
SIRE,
A tY trecut Minares ca sit ducetY optirea
la victorie, asta-zr trecetY iar Dunarea
ca sit sarbatoritY 9 alta victorie
aceea a munceY in potriva eletnentelor,
Iii adevar, cite greutatY erad de invins
o theturit de 300000 m, cubY, z000
in. de podurT $i de viaducte peste Bor
cea, 2000000 m. cubY de rambleurT eparatY
in contra apelor prin 200000 M.
tratY de pereurY zidite, un viatluct de 11/2
kil. in mijlocul balteY, altul de goo m.
$i toste aceste lucrazi pentru a ajunge
la ultimul si cel maY mare obstacol, Dunafta.
In zadar batrinul fluvitt a crutat sit
apere cu furie linistea sa secularil, tur-
Iturata cu atitaindrazneala,deslantuindusT
valurile si inecind 1ntreaga cimple, de
la malta DunareY pana la malul floree%
lupia a, fost crtncenit, das el a fost tnvins.
Fundstiunile poduluT ,sunt cobortte la
30 m. sub nivelai apelor micY ; pare ca
el a tufipt cu dragoste radacinY salud
in fundul ctuluY, ca nicY valurile, niel
sloiurile, niel furtunile sI nu-1 zdruncine,
stapin sit ramita pe tarmurile Minare,
precum poporul romtn, cu toste duman'ele,
staptn a ramas pe pamtntul stritmosesc.
El se ?imita la 30 rn. d'asupra apek...
mart pare ca ar vrea sit cuprincla
ochire cit maY mult din scumpa Tara, sh
arate cit de sto ea a ajuns, adicif vrea
zica fie-caruia, gtnditi-va ce a fost
Muntenia, ce a fost Moldova, privitY ce
sus este acum Regatut RominieT.
Imense deschiderY de 190 m. despart
pude, lastnd trecereY o cale larga, precum
larga a fost tot-d'auna calea ce Rominia
a deschis progresulut
§i pe de asupra stalt asezate500000t:.
kit. de metal, znasl eporml care a trebuit
sa fie ridicatit la 30 m. Inaltimt
De otel este coroana pe care Rolla/.
nia v'a pus-o pe cap, Sire ;, de otel este
bratul pe care Rominia l intinde Dotroget
ca un simbol de vecinica unire
si de puternic
rata podul Regele Carol I', el poarta
nurnele vostru, Sire, cacY prin nestramutata
Voastra Incredere, In foloaaele ce
Tara va trage din aceasta lucrare, visul
Maiestatef Voastre, de actos un sfert de
veac, este ea 1ndeplinit.
SIRE,
Spre izvoarele Dunargl strampsa Vos
tri att cladit tn mIndru:eastel, leaganul

PODUL-CHEIA 13 PODUL-DE-P1ATRX
uneY ilustre dinasta ; spre gurile DunhreY
atT clIdit un alt falnic monument
Urmasa MaiestItef Voastre 41 vor privi
ca pe o pildii de ¡apto mar; sIvtr;ite
sub Domnia-VoastrI; iar genera¢iile
toare, vzInd cu uimire podul cRegele
Carol ID vor zice
Carol viteaz a fost In timp de lupth,
mare si Intelept Regesb ;My de pace.
lar noY toa, Sire, cu mima plirdi de
cea maY nemIrgInitI dragoste spunem ;
SI triiitY, Sire.
Trliascii. M. S. Regina.
TrNiascl Dinastia.
M. S. Regele a luat cuvintul,
zicind
Intrunia aci pe *mude DoltogeY,
de a pururea unitI prin Ongele vitejilor
nostri si din noli Muda printeun lant
de fer cu Ronftnia, serbIm un eveniment,
asteptat cu nerIbclare de Tara IntreagN,
care va glisl un r,I.sunet mere, departe
peste hotarele sale. SIVIrsirea poduluY
peste Dun/re, dorit de un sfert de veac
de Mine, este asta-ni un fapt Implinit,
uriasI se ridicii Maintea noastrli aceastit
falnicl opera., ca o mIrturie
diati a tdriel Regatulut
Geniul omenesc, 4n care se resfring
progresul si avitntn1 puternic al Ronillniel,
a Invins toste greutatile, a halgturat
toate piedicele spre a executa aceastI.
ludrare trainicr sa. neperitoare, care trebue
sii arate luineY c vrednic este poporul
comm'n de frumoasa sa chemsre la
gurile DunIreY si pe pragul OrientuluY.
Monumentele sunt istoria vie a popoarelor
; pnt astli-zY urmele ha Traian
nu s'ati sters. Cine nu vorbeste de podul
slai de la Severin ? SI dea Dumnezeti
ca al doilea pod, stabilit dupli mil
de anY pe Duniirea-de-Jos, s trIiascI
veacurY spre d' povesti generatiunilor viitoare,
din neam In neam, ca, numal prin
jerife, lupte si o muncl stat ornica statul
romin a putut fi intemeiat
MIndru pot fi dar, c. sub Domnia
Mea s'a conceput i isprIvit, de ingineriY
nostri, acest mIret pod, care va atrage
o Insemnatti parte a .comerciuha euronean
pe elide noastre ferate, 5ind-ca astazY
stliptnim linia cea maY scurdi Mire
mNrile nordice j atrae din Orient.
AruncIm acum o prive maY departe
pe mare, pe amasa nemiirginitii cale de
RO, unde se IncrueiseazI nenumliratele
drumurY ale miseireY tntregeT lunir, care
rIspindesc boglitiele asupm natiunelor.
Prin portul de la Constanta podul peste
DunIre ne-deschide timad. cale ,largli,
care va spori Intr'un mod neasteptat relatiunile
noastre comerciale si va asigura
dessfoltarea noastr/
Steagul Rodlniet care este deja cunoscut
In porturile din Europa, In curtnd
va Mili si in toate Virile cele maT depIrtate
ale UniversuluY, ducind cu dinsul
renumele scumpeY noastre patriY. Cu
Mima plinl de bucurie, exprim amasa
convingere, In fata acesteY impunItoare
adunan, In fata uriasuluY nostru pod, pq,
care '1 privesc ca cheia de aur a unuT
viitor strdlucit, multumind clilduros tutulor
acelom carT ati contribuit la marea
izbindl ce se serbItoreste asta-zY de noT
cu atlt de adincl satisfactie. Multumesc
de asemenea pentru cuvitntlirile asa de
bine simtite 5f at41 de mIgulitoare pentru
Mine ; multumesc corpuluY technic
pentru rivna si hiirnicia _de d desMurat
In numeroaselb lucran T publice,
in cursul celor din urml anY, si
care g/sesc cea maY frumoasI a lbr in.
coronare In podul de peste DunIrp.
Fericit Sunt ca Mala oaspea si D-v.
toa sunteff martorY la Sceastli memoro:,
bila zi, care Inseamnli o nouN epoca lp
trista noastrii economicli, i sunt sigur
ca va vetY ant cu Mine In strigarea de :
sli trEascli iubita NoastrI Rominie, al
cliruY avtnt nimera nu'l poate opri In
drumul márireY pi al prcipIsireY.
(Artidol redactat de D. A. Saiigny).
Podul-Chela, sat, Mcind parte
din com. rur. Brebul, jud, si pl.
Prahova. Are o populatie de
To locuitml
Vilceaua Valea-Rea desparte
acest cAtun de Brebul-Megiesc.
.5T-a /uat numele de /a o strimtoare
foarte ingusa îq. formA
de cheiei pe unde trece riul
Doftana.
Podul-Cheief, proprietate a Eforiel
Civile din Bucurestl,
fosa pendinte de schitul
Brebul, com. Brebul, jud. si pl.
Praholia, care se arendeaza cu
520 la anual.
Podul - Corbeanca, cdt,un, pe
proprietatea CorbiT - Mari, pl.
Neajloy.ul, jud. Vlasca,
Podul-Corbulur,sat, acind parte
din com. rur. Comarnicul, plaiul
Pelesul, jud. Prahova. Are o
populatie de 164 locuitorT. E
situkt intre vdile Prahovei, Bradului
si CorbuluT, intrio pozitiune
foarte frumoasa.
Podul-cu-Fagi, vale, isvoreste
din raionul com. Valea-Lungl,
jud. si pl. Prahova, si se varsA
in Valea-lui-Dan, tot in raionul
com. Valea-Lungl..
Podul - Cu - Florile, p/atott, pe
virful muntelui anoaga, jud.
Dimbovita. In acest platon este
si un lae totcu numele de Podulcu-Florile,
san Cimpul-cu-Florile.
Acest platon este plin de florT
vara si are o priveliste incintatoare.
E inconjurat de jurimprejur
cu colti de piatrd foarte
inaltT si ascutiti.
Podul-de-FIer, sat, jud. Bacn,
Bistrita-de-sus, com. Snucesti,
situat pe malul BistriteT,
la 5112 kil. de SAucesti (scoaln).
4kre o populatie de 15 familii,
sati 6o suflete; 6 circiume.
Locuitoril posea: 30 vite
marT cornute, 6o oi, .2 caT si
9 porci.
Se afiä situat lingl podul de
fier de pe Bistrita, al cnii ferate
Bacnu-Roman.
Podul-de-la-Celeifi. Vea Podul-
Antic-de-la-Celein.
Podul - de - la - Ru§I, pod, peste
rinl Bistrita, jud. Neamtu, situat
la marglnea despre S. a orasului
Piatra ; uneste trupul MAràtei
cu Petro-Dava si cariera de
pratra de peste riul Bistrita.
Podul-de-Piatra, pichet vedija
de frontierd,. pe Dun are, in jud.
Ialomita, pl. Ialom4a-Balta, in
dreptul satului Bordusani-Mari,

PODUL-DOA MNET 14 PODUL-ILOAFA
Podul-Doamner,pod, jud. Vlasca,
peste apa Gisca saü Moya.tul,
pe proprietatea cu acelast
nume ce constitue mosia Babele.
Aci, la 1775, ne spurn Fratit
Tunusli, a fost un metoh
de calugdrite.
Podul-Drà'gan, vechie numire a
satului Malul.
Podul-FrInculul, loc izolat in
jud. Prahova, com. Gornetul-
Cuib, pl. Podgoria, unde Valea-
Benet se varsa. In pirlul Nuceteanca.
Podul-Grosului, som.-rur. i sat,
In jud. Mehedinti, pl. Dumbrava,
La 43 kil, de orasul Turnul-Severin.
E situata pe vale. Satul formeaza
comuna cu catunele Petrea
si Podeni, avind o populatie
de 1500 suflete, locuind in
250 case; 2 blserict, deservite
de 2 preott $1 4 cintaretl.
Se margineste spze N. tu
com. Adunati-Telulut; spre E.,
cu com. BicIesul si com. Corzul ;
la S. cu comunele:Paclina-Mare
si S'asoma; lar spre V, cu
comunele : Plopi, Stignita si
Iablanita.
Locuitorli posea : 6o plugurl,
104 care cu bol, 12 carute
cu cat ; o stupt cu albine.
Prin comuna trece soseaua
ce vine de la Stignita $1 merge
la Eiclesul, trecind prin Podul-
Grosulut.
Budgetul comuna, e la veniturt
de 1258 Id ; lar la cheltuelt
de 1068 let.
Vite: 670 vite marl cornute,
32 cal, 760 ot i 540 rimatort.
Dealurt mal priricipale sunt :
Dirdoaia, Petra si Dealur-TudosieT.
Locurl mol insemnate sunt :
Morminti, la confluerrta Rirlulut
Stignita cu piriul Di-tutea (Podul-
Grosultd); la Petra, in Dealul-
Petrel, o sanca imita despre
tare legenda spune cä ar fi adusa
aci de catre, o ata de jidov
(aulas).
Ape sunt : plraiele Drincea,
Stignita i Iablanita.
Podul-IloateI, tirgufor i com.
rur., fh -partea de S. a pl. Bahluiul,
jud. Iasi, asez'at la tabatul
pgclisulut, ce se intinde de
la N. spre S. intre plriul Bahlubtul
i rlul Bahluiul, cart fac
canfluenta in centrul tirgulut,
de unde se deschide intinsui
ses al BahluiuluT.
La a io, mal multt Evret
,cerut- de la proprietarul mosiet
Totoesti, de a le da vote, sa se
altze in AceastA lotalitate, ca
deschiza erg si la 18'18, dupa.
hrisovul Calimah - Voevod,
s'a intemeiat ergul la pod, luind
numire de Podul-Iloaer. De oare
ce 'in aceasta localitate se intrunesc
slintenn punct mal multe
tapete de- mosiT, fie-care proprietar
a dat voe, ca pe pArtile
lor; sa se aseze aceasta
se vede din mal multe hrisoave
ce ati fost recunoscute catre
Doma In anii 1823 j 1839.
Pana la anul 1864, acest tirgusor
era. admínistrat de un comisar
al guvernulut, lar de atuncl
e clasat intre comanele
rurale.
Sunt statornicite zlle de tirg
numal Duminicele, ar iarmaroace
anuale patru : dela 1-8
tulle, dela 10-18 Octombrie,
dela 12-20 DeceMbrie si In
Saptamina-Alba. La aceste larmaroace
se face tomerclii intins
de : cereale, vite de tot soiul,
brfitza, piel, lind i lemndrit, fiind
in sfinga n'asid part de dinp,
lar in dreapta mosit Cu padurl.
Teritoriul tirgnorulut are o
intindere carn 4e 164 hect., eu
populafie de ¡30 familit salí 2736
locuitorT, din cart cloua partr
sunt Etvl, ocupilldur cu comerciul,
RotniniT, indeletnicinduse
cu agricultura sí cmsterea vítelor.
Se aflä situat la jumatatea
cala dintre /asi si Tirgul-Frun'os,
la 22 kil, de fie-care dintre
ateste' lbcalitatt. Prin mijlocul
lul trece soseaua nationald,
lar pe marginea despre S., calea
ferata, avind si o statie.
in centrul tirgusorulut se aflá
o zidire mare i frumoasa, proprietatea
comunet, in care este
cancelarla i preceptia comunet,
precum si cancelaría sub - prefecturet
pase Bahluiul. Alaturea
este $coala mixta, cu localul
propriO, conclusa de 2 invatatorl
si 2 'binvAlltoare $i care a
fost frecuentata. in 1899-900
de 154 cosit. Scoala de baett
se afla aci de la 1862, cea de
fete, de la 1867.
In tirgulet mat sunt : o biserica
de zid nod, deservita de I
preot, I cintargt $1 un eclesiarh;
o farmacie; un spital pentru bolnavr,
intretinut de judet; o cazarma
pentru o cgmpanie de dorobantt
si tiabiuroü telegrafopostal
; o moara tu vaport, pentru
macinat Mina, cu mastra perfectionate
si luminata cu luming
electrica.
Budgelul comuna este de
30211 let, 20 bant, la veniturt
$1 de 30157 let, 50 bant, la, cheltuelt.
Vitec- 917 vite mar! Cornute,
Ii86 OT, .208 cal i 220 ematort.
Podul-Iloaei, stafie de dr.-d.f.,
jud. Iasi, pl.Ctrligatur4-Bahlulul,
com. Podul-Iload, pe linia Iasi-
Pascani, Nsä in circulatie la
I hule i870. Se afta futre statele
Cucuteni (8.7 kit.) j Sirta
(I r.r kil.). Indltimea d'asupra
nivelulut MATiY, de 41 m., 95.
Venitul acestel stalit pe 1896
a fost de 197.415 ler, 66 banr,

toDuLlinEr i5 PODUL-NEAGULUI
Podul-Jijiei, sat, jud. 14, pl.
Bran4tea, com. Go1le0i, situat
intre riul jijia i gira ThbruvAtul
; i avind o populatie de 44
familir, sati 201 suflete.
Are o moarA pe apa Arel.
LocuitoriI posea : i vitg
marl cornute, 410 or, 44 car§i
32 rtmgtorr.
Podul-LaculuI, sat, in jud. R.-
Sdrat, pl. OraRlurt cAt. cona,.
Odobasca, numit §i Ureche§tid.-j.,
pentru-cA mar inainte tinea
de com. Urecheqti. Vezr Laculur
tPodul-).
Podul-Lat, deal, ce se intinde
mar in tot lungul säti in partea
de E. a com. Cornul, jud. i pl.
Prahova. S ervd de p54une vitelor.
Podul-Lat, Giantäul, Cioata
Poiana-HumeI, deal intins,
ce poartA aceste ripmirr si inconjoarA
com. Lip-ova, pl. Racoya,
jud. Vasluiü, in formA de
semicerc, incepind de ra N.-V.
spre S. be la V. spre E. poavtA
numele de Chiliile, Lip oya-Strimha,
Rdgoazele, Scaunul-Doamner,
Potopoaim DrAcoaia, Mocanul,
Plopani i Voiosul. Trecind
in com. Doagele, se prelungqte
inainte pAnA ja com.
Dragomimti, pf. j jud. Tutova,
formin& acolo o limbA ole pAmint,
unde se unqte valea
piriul Lipova, cp valea i piriul
Tutova.
Culmea acestar deal, in toatd
prelungirea sa, servA de hotar
aespArtitor, de la iantdul imprejlfr
i2And la RAgoazele
tre acest judet i ;ud. Romah
; iar de la RAgoazele pana
la Voitosul, unde se terminA aceastA
com., desparte j'udgtul
de jud. Tutova.
Tot acest deal, in partea de
S.-V., desparte acest judet de
jud. Bacdti.
Dealul, in mare parte din ramificArile
14 e acoperit de p5.durr
cu arborr ce da(' lemne
pentrufoci co nstructi u nr : brazr,
aninT i mesteacknr; parte e
acoperit cu finat, parte cu suhat
§i parte cu vil'.
Podul-luI-Petraehe, sat, in jud.
Dimbovita, pl. Ialomita., cAtunul
com. Bolovani. In cktun este
up pod peste Dimbovita, pe
oseaua ce merge la gara Titu
prin Tirgov4te.
Podul-lul-Täutu, pod de piatrd,
pe Piriul-Mare, de pe mo0a
Rudqti, jud. Dorohoiri, pl. Berhometele,
comuna Grdme.$ti. A
fost construit de cAtre Marele
Logora't loan TAutu, dupa
traditiunea ce se phstreazä.
Podul-lui-Traian, de la Severin,
Jost yod peste Dundre, in
partea de S.-E. a °rasilla T.-
Severin, construit de archit66tul
Apolodor de la Damasc, din
ordinul Impdratulur Traian, In
anul 104, cu ocazipnea rAzboiulur
a1 doilea dacio.
Podul era 4ternutpe 20 stilpr
di piatrA impreunatr prin bolte
de lemn, iar pe d'asupra se
intindea podeala cu amindota
parmaclicurile sale impodobite
in rAscrucI.
Din causa vremer i a barbarilor
nAvAlitorr, boltile i podeala
s'ati stricat, rdmirend numar
stilpir de zidArie, carf stati
pAnA. astAzT in iiintA ascuNT sub
apd. Dar cele dota cApAtiie
cate ale podulur 'se vdd incä in
picioare pe apiindouA malurge
opuse. GApdtilul de pe malul
sting a fost desgropat de d. Gr.
Tocilescu impreund cu oastelul
de ring dinsul, care apAra podul.
(Vezr Gr. G. Tocilesco, Fouilles
et .recherches archéologiques
Roumanie, p. 140 141).
Podul-lui-Zisu, rig, in jud. Ilfov,
pl. Oltenita, com. Prundul,
avind o lungime de aproape 2
kil, §i curgind prin moiile Pueni
Prundul.
Podul-Lung, sat, fácind parte
din corn. rur. Comarnicul, pl.
jud. Prahova. Are o
populatie de 284 locuitorr. E
situat la S. comuner, intre vAile:
Prahover, Corbulur i Sarulur.
Podul-LupeI, vale, in jud. Ialomita,
pl. Borcea, pe teritoriul
com. CiocAne§ti-Sirbi. Pe aci
trece drumul care duce de la
alAra§i la Bucurqti.
Podul-MotruluI, mahala, jud.
Mehedinti, pl. Motrul-d.-j., com.
StingAceaua.
Podul-Neagului, vedija numire
a comund Predealul, pl. Pelejud.
Prahova. Se intindea
mar inainte de la Predeal pana
la Posada, cuprinzind toate cAtunele
carr formeazA actualmente
comuna Predeal, apor teritoriul
com. Sinaia cu cdt. Izvorul, precum
i Posada §i Podul-Neagulur.
Rwdinta com. era la BuSeni.
La 1864, cAtunele Posada
Podul -Neagulur s'ají alipit la
Comarnicul i la 1874, dupA dorinta
exprimatA de M. S. Carol
I, com. Podul-Neagului a luat
numirea de Sinaia, lar primaria
s'a mutat de la Bu§teni in aceastA
din urmA. localitate.
Prin legea din 188o, Sinaia
a fost declaratA comunA urbanA.
Podul-NeaguluI, sat, fácind parte
din com. rur. Comarnicul, pl.
jud. Prahova. Are o
-populatie de 142 locuitorr. E
situat pe malul drept al riului
Prahova, la poalele muntelur Pleuva-Mare
i cuprins intre vAile
O biela' (N.) i MesteacInulur (S.).

PODUL-NEGRI 16 PODUL-TURCULUI
La N. de acest cätun, in localitatea
numita Lespezile, este
o biserica fondata la 1661 de
Jupin Pirvu Cantacuzino, vel Logofa,
cu tata' sáü Draghiciti vel
S'Atar.
Pe la sfirsitul veaculuT XVII
nu exista niel un sat ad i sus
la munte; case taranestr intilnear
pe valea Prahovel abia la
Comarnicul, in cat. Podul-NeaguluT,
ceea ce ar dovedi ca. acest
catun este cel mal* vechiti .de
pe valea PrahoveT (VezT Podul-
NeaguluT, vechia numire a com.
Predealul).
Podul-Negri, pod, in jud. Bacati,
pl. Trotusul, com. Tirgu-Ocna,
de peste 148 m., aruncat pe
riul Trotusul si pe care trebue
sa treaca cel care vor sa mearga
la baile Slanicul sati la Grozesti
si Bogdanesti. El leaga
tot odata orasul Tirgu-Ocna cu
sectia Tisesti.
Podul-Pitarulul, sat, in jud. Ilfov,
pl. Dimbovita, facind parte
din com. rur. Cucueti-Platäresti.
E situat la S. de Platäresti, pe
malul sting al riuluT Dimbovita.
Ad i este resedinta primarieT.
Se intinde pe o suprafata de
558 hect., cu o populatiune de
345 locuitorT.
Statul are 380 hect. o locuitoril,
178 hect. Statul cultiva. prin
arendasii saf tot terenul, afard
de 175 hect. care sunt ocupate
de pilare.
Are o biserica, cu hramul SI.
Vasile, deservita de i preot
2 cintäret1 ; i helesteù si I pod
stdtator.
Comerciul se face de t circiumar
i i hangiti.
Numarul vitelor marT e de
318, si al celor miel' de 600.
Podul-PitaruluI, pcidure, a statuluT,
pendinte de Plataresti, pl.
Dimbovita, ;j'ud. Ilfov, in intindere
de :)5 hectare.
Podul-PiulniteI, numire ce se da
comuna Ciulnita, jud. Muscel.
Podul-Popa-Nae, ceitun, Irr jud.
Vlasca, pendinte de com. Cascioarele,
situat pe partea sting4
a aper ArgesuluT, la capul poduluT
Popa-Nae.. Se arendeaza
°datä cu mosia Vatra-Manastirel-
Cascioarele, de care nu se desparteste,
fiind o singura. proprietate.
S'a infiintat la 1854.
Ad i s'a improprietarit in 1864
un numar de 4o de locuitorT,
carT aú luat 120 hectare,
Are o circiumd.
Podul-Rizi, sat, in jud.
visa, pl. Bolintinul, com. BraniStea.
Podul-RIuluI, unul din cele 6
pichete ale judetuluT Muscel pentru
paza fruntarieT, la 35. ldl.
de pichetul Gropile si la 20 kil.
de pichetul Ciocanul.
Podul-SE-MitrieI, deal, in partea
de S. a satulul
jud. Vasluiti, pl. Stemnicul. In acest
loc se afla o 1-10 foarte mare,
a careT trecere e foarte ancvoioasA.
Podul-Stamatei, sat, pe mosia
Cu acelasT nume, com. Borzesti,
pl. BaseO, jud. Dorohoiti. Are o
populatie de 180 suflete.
In trecut, &ceo parte din Tautesti
; acum se afla alipit la mosia
Vorniceni, e unde se si administreaza.
Satul s'a infiintat Ig 1848. SI
tenii improprietaritTati mi hect.,
69 arii, iarproprieta tea, 895 hect.,
32 arif cimp.
Riul Jijia trece pe hotarul mosieT,
prin partea de V.
DrumurT principale sunt : acel
de 4a Itadauti i Darabani, mergind
la Bbtosani, i acel de la
Borzesti i Plopenijianul, mergind
la Dorohoiti.
Mosia se hotareste cu : Vadeni,
Vorniceni, Tautesti $1 CAlugareni,
din jud. Botosani.
Podul-Stoica, atten, in judepl
Putna, com. Naruja, pl. Vrancea.
Are o populatiune de 114 IncuitorT
si 21 case.
Podul-TurculuI, com. rur., jud.
Tecuciii, pl. Zeletinul, formata
did 2 tatune: Tirgul-Podul-TurculuT
i Damacusa. E situat pe
yes, la 43 kil, de resedinta capitaleT.
Are o T'orilla drept - unghiu-
Jara, de la N. la S., avind in
partea de E. a tirguld o colina
de dealurT Cu privirT frumoase,
formind V limita judetulul.
Are o populatie de 1973 locuitorT,
din carl 1525 contrilocuind
in 940 case.
Bistrica, cu hramul Sf. Ilie, s'a
zidit la 1830 de vechiul proprietar
al tirgulur,"MihaT Emandi. Pe
clopot se afla data de 1813.
Dupa profesiune, locuitoriT se
impart ast-fel : roo agricultorT,
100 meseriasr, 250 comerciantf,
48 Cu profesiunT libere, zo muncitorT,
142 servitor!.
Are o scoald, care dateaza de
la 1868 si care in 1899-900
a fust frecuentata de 103 copiT,
LocuitoriT pose& : i ro bol,
6 bivolf, 215 vacT, 23 Tepe, 90
cal, 374 oT, 125 porcT, 43 capre;
150 sttipT cu albine.
Veniturile i cheltuelite com.
se urca la 21132 leT.
GindaciT de matase se cultiva
pe o scara intinsd.
Comuna are o lungime de
21/2 kil. si o latime de 11/2 kil.
Este strabatuta de soseaua
judeteana care o leaga de cora.
Giurgioana la S. si de com. Mun.

PODUL-TURCULIA 17 PODURILg
cel la N. In partea de V. curge
Orin' Zeletinul, care formeaza
limita com. in partea de V.
E brazdata la E. de dealul Bichesti.
Comuna s'a infiintat la 1840.
Pe la 1827 si 1838 pe acest loc
ere! 3 circiumI cu numele de
ratee. Apd a fost iarmaroc, unde
locuitoriT satelor vecine vemarl
de schimbari intre ei vitele
obiectele casnice.
La 1840, ati venit din satele
vecine mal multl locuitorI,
un numar de Evrel, i ati infiintat
tirgul Podul - Turculd,
pldtind bezmin (embatic) proprietarului
de atund, M. Iamandi,
si celd de astazI, I. Gheorghiade.
Se margineste la N. cu com.
Muncelul, la S. cu com. Giurgioana,
la E. cu jud. Tutova, la
V. Cu com. Giurgioana.
Podul-TurculuI, tirg, resedinta
comuneI cu acelas1 nume, jud.
Tecuciii. Aid se afla resedinta
tuturor autoritatilor plasel Zeletinul
si a judecatorid de ocol.
In tirg se afla un spital fäcut
de d. Vasile Teodor si care se
intretine de judet.
Are o bis erica ; o scoala mixta;
un oficiä telegrafo-postal.
Este resedinta und companil a
reg. 24 de infanterie.
In fie-care Lud se face aci
bilciti (iarmaroc).
Tirgul este situat pe vale, avind
la E. si la V. dealurI. In
centru se aflä ocolul de cereale.
Podul-UrsuluI, sat, facind parte
din com. rur. Cosminele, plaiul
Varbilgul, jud. Prahova.
Podul-UrsuluI, sat, facind parte
din com. rur. Livadia, plaiul Varjud.
Prahova.
Podul-Vadului, sat, facind parte
din com. rur. Breaza-d.-j., plasa
64746. Morels Dlcilenar Geogrally. Vol. V.
Prahova, jud. Prahova. Are o
populatie de 966 locuitorl ; o
biserica, fondatd la 1818, cu hramul
Nasterea SE loan.
In acest catun a fost pänä la
1834 un stabiliment de bar.
Podul-VaduluI, Mt, cunoscute
pe la 1834, situate pe loc ves,
aproape de soseaua nationala,
In centrul com. Breaza-d.-j., pl.
Prahova, jud. Prahova, apartinind
obster locuitorilor. Apa contine
iod i pucloasa.
Podul-Väleni, sat, facind parte
din com. rur. Poenari-Burchi,
pl. Crivina, jud. Pra.hova. Locuitorif
Improprietarit la a.
1864 pe mosiile Podul-Vdleni
Cojocareanca. Are o biserica.
Podul-Välenilor, deal, situat la
E. de com. Bughiile, pl. Teleajenul,
jud. Prahova.
Pe dealurile com, se cultiva
ovaz, sunt vil i pomI roditorI.
Pe unele se aflá izlaz i padure.
Podul-Virtos, sat, facind parte
din com. rur. Comarnicul, plaiul
Pelesul, jud. Prahova. Are o populatie
de 243 locuitorr. E situat
la poalele munteld Gilmeia
si e coprins intre vaile Prahovel,
Cernica i Batrioara.
PoduluI (Valea-), vale, uda partea
de N. a com. Laical-Runceasa,
pl. Argesuld, jud. Muscel,
si se varsa in rid Dimbovita,
pe malul drept, in raionul
comuner.
Podului (Valea-), vale, izvoreste
din padurea Priboaiä,
Muscel, pl. Riurile, com. Golesti,
0 se varsa in riul Bratia, pe teni
toriul cat. Priboaia, com. Golesti.
PoduluI (Valea-), vale, izvoreste
din locurile de aratura ale com
0g,retinul, pl. Teleajenul, jud.
Prahova, se impreuna cu Valea-
Dragomird si se varsä in girla
Ogretinul, tot in raionul com.
Ogretinul.
Podurile, com. rur., in jud. BacaO,
pl. Munteld, situata in vale
si pe deal, fie o lungime de
peste 20 ,kil., ce se desfasura de
la N. la S.-E, si compusa din 5
catune Podurile, primarie, cu
sectia BrOnesti, apoI Prohogesti,
Valea-Soase! saü Bunesti, Rusaesti
i Schitul-Savu.
In condica Liuzilor (1803), gasim
Pbdurile i Prohogesti,
ìI apartinind razesilor ; iar in
Statistica din 1873, gasim com.
alcatuita din 8 catune : Bradstea
(azi Branesti), Osebiti-Prohogesti,
Petri-Moinesti, Podurile;
Prohogesti-Rusaesti, Schitul-Sava
i Suseni, din care parte sunt
ramase siliste.
Se margineste la N. cu comunele
Magiresti i Leontipesti ;
la .E., cu comunele l¡ucsesti
Berzuntut; la S., cu com. Darmanesti
si la V., cu comunele
Moinesti *Si Valea-Arinilor.
Teritoriul com. e udat de pirifasele
Branesti Valra-SoaseT
brazdat de muntil Tarnita,
Savul, Fundatura i Schitul-Vechiú,
de dealurile Mazanaestilor,
Dealtil-id-Tanase, Priporul
i Cremenisul.
Are o populatie de 520 famili!,
sari 2416 suflete, din care
394 agricultor!, 6 meseriaff, 12
comerciantr, 24 Cu profesiuni libere,
125 muncitorI si 23 servitod;
d coald miXtl, care functioneaza
din 1866 in sattil Podurile,
frecuentatä. de 31 copil.;
7 bisericI: 2 in satul Prohogesti,
in Ruslesti, 2 in Podurile
2 in Valea-Soase! (Suseni), deservite
de 4 prpotl si 8 cintaretl.
Dupä legea rurala din 1864
3

PODURILE 18 PODURIIS
s'al improprietArit 26 locuitorT
cu 77 fálcT pAmint.
Teritoriul com. are o intindere
de 3825 hect. PAdurile ocupa
o suprafatá. de 2030 hect.
ProprietarT mal sunt Eufrosina
Crupenschi, cu O tilo* de 523
hect., din care 233,30 hect. plmint
productiv ; Alecu Benea,
cu o mosie de 50D hect. ; C.
Ghindaru, cu o mosie de 25o
hect., Agripina V Botezatu,
Maria V. Botezatu si D. PopovicT,
Cu cite 50 hect. ; Herman
Leonti, cu 120 hect. si Episcopul
de Buzgi, D. Climescu, cu o
mosie, ce-I dä. un venit de 5000
leT anual.
Totalul pdminturilor de culturl
este de 1083 hect.
LocuitoriT posea : 84 cal,
1511 vite mal-1 cornute, 78 capre,
87 -ni si 208 porcf.
Budgetul. com. e la veniturT
de 10300 lel, 76 banf si la cheltuell
de 9601 ler, 30 banT.
Teritoriul com, este strabdtut
de calea vecinala cate pleacl de
la Moiftesti la Bucsesti, Tetcani
si Nadisa.
Distantele: la .Batati, capitala
districtuluT, ; la com. Moinesti,
resedinta plAsel, 5 kil. ;
la com. Bucsesti, 4 kil. ; la com.
Berzuntul, z z kil. ; la com. Va-
Iea-Arinilor, 5 kil. ; la com. MAgiresti,
(7 kil.).
Podurile, com. rur., jud. Dimbovita,
plaiul Ialomita-Dimbovita,
situatl spre N., la 20 kil. de
Tirgoviste, pe malul sting al rt-
-ulul lalomita si pe soseaua nationalA
Tirgoviste-Transilvania.
E asezatA parte intre vAl
parte pe munti I dealud. In
raionul com. sunt: Virful-PucloaseT,
Virful-P4trani, Virful-
Davuli i PiscuI-Malurilor.
Mara de Ialomita, pk-in
com. curge, in partea ralonul de
E., piriul Bezdedelul.
In com. sunt renumitele bAl,
numite Pucioasa, ci izvoarele
lor de fler si pucioasl. (VezI Pucioasa).
Se compune din patru cAtune:
Podurile-d.-s., Podurile-de-j., Maburile
ì Pucioasa, avind o populatie
de 2300 locuitorT.
In com. sunt 9 ulite ; 2 biseriel;
6 morT de apl. Aci este
resedinta judecatorief de ocol
a plaiurilor unite Ialomita-Dimbovita.
In Podurile'sunt: bol, vacl, cal,
si capre ; vegetale : porumb,
pldure si fructe, mal cu seaml
prune din care se face tuja ;
minerale: pucloasd, fier i gips
in cantitdti marT.
Mal totT locuitoril comunei
se ocupl. in lunele Iunie si August
cu facerea bAilor la curantiT
ce viziteazA bAile Pucioasa.
In timpul sezonuluT
bAilor este multa animatie. Adi
sunt dou5. pavilioane, din care
unul noú, mal multe hotele,
birturT, cazinurT, brutdril si altele.
Se fac doul tirgurl mar]
anuale, tot in ti mpul blilor: la
27 Iulie si la 7 August.
In raionul comuna este o
pAdure cam de 25000 arli.
Comuna Podurile, Oriol la Martie
i886, forma o singurA com.;
de atunel s'a unit cu com.. erlDAnesti
i amindouà formeazA o singura
comunl sub numele de
com. eriAnesti-Podurile cu resedinta
in Poduri, avind o populatie
de 4300 locuitorl rominT
4 scoale mixte. Com. Podurile
propriti-zisá se invecineste: la E.
cu Valea-Lungl, la V. cu Cucuteni,
la N. cu eripinesti si la S. cu
l3rInesti. De com. Valea-Lungl
Cucuteni, se desparte prin
dealud si pldurr, de BrAnesti,
prin Ial omita, iar de erbAnesti, e
nedespArtitA. Cu Valea-LungA se
leagl prin soseaua vecinall erbAnesti
-Virfurile -Valea -
cu Cucuteni prin drumurl practice,
cu erbAnesti prin osea comunalA,
iar cu BrAnesti prin sosea
nationall (VezT erbAnesti).
Podurile, sat si rqedinta comuna
cu acelasl nume, jud. Baca,
pl. MunteluT, situat lingA tirgusorul
Moinesti, inteo vale imprejmuitA
de dealurT.
Are o scoalA mixtá, frecuentatl
de 72 blietT; 2 bisericT,
una cu hramul «Sf. Niculae»,
clAditA la 1840 de preotul G.
Iscu i cea-l'altA cu hramul (Sf.
Ion», clAditA pe la 1770, tu sectia
BrAnesti, de preotul Lupan
si ambele deservite de i preot
si 2 cintAreti; 7 circiuml.
Satul Podurile, impreunl cu
sectia BrAnesti, are 185 familiT,
sati 917 suflete.
LocuitoriT posea: 49 cal,
841 vite cornute, 146 porcr qi
78 capre.
Podurile, sat, fácind parte din
com. rur. StAnesti, plaiul Nucsoara,
jud. Muscel, situat pe malul
drept al riulur Doamna si
intre valle Boretul si Toaca. La
V. este dealul acoperit cu pAdurea
numitI Toaca. Un pod de
lemn peste riul Doamna uneste
satul Podurile cu Stlnesti.
Este asezat pe un plato0 inalt.
Podurile, sat, fAcind parte din
com. rur. Drajna-d.-j., pl. Teleajenul,
jud. Prahova. Are o Populatie
de 70 suflete. Locuitoril
ati tinut mal inainte de
Drajna-d.-s., .in raza cAreia ajá
fost improprietAritl in 1864. Este
foarte aproape de Drajna-d.-s.
in cit formeazä o singurl grupg
de locuinte, pe cind de Drajna
d.-j. e separat prin distante de
3-8 kil. Tine de sectiunea scoale
din Drajna-d.-s., i locuitorif lu
sunt enoriasi al bisericel de
ad.

PODURILE 19 POENARI
odurile, alta numire a cdtunulul
Cornul-d.-s., com. Cornul, pl.
Prahova, jud. Prahova.
Podurile, ceitun, In jud. Putna,
com. Colacul, pl. Vrancea, situat
pe malul drept al PutneT,
pe un podis format de acest
mal.
Are o populatiune de 430 locuitorl;
19 case; i biseria filialà,
Cu hramul Buna-Vestire.
Podurile, peidure, In jud. Buzla,
com. GrAjdana, de 420 hect.,
Imp Artite la mal multT proprietarl.
Podurile, trup de peldure, al stapendinte
de com. Tesila,
plaiul Pelesul, j ud. Prahova, care,
impreunl cu trupurile: Gilma,
Carabanul cu Bola, Lacurile cu
Rusul, Rusul-d.-j., Prislopul
Virful-NegrasuluT, formeazA pAdurea
Tesila, care are o intindere
de 5000 hectare.
Podurile, pirta, in com. $i cAt.
BAllnesti. Incepe de la Poduri si
se sctirge in SOrAtelu1-BA1Anesti.
Convine substanteminerale i mal
Cu seamA pucioasA.
Poeana. A se cAuta cuvintele cu
aceastO numire si compusele el,
la Poiana.
Poenari, com. rur., jud. Gorj,
plaiul Novaci, la E. com. Bumbesti-Piticu,
formatA din 4 cAt.:
Poenari, Ciuperceni, Riul $i Ponoarele.
Are o suprafatA de 6162 hect.,
din care: 3400 hect. al mosnenilor,
lar restul al proprietarllor ;
din acestea, woo hect. sunt pàdurl,
30 hect. sunt lived de
prunT, 30 hect. restul arAturT
i flnete.
Are o populatie de 135 familiT,
saii 578 suflete, din care
130 contribuabill; i coalA, fre-
cuentatA de 30 copa; 3 bisericT,
deservite de 2 preotl si 2 datAretl.
LocuitoriI sunt mosnenT, afarA
de 4, carl sunt improprietAritt
El posedl: 70 plugud, 140 care
cu boT, 4 cArute cu caí; 813
vite marT cornute, 74 caT, 983
°I, 120 rimAtorT, 228 capre; 48
stupT.
Veniturile $i cheltuelile com.
sunt de 2300 leT anual.
Comunicatia în comunA se
face prin soseaua judeteand T.-
Jiti-Vilcea, care o pune in comunicatie
la V. cu Bumbesti-
Peticu, iar la S.-E., Cu c5.t. Sir.
beti, printrio osea comunalA.
In com. se gAsesc : 8 morT
pe apl, 3 joagAre, 14 pive, 3
circiumT $i 32 fintinI.
Pe la N.-V. com. trece 1.1111
Galbenul (Bata-de-Fier) pirtul
Neagra; la S. curge plriul Cilnicul,
iar limita despre E. a com.,
riul Oltetul.
Poenari, com. rur., jud. Ilfov,
pl. Sabarul, situatá. la V. de Bucuresti,
lingl riul RAstoaca, la
kil. de Bucuresti. StA In leglturl
cu Bolintinul-din-Deal
cu Stoenesti si Flore$ti-d.-s., prin
sosele vecinale.
Se compune din satele : Bolintinul-Spiridon,
Poenari-EnutA,
Poenari-Florescu, Poenari -Mosteni
$i Ulmi-Ornesti, cu o populatie
de 1273 suflete, locuind
in 276 case.
Se intinde pe o suprafatl de
1192 hect. D-niT N. Butculescu,
T. Anastasescu, PoenArescu, G.
Florescu, i mosnenir aii 722
hect. si locuitodi, 470 hect. Proprietaril
cultivA 620 hect. (49
izlaz, 53 pAdure). Locuitoril cultivg.
446 hect. (24 ízlaz).
Budgetul com, e de 3717 leT
la veniturl si de 3627 ler, la cheltuell.
Are 2 bisericl (la Poenari-E-
nutA i Ulmi-Ornesti) ; z coatg ;
zalhana ; 1 pod.
NumArul vitelor marl e de
833 (45 cal $1 Tepe, 295 boT,
351 vacT $1 viteT, 27 taurT, 15
bivolT si bivolite) si al celor mict
de 1206 (149 porci, 1057 01).
Dintre locultorl, 248 sunt plugarT,
8 ati diferite profesiT.
LocuitoriT posedA : 101 plugurl:
67 Cu boT, 34 cu cal; 194
care si cArute : 132 cu bol, 62
Cu cal.
ImproprietAritl sunt 190 10C11it011
§i neimproprietAritl mal
sunt 71.
Comerciul se face de 5 circiumarf.
Poenari, com. rur., jud. Muscel,
pl. Argeselul, situata la S. de
Cimpulung, la 6 kil.
Se compune din 5 cAtune:
Brebenesti, Grosani, Poenari,
erbOnesti si Valea-din-DArat.
Are o populatie de 952 locuitorl,
care se ocupg. cu fabricarea
varuluI si a tuicel.
Budgetul com. e la venitud
de 1266 lei si la cheltuelT, de
1251 lel.
Are 2 bisericT, deservite de
3 preotT si 2 eintAretY ; o scoalA,
frecuentatA de 45 copir.
Comunicatia cu orasul de resedintA
se face printr'o osea
care dA. in calea nationall Pitesti-Cimpulung,
la kif. No. 4.
O parte din aceastA. comunA,
$i anume satul Grosani, a fost
dArultA de Nicolae I. Basarab
la 6883 (1365) bisericeT de mir
a lul Negru, ca ctitor al acestel
bisericT. (Ved Grosani).
CAtunul SerbAnesti In timpul
lui Constantin Brincoveanu apartinea
mAnIstirel Cimpulung.
Poenari, com. rur., jud. Vilcea,
pl. Oltetul-d.-j., situatA pe dtil
Pesteana, la 85 kil. de resedinta
judetuluT si la 40 kil, de a p10.se1.

POENARI 20 POENARI
Are o populatie de 620 locuitorT;
161 case; o scoala mixtä
frecuentata in 1899-900 de 41
copil; o biserica, fondata, dupa
cum se vede in dosul u neT icoane,
la 156o. Cea veche a fost de
lemn i actuala s'a zidit din temelle,
sub Episcopul Neofit si
Alexandru Ghica-Voda.
LocuitoriT sunt mosnenT. El
posea.: 5 cal, 52 bol, 43 vacT,
71 capre i 112 oi.
Cind timpul e favorabil se
fabrica catn 500 decal. Mea.
Vatra satuluT cu izlaz cu tot
are I000 hect.
Veniturile i cheltuelile comunel
se tima la 980 leT.
O osea pune in comunicatie
com. Poenari cu Ghioroiul spre S.
E brazdata de dealurile: Viilor,
Mire!, Firfoloala, MiculuT,
Strimba, si udata de valle:
Mirea, Firfoloala, MiculuT si
Strimba.
Se margineste cu comunele :
Zatreni, Ganesti, Ciortesti
Ghioroiul.
Poenari, sat, cu 232 locuitorl,
jud. Arges, pl. Lovistea, facind
parte din com. rur. Corbeni.
AicT sunt ruinele palatuluT Domnesc,
zidit de Tepes-Voda, dupa
ce zidise cetatuia de la Cal:Atinen'.
Are o biserica, cu hramul
Sf. loan cu un preot si un cmtare.
Este strabatut de riul Arges.
Poenari, sati Moa ra -din - Sili§te,
sat, jud. Arges, pl. Topologul,
pendinte de com. rur.
Alimanesti-Poenari. Are 418 locuitorl
si o biserica vechTe, cu
hramul Adormirea, deservita de
preot i I cintaret.
Poenari, vechte numire a cdtunalut
Clinciul, jud. Buzan, com.
Vernesti.
Poenari, sat, jud. Dimbovita, pl.
Ialomita, cat. com. Tatarai.
Poenari, ciitun de resedinta, al
comund cu acelasT nume, jud.
Gorj.
Are o suprafata de 2560 hect.
Cu o populatie de 50 familiT,
san zoo suflete, din care 53 contribuabili.
Locuitorii posea.: 29 plugurT,
81 care cu bol ; 282 vite marl
cornute, 53 cal, 345 oT, 43 rimatorl;
24 stupi cu albine.
In catun sunt 7 mori pe apa.,
2 joagare si 18 fintinT.
Are i biserica, servita. de
preot i i cintaret.
Poenari, sat, faclnd parte din
com. rur. cu acelasT nume, pl.
Argeselul, jud. Muscel.
Poenari, scituc, In jud. Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, com. Buhalnita,
situat pe malul sting al
riuluT Bistrita si avind o populatie
de 118 suflete.
LocuitoriT posea 147 capete
de vite.
Poenari, sat, facInd parte din
com. rur. Poenari-Apostoli, jud.
Prahova, pl. Crivina.
Poenari, sat, in jud. Roman, pl.
Siretul-d.-s., com.. Pincesti, spre
S.-V. de satul Pincesti si la 3
kil, de el, pe ptriul Fodor si
aproape de vArsarea luT In piriul
Chisalita. Are o populatie
de 153 familiT, san 692 suflete
locuind in i8o case ; o biserica
de lemn si o scoald prim, mixta,
frecuentata de 33 elevr.
LocuitoriT posea 2492 vite
marl cornute.
Este legat cu orasul Roman
prin osea. In jurul acestuT sat
sunt padurT foarte intinse.
De vechimea acestuT sat amintesc
ispisoacele de la 1589,
Aprilie 16 si, 1591, Tulle 30, intarite
de Petru Schiopul, Domnul
MoldoveT, prin care ispisoace
se face cunoscut, ca un monah
Tudor Preda da EpiscopieT
de Roman danie partea sa de
razasie din satul Poenari. Acest
sat forma inainte de 1886 o
comuna.
Poenari, subdivisie a cdtunului
Halesul, jud. Buzan, com. Tisaul.
Poenari, cdtuna1, in jud. Mehedinti,
pl. Motrul-d.-s., al com.
rur. Iupca.
Poenari, vechie numire a satului
Homocea, jud. Tecucin.
Poenari, munte, in jud. Buzan,
com. Calvini, cat. Bisceni-d.-j.
E numaT pietris si gol. Culmineaza
In Virful-Poenarilor.
Poenari, deat, in jud. Muscel,
pl. Argeselul, com. Poenari, pe
care se afla. vr'o 25 hect. padure,
care se maT numeste si
Coasta-Ruginoasa.
Poenari, deal, in raionui comuneT
Poenari, pl. Oltetul-d.-j., jud.
Vilcea, pe care se cultiva. 16
hect. 50 ariT vie.
Poenari, proprietate a statuluT,
pendinte de manastirea Rincaciovul,
avind 69 hect. 1912 m.
p. loc de cultura. Tine de com.
Poenari, pl. Argeselul, judetul
Muscel.
Poenari, fostä mo,de a statuluT,
jud. Roman, plasa Siretul-d.-s.,
com. Pincesti.
Poenari, adure, supusa regimuluT
silvic, jud. Muscel, pl. Argeselul,
com. Poenari, in
dere aproximativa de 300 hect.
Serninvecineste la N. cu lo-

POENARI 21 POENAR1-MOTENI
cuitoriT si statul ; la S., cu proprietatile
statului ; la E., cu
com. Jugurul si la V., cu locurile
locuitorilor.
Poenari, pddure a statuluT, in
jud. Roman, pl, Siretul-d.-s.,
com. Pincesti, in intindere de
1641 hect. Este cea maT intinsä
dintre toate padurile statuluT
din jud. Roman.
Poenari-Apostoli, com. rur.,jud.
Prahova, pl. Crivina. Dateaza
de vr'o 250 anT.
E situad pe malul riulur Cricovul-Sec,
la 23 kil. de capitala
judetuluT si la 8 kil, de resedinta
plaseT.
Se compune din 3 catune :
Poenari - Apostoli, Poenari si
Gorgani, avind o populatiune
de 849 locuitorT Cu 170 case.
Are 1 scoala mixta; 2 biseriel,
una in Poenari-Apostoli, cu
hramul Adormirea MaiceT DomnuluT,
fondata la anul 1820, si a
doua, cu hramul Sf. Nicolae, fondata
la anul 7252 (1744) si reparata
la anul 1852 de ducerul
Raducanu Clinceanu; ambele
sunt deservite de 1 preot.
LocuitoriT se ocupa parte cu
agricultura, parte cu chirigeria,
parte cu rotaria.
Parte din locuitorT s'el improprietarit
la 1864 ;i parte la
1889, pe mosia statuluT Gorgota.
El poseda : 158 cal, 20 Tepe,
183 bol, 83 vacT, 2 capre, 605
cd, 48 porcI.
Toad comuna, cu izlaz si pamint
de munca, are 5o8 hect.
Comer.ciul se exercita in comuna
de 3 circiumarT.
Budgetul comuneT e la veniturT
de 4890,60 leT, lar la cheltuelT,
de 2890,24 ler.
Un singur drum e in com.
care merge spre gara Crivina
si comunele : Crivina si Gorgota.
Poenari-Burchi, com. rur., in
jud. Prahova, pl. Crivina, situad
pe loc yes, lingA riul Ialomita,
la 20 kil, de capitala jud. si la
15 kil. de resedinta plaseT.
Se intinde pe o suprafata de
1500 hect.
Se compune din doul catune :
Poenari-Burchi si Podul-Valeni,
avind o populatie de 1359 locuitorT,
din care 234 contribuabilT.
Are : doua biserid, una in
Poenari-Burchi, cu hramul Adormirea,
fondata la 1888 de preotul
Barbu Manea si a doua in
cat. Podeni-Vdleni ; o scoala, infiintata
in 1870 si frecuentad
de 45 copiT.
LocuitoriT, in numar de 180,
s'al improprietarit la 1864, pe
mosiile Poenari - Burchi, Podul-
Valeni si Cojocareanca. El poseda
: 155 caT, 275 bol, 187
vacT, 74 taurT, 590 capre si oT
si 166 porcT.
Comerciul se exercita in com.
de 7 circiumarT.
Veniturile si cheltuelile com.
sunt de 3700 leT.
Prin Poenari-Burchi trece o
singura osea ce incepe de la
limita jud. Prahova si merge la
gara Crivina.
Poenari-Burchi, sat, facind parte
din com. rur. Cu acelasT nume,
pl. Crivina, jud. Prahova.
Poenari-Florescu (Trestieni),
sat, facind parte din com. rur.
Poenari, pl. Sabarul, jud. Ilfov.
Se intinde pe o suprafata de 112
hect., cu o populatie de 221 locuitorI.
D-1 G. Florescu are 35 hect.
si locuitoriT, 76 hect. Proprietarul
cultiva 24 hect. (8 hect. izlaz,
3 hect. padure). LocuitoriT
cultiva 73 hect. (3 izlaz).
Numarul vitelor marT e de 126
si al celor raid, de 254.
Poenari-Grosul, saa Schitul-
Grosul, cdtun, pendinte de com.
Grosul, plasa Marginea, judetul
Vlasca.
PoenarI-Grosul, trup de mofie
nelocuit, proprietate a d-luT V.
Christopolu, situat in com. Rasuceni,
pl. Marginea, jud. Vlasca.
Poenari-Ienutà, sat, facind parte
din com. rur. Poenari, pl. Sabarul,
jud. Ilfov.
Se intinde pe o suprafata de
465 hect., cu o populatie de 252
locuitorT.
D-1 D. Poenarescu are 400
hect. si locuitoriT, 65 hect. Proprietarul
cultiva 325 hect. (25
hect. izlaz si 5o hect. padure).
Locuitorii rezerva. 5 hect. pentru
izlaz.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Petre si Pavel, deservid, de 2
preotI si 2 cindretT ; o scoala
mixta, frecuentad de 27 elevI
si 3 eleve ; 1 zalhana.
Numarul vitelor marT e de 142
si al celor miel, de 237.
Poenari - Mo§teni, sat, facind
parte din com. rur. Poenari, pl.
Sabarul, jud. Ilfov, situat la V.
de Bucuresti, pe tarmul sting
al riuluT Sabarul, peste care e
aci un pod statator. Aci este
resedinta primgrief.
MosneniT aa capatat pamint
in urma faptelor vitejestI contra
vrajmasilor l'areT, si cu deosebire
in contra Turcilor. Mosiile
li s'ati dgruit de DomniT pamintenT
de pe acele timpurT. Acest
catun se crede el ar exista de
mal mult de 400 anT.
Se intinde pe o suprafata de
130 hect., cu o populatie de 246
lo cuitorT.
Comerciul se face de 2 circiumarT.
Numarul vitelor mal-1 e de 137
si al celor miel de 212.

POENARI-PLETAR1 22 POENARU-BORDEA
Poenari-Pletari, cdtun, al com.
Canesti, jud. Buzati, Cu 50 locuitorl
si I I case.
Poenari-Polizu, sat, facind parte
din com. rur. Poenari-Vulpesti,
pl. Znagovul, jud. Ilfov.
Spre E. trece calea ferata Bucuresti-Ploesti.
Se intinde pe o suprafata de
617 hect., cu o populatie de 186
locuitorl. D-1 C. Brezoianu are
473 hect. si locultorif, 144 hect.
Proprietarul cultiva 125 hect. (5
hect. sterpe, 143 hect. izlaz, 200
hect. plc:lure). LocuitoriI cultiva
tot terenul, afará de vr'o 7 hect.,
carY ramin sterpt.
Comercia se face de 2 circiumarf
si I hangia.
Numärul vitelor marl e de 109
si al celof miel, de 189.
Ppenari-Ran, sati Girliciul, com.
rur., In jud. Prahova, pl. Crivina.
S'a format cam pe la 1808
cre Ralea Poenarul, fostul proprietar
al acestel mosiI.
E situata pe. malul sting al
riuluT Ialomita, la 22 kil, de capitala
jud, si la 12 kil, de resedinta
plaseT.
Are o populatie de 774 locuitorl,
din care 150 contribua;
bill, locuind in 160 case ; o biserica,
fondata la 1865 de Iancu
si Gheorghe Andreescu, deservita
de un preot; o small mixtä,
infiintata in 1886 si frecuentata
de 54 baetI si 15 fete.
Pe linga agricultura, locuitoril
se maT ocupa cu facerea funiilor
de tela topit.
LocuitoriT s''ati improprietarit
la 1864, chid li s'ati dat 368
hect, din mosia D-luT Gheorghe
Andreescu. El poseda : 16o cal,
12 Tepe, 47 vac!, 7 bivolI, to
capre, 368 oT si 145 porcr; 78
stupI Cu albine.
In raionul com, e o moara
Cu aburI.
Comerciul se exercita ad de
5 han giT.
Budgetul com. e la venituti
de 3222 lel, 6r banT si la cheltuell
de 2702 leT, 24 banr.
Sosele comunale o pun In comunicatie:
spre V. cu com. Poenari-Burchi
; la E., cu com. TiganWi
; la N., cu com. Poenari-
Apostoli si la S., cu com. BMteni.
In tot lungul sad, de la V.
spre E., e udata de riul Ialomita,
care face mar multe zigzagurT
si de Valea-Manasid.
Po enari - RIncaciovul, mofie a
statuluI, jud. MusceI, impartita
In 13 loturT si scoasa in Anzare,
conform legel pentru insträinareabunurilor
statulur, inca
din Ianuarie 1890.
Poenari - Vulpe§ti, com. rur.,
jud. Ilfov, pl. Znagovulul, situata
la N. de Bucuresti, Bugg. padurea
Radu-Voda, la 35 kil. de
Bucuresti.
Se compune din satele : Ciocanari,
Movila, Poenari - Niculescu,
Poenari-Polizu si Poenari-
Vulpesti, cu o populatie de 1454
suflete, locuind in 323 case si
ID bordeie. Mare parte din locuitoriT
acestei comune sunt TiganT
lingurarl.
Se intinde pe o suprafata de
4477 hect.
D-ni! G. Bedros, C. Brezoianu
si mostenitoril D. H. Vasile aa
3753 hect. si locuitoriT, 724 hect.
ProprietariT cultiva 552 hect.
(54 sterpe, 318 izlaz, 4 vie si
2825 pax:lure). Locuitoril cultiva
tot terenul.
Budgetul comuneT e la veniturr
de 5292 leI, iar la cheltuell,
de 5257 leI.
Are 2 biserid (la Movila pi
Poenari - Niculescu) ; I scoala
mixta; I moara cu apa ; I helestea
; .i pod.
Numarul vitelor marl e de
881 (roo cal si lepe, to armasarI,
446 bol, 293 vac! si vitel,
12 taurI, 20 bivolT si bivolite)
si al celor mid, de 612 (107
capre, 168 porcI, 337 ol).
LocuitoriT poseda: 89 plugurT:
83 cu bor si 6 cu cal; 210 care
si carute: 169 cu bol si 41 cu
cal.
Locuitorii improprietaritl sunt
153 §i neimproprietaritI maT sunt
206.
Comerciul se face de 13 circiumarl
qi 2 hangiT.
Poenari-Vulpe§ti (Vulpache),
sat, facind parte din com. rur.
cu acelasl nume, pl. ZnagovuluT,
jud. Ilfov, situat la N. de Bucuresti,
linga /acul Zorila, la extremitatea
judetuluT spre jud.
Dimbovita. La E. trece calea
ferata Bucuresti-Ploesti. Ad este
resedinta primariel.
Se hatinde pe o suprafata de
85o hect., cu o populatie de
561 locuitorr.
D-I G. Bedros are 610 hect.
si locuitorlY, 240 hect. Proprietarul
cultiva 2 to hect. (24 sterpe,
74 izlaz, 2 vie, 300 padure).
Locuitoril cultiva tot terenul,
afara de 24 hect. sterpe.
Are i moara Cu apa ; i helestea
; I pod ; i scoall mixta.
Comerciul se face de 2 cit.ciumarr
si i hangia.
Numarul vitelor marl e de
301 si al celor raid, de 128.
Poenarilor (Valea-), vale, izvoreste
de la E. de cat. Gradiste,
jud. Muscel, si se varsa
in Riul-TirguluT, pe pialul sting,
dupa ce uda com. Schitul-Golesti,
plasa Riurile.
Poenaru-Bordea, sat, in jud.
Ialomita, pl. Ialomita-Balta, pendinte
de com. Perieti, situat pe
tarmul sting al riulul Ialomita,

136ENARU.NICULESCU 23 POENETI-MANASTIRE/
spre E. pi alAturat de satul Perieti.
Proprietarul mopieT a construit
ad un solid local de pcoala, cu
care a cheltuit suma de w000
leT. Casa proprietarulul mopiei
este o frumoasa constructiune,
In stil elvetian, inconjurata de
frumoasa, gradinA.
Poenaru-Niculescu, sat, facind
parte din com. rur. Poenari-Vulpepti,
pl. Znagovul, jud.
E situat la S. de Vulpepti, pe
Valea Nedel. Spre E. trece calca
feratA Bucurepti-Ploepti.
Se hiende pe o suprafatA de
ii5 hect., proprietatea locuitorilor,
cu o populatie de 178 loc.
Are o biserica, cu hramul
Adormirea, deservitA de i preot
2 cinareti.
Comerciul se face de i circiumar.
Numarul vitelor marT e de
130 i al celor miel', de 118.
Poenärei, com. rur., jud.
plaiul Nucpoara, la 30 kil.
spre V. de ampulung. Drumul
poseluit pi trece prin comunele
Corbpori, Stanepti, Slánicul,
Berevoepti-Ungureni.
E situatA pe malul drept al
riuluI Doamna pi pe Dealul-PoenAreilor,
in partea de V. a riuluI
Doamna pi la i ki/. de mal.
Se marginepte la N. cu com.
Corbi ; la S., cu com. Stanepti;
la E., cu Com. Corbpori pi la
V., cu jud. Argep.
Are o populatie de 336 suflete,
locuind in 65 case ; o bisericA,
deservitä de i preot pi
dascal ; o ,pcoall mixta, frecuentatI
de 40 elevT.
Locuitoril se ocupa cu agricultura,
crepterea vitelor, aducerea
bilelor i buptenilor din
muntI pi pe carl 'I prefaçe in scinduri
pi pita pi pe carT le vind
In orapele Pitepti, Craiova, etc.
Prunele daù pana la 2500
decal. de tuicä pe an.
LocuitoriT posea: 146 vacl,
86 bol, 75 cal, 123 porcI, 653 ol.
De jur imprejurul comuneT
sunt livezT, dealurT, maT cu seama.
la S. pi S.-V., pi o padure
compusa din fagT, mesteacanl,
putin stejar. Atit prin sat
eh pi prin apropiere sunt ogrAzI
de prunT, merT, nucT, cirepT, etc.
Budgetul comuneT e la ver:Aún-1
pi la cheltuelT de 598,50 le.
Riul Doamna uda com. la
E., lar de la V. spre E. o stra.bate
vaile: MoareT, CirsteT, SisericeI
$i DraculuT, care se vartA
in riul Doamna. Pe acest
sunt in raionul comuneI, I piul,
moara pi 4 hera.strae, care
tale buptent.
Un pod de lemn, peste riel
Doamna, leaga comuna ,Poenlrel
cu Corbpori. Mopia e a locuitorilor
mopnenT, afarl de 22
carI s'ati improprietarit pe mopia
d-lul Mihalache Rucareanu.
ProprietarT marl in comuta sunt:
d-na Alexandrina Plepoianu
d-1 Gr. Poendreanu.
Pe teritoriul comuneT sunt posele
comunale pi la E., pe tArmul
drept al riuluT Doamna, este
poseaua judeteanä care vine de
la Pitepti spre Nucpoara.
Poenäreilor (Dealul-), deal, la
kil. de riul Doamna, pe care
este situata com. PoenArei, pla
iul Nucpora, jud. Muscel.
Poenel (Dealul-). V. PoTeneT
(Dealul-).
Poenei (Fundul-). V. Porend
(Fundul-).
Poenele. A se canta acest nume
pi compusele luT la Poienele.
Poenesti, com.rur., in partea de
S. a pl. Racova, jud. Vasluia,
la 21 kil, de orapul Vasluiu pi
la 19 kil. de Pungepti, repedinta
plaper, situatA pe valea piriu luT
Racova.
E formata din satele Poenepti.ManastireT,
Poenepti-Razepi
numit i Valea-Caselor sau Poenepti-luT-
Ghiga, Poenepti - Strajescu,
Poenepti - Slobozia - StrAjesculuT
(Hirpoveni) pi Iazul-Draculta,
pe o suprafata de 3446
hect., din care 543 hect. pAdure
2102 hect. loc de cultura,
finat, imap ale proprietAteI lar
8 io hect., ale locuitorilor, cu
28 hect. vie.
Are o populatie de 359 famili!,
sail 1273 suflete; 2 biserici,
deservite de 2 preotI pi 3
cintareti ; o pcoala ; o moara cu
vapor! pi 4 circiumr.
Vite : 315 vite marl cornute,
841 of, 3 capre, Io! cal pi 157
rimatorr.
Budgetul com. e de 3127 leT
la veniturr pi de 3041 ler, 91
banT, la cheltuelT.
LocuitoriT posea: 63 plugurl,
89 care cu bol pi 7 caxute cu caT.
Prin marginea de E. a comuneT,
trece piriul Racova. Pe teritoriul
el sunt trei movile formate
din timpurl vechT pi une
de panturT.
Poenesti-GhigaI. VezT Poenepti-
Razepi.
Poenesti - Mänästirei, sat, in
partea de S. a com. Poenepti,
pl. Racova, jud. Vasluiu; situat
pe culmea dealulur cu acelapi
nume, pe o suprafatA de 1215
hect., din care 343 hect. padure,
372 hect. loc de cultura, finat,
imap ale statulur, iar 500 hect. ale
locuitorilor. Are o populatie de
128 familiT, sari 659 suflete.
Acest sat a fost pendinte de
manastirea Floresti, din jud.
Tutova, de unde i numele luT,
de Poenepti-MAnastireT.

POENE$TI-M&NASTIREI 24 POGLETUL
Are o biserica, deservita de
I preot $i. I eclesiarh ; o $coala,
infiintata in i88I, frecuentan
de 35 elevi; I circiuml.
Vite : 450 ol, 50 cal $1 61
rimatori.
Locuitoril poseda: 30 plugurl,
66 care cu bol, 4 carute cu cal;
72 stupI.
Poene§ti-MänästireI, deal, pe
care e situat satul cu acela$I
nume, com. Poene$ti, pl. Racova,
jud. Vasluiti.
Poene§ti - Rfize§i (Poene§ti-
Ghigäl sati Vaiea-Caselor),
sat, jud. Vasluiti, pl. Racova,
com. Poene$ti, intre satele: Poene$ti-Mánastirer
$i Poene$ti-StrajesculuI,
de-a dreapta piriuluI
Racova. Se intinde pe o suprafan.
de 743 hect. din carl 143
hect. pAdure, 572 hect. loc de
cultura, fina, ima$ ale proprietatir,
lar 28 hect, ale locuitorilor.
Are o populatie de 16 familil,
sati 77 suflete.
Este re$edinta comuneI. Are
o =ara cu vapor!.
Vite : 85 vite marI cornute,
6o oI, 6 cal $1 18 rimatorI.
LocuitorlI posea: 7 plugurl
$i 8 care cu bol.
Poene§ti-Slobozia-Sträj es cului
(Iiir§oveni), sat, in partea
de N.-V. a comund Poene$ti,
pl. Racova, jud. Vasluiti, situat
pe malul sting al piriuluI Racova,
pe o suprafata de 772 hect.,
din care 42 hect. padure qi 630
hect, loe de cultura, fina, ima$
ale proprientei, lar 1 oo hect.
ale locuitorilor.
Are o populatie de 25 fanal,
sati 231 suflete ; 2 circiuml.
Locuitorir posea : 16 plugurl,
6 care cu bol, 2 cArute Cu cal;
120 vite mari cornute, 88 oI,
24 cal, 24 rimatorl; 90 stupr
cu albine.
Poene§ti-Sträjesculuf, sat, in
partea de N.-V. a com. Poene$ti,
pl. Racova, jud. Vasluiti, cu o
suprafata de 715 hect., din care
14. hect. padure $i 529 hect. loc
de cultura, final $i ima$ ale proprietateI,
iar 172 hect. ale locuitorilor.
Are o populatie de 54 familiI,
sati 206 suflete ; o biserica;
o &duma.
Locuitoril poseda: io plugurI,
15 care cu bol, 1 canta cu cal;
200 vite marl cornute, 233 01;
53 rimatori $i 20 cal.
Poeni. V. Poieni.
Poenita, Poenitele. Vez! Poieata,
Poienitele.
Pogana, sat, in jud. $i pl. Tutova,
com. Boge$ti, spre S. de
satul Boge$ti $i in apropiere de
Birlad.
Are o populatie de 345 locuitorl
$1 93 case.
PrIn sat trece $oseaua judeteana
Birlad-Bacati, legindu-se
In acest punct cu $oseaua vecinala
Tutova, care vine din pl.
Corodul $i Pereschivul.
Poganul, sat, facind parte din
com. zur. Dumitre$ti, pl. Oltul
d.-j., jud. Olt Are o populatiune
de i000 locuitorl $i 2 biserie!
de lemn, din care una
ruinata.
Poganul, deal inalt, in jud. Roman,
pL Siretul-d.-s., com. Ginditi,
spre S.-E. de satul Ginditi.
Este acoperit cu paclue.
PogAceni, sat, in partea de N.
a ccrm. Urde$ti, pl. Mijlocul,
iud. Falda, a$ezat pe valea cu
acela$T nume, cu o populatie
de 35. suflete.
Pogäne§ti, com, rur., in partea
de S. a pl. Podoleni $1 in partea
de E. a jud. Falda. Se
margine$te spre rasarit cu riul
Prutul.
E forman numal din satul
Pogane$ti, ce se intinde pe o
suprafata de 34112 hect. $i care
se afla situat pe coasta de E. a
dealuluI Movila-PescaruluI. Poala
satulni, e udata de piriul hala $i
formeaza un singur trup de
mo$ie.
Are o populatie de 160 familiI,
saii 602 suflete, din care
1 IO contribuabill; 2 bisericI,
din care una facuta. la 1812 $i
a doua in 1890, deservite de
2 preotl l 2 cintaretI.
Locuitorfi posea 3461/2 hect.
pamint, dapa legea de improprietarire
din 1864 ; lar proprietarul
mo$ieI, 1430 hect. cimp $i
57 'Al hect. paclure de plop $i
rachita. Proprietatea mo$ie1 e
a d-luI Dimitrie Castroian.
Veniturile $1. cheltuelile com.
sunt de 2500 la
Vite: 1160 vite marl cornute,
1500 vi', 65 cal $i 90 por&
Pogletul, sat, facind parte din
com. Corbasca, jud. Tecucia,
situat pe deal, in partea de
N. a com., la 4 kil. 730 m. de
re$edinta com.
Are o populatie de 17 famili!,
sati. 69 suflete, locuind in
15 case.
Satul e inconjurat din toate
partile de paclurI $i dealurl. La
N. de sat, pe litiga biserica, e
hotarul jud. Bacati.
Locuitorli sunt vechl raze$I.
Parte din eI ati fost al schituluI
din acest sat.
Pogletul, fost schit de ceilugdri,
in satul cu acelag nume, jud.
Tecucia, astazI biserica de mir.
Biserica, situan pe deal, este
de lemn, frumos facuta $i bine
conservan.. Dupa o inscriptie ce

POoLtTut, 2ti POTANA
se aftä in altar, pe o icoana, se
vede anul 1774. Se zice ca e facuta
de Constantin Bals, care
a fost rata timp proprietarql
mosieT.
La 1880, ea me reparat putin,
cu spesele locuitorilor.
Pogletul, trup de mofie, al statuluT,
com. Corbasca, jud. - Tecuela.
Pogletul, pida, curgind in parte
pe limita jud. Bacaa spre Tecuciti,
despartind mosiile statutul
Pancesti si Corbasca (jud.
Tecucia). Se scurge pe stinga
SiretuluT, maT jos de Galasesti
(jud. Bacaa).
Pog-oanele (Tug-ulatul-Pkninteni),
com. rur., in jud. Buhati,
cana in centrul pl. Cimpulula
la 40 kil, de orasul Buzati. Limitele
sale sunt : la N., V. si
S., hotarul mosiel Caragetelei
iar la E., hotarlil mosiel Caldaresti,
indicat prin santurT, mosoroaie
si drumurT.
E formata din cat. Pogoanele,
avind o populatie de 4200 locuitorT.
Are o scoala mixta., frecuentata
de 260 elevI, conclusa. de
4 invgatorl (1899-1900); 2 biserie!,
deservite de 5 preotT, 2
cintaretT si 2 paracliserl. Catedrala
e cea cu hramul Adormirea-MaiceI-D
omnuluI.
In com. sunt 39 circiuml si
2 morT cu aburT.
Suprafata com. e de 930 hect.,
ocupate de locuinte, cu loc de
aratura imprejur, avind si vie
cam 2 hect. Terenul e F;es si
fertil.
Are 6 tirgurl anuale: 9 Martie,
23 Aprilie, 21- Mala, 20 Iulie,
15 August si 26 OctoTmbrie.
Ce de comunicatie sunt: soseaua
vecinala Meteleul-Cilibia
prin Pogoanele si soseaua co-
64746. Maree Dlotionar Geograjlo. Vol. V
munall Pogoanele-Padina prin
Caldaresti, afara de alte drumurT
maturate, dintre care mal
insemnatesteAlbesti-Pogoanele.
Vite: 1674 bol, 1120 vacT,
668 viteT, 6 bivolT, 1214 cal,
538 Tepe, 152 minjT, 5200 OT,
15 capre, 7 asinT si 1105 porcI.
MeseriasT sunt : 4 lemnarT, 5
rotar, 7 croitorT, io cismarT, 8
fieraff, 2 cojocari, 3 boiangiT,
6 brutarT si 2 zida.ri.
Budgetul comuneT este de
14650 leT.
Comuna s'a fondat la 1853
in urmätoarele imprejurarT: Costea
Musceleanul, proprietarul intinselor
mosil Caragelele saa
Tuguiatul, a inceput sa t Inda
la clacasiT .cu mijloace cite 5
pog. loc, pe cdre sd construiascä
si case de locuinta si in
curind se stabilesc ad i 370 familiT,
carT pun inceputul satulUT
Pogonari si apol Pogoanele.
Legea din 1864, gasindu-I improprietaritT,
nu le tia nimic ;
insd cele 5 pogoane prime, prin
diviziunT 'si t ubdivizinni la fii si
nepotT, sunt ocupate maT mult
Cu locurile de case, avind putin
teren agricol. LocuitoriT, prin
harnicia lor, aa ajuns a fi printre
ceT mal avutl sateni BuzoenT,
Pogoanele-Mict, cdt., al com.
Tintesti, jud. Buzaa, Cu 450 locuitorl
s'i 90 case.
Pogone§tt, com. rur. si sat, in
jud. Tutova, pl. Pereschivul,
spre S.-V. de Birlad si in apropiere
de dinsul, pe piriul Tutova
(pe maltfl sting).
Satul formeaza comuna. cu catunele:
Belcesti, Polocinul-d.-s.
si Polocinut-d.-j., avind o populatie
de 612 locultorl, din carl
i5o cohtribuabilI, locuind in 175
case.
Are 2 bisericl; o $coalal o
moara cu aburl.
Comerciuf se face de 9 persoane.
Budgetul anut al com. e de
7475 leT, 26 basa.
Pogone§ti-Mari, pddure partícularl,
in jud. Covurluia, com.
Rogojeni, pl. Horincea.
Pogone§ti-Miol, pddure particutara,
in jud. Covurluia, com.
Rogojeni, pl. Horincea.
Pogore§ti, sat, pe coasta dealuluT
Pogoresti si pe sesul si
tarmul stIng al JijieT, In partea
de N.-E. a com. Cotnindaresti,
pl. Jijia, jud. Botosani, Cu o suprafata
de 896 hect. pamint al
locuitorilor razesT. Mosia Se intinde,
dirr Jijia spre Prut, peste
mal multe dealurT si val, pana
in Drumul-Furilor.
Are o populatie de 30 familil,
saa 130 suflete, din carT 28 contribuabilT,
locuind in 34 case;
i biserica, reparata la 1848 de
locuitorT razesI, deservite de i
eclesiarh,
Vite : 77 bol si vaci, 22 cal%
1002 sOT i 30 porcI. LocuitoriT
poseda si 6o stupI cu albine.
In sat, pe ses, aproape de riul
Jijia se afid instalata de la 1886
o staliune meteorologica de al
2-lea ordin.
Pogorul, pitclure, in jud. Neamtu,
com. Cracaoani, pl. Piatra-Muntele,
situata po cuprinderea §atuluT
Ginclaoani.
Poiana, con.. rur., jud. Dolj, pl.
Jiul-d.-s., la 48,. ki/. de Craiova
si la 13 kil. de Filiasi, resedinta
subprefectura
Se computie din patru alune:
Poiana-d.-j., situata pe locul yes,
numit Valea-GilortmluT; Poianad.-s.,
situata pe costisa dealuluT,
numit Cimpul-Mare; catunul
Cocorova situat pe &la
4

POIANA 26. POIANA
Cocorova; catunul Bulbuceni,
situat pe valea Bulbuceni.
Se invecineste la N cu com.
ipotul, din jud. Gorj, la S. cu
com. Floresti, la V. cia com.
Branesti (Gorj), la E. cu com.
Stoina, dih pl. Amaradia, de
care se desparte prin dealul
Icleanul.
Limita linieT de N. pleacà din
virful dealulul Chera, despre V.
si merge in directiunea N.-E.,
treend riul Gilortul i terminindu-se
in dealul Icleanul.
Limita rmiel de E. este formata
de dbalul Icleanul, care incepe
de la hotar (Gorj) si se
intinde 'filtre com. Capreni, Stoina,
ipotul i Poia.na.
Limita liniel de V. qste forma,ta
de dealul Cheta, ce pleaca
de la hotarul coma Valea-CiineluT,
merge mal intiiii pe culmea
dealuluT, apoi pe costisa lul,
trind in tot lungul säti directia
N.-S.
Ttrenul comunel este accidentat,
avind dealurT, VE, pelise
i movile. Dealurile sunt ;
Icleanul si o rat;nura acestuia
ce vine prin catunul Bulbuceni,
prin Poiana-d.-s., parid in faVa.
cat. Cocorova, iormind ast-fel
valea Bulbuceni.
La V. este dealul Chera, cu
o inalVme de 500 metri, i in vil-ful
caruia se aea o movila nu-
: Cula-Nemtilor, se:1 Streaja-Inaltä,
ce se zice cd era punct
de supraveghiare intre valea GilortuluI
si valea PuluT.
Se gaseste in comuna o singura
colina, numita Cimpul-Mare.
Dealurile, prelungirT ale dea;
lurilor din Gorj, sunt acoperite
cu padurT, vil, pruni, locuri de
munca i tufiurI ce pgrvesc de
izlazurl.
vdr sunt. Bulbuceni, Lainicut
Valea-Gardului, Rogoaza
rTiganca.
Comuna este udata de 611
Gilortul, ce se varsd in Jiti la.
com. Tintareni, la S. de com.
Poiana. Primeste in sena. riul
Cocorova, ce izvoreste din valea
Mailatelul si care se vana in Giloft
in dreptul catunuluT Poianad.-s.
Riul Cocorova, la rindul
se incarca pe dreapta cu piraiele
Lainicul i Bulbuceni.
Cursul Gilortulul strabate com.
prin partea easa dq la V., pe
linga poalele dealulul Chera, cu
directia N.-S. Are un vad in
dreptul moa'rei. Girla Cocorova
curge pe valea Bulbuceni, india
spre E., apoi spre V., pe ling5.
catunul Cocorova si printre catunele
Poiana-d.-s. si d.-j.
Are o populalit de 1708 suflete,
locuind in i5 case ; 5
biserici in Poiana-d.-s., facutä
din caramida ; I in Poiana-d.j.,
tot de caramidd, insa ruinata ;
In Cocorova, fácutä de birne
si 2 In Bulbuceni, de lemn, deservite
de 2 preotI si 5 cintaretI
; o eoalä mixta in cáf. Poiana-d.-j.,
deschisa de decedatul
Poenarui, frecueptatä. de 68 copii
; 7 circiumi.
In comupa se gäsesc niste
ziduri vechT, carf se cred a fi
ruinele palatulur mareluI proprietar
Banul Barbu Craiovescu,
unde e si o tintina numita
tina-Rece.
Vite : 484 vite marT cornute,
49 caT si '216 oT.
Budgetul com, e la venituri
de 303 ler; si la cheltuelT, de
2969 ler
Dupa legea ruralä. din 1864
sunt 264 improprietaritY.
Suprafata teritoriului comunal
este de 10320 pogoane, din
cal-1 3000 iaogoane arabile, 367
fineta, 2500 izlaz si 4 r35 padure.
Viile In intindere de 851/2
hect., apartin mosnenilor.
Livezi de pruni sunt in intindere
de 735 kect.
Se gasesc cariere de piatrá
in dealul M.iläÇeluluT i in dealul
Bulbuceni.
Se ,maT &ese in com. 3 morT.
Prin com. trece o cale feratä
ce se °preste la Gilort, la 1/2
kil, de comuna.
Calea judeteana strabate cdt.
Poiana-d.-j. si o parte din Poiana-d.-s.,
pe o lungime de 4
cu indreptarea S.-N.
O cale comunala leaga Cocoroya
i Bulbuceni eu Poiana-d.-j.,
spre E.-V., cu o lungime in com.
de 7 kit, si o alta cale leagd
com. cu statia Gilortul si e lunga
de x/2 kit
Catunele Bulbuceni i Cocorova
sunt unite prin drumurT cbmunale
cu cat. de resediata Poiana-d.-s.
Poiana, com. rur. si sat, jud.
Dolj, pl. Cimpul, situata pe loe
ses, numit Poiana, la 86 kil. spre
S.-V. de Craiova.
Ser invecineste la E. cu com.
Tunari ; la V, cu com. Calafat ;
la N., cu com. Maglavitul si la
S. ca com. Desa. Are forma
unui dreptunghiti prelungit de
la N. fa S. Limitele sunt toate
liniI ara ondulatiuni.
Pe teritoriul com. se gasesc
multe balt1 cae contin apa fninerala,
mult cautata. Printre acestea
sunt: Balta-Chiriac, Balta-
Floricel, Balta-Dolana ; spre S.,
se afla Balta-Barba-Alba i Balta-
Sirbulur.
in jurul satuldf se vad ruine
veca
Populatia com., in maioritate
BulgarT i Sirbi, e de 7734 suflete,
locuina 'in 1900 case.
Are: doua bisericl : una vech le
facuta de locuitori ; a doua, cu
hramul Sf. Voevozl, fondata de
catre prin cip ele Milos ObrenovicT,
deservite de preot si un cintaret
; o scoalá. mixta.
Vite 95o. vite marr cornute,
186 oI si 41 timatorr.

POIANA 27 P0IA4NA
Dupg legea rumia din 1864
sunt 96o impAmintenitl.
S uprafatarteritoriuld comunal
este de 7000 hect., din carl :
pamint arabil 5000 hect., lacurt
sL loc sterp 500 hect., VII 400
hect.
In com. se afla o mosie numita
Poiana, cu ô suprarata de
2500 bect. arabile i cu un venit
de t00000 lel.
Viile, in intind ere de 400 hect.,
se gasesc pe proprietatea locuitorilor,
arora apartin.
Pe proprietatea locuitorilor se
afla i dou. A morT cu gburt.
Locuitorit lucreaza rogojint
arute.
Meseriast sunt 20: fierart, pojocaff,
cizmarl, timplart, lemnart
zidart.
IA com. sunt 41 circiumt.
Cdmuna are zi de erg Vinerea
si 3 lilciurt anual.
Contribuabilt 1800.
Budgetul com. e la veniturf
de 14846,14 leT si la cheltuell,
de 13793,67
In timpul rdzbolulut rominoruso-turc,
in lunile runie, Iulie
1877, se aflati stabilite aoi opt
companir, si mal tirzill se stabili
ad i comandamentul suprem
cu cuartierul general al armatel
romine, zece escadroane de
cavalerie, adía escadcoane/e de
jandarmt de Iasi si de Bucuresti
regimentele si 2-lea de
rosiort.
In 17 Iulie 1877, in preziva
mergeret pe cimpul de onoare
Domnitorul Rominilor.inmina adi
comandantilor drapelele noilor
reg-imente de dorobantl i artilerie.
Comunicatla se face pria
comunate, cart pun comuna
in legatura : la S.-E. cu
iat la N.-V. cu Poiana.
Poiana, com. rur., in jud. Ialomita,
pl. Ialpmita-Balta, situata
pe paxtea dreapta. a 'luid latomita,
intre com. Larga si Albesti.
Teritoriul com., in suprafata
de lomo hect., din cart 340
hect. padure, se intinde din Jiu'
spre S., pe cimpul BArAgan,
coprinzind sase sfort de
mosit, propfietatt particulare.
Dupa legea rurala. din 1864,
tunt improprietaritt pe mosil 45
locuitort ; neimproprietaritt se
mal aflA. 204 locuitort.
Se compune din satele : Poiana
si Ghimpati, de care mal
tia si edt. (tirlele) : Buciumeni,
Capul-Gradinet, Buzoeni, FrunzA-
Verde, Ulmuletul i Postelnieul,
cu -o populatie de 1722 locuitorl.
Resedinta primAriet, si a judeatorieT
comunale, este in satul.
Poiana.
Are douN roale mixte, in satul
Poiana, conclusa de doT invatatorT
i doug. invAtatoare si
in satul Ghimpati, conclusa de
un invatator; 3 biserict, deservite
de 3 preott si 4 dascalf.
Locuttatit posea. 10301 capete
de vite.
Budgetul com, e la veniturt
de 6404 ler si la cheltuelf, de
6.514 leí.
Pe partea de S. a teritoriulut
com. trece calea ferata Buouresti-Fetesti,
avind statia Ghimpati.
Poiana, cotn. rur., jud. Olt, pl.
Siul-d.-j., situata pe valea
dealul Calmatuiulut, la 47 kil.
de Slatiea, capitala judetulut,
si la 15 kil. Je Dragantfti, resedinta
plaset.
Se compone din 2 cgi: Poiana
Calinestit cu o populatiune
de 1447 locuitort, din care 251
contribuabilt.
Mosia e proprietate parttcu-
'ara. in cat. Poiana, undesunt improprietAritt
dupa legea ruralg.
din 18154, pe proprietatea d-Iul
Pavel P. BrAtasanu, 76.1ocuitori,
Cu 300 hect. In at,
mare pwrietar statul, care
posedá mosia numita Gilmeele,
pecare sunt improprietaritt dupg
legea din..1864, 66 locuitort, cu
231 hect. si dopa cea din 1889
173 insurAter, cti 865 hect. Statul
mal posea. aci inca. 750 hect.
aribile si o Adore numita Branistea..
Teritoriul intreg al com. ocupa
o *suprafatä de aproape
3000 hect.. Viile ocupa 15,75
hectare.
PAtnintul de cuhurg. e mal
mult ses, negru si. de bulla. calitate.
Locuitoril posea : 54 cal, 50
lepe, 354. hoi, IDO vaa, 8.o bivolt,
1500 01, 40 capre si 300
porcT.
Sunt: doug. biserict, in fie care
cat. cite uno., deservite de doi
preott si un eintaret; o scoala
mixta. in cat. alinestr, care a
fost frecuentata anul 1899
900 de 53 nopV.
Comerciul se exercita de 4
circiumarr.
Budgetal com., e la veniturt
de 5097 Id, 90 bant lar la cheltuell
de 4337 lel, 5y banT.
O sesea veainala leaga com.
la N. cu Craciunei-d.-j. si o alta
sosea o leaga spre S.-V. ea.
com. Frunzatul.
De o parte .0. de alta a
com. (la E. §i V.) SQnidicä
dealurt,
xlin cate se. continua. sesud
intinse acoperite cu tarinete
locuitorilor.
De la 'N. la S., com. e strabatata
de 014111 almátuiul, In
care se varsa mal multe vglcele.
Poiana, (Poiana-Saratä), com.
rur., jud. si plalul Prahova. Pana.
la anul 1680, spune legenda,
in aceasta localitate erati pa
durt seculare. Spatarut Toma

POIANA 28 POIANA
Y
Cantanzino, refugiat aci, din
nu se tie ce imprejurarI, Maltat
de pozitiunea acestor locurI,
a zidit schitul Poiana intru marirea
luT Dumnezeti i ca ajutor
pentru armata ron:tipa-rusa contra
Ungurilor, inzestrind-o cu
cinci moOT, asta-zI proprietatI ale
EforieT Spitalelor din Bucure0.
De atuncT s'a infiintat com.,
luind numele de Poiana, de la
numele schituluI fondat in anul
1688. Comuna se intinde pe o
suprafata. de 2450 hectare.
Este situata pe tärmul drept
al riuluI Prahova,. la 36 kil, de
capitala jud. i la 5 kil, de reedinta
plaiuluT.
La inceput, com. a fost situat4
cm pe locul unde azI e
gara Cimpina i pe poiana cea
verde i intinsa, unde azI sunt
tarinile locuitorilor. LocuitoriI
s'a(' fetras pe dealurile de azI,
din cauza inundatiflor riuluT Prahoya.
Se compune din 5 catune: Bobolia,
Piatra-d.-s., Poiana, Slobozia
i Vrajitoarea, cu o popula4ie
de 1317 locultorI.
Are 3 bisvricT : schitul Poiana,
fondat la anul 1688 de spatarul
Toma Cantacuzino, reparat
in 1893, 41 purtind urmatoarea
inscriptie :
Intru märirea lul Dumnezeil si Mintuitorulul
Isus Christos si intru cinstea
prea sfinte:i Na'sc'itoare de Dumnezeli s'ail
ridicat si Infrumusetat aceasa sana biseria,
din temalig, In zilele domnuluT Alexandru
Vodfi si ale Mitropolitulul 'j'Arel'
Neofit, leat 1841, de ch.tre Egumenul Arhimandrit
Ghenadie.
A doua bisericá e in cat. Bobolla,
tondata. de staretul PredealuluT,
la 1838, i a treia, in
ca.t. Slobozia, fondata de Mihaiti
Cantacuzino, ca metoh al manastireI
Sinaia.
Aceste bisericT sunt deservite
de doi preotT, platitI de Eforie.
Mara de agricultura, parte
din locuitorI se. mal ocupä Cu
fabricarea varuluT alb i negru,
Cu dulgheria, timplaria, zidaria,
rotaria, chirigeria i fabricarea
tuicel.
107 locuitorI s'aa improprietarit
la 1864 pe moOile: Poiana,
Slobozia i Bobolia, din care li
s'ati dat 42g hect. EI posedä :
27 cal, J3 Tepe* l'36 yac!, 45
capre, 173 oT, 117 porcT, afara
de vitele trebuincioase munceT.
In raionul com.., pe fiul Prahoya,
sunt 5 mor)* 1 O piva i
pe riul Doftana este o moara.
Are o coalä ruiNta, frecuentata
de 44 baetT i 24 fete.
In raionul com. sunt izvoare
de apa sárata, provenite din localitatT
unde se aflä sare in mare
cantitate. (Vezi Poiana, ape minerale).
Tuja se fabrica in com. cam
1820 decal. anual.
Are renumite carien T de piatra.
Piatra din aceasta comuna. s'a
intrebuintat la canalizarea riuluT
Dimbovita, in Bucure0.
In localitatile numite «La Piatra»
O «..Pe livezI» surit mine de
sane.
ComerciuL se exercita in com.
de 6 circiumart.
Budgetul com. e la veniturT
de 5800 lel i la cheltuelT, de
5680 le!.
Diferite drumurrinlesnesc comunicatia
cu com. Provita-d.-s.,
CocordO-CapliT, Breaza, etc.
E brazdata de dealurile Raemanul,
Slobozia i Magura, spre
V., toate acoperite cu cring,
izlaz, padure fi locurT, servind
de paune vitelor locuitoritor.
In partea de E. e strabatutd
de riul Prahova, in care se varsa.
valle: Turburea,13rAgarea, Valea-
Rea O Tisa.
Se marginqte ou comunele :
Breaza-d.-j., Cimpina, Banqti,
Magureni, Prahovita-d.-j. i Prahovita-d.-s.
Poiana, com..rur., jud. Prahova.
Vez! Poiana-de-Varbiläti.
Poiana, com. rur., in jud. Putna,
pl. Vrancea, situatà pe malul
drept al PutneI, din, sus de Prisaca,
la i kil. de Valea-SariT,
la 12 kil, de sub-prefectura
p14eI, i la 49 kil, de capitala judetultfl.
E udata de riul Putna, de
pirlulVasluiulli de piriiaele Huzunul
0. Alghianul.
Are o populatie de 115 famili!,
sati 496 suflete, locuind in
146 case; 1 biserica parohiald,
cu hramul Adormirea ; 2 eh-ciuml
; 4 morT de apa.
Budgetul com. e la veniturI
de 808,24 leT i la cheltuelT, de
803,18 leT.
LocuitoriT posedä : Io plugurT
de lenm; .8o bol, r2o yac!, 84
ca!, 1600 01, 40 capre, too porcI;
436 stupi cu albine.
Pelma, com. rur., in jud. Tecucin,.
pl. Ntcoreti, situata pe
malul SiretuluI, la 28 kil. de capitala
jud. i la 14 kil. de a
pla,seT. E formata din satele :
Diaconi, Hule0i i Poiana.
Are- o populatie de 442 famili!,
sati 1584 sufiete, din care
416 contribuabilT, locuind in
438 catse ; 3 liisericT, in Diaconi,
in Poiana propriti zisa.
In 4nahalaua Ticaul, deservite
de 2 preotT; o scoalà, infiintata
la 1862, frecuentata de 46 copiT.
LocuitoriT _posea : 561 bol,
208 vacT, 7 tau" 49 cal, 48
iepe, 7 armasarT, 634 o! i III
capre ; ,04 stupr.
E strabatutä de valle: Valea-
Ro0e, Puturile, ce desparte Diaconi
de Poiana li Valea-LupeT.
Ptin com. trece §oseaua care
vine de la Nicorqt,i, de la S.
la N. in lungime de 2 kil., 224
m. in com.; drumul spre Ploscuteni
; drumul la Buciumeni,

PO LANA 29 POIANA
trecind prin Poiana, in lungime
de 3 kil. si 430 in. si drumul
de la Coasta-Lupd, ce merge
prin Hulesti, in lungime de I
kil. si 543 m.
Mosiile de pe lingg com, se
numesc : Batca, Bulboaca, Pietea
si Sbiera.
In partea de V. a com., lingg.
mahalaua Ticdul, se aflg o
ridicaturà de pgmint, numitg Cetgtuia.
Hotarele com. sunt : la N.-E.,
com. Buciumeni ; la S., com. Nicoresti
; la V., riul Siretul.
Poiana, sat, cu 103 locuitori, jud.
Arges, pl. Lovistea, fAcind parte
din com. rur. Perisani.
Poiana, satiPoiana-Bisericani,
sat, in jud. BacIti, pl. Tazlguld.-j.,
com. Tirgul-Valea-Rea, situat
pe dreapta Tazlgulur-Mare,
/a 3 kil. de Tirgul-Valea-Rea
(scoala").
Are o populatie de 508 suflete
; o bisericg, deservitg de
1 preot si 2 cintAretl, cläditä
de locuitorI rgzesl la 1811 ; 2
circiumf.
Vite : 16 caf, 285 vite marf
cornute, n capre si 45 porcI.
Poiana,sari Poiana-Uzului, sat,
In jud. Bacati, pl. MunteluI, com.
Därmgnesti, situatg pe ambele
malurI ale piriului Uzul, aproape
de trecgtoarea luf din Ardeal
si la poalele munteluf Farcul-
Maxe, la 12 kil, de satul DArmlnesti.
Are o populatie de 127 su.
flete, aproape toril Slcuf (Ungurí.)
; o bisericg catolicg, clgditg
la 1851 de locuitori, deservitg
de 2 cintgretI.
Poiana, sat, pe coasta de V. a
dealuluf Cerbg.toarea sail GiIggitoarea
si in partea de V. a com.
Feredieni, pl. Cosula, jud. Bo-
tosani, lingà pgdure, asezat pe
mosia Feredieni, cu o populatie
de 72 familif, sati 212 suflete.
Vite sunt : III bol si yací,
30 cal', 65 of si 22 porci.
In sat sunt 15 meseriasi si 1
circiumg.
Poiana, sat, in jud. Botosani, com.
Fldminzi, asezat lingg piraiele
Turburea si Stahna, pe coasta
dealuluI numit Coasta-Velnitef
o. sub pgdurea mosief Fläminzi.
Are o populatie de 103 familii,
sati 603 suflete, din care
185 contribuabilf.
Locuitora posea : 153 bol ,.1
yací, 70 caí, 131 of, 2 capre si
75 porcI ; 109 stupf cu albine.
Poiana. Ved Unsa, sat si mgngstire,
com. Feredieni, jud. Botosan'.
Poiana, atun, al com. Valea-
Muscelului, jud. Buzgti, Cu 120
locuitorI si 33 case.
Poiana, sat, in jud. Dolj, pl.
Cimpul, com. Poiana, resedinta
primgrief.
Poiana, sat, jud. Dorohoiti, com.
Brdesti. Vezi Poienita.
Poiana, sat, pe mosia Herta,
com. Movila, pl. Herta, jud.
Dorohoin, cu 50 familit, sail
250 suflete.
Proprietatea mosief este a
familiei P. Cazimir.
Sgtenif improprietAriti ail 55
hect. 85 ara plmint, lar proprietatea
: 524 hect. i8 arif clinp
si 114 hect. 58 arif pldure.
Hotarele mosid sunt cu : Ibaneti,
Cristinesti, Pomirla si
Hreatca.
Poiana, cilt. de resedintg al com.
Poiana-Seciurile, la N. com. Pojarul-d.-s.,
pl. An3aradia, jud.
Gorj, situat pe riul Amaradia.
Are o suprafatg de 1486 hect.,
Cu o populatie de 185 familif,
sati 480 suflete, din care 71 contribuabili.
Locuitorif sunt mosnenf. Er
posedd : 14 plugurf, 42 care cu
bol, I cgrutä cu cal; 327 vite
marI cornute, 22 cal, 169 or,
67 capre, 110 rlingtori; 15 stupf
Cu albine.
Are o scoald mixtg., frecuentatg.
de 16 elevi; o bisericg, de
servità de 1 preot.
In cgtun se ggsesc 15 fintinf.
Poiana, ctitun, al com. Rovinari,
pl. Dulul, jud. Gorj, la N. comunel,
situat pe loc ses, pe
stinga riuluI Jiul si d'alungul
soselef nationale Filiasi-Pietrosani.
Are o suprafatg de 435 hect.,
din carf: ioo hect. pgdure, 6o
hect. izlaz si vatra satuluf, io
hect. finete si 265 hect. arabile,
Cu o populatie de 53 familiI,
sati 236 suflete, din care 43
contribuabili.
Locuitorif posea : 12 pluguri,
32 care cu bol, 5 cgrute Cu
caL, 112 vite marl cornute, io
cal, 34 pord si 58 of si capre.
Comunicatia In cgt. se face
prin soseaua nationalg Fillasi-
Pietrosani, care il pune in comunicatie
la N. cu com. Iasi,
iar la S. cu com. Moi.
Are o bisericg de lemn, fondata
de iocuitori in 1790, deservia
de I preot si 1 cintgret.
Poiana, sat, in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, pendinte de
com. cu acelasf nume, situat
pe malul drept al riului Ialomita,
pe o ingustA luncg dintre coasta
Bargganuluf si l'hit Ialomita.
Aid este resedinta primgriel
si a judecgtorier comunale.
Are o populatie de 1075 locuitori;
o coalä mixtg, con-

POIANA 30 POIANA
dusa de 2 invatatorT i frecuentata
de eIevf, (I 899
goo); douà biserici, deservite
de 2 preotI si 2 cintaretT.
Poiana, sal, in jud. Mehedinti,
pl. Motrul-d.-s.,
com. rur. Ercia ;
are 59 case
Poiana, sat, in jud. Neamtu, com.
Bistricioara, pl. Piatra-Muntele,
situat in apropierea muntilor
Hurduga, Magura, Ciumarca
Pintecu, pe %ralea piriuluT Bistricioara,
spre hotarul judetului
despre Transilvania.
Are o populatie de 487 suflete;
o biserica de lemn, deservita
de I preot si 2 dascali.
Vite sunt : 157 boT, 270 vacI,
1228 oT, 30 caí, 100 porci, 146
juncl.
Satul se mar numeste si Poiana-Grintiesuld.
Poiana, sat. VezT Poiana-AlmasuluT,
sat, jud. Neamtu.
Poiana, sat, i resedinta com.
cu acelasT nume, pl. Siul-d.-j., jud.
Olt, situat pe valea piriuluT Calmätuiul.
Are o populatie de goo locuitorT,
din care 76 sunt improprietaritt
dupa legea rurala din
1864.
Biserica, cladita la 1870e deservita
de i preot i I cintaret.
Locuitorii poseda : 30 cal, 27
Tepe, 200 bol, 59 vacI, 6o bivoli,
800 o!, 30 capre si 180
porcI.
Poiana, sat, resedinta com. rur.
Poiana, jud. si plaiul Prahova.
Are o populatie de 592 locuitori.
Ad i e schitul Poiana. LocuitoriI
s'aii improprietarit /a
1864 pe mosia Poiana a EforieT.
Vara, acest sat e vizitat de
multf patimag, pentru bar sarate.
Este in apropriere de gara
ampina.
Poiana, sat, fácind parte din com.
rur. Comarnicul, pl. Pelesul, jud.
Prahova. Are o populatie de
1122 locuitorT. E situat intr'o
pozitie frumoasa, intre muntir
ComarniculuT i valle: PrahoveT,
Sarului i Comarnicul.
Poiana, sat. Vez! Plesesti-Sineasaf,
jud. Suceava.
Poiana, sat, facind parte din com.
cu acelasT nume, jud. Tecuciti,
si situat pe ses, in centrul com.
Ad i se afla resedinta comuneT.
Are o populatie de 233 fasaii
1006 suflete, carT locuesc
in 228 case ; o scoall
mixta, frecuentata de 46 copii ;
2 bisericI, una cu hramul Sf.
Nicolae, in mahalaua Ticaul si
a doua in Poiana propriti zisa,
Cu hramul Adormir ea - MaiciT -
DomnuluT, facuta de locuitorl
in 1853 si reparata de 2 orT.
Vite : 324 bol, 117 vacT, 6
taurT, 26 caT, 23 Tepe, 4 armasarT,
322 oi si 64 capre. Locultora
mal posea 30 stupT,
144 plugurI i 5 cazane de facut
rachia.
Poiana, sat, facind parte din com.
Colonesti, jud. Tecuclii, situat
pe piriul cu acelasT nume, la 12
de resedinta com., spre N.
Are o populatie de 54 familiT,
sari 195 suflete, cari locuesc
in 52 case.
LocuitoriT sunt improprietaritT.
Poiana, sat, in jud. Tutova, pl.
Pereschivul, com. Stänuesti, spre
N.-V. de satul Stanuesti, in marginea
de V. a judetului. Are
205 locuitorT §i 44 case.
Poiana, sat, in jud. Vasluiti, pl.
Fundurile, com. Negresti, situat
pe costisa de-a dreapta riuluT
Birladul, /a E. de satul Valea-
Mare, pe o intindere de 618
hect., cu o populatie de 33 fasati
18o suflete.
Are o biserica de piatra.,
cuta la 1873, de Nicolae oroneanu.
Actualminte, mosia e proprietatea
spitaluluT DraghicI din Vas-
Vite : 144 vite marT cornute,
io ca!, 160 ol si 40 rimatorY.
Poiana, stafie de dr.-d.-f., in jud.
Prahova, pl. Teleajenul, cat. Poiana-de-Varbilaii,
pe linia Buda-
Slanicul, pusa in circulatie la
io Decembrie 1883. Se aflä intre
statiile Plopeni (r 1,9 kil.) si
Sldnic (10,3 kil.). Inaltimea d'asupra
niveluluT Marif, de 298m,66.
Venitul acesteT statir pe anul
1896 a fost de 56596 leT, 75
banT.
Poiana, aje minerale, in jud.
Prahova, com. Poiana, la 5 kil.
de Cimpina. Long. E. 25°.38'.
Lat. 47°.8'. Alt. 440m. Statie de
cale ferata (Cimpina). Sunt mal
multe izvoare cu apa minerall,
care e intrebuintata pentru ba.T
contra durerilor de picioare si
de oase. Sunt frecuentate de
multI bolnavT, de si nu exista
un stabiliment.
Poiana, fost sat, sub poalele padure!
Fagatelul, jud. Suceava,
com. Stolniceni.
Poiana, mändstire, asezata pe un
deal frumos in tata orasuIuT Cimpina,
jud. Prahova. Se intretine
de Eforia Spitalelor Civile din
Bucuresti si se administreazä
de un ingrijitor.
Aceastä manastire, care acum
a ramas ca biserica de mir, s'a
fondat la anul 1688 de catre
Spatarul Toma Cantacuzino, fra

POIANA 31 POIANA-CiRNULUT
tele luT erban-Voda Cantacuzino.
Biserica actuala s'a recladit in
anul 1840 de Eforia Spitalelor
Civile din Bucurepti.
Poiana, parohie, in com. cu acelapf
nume, pl. Vrancea, jud.
Putna, avind o biserica parohiala,
cu hramul Adormirea.
Poiana, deal, ramificare a dealuluT
Humaria-Bahnoaia, in partea
de N. a com. Poiana-Lunga, jud.
Botopani ; are directiunea spre
S.-V. pi se intinde pana la hotarul
satuluT Serafinepti, com.
Corni.
Poiana, Yac, in jud. Ialomita, insula
Balta, pl. Borcea, com. Cogarcea.
Poiana,sariPoiana-Bisericani,
jud. Baca, pl. Tazlauld.-j.,
com. Tirgul-Valea-Rea, de
peste 703 hect., cu padure cu
tot. E pr.oprietatea statuluT de
la secularizare.
Poiana, mof ie ?articulara, jud.
Dolj, pl. Cimpul, com. Poiana,
in intindere aproximativa de
2500 hect., aducind un venit
anual de w0000 leT. Se &ese
pe &usa 2 morI de aburT.
Poiana, pätiure foloasa, jud. Bacati,
pl. TazlAul-d.-j., com. T'irgul-Valea-Rea,
de 433 hect. Este
amenajata i apartine statuluT.
Inainte de secularizare linea de
mandstirea Bisericani, din jud.
Neamtu.
Poiana, pädztre a statuluT. VezT
Ursul pi Poiana, jud. Olt.
Poiana, phig, izvorepte din padurea
Serafinepti pi se varsa in
lacul Poiana, com. Poiana-Lungl,
jud. Botopani.
Poiana, phig, izvorepte din polenile
com. Prahovita-d.-s., plaiul
jud. Prahova, pi se varsa pe
partea dreapta in 14111 Prahovita,
tot in com. Prahovita-de-sus.
Poiana, pida, jud. Tecucia, izvorepte
din zarca DobrotforuluT,
uda satul cu acelasT nume pi se
varsä pe partea dreapta a ZeletinuluT,
intre satele Analogul
Poiana, din com. Colonepti.
Poiana, ,ces, jud. Dolj, pl. Cimpuf,
pe care este wzat5. com.
Poiana.
Poiana-Alma§ulul, sat, in jud.
Neamtu, com. D obreni, pl. Piatra-
Muntele, situat in curbatura muntilor
Muncelul-Negrepti, pe %ralea
pîrlulul Negresti.
Are o populatie de 199 suflete,
locuind in 55 case; o biseria,
deservita de i preot
I dascal; o vararle; j fierarie.
Vite : 90 vite mar1 cornute,
45 oT, io cal, 30 rimatorI.
Poiana-Arsä, virf de munte,jud.
Bacati, pl. MunteluT, com. Brusturoasa,
din muntiT Popoi, inalt
de 1272 m. i situat pe granita.
Poiana-Bisericani. VezT Poiana,
sat pi mopie, jud.
Poiana-BorceI, parte din satul
Borca, jud. Suceava.
Poiana-Bouldf, sätuc, jud. Bachti,
pl. Tazlaul-d.-s., care face
trup cu satul Scorteni, din com.
cu acelapT nume.
Poiana-Chioark trup de mofie
din proprietatea statului Corbasca,
com. Corbasca, pl. Berheciul,
jud. Tecucia.
Poiana-Cioarei, ceitun, in com.
rur. Patulele, pl. Blahnita, jud.
Mehedinti.
Poiana-CirnuluI, com. rur., in
partea de N. a pl. Crasna, jud.
Vasluiti, in marginea de S. a
jud. Iasi, pi la 22 kil. de Codaesti,
repedinta pl., apezatá pe
dealud l val acoperite in mare
parte cu padurT, intre tirgupoarele
Poieni, din judetul Iasi si
Codlesti, din jud. Vasluia.
E formata din satele : Poiana,
Hilita, Trestiana, Pocreaca. Slobozia
MiluluT, Dumitrepti - Galatei
(Cirpiti), Schiletul-DucaT, Dumitrepti
i Blaga, pe o suprafata..de
6994 hect., din care 2393
hect. padure pi 2746 hect. loc
de cultura, fina, imap, sunt ale
proprietateT, iar 1834 hect., ale
locuitorilor.
Are o populatie de 912 famili!,
sati 2439 suflete, locuind
In 6o8 case ; 4 bisericl, deservite
de 4 preotT pi 4 cintäretT ;
o pcoala; 4 morT pi 6 circiumT.
Comerciul se face de ii persoane.
Vite : i6oi vite marT cornute,
1038 oT, 66 capre, 375 caT, 2
bivolf pi 415 rimatorT.
Budgetul com. e la veniturT
de 5853 leT, 50 banT, lar la cheltuelT,
de 5783 leT.
LocuitoriT posea.: 154 pluguri
pi 262 care CU bol, 31 plugurT
pi 63 carute cu cal; 437
stupT cu albine.
Prin mijlocul com. trece de
la N. la S. poseaua nationala
Vasluiti-Iapi i piriul Vasluetul.
Poiana-Cirnuluï, sat, rqedinta
com. Poiana-CirnuluT, pl. Crasna,
jud. Vasluiü, asezat pe valea
piriuluT Vasluetul, de o parte
pi alta a poseleT nationale Vas
la 23 kil. de orasul
Iapi pi la 42 la de Vasluiti.
Se intinde pe o suprafata de
2866 hect., din care 1430 hect.

POIANA-COPAC1ULUI 32 POIANA-DE-VÀRBILMI
pAdure si 1287 hect, loe de culturA,
finat, imas ale proprietAteI,
iar 149 hect., ale locuitorilor.
Are o populatle de 27 famisail
153 suflete ; o bisericA
catolicA ruinatA ; caseIe proprietAtiI
; i moarA cu aburl si una
de vint ; 3 circiumI.
LocuitoriT posedA: 20 plugue
si 20 care cu bol, 2 plugurl si
2 clrute cu cal ; 1015 vite marI
cornute, 2 bivolI, 2 capre, 18
cal si 30 rimAtorT.
Poiana-Copaciului, sat, fAcind
parte din com. rur. OpAriti, pl.
Teleajenul, jud. Prahova.
Are o populatie de 307 locuitorT.
Cade in partea de V.
a comuna Locuitorii mal numesc
acest cAtun i CopAceni.
S'a format pe la 1783. De aci
se exploateaa. pleura.
Poiana-Copaciului, numire vechid
a comuna OpAriti, plaiul
Teleajenul, jud. Prahova.
Poiana-Cottrga§ului, sdtuc, Cu
15 case, fAcind parte din satul
Cotirgasi, com. Brosteni, jud.
Suceava.
Poiana - Cu - Cetatea, sat, jud.
Iasi, pl. Codrul, com. Ciurea,
situat dincolo de pAdurea
novel, spre S. de satul Ciurea,
pe podisul dealuld Bordea, lingA
codrulBorosesti, din jud. Vasluir',
la 24 kil. de orasul Iasi.
Face parte din trupul mosiel
Borosesti, proprietatea caser spitaluld
Sf. Spiridon. Are o populatie
de 6 familif, sati 37 suflete.
LocuitoriI posedI : 42 vite
marl cornute, 18 01, 8 cal si 4
rimAtorl.
Poiana - cu - Rugi, cdtunaf, al
com. Goidesti, jud. BuzAti, alipit
de com. Virlam i aviad ii locui-
torl si 3 case. E situat pe malul
drept al piriuluI Bisca - Mare,
sub muntele Cursele i in apropiere
de Ghenunea-Draculd. E
cel mai nordic cAtun al judetuld.
Poiana-Cuibuluf, satt Poiana-
Mare, loc de finge, in partea
de V. a cAt. Cuibul, intre dealul
Berivoe piriul SArAtelul,
com. Gornetul-Cuib, pl. Podgoria,
jud, Prahova.
Poiana-de-Jos, sat, jud. Dolj,
pl. Jiul-d.-s., com. Poiana, cti o
populatie de 444 suflete, locuind
In 120 case.
Are o scoalA mixtA, fondatA
de rAposatul P. Poenaru, frecuentatA
de 69 copii ; o bisericl ;
3 circiumI.
Se zice O. mal inainte satul era
asezat pe locul unde azT se vAd
urme de zidurI, fintmnl, cruel, etc.
Poiana-de-Jos,mofieparticularl,
jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Po.
lana. Are o intindere de 320
pog., dind un venit anual de
32971er. Pe mosie ati earte
cuitorif clIcasI i mosnenr.
Poiana-de-Jos, padurr particulare,
jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., com.
Poiana, una in intindere de 120
pog., apartinind d-neI Ecat. Ciocazan,
alta de 65 pog., apartinind
d-neI Ecat. C. Poenaru,
alta de ioo pog., apartinind d-lul
Marin Popescu._Sunt amenajate.
Se compun mar cu seamA din
stejarl, apor din uhrd i fagl.
Poiana-de-Sus, vechie numire
a com. Poiana, pl. pul-d.-s., com.
Poiana, jud. Dolj.
Poiana-de-Sus, sat, jud. Dolj,
pl. Jiul-d.-s., com. Poiana, Cu
resedinta primArieT. Are o populatie
de 342 suflete, carT locuesc
in 88 case. CopiiI din sat urmeazA
la scoala mixt5. din satul
Poiana-d.-j., ce este la 240 m.
Poiana-de-Sus, sat, in partea
de E. a com. Girbesti, pl. Fundurile,
jud. Vasluiü, asezat pe
coasta de V. a dealuld Voinesti,
pe o suprafatA de 66o hect.
Are o populatie de 66 familiT,
saü 138 suflete.
Teritoriul satuluI e udat de
piralele : SacovAtul i Tibana.
LocuitoriI posea.: 17 plugurl
Cu bol; 163 vite marT cornute,
70 oT, 8o capre, 33 cal si 90
rimAtorl ; 30 stupl de albine.
Poiana-de-Sus, mofie particularA,
jud. Dolj, pl. Jitti-d.-s., com.
Poiana, in intindere de 500 pog.,
cu venit anual de I 1340 leT. Este
arendatA. Are pe ea o pädure
de 350 pog., compusA din ulmT,
fagI, frasid, jugastri i mal cu
seam1 stejart
Poiana-de-VArbiail, com. rur.,
plaiul VArbilAul, jud. Prahova,
situatA pe ambele malurI ale
girld VArbilAul, la 23 kil, de
capitala judetuld si la io kil.
de resedinta plaiulul.
Are o populatie de 638 su.
flete, locuind in 150 case ; o bisericA,
fon datA la -1864 de locuitorl,
deservitA de un preot ; o scoalA
mixtA, frecuentatA de 30 bAetl
si 6 fete (1899-900).
Parte din locuitoriI com. sunt
mosned. 71 s'ail improprietArit
la 1864, cind li s'atí dat 184
hect. El posea : 9, cal si Tepe,
70 vacI, 26 capre, 107 or si 57
porcl.
In raionul com., pe riul VArbilAul,
este n moarA.
TeritoriuI com, e de 450 hectare.
Comerciul se exercitA in comunA
de 3 circiumarI.
Budgetul com. e la veniturT

POIANA-DIN-CALE 33 POIANA-LULII.JRACU
de le) 3066,34, lar la cheltuell,
de 2526,11 tel.
In comuna sunt 2 osele vecinale
: una o leagá cu com. MIlaqti
la S. i Varbilaul la N.,
O. a doua, cu com. rur. Valenide-
M unte.
E udata de la N. la S. de
apa Varbilaul i de Valea-Biserice,
ce se varsa in Varbilaul,
tot in raionul acesteT comune.
Se margineste la N. cu com.
Varbilaul, la S. cu com. Malae0,
la E. cu com. Bughiile
la V. cu com. Trestioara.
Poiana-din-Cale, Poiana-cu-
Pietrelesa5 Bolovanul-HurduculuI,
munte insemnat, pe
frontiera, in jud. Buzatl, com.
Nehoiaul. Are p5.durT intinse
p4unT, care nutresc pana la
3000 de or anual.
Poiana-din-Cale, pichetde vara,
pe frontiera, jud. Buzar', intre
muntele Poiana-din-Cale i izvorul
Surducul.
Poiana - dintre - Paduri. Vezt
Báltaretul i Dracinul, mofie a
statuluT, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-s.,
com. Tiul.
Poiana - DrInguluI, munte, in
ramura Coztel, jud. Neamtu, pl.
Piatra-Muntele, com. Gircina; se
afla in prelungirea dealutut Ruptura.
.Poiana - F aguluI, alta' numire
datä satulut Piriul-Fagului, jud.
Neamtu, plasa Piatra-Muntele,
com. Galut.
Poiana-FeteI, poiana, spre N.
de Fata-luT-Cralil, jud. Prahova,
comuna Cera§iul, plaiul Teleajenul.
Pe ad era comunicatia cu
Austro-Ungaria, pana la facerea
calef-ferate Ploqti-Predeal.
64746. Mareta Dicifonar Geogroutc. Vol. V.
Poiana-Gl§teI, munte, in jud.
Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com.
Calugareni, situat linga Piatra-
Teiuluf.
Poiana-Golenti, statie de dr.jud.
Dolj, pl. Cimpul, com.
Maglavitul, pe Unía Craiova-Calafat,
pusa In circulatie la i Decembrie
1895. Se afta intre sta-
tule (12,6 kit.) i Calafat
(9,9 kil.). Inaltimea d'asupra niveluluf
MIS, de 53,15 m. Venitul
acesteT statif pe anul 1896
a fost de 5633 leT, 70 bant.
Poiana-Hotarele, sa5 Butea,
teren Cu tufri i arbort izolatT
de diferite esente, pe m4a
com. Calimane§ti, pl. Cozia, jud.
Vilcea, In intindere de 18 hect.
Poiana-Hotilor, "Zata intins,
la N. de muntele ClAbucetul-
TauruluT, intre piraiele Prahovita
qi Limb4elul, jud. Prahova,
com. Predeal, plaiul PelepluT.
Poiana-Humei, sat, in judetul
Roman, pl. Fundul, com. Ciuturqti,
wzat pe deal, la extremitatea
de S.-E. a judetuluf, la
hotarul despre jud. Tutova, cu
o populatie (dimpreund cu aceea
a satului Misal-15.11qt» de 186
locuitorT, locuind in 45 case.
Locuitorif posea ¡83 vite
marT cornute.
Poiana-LaculuI, com. rur., pe
apa Cotmeana, jud. Argq, pl.
Pitqti, la 13 kil, de com. rur.
Biscovul-Fle$tif, reedinta subprefectureT,
i la 15 kil. de Piteti.
Se compune din 8 sate : Ducule0i,
Gäleti, GalAteanu-Negoqti,
Neagra, Poiana - LaculuT,
Popqti i Tehqul, cu o populatie
de 867 locuitorf.
Are 2 bisericT, deservite de
2 preotf, 2 cintarep i 2 paracliserf
; o coa15. mixta.
Budgetul com. e de 2323 leT
la veniturT i de 1514 lef la
cheltuelt.
Vite : 384 bol i vacf, 54
caf, 2 bivolT, 996 of, 64 capre
§i 404 rimatort.
Poiana-Laculur, sat, ca 241 locuitorl,
jud. Arge, pl. Pite0i,
facind parte din com. rur. cu
acela0 nume. Are 2 bisericj, cu
hramurile Cuvioasa Paraschiva
Sf. loan, deservite de 2 preotT,
2 cintarett i 2 paracliserT.
Poiana-LaculuI, trup de
dure al statuluf, in intindere de
13 hect., pendinte de com. Valeni,
plaiul Teleajenul, jud. Prahoya,
care, impreuna cu trupurile
: Valea-GarduluT (62 hect.),
Cotul-cu-PlopT, Obratele - dup.-
Sfoara-Predealul (25 hect.), Bughea-d.-s.
(45 hect.) i Runcul
(40 hect.), formeaza padurea
Valeni.
Poiana-LarguluI. Ved Largul,
sat, jud. Neamtu.
Poiana-luI-Bor§. VezT Protopopeni,
sat, com. Poiana-Lunga,
jud. Botopni.
Poiana-luI-Iura§cu, com, rur.,
in jud. Roman, pl. Fundul, spre
S. de orapl Roman, la 31 kil.
de el i la 6 kit, de rqedinta
p14ef. E formata din satele :
Ca.Meni-luT-Burchi, Cauti$eniluI
- Iuracu, Caut4eni - Raza0,
Neggeni i Poiana-lut-Iurawu,
Cu reedinta comunei in satul
Poiana-lut-Iurawu.
Are o populatie de 238 familif,
sal:1 924 suflete, din care
432 locuitort Ungurt, locuind
in 322 case ; o coall mixta ; 3
biserict de lemn, din care una
catolica. Ungurif %in de parohia
catolica Prajesti (Bacati).
Budgetul com. e la veniturt
5

P0IANA-LUT-1URACU 34 POlkNA-MARE
de 2071 le, 85 banf si la cheltuelf,
de 1807 lef.
Poiana-lui-Iurascu, sat, in jud.
Roman, pl. Fundul, com. Poiana-luf-Iurascu,
spre S. de orasul
Roman, la .31 kil, de el si
la 6 kil, de resedinta plAsef, pe
malul sting a piriuluT Sasa.
Populatiunea, in maioritate
Ungurf, e de 360 suflete, care,
impreund cu loc. din satele :
CAlugäreni,
Recea, Rosiori i Rusi, tin de
parohia catolicA PrAjesti (Baclii).
Are o biserica de letnn si o
scoalä primará mixta. Se numea
maiinainte si Poiana-Sasuluf.
Poiana-lul-Mihaï, inmute, al comuna
Schela, plaiul Vulcan,
jud. Gorj, spre N.-E. de com.
E populat cu pAdure de fag.
Pe el este poteca ce merge
la vama Buliga si la pichetele :
No. 7, numit Buliga si No. 8,
numit ScArisoara. Pe lingA aceste
pichete e si trec1toarea,
prin Vulcan, in Austro-Ungaria.
Acest munte se zice cá
are numirea de la Domnul
reir, Mihaf-Viteazul, care ar fi O.bárit
cu oastea pe virful si la
poalele luf.
Poiana-lui-Stan, sat, fdcind parte
din com. Muncelul, jud. Tecucia,
situat la N. comunef, la
3 kil. 200 m.
Are o populatie de 74 familif,
sau 345 suflete, care locuesc in
6o case.
Locuitorif sunt improprietdriti
de la 1864.
Poiana-luI-Stinoä, cütun, locuit
de TigatiI, pendinte de com.
Vinátori-Micf, pl. Neajlovul, j ud.
Vlasca, situat in mijlocul pAduref
CAscioarele, in apropiere de
CorbiT-Ciungf, la 4 kil, de satul
Popa-Nae.
Polana-LUngä, com. h-ur., in partea
de S.-E. a pasa Siretul,
jud. Botosani. Se Intinde pe un
teritoriii deluros si acoperit cu
pAdurl.
E compusA din satele : Ohiscovata,
Icuseni, Poiana-Lungd,
Protopopeni, Vorona - Carate,
Vorona-Theodor si Satul-Noti.
Are o intindere de 5622 hect.,
din care 1600 hect. ale proprietarilor
marf, 2106 ale locuitorilor
si 2267 hect. pädure, si o
populatie de 491 fanal, sati
241 I suflete, din care 450 contribuabilf.
Are : 5 bisericf, deservite de
2 preotf, 3 cintAretf vi 3 paracliserf
; mAnAstirea Vorona, de
cálugAff, si schitul Selastria, in
pAdure ; 2 coale, conduse de
2 invAtAtorT i frecuentate de
155 bletT i 18 fete.
Locuitorif posea: 858 bol
vacf, 231 cal, foo6 of, 231
porcf ; 500 stupf cu albine.
In comuna sunt 6 lazurf
5 morT de apl.
Budgetul comuna e la veniturf
si la cheltuelf de 11202 leT.
Comuna e strAbAtutA de calea
judetean1 Botosani-FAlticeni.
O cale comunall incepe din calea
judeteanA, trece pe UngA
lacul mare al Voronef, prin satul
Poiana si in com. Corni ; altA
cale comunalá merge in satul
Chiscovata.
Poiana-LungA, sat, in partea de
N. a com. Poiana-Lung5., pl. Siretul,
jud. Botosani, situat pe
valea Poiana i pe mosia statuluf
Vorona.
Are o populatie de 145 familif,
sati 758 suflete, din care
I fo contribuabilT; o bisericl, ziditA
la 1838, deservitA de
preot i 2 cintAretT ; o scoall
mixtA, condusl de i invAtAtor,
frecuentatá. de 6o bletf si 6
fete.
\rae : 220 bol -$11 vacT, 80 cal,
285 of si 45 porcf.
Sunt go stupf cu
Poiana-Lung5, tnunte, in jud.
Suceava, com. MAlini, sub Ha-
'Auca, avind 1340,1 m. altitudine.
Poiana - Lungl i Ferigele,
munir, proprietAtT ale statuluf,
pendinti de Episcopia ArgesuluT,
jud. Muscel.
Poiana - Longi - de - Jos, com.
rur., in jud. Dimbovita, p/. Bolintinul,
situatA pe cumple, la S.
de Tirgoviste, Ruga marginea
jud. si la 15 kil. spre S.-E. de
gara Titu.
Prin raionul com. curge Ciorogirla,
peste care este un pod.
Are o populatie de 1070 locuitorr;
o biseria si o scoalä.
Se invecineste la E. Cu com.
Brezaele ; la V., cu com. Gdiseni
; la N., cu Poiana-d.-s. si
la S., cu com. Floresti, din jud.
Ilfov. De Gáiseni se desparte
prin -pldurea ''Silistioara, lar de
cele-l'alte prin cimpif arabile, unindu-se
prin sosele i drumurT.
POiana - LungA - de - Sus, com.
rur., in jud. Dimbavita, pl. 13olintinul,
situatä. ca vi cea de jos,
pe cimpie vi vecine una cu alta.
Prin raionul com., afarA de
Dimbovita i Ciorogirla, carf sunt
in apropiere, mal curge pida'
Baiul, peste care este un podet.
Se compune din 3 cAtune :
Poiana-d.-s., Buroianul si Secaturne,
cu o populatie de 1208
locuitori.
Are o bisericA si o scoall.
Se invecirieste cu comunele :
Poiana-d4 spre E., Rdminesti
spre V., Lunguleti la N. vi Gäiseni
la S.
Poidna-Mare, sat, iweind parte

POIANA-MARE 35 POIANA-PLENITA
dio com. rur. Batani, plaiul Tekajenul,
jud. Prahova. Cade in
partea de N. a comuna
Poiana-Mare, catun al eorn. MorunglaVul,
pl. O1tetul-Oltu14.-s.,
jud. Romanati, pe valea
Burluiul. Altitudinea terenulur
d'asupra nivelulur Mari! este de
210 m.
Are o populatie de 288 locuitori
si o biserica, cu hramul
Cuvioasa Paraschiva (1837), deservia
de i preot si 2 cintaretI.
Poiana-MänästireI, sat, In partea
de N. a com. Tingujei, pl.
Funduri, jad. Vas/uiri, situat pe
Dealul-Manastire, intre sat ele
Panoasa si Moara-lui- Ciorneiti.
Are o suprafata de 15 hect. si
o populatie de 40 familir,
121 suflete.
Poiana-Märinei, vechiul nume
al satulut Scaesti, jud. Dolj.
Poiana-MierleI, sea, facind parte
din com. rur. Catunul, pl. Teleajenul,
jud. Prahova.
Poiana-MuIerei, munte, in jud.
Gorj, plaiul Novaci, apartinind
com. Ciocadia, situat intre muntir
: Prava.tul, Salanele i CotulluI-Urs,
la frontiera ; ad i se afla
pichetul No. 14, numit Salapele.
Poiana-MuIereI, pichel cu No.
13, situat pe panta N.-E. a muntelar
cu acelasr n um e, jud. Gorj.
Poteca ce merge la acest pichet
este tot aceea care d'uce la pichetul
Timpa pana la muntele
Mereutul; de acolo coboara la
stinga in Valea-Lotrulur, sue pe
acest riti si pe muntele PrAvatul
si de aCi. In Poiana-MuTereT.
Poiana-Mujei, fost sat, in jud.
Dolj, pl. jiul-d.-j., com. Piscul.
Poiana - Negustorului, sat, in
jud. Bacaii, pl. Bistrita-d.-s., com.
Valea-lur-Ion, situat pe coasta
dealulur Corlatele, la 3 kil, de
resedinta com.
Are o populatie de 72 suflete.
Locuitorir poseda 15 vite
marI cornute si 50 capre.
Poiana-PetreI, sat, in jud. si pl.
Tutova, com. Dragomiresti, spre
N. de satul Dragomiresti, la marginea
jud. despre Vasluitt. Are
131 locuitort si 37 case.
Poiana-Plenita, com. rus-., jud.
Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., la 15
kil. de V/rtopui, resedinta plaseT,
si la 62 kil. de Craiova.
Situata pe locul ses numit
Poiana-Plenita.
Se invecineste la N. cu com.
Verbita; la S., cu com. Risipiti ;
la E., cu cornunele Cornul
Caraula si la V., cu com. Gemeni,
din jud. Mehedinti.
Limita linier de N. incepe din
Drumurile-Mari, spre E. si duce
pana la hotarul Pleniter.
Limita linier de E. incepe din
hotarul Verbita, merge de la N.
la S., trece prin valea Padina-
Mare, valea Padina-Mica, si
Ceringul.
Limita huid de S. incepe din
Drumurile-Marr, avind directiunea
V.-E.
Limita liniei de V. incepe din
hotarul com. Verbita, merge de
la N. la S. prin valea Ceringul,
pana in hotarul com. Risipiti.
Terenul comuner este accidentat
de valle: Padina-Mare, Padina-Mica
i Ceringul.
In comuna se gasesc 4 movile.
Finenr sunt 7, din carT mar
insemnate Fintina-Cocorasca
Fintina-Oilor.
Comuna a fost infiintata la
anul 1864.. De la infiintare pana
la 1879 a facut parte ca catun
din com. Plenita. La anul 1879
s'a despartit, devenind com. deosebita
cu un singur catun, numit
Poiana-Plenita.
Are o populatie de 1247 suflete.
Biserica, de zid, fondata,
in anul 1858, de obstea locuitorilor,
are in altar o inscriptie
cu numele ctitorilor si data fondarer.
Scoala, infiintata la 1879, e
frecuentata de 59 copir.
In comuna se va.d urmele a
4 redute ce se zice cá dateaza
de pe timpurr foarte indepartate.
Dupa legea rural-a din 1864
sunt 168 locuitorT impamintenitr,
lar dupl cea din 1879 sunt
70 insurateT.
Teritoriul comuna are o suprafata
de 3877 hect., din carT
2360 hect. pamint araba, 1250
hect. padure, 2 hect. teren sterp,
197 hect. vi!, iar restul fineata
izlaz.
Mosia se numeste Poia-na-Plenita,
dind un venit de 94400
le!. Parte apartine Statulur, parte
locuitorilor.
Padurea, de pe mosia statulur,
se compune din cer si
girnita.
Viile, in intindere de r97 pogoane,
apartin statuluI si locuitorilor.
Produc vin negru.
In com. sunt 4 circiumr; 4
velnite pentru fabricarea rachiulur
din tescovina, producind
pana la 500 decalitri anual.
O moara de abur! si una cu
vite se &ese pe mosia statulur,
precum si o stina unde se face
brinzá de putind.
Transportul se face pe calea
vecinala pana la Risipiti, upde
da in calca comunall Craiova-
Cetatea. Poiana Plenita este unita
prin cAl comunale cu Orodelul,
cu Caraula, si cu Risipiti.
Un drum vechiti, numit Drumul-
Mare, trece prin centrul comuner.
Budgetul com, e la veniturr

POIANA-PLENITA 36 POIANA-SECIURILE
de 2753,04 leT si la cheltuelT,
de 1752,95 leT.
Vite cornute 440, o/ 179,
cal 28.
Poiana-Plenita, sat, jud. Dolj,
pl. Dumbrava-d.-j., com Poiana-
Plenita, cu resedinta primarieT.
(Vez! com. Poiana-Plenita).
Poiana-Plenita, mofie particulara,
jud. Dolj, pl. Dumbravad.-j.,
com. Poiana-Plenita, apartinind
locuitorilor.
Poiana-Plenita, mofie a statuluT,
jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-j ,
com. Poiana-Plenita. Are pe
dinsa padure de cer i girnita.
Poiana-PrisaciI, sat, pe mosia
si in com. Draganesti, jud. Suceava,
la V. si la 3 kil, de satul
de resedinn, asezat pe ambere
tarmurl ale pirltiluT Culesa,
Cu o populatie de 430 suflete,
carT locuesc in 99 case.
Vatra satuluT ocupa 15 falcI,
25 prajinT.
Are o biserica de lemn, deservia
de i preot si 2 cintarett.
*coala din Brusturi serva
acestuT sat.
MaT inainte de a se fi infiintat
satul, pe acest loc se afla prisaca
manastireT Neamtu, palana
fiind frumoasa i inconjurata de
codri nestrabatutl.
Poiana-Pustaiul, sat, pe mosia
Zvoristea, com. cu acelasT nume,
pl. Berhometele, jud. Dorohoia,
cu o populatie de 176 familiT,
sari 704 suflete.
In vechime fiind mosie a parte
era proprietatea manastirei Putna
din Bucovina, care a stapinit-o
pana la 1785.
Biserica, ca hramul Sf. Mihail
i Gavril, este de lemn, facuta
In 1774, de preotul Dimi-
trie Ungureanu si e deservita de
cintaret si I 'Alamar.
Poiana - Rächiti, sat, in jud.
Neamtu, com. Galul, pl. Piatra-
Muntele, situat in stinga riuluT
Bistrita.
Are o populatiune de 245 suflete,
din care 57 contribuaba
LocuitoriT se ocupa cu plutafia
si agricultura.
In sat se afla i moara de apa
si i fferarie.
Vite sunt : 20 bol, 36 yac!,
203 oT, 9 caT, 8o porcI si 20
junci.
Poiana-RaftivanuluI, sat, pe
mosia cu acelasT nume, jud. Suceava,
com. Dolhesti, asezat pe
o coasta ce tärmureste sesul
drept al SiretuluI. Are o populatie
de 68 familiT, saü 302 suflete,
din care 70 contribuabili,
locuind in 82 case.
Vatra satulul ocupa 5 fAlcI.
Mosia, proprietatea mostenitorilor
familiel Raftivanu, e de
373 falcI, din care 274 cultivabile
si 99 padure.
ImproprietaritT in 1864 sunt:
8 fruntasT i 17 palmasT, stapinind
74 falcI.
Are o biserica frumoasa, cu
hramul Nasterea MaiceT DomnuluI,
zidita in 1848 de Lupu
Raftivanul, menind-o sa devie
manastire; e deservita de i preot
ii cintaret. coala din Corni
serva si acestuT sat.
Poiana-Räsnita, sat, in partea
de N. a com. Laza, pl. Racova,
jud. Vasluiti, asezat pe dealul
cu acelasT nume, pe o supra
fan. de 163 hect., din care 12
hect. vie.
LocuitoriT poseda : 6 pluguri
si 8 care cu bol, I plug si I
carun cu caT, 50 vite marT cornute,
roo ol, ro ca!, 30 rimatorr
si ro stupT.
Poiana-Rotatä, pichet de granifei,
In jud. Mehedinti, pl. 0colul-de-sus.
Poiana-Sasului, numire vechte a
satuluT Poiana-luurascu, jud.
Roman. De vechimea acestut
sat aminteste un document dat
de Alex. Lapusneanu in Husi
la 1552, Apr. 4.
Poiana-Schitului, mulate, jud.
Bacan, pl. Trotusul, com. Doftana,
pe stinga Trotusului, inalt
de 700 metri.
Poiana-Seciul, teren de finate
cu padure, situat In com. Bogdanesti,
plaiul Cozia, jud. Vilcea,
in intindere de 7 hect., din
care 6 hect. teren de finete si
hect. teren ca padure. A fost
pendinte de Episcopia Rimnicul.
Poiana-Seciurile, com. rur., jud.
Gorj, pl. Amaradia, situata la
N. com. Pojarul-d.-s., pe Dealul-
Mujeril si forman din 2 cat.: Seciurile
i Poiana.
Are o suprafata cam de 4200
hect., din care o patrime e proprietareasca
; 2 partI din aceasta
intindere e acoperin de padure,
roo hect. cu vie, 300 hect. cu
aratura, iar restul e finete
padure.
Are o populatie de 256 famili!,
sari 765 suflete, din care
94 contribuabilT ; i ama mixta,
frecuentan. de 16 elevI ; 3 biserie!
deservite de i preot si
2 clntaretr.
LocuitoriT posea : 24 pluguri,
63 care cu bol, i carga cu ca!;
585 vite marI cornute, 299 oT,
40 caT, 207 rimatorT si z z o capre.
Budgetul com, e la veniturT
de le! 922, banT 87, lar la cheltueli,
de leT 866, banT 50.
E udata de riul Amaradia,
care izvoreste din Dealul-Muierii,
din dreptul cat. Seciurile, pri-

POIANA-SOCIf 37 POIENELE
mete pirIul Borna si Totoioasa
pe dreapta si Sonul pe stinga.
Cotnunicatia in cAt. se face
prin soseaua vecinall, careo leagA
de Pojarul-d.-s. si de Negoesti
si printr'o osea comunalA, care
o leaga. cu Rosia-de-jos.
In corn. sunt 25 de fintIni.
Poiana-Socii, parte din satul
Borca, jud. Suceava.
_
Poiana-Stejarulul, peidure, In
jud. Neamtu, com. BirgAoani,
pl. de Sus-Mijlocul, situatA tingA
satul HIrtopul.
Poiana-sub - Ponoark poiand,
in grupa CeahlAuluT, in drumul
ce merge spre stInga DochieI,
asezatä. tare Palde Cisonul si
Räpciunele, com. Hangul, pl.
Piatra-Muntele, jud. Neamtu.
Odinioarä ad a fost schit de
cAlugdrite.
Poiana - Teiului, sat, in jud.
Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com.
CAlugAreni, situat In dreapta
riului Bistrita, fatä in fa ta cu
satul Poiana-Largului.
Are o populatie de 226 suflete,
si o scoa1ä mixtA, frecuentatä
de 52 elevT.
Locuitorii se ocupä cu agricultura
si Cu plutAria.
Poiana-Trestiel, sat, fAcind parte
din com. rur. Cozminele, pl.
VArbilAul, jud. Prahova.
Polana - Turcilor, pa-dure, pe
mosia Hudesti, com. cu acelasT
nume, pl. Prutul-d.-s., jud. Dorohoiti.
Poiana-Tapuluf, sat, facind parte
din com. rur. Predealul, p/.
Pelesul, jud. Prahova. S'a format
in: urma cAtunulul Busteni,
pe la 1830.
Poiana-Tapulul, care se aflA
pe calea Ploesti-FrontierA, intre 1
Sinaia 0. Busteni, gratie pozitiunel
sale IncIntAtoare si aerului säll
de munte, a devenit o statiune
de vilegiaturA in timpu/ verei
PALIA la 7 Maiu 1885, acest
cAtun, impreung cu Predealul,
Azuga si Busteni, cari azi for
meazd comuna Predealul, apar
tinea de comuna Sinaia.
Poiana-TigänceI,poian a fru mo a -
sd, in ramura muntilor Ciungi,
jud. Neamtu, pl. de Sus-Mijlocul,
com. Filioara, putin mal sus de
mAnAstirea Vdraticul.
MaT multi vizitatori al mlnAstirei
VAraticul, ati gAsit aci izvoare
minerale feruginoase con
centrate.
Poiana-Ursulusi, peldure particularA,
jud. BacAti, pl. TazlAul
d.-j., com. Gropile. E populata
Cu ulmi, fagl si carpeni. Are o
intindere de 143 hect. si este
supusä regimului silvic.
Poiana-Ursului. Vezi Poiana,
sat, jud. BacAtt.
Poiana-UrsuluI, trecdtoare, jud.
BacAil, pl. Muntelui, com. DArrranesti,
de la intrarea Uzului
In Tara, situat la V. de satul cu,
acelasT nume. La acest pas merge
o cale vecinall, care vine de
la DArmAnesti, pe Valea - UzuluT,
In susul apela
Poiana-Värbildul, fostd mo,sie
a statuluT, jud. Prahova, plaiul
VArbilAul, com. VArbilAul, pendinte
de mAnAstirea MArgineni.
Poiana-Varbiläul (Tei§u1), peldure
particularA, supusä regimulul
silvic Inc5 din 1883. pe
mosia Poiana-VArbilAul, pendinte
de com. Poiana - VArbilKul,
plaiul VArbilAul, judetul Prahoya.
Poiana-Verde, poiand Intinsl,
pe care mg 'nainte era asezatA
com. Poiana, din jud. si pl. Pra
hoya, si de unde locuitoriT s'ati re
tras spre deal, din cauza inundatiilor
rIului Prahova. Azi, aci
sunt tarinele locuitorilor.
Poiana-Vinulul, localitate 11.0
latd, pe Neagra, jud. Suceava,
com. Brosteni, /O kil. de -resedinta
com.
Un agent vamal stA ad, fiind
insArcinat Cu privegherea, ca sl
nu se introducA in Tara, pe Nea
gra, in mod fraudulos, plute.
Pialan& (In-), cdtttn, al corp. Colti,
jud. Buzar'. Vez i In-PoianA.
Poiand (In-), partea de N.-V. a
satulut Negotesti, jadetul Suceava.
Poienei (Dealul-), deal, in jud.
Suceava, com. Dolhesti, parte
cultivabil, parte acoperit co pa.
dure de rag. Adese ori, ael, In urma
arAturei, se gAsesc cArAmizt si
alte obiecte ale gospodArieT, ceea
ce dovedeste el odatä a fost
locuit.
Poienei (Fundul-). Vezi Fundul-PoieneT,
sat, In jud. Roman,
pl. Siretul-d.-s., com. StAnita.
Poienele, cdtun, al com. MAruntisul,
jud. Buzar', Cu 200 locuitorT
si 45 case. Se Ud/vide
in Poienele-d.-j. si Poienele-d.-s.
De dinsele se alipeste si cAtunasul
Toca.
Polenele, vechfe nunrire a cdtunulut
Poenari-Pletari, jud. Buzar',
COM. CAno.lti.
Poienele, clitun, in jud. Neamtu,
pl. de Sus-Mijlocul, cdm. Uscati,
situat pe valea pIrlului Valea-
Alba.

POIENELE 38 POIENI
Poienele, sat, in jud. R.-Sarat,
pl. Marginea - d. - s., com. Lacul-lui-Baban,
asezat la N. comund,
la 3 kil. de catunul de
resedintg, Costandoiul.
Are o suprafata de 12 hect.,
Cu o populatie de 236 suflete, si
o biserica, deservita (te 1 preot
si t cintaret.
Poienele, sat, facind parte din
com. todirieti, jud. Tecucitl, situat
la 9 kil. spre N. de comuna.
Are o populatiune de 70 suflete
; o biserica, cu hramul Adormirea
Maicei DomnuluI, deservita
de I preot si 1 cintaret,
construita. la 1850 de Costache
Craescu si refacuta de zid la
1872 de Emanuel Cräescu.
Polenele, deal, in jud. R.-Slrat,
pl. OrasuluI, com Odobasca. Se
desfdce din dealul Malura; brazdeazd
partea de E'. a com. si intrg
putin, si in plasa Marginea-d.-s.
E acoperit cu päsunI intinse si
semSnaturI.
Poienele (Gura-BisciI), mo,rie,
In jud. Bu,zail, com. Märuntisul,
cat. Poienele. Are 830 hect.: locurI
arabile, izlaz, lived si putina
padure, proprietate a mosnenilor
: BoenatI, SibiestI, im
proprietaritilcr si d-lui N. Rusiavetianu.
Poienele, vio§ie, in jude Buzäil,
com. Mlajetul, cdt Valea-Lupu-
10, fäcind parte din hotarul Lereasca.
Are cam 30 hect. proprietate
deosebitá de a mosnenilor.
Ved Lereasca.
Poienele, Alié, ce curge prin
jud. Roman, pl. Fundul, com.
Poienele-d.-j. si DAMien6sti. Iz-
~este de la N.-E. de satul
P.oienete-d.-j.; curge de la S.-E.
spre N.-V.; trece pe la E. de
satul Poienele-d.-j. si la satul Pa-
dureni (com. Damienesti), se
varsa in piriul Cretoala, pe stinga.
In tot cursul sail a sapat o
albie foarte adinca.
Poienele, pfrig, jud. Tecucira, ce
trece prin satul cu acelasI nume,
com. Godinesti, si se varsa in
.piriul Reprivatul.
Poienele-BouluI, pdolure particulara,
supusA regimulur silvic
inca din anul 1883, pe mosia
Comarnicul, pendinte de com.
Comarnicul, plaiul Pelesul, jud.
Prahova.
Poienele-de-Jos, com, rur., in
jud. Roman, pl. Fundul, sprc
S.-E. de orasul Roman, la 29
kil, de el si la 75 kil, de resedinta
pläseI, pe piriul Poienele.
E formata din satul Poenele-d.-j.,
cu o populatie de 730
locuitorI.
Are o biserica de lemn ; o
scoald mixta, frecuentata de 46
elevi (1890-900); o fabrica de
spirt.
Budgetul com, e la venituff
de 1465 leI si la cheltueli, de
1[393 lel.
Poienele-de-Jos, sat, in jud. Roman,
pl. Fundul, formind com.
Poienele-d.-j. (V. a. n.). Parte
din mosia inconjuratoare a acestul
sat, apartinea mal inainte
EpiscopieI de Roman.
Poienele-MAcrisuluI, munte, al
com. Runcul, plai ul Vulcan, jud.
Gorj, spre N.-V. comund, acoperit
cu 50 hect. padure de brad
si 340 hect. padure de fag.
Pe acest munte este o sana.
Potenele-Oancef, phia, ce curge
prin pl. Siretul-d.-s., com.
Stanita, jud. Roman. Izvoreste
la V. de satul Ghedeonul, curge
de la E. la V., trece pe la S.
de satul Poienele-Oancel si pe
la N. de satul Balomiresti si,
me spre V. de acest sat, se varsa
in piriul Albuia, pe stinga. Primeste
piriul Pricopul, incarcat
cu piriul Stanita.
Poienele-OanceI, sat, in jud.
Roman, pl. Siretul-d.-s., com.
Stanita, spre N. de satul Stanita
si la I1/2 kil, de el.
Are o populatie de 368 locuitori
; 96 case ; o biserica
de lemn.
Ala se gasesc pasunI in abondenta.
Sunt 157 vite mar! cornute.
Se numea maI inainte si tefanesti.
Poienele-Säref, virf de munte,
al Laposului, pl. Vrancea, jud.
Putna.
Poienestilor (Dealul - ), deal,
se intinde la E. de satul Brosteni,
jud. Vasluia, pl. Racova.
com. Ivanesti, formind limita
acesteI comune catre com. Poienesti.
Poieni, com. rur., in partea de
S.-E. a piase! Codrul, jud. Ia0,
in marginea despre jud. Vasluin,
formata din satele : Poieni (tirgusor),
Comarna d.-j. si Comarna-d.-s.
Terenul san este foarte accidentat,
prezintind mal multe
sirurl de dealurI, acoperite cu
paduri.
Are o populatie de 514 famili!,
sati 2891 suflete ; doul
bisericT, deservite de 2 preotI si
4 cintareti ; douà scoale, conduse
de 2 invatatorr si frecuentate
(in 1899-900) de 65 elevI.
Prin mijlocul comund trece
soseaua nationall Iasi-Vasiuiti.
Vite : 1009 vite marI cornute,
184 oI, io capre, 162 cal si
323 rimätorI.

POIENI 39 POJARUL-DE-JOS
Poieni, sat (tirgusor), in judetul
Iasi, pl. Codrul, cotn. Poieni,
asezat pe culmea dealuluI cu
acelasI nume, la 450 m. d'asupra
niveluluI MArif, inconjurat
de toate partile Cu alte dealurr
acoperite de padurI, amenajate
dupa cerintele stiintel si strabatute
de o retea de drumuti
sistematice. MaI inainte de infiintarea
satuluI, un numar de
locuitorI traiad izolatI prin padurl,
avind bordeie in cite-va
poienI; proprietarul de pe atuncI
i-ati silit a'sI parAsi locuintele
acele izolate si i-ail asezat pe
totI in locul unde este asta-zI
satul, dindu-le locurI de hranä
si lemne pentru case ; mal tirziti
s'a infiintat si tirgusorul, in mijlocul
satuluT, de fostul proprietar
Alexandru Bals. De la 1868,
mosia a devenit proprietatea
MaiestateI Sale RegeluI.
Are o populatie de 178 familiT,
sad 729 suflete ; o biserica,
ziditä din piatrA, deservitl
de 1 preot si 2 cintareff si o
scoala, infiintatd in 1868, frecuentata.
de 47 elevT, avind localul
eI, construit cu spesele MaiestateI
Sale Regelui.
Tirgusorul Poieni se aflä la
o depastare de 14 kil, de orasul
Jai.
Vite : 307 vite marl cornute,
IO capre, 57 cal si 100 rimatorr.
Poieni, sat, in jud. Neamtu, pl.
Piatra-Muntele, com VinAtori-
Dumbrava-Rosie, situat pe un
podis, la Sudul ramureI muntilor
Cernegura, inteo pozitiune pitoreasca..
Are o populatie de 73 suflete.
Locuitorii se ocupa cu agricultura
§i plutaria.
Poieni, fir de munir, in jud. Baad,
pl. Trotusul, com. Dofteana,
pe marginea satuluI Togata si
pe dreapta TrotusuluI.
Poieni, virf de deal, in jud. BacAti,
pl. Siretul-d.-s., com. Filipeni,
fAciad parte din sirul dealurilor
care despart basinul BerheciuluI
de al RAcAtAulur.
Poieni, pirlia,s, in jud. Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, com. Gircina;
izvoreste din muntele Poiana
(ramura Cozlel) si se varsa pe
dreapta piriuluI Cuejdiul, in fata
satulut Cuejdiul.
Poienita, sat, cu 49 familii, jud.
Arges, plasa Topologul, facind
parte din com. rur. Golesti. Are
o biserica, cu hramul Cuvioasa
Paraschiva, deservitd de i preot
si I cintAret.
Poienita, sati Poiana, sat, pe
mot;ia Brdesti, jud. Dorohoiu, pl.
Cosula, com. Brdesti, cu 63 familiI,
sad 304 suflae.
Proprietatea mosid e a d hit'
Al. Curt.
Satenif improprietaritI ad 157
hect. si 54 arif pdmint.
Poienita, sat, fletad parte din
com. rur. Golesti, pl. Riurile,
jud. Muscel, situat pe malul drept
al riulur Bratia si udat de la V.
spre E. de girlele : Poienita, FAgeanca
si Pesteleasa, iar la N.
de Ola Valea-UrsuluI.
Ad i e resedinta comunef.
Are o populatie de 66 familiI,
sad 298 suflete ; o scoald, frecuentatA
de 53 elevI (1899
90o) ; un herastrAti cu aburI.
Poienita, cdtun, in jud. Putna,
pl. Vrancea, com. NAruja, asezat
litiga cat. Lunca, pe local unde
se vars5. Naruja in Zabala.
Are o populatie de 142 suflete,
eari locuesc in 30 case.
Poienita, sat, in jud. Roman, pl.
Siretul-d.-s., com. Gidinti, spre
S.-E. de satul Gidinti si la 10
kil, de el. Are 259 locuitorl ;
61 case si o bisericd de vAldtucI.
Este inconjurat de jur-imprejur
cu pAdure.
Poienita, izvor cu apti minerald,
situat pe deal, in apropriere de
gara Cimpina, com. Poiana, jud.
si pl. Prahova. Apa sa contine
pucioasa.
Poienita-Blidare, minare veckie
a ciiiunulut Dumitresti-d.-s., jud.
R.-Sdrat, com. Dumitresti.
Poienitele-de-Jos, cdtun, al com.
Chiojdul-din-Bisca, jud. Buzau,
Cu 240 locuitorI si 46 case.
Poienitele-de-Sus, clitun,a1 com.
Chiojdul-din-Bisca, jud. Buzau,
cu 200 locuitori si 40 case.
Poiteasca, vechie numire a mofiel'
Cirlovoaia, jud. Buzad, com.
MArAcineni.
Pojaretul, lac, in jud. Tulcea,
pl. Sulina, pe teritoriul com.
urb. Chilia-Vechie, situat in partea
N.-V. a plAsij si cea de V. a
com., lingl lacul Tatanir, de
care e format si cu care comunica.
prin o edita. Are o forrad
aproape rotunda. si e inconjurat
numaI cu stuf. Are o intindere
de 100 hect. si contine peste.
Pojarul. VezI Lunca, sat, com. Valeni,
pl. Argeselul, jud. Musca.
Pojarul, deal, jud. Gorj, apar
tinind comunelor Birzeiul de-
Padure si Pojarele. Are directia
N.-S. si e coprins intre Valea-
Amaradiel la E. si Valea-Scradel
la V.; se prelungeste cu
dealurile de la Scrada si se termina
in Valea-Amaradia
Pojarul-de-Jos, conz. rur., in

POJARUL-DE-jOS 40 POJOGENI
partea de S. a com. Pojaruld.-s.,
pl. Amaradia, jud. Gorj.
Se compune din 2 cAtune: Pojarul.d.-j.
i StrImba, situate pe
ambele tArmurI ale fiuluT Ama.
radia si ale StrimbeT, pe o suprafatA
cam de 1800 hect, din
care 260 hect. arabile, 47 hect.
vie, 42 hect. prunet, restul izlaz,
flnate i tufäris.
Are o populatie de 196 familiT,
sati 796 suflete, din care
466 contribuabill; 2 bisericT,
deservite de j preot si 2 chitAretI.
Locuitorii posedA : 40 plugurT,
to8 care ca cal, 4 cArute cu
cal, 536 vite marT cornute, 472
oT, 24 capre, 190 rinatorl, 42
cal; 65 stupi.
Budgetul com. e la veniturl
de 1377 leT, 75 banl, iar la
cheltuelf de 1094 leT, 57 banT.
Comunicatia in comura se
face prin soseaua comunalA, ce,
vine de la S., din com. Logresti-
Mosneni si o leagA. la N. cu
Pojarul-d.-s., la V. cu Licuriciul
printeun drum de care, si la
E. ca Seaca, tot prin 'drum de
care.
Apele ce udá comuna sunt:
eful Amaradia ce o strAbate de
la N. la S. si pirlul Curva, ce
curge de la N. spre S.-V., dind
in Amaradia, avInd aja nurnai
In timpurI ploioase. Soseaua
comunalA trecInd peste acest
din urna pifia, are peste dinsul
un pod de lemn.
In comuna se gasesc: 5 puturi
si to izvoare acoperite.
Pojarul-de-Jos, cätun de resedintá
al comunei Pojarul-d.-j.,
din pl. Amaradia, jud. Gorj,
situat in Valea-Amaradief.
Are o suprafatä cam de t000
hect., din care: 157 hect. arabile,
25 hect. prunet, 27 hect. vie,
iar restul izlaz, finete i 'Aclare
Cu o populatie de 108 familiT,
sat 434 suflete, din care 100
contribuabilT.
LocultoriT posea : 25 plugurT,
6o care cu bol, o cArut5. cu cal,
316 vite marT cornute, 164 ol,
22 capre, 164 rimAtori i 35 cal.
In cAtun se gAsesc: 3 puturT
si 6 izvoare acoperite.
Pojarul-de-Sus, coin, rur., in
partea de V. a com. Blrzeiulde-Padure,
pl. Amaradia, jud.
Gorj, situatA pe ambele maluri
ale riului Amaradia, pe o suprafatd
cam de 800 hect., din care
170 hect. arabile, 40 hect. prunet,
25 hect. vie, lar restul izlaz,
finge si padure.
Are o populatie de 29t famisati
976 sqflete, din care
220 contribuabill, o scoail, frecuentatA
de 35 ; 3 bisericT,
una ziditä la 1780 de Ioan
Ti'van, a doua la 1782 si a
treia ziditA de locuitorl, deservire
de un preot si 3 cintAretT.
Locuitorii posea.: 45 plugurr,
84 care ca bol, I cArull cu cal,
762 vite marl cornute, 240
oi, 150 capre, 200 rimgtorI §i
13 cal.
Budgetul com. e la venituri
de 1206 Id, 95 batir, iar la
cheltuelf de 1141 leI, 66 bant
E udatA prin centru de riul
Amaradia.
Comunicatia in comunl se
face prin soseaua comunalA ce
vine de la S., din Pojarul-d.-j.,
si o leagl la N. ca Poiana-Seclurile
si la V. cu Birzeiul-de-
PAdure printeun drum.
In comuna se gdsesc: i pu%
si 40 izvoare acoperite.
Deal mal principal este Dealul-Muierii,
In partea de E. despArtind-o
de jud. Vilcea, mal
e Valea-Amaradiei.
Pojogeni, coin. rur., jud. Gorj,
pl. Amaradia, situatA In partea
de N. a com. Petresti-d.-s. Se
compune din 3 cAt.: Pojogeni,
ComAnesti i Colibasul, situate
parte pe yes, parte pe colina
de V. a vaeI Blahnita, care se
imbinA aci cu a vAeY GilortuluT.
Se constatA din acte vechT
cA acum 400-500 anT, comuna
exista si purta acelasI nume.
Are o suprafat4 cam de r300
hect., din care 700 hect. arabile,
25 hect. vie, io hect. prunet,
cu o populatie de 300
set i ioo suflete, din care 216 contribuabilI;
o scoalA, infiintatA la
1857 si frecuentatA de 84 copiT
(1899-900), 6 bisericI, din carr
una de zid, construitA la 1837,
deservite de 2 preotI§i 3 cintäretl.
LocuitoriT sunt mosneni din
vechime, afarl de o micá parte,
care sunt improprietAriV dupd
legea ruralA.
Veniturile i cheltuelile com.
sunt de lel 1152, banT 62.
Comunicatia In com. se face:
prin soseaua judeteanA T.-jiul-
Spahii (Dolj), ce o leagl spre
N.-V. cu com. Scoarta, lar spre
S.-E. cu Petresti-d.-s. prin drumurr
ordinare, si prin unja feratl
T.-Jiul-Filiasi, avind ca statie
mal apropiatA, statia CArbunesti.
Locuitoril posea : 728 vite
marl cornute, 510 cbi, 309 capre,
290 rimätort, 31 caT, i io plugurT,
6 clrute ca cal, 193 care
cu bol si 47 stupT.
In com. se gAsesc 2 mori
pe apa Blahnita, t cismea de
zid, Io puturl si 7 izvoare acoperite.
PinIul Blahnita curge de Ia
N. la S., pe la E. comuneI.
Dealurf mal Insemnate In com.
sunt : Gruiul, Ocea i Dealul-
Viilor. VW sunt valea Blahnita
si a TereteluluT, cu luncf
roditoare.
Pojogeni, certun de resedintA al
com. ca acelasT nume, jud. Gorj,

POJOGI 41 POLEI,TUL
pl. Amaradia, situat parte pe
ses, parte pe colina.
Are o suprafatä cam de 450
hect., din care : 250 hect. arabile,
8 hect. vie, 4 hect. prunet,
iar restul izlaz, padure si tufäris,
Cu o populatie de 120 familiT,
sati 400 suflete, din care
83 contribuabili.
Locuitorif posea : 40 plugurI,
70 care Cu boT, 2 cdrute Cu
292 vite mari cornute, 281 of,
162 capre, 123 rimAtori, 16 cal
si 17 stupI.
Este udat de apa Blahnita si
de 1311-alele Cdlugdreasa si Tdrgelul,
care curg numar in timpuff
ploioase si se varsa in Blahnita
mar jos de Comanesti.
In com, se aflä scoala ; 3
biserici; i moarä pe apä, o cismea,
4 piturT si 3 izvoare acoperite.
Pojogi, com. rur., jud. Vilcea, pl.
Cerna-d.-s., situatä pe valea
urilor Cerna si Cernisoara, la 70
kil, de capitala jud. si la 20 kil.
de a plaiului.
Are o populatiune de 6io locuitorI,
din carl 130 contrib.iabili,
locuind in 200 case ; 2 biseria,
una ziditA la 1819 si ceal-alta
de lemn.
LocultoriT s'ati improprietarit
la 1864, dindu-li-se 597 hect. pe
mosia dita Panait Sordoni. Er
posedä 15 cal, 160 bol, 200
yac!, 200 o! si 180 porcT.
Pe riul Cerna, in raionul com.,
e o moará pentru mAcinat.
Vatra satuluT are 51 hectare
pämint ; lar cu izlaz Cu tot, 223
hectare.
O osea comunala inlesneste
comunicatia cu com. Ciresul
Balteni.
Budgetul com. e la venituri
de 1187 le si la cheltuelT, de
1152 1 eT.
E brazdata de dealurile : Giula,
Seciul, Piscul-Cheilor i Piscul-
64746. Afarolo Dicilonar Geograllc. Vol. Y.
luT-Ilie udata de valle: Cernisoara,
Cerna, Valea-Cerbului
Mutilor.
Pojoräni, sat, in centrul com.
Lunca-BanuluI, pl. Prutul, jud.
situat pe coasta dealulul
Prutul, la lo m. de la nivelul
riuluT Pru tul. Se intinde pe
o suprafata de 1400 hect., Cu o
populatie de 25 fam., sal 90 sufl.
Pojora§ti, iat, pe Valea-PojoraseI,
format din piriul Pojorasti,
la E. de satul Cduesti, comuna
Scheia, pl. Funduri, jud. Vasavind
o intindere de 170
arri; din acesta se formeaza altul
mai mic ; ambele contin peste.
Pojorä§ti, "fria , jud. Vasluiu,
pl. Funduri, com. Scheia, izvoreste
din fundul vaeT cu acelasi
nume, curge spre E., si, dupa
ce formeazá dou5. lazurT, trece
pe teritoriul com. Draguseni si
se varsa in piriul Rebricea.
Pojora§ti, vale, se intinde printre
dealurile Filosofului si Fagului,
incepirid din partea de
S.-E. a satuluI Cduesti, com.
Scheia, jud. Vasluiti ; pastrind
aceeasi directiune se termina aproape
de gira Rebricea.
Pojorita, vtahala, la N. satului
Craesti, jud. Tecuciti. Aci a fost
satul care In vechime purta acest
nume.
Pojorita, mutile, la V. comund
Leresti, plaiul Dimbovita, jud.
Muscel. In partea de E. curge
Riul-TirguluI, unit cu Cuca si
Riusorul.
Pojorita, munte, in com. Malini,
jud. Suceava.
Pojorita, deal, jud. Tecuciu, in
partea de E. a satulul Crdesti.
Formeazd limita intre CrAesti
RAchitoasa. Din el izvoreste pi.
Cunîtil acelasT nume.
Pojorita, îrui, jud. Tecuciu, izvoreste
din dealul cu acelasT
nume, la N. satului Craesti. Are
o adincime de 5 m. si o latime
de 3 m. Trece prin mijlocul satului
Crdesti, pe care Il uda in
toatá intregimea, cutge spre
S., iar IX gura Crdestilor, se
uneste Cu Dobrotforul, varsindu-se
in parta dreaptä. a ZeletinuluT.
Pojoritei (Virful-), piscul muntelur
cu acelasI n'ave, jud. Suceava.,
avind 975 m. altitudine.
Pojoritele, ntofie, in jud.
ormant pl. Tirgulur, situatä. intre
mosiile Butculesti i Sfintesti.
Are o intindere cam de 600
hectarq.
Polata, atto!, al coniunel Slobozia,
pl. 'Ocolul, jud. Gorj, spre
N. comuna,- situat pe deal.
Arc y suprafata de 269 hect.,
din care 97 hect. pAdure, 105
hect. arabile, -63 hect. finete si
livezi de prunT e. 4 hect. vie,
cu o populatie de 30 tamilif,
sau 107 suilete.
Locuitoril poseda : 33 plu-
.gurT, 32 care cu bol, i carut3.
cu ce; 174 vite marT cornute,
87 ol, ro car, 67 rimItorr; 12
stupi.
Comunicatia se face prin drumurT
de care.
In catun se gäsesc 5 l'inda
Poleitul, deal, cel mai insemnat si
mai intins din jud.. Covurluiu. Incepe
din jud. Tutova (Radesti),
strabate, in ¡ud. CovurluiuluI, pl.
Zimbrul si Prutul, printre &alele
Suhuluiul i Covurluiul ;. trece
prin partea E. a Bursucanilor, d5.
peste Crdesti, ap9T se indreapta.
6

POLICIORI 42 POLIZETTI
spre V. de Virlezi si, la Baleni,
se bifurca in doua ramurr, din
care una trece spre V. pe la
Oasele si santinde paralel Cu S4huluiul,
iar a doua ramura, cea
mar principal, de la Baleni trece
spre E. de Cuca si continua
Rdn5. la Galati. Formeazä spinarea
si ridicatura intregulur
judet, silind toate piraiele .si piriiasele
O. apuce unele la dreapta,
iar altele la stiuga.
De la Baleni la Cuca trece
prin pädurea Erintulur Cantacuzino
si prin Radacini. De la
Cuca, strabate urmaroarele puncte
: Mogosul, Ghilanul, Mos-Dumitru,
T'Atarea, Bacal-nasa si
Galati.
Policibri, com. rur., in jud. Buzaii,
plaiul Pirscovul, situatä pe
ambele malurr ale piriuluI S'Aracelul-Bercir,
la 30 kil. de Buzail.
Are o suprafata de 3475 hect.,
din care 1240 hect. arabile, 683
hect. pa4ure, 187 hect. finete,
670 hect. izlaz, 89 hect. livede,
71 hect, vie si 535 hect. sterp.
ProprietatI insemnate sunt :
Policiori, cu Sforile-Banulur si
Florica, Scortoasa, Gura-VleT,
Val ea-lur-Dragomir (particulare),
Frasinul si Pldpeasa ale cetelor
de mosnenT: Plopesani, deseendintr
din vechile cete : Mitanestr,
StoenestI, CraciunestI $i DiaconestI,
in devälmasie intru cit-va
si Cu mosnenil Negosinenr.
Terenal este accidentat de
multe coline si -vaI, irisa priincios
atit cerealelor cit si livezilor.
Pe malul piriulur Saratelul
are multa vita salbaticä. Din
punct de vedere geologic este
bogat in fosile, mal cu seamä pe
Valea - Dragomirului, unde se
poate gäsi diferite specir de
psilodonr; tot pe aceasta vale
se gaseste sare si lignita.
E formata din catunele: Gura-
Vaer, Plopeasa-d.-j., Plopeasa-
d.-s., Policiori, Scortoasa s't Valea-Dragomirulur,
avind o populatie
de 1710 locuitorl, locuind
in 411 case.
Are o scoalä in cat. Policiori,
frecuentata de 45 elevr; 6 bisericT,
deservite de 3 preoti, 4
cintaretr si 4 paracliserI, si din
care catedrala e cea Cu hramul
Sf. loan Botezatorul ; 5 circiumr.
Vite: 350 bol-, 400 vacT, 64
viteI, 8 cal, 18 epe, 1 1 minjI,
3800 ol, 140 capre, 8 asinT si
220 porcl.
Sunt 250 stupr cu albine.
Meseriasi : 3 lemnarr, I rotar,
i cizmar, 1 fierar, I masinist,
2 cojocarr, 3 pietrari si IO olarT.
Cal' de comunicatie: Valea-
Säratelulur, apor soselele comunale
Policiori-Canesti si Policiori-
Grabicina, prin com. Beciul.
Policiori, catun de resedinta al
com. Policiori, jud. Buzaa, cu
350 locuitorr si 83 case ; are
sub-divizia Dama.
Policiori, mofie, in coco. §i cat.
Policiori, jud. Buzau ; are, impreuna
cu Floricica, 740 hect.,
din care : 340 hect. arabile, 92
hect. sforile de padure Floricica
si Valea-Beciulur, 1 oo hect. izlaz,
45 hect. livede, etc.
Policratul,grind, in jud. Tulcea,
pl. Sulina, pe teritoriul com.
Sf. Gheorghe, situat in partea
de S. a plaser s.i cea de V. a
com.; se desface din GrindulluI-Tänase
; se intinde in spre
S.-V. in forma uner panglicr;
are o lungime de 8 kil. si o intindere
de 70 hect. ; e inconjurat
cu stuf de toate partile.
Polieni, sat. Vezr Ulmir-Vechl, sat,
com. Belcesti, pl. Bahluiul, jud.
Iasi.
Polincul,satiPoiana-luI-Alexa,
sat, in partea de S.-E. a com.
Laza, pl. Racova, jud. Vasluia,
situat pe platoul dealulur Alexa.
E udat de piriul Gilcarul. Are
o suprafata de 225 hect., din
care 18 hect. vie, cu o populatie
de 50 familir, saii 218 s -flete.
Biserica, deservitä. de 1 preot
si 1 eclesiarc, e facutä de lo
cuitorr la 1846.
Locuitorir posed5.: 3 plugurI
si 8 care cu bol, I plug si I
caruta Cu cal ; 83 vite mal-1 cornute,
30 or, 12 cal si 38 rima
tori ; 15o stupr cu albine.
Polini, numire vechie a satuluì
Bältesti, jud. Prahova, pl. Podgoria,
com. Podoleni-Vechr.
Politaischi, baltd, in jud. Tul
cea, pl. Sulina, pe teritoriul com.
rur. Sf. Gheorghe, in partea de
S. a plaser si cea de S..V. a
com., pe linga grindul Dranova.
Are o lungime de 2 kil. si o
intindere de 25 hect., si e inconjurata
de toate partile cu stuf.
Politeni, sat, in jud. si pl. Tutova,
com. Halaresti, spre S.-E.
de satul Haläresti. Are 306 locuitorT
si 84 case. Pe aicr trece
soseaua judeteana Birlad-Baclu.
Polizesti, ciitun, pendinte de com.
Bertesti-d.-j., plasa Balta, jud.
Braila, situat spre E, la 4 kil.
departare de resedinta comuna
Se numea mar nainte Vadul-
Seicir. Vatra satulur e de 6
hect., cu o populatie de 40 familil,
san 229 suflete.
Vite sunt : 38 bol, 47 vacr,
20 viter, 676 or si 3 rimatorr.
Polizesti,mofie, pendinte de com.
Bertesti-d.-j., pl. Balta, jud. Braila.
Are o suprafata de 6000
hect., cu un venit de 27363 ler,
apartinind d-lur G. San-Marin.

POLOBOCUL 43 POLUCCI
Polobocul, sat, in jud. Neamtu,
pl. Bistrita, com. Radiul, situat
pe valea formatd de dealurile
Cdtinul (spre N.) si Jurcanilor
(spre S.-V.), Inconjurat cu pAdurr,
si udat prin mijloc de piraiele
RAdiul i Jurcani/or (Piriul-Satulul).
Are o intindere de 342 hect.;
o populatie de 315 familif, saa
396 suflete ; o bisericA de lemn,
deservità de i preot si 2 eclesiarcI.
Locuitorii sunt in mare parte
rdzes/.
Er posea': 68 bol, 56 vacf,
15 gonitoare, 25 minzatf, 4 cal',
280 of si 29 porcl.
E pus in comunicatie cu cele-l-alte
sate vecinase prin tr'un
singur drum, care dA in drumul
comunal RAdiul-Ruseni (comuna
Borlesti).
Polobocul,mofie, in jud. Neamtu,
pl. Bistrita, com. R Adiul, aducind
un venit anual de 13200
Polocinul, pida, izvoreste din
dealul MAtcani, pAdurea CondrAchesti,
jud. Tecucia ; udA. comunele
CondrAchesti i Huruesti
la V., purend numele satelor
pe unde trece ; strdbate satele
Lespezi i Homocea, si se varsd
In balta Orghidan, care si ea
se vars5. in Siret, la satul Homocea.
Polocinul-de-Jos, sat, in jud.
Tutova, pl. Pereschivul, cpm.
Pogonesti, pe malul drept al
piriuluI Tutova. Are 96 locuitorY
i 27 case.
Polocinul-de-Sus, sat, In jud.
Tutova, pl. Pereschivul, com.
Pogonesti, spre V. de satul cu
acelasI mame. Ave I fo locuitoe
si 26 case.
Polovragi, sad Polovraci, com,
mur., jud. Gorj, plaiul Novaci,
situatl la E. com. Baia-de-Ffer,
pe malul sting al Oltetulni. Se
compune din 2 cátunt : Polovragi
si Obrejeni.
Arco suprafatA de f0000 hect.,
din care 1200 hect. arabile, 6000
hect. pAdure, 2800 hect, izlaz,
finete si livezY, cu o populatie
de 322 familiY, san 1063 suflete,
din care 273 contribuabilf.
Are o scoalA, frecuentatA de
59 copi1; o bisericA, ziditA la
1806, de jupin Petre Diaconescu,
cu ajutorul cApitanuluI Serban
Magheru si sotia sa, cApitAneasa
Ioana.
Locuitorif posedA 40 plugurY,
69 care cu boT, 30 cArute
cu cal; 704 vite marI cornute,
5065 oI, 300 capre, 300
rimAtoff ; 109 stupI cu albine.
Budgetul com. e la venitun
de 2880 Id si la cheltuelf, de
2732 leI.
E udatA la E. de pleul Veja,
care izvoreste de la N. comuneI
i sd varsd in Oltet, aproape
de com. Sirbesti.
In com. se ah : 14 morI, 33
pive, 47 fintinl si 7 circiumT.
In com. se fac douA
la 23 Aprilie si la 20 lulie
fie-cdrui an, pe proprietatea statului.
Comunicatia se face prin soseaua
vecinalá Novaci-Polovrag-i
prin alte drutnuri de care.
Polovragi, ceitun de resedintà al
com. Polovragi. Are o supra
fatA de 9500 hect., cu o populatie
de 256 familif, saa Ion
suflete, din care 302 contribuabill.
Locuitoril posedA : 85 plugurr,
52 care cu bol, 28 cArute
cu cal.; 652 vite mari cornute,
5000 ot, 274 capre, 260 rimltbe
; io8 stupf Cu albine. (A se
vedea pentru alte deslusie, Polovragi,
comun1).
Polovragi, meineWire, jud. Gorj,
pl. Novaci, com. rur. Polovragi,
locuita de 7 cAlugArf si i egumen.
E asezatA pe malul sting
al Oltetuluf, pe o cirnpie
intte 2 sena E fondatd
la 1640, de jupin Doncia
ianu si Stan, marele Postelnic.
In biserica. se aflA un sarcofag
pe al cArul capac e sApat
un scut, lar inteinsul este un
senestru ce fine o sabie si sub
scut are inscriptia : «Andre
ScoreI, fost cApitan», iar totul
este sustinut de o ghirlandA
de stejar.
Acest ScoreI, se zinc cl a fost
un cioban si intend ca voluntar
in armata ,rominA pe timpul
luI Serban-VodA, prin curagiul
si silinta sa, a ajuns in curind
cApitan.
RAmAsite din neamul slu se
gAsesc i astAzI in comunele de
pe lingä poalele muntilor Novaci.
De la mdrastire, la 12 kil.
spre N., se aflA o pester1 cu
stalactite si stalagmite, la care
vizitatoriI merg printr'o potecà
ingustA, la 200 m. d'asupra albieI
OltetuluI, potecA foarte salbaticA,
ceca ce face pe multi
renunte de a vizita petera.
Aproape de mAnAstire, la localitatea
numitA Baia de-Frer, a
fost o mira de ffer, care astAzI
nu se mal exploateazA. Acest
detalia Il gAsim in Raportul,
fa'cut intre anif 1718 I730, despre
RominI In genere si despre
Oltenia in deosebl, de un ofiter
al armater austeace (Eudoxii1
Hurmuzaki, Documente
privitoare la Istoria kominilor,
vol. IX, partea I).
Polucci, sat, in jud. Constanta,
pl. Medjidia, al com. Enige,
situat intr'una din cele mal frumoase
pozitiunf Ale plAsef, In
partea S.-V. a el' si cea N.-V.

POLUCCr 44 PoMIRLA
a comuneT, pe valea Polucci,
Ruga balta Vederoasa, la 25 kil.
spre N.-V. de resedintd. Are o
intindere de 371 hect., din care
14 hect. ocupate de vatra satuluT,
cu o populape de 97 suflete
si 21 case.
Polucci, deal, In jud. Constanta,
pl. Silistra-Nouä i Medjidia,
comtbAliman din pl. Silistra-Noul
Enige din pl. Medjidia. Se
intinde de la N. spre S., prelungit
prin dealul Uzun-Culac-
Bair ; se intinde prin vaile Tiutiuiuc-Ceair
i Polucci-Ceair si
balta Sarpu (a bäIii Vederoasa) ;
ag 115 m., dominind valle .51
balta de. mal sus precum si un
dbrum comunal ce merge de la
Aliman la Polucci ; este acoperit
cu pasune, finete si la S.-E.
cu cite-va padurT.
Polucci-Ceair, vale, in jud. Constanta,
pl. Medjidia, com. Enige,
cat. Polucci, un alt nume
al vleT Urluia, ce-1 are de la
satul Polucci pana la varsarea
sa 1h balta Sarpu sal Vederoasa
; este cuprinsa Intre dealurile
Polucci i Talasman. Malurile-T
sunt pe alocurea inalte
si pietroase. Este taiatà de un
drum comunal ce merge de la
Aliman la Arabagi.
Pomana-Ceair, vale, In jud. Constanta,
pl. Medjidia, pe teritoriul
com rur. tas-Punar ; este
continuareavdel Hagi-Virt-D ere;
se indrepteazd spre S., avind o
directiune generala de la N.-E.
cAtre S,-V.; trece prin satul Tas-
Punar si apoT se continua cu
valea Surec-Ceair ; malul
N.-V. este format de dealul Panar-Bair
; este situata In partea
nordica identrall a plaseT i cea
sudica a com. i e strabatutà
de drumurile Tas-Punar-Chior-
Cestne si Tas-Puttar-Baltagesti.
Pometelti, sal, pendinte de com.
rur. Adincata, pl. Amaradia, jud.
Dolj, situat pe dreapta Amara
dieT, la 11/2 kif. spre N. de Tanaya,
resedinta comuneT.
Are o populatie, de 94 fasati
368 suflete ; o biserica
de zid, cu hramul S-tiT Nicolae
si Dumitru, deservita de
preotul bisericeT parohiale A.
dincata-d.-j., si de i cIntaret ; o
scoald mixta, infiintatd la 1834,
frecuentata de 23 copir.
E legat prin sosele vecinale
comunale : la S., cu Actincatad.-s.
; la N., cu Negoesti l cu
soseaua judeteana Craio va-CApreni,
care trece pe ad, iar la
E., cu Muereni, peste riul Amaradia,
pe un podet.
Pomete§ti, mofie particulara,jud.
Dolj, pl. Amaradia, com. Adincata,
pe care sunt cete de mosnenT,
carora apartin mosia.
Pomete§ti, piidure particulara,
jud. Dojj, pl. Amaradia, com.
AdIncata, in intindere de 1621/2
hect. E populata cu girnita,
care predoming, cer si alun.
Pomete§ti, peidure particulara,
jud. Dolj, pl. Amaradia, com.
AdIncata, In intindere de 80
hect.
Pomete§ti-de-Jos, sail Gura-
BärcaciuluI, fost sat, catre
1873 si azT mahala in atul Pometesti,
jud. Dolj, pl. Amaradia,
com. Adincata.
Pomete§ti-de-Sus, fost sal cAtre
1873, i azT mahala in satul Pometesti,
jud. Dolj, pl. Amaradia,
com. Adincata.
Poni' (Dealul-cu-), deal, in jud.
si pl. Tulcea, pe teritoriul com.
rur. Agi-Ghiol si Sari-Chioi ; se
desface din ratnurile de S. ale
dealuluT Orta-Bair ; se intinde
spre S. inteo directie generala
de la N. spre S., brazdind par.
tea centrala a plasir, pe cea S.-
V. a comund Agi-Ghiol (catunul
saa Sabangia, este asezat
la poalele-T E.), si cea de N. a
com. Sari-Chioi, asezata la poa
lele sale de S.; pe la poalele sale
de V. se intinde valea Cazangia ;
este intretaiat de o multime de
drumurT, intre carI este si Drumul-PadureT,
acoperit cu livezT
de pomT.
PomiI RobuluI, localitate, in j ud.
Suceava, satul RIsca. Traditia
spune ca pe locul unde se allá
satul era o padure mare. Dintre
primiT descalicatorr al satuld
12.1sca carT ati fost robitT de T'atarT
nu s'ají intors zice legenda
de cit doT, i ati pus temelia
satuluT.
Pomfria, com. rur., In partea de
V. a pl. Prutul-d.-s., jud Dorohoiti,
forman'. din satele : Corjduti,
Hiliseul-Virnav, Hliboca,
PomIrla si Popeni-Basota, cu resedinta
primarieT in satul Pomirla.
Are o populatie de 630
familiI, sati 3111 suflete ; 3 bisericT,
deservite de 4 preotf, 5
cintaretr si 4 pálAmarY; 2 §coale,
conclusa de 2 inv54AtorT invä-
%Atoare i frecuentate in (1899
900) de 215 elevT; 1848 hect.
79 arir patnint satesc, 4400 hect.
42 ariT cimp, 3468 hect. 25 ariT
padure, -ale proprietarilor i 5
iazurT.
Budgetul com, a fost In anul
1889-90, de leT 7009, banT 16
la veniturT si le,T 6959 la cheltua,
bar In 1890-91 de leT 5716 veniturl
i leT 4694 la cheltuelf.
LocuitoriT posedd : 2296 vite
marT albe cornute, 2145 oT, 174
cal si 665 poreT.
(VezT descriptia jud. Dorohola,
in ce priveste scoala fon-

POMIRLA 45 PONORULLA (PfRIUL-)
data, la Potnirla de Anastasie Basota,
in 1838).
Pornirla, sat, pe mosia Pomirla,
In centrul comune1 Pomirla, pl.
Prutul-d.-s., jud. Dorohoia.
Are o populatie de 291 familiT,
1899 suflete ; o biserica.
hramul Duminica-Tuturor-Sfintilor,
deservita de 2 preotI, 2 eintäretr
si 2 palamarr, facuta. In
1805, de boerul Ionita Basotà
inzestrata. cu 286 hect. 44
ariT pamint pentru intretinerea
eT in burla stare ; o scoala, conclusa.
de 2 invatatorr si i invatatoare
si frecuentata in 1899-900
de 42 elevr.
Proprietatea mosiei este parte
a erezilor defunctulur Anastasie
Basota, Mare-Logoat, Tar
parte a Institutulur Basota.
In sat se af1 i Institutul Basota.
(Vez! in ce priveste scoala
infiintata de Basota in 1838,
descriptia jud. Dorohoia).
Sätenir improprietaiitT ati 777
hect. 69 aril pamint; Tar proprietatea
mosier are: 3036 hect.
25 arir padure si 3641 hect. 36
arir cimp. Iazuri sunt 3, intre
can mar mare e acel numit al
Chetrosulur, apor Balta-Orbejel,
In suprafata de 14 hect. 32 arii.
Apele ce trec pe mosie sunt
piriul Chetrosul si riul Jijia.
Drumurile principale sunt :
acel ce duce la Dorohoiti, si
acel ce duce de la Dorohoia
in sus spre Herta.
Mosia se hotareste cu: Hiliseul,
Dersca, Tureatca, Tir-
Ibanesti i Galatul.
Localitatr insemnate sunt
Ochiul, Trer-Movile i Dealul-
Comorilor.
Fornida, pliolure, pe mosia Pomirla,
com. cu acelasT nume, pl.
Prutul-d.-s,, jud. Dorohoia, in
suprafata. de 3036 hect. 25 ariT,
si care poarta urmatoarele nu-
Boghileni, Comori, Co$oca,
Chiriceni, Loza Neagra, Lunca,
Tinca, Tirfichi, Bildnesti si Bivolar!.
Este una din cele maT intinse
din pl., si una din cele mar vestite
din judet, prin vechimea,
märimea i calitatea copacilor
pentru constructir. Esentele de
arborT ce domina aicr sunt: fagul,
carpenul, frasinul i stejarul.
E pusa in exploatare de la anul
1870.
Ponoarele, com. rur. fi sat, in jud.
Mehedinti, pl. Closani, la 6o kil.
de orasul Turnul-Severin, situata
pe dealurr si val. Satul formeazd
com. cu satele Batuta, Birliacul,
Brinzeni, Buicani, Cracul-Muntelur,
Girclaneasa, Gherghesti,
Proi testi, Me ni, Raicule s ti,
ipotul i Valea-Ursule. Are o
populatie de 1500 locuitorr, locuind
in 350 case ; 4 bisericr, deservite
de 2 preotT si 4 cintaretT
o scoald, conclusa de un invatator
si care a fost frecuentata
In 1899-900 de 65 elevi ; o
circiuma..
Locuitorir posea : 29 plugurT,
38 care cu bol, IO cärute cu
cal, 960 vite marr cornute, 70
ea!, ro6o or, 800 capre, 700 rimatorr,
890 stupr.
Prin com. trece soseauaTurnul
Severin-Balta-Baia-de-Arama.
Budgetul com, e la venituri
de 1603 leT, iar la cheltuelr, de
1135 be!.
Se margineste la E. cu com.
Comanesti, spre S. cu Balad.-s.,
spre V. cu com. Busesti
si Selistea ; si spre N. cu corn.
Baia-de-Arama si Mardsesti.
Locurr mar insemnate sunt :
Valea - Homulur, Valea -Vulper,
Valea - Rastaveiulur, Dealul-Impartitoarer
si Sghebin ele.
Loe istoric in com. se afla
ruinele uner vechl clac:1H peste
care acum se aflä zidita o bi-
sericuta de lemn ce se crede
a fr facuta. de 600 de anT.
Ponoarele, cutun, facind parte
din com. Poenari, jud. Gorj, a
sezat pe Dealul-Muierer, pe partea
dreapta a Oltetulur si la S.
soseler judetene
Are o suprafata de 1832 hect.,
Cu o populatie de 50 fatal', sau
194 snflete, din care 52 contri
buabilT.
Are o biserica si 6 fintini.
Locuitorir poseda: 23 plugurr,
42 care cu boT; 337 vite mari
cornute, 9 cal', 390 01, 106 capre,
49 rimatorT, 8 stupT.
Comunicatia se face prin so
seaua judeteana T.-Jiul-Ciuperceni-R.-Vileea
si prin drumurr
ordi n are.
Ponoarele, pd lure, pe Ionasani,
corn. Virful-Cimpular, pl. Berhometele,
jud. Dorohoia, si care,
impreuna cu padurile Vasi
leanca, La-Vie si Virnavoaia, are
o suprafata de 150 hectare.
Ponorälul, mahala, in jud. Me
hedinti, plaiul Cerna, com. rur.
Balta.
Ponoratura, vale, pe teritoriul
satulur Chiscareni, jud. Iasi, pl.
Bahluiul, com. ipotele.
Ponorul-Apelor, paliar, pe mosia
Darabani, com. cu acelasT
nume, pl. Prutul-d.-j., jud. Dorohoiú,
spre E. de curtea boereasca,
la poalele dealulur din
laturea dreapta a pleiulur Podriga.
Are mar multe izvoare
de apa.
PonoruluI (Pirtul-), pfrifi, ce
izvoreste din muntele Huhurezulur,
com. Dobreni, mosia Almasulur,
pl. Piatra-Muntele, j Jcl.
Neamtu ; trece pe dupa Pono-

PONS-ALUTI 46 POPEASA
curgind in directiune
mal intiii1 de la 14. spre
V., pe urmá de la V. spre E.,
varsindu -se In piriul AlmasuluI,
in fata Sipotelor.
Pons-Aluti, stalizine romana, constatata
de d. Tocilescu pe malul
drept al OltuluT, in localitatea
de azT Ionesti-GovoriT, jud.
Vilcea ; ea figureaza in Tabla
Pentingeriana si in alte itinerarli
antice.
Pons - Vetus, staliune romana',
constatata. de d. Tocilescu in
com. Caineni, pl. Cozia, jud.
Vilcea, unde se vad ruine romane.
Ad i trece calea romana
de pe malul sting pe cel drept
al OltuluT.
Popa, tirld, in jud. Braila, pe malul
drept al viroageT Siretelul,
Ja '2 kil. spre S.-V. de satul
Vadeni.
Popa, ostrov, in jud. Braila, situat
intre Dundre, Vilciul si Coitaneasa,
la S. de ostrovul Calla
si la N. de ostrovul Tapa.
Popa, munte, in jud. Suceava,
com. Brosteni.
Popa-Florea, pirid, care izvoreste
la E. teritoriului com.
Mierlcsti, pl. Siul-d.-s., jud. Olt,
taie dealul, apor se intoarce catre
S. si dupa, ce curge paralel
Cu Iminogul, se impreunä Cu
valceaua Manolache, apoT se
varsd in Iminogul, pe stinga luT.
Popa-Petrur,pise, in jud. Vilcea,
pl. Oltetul-d.-s., com. Turcesti.
Pe poalele luT se gaseste cetina
brazT.
Popa-Savu, vedad suburbie a
oraf u la Cirnpulung (1831), jud.
Muscel. Coprindea toata partea
de la bnerul Rucareanu pana la
boerul Urianu.
Popa-Vasile. VezT Bordea, deal,
jud.
Poparnicul, lac, in jud. si pl.
Tulcea, pe teritoriul com. urb.
Mahmudia, situat in partea de
N. a plaseT si a com., nu departe
de bratuI Sulina. Este mal'
mult o prelungire de V. a laculta*
Cutinetul-Mare, format de
lacul Gorgova. Are o intindere
de 30 hect. si contine peste.
Popa§licul, lac, la insula Balta,
jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta,
com. Fetesti.
Popät4i, com. rur., in centrul plasef
Tirgul, jud. Botosani, in vecinatate
si in partea de N.-E.
a orasuluT Botosani. Se compune
din satele : Cismeaua, Luizoaia,
Rachiti, Rosiori i Teascul, co
o suprafata de 3392 hect. si o
populatie de 463 familiT, saa
1451 suflete, din care 360 contribuabilT,
locuind In 260 case.
Teritoriul com. e deluros avind
solul mai mult lutos, variind
in negru si galben, si se imparte
ast-fel : aratura. 2239 hect., finete
479 hect., imas 6io hect.
si pädure ro hect.
Are 3 bisericY, deservite de
2 preotT si 2 cintaretr ; 2 scolf
mixte, conduse de 2 invatatorf
$i frecuentata de 69 copii.
Budgetul com. e la venituff
si la cheltuelT de 7688 leT, 50
banT.
Locuitoril posea': 544 bol
si yac!, 110 cal, 872 of si lo8
pord ; 43 stupT cu albine.
In com. sunt 6 iazuff si 4
morT de apa la iazuff si pe pleiul
Siena; o fabrica de bere in satul
Cismeaua, si o fabrica de
spodium (de ars si macinat ciolane)
lingl satul Luizoaia ; 7
circiuml; 9 comerciantl si 4 me.
serial.
Prin com. trec calle judetene
Botosani-Saveni i Botosani-Radauti.
PopAuti, nzdndstire, cu hramul
Schimbarea-la-Fata, jud. Botosani,
in satul Popauti, com.
Botosani, facuta de stefan cel-
Mare.
lata ce zice Letopisetul : «Era
o biserica de piatra in Popauti la
Botosani facuta de S tefan-Voevodul-cel-Batrtn
; i-aa dat mosiile
tata-le-sea luT Mihaia-Vodd, i aa
facut'o manastire co Egumen
Cu sobor, inchinind'o la patriarhia
AntiohieL unde este
hramul Sf. Nicolae («Letopisetul»,
tom. III, pag. 186.)
Biserica s'a zidit la 1496.
Aceasta data este cunoscuta
dupa o inscriptie de piatra de
la usa vechie a bisericeT. Constantin
Racovitd, pe la jumatatea
veaculuT trecut, a facut danie
acestei manastirT cite-va mosir
si in urind, c u acele mosil,
a inchinato patriarhieT din Antiochia.
A fost reparata pe la
1843.
Popäuti, sat, jud. Botosani, in
partea de N. a orasuluT Botosani,
catre care este alipit si co care
formeaza com. Botosani. Mosia
tine de com. rur. Popauti si
este a statuluT, avind o suprafata
de 915 hect. Pe mosie sunt
2 morT de apl.
Popeasa, sat, jud. Dolj, pl. Amaradia,
com. Adincata, cu 230
suflete si 52 case. Copal din
sat urmeaza la scoala mixta. din
satul Pomenesti, ce este la
500 m.
Popeasa, znofie particulara, jud.
Dolj, pl. Amaradia, com. Adincata.

POPEASCA 47
Popeasca, sat, cu 12 familir, nelucratoare) i livezile cu prunl
jud. $i pl. Arge$uluT, pendinte pe o suprafata, de 4 hect.; asede
com. rur. Zarne$ti-Cacaleti. menea se cultivA. putin
dad de matasa.
$i gin-
Popeasca,mqie nelocuita, In jud. Prin sat trece $oseaua jud.
Ialomita, pl. Cimpulul, com. Bo- Birlad Falciti.
rAne$ti, jud. Ialomita, de 540 Este divizat In doua. partr:
hect. Popeni-d.-j. i Popeni-d.-s.
Veniturile i cheltuelile sunt
Popeasca, pdarure, In jud. Jalo- de 5819 ler, 61 batir.
mita, pl. Ialoinita-Balta, com.
Cosimbe$ti, cu o suprafata de Popeni, mofie, a Eforier Spita-
50 hect. $i cu esentele urma- lelor Civile din Bucure$ti, In
toare: salde, plop $i ulm. pl. Ialomita-Balta, jud. Ialomita,
com. Suditi ; are o suprafatA de
Popeni, sal"' Posorcani, sat, 1200 hect. $i se arendeaza. cu
jud. Bacan, pl. Trotu$ul, com.
situat pe stinga
12200 ler.
Caiutul-Mare, la 3 kil. 200
m. de satul Caiutul.
E format din locuitoril vechiulur
sat Po$orcani.
Are o populatie de 561 suflete;
o biserica, cladita de unul anume
Grigore FacdoritI la 1796, deservita
de 2 cintaretr; 2 circiumr.
Vite : 34 car, 304 vite mad
cornute, 61 porcr $i 73 capre.
Popeni, sat, In jud. Falcifi, com.
Urde$ti, pl. Mijlocul, spre E.
de satul Urdeqti, situat pe
valea Elanulur, pe o suprafata
cam de 86o hect., cu o populatie
de 6 familiT, sati 23 suflete.
Prin sat trece plriul Elanul.
Proprietatea mo$ier este a d-lur
Nicu DjuvarA. Dotia culmr de
deal se intind pe aceasta mo$ie:
Dealul-Popenilor i dealul Huluba$ul,
litiga care se afla iazul
Cu acela$T nume.
Popeni, sat §i com. rur., in jud.
Tutova, pl. Tirgul, spre E. de
ora, pe piriul Trau$ul. Are o
populatie de 1084 locuitod, din
carr 153 contribuabilT; o $coall
mixta; o bisericd; o moara cu
vapod, 9 circiumr.
Se cultiva viea pe o suprafata
de 33,75 hect. (din carr 4
Popeni-Basotd, sat, pe minia
cu acela$T nume, pl. Prutul-d.-s.,
jud. DorohoiA, co 45 familir,
salí 161 suflete.
Tine de mo$ia Pomirla. Salenir
improprietäritr aú 70 hect.,
18 arif pamInt, lar mo$ia este
de 759 hect., 6 arir cimp.
Piriul Ibaneasa trece pe laturea
mo$ief i formeazd iazul
numit al-Virnavulur, in suprafata
de 1512 hect.
Drum principal e acel de la
Pomirla la CodAreni.
Hotarele mo$ier sunt cu : Suhardul,
Cracalia, Trestiana, Ibane$ti
$i Liveni-Virnavul.
Aci e leaganul familieT Ba$ota,
una din vechile familir ale Moldover.
La 1630 (7138), Logofatul
Ba$ota era filtre boerir carr
s'ati dus sa stdrue la Poarta
pentru a impredica venirea la
Domnia l'arel' a lur Alex. Radu
Voda. («Let.», tom. 1, pag. 292)
La 1684 (7192), Detnetrie
Cantacuzin-Voda, puse Mare
Hatman pe Zosin Ba$ota..(cLet.
tom. 2, pag. 225.)
La 1701 (7207), venind Constantin
Duca-Vodd a doua ciará
la Domnie, a pus in slujba
intre alti velitT boed, i pe Pa-
POPENI-VIRNAV
tra$c Zosin Ba$ota-Vel-Stolnic
( Let.', t. 2, pag. 269.)
La 1709 (7217), idie 20, se
gasea intre consilerii Domn6ST
a lur Racovita-Voda, $i Vel-
Visternicul N. Ba$ota («Cron.
Hus.», Melh., pag. 175.)
La 1756 (7264), lulie 17, Mi
hail Racovita-Vodd, a trimes
cu hrisov, pe Paharnicul V.
Ba$otA, co alti boerT, sa faca
hotArnicia mosiilor Beihese$ti
si Bucure$ti. ( Fond. Relig.»,
Pumn., pag. 51).
Popeni-Negreni, mahala, jud.
Vilcea, plaiul Horezul, com. Fometesti.
Are o bisericd, fondata
la 1870.
Popeni-Virnav, sat, pe mo$ia
ca acela$T nume, jud. Dorohoitl,
pl. Co$ula, coin. Brde$ti, Cu 48
arana, sati 191 suflete.
Proprietatea mo$ier este a
monahier Agafia Virnav, $i a familiilor
Anton Podhaischi, Iorgu
I. Dimitriu $i V. Calmuschi.
Biserica, co hramul Adormirea
Maicir Doinnulur, Cu un 'Alamar,
este de lemn, facuta la
r872, de monahia Virnav.
Locuitorir improprietaritr ati
78 hect., 77 arir pamint, lar proprietariT,
413 hect. cimp.
Piraiele ce trec pe mo$ie sunt
Sihna i BrAeasca.
Mo$ia se hotare$te cu : Brae$ti,
Cotirga$i $i Dolina.
Proprietatea mo$ier in vechime
era toata a Banulur
sile Virnav. Acest boer proprietar
avea a$ezarea sa aicr, retras
In linistea cimpeneasca, unde se
ocupa cu scrierT literare, istorice
$i stiintifice. Era un barbat
instruit i cunoscator al limbelor
elena, franceza $i latina.
Era contimporan Cu scriitoril
A. Beldiman $i I. Tautu, cu care
dimpreuna ají facut mar multe
scried originale $1. traducen din

POPESCU 48 POPETI
autorif clasicT. Multe din serierile
acestor bArbatl fost
date la lumia.. Se zice a parte
din scrierile luI V. Virnav ar fi
in posesiunea luT N. Virnav ;
ale luI Beldiman, la erezil familieT;
iar ale lur TAutu, ar fi ajuns
In u:alude def. N. Istrati,
dupg ce TAutu a dispgrut in
Constantinopol, dus acolo in afaceri
politice. (cCron. Romo>, t.
II, p. 208).
Popescu, critun (tirIA), in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, pendinte
de com. Balaciul.
Popescu, baltii, formatA din vArsarea
PrutuluT $i a Miel, la S.-
V. de satul MAcAre$ti, com. Costuleni,
pl. Brani$tea, jud.
Popescu, pildure a statuluT, pe
malul PrutuluT, jud. Ia$i, pl. Brani$tea,
com. Costuleni.
Popesti, com. rur., in partea de
S. a plAseI CirligAtura, jud. Ia$i,
situatä pe dealurI $i vAI, In partea
dreaptä a pirluluT Bahluetul.
E formatA din satele : Pope$ti,
RAdeni, O brijeni , Doro$cani,
HArpg$e$ti, MAdirjac, Grumu$elele
si Bojila, pe o suprafatA cam
de 10181 hect., $i Cu o populatie
de 618 familiT, sati 2736 suflete.
Are 3 scolT, conduse de 3
invAtatorI i frecuentate de 98
elevI (1899 900) ; 7 bisericI,
deservite de 4 preoti, 3 dintAret1
5i 3 eclesiarhI; r moarà de apA
$i i moarl cu aburr.
Vite 1938 vite mari cornute,
227 cal, 2706 oT, 314 capre $i
8o6 rimätorT.
Budgetul com. e la veniturT $i
cheltuelI de 1109k leT, 29 banI.
Pope§ti, numire vechie a camunet
Poborul, pl. Vedea-d.-j., jud.
Olt.
Popesti, com. rur., jud. Prahova,
pl. Tirg$orul. Dateazg de vr'o
300 de anT. E situatA pe loc
$es, la 7 kil. de Ploe$ti $i la 6
kil, de re$edinta p15.$eI.
Are o populatie de 448 locuitorr
; o bisericA, fondatA de
d-na Olimpia Lahovari, deservitA
de un preot.
Locuitoril s'ad improprietArit
la 1864, pe mo$ia Pope$ti, din
care li s'at1 dat 400 hect. pAmInt.
El' posedA : 97 caT, 122
bol, 63 vacl $i 16o porcI.
Teritoriul com, e de 600 hect.
Comerciul se exercitä de un
circiu mar.
Veniturile $i cheltuelile com.
sunt de 5623.59 ler.
E udatä de apa Leaotul, peste
care e o moará de mAcinat.
Popesti, con. rur., in jud. R.-S5.rat,
pl. Marginea-d.-s., pe piriul
Oreavul, a$ezatá in partea
de N. a jud., la 25 kil, de ora$ul
R.-SArat, $i in partea nordicá
a plA$eI, la 7 kil. spre N.
de com. PlAine$ti, re$edinta p15.-
5ef.
Se invecine$te cu comunele :
Timboe$ti, la 6 kil. ; Sihlea, Borde$ti,
Costesti, la 7 kil. ; Bu
de$ti, la 5 kil. ; Ureche$0, Bli
dare, la 9 kil.
Se mArgine$te la N. cu com.
Ureche$6, despArtitA prin piriul
Oreavul; la V., cu Lacul-lur-
Baban, despArtia prin dealul
Mggura ; la S., cu Dragosloveni,
$i la E. cu com. Slobozia-CiorA$ti,
despArtitg. prin $oseaua
nationalä.
E brAzdat5. la V. de dealurile
: MAgura, Runcul $i Palanca.
Rlul Oreavul o udg la N., de
la V. la E. Mal sunt in com.
22 puturr.
Se compune din cAtunele :
Popesti, re$edinta, la N. $i Runcul,
la S.-V.
Suprafata cotn, e de 1282
hect., din care 40 hect. vatra
com. $1 restul ale locuitorilor, cu
o populatie de 550 familiI, sati
2460 suflete.
Are z bisericI, una cu hramul
Adormirea MaiciT Domnuluí,
zidità in timpul lur Caragea
51 a lul Kir Costandie, episcop
de BuzAti, de care jupin NAstase
Caraiman cu sotia sa Zoita,
pitarul MArgAritescu de pe Buzar'
$i protopopul Rada, la r 8 6,
deservità de 2 preotT 5i I cintAret
; cea-l'altl, cu hramul Sf.
VoevozI, ziditg la 1848 de locuitorI,
deservitA de i preot si
cintAret ; i coalA mixtA, frecuentatA
in 1899-900 de 117
copiT. coala de bletT este infiintatá
de la 1859; $coala de
fete, de la 1878.
Locuitorif posea.: 126 plugurI
; 338 boT, 110 yac!, 234
cal, 6 Tepe $i 165 rimAtorT.
In com. sunt 55 poverne. Comerciul
este activ $i constA In
importul de cereale, coloniale,
haine, instrumente pentru fabricarea
vinuluI $1 In exportul
vinurilor.
Transportul se face prin gara
Gugesti, la 7 kil. spre S.-E.
Budgetul com. e la veniturT
de '1605 leT, 70 banT si la cheltuelf,
de 11599 Id, 55 banT.
CAI de comunicatie sunt cAile
vecinale : Gole$ti-Foc$ani, Bude$ti-Cotesti-Blidare,
Ureche.5ti-
Lacul-luI-Baban , Slobozia-CiorAe$ti-Gologan
$i PlAine$ti-Rimnicul-SArat.
Popesti, com. rur., jud. Vilcea,
pl. Cerna-d.-s., compusg din 3
cAtune : Meeni, Pope$ti $i Firijba.
E situat5. pe valea riuluI
Luncavgtul, la 30 kil, de capitala
judetuluT 5i la 24 kil. de
a p15.$eI.
Are o populatie de 1197 locuitori
; o $coalA, frecuentatA
de 41 copiI (1899-900) ; 3b1-

i'oPETI 49 POPEVTI
serie!, una in cat. Meeni §i. 2
In cat. Popeti. Biserica din cat.
Meeni s'a zidit la 1835.
Locuitorli se ocupa cu agricultura,
dulgheria, rotaria, bolangeria,
n.egotul de vite §i mal
cu seama de porcl lí fabricarea
tuicet
Sunt mogienr i posedd : 15
caT, 260 bol, 340 vacT, 300
capre, 80 oT, 1200 pord ; 35
stup .
Pe riul Luncavatul, in raionul
comunef, sunt 5 morl.
Budgetul com. e la veniturl
de 1510 leI li la cheltueli, de
1490 leT.
Se marginete la E. cu com.
Frince§ti ; la V., cu com. Modoaia
; la N., cu com. Ur§i §i la
S., cu com. Daqti.
E brazdata de dealurile : Curaturile,
Deluelul, Modoaia, Mandilqti,
Urpni, Dealul - Inalt,
Dealul-Mare, De-la-TeT, i udata
de riul Luncavatul, de girla Firijba
§i de valle: UrsuluT, BarbuluI,
Runculur, Urzicel, Popii,
Leurder i Valea-Mare.
Pe teritoriul el* sunt surpáturile
: Trandafirul, malta, Stilpului,
Bájenla, li piscurile : Cu-
Piaträ, Seiului §i BolovanuluT.
In apropiere de comuna e
Dealul-CaramideT, unde, se zice,
a fost o cetate Daca. Se vad
chiar li azi caramizi pe aci.
Soseaua Horezulid, pe Valea-Luncavatultd,
incepind din
Calea-lui-Traian, de pe malui
Oltulul, inlesne§te comunicatia
intre com. Popeti i comunele:
Sirineasa, UrO, Cirstanqti, Otepni
§i Tirgul-Horezului.
Popesti, com. rur., jud. Vlwa,
pl. Cilni§tea, pe partea dreapta
a Argqului, din jos de Millale§ti,
la extremitatea pl4ei Cilni§tea
li la N.-E.-E. judetului
despre Ilfov, la i8 kil. de Bucure§ti,
la 45 kil. de Giurgia
64745, Mareta DiClionar Goograflo. Vol. Y
li la 18 kil. de Ghimpati, rqedinta
pl4e1.
Are o populatie de 796 locuitorT
; o biserica, cu hramul
Sf. Treime, deservita de 1 preot
i 1 dascal ; o coa1ä mixta, frecuentata
de 26 copiT ; 4 circiu
mT.
Se cultiva viea pe o intindere
de 23 hect.
Budgetul com. e la venituri
de 7060 leI i la cheltueli, de
7036 leT.
Popesti, sat, Cu 69 locuitorT, jud.
Arge§, pl. Gal4e§ti, facind parte
din com. rur. Cateasca-Popqti.
Popesti, sat, facind parte din com.
rur. Cocul-Popqti, jud. Argq,
pl. Pitqti. Are o populatie de
zoo locuitori, i o biserica, Cu
hramul Cuvioasa Paraschiva, deservitá
de 1 preot, 1 cintaret
1T I paracliser.
Popesti, sat, cu 59 familii; flcind
parte din com. rur. Gala-
§eti, jud. Argq, pl. Pitqti.
Popesti, sat, facind parte din
com. rur. Corbi-Mangureni, jud.
Argq, pl. Pitqti.
Popesti, sat, Cu 20 locuitorT, jud.
Argq, pl. Pitqti, facind parte
din com. rur. Poiana-LaculuI.
Popesti, sat, re§edinta com. rur.
Sapata-d.-s., jud. Argq, pl. Pitqti.
Are 190 locuitorT.
Popesti, sat, CU 200 locuitorT,
pendinte de com. rur. Samara,
jud. Argq, pl. Pite0.
Popesti, sat, fácind parte din
com. rur. Bleici, jud. Argm pl.
Pite§ti. Are o populatie de 84
familii ; o biserica, cu hramul
Cuvioasa Paraschiva, deservita
de un preot 11 un cintAret.
Popesti, ceitunaf, al com. Vintila-Voda,
jud. Buzau, alipit de
cat. Scheiu/.
Popesti, vechte numire a catunului
Mala, jud. Buzau, com.
Gherdseni.
Pope§ti, vechie numire a ceitunulut
Gropni, jud. Buzau, com.
Costqti.
Popesti, sub-divzzie a cd tunulul
Badeni, jud. Buzau, com. Breaza.
Popesti, sat, in jud. Ialomita, pl.
Ialomita-Balta, pendinte de com.
Cosimbqti. E situat pe malul
drept al riultd Ialomita, sub
coasta BaraganuluT, spre V. i
aproape de satul Cosimbeqti.
Are o populatie de 48 familli ;
o biserica ; o moara cu aburi.
LocuitoriT poseda : 115 caT,
280 boT, atoo oT i 50 rimatori.
Popesti, sat, jud. Ia0, pl. Cirligatuna,
com. Popqti, situat pe
un pod4 intins. E format din
doua catune : Popeti i Radeni,
facind un singur trup, cu o populatie
de 196 familii, saii 676
suflete.
Este rqedinta comuneT. Are
doua biserici, una de lemn foarte
vechie, §i cea-l'alta de zid, facial.
la 1814, deservite de 1
preot, 1 cintaret i 1 eclesiarh ;
o §coala, infiintata in 1865, frecuentata
de 42 elevi ; o moara
de apa i casete proprietatii, zidire
mare *i frumoasa in stil
vechitl.
Vite : 559 vite marT cornute,
91 cal, woo of i 394 rimatori.
Popesti, sat, facind parte din
com. rur. Vasilati-Popeti, pl.
Negoe0i, jud. Ilfov, situat la
N.-V. de Vasilati, pe malul drept
al riulul Dimbovita, inconjurat
la S. de o frumoasa pldure.
7

POPETI'I 50 POPEM
Se intinde pe o supratata de
1095 hect., cu o populatie de
448 locuitorT.
D-I St. D. Greceanu are 850
hect. si locuitorif, 245 hect. Proprietarul
cultiva. 600 hect. (ioo
hect. sterpe si 150 padure). Locuitorii
cultiva tot pamintul.
Are o biserica, cu hramul SE
ImparatT, deservita de 1 preot
si 1 cintaret ; 1 masina de treerat
cu abur!; 1 pod statator.
Numarul vitelor marT e de
421 si al celor miel, de 572.
Comercial se face de 2 circiumarT.
Pope§ti, parte din com. rur. Capul-PisculuT,
jud. Muscel.
Pope§ti, sat, in jud. Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, com. aojalesti,
asezat pe podisele ce se
scoboara spre E. de dealul Balaurul,
la egald departare intre
satele Mastcatesti si C5.ciulesti.
Are o supratata. de 268 hect.,
cu o populatie de 117 suflete;
o bisericä, deservin de I preot
si I dascal.
Vite : 8o vite marl cornute,
5 caT, 200 oT si ro porcT.
Pope§ti, ceitun, pendinte de com.
Valea-Merilor, pl. Mijlocul, jud.
Olt, situat pe muchia dealuluT
sting al girleT Plapcea, cam in
centru, linga catunul Baboesti.
Are o populatie de 155 localtorT,
mg totT mosnenT ; o biserica,
ziolita la 1888, in local altela
vechT.
Pope§ti, cdtun, pendinte de com.
Valen!, pl. erbanesti, jud. Olt,
situat la S. de Valeni, pe malul
drept al Vede!. Are o popalatie
de 253 locuitori si o biserica,
zidita la 1824 si reparan
la 1885.
Pope§ti, sat, facind parte din
com. rur. Val-de-El, pl. Oltuld.-s.,
jud. Olt. Are o populatie
de 300 locuitorT si o biserica
foarte vechie, reparan la anul
1859.
Pope§ti, edtun. Vez! Osica, jud.
Olt.
Pope§ti, sat, facind parte din
com. rur. Podoleni-No!, pl. Podgoria,
jud. Prahova. Are o biseria.,
zidita de proprietarli mosnenT,
si refacuta la 1857, de N.
Steriade.
Pope§ti, sat, i resedinta com.
Cu acelasT nume, jud. R.-Sarat,
pl. Marginea-d.-j., asezat in partea
de N. a comuna', pe malul
drept al pirluluT Oreavul. Are
o intindere de 28 hect., ca o
populatie de 418 familiT, sal-1
1861 suflete, din care 380 contribuabilf
; 2 biseria si 2 coale.
Pope§ti, sat. Vez! Crapäturile,
jud. Suceava.
Pope§ti, sat, facind parte din
com. rur. Gaiceana, jud. Tecuciii,
situat la N. comuneT, pe
coasta dealului cu acelasi nume.
Are o intindere de 507 hect.,
cu o populatie de 125 locuitorT.
Satul dateaza de 200 de anT.
Pope§ti, sat, in jud. si pl. Tutova,
com. Tulesti. Are 230 locuitorT
si 67 case.
Pope§ti, sat, facind parte din
com. rur. Maciuca, pl. Cernad.-j.,
jud. Vilcea. E situat la
0/2 kil, de catunul Oveselul,
ande este resedinta comuna si
scoala.
Are o populatie de 545 locuitorT
si o biserica cu urmatoarea
inscriptie :
Aceasti biserici a fost de lemn, yi
In anul 1889 s'a arimat i In locul el
s'a recrädit alta de zid, sub epitropia
d-lor Diághicl laciuceanu, Marin Mi.
coa, Protesariii, etc.
Pope§ti, sat, facind parte din
com. rur. Cu acelasT nume, pl.
Cerna-d.-j., jud. Vilcea. Are o
populatie de 233 locuitorT si o
bisericl, fondata de locuitorT la
1872.
.
Pope§ti, sat, facind parte din
com. rur. cu acelasT nume, pl.
Cerna-d.-s., jud. Vilcea, situat
la N. comuneT, intre dealurile
Manailesti si Modoaia si udat de
riul Luncavatul si de Valea-UrziceT.
Are o populatie de 573 locuitorT;
2 bisericT, una numita
Silistea-VechTe, fondata la 1820
si cea-l'alta, numita Biserica-din-
Valea-Mare, cu o inscriptie foarte
vechie si reparan la 1849.
Pope§t1, sat, facind parte din
com. rur. Izvorul, pl. Oltetuld.-j.,
jud. Vilcea, cu o populatie
de 165 locuitorT.
Pope§ti, sat, Cu 265 locuitorT,
facind parte din com. rur. Gorunesti,
pl. Oltetul-d.-j., jud.
Vilcea.
Pope§ti, sat, facind parte din
com. rur. Zgubea, pl. Oltetuld.-s.,
jud. Vilcea.
Pope§ti, sat, facind parte din
com. rur. Crapaturile, pl. Cernad.-j.,
jud. Vilcea. Are o biserica,
care serva si locuitorilor
din cat. Tepesti.
La N. e udat de riul asa ;
lar la S. e inconjurat de dealurT
acoperite cu vil si pometurT.
Pope§ti, sat, in partea de S. a
com. Miclesti, pl. Crasna, jud.
Vasluiti. E forman din satele :

POPEM 51 P0PET1-13ÌCUL
Pppesti-RazesT i Popesti-Boerestf,
cel situat pe
coasta dealuluT Piscul-CorbuluT,
iar cel de al doilea sub poala
sudica a deal uluT Ursoaia. Se intinde
pe o suprafata de 1083
hect., din care 163 hect. p5.dure,
745 hect. loc de cultura',
fina, imas, ale proprietateT, iar
175 hect, ale locuitorilor.
Are o populatie de 72 familiT,
sati 333 suflete ; o biserica de
lemn, in satul Popesti-Boerestr,
facuta de loan Miclescu, vechiul
proprietar i deservita de 2 eclesiarhT
; 3 iazurT si o circiumd.
LocuitoriT posed5.: 30 plugurl
si 16 care cu boT, 4 plugurT si
2 carute cu cal; 160 vite mar1
cornute, 3 bivoll, 30 car, 444
ol, 7 capre, so rimaorT; 16
stupT cu albine.
Pope§ti, cdtun, tinind de satul Lipova-RazesT,
pl. Racova, jud.
Pope§±i, sati Trestenicul-Pope§ti,
cdtun, pendinte de com.
Trestenicul, pl. Marginea, jud.
Vlasca. Are o biserica, deservita
de i preot si z dascalT.
Pope§ti, aluna", In com. rur.
Baläcita, pl. Dumbrava, jud. Mehedinti.
Pope§ti, cdtun, in com. rur. Jegujani,
pl. Motrul-d.-s., jud. Mehedinti.
Pope§ti, cdtuna,r, in com. rur.
Baltanele, pl. Motrul-d.-s., jud.
Mehedinti.
Pope§ti, nzic cdtun, In com. rur.
Menti-din-Fata, pl. Motrul-d.-j.,
jud. Mehedinti.
Pope§ti, maña/a, in com. rur.
Susita, pl. Motrul-d.-j., jud. Mehedinti,
Pope§ti, maña/a, in com. rur.
S'asoma, pl. Dumbrava, jud.
Mehedinti.
Pope§ti, mahala, in com. rur.
Dragotesti, pl. Viilor, jud. Mehedinti.
Popeqti, maña/a, in com. rur.
Negomirul, pl. Viilor, jud. Mehedinti.
Pope§ti, mahala, in com. rur.
Sinesti, pl. Oltetul-d.-s., jud. Mehedinti.
Are o biserica, reparata
la 1850.
Pope§ti, fort, in jurul Bucurestilor,
jud. Ilfov, com. Vasilati-
Popesti.
Pope§ti, deal, in partea de E.
a com. Tanacul, pl. Crasna, jud.
Vasluiti. Are directia de la N.
spre S., din dreptul satulul Tanacul,
pana in valea Pirtanosi.
In partea de S. poarta numele
de Piscul-Ulucilor.
Pope§ti, mofie, in jud. Buzag,
com. Breaza, cat. B5deni. Are
280 hect., din care roo hect.
padure, restul araturl i vie,
proprietatea mosnenilor Popesti.
Pope§ti, sfoard de mofie, In jud.
Buzai, com. Vintilä-Vodg, cat.
Scheiul. Posedà lignita de o calitate
superioara. Are cam 75
hect.
Popeqti, ',filie, in jud. Iasi, pl.
arligatura, com. Popesti, pecare
se afla satele : Popesti, Doroscani,
Madirjac i Frumuselele.
Are o suprafata de 6814 hect.,
din care 1204 hect. proprietatea
locuitorilor, lar restul, pe care se
afla 2617 hect. padure, proprietatea
d-lur Alex. Mavrocordat.
Pope§ti, mofie nelocuita, in jud.
Roman, pl. Siretul-d.-j., in apropiere
de satul Cirligi.
Pope§ti, jud. VasluM, pl.
Crasna, com. Tanacul, proprietatea
razesilor din Tanacul ; se
afla intre moiìle Topul, Valea-
Seaca i Folesti.
Pope§ti, pîrFz, jud. Iasi, pl. Cirligatura,
com. Popesti. Se formeaza
din satul Popesti si se
varsa in iazul Dudaul.
Pope§ti-Bicul, com. rur., jud.
Ilfov, pl. Sabarul, situata futre
riurile Ilfovatul, Ciorogirla si
Dimbovita, la 22 kil. de Bucuresti,
compusa din satele Arcada,
Ghionoaia, Ileana, Jolla
si Popesti-Bicul, cu o populatie
de 1400 suflete, locuind in 318
case si 9 bordeie.
Se intinde pe o suprafata de
3904 hect. D-ni!: H. Fundateanu,
Gr. Cerchez, D. I. Apostolescu
si. V. I. Dan, ati 2928 hect.
locuitoriT, 976 hect. Proprietara'
cultiva. 1842 hect. (175 hect.
sterpe, 145 hect. izlaz, 5 hect.
vie, 861 hect. padure). Locuitoril'
cultiva 940 hect. (28 hect.
sterpe si 8 hect. izlaz).
Are 2 bisericT (la Joita si la
Popesti-Bicul) ; 2 scoale mixte;
z morT cu aborT ; i povarna ;
2 masinT de treerat ; i helesteti ;
6 podurT.
Vite : 129 cal si Tepe, i I armAsarT,
478 boT, 391 vacT si vile!,
22 taurT, 6 bivolf i bivolite,
812 o!, 19 capre i 132
porcT. Loc. posea : 129 plugua
: 122 cu bol i 7 ca ca!,
262 care si clrute : 222 cu bol
si 40 cu cal.
Budgetul com, e la venituri
de 6586 le! si la cheltuell, de
6488 le!.
In satul Arcuda, la 18 kit.
de Bucuresti, se afla instalatiunile
pentru captarea si filtrarea

POPE$TI-B1CUL 52 POPWI-MANXSTIREI
apeT DimboviteT, care serve$te
la alimentarea ora$uluT.
Comerciul se face de 14 circiumarT
si 3 hangil.
Pope§ti- Bicul (Pope§ti - -
Faca), sat, facind parte din com.
rur. cu acelasr nume, pl. Sabarul,
jud. Ilfov. E format din 2
trupurl: Popesti, la N. de Joita,
ltngáriul Ilfovatul, si Bicul, la
S.-E. de Joita, filtre riul Dimbovita
si Ciorogirla.
Se Intinde pe o suprafata de
1020 hect., cu o populatie de
285 locultorl.
D-1 V. L Dan are 891 hect.
si locuitoril, 129 hect. Proprietarul
cultiva 870 hect. (32 hect.
sterpe, 40 hect. izlaz, 4 hect.
vie $i. 45 hect. padure). Locuitoril
cultiva tot terenul.
Are o biserica, cu hramul
Adormirea, deservita de I preot
si i cintaret ; o scoalä mixta,
frecuentata de io copiT. Localul
s'a construit de d. V. L Dan.
In raionul satulul mal sunt :
2 podurT, I moara cu apa ; I
povarna. ; i helesteti.
Comerciul se face de z circiumarl
si r hangia.
Numarul vitelor marT e de
181 $1 al celor mid, de 188.
Pope§ti-Ciupagea, cdtun, pendinte
de com. Uesti-Golesti, jud.
Vlasca, p/. Neajlovul, situat pe
Valea-DrimbovniculuT.
Pope§ti-Conduratu, com. rur.,
jud. Ilfov, pl. Dimbovita, situata.
spre S.-E. de Bucureti, la 10
kil, de capitall. Ad se allá. ni$te
ruine vechT. La V. trece soseaua
judeteana Bucuresti-Oltenita. Sta
In legatura cu com. Leurdeni
prin o osea vecinala.
Se compune din 2 catune
Popestilt ominl 1 Popesti-PavlichenT,
locuite numai de Sirbi-
Catoli
Se intinde pe o suprafata de
2179 hect., cu o populatie de
810 suflete, locuind in 154 case.
D-niT: G. N. Alexandrescu,
G. Petre i O. Sutzu, aa 18w
hect. $i locuitorir, 378 hect. Proprietarif
cultiva 1650 hect. (95
hect. sterpe, 49 hect, izlaz si
7 hect. vie). LocuitoriT cultiva
332 hect. (2 hect. sterpe, 4 hect.
izlaz si 40 hect. vie).
Are 2 bisericY ; iscoala. mixta;
pod.
Vite : 57 cal si Tepe, 2o6 bol,
15 vacT si viteT, 7 bivolite, 1200
01, 20 ea' pre si 104 porcI.
Locuitorir posea : 85 plugurl
78 cu bol si 7 Cu cal; 85 care
$i carute : 78 cu bol si 7 cu cal.
Budgetul com. e la veniturT
de 3117 leT si la cheltuelY, de
3109 le.
Comerciul se exercita de 2
circiumarl si i hangig.
ImproprietaritY sunt 96 locuitorl
si netmproprietaritl mal
sunt 93.
Pope§ti - Drago mirelti, conz.
rur., jud. Ilfov, pl. Znagovul,
situata. la V. de Bucuresti, intre
riul Wovatul si padurea Riioasa,
la 20 kil. de Bucuresti.
Se compune din satele Dragomiresti
- din - Deal, Dragomiresti-
din-Vale, Guija, Popesti-
ManastireT, Sabareni, Popesti-
Manuc e Zurbaua.
Se intinde pe o suprafata de
5008 hect., cu o populatie de
2844 suflete, din care 586 contribuabilT,
locuind in 551 case.
ID-ni/ G. Dragomirescu, Br.
Davril, Statul, A. Fanutä si d-na
Ecaterina Odobescu ati 3398
hect. si locnitoril, 16ro hect.
ProprietariT cultiva 1735 hect.
(210 hect. sterpe, 542 hect. izlaz,
hect. vie si 910 hect. padure).
LocuitoriT cultiva. tot terenul (98
hect. ramin sterpe).
Are 4 biserid ; 2 coale mixte;
moard cu apa ; r masina de
treerat cu aburl $i 2 podurT.
LocuitoriT posea : 243 pluguri
: 2x6 cu bol si 27 cu cal;
410 care si carute : '327 cu bol
si 82 cu cal; 297 cal si Tepe,
872 bol, 560 VacT si vitef, 6
taurl, 15 bivoll, 107 bivolite,
5364 01, 125 capre si 348 rimatorr.
Improprietariti sunt 371 locuitorl
si neimproprietaritT mal
sunt 447.
Comerciul se face de 15 ctrciumarl.
Pope§ti-luI-Faca. VezT Popesti-
Bicul, sat, jud. Ilfow
Pope§ti-Manuc, sat, facind parte
din com. rur. Popesti-Dragomiresti,
pl. Znagovul, jud. Ilfov.
Se intinde pe o suprafata de
868 hect., cu o populatie de
957 locuitorT.
D-1 A. FAnuta are 733 hect.
si locuitoriT, 135 hect. Proprietarul
cultiva 404 hect. (20 hect.
sterpe, 8 hect. izlaz, i hect. vie
$i 300 hect. padure). Locuitoril
cultiva tot terenul, afara de 12
hect. carl rAmin sterpe.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Nicolae, deservita de i preot
$i I cintaret.
Comerciul se face de i drciumar.
Numarul vitelor marl e de
177 i al celor miel, de 792.
Pope§ti-MärastireI, sat, facind
parte din com. rur Popesti-Draomiresti,
pl. Znagovul, jud. Ilfov,
situat la S. de Sabareni,
pe malul sting al riuluT Ilfovatul.
Are, impreuna cu Sabareni,
1144 hect. si o populatie de
832 10 CII itorT.
StatuluT apartin 694 hect. $i
locuitorilor, 450 hect. Statu/ cultiva
prin arendasiT sal 250 hect.
(248 hect. izlaz si 196 hect. pa-

POPESTI-MELINEM 53 P0PE5T1-R0BE$TI
dure). LocuitoriT cultivA tot terenul,
afarl de 40 hect. carT
rAmin sterpe.
Are o masinA de treerat.
Comerciul se face de 2 circiumarT.
Pope§ti-Meline§ti, sat, pendinte
de com. rur. Melinesti, pl. Amaradia,
jud. Dolj, situat la 29
kil. N.-V. de Craiova si la 4
kil. N.-V. de Godeni. E format
din satele unite Popesti si Melinesti.
:Are o populatie de 53 familiT,
sart 269 suflete ; o scoall
mixtk frecuentatA de 26 copiT ;
un biuroti postal rural.
Ad e resedinta judecAtorier
de ocol a pl. Amaradia si a und
companiT din regimentul Dolj.
Prin cAtun trece soseaua judeteank
care leagl Craiova cu
Nordul judetuluT (CApreni). Alte
sosele vecinale si comunale
leagA cu Godeni, BodAesti si
Odoleni.
Mosia din Popesti fusese dAruitA
mAnAstireT Horezul de cAtre
pArintele egumen loan de la
Horezul, dupl cum se vede din
hrisovul luT Constantin Brincoveanu,
din anul 7219 (1711).
Pope§ti-Palanga, com. rur., in
jud. Teleorman, pl. TeleormanuluT,
pe partea stingA a riului
Teleorman. E formatA din 3 cAtune
: Popesti (resedinta), Palanga
si PurcAresti.
Limitele comuneT sunt : la E.,
Slobozia-TrAsnitul ; la V., comunele
Bucovul si Rica ; la N., comuna
Izvorul-d.-j., din judetul
Arges si la S., com. Tatarästi-d.-s.
Populatia cAtunelor este resfiratI
pe coastele vAel. TeleormanuluT
si ale %T'Ad BucovuluT,
formind diferite grupe carl mi
numirl osebite, cum este Catrinesti,
Briosti i altele.
Com. Popesti-Palanga e situatA
la 43 kil. de Rosiori, la
6z ki/. de Alexandria si la 92
kil. de resedinta judetuluT.
CAtunul Popesti e asezat pe
valea TeleormanuluT, pe partea
stingl a riuluT cu acelasT nume;
catunul PurcAresti, pe partea
stingA a vdeT Bucovului, iar cAtunul
Palanga, pe coasta dealuluT
din partea dreaptA a riuluT
Teleorman.
CAtunul PurcAresti se aflA la
4 kil, de cAtunul de resedintA
si Palanga, la 21/2 kil.
Pe teritoriul Popestilor sunt
lacurile : Lacul-PopiT, Lacul-dela-PalangA
i Lacul-de-sub-CoastA,
care vara adese-orl seack
Vijiitoarea sal:1 UrlA toarea, este
un pirlias care trece printr'o
vAlcea, la N. cAt. Popesti.
Are o populatie de 1318 suflete
; o scoalA mixtA, condusá
de un invAtAtor i frecuentatA
de 17 elevi; dota bisericf, una
in cAt. Popesti, deservitA de
preot si I cintAret, si cea-l'altA
in cAt. Palanga, deservità. de I
preot si 2 cintAretT.
Vite : 542 vite marT cornute,
157 caT, 1528 oT, 12 capre si
85 porcT.
Budgetul com. e la veniturT
de 2663 leT, 18 /Dad' si la cheltuelT,
de 2653 leT, 44 banT.
Drumurl : la N., calea judeteanA
Alexandria-Pitesti, care
o uneste cu com. Izvorul-d.-j.
din jud. Arges ; la S.-E., soseaua
judeteank care o uneste
Cu com. Slobozia-TrAsnitul, lar
la V., soseaua vecinalA, care o
uneste Cu com. Rica si Bucovul-Adunati.
Satul Popesti este format mal
de curind, lar Palanga se vede
mentionatI ata pe. la jumAtatea
secoluluT al XVIII-lea, cit si in
«Istoria, luT Dionisie Fotino.
Pope§ti-Pavlichenil sat, fAcind
parte din com. rur. Popesti Conduratu,
pl. Dimbovita, jud. Ilfov.
Se intinde pe o suprafatA de
906 hect., Cu o populatie de
714 locuitorl.
D-1 G. N. Alexandrescu are
601 hect. si locuitoriT, 305 hect.
Proprietarul cultivA 550 hect.
(46 hect. sterpe, 4 hect. izlaz
si i hect. vie). LocuitoriT cultivA.
261 hect. (4 hect. izlaz si
40 hect. vie).
Aci e resedinta primArier.
Are 2 biserid, una cu hramul
Adormirea, deservia de i preot
si cintAret si cea-l'alt1 catolicA ;
o scoall mixtá, frecuentatA de
39 copiT.
NumArul vite/or marr e de
157 si al celor miel, de 800.
Comerciul se face de 2 circiumarV
si i hangid.
Pope§ti - Petre§ti, sat, fAcind
parte din com. rur. Balotesti,
pl. Znagovul, jud. Ilfov. E format
din 2 trupurl Popesti
Petresti, situate spre S.-V. de
Preotesti, pe malul drept al VAeT-
CAlugArului. Are lacurT zmircoase.
Pe allturT trece calea nationalA
Bucuresti-Ploesti.
Se intinde pe o suprafatA de
620 hect., cu o populatie de
165 locuitorT.
D. Eugeniti StAtescu are 528
hect. si locuitorii, 92 hect. Proprietarul
cultivl 300 hect. (25
hect. izlaz si 200 hect. pAdure).
Are o biserick cu hramul Sf.
Nicolae, deservitA de I preot
si i cintAret ; j masinA de treerat
cu aburT ; i helesteti.
NumArul vitelor marf e de
138 si al celor micT, de 431.
Comerciul se face de 2 cit.ciumarT.
Pope§ti-Robe§ti, fost sat, jud.
Dolj, pl. Amaradia, com. ZAi
coiu,

POPETTI-ROMiNÌ 54 POPINA
Popesti-RornInI, sat, fAcind parte
din coro. rur. Pope$ti-Conduratu,
pl. Dimbovita, jud. Ilfov.
Se intinde pe o suprafatà de
1272 hect., cu o populatie de
96 locuitorl. D-niI G. Petre $1
O. Sutzu ají 1200 hect. Proprietarif
cultivA '100 hect. (49
hect. sterpe, 45 hect. izlaz $i
6 hect. vie). Locuitorif cultivA
tot terenul.
Are o bisericA, reparatA la
1890, deservitA de preotir din
com. Dude$ti.
NumArul vitelor marI e de 49
li al celor miel', de 524.
Comerciul se face de 20 circiumarl.
Popesti-Sf.-Ecaterina, M'Are
a statuluT, pendinte de com. Popesti,
pl. Znagovul, jud. Ilfov,
In intindere de 298 hect.
Popestilor (PIrlul-), fitrid, izvore$te
din satul Popesti, com.
Micle$ti, jud. Ilfov ; strAbate $esul
Brindu$eni $i se varsA in
Iazul-RaculuT.
PopestilOr (Pirlul-),ftbig, curge
de la S. spre N., pe teritoriul
com. Lipova, pl. Racova,
jud. Vasluiti. Se varsA in piriul
Lipova.
Popi-DiI. VezT Pochi-DiT.
Popil (Movila-), movild, ?njud.
Constanta, pl. Hirsova, pe teritoriul
com. rur. Ostrovul, pe
ultimele ramificatiunT vestice ale
dealuluI Ro$t, cu o inAltime
de 68 m., dominind prin inAltimea
sa : DunArea, la marginea
cAreia se aflä., Valea-MosuluI, valea
Dereana-Ro$t precum li $oseaua
judeteanA Ostrov-DAeni.
E situatI In partea N.-V. a p1A-
$eI $i cea S.-E. a comuna, la
2'/2 kil, mal spre S. de cAt.
Ostrovul.
PopiI (Muchia-), virf de munte,
in jud. $i pl. Prahova, com.
Breaza-d.-s., cdt. Gura-BeliI, In
partea de V. a $oseleI nationale
Ploe$ti-FrontierA.
PopiI (Piscul-), virf de deal,
jud. BacAti, pl. Siretul-d.-s., com.
Filipeni, care face parte din lantul
de ridicAturl ce desparte basinul
BerheciuluI de al RAcAtAuluI.
Popif (Plriul-), fitrig, jud. Botosani,
com. Brehue$6. Izvore$te
de la FintIna-luI-Axinte $i se
varsA 'in iazul VIAdeni, mo$1a
cu acela$1 nume.
Popii (Valea-), vechie numire
a ca'tunulla Vifork-a, -com. Gura-
AninoaseT, jud. BuzAti.
Popii (Valea-), vale, jud. Prahoya,
plaiul Teleajenul, com.
MAneciul-Ungureni; izvore$te de
sub virful Nebunilor-Marl ; curge
de la V. spre E. $i se varsA in
rlul Teleajenul, pe malul drept.
PopiI (Valea-), vale, in jud. Tu/cea,
pl. MIcin, pe teritoriul com.
rur. jijila. Se desface din poalele
N.-E. ale dealultd Aganim ;
se intinde spre N., avind o directiune
de la S. spre N; trece
pe lIngA movilele Nadoleanul $i
Mo$-Staicu, brAzdind partea de
N. a plA$eI $1 pe cea de S. a
comuneI, $i, dupA 3 kil., se deschide
in lacul hila, in partea
de S. a 14 lingA satul Jijila.
Popii (Valea-), vale, jud. Vilcea,
pl. Cerna-d.-s., com. Po.
epe$ti. Izvore$te din dealul Modoaia,
trece pe 11110 $coala comuneI
$i se vars1 in riul LuncavAtul.
Popilor (PIrlul-), pilla, in jud.
Vilcea, pl. Horezul., com. Recea.
Izvore$te dintre Poiana-PaltinuluI
$i Plopi$ul si curge spre
S., cdtre rtul Cerna.
Popina, insuld, in iezerul Razelm,
jud. Tulcea, situatA in partea
S.-E. a p15.$el Tulcea si cea de
V. a com. Sari-Ghiol, la I1/2
kil, departe de tArm ; are o circumferintA
de 3% kil. li o intindere
de 140 hect.; partea apusanà
e mlA$tinoasA, cea rAsAriteanA
e stIncoasA ; un virf
al eI, de 48 m., gol $1 pietros,
dominl ínsula $i o mare intindere
dimprejur.
Popina, doud insule, jud. Tulcea,
in bratul Chilia, la vArsarea luI in
mare, coprinse intre bratele secundare
Stari-Stambul li Zalivi-
Baba-Hasan, in partea esticA a
plAsei. Sulina $i a com. rur. Sfistofca.
Sunt despArtite printr'un
brat mal mic. Ail o intindere
de 450 hect., acoperite cu stuf
si presArate cu sAlciI $i rAchiti
(120 hect.).
Popina, lac, in jud. Ialomita, pl.
Ialomita-Balta, teritoriul com.
Bordu$ani, situat spre E. $i in
apropiere de movila Popina.
Popina, baltä, jud. Tulcea, in
partea de N. a plA$eI MAcin $i
cea de E. a com. rur. Pisica.
E forman. de DunAre $i comunicä
cu balta cea mare Crapia.
E inconjuratA cu stuf. Are o
intindere de 220 hect. Contine
pe$te in abundentä si al cAruT
venit apartine statuluI.
Popina, movilä, in insula Balta,
pl. Ialomita-Balta, jud. Ialomita,
pe teritoriul com. Bordu$ani.
Are o inAltime de 20 m. Se
gAse$te inteinsa, $i risipite imprejurui
ef, bucAtI groase de
vase, nearse in foc,

POPINA-ASCUNSA. 55 POPRICANI
Popina-Ascunsfi, movild, jud.
Tulcea, in mijlocul stufuluT, la
S. de balta Crapia, in partea
N.-V. a plaseT Isaccea si a comuneT
Luncavita, la hotarul plasilor
Isaccea i Macin. E stincoasa.
Are 6 m., domintnd gira
Ciulinetul i drumul comunal
Luncavita
Popina-Mare, insuld stincoasa,
in jud. Tulcea, balta Popina,
in partea de N. a plAser Macin
cea de E. a com. Pisica. Are
malurT ripoase, o circumferinta
de 900 m. si o intindere de 20
hect., cu un vid inalt de 26 m.
Popina-Mick movild, jud. Tulcea,
in partea de N. a piase!
Macin i cea de S. a com. Pisica,
pe grindul Pisica, linga
balta Popina. E stincoasa. Are
6 m. inaltime, dominind satul
Pisica, girla Ciulinetul si drumul
comunal PisicaLuncavita.
Popinei (Pädurea-), A/dure (60
hect.), de salde i richita, jud.
Tulcea, in partea de N. a piase
Macin i cea S.-E. a com. Pisida,
lingd balta Popina. E inconjurata
cu stuf.
Popinzäle§ti, com. rur., in S.-V.
plaseT Oltetul-Oltul-d.-s., jud.
Romanati. E formata din catunele
PopinzAlesti, Loloeti, (Bdbeni),
Buzducul i Ciupuria, cu
o populatie de 1162 locuitori.
E situata pe riul Tesluiul, la
18 kil. spre S. de Bals, si la
27 kil. spre N.-V. de Caracal.
Altitudinea niveluluT d'asupra
MAriT e de 180 m.
Are 3 bisericT, in fie-care catun
cite una, avind hramul Sf.
Nicolae ; o scoalä mixta, frecuentatA
de 50 copir ; 3 circiumf.
PopInzale§ti, mcindstire, Ruga
satul Cu acelasT nume, jud. Romanati.
Popinzale§ti (Vatra - Schitului-),
mofie a statuNi, Cu o p5.dure
de 396 pog., l'higa com.
Popinzdlesti, pl. Oltetul-Oltuld.-s.,
jud. Romanati.
Popinzale§ti-de-Jos, sub-divizie
a cdtunulul PopinzAlesti, pl. 01tetul-Oltul-d.-s.,
jud. Roman4.
Are o padure de 150 pog. Pe
aci se observd urme din BrazdaluT-Novac.
Popinzäle§ti-de-Sus, despdriire
a satului Popinzalesti, jud. Romanati.
Popoaia, vale fi pirifi, jud. Botosani
; curge prin valea Popoaia,
com. Movila-RuptS, si se varsa
pe stinga Baseulur. Are B.O numal
in timpurT ploioase.
Popoi,sail Aria-Popoi,
jud. Bacati, pl. MunteluT, com.
Brusturoasa, cu virful Poiana-
Arsa. Este punctul cel mal de
V. al judetuluT.
Poponeti (Balaurul), cdtun al
com. Bdesti, jud. Buzati, Cu 200
locuitorT si 45 case.
Poponeti (Balaurul), mofie, in
jud. Buzati, com. Baesti, cat.
Poponeti. Are 230 hect., divizate
intre maT multI proprietarT.
Poporita, deal, situat la V. com.
eripAnesti-d.-j., pl. erbanesti,
jud. Olt, intre valcelele TomoaceT
si PojoriteT. Capatul de E.
se termina linga Dorofeiu, In centrul
comuneT, si se numeste Baboesti,
dupA numele mahalaleT.
Pe el e situata biserica comuneI.
Poporita, vale, jud. Olt, pl. erbanesti,
com. erbanestid.-j., si-
tuata la S. dealuluT cu acelasT
nume, cu care merge paralel,
pana ce se varsa in Dorofeiu,
pe dreapta luT.
Popouti, jud. Botosani. VezT Popauti.
Popoveni, sat, jud. Dolj, pl. Ocolul,
com. Balta-Verde. Are o
populatie de 403 suflete ; o biserica,
fondata in 1854 de locuitorr,
si reedificatA in 1892, de
comuna.
Popoveni, deal, jud. Dolj, pl.
Ocolul, com. Balta-Verde, prin
care trece limita de N. catre
orasul Craiova.
Popoveni, mofe particularA, jud.
Dolj, pl. Ocolul, com. Balta-
Verde, apartinind cetelor de mosnenT
ce se gAsesc pe dinsa.
Popoveni, pcidure a statuluT, jud.
Dolj, pl. Ocolul, com. Balta-
Verde. E populata cu stejarT, artarT,
frasinT i cerT ; stejarul predomina.
Popoveni, îrî, jud. Dolj, pl.
Ocolul, com. Balta-Verde ; iese
din Balta-PopiT ; trece prin V.
satuluT Popoveni si se varsa pe
stinga riuluT Jiul. Are i pod
peste dinsul.
Popricani, sat, in partea de S.-
E. a com. Radiul-MitropolieT,
pl. Copoul, jud. Iasi, situat pe
podisul i valea dealuluT Popricani,
in partea dreaptA a riuluT
Jijia.
Este resedinta comunel. Are
o populatie de 103 familiT, sau
498 suflete ; o bisericA, deservita
de i preot i i cintAret.
Vite : 616 vite marT cornute,
57 ca!, 439 oz l 114 rimAtod.
Prin mijlocul satuluT trece soseaua
judeteana Iasi-Botosani,

POPRICAM PORCET1
si, de la V. spre E., Valul-luI-
Traian.
Popricani, deal, pe podisul caruja
e situat satul Cu acelasI
nume, jud. Iasi. Se Intinde de
la N., din satul Coarba, spre S.,
pana in sesul Prutuld, formind
culmea sesuld JijieI, pe partea
dreapta a Aula
Pe platoul acestuI deal avea
aseza.ta oastea tefan-VodaTom.
sa, in razboiul cu Constantin-
Voda, fiul luI Irimia-Movila, la
7120 (1612). (cLetop.», p. 262,
t. I.). Batalla s'a dat la Cornul-luI-Sas.
Dup6. anul 7157, a fost o lovire
tot aid, intre cazaciI luI
Timu i darabaniI lul Stefan-
Vodl, care domnea in locul luI
Vasile-Voda."-Lupu, socrul luI Timus.
DarabaniI ati fost
si putid aü scapat pana in padurea
din satul Ràdiul, aproape
de Popricani. (cLetop.v, p. 330,
t. I.). Ved Radiul-MitropolieI,
deal.
Popricani, plrîü, in jud. Iasi, pl.
Copoul, com. Radiul-Mitropolid.
Izvoreste de sub dealul Popricani,
curge spre N. si se varsa
in riul Jijia.
Popucci, riinukitele unid vechid
sat, jud. Constanta, situat in partea
meridionala apl. Mangalia
cea vestica a com. Cheragi, la
6 kil. spre S. de cat, de resedinta
Cheragi. E asezat pe valea
Popucci si e dominat de virfurile
Murzac-Tepe, la E. si Sinir-Tepe
(102 m.), la N.
Are o suprafata de 183 hect.,
din care I hect. ocupat de actuala
vatra a satuld si de gra.dinI,
cu o populatie de 14 suflete.
Drumul comunal Cadi-Chioi-
Hagilar trece prin partea de N.
a satuluI.
Popucci, alt nume al vdel Cheragi,
jud. Constanta. Vezi Cheragi.
Popusoc, cdtun, In satul Lipova-
Razesi, pl. Racova, jud.
Porcäretul. Ved Laposul, sat,
jud. Bacaii.
Porcàretul, sat, facind parte din
com. Corbasca, jud. Tecucia.
E asezat pe coasta dealuluIFrasinelul,
la 3 kil. spre S. de resedinta
comunel.
Are o populatie de 207 suflete,
TiganT (lingurarI), carI se
ocupa cu facerea lingurilor, covetilor,
etc.
In partea de V. a satuluI, din
locul numit Tabara, izvoreste
piriul Porcaretul, sub numele de
Neagota, lar In partea de E., se
afla un punct strategic, numit
Cetatuia.
Porcäretul, sat, in partea de E.
a com. Doagele, pl. Racova,
jud. Vasluiii, situat in fundul
vad cu acelasi nume i inconjurat
de 3 pArtI cu dealurl.
Se intinde pe o suprafata de
210 hect., din care 143 hect.
padure si 24 hect. cultivabile
ale proprietatd, iar 43 hect.
ale locuitorilor.
Are o populatie de 205 suflete
; o biserica, deservita de
preot; un schit, facut cam pe
la 1851, de Ieromonahul Natanail
Popescu, care dupg secularizare
a ramas ca biserica de
mir.
Pe sesul satuld sunt doud
movile marI, facute din timpurI
Porcäretul, munte, in jud. Mehedinti,
plaiul Closani, acoperit
Cu intinse pädurI de brad.
PorcAretul, pîrui, jud. Dolj, pl.
D-umbrava-d.-s., com. Carpenul ;
curge prin satul Geblesti, com.
Carpenul, si se varsa pe malul
sting al riuluI Dasnatuiul.
Porceana, vale, in partea de E.
a com. Hurduji, pl. Mijlocul,
jud. Fälciü, prin care curge piriul
cu acelasI nume, care, curgInd
alaturea cu dealul Berea,
se varsa In piriul Guzari.
Porceasca, mahala, in com. rur.
Plostina, pl. Motrul-d.-s., jud.
Mehedinti.
Porceni, cdtun i resedinta com.
Cartiul, plaiul Vulcan, jud. Gorj,
spre N., situat pe loc ves, pe
o suprafata de 376 hect., din
care 113 hect. arabile, 253 hect.
padure, IO hect. vie si livezI cu
prunI.
Are o populatie de 181 fasau
798 suflete, din care
148 contribuabili ; o biserica deservita
de i preot i I cintäret.
Locuitorir posea: 16 plugurI,
35 care cu bol, 2 carute
cu cal; 275 vite mal-1 cornute,
15 cal, 433 °I, 165 capre, 366
rimatori ; 20 stupI cu albine.
In Poeni sunt 4 puturl, 31
fintinI si I cismea.
Lingd catun se afll o ruina,
numita Cetatea.
Porceni, numire ved/lié a satului
Chioara, pl. Ialomita-Balta,
jud. Ialomita.
Porce§ti, com. rur., jud. Roman,
pl. Siretul-d.-j., spre S.-
V. de orasul Roman, la 16 kil.
de el si la 15 kil. de resedinta
plIseI, pe piriul Poarca, asezata
parte pe deal si parte pe vale.
Are o populatie de 438 fasan
1545 suflete, locuind
In 347 case ; 2 bisericI; o scoalä
mixta, frecuentaa in 1899-900
de 131 copiI.

PORCEM 57 PORCUL
Sunt 900 vite marl cornute.
Se cultiva viea. Se face comercirt
cu vite, la tirgurile anuale
de la 23 Aprilie si 26
Octombrie, precum si la cele
s5,ptaminale, care se fac in fiecare
Lunr.
Budgetul com. e la veniturr
de 3700 lei si la cheltuelr, de
3651 ler.
E legata cu orasul Roman
prin osea.
Porce§ti, sat, li resedinta com.
cu acelasr nume, jud. Roman,
pl. Siretul-d.-j., com. Porcesti.
Se compune din trel partI : Porcesti-Razesi,
la N.-V. ; Porcesti-
Catargiului, salí Rusi, la E.;
si Porcesti-Ungureni, la S. Vezr
Porcesti, com. rur.
Porce§ti, mahala, in jud. Mehedinti,
pl. Ocolul-d.-j., com.
rur. Gu tul.
Porcilor (Balta-), lac, in jud.
Tulcea, pl. Mäcin, pe teritoriul
com. urb. Macin, si pe al catunulur
sad Ghecetul ; e fo,t-mat
de o Orla ce pleaca din Dunare
si se termina in balta Jijiei
si e inconjurat de toate partile
cu stuf ; are o intindere de
90 hect. si convine peste.
Porcilor (Dealul-), deal, continuare
a muntilor Arnota si
Bulla, prelungindu-se pe toata
partea de E. a com. Costesti,
plaiul Horezul, jud. Vilcea, pe
sango. riulur Costesti, sub diferite
numirl : Dealul-Braianulur,
al-Lazarulur, al-Costestilor si Magura,
formind un singur lant,
ce se pierde in partea de S. a
com. Costesti.
Este semanat de o multime
de piscurr si brazdat de mal
multe val si válcele. Pe creasta
si pe poalele lur se afla multe
cimpir cu izlazurr pentru pasu-
natul vitelor, cu livea de fin,
ograzI de prunT si locurr arabile.
Vaile si valcelele sunt :
Valea-Bisericer, in cat. Petreni,
com. Costesti, care izvoreste
din poalele muntilor, din locul
numit Piciorul-Schitulur, curge
spre S.-V. si se varsä in riul
Costesti ; Volea-Siga, izvorind
din locul numit Scarisoara-Barbatestilor
si varsindu-se pe sango.
riulur Costesti ; Valea-Grämestilor,
care izvoreste din Dealul-Braianul,
curge spre V. si se varsa
pe stinga riulur Costesti ; Valceaua-Turder,
care izvoreste tot
din Dealul-Braianul, si se varsä
pe stinga riulur Costesti ; Valea-Seacd,
numita si Valea-Brdianula,
care izvoreste din Dealul-
Braianulur, curge spre V. si se
varsa pe stinga Aula Costesti;
valceaua Secáturile, care izvoreste
dintre Dealul-Braianula
la N., si Dealul-Lazarulur
la S., si se varsa pe sango.
Aula Costesti ; valcelele Fulgesti,
Popesti si Valea-cu-Fagr,
toate izvorind din Dealul-Lazarulur
si vdrsindu-se tot pe stinga
riulur Costesti ; Valea-Jidover,
care primeste in partea dreaptá
välcelele : Strimta, Valea-cu-Fintinele,
Valceaua-cu-Ripile, lar pe
stinga Valceaua-cu-Maracinr si
a-Dosulur, si care izvoreste din
dealul Jidova, curge spre V., si
se varsa pe stinga riulur Costesti ;
Valea-Blezeni, unja cu V5.1ceaua-
Boulur, care ia nastere din Piscul-Zaton
si se varsà tot pe
sango. riulur Costesti ; Valea-
Dealulur, a-Nisipulur si a-Sudosuld,
toate izvorind din Dealul-
Costestilor si varsindu-se pe sango.
riulur Costesti.
Cele mal multe din aceste val
si valcele curg numal dupa topirea
zapezer si in timpurr ploioase.
Piscurile dupa creasta acestur
sir de dealurr, plecind de la N.
spre S., sunt : Albina, Piciorul-
Calulur, Plaetul, Curaturile, Seclub,
Muchia-Feter-Nuculur, Plopisul,
Virful-Inalt, Tunda, Recurelele,
Magura, Virful-Cheir,
Virful-cu-Ograzile, Slemi, Lazuri,
Voiculta, Corn5.telul, Virful-Radulur,
Piscul-cu-Bordeele si Dosul.
Cimpiile de la poalele dealula
sunt : Seciul, Girlici, Sub-
Dos, Malurelul, Padesul, Alunisul,
Ograzile, Ponorul, Sub-
Mdgurr, Fleanca, Ocolul, Bogdan,
Glavoci, Fata-Mare, Z5.tonul,
La-Lunca, Sudosulur, Sub-
Lac si Livedea-Lungl.
Porci§eni-Raze§1, sat, in partea
de N. a com. Botesti, pl. Crasna,
jud. Falciti, in hotarul de
S.-E. al jud. Vasluiti, situat pe
coasta de E. a dealulur Dragalinul
si cea de V. a Dealulur-
Gugului, pe o suprafata de 550
hect.
Are o populatie de 73 familir,
saa 320 suflete, si o biserica.
Locuitorir sunt vechr razesi.
El mai posea o parte de mosie
pe o intindere de 375 hect.,
numita Mindresti, si care la un
loc cu mosia Porceni, formeaza
o suprafata. de 580 hect.
Porci§enilor (Dealul-). Vezr
Schitul, deal, com. Botesti, pl.
Crasna, jud. Falda.
Porcul, deal, in jud. Gorj, plaiul
Novaci, com. Polovragi, situat
in partea sting5; a riulur 01tetul.
Porcul, lac, jud. Braila, situat in
ostrovul Bregoloiul, la N. de
iezerul Lunguletul.
Porcul, japfe, la E. de com. Tichilesti,
jud. Braila ; pleaca din
japsa Frunza, curge spre V,,
paralel cu privalul Dimuleasa,
64 745, Afarolo Inclonar Goograjle. Vol. V 8

PORCUL 58 PORFIRA
comunicind cu iezerele : Barganul,
Cociul i Zeciul.
Porcul, prival, jud. Braila, la E.
com. Stancuta, Ruga Dunarea-
Vechre; unete privalul Plamina
cu iezerul Purceaua.
Porcul,pirig, jud. Olt, uda com.
Cireavovul de la N. la S., face
mal multe zigzagurr, se impreuna
cu piraiele Cirea§ovul §i
Barbul i se varsa in riul Oltul,
tot in raionul cora. Cireavivul.
Porculoi, puna trigonometric,
de rangul situat in pl. Sulina,
jud. Tulcea, com. Cara-
Orman, in partea de E. a com.
§i de S.-E. a pla§er, linga lacul
Porculoi. Are 2.6 m., dominind
lacurile Porculoi, Porcul i Stuful,
pe o mare intindere.
Porculoi, lac, in jud. Tulcea,
pl. Sulina, pe teritoriul com.
rur. Cara-Orman, situat in partea
de S.-E. a pla§eI §i cea de
E. a comuna; este format de
Girla-lmputitä cu care comunica
prin o gira; are o forma triunghiulara;
inconjurat de toate
partile cu stuf; contine putin
pe§te ; are o intindere de 40
hectare.
Porcului (Balta-), lac, in partea
de E. a comuna Cara-Orman
i in cea de S.-E. a pla$eI
Sulina, jud. Tulcea, ltngà lacul
Porculoi, de care e format
cu care comunica. prin doua
girlite ; e inconjurat de toate
partile cu stuf; are 20 hect.
contine putin pe§te.
Porcului (Coltul-), munte, in
jud. R.-Sarat, pl. Ora§ulta, com.
Andre4, spre N. de comuna;
este acoperit cu padurr.
Porcului (Dealul-), deal, for-
mat de valea cu acela0' nume,
incepind de pe teritoriul com.
Berqti, jud. Covurluia, in dreptul
T.-Bere§ti, i terminindu-se
aproape de Balinte§ti, la punctul
Bran4tea.
Porcului (Dealul-), ramificare
a dealulut Turia, in partea
despre E. a satulta Perieni,
com. Carniceni, pl. Turia, jud.
Ia0. Se intinde de la N. la S.
pAnd in satul Probota, unde
formeaza valea catre §esul
Porcului (Lacul-), lac, in jud.
Teleorman, situat in lunca DunareI
i format din vassaturile
el, in dreptul com. Cioara, in
fata insuld cu acela§I nume.
Porculul (Movila-), movild, in
jud. Constanta, pl. Hiuova, pe
teritoriu/ com. Ostrovul, situata
In partea de N.-V. a pla§eI
cea de N. a com., intre doua
vE: Valea-Haga §i Valea-Ulmilor
i pe culmea dealulta Coium-Punar,
avind 56 m. inaltime.
PorculuI (Ostrovul-), insuld,
In Dunare, in dreptul com.
Cioara, jud. Teleorman. Are pe
&lisa zavola de salcie i plop.
Porcului (Piriul-), pirig, izvorqte
din padurea Hinte0, jud.
Dorohoia, despartind
Hinteti i Fete§ti de mo§ia Grigore§ti,
§i se varsa in piriul Fete§ti,
mo§ia Grigoreti, com. CAline§ti,
jud. Boto§ani.
Porcului (PIrlul-), pida, jud.
Suceava, ce formeaza hotar intre
moii1e Liteni §1. Sili§tea;
trece pe lingd satul Balta-Porculul
i ajungind in localitatea
Zeilicul, la numele de
Zeilic, formeazd balta Ramd§ita,
pe §esul Suceve, *i se varsa
printr'un canal in riul Suceava.
Are de tributar din stinga pe
Pirlitura.
Porcului (Poiana - ), poiand,
jud. Bacaa, pl. Trotwil, com.
Hirja, de la poalele munteluI
alaturea de poteca
ce duce la Balile-Slanic.
Porcului (Valea-), ceitun, al
com. Minzale§ti, jud. Buzaa, cu
20 locuitorI i 5 case.
Porculul (Valea-), M'Are, in
jud. Buzati, com. Minzale§ti,
proprietate mo§neneasca pe mo-
§ia Minzale§ti.
Porculul (Valea-), vale, in jud.
Buzan, com. Paltineni, cat. Nehoiul;
incepe din Lacul-Porculta
§i, strabatind strate feruginoase,
la o coloare alba, semAnind
cu laptele. Apa el se intrebuinteaza.,
amestecata cu fol
de diferite plante, pentru colorat.
Porcului (Valea-), vale, intre
comunele Bursucani §i Bere§ti,
jud. Covurluia.
Porcului (Valea-), vale, in jud.
Gorj, com. Polovragi, plaiul Novaci,
formata de dealul Porcul.
Porcului (VaIea-), vale, in jud.
Gorj, com. Poiana-Seciurile
pl. Amaradia. Ia na.5tere din
dealul Strimba.
Porculul (Virful-), pisc, al mun-
Olor Vrancei, in preajma com.
Paltinul, jud. Putna.
Porfira, ramurd de munit, ce
se detwaza. spre E., din grupa
Tarcaul, pe teritoriul com. Mastacanul,
pl. Bistrita, jud. Neamtu,
dind §I ea ramurI scurte

POROINA 59 PORTARI-DE-JOS
spre N. O. S. Catre extremitatea
despre E. se ramifica
In: Cuhnea -NechiduluT, a-Alunisulur,
Negulesti, Codrul-NeguluT,
a-DraganuluT. Este acoperita
cu padurl.
Poroina, sati Poroina - Micä,
sat, in jud. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-s.,
com. rur. Dedovita.
Poroina, sat, in jud. Mehedinti,
pl. Ocolul-d.-s., com. rur. Bistrita.
Poroina satt Dealul-PoroineI,
deal, peste care trece soseaua
nationald i calea ferata
ciorova - Bucuresti, jud. Mehedinti,
com. Poroina-Mare.
Poroina-Mare, com.rur. si sat, in
jud. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-j.,
la 32 kil. de ora$ul Turnul-Severin,
situata parte pe vale si
parte pe deal. Se margineste :
la E. cu com. Stignita si Iablanita
; la S., Cu com. Fintinele
- Negre; la V., cu com.
Broscari si la N., cu comunele
Izvoralul si Cacotul.
Satul formeazä comuna cu
catunele ipotea, Fintina-Mare
Novaci.
Are o populatie de 3000 locuitorT,
locuind in 436 case ; 4 bisericT,
deservite de 2 preql si 7
cintaretT ; o scoald mixta, conclusä
de i invatator si care a
fost frecuentata in 1899-9oo
de 88 copiT.
LocuitoriT posea : 90 plugurT,
lo carute Cu caT, 158 care
cu bol, i000 vite rnarT cornute,
58 caT, 6 bivolT, 790 rimatorT,
woo oT si 200 stupT de albine.
Budgetul com. e la veniturl
de 5196 leT, lar la cheltuelT, de
3216 leT.
Are o osea ce o pune in
comunicatie cu $oseaua BroscaruluT
spre Severin, precum
alte $osele comunale, care o
leaga cu comunele vecine.
Dealurl mal principale in comna.
sunt : Dealul - PoroineT,
Dealul- ipotea si DealuI - ZorileT.
Va! sunt : Valea - PoroineT,
Valea - OstreseveT i Valea-AlbuluT.
In Dealul Cioclovilor
se afla o gran:Jada de pamint
in inaltime ca de treT metri,
lar in circumferinta ca de 40
metri.
Pe dealurT, in partea despre
Izvoralul, se gasesc in pamInt
sagetT i cioburT de oale vechT
romane.
Poroina-MicA, sat, jud. Mehedinti,
com. rur. Dedovita. VezT
Poroina.
Poroinita, sat, in jud. Mehedinti,
pl. Blahnita, com. rur.
Vinjul-Mare. Pe aci trece Valul-luT-Traian.
Poroschia, com. rur., in jud. Teleorman,
pl. Marginea, pe Valea-VedeT,
la 4 kil. de orasul
Alexandria, spre S.-E.
Se invecineste la N.-V. cu
orasul Alexandria ; la E., cu
calea j u detean a Al exandria-Giurgin
; la V., cu Valea-VedeT $i
parte din Valea-NanovuluT ; la
S., cu com. Tiganesti.
In partea de E. a com. curge
riul Vedea, iar mal spre N.,
Valea-NanovuluT si cu Valea-
Doamner se unesc cu Valea-
VedeT i formeaza o singura vale.
Prin aceste vaT curge cite un
piriias care poarta numele
Suprafata com, este de 2030
hect., impreuna cu mosiile de
pe clima. Este $1 o 'Adore, numita
Paclurea-DoamneT, spre Valea-NanovuluT,
in tntindere de
IO hect. Solul este negru-vegetal
si fertil.
Are o populatie de 1438 lo-
cuitorT, din carl 246 contribuabilT
; o biserica, deservita. de 2
preotT $i r cintaret ; o $coala
mixta, conclusa de un invatator
i frecuentata de 23 elevT.
Vite : 686 vite marT cornute,
327 caT, 7 1:llagad, 1295 oT $1
117 p orcT.
Budgetul cora. e Ia veniturT
de 2333 lel si la cheltuelT, de
2294 ler.
Calca judeteana Alexandria-
Zimnicea, strabate prin centrul
comuneT si o pune in legatura
directa. la N. cu Alexandria, si
la S. cu com. TigAneti, spre
Zimnicea. Stradele din comuna
sunt mal toate soseluite si impietruite.
Aci se gasesc mal
multe stabilimente de comercia,
boiangerii si circiumr.
Poroschia, moiie particulara, in
jud. Teleorman, pl. Marginea.
Are pe &Asa si padure.
Portan, sat, in partea de V. a
com. Valea-Rea, pl. Mijlocul,
jud. Vasluia, situat pe coasta
dealuluT Olanesti, pe o suprafata
de 71 hect., din care 45
hect. padure.
Are o populatie de 109 suflete
si o biserica, facuta de locuitorT
la 1847.
LocuitoriT posea : 5 plugurT
$i io care cu bol, i plug $1
carota Cu cal ; 41 vite marT cornute,
50 oT, 8 cal $i 5 rimatorT.
Portari-de-Jos, sat, In partea
de S. a com. Zapodeni, pl. Mijlocul,
jud. Vasluia, situat pe
coasta de E. a dealuluT Chicerca.
Are o suprafata de 186 hect.,
Cu o populatie de 211 locuitorl.
Mo$ia se divide in dota partí;
cea mal mare este a razesilor
$i cea-l'alta a succesorilor def.
Mih. Antoniu.

PORTARI-DE-MIJLOC 60 PORTILE-DE-FIER
Mara din sat, in partea de
E., e situata biserica, facuta la
1804, Mala 20, de locuitoriT razesT
din Portari(Ciohodaresti)
deservitA de I preot si 2 eclesiarhT.
LocuitoriT posea.: 95 vite
marl cornute, 5 cal, 150 oT
50 rimAtorT.
In trupul razasiel Portarilor
s'a alipit si o portiune de pamint,
numità 015.nesti, in intindere
de 57 hect., care s'a cump5rat
de locuitorT de la stat.
(VezT OlAnesti).
Portari-de-Mijloc, sat, In partea
de E. a com. apodeni, pl.
Mijlocul, jud. Vasluiti, situat pe
coasta de E. a dealuluT Chicera,
pe o suprafata de 272
hect., cu o populatie de 370
locuitorT.
Vite : 195 vite marT cornute,
io cal, 250 oT si 8o rimAtorl.
Portäreasa, munte, in partea de
V. a com. Leresti, jud. Muscel.
Portäreasa (Chirul, Odaia-
Chirului"), rno,ie, nelocuità, jud,
Ilfov, pl. DImbovita, com. Tunari-Dimieni,
proprietatea d-luT
C. D. Vernescu. Are o intindere
de 62 hect., din care 15
hect. sterpe.
Portäreasa, pddure particularà,
jud. Dolj, pl. Jiul-d.-j., com. Grindeni.
Por-täreasa, pddure a statuluT,
in intindere de 2500 hect., apartintnd
de muntiT ManAstireT
ampulung, care fac parte din
com. Corbsori si Berevoesti,
plaiul Nucsoara, jud. Muscel.
Portäresti, sat, jud. Dolj, pl. Balta,
com. Giurgita, situat pe malul
sting al DesnatuiuluT, la 2
kil. de Giurgita-Curmatura, ca-
tunul de resedinta al comuneT.
Are o populatie de 287 locuitorl
si o biserica, fondata in
1827 de Pitarul Matheiii Constantin
Portarescu, si repasata
la 185o de Spiridon Constantin
Portarescu, avind urmatoarea
inscriptie :
Aceastä S-tä si Dumnezeiasei
cu hramul S-01' Voevozl, care intiiil
ail prefilcut-o d-nul Pitar Matheiii Pordirescu,
fäcind-o de lemn In paiente, de
clrämidä in 1827, In zilele DomnuluI
Grigore Ghica, de la care s'ají inceput
iarkI a fi In Principatele Romlne, printl
patrief, i In zilele iubitoruluY
de Dumneheri, P. S. S. Pärintele
Neofit Roman i fiind in stare proastä,
co ajutorul lui Dumnezeil s'a prefäcut fu
annl x850, de D. D. Spiridon Portärescu,
frate mal mi; care n'are mostenitorY
i pänä. In nol ali stat neatnul,
s'al mal acläogat hramul S-ta Troim, in
zilele Prea InälratuluI Nostru Domo Bar.
bu D. Stirbeiti-Voevod si al IubitoruluI
de Dumnezeil Episcopul nostru Calinic
Roman, sävtrsit In anul x851,
Mairi 28.
Pe ling5. sat trece linia ferat5.
Craiova-Calafat.
Comunicatia se face prin soseaua
judeteana Craiova-Bistretul,
care pune satul in legatura
la N. cu Ceratul si la S. cu
Giurgita-Cioromela.
Portäresti, cdtun, in jud. Neamtu,
pl. Bistrita, com. MastacAnul ; se
desparte de satul ovoaia pi-in
ptriul MAstacanoasa.
Portäresti, statie de dr.-d.-f.,jud.
Dolj, pl. Balta, cat. Ceratul, pe
linia Craiova-Calafat, pusá in
circulatie la i Decembrie 1895.
Se aflà intre statiile Segarcea
(7,6 kil.) si Afumati (10,2 kil.).
Inaltim ea d'asupra niveluluT MäriT
e de 73'.26. Venitul acesteT
statiT pe anul 1896 a fost
de 2 2 I 2 f leT, 35 banY.
Portare§ti, sat, facind parte din
com. rur. Lalosul, pl. Oltetul
d.-j., jud. Vilcea. Are o populatie
de 312 locuitorT. Cade cam
In centrul comuneT uda riul
Oltetul la V. E situat la 2 kil.
de OS. Lalosul, unde e scoala.
Portdresti, mo)rieparticularl,jud.
Dolj, pl. Balta, com. Giurgita.
Are padure pe &usa.
Portäresti, pddure particularà,
jud. Dolj, pl. Balta, com. Giurgita,
in intindere de 122 hect.
E populata cu jugastri, ter,
plopT si frasinT i maT cu seama
s tej arT.
Portäresti-Dobriceni, Lalbsul
Gonita, pddurt particulare,
supuse regimuluT silvic, pendint1
de com. Lalosul, jud. Vilcea.
Portita, bral (prival), in insula
Balta, jud. Ialomita, pl. Talomita-Balta,
com. Fetesti.
Portita, punct trigonometric, de
rangul al 2-lea, in jud. Tulcea,
pl. Babadag, pe teritoriul com.
rur. Canli-Bugeac, asezat la 3
kil. mal spre S. de Gura-Portitef,
pe malul MariT, in partea
de E. a comuneT si a plaseT.
Portitel (Gura-), deschizdturd,
jud. Tulcea, prin care marele
basin lacustru-marin, format de
lacurile Razim, Zmeica, Golovita
i Sinoe, comunica cu Marea.
Aceasta limbA de pamint,
acoperita numaT cu 2,3 m. de
apa MariT, impiedica intrarea
corabillor de Mare in lacurile
de maT sus ; une-orT chiar opreste
Cu totul comunicarea si
lacurile devin izolate.
Portile - de - Fier, defila, intre
muntif Carpati si Balcani, jud.
Mehedinti, prin care Dunarea
croeste drumul la intrarea so

PORTILE-DE-FIER 61 POSADA
In Tara. De la Palanca-Noul,
ambele laturi ale fluviului sun t
inalte, formind defileur! ce se
%in unul dupa altul pe o lungime
de peste 120 kil, si unde
apele sale curg cu mare repeziciune
printre multele obstacole,
ce se afla in albia sa.
Aspectul acestor defileur! e inteadevar
maret. Apele DunareT
patrunzind in ele se angajeaza
ma! india in trecatoarea periculoas5.
a Grebenultd, numita si a
Porfilor luid de Fier saa Porfile
superioare ale Dundrei. Dificultatil
e n avigatiun e! provin dar
din stincile numeroase de sub
%DA, sal"' apärmnd cu coltif ascu-
Ut1 d'astipra apel, in cit a trebuit
lucrar! de rectificare constind
in canalurT adincr de 4 m.
pentru a permite circulatia vapoarelor
; trecind d'aci Dunarea
se largeste si formeaza. basinul
Milonovatz, unde ajunge a avea
o latime de 1400 m. i aci, prin
o intorsatura brusca, Dunarea
intra in gitul strimt al Cazanulu!,
care pare o uriasa taetura
facuta in stincä i unde
apele sunt inghemuite intre doul
inalte zidurf de serle! verticale.
Aci, adincimea e! e foarte mare,
asa ca in unele locur! ajunge pana
la 50 m., cu un nivel de 20 metri
maT jos ca acela al M.-Negre;
curentul ape! are lusa o putere
formidabill. Dupa esirea sa din
acest defilet, Dunarea infra in
renumitul defilell cunoscut sub
numele de Gherdapuri saa Porlile
mari de Fier. In acest defileti,
cu toate cä malurile sale sunt mal
putin marete si abrupte ca acelea
din stritntorile Cazanelor, totusT
din cauza nenumaratelor stincr si
vultorT, aceasta este cea maT
periculoasa regiune a fluyiuld.
Inca de la 1830, sub impulsia
contelu! Szechenyi, s'a facut
un plan complect pentru regularea
cursuluT Dunare!.
Tractatul de la Berlin, futre
altele, a pus indatorire monarhiel
Austro - Un gare a curati
albia Dunare! de periculoasele
stincT de la Portile-de-Frer, care
mare parte a anuluT ingreunad
atit de mult navigatia fluviulul.
In 1890 s'a adjudecat intreprinderea,
gratie initiativeT ministruluT
de comercia din Budapesta,
d. Baross. In Sept. 1890
prima stinca fu svirlita in aer,
In fata reprezentantilor oficial!
a! AustrieT, Ungariei si Serbie!.
Dupa o muncä de pase an!
si cu sacrifici! de zed de milioane
(aproape 45 mil. le!),
aceastä gigantica intreprindere
a fost dusa la bun sfirsit, si
ast-fel In Septembre 1896 s'a
inaugurat cu multa pompa deschiderea
acestul canal, de catre
Maiestatea Sa Imparatul Franz
Iosef, insotit fiind de M. S. Regele
Carol I.
Portile-de-Fier (Portile-de-Arama),
doud nzovile, In jud.
Buzar', com. Zilisteanca, situate
pe malul riulur Cilnaul, la extremitatea
de E. a podulur de
peste aceasta apl.
Porumbarele, mo,cie, in jud. Buzar',
com. Mizil, in intindere cam
de 200 hect., ma! toate arabile.
Porumbeilor (Lacul-), lac, in
jud. R.-Sarat, pl. Orasul, com.
Cotesti. Contine caracuda, ce se
consuma in comuna.
Porumbi§tea, sat, in jud. Constanta,
pl. Hirsoya, pe teritoriul
com. Eni-Sarai si Girlici.
Se margineste la E. cu dealul
Carapelit-Bair ; la N., cu dealul
Cisla-la-Tirca ; la V., cu Valeacu-Maracin!
si Dealul-Cilibiuld
si la S., cu Valea-Mezarlic si
Dealul-Balgiulul. E strabatuta
de drumurile comunale Girlici-
Carapelit si En i - Sarai - Rahman.
Porumbita, bisericd, in jtrd. Buzad,
com. Gura-SarateY, cat. Nenciulesti-Sarata,
situata pe un frumos
pisc acoperit de vi! si padure,
despre care se mentioneaza
inca din secolul al XVII lea.
India a fost construita de lemn
de Mateia al BulibasiT ; in anul
1833, a fost reedificata de Clucerul
Dimitrie sin Constantin
(Juga-Urs) si sosia sa Margareta.
Porumbul, deal, pe teritoriul satulu!
Ghermanesti, com. cu acelas!
nume, pl. Podoleni, jud.
Falciti, in partea de E.
Porumbul, deal, ramificare a
dealuluT Lohanul, care se intinde
pe teritoriul com. Iepureni,
pl. Prutul, jud. Falciù, in.
partea de E. a satuluT Iepureni.
Porumbul, gÊrld, jud. Dolj, pl.
Bailesti, com. Negoiul, prin care
balta Cotlova se scurge in balta
Renea.
Posada, sat, faclnd parte din
com. rur. Comarnicul, pl. Pelesul,
jud. Prahova, cu o populatie
de 207 locuitorl. E situat
la poalele muntelu! Ploriul si
coprins intre valle Prahover (V.),
Conciul (N.) si Floriul (S.).
Posada, trecdtoare, in Transilvania,
jud. Prahova.
Posada, loe izolat, la N. de
com. Chela, plaiul Cozia, jud.
Aci, mal tnainte, era trecere
peste monte catre Austto-
Ungaria.
Posada, munte, la E. de com.
Batrini, plaiul Teleajenul, jud.
Prahova. Pe timpul domnieT lu!
Alexandru- Ghica -Voda era a

l'OSADA 62 POSTA VARIA
doua controla vamall i re$editita
capitanulul de plAe$T.
Prin veacul al XVI-lea, p'aci
era drumul (o poteca ingusta
abia cit putea merge omul calare)
de la Timi$ la Comarnic.
Pe ad i se transportar) marfurile
din Bra$ov, pe caí, pana
la Cimpina, de unde se fricarcaa
in chervane.
Posada, (leal, cu piatra calcaroasa,
la N. de Rucarul, jud.
Muscel, asezat pe $oseaua care
merge la frontiera. De ad, riul
Dimbovita 1.$1 largeste albia,
strabkind basinul tertiar al
RucaruluT. Se sustine cA locul
satuluT Rucar a fost la Inceput
(inainte de 1600) pe lunca de
sub Posada, unde se vad si azI
niste ruine de case si de o bisericuta,
ce se numeste Biserica
Jidoveasca, pe ruinele careia s'a
ridicat biserica cretina. In ruinele
de sub Posada s'atí aflat
sagetT $i alte antichitatT dace,
romane i tatare.
Pose§ti, com. rur., jud. Prahova,
plaiul Teleajenul, situata pe ambele
malurT ale girleT Zeletinul,
Ja 43 kil. de capitala judetuluT
la 15 kil, de re$edinta plaseT.
MaT inainte de venirea Tatarilor,
com. Posesti se afla situata
maT spre N., In mijlocul
cimpieT Zeletinul, cu numele de
Sill$tea». Cu venirea Tatarilor,
locuitoril imprastiat, apoT,
revenind, s'ati stabilit pe locul
linde e azI com. Pose$ti, aducind
ad i $1 biserica ce construisera
din lemn.
Se compune din 3 alune :
Pose$ti, Bode$ti $1 Valea-PlopuluT.
Are o populatie de 2030 su.
flete, din care 337 contribuabilT,
locuind in 493 case ; 4 bisericT,
doul in Pose$ti, una cu hramul
Adormirea» $i cea-l'alta cu
hramul eSf. Voevod», a treia
in Bodesti, cu hramul Sf. Gheorghe
$i a patra In Valea-Plopulur,
cu hramul SI. VoevozT,
deservite de 4 preotr; o $coall
mixta, care a fost frecuentata.
in 1899-900 de 112 copif ;
2 morr de apa. Scoala exista
ad de la 1836.
LocuitoriT, pe litiga agricultura,
se mal ocupa. cu : dogaria,
rotaria, timplaria, ziddria, dulgheria
si cizmaria.
Parte din locuitorT sunt mosnenI
; 178 s'ad improprietarit
la 1864, pe mosia mosnenilor,
din care li s'al" dat 284 hect. El
posea: 40 caY, 30 Tepe, 843
bol i vad, 200 viteT, 340 porcT,
50 capre, 1500 oT ; 16z stupT.
Suprafata comund, cu izlaz,
finete, locurT arabile i padure,
este de 2350 hect.
In raionul comuneT sunt 2
izvoare de apa. minerali. Unul,
ce curge in mare abondenta,
izvorind din muntele Topilea,
contine pucioasa ; cel-l'alt, care
contine sane, izvore$te din muntisorulVermanarea.
Ambele sunt
In centrul comund.
Aci se fabrica anual pana la
2500 decal. tuica.
Comerciul se exercita In com.
de 8 circiumarT.
Veniturile si cheltuelile com.
se ridica la 2785.98 leT.
E brazdata prin centru de munti$oriT
: Merdeala, Topilea $i
ful-MTerleT, $1 spre N.-E., de Vermanarea,
Cretneni$ul $1Priporul,
unde se afla ridicat un punct
geodezic. In partea de N. a comuneT,
in mijlocul PoTeneT-ZeletinuluT,
este o movila numita
Piatra, facutd "spun batriniT
de Tatarl.
E udata de &Tele : Zeletinul,
StupineT, Valea-PlopuluT,
Valea - Mane$tilor $1 BaracieT,
care toate se varsa in girla Zeletinul.
Soseaua judeteana VAleni-Pose$ti
strabate comuna in lung,
inlesnind transportul spre com.
Tirlesti i Intreg plaiul BuzauluT,
al judetuluT BuzauluT.
Piscurl sunt: Cremeni$ul, spre
N.-E. $1 Calineasca spre S., ce
desparte com. Pose$ti de com.
Tirle$ti $i cat. Gogeasca. Pe
acestI munti$orI $i piscurl sunt
paqunT de vite.
Pose§ti sal, facind parte din
com. rur. Pose$ti, pl. Teleajenul,
jud. Prahova. Ad e re$edinta
comuneT.
Poslar, lac, in partea de V. a
pl. Sulina i a com. u. rb. Chilia-
Vechie, jud. Tulcea, format de
lacul Tihac; are 50 hect. intindere
$i contine pe$te.
Posrnocul, braf (priva°, In insula
Balta, pl. Ialomita-Balta,
pe teritoriul comunelor Socariciul
i Jegalia, din jud. Talomita.
Posobeasca, in jud. Buzatt,
com. Boziorul, cal. Posobe$ti
; are 150 hect. $1 face un
corp cu sforile Corneanul $i
Posobeqti, clitun, al com. Boziorul,
jud. Buzatí, CU 120 locultorT
$1. 30 case.
Postavari, sat, jud. Ilfov. Ved
Postovari.
Postäväria, loc izolat, spre N.
de apa Poclovali$tea, in catunul
Corbeanca, pl. ZnagovuluT,
jud. Ilfov. Acolo, spune legenda,
a fost in vechime un tirg ;
pe la anul 1830 inca exista o
casa ruinata rämasä din acel
ora$el, casa a$ezata pe coasta
dealuluT Pociovall$tea. Tot pe
coasta dealuluT de la Postavarie

POSTELNICUL 63 PWA
exista pe la anul 1830 un
cos mare ruinat, pe locul unde
se crede ca in vechime se fabrica
postavul, de unde si numirea
aceasta.
Biserica din acel loc exista
inca pana la 1830, irisa ruinata.
Se crede ea la 182i, in
timpul rdscoalel luI Tudor Vladimirescu
s'a ruinat de TurcI.
Lingä casete proprietate din
cat. Corbeanca exista chiar asta-zI
ruine, unde in vechime a0
fost case, din dreptul cariara se
spune cd era o subterana, care
mergea la o distanta cam de
8o metri pana la actuala biserica,
numita Capresti. Acea subterana
servea ca loe de aparare
In timpul invaziunilor turcestr.
Postelnicul, ciftun (tira), in jud.
Ialomita, pl. Ialomita-Balta, pendinte
de com. Poiana, situat
pe campul Baragan.
Postelnicuta, iaz, in jud. Botosani,
pl. . tefanesti, com. Brateni,
in intindere de 5 hect.,
in partea de E., pe mosia Negrescul.
Postovari (§tiubeiul - Clucerului,
Canela, Moara), sat,
facind parte din com. rur. tiubeiul-Orasti,
pl. Dimbovita, jud.
Ilfov, situat la N. de Ordsti.
Spre V. trece soseaua judelean
Bucuresti-Oltenita.
Se intinde pe o suprafatä. de
1381 hect., cu o populatie de
303 locuitorI.
D-na Elena Caramaliu are
1275 hect. si locuitorii, 106 hect.
Proprietarul cultivg. 1075 hect,
(75 sterpe, 125 padure). Locuitoril
cultiva. tot terenul.
Are o biserica, cu hramul
Sf. Gheorghet, deservita de
preot i i cintlret ; i helesteli.
Comerciul se face de 2 circiumarl.
Numarul vitelor marl e de
317 si al celor mid, de 676.
Po§irce§ti, atan, al com. Gura-
NiscovuluI, jud. Buzau, Cu 130
locuitori si 30 case.
Poqorcani, silige de sat, jud.
Bacan, pl. Trotusul, pe teritoriul
com. Caiutul.
Po§ta, catun, al com. Pietroasad.-s.,
jud. Buzati, cu 40 locuitorI
si 8 case.
Po§ta, cätun, al com. Zilisteanca,
jud. Buzati, CU 520 locuitorI si
. 94 case. Se alipeste de cat.
Haiman alele.
Polta, vechie numire a aitunulul
Haimanalele, jud. Buzati, com.
Zilisteanca.
Po§ta, vechie numire a atunuluf
Baltareti, jud. Buzall, com. Clondirul.
Po§ta (Cäldäru§a -Jugureni),
catun al com. Colibia, j'ud. Buzar',
cu 160 locuitorl si 31 case.
Are subdivizia Caldarusa.
Po§ta, sat, in jud. Ialomita, pl.
CimpuluI, pendinte de com. Barbulesti,
situat pe lunca dintre
riul Ialomita i piriul Sarata, si
la 3 kil. spre E. de satul Barbulesti.
Numirea aceasta s'a dat satuluI,
pentru-ca aicI era statie
de posta.
Are o populatiune de 45 fa-
Locuitora posea : 16 cal,
148 bol, 4 bivolI, 2 asinI, 94.
pord si 285 o!.
Prin acest sat trece soseaua
judeteana Bucuresti-Urziceni.
Po§ta (Prisiceni - Turnes -
culuI), sat, facind parte din
com. rur. Buda-Prisiceni, pl. Sabarul,
jud. Ilfov. Ad este un
pod pe vase peste riul Argesul.
lama, cand riul inghiata, comunicatia
se intrerupe si locui
toril ocolesc spre a trece pe la
Malul-Spart.
Se intinde pe -o suprafata. de
212 hect., Cu 0 populaVie de 99
locuitort.
D l N. Turnescu, proprietar,
are 200 hect., lar loctiltoril au
12 hect.
Numarul vitelor marT e de
57 si al celor miel, de 134.
Po§ta, sat, lacind parte din com.
rur. tiubelut-Ordsti, pl. Dim
bovita, jud. Ilfov, situat la N.-
E. de Orasti, pe tarmul drept
al riuluI Dimbovita, aproape de
unde Valea-Pasarea se varsa
in Dimbovita.
Se intinde pe o suprafatl de
433 hect., cu o populatie ae 65
locuitorI.
Academia Roming, mostenitoarea
Casel Otetelisanu, are
395 hect. si locuitorit, 38 hect.
Proprietara cultiva prin arendasil
sal 275 hect. (75 sterpe,
45 pa.dure). Locuitoril cultiva
tot terenul.
Numarul vitelor mar'. e de
103 si al celor miel, de 76.
Po§ta, sat, jud. Ilfov, pl. Negóe§ti.
Ved Negoesti-Posta.
Po§ta, sat, in ¡ud. It.-S6.rat, pl.
catunul com. Zgir
citi. Aci mai inainte era o
posa de cal, pe riul Oreavul,
la 500 m. spre S. de catunul
de resedinta.
Are o intindere de 200 hect.,
cu o populatie de 35 famIliT,
saa 209 suflete, din care 48
contribuabilT.
Po0a, sat, cu 93 locuitort, Mcind
parte din com. Gohorul, jud. 're-

POTTA 64 POTCOAVA
cucia, situat pe soseaua ce duce
din Tecucia la Birlad. Adi qra
mar inainte o statiune a trAsurilor
de posa ce plecaa din
Tecucia spre Birlad.
Po§ta, sat, cu 356 locuitorI, in
jud. Tulcea, pl. Isaccea, com.
Telita, situat in partea de E.
a plAseI si de S. - E. a comune,
pe ambele malurl ale
piriulul Telita, la 7 kil. spre
S.E. de resedintA.
Are o intindere de 1200 hect.,
din care 12 hect. vatra satulul,
186 hect. ale locuitorilor si restul
al Statulta.
Po§ta, fost sat, jud. Tecucia, pe
drumul ce merge din Tecucia
la Focsani. Aci era un conac
al drumetilor, inainte de a trece
Siretul.
Locuitorir acestui sat s'aa
mutat in satul Furceni.
Po§ta, suburbie, in partea de S.
a orasuluI Buzad, jud. Buzan,
pe locul unde era mal inainte
statiunea poste BuzAa.
Po§ta, Tosta stalie de pega, jud.
Suceava, in dreptul satulul Tatdrusi.
Po§ta, loc de pdyune, in jud. lincea,
com. Horezul, numit in vechime
TrAistari. Numele de posta
il are pentru a ad stationati
call postel mal inainte.
Po§ta, tnovild, situatA la N. de
com. Mihaia-Bravul, pl. Balta,
jud. BrAila, la 6-700 m. de
xesedinta comuna Ceva maI
la E. se afla mal' inainte a 5-a
statie a vechiulul drum Baila-
CAlArasi.
Po§ta (Alexandre§ti), mofie,
in jud. BuzAa, com. Pietroasad.-s.
; are 530 hect., din care
278 hect. pAdure, restul arlturA
si vil.
Po§ta-Elanului, sat, in centrul
com. MAllesti, pl. Mijlocul, jud.
Falda, situat pe valea piriuluI
Elanul si pe sesul ElanuluT, pe
o suprafatA de 2864 hect., si
Cu o populatie de 8o locuitorI.
Po§ta-Spinoasä, loc isolat, HITA
satul Spinoasa, com. Birlesti,
pl. Bahluiul, jud. Jai, unde in
vechime a fost statie postall.
Po§ta-Vechie, cdtun (tirlä), in
jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta,
face parte din com. Cosimbesti,
si este situat pe BArAganul, pe
mosia Popesti.
Po§ta-Vechie. Vezi Oracul, pl.
Znagovul, jud. Ilfov.
Po§ta-Vechie, loc.- izolat, jud.
Tecucia, intre Tecu chi si Ivesti, la
2 kil. spre S. de satul Barcea.
Aid stationaa trIsurile care plecaa
din Tecucia spre Galati,
inainte de construirea huid f erate
Tecucia-Galati.
Po§ta-Vechie, suburbie, a ora-
§ulur Birlad, jud. Birlad, situatA
In partea de S.-E. a orasulur.
Po§tea. Vez! Posta.
Po§tei (Dealul-), deal, jud. Iasi,
pl. Copoul, com. Movileni ; se
intinde la S.-V. de satul Rominesti.
Coasta sa de V. se lasA
pAnA in apa riuluI Bahluiul. La
poalele luI, in drumul Iasi-Botosani,
era in vechime statia
poste.
Po§teI (Dealul-), ramificare a
dealulut Norocelul, jud. Iasi, pl.
Bahluiul, com. Birlesti.
Po§tei (Dealul-), deal, in jud.
Iasi, pl. Stavnicul, com. Mogosesti.
Po§tei (Dealul-), deal, acoperit
cu vil, jud. Vasluia, pl. Funduri,
com. Valea-Satulur ; se intinde
pe la S. satuluI Grajdurile
.
Potingeni, sat, in partea de V.
a com. Movileni, pl. Copoul,
jud. Iasi, situat pe podisul dealultd
cu acelasi nume, pe o suprafatA
cam de 1538 hect.
Are o populatie de 391 locuitod
; o bisericA, ziditA din
piatrd la 1759, de un fost proprietar,
Toma Cozma.
Vite : 308 vite marI cornute,
34 cal; 747 or si 43 rlinAtorT.
Poi:triad, sat, in jud. Tutova, pl.
Simila, com. Sirbi.
Potcoava, com. rur., jud. Olt,
pl. Mijlocul, situatA pe gira
Plapcea, la 25 kil, de capitala
judetuluI si la 8 kil, de resedinta
plAse.
Se compune din 6 cAtune :
Potcoava (FAlcoeni), Broscari,
Mijlocul, Cirstesti, Mescinesti si
Trufinesti, Cu o populatie de
2131 locuitorl.
Teritoriul com, se intinde pe
o suprafatA de 3035 hect., din
care too hect. pAdure.
Are 4 biserid, deservite de
4 preotl ; o scoalA mixtl, frecuentaa
de 6o copa. *coala s'a
infiintat ad in 1867.
Locuitorif in maioritate sunt
mosnenr, si se ocupA cu plugarla
si pAstoria. El posedl :
150 caI, 52 'Tepe, 540 boI, 150
vad, 1200 oi, 25 capre si 400
pord.
ImproprietAritI dupa legea rurail
sunt 146 locuitorl, pe 503
hect., din proprietAtile d-lor Biscoveanu,
BAlsan, Tomescu, GAbunea,
Sorescu si Polihron.

POTCOAVA 65 POTIRNICHEASA
Comerciul se face de io circiumari.
Budgetur com. e la veniturl
de 5754 ler si la cheltuelT, de
4983 lei.
O osea vecina1á leaga com.
la N.-V. cu Baltati si la S.-E.,
cu Valea-Merilor, O alta retea
pune in comunicatie la N. cu
Bird l, prin Negreni, cu calea
nationala. Slatina-Virciorova, lar
Ja S.-V., cu com. Perieti.
Pe teritoriul comuneT Potcoava,
in partea de S., si pe
malul drept al girleT Plapcea,
care formeaza aci un deal mare,
situata gara Potcoava, prima
statie a caer ferate curesti-
Virciorova, de la Slatina spre
Pitesti. Dou5. dealurr, de o parte
si de alta a Oler, paralel cu
matca, traverseaza teritoriul el,
in partea de S., pe o distantä
de aproape 4 kil. Ele sunt acoperite
cu, semanaturr si /Mete.
La E. se margineste cu riul
Vedea i la V. cu piriul Negrisoara,
care o separa de com.
135.1tati. La N., se limiteazd cu
com. Birci.
Potcoava, stalie de dr.-d.-f., jud.
Olt, pl. Mijlocul, cat. Potcoava,
pe linia Pitesti-Slatina, pusa in
circulatie la 5 Ianuarie 1875.
Se afla t'Are statiile Corbul (12,3
kil.) i Slatina (21,3 kil.). Inaltimea
d'asupra nivelulur Marir
de 196'.21. Venitul acester
statir pe anul /896 a fost de
120715 ler, 18 batir.
Potcoava (FAIcoeni), cdtun,
pendinte de com. Potcoava, pl.
Mijlocul, jud. Olt, situat pe malul
sting al Orle Plapcea. E resedinta
comuna Are o populatie
de 369 locuitorr; o biserica,
fondata la 1875 de enoriasi
i deservita de un preot.
Potcoava, deal, pe teritoriul com
'64 745, Mareta Dicfionar Geogrdfic Voi Y
Plapcea, pl. Mijlocul, jud. Olt,
format de malul drept al Oler
Plapcea. Are directiunea V.-E.
si se intinde pe o distanta de
aproape 4 kil. Pe culmea luT se
afla. gara PoIcoava.
Potcoava, baltd, pe sesul Pru
tulur, linga. satul Probota, com.
Cirniceni, pl. Turia, jud. Iasi.
Potcoava, lac, in jud. Tulcea,
pl. Sulina, pe teritoriul com.
rur. Cara-Orman, situat in partea
centra1á a plaser si cea estia
a comuner si format de Lacta-
Rosu, cu care comunica prin o
; e inconjurat cc stuf si
contine peste.
Potcoava, mofie a statulur, pendinte
de manästirea Negoesti,
jud. Ilfov, care, impreuna cu
Luica-Mitreni a manästirer Mihala
-Voda ,se arendeaza Cu 55200
ler anual.
Potcoava-Mare, baltd, pe sesul
Jijier, jud. Falciii, pl. Podoleni,
com. ¡sala, formata din varsatura
Jijier.
Potcoava-Mick baltd, pe sesul
jud. Fälciti, pl. Podoleni,
com. Isaia.
Potcoavele, lac, in insula Balta,
pl. Ialomita-Balta, jud. Ialomita,
pe teritoriu/ comunelor Stelnica
si Fetesti.
Potecul, fost schit de calugarT,
in jud. Buzar', com. Niculesti,
cat. Merei, pe colina Potecul.
Poteiul, insuld i pichel de granild
pe Dunare, in dreptul satulur
cu acelasT nume, jud. Romanati.
Potelul, com. rur., in S.-V. pl.
Balta-Oltul-d.j., jud. Romanati,
fordttata. numar din satul cu acelas!
nume, situata pe soseaua
13echet Corabia, unde se observa
coline de nisipurT aduse
din spre Sadova (Dolj), la 23
kil. spre V. de Corabia i la 38
kil. spre S. de Caracal. Altitudinca
terenulur d'asupra nive
luhn Mara e de 62 m.
Are o populatie de 872 locuitorT
; o biserica, cu hramul
Adormirea Maicer Domnulur,
deservita de i preot si 2 dintaretT
; o scoala mixta, frecuentata
de 41 coph ; 5 circiumr.
Locuitorir posedd : 751 vite
marT, 2200 vite raid si 952 Amatorr.
Budgetul com. e la veniturT
de 4827 ler si la cheltueli, de
2306
Potelul, bala intins5., formata
de varsarea Dunarer. Se intinde
la E. de com. Ianca pana la oraselul
Corabia, ocupind coltul de
S.-V. al pl. Balta-Oltul-d.-j., jud.
Romanati. Are mar multe insule.
Contine foarte mult peste.
Potelul, cu balta ¡anca i Ho -
tarul, mofa ale statulur, in jud.
Romanati, cu o arena anuald
de 189000
Potelul (Mänästirea Bistrita),
pda'ure de 510 pog., pe proprietatea
Potelul, cu balta Ianca
si Hotarul, linga com. ¡anca, pl.
Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanati.
Potigraful, sat, facind parte din
com. rur. Gorgota, pl. Crivina,
jud. Prahova.
A fost statie de cal de posta
pe drumul Bucure.sti-Ploesti.
Potirnichea,cdtun facind
parte din com. rur. Tonea, jud.
Ialomita, pl. Borcea.
PotIrnicheasa, mofie, In jud.

POTIRNICHEgl 66 POTO CENT-DE-SUS
Buzáa, com. Zilisteanca? at.
Haimanalele. Are 67 'hect. arabile.
Face un corp cu Rinciogeasca,
de 115 hect., proprietate
in devIlmAsie a mosnenilor
PotirnichestI si RinclogI.
PotIrniche§ti, sub-divizie a celt.
Pirscovul, jud. Buzan, com. Pirscovul.
Potlogea, mofie, in jud. BuzAti,
com. Beceni, cAt. Ocea, proprietate
a mosnenilor Potlogea san*
Ghitor. Are 192 hect., din care
27 hect. padurea Ocea.
Potlogeni, sati Damuri, com.
rur., formatA numaI din satul cu
acelasi nume, la E. pl. Balta-01tul-d.-j.,
jud. Romanati, situatg.
ling5. Olt, filtre comunele Ci-
Iieni si Da-Mare, la 15 kil., spre
N.-E., de Corabia si la 32 kil.,
spre S.-E., de Caracal, pe soseaua
Izlaz-Stoenesti. Altitudinea
terenului d'asupra nivelului
Márii este de 65 m.
Are o populatie de 118 familii,
salí 863 suflete ; o biseria,
cu hramul SI. Nicolae (1863),
deservia de 1 preot si 2 cin-
M.O ; 2 circiumi.
Locuitorii posedg 756 vite
mal-Y cornute, 1940 vite mici si
374 porcr.
Budgetul com. e la venituri
de 2635 lei si la cheltueli, de
2570 Id.
Pe aci trecea vechiul drum
roman care, pe maluI Oltulta,
mergea de la Izlaz la Romula. In
spre V. de sat se vede o nalguea
mare, fAcutg din timpurI vechl.
Potlogeni- din - Deal, sat, jud.
Dinabovita, pl. Cobia, com. Pietroaia.
Potlogeni-din-Vale, sal, jud.
Dimbovita, pl. Cobia, com. Píetroaia.
Potlogi, maña/a, jud. Dolj, Pl.
Amaradia, com. AmAresti, satul
AmArIsti.
Potlogi-Rurall, com. rur., jud.
Dimbovita, pl. Bolintinul, situatA
pe eimpie, la 12 kil. spre
S. de Titu. In raionul. comuna
este un helesteti ; spre E., piriul
RAstoaca, peste care este un
pod si /a o ruja depArtare
spre V., riul Argesul.
Se compune din dou5. atune :
VIAsteni si Potlogi-Rurali, cu o
populatie de 2482 locuitori.
Are douà bisericI, una in
VlIsteni si cea-l'altg. in Potlogi-
Rurall ; o scoalI mixtg. ; o moarg
cu aburI.
Se invecineste la E. cu Rominesti
; la V., cu Argesul ; la
N., cu VAcAresti-de-RAstoaca ;
la N.-V., cu Crovul si la S., cu
GAiseni. De Rominesti si Vglaresti-de-Rástoaca
se desparte
prin piriul Rástoaca, iar de
cele-l'alte, pi-in cimpil si pAduri,
unindu-se cu toate pi-in sosele
comunale.
Potlogi-Urbani, com. urb., j ud.
Dimbovita, pl. Bolintinul, situatA
in mijlocul celei de sus,
pe cimpie si invecinindu-se mai
la toate punctele cardinale cu
cona. Potlogi -Rurali. Are 309
locuitorI, asezati pe trei strade:
Valea-Cojocarul, Visterescul si
MAcelarul, ocupindu-se cu comerciul
si industria.
In raionul comund se aflA
ruine din vechile palaturl ale
lui Constantin BrAncoveanu. Aci
se presupune a fi ruine din timpurile
Romanilor. Se crede de
asemeni a pe malul sting al
ArgesuluT, ar fi fost vestita cetate
romand Amurgium.
Potmeltul, sat, jud. Dolj, pl.
Jiul-d.-s., com. Milagita, cu o
populatie de 405 suflete, locuind
In 76 case si io bordee. Are o
bisericä si o circiumA.
PotmeItul, mofie particularl,
jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., com.
MihAita, apartinind d-nei Eufrosina
Sulioti, Are pldure pe &usa.
Potmeltul, peldure particularg.,
jud. Dolj, pl. pul-d.-s., com.
MihAita, in intindere de 179
hect. Apartine d-nei Eufrosina
Sulioti si e populatA cu ceri,
jugastri, frasini, ulmi si mal cu
seamg. emite.
Potoceanca, sat, fAcind parte
din com. rurall Bobesti-BAIAceanca,
pl. Dimbovita, jud. Ilfov,
situat la S.-E. de Glina-
Gherman, pe maluI drept al
riului Dâmbovita. Aproape de
toate pArtile e inconjurat de
dealuri.
Se intinde pe o suprafatA de
538 hect., cu o populatie de
122 locuitorr.
D-1 I. Paplica, proprietar, are
478 hect. si locuitorif, 6o hect.
Comerciul se face de 1 circiumar.
NumArul vitelor mar! e de
116 si al celor miel, de 170.
Potoceni-d.-j. (Greci-de-Buzail),
cdtun, al com. MAracineni,
jud. BuzAil, Cu 260 locuitod si
46 case.
Potoceni-d.-j., moiie, in jud.
Buzlá, com. MArAcineni, cAt..
Potoceni-d.-j.; are 380 hect.,
din care 340 hect. arabile, 22
hect. grAdini de zarzavat si 18
hect. criving.
Potoceni -de-Sus (Putintei),
cdtun, al com. MArAcineni, jud.
BuzAti, cu 210 locuitca 0. 44
case.
Potoceni-de-Sus, mofie, in jud.

POTOCr 67 POTUR
Buzdth com. MArdcineni, cdt.
Pototeni- d.-s. ; are 240 hect.,
ardturr, grddinI de zarzavat,
crivind si izlaz.
Potoci, sal, in. jud. Neamtu, com.
Buhalnita, pl. Piatra -Muntele,
situat In stinga riului Bistrita.
Are o populatie de 265 suflete
; 4 morT de apà.
Vite : 8 cal', 32 bol', 18 vad,
7 rimdtorf, 31 juncI si 862 oI.
Locuitorif se ocupd mai mult
cu plutdria.
Potoci, munte, situat filtre comunele
Buhalnita si Pingarat),
jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele
; formeazd o legAturd cu
ramura Pingdrati i Botosul,
cind parte din grupa muntilor
BistriteI-MoldoveI.
,Potoci, idure, in com. Buhalnita-Pingdrati,
pl. Piatra -Muntele,
jud. Neamtu. Are o intindere
de 1875 pog., coprinzipdu-de
i pddurea de pe mosia
PingardcioruluT.
Potoci-BistriteI, trup de pitdure,
in jud. Neamtu, com. Buhalnita,
pl. Piatra-Muntele, proprietatea
statuluI, care o arendeaa. cu
52L1 leI anual.
Potopelul, pîrîü, In jud. Gorj,
plaiul Novaci ; izvoreste din
Fintina-luI-Costache, la E. de
com. Prigoria si se varsd In
Cilnicul.
Potopinul, atun, situat In partea
de N. a com. Dobrosloveni,
pl. Ocolul, jud. Romanati, pe
soseaua nationald Corabia-Riul-
VaduluI, la 9 kil. de Caracal,
si in apropiere de gara Romula.
Altitudinea terenulur d'asupra
niveluld Mdrif este de
142 m.
Are A populatie de 70 fa-
sati 307 suflete; o bisericl,
Cu hramul Sf. Grigorie (1867),
deservitd de i preot si 2 entAretT.
Potopinul, moysie a statulur, in
jud. Romanati, pl. Ocolul, lirrgd
com. Dobrosloveni, Cu o
arena anuald de 3580 lel; are
o pAdure .de 598 pog., pendinte
de mAndstirea Bistrita.
Potopinul, vale, incepind spre
N.-V. de satul Potopinul, pe care
fi strdbate si terminind u - se in Valea-OltuluI,
jud. Romanati, com.
Bistrita.
Potopul, ßiriü, jud. Dimbovita,
izvoreste din dealnrile i pádurile
andesti ; curge
spre S., prin pl. Dimbovita, se
intoarce spre S.-E., prin plasa
Cobia ; trece in cursul sAti prin
raionul atunelor Greci, al com.
Botesti, Scheiul si Telesti, ale
com. Ludesti ; trece pe lingd
Ludeti, Hulubesti si Valea-Caselor
; apoT in pl. Cobia trece
pe lin ga comu n ele Val ea-Mare,
Gura-FoiI, Gäesti, Dragodana
si, mal la vale 'de ¡Dragodana,
cam lingd com. Cuparul se varsd
in &Tul Rästoaca. In cursul
primeste mal multI afluentl: Valea-ButoluluI,
Valea-Cobia i altiI.
Potoroiul, trup de tno,s.ie, In jud.
Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com.
Buhalnita, situat 11110 mosia
Buhalnita i Izvorul-Alb si Sec.
Potre§ul, mahala, fácind parte
din com. rur. Satioara, plaiul
Horezul, jud. Vilcea, situatd in
parte de V. a comuneI i udatd
de piriul Ciupa. Are o bisericd,
numit5. a Cociobilor, fondatd la
anul 1802 de vAtaful I. Ursanu
si Popa Radu.
Potrojani, vechte numire a sa-
tulut Ostroveni, jud. Dolj, pl.
Jiul-d.-j., com. Grindeni.
Potrojani, vechie nutnire a mafia
Grindeni, jud. Dolj, plasa
Jiul-d.-j., com. Grindeni.
Potrope§ti, sat, in partea de N.
E., a com. Tdcuta, pl. Mijlocul,
jud'. Vasluiu, asezat parte pe
valea CujbeI, iar parte pe deal,
strdbatut de piriul Cutigna.
Are o suprafatd de 240 hect.,
din care 74 hect. pddure i 89
hect. loc de culturd, finet, imas,
proprietatea statuluI si 77 hect.,
ale locuitorilor.
Are o populatie de 41 fam.,
sati 208 suflete ; o bisericd,
cut5. la 1804 de Maiorul Duca.
Satul si mosia sunt proprietatea
statuluI si a locuitorilor
improprietdritI dupd legea ruraid.
Locuitorif posea : io plugurr
si 24 care cu bol, 2 plugurI
cdrutä cu cal; 17 cal", Ioo
vite marT cornute, 34 oI, 2 capre,
7 rimAtorI ; 16 stupl cu
albine.
Potsolul, pIriü, izvoreste de pe
teritoriul satulur Poiana - d. - s.,
jud. Vasluiti, com. Girbesti, pl.
Funduri, i mal jos se varsd in
stinga piriulul acovAtul.
Potur, com. mur., asezatd in
partea de S. a judetuluI Tulcea
cea de E. a pldseT Istrul, pe
piriul Beidant.
Se mArgineste la N. cu com.
Ciamurli-d.-s. i Ciamurli-d.-j. ;
la V., cu com. Beidant ; la S,
Cu comunele Casap-Chioi si Cogelac
si la E., cu lacul Golovita.
Relieful soluluI tine de regiunea
dealurilor, printre carI distingem
: dealul Eniceri (147 m.),
Cara-Burun, la N.; dealul Movila-Mare
(116 m.), la S.; dealul
Maadem-Bair (104 m.), la E.,

POTUR 68 PRAHOVA (JUDET)
acoperite toate cu finete si semanatud
; dealul Haidan, la S.-
V., acoperit cu padure.
Movila mal insemnata e Hamamgi
(104 m.), la S.-V.
Apele carl udä comuna sunt :
piriul Slava-Rusa la N.; pirlul
Beidant, numit pe ad i Potur
san* Hagi-Avat, prin mijloc, trecind
prin cele doua catufie ale
comuna'; valea Dealului-Mare,
la S. O parte din lacul cel mare
Golovita se afla la E. comuna
Catunele cal-1 formeaza com.
sunt : Potur, resedintd, la V., pe
ambele malurl ale piriului Beidant;
Hamamgi, la E., pe malul
sting al piriului Potur sail Valea-Ciamurli.
Intinderea comunei e de 6800
hect., din mil 144 hect. vatra
satului, 4100 hect. ale locuitorilor,
2556 hect, ale statului.
Populatiunea, compusä mal
mult din BulgarI, este de 244
familii, sati 1246 suflete, din care
260 bärbati si 238 fema
Calitatea pätnintului este favorabill
agricultura
Locuitorif posea. 112 pluguri
; 3800 capete de vite.
Budgetul com. e la venituri
de 8200 leI si la cheltueli, de
7900
Drumurile care brazdeaza comuna
sunt : calea nationallTulcea-Constanta,
pe la E., pe lingl
Hamamgi ; cal comunale la Sari-
Mit, Casap-Chioi, Cogelac, Beidant
i Ciamurli.
Are 2 biserici : una in Potur,
cu hramul Sf. Apostoli i ceal'alta
in cat. Hamamgi, cu hramul
Acopera mintul-MaiciI-Domnului,
ambele facute de locuitori
in 1868 si 1872 i deservite
de 2 preatI si 3 cintareti; 2
scoale, cite una in fie-care catun,
frecuentate de 122 elevi.
Potur, sat, asezat In partea de
S. a judetului Tulcea si cea
centrará a plasei Istruld si a
com. Potur, al carel catun de
resed;ntä este, pe ambele maluti
ale pirtuld Beidant sati Potur.
Are o intindere de 112
hect.
Populatiunea e mal toata bulgareasca.
Acest sat a suferit mult de
la basbuzuciI T'atad in timpul
räzboiului de la 1877.
Are o biserica si o scoala.
Pe la E. trece drumul national
Tulcea-Constanta.
Potur, pfrig, In jud. Tulcea, pl.
Istrului, pe teritoriul comunelor
rurale Ciamurli-d.-s. i Potur.
Izvoreste sub numele de Valea:
SatuluI, din poalele de S.-E. ale
dealului Ciamurli; curge spre
S., in o directie de la N.-V. spre
S.-E., brdzdind partea de N. a
plaseI si a com. Potur si pe cea
de S. a com. Ciamurli ; trece
prin acest sat, si, dupa 9 kil.
de curs, se varsa in piriul Beidant,
pe stinga, haga satul Hamamgi
; malurile sunt inalte
ripoase.
Povernei (Valea-), välcea, in
jud. Musca, com. Contesti, pl.
Argeselul ; se varsa in riul Arges,
la S. de moara d-lui St.
Perieteanu-Buzati.
Pragul, colina, in jud. Buzar',
com. si cat. Monteorul, acoperita
de padure. Pe sub dinsa
trec tuburife ce duc pacura de
la sorginte in fabrica de la gara
Monteorul. Pe culmea sa sunt
niste ruine numite Cetatea.
Prahova, judel, care se margineste
la N. cu Transilvania, de
care se desparte prin culmile
muntilor Tatarul, Piatra-LapteluI,
1VIAgura - SiriuluI, Zanoaga,
Curul-Rosu, Chela, Bratocea, Babesul,
Bobul-Mare, Bobul-Mic,
Predelusul, Musita, Cldbucetul,
Predealul, Omul, Virful-cu-Dor,
Caraimanul, Piatra-Arsa, Furnica
Paduchiosul.
La V. se märgineste cu jucf.
Dimbovita, de care se desparte
prin sire de munti i dealurl
ale Carpatilor i riul Cricovul-
Dulce, si la S., cu pldsile Znagovul
i Mostistea, din jud. Ilfov,
de care se desparte prin riurile
Ialomita, Prahova i Cricovul-
Särat.
La E. se margineste cu plasile
Tohani, Sdrata i plaiul
Buzaului, din jud. Buzaul, printr%
linie ce pleaca de la S. spre
N.- V. si care merge pe la E.
de com. Adincafa, Pulga, Colceagul,
Fintinelele, Vadul-Sapat,
Calugareni, Tatarul, Chiojdeanca,
Salcia, Carbunesti,
Star-Chiojdul i pana la vaina
Buzelor.
Intinderea teritoriala a judetului
Prahova este de 487813
hectare.
Clima juarepelut, in partea
muntoasa, este aspra in timpul
ierna lar vara e temperata ; in
partea deluroasa i cimpeana,
lama nu e tocmaT aspra, desi e
bintnita de vinturi violente, lar
vara e calduroasa.
Ata la munte, cit si la cimp,
aerul este curat i sal-latos, afara
de unele locuri din partea de
S.-E., unde adesea bintue frigurile,
din cauza baltilor.
Geologia judepelza. Masivul
Bucegilor, cea mal insemnatl
catena de munti din judet, este
alcatuita din 3 grupe : grupa
secondara, grupa tediara
grupa quartenara.
In descrierea Carpatilor s'a
aratat diferitele culmi ce formeaza
malurile Prahovei, culmile
dela Piatra-Arsd, Furnica
Virful-cu-Dor. Sistemul cretaca-1
inferior ocupa culmea de
rasarit a masivului dela Busteni

'PRAHOVA (JUDET) 69 PRAFIOVA (TUDET)
si Izvoarele. Diferite conglomerate
numuIitice se observa la
culmea Babelor, Coltul ObirsieT
si Seaua-OmuluI. Tot masivul
Omulur si Bucegi nu sunt de
cit o imensa ridicatura calcará,
care se prezinta, ad in mase
etajate si In scarI uriase, aci
In platourI inalte, margiaite prin
OTO verticalT.
Sistemul jurasic este reprezintat
fu jud. Prahova prin toate
etajele sale, dar rar sunt toate
reunite la un loc. Rocele din
care se compun stratele sale
sunt calcare, cind compacte,
marmoreene albicioase sal:1' gal-
U.
Cretacicul superior : Cnomanianul,
Turonianul si Senonianul,
sunt foarte bine reprezintate
In acest judet si se caracteriseaza.
prin Orbitolina Concava,
Ptychodus latissimus, Inoceromus
labiatus, Micraster, Corangiunum,
Micraster Cortestudinarium,
Galerites albogalerus,
Belemnitella Mucronata si Ostrea
Vesicularis, fosile din cele
mal caracteristice ale acesteT
serii cretacice.
Tipul de S. al EocenuluT, ce
ocupa o larga banda, incepind
din Ispania si trecind prin Franta,
Elveia, Italia, Austro-Ungaria,
Turcia si Rominia de o parte,
Maroco, Algeria, Tunis, Tripoli,
etc., de alta parte, prezintá acelasI
caracter petrografic si paleontologic
in toata intinderea sa.
El a luat parte la marele ridicarI
ale muntilor, formind in judetul
Prahova virfurile Caraimanul
si Omul.
Miocenul este destul de bine
reprezintat in acest judet si este
insemnat prin marea cantitate
de sare gema, lignite, petrol si
ozocherita, pe lingA care trebue
sa mal adaogam existenta chihlibaruluT
si a suffuluI.
La finele epocel jurasice, in
urma miscareT de ridicare ce
s'a facut in Rominia si in toata
Europa, Insula-Mare esind si mal
mult din apele Madi', a tirit cu
sine parte din depozitele jurasice,
care, In urma, ne mal
acoperindu.se ati ramas ca niste
insule in sisturile lor cristaline:
Ast-fel de insule se gasesc si
in jud. Prahova, in masivele de
pe valea PrahoveI, de la Lespezi
pana la Sinaia si de la
Bratocea la frontiera TransilvanieI.
La finele epocel cretacice
s'a produs o noua. ridicare,
care a avut de efect scoaterea
stratelor cretatice de sub apele
MariI, atit in jud. Prahova, clt
si In alte judete din Rominia.
In diferite puncte ale Tare);
precum si la Pucheni, jud. Prahoya,
s'el gasa silexurI cioplite,
silexurT lustruite, cutite sati razuitoare
O alte obiecte de piatra
si de os, industrie a omuluT
quaternar.
Prin faptul ta la Bdicoiul, pl.
Filipesti, exista fintinT arzatoar.e,
numite de locuitorI fierbatori,
clocotisurl si focurl nestinse,
reiese el, in aceastá parte, sunt
ingropate substante cornbustibile,
ca : huila, lignitul si petroleul,
din carr, prin distilare naturala,
se degaje idrogenul protocarbonat
si l'ese in unele timpurT
ale anulur cu apa, producind
la esire un fel de fierbere
sail clocotire.
Plidurt. Din punctul de vedere
silvic, j. Prahova face parte
din circumscriptia IX-a si s'a
impartit in 4 ocoale : Valeni-de-
Munte, cu resedinta sefuluT de
ocol in Valeni ; Urlati, cu rese,
dinta in Ploesti ; Ploesti, cu resedinta
sefului de ocol in Ploesti,
si Sinaia, cu resedinta in
8inaia.
Mare parte din teritoriul judetuluI
Prahova e acoperit cu
padun.
Statul poseda in jud. Prahoya
108 padurr cu trupurile
lor, in intindere de 42521 hect.
(85042 pog.). Cele mal marr
padurr sunt : Tesila, Varbila
Pacaloaia, Moreni , Cocorasti ,
Mislea, Musita si Urjugoaia, Aricesti,
Carbunesti, Haimanalele,
Curul-Rosu, Tintea, Izvoarele,
etc.
Mo,siile statului. Statul posea
in jud. Prahova 46 mosiI,
Impreuna cu trupurile ce le
apartin si M'arä de cele vIndute
de vecI la locuitorI.
Masini si unelte agricole in j ud.
Prahova (1893) : 52 masinI de
semanat ; 33 de secerat si cosit
; 6o de treierat (cu aburT);
4 de treierat cu manej ; 115 de
vinturat ; 21 de batut porumb
(cu abur° ; 44 de batut porumb
(Cu manivela) ; 5034 plugurI de
lemn ; 4608 plugurT de fier ;
4983 scarificatoare ; 50 grape
de fier ; 13 tavalugurI; 80 mosoroitoare
de fier ; 4288 de lemn ;
27 greble ; 84 masinT de ales
sAminta ; 36 morí cu aburT; 51
cu al:A.; 2 cu vint.
Vite, dupa. statistica din Decembrie
1900:19901 cal, 108894
bol si bivolI, 191716 oT, 10982
capre, 79902 pord.
Locuitorir posea si 13293
stupI cu albine (190I).
Viticultura. Cu siguranta
nu se poate sti epoca de cind
a inceput plantarea viilor in
jud. Prahova. Date precise lipsesc
; se ctede irisa ca plantarea
dealurilor co vita dateaza de
i-400 ani.
Situatiunea viilor in jud. Prahoya
este in genere pe deal, o
mica parte, fiind pe va! si alta
si mal mica pe sesurr.
Vine, in cea mal mare parte
a dealurilor, sunt expuse spre
E. si S., afara de viile care se in
tind pe Valea-Teleajenulul si care
au expozitiunea spre V. In cite va

PRAHOVA (JUDET) 70 PRAHOVA (JUDET)
localitAtT sunt expuse in toate
directiunile.
Solul in genere este argilos,
argilo-varos, disos si pietros,
gasindu-se i fosile pe inaltimI.
Prasirea viteI se face prin
vitá moarta, prin butasl, prin
vita mustacita.
Datul viteI depinde de caldurile
prima-vera In regiunile
expuse spre N. inflorirea se face
mai firzitt.
StruguriI incep a se pirgui
pe la finele luneI luI Iulie. Maturitatea
lor se considera pe la
25 Septembrie.
Speciile de strugurI, ce se
cultiva In Prahova, sunt TImlioasa,
Timpuria, Gordinul, Basicata,
Draguiasca, Coarna, Tigvoasa,
Seina, Coarna - Neagra,
Negru Virtos si Negru - Moale.
Ape minerale. Judetul PrahoVa
e unul din cele maI bogate
ale l'arel din punctul de
vedere al apelor minerale.
NumaI pldsile Cricovul, Pele-
Prahova si Teleajenul num5r5.
peste 50 surse de ape minerale,
cea mal mare parte intrebuintate
de suferine, de si
nu la toate s'a fäcut analiza
apelor.
Comunele : Apostolache, Gornetul-Cuib
, Pacureti, Tatarul,
Udresti, Brebul, Breaza-d.-j.,Tîrsa,
Cornul, Poiana, Prahovitad.-j.,
Adunati, Ocina, Telega,
Predealul, Sinaia, Cimpina, S15.nicul,
Vilcanesti, i altele, poseda
bogate izvoare de apa mineralä,
continind : pucioasa, fier,
pacura, sare i iod,
Mal la toate aceste izvoare,
circulatia se poate face cu Inlesnire.
S'ají analizat numaI apele
de la Brebu (de rap. dr.
Davila),. cele de la Cornul (proprietatea
prineipulul N. G. Bibescu),
cele de la Predeal (proprietatea
M. S. Regelui si a Eforid
Spitalelor Civile din Bu-
curesti), cele de la Slanic, Cimpina
si Vilcanesti.
imptirfirea administrativa.
lnainte de 1865, jud. Prahova
se itnpartea in 7 circumscriptii,
adica : plasile Cimpul, Tirgsorul,
Filipesti, Cricovul, Podgoria
i plaiurile Teleajenul
Prahova.
La 1883, judetul a sufevit o
nouà impartire, iar dupl legea
pentru fixarea circumscriptiilor
administrative, promulgata
pusa In aplicare la i Noembrie
1892, jud. Prahova s'a impartit
in TO plasl : Cimpul, Cricovul,
Crivina, Filipesti, Tirgsorul,
Podgoria, Pelesul, Prahova, Teleajenul
i VArbilaul (v. a. n.).
AzI jud. Prahova este Impartit
In 5 plasT Cimpul-Tirgsor, Filipesti,
Prahova, Teleajenul
Podgoria.
Capitala ludetuld este orasul
Ploesti.
Budgetul judetuluI pe anul
1900-901 este acesta : Zeciml :
veniturI, leI 550588, bani 71,
cheltueli, leI 534520, banI 77;
Drumuif veniturI, leI 141568,
cheltuell, lel 136462.
cídl de camunicalie. Jud.
Prahova este strabätut de la
S. spre N.-V. in toata lungimea
luT, de calea ferata Bucuresti-Predeal,
care se opreste la
Orne Crivina, halta Prahovei,
Brazi, Ploesti, Buda, Bdicoiul,
Cimpina, Comarnicul, Va/ea-Larga,
Sinaia, Busteni, A zuga si
Predealul (frontiera).
Aceasta cale are in jud. Prahoya,
Incepind de la riul Jalomita
(S.) pana la Predeal (N.-V.),
o lun gime de II° kil.
O ramura secundara apuca
de la Buda, spre E., la Slanic,
oprindu-se la garile Plopeni siPolana
si avInd o lungime de 34 kil.
De la Cimpina spre E. este
o cale feratd, care merge pana
la ocnele de la Doftana.
De la Ploesti, spre E., este
calea ferata, ducind /a Buzad,
oprindu-se in jud. Prahova la
Odie Valea - Calugareasca si
Albesti i avind o lungime in
Prahova de 27 kil.
In total, teritoriul jud. Prahoya
are 175 kil, de caI ferate.
De la Ploesti la Predeal drumul
de fier merge tot urcind.
Aceasta statie seafla la 940 tu.
d'asupra statieI Bucuresti, sati
870 m. d'asupra statief Ploesti.
In acest traect, catea scoboara
putin la aropina în Valea-PrahoveI,
trecind aeest riti pentru
prima-oara, peste un pod lung de
259 m., intre Blicoiul si Cim-
*
Intre Cimpina i Comarnioul
calea trece Inca Prahova de 4
orI pe niste podurI de 114 m.,
109 m., 96 m., 45 ni., afara de
podul de la Gura-Belif (22 in.).
Intre Comarnicul si Sinaia
sunt doud tunelurr.
Catea mal traverseaza Prahoya
de 7 orl futre aceste doul
statiI pe niste podurr mai mult
saü mal putin lungl, precum
podul de peste Ostrov.
Intre Sinaia i Busteni, Prahoya
mal este inca. o data trecuta
de cale, care dup5. ce a strabatut
tunelul dintre Busteni
Azuga, precum si &lita Azuga,
ajunge la Predeal.
Pe Ruga catea feratd, tudetul
Prahova maI are urmatoarele
cal, bine ingrijite :
a) Calea nationald Ploesti-Bucuresti,
care trece prin comunele
Barcanesti, Brazi, Pucheni-
MarT, Poenari-RaleT si de ad i intra
In jud. Ilfov, pl. Znagovul.
Din aceasta cale, o ramur5.
pleaca din Ploeti, strAbate Valea-Prahover
si la va= Predeal
se uneste cu soseaua austriaca
la Brasov. Aceasta cale merge
pe Valea-Prahovel si strabate
comunele : Blicoiul, Banesti, Clm-

PRAHOVA OLTDED 71 PRAHOVA C1UDED
pina, Breaza, Comarnicul, Sinaia
i Predealul.
b) oseatia judeteana Ploesti-
Tirgovistea, care pleaca. dift Ploesti,
strabate. S. - V. judetulta
Prahova, trece prin comunele :
Tirgsorul - Noa, Dirmonesti
Margineni si infra. In jud. Dimbovita.
Soseaua judeteana. Ploesti-
Bratocea, care pleaca din Ploesti,
pe barierea Valeni, i ia
directia spre N., pe Valea-TeleajenuluT,
legind mal toate comunele
de pe aceasta vale, adica
Bucovul, Scaeni, Magurelele,
Valeni-de-Munte, Homoriciurile,
Izvoarele, Maneciul-Ungureni
si Paminteni, trece pe
linga manastirile Cheia si Susana
si ajunge la vaina Bratocea.
oseauajudeteanA Ploesti-
Calarasi, care pleacä din partea
de S.-E. a orapilia Ploesti, bariera
RifovuluT, trece pe litiga
-manastirea Ghighiul i comunele:
Rifovul, Buda-Palanga, Ciumati
si la riul Ialomita intra in
pl. Znagovul, jud. Ilfov.
oseaua nationala spre Mi.
zil, care strabate toata partea
de E. a judetuluT Prahova, trecind
pe la Bucov, Valea-Calugareasca,
Albesti, i prirt apropiere
de Tomsani si Inotesti
apor l'Ara in pl. Tohani din
jud. Buzaa.
Judetul Prahova, gratie pIetrisulur
ce se gaseste pe toate
valle sale, este bine soseluit,
In toate directiunile.
Din istoria drumurilor jud.
Prakova. Cu mult inainte de
1739, de la Timis, peste Predealul
si pana la Comarnicul, peste
OratiT si Posada, era o poteca
ingusta abia cit putea merge
omul calare.
Transporturile de marfurT se
faceati pe cal, pana la Cimpina,
unde se incarcati in chervane.
Expresiunile de un cal sala o
jumatate de cal, ce mal intilnim
i asta.-zI in comerciul de
brasovenie, ne reamintesc destul
de vici acele timpurT.
In ajunul razboiului turcoruso-austriac,
razboia incheiat
prin pacea de la 1730, Austria
trimise salahorT prin munti, pentru
facerea drumurilor, ca sa
poata trece ostile. i d'atund
dateaza drumul cel vechia pentru
carute.
La 1789, s'a reparat si indreptat
oare-cum acest drum,
construindu-se peste prapastiT
vagaune, puntI si poduri de
lemn, primitive ; cu toate acestea
comunicatiunea pe soseaua
aceasta, ce traverseazd munti
stincT uriase, era grea i periculoasa.
Drumul cel vechia urca de
la Timis drept la Predeal si
distanta ce se face asta-e cu
trgsura in 15-20 minute, se
facea p'atuncT in cite o jumatate
de zi si de multe orl
teo zi intreaga ; iar de la Predeal
incoace, drumul tinea albia
PrahoveT, pe alocurea /Ana de
bolovanT, pe alocurea ingusta
si primejdioasa.
Pi-in une/e /ocurT, la trecerea
peste ape, °amena construisera
podurT de lemn i pentru trecere
incasaa de la chirigir taxe.
oseaua actuala, una dintre
cele mal frumoase si poate una
dintre cele mal vechr din Tara,
s'a construit la anul 1846, pe
timpul domniel luT George Bibescu.
Lucrarile soseler
nale, precum si facerea podurilor,
aa fost conduse de inginerul
Ruset, asistat de inginerul
Delejanu.
Prin constructia acester sosele,
relatiunile Tare cu Brasovul
si Transilvania, luara mare
avint si aceasta mal cu osebire
de la 1854 incoace, de cind s'a
terminat soseaua austriaca Timi
s-Predeal.
De la bariera Brasovulia pana
Ja Predeal, chervane incarcate
Cu tot felui de marfurT se tineaa
lant.
Transportul de la Brasov pana
la Bucuresti dura de obiceia
cite zo de zile, dintre carl 7 io
trebuiaa pana sa scape chirigiT
de vaina, atit de mare era aglomeratia.
Transportul de persoan e, transportul
mesageriilor i scrisorilor
se acea pe timpul acela prin
diligente. BirjariT de la Ploesti
si de la Brasov eraa d'asemenea
zilnic la drum pe valea
Prahover.
De cind s'a deschis drumul
de fier, soseaua nationald e mal
putin umblata, dar In timpul
vereT, filtre Sinaia i Predealul,
intilnestr la tot pasul multime
de trasurT.
E locul sa mentionam aci despre
calea ferata ducind la Predeal.
Pe la jumatate lunel luT Iulie
1871, Maria Sa Carol I, Domnul
Rominilor, si cu Elizabeta
Doamna, vizitara Sinaia.
Aceasta vizita domneasca a
asigurat \raid Prahova un viitor
stralucit, pentru-ca frumusetea
cu care natura a inzestrat
aceste /ocurr pitoresti, decise
pe SuveraniT nostri a face
din Sinaia resedinta domneasca
de vara.
AcesteT imprejurarT fericite
se datoreste in prima linie constructia
caier ferate pe valea
PrahoveT, constructiune ce a inceput
la anul 1876 de o societate
engleza , si a fost 6
vreme impledicata din cauza
razboiuluT. La 1878 s'ad reluat
lucrarile acestel linir, de asta
data de societatea franceza Guilloux,
lar la 1879, linia s'a pus
In circulatie.

PRAFIOVA (jUDED 12 PRAIIOVA (JUIDET)
Primul tren de persoane intre
Predeal si Sinaia a circulat
In ziva de -f o Iunie 1879.
Inveyelmintul rural. In proiectul
al 2-lea din regulamentul
organic,, la art. 8 se prevedea
ca fie-care sat, pe litiga preot,
sa tina si un cintaret, cu plata
de 2 kile de bucate pe fie-care
an si cite doT leT de fi e-care
enorias catean, care sa Invete
carte pe copiiI satuld in cele
Sase lunT de iarna, raminind
cele de varä pentru munca clmpula
Marea vornicie din launtrul
chibzuind a pune in lucrare aceastä
dispozitiune a regulamentuluT,
a dat porunca catre
Ocirmuirea din Ploesti ca sa
lea masurile cuviincioase pentru
aceasta nota intocmire, Indatorindu-se
proprietariT mosiilor,
ca sa gäseasca case pentr
coale, sati a se clddi incapen
inteadins.
Eforia, cu hirtia No. 125 din
24 Ianuarie 1838, a invitat din
parte-T pe profesorul din Ploesti,
ca sa ingrijeasca a cauta tinerl
tarad, feciorl de popa i altiI,
carT sa primeasca a urma in
acea scoala din Ploesti cita-va
vreme ca O. se deprinda la invataturile
incepatoare si apol
sa fie datorr a Vine secará in
vre-un sat.
Primele scoale rurale in judetul
Prahova, infiintat prin
1839 si cu candidatl esitT din
scoala normala din Ploesti.
O luna. si jumatate a functionat
scoala normala din Ploesti
si candidatiT, ceT mal multI abia
stiind sa citeasca i prea putini
sa scrie, aü fost trimisT pe la
sate O. deschida ccoalele.
Eforia, pricepind nedestoinicia
multora din candidatl, cu hIrtia
No. 1120, serie profesoruld
din Ploesti : «Pe candidatir
pedestoinicl si neprimitorl de
inva.tatura, fie ea sunt ptea
trinT, fie ca aü mintea maT timpita,
sh-T depärteze cu totul din
numärul candidatilor, lar pe ceT
ce sunt mar slabI la Invgtatura
sa-T maT opreasca la scoala normala
spre deprindere, cita vreme
vor socoti de trebuinta»,
Cu chipul acesta, dupa 4 anT,
gasim ca functionail in judetul
Prahova (1842) un numar de
51 seca comunale, frec,lentate
de 72! copil, lar în 1845 numArul
lor atinge cifra de 180,
frecuentate de- 2227 copii. In
anul 1846, numarul scoalelor
scade la 169, inca numarul copiilor
creste la 2355.
Toate aceste scoale se intretinead
de stat si de comune.
AzT (1899-900) sunt in jud.
Prahova 169 scoale primare rurale
mixte i 4 scoale de catun,
Cu 129 invatatori si 91 invatatoare
si frecuentate regulat de
8691 copiT, din 13801 InscrisT,
numarul total al copiilor in vil-sta
de scoald fiind de 36906.
(In ce priveste invatamIntul urban,
vezi Ploesti-Sinaia).
Cultul. Judetul Prahova ti n e
de Eparhia Mitropolituld Primat.
Pentru conducerea trebilor
bisericestT, este in judet un
protoereti, care reprezinta pe
eparhiotul respectiv, ajutat de 6
sub-proto ereT.
Judetul e itnpartit in 163 parohir,
avind si 106 filiale, afara
de cele urbane. (Vez/. Ploesti).
Industria. Sunt anT
de cind industria in judetul Prahoya
a luat un mare avint. Sunt
fabrice de postav, sticlarie, ciment,
cascaval, salam, var negru,
var hidraulic, cherestea i bete
de chibriturT, la Azuga ; fabrice
de birtie, var i carien l de piatra,
la Busteni si Comarnic ; fabrice
de cherestea, var i cuie
de siria, la Sinara. Mare parte
din locuitoriT judetuld se a-
cupa. cn industria lemnelor de
constructie, a sindrIler, Acindurilor,
donitelor, doagelor, rogojinélor,
fringhielor de clnepl,
olarieT, etc.
Loc. din plasile TIrgsor, Crivina,
ampul, Cricovul, Podgoria
Filipesfi, se ocupa in deosebT
cu agricultura, viticultura, gil.dinaria,
facerea de cärute, fabricarea
vaselor de pamInt, varul,
rotaria, fabricarea caramidei,
fringhelaria, fabricarea rachiutd,
transportul lemnelor, tuiceT
si pacureT, fabricarea traistelor
din par de cal si plocadelor
de llna, lingurilor, copailor,
fuselor, etc.
Ce din partea de N., lipsitl
fiind de un teren proprill cultura*,
se ocupa in special cu
cresterea vitelort cu negotul de
lemnarie, cu fabricarea de brinzeturT,
transportul sArei, fabricarea
rachiului de cea maT bulla
calitate. Fiind in judet fabricT
de var negru, fabricT de pestav,
hirtie, carien l de platra
alte instalatiud industriale si comerciale,
loc. gasesc ocupatiunl,
care le aduc foloase, mal ales
acelora care se indeletnicesc cu
chirigeria.
Mal In toate comunele din N.
judetuluT, locuitoril sunt i dulgherT.
Ce/ care sl-aa format o
mecerle din dulgherie i timplarie,
lucreaza cu arta. diferite
lucrarl trebuincioase la o casa.
laca cite-va fabricl din jud.
Prahova, afara de cele din orasul
Ploesti, canora guvernul le-a acordat
avantagiele legel pentru
inctragiarea industriei nationale,
toate clotate cu masinT si instrumente
perfectionate.
Fabrica de hirtie de paTe, din
Scleni, a d-lur Ezra Penhas ; fabrica
de var hidraulic si ciment
a d-luT E. Erler, din Azuga
fabrica de var hidraulic i elment
din Comarnic a d-luT B.

PRAHOVA OUDED 73 PRAHOVA (JUDET)
Aldasaro ; fabrica de var hidraulíe
si ciment, din Breaza, a d-luT
Ernest Manod ; fabrica de ipsos,
din SlAnic, a fratilor Axerio;
fabrica de tesaturr de fina, din
Azuga, a d-lor Rhein si Scheeser
; fabrica de sticlarie, din Azuga,
a d-luI S. Griinfeld; fabrica
de cherestea, din Sinaia, a d-lor
Costinescu si Montesi ; fabrica
de var hidraulic, din Comarnic,
a d-luT H. Schorsch; fabrica de
pastä de lemn, pe mosia Cheia,
a d-luT Ezra Penhas ; fabrica de
impachetat si mucava, din Busteni,
a d-lor Schiel. (V. si Ploesti).
Comerciul judetuluf Prahova
este foarte intins si se face mal
ales cu Braila si Bucuresti.
Se face comercia cu vinuri,
porumb, grill, fasole, finte, cartoff,
mazare, rachiti, gaz, pdcura.,
spirt, lemnarie, var, olarie
si alte productiunr. Tirgurf am'ale
se fac : La-doua-CirciumI,
la Cimpina, si la Drajna, erg
mare de pieT de animale salbatice,
maT ales de vulpT si jderT.
Din punctul de vedere sanitar,
judetul Prahova se imparte
in 5 circumscriptiunT, cu un me
dic de fie-care, facind serviciul
in doua plasT.
Spitale sunt la Urlati, la VAleni,
la eimpina. (VezI si orasul
Ploesti).
Viimile. Judetul Prahova are
3 vamT, doua in munte, la hotarul
despre Transilvania : Bratccea
si Predeal si vaina orasuluT
Ploesti.
In secolul al XIX-lea, vaina
Tara era la Cimpina si, pe vremea
domnief luY Alexandru Ghica-Vocia,
vama a fost mutad.
de la Cimpina la Breaza si de
ad, in anul 1852, la Predeal,
unde e si astd-zi.
In 1860, veniturile tutulor vamilor,
impreuna cu Predelus,
se evaluail la suma de 771159
la vechl si 3 parale si chel-
64745. Nardo Dictionar Geografic. Fol. I
tuelile, la 67854 la vechl si 18
parale.
Populagunea jud. Prahova,
dupa ultima statisticl (Decembrie
/ 899) este de 304376 locuitorl
: 152737 barbatT si 151639
femeI; 63992 cap! de familie ;
295714 orto doxI, 569! catolicT
si protestantl, 70 mahometanT,
9 armenf, 499 mozaid, 35 de
alte religiunT.
In 1859, populatiunea jud.
Prahova era de 199314 loe.;
in 1884, de 241 I 84 loe. ; in
1889, de 257101 loc. ; in 1894,
de 278704 loc. -Cresterea populatiunef
in ultimif anf se datoreste
si avintuluf luat de com.
Sinaia si numeroaselor 'futreprinderf
industriale instalate pe
valea Prahova, care strabate
tot judetul de la N. la S.
Puterea judeatoreasa. In
¡ud. Prahova sunt 8 judecatorif
de ocoale, afana de cele doua
din orasul Ploesti, casi mal coprind
pe tina cirdunscriptiaPloesti
si comunele : Bucovul si
Berceni (pl. Cricovul), toatä pl.
nrgsorul, M'Ara de comunele
Manesti si Vladeni-Margineni si
toata pl. Crivina.
Cele 8 judecatorif sunt :
I. Sinaia, cu resedinta in Sinaia,
coprinzind plaiul Pelesul.
Cimpina, cu resedinta in
ampina, coprinzind plaiul Praho
va.
Filipesti, cu resedinta in
Filipesti, coprinzind pl. Filipesti
si comunele Manesti si Vladeni-
Margineni, din pl. Tirgsorul.
Slanicul, cu resedinta in
Slänic, coprinzind plaiul Val-bilaul.
Valeni-de-Munte, cu recedina
in com. VAleni-de-Munte,
coprinzind plaiul TeleajenuI.
Baltesti, ca resedinta in
com. Bältesti, coprinzind plasa
Podgoria.
Urlati, cu resedinta in con3.
Urlati, coprinzind pl. Cricovul,
ara comunele Cricovul si Berceni.
DrAganesti, ca resedinta
in Draganesti, coprinzind toata
pl. ampul.
Marca jud. Prahova este un
tap si o coarda de vita. Tapul
insemneaza ca. in acest jud., prin
muntf, se gasea odata mult vinat
salbatic: lar coarda de vita,
care inainte de desfiintareajud.
Saac (Sacueni) era marca acestul
jud., inseamna ca producea
vin mult si bun.
Din trecutuljudejulul.Intre
anir 1360I372 armata ardeleneasa
conclusa de Voevodul
Nicolae in contra luT Vladislav
Basarab, Domnul TareT - Rominestl,
intra in Tara pe la Predeal.
Voevodul Transilvania trecind
muntif, cu Sacuil, ajunse la
Ialomita.
Per, tru prima °ara atunci intilnim
in Istorie numirea de Predeal
; de aci incolo nu se maT
pomeneste multa vreme Mulle
de aceastA trecatoare; se face
irisa de mal multe De mentiune
de Timis si mal cu seama pe
la inceputul secoluluT al XVI-lea.
In acest mare interval, de
bullä seama ca, in desde lor
incursarT si vice-versa in Transilvania,
Turcif si Tatarii, Rominir
si Unguril vor fi trecut
Cu armatele lor pe la Predeal
si daca. nu putem pune inainte
date concrete este ca, manualele
de istorie nu precizeaza, ci
se multumesc de obiceiä a spune:
trecind Carpati, intrind in
Tara.
In anul 1548, pe riul Pi-ahoya
avu loc o mare batalle
singeroasa intre Mircea III tiranul,
fiul lul. Mihnea-cel-Ratl,
si boerif rominf s'evoltatf.
La 1596 1597, Mihaiti-Viteazul
a repurtat o stralucita viq-
10

PRAHGVA (JUDET) 74 PRAHOVA (JUDET)
torie In contra Tatarilor la Gherghita.
La .1600, Mihaiil e invins de
Poloni i MoldovenT In pAdurea
Bucovului si se retrage la Tirgsorul.
Dup.' moartea luT Mihaiti-Viteazul,
nascindu-se certuri marr
pentru domnia TareT-Rominestl,
boerif, impreund cu fratir BuzestY,
alesera Domn pe Radu
Serban Basarab.
Simion MovilA, cu Mari, PolonT
i Moldoveni, navdleste in
Tara. Batalla se dete in Gura-
TeleajenuluT, la satul Teisani
(16oz) i tinu trei zile. Ea fu
hotArita prin lupta de fata a
luT Stroe Buzescu cu un l'Atar
veatit prin vitejia 10 si care era
nepot al HanuluT tAtdresc (Gr.
G. Tocilescu).
La 1611, SasiT din Brasov,
strimtorat1 de principele Transilvaniei,
Gavril Batory si amenintatI
de pierzanie, cerurA ajutor
de la Domnul TdreT-Rominesti.
Radu Serban porneste din
Bucuresti fárd intirziere in capul
a m000 Rominl si 1300
caldreti PolonI, si, trecind pe la
Sinala, /ntre - Prahove, soseste
la Predeal in dimineata zileT de
9 Iulie i prinzind iscoadele luT
Batory, dupa un mar s fortat,
inca inainte de amia-zT, tAbari
la Curmatura, in fata Brasovula
In lupta de la Biserica-lui-
Bartolomey (BrasovuI - Vechiti),
Domnul TareT-RominestI cistigd
o victorie stralucitA. Batory scapa
cu fuga ; 80o0 mortí ramaserá
pe cimpul de }Ataje.
La anul 1716, vine ca Domn
al l'Arel, Nicolae Mavrocordat,
primul Domn fanariot.
In aceste vremurT de persecutiunT
cumplite, boeril TdreI
cAutaA sä scape cu fuga, si valea
PrahoveT eja neintrerupt
plina de boeri, fugind cu familile
si avutul lor.
De la riucuresti pana la Brasov,
era ztua l noaptea un lant
ara de sfirsit de fugan. Minia
fanarlotuluT si iataganului turcese
bagase fiorul In oase, si
fie-care se gindea cum id scape
mai de graba.. Pribegif, numaT
dupd ce treceati Oratiile si Posada,
prin tinuturile PrahoveT,
rasuflati tnai usor.
UniT poposiatl la Sinaia, alta
la Slonul-de-PiatrA, altii Intre-
Prahove sal la Predeal.
UniT mergeati direct pe drumul
Prahovei, alta de la Sinaia
o luati peste munti pe la Branul,
altif apucati pe valea Azuger
i multrsf autati drumul
sà treacd la Brasov, pe Valea-
JoiteT. AceastA stare de lucrurT
n'a tinut un an sati doi, ci pe
tot timpul domnieT Sanariotilor.
Masa de mild era intinsd ziva
noaptea pentru sArmanii ca-latori,
caff in tot ceasul nu lipseati,
zice un martor ocular, vorbind
de mandstirea Sinaia.
Era in ajunul razboiuluT filtre
Austria, Rusia si Turcia (1737),
rdzboiti incheiat prin pacea de
la Belgrad (1739) si in Muntenia
domnea Constantin Mavrocordat.
Dup. ce s'ají facut drumurl
prin muntI, Ducele de Lorena,
comandantul armatelor
austriace, trimise un corp de
armatd din Brasov, peste Timis-
Predeal, cu ordinul de a ocupa
Bucuresti, dar auzind cd Constantin-Vodd,
in capul a 20000
ienicerl, inainteazd spre capitala
AustrieT, se retraserA spre
Pitesti.
Bucuresti furA ocupatT de
Turci, cari, dupa obiceiul lor,
prddard, robird si pustiira tot
ce le esi in cale ; populatiunea
speriatA se refugiase la munte
si la mandstirr.
Dupd victoria de la Persinari,
un corp de TurcT i Tatari, inainteaza
spre Cimpina, spre a
trece in Ardeal. Valea Prahovei
era ocupatd de ostiri austriace,
cu ordinul d'a apara strimtorile
si d'a impiedica inaintarea
Turcilor.
Un contimporan istoriseste
ast-fel evenimentele intimplate
Cu aceastd ocaziune:
«Trecind dar ostile nemtesti
In Valahia pg.na in apropiere
de orasul Ploesti sati Tirgsorul,
s'ati intimpinat cu ostile turcesti.
cAustriaciT ati fost respinsI de
Turci si venind in fuga lor
intrat in apa Prahovei, printre
muntl pana. la Sinaia, si ldsind
Austriacii ca la 400 ostasT in
mAnAstire, grosul ostireT s'a dus
pana la granita numitd Predeal
si aü pus lagarul acolo. Insa.,
spionul, care il aveati Turcil, cunostea
potecile foarte bine prin
munti, pe apa Prahovel i ail
pornit noaptea cu ostirile turcestT
in urma Nemtilor, de la
satul Comarnic in sus prin Orati
pana la apa numitd Izvorul,
i aflind cd In mAndstire
sunt Nemti, ají intrat pe apa
pirluluT in sus si pe apa numita
Zgarbora, care este de la
vale de Sinaia, si mergind prin
padure ati inconjurat manAstirea
ara veste de dimineata si ati
intrat in intru, taind foarte !la
pe ostasil nemtl, din cal-1 putinI
scdpind cu fuga, al-1 dat de veste
la lagar la Predeal. i merglnd
TurciT in graba dupa el pdnd
la granitd, s'ajá facut razbolti
värsare de singe mare, biruind
TurciI pe NemtT. Si inapoindu-se
ostirile turcesti In Sinaia,
ati ingropat pe toti soldatii
mol-ti, In dosul manastireT, despre
munte. lar Pasa ce era cu
ostile turcesti ati poruncit si
ati dat foc mandstirer si ati gaurit
ziddria cetatuid prin dota

PRAHOVA (JUDET) 75 PRAHOVA GUDET)
locurT. Fost-ati poruncd sä o risipeasel
de tot, dar prin mijlocirea
vdtafulul de plait' .atí
mijlocit O. o lase, el in urmg
va fi el implinitorul porunceb.
Scheletele ostasilor cAzutI in
aceastA luptA s'at.1 gäsit la anul
1843, Cu ocaziunea facereT varnitelor
pentru zidirea bisericel
celeT marT de la Sinaia.
Trecuserä deja maT mult1 anT,
cind inteo zi se prezintä actualuluT
starit, Nifon al SinaieT,
doi cAluggri cu un inscris, emanind
de la staritul Partenie.
continea urmdtoarele : «Incepind
rAzboiul intre Austria si
Turcia si maT 'nainte prevAzindu-se
primejdia ce era sg vie
asupra acesteT mAnAstirT, am
luat clopotele din clopotnitg si
argintgriile din Bisericl i alte
odoare si cloud miT leT argint
turcesc si regulindu-le toate in
clopotul cel mare le-am ingropat
in pgmint in apropiere de
mängstire, lIngà drumul BravovuluT,
despre apa PelesuluT, de
la vale de fintinitg, ce este lingg
drum, puindu-se o lespede de
piatrA peste dinsele i dindu-se
curgerea apei pe d'asupra lor.
Dar eti m'am dus in Transilvania
la rudele mele».
S'a cAutat de maT multe orT,
dar Did Ong azT nu s'a putut
descoperi aceastA comoarg..
La anul 1788, Nicolae Mavrogheni
bate o armatä austriacl
la Cimpina, o respinge
päng la Sinaia, i d'aci hartuind-o
mereti, o grgmddeste in
sus pe Prahova, silind-o sä se
retragg in Transilvania pe la
pasul TimisuluT ; si incintat de
aceastA victorie o vesteste SeraskieratuluT
ast-fel :
«Cinstitilor Dumnealor Seraskierilor.
De obste vg facem
Domnia mea cunoscutA cd ostirile
ndastre de la Cimpina, luid
pe D-zeti inteajutor i nä-
vglind asupra vrAjmasulul, ca s5.
intre in plmintul lor, pe la Timis,
unde intimpinind pe vr5jmasl
i lovindu-T foarte
zdrobit sfArimat, luind
multime de robT soldatT viT si
roabe, cu steagurile lor dimpreung
i cu tobele; lar capete
nenumgrate ale celor, omoritT,
din care multI viT si capete, am
adus astAzi aicT la scaunul Domniel
Mele, i merg inainte ; pentru
care nu lipsim a vg. vesti
si aceastA a noastrd biruintg».
Dupä victoria de la Cimpina,
Mavrogheni trece pe la Bucegi
in Transilvania; sapte sate ce
intilnete in drumu-I se supun,
si ajungind si sub zidurile Brasovului,
adreseazà, povAtuit poate
de un spirit de umanitate, povAtuit
poate si de a intimida, un
ultimatum orAsenilor, prin care
il vesteste el de se vor supune
de bung voe, nu le va face nimic,
va tine seamä de toate
breslele, ostasilor le va da intreitä
leak' ca acelora aT DomnieT
luT; cd dacd s'a väzut silit
sd vie cu oaste nenumäratg pang
la el, aratd cd numaT impäratul
lor e pricina, cAlcindu-I hotarele
semAnind zizanie Aceste
nurnaT '1 face de a porni la
bgtglie sä verse atita singe,
maT bine ar fi dar, ca locuitoriI
BrasovuluT, luind pildä
de la cele sapte sate sd se supung.:
tea mal nimerit este sg.
se intoarcd de voe bunä lar la
vechiul principat de unde prin
sill s'a deslipity si cA dacg nu
o vor face aceasta, O. fie bine
stiut, ca jaf, foc si vgrsare de
singe o sä se intimple färg crutare,
peste tot orasul, etc., etc.
Pe vremea domnieT luT Mihail
Constantint utu, 5 Tulle
1792, s'a instituit o comisiune
internationall pentru rectificarea
hotarelor TAreT RorninestI
din-spre Ardeal.
ComisariT erau, pentru Aus
tria : Lt.-Colonel Adam Mabovdt
; Petre Duca, inginer-maior
; Roditzky, cApitan in regimentul
rominesc i Zizer, titmaciti
impArgtesc pentru Banat.
Pentru A rdeal : Lt.-Colonel
Ionat Stanch'', Avram Callan,
egpitan in regimentul rominesc
No. t, i Tolhofin, tîlinaciü im
pArAtesc. Pentru malta Poartg
0 to maniceascl: SlAvitul El Hadji
Abdulah - Effendi, Sabika - Teskeregesi,
El Hadji Ahmed si
Kurala-Effendi, mal marele cavasilor.
Pentru Rominia : Baratov,
Constantin Paharnicul si Stolnicul
Dumitrache.
Lai Martie 1821, Ipsilante, plecind
din Iasi, se indreaptl spre
Bucures.ti, trecind pe la Tirgul-
Frumos si se opri la Roman.
De ad i trimise o adresg DivanuluI
din Bucuresti, cu data de
5 Martie, in care 'T fAcea cunoscut
scopul rdsculgreT sale.
Porni apoT spre Foesani si
BuzAti.
In trecerea luT pe lingl Ploesti
fu intimpinat cu armele de
cdtre PloestenT, neinggcluindu-1
a intra in oras. Iordache, unul
din cApitaniT luT Ipsilante, spre
a evita un conflict nefolositor,
ocoli capitala Prahovel, trecind
Tel eaj en ul.
La 12 Martie, fu primit in
Ploesti, pentru cg exclusese din
armata ce avea pe vagabonzil,
carT fAceati niarl neorinduelT.
La Ploesti, Ipsilante fu intimpinat
de citT-va boeri din Bucuresti,
cgrora le tginui cugetul
säti. Tot la Ploesti primi stirea,
prin EforiT din Iasi, despre desaprobarea
miscAreT grecesti, de
cAtre Alexandru al RusieT.
Dupg ce strinse toate armele
cite putu gAsi in Ploesti, cu
promisiunea cl se vor plati, $1
dupg ce mal inroll de aci cltiva
GrecT si BulgarT, dupti mal

PRAHOVA (JUDET). 76 PRAHOVA GUDED
multe jafurr comise si aci de
eteristr, Ipsitante porni spre Tirgoviste.
Intre masurile energice luate
de reactiune pentru nabusirea
insurectiuna din 1821, guvernul,
spre a paraliza mirarea, intre
altele, a dat ordin care ispravnicir
din Prahova, Dimbovita,
Arges, Muscel si Olt, cum si
catre ispravnicul de strainr, ca
sa ingadue pe trimisir luI Saya
al fratelui säü Panait, cum
si pe ar lur capitan Iordache, a
stringe, dintre Bulgarir din partea
loculur, oamenr cu plata, deprinsr
cu arma si vitejl, pentru
infi-Ingerea razvratitorulur.
Ipsilante ocupase aceste judete
militareste, avind in fiecare
cite o companie de eteristr,
sub comanda until capitan, pentru
inrolare de voluntarr, deosebit
cite un ispravnic de incredere
pentru implinirea contributiunilor
de la locuitorr.
Peste corpul de ostire din
Ploesti, era comandant Duca.
TurciI, intrind in Tara, luara
drumul spre Bucuresti. Ipsilante,
care se afla la Tirgoviste, dete
ordin iur Duca sa vie cu ostirea
sa la Tirgoviste si sà prepare
proviziunr pentru 1500 calaretr.
Duca, in drumul saa tabari
la Baicoiul, lasind streji la Ploesti,
Cimpina i Margineni.
Pentru-ca In acel an era o
mare lipsa de griti si de orz,
Banul Barbu Vacarescu, marele
Vistier, rindui bumbasirl la judetele
Saac, Prahova, Dimbovita,
etc., pentru ridicarea porumbulur
din magaziile arendasestr,
boerestr i manastirestr si
trimiterea lor la magazinele ostire!,
platindu-se din Vistierie
cite 18 ler chila de porumb, lar
pentru caratul lor cite 6o parale
de chill.
Pe vremea eterier, valea Pra-
hover si muntir dimprejur
fost martorr la o multime de
scene, proprir nu atit ra.zbolulur,
cit mal mult brigandagiulur.
Dupa fuga lur Ipsilante, in
urma bland de la Drägasani,
cete marr de eteristr, amestecatI
cu citr-va dintre pandurr,
urmaritr de aproape de TurciI
Sericoglulur si de arnautir lur
Bimbasa Saya, se infundara pe
valea Prahovel.
La sosirea TurciIor si a luI
Saya la Sinaia, eteristir, cautind
sa scape cu fuga, se impartird
In doul tabere. mar multr
drumul Predealulur. Acolo,
intelegind ea' Timisul este ocupat
de o armata austriaca si
cd prin urmare nu vor putea
trece in Transilvania, se retraserd
in intasiturile de la Cetatuia,
dar full batutr de Tura
risipitr in toate partite, lar
cer-l'altr trecura de la Sinaia
peste muntr la Bran si In satele
din Tara BirseI.
In urna victoria de la Predeal,
Bimbasa Saya, fiind chemat
de Chehaia-Bey, pleaca la
Bucuresti insolit de Ghencea
altil, lar Frangulea, unul din
capitanir sal, voind a profita
de ocaziune si a se imbogati
prin jafurr, ramase la Predeal
Asemenea, o suma de Tura
dezertorr, Sirbr, BulgarI, Greer
alt1 eteristr, se ascunsera prin
muntr, de unde eseatt la raspintir,
care cum putea, jefuind
pe bolerir pribegr, cad' tricepusera
a se inapoia in Tara,
unir chematr sa Ia parte la
afacerile publice, altir silitr sa
paraseasca Brasovul, spre a nu
fi inrolatr in armata austriaca.
Pe la inceputul anulur 1822,
drumul Prahover nu malt era
sigur de loc ; bajenarir nu mar
cutezaa sà intre In Tara. AtuncI
comandantul trupelor turcetT,
Chehaia-Bey, trimise mar multi
Kirc-Serdarr cu armatA pentru
paza drumurilor. El intreprin-
.sera o goana energica contra
jefuitorilor, i ea cad art putut
sapa cu viata, ail fugit in
Transilvania.
In timpul revolutiuner de la
1848, Principatele Ro mine
ocupate de armatele rusestr.
Generalul Baron Puchner, comandantu/
Transi/vanier, in urma
nereusiter misiuner Episcopulur
Saguna, ceru pe la inceputul
anulur 1849 ajutor de la
Bucuresti, de la Feldrnaresalul
Liders, cotnandantul trupelor
muscalestr, intru apararea cetatilor
Brasovulul i Sibiulur.
Generalul Engelhardt, Cu 2680
oamenr infanterie, 430 ulanr,
rgo cazad r si 8 tunurf, fu trimis
inteajutor la Brasov.
Primele detasamente sosira
la Sinaja In dimineata ziler de
10/22 Ianuarie 1849, ocupind
rnänastirea, precum i schitul
Predeal i casele locuitorilor, lar
la frontiera instalara un corp
de observa tie.
Auzind ca Secuir amenintä
Brasovul, Rusir trecurd Predealul
si in zilele de 2, 3 $i 4 Februarie
sosira la Brasov, unde gasira
pe generalul austriac Schuster
cu putlne trupe precum si un
corp de gardistr Rominr s't Sasr.
In ziva de 20 Februarie, trupele
lur Engelhardt aa ajuns
la poalele muntilor Predealulur
pe mare ninsoare i vifor.
A doua zi Rusil trecura peste
Predeal. Austriacii ir urmara pe
la amiazr; lar brigada van der
Nüll ajunsa la carantina de Ungurr
(vama ungard de asta-zI
de la Timis), avu sá sustina o
luptd inversunata si fu silita a
se retrage catre padre.
Ungurir dadura foe Timisului
si nu sldbira pe Austriacr panA
Ja Predeal, unde lupta se incepu
din noa.

PRAHOVA (RiO) 77 PRAHOVA (Rttr)
Hanul cel vechia de sub Cetatuie,
cunoscut sub numele de
Circiuma de la Ruja, a fost
prefäcut in cenuse.
Batalionul III (austriac) Turschy
si 2 companiT de grenadirT,
ati esit la Predeal prin
padurea V1AdetuluT, pe locuri
necunoscute, peste ometT si
gropT, unde s'ad scufundat si
s'aa prapadit 6 caT cu provi
ziunT cu tot.
AustriaciT pIerdura in aceastä.
zi, 186 morti, ränitT si prizonierT.
Toata averea familiilor fugare,
läsata in padurile PredealuluT,
a fost data de Bem
in prada Secuilor. Chiar scriitoril
ungurf spun ca numarul
carelor jefuite a fost peste o
suta. In tot cazul averile 1-5,
pite aa trebuit sä fie considerabile,
cadí fugaril luasera de
'puna seama cu eT sume marT
de banT, scule de aur q.i argint
si alte pretioase.
Trecind RusiT si Austriacii
in Tara V-aa stabilit cuartierul
general in manästirea Sinaia,
lar la Predeal, l'Are Prahova si
la Poiana-Tapului ramasera miel.
detasamente, spre a observa
miscdrile Ungurilor.
In ziva de 7 Iunie se incinse
prima lupta intre Rusr si UngurT,
mal india sus la Predeal
si apoT pe Coasta-Predealului
pana la carantina austriaca.
Aci cazu, omorit miseleste,
comandantul reg. 1 de cazad'
de Don, loc.-colonel Ion Costin,
Romin din Basarabia.
La 1853-54, Rominia a fost
ocupatä de trupele austriace,
sub comanda gene! aluluT Coronini,
lar detasamente de infanterie
din corpul de ocupatiune
aa ramas pe valea Prahovef si
comandantul acestor detasamente,
generalul Hess, sT-a avut
cuartierul AA un timp In mAnAstirea
Sinaia. AtuncT ofiteriT statu-
lui-major austriac aa ridicat planul
topografic al intregel frontierT
romine din spre Ardeal.
In vremea razboiuluT de la
1877-78, in Ploesti a fost cuartierul
general al armater rusestI.
Imparatul Alexandru al
IIlea sosi aci la 25 Maia 1877.
Prahova, ria, izvoreste in Carpati
prin dota ramuri, Prahovipz
§i Amiga, cari se unesc in fata
muntelui Sorica, nu departe de
gara Azuga. Curge in lungul
judetuluT Prahova, udindu-i toata
intinderea vesticd i parte din
cea de S. pe o intindere ca
la 150 kil., pInA ce se varsii
in riul Ialomita, la satul Dridul-Znagov.
.
Cursul Prahovei, se intinde
in regiunea muntoasa pana in
satul Comarnicul ; apoi in regiu
nea de dealurT, pana in dreptul
satuluT Blicoiul ; si d'aci, in regiunea
de ses, pana la val-satura
sa in Ialomita. In acest
curs, Prahova este foarte capritioasa,
facind multe cotiturl si
cite o data mari stricaciunT, cind,
umflata toamna prin ploT si primal/ara
prin topirea zäpezef, devine
cu totul torentiala si la Cu
sine tot ce intilneste in cale.
Asa, in anif 1830, 1864 si 1884,
in urma unor ploT torentiale, a
srarimat podurile, a surpat ora-
%lile, a inundat cimpille. La
1,884, Prahova a luat cu sine
tot ce a intilnit; traseul cale! ferate
a fost spalat si podul de
peste Prahova, la gura tuneluluf
din dreptul VaieT-ConciuluT, a
fost rupt, si comunicatia pe
calea ferata intrerupta. Cu toate
aceste capricii accidentale ale
timpuluï, riul Prahova este principalul
motor de viata la o multime
de industriT, carT aa luat
viata de la deschiderea calef
ferate 0 udA o multime de 10calitatT
populate, asezate aproape
neintrerupt de-a lungul cursuluT
pe ambele sale tarmurT.
Asa, incepind de la formatia
sa la Azuga, riul Prahova, dup.
o scurgere de 4 kil, la vale, uda
partea estcá a satuluT Busteni ;
iar dupa i kil. de aci ajunge
in dreptul satuluT Poiana-TapuluT,
pe care il lasa. in dreapta ;
si d'aci, 4 kil. mar la vale atinge
partea de N. a urbe! Sinaia, pe
care asemenea o 'asa pe dreapta,
udind-o pe o intindere de 3000
in. pana in dreptul spitalulur
Sinaia; de aci curgind tot
spre S., la 7000 m. la vale lasä.
la stinga localitatea numita Posada
; si maT la vale, dupa 2500
m. de curgere, 'asa la dreapta
satul Podul - Neagulur, lar la
stinga Podul-Virtos, pendinte de
com. Comarnicul, pe care o 'asa
tot la stinga, iar in fata acesteia
pe malul drept, satul Ghioseci
; apoT ig continua mersul
spre S.-E., lasind pe malul drept
satele Breaza-d.-s. si Breaza d.-j.;
iar pe malul sting, satele Cornid.-s.
si Corni-d.-j., cu catunele
Podul-VaduluT si Cimpinita. De
aci Prahova isT continua cursul
tot mal spre S.-E., udind partea
de E. a com. Poiana si partea
de V. a tirguluT Cimpina ; la
1500 m. la vale este cnnflu
enta sa cu Doftana, la satul
Bobolia, si apoT lasind la stinga
com. Banesti, cu clt. Slobozia,
lar in dreapta, cat. Bobolia,
se indreapta catre com. Cocoresti,
asezata pe malul drept,
com. Floresti, cu atunul Capul
- Rosu, asezate pe malui
sting, si mal la vale, pe malul
drept, cat. Poroasa, pendinte de
com. Magureni si com. Calinesti,
cu satul Catina. Dupa un
parcurs de 3000 m. de ad i ajunge
in dreptul com. Filipesti.
Tirg, unde este resedinta de
cotnpanie si oficia teleg.-postal.
De aci, lasind pe malul drept

PRAHOVA (Rft) 78 PRAHOVA (Rig)
cat. Bratasanca, pendinte de
com. Därmanesti, se indreapta
spre soseaua judeteana
vistea-Ploesti, pe care la o departare
de 600 m. o tale, trecind-o
sub un pod bine construit cu
picioare de piatra. Mal* la S. si
ca la 850 m. departare, Prahova
päraseste teritoriul com. Darmanesti
si intrA pe teritoriul
com. Tirgusorul-Noti, si dupa.
un parcurs de 3600 m. infrá pe
teritoriul TirgusoruluT- Vechia,
lasind in acest parcurs si pe
malul drept, cat. Zalhanaua, pendinte
de com. Vladeni si localitatea
Catinca (Comanacul), pendinte
de com. Manesti, formind
pe o intindere de 5400 m. hotar
intre com. Banesti i Tirgusorul-Vechia.
De ad, Prahova
schimbind directia putin mar
spre E., trece pe teritoriul com.
Negoesti, Popesti, Tinosul pana.
in dreptul cat. Pisculesti, pendinte
de com. Tinosul ; apoT isI
continua cursuI, formind hotar
mar intîii intre com. Tinosul
Pucheni-Mid, si la vale intre
com. Crivina la S. si intre Pucheni-MicT
i Pucheni-Marl spre
N.; iar mar la vale, intre com.
Gorgota si Miroslavesti, intre
aceasta si com. Buda-Palanga
la N. si com. Ciumati la S. pana
la confluenta cu Teleajenul. In
jos, pe o intindere de 7600 m.,
limiteazá pamintul oamenilor din
com. Gherghita si satul Belciugul
; apoT trece pe teritoriul
com. Draganesti, formind hotar
intre aceastá com. si com. Gherghita,
in tre Gherghita i HMcaraul,
intre proprietatea Malamuci
la S. si Hätcaraul la N.
Din punctul situat cam la
400 In. la S. de cät. Tufani, penclinte
de com. Hatcaraul, Prahova
in cursul sla spre E. si pe o
distanta de 24600 m. formeaza
hotar intre jud. Ilfov si Prahova
pana la r200 m. spre N. de satul
Patru-Fratr; in hcest parcurs
Prahova face o multime de cotiturT
marl i udd satele urmatoare
: pe malul drept Risimnicea,
Filitis -Radulesti Caldarusani,
din jud. Ilfov ; si pe malul
sting, com. Adincata (Rdsani)
din jud. Prahova.
De la punctul situat la 1200
m. la N. de satul Patru-Frag,
Prahova, in cursul sal-1 pe o lungime
de 9800 in., pana la confluenta
sa cu Ialomita, la satul
Dridu/-Znagov, formeazá hotar
intre judetele Ilfov i lalomita,
formind asemenea mal multe
cotiturT, udind in acest parcurs
satul Patru-FratT, din jud. Ialomita,
situat pe malul sting
satul Dridul-Znagov, de la imbucatura
Prahover cu Ialomita.
Liérgimea vdit Prahova vaintre
200-600 ni. la ses
p'un pat nisipos ; in regiunea de
dealurT i muntT, patul PrahoveI
e ingust, de la 5-30 m., mult
bolovanos si prezinta o serie
variad de largiturr si gituri ;
ast-fel la Azuga, Busteni, Izvoarele,
Comarnic i Cimpina, valea
e ceva mal larga ; iara. in
spatiul cuprins intre aceste localitatT,
se aflä o serie de
giturT, unde largimea vaiI e
foarte reclusa, formind niste defileurl
uriase cu altitudinT d'asupra
apei de la 300-400 m.
spre Azuga, 1200 in. catre Poiana-TapuluT,
1400 m. la .Busteni,
1200 la Sinaia. De aceea
aspectul valer Prahova in aceastá
regiune de munte este cu total
maret si incintator, dupa cum ati
pretuit-o Alesif Tare in 1875,
stabilind la Sinala resedinta regala
de vara.
Debitul de apd al PrahoveT
isf ja insemnatatea sa industriala
chiar de la Azuga, unde
serva de motor si alimenteaza
maT multe fabrice; aceastä insemnätate
sporeste cu cursul
san pe mAsurl ce primeste afluentiI
sa.T. Asa la Sinaia, prin o
abatere din apa sa, s'a creat o
cadere capabila a da forta electrica
pentru toata. valea Prahovel
; i la Cimpina, tot prin o
abatere- a apel sale, s'a facut
caderi pentru perforagiul electric
de puturl petrolifere.
Adincimea cu rentuluT este
foarte variabila, dupa cum timpul
este plolos sati secetos. In
timpurl de plof torential i topirca
zapezer in muntY, volumul
apei creste ast-fel cA trecerea
eT devine imposibill. Trecerea
PrahoveI in regiunea muntoasá
deluroasä se face pe podurT
bine construite ; jara in regiunea
sesurilor in general se face
prin vad afara de trecatorile de
la com. Bratasanca, Pucheni-
Miroslovesti, Tinosul, Crivina
Darganesti (cu pod umblatbr)
unde trecerea se face pe podurT
bine construite.
Comunicalia. Valea riulta
Prahova, deschide drumul cel
mal bun i cel maT scurt
ce uneste Brasovul cu Ploesti;
prin a ceasta vale trece soseaua
nationala i calea ferata care
de la Ploesti duce la fronfiera.
la pasu/ Predeal (T6mös).
Calea ferata, in regiunea
muntoasa i deluroasa, urineaza
chiar albia riuluT; í are dota
tunelurl in apropiere de defileul
Orapor, intre Comarnicul i Izvoarele,
si al treilea la N. de
Busteni ; are 5 podurl mar/ si
peste 30 podete pe unde traverseaza.
Prahova. Soseaua nationala
are aproape 40 podurI
si podete de scurgere. Tot tirmind
riul, traseul clIeT ferate fa,ce
multe cotiturr; pornind de la
Ploesti, urmeaza in de aproape
malul sting pana la N.. de Po
lana, unde traverseaza." Prahova
pentru a trece pe malul drept
pana la satul Podul-CorbuluI;

PRAHOVA (RI(J) 79 PRAHOVA
aci traversina din noti Prahova
ti rela traseul pe malul sting,
pana in dreptul Vael - Gaguluf,
unde traverseaza iara§T Prahova,
urmind malul drept pana la S.
de Azuga unde iara.0 trece pe
taalul sting pana la Predeal ;
ad i traverseaza pasul, apoi se
scoboara in Valea-TimepluT.
Afinen/ir din dreapta mal
principalT al PrahoveT sunt : Prahovita
; Valea-Cerbulul, care e
formata din dora pirare: MoraruluT
§i Seaca, ce izvoräsc din
mun tele Dihamul ;Valea-Alba, ce
izvore§te. din muntele. Caraimanul
i se varsd in acela0 punct
cu Valea-CerbuluT; Valea-Jepilor,
confluente cu Prahova la satul
Bu§teni; Urlatoarea, formata de
sUrlatoarea-Mica i Urlatoarea-
Mare, renumita pentru cursul el
repede §i zgomotos, precum
pentru cascada eT de la locul
numit Mesele-Regale, vizitata de
numerog escursion4tI, merge
de se vara in Prahova la N.
de satul Poiana-TapuluT ; Valea-
Babel, ce trece prin Poiana-TapuluT;
pirlul Pelequl, de la care
"§T-a luat numele Castelul Pe-
¡q, reedinta de vara a M.
S. RegeluT Carol I, izvoreSe de
sub muntele Piatra-Arsa, §i dupa
ce trece pe la S. de Castelul
Pelq, merge de se vars6. in
Prahova in dreptul väiT numita
Valea-Rea scoborind 1540 m.
pe o lungime de 5000 m.; Valea-IzvoruIur
izvore§te din partea
de N. a muntelui Paduchiosul
i de sub muntele Virful-cu-Dor
i se varsa in Prahova
la S. de spitalul Sinaia deschizind
drumul de legatura intre
Valea-PrahoveT i Valea-Ialomiter
prin o admirabill osea
de curind construitä i inzestrata
cu podurT i diferite lucrar
tie arta ; Valea-Larga a
carul confluenta cu Prahova o
are Ruga gara cu acelag nume.
De ad urmeaza o multime de
valcele ce se scurg din coastele
de V. ale PrahoveT pana la e§irea
sa din zona dealurilor.
44mM din stinga ai PrahoveT
mai principal! sunt : valea
Azuga, care '11 are impreunarea
sa cu Prahovita chiar in
satul Azuga. Aceastà vale este
una din frumoasele val ale basinuluT
PrahoveT; pe dinsa se
gasqte o linie feratä de exploatare
pana la intilnirea cu
piriul Limbhelul, de unde urmeazd
aceasta vale pana la confluenta
sa cu &tul Ca§drier ; de
ad i linia urca coama de N. a munteluT
Clabucetul-AzugeT, pentru a
se scobori iar4T in Valea-AzugeT.
ApoT vine Valea-FeteT, a
carel confluenta cu Prahova o
are la S. de tunelul Buteni ;
valea Zamura ce izvorqte din
muntele Zamura ; Valea-Rea ce
'11 da intilnire cu Prahova in
acela§T punct cu Pelqul i care
vale serva ca cimp de tragere
pentru batalionul stationar in
timpul verel pida de onoare
M. S. RegeluT ; Valea - CiineluT,
(GaguluT); valea Bogdan, valea
OratiT, valea Floreiul, la S. de
Posada ; Valea-Batrioarei, la S.
de satul Podul-Virtos ; Valea-
ComarniculuT, al carta loe de intilnire
cu Prahova este la 750 m.
la S. de gara Comarnicul ; apoT
urmeaza spre S. valle: Sarul,
Bradul, Cimpenita i Doftana,
a cara confluenta cu Prahova
o are la satul Bobolia. De adi
Prahova Tese cu totul din zona
dealurilor i urmeaza cursul lini§tit
in zona esurilor.
Natura orografica a vara Prahoya
este mareata i mult avuta.
Aproape intreg masivul ce se ridica
in partea muntoasa a ;raer
Prahova §i al carta nod orografic
este virful Omul §i virful Bucegi,
nu prezinta de cit o ridicatura
urina intrerupta adesea de n4te
trepte colosale, ale caror paretr
cad brusc formind prabwirl colosale
cu desAvirOre impracticabilT.
Asupra acestuT masiv, adesea
intilnim platourT maT mult sau
mar putin mar!, carT §i ele la
findul lor se termina prin pa
retT stinco0, cum de exemplu
sunt aceI al muntilor Furnica,
Piatra-Arsa, Jepi-MarT, jepi-MicT,
Costila §i Caraimanul, a caror
frunte 'O o inclina spre E. in
valea PrahoveT.
Natura constructiund acestuT
masiv, nu este aceea0 in toate
partile, cacT straturile din care
se compune de §i In general
sunt calcaroase, ele frisa se prezinta
sub colorT diferite : albe,
galbene, verzuT, cenu§iT, etc.
inaltimile din stinga Prahover
i carT sunt formate din
muntiT: Clabucetul-TauruluT, CIAbucetul-AzugeT,
Zamura, Baiul,
Rasoarele i Doamnele, se prezint
sub un aspect cu totul
contrarie inaltimilor din dreapta
riuluT.
TotT munti compun aproape
una *i aceea0 coama,
a carel spinare descoperitd, nu
prezintaprabu§irT niel stincT evite;
irisa pe fundul vailor ce 'T traverseazA
se liad ripT adincr
a/ caror pareti in general sunt
fugitivT, adica de o constitutie
slaba. Spinarea lor lata este acoperita
cu locurT de pa§une,
iar poalele lor, acoperite cu padurT
ce coboara pana in valea
Prahovel.
De la Comarnic, spre S., dealurile
ce formeaza ambele partI
ale vaieT Prahova sunt deseoperite
§i in general de o constructie
slabl, formate din teren
nisipos i Cu pietri, pTerzinduil
succesiv aceasta a lor natura
pe masura ce inainteaza
spre zona §esurilor, unde terenul
devine bun pentru agricultura.

PRAFIO VA (Rii:J) 80 PRAHOVA (AM
Geologia acestel vaI este pe
&it de variata pe atit de interesanta.
In adevär ad avem a
face aproape cu toate formatiunile
geologice ce incep cu Jurasicul
si sa terminä. cu Pleistocenul
(Quaternarul).
Dintre toate aceste formatiunI
Cretacicul inferior (Baremianul),
reprezintat prin gresil i marne
Intrebuintate la fabricarea cimentuluI,
ocupd intinderea cea
mal mare. El se intinde in
adevär de la Predeal i päna
Ja Comarnic si e asezat pe
calcarele albe ale Yurasiculut
superior (Titonicul Beriasul),
ca la Poiana - TapuluI, Sinaia,
etc. La Cornarnic el suporta
puternicele depozite de nisipurI
si conglomerate cenomane (Cretacicul
superior), earl se prelungesc
spre N. pana la frontierd
formeazd culmile impozantuluI
masiv al Muntilor Bucegi.
Pe depozitele cenomane se
reazamä la rindul lor marnele
rosii i albe ale Senonianulta.
Ele cedeaza insâ in curind locul
lor depozitelor tertiare, incepind
cu Eocenul (Gura-Belie1)
ce supoartà terenurile pctrolifere
ale Helvelianulur (Breaza,
Cimpina) i terminindu-se cu nisipurile
si gresiile sarmatice (Poiana)
si pan/ice foarte fosilifere.
Putin trial jos de Cimpina, Pontianul
este acoperit de depozitele
ce apartin Pleistocenului,
formatiune care ocupa Intreaga
ample a Rominief.
Avuliile miniere sunt variate
abondente, ceea ce face ca
valea Prahovel O. fie una dintre
cele maI avute vai ale RominieI.
Asa:
Plicura, Cu abondente surse
aproape artesiane, se extrage in
tot cursul vaid de la Comarnic
pana aproape de Ploesti. Aceast a
vale reprezinta azI aproape 4/5
din productia petroluluI din
Tara, intru cit se considera. si
Bdicoiul i Tintea ca apartinindu-I.
Bogatia ce ea a adus in Tara
prin exportul petrolulul in care
abunda, este considerabild, dar
ea n'a fost posibila de cit gratie
Hiller de drum de fier, care s'asterne
d'a lungul acester VAT.
Ast-fel ca. dacd Cimpina reprezinta
azi hambarul TäriI-Rominest(
In petrol, e foarte proba
bil ca. in viitor alte linif pe alte
vaI ne vor da alte localitati de
importanta CimpineI.
AstazI exploatarea acestuf petrol
se face nu numaI individual
de cdtre proprietariI roci
si de care societatI
constituite cu capitaluri
Actualmente ca societbitI de
exploatare sunt :
Societ. «Steaua Romina»,
Societatea cOlandeza-Romin
a»,
Societatea «Nederlandeza-
Romina»,
Societatea «Amsterdam»,
Societatea «Telega Oil Co.»
(fost PecicI & Blachowski),
Societatea de petrol de
Prahova (J. Tak).
In origind, cu mijloacele ordinare
de exploatare, extragerea
pacureI nu Inainta de ordinar sub
sol mar mult ca la 200 m. adincime
; arare-ort aceastä exploa
tare se adincea pana la 450 m.;
astazI cu perforatie electrica s'a
mers cu sonda pana la 800 m.
si ast-fel s'a dobIndit surse foarte
abondente, aproape artesiane.
Extractia anualä a fost pe
anul 1899,900, de 1554o vagoane,
pe 1900/901, de 16480 vagoane.
Sarea asemenea abunda in valea
Prahovel si se gaseste la
Slanic la lo m. adincime si la
Doftana la 20 in. Ambele aceste
localitatl sunt legate cu
calea ferata Ploesti-Predeal prin
cäf ferate deosebite : cea d'în-
tîiü prin ramura Buda-Slanic,
lunga de 34 kil. si cea de a
dona prin ramura Cimpina-Doftana,
de 6 kil. lungime.
Extractia anualain aceste doua
saline in eel din urma 6 anI a dat
Shinicul, 1895-96 kilgr. 40.667.956
1896-97R4-703.718
1897-98 a 51.276.178
1898-99 43.649.134
1899 goo a 43.830.794
1900-901 43.570.705
Doftana, 1895-96 24.572.564
1896-97 25.244.915
1897-98 a 27.634.625
1898-99 a 28.779.933
1899-900 a 28.399.338
1900-901 a 26.510,562
Aceasta din urma salina a
fost declasata la i Aprilie t901,
din cauza ca masivul unde s'a
deschis salina este amestecat cu
ceea ce ocazioneaza adeseori
de al:4 ; si
cu seama din cauza ca. atit pentru
consumatia internä cit si
pentru export, trebuintele nu
intrec cu mult 100000 tone pe
an, ceea ce se poate extrage
foarte wor numar din cele-l'alte
saline existinde in Tara. Slanicul
fiind proprietate a EforieI Spita-
Statul care are monopolul
exploatareI sAni, plateste acesteI
institutiunl de bine-facerr 185
lef anual pentru sarea ce exploateaza.
Platrd, granit si de var (var
negru i ciment) se gaseste in
marI cantitati si aproape In tot
lungul PraboveI, in regiunea de
dealurr si de munte ; numeroase
fabrice de var si cariere de piatra
si nisip, functioneazd mal cu
seama la Comarnic, Sinaia, Azuga
si Predeal.
Actualmente, fabrici de var
ciment sunt urmatoarele:
La Comarnic, fab. Basilio Aldasaro
si Ernest Manoël.
La Sinaia, fab. E. Costinescu.
La Azuga, fab. E. Elhet & Co.
tefan Blebea.

PRAHOVA (RttI) 81 PRAHOVA (PLAlt)
La Breaza, fab. Davidescu.
Inainte vreme, rudarl extrageati
din apa PrahoveT mult aur
fdrimat, precum i chihlibar ; acum
Prahova da numaï renumitul
peste, pastravul.
lzvoare de ape minerale, iod,
sare, pucioasa, etc. se gasesc in
marl cantitatT in tot lungul regiuneT
de =jute i dealurl ;
iar pe acolo unde ele sunt cunoscute
i analizate, ca /a Predeal,
Cimpina si Slanic, fac din
aceste locaJitä1, statiunT cunoscute
nu numaT prin excelenta
clima local, ci si prin bundtatea
apelor minerale unde sute de
suferind 41 gasesc tamaduirea
lor in timpul vereT. Cea maT
mare parte InsA din aceste surse
minerale start ascunse si condamnate
chiar a nu fi vizitate
de nimenT, din cauza terenuluT
inaccesibil.
Fertilitatea agricold a vaieT
PrahoveT ilia este foarte avuta;
in partea easa se cultiva aproape
toate produsele agricole
ale Tare; in regiunea muntoasa
insa, numar porumbul. PadurT
seculare, cu tot soiul de lemn
brazT, fag, plopT, frasinT acopera
mal cu seamá regiunea de
dealuri.si de munte ; iar la poale
si in regiunea de ses se gasesc
livezT intinse de copad T fructifierT :
prunI, merT, perT, ciresT.
Afar& de aceste produse, valea
Prahover este avuta in intinse
pasunT, ceea ce inlesneste
mult cresterea numeroaselor animale
si ptabilirea pe ad a. numeroase
turme de oT pi cirezT
de vacT, carora se datoreazá renumitele
brinzeturl de tot soiul
de la Azuga i Sinaia.
Fabrice. In afara de fabricele
de var citate, pe valea
PrahoveT, in regiunea de munte
si de dealurY, se glsesc inca mal
multe joagare pentru lemne de
constructiT la Sinaia i Doftana ;
fabrica de hirtie C. si S. Schiel
la Busteni ; de cue si skull, la
Sinaia, a d-luT Emil Costinescu ;
la Azuga, fabricT: de sticlarie,
Societatea nomina de mobile,
fratil Hornung & Co. ; de conserve,
E. Waller & Co. ; de
postav, Rhein, Scheeser & Co.;
si o fabrica. de bere. RafinariT de
petrol sunt la Cimpina i renumite
poverne pentru in partea
despre Cimpina-Baicoid.
Populafia. Existenta numeroaselor
fabrice presarate aproape
in tot lungul PrahoveT,
precum si a frumoaselor localitap'
climatologice, ca : Cimpina,
Comarnic, Sinaia, Busteni, Azu
ga si Predeal, unde vara atrage
o numeroasa populatiune din
toate unghiurile priT, creaza
un mijloc sigur de existenta a
locuitorilor bastinasT ai Oder
Prahova, earl, angajatT cu lucrul
la fabrice si la populatia flotanta,
41 procura zilnic 2, 3, 4 si 5
lef. Mara de acestia, pe valea
Prahova, sunt si multT straini earl
se indeletnicesc la exploatarea
avutiilor patnintestI si la fabricele
manufacturiale.
Avutia soluluT, pitorescul regiuneT,
precum si placuta clima
locala, face ca valea Prahover sa
fie una din cele maT populate
vaT ; de la deschiderea caleT
ferate, fiind dotata in tot lungul
er de cladirl frumoase, mal' cu
seama in regiunea de dealurr
de munte, se aseamana cu cele
mal placute regiunT ale ElvetieT
Tiroluluf.
Situafia politicii. Valea PrahoveT,
in gará de partea de jos,
unde riul Prahova formeaza limita
intre judetele Prahova, Ilfov
si Ialomita, e cuprinsa in in tregul
sati in jud. Prahova si constitue
in sine un sir de comune
intocmite administrativ in doul
plaiuri : plaiul Pelesul i plaiul
Prahova.
Prahova, p/aig, in jud. Prahova.
Se margineste la E. cu plaiul
Varbilaul, de care se desparte
printr'o linie oblica spre stinga,
care trece pe la E. de comunele
Telega i Bordeni ; la S.,
cu pl. Filipesti, de care se desparte
printr'o linie orizontall,
dusa din plaiul Varbilaul 'Ana
In judetul Dimbovita si care
trece pe la S. de comunele Va
lea-Lunga si Banesti ; la N.-V.,
cu jud. Dimbovita si pl. Pelesul.
Se compune din Cimpina,
comuna urbana i 13 comune
rurale : Ban esti, Bordeni, Breaza -
d.-j , Breaza-d.-s., Brebul Cornul,
Poiana, Prahovita - d. -j.,
Prahovita-d.-s., Scorteni,
Telega i Valea-Lungl.
Resedinta sub -prefectureT e in
com. Cimpina.
Cele mal populate comune
din plaiul Prahova sunt : Telega,
Brebul, Breaza-d.-s. si Breazad.-j.,
apoT yin : Scorteni, Prahovita-d.-s.
i Bordeni. In destul
de populate sunt i cele-l'alte
comune din plaiti.
Terenul plaiuluT, care este
foarte muntos, prieste prunuluT,
maruluT si parului. Fineata este
in abundenta, ceca ce face ca
in acest plaid sa se nutreasca
vara numeroase turme de or si
vacT si O. se produca brinzeturT
bune.
Plaiul Prahova e in mare parte
acoperit cu padurT seculare.
LocuitoriT se ocupa cu negotul
de Iemnarie. ET sunt bunr
mestesugarT ; fac paturT, saricT,
hirdae, donitT, roabe, sindrill,
porumbare, ett. Parte din el se
ocupa cu scoaterea pietrel cubici
din preajma ComarniculuT,
pe care o earl la Bucuresti,
iar parte se ocupa cu fabricarea
varulur negru.
Se cultiva. 1121/2 hect. vie.
E udat de duffle Prahova,
Prahovita i Doftana.
64745. Mara Dief4onar Goograuto. Voi. V 11

PRAHOVA (PLAIt) 82 PRALEA
Se imparte in 18 parohiT, avind
si 6 filiale :
Parohia Scorieni, cu biserica
parohiall Cuvioasa Paraschiva,
compusa din catunul Mislea,
avind ca filiala biserica SE
Gheorghe.
Parohia Brebul-Mändstirer
(com. Brebul), cu biserica parohiala
S-tuT VoevozT, compusa
din cat. Brebul-Megiesti si Podul-Cheei.
Parohia Petriceaua (com.
Brebul), cu biserica parohiala
SE Treime.
Paro/lía Breaza-de-jos, cu
biserica parohiala. SE Gheorghe.
Parohia Podul - Vadulur
(com. Breaza-d.-j.), cu biserica
parohiall SE loan Botezatorul,
compusa din catunul Valea-
Lunga.
Paro/ha Breaza-de-sus, cu
biserica parohiala Schimbareala-Fata,
compusa din cat. Gura-BelieT
si Podul-Cerbuld (Comarnicul).
Paro/lía Nistoreyti (com.
Breaza-d.-s.), cu biserica parohiala
Sf. Nicolae, compusa din
cat. Valea-TirseT (Breaza-d.-j.)
si Frasinetul (Cornurile).
Paro/lía Cornul-de-jos (com.
Cornurile), cu biserica parohiala
Cuvioasa Paraschiva, compusa
din cat. Cornul-d.-s. si Cimpinita,
avind ca filiall biserica Inaltarea-DomnuluT.
Parohia Prahovila-de-jos,
cu biserica parohiala SE Nicolae,
compusa din cat. Draganeasa,
Piatra si Piatra-d.-s. (Poiana).
io. Paro/lía Poiana, cu biserica
parohiala Adormirea, compusa
din catunele Vrajitoarea,
Bobolia si Slobozia, avind ca
filialA biserica SE VoevozT.
1 1. Parohia Prahovila-d.-s.,
cu biserica parohiall Adormirea,
compusa din cat.Minzaul, Taporistea,
Moiseni, Valea-Bener, Sul-
tanul, Schiopota, Secaturile si
Fricoasa (Breaza-d.-j.).
Paro/lía Telega, cu biserica
parohiala SE VoevozT.
Paro/ha Telega, ca biserica
parohiala SE Nicolae,
avind ca filiala biserica Buna-
Vestire.
Parohia Buftenari (com.
Telega), cu biserica parohiala
SE Stefan, compusa din cat.
Milicesti, avind ca filiall SE
VoevozT.
Parohia Valea - Lungd,
ca biserica parohiala SE Nicola
e, compusa din cat. Gheboasa,
Valea-luT-Dan, Bocesti si
Visinesti.
Paro/lía Bdnefti, cu biserica
parohiala. Adormirea, compusa
din cat. Urleta, avind ca
filiala SE VoevozT.
Parohia .,Sotrile, ca biserica
parohiala Sf. Nicolae.
Parohia Lunca - Mare
(corn. S otrile), cu biserica parohiala
SE Pantelinion.
Prahova, stalie de dr.-d.-1, jud.
Prahova, pl. Cimpul-Tirgsorul,
cat. Tinosul, pe unja Bucuresti-
Ploesti, pusa in circulatie la 13
Septembrie 1872. Se afla intre
statiile Crivina (,0 kil.) 4 Brazi
(6,6 kil.). Inaltimea deasupra
nivelulur Marir e de 1 r im.4 1 .
Venitul acesteT statiT pe anul
1896 a fost de 77809 leT, 60
banT.
Prahova, pichet de gran:/a, pe
marginea DunareT, jud. Mehedinti.
Prahovila, com. rur., sat, mofie,
etc. VezT Provita.
Prahovita, pirlia,c. VezT pirliasul
Predeal si riul Prahova.
Prahuda, cdtun, in jud. Putna,
com. Paltinul, pl. Vrancea, si-
tuat pe vale, de ambele partl
ale piriuluf Zabala, lingá val.sarea
piriuluT Tin dura in Zabala.
Are o populatie de 201 su.
flete $i 67 case ; si o biserica fihala,
ca hramul Adormirea.
Praja, com. rur., §i sat, in jud.
Tutova, pl. Pereschivul, spre V.
de Birlad, pe piriul Pereschivul.
Are 445 locuitorT 5i 126 case.
Satul formeazá comuna cu catunde
Fataciuni si Fundatura.
Are o populatiune de 874
locuitori si 237 case ; 2 bisericT,
I scoala mixta.
Teritoriul comuna' este foarte
deluros. Are 70,50 hect, vie,
din care 8 hect. nelucratoare.
Se lucreaza putin rotAria, dogarla
si butnaria.
Comerciul se face de 5 persoane.
Prajila, sat, facind parte din
com. rur. Govora, pl. Ocolul,
jud. Vilcea. Are o populatie
de 226 locuitorT. E situat la
4 kil, de cal. Gurisoara, unde
e scoala.
Pralea, sat, jud. Bacati, pl. Trotusul,
com. Caiutul, situat pe
un podis al munteluT cu acelasT
nume, pe dreapta piriuluT CAiutul-Mare
si la limita spre jud.
Putna. Se allá la 12 kil, de satul
Caiutul.
Are o populatie de 246 suflete
; o bisericA, cladita de pe
timpul luT Stefan-cel-Mare, de
egumenul Dosofteiti, care acuse
ad schit de calugarT ; o
biserica catolica cladita de locuitorT
; 1 circiuma.
. Vite sunt : 14 cal, 172 vite
marT cornute si 40 pord.
Pralea, pddure, jud. Bacatl, pl.
Trotusul, com. Caiutul, proprietatea
mostenitorilor luT Radu-

PRALEA 88 PRAJXTI
can u-Rosetti. E populata de brazr
si fagl. Are o intindere de 4000
hect. sí este supusa regimulur
silvic.
Pralea, pirig, jud. Bacla, pl.
Trotusul, com. Cliutul, care
curge pe teritoriul catunulur cu
acelasT nume ; io are obirsia in
muntele Cu acelasr nume si se
varsä pe dreapta Cliutulur-
Mare.
Praporul, mofie §i M'Are, spre
S.-E. de com. Amarasti-d.-j.,
pl. Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanati.
Se invecineste la V. cu
domeniul Sadova (Dolj).
Pravätul, Orla, jud. Braila, pendinte
de com. Gropeni, pe malul
privalulul cu acelasT nume.
PravAtul, pisc, jud. Muscel, cu
o frumoasa vedere asupra Rucarulur.
(Vezr Tefeloaga, masiv.)
Impreuna cu muntir Draxinul,
Mara, Tefeloaga, Preajma,
Muntisorul, Capitanul, Altamusul
si Materasul, formeazá linia
de despartire intre riul Dimbovita
si riul Argeselul.
Se afla la 890,9 m. d'asupra
Marir-Negre.
Pravätul, lezer, jud. Braila, situat
In partea de S.-V. a ostrovulur
Franta ; se uneste la
S.-V. Cu Armeneasa, priva', si la
N.-E. Cu rezerul Lunguletul.
Pravätul, piidure, jud. Muscel,
pl. Dimbovita, supusl regimulur
silvic, proprietate a mosnenilor
NatnIestr, pendinte de com.
Namaesti si in intindere de 150
hect.
Pravätul, padure, jud. Muscel,
pl. Dimbovita, supusa regimulur
silvic, proprietate a mosnenilor
Dragoslovenr, pendinte de com.
Dragoslavele si in intindere de
150 hect.
Pravila, deal, jud. Bacall, pl.
Tazlaa-d.-j., situat la S. com.
Beresti, acoperit mal inainte
cu codru mare. AzT numal in
virf se afla o padurice si vre-o
20 gropT in care se zice ca se
ascundeaa locuitorir de frica
Tatarilor.
Pravila. (Vez! Bates% munte,
jud. Bacla).
Pravila, mo)sie, jud. &cal'', pl.
MunteluI, com. Coman esti, facind
trup cu mosia Comanestilor.
Praxia, sat, pe mosia Dumbr5.vita,
jud. Suceava, com. Fintina-Mare.
Are o populatiune de
102 suflete si 27 case.
Vatra satulur ocupa 6 ala
Biserica din Dumbravita si
scoala din Fintina-Mare servesc
si acestur sat.
Praxia, pida, izvoreste de la N.-
Estul com. Fumureni, pl. Oltuld.-j.,
jud. Vilcea, si se varsa in
riul Mamul, tot in cercul com.
Fumure ni.
PrAdáia§ul, sat, facind parte din
com. Huruesti, pl. Berhecia, jud.
Tecucia, situat pe coasta de
V. a dealulur, cu acela.s nume in
partea de S. a comuna
Are o populatie de 35 fam.,
salí 186 sufl., locuind in 27 case.
Prijanca, alta numire a riului
Silnicul, mar ales prin com.
Varbilaul, plaiul Varbilaul, jud.
Prahova.
Präjani, numire data parla de
S. a com. SlAnicul, pl. Val.bilaul,
jud. Prahova.
Präjanul, piria, ce curge pe teri-
toriul satulur Chiscareni, com.
ipotele, pl. Bahluiul, jud. Iasi,
si se varsa in piriul Miletinul.
Prkja§ti, com. rur., jud. Bacaa,
pl. Bistrita-d.-s., situata pe malul
sting al Siretulur. Se compune
din 3 catune: Prajasti-
MoldovenT, Prájasti-Ungurr, resedinta,
si satul noa, Traian.'
In partea de S. a comuner
se afla un sat cu biserica, azI siliste.
Pe malul Siretulur s'a gasit
un mormint de uriasT si chiar
parte dintr'un schelet ce era
de o marime extraordinara. In
partea de E., se yací iarlsr urmele
unur sat si ale une! bisericI.
Pe acolo curge un mic
piriias, numit Piriul -Bisericer.
(Chestionarul Arheologic din
1873 al Academier Romine).
Pe teritoriul comuner se afla
o movila de pamtnt, artificiala,
si avind o inaltime de vr'o 25
m., cu o suprafata de aproape
4 ale!.
Se margineste la E. cu com.
Bogdanesti ; la S., cu com. Buhociul,
de care se desparte prin
piriul Valea.Mare ; la V., cu com.
Sacueni si la N., cu com. Calinesti,
din jud. Roman.
Teritoriul comuner este udat
afara de 411 Siretul, de piriul
Bogdanesti, care se varsa pe
partea stingl a Siretulur.
Are o populatie de 392 famili!,
saa 1747 suflete, locuind
In 524 case; o scoall mixta in
satul PrAjasti-Ungurr, frecuen t. de
42 copii (1900-901); 2 biserici :
una ortodoxl in satui Prajesti-
Moldoveni si cea-l'altl catolica
In satul Prájesti -Ungureni, cu
cite un preot. Sunt 524 case
dese si 7 circiuml.
In 1879, s'ad improprietarit
112 insurAtei, cu 273 falci pa.mira.
Teritoriul comuner este de
6000 hect. Proprietatea mare

PRXJ4TI 84 PRASTEM
o are statul, Cu o mosie in intindere
aproximativ de i8o hect.,
dind un venit anual de 13000
leT. Padurea StatuluT, numita Prajasti,
are o suprafata de 2371
hect.
Viile ocupa o suprafata de
38.56 hect.
Vite : 106 cal', 941 vite marT
cornute, 696 pore, 5 capre si
1038 oT.
Budg. com. in 1892-93 era
la veniturl de leT 6304, banT 66 si
la cheltuelT, de leT 2442, banT 98.
O cale comunala, ce vine de
la Bogdanesti, strabate comuna
si da In calea judeteana - ce
merge la Bacaa.
Totalul paminturilor de cultura
este de 1421.42 hect.
Distantele : la Bacati, capitala
districtuluT, 14 kil. ; la com. SAcueni,
resedinta plaseT, 12 kil.;
la com. Buhociul, 12 kil. ; la
com. Bogdanesti, 3 kil. ; la com.
Schineni, 5 kil.
Präjä§ti, sat, jud. Bacan, pl.
Muntelul, com. Magiresti, situat
la V. de Stanesti si pe dealul
cu acelasT nume, la 2 kil. Ioo m.
de satul Magiresti (scoala).
Are o populatie de 395 suflete
; o biserica, cladita de locuitorT
si o circiuma.
Vite : 14 cal', 189 vite marT
cornute $1 99 porcI.
Pr5j46, sett, in jud. Roman, pl.
Siretul-d.-j., com. Birjoveni, spre
V. de satul Birjoveni si la 1 kil.
de el. Este asezat pe deal, la
extremitatea de V. a judetuluT.
Are o populatie de 201 locuitorT
; o biserica de valatucT.
Este legat cu orasul Roman
prin osea.
Präjä§ti, mofie a statulur, jud.
Baca'', pl. Siretul-d.-s., com. Prajgsti,
in intindere de 18o hect.,
cu venit anual de 13000 lef.
Präjä§ti, trup de mofie, pe litiga
mosia Blrgaoani, jud. Neamtu.
Ion Neculcea (t 1743), in Domnia
a treia a lul Duca, Domnul
MoldoveT (1679-1684), zice :
aDupa aceea mers'ad in plimbare
la un sat al luT, ce este in tinutul
NeamtuluT, anume Prajesti,
avind si curtl acolo, cu
toata casa luT, si cu toata boerimea
si curtea luf ; si ati zabovit
acolo vre-o doua, treT salataminT,
umblind pe la vinaturT,
si pre la alte sate ale luf. Chematu-l'aa
in cinste si un boer
Cu numele Constantin, Postelnicul
Ciobanul la un sat al luI
anume Saliste, de rail cinstit
doug zile, si asa iarasT s'a intors
la Iasi la scauno.
Urme despre un asemenea
sat nu sunt, dar localitatT cu
numele de Prajesti se gAsesc :
1. in jud. Bacan, pl. Bistritad.-s.;
2. tot in acel judet, pl.
Tazlaul-d.-s., 3. In jud. Roman,
com. Birjoveni, pl. Siretul-d.-j.
Peajfi§ti, p ti dure , jud. Bacati, pl.
Siretul-d.-s., care se intinde pe
limita comunelor Buhociul si
Prajasti, populatá cu arborl foiosT
(stejarT, fagi, carpenT, etc.).
E proprietatea statuluI si are o
intindere de 2371 hect., care
apartinea bisericilor Precista si
Raducanu din Tirgul-Ocna.
Präjä§ti - Moldoveni, sat, jud.
Bacati, pl. Siretul-d.-s., comuna
Prajasti, situat alaturT de Prajasti-Unguri.
Are o populatie de 376 locuitorl
; o biserica, cu hramul
Sf. Voevozl, deservita de un
preot si un dascal, facuta in
1847 de Dumitriu si reparata de
Iordache Miclescu.
Vite : 19 caT, 116 vite mari
cornute si 33 porcr.
Praji§ti-Ungurf sal Catolici,
sat, jud. Bacail, pl. Siretuf-d.-s.,
si resedinta com. Piajasti, situat
in Valea-SiretuluT.
Are o populatie de 1200 Suflete;
1 bisericA catolica, deservita
de 1 prebt si facuta de
locuitorl ; I scoala mixta si 3
circiuml.
Vite : 87 caT, 825 vite marl
cornute, 663 porci si 5 capre.
Präjeni, sat, jud. Botosani, com.
Latai, pe coasta dealulur Nelipesti,
in stinga MiletinuluT, pe
mosia Latai. Are o suprafata
de 1936 hect. si o populatie de
90 familiT, san 360 suflete ; 1
biserica, deservita de preotul
bisericer din Latai.
Se zice ca satul Prajeni ar
fi intemeiat de Mitropolitul MoldoveT,
Veniamin Costachi, a
careia proprietate era mosia
Prajeni.
Vite : 940 bol si vacI, 32 cal,
2630 oT, 116 porcT. Loc. posea.
147 stupf cu albine.
PrAje§ti, sat, mofie, etc. VezT
Prajasti.
Präjoia sati Prejoaia, pirig, jud.
Baeld, pl. Bistrita-d.-s., comuna
Buda, care curge de la V. spre
E., uda satul ipotele si se
scurge pe dreapta GirleI-Morilor.
Präste§ti, sat, pe mosia cu acelasT
nume, jud. Dorohoiti, com.
Braesti, pl. Cosula.
Are o populatie de 127 locuitorr
; o biserica, cu hramul
Sf. Nicolae.
Proprietatea mosieT e a d-luT
Iancu T. Gherghel.
SateniT improprietaritI ad 78
hect. 5 arir pdmint, lar proprietarul,
93 hect., 9 axil cimp
si 107 hect., 4 ara' padure. Se
mal afla pe mosie o livada si
3 pogoane vie.

PRXITXTETI 85 PREAJBA
Piriul ce trece pe moie se
numqte CostApl.
Hotarele sunt cu Dolina O
BrAe§ti.
De insemnat aicr sunt localitAtile
: Temeliele i RAdicAtura-
Mare.
Privite§ti, vechie numire a celtunuluI
Tega, jud. Buzlii, com.
RuOavAtul.
Preajba, com. rur., jud. Dolj,
pl. Ocolul, la 7 kit, de orapd
Craiova, situat5. pe §esurile Preajba
i anea.
Se mArginete la E. cu com.
Copveni-d.-s.; la V., cu com.
Balta-Verde li o parte din ora-
§ul Craiova ; la S., cti com. Malul-Mare
lí o parte din Livezile
yi la N., cu com. Pielqti.
Limita linier de N. incepe din
rAscrucirea ce o face la o depArtare
de 200 m. spre E., de
bariera Crucea-de-PiatrA a ora-
§u1u1 Craiova.
Limita linier de S. incepe din
coltul S.-V. al teritoriulur comuner
Balta-Verde.
Limita linier de E. incepe
din punctul numit Cotofirul.
De la limita Hitler de E. li
pAnA la V. de satul Circea, terenul
comuner este cu totul
plan.
Smircurr se gAsesc pe valea
Piriul-Circea.
Este udatA de piriul arcea,
care la na§tere din cignelele
izvoarele ce se Osen pe valea
Sfenea, Valea - CAlugArulur.
arcea curge pe valea Buduroaele,
spre satul Preajba li trece
in teritoriul com. Balta.Verde,
vársindu-se in Piriul-Morilor de
la FAcAi. Piriul arcea are directiunea
de la E. la V. Vadurr
are mar pretutindenr 11 un pod,
la hanurile din valea Piriul -
Circea.
In anul 1873, com. Preajba
se compunea din trer alune :
Circea, Prisca §i Preajba. Intre
anir 1874-76 a avut reedinta
in Co§oveni-d.-s. Az1 se compune
din douà cAtune : Preajba-
LungA, riul Jiu ce-1 udä in partea
de V. la S.-V. O Circea,
situat pe Piriul-Circea; aceste
dota alune sunt despArtite
prin Valea-VArzArilor.
Are o populatie de 2024 locuitorr;
2 bisericr, una in cAt.
arcea, fAcutä din zid, cu hramul
Sf. Nicolae, fondatA de Dumitrache
Kintescu §i Preotu erban
Kintescu i reparatä la anul
1874, de preotul Ion Zamfirescu
§i locuitorir satulur, deservitA
de I preot O 2 cintAretr;
cea-raltA, in cAt. Preajba,
cu hramul Sf. stefan 11 Sf.
Gheorghe, fAcutA tot de zid, la
anul 1778, de jupin Hagi Stan
Jianu Vel Paharnic, deservitA
de i preot §i i cintAret.
In tinda bisericer din Preajba
se af1ä urmAtoarea inscriptie :
Aceasti sfind bisericK a fost ziditi
din temelie, ./nfrumusetatli,cu toati podoaba,
dupi cum se vede, cu:toati cheltuiala
11 osteneala D-10 JupInsHagi Stan
Jianu, Vel Paharnic, In zilele prea Inálltatulul
yi Luminatulul Domo Alexandru
loan Ipsilante Voevod, cu blagoslovenia
P. S. S. Pkintelul Chiriac Chesarie,
Episcopul RImnicultd, la anul de
la Christos, 1778, luna Noembrie 25.
Sunt 2 §coale mixte, care ati
fost frecuentate in 1899-900
de 127 copir, i ro circiumr.
Dupä legea rurall din 1864,
sunt improprietAritr in Circea
75 locuitorr O in Preajba, 93.
Suprafata comuna este de
7330 pogoane, din care : 5984
pAmint arabil, 30 pog. fineatI,
90 pog. izlaz, 216 teren sterp,
6o vArzArie §i 950 vil.
Viile, in intindere de 950 pogoan
e, apartin proprietarilor RusAnescu,
DAbuleanu O Guran,
locuitorilor din Circea, Preajba
pi Piele0, or4enilor CraiovenT
§i locuitorilor din PopinzAlqti,
din jud. Romanati.
Meseria§r sunt : 5 rotarr, 6
dulgherr, i dogar §i 3 fierarr, In
arcea i 1 rotar, i dogar, 2
duIgherT i 1 fierar, in Preajba.
Prin com. Preajba trece : calea
feratA Craiova-Bucurqti, care
pornind din marginea de N. a
ora§ulur Craiova intrA in comunA
pe la Valea-Croitorulur i
ajunge in dreptul satulur Circea
la i kil. O roo m. de statia
Circea, face o curb5. spre N.-V.
i trece in com. Pielqti ; catea
judeteanl Craiova-Caracal, lung5.
in Preajba de 9 kil., care
merge de la V. la E. prin S. satulur
Circea ; calea judeteanA Cra
iova-Bechetul, lungA in comunl
de 8 kil., mergind de la N. la S.
prin V. catunulur Preajba. Din
ambele cAtune pornesc cAT vecinale
in toate directiunile.
Budgetul com. e la veniturr
de 3970,47 id i la cheltueli,
de 3721,39 ler.
Preajba, com. rur jud. Vlawa,
pl. Glavaciocul, la extremitatea
N.-N.-E. a judetuluT, situatA pe
Valea - Glavacioculur, compusl
din cAtunele : Bulaci, Hagie0,
Poeni, Preajba li VAta0.
Are o populatie de 1081 locuitorr
; 2 bisericr, una in cAt.
Bulaci i cea-f alt5. in Preajba-
VAtai, deservite de 2 preotr §i
3 cintAretr ; o §coalA mixtl,
frecuentatA de 32 copir; 6 ch.ciumr.
Este departe de Bucu
reti de 66 kil., de Giurgiu, de
82 kil. i de Obedeni, rqedinta
pl4er Glavaciocul-Neajlovul, de
28 kil.
Prin comunA trece oseaua
judeteanA ce duce la Glavacioc.
Mo0a Preajba, cu trupurile
Bulaci i ViOca, a d-lur Sc.
Yarka, avind pAdure i finete
intinse i o intindere de 5350

PREAJBA 86 PREASNA-NOUX
de pog., aduce un venit aproximativ
de 60000 leT anual. Este
strIbltutà de riurile Neajlovul,
Glavaciocul i Drimbovnicul.
Preajba, atun, at'com. cu acelaT
nume, jud. VlaKa, *situat
pe Valea-Glavacioculul.
Preajba, sat, jud. Dolj, pl. Ocolul,
com. Preajba, re§edinta primAriel.
Are o populatie de 750 suflete,
locuind in 75 case ; o bisericä
de zid, cu hramul Sf.
Stefan §i Sf. Gheorghe, fondatà
in 1778, Noembrie 25, de
pin Hagi. Stan Jianu, Vel Paharnic,
deservitl, de t preot
cintAret ; o §coall; 3 circiumT.
Preajba, mahala, in com. rur.
Cleanovul, pl. Dumbrava, jud.
Mehedinti.
Preajba, mofe particularA,
Dolj, pl. Ocolul, jud. Preajba.
Preajba, mofie a statului, nelocuita,
in jud. Romanati, Haga
com. Babiciul, pl. Ocolul, cu o
arena. de 14280 leI ; are o pàdure
de 8o pog., fosa pendinte
de mlnAstirea TigAne0.
Preajba-de-C1mp, ciitun, com.
BIbiciul, spre S., pl. Ocolul,
jud. Romanati, lingA Olt, la 18
kil. de Caracal. VezT Blbiciul.
Preajba-de-Padure, com. rur.,
In jud. Romanati, pl. Ocolul. Se
compune din salde: Preajbade-PAdure
sal FrAsinetul-de-P1dure
(602 locuitorT), Copreni
(Fulli) cu Boanta i Atirnati
(200 locultorp, situate 11114 apa
Tesluiul, k stinga, pe §oseaua
Caracal-V4oara, la 15 kil. spre
N.-V. de Caracal 11 la S. de
Dealul-Muierel. Altitudinea tere-
nula d'asupra nivelulur Mara
de 145 m.
Are o populatie de 218 familiT,
sal 802 suflete ; o §coall
mixtl, frecuentatl de 42 copiT
(1899-900); o bisericl (1783),
Cu hramul NWerea DomnuluT
Isus Hristos, deservitl de
preot §i 2 cintAretT; 2 circiumT.
Locuitoril posea : 74.2 vite
marT, 1447 vite miel 246 porcT.
Preajba-Mare, cez'tun, al com.
VAdeni, pl. Ocolul, jud. Gorj,
partea de E. a cltunuluT de
rqedintl.
Are o suprafatl. de 600 hect.,
din care 6o hect. arabile, 200
hect. finete, wo hect. pAdure,
231 hect. izlaz §i 9 hect. vatra
satuluT, cu o populatie de 67
familif, sal 242 suflete.
LocuitoriT sunt parte mopenT,
parte improprietlritr dupl legea
ruralk ocupindu-se mal in
special cu pl.storia. ET posea :
18 plugurT, 30 care cu bol, 2
cArute cu caT, 400 vite marT
cornute, 120 cal, 4298 oT, 102
rimdtorT, 89 capre, 15 asinl ;
20 stupT cu albine.
Comunicatia in caun se face
prin drumurT ordinare, care de"
k oseaua nationall
§i in oseaua judeteanä
T.-Jil-Ciuperceni-Vilcea.
In cAtun se gäsesc 4 puturT
§i 3 fintinT.
Preajba-Micä, cdtun, al comuneT
Petre0i-de-VArsAturT, jud. Gorj,
la N. §oseleT judetene T.-Jil-
Vilcea O- in apropiere de dinsa,
situatl pe loc
Teritoriul luf are o intindere
de 500 hect., din care 170 hect.
arabile, 245 hect. finete, 8o hect.
plclure i 5 hect. vatra satuluT,
cu o populatie de 38 familiT,
sal 214 suflete.
Are t biserica, deservitl de
I preot i I cintAret.
Locuitorif pose& : 6 plugurT,
12 care cu bol, 174 vite mari
cornute, 9 cal, 435 of i 46 rimItorT.
Comunicatia in cAtun se face
prin oseaua judeteanl i nationall
din T.-Jil §i cu carI se
gAsesc in apropiere.
In atun se glsesc 3 fintinT
cu apl.
Preajma, munte, jud. Mu§cel,
plaiul Dimbovita, formind linia
de despArtire intre riurile Dimbovita
§i Arge§elul, impreunl cu
muntif Draxinul, MAra, Tefeleaga,
Muntiorul, Clpitanul,
PlAi§orul, PravAtul, AltAmu§ul
Mateia§ul.
Preasna-Nouk com, rar., jud.
Ilfov, pl. Negoesti, situad. la E.
de Bucure0, pe ambele malurT
ale vAel Most4tea, la 47 H. de
Bucure0i. Sta in legaturA cu
com. GurbAneti prin o osea
ve cin ala.
Se compune din satele: Preasna-Noul
i Codreni, ca o populatie
de 1133 suflete, care
locuesc in 233 case i 18 bordee.
Se intinde pe o suprafatl de
5832 hect. Statul i d-na M. Blaremberg
aü 5309 hect. §i locuitoriT,
523 hect. ProprietariT
cultiva 4409 hect. (335 sterpe,
375 izlaz, 190 pldure). Locuitoril
cultiva 477 hect. (40 izlaz,
6 vie).
Are 2 bisericl, in fie-care clt.
cite una; t coalä mixtl, z ma-
$inà de treerat cu abur% 3 helqteTe.
Vite : 603 cal 1 Tepe, 193 bol,
245 vacT i viter, 2 taurif, 13 bivolT,
49 bivolite, 50 capte, 124
pord 2730 oT.
LocuitoriT pose& : 91 plugurT
: 26 Cu boT i 65 cu cal;
114 care i clrute : 10 cu bol
§i 104 Cu cal.

PREASNA-NOUÀ 87 PREDEALUL
Comerciul se face de 6 cit.ciumarr
i i hangia.
Locuitorir improprietaritr sunt
132; neimproprietaritr mar sunt
220.
Budgetul com. e la veniturr
de 2965 leT si la cheltuelT, de
2918 ler.
Preasna-Nouä, sat, facind parte
din com. rur. cu acelasr nume,
pl. Negoesti, jud. Ilfov, situat
la E. de Bucuresti, pe ambele
malurl ale valer Mostistea. In
partea de N.-E. e inconjurat de
dealurr frumoase.
Se intinde pe o suprafata. de
4650 hect., cu o populatie de
873 locuitorr.
D-na M. Blaremberg are 4270
hect. si locuitorir, 380 hect.
Proprietarul cultiva 3520 hect.
(300 sterpe, 300 izlaz, 150 padure).
LocuitoriT rezerva 25 hect.
pentru izlaz.
Ad este resedinta primaria
Are o bisericA, cu hramul
Adormirea, deservita de i preot
si 2 cintaret1 ; i coall mixta,
frecuentata de 38 copir (1899
900); 2 helestere i i masina
de treerat.
Numarul vitelor inarr e de
922 si al celor niki, de 2904.
Comertiul se face de trer circiumarl
i i hangia.
Preasna -Vechie (Ciofliceni),
sat, facind parte din com. rur.
Gurbanesti - Cotofanca, pl. Negoesti,
jud. Ilfov, situat la E.
de Gurbanesti, pe malul sting
al valer Mostistea. Spre N.-E.,
este inconjurat de dealurr.
Se intinde pe o suprafata de
3162 hect., cu o populatie de
527 locuitorr.
Eforia Spitalelor Civile din
Bucuresti are 3000 hect. si locultor%
162 hect.
Eforia cultiva prin arendasir
sal i800 hect. (800 izlaz i 400
padure). Locuitorir cultiva 115
hect. (47 izlaz), Are i helestea'.
Comerciul se face de 2 circlamar!
si i hangia.
Numarul vitelor marr e de
1080 si al celor miel, de 2748.
Precistanul, atun, in jud. Putna,
com. Faurei, pl. xisita, situat
pe soseaua ce duce de la sat
la Siret si pe malul Putner.
Are o populatiune de 170
suflete, care locuesc in 62 case;
biserica filiala, cu hramul Sf.
Gheorghe.
Precistanul, mofie a statulur,
foastä pendinte de MAnastirea
Mera, situata pe teritoriul comune!
Faurei, pl. Susita, jud.
Putna, i arendata Cu 4000 ler
anual.
Precupoaele, sat, facind parte
din com. rur. Orlesti, pl. 01tul-d.-s.,
jud. Vilcea, ca o populatie
de 979 locuitorT.
Predealul, com. rur., plaiul Pelesul,
asezatä in creasta Carpatilor,
la 45°20 latitudine pordita
si la 43°15 longitudine
estica (meridianul german),
mArginindu-se la N. cu Transilvania,
la S. cu comuna urbana.
Sinaia, la E. cu comuna
Tesila i cu muntir Doftaner,
la V. cu hotarul Tare! i cu
comuna Moroeni, din judetul
Dimbovita.
In timpurile vechr, com. Predealul
s'a numit Podul-Neagulur
si se intindea de la Predeal
pana la Posada, coprinzind toate
satele, care formeaza actualmente
com. Predealul, apor teritoriul comuna
Sinaia cu cat. Izvorul,
precum si Posada si Podul-Neagulur.
Pe atuncr resedinta comunef
era la Busteni.
La 1864, catunele Posada si
Podul-Neagulur s'aa alipit la Comarnic
si la 1874, catunele Predealul,
Azuga, Busteni si Poiana-Tapulur,
s'aa deslipit de Sinaia,
formind com. Predealul,
tu resedinta in cat. Predeal, si
maT in urma in Azuga, unde e
azr,
Orografia. Teritoriul comuner
Predealul este cu desavirsire
muntos. La V. se intinde,
de la Sinaia si pana dincolo de
Bran, maretul sir de muntr cu
noscut sub numele colectiv de
Bucegi, cu virful cel mar inalt,
Omul.
Lipita Cu Omul se alía o culme
de muntr, ceva mar mica,
Morarul, d'asupra careia este
hotarul Tare!. Dup5. Morarul,
urmeaza Costila, apor Caraimanul.
In acelasT rind, mal departe,
sunt Jepi-Mar! si Jepi-Micr, pe
de o parte stincosT i golasr, pe
cea-l'alta parte bogas! in iarba
de pasune, si mar in urma vine
Pratra-Arsa, cu renumita e! pestera.
La N., sunt muntir Predealulur,
Pretricica-de-TarA, pe unde trece
hotarul Tare!, i Susaiul, bogatT
In pasunr, livezi si padurr.
La E., sunt muntir: Fata-GA
vaner, Reteveiul , Lacul-Rosu,
Turcul, Cazacul, Neamtul, Unghia-Mare
si Unghia-Mica.
In partea de V., intilnim mun-
Cumpatul, iar prin mijlocul
comuner, muntir Rasnoava,
Clabucetul-Taurulul, al-Baiulur,
al-Azuger, Sorica, Dutca, Dihamul
si Zahnura, totr renumitr
pentru padurile de fag, pentru
nenumaratele stine de or si pentru
bogatele lor pasunT si loculi
de finete.
Hidrografia. Din muntir
mentionatT mar sus, izvoresc o
multime nenumarata de piriiase,
ca apa cristalina, ce se prerd
sub straturi inverzite sad sub
troienT de zapada si ies jaras!

PREDEALUL 88 PREDEALUL
la iveall, mal marT, formind in
cursul lor zburdalnic i repede,
plrIie, valcele i vái, dintre carr
unele nu putin insemnate.
In apropiere de gara Predeal,
la 5-6 metri departe de frontiera,
izvoreste un mic pirtas,
abia bagat in seama, numit Predealul,
care primeste in sine frumoasa
vale a Joiter, Valea-lur-
Arsenie si Valea-Teasculur.
In dreapta manastireT cu acelasr
nume, Predealul, impreunindu-se
cu Valea-Risnoaver,
isT pierde numele si de aci
incolo se numeste Provita. Inteinsul
se varsd valle: Olareasa,
Valea - lur -Vlad, Valea-
Ursulur, toate de putina insemnatate.
Tot de la hotarul Tare', in
partea de E. a comuner, din
muntele Fata-Gavaner, izvoreste
Valea-Azuger, ce se varsa In
Prahovita, in fata muntelur Sorica,
nu departe de gara Azuga.
Aceasta vale, in cursul san, primeste
Valea - Turculur, Stever,
Unghia-Mica, Orjogoaia, Ceausoaia,
Cazacultd, Urechia i Limbaselul.
De aci incepe riul Prahova,
format din valle Azuga i Prahovita,
care primeste valle: Cerbulur,
vale prapastioasa si adIncl,
cu niste paretT dreptI
golasi apor Valea-A1135., Valea-
Jepilor, Valea-Urlatoarer, Valea-Babel
i &tul Peles, din
dreapta ; lar din stinga : Valea-
Marulur, Valea - FeteT, Valea -
Seaca, Valea-Zamurer, Valea-
Jeper, a-Tufer i Valea-Rea.
Lacurt. Lacurr in com. Predealul
sunt : Lacul-Rosu, intre
Retevoiul i Turcul, i Lacul-
Tiganesti, in muntele TigAnWi
din Bucegi.
Ape minerale se gasesc in tre
Azuga i Busteni (pucioasa), pe
Cumpatul (iod), pe Valea-Teasculur
(fier), pe Valea-Joiter (id,
pueioasa i sare), inca neutilizate,
si un izvor in gradina manastirer
Predea/u/, care coprinde
5 gr., 260 materir solide in litru
si are o densitate egall
1.0032. Coprinde clorure, iodure
si carbonate alcaline. Sulfate
azotate nu s'ají constatat. S'a
dozat elorul, iodul, calcea
magnezia, si s'a gasit urmatoarele
valorl pentru un litru de
apa :
Clor I gr. 7750
Iod . o, 0031
Calce . . o, » 3876
Magnezie . o, » 0320
Populaliunea. In timpurile
cele mar vechr, tinuturile com.
Predeal eran acoperite cu padurr
seculare, necalcate de picior
de om. Primir locultorT, in
munir Prahovel, an fost scutelnicir,
care eran insarcinatT cu
paza mgnastirer Sinaia; prin urmare
prima populatie stabila isT
are inceputul odatg cu fondarea
mangstirer Sinaia, la anul
1695.
Acestr primI locuitorT, s'an
stabilit mar intlin la Izvor
Sinaia, apor la Busteni i abia
pe la inceputul sec. al XIX-lea
s'an intins pana intre Prahove
si mar pe urma (1830) pana la
Predeal.
Pe la 1852, Predealul devine
un punct interesant prin faptul
e5. vama Tare a fost mutatä
de la Breaza in aceasta localitate,
adapostind vara sute de
vizitatorT.
In jumatatea a doua a sec.
al XIX-lea, populatia com. Predeal
a crescut meren si de la
1879, dar mar cu deosebire de
la 1886 incoace, numarul locuitorilor
a crescut considerabil.
Dupg statistica primarier, populatia
comuner, la i Octombrie
anul 1892, numara 3441
locuitorl.
Padurile ocupa aproape In-
treaga suprafata a comunel Predeal,
avind ca esenta dominanta
fagul, apor vine bradul i moliftul,
care a inceput a fi mar
ras..
Pana
la anul 1865 in toata comuna
Predeal niel vorba nu era de
scoall. La 1865 s'a infiintat
prima scoalg la Busteni, i dupa
citr-va ani, raposatul starit Pantelimon
a infiintat la Predeal,
inteuna din chiliile manastireT
o scoald particulara, care a functionat
5 anT.
In vara anulur 1873, Domnul
Tare, vizitind Predealul, a dat
ordin sa se construiasca In ata
manastirer un local de scoala,
care a ars la 1889, recladinduse
in cursul anula 1890, de Administratia
Domeniilor Coroaner.
Tot de Administratia Domeniilor
Coroaner s'ají mar construit scoli
la Azuga i Busteni.
Cultul. Pe linga. schitul Predeal
(v.1. r.), mar e in Busteni o
biserica, numita Biserica-Domneasca,
una dintre cele mar frumoase
bisericr din Tara, construita
din fondurile M. S. Regelur
Carol I, si tirnosita la 8
Septembre 1889.
Industria este bine reprezintatä
in comunà prin diferite fafabricr.
(Vea Busteni, Azuga
Predealul, catun).
Predealul, com. rur., pendinte de
plaiul Teleajenul, jud. Prahova.
luat numeIe de la situatia er
pe dealurile pe care este asezata.
Asuprainfiintarir el se stie foarte
putin. Legenda spune ea ar fi datind
de vre-o 200 de anr. Pela
anir 1814 si 1825 nu eran
In aceasta com. de cit 20-60
case, asta-zr com. Predealul se
compune din 4 catune : Predealul,
Turburea, Zimbroaia
Sarari.
Se margineste la N. cu com.

PREDEALUL 89 PREDEALUL
Drajna-de-jos, la S. cu com.
Surani-Opariti, la E. cu com.
Arice$ti $i la V. cu com. Valed.
Populajiunea este de 1308
locuitorT, dintre care 669 barbatr
$i 639 temer, totr Rominl
neao$T.
Capr de familie sunt 243
contribuabill 305; case 263.
Parte din locuitorT sunt mo$nenT,
128 s'ati improprietarit
la 1864 pe mosir manastire$tr,
una pendinte de Mitropolie $i
alta de manastirea Cotroceni,
eind li s'ati dat 394 hect. ET an
7 cal*, 152 vacT, 124 bol, ior6
oT, 277 porcr si 2 capre.
Economia. Mara de agricultura,
locuitoril se mar ocupd cu
pomicultura si mar ales cu cultura
prunulur, care este una
din principalele mijloace de
existenta a maioritatir locuitorilor
comunel. Me$te$tigarT sunt
io dogarl i io dulgherr.
Produsele munceT se desfac
mar tot-d'auna pe loc si rar
locuitorir merg cu ele la Ploesti
$i Bucuresti.
In com, se fabrica anual 2500
.hectol. tuica $i roo hectol. vin.
StupT cu a/bine sunt 112.
Pamintul com. este putin productiv.
Numar porumbul i ovazul
reusesc a da in timpuri
bune 6-7 hectol. pe hectar. Fasolea
si dovlecir cresc asemenea.
Dintre pomir roditorT sunt cam
2600 merr, 1800 perT, roo duzT,
3020 cire$T, 817 nucI, 105 persicr,
205 gutur, 185 zarzarl.
Cele 500 hect. livezr dan pana
la 1000000 kgr. fin.
Comerciul se exercita in com.
de 2 circiumarl.
Veniturile comuner sunt de
ler 1756,82 si cheltuelile, de ler
1739,20.
Comuna Predeal e brazdata
de dealul Zimbroaia, cu piscul
Virful Zimbroaier, parte aco-
64746. Masas Maffemar asura*. ra.
perit cu paclurr i cea mar
mare parte servind de pd$une
vitelor. Acest deal, trecind in
cat. Sarari, la numirea de Dealul-Sarari.
Si aci este acoperit
cu padurl, livezr de pruni $i fineata.,
mar cultivindu-se pe el
putine porumburr.
In partea de V. a comunei
este Dealul-Predeal. Incepe de
la N. $i se prelunge$te catre
S. Este acoperit cu paclurr, livezr
de prunr, vil si pa$uni.
Putine petece de loc se seamana
cu porumb si oval.
Comuna e strabatuta de gin
lita Valea-Gardulur si de girlitele
Apa-Dulce si Turburea,
care, impreunindu-se din jos de
cat. Sarari, formeaza riul Matita,
afluent al Cricovulur.
In cat. Sarari sunt multime
de izvoare de apa sarata, cunoscute
de locuitorl ca amaduitoare
de unele boale. Aci se
presupune a fi $i pacura si pucioasa.
Locuitorul Predeleanu
din cat. Predeal posedd un bul-
Ore mare de chihlibar, pe care
spune ca l'a gdsit pe valea piriului
Turburea.
Comuna are o biserica,
In cat. de resedinta, Predeal.
Scoala, exista in catunul Predealul
de la 1885 si e frecuentata
de 48 copir (1899--9oo).
Sosea regulata e aceea de
la cat. Predeal la Valeni prin
Valea-Gardulur ; s'a proectat
una de la Valeni - de -Munte
catre Aricesti $i Surani $i alta
de la Drajna-d.-j. catre com.
Opariti.
Predealul, cdtun, pendinte de
com. Predeal, pl. Pelesul, jud.
Prahova.
Numirea de Predeal, dupa
unir se datore$te cuvintulur latinesc
ePrildi'al», care insemneazd
mosie, facind parte dintr'un do-
menid; lar dupl altir, aceastà
numire o datoreste cuvintulur
rominesc Pe-dealb, orT Predeal,.
Situafiunea geograficd. CA
tunul Predeal e situat pe creasta
Carpatilor pe mo$ia Predeal,
proprietate g M. S. Regelur Caro]
I, la origina valer Prahova
in $eaua Cu acelasT nume, formata
de pirliasul Prahovita despre
Rominia $i Time$ul despre
Transilvania, la 45°,20 latitudine
nordica, 43°,15 longitudine esdel
(merid. german) $i la r000
m. 6609 dmm, altitudine d'asupra
nivelulur Marif Negre, $i
la 1000 m. 5935 dnun. altitudine
d'asupra nivelului Mara-
Adriatice; ceca ce adevere0e
ca nu exista cum se credea
In trecut o denivelatiune simtibila
intre cele doul Mari'
Marea-Neagra 5i Marea-Adriatica
ci ca aceste Mari aa riguros
acela0 nivel.
Situaliunea locald. Aceasta
localitate, inainte de anul 1695
nu era locuita., ci acoperita Cu
padurr seculare i nepatrunzatoare
; mar tirziti insa, dupl infiintarea
manastirer Sinaia, scutelnicir
s'ad intins in susul vair
Prahova, stabilindu-se Cu locuinta
la Busteni si la Azuga, si
mal apor la Predeal.
Cea d'intiiu casa, se spune,
a fost construita de ciobanul
Moise Zangura la 1830; mal di.zin
s'a construit hanul lur Buja
(linga cazarma de astazi); lar o
data cu constructia soseler nationale
Ploesti-Predeal, la 1846,
cu mutarea vamer de la Breaza
la Predeal, in 1852, sub guvernul
printulur Alexandru Ghica,
prin initiativa arendasulur de pe
atuncr al vamilor, raposatul Lazar
Calenderu, s'a infiintat aci mar
multe hanurr i barace ce servean
de adapost chirigiiior si
mArfurilor ce intran i e$iati din
12

PREDEALUL 90 PREDEALUL
Tara prin acest punct ; dar cu
stabilirea caler ferate, toate aceste
barace i colibe tardnestl
ale unur sat improvizat
nind contrabandele cele mar indraznete,
aü disparut, una cite
una, pentru a lasa locul la constructiunT
moderne, publice si
private, unele mar placuta de
cit altele. Intre aceste frumoase
constructiunr gasim : cazarma
truper de pazd a frontierir construita
cu cheltuiala M. S. Regelur
; vila Administratiilor Mosielor
Regale, numita «Casa
Cimpineann, intru eternizarea
memoria raposatulur Ion Cimpineanu
mult timp un sfetnic
pretios al M. S. Regelur care
In timpil din urtna petrecea vara
de predilectiune la Predeal ; casa
Domeniilor Coroaner; scoala construita
tot cu cheltuiala M. S.
Regelul ; sanatoriul scolar construit
de Ministerul instructiunei
publice ; fabrica de cherestea
infiintata de reposatul Skender;
si in fine dependintele vaste ale
personalului garef si o multime
de vile particulare ce se intrec
in frumusete i carr dati Predealulur,
naclejdea unur frumos
viitor, de rivala a Sinaer, ca statiune
climatologica de vara. Si
aceastà speranta nu va trece
mult pana sa se realizeze, cad
prin faptul initiativer fericite a
M. S. Regelur de a se ceda in
loturr admirabilul amfiteatru de
V. al acester localitätT, traversat
de bine-cuvintata vale a Odiasulur
Joita, bogata in ape minerale
de iod, pucioasa, sare,
etc., multi din adoratorir acester
frumoase localitatr datatoare
de viata, s'an grabit a construi
pe acele loturr vile modern e a caror
frumoasa infatisare lasa speranta
ca nu suntem departe de a
inaugura aci o incintatoare com.
urb. Intre vuele construite pana
astazT, putem cita ca mal prin-
clpale : Vila Ionel I. C. Bratianu,
Generalul C. Barozzi, colonelul
G. Ionescu, Capitanul P. Minovid
si multe altele ale altor
particulari si ofiterr de la Institutul
Geografic, carora M. S.
Regele a bine-voit a le ceda loculi
in conditiunr special avantagioase
cu ocaziunea lucrarilor
de ridicare geometrica a harte!
Tare ce acestr ofiterr ail executat
pe aceste locurr in anir
1898-99 sub directiunea Generalulur
C. BrAtianu, Directorul
Institutulur Geografic al Armate!.
Clima la Predeal e placuta.
Curatenia aerulur, mirosul aromatic
al florilor si erburilor,
daii vara sanatate si viata
Caldura verer variaza intre
15 si + 30° R., Gerul Temer se
urca pana la 280 R., iar temperatura
anualá medie este de
4° R.
Iunie e de obiceiii ploios si
plin de vijelir, iar pe la finele
lur Iulie caldura trece de + 25°
R.; Cu toate acestea serile sunt
rdcoroase, dar placute. Pe la
finele lur August incepe un timp
statornic i frumos. Daca zApacla
cade din Octombre, atuncr pe
la jumatatea lur Noembre se topeste
si timpul frumos din a
doua jumatate a luner Nombre
se numeste de taranir din localitate
(Vara babelorp.
Cultul. Ca loe de intilnire al
credinciosilor in trecut la Predeal
a existat un schit (v. 1. r.),
fondat de Eromonahul si Duhovnicul
Ionichie la 1774, pe
proprietatea tul Crisoscoleg Buzoianu.
Schitul era de lemn si
de jur imprejur avea chilioare
pentru calugarr. Pe timpul razboiulur
din 1788 condus de Domnul
Tare! Mavrogheni contra
Austriacilor ce voiaA a se razboi
cu Turcir, acest schit a fost prefacut
in cenusa, iar dupa inchee-
rea pacer, Staritul Ioninhie a ridicat
din noil schitul i chiliile
(1788), ajutat de Ion Buzatul
de fel din Bacifalul Sacelelor
(tinutul Brasovulur).
Dupd 30 de anT, schitul si
chilioarele fiind de lemn, al-1 putrezit
si la 1819, Ion Manole si
altir aù zidit o bisericuta de
piatra, iar biserica cea mare s'a
zidit mar tirziii de Salta Castrisoaia.
In 1844, schitul Predeal
avea ca danie din partea
marelur Ban Alex. Filipescu,
muntele Clabucetul-Taurulur; iar
din partea logofatulur Mate! Filipescu,
mosia Bobolia, si carT
danil ati fost confirmate de
George Bibescu-Vodä (Vezr Predealul,
schit).
Invellebnintul public. Pana
la anul 1865 in toata com. Predeal
nicr vorba nu era de scoald.
La 1865 s'a infiintat prima voala
la Busteni, si, dupa cit1 - va
anT, raposatul starit Pantelimon
a infiintat la Predeal inteuna
din chiliile manastirer o scoald
particulara, care a functionat 5
anr.
In vara anula 1873, Domnul
Tare, vizitind Predealul, a dat
ordin sa se construiasca in fata
mandstirei un local de scoa15.,
care a ars la 1889, recladindu-se
in cursul anula 1890 de
Administratia Domeniilor Coroaner.
Tot de Administratia Domeniilor
Coroaner mar construit
scol! la Azuga si Busteni.
Date istorice. Intre anif
1360-1372 gasim pentru intliasr
data faptul ca o armata
sa treaca pe la Predeal ; aceasta
a fost armata ardeleana, conclusa
de Voevodul Nicolae in
contra lur Vladislav Basarab
Domnul Tare! Rominestr ; acest
fapt are insemnatatea ca pentru
prima cara intilnim in istorie
numirea de Predeal.

PREDEALUL 91 PREDFALUL
De la 1372 si pana pe la inceputul
secolulur al XVI-lea nu
s'a mar pomenit nimic de Predeal,
de si in acest interval a servit
de trecere: Turcilor, Tatarilor,
Rominilor, Ungurilor, totusr nu
putem precisa date pozitive, de
oare-ce istoria se tnultumeste
numar a spune: cati trecut muntrecut
Carpatir, ati intrat
in Tara».
In dimineata ziler de 9 Iulie
1611, Radu erban in capul a
10000 Rominr i 1300 caldretr
PolonT soseste ad la Predeal,
pentru a se duce in ajutorul
Sasilor, contra lul Gavrila Bathori,
principele Transilvanier.
Pe timpul domnier lur Nicolae
Mavrocordat, valea Prahover
era locul de refugid al Boerilor,
carl fugeati cu familiile i avutul
lor (zice cronicarul contimporan
Nicolae Mustea) i ca de
la Bucuresti la Brasov prin Predeal
era un lag nesfirsit de
fugan.
In timpul razboiulur dintre
Austria, Turcia si Rusia (1737),
Austriacil respinsT de Turd,
l'Ara in valea Prahovd, lasa
400 ostasI la manastirea Sinaia,
iar grosul armater inainteaza
mal departe, pana la Predeal
unde stabileste lagaxul.
Pe timpul razbolulur 1787;
I2 batalioane infanterie si I I
divizir cavalerie austriace, sub
comanda Generalulul Ball a intrat
in Tara pe la Predeal, ocupind
pozitiunile din jurul schitulur
Predeal i manastirea Sinaia.
In luna Februarie 1788, Mavrogheni
infrunta aceasta armata
cu 8000 Rominr si 3000
Ture, fortind pe Austriaca* a se
retrage cu tgr spre Predeal ;
bateriile austriace eraii asezate
pe muntele Sorica, pe locul
unde asta-zr este turbina fabrica
de postav ; ad, in Pre-
deal se incinge lupta, cu care
ocazie schitul a fost prefacut
In cenusa. (pomelnicul Zlatarnic
al Schitulul Predeal), iar Austriacir,
fiind batutr, parasesc
Cetguia (Cetatuia este dealu1
In fata gareT care predomina
tot Predealul), trecind hotarul.
Pe vremea Domniei lur Mihail
Constantin titu, Predealul
a fost vizitat de o comisiune
internationala pentru rectificarea
frontierer (1792).
Comisiunea se compunea :
Pentru Austria : Lt. - Colonel
Adam Mabovat, Petre Ducu, inginer
major, Roditzchi, capitan
In regimentul rominesc-iliresc
signorul Zizer, tilmaciul imparatesc
pentru Banat.
Pentru Arden 1 : Lt.-Colonel
Sonat Stanchl, Avram Calian,
capitan in regimentul rominesc
No. i i signorul Tolhofin, tulmaciti
imparatesc.
Pentru malta Poartd : S'avitul
El Hadji Abdulach Effendi,
Sablea -Teschereges, El
Hadji-Ahmed i Kurala-Effendi,
mai marele cavasilor.
Pentru Rominia: Baratov Constantin
Paharnicul i Stolnicul
Dumitrache.
Pe vremea domnier lur Ipsilante,
Predealul a fost martor
la o multime de scene proprie
nu atit rezbelulur, cit mar mult
brigandagiulur.
Pe timpul revolutiuner (1848),
Predealul cu Schitul i casele
locuitorilor fura ocupate de Generalul
rus Engelhardt, cu misiunea
de a se duce in ajutorul
Generalului Baron Puchner, comandantul
Transilvanid, ajutor
pe care '1 ceru in urma nereusiter
misiunI a episcopulul aguna.
In ziva de 21 Februarie 1849,
Ungarif urragira pe Austriad
pana la Predeal ; era ninsoare
mare si un viscol sfislitor ; Aus-
triacii prerdura 186 mortl, ranitT
si prizonierl ; lar hanul cel mare
pe atuncr, numit Circiuma-de-la-
Ruja, fu prefacut in cenusa. De
alt-fel aceasta a fost o zi memorabad,
in care dup. cum se
exprima cronicari, Casa de Habsburg
a prerdut marele Principat
al Transilvanier, afara de teritoriul
muntilor de V., aparatT
voiniceste de Rominil luI Avram
Iancu si Axente Severul.
In lupta de la 7 Iunie (1849)
filtre Rusr i Ungurr, cazu ornorît
Lt.-Col. loan Costin,
comandantul Regimentulur z de
cazad (Romin din Basarabia),
lar corpul sa9 a fost immormintat
cu mare pompa la Predeal ;
lar pe mormintul lur Costin, s'a
ridicat de ofiterir austriacT un
monument de piatra, care se
vede si asta-zi, dincolo de fron
fiera, dar mormintul lur Costin
nu se mal stie in ce loc va fi
fost, de oare-ce arendash care
succedat la circiuma de la
frontiera, au mutat piatra dupa
plac, dintr'un loc intealtul.
Predealul, altun, pendinte de
com. Predealul, pl. Teleajenul,
jud. Prahova, Cu 530 loc. si r03
case. Este situat pe coama dealulur
La-Peri, intre valea Turburea
la E. si Valea-Gardulul la
V. Are o bisericä fondata de
locuitorT la 1837 si restaurata tot
de dinOT la 1865. Ad este si resedinta
pnimäriel comuner Predeal.
La 500 m. spre N. de acest
catun, exista localitatea numita
eDealul-la Chilir», unde se banueste
ca ar fi fost in timpurr
chiliele unor pusnicl.
Cat. Predealul se gaseste la
32 kil. de Ploesti, capitala jadetulur,
si la 2 kil. de Valeni-de-
Mu n te, resedinta plaiulul Teleajenul.
(Vezr Predealul, com. rur.,
din pl. Teleajenul).

PREDEALUL 92 PREDEALIM
Predealul, numire ce se mar a'd
satulur Edera-d.-j., com. Ederile,
pl. Filipesti, jud. Prahova.
Predealul, vechie numire a cdt.
Izvorani, com. Gr5jdana, jud.
Buz5.5.
Predealul, schit, in jud. Prahova,
pl. Pelesul, cdt. Predealul, fondat
la a. 1774 de Ieromonahul
Duhbvnicul Ionichie, la poalele
muntelui Cldbucetul-Taurula
(V. Predealul, cAt., pl. Pelesul).
La anul 1844, Marele Ban
Alexandru Filipescu, ddruieste
schitului Predeal muntele C1Abucetul-TauruluT,
lar logoatul
Mihaiü Filipescu, mosia Bobolia.
Ambele aceste danif ati fost
confirmate de George Vodg-Bi.
bescu, cu urmdtorul hrisov :
NoI George Dimitrie Bibesen-Vodä,
cu ralla lul Dumnezeil, Domn stäpinitor
a toatä Teara-Romineaseä.
sa Cuviosul German, staritul schitulnI
Predealul, prin jaiba aire no l sub
No. 3479, a fäcut arätare cä de catre
dumnealor cinstitl i credinciosl boerI
al Domniei mele, Ban Alexandru Filipesca
si räposatul Marele Logofät Mihaiti
Filipescu, In viati aflindu-se, impreunä
en sotia domniel seale, dumneaeI
Elena Filipeseu, väzInd strimtoarea de
lipsa celor trebuincioase, in care se afla
acel schit, spre tinerea cu toata orinduisla
a sf. locas de acolo, cit i a obstei
cllugärestY, st Indemnatl de bun cuget,
au därait spre vecinica dumnealor pomenire,
Insä: Domnul Banul Filipesen
muntele Clälucetul-Taurului, pe care se
afia vatra acestul schit, iar de D. Logofät
Mihail Filipeseu o mosioarä anume
Bobolia, amindouil aceste proprietät1 In
judetul Prahova, pentru care danil, obstea
calugäreasca din acest schit, durind
a cistiga hrisovul domnesc, cu care sil
se recunoasa cu desävtrsire intemeiata
coprinderea lor, ven-carel tnaprejurkI amenintätoare
catre schit, ad fäcut rugäciune
de a li se slobozi hrisovul nostru.
Nol, primind cererea cuviosulul starit,
coprinsä mal sus, am poruncit departamentulul
dreptätli sa cerceteze i sä.' arate,
carele prin referatul säii ale curgItoareI
lunl cu No. 8588, face catre noI aratarea
urmätoare: clt pentru muntele Clä-
bucetul-Taurulul, am väznt document cu
leatul 1644, Iulie. 13, sub iscklitura d-luI
Banulul Filipescu, märturisit alit de P.
S. S. pärintele Neofit, Mitropolitul Tare,
clt si de P. S S. pärintele Chesarie,
Episcopul EparhieI Buzliulul, i adeverit
de acel departament In anul curetor,
Octombrie 9, sub No. 7, prin care däruieste
catre sf. schit Predeal Muntele
Claucetul-Taurula, care din anaforaua
=0%51 departament din anul curgitor,
tulle 7, sub No. 4831, cu Intärirea noastrà
se dovedeste dreapta avere a Domnia-lui
Banul Filiposcu, cumpäratä prin
mezat cu baniT DomnieI-seale.
lar pentru momia Bobolia, documental
cu leatul 1834, Aprilie 23, sub iscilitura
riiposatulul Logoratulul Mihaiìí Filipescu
in viatii afilada-se, impreunä cu sotia
sa, dumneaeY Logofeteasa Elenca,
turisit atit de P. S. S. pirintele Grigorie,
mitropolitul Tärel dupa acea vreme, at
si de sf.-lor treI Episcopl, prin care däruesc
asemenea catre sf. schit Predeal,
momia dumnealor Bobolia, din judetul
Prahova, care din cercetarea ce s'a ficut,
se dovedeste avere dreaptä a dumnealor
dk'ruitorilor. i fiind-cá departamentul
dreptäteI prin mal sus zisul raport
di incredintarea ca pomenitele lucrurI,
ca niste averl ale dumnealor
ruitorilor nu sunt supuse la vre-o pravilnieä
Imprejurare privitoare la aceastä.
Insträinare si numitil boerl slobozI dupä
pravila Tare! a face aceste dama
Noi, pe aceste temeiurI, recunoscind
ca desIvIrsire daniile maI sus arätate,
Intärim stäpinirea sf. schit Predeal, asupra
nemiscaoarelor acareturl coprinse aci.
Pentru care am dat acest hrisov al
nostru Intärit en a noasträ iseälituri mi
Mare-pecete la anul de la N. D. nostru
Is. Chr. 5844, si al doilea an al Demniel
Noastre, luna Octombre. In capitala
Bncuresti, scaunul Domniel mele.
(ss) Georgie Dimitrie Bibescu.
Schitul Predealul se aflà dar
in conditiuni materiale foarte
bune, c5.ci pe lingg mosii, mai
avea turme de oi, hergstrae pentru
scinduri si un han la poalele
ClAbucetuluT, lingl Valea-Teas.
cului.
Predealul, Hura vamal, com.
rur. i cAtunul cu acelasT nume,
jud. Prahova, pl. Pelesul, al ami'
venit in 1896-97 a fost de
lei 1.816,478, bani 55. S'a infi.
intat la i Ianuarie 186o si are
sucursalele Bariera si Predelusul.
Predealul, stalie de dr.-d.f., jud.
Prahova, pl. Prahova, com. Predeal,
pe linia Ploesti-Predeal,
pusg in circulatie la IO Iunie
1879. Se af15. la 7,7 kil. de
Azuga, statia cea maT apropiatg.
Indltimea d'asupra nivelului MAriT,
1033m,5980 dmm. Venitul acesteT
statii pe anul 1896 a fost
de 1.288,589 leT, 56 bani.
Predealul, pichel de g-ranitd, in
plaiul Closani, jud. Mehedinti.
Predealul, ramificalie din muntele
Stina-BAtring, com. Laposul,
jud. Buzan; desparte atunul
Laposul de Ldposelul.
Predealul, deal, numit i Dealul-
Predeal, In com. OpAriti si com.
Predeal din plaiul Teleajenul,
jud. Prahova, situat la N.-V. satulla
OpAriti. Virful principal al
acestui deal se aflA chiar la N.
satului OpAriti (cota 471 m.
d'asupra nivelului MdriT-Negre);
lar mal la vale sunt virfurile :
Baltoci i Virful-CoasteT. (Vez!
Predealul, com. rur., pend. de
pl. Teleajenul).
Dealul este acoperit cu fineatg,
livezi de pomi, vil' si
foarte putine arAturi.
Predealul, deal, in com. Chiojdul,
plaiul Buzgului,
Se limiteazá. la N. ctr Piriul-PAcure!,
piriul Bllbgitoarea i Muchia-Episcopului
; la S. si E., cu
valea SmAcinisul, la origina cAreia
se afl5. satele: Poenitele-din-Vale
si Poenitele-din-Deal ; la V., cu
piriul Bisca-Chiojdului si satele
Chiojdul i Piatra-BocseT.
Indltimea mijlocie a acestui
deal este de 820 131. asupra nivelului
MAriT-Negre.

PREDEALUL 93 PREDEM
Dealul este arabil i acoperit
in genere cu fineata.
La poalele despre S. a acestuf
deal se afla un izvor de %A
sulfuroasá, dar neexploatat ; acest
loe se numeste La-Groapa-
FintineT.
Predealul, deal, in jud. R.-Sarat,
plaiul Rimnicul, com. Dumitresti;
se desface din dealul Lupan
brazdeaza. partea de V. a comuna
Este acoperit ca padurT
si pastml.
Predealul, pcidure particulara,
supusa regimulul silvic inca din
anul 1883, pe mosia Predealul,
pl. Pelesul, jud. Prahova.
Predealul, pirtiaf, ce izvoreste
din Carpati, la locul numit eaua-
Predealului, la 5-6 m.
frontiera, in dreptul cantonultd
caleI ferate No. 63; el primeste,
pe dreapta, piriiasul Joita si la
manastirea Predeal, piriiasul RajnovuluT,
pe stinga caruia si cam
la 500 m. de confluenta sa se
afla Sanatoriul colar ; d'aci, piriiasul
Predeal pierde numirea
de Predeal si se numeste
Prahovita sail Provita; pe stinga
primeste piriiasul Teascul si la
cantonul No. 41 al caleT ferate
primeste valea Ursoaia-Mare, ce
izvoreste din muntele Clabucetul-Taurulul.
Predealul - Buzäului, ,ir de
munfl, din jud. Buzati, despart
valea BuzauluT de valea Niscovului,
incepind din muntele Liliacul
(com. andesti), pana in
virful muntelul Bradul (com. Viperesti).
Are culminatiile : Cerbul,
Ciolanul, Cetatuia i Bradul.
Predeleni (Mo§neni-), pildure
particu/ara, supusa regimuld silvic
inca din anul 1883, pe mosia
Mosneni-Psedeleni, pendinte
de com. Predealul, pl. Teleajenul,
jud. Prahova.
Predelu§ul, fostel vamd, judetul
Prahova. In anul 186o s'a incasat
de la aceasta vaina 33608
lef i to parale. Acum e sucursala
a vamei Predealui
Prede§ti, com. rur., jud. Dolj,
pl. Dumbrava-d.-s., la 17 kil.
de Craiova si la io kil. de resedinta
pl., com. opotul.
Situata pe un mic delulet
pe malul drept al riuletultii Meretelul,
se invecineste /a N. cu com.
Mihaita, din pl. Jiul-d.-s., la S. ctr
com. Terpezita, la E. cu com.
Breasta si la V. ca com. Plesoiul.
Terenul com. este accidentat
de dealurile : GoiciuluT, de 100
m. i Dealul-Viilo_r, de aproape
200 m.
Este udat de piriul Meretelul
ce izvoreste din jud. Mehedinti,
curge de la V. la E. si se varsa
pe dreapta riuluT Obedeanca.
Peste Meretelul se Mil un pod,
?n dreptul soselei ce strabate
comuna Predesti.
Se gäsesc doua. mici balti :
una numita Rasnicul si cea-l-alta.
Meretelul; ambele sunt curgatoare.
E compusa din catunele: Predesti,
care e catunul de resedinta
si Dala. Inainte coprindea numal
catunul Predesti.
Are o populatie de 709 suflete
; doua. bisericl, una in cal.
Predesti, ziditä de pro topopul
Anghel Belivaca i cea-l'alta In
cat. Dala, facutä de birne de locultorT,
ambele deservite de
preot si 2 cintaretl; o scoala mixta,
ce functioneaza din 1887, frecuentata
de 39 baetT si 3 fete ;
o moara cu aburT ; 4 circiumI.
Suprafata teritoriuluT comunef
este de 7500 hect., din care 4750
hect. pamint arabil, woo hect.
fineata, 250 hect. izlaz,15oo hect.
padure.
Mosia Predesti da un venit
de 50000 leT. Apartine d-lor I.
G. Mateescu i Aurel Geblescu.
Pe mosia Predesti se afla padurea
cu acelasT nume ce apartine
d-lor : Geblescu, pe o intindere
de 400 hect. si G. Mateescu,
pe una de too hect. Sunt populate
cu ulm si stejar.
Ville apartin locuitorilor, si
dad vin rosu. Livezile de pruni
aa o intindere de 150 hect.
Comuna este strabatutä de
calea comunall Predesti-Plesoiul-
Predesti-Belotul, pe o lungime
de cite 4 kil.
Budgetul com, e la veniturT
de 2610 lei si la cheltuelT, de
20 I 1,89 ier I
Locuitorif ail 21$ vite marT
cornute, 148 oT si 41 cal.
Prede§ti, sat, CU 248 suflete, jud.
Arges, pl. Galasesti, facind parte
din com. rur. Cersanele. Are o
biserica, cu hramul TotT-Sfintil,
deservita de I preot i I cintaret.
Prede§ti (Tronari) , ccitun al
com. Viperesti, jud. Buzar', cu
820 locuitorl si 209 case, avind
sub-diviziunile: Tronari i Sbenghea.
Multl dintre locuitori sunt
Tigani.
Prede§ti, sat, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-s.,
resedinta com. Predesti.
Are o populatie de 424
suflete ; o scoall mixta, ce functioneaza
din 1887, frecuentata de
33 bletl sí 3 fete; o biserica vechie
de zid, fondata, de protopopul
Anghel Belivaca.
Prede§ti, sat, facind parte din
com. rur. Tinosul, pl. Crivina,
jud. Prahova. Are o biserica,
fondata la 1828. Loctlitorii sunt
mosnenI i poseda vil si livezr
cu pruni.

PREDWI 94 PRELUCA-L1A-RARE
Predeqti, mofie particulara, jud.
Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., .com.
Predesti, cu venit anual de 50000
lef. Apartine d-luT Aurel Geblescu.
Are padure pe dinsa.
Prede§ti,pcidure a statuluT, in jud.
Buzad, com. Viperesti, facind
parte din Valea - Larga. VezT
Larga (Valea-), padure.
Prede§ti,ftiidure particulara, jud.
Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., com.
Predesti, pe mosia Predesti. Are
o intindere de aproximativ upo
hect. si apartine d-luT G. Mateescu.
Este populata cu cerT,
earnite, stejarT i ulmT.
Prede§ti,piidure particulara, jud.
Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., com.
Predesti, in intindere de 400 hect.
Apartine d-luT Aurel Geblescu.
Prede§ti-Tipeni, sat, Cu 620 locuitorT,
jud. Argesul, pl. OltuluT,
facind parte din com. rur.
Stoiceni-Plesoiul.
Predvalea, piezia, la S. de com.
Tirlesti, plasa Teleajenul, jud.
Prahova, pe care se afld padure
locurT de pasune.
PredvaleI (Virful-), munte, in
jud. Buzad, com. Panataul, cat.
Corcoianul, acoperit cu izlaz.
Prejna, com. ruri, in jud. Mehedinti,
plaiul Cerna, la 43 kil.
de orasul Turnul-Severin, situata
la poalele munteluT Secul, pe
vale, la 2 kil, de frontiera austriaca.
Se margineste : la N.-E.
si N.-V. cu niste inalte dealurT,
care-i servesc de adapost contra
vinturilor puternice ce sufla din
partea despre Nord ; la miazazi
Cu lunca PrejneT, care se
strimteaZa la intrarea in sat,
formind un fel de citadela, intocmaT
ca la Costesti.
E formata numal din atul
cu .acelasT nume.
Are o populatie de 840 locuitorl;
140 de case ; o scoala
mixta Cu 22 elevI (1899-900); o
biseria. In lunca PrejneT, care e
facuta cu spesele luT Tudor Viadimirescu
(vezT Istoria Arheologia.
i Filologica de Gr. Tocilescu),
in care se afla icoana
bisericeT si al luT Tudor Vladimirescu,
daruind aceasta bisericä
cu o livadl, care si astázT
se stapineste de catre biseria.
si la arendare este cunoscuta
sub numele de Livadea
luT Tudor Vladimirescu Slugerul.
Se crede c5. satul e foarte vechid,
(jupa cum ar rezulta din
actele de posesiune ce ad locuitoril.
Deasupra comuna, in apropiere
de com. Izvernea, se afla
com. Beletinul, intarita cu redute,
care se vad i azT.
LocultoriT posea : 12 pluguri,
12 care cu bol, 4 carute
cu cal, 450 stupi.
Prin comuna trece oseaua comunall
ce vine de la Gornenti,
trece prin Prejna si se leaga cu
soseaua Turnul - Severin - Balta-
Baia-de-Arama.
Prejneni, sat, in jud. Mehedinti,
pl. Motrul-d.-s., com. rur. CrAgnesti.
Prejoiul, com, rur., jud. Vilcea,
pl. Oltetul-d.-j., compusa din 2
catune : Silistea si Prejoiul, situata
pe valceaua Prejoiul, la
16o kil, de capitala judetuluT si
la 80 kil, de a plaser.
Are o populatiune de 363
locuitorT ; o biserica reparata la
1886. Ocupa lio de capetenie a
locuitorilor e agricultura. Produsul
munceT se desface la ora-
111 Craiova.
Vite : 21 cal, 136 bol, 150
vacT, 50 capre i 200 or.
Locuitorii sunt mosneni; 9
s'ad impropriet5.rit la 1864, cu
25 hect. pamint, in mosia d-luT
loan Pazu.
Vatra satuluT are 30 hect.
pamint; iar eu izlaz, padure,
etc., are 1550 hect.
Veniturile comunei se urca
la 800 leT.
O osea comunala o leaga cu
com. Fratila i Bulzesti de Dolj.
Se margineste la N. cu com.
Fratila, la S. cu Bulzesti (Dolj),
la E. cu com. Balcesti si la V.
cu o mosie particulara.
E brazdata de dealurile :
chiti, Prejoiul si Lupa si udatä
de vaile cu aceste nume.
Prejoiul, sat, facind parte din
com. rur. Prejoiul, pl. Oltetuld.-j.,
jud. Vilcea.
Prelipca, sat, pe mosia cu acelasT
nume, com. Vaculesti, pl.
Cosula, jud. Dorohoid, cu o populatie
de 105 familiT, sad 411
suflete.
Are o biserica, cu hramul Adormirea-Maicer
- Domnului, de
birne, facutá in 1804, de Ban
ul loan Ghitescu, fost proprietar
al mosier.
SateniT improprietaritT aii :
201 hect. 44 ariT pamint, iar
proprietarif: 565 hect. 72 ariT
cimp si 702 hect. 49 arii pddure.
Sunt 3 iazurT, din cate cel
ma.T. mare este al GhitesculuT.
Piriul principal ce_ trece pe
mosie e Tibulea, si drum, calea
judeteana Dorohoid-Leorda.
Hotarele mosid stint cu :
Saucenita, Brosclutir Horlaceni
si Vaculesti.
Prelipcele, padure, pe mosia
Prelipca, com. Vaculesti, pl.
Cosula, jud. Dorohoid, in suprafata
de 572 hect.
Preluca-lui-Rareq, unul dintre

PRELUCI 95 PREOTWI
piseurile ntuntelul HAlciugosul,
In jud. Suceava, com. Mldeiul,
peste care se zice cA a ralcit
Rares-VodA, in fuga I spre Ciceii.
Preluci, seituel jud. BacAti, plasa
Muntelui, com. Agäsul, situat
pe sesul Trotusului, fAcind trup
Cu satul Sulta.
Prelunca, virf al muntele Furul,
lantul Alunisului, pl. Vrancea,
jud. Putna.
Prelungul, munte, in jud. R.-SArat,
plaiulRimnicului, com. Jitia ;
se desface din muntele Omul,
se intinde printre piriul Rimnicelul
si afluentul sAti piriul Necule
si brAzdeazA partea N. a
comunei. E acoperit cu pAduri
si plsunr.
Preoteasa, movild, in jud. R.-SArat,
pl. Rimnicul-d.-j., com. Nisipeni,
in partea de N. a com.;
fost punct trigonometric de observatie.
Preotesele saa Preutesele, firil
de munte, jud. Baclii, pl. MuntelnI,
ramificatA din culmea Pietroasa.
Prezintá virfurile: Preotesele,
Gemoiul, RAdvanul si
uerul, care strAbat comunele
AgAsul si" Brusturoasa.
Preotesele, pe2dure a statului, in
intindere de 2000 hect., judetul
Musca. Face parte din marea
pldure Corbi, plaiul Nucsoara,
formatA din zo trupuri : PlAisorul,
Bindea, ZAnoaga, Paplul,
Rusul, Plática, Alunisul, Pldulile,
Cringul si Preotesele, avind
toatA o intindere de 17530
hectare.
Preote§ti, com. rur., jud. Suceava,
situatA cam in centrul
plAsei omuzul si la 6 kil. de
FlIticeni.
Se mArgineste la E. cu com.
Dolhesti ; la V., cu com. cpldAnesti
; la S., cu com. Uidesti
si Ciumulesti si la N., cu com.
Giurgesti si Valea-Glodului.
Forma-i teritoriall este aceea
a unid romb, ale cArui unghiuri
optuse sunt expuse spre S.-E.
si N.-V., inclinate de ambe pArtI
spre albia omuzului-Mare ce'l
strAbate prin mijloc, de la V.
la E.
Se compune din satele : Preotesti,
Arghira, Basaraba, Fundoaia,
Brana g Hui, cu resedinta
in satul Basaraba.
Are o populatie de 575 famili!,
sal 2324 suflete, din care
506 contribuabili ; 3 biserici deservite
de 3 preotl si 3 cintl.retl
; un schitisor, AdAmoaea
(Brana) cu cinc! cAlugAri; 2
scoale rurale mixte, cu cite un
invItAtor pila de stat ; 3 mori.
Budgetul com. e la venituri
de 7141 lei si 51 bani si la cheltuelI
de 6439 la si 75 bani.
Vite : 104 cal, 594 bol, 302
yac!, 1498 oi si 518 porci.
Altitudinea com. de la nivelul
Máxii variaza intre 335
350 M.
E udatA de omuzul - Mare
(9500 m.), care in com. formeazA
iazurile Basarabi li Arghira, precum
si de mal multe piriiase.
Mosia e parte a statulur, parte
altor proprietari.
Suprafata teritoriului comuna
e de 3222 t'ad, din care 1927
hect. cultivabile, 1046 hect. pldure
si restul ¡azur!, mlastini
si teren neproductiv.
ImproprietAriti in 1864 sunt
2 fruntasI, 138 pllmasi si 164
codasi, stlpinind 971 fälci.
Comuna Preotesti e strAbAtutl
de soseaua judeteanl FlIticeni-
Dolhasca, pe o lungime de 9
kil., si de calea feratl avind si
o garl, Basarabi.
Locurl mal Insemnate in com.
sunt: Schitul-Brana (AdAmoaia),
CetAtui4 si La-Cetate.
Preote§ti, sat, flcind parte din
com. 'rur. Balotesti, pl. Znagovul,
jud. llfov, situat spre N.
de Bucuresti, pe malul drept
al vAei CálugArul si la N. pldure!
Preotestilor. Spre V. trece
catea nationall Bucuresti-Ploesti.
Aci este resedinta primAriei.
Se intinde pe o suprafatA de
1090 hect., cu o populatie de
165 locuitori.
Casa lui V. Gugiu are 945
hect. si locuitorii, 145 hect. Proprietarul
cultivá 250 hect. (75
sterpe, 20 izlaz, 600 pldure).
Locuitorii cultivl tot terenul.
Are o bisericl, cu hramul Sf.
Petre si 1 helesteu.
Comerciul se face de 2 circiumari.
Preote§ti, sat, in jud. Neamtu,
pl. de Sus-Mijlocul, situat pe
valea riului Mold ove!.
Are o suprafatä de vr'o 420
hect., cu o populatie de 561
suflete; o bisericA, deservitA de
I preot si 2 eclesiarhi ; o scoall ;
3 mor! de apl.
Vite : 160 bol, 230 yac!, 809
oi, 40 cal*, 200 porci 11 275
junci.
Preoteqti, sat, flcind parte din
com. rur. Oporelul, pl. Oltuld.-j.,
jud. Olt. Are o populatie
de 116 locuitori.
Preote§ti, cillun, spre N. al com.
Dobriceni, pl. Oltetul-Oltul-d.-s.,
jud. Romanati, aproape de hotarul
judetului, lingl. apa 01tetul,
pe partea dreaptl, unde
altitudinea terenulul este de 241
m. d'asupra nivelulul MAril. Are
30 fama', sal zoo suflete.
Preote§ti, saa Preoteqti-AcIAmoaeI,
sat, pe mosia Cu ace-

PREOTETI 96 PRIBEGI
lasI nume, jud. Suceava. Asezat
pe tarmul sting al Somuzului-
Mare si strabaut de piriul Brana.
Are o populatie de 385 suflete,
din care 62 contribuabilI;
o biserica, cladita din lemn, in
1830, de Const. si Elena Adamescu,
cu hramul Intrarea in
Biserica, deservitä de un preot
si un cintaret ; q scoall mixta,
infiintata in 1859 si frecuentata
de 40-45 elevI.
Mosia, proprietatea statuluI,
are 532 falcI, din care 312 falcI
cultivabile, 200 padure si restul
mlastinI si teren neproductiv.
ImproprietaritI in 1864 sunt
28 palmasI si 29 codasI, stapinind
192 falcI.
DrumurI principale sunt : la
Fälticeni (8 kil.) si la Basarabi
(3 kil.).
In 1803, Preotesti a Clucereser
Adamoaia numara I IO
liuzI platind 1496 leI bir anual.
(cliricariul», de T. C., Vol. VII,
P. 253).
Preotesti, sat, facind parte din
com. rur. Fauresti, pl. Oltetuid.-j.,
jud. Vilcea. Are o populatie
de 310 locuitorl. E situat
la 2 kil. de cat. Fauresti, unde
e scoala.
Are o biserica de zid, rezidita
de d-1 M. Maldarescu, din
Dobriceni, in 1890.
Preotestilor (Pfidurea -), pddure,
600 hect., la S. cat. Preotesti,
jud. Ilfov, pl. ZnagovuluI.
Preotilor (Ceata-), mofie, in jud.
BuzatI, com. si cat. Beceni, proprietate
mosneneasca. Are 320
hect., din care 64 hect. arabile,
57 hect. padurea Ocea; restul
flneata, livezr, izlaz si sterp. Se
mal' numeste si Beceni.
Preseaca, catend de munir, ce
incepe de la cat. Gornetul, com.
Sibiciul-d.-s., jud. Buzati, merge
d'alungul maluluI sting al apeI
Valea-Sibiciuld si se termina.
la Malul-PreseceI, putin mar jos
de catunul Intre - Sibicee, din
com. MIAjetul.
Preotesti, sat. Vez! Basarabi, judetul
Suceava.
Preotesti, schit, jud. Suceava.
Vez! Adamoaia si Brana.
Preotesti-de-Secark sfoarci de
mofe, l'ara sat, in marime de
.80 ala jud. Suceava, comuna
Preotesti.
Preutesti, com. rur., sate, jud,
Suceava, Neamtu, ved Preotesti.
Pria, izvor, curge de la E. de
satul Rifovul, pl. Crivina, jud.
Prahova, trece pe linga cat.
Antofiloaia si se varsa in piriul
Ghighiul, tot in raionul com.
Rifovul.
Prianul, fir di dealurt, judetul
Bacan, pl. Tazlaul-d.-s., com.
Ardeoani, care se intinde de la
N. la S., pe hotarul comunelor
Bahnaseni, Ardeoani si Berzuntul,
formind podisul Bejenia.
Partea de S. este acoperita cu
padurea Márunta.
Priba, sat, cu 25 fam., jud. Arges,
pl. Pitesti, facind parte din
com. rur. Merisani.
Priba, mahala, a orasuld Rimnicul,
jud. Vilcea.
Pribegeanca, peidure, in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, com.
Pribegi, care formeazä cu pldurea
Lascoiul un trup de 300
hect., populat cu stejarl, ulmi,
salcii, plopi, aninI si jugastri.
Pribegi, com. rur., in jud. Jalo-
mita, pl. Ialoatita-Balta, situata
pe partea stingä a riuluT Ialomita,
intre comunele Slobozia si
Perieti.
Se intinde din riul Ialomita,
spre N., pe o suprafata de 5150
hect., din care 530 hect. padure
si coprinde patru mosiI particulare
si mosia Motilva, proprietate
a statuluI, cu 1400 hect. din care
130 hect. padure. Inainte de
secularizare mosia tinea de monastirea
Slobozia.
Se compune din catunele : Pribegi
si Lata, cu resedinta primarieI
si a judecatorieI comunale
in Pribegi.
Are o populatie de 895 suflete
; o scoala, mixta, frecuentata
de 45 elevl si 12 eleve; o
biserica, deservita. de 2 preoti
si 2 cintaretf.
Vite : 600 bol, 130 cal, 4400
oI, 80 bivoli, 25 capre, 'o asinI
si 100 rimatorI.
Dupa. legea rurala din 1864,
sunt improprietdritl in comuna
28 locuitorI.
Pe teritoriul comuneI trece
calea judeteana Slobozia-Urziceni.
Pribegi, sat, jud. Ia1omita, pl. Ialomita-Balta,
facind parte din com.
Murgeanca. Este situat pe malul
de V. al laculuI Strachina, la
1 kil, de satul de resedinta.
Are o populatie de 13 familii.
Vite : ioo bol, 80 cal, 400
oI si 6o pord.
Pribegi, sat, in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, facind parte
din com. cu acelasi nume. Este
situat pe tarmul sting al riuluI
Ialomita, la 1 kil, de apa riuluI,
de care se desparte prin padure.
AicI este resedinta primariel
si a judecatoriei com. Pribegi.
Se compunea din Pribegi-d.-s.
si Pribegi-d.-j., mi, prin cresterca
populatiuniI, s'ail unit.

PRIBESTI 97 PRIBOIUL
Are o scoalA mixta pi o biserica,
deservitA de 2 preoti si
2 dascall.
Vite : 500 bol', 3000 oT, 100
cal, 25 capre, 80 bivolr, 10 asid
pi upo rimatori.
Pribe§ti, sat, jud. Vasluia, pl.
Crasna, com. Ciortepti, spre V.
de satul Ciortepti, situat intre
dota dealurl, ce merg paralel,
de la S. spre N., pi la capul carora
se intinde Dealul-Padurei,
care formeaza limita intre acest
sat pi satul Porcoaia, din com.
Poiana-arnuld.
Are o suprafatl de 2137 hect.,
din care 421 hect. sunt ale locuitorilor
clAcapi, lar 1716 hect.,
In care intra si o pAdure de
429 hect., ale d-nd Eliza Balp.
Populatiunea este de 107 familii,
saa 480 suflete.
Spre S. de sat este o biserica,
facuta. de Lupupor Balp, la
1838, deservita de I preot pi
2 cintlretf. Sunt 2 circiumi.
Vite : 271 vite mar! cornute,
27 cal, 700 oi, 15 capre, 27 bivoli
pi 50 rimAtorI.
Locuitorii posea : 25 pluguri
pi 70 care ca bol', 10 carute cu
ca!; 90 stupi.
Priboaia, sat, fácind parte din
com. rur. Golepti, pl. Riurile,
jud. Mupcel, situat pe malul
sting al riultii Bratia.
In raionul satului e o moarl.
Are o populatie de 186 locuitori.
Priboaia, mofie a statului, in
com. Golepti, pl. Riurile, jud.
Mupcel.
Priboaia, piidure a statulur, in
intindere de 225 hect., in com.
Priboaia, jud, Mupcel.
Priboaia, &Al, ce izvor-epte de la
S. de dealul VlAdeanul, com.
64 746. Xaras Diationar &osmio. Vol. Y
Golepti, pl. Riurile, jud. Mupcel,
pi se varsa in riul Bratia,
peinalul sting.
Priboaia, &lila', ce izvorepte de
la Sudul com. Schitul-Golepti, pl.
Riurile, jud. Mupcel ; serveste de
limita filtre com. MihAepti pi
Balilepti, curge aproape paralel
cu dealul VIAdeanul pi, la capul
de Sud al acestui deal, se impreuna
cu piriul MAnetul, urmindu-pi
cursul pe teritoriul com.
Stilpeni.
Priboeni, com. rur., jud. Mupcel,
pl. Podgoria, situatA la 57 kil.
spre S. de Cimpulung, pe ambele
maluri ale girlei Circinovul.
E formata din satul cu acelapi
nume, care se mArginepte
la N. cu com. Dobrepti, la S.
cu com. Tigdne0i, pi la E. cu
jud. Dimbovita. .
Are 2 bisericI, deservite de 3
preoti pi 4 cintareti ; o pcoall
mixta, frecuentata de 180 copa
(1899-900).
Locuitorii, afarA de agricultura,
se mal ocupa cu rotaria
pi ca fabricarea tuica iar femeile,
cu crepterea gindacilor de
matase.
Parte din locuitorl sunt mopnenlpiparte,
improprietAritl dupa
legea din 1864, pe mopiile Cimpuiungeanca
pi Cotroceanca, ambele
ale statului.
Priboeni, deal, in raionul comuna
Cu acelapi nume, pl. Podgoria,
jud. Mupcel, pe care se
cultiva 100,25 hect. vie.
Priboeni, pcidure, supusA regimuluí
silvic, com. Priboeni, plasa
Podgoria, jud. Milpee, in intindere
de 960 hect., in care
predomina stejarul, fagul pi carpenul.
Priboe§ti, sat, in jud. Mehedinti,
pl. Ocolul-d.-s., com. rur. Husnicioara
; are 49 case.
Priboianul-Tunse§ti, deal, jud.
Mupcel, com. Tiganepti, pl. Podgoria,
situat l'are Ola arelnovul
pi apa CAlianuluI pi pe care
se afla mar multe peteci cu locurI
de araturA, sadirl de vi!,
pruni pi pldure marunta.
Priboina, teren, coprins intre
tarmul Mari! pi grindurile Periporul,
Metava pi Cerbul, jud.
Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul
comuner rurale Sf. - Gheorghe,
In partea de S.-V. a plapeI pi
a comuna Are o lungime cam
de 2'/2 kil., o latime de 2 kil.
pi o intindere to tala de 400
hect. Este neproductiv, fiind
acoperit la S. Cu nisip pi in celel'alte
partI cu stufkii intinse.
Priboiul, com. rur., jud. Dimbovita,
pl. Dealul-Dimbovita, situad
la 24 kil. spre N.-V. de
Tirgovipte, pe malul drept al
riuluI Dimbovita, pe vale pi pe
un mic deal pi coprinsa intre
Dealul-Fluerului care e spre V.
de comuna, pi riul Dimbovita,
spre E. Spre S. de Priboiul e
Dealul-Inalt, lar spre N., cImpie
pi pAdure.
Se compune din douA cltune
: Priboiul pi Sturzeni, Cu o
populatie de 756 locuitorI.
Are dota biserici ; o pcoalA ;
o moara de apA.
In com. sunt 38000 aril padure.
Se invecinepte la E. Cu com.
Izvoarele, de care se desparte
prin Dimbovita ; la V., cu cat.
Greci, com. Botepti, de care se
desparte prin Dealul-Fluerulul,
pi cu pAdurr mar! ; la N., cu
com. Cindepti, de care se desparte
prin Valea-Seaca pi chnpie ;
lar la S., cu com. TAtArani, de
care se desparte prin Dealul-
18

PkIB011.11, 9E1 PRItioDI#EA.
Inalt $i prin padure. Se leagd
cu Cinde$ti prin osea comunala.
Priboiul, vale, izvore$te de la
E. de com. Valea-Lunga, jud.
pl. Prahova, din virfurile: Virtejul
$i Calul $1 se vars5. in Cricovul-Dulce,
la S. de comuna,
dupa ce prime$te ca afluentr
valle: Ploscarier, Riiosul, Valea-
Ursulur i altele. Toate aceste
var sunt acoperite cu padurr,
proprietatI ale d-lur G. Gr. Cantacuzino,
avind pe dinsele livezT
payunT pentru vite.
Priboiul, sail Secarul, mofie nelocuita,
pendinte de com. ZAdariciul,
jud. Vla$ca J avind o
suprafata de 250 hect.
Pricopanului (Dealurile-), culme
de dealurr, in jud. Tulcea,
pl. Macinul, pe teritoriul com.
urbane Mdcinul $1 pe al comunelor
rurale Jijila i Greci. Formeazà
un sistem aparte de dealurl,
avind o directiune generala
de N.-V. spre S.-E., la E.
de ora$ul Macinul, mar purtind
si numele de Dealurile-MacinuluT.
La V. se prelunge$te prin
dealurile Cheea i Sal-Aria, pi
aceasta la rindul e! cu dealurile
Aganimul i Orliga. La N. lasa.
prelungirile dealulur tubeiulur
$i dealulur Piscul-Dascalulur $i la
S.-E. se prelunge$te cu Dealul-
Grecilor. Culmea sa este sancoasa,
goala $i dintata $i se
vede de la o mare departare.
Din ea i$T iati o na$tere la N.
valle: Valea-Pope!, Valea-Larga,
valea Vasilica, Valea-Bostanelor
$1 Valea-Grecilor, care se
varsà in piriul Jijila ; iar din poalele
de S. izvoresc Valea-Valcanulur
$i valea Sulucul, afluentI
al Dunarer. Punctul culminant,
virful Sulucul, are 364 m., punct
trigonometric de observatie de
rangul I Alte virfurr sunt
Oliga, de I IO m., Sararia, de
109 m., etc., puncte trigonometrice.
Pe la poalele sale de V.
merge drumul judeteanMacinul-
Isaccea ; pe la cele de S., drumul
judetean Macinul-Babadag.
Alte drumurr comunale 11 strabat
in toate directiuni/e. Pantele de
N.-E. sunt acoperite cu cite-va
padurr, iar restul e acoperit cu
pa$unr i finete. Pe la poalele
de V., in spre Macin, se intind
livezr.
Prigoreni, sat, jud. Ia$i, pl. Cirligatura,
com. Brae$ti, la 5 kil.
de Tirgul- Frumos, situat pe
coasta despre E. a dealulur RO.diul.
In vechime a fost pe coasta
de S.-E. a dealuluT $i punta numele
de Podgoreni, pentru multimea
viilor ce se aflati acolo.
Intinderea teritoriulur satulur
e de 2937 hect., cu o populatie
de 129 familiT, salí 525 suflete.
Are o biserica, construita din
lemn, cu I preot, I cintaret
eclesiarc ; o $coala mixta, infiintatd
la anul 1881, $i care a
fost frecuentatä in anul 1899-
900 de 17 elevr, din 45 inscri$T.
Vite : 851 vite marT cornute,
50 cal*, 88o or i 210 rimatorT.
Prigoria, com. rur., jud. Gorj,
pl. Amaradia, situata Intre comunele
Zorle$ti $i Rosia i formata
din 2 catune : Prigoria
la N. $i Buc$ana la E. E asezata
pe dealurr i vg, acoperite
in partea de N. $i S. cu
padurr seculare.
Are o suprafata de 3500 hect.,
din care 15 hect. vie, 300 hect.
araturr, 1592 hect. padure, lar
restul izlaz $i finete ; o populatie
de 200 familiT, saü 1090 suflete
; o $coald mixta; 2 biseriel,
deservite de I preot $i 2
cintaretT ; 2 circiumr.
Locuitorir poseda : 58 care
CU bol, 20 plugurI, I caruta CU
ea! ; 410 vite marT cornute, 49
cal, 298 or, 164 rimatori ; 85
capre ; 32 stupT.
Venitul comuner este de 580
le!, lar cheltuelile, de 493 ler.
Apele ce uda comuna sunt :
piriul Cilnicul, care, in raionul
comuner, prime$te piraiele : Prigoria,
Potopelul i Iacobul.
Comunicatia in aceasta comuna
se face prin qoseaua comunala
care o pune in comunicatie
la S. cu Negoe$ti, iar la
N. cu Zorle$ti.
In Prigoria sunt 42 fintinr.
Teritoriul comuner e brazdat
de : Dealul- esuluT, in partea de
N., dealul Bumbri$iul, dealul
Corbul $i de valle Cilnicul
Buc$ana.
Prigoria, cdtun, al comuner Prigoria,
pl. Amaradia, jud. Gorj,
pe apa Cilniculur.
Are o suprafata de 1235 hect.,
Cu o populatie de 70 familir,
san 340 suflete ; o $coala ; o
biserica, deservita de i preot
cintaret.
Locuitoril posea : 8 plugurl,
19 care cu bol, t carutA Cu cal;
201 vite marr cornute, 113 or,
18 cal, 27 capre si 84 rimatorT
; 35 stupi,
In catun se gasesc 15 finen!.
Prigoria, pîrÊa, jud. Gorj, pl. Amaradia,
ce izvore$te din izvoarele
Fintiner - lur-Petre $i Ion-
Ghencea, situate la N. comuner
Prigoria $1 se varsa in alnic,
in comuna.
Prig-varea, vale, ce izvore$te din
muchiile Prigvarer, $i se varsa
in riul Teleajenul, pe malul sting,
In raionul comuner Maneciul-
Ungureni, pl. Teleajenul, jud.
Prahova.
Prihodi§tea, pcIdure, in jud. Bu-

PRIHODUL-ZAHAICUL 99 PR1SACA
za, com. PAltineni, clt. Nehoiul,
de 150 hect., proprietate
mosneneascl.
Prihodul-Zahaicul, pädure de
stejar, In intindere de 420 hect.,
pe dealul Prihodul, com. DrIcsani,
jud. Botosani.
Prilipca, sat, jud. Botosani, In
partea de S.-E. a comuneT Satul-Burdujeni,
cu o populatie de
120 familiT, sati 560 suflete.
Are 1 bisericA, deservitg de
I preot si 2 cintAretI; r scoalg
mixtà, frecuentatl de 18 elevT.
Vite : 146 bol si vacT, 30 cal,
291 oT si 50 porcI.
Primejdesti, sat, jud. Dimbovita,
pl. Cobia, com. Valea-
Mare.
Priopcea, deal, in jud. Tulcea,
pl. MAcin, pe teritoriul comunel
rurale Cerna, situat in partea
E. a plAseI si In cea N.-V. a
comuneT; lasA spre N. dealul
Piatra-AscutitA si la S.-E. dealul
Curt-Bair; pe la poalele-T de
S. trece soseaua judeteang. MAcin-Greci-Babadag
; pe la cele
E. curge piriul Valea-Megina ;
are o inAltime de 403 m. si
este unul din cele mal inalte
virfurl din Dobrogea ; este acoperit
cu pAsunT.
Pripa, pirig, jud. Botosani, com.
Poiana-Lungl, izvoreste din ponorul
Pripa si se vars1 in piriul
Toplita, si impreung in iazul
Clopotelul.
Pripoarele, sat, cu 20 locuitorT,
jud. Arges, pl. Lovistea, fAcind
parte din com. rur. Perisani.
Pripoarele, sat, in partea de
N. a com. TAcuta, pl. Mijlocul,
jud. Vasluiù, situat pe dealul
Pripoarele.
Are o suprafata de 220 hect.,
cu o populatie de 34 suflete.
Pripoarele, deal, vale si drum,
pe partea de S. a dealuluT Bordea,
com. Ciurea, pl. Codrul,
jud. Iasi, pe hotarul despre
jud. Vasluiti.
Priponesti-de-jos, sat si com.
rur., In jud. Tutova, pl. Pereschivul,
spre S.-V. de Birlad
si la marginea judetulul.
Are o populatie de 406 locuitorI.
Teritoriul comuneT este foarte
deluros. Se cultivA viea pe o
suprafatA de 89,50 hect.
Priponesti-de-Sus, sat si com.
rur., in jud. Tutova, pl. Pereschivul,
in partea de S.-V. a
judetulul.
Are o populatie de 790 locuitorT
; 2 biserid si o scoalg.
Teritoriul comund este foarte
deluros. Se cultivA viea pe o
suprafatA de 328 hect., dind
vinul cel mal de sola din judet.
Se cultivä asemenea mult si
gIndacif de matad..
Comerciul se exercitg de 6
persoane.
Priponul, munte, pe malul gfrleT
Zeletinul, com. Posesti, pl.
Teleajenul, jud. Prahova, unde
se afig ridicat un punct trigonometric
de intiiul ordin.
Priporul, izvor cu ape minerale,
jud. Prahova, care coprinde
clorure, sulfate si carbonate alcaline.
Apele sunt foarte alcaline.
SArurile calcare sunt in
mal mare proportiune de cit
cele magneziane.
In aceastä apg s'a constatat
si fier sub forml de bicarbonat.
Apele coprind in litru urmgtoarele
proportiunT de clor, acid
sulfuric, calce, magnezie si protoxid
de fier.
Clor . . . o, gr. 1136
Acid sulfuric 1, 0160
Calce. . . o, 3019
Magnezie . o, 1556
Prot. de fier o, 0136
Materiile solide coprinse in
tr' un litru de apA din valea
Priporul, sunt I gr. 700. (Anuarul
BiurouluT Geologic).
Priporul, munte, jud. Dimbovita,
de la Moroeni In sus, pe matca
Ialomitel, in dreapta. In acest
munte si in muntele Brindusile
se afll cArbuni de plmint.
Priporul, munte, la N. de com.
CAlinesti, plaiul Cozia, jud. Vilcea,
cu directia spre S.-E., la
1 1 kil. de vatra satuld.
Priporul, deal, in jud. R. SArat,
pl. Marginea - d.-s., com. Bordesti
; se desface din Dealul-
TrAistenilor, brAzdeazA partea
de V. a comunel ; e acoperit
cu pAsunl.
Priporului (Lunca:), cdtun, de
resedintA, al com. Nehoiasul,
jud. BuzAti, cu 120 locuitori si
26 case, situat in fata punctulla
unde riul Bisca-Roziler dA
In Buzar'. Ad, mg nainte, era
un biuroil vamal, mutat acum
la Cheea.
Prisaca, saq Vidrascu, sat, jud.
BacIri, pl. Tazlgul-d.-j., com.
SAnduleni, numit si Versesti-
Sion. E situat pe stinga TazlAuluT-Mare,
pe deal.
Are o populatiune de 103
suflete.
LocuitoriI posea : 4 cap 34
vite marT cornute, 13 pord si
8 capre.
Prisaca, Prisaca - Mía, sati
Priseaca, sat, jud. Baclii, pl.

PRISACA 100 PRISACANI
Tazlaul-d.-j., com. Beresti, situat
pe dreapta TazlauluT, la
3 kil. 200 m. de satul Beresti
(scoala).
Are o populatie de 297 locuitorT
; o biserica, cladita de
locuitorl la anul 1883; I di%
duma.
Vite : 1 I caT, 151 vite marT
cornute, 54 porcT si 14 capre.
Prisaca, cdtun, in jud. Putna,
com. Valea-SAreT, pl. Vrancea,
jud. Putna, situat pe malul
sting al PutneT, in sus de cat.
Valea-SareT, /a 5 ora departare.
Are o populatie de 234 suflete,
care locuesc in 75 case ;
1 biserica filiala, cu hramul Sf.
Nicolae.
Prisam, cdtun, spre S. de com.
Bazgarei, pl. Oltetul-Oltul-d.-s.,
jud. Romanati, situat pe Dealul-
MurgasuluT, litiga apa Geamartaluiul.
Altitudinea terenuluY d'asupra
niveluluT MariT este de
190 m. Are 162 locuitorl.
Prisaca, fost sat, jud. Dolj, pl.
Ocolul, com. Preajba.
Prisaca, deal, In suprafata de
48 hect., la S. de Valea-Casotenilor,
com. Tirzii, pl. Crasna,
jud. Falda.
Prisaca, sati Priseaca, mofie
particulara, jud. Baca'', pl. Tazlaul-d.-j.,
com. Beresti, de 591
hect., cu venit anual de 12000
leT.
Prisaca, phia, izvoreste de sub
dealul Prisaca, com. Cozmesti,
pl. Stemnicul, jud. Vasluiti, si se
varsa In piriul Fistica.
Prisaca, vale, continuare a Arad
Ursita, jud. Iasi, com. Mironeasa,
pl. Stavnicul.
Prisaca - de - la - Dumbrava-
NeagrA, Moliere, In jud. Neamtu,
com. Timesesti, din pl. de
Sus-Mijlocul, arendata in folosul
manastirel Neamtu.
Prisacani, com. rur., in partea
de S. a pl. Branistea, jud. Iasi,
situata pe sesul dintre 14111 Prutul
si filia si formata din satele :
Prisacani si Moreni. Are o suprafata.
de 3521 hect., din care
657 hect. padure si o populatie
de 390 familiT, sati 1603
suflete, care se ocupa cu agricultura,
cresterea vitelor, pescaria,
cultura viilor si a livezilor.
Pe marginea com. despre Prut
sunt paclurT marT de stejarT, iar
In partea despre Jipa, finete,
itnase, locurT de arat si locurT
mlastinoase. Prin mijlocul com.
trece de la N. la S., drumul mare
al BranisteT.
Are 5 bisericT, deservite de
3 preotT, 2 cintaretT o 2 eclesiarcT;
o scoala si 2 morT de
vint.
Budgetul com. e de 6905 leT,
21 banT, la veniturT si de 68o5
leí', 66 banT, la cheltuelT.
Vite : 1396 vite marl cornute,
2619 or, 223 cal si 568 rima.torT.
Prisacani, sat, asezat sub dealul
Prisacani, pe stinga MiletinuluT,
in partea de E. a com. Flaminzi,
pl. Copula, jud. Botosani, cu o
populatie de 8o familiT, sati 465
suflete.
Are I biserica deservita de
I preot si r cintAret ; I cirduma.
Locuitorif posea : 146 bol si
yac!, 31 cal, 334 oT, 41 porcT ;
61 stupf.
Prisacani, sat, jud. Iasi, com.
Prisacani, pl. Branistea.
Partea despre S. a satulur se
numeste Munteni, pentru ca
locuitorif ar fi venitT din Muntenia,
in timpul und foamete
marT, ce ar fi bintuit in satele
ce locuiati.
E situat pe sesul si malul
drept al PrutuluT, pe o suprafatä.
de 2537 hect., din care 573
padure ; si are o populatie de 267
familiT, san 1100 suflete.
Satul Prisacani este cel mal
mare si mal populat din pl.
Branistea. Ad este resedinta
comuna Are o biserica zidita
la 1797, de Mitropolitul Veniamin-Costache,
deservita de 2
preotl, 2 cintaretr si 1 edesiarc ;
o scoala, infiintata in 1886, frecuentata
de 91 elevl (I 899-900).
Mosia care a fost proprietatea
Mitropoliel, e astazr a Statului.
AicT, in satul Prisacani, 41 avea
resedinta In timpul verd Mitropolitul
Veniamin-Costache.
LocuitoriT posea : 1041 vite
marT cornute, 1838 oT, 133 cal
si 369 rimatorT.
Prisacani, com. rur.si sat, In jud.
Tutova, pl. Pereschivul, spre
S.-E. de Birlad, pe piriul Bolborosoaia
(Bolbosoaia).
Are 375 locuitorT si 105 case.
Satul formeaza o comuna (com.
Prisacani) cu catunele Valea-cu-
ApA, Jugani, Tabacesti si Plesesti.
Teritoriul comuneT este foarte
deluros. Se cultiva viea pe o
suprafata de 152 hect., din
care 6 nelucratoare si livezile
cu pomI fructiferr, din carl pruniT
ocupa o suprafata de 27,25
hect.
Comerciul se face de II persoane.
Are o scoall de baetT si 2
bisericT.
Prisacani, piidure, in partea de
S. a com. Prisacani, pl. Branistea,
jud. Iasi. Are o kintin-

PRISACANI 101 PRISEACA
dere cam de 573 hect. si poartA
mal multe numid : la intrare
merglnd spre S. la dreapta, se
numeste Besetca, si la sango.
Besetcuta ; apoT mai departe,
RAdiul, Calestrul, Helbet si
Mindra.
Prisacani, piria, ce izvoreste din
muntiT Pletrele-RosiT, curge in
toatI intinderea sa pe hotarul
dintre com. Bistricioara, pl. Piatra-Muntele,
jud. Neamtu, pAnA
la vArsarea luT pe stinga piriuluf
Bistricioara, lingl localitatea
TrecAtoarea (Prisacani).
Prisacani, varnd, jud. Neamtu, la
granita judetuluf despre Transilvania,
situata in com. Bistricioara,
pl. Piatra-Muntele. Se maT
numeste si Trecatoarea. Venitul
pe 1896-97: 18216 leT, 50
banT. Are sucursala Bicazul. S'a
infiintat la i Ianuarie 186o.
Prisäceana. VezTPrisAceana, jud.
Mehedinti.
Prisicel (Dealul-), a'eal cu
dure, in raionul comuna TigAnesti,
jud. Tecuciit
PrisAcei (Dealul-), deal, ast-fel
numit de la o prisacä ce a fost
din vechime pe el : face hotarul
intre com. Mironeasa i jud.
Vasluiti, la punctul numit LiniT.
(Vez! Dealul-Mare, com. Mironeasa,
pl. Stavnicul, jud. Iasi).
Prisace numit
al Hirtopulul ; izvoreste din Dealul-RAdiuluT,
purtind, aproape de
obirsie, numele de Pirlul-UrsuluT
si se vars1 in omuzul-Mare,
dupa un curs de 5 kil. Are de
tributarT din stinga piriul
reni si Piriul-Arinilor.
Prisäcilor. (Vez! Bordea, deal,
jud. Iasi).
Priscul (Muntele-), idure particularA,
supusA regimulut silvic
lita din 1893 pe mosia Munteltd-Priscul,
pendinte de com.
Comarnicul, pl. Pelesului, jud.
Prahova.
Priscuricea, coamd, in jud. Gorj,
plaiul Novaci, care la S. de Pociovalistea
formeazä malul drept
al Gilortulur si mar spre S. se
numeste MAgura. Se terminA la
BAlcesti. Are pe ea vi!, lived si
arAturT.
Priseaca, com. rur., jud. Olt,
pl. Oltul-d.-j., compusA din 2
cAtune : Priseaca i SAltAnesti,
situatA pe malul sting al Orajelor
Gota si SAltAneanca, care se
impreund la i kil. spre V. de cAt.
Priseaca, si ast-fel unite poartl
numele de Dirjovul. E la io
kil, de capitala judetuluT si la 5
kil, de a plAsiT.
Intinderea com, e de 1300
hect.
Are o populatiune de 1202
locuitorT si 260 case ; 3 bisericT,
2 in cAt. Priseaca i i in SA1anesti,
deservite de 2 preotT ;
o scoalá., frecuentatà de 45 copiT.
LocuitoriT sunt parte mosnenT,
parte improprietAritl la 1864 pe
mosiile d-lor Toma Gigirtul, fra.tiT
ViisorenT, Ionitá. Pirvulescu,
din eare li s'a(' dat 265 hect. El
aù 140 ca! si Tepe, 200 bol, 50
vacT, 30 capre, 2500 oT.
In raionul com., pe piriul Salteanca,
este o moará cu abur!.
Comerciul se face de 4 circiumarT.
Veniturile si cheltuelile com.
se urcl la suma de 2455 la
Are o osea care strAbate d'alungul
comunei de la N. la S.
si care la S. se intilneste cu
seaua national5 judeteanA ampul-Mare-Slatina.
E brAzdatA de dealurile : Piscul-PredoaneT,
Viea DiaconuluT,
BAcanul, BAnutA, Imasul, PutulluT-Ene,
Pristoase si Gota. Parte
din aceste dealurT servA de plsune,
iar parte pentru cultura
semAnAturilor.
O udA piraiele : SAltAneasa,
Pirvulul, Clocoticiul i Mogosesti.
Dintr'un hrisov al ItlY Raducel
-Mare, cu data 7131, luna
Maid 2, scris pe piele de cApri
oarA, intArit cu sigiliul Dom,
nese si care se allá in posesiunea
preotuluT $tefan Duhov
nicul din aceastd comunl, se do
vedeste cl comuna Priseaca este
infiintatA cu mult inainte de Radu
- cel - Mare, Domnul Munteniel.
Priseaca, sat, jud. Dimbovita,
pl. Ialomita, com. Vizuresti.
Priseaca, sat, judt Dimbovita,
pl. Dealul-Dimbovita, cotn. Co
lanul, la 2 kil. spre V. de bariera
Tirgovister, numitA ampul
Lung sad Oborul-Vechid.
Priseaca, sat, fAcind parte din
com. rur. Leicesti. plaiul Nucsoara,
jud. Muscel, situat pe
malul drept al riuluT Doamna.
Are o populatie de 6o locuitorT.
De la V. spre E. este udat
de 2 vilcele, carT se vars1 in
riul .Doamna, pe malul drept.
Locuitorii s'ea ImproprietArit
pe. mosia statuluT Corbul PA -
duret.
Priseaca, sat, PAcind parte din
com. rur. cu acelasT nume, pl.
Oltul-d.-j., jud. Olt. Are o populatiune
de 1100 locuitorT ; 2
bisericr, una de birne, fondatl
la 1323, si avind ca frontispicitt
sApat in lemn cu scoabA :
anul 1323 si ctitorT : Stan, Ma
Radu si cea-l'altl, ziditA
inainte de 182I, de preotul Barbu
purtind la usl inscriptiunea :

PRISEACA 102 PRISLAVA
La 1830 s'a invelit Cu indriII, Cid
rIni ad i era invelitl cu cocenl, instalindli-i-se
O &por. La 1864 s'a reedificar
din temelie.
Priseaca, munte, jud. Muscel,
plaiul Dimbovita, com. Badeni-
Paminteni, cu virful de o marime
impunatoare. Pe coaste
este paduros, lar pe culme este
acoperit Cu .pasunf ce nutresc
numeroase turme de vite.
Priseaca, fitielure, supusa regimuluT
sitvic, situata pe muntele
Priseaca, proprietate a mosnenilor
IlinestI, pendinte de com.
Bädeni-Paminteni, plaiul Dimbovita,
jud. Muscel, in intindere
de 500 hect., avind esenta dominanta
fag, lar spre vid brad.
Se invecineste la N. cu muntele
Algliul si Olaneasca, la S.
Cu apa Bldeanca, la V. cu Fazicelul
si la E. Cu Badeni-Slobozia.
Priseaca, proprietate a scoalel
«loan Craciunescu »,.pendinte de
com. Gornetul-Cricovul, pl. Cricovul,
jud, Prahova, pe care la
1864 s'ati improprietarit o parte
din loc. com. Gornetul-Cricovul.
Priseceaua, com. rur. si sat, jud.
Mehedinti, pl. Cimpul, la 55 kil.
de orasul Turnul-Severin, asezata
pe partea de S. a unuf
mic platotl. Se margineste : la
E. cu com. Cringul ce apartine
jud. Dolj; la S., cu com. Oprison/1;
la V., cu com. Drincea
si Vladaia ; iar la N., cu com.
Dobra si Balacita.
Satul formeazd com. cu satuI
Scorila, avincl o populatie de
1200 locuitorT si 238 case.
Are 2 bisericT cu 1 preot si
3 cintaretT ; o scoala, frecuentata.
de 35 elevI.
Locuitorif posea: 6o plugurT,
120 care cu bol, ro carute Cu
cal; So stupT..
Prin aceastá com. trece soseaua
Oprisorul-Balacita.
Budgetul com. e la veniturI
de 3289 leT, iar la cheltuelT, de
2292 la
Vite : 700 vite marl cornute,
36 cal', 750 oI si 700 rimatorl.
E strabatuta de un mic Orla ce
se formeazá de la fintinl, si care
confluenteaza cu &tul numit Capul-ApeT
si se indrepteaza spre
Drincea ; pe el se afla mori
de macinat.
In partea de N. si E. a com, se
aflA niste baltf mlastinoase.
Prisecile, pirtia,s, ce izvoreste
din Dealul - RusuluT, teritoriul
com. Girovul, j ud. Neamtu, curge
spre S., intrind pana aproape
de marginea despre N. a pl.
Bistrita, unde se varsa pe stinga
piriuluT Cracaul, dupa. ce primeste
ca afluent din stinga Pirilasul-RusuluT.
Prisiceni (Prisiceni - Dom -
nesti), sat, facind parte din
com. rur. Prisiceni-Buturugeni,
pl. Sabarul, jud. Ilfov, situat
la E. de Buturugeni, intre riul
Arges si limita judetuluf despre
Vlasca.
Se imparte in 2 trupurT : Prisiceni-din-Deal
si Prisiceni-din-
Vale.
Se intinde pe o suprafata de
537 hect., cu o populatie de
407 locuitorT.
D-1 Dr. A. Fotino are 290
hect., si locuitorif 247 hect. Proprietarul
cultiva 172 hect. (18
izlaz, los, padure). Locuitorll
cultiva tot terenul.
Comerciul se face de 3 circiumarT.
Numarul vitelor mar! e de
364 si al celor miel, de 352.
Prisiceni-Butufugeni,com.rur.,
pl. Sabarul, jud. Ilfov, situata
pe un loc ridicat, la N. de Bu-
curesti, linga riul Arges, la 27
kil. de Bucuresti.
Se compune din satele : Buturugeni,
Prisiceni, Plopi si
Saxoni, cu o populatie de x139
locuitorT si 252 case.
Se intinde pe o suprafata de
1574 hectare.
D-niT G. Enescu, Dr. A. Fotino
si mostenitorif I. Lascarescu
ad 963 hect. si locuitoriI,
61 1 hect. Proprietarif cultiva
510 hect. (85 izlaz, 368 padure).
LocuitoriT cultiva tot terenul.
Are 1 biserica (la Saxoni) ;
I scoala mixta ; I moara cu
abur!.
Vite : 150 cal si lepe, 349
bol, 265 vad si vitd, 28 taurl,
9 bivoll, 54 bivolite, 31 capre,
r68 porci si 1267 oT.
Dintre locuitorl, 266 sunt plugari,
7 industriasT, 6 ad diferite
profesiunT. El posea.: 189 plugurl
: 156 cu bol si 33 cu cal;
135 care si carute : 110 cu bol
si 15 cu cal.
Improprietaritl sunt 194 lo.
cultorl si neimproprietaritT mal
sunt 90.
Comerciul se face de 5 circlumarl.
Budgetul com. e la veniturl
de 3347 Id si la cheltuell, de
3326 ler.
Prisiceni - Turnescula Ved
Posta, com. Buda-Prisiceni, jud.
Ilfov.
Prislava, sat, k jud. si pl. Tulcea,
catun al comuna Malcoci,
situat in partea de N.-E. a plaseT
sI cea de E. a comund, la 3
kil. spre N.-E. de cal. de resedinta
Malcoci, pe malul drept
al bratuluf Sf. Gheorghe, la poalele
de N. ale dealuluT Derven-
Tepe. Se margineste la N. cu
cAt. Pardina, la V. cu cat. Malcoci,
la S. cu com. Sari-Ghiol
si la E. cu cat. Pirlita. Este

PRISLOAVELt
udat de bratul Sf. Gheorghe.
Intinderea luI este de I290 hect.,
din care 30 hect. ocupate de
vatra satultif, 120 hect, grAdinile
locuitorilor, roo hect. ale
statuluI, restul al locuitorilor.
Populatiunea, In maioritate
R omint este de 114 familit set
554 suflete.
Are o scoaIA, conclusa de un
invatator si o biserica., deservita
de I preot si I cintaret.
Prisloapele, pichet de granifil,
cu No. 2, jud. Gorj, situat la
S. de muntele Negoaia.
Poteca ce se privegheaza de
acest pichet este aceea ce scoboarA
dupa dealul Negoaia in
valea Bistrita si urmeaza cursul
acestuf rîü, pana la Gureni si
de aci la Bradiceni. Patrularea
Intre Prisloape si Gruiul-Negru
se face pe poteca ce scoboara
pe Negoiul spre V., trece Bisfrita
pe la Curul-BouluT, sue apoI
muntele Boul i scoboara la
Gruiul-Negru.
Comunicatia e anevoiasa din
cauza copacilor secularl ce cad
inchid potecile, precum si din
cauza prabusiturilor de pAmint.
Prisloapele, pichet de granig,
ru No. ro, jud. Gorj, situat
pe dealul cu acelasT nume. Se
margineste la N. cu virful Ardicul,
spre E. cu culmea ParinguluT,
spre S. cu Virful-Betel.
Poteca ce se privegheaza din
acest pichet, trece pe la Ardicul,
urmeaza culmea SaduluT, trecind
pe linga muntele Muncelul-Mare,
pana la satul Gruiul-d.-s.
Patrularea filtre Prisloape
Lainici se face pe poteca ce
duce pe coama de S. a munteluT
Sapa, apoI scoboara pe
PAiusul, unde este pichetuI.
Aceste poted pot fi strabatute
si de anitnale incarcate.
Intretinerea este anevoioasa din
log PRIstoLtfi.
cauza cadereT arborilor si a prabusitureT
terenului.
Prislopul, sat, facind parte din
com. rur. Vladesti, pl. Riurile,
jud. Muscel. Are o populatie de
324 locuitorl ; o biserica, cu urmatoarea
inscriptie :
aceast sfint si Dumnezeiva
bisericá, precum se vede, In
cinstea hramulul Pogorlrea duhulul sfint
hramul cel vechiä i s'a mal: adoptat
si al Sf. Ion Botezatorul. La facerea acestel
biserici, fondata de clitorlI Ion
Prislopeanu, Const. Pirvulescu i ce ajutorul
fratilor carl ají ajutat i vor ajuta
la acest sfint locas, In zilele Preaosfintitulul
Arhipästor Calinic, ale prea
nostm Rege Carol I 1i ale RegineI
Elizabeta, sotia sa. Punerea teme-
116 la 1876, terminati la anul 1882.
Prislopul, mahala, facind parte
din com. ni-. Tesila, pl. Pelejud.
Prahova.
Prislopul, mahala, in com. rur.
Stoenesti, pl. Ocolul, jud.
Are o biserica, rezidita la anul
1891, In locul alteia vechT.
Prislopul, virf de munte, din culmea
FagarasuluT, jud. Arges,
pl. Lovistea.
Prislopul, rnunte, inalt, plaiul
Dimbovita, jud. Musca. Pecoaste
este paduros, lar pe culme are
pasunI ce nutresc numeroase
turme de vite.
Prislopul, munte, in partea de
N.-V. a comund Robesti, pl.
Cozia, jud. Vilcea, in care se
fabrica bring.
Prislopul, pildure, jud. Muscel,
proprietate a statuluT, pendinte
de manastirea Chnpulung, in
intindere de 347 hect.
Prislopul, trup de padure, a statuluT,
pendinte de com. Tesila,
pl. Pelesul, jud. Prahova, care,
impreunl cu trupurile : Gana,
Carabanul-cu-Boia, Lacurile-cu-
Rusul, Podurile, Rusul-d.-j.
Virful-NegrasuluT, formeaza pa
durea Tesila, care are o intindere
de 5000 hect.
Prislopul, pirla, izvoreste din
muntif com. Tesila, pl. Pelesul,
jud. Prahova, curge de la N.
catre S.-E. si se varsa. in 1.1111
Doftana, pe tarmul drept, tot
in raionul com. Tesila.
Prislopul, vale, izvoreste din padurea
cu acelasi nume, com.
VlAdesti, pl. Riurile, jud. Muscel,
strabate partea de E. si S. a
satuluT Prislopul si se varsa in
riul Bratia.
PrislopuluT (Muntele-), mute,
in grupa GrintiesuluT, jud. Neamtu,
situat (in parte) pe hotarul
TransilvanieT si pe teritoriul
com. Calugareni. Se mal nu.
mete i Plopul.
Pristolul, com. rur. si sat, in jud.
Mehedinti, pl. Cimpul.
Se alíä la distanta de 55 kil.
de orasul Turnul-Severin, situata
pe o pozitiune, ridicata In paz.
tea de N. Se mArgineste : in
partea de E. cu com. Gira.
Mare; in partea de S., cu Dunarea,
care o desparte de Bulgaria;
in partea de V., cu Du-
1-tarea, care o desparte de Serbia;
iar in partea de IV., cu Gruia.
Satul formeag comuna cu
mahalaua Insuratei, avind o populatie
de 1260 locuitorT si 256
case.
LocuitoriT poseda : 85 plugurl,
154 care cu bol si 12 carute
cu cal.
Prin comuna trece soseaua
Gruia-Pristolul-Girla-Mare.
Are o biserica, deservita de
2 preotl si 2 cintAretT; z scoala
conclusa de r invAtAtor si fre.

PRISTOLUL 104 PROBOTA
cuentatd de 40 elevT (I 899-900).
Budgetul comuneT e la veni
turi de 4286 leT, lar la cheltuelf,
de 1819 lel.
Vite : 769 vite marl cornute,
768 of, 31 ca! i 700 rimatorT.
Sunt, pe teritoriul comunel,
ni§te ruine vechT in carT se gdsesc
monete romane. LocurT de
insemnat sunt : Nisipul-cu-Oase,
Dosul - PristoluluT, Valea-Viil or,
Fintina-luT-Vulpe.
Pristolul, pichet de granild, pe
marginea DunareT, in jud. Mehedinti,
pl. Cimpul.
Pristolul-de-pe-Doftana, proprietate,
a Eforier Spitalelor Civile
din Bucuresti, jud. Prahova,
care, impreuna cu mo§iile Unghia-Mare,
Ceau§oaia i Neamtul,
are o intindere de 6o6 hect.
Privalul, fostd stajie de cale feratd,
linga satul cu acelal nume,
jud. T.ecuciii. Aceasta statie a
fost pana la 188i, cind din cauza
deselor inundatif ale SiretuluT,
s'a mutat i satul §i gara. Locuitorif
s'ati mutat in com. Tudor-Vladimirescu,
iar statia Privalul
la Vame, pe unja Hanul-
Conachi-Galati.
Privalul,girld, in partea de N.-E.
a pl. Macin §i a com. urb. Mach',
jud. Tulcea. Se desface din
gira Piatra-FeteT, se intinde spre
E., taie oseaua judeteana Braila-
Macin, strabate grindul Somova,
i dula. 0/2 kil, se deschide in
partea de S. a baltif Somova.
Privalul-Cotofenel,pächire, jud.
Braila, pendinte de com. Chiscani,
pl. Vadeni. Se rnargine§te
la N. cu Dunarea MácinuluT O
In cele-l'alte partl cu balta.
Suprafata : 2 hect. Esenta :
salcie.
Privalul-Dimuleasa-GingArärael,
pridurt situate in pl.
Balta, jud. Braila. Se marginesc
in toate par* cu cimpia
locall. Se intind din Durare
pana In GirliciuI - erbanuluf.
Suprafata : 60 hect. Esenta :
salde.
Privalul-Filipoiului §i Orzea,
padurt. Se marginWe in toate
partile cu cimpia baltef, hicepind
din Dunare O termininduse
in Girliciul-.5erbanuluT.
Suprafata : 75 hect. Esenta :
salde.
Privalul-Manghelul cu Renea,
pddure, situatl in judetul
Braila, pl. Balta. Se margine§te
la V. cu Vilciul i in cele-l'alte
partI cu cimpul balteT. Suprafata
: 5 hect. Esenta : salcie.
Privalul-Satului, pichet de gram'Id,
pe Dunare, cu No. 16o,
in dreptul comunel Surlari, jud.
Ilfov.
Privalul - Turcului, pichel de
granitd, pe Dunare, in dreptul
movilei Sirbi, jud. Ilfov.
Privalul-Vechia, fost sat, pe
malul SiretuluT la S. judetulul
Tecuciti. Cea maT mica revarsare
a SiretuluT inunda tot satul,
ceea ce a facut ca la 1881
locuitorif sall pardseasca locuintele
O. sa se mute in noul
sat Tudor-Vladimirescu.
Satul era foarte vechiù, cacT
se pomenete de el in Letopisete
pe la 160o. AicT era un
popas al calatorilor ce veneaa
din Galati, O intraii in judetul
Tecucia.
Pe teritoriul satuluT a fost O
gara cu acela§T nume, care s'a
mutat la Vame§ul.
Privalului (In - Dreptul-), pi-
chet de granifd, pe Durare, Cu
No. 163, drept mandstirea Corndtelul,
jud. Ilfov.
Priväleni, mahala, la S. com.
Tudor-Vladimirescu, jud. Tecuciti,
despartita de restul comune!
prin calea ferata Hanul-
Conachi-Vame§ul.
Locuitorif de aicT sunt venitT
din fostul sat Privalul.
Priveghiul, sat, in jud. R.-Sarat,
pl. Ora§uluT, cat. com. Brqteni,
wzat pe riul Milcov, la 3'/2
kil. spre V. de cät. de re§edinta,
Broteni.
Priveghiul, deal, in jud. R.-SIrat,
pl. Ora§ul, com. BrWeni.
Se desface din dealul Hoja O se
intinde printre piraiele Valea-
Grozoaia i Priveghiul. Este acoperit
Cu padurl §i. pa§unT.
Priveghiul, pichet vechig, Cu
No. 18, pe riul Milcov, catre
hotarul MoldoveT, jud. R.-Sarat,
pl. Ora§ul, com. Bro§teni, cat.
Priveghiul.
Priviti, vechie numire a cdtunulid
fi mofiet GAvane0, jud.
BuzatI, com. Gavane$ti.
Proaspeti, sat, facind parte din
com. rur. Dobrotinetul, pl. 01tul-d.-j.,
jud. Olt. Are o populatiune
de 280 locuitorr. E situat
pe valea OltuluT,
Proaspeti, Streharetul i Secuta,
peiduri ale statuluT, in
intindere de 145 hect., formate
din trupurile : Zavoiul-Streharetul
(15 hect.), Valea-Viilor (25
hect.), Secuta (40 hect.), Zavoiul-Salcia
Oto hect.), Proaspeti
(45 hect. si Manita (to hect.).
Probota, sat, in partea de N.-
E. a com. Cirniceni, pl. Turia,

PROBOTA 105 PROBOTA (MWSTIRR)
jud. Iasi, situat pe poalele dealuluT
Porcul $i pe sesul
Se imparte in dona: satul vechlii,
numit Erobota i satul nott, numit
Ciulinesti salí Gtira:FrasinuluT,
infiintat 'in anul 1879. Cel
intiiti isT are numele de la manastirea
Probota, careia a fost
inchinat; celta de-al doilea i
s'a dat numele de la multele
ciuline, ce se gasesc prin 1)61lile
de prin prejurul lul, precum
si de la pirful Frasinul ce curge
prin el.
Are o suprafata. de i 144
hect, cu o populatie de 79 familiT,
sati 311 suflete.
LocuitoriT posedd : 334 vite
marl cornute, 43 cal, 423 of $i
8 rimatorT.
Pe marginea de E. a satului
trece soseaua judeteanä Iasi-
Botosani.
Probota, sat, pe mosia cu acelasI
nume, com. Dolhasca, pl.
Siretul, jud. Suceava.
Vatra satuluT ocupä 60
cu o populatie de 1153 suflete
si 280 case.
Mosia e proprietatea statuluT,
in marinie de 1245 t'ad, din
cari 375 cultivabile, 720 padure,
125 fina% si restul nefolositor.
Improprietaritl in 1864 si
1879 sunt to8 fruntasl si insuratel,
97 paima0 §i 107 codasT,
stapinind 715 fald.
Biserica Manastirel serva satuluT.
Are o scoall mixta, infiintata
in 1882, conclusa de un invatator,
frecuentata de 30 scolarI
899-90o).
Drumuri principale sunt : la
Heciul (5 kil.), la Tatärusi (3
kil.) si la Dolhasca (4 kil.).
Probota, meineistire, in jud. Suceava,
in satul cu acelasT nume
si a carel biserica serveste de
biserica satulur. Acum nu mal
64746. Morolo Dtclionar &Nimio. Vol. V.
addpostete niel un calugar, si
e deservita de 2 preotl si 2
cintdretl.
Episcopul Melchisedec o deserie
ast-fel :
Manastirea aceasta pe la inceputul
veaculd XV-lea se flamea
Mandstirea Sf. NicolaT din
Poiana-Siretuld. (a Arh. 1st.» a
d-luT B. P. Hasdeä, t. I, pag. 283).
In urma, acestel mandstirT i
s'a dat numeie de Pobrata, carele
in curgerea timpuluT s'a
prefacut in Probota. Pobrata va
sä zica infrAtire I , saü afräÇiea.
In pomelnicul acestet manastiri,
care este scris in anul
1823, gasim urmätoarele notiunI
despre vechiT el ctitorT :
. «Stefan Voevod i fiiI luT :
Bogdan Voevod $i Stefan Voevod».
Despre acest Stefan se inseamna
urmatoarele :
Acesta este al 7.1ea Domn dupg Dragos
Voevod, ce a desdlecat Tara aceasta,
i este trate luY Alexandru cel Bun,
veleatul umbla atuncea acel de la
Milntuitorul Christos 139t. §i att fticut
biserica cea durad. (elldittt din
lemn de stejar), unde-Y tintirirnul vechiti
de se ingroapl roba acum, si ati dat
aceste mosit : tot locul ce este liare §ornuzul
i Intre phlul PobrateY si Negomiresii,
Iurcesti, Bodesti i Moara, si la
Prutul Grabovittt i Beresii. §i la Boina
Ritimitft ce se c/uamit acum 1-apiceni
Moara-pe-Telita i Ceriscani st
ce se chiaml acum Ritcleni i BIllnesti,
cittY-va robY tiganY. Si Mttnastirea atuna
se numea t A Sfintutur NicolaY
din Poeang, de end Ora acum sunt
irecutY 432 anY.
2. «Alexandru Voevod cel
Bun, Evdochia Doamna, Maria
Doamna, Alexandru Voevod,
Ileana Doamna, lile Voevod,
Bogdan Voevod, Ruxanda D-na,
Ana Doamna i fiii lor: Bogdan
Voevod, Petru Voevod
fiil lor».
Despre Alexandru-cel-Bun se
inseamna aceasta ctitorie
Acesta a afierosit mosia Budinti
Turbata, maY din sus de aceea la leat
6906 (1396), cuto i alte patru mosit cu
silitetelor anume Pdrtinosi, Serbttnesti,
VINdesti i Negoesti, pe Siretul, in tinutul
SuceveY, care acum se numesc Litrtoapele,
cura si satul Giurgiul, Cluceriul l Iezerul,
din gura Blca, cu glrlele luY, cum
si cinc! robY altar!.
«tefan Voevod cel Bun,
Constantin Vv., Maria Doamnas
Despre Stefan cel Mare (Bur),
spune :
Acesta a zidit a doua m$Mistire de
piatril mal la vale llngtt ptrld, $i ad Inzestrat-o
cu cite-va mosiT si odoare, dlnd
rob pe tItarul ,Dimitrie Cu neamurile
luY, i cu alte treY familit de Wat.
«Petru Rares Voevod, Ileana
Doamna si fiir lor
Acesta a zidit a treta mtintistire, ce
este acutn, i ati dat i moshle acestea
Dobrusa in tinutul Soroca i Contesti,
un vad de moartt In tIrgul Hirltitl. i ezerul
Bildul, ce toste glrlele LuY, i Cu
mosia Vltleni In tinutul Tigheciulut (adicit
Doroholul litiga Galati), si trece In Basarabia,
i cu filie odoare i vestminte o
cu cltf-va robl TdtarY o ad Inzestrat, pe
care mIndstire la leat 7035, Aprilie 121
o ad si sfintit.
Cum ca biserica actual& din
Manastirea Probota, cu adevarat
este zidita de Petru Rares, se
adevareaza si prin urmätoarele
inscriptiunT slavone, ce se padtreaza
pe paretil ; data insä
din pornelnic (7035-1527) este
gresitä cu treT anT, precum
data. se va vedea :
143KO/l6H16Artz .
Cu voluta Tatalut, o Cu conlucrarea
FiuluY, si cu stivirsirea sfIntulut Duh,
iatd ett robul stlipIrtuld med Isus Christos,
Ion Petru Voevoda, cu calla ha D'unnezett
Domnitoriti Mobdovet, fiti al
luT Stefan Voevod cel bittrin, bine vol.
Domnia mea din a noastrd bund vrere,
In al pattulea an al autocratorieY, a zidt
acest temple In numele arhereulut lut
Christos i flicittortuld de mlnune Nicoalt
Sub egumenul Kyr Grigort, in anul
7038, Oct. 16 (1530).
La jertfelnic se citeste aceastä
inscriptiune sculptati in piatra :
14

40130TA (MANASTIRE) 106 PRO130TA (MANISTLIM
H01111611H
Pomeneste Doamne sufletele robilor
al( Ion Stefan Voevoda si pre fiul sltd
Petra Voevoda si pre mama luT Maria
si pre Doamna luT Maria d pre fiiY lar
si pre Doamna luY Elena (Petru Rares
a fost Insurat de douti orY ; intIT cu
Doamna Maria, apoY cu Doamna Elena,
fata DespotuluY SirbieT) si pre fiiT lor
si pre Maria si pre Ana. Potneneste
Doamne si saeta' robuluT titd Monahul
Kyr Grigori egumenul.
Pomelnicul manastiref pune
inca lntre ctitorif manastiref pre
urmatorif Domnf dupa Petru
Rares :
ctefan Voevod, Angelina
Doamna, Petru Voevod, Alexandru
Voevod, Ana Doamna, Bogdan
Voevod, Maria Doamna 01teancas
.
Despre acest . tefan Voevod
spune asa :
c Acesta este fiul luT Petra voevod
Ralis, si ad dat mosiile acestea : S4vesti,
In tinutul NeamtaluT, d Purcelesti si CrKstesti,
0 poi sat din Stilseni, din care
numaT StrAvestt de stdpinesc acum de
nalnlistire s.
cPetru Voevod, Irimia Movila
Voevod, Elizaveta Doamna,
Roman Voevod, Simion Movill
Voevod, Melania Doamna, Stefan
Voevod, Axana Doamna,
Levin Voevod, Ruxanda Doamna,
Aaron Voevod.
Bogdan Voevod, Stefan Voevod,
Alexandru Voevod, Bogdan
Voevod, Grigore Ghica Voevod,
Smaragda Doamna.
Grigore Voevod, Maria Doamna,
Dimitrie Barnovski Voevod.
Alexandru Voevod, Constantin
Mavrocordat Voevod».
(Acedia ad Intdrit hrisoavele pentru
ezerul Bildul si pentru cele-l-alte modY si
robiT tdtarT si tiganT, cum si privileghiurile
pentru preotT, poslusnicY si tiganiT mgnis.'stireT,
ca al fie apdratT de radie de toste
TdreT, si venitul gostineT si a desetinef
de la dinsif di aibd a lua egumenul acestel
mitnastirTp.
In biserica manastiref se
afta mormIntul Domnuluf Petru
Rares si al sotiei sale Doamna
Elena cu urmatoarele epitafurf,
in limba slavona :
I. Piatra de pe mormintul
Domnitoruluf Petru este 'lipa
la mijloc, si de aceea cuvintele
ce lipsesc se pot numaf presupune
spre a se complecta :
cAcest mormInt este al Tubitorulul de
Christos robuluT luY Dumnezed, Domn al
Moldaviel loan Petra Voevod, fiul bKtrlnuluT
Stefan Voevod. Carde a rdposat In
acest locas si s'a mutat la vTacTnicele16.casurl.
VTacYnica luT pomenireD.
2. Pe piatra mormIntalA a
DoamneT EleneT este acest epitaf
:
G1H rPofi
cAcest mormint e al roabeY lul Dumnezed
EleneT, DoamneT luT Petra Voevod,
fiica taruluY Despot. Carea a reposat In
acest Igcas (si s'a mutat) la vYacTnicele
ldcasurT.ViacTnica eT pomenire, In anul
7 mi!...,
Data mortif luf Petru Rares
si a sotiei sale nu sunt puse,
din caliza ca Petru Rares a pregatit
mormintele acestea inca
fiind in viata si a lasat ca urmasir
luí sa insemneze datele
dupa moartea luf si a Doamna
ceea ce insa nu s'a realizat.
Acesta este incä un tras caracteristic
a barbatieT Marelur Do mn ,
carele ca si tata' sati Marele
Stefan nu se temea de moarte,
ca oamenif ordinarf, el o asteptaii
si eraii pregatiti pentru intimpinarea
el. Ce este maf mult :
se vede intentia, ca cind vor
presimti apropierea mortif O.
se duca la Probota ca sa moara
acolo, unde isf preparase mormintele
de tirnpurití ; cadí aceasta
vra O. zica expresiunile ce le
Ostra in amindoua epitafele :
n'AM IIP6OTII E110L1
care s'a mutat in acest lIcas la viacTnicele
lIcasurl.
Data mortii luT Petru Rares,
Letopisetul Moldovef o pune in
anul 7054 (1546). (Letop., T. I,
pag. 172). Iarl Doanana Elena
a mar trait inca dupa moartea
barbatuluf el. La 1550, ea era
inca in viata, precum se vede
din inscriptia pusa pe biserica
Episcopiei de Roman in acest
an. Tot aceasta se vede si din
o inscriptie de la manastirea
Secul, pre carea nol o am reprodus-o
in urma, vorbind de
antichitatile aceld manastirl, No.
I T. Desemnatorul si sculptorul
aminduror acestor epitafurf a
fost acelasf si amindoul aran.
un artist iscusit.
In biserica mal este o piatra
mormintala, din care se
vede, ca acolo a fost inmormintat
in anul 1544, FrAtineanul
Parcalabul de la Neamtu, precum
se vede din epitaful urmator :
IIP60TfIgliGfl
Repasata robul luT Dumnezed Plan...
In loc de nume sunt sgpate fuste flor!, carY
poate di fi form/nd Inere, dar nedescifrabile.
FrKtineanu pIrcAlabul de Neamtu.
ViacTnica bu! pomenire. In anul 7052
(1544).
Vasilie Voevod, in anul
1646, a facut ograda manastireT
de zid ; precum se vede astazI.
Marca Tare! ce este la poarta,
are imprejur aceasta inscriptiune
:
Cu vointa
TatAluT, si ca conlucrarea FtuluT li ca
sdvirsirea SfIntuld Duh, Ion Vasile Voevod,
ca mila luT Dumnezed Domnitoriti
TdreT MoldoveT, vhzInd 1nvechite lucrarsle
MinhstireT, Ingrlidi ca zid Biserica,
In anul 7154 (1646).
IO. Unul dintre ctitori ce!
marf al manastirel Pobrata a
fost renumitul Mitropolit al Moldova
Dositheiti.
El fiind calugarit inca din tinerete
in aceasta mandstire, a
pastrat o deosebita veneratiune
pentru dinsa. Pe cind el se afla
episcop la Roman, aceasta manastire
fusese devastan", arsa si

PROBOTA (MXNA.ST1RE)
pustiitá. El a restabilit-o si a pus
in orindueall anterioarl. Dupá
ce Dositheiti s'a fácut Mitropolit,
mánästirea sa a prosperat
maT mult. Dar cind el s'a retras
India oará In Polonia, sub
Petriceico Voclà, in timpul rázboiuluT
turcesc cu PoloniT, un
vrájmas mare al sáti, pe care el
Il numeste blestemat de Dumnezeti,
din noù a devastat mgnástirea
Pobrata. De aceea Mitropglitul
Dositheitl, dupl ce
s'a reintors la scaunul Mitropoliel,
ca sá asigure soarta acesteT
mánástirT, cu sfatuI
o a inchinat sfintuluT Mormint,
prin Patriarhul IerusalimuluT Dositheiti
.
Reproducem actul hichinárif
mánástirel PobrateT, publicat In
jurnalul bisericesc din Bucovina,
tntituIat : «Candela , No. 3 , 1885,
la pag. 147-150.
Facem Vire t'autor Cu aceasti carte
a smerenid noastre, pentru sfinta
ngstirea noastrit Probota, carear este Mistura
de la tnceputul Tirit de sehastri,
cind prea acelea, locurY era desert, si
Inceput depre-atuncea precum se
vtfd diresele ctnd era vtileatul X3Itg.
Stefan-VodN si fratele sig Alexandru-
Voclit aceTa de Dumnezeil pomenitit DomnY
de itt tnceputul 'pret. Ce-ad dat BotestiY,
si TNtlfrusiT adevtirateY sale minitstirt
Pobratey, asa zice in nric dadoh tomu
istinnomu nasemu Monastiriu ot polian,
iaje est mejdu Sumuzo pobratovem putocom
dve cale! edino na imé Budintii
a drugve bise togo Tatarei. DecY ag triit
aceia sftntg manKstire pre rind tntgrindu-o
Domnit istintt la Stefan Vodi cel
bun ce ati flicut Putna, si vechindu-s1 att
flicutu-o de iznoavg P cela de Dumnezeli
pomenitul Domn Stefan Vodit cel bun si
Y-att ca maY dat sate si odoarg, spot cind
ad fost preste II (8o) de aY cNztnd befarit
Mitropolitul Grigorie Rosca
vitral lut Petru Voch llares din Voronet
de postrig cu nevointa sa ail tndemnat
pre Petru VodK Rares de s'A dat ctitor
la Pobrata, s'ail filcut biserica de iznoava
ca maY ghizdavit 1 mat linfrNmsatg, sag
mat intKrit-o cu sate, sad priimitu-o
M'Y fie de 'ngropticiune, care preatuncea
numaY la Bistrita pi la Puma era Domnit
de al tngropa i tocma la IngngstirY
si s'ail ingropat r p usatul Petru Voclit
Rares In d'hita bisericK In pomelnic
cinstita sa Doamni. Elena fata luT Despot
Impiratul de Sirbia si fiid s il Stefan
Vodit ce ag domnit pre urmNY ai alalt coconi,
si s'att ttnut santa mgnistire cu
cinste mare attta clt deosebi de episcopT
si B. Mitropolitl an stitut din Pobrata
Gheorghie fratele lut Ieremiit Voch si
Teodosie Barbovski cariT facerg Sucevíta,
mal spot pre vreamea vIletulut 313i1
stricasi. Obneatal cel bun a sfenteY
mingstirY inteattta clt calugirit ceY
ag bigat tIlharit de ati jehuit toatit averea
botarilor TiriY din visteriul minNstireT
de Yail siricit si de atunce ail stitut
ngstirea urttg tuturor $1 nime nad
chotat de nevoia el, si o att aprins cu
bettile deali ars acea sftntl mintistire ce
da cuviinti In tina Tara, deag stitut B
al descoperiti i fiind domneasci nime
nu cuteza sK se faci ctitor al o acopere,
pini deade voe Vasilie Vocli dumisale
Torgit postelnicul virulut sid de o atf
acoperit iarg tripizirile att vtndut cilugI rit
cu stborul un rnunte dumisale Jul Gheorghe
Paharnicul tnare fratele lut Vasilie
Vodi Dumnezeg sil pomeneasch, nu pre
basa ce pentru si dereagi tripNzirile ceale
de dires i ceale de iznoavIt sK le facN,
satt apucat des& lucrat o ami, si naif
istovit, si treend vremea cu deaert, ctnd
att fost pe la Dabija Vodi Dumnezett sN1
pomeneasci, iartt muntele unde'ra vindut
dat danie sati pierdut i sfinta mgras.
tire Mmtind vinovatt sati oprit B sate a
sfintet ingnNstirt Pobratit pentru acel
munte, si ne' afltndust nime sit sK pie
pentru nevoia sfinteT ministirT clf i mainte
la valeatul 31311/13, ag luat satul
sfinteY mingstirT Miliálisanit pre Basett.
Soldan Vornicul ef ce Bit acoperit clisarnita
si un turn si smerenia noastrd
fiind la Roman episcop am plttit cu banit
MInistirit schitulut pentru muntele
acela, sam riscumpirat sfinta Mingstire
din vina aceia din toattl si pre clt era
lucra! lam fticut tot, cam deschis .trepizarca
som zidit tot ce era elsturnat
OsIpit. sam fNcut i tripizarea de varK
cti perla ca pivnitK cu beciurt cu total.
si alttl din ce miau fost puterea am fdcut
vestminte. sam sprejenituo ping clnd
a cNzut la maztlie. atuncea aflInd 'reme
nepriitoriul luT Dumnezitt ait dat esipit
mare 501 parees co rtItt. Pentraceta am
socotit sam Inchinat sfinta M ngstire Pobmta
postrigul raYett. si nevointa mea
sfintuluT mormintulut Jul Dumnezni, ande
izvoreaste viata si lumina preste torta
lumea cl acola locul cel sftnt i mal
stint dectt in tosa lames, acolo sunt
107 PROBOTA (MXNXSTIRF.)
tnceputur le sphs nitt robulut ottienesc,
acolo este Stonul muntele si cine nu iubeste
Sionut.
OE pACTOBVTIS eLlUV TIN117SfiT(Uel,A
trplv ixotrao&avca eup órrop aupt6sost
Vtim plato% aína/tac aufwv Top. l(3a
CMUOIV.
asta ztce Duhul sttnt si se rustnize
si sl vlretjasca tnnapoT toff cela ce nu
Yubesc Sionul. cl acoloY anea cetate
mareta tmpKratul Hristos acolo satt po-.
gortt din cert si din Duhul sftnt din fe
cioara prea sfinta Manita satt intrupa
acoloY Vitleemul ande satt nifscut. st Na
zaretul unde att Blcuit i acolot tara Pallstina
i atlileta pre ande all tmblat
deati lumtnat. acoloT Iordanul apa unde
satt botezat i muntele Davorul ande sud
argtat slava st din cert satt mgrturisit de
la pirintele fitti iubit si ca sil ascultim,
acoloY Golgoda ande satt Mstignit
marmtntul ande s'ag tngropat Batí tnvins
salí petrecut dupi tnvoiere IR de ille
adesea vorovind ca apostolit. acoloY Ele
onul muntele unde satt suit Domnul
Hristos cu apostolit tott 5i mare ngrod
de ucenict adecit de crestinY si ca prea
cinstita sa maYcl si de dinaintea lor satt
suit in cert la Pirintele. acolot In Sion
$1 casa ande sad pogortt Duhul sfint
ucenicilor. acoloY si casele lut David
ande vor sedea scaunele la GYudet. si
va vent Domnul Hristos cu slavK l cu
putere multg de sfeint de va giudeca
lumea si va plttti cgruYas dalla nevointg
celan bunt (Undule tmpleittYa ceriulut,
inri strimbit sor duce tn muncit
PentraceTa amerenla noastrK am %chinat
slujba noastrK sfinta Mitnifstire Pobrota
sfintuld mormlnt a luY Hristos
pentru sufletele rgposatilor aceTa DomnY
Alexandru Vodtt cel btittin si 'lita Vodtt
5i tefan Vodi cel bun si Bogdan Vodtt
el de stnt pNtil asttlzY uricele si satele
si odoartfle. $i Petru Vodtt Rares si Elena
fata lut Despot tmpttrat si Stefan VodK
cel ttnir si pentru sufletele tuturor Domnilor
si alalt ctitorY mitropolitt pi boiarY
si pentru sinNtatea Mirit sale,
Domnuld nostru Ion A nton Rusit voevoda
i cinstita sa Doamn1 Zoi si a lor
iubitY flY Alexandru voevoda. Enachi
voevoda. Gheorghie voevoda i alalt
DomnY blacocesavY ceY va blagoslovi
DumnezNa. $i pentru sNnKtatea Dumilor
sale cinstitilor boiart mart si celor miel
tuturora. mal spot ai pentru sufletul
metí unuT smerit i mal mic de tott i
sin dat pre mina sfintii sale Pttrintele
nostru prea fer'citttlut Patriarchul de
stinta cetate Ieru a/tmul I toatli Pales
tina chir DosoteY ca stt fie danie vecTnicit

PROBOTA (MÀNXSTIRE) 108 PROBOTA (MXNASTIRE)
sfenteY sale si citrora vor fi pre urma
sfentiY sale Patriars la sftntul mormIntul
tut Dumnezdt1 si pentru me mare credintti
miFam pus si peceaté si iscitlitura
si m'am rugat si Dentin'lor sale cinstitilor
bolarilor mare al ttirtY dealt iscdlit
si dumnealor ca sN. le fie pomand In vecY.
sd se pomeneascd cu ctitoriT ce mart si
dumnealor, ca sd fie stNttttoare In vea.
larl cine dind va sa ispiti sit strice
aceastd danie. aceld ad fie stricat g lepliclat
din catastihul vietiT si din partea
sfintilnr si sd. fie subt urgia le Dumnezild
ca banY zavistnicul fratelut si ucigout
si ghieziT si scarotki. lard care va
trail si va direge acela sd. fie cu sfiintiT
In panea dreptilor a In lumina sfinteY
troite In vect bucurtndu-sd Cu Domnul
nostru Hristos amin.
pis' uias 13PIle
Dosothett Mitropolit SuceavslaY.
Ion Episcop Romansktit.
Serafim Episcop RadovskiY.
Halistru Episcop HuskiY.
Miron Kostin vet Logofdt.
Buhus Hatman.
Biserica mAnAstireT Probota
este una din edificiile cele maT
alese ale Moldova.
Arhitectura este aceeasT ca a
mAnAstirilor din veacul XV-lea
si XVI-lea bizantinà cu decoratiunT
gotice. Ea conservl antica
impArtire in patru despArtitud,
deosebite prin pAretT intermediarT,
ca si mAndstirea BistriteT,
anume : pridvorul sari porticul,
narthica, templul si altariul. Pridvoriul
a fost deschis si cu coloane
legate prin arcurT triunghiare
; dar egumeniT grecT ail
infundat si pgretiT acestr cu coloane,
fAcindu-1 obli peste tot.
Biserica este peste tot zugrAvitA,
partea din nainte are picturA
modernA, lar cea din urm5.
anticl.
AstAzT mAnAstirea Pobrata reprezinta
o ruinA. Casele egumenesd,
foarte marl si cu treT etagiurT,
ail cAzut in ruinA.
GrAdina de prin prejurul mAnAstireT
este dat5. in stApinirea
arendasilor. Cind am vizitat aceastA
mAnAstire, in anul 1879,
am gAsit acolo un singur preot
de mir, si acela epileptic. Abia
dupa cit-va timp de la sosirea
mea el s'a desteptat din paroxismul
luT.
(Notite istorice si arheologice
adunate de pe la 48 mAnAstirT
si biseria antice din Moldova
de Episcopul Melhisedec, pag.
150, 1885). IatA tried cite-va notite
istorice privitoare la acest
sfint boca:
Pe acea vreme (7036=1528) a urzit
Petru-Vodd mdridstirea Pobrata, name
Ong 'n jumdtatel (Gr. Ureche,cLetop.D, I,
p. 190).
DacK s'ad tritors Pentru VodN. din
Tara-Ungureascd (1532), Intro acea laudd
ad sKvIrsit mAndstirea Pobrata, care era
ziditd de dtnsul $i o ail sfintit (Gr. Ureche,
cLetop.D, 1, 205).
La anul 7055 (1547) Septembre In 4,
VinerY la N. s'ati sdvirsit Petru-Voclit Rares
; si cu cinste l'ad Ingropat In Indndstirea
Pobrata. (Gr. Ureche, cLetop.D, I,
205).
lar in al doilea an al DomnieY luY,
April 7, In anul 7056 (1548), Simbdtd.
dupd. PastY, Ilias-Vodd (feciorul le Petru
Rares) ad tdiat capul tut Vartic Hatmanul,
In tirg In Husi, g l'ait dus de rail
tngropat In mIndstirea Pobrata. (Gr. Ureche,
eLetop.D, I, p. 20).
Se bucura allturea cu cea de la Bistrita
de o deosebittt favoare pe timpul
luY Alexandru-cel-Bun si a urmasilor shY,
dintre cart Petru-Vodd scuteste In 1448
satele el Ciulinesti, Gheresteni si Rosca
de line Htrldd sd nu plitteascd bir, niel
posadd, nicT podovada, niel ilis, niel mod
sd nu facd, niel In soldit sd nu Imble,
nie butile noastre sd nu care si nicY o
slid slujbd a noastrd. TotY cojocarit si
altY mesterY din acele sate sd. fie venit
mime niNnNstiren In sfirsit nicY judecdtoril
de la Hirldli, niel globasit lor, nicY
pripdsant sl nu aibl a judeca pe ace
oameniY, nicY sK-Y prade, nicY gloabd sad
tretin sd nu le YeY, nicY pentru neascultare,
ci In orY-care treabd tntre aceY
oament sit-Y judice chlugariY, lutnd tot
venitul cit va fi.
Pe ltngd aceastd favoare se mal gdseste
hdidzitd aceleag mdndstirY, toatd
ceara din zecimea domneasch de la Ttrgul-Frumos,
si pe tot anul cite ease buff
de vin din acea de la lltrlitti sad de la
Coman, ca sd se poatd da fratilor che
un adaos de bäutord. (Xenopol, III, 592),
In 1409 Aprilie i8, Alexandru-cel-
Bun hdrtizeste mlnitstireY Sf. Niculae
(Probota) aflitoare pe poiana SiretuluY,
ea nimene sd nu pdscuiascd In baits Somuzul,
triceptnd de fa gura 1351teY si
pdnd la hotarul Hetca. (e Archiv. 1st., , B.
P. Hasdett, I, part. II, 12).
Alexandru cel Bun, prin documentul
dat tn Suceava la 22 Septembrie 1410,
htirdzeste raIntistiret Probata cincY TemirY-tasee,
in tntelegere cu Petru, sultanul
hanuld tdtdresc numit Temir-Tas asezat
line balta Somuzule. Acest Petro
era vasalul lut Alexandru (Hasdett, Ark
Ist., I, 2, pag. 12).
In x442, Maid 8 se Intilreste mtinds,
tireY Probota 9 case de TiganY. (Arh.
Ist., I., 1. 123).
In 1444, Aprilie 26, Petru-Vodd, fiul
le Alexandru-cel-Bun tY hdrdzeste patru
shlast de Tigant (Arhiv. Ist., I., I, 123).
Iancu-Vodd-Sasul, fiul tut Petru-Vodd-
Rares ddrueste mdastireY Probota la
1580 Iulie ¡9, satul Protopopeni pe Siret
co morY In Siret (Arh. Ist., Tom. I.,
P. 127)-
Ex-Mitropolitul Grigorie cere M-reY
Probota sit i se fad dupd moarte o
pomenire anuald pentru serviciile ce a
adus mhndstireY.
a edificat cu toatd magnificen/a
cerutd biserica din amp.
a tnduplecat pe Petru si Doamna
sa Elena sit-sl aleagil In acea mdMstire
locul de tnmormtntare, nu la Putna ca
dupd obiceitt.
Scoase de la Domnie satele Prdan,*
si Negoesti, pe cart fku moil cu
cheltuiala luY.
dpKtd de la Domnie lacul Belcul
1562. Septemb. 9. (Archiv. Ist., I., p. 22).
Prin zapisul dat la 1671 Febr. 6 In
Iasi sub Duca Voevod se scot dintre alte
obiecte htirdzite bisericet celeY marY de
la Ierusalim, de mal multY boert, co
scoartd si o icoand Precista si ce't 8 let
banY si o pecete de ad dat la stinta
mIntistire la Probota pentru a ce ail
tinut cKlughril aceste unelte 23 ant tnteacea
sfintd mdriNstire la Probotaa. (Miron
Costin, Opere complecte, de V. A. Ureche
I, p. x27).
Prin uricile din 1676 Maid 9 dat In
Iasi de Antonie Ruset VV. se despdgubesc
cdlugdrit din Pobrata pentru o bucatti
de botar din Hangul ce se chiamd
Bistricioara, pentru care se judecaserd
cu Tudorascu, Iordache Spdtar mate si
ad fost ritmasY, ati fost desphgubitY de
bund voe de acesta cu 200 leY. (Idem,
I, 13- 137)-
Printr' un alt hrisov din 1802 Martie 20,

PROBOTA 109 PRODANE;TI
se tntXrete stIptnirea tanhstirel Probota
pe mosiile Platonesti (astii-z1 Manolea),
Turbata, Budinti, Miriceni I NKaseni
de la tinutul SuceaveT, pentru care urma
pricinK de lmpresurare pentru megiesïl
(tUricariul, , de T. Codr., VI, p. 242).
IatA pe ce pret fuseserA arendate
mosiile mAnAstirer Probata
inainte de 1851, pe cit s'aa arendat
prin licitatie In acel an
(1851) si ce venit aduc acum
statulur :
Mosia din jurul tnAnAstireT
(Probota), inainte de 1851 Cu
250 galbenT, in 1851 Cu 382
galbenr, lar acum Cu 7030 ler.
Mosia Guija (Cu Dolhasca si
Buda acum), inainte de 1851
Cu 550 galbenr, in 1851 Cu 671
galbenT, lar acum 37500 ler.
Mosia TAtArusi, inainte de
T851 cu 900 galbenT, in 1851
Cu 1557 galbenT, lar acum cu
21000 ler.
Mota Heciul, inainte 1851 de
cu 1175 galbenT, in 1851 Cu 1791
galbenr, lar acum cu 24420 ler.
Mosia Platonesti saa Manolea,
inainte de 1851 cu 560
galbenr, In 1851 cu 803 galbenr,
lar acum cu 8000 ler.
Mosia Dolhesti inainte de
1851 cu 1290 galbenT, in 1851
cu 1445 galbenT, lar acum cu
21 I I 2 ler.
Mosia Hirtoape/e, Crivesti saa
Bidilitd, inainte de 1851 Cu 563
galbenT, in 1851 Cu 737 galbenr,
lar acum Cu 26230 ler.
Mosia Protopopeni (Botosani),
inainte de 1851 Cu 260 galbenr,
In 1851 cu 171 galbenr.
Mosiile Ciulinesti i Verejeni,
inainte de 1851 cu 150 galbenT,
in 1851 Cu 380 galbenf.
(Vezr arenda vechie, in Uricariul
de T. Codr., vol. VI, p. 96).
Probota, pädure, pe sesul si mala'
Prutulur, spre E. de satul
Probota, com. Cirniceni, plasa
Turia, jud.
Probota, pädure a statulur, de
pe mosia cu acelasi nume, jud.
Suceava, in mArime de 1690
hect. si cu diferite esente.
Probote§ti, sat, pe mosia Tirnauca,
com, cu acelasT nume,
pl. Herta, jud. Dorohoia.
Are o populatie de 1586 suflete
; z bisericr, deservite de I
preot, 2 cintAretT si I pAlImar :
una vechle de lemn, cu hramul
Sf. Mihail si Gavriil, flcutA la
7766 de sAtenT si cea-l'altA de
zid, cu acelasT hram, fAcutA In
1874, de Princesa Olga Mihail
Obolinschi, conform testamentulur
defunctel Maria Potlog.
Procovul, schit, pendinte de mlnAstirea
Neatntu, jud. Neamtu,
com. VinAtori-Neamtulur, din pl.
de Sus-Mijlocul.
Se mar nutneste i Procopul.
In privinta acestur schit sunt
o multime de hrisoave domnestr,
intre carr: al luT Ghica Grigore
Voevod, de la 7249 (1741) ;
sovul de la 7255 (1747) ; hrisovul
lur Constantin M. Cehan RacovitA
din 7259 (1758). La 7262
(r754) Tudosie egumenul schitulur,
cumpAr1 pentru trebuinta
schitulur o moarl cu toate cele
trebuitoare eT, care este din sus
de metocul mosier Bleber, pe
apa Topolita. La 7263 (1755) a
fácut imbunAtAtirr schitulur, Toanichie,
Episcopul Romanulur.
Hrisoave domnestr mar sunt :
al lur Scarlat Ghica Voevod, de
la 7265 (,757); al lur Gr. Alex.
Ghica Voevod, de la 1765.
La 180r, schitul a fost prAdat.
La 1802, Chir Doroteia a cilruit
intre altele : stupir schitulur
Prisaca - de -sub -Muncea si Prisaca
- Procoveni.
(Vezr pe larg istoria schitular
Procovul in revista a Biserica
Ortodox1 RominA», Anul
VIII, No. I-2).
Procovul, ramurd de munir, in
jud. Neamtu, comuna VinAtori-
Neamtulul, pi. de Sus Mijlocul.
Se intinde de la hotarul jud.
Suceava, pe la N.-V. mAngstirei
Neamtu. Este acoperitA cu pldurr
si imbelsugatA in izvoare
minerale.
Prodani, cdtun (ttrIA), in jud.
Ialomita, pl. Borcea, pendinte
de com. Tonea.
Prodani, sal, fAcind parte din
com. rur. BArIsti-de-Cepturr, p/.
Vedea-d.-s., jud. Olt, situat pe
Valea-Vedi ter.
Prodani, sat, fAcind parte din
com. rur. Gura-Boulur, pl. Ve
dea-d.-s., jud. Olt. Are o populatiune
de 140 locuitori si o bi
sericA fondatA la 1892.
Prodani, subdivizie a cdt. Chitani,
com. Vata, pl. Vedea-d.-s.,
jud. Olt.
Prodäne§ti, com. rur., In pl. Horincea,
fuel. Covurluia, la 87 kil.
de Galati. Se mArgineste la
N. cu com. Lupesti, MAlusteni
si Tutcani ; la E. si S., ca GAnesti
si Slivna $1 la V., cu cAt.
Aldesti (com. Bere,ti). E asezatA
pe o muchil de deal, In
partea de V. a HorniceT, inteo
pozitie frumoasg, de ande se
vId satele invecinate ale Ho
rincer, si anume : Sipeni, in fatl,
Tutcani, MAlusteni, Aldesti si
Puricani.
Se compune din 3 cAtune
ProdAnesti, Puricanl i SAseni,
carT sunt aproape una de alta,
iar cele din urml mar Impreunate.
Locuitorir din toate cAtu
nele sant rAzAsr. Populatiunea e
de 259 familif, sati 999 suflete
Terenul com. e foarte accidentat
; dealul In directia Slivner
mar ales e plin de ripT si

PRODXNEST1 110 PROGRESUL.
piriia$e ; in fundul fie-cAreT ripT,
fiind albia unuT pirtia$, cresc in-
Orate in ambele pArtT numeroase
$i regulate sAlciT. AicT, ca
mal in toate comunele din valea
$i fundul HorniceT, sunt frumoase
$i bogate grAdinT cu pomT
roditorT, in special merT, perT,
prunT, nucT, vi$inT, etc.
PAmintul arabil al comuneT e
de 1129 hect.; mal sunt $i 97112
hect. viT, 12 hect. finete, 20
hect. ima$, io hect. tufAri$, osebit
de ripT $i locurT neproductive.
Agricultura, cre$terea vitelor,
cultura viilor $i a grAdinilor cu
pomI fructiferT sunt ocupatille
de cApitenie ale locuitorilor, carT
ati case in bunl stare $i bine
ingrAdite $i 729 capete de vite.
Budgetul com. e la veniturT
de 2755 lef, lar la cheltuelf, de
2693 leT, 65 banT.
Are 2 bisericT, Sf. VoevozT in
ProdAne$ti $1 Sf. Dimitrie in
SAseni, com. ProdAne$ti impreunA
cu cAt. Alde$ti (com. Bere$ti),
constituind o parohie, cu
catedrala Sf. Dimitrie, cu 1 preot
paroh, I preot ajutor $1 5 chitAretT;
o $coa15. mixta.
Comuna cea maT invecinatA
de ProdAne$ti, e Slivna, la 3
kil. spre V.
Prodanesti, sat, cu 50 familiT,
jud. Arge$, pl. Topologul, facind
parte din com. rur. Bleici.
Are o bisericl, cu hramul Intrarea-in-BisericA,
deservitA de
I preot $1 I cintAret.
Prodänesti, sat, fAcind parte din
com. rur. Marcea, pl. Oltul-d.-s.,
jud. Vilcea, situat lingA 1'1111 01tul,
spre E. de comunl. Are o
populatiune de 109 locuitorl.
Produleasa, pddure, in jud. BuzAti,
com. Gura-Ni$covuluT, cAt.
SAseni-NoI, proprietate a sta-
tuluT, pendinte de Episcopie. Pe
mo$ia Parte- din - Verne$ti, are
30 hect., fAcind un corp cu crivina
Simileasca, de 49 hect.
Produlesti, com. rur., jud. Dimbovita,
pl. Bolintinul, situatA pe
loc $es, lingl piriul uta, la 4
kil. spre N.-V. de gara Titu,
avind douI podete pe piriul
uta. Se compune din trer cAtune
: Produle$ti, Bro$teni $1
Coste$ti-din-Deal, cu o populatie
de 1700 locuitorT.
Are 3 bisericT $1. o $coalA.
Comunele vecine cu Produle$ti
sunt: Branistea la E., MAtásarul
la V., Gura-$utiT la N.
$1 Coste$ti la S.; se desparte
de toate prin cimple $i se une$te
prin $osele comunale.
Proeni, sat, fAcind parte din com.
rur. CAlinesti, plaiul Cozia, jud.
\alma, situat pe ambele laturT
ale soselei nationale Riul-VaduluT
$i pe malul OltuluT, care face
aci o mare curbA.
Are o populatie de 109 locuitorT
; o bisericA cu urmAtoarea
inscriptie :
AceastK biseria Dumnezeiasa si Intru
tot cinstitI si a tutulor sfintilor din
temelie s'al fdcut si s'ati zugrKvit prin
osIrdia DomnuluY Constantin Davidescu
din Rimnic la leatu 1798; iar advonul
s'a fitcut de Orintele Macarie Monahul
si de Iamandi din R/mnic la 1817,
La satul Proeni, maT sus de
vársarea LotruluT in Olt, se aflA
o bisericA vechTe, unde, spune
legenda, s'ar fi celebrat cununia
luT Mihaiti Viteazul.
Cade in partea de S. a com.,
la 31/2 kil, de cAtunul aline$ti
unde e $coala.
Profa, com. rur., in jud. Olt, pl.
Vedea-d.-s., situatA pe valea riuluT
Ciorica $i formatA din 4 cAtune
: Profa, Ciure$ti, Once$ti
$i Turclne$ti, Cu o populatie
de 926 locuitort Are o bisericd,
deservitl de 1 preot $i un dintAret
; o $coall, frecuentatA de
49 copir.
Mo$ia e pro prietate a statuluT
$i are cam 1506 hect. pAmint
arabil $i 400 hect. pAdure.
Sosele comunale o leagA cu
com. Mereni, Aluni$ul, FAgetelul
$i Spineni.
Locuitoril se ocupa cu agricultura.
Veniturile $i cheltuelile com.
sunt de 2569 leT li 92 banT.
Profa, sat, acind parte din com.
rur, cu acelasT nume, pl. Vedead.-s.,
jud. Olt.
Profa, mofie a statuluT, jud. Olt.
VezT Ciorica, sati Profa.
Profa $i Ciorica, peIdurr ale statuluT,
pendinte de com. CiomAge$ti,
pl. Oltul-d.-s., jud. Olt,
$1. in intindere de 900 hect.
Profeseni, atun de E. al com.
Arce$ti, pl. Oltetul-Oltul-d.-s.,
jud. Romanati, situat Miga 611
Beica, pe $oseaua Caracal-Riul-
VaduluT, in apropiere de Olt
$1 gara Arce$ti.
Are 120 familiT, sati 610 suflete.
Progresul, sat, fAcind parte din
com. rur. Cucueti-PlAtAre$ti, pl.
Dimbovita, jud. Ilfov, situat la
E. de PlAtAre$ti.
Se intinde pe o suprafatA de
woo hect., cu o populatie de
448 oprciue lo ittaotreTa.
e a insurAteilor,
care cultivl. 900 hect. (loo hect.
izlaz).
Are o $coalA mixtA ; un hele$teti.
NumArul vitelor marT e de
194 si al celor m'a de 313.
Progresul, sat, fdelnd parte din

PROI-IALtit 111 1,1t0T0PoPE/41
com. rur. Dudesti-Cioplea, pl.
Dimbovita, jud. Ilfov. Se intinde
pe o suprafata de 475 hect., ca
o populatie de 190 tocuitori.
Insurateir ad 473 hect., din
care 48 hect. sterpe, 23 hect.
izlaz 1 2 hect. vie.
Comerciul se face de 7 circiumarl.
Numarul vitelor mari e de
55 si al celor miel, de 76.
Are o scoala si o bisel-la.
Prohalul, deal, in jud. Neamtu,
plasa Piatra-Muntele, com. Dobreni,
situat in prelungimea dealului
Ceuca.
Prohoje§ti, saü Prohozelt.i, sat,
in jud. Bacad, pl. Muntelui, com.
Podurile, situat pe podisul muntelur
Hainela, la 2 kil. in spre
N. de satul Podurile (scoala).
Are o populatie de 512 suflete
; 2 bisericl, deservite de
preot si 3 cintgretl, una cu
hramul S-til Voevozi, cladita pe
la x86o si a doua cu hramul
Cuvioasa Paraschiva, cladita pe
la 78 ro de Toader a Gavriload.
Vite : 23 cal, 419 vite !nazi
cornute si 28 porci.
Proite§ti, sat, in jud. Mehedinti,
plalul Closani, com. rur. Ponoarele.
Are 23 case.
Prooroci, catan, pendinte de com.
Milcovul, pl. Siul-d.-s., jud. Olt,
situat pe valea Oltului, la gura
valcelei Urlatoarea, la 21/2 kil.
de resedinta comuna
Are o populatie de 380 locuitorT
; o biserica, Cu hramul
Sf. VoevozI, deservita de I preot
cintaret. La E. de com., pe
malul Oltului, in capul dealultd,
e un semn trigonometric.
Vite : 6o bol, 75 vaci, 32 caI,
380 oi si 52 porcl.
Proorocul (Priorocul), sorginte
de apa" minera/a sarata, In jud.
Buzau, com. Vispesti, pe proprietatea
mosnenilor Pitigoestl si
NArtesti.
Prosanicul, sat, facind parte din
com. rur. Vasilati-Popesti, pl.
Negoesti, jud. Ilfov, situat *filtre
Vasilati i Pirlita.
Se intinde pe o suprafata de
2280 hect., cu o populatie de
278 locuitorr.
Statul are 1350 hect. si locuitorif,
930 hect. Statul cultiva
prin arendasff sal 1035 hect.
(65 izlaz, 250 padure). Locuitorii
rezerva pentru izIaz 160 hect.
Numarul vitelor mar! e de
218 si al celor miel, de 8o6.
Prosanicul i Rasa, mofa ale
statulul, pendinte de Mitropolie,
jud. Ilfov, care se arendeaza. cu
20000 lei anual.
Prosecul, tnunte, in jud. Mehedinti,
plaiul Cerna. Are o pester5.
frumoasA.
Proselnici, sat, in partea de S.-
E. a com. Miroslava, pl. Stavnicul,
jud. Iasi, in valea ca acelas!
nume.
Are o populatie de 59 familil,
saii 251 suflete; o biserica ; o
moara de apl.
Vite: 170 vite mal-1 cornute,
27 cal si 35 rimatorI.
Prosia, deal, in jud. Iasi, com.
Buznea, pl. Cirligatura, incepind
de la capatul de S. al dealului
Budeanul si intinzindu-se pana in
hotarul jud. Roman. Pe coasta
sa de N.-E. e situata o parte a
satuhu Ganesti.
Prosica, sat, cu 30 faniilii, jud.
si pl. Arges, facind parte din
com. rur. Musatesti.
Prosiei incepa-
tor din Fintina MironeSei, pe
mosia cu acelasl nume, pl. Co
sula, jud. Dorohoid ; formeazä ja
zul Prosianu, ucla partea de S.-
V. a mosid si se varsa in piriul
Ciobalaia, ce face hotarul
futre mosille Braesti, Vaculesti
Dimacheni.
Proste§ti, sat, jud. Arges, pl. Pitesti,
facind parte din com. rur.
Cocu-Popesti.
Pro§ca, catun,a1 com. Naeni, jud.
Buzad, cu 400 iocuitorl si 93
case. Pana in 1864, forma sat
independent, de atund s'a unit
ca satul Naeni ì formind com.
Naeni-Prosca, sad simplu Meni.
Pro§ca, vechia schit fi tnetoh al
Episcopie, In jud. Buzad, com.
Naeni. biserica de mir.
Proqca (Metohul-Schitului-),
mofie, a statulul, in com. Naeni,
cat. Prosea, jud. Buzad,
avind 3 hect. izlaz.
Proqca-Näeni, cofrn. rur., in pl.
Tohani, jud. Buzad. Vez! Naeni.
PKo§cani, (Sfo ara - S ähäteni),
tnofie, in jud. Buzad, com. GAgeni-Vintileanca,
cat. Sahatenid.-j.,
proprietate mosneneasca.
Are 60 hect. arabile si fineata.
Protopopeni, sat, pe coasta de
deal, in partea de V. a com.
Poiana Lunga, pl. Siretul, j u d. B o
tosani, ca o suprafata de 601
hectare, din care 400 hect. ale
Statului si 261 ale locuitorilor
cu o populatie de 85 familif,
sati 392 suflete.
Pe mosie se afla 715 hect.
padure si i moara de apl.
Vite : 734 bol si yac!, 29 cal,
260 o!, 57 por& Sunt So stupI
cu albine.
Mosia se zice ca In vecbime

PROTOPOPENI 112 PROVITA-DE4OS
era proprietatea lul Petru Rares,
Domnul MoldoveI. Din acte
se constata el ea era inchinata
manastirei Probota.
Satul Protopopeni mal purta
numele de Poiana-luI-Bors.
Protopopeni, deal, care se prelungeste
din com. Corni, pe mosia
Protopopeni, intre piriul Glodinoasa
si Siretul, jud. Botosani,
com. Poiana-Lunga.
Protopope§ti, sat, in jud. Mehedinti,
pl. Cimpul, com. rur.
Punghina.
Protopopul. VezI Arama, sat,
com. Belcesti, pl. Bahluiul, jud.
Iasi.
Protosinghelul, sat, facind parte
din com. rur. Magurelele, pl.
Podgoria, jud. Prahova.
Protosinghelul, piiclure, a statuluI,
in intindere de 125 hect.,
pendinte de com. Magurelele,
pl. Podgoria.
Protosinghelul, pädure, a statullir,
in intindere de 150 hect.,
pendinte de com. Pacureti, pl.
Podgoria, jud. Prahova.
Proto§eni, suburbie, dinspre N.-
V., a orasulur Caracal, jud. Romanati.
Provita, sat, facind parte din
com. rur. jud. si pl.
Prahova. Are o populatiune de
463 locuitorT.
Provita, al/cl numire a munteiza
Risnova, jud. Prahova.
Provita, mofie a statuluI, com.
Provita, jud. si pl. Prahova, pendinte
de biserica Sf. Gheorghe-
Noti (Bucuresti), care se arendeaza
cu 6200 leI anual.
Provita, mofie a statuld, pe care
la 1864 s'ail improprietarit locuitorli
din com. Provita-d.-j.,
jud. i pl. Prahova.
Provita, fostä mänästire, in jud.
si pl. Prahova, com. Provita-d.-s.
Provita (Prahovita), rifé, izvoreste
din muntiI com. Talea,
plaiul Pelesul, jud. Prahova, de
la locul numit Chela - Provite,
udd partea de E. a comunelor
Breaza-d.-s. i Breaza-d.-1., trece
prin com. Ocina, unde se incarca
cu girlitele : Ocina, Baltisul
i Valea - Bradului, trece
apol pe teritoriul com. Provitad.-s.,
o uda in tot lungul
face multe cotiturI, i dupa ce
se incarca cu valle: Sultanul,
Pietrel, Polenel, Taporasti
Schiopoti, intra in com. Provita-d.-j.,
trece prin centrul eI,
udind-o de la N. la S. si primeste
de afluentI vaile : Lunga,
Sarata, Nuculul, Puciosul, Bolovanul,
Draganesti si luda -
Mica. De la vilceaua PuciosuluI,
intra in raionul com. Magureni,
pl. Filipesti, apoi in comunele :
Filipesti-de-Padure, Ditesti,
monesti i Margineni, si se varsa
In Cricovul-Dulce, la V. de comuna
Vladeni.
Provita. VezI Predealul, pirilas.
Provita- de -Jos (Prahovita),
com. rur., jud. o plaiul Prahova.
luat numirea de Prahovita,
dupa numele piriuluI Prahovita
san Provita ce curge printr'insa
; lar «de jos» spre a se
deosebi de comuna vecina, Provisa,
ce cade in susul
E situata. pe ambele malurl
ale piriuluI Provita pe valle:
Sal-ata, Nuculul, Draganesti, Valea-Mare,
Iuda-Mica i Bolovanul,
si la poalele dealurilor :
ful-Pietrei, VladanuluI i Plaiul-
Nisipului, la 48 kil. de capitala
judetull/ si la 5 kil. de resedinta
pIaser.
Se compune din 4 catune :
Provita-d.-j. (numit de locuitorl
si Maruntisul), Draganeasa, Piatra
si Provita.
Are o populatie de 1560 locuitorI
; o scoala ; o biserica, cu
urmatoarea inscriptie :
Aceastil sfIna biseried s'a zidit din
temelie i tmpodobitii precum se si vede
de Prea Sfintia Sa l'Aria tele Esarh¡Kiriil,
epitropul &Intuid MormInt si s'a hiceput
la 1861, Maid to 25, si s'a sfirsit la
leatul 1861, Octom'bre In 26.
Pe linga agricultura, 120 locuitorI
se maI ocupa cu,dulgheria
(hambaragil), rotAria i cu butaria.
185 s'ají improprietarit la 1864
pe mosiile Provita, Draganeasa-
Racota, ale statuluI, Catunul, a
d-luI G. Gr. Cantacuzino i Piatra,
a d-lur C. tefanescu, dinduli-se
6o6 hect. EI au 8o cal, 48
iepe, 258 bol, 270 vacI, 145 capre,
490 oI si 268 porcI.
In raionul com., pe 11111 Provita
e o moara de macinat.
Suprafata totall a com. e de
1900 hect.
In Provita sunt 2 izvoare cu apa
minerale, unul numit
la poalele dealuluI Vladeanul,
din care lzvoreste, i altul pe
coasta dealuluI luda-Mica, linga
locuinta locuitoruluI Ion Nita.
Apa acestor izvoare se intrebuinteaza
de locuitorl la diferite
boale.
In catunul Piatra este o cariera,
din care se scoate piatra
pentru podurl, ziddriI, canalurI,
etc. Pe valea, numita. Valceaua-
Sdrata, sunt izvoare de pleura.
sare.
StupI cu albine sunt i5o.
Comerciul se exercita in comuna
de 6 circiumarl.
Veniturile i cheltuelile comuneI
se ridica la 2645 leI.

PROVITA-DE-JOS 113 PRUNARVL
O osea comunald o leaga
la N. cu com. Provita-d.-s. si
la S. cu Magureni, lar o osea
vecinald, cu gara
E brazdatd de dealul Vladeanul,
care in cep e din partea de
N. si se prelungeste in forma
unta semi-cerc catre E. si S.,
formind culmile : Mes teceni, Virful-Poenei
si Virful-PietreI. Din
aceste dealurI, se ramifica dealurile
D urda, Plaiul-Nisipulur si Piatra-NeaguluI.
Toate aceste dealurI
sunt acoperite cu padure
marunta ; pe la poalele lor sunt
livezI, izlazurr, pomI roditorl
se cultiva. porumb.
Plaiul luda-Mica, spre V., e
acoperit cu padure mare, iar
Plaiul-Stejerisulur, parte e acoperit
cu padure de stejar, parte
serveste de pasune pentru vite
si parte culturer prunulur.
E strabatuta de Provita, in
care se varsa valle: Valea-Larga,
luda-Mica, Valea-Mare, Valea-Bolovanul,
Draganesti, Vilceaua-Puciosuld,
CerbuluI, Sarata,
NuculuT, PietreI.
Se margineste cu comunele
Provita-d.-s. (N.), Magureni (S.),
Poiana (E.) si Valea-Lunga (V.).
Provita - de -Jos (Prahovita),
sat, facind parte din com. rur.
Provita-de-jos, jud. si pl. Prahoya.
Se mar numeste de locuitorI
si Maruntisul.
Are o populatiune de 432 loc.
Provita - de -JOS (Muntele-),
(Prahovita), peidure 'articulara,
supusä regimulur silvic
inca din 1883, pe mosia Provitad.-j.,
pendinte de com. Provitad.-j.,
jud. si plaiul Prahova.
Provita-de-Sus (Prahovita),
com. rur., plaiul si jud. Prahova,
care se crede a se fi infiintat
pe la 1550.
64746. Mareta Dtofionar Geografie. Poi. Y.
E situata pe ambele malurI
ale riului Provita, la 63 kil, de
capitala judetulur si la 20 kil.
de resedinta plaseT.
Se compune din 9 catune :
Minza.ul, Moiseni, Provita-d.-s.,
chiopata, Secaturile, Sultanul,
Taporistea, Valea-Bradului
Valea-Poenir, cu o populatiune
de 1696 locuitori.
Are o biserica, cu hramul
Adormirea Maicei Domnului,
fondata la 1629, cu inscriptia
urmatoare :
cSfinta bisericg. veche a fost ziditg
de preotul Monach i Inchinatg la santul
mormint din Ierusaltm, si fiind intru
prgpgebre, la 1787 s'ad preflcut de robul
lut Dumnezeu Mihalache Vlitaf de
plaig, tntru prIpachre fiind la 1834, Iulie
15, s'ad Indemnat roba lut Duninezed
Arhimandritul Gheorghit i Tgnase Gnu),
ca toate din temeliea.
Aceastd bisericä se gaseste
mal tirziu ca metoh al bisericel
sf. Gheorghe din Bucuresti.
E deservita de un preot.
coala inflintata la 1857, e
frecuentatà de 89 baetr si 18
fete.
Pe lingA agricultura si eresterea
vitelor, locuitorir se mai
ocupa i cu facerea hambarelor
si tronurilor, pe carY le desfac
la Ploesti, Bucuresti, Giurgiu si
prin satele vecine.
248 locuitod s'au improprietarit
dupa legea rurala din 1864,
pe mosia statulur Provita-Manastirer,
din care li s'ají dat 755
hect.
Vite : 176 cal, 39 Tepe, 679
vacI, 150 capre, 880 oI, 298
porcT. Stupi cu albine sunt 197.
In raionul comuna pe gira
Provita, sunt 2 morI de mdcinat.
In comuna exista inca ruine
din vechia manastire,
Provita.
Are o suprafata. de 755 hect.,
pamint de munca, izlaz si padure.
Comerciul se exercita In comung
de 6 circiumarr.
Budgetul e la veniturr de le!
3778 ler si la cheltuell, de 3145
ler, 23 banr.
osea principala hiles
nqte comunicatia spre N. Cu
Breaza d.-s. si spre S. co Provita-d.-j.
brAzdatä de piscurile : Sultanul,
la V., Piatra, la N.-E.,
Dr4gAneasa, la S.-V., pe carr
crqte tufir4 de padure, pe alocurea
fiind acoperite Cu barba
pentru pAsune.
In partea de N.-V. a comuner
este Poiana Stiner si apodia.
strabatut prin centro de
gira Provita §i de vAile Sultanul,
Poener, chiopoti, Pietrei,
toate vIrsindu-se in riul Provita.
Se mArginete Cu comunele :
Breaza-d.-j., Breaza-d.-s., Provita-d.-j.
i la V. cu com. Urseiul,
din jud. Dimbovita.
Provita (Prahovita) -Manistirei,
mofie a statuluT, pe care
impropriearit la 1864 locuitorir
din com. Provita-d.-s.,
jud. si plaiul Prahova.
Prunarul, com. rur., jud. VlaKa,
pl. Ciln4tea, compusl din cltunde:
Carapancea si Prunarul,
situata pe valea Ciln4tea, proprietate
a d-ner Zmaranda St.
Hristopolu. Departe de Giurgid
de 33 kil., de Ghimpati, reedinta
pi4e1, de ti kil., de Bucuresti,
de 58 kil.
Are o populatiune de 691
suflete; o bisericl, clAditl de
fostul proprietar Eftimie, la anul
1840, co hramul Dominica tuturor
Sfintilor, deservit5. de I
preot i 2 cintAretr i tinind de
parohia Prunarul ; o scoa15, frecuentatA
de 57 copii ; 6 cfr.
ciumr.
Suprafata intreger mosir este
15

PRIINARUL 114 PRUNDUL-BELULIA
de 3000 hect., din care padure
de 51eaa in valea Cilni5te1, de
750 hectare.
S'a dat in total, la ambele
sate, pentru 145 locuitorI improprietaritI
la 1864 dupd legea
rural à, suprafata de 443 hect.
Arenda anualä a mo5id este
de leI 50000.
Veniturile 51 cheltuelile com.
sunt de 2473,27 lei.
Prin acest sat este o osea
comunalä de 1 kil., care merge
catre Carapancea.
Vite: 465 bol, 24 bivolI, 160
cal, 940 oI, 82 capre, 186 rim'atol:f.
Prunarul, ciltun, pendinte de
com. cu acela5I nurae, pl: ani5tea,
jud. Vla5ca.
Pruncea, munte, in jud. Buzati,
com. Nehoia5u1, ramificatie spre
V. din muntele Podul-CaluluI.
Adapostul ce ofera., padurile
de fag nestrabatute ce-1 acopera,
fac ca acest munte s'A fie re.
fugiul mistretilor in timp de
iarna.
Prundeni, com. rur., jud. Vilcea,
pl. Oltul-d.-j., compusä din 2
cdtune : Tataroaica 5i Dae5ti.
Situad pe valea OltuluY, la 55
kil. de capitala judetuluI 5i la
8 kil, de a plä56. La inceput,
a fost situata pe prundul 01tuluI
li in urma s'a mutat pe
valea ()huta, calca Traiand.
Are o populatie de 1123 hicuitorI
; 2 bisericI (in fie-care
catun cite una) ; o 5coalä.
Vite sunt : 20 caI, 151 bol,
80 vacl, 200 01.
Pe riul Oltetul, in raionul comunec,
sunt 2 morí..
LocuitoriI, in numar de 202,
s'au improprietarit la 1864, pe
618 hect.
Vatra satuluI are 150 hect.,
iar in total 800 hect.
Budgetul comuneI e la veniturr
de 2874 leI 51 la cheltueli,
de 2612 10.
E brazdata de dealul ()Huid,
care are dota piscurI : Chirca
51 Gamanul 51. e udata de valle:
Tätäroaica 51 Dä.e5ti, formate
din ploI.
Se margineste la E. cu 1.1111
Oltul, la V. cu dealurile Ga.manul
5i Tatdroaica, la N. cu com. Zavideni
5i 1a S. cu com. Calina.
Prundeni, sat, fäcind parte din
com. rur. Ciulnita, pl. Podgoria,
jud. Mu5cel. Are o populatie
de 390 locuitorI.
Prundeni, mahala, in com. rur.
Sovarna-d.-j., plaiul Clo5ani, jud.
Mehedinti.
Prundeni, deal, In raionul com.
Prudeni., pl. Oltul-d.-j., jud. Vilcea,
pe care se cultiva' 179 hect.,
50 ariI vie.
Prundul, com. rur., a5ezata pe
marginea riuluI Arge5, jud. Argeq,
pl. Pite5ti, la 10 kil. de
com. rur. Blscovul-Fle5ti, re5edinta
subprefecturer, 51 la 22
kil. de Pite5ti. Se compune din
satele: Bananal, Prundul 51 Zeama-Rece,
cu o populatie de
102 familii, sati 488 suflete.
Are o biserica., Cu hramul S-tul
Spiridon, deservitä de un preot
5i un cintaret; o 5coalä mixta.
Budgetul com. e la veniturl
de 1980 leI 5i la cheltuell, de
1243 leI.
Vite: 248 vite marI cornute,
28 °I 5i 43 rimatorI.
Priu com. curg piraiele Geamana-Mare
5i Geamana-Mica.
Prundul (Prundul -Belului),
com. rur., jud. Ilfov, pl. Oltenita,
situad la S. de Bucure5ti,
litiga bratul Baltina5u1, la limita
jud. despre jud. Vla5ca 51 la 47
kil. de Bucure5ti. La N., pamintul
e foarte mla5tinos. Sta in
legaturä cu com. Greaca prin
o osea vecinala.
E formad din 2 cát.: Prundul
51 Flaminda.
Se intinde pe o suprafata de
8082 hect., Cu o populatie de
942 suflete, care locuesc in 198
case 5i 24 bordeie.
D-1 B. Belu are 7500 hect. 51
locuitoril, 582 hect. Proprietarul
cultivg 750 hect. (5750 sterpe,
300 izlaz, 350 vie, 350 padure).
Locuitorif cultiva 385 hect. (65
sterpe, 132 izlaz).
Are 2 bisericf, cu hramul Sf.
Nicolae 51 Sf. Olga, deservite
de 2 preotI; o 5coala mixta.
In raionul com, e o balta.
Vite: 245 cal 51 lepe, 4 armasarl,
208 bol, 277 vacI 5i
viteT, 12 taurT, 29 bivolI 5i bivolite,
735 capre, 595 porcI,
¡958 ol.
Budgetul com. e la veniturI
de 4851 lel II la cheltuelf, de
4771 leI.
LocuitoriI posea : 205 plugurí*:
102 cu boI, 103 cu cal;
106 care 51 carute : 60 cu bol,
46 cu cal.
Locuitori improprietaritl sunt
154 5i neimproprietaritT, 151.
Comerciul se face de 8 circiumarI
si 1 hangla.
Prundul, sat, pe riul Arge5, jud.
Arge5, pl. Pite5ti, facind parte
din com, rur. cu acela5I nume.
Are 49 familiI.
Prundul, ceit. al com. Nehoia5u1,
jud. Buzdti.
Prundul, insuld, In Dunare, linga
com. Spantov, pl. Oltenita, jud.
Ilfov, intre pichetul No. 157 51
158.
Prundul-Belului. VezI com. rur.
Prundul. jud. Ilfov.

PRUNDITL-GOL 115 PRUTETI1L
Prundul-Gol, pddure, a statulur,
jud. Dolj, pl. Dul-d.-j., com. CAlarasi,
pe rnosia statulur Calarasi,
la marginea Dunarer, Are
o intindere de 150 hect. Este
compusl din plopl, salcir si gisnita,
care predomina. Inainte apartinea
schitulur Roaba.
Prundul-Noil, ostrov, pe Dunare,
jud. Dolj, pl. Jiul d.-j.,
com. C'alarasi, in intindere de
50 hect.
Pruneasca, numire datd uner
parir a mafia Breaza-mosne
neasca, jud. Buzlii, com. Breaza.
Prunesti, cdtun, al comuna Albeni,
pl. Amaradia, jud. Gorj,
situat pe Dealul-Prunestilor si
la E. de catunul Albeni, In apropiere
de apa Cilniculur.
Are o suprafata. de 195 hect.,
Cu o populatie de 100 familir,
sal 485 suflete.
Locuitorir poseda : 7 plugurr,
20 care cu bol; 320 vite marr
cornute, 30 cal', 358 or, 64 capre
si r70 rimatorl.
Comunicatia in catun se face
prin soseaua vecinala ce trece
prin com. Albeni si prin drumurr
de care.
Are 1 biserica.
Pruni, sat, facind parte din com.
rur. Virtejul-Nefliulul, pl. Sabarol,
jud. Ilfov, situat la S. de Vil.tejul,
pe tarmul sting al riulur
Argesul. Locul sAti e
tinos. In In apropiere trece riul Sabarul.
Se intinde pe o suprafata de
30 hect., co o populatie de 76
locuitorr.
Proprietatea e a locuitorilor,
carr rezerva 3 hect. pentru izlaz.
Prunisori, com. rur. i sat, re-
$edinta plasei Ocolul-d.-j., jud.
Mehedinti, la 24 kil. de orasul
Turnul-Severin, situat pe Valea-
Husniter. Satul formeazA com.
cu mahalalele Grulla si Plostina,
avind o populatie de 672
locuitorl si 135 case.
Prin comuna trece soseaua
nationala si calea ferata Virciorova-Bucuresti,
avind o statie,
Prunisori.
Are o biserica, deservita. de
I preot si 2 eintäretT; o scoalg,
cu 1 invätator, frecuentata de
46 elevr; 2 circiumr.
Locuitorir posea : 34 pluguri,
6 clrute Cu cal, 49 care
cu bol ; 64 stupi.
In comuna se fac 3 bilciurr
anuale.
Budgetul comuner e la veniturr
de 3953 ler, iar la cheltuell,
de 2006 ler.
Vite : 400 vite marT cornute,
13 caI, 300 oT 5i 240 rimatorr.
Cimpie in com. este : cimpul
Lálnestilor, lar dealurr : Dealul-
Cioacer, ce incepe din culmea
Boroger, si dealul Boenisca.
Val mar principale sunt : Valea-
Ghelmegeoaer, a Barosulur,
a-Perilor, a-Aiulur, a Girniter, a-
Husnicioarer si a-Selistenilor.
Apele ce /Ida comuna sunt :
Husnicioara, Pirita - Florestilor,
Piriul-Barosulur si niste bolboroase
marr.
Pe teritoriul Prunisorilor se
afla carbunr de pamint.
Prunisori, stalie de a'r.-d. f., jud.
Mehedinti, pl. Ocolul d.-j., com.
Prunisorul, pe unja Craiova-T.-
Severin, pusa in circulatie la 5
lanuarie 1875. Se alía. futre statiile
Tinmea (9,8 kil.) si Palota
(to, 1 kil.). Inaltimea d'asupra
nivelulul Mara, de 213,71 m.
Venitul acester statil pe anul
1896 a fost de 10325 Id, 25
banr.
Pruntul - Comenel, callo', pendinte
de com. Pueni, pl. Mar-
ginea, jud. Vlasca, situat la S.-
S -V. jud., pe coasta dealulur
DunArir, in marginea districtu
tul Ilfov. Mosia, proprietatea statulul,
depindea, inainte de secularizare,
de manastirea Co
mana. Se numeste Pruntul Co
melle', ca sa se deosebeascA de
Pruntul-Belulur care este alaturr,
si tine de judetul Ilfov.
Este departe de Giurgiü de
30 kil., de Bucuresti, de 42 kil.,
de statia drumulur de fer BAneasa,
de 14 kil.
Are o suprafata de 3100 hect.
S'a dat in 1864 /a 120 JOCUI
torr, fosa daca I, o suprafata
de 360 hect.
Are vir multe ; o padure de
stejar, situata pe deal, in s ipra
l'ata de 560 hect. si alta, de sal
ele, in valea Dunarir, de 940
hect. Aceste padurr depind de
ocolul silvic Giurgiu.
Are o balta de pescuit ce
se formeaza. din vars aura Du
narir.
Aci se fac rogojinT multe.
La acest catun este lipit si
cat. Flaminda.
Pruteanca, piidure particulara,
la S. de satul Serbanesti, con].
Liesti, jud. Tecuciu.
Prutetul, bral, al Prutulur, pe
sesul com. Bobulesti, jud. Bo
tosani, unde este si o moarl
de apd.
Prutetul, gira, formata din var
sarea Prutulur, spre S. E. de
satul Macaresti, com. Costuleni,
pl. Branistea, jud. la i.
Prutetul, vale §i piria, jud. Bo
tosani, izvoveste dintr'un ponor
In partea de N. a com. Zlatu
noaia si se varsa. in Sicna.
Prutetul, pddure, in panca de
S. a com. Salágeni, pl. Podo

PRUTUL (PLASA) 116 PRUTUL (RW.)
leni, jud. Falciti, In suprafata
de 45 hect., 76 ara'.
Prutul, plasel, jud. Covurluití,
numita ast-fel de la riul cu
acelasi nume, ce formeaza frontiera
de E. a judetultd.
Are o suprafata de 94070
hect., cu o populatie de 20072
suflete.
Resedinta e Tirgul-Bujor ; iar
comunde si satele ce-o formeaza
sunt :
i. Beineasa, cu satele : Slobozia-Baneasa
si Baneasa.
Bujorul, Cu sateie : Golasei,
Tirgul-Bujor, Moscul, Putichioaia
si Umbraresti.
Feiridnelti.
Folteyti, Cu satele : Finl'hiele,
Foltesti si Stoicani.
Frumnfita, Cu satele : Ijdileni,
Frumusita, Scinteesti si
Titnanani.
jorelyti, Cu sate/e: Lunca,
Jorasti si Zirnesti.
Afeïstdcani, cu satele : Chiraftei,
Draculesti si Mastacani.
Oancea, cu satele : Stobozia-Oancea
si Oancea.
)Sivila, cu satele : Ta.tarca
si ivita.
ro. Vleicleyti, Cu satele: Branesti,
Pdscani, Roscani si Vladesti.
(Vez/ si jud. Covurluiti).
Prutul, plaset, in partea de S.-E.
a jud. Falciù. Se intinde in
lungul Prutulur, pana In hotarul
jud. Tutova.
Se margineste la N. cu pl.
Podoleni ; la S., cu jud. Tutova
; la E., cu Basarabia, des-
!Arpa prin riul Prutul, si la V.,
cu plasile Crasna si Mijlocul,
avind de hotar piriu/ Elanul.
Este formata din ro comune
rurale si una urbana:
r. Berezeni, cu satele : Berezeni
si Vicoleni, in partea
de S.
Baria, cu sateie : Boganesti,
Bozia si Odaea-Bogdana,
In partea de S.
lepureni, cu satele : Botesti,
Bogdan, Corni-Unguri si
Iepureni, in partea de N.
Fellciul, tirgusor, in partea
de S.
Hu,s1, orasul de resedintä
al judetulul, la N.
leilinefti, Cu satele: Capotesti,
Ivanesti si Todireni, in
mijlocul piase/.
Lunca, cu satele : Bumbata,
Condrea, Focsa, Hirtopul,
Lunea, Pojorani si Baneasa, in
centrul plasef.
Reinceni, cu satele : Cristiniciul,
Gura-Sal-Ata, Musata,
Ranceni si Stuhuletul.
Rusca, cu satele : Cirligati,
Davidesti, Leosti si Rusca.
lo. Steinileyti, cu satele: Broscosesti,
Cantemir, Raducani, Saratul
si Stanilesti.
r 1. Vetriyoaia, cu satele : Siminesti
si Vetrisoaia, In mijlocul
piase/.
Teritoriul plasei, in cea mal
mare parte, este ses, acoperit
cu sate, bältr intinse, luna si
padurT, pe toatà partea de E.,
pana in malul PrutuluT, lar la
V., partea cea mal mica., este
deluroasä.
Este foarte productiva in erbarit
si are imase intinse pentru
cresterea vitelor. Bältile formate
din varsäturile Prutulur, produc
mult peste, din care se alimenteaza
orasele Husi,Vasluiti si Iasi.
E unità cu pl. Mijlocul. Resedinta
sub-prefecturer se afia
in tirgusorul Falciul.
Prutul, va La Grecr se numea
Paras sati Piretus (Herodot);
la RomanI, Hierasus sati Gerasus
(Ptolometi) si Porota (Amion
Marcelin citat de Dim.
Cantemir); in limba sciticä insemneaza
treceitoare (Hasdeti).
Unii (Vaillant) pretind ca. deriva
de la Brutus prin transformarea
luT B in P.
Cursul Prutuluf se intinde
pe un parcus de 125 mile (750
kil.), din care 25 mile in Bucovino
si roo in Moldova.
El izvoreste din partea N. a
virfulur Hoyada, din Munta-Negri,
pendinte de Carpati/ Bucovine/
(provincia Pocutia), si
curge mal intiiti spre N. pana
la Delatin, apol spre E. pana
la Colomea ; in fine se indreapta
spre E.-S.-E. pentru a uda localitatile
Zoblotul, Sneatinul,
Cernauti si platoul Cotul-Boianul
spre frontiera Bucovina cu
Rominia, la partea nordica a
jud. Dorohoitl. De la extremitatea
S. a acestur cot si ca la
350 ni. la N. de stilpul de fronfiera.
79, Prutul se bifurcä in
doul brate :
Bratul drept se dirijeaza spre
S., marginind frontiera Tare/ cu
Bucovina de la stlipul 79 pana
la stilpul 78, unde patrunde In
Tara; strabate extremitatea N.
a jud. Dorohoitt prin 5 mar/
cotiturl si udind satul Cotul-
HotinuluT, pe malul sting si satul
Cotul-Boianulur, pe malul
drept, se indreapta catre stilpul
de frontiera 85 pentru a se uni
Cu cel-l'alt brat.
Acest brat din stinga, de la
bifurcarea Prutuluf se dirijeaza
maT India spre N. pana la setpul
de frontiera 81, iar d'aci
se indreapta spre E. pana la
stilpul 83, de unde printr'un cot
Cu concavitatea spre V. o la
spre S. pentru a se impreuna Cu
bratul drept la stilpul 85 de
frontiera. In acest parcurs Prutul
incaleca unja de frontiera
spre Bucovina formata prin stilpil
de frontiera. citatr: 81, 82, 83,
84 si 85.
Aceste doua. mar/ brate ale
Prutultif dar.] nastere, in puteo.

PRUTUL (121t) 117 PRUTUL (OCT)
extrema a jud. Doroholti, uner
marT insule Cu satul Cotul-Hotinulur.
De la stilpul de frontiera 85,
Prutul unit continua cursul sari
spre E., pe marginea jud. Dorohoiti,
formind frontiera Tärer
spre Bucovina puna in dreptul
satulur rusesc Noua- Sulita,
udind in cale satul Molnita.
De la Noua-Sulita, Prutul dirijiirdu-se
spre S.-E., face unja
de frontiera. de E. a Roininie1
cu Rusia spre Basarabia, päna
la varsatura sa in Dunare la
V. de Reni.
In acest parcurs, Prutul curge
mar intuiü spre E. pe marginea
N. a judetulur Dorohoiti
pana in dreptul t1rgusorulur RAdauti,
udind in cale sesul Bobeni,
satele Lunca, Prisaca, 0rofteana,
Teioasa, Cuzlaul, Slobozia,
Horodisca, Crainiceni si
Radauti, de unde se lasa in
jos spre S. pe marginea de E.
a judetulur, urm?nd poalele dealurilor
Botcea, Sleahulur, Varaticul
si Mircani (Hudesti) si udind
satele Cotul-Miculintir, Crasnaleu
ca, Ghireni -lur - Curt, Mitoc,
Liveni - Nor si Liveni - Vechr,
Serpenita, Manoleasa-Prut, Stroici
si Boldul, de uncle trece in
jud. Botosani.
De la acest punct, Prutul, urmind
marginea de E. a judetulur
Botosani, uda toata marginea
plaser Stefanesti, apor satele
Ripiceni, Damachi (Movila-
Rupta), Lehnesti, Rasca, Stinca,
sesurile Stefanestilor si Bobulestilor,
satele Ostopceni, Damideni,
Boroseni, Berza, Santa-Maria
si Durnesti, de unde trece
In jud. Iasi.
In acest judet, Prutul urmeazä
tot spre S. marginea de E. a
judetulur, pe o distantä aproape
de 170 kit. si udà In acest parcurs
satele : Matti, Tabara,
Cornul-Negru, comuna Bivolari,
cat. Solonetul, Zaboloteni (Fo
tei), Hermeziul, Vladomira, Sendreni,
Sorca, Frasuleni, Sculeni,
Medeleni, Petresti, Branul, Marhonta,
Beresti, Bozia, Ungheni
(trecatoarea calei ferate in Basarabia),
com. Tutora, satul O.
Opriseni-d.-j.,
Prislcani si Macaresti, pe
la S. caruia Prutul trece in jud.
In tot parcursul pe teritoriul
judetulur Fälciü, Prutul margineste
partea de E. a judetulur
udind, in parcursul saa, localitatile
urmatoare : Coltul - Cornil,
Salageni, Cotul-lur-Chiriac
(Bucuresti), Grozesti, Copacea-
Zberoaia, (pe o lungime
de 2800 m.), Scoposeni, Cilcia,
Drinceni (Brinza), unde
este si resedinta sub-prefecture!
i companier de dorobanti,
apoI satele Rasesti, situat la
moo m. pe malul drept, Broscosesti,
unde se afla si pichetul
22, localitatea numit6. Condra,
unde se aft, si pichetul
23, catunul Bumbata, uncle se
afla pichetul 25, com. Falcia,
resedinta de sub-prefecturä si
a uner companir de dorobanti
oi in fine cat. Bogdanesti, situat
pe malul drept, la 5 o m.
la N. de hotarul de judet din
tre Falcia i Tutova.
Ad i Prutul paraseste teritoriul
jud. Mehl si trece pe acela al
jud. Tutova a card margine de
E. o atinge pe o lungime de
aproape 34 H., udind in cursul
säú localitäile: Rinzesti,
Hraniceni. Birsana si arja, situate
toate pe sub coasta dealuluT
Drägoioasa, pe care se reazitna
sesul din dreapta Prutulur.
De la pichetul 15 unde se
afla oi stilpul kil. 122, Prutul
inträ pe teritoriul jud. Covurluiti
udindu-I partea de E. pe
lungime de 122 kil. In acest
parcurs, Prutul uda localitatile
urmatoare: Vadeni, Rogojeni,
Oancea, Slobozia-Oancea, Vla
desti si Pascani (Busuioaca) si
apor se varsa in Dunare, drept
locul nu mit Piscul-Ung-urulur, din
jud. Tulcea.
A lineimea Prutulur variaza
intre 2-5 m. de la Ungheni
in jos, iar de ad in sus se micpreaza
succesiv 0 pe masura
ce merge catre origina.
Curentul sa nu este torential.
Albia sa are o inclinatie dulce;
totusl din cauza coturilor prea
multe si intortochiate, face sa-sr
modifice in unele locurr albia,
rupind malurile pe care se reazAnia.
Diferenta de nivel pe care
se scurge albia Prutulur este
1nsemnata : la intrarea sa in Tara
are cota ¡49; la Radauti, no
m. ; la satul Mitocul, 90 in.
la Ripiceni, 80 m.; la satul Sf.
Maria, jud. Botosani, 50 m.; la
Ungheni, 35 in.; la confluenta sa
cu jijia, 30 in. ; la Drinceni, 25
!m. ; la Falciu, 18 m. ; la Oancea,
14 in.; si in fine la gura sa,
6 in.
Teirmterile Prutulur sun t inalte
si mar niel °datä el nu prezinta
brate sati insule, afara de cele
aratate ci numar coturr si
foarte multe.
Lifelimea sa variaza. tare 50
70 m. panA la Sculeni ; Intre
80-90 in. la Leova ; intre
90-95 la Falciii ; la Oancea
asemenea si pana la gura sa.
Apa Prutulur este din cele
mar usoare ; este ins& turbure,
din cauza nisipulur ce duce cu
sine ; puind-o irisa inteun vas
sA stea, nisipul se aseaza In
fund si apa rdmine foarte lim
pede. Totu sr, studiele ?Acute in
vederea alimentarel cu apa ale
orasului Iasi ati gasit suspecta
apa Prutulur, cad dupa analizele
facute de d. Sumuleanu, pe
linga acid azotic, mar contine oi

PRUTUL (RM) 118 PRUTUL (Rft)
saruri amoniacale, materii organice
In descompunere precum $i
un exces de clorun, denotind astfel
continuitatea infectiuneI si
ineficacitatea purificatiuner naturale.
Speciele de microbT gasite
sunt : Proteus) Baccilus col cammunis,
din flora comuna apel.
Navigafiunea pe acest riti se
face in virtutea unuT regulament
stabilit de o comisiune internationala,
compusa 'din Statele vecine
: Austria, Rusia si Rominia,
numitä. Comisiunea Mixtd a
Prutului», al carui sediti este la
Galati ; aceasta comisiune are
si misiunea de a rectifica $i
intretine albia Prutului pentru
a inlesni plutirea cursuluT. Patul
riului fiind nisipos, adesea dä
nastere la formarea de bancuri
(dune) ce impedica navigatia. E
insa de sperat ea' gratie lucrarilor
intreprinse de Comisiunea
mixta Prutul inteun apropiat
viitor va fi navigabil pe tot
cursul sari, contribuind ast-fel
a dezvolta prosperitatea din cele
trei state vecine, pArtase acestor
lucrari de o insemnätate
asa de ciare.
Prutul este navigabil de la
gura si pänä la Leova in ambele
sensuri ; iar de ad i in sus
este plutitor, adica marfurile
sunt transportate pe plute, ce
de multe orl tree °Ina dincolo
de Ungheni ; lemnele din padurile
Bucovina se due in plute
chiar Ora la Galati.
Trecilloare principalà pe acest
riä este /a Ungheni, unde este
junctiunea unid ferate
Chisinati.
De la Ungheni spre N., trecerea
pe acest rig se face in
general prin vad si pe poduri
umblatoare, afara de la Cernduti
pentru drumul de fer al
Bucovina ; lar de la Ungheni
spre S. trecerea se face numai
pe poduri umblatoare si pe la
anumite puncte cum de exemplu
: la Drinceni, Zberoaia, Bumbata,
Fälciù, Oancea ; in fine
la 2500 m. mal la V. de gura
sa, se face iarasi trecerea pe
pod mobil, legind soseaua ce
duce de la Galati la Reni.
Comunican? pe malul Prutului
sunt foarte restrinse, ne exisfind
de cit acele ce leaga satele
intre ele, in general drumurr
ordinare ; iar sosele nu
posedä de at acele ce leaga
punctele principale de trecere
pe malul Prutulul ca interiorul
Tare; spre N., aceste drumuri
care duc la Prut se inmultesc,
asa ca aproape he-care sat de
pe malul drept, trebue sä. aibe
un drum care sä. duel la Prut ;
aceste drumuri care serpuesc
prin sesurile $1 baltile PrutuluT,
in toate directiunile, nu sunt
intrebuintate de at pentru interesele
locale ; parte din ele
chiar dispar pe timpul inundatiilor.
Aflueniii din dreapta Prutului
sunt : Prutetul, Ostava, Luta,
Postunca, Ribnica, Ceremuresul
sí Bistrita in Bucovina ; lar in
Moldova : Molnita, ce se varsa
In Prut la Pichetul 29; Durniitoarea,
la satul Onofreancade-jos
; Humäria, Ghlreni, Prisaca,
Mamornita, Bubaiul, Cornesti,
la satul Teioasa ; Volovatul,
la satul Boldul ; Radauti, la
satul Radauti, toate In judetul
Doroholti ; Baseul, ce vine
din judetul Dorohoiti, trece in
jud. Botosani si s varsa in
Prutul la E. satului Ostopceni;
Valea-Juncanilor, la satul Solonetul
; Valea-FrasinuluT, ce se
pierde in sesul Prutuldi la satul
Probota ; Jijia marita cu Cobilasi,
Ibaneasa, Sitna, Miletinul;
Bahluiul, al caruT ses se confunda
cu sesul Prutulur la satul arpiti si
continua pe acest ses 'Ana. la in-
bucatura sa cu Prutul, cam la
3 kil. la S. de satul Zberoaia,
linga Pichetul No. 8 din jud. Melt
; Valea- Särata se pierde in
sesul Prutulur la N. de satul
Berezeni ; Elanul, ce izvoreste
din jud. Falcia si dup. ce traverseazA
partea de E. a jud.
Tutova, trece in jud. Covurluiti
si se pierde in sesul Prutului,
la N. de Balta-Badeanului ; Horincea,
marita cu Liscosul, se
varsa in Prut la S. de satul
Rogojeni din jud. Covurluiti,
dui:A ce mai intui primeste,
pe dreapta Piriul Oarbei, Valea-Chineazä,
ce se pierde in Lacul
Covurluiti situat intre satele
Mastacani la N. si Foltesti
la S. Acest lac, la rindul sati
comunica cu sesul Prutului, prin
diferite ramuri, ce se varsä. in
Prut.
Mara de aceste, Prutul mar
primeste alte o multime de val
ce se scurg din coastele orientale
ale Rominia si care in general
nu poseda apA de at pe
timpuri ploloase.
Afluent1 pe stinga sunt : piriurile
Turca, Cerniava, Sovita,
Moscul, Huchea si Rachita in
Bucovina; Stinca, Dobristea,Giurgul,
Calinesti, Läpusna, Siirata
si Sirga, piraie in Basarabia.
Beil11.esul din dreapta PrutuluT
este acoperit cu o multime
de mlastine i baltl. Cele
maI insemnate baltT sunt : Balta-
Vladnic ilui, la S. de Ungheni ;
battik Tochila, Vladnicul, Lucani,
Ulmul, Rucosul, Alba,
VladichiT si Balta-Rotunda, toate
aceste formind una si aceeasT
baltä. la S.-E. de satul Slätinesti
; apoi Balta-Focsei, CatargiuluT,
Balta-Mare, la E. satuluT
Vetrisoara ; baltile Tufa, Prundului,
Broscdria, la N. de Fälciti;
apoi urmeazä spre S., inca
un lung sir de balti, sub numele
çe Balta - Hirsetel, Bra-

PRUTUL (RItT) 119 PRUTUL (Rit)
deanul, la confluenta sa Cu
Elanul ; Sovarca, Maicasul, Pascana
si in fine Lacul - Bratesul,
coprins intre satul Tulucesti
la N.-V., orasul Galati
la S.-V. si riul Prut la E.
Insule. Mara de insula cea
mare formata la N. de jud. Dorohoid,
de cele doua mad brate
# pe care se afla satul Cotul-
Hotinulur, Prutul mar formeazá
in cursul sail multe alte insule
mar mid si care ad mar mult
caracterul unor bancurr de nisip
(dune). Cele mar principale din
aceste insule sunt: un grup de
6 insule, situate intre satele Prisaca
la N. si Orofteana-d.-j. la
S., formate din niste mid ramure
ale Prutului ce pornesc
in interiorul Taxer; la Molnita
se gAseste asemenea o grupa
de insule tot de aceasta natura;
apor o insula la pichetul 29
ce apartine Rusiel ; la N. satutulur
Crainiceni se allá 2 miel
insule si care apartin Rominier ;
la Pichetul 30, o insula ce
apartine Rusier, la V. satuluT
Slobozia ; la Pichetul 40, insula
Cuzlaul a Rominier ; la RAdauti,
2 insule mid; la Pichetul
45, o insula ; la Pichetele 47 0
95, asemenea se gäsqte cite o insula
; la Cresnaleuca, o insula ;
la satul Ghireni-lur-Curt, asemenea
o insula, precum si in dreptul
satelor Liveni-Nor $i Serpenita.
De aci si paná la gura sa,
Prutul numar are niel o insula.
Orografia.Basinul Prutului
este marginit in regiunea sa
superioarg de culmele : Starer-
Vipcina, a-Suligulur, a-Cerna-
Horer, a-Duhar, ce '1 despart
de basinul Tiser ; a-Homniciulur,
a - Jamironiculur, a - Cerna-Horetulur,
a ConiaciuIur si a Strahorer,
ce '1 despart de basenul
Nistrulur; a-Hreabanulur, a-Tomnaticulur,
a-Stevioarer, a-Ploscgr,
a-Serghier, a-Vancinulur, a-Clochiller,
a-Traver, a-Lapusner si
a-Chercer, care '1 despart de
basinul Siretului.
Partea inferioard a basinulul
acestur flu, care este si cea mar
intinsa, este despartita atit de
basinul Nistrulur, eh si de a
Siretulur, prin cite o cul me
neintrerupta de dealurr, din earl
cea care '1 desparte de primul
basin, merge paralel cu
cursul Prutulur; lar cea care '1
desparte de al doilea basin,
merge tntir pe linga Siret pana
la satul andesti, de unde apuca
spre E. printre Bahluiul si fundul
basenului Birladulur, pana la
Tornesti, pl. Codrul, jud. Iasi,
de unde se indreapta spre S.-E.
printre piraiele Vasluiu si Jijia
si apor dealungul tarmulur sting
al Crasner si al Bidadulur. Aceste
cubil poarta diferite nun:lief
atit pe o parte eft si pe
alta.
Prutul curge printre munti
Ora la Delatin. De aci cursul
sad urmeaza dealungul poalelor
dealurilor ce marginesc la S.
Bucovina si nartea de E. a
Moldover ; totusr aceste dealurr
in partea dreapta a cursulur
incep a se departa cu cit cursul
inainteaza spre gura sa.
Asa de la Delatin incepe un
ses a carel lungime variaza $i
dealungul careia domina cu mult
ingtimile de la dreapta pe cele
de la stinga pana la Olescov.
De aid .sesul se largeste mar
tare si riul curge pe linga dealurile
din dreapta, pana aproape
de Marnornita, avind un ses
larg aproape de 5 kil. si dupa
un curs de no kil, vine din nou
pe Una dealurile din dreapta,
pe lingá care curge pana la
Radauti; de aicl in jos pana la
gura Baseulur, dealurile merg
alaturea cu ambele tarmurr ale
fluid, cele din dreapta fiind
mar inalte de eft cele din stinga.
La Stefanesti sesul se largeste
din nod si Baseul curge prin
acelasr ses cu el; lar dealurile
din dreapta acestur afluent sunt
mar inalte de cit cele din stinga
Prutulur. Apol, acest rid continua
a curge pe IMO dealurile
din dreapta, care domineaza
pana la satul Zaboloteni (jud.
Iasi), dupa care incepe a curge
pe linga dealurile din stinga,
ldsind pe partea dreapta intinse
sesurr aproape neintrerupte pana
la varsatura sa in Dunare ; sesurr
supuse la inundatiunr, adesea
acoperite de finete, padud,
stufurT, locurr mlastinoase s1
WO avute in peste. Asa, $esul
Mier, larg intre 4-8 kil., incepe
de la Zaboloteni, in jud.
Iasi, si se intinde pang la Denceni
in jud. Falciu, unde Prutul
se dà iardsI pe ling dealurile
din dreapta, care dornineaza
paná la satul Albita in jud.
Meld, dupa care Prutul incepe
a curge pe linga dealurile din
stinga pan1 la com. Oncea in
jud. Covurluid, unde sesul se
pierde si nu reapare de eft la
S. de satul Slobozia-Oncea, laxgindu-se
succesiv spre S. pana
la satul Dragulesti, unde largimea
sesulur ajunge la 4 kil.
De la acest sat, sesul se transforma
inteo balta mare acoperita
cu stuf ce se prelungeste
pang la satul Tulucesti drept
kil. 22; iarg de aci se formeaza
lacul Bratesul ce se intinde in
lungul Dundrer pe 20 kil, si pe
o largime de 12 kil.
Sesul acestur riu incepind
de la Trifesti, este acoperit de
mlastinr # 6110, cad se inmultesc
foarte mult, incepind mar
jos de Leova # ajung a se
tine aproape In continuitate,
ast-fel in eh trecerea sa de la
acest oras pang la Galati este
nepracticabila.

PRUTUL 120 PRUTUL-DE-JOS
Geologia Prutulut.
Constitutia geologicl a malurilor
ValeT-PrutuluT este relativ
destul de simplA. De la intrarea
PrutuluT in tara si panA la
Mitoc, dealurile dupa malul drept
nu sunt formate de cit din terenurT
ce apartin formatiuneT
sarmatice. In apropiere irisa de
com. Mitoc, Cretacicul superior
din Basarabia se 't'ande si pe
malul drept al PrutuluT, acopen
it ad de depozite tortoniane
ce par a ocupa o mica intindere.
Ceva mal la S., Sarmaticul
reapare din noti, intinzindu-se
aproximativ pana in apropiere
de Falcia, unde ceva mal la S.
cedeaza locul terenurilor maT
noi si anume PontianuluT ce
ocupa ambele malurl ale PrutuluT
pana in apropiere de yaz.sarea
acesteT vaT in DunAre. In
adevAr, in apropiere de Galati,
Pontianul dispare sub depozitele
mal nol ale Levantinulul,
cunoscute prin forma bogata pe
care ele o contin.
IntreagA aceastA serie de terenurl
este acoperita une-orl
pe marl intinderi de puternice
depozite ale PleistocenuluT.
Nu trebue sA uitAm a mentiona
ca in tot parcursul VaiT
PrutuluT intilnim si aluviunT recente
carT ocupA o intindere
mal mare, mar ales la revarsarea
PrutuluT in DunAre.
Populafiunea.Riul Prutul de
si curge printre munti pana la
Delatin, cu toate acestea valea
sa este locuita pana mal sus
de confluenta cu Prutetul. Aceasta
populatie, pe ambele malurT,
e compusA din Rominl ortodoxl
mal cu seamr.
Prutul-de-Jos, p/asd, in partea
de N.-E. a jud. Dorohoiti, mArginitA
: la N. cu Basarabia, de
care se desparte prin riul Prutul,
incepind din hotarul ce des-
parte mosia Hudesti de mosia
Darabani, din partea RusieT, si
continuind pana la RAdAuti ; la
S., cu pl. Baseul de care se desj3arte
prin hotarul mosiilor : Tatdrd$eni,
Putureni, Ichimeni, Ghireni
i Mitocul, despre mosiile :
Balinti, DrAguseni, Nichiteni,
AvrAmeni, AdAsani si Liveni-
MitropolieT ; la E., cu Basarabia
de care se desparte prin riul
Prutul, incepind de la tirgusorul
RadAuti i continuind pana la
hotarul ce desparte mosia Mitocul
deLiveni-MitropolieT, unde
se varsa piriul Ghireni in Prutul
; la V., cu pl. Prutul-d.-s.,
de care se desparte prin hotarul
mosiilor : Daraba:ni si Mileanca,
despre : Hudesti,
Concesti si Girbeni, din pl. Prutul-d.-s.,
si apoT cu pl. Baseul,
de care se desparte prin hotarul
mosiflor : TatarAseni, din aceasta
plasA i Balinti, din acea
plasA.
Intinderea. Teritoriul plAseT
are o intindere de 60347 hect.,
88 ariT, din care : 59406 hect.,
92 ariT cimp si 940 hect., 96
aril padure. Din acestea : 12990
hect., 5 ariT i 29 c. a. se stlpinesc
de locuitoriT improprietAritT
dupA legea din 1864, iar
restul pAmintuluT, cu pAclure, de
catre proprietariT de mosiT.
Suprafala.Teritoriul plaseT
este accidentat, avind marT podisurT,
favorabile economieT rustice.
Dealurile aü intinderea ion
de la N. la S., adicA dealungul
vintuluT.
Sirul cel maT innalt este acel
dintre Paltinisul i Darabani, incepind
despre Prutul.
Teritoriul piasel este foarte
favorabil agricultureI i viticultureT.
Pda'urile. Teritoriul plaseT
fiind loc cimpienesc, are prea
putina pAdure si mal mult tinArA,
care nu trece peste 960 hect.
intindere. Unele partl din aceasta
pAdure se leaga cu alte pAdurl
de prin plaile vecine.
Apele. In plasa se gasesc indestuldtoare
izvoare, carT formind
piraie i iazurT, satisfac
in totul trebuintele economieT
rurale.
Din 61 iazurT ce existA pe diferite
mosil, cele maT principale
sunt : al-MisolineT, de 64 hect.
45 ara intindere, pe IltarAseni ;
Turculul, de 41 hect., 91 arif ;
Milencel, 22 hect., 21 arif si IepArief,
de 20 hect., 5 ariT, pe
Darabani ; Vircoliciul, de 15
hect., pe Crasnaleuca ; LipovanuluT,
de 15 hect., pe Hatcauti ;
ZameT, de io hect. pe Codreni ;
Prodanul, de IO hect., pe Mitocul
; Boldur, de 8 hect., 59
ariT, pe Bivolul-Mane; Slavilenilor,
de 7 hect., 70 aril, pe Ghireni-TAUtuluT;
Curtul, de 7 hect.,
16 ara pe Ghireni-Curtul ; Muscalul,
de 4 hect., 30 aril, pe
Miorcani ; Miplului, de 3 hect.,
pe Mileanca $1 SturzaT, de 3
hect., pe RAdluti.
Din numIrul total al piraielor,
cele maf principale sunt :
Baseul, Bodeasa, Iasanca; Ghireni,
IznovAtul, Negrul, Podriga,
Volovdtul.
Vitecultura. Pe intinsele
imase ale acesteT plasT se cresc
un numar de 11306 vite mar!
cornute, 25581 oT, 63 capre,
3214 cal, 3169 porcI.
Sunt si 1522 stupI.
Populalia este de 5838 famili!,
sati 23563 suflete.
Cult fiInstrucliune.In plasA
se aflg 23 bisericI, cu 20 preotl,
34 cintaret1 si 24 palAmarI.
In plAsile acum unite Baseul-
Prutul-d.-j., sunt 27 scoale rurale
mixte si 2 de atun care
at1 fost frecuentate in 1899-900
de 1283 copii.
Impd'rfireaadministrativil.
Plasa Prutul-d.-j. este impArtitA

PRUTUL-DE-SUS 121 PRUTUL-DE-SUS
in 9 com. rur. si 32 sate, cu 2
tIrgusoare :
t. B ivole le, cu satele : Bivolul-Mare
i Bivolul-Mic.
Colufca, ca satele : Cotusca,
Ghireni-TAutul, Putureni
Cotul-Miculintel.
Darabani, cu satele : Bagiurao
Cornesti, Darabani, Darabani
firgu sor si Run cul-0 dAel.
Horodiftea, cu satele
niceni, CuzlAul, Horodistea
Slobozia.
Hudefti-Mict, cu satul Miorcani.
Mileanca, cu satele : Codreni,
GhitcAuti, Mileanca i TAtärAseni.
Mitocul, cu satele : Bodron,
Crasnaleuca, Ghiveni-Curt, HätcAuti
i Mitocul.
Pei ltiniful, cu satele : Grivita,
IvAncAuti, PAltinisul si Teiosa.
Rddetuii, cu satele : Iznovdtul,
RAdAuti si RAdAuti tirgusor.
Este azI unja cu pl. Baseul.
Prutul-de-Sus, t'asa, in partea
de S.-E. a jud. Doroholli.
Se mArgineste : la N., cu Basarabia,
de care se desparte prin
1.1121 Prutul, incepInd din unja
de hotar ce desparte mosia Orofteana,
din pl. Herta, de mosia
Hudesti si con tinuind pAn A la
Bina de hotar ce desparte 'nosia
Hudesti de mosia Darabani,
din pl. Prutul-d.-j. ; la S., cu
pl. Cosula, de care se desparte
prin hotarul mosiilor : Repeni,
Liveni, Dumeni i CordAreni,
despre mosiile : Trestiana, BroscAuti,
Carasa, MiclAuseni, Corlaten'
si VlAdeni, din pl. Cosula ;
la E., cu pl. Prutul-d.-j., de care
se desparte prin hotarul mosiilor
: Hudesti, Concesti i Girbeni,
despre mosiile : Darabani,
Ghitcäuti si Mileanca, 1 cu pl.
Baseul, de care se desparte prin
hotarul mosiilor Ha-Orna,
64746. "rolo Dialionar Googrtylc. Vol.
poteni i CordAreni, despre
: Balinti, Vorniceni iStiubeieni
; la V., cu pl. Herta, de
care se desparte prin hotarul
mosiilor: Hudesti, Miculinti, SuhArAul,
DAmileni i IbAnesti, despre
mosiile Orofteana i Herta,
si cu pl. Cosula, de care se desparte
prin hotarul mosiilor : Ibanesti
si Pomitla, din plasA, despre
mosiile Buhaiul si Sendriceni,
din aceastA plasA.
Intinderea. Intinderea teritoriulul
este de 54751 hect.,
67 ariI, din care 46280 hect.,
22 ariI cimp, Si 8471 hect., 46
arif padure. Din acestea : 12915
hect., 71 aril sunt ale loc. improprietAritl
dupl legea din
1864, iar restul, al proprietarilor
de mosil.
Suprafata. Terenul plAseI este
accidentat, cu inclinarea de la
N. la S., dupl cum este scurgerea
apelor, i directiunea dea.
lurilor. RidicAtura cea mal mare
si mal inaltA este MAgura-Ib5.nestilor.
Solul. Terenul intregel plAsI
este de calitate bunl, continuad
mult humus in partea cimpuluI,
ceca ce-1 face mAnos ; iar spre
partea pAdurilor, contine Meiti
si in unele pArtr nisip.
"'d'Arde. In raport cu intiu.
derea teritoriuld, pAdurea este
destul de intins5.; ea e presaratA.
in rediun prin diferite localitAtl
si in trupurI marl pe
mosiile : Hudesti, SuharAul, Ibaneasa
i Pomirla.
Apele. Piraiele ce serpuesc
In diferite directiunI, Iazurile formate
prin stavilarea plriiaselor,
fintinele, ploile si omAtul, produc
abundentA de apA, care satisfac
cerintele economice agricole.
Din cele 47 iazurI acum
existente, cele mal principale
sunt :
Al-GhicAt, de 52 hect., 99 ariI,
pe Havirla ; Cal-Alb, de 45 hect.,
85 arir, pe Hudegi ; Acsintoaer,
de 28 hect., tot pe Hude0i;
Draguler, de 21 hect., pe Ibane0i
; Velniter, de 18'2 hect.,
pe Hudqti ; Doljescu, de 17
hect., pe Cordgreni ; Arborea,
de x5112 hect., pe Suhargul ; VIrnavulur.,
de 15 hect., pe Populi-
Ba§otg ; Orbeja, de 14 hect.,
pe Hili§eul-Virnav ; RAchitilor
de 11'2 hect., pe Lozna ; Glingriter,
de 7 hect., pe DAmileni
; Morarulur, de 8 hect., pe
Ibgneti ; Miclesculur, de 7 hect.,
pe Comgne§ti ; Cristesculur, de
6 hect., pe Ibgneti ; Donicioaer,
de 4'i2 hect., pe Dumeni,
Cristi§orulur, de 3 hect., pe DA-
Dintre Oraje, cele mar principale
sunt :
Bwul, Concescu, Corobana,
IbAneasa, Jijia , HavIrneanca,
Hlibocul, Langa, Pretrosul, Podriga
i Rgstoaca.
Populalia plg. er e de 5867
familiI, salí 21596 suflete.
Cultul. Numgrul bisericelor e
de 25, deservite de 23 preotr,
29 cintgretr 51 8 plIgmarr.
Instructia. "'gua la 1885, numgrul
coalelor rurale era de 8,
conduse de 8 Invgtatorr, i frecuentate
de 240 elevr; azr (1899-
1900) sunt In plgOle unite Her-
O-Prutul-de-sus 23 coale rurale
mixte, frecuentate de 1402
copir.
Impdrlirea adntinistrativd.
Plasa Prutul-d.-s. coprinde 6 comune,
cu 37 sate :
I. Cordel reni, cu satele : Cordgreni,
Cracalia, Dumeni, Ghinghioala,
Grivita-Vechie, Grivita-
Noug, Liveni-Sofian (Liveni-VIrnav),
$ipoteni, VIrcoliciul i Slobozia.
Havirna, Cu satele Ea-
HaVirna i Girbeni.
Hudefti-Mart, cu satele
Alba, Baeul, Conce01, Lupeni
Vatra.
16

PUCHENI 122 PUcHENI-mARI
lbdnefti, cu satele : Cristinesti,
Damileni-Cristea (Ddmileni-Cristescu)
si Ibanesti.
Pomirla, cu satele : Corjeuti,
Pomirla
Popeni.
Suhardul, cu satele : Ar- -
borea, ComAnesti, Lozna, Mlenauti,
Plevna si Suhardul.
Azl (1901) pl. Prutul-de-sus
este unja cu pl. Herta.
Pucheni, com. rur., jud. Muscel,
pl. Argeselul, la S.-E. de Cimpulung,
si la 22 kil, de acest oras.
Se compune din 2 caune
Pucheni si Valea-Larga., cu o
populatie de 1035 locuitorT
206 case.
Este situata pe ambele malurI
ale girleT Valea-Larga si
se margineste la N. cu muntil
Galiana si Marginea-Domneascä,
la S. si V. cu com. Miclosani
si la E. cu COEU. Riul-Alb, din
judetul Dimbovita, i cu com.
BArbuletul.
Are o hiserica si o secará..
Vite : 456 bol, 594 yac!, 18
cal, 204 porcI, 590 capre
668 ¡A
Se intinde pe o suprafata cam
de 1250 hect. Din acestea, 400
hect. sunt livezi cu prunT, apoT
padurT cu tot felul de lemne.
In comuna se aflä.: Dealul-CruceT,
Dealul-FlasteT i Dealul-0mul-Mort,
i muntiT Gavana si
Marginea-Dom neasca.
Gira Valea-Largd, care izvoreste
din poalele munteluI GAvana,
uda comuna prin centru
dupa ce primeste la vale de
biserica i coala apa Valea-
Murgii, care curge din padurea
de Ruga cat. Meisoarele, com.
Miclosani, se varsa in riul Dimbovita,
la cat. Capul-CoasteT,
com. Gemenea, jud. Dimbovita.
Pe Valea-Larga sunt 3 facae de
moarA, care functioneaza numaT
pe timpurr ploioase.
Trel partI din mosie sunt
mosnenestI si o parte este data
locuitorilor prin improprietarire
la 1864; 27 locuitorT s' ati irnptoprietarit
pe mosia Circiumade-Piatra
i 45 pe mosia mosnenilor
Pucheni.
Budgetul com. e la veniturI
de u 6 leT si la cheltueli, de
945 le!.
Are o osea comunala care
o leaga. cu Miclosani si un pod
de lemn pe Valea-Copacenilor.
Pucheni, sal, Pacind parte din
com. rur. cu acelasT nume, jud.
Musce/. Aci e resedinta comuneI.
Pozitia satuluT e frumoasa,
avind in jurul sati dealurT, livezT
pAdurI acoperite cu tot felul
de arborl.
Are o biserica vechle, reparata
si zugravita la 1844 de
preotul loan Duhovnicul ; o scoala,
frecuentata (in 1899-9oo)*
regulat de 41 copii, din 141
copiI in virsta de scoala, aflatorT
in toata comuna.
Pucheni, trup de pda'ure, al statului,
in Intindere de 150 hect.,
pendinte de comunele Batesti
Pucheni, pl. Crivina, judetul
Prahova, care, impreuna cu trupurile
: Bodirlanul (263 hect.),
Vacaria (25 hect.) si Balota
(loo hect.), formeazA padurea
Gura-CrivatuluT.
Pucheni-Mari, com. rur, jud.
Prahova, pl. Crivina.
Se mal numeste Rastoaica
Rastoeni.
E situatl pe loe yes, intre
/1111 Prahova si iazul Leaotul,
la 14 kil. de Ploqti, capitala
judetuluT.
E resedinta plaseI Crivina si
are un °fiel') telegrafo postal.
Are o populatie de 896 locuitorI.
Sunt dona bisertcr, una pa-
rohiala, de zid, in centrul comuneT,
zidita in 186o de decedatul
capitan de dorobantr, Neculae
Dorobantul, si terminata,
la 1861 de sotia sa Smaranda
si fiul el Iorgu ; cea filiala,
situata. pe o cimpie, in partea
de V., zidita de Chiriac, Neagu
Balin si Constantin Dragnea,
la 1742, Aprilie 2, in zilele luT
Constantin Nicolae Voevod. S'a
reparat in 1893 din contributiunile
locuitorilor. Ambele sunt
deservite. de un preot.
Are o scoald mixtA, frecuentata
de 65 baetr i ii fete.
Afara de agricultura, locuitoril
se maT ocupa Cu rogojin'Aria
si °lada.
LocuitoriT s'ati improprietArit
parte la 1864, parte la 1879.
Ce! din 1864, in numar de 129,
s'ad improprietarit pe mosia Pucheni-Marl
; iar ce! din 1879, pe
mosia statuluT Pucheni - Miel,
dindu-li-se la totT cam 250 hect.
EI posea. 50 caT lepe, 123
yac!, 92 oT, 194 bol, 67 porcI.
Suprafata comunel e de 625
hect., din care 412 hect. arabile,
zo hect. fineata, 63 hect.
izlaz si restul padure.
Comerciul se exercita in comuna.
de 3 circiumarT.
Budgetul com. e la veniturI
de 5206 lel si 67 banT si la
cheltuelr, de 3245 le!.
Diferite sosele o pun In comunicatie
cu comunele : Petrosani
la N.-E., BAtesti la N.-V.,
Pucheni-MicT la V., lar soseaua
nationalá o leaga spre N.
Cu Rominesti i spre S. Cu Pucheni-Mosnenr.
E udata de micul piriias
Plerla, ce o incinge in partea de
V. si S.; iar in partea de S.-V.
se afta o mica valcea smircoasa,
unde creste papura i ipirig,
si care se largeste muIt spre
S.-E., rezervata ca loe de fiflete.

PUCHENI-MICI 123 PUC10 \ SA
Se margineste cu comunele :
Batesti, Pucheni-MicI, Pucheni-
MosnenI si Petrosani.
Pucheni - Mici, com. rur., jud.
Prahova, pl. Crivina, situata pe
loc ses, la 12 kil, de capitala
judetulul si la 2 kil, de resedinta
plaseI si fermata din satul
cu acelas nume.
Are o populatiune de 641
locuitorI; o biserica, deservita.
de un preot; o scoalä frecuentata
regulat de 23 copiI, din 123 in
virstä de scoala (1899-900).
Pe linga agricultura, !ocultorif
se mal ocupa ca (darla.
Parte din locuitorI sunt mosnenI,
parte s'ai.1 improprietarit
la 1864 si parte, prin loturr, la
1892. El ad 28 cal si iepe, 79
yac.", 128 or, 46 poror.
Comuna se intinde pe o suprafata
de 240 hect.
Comerciul se exercita in comuna
de 3 circiumari.
Budgetul comuneI e la veniturI
de le! 4184, banI 28 si la
cheltuell, de lel 2386, banl 90.
E strabatuta de $osele care
II inlesnesc comunicatia spre comunele
Pucheni-Mari, Tinosul
si Crivina.
In comuna este o movila, numita.
Cetatea, care, spune legenda,
dateaza din timpul Tatarilor
si in care s'ail gasit maI multe
unelte: sabir, catite si iatagane.
E udata de un mic pirlias,
numit Pierla, care trece prin
partea de N., varsindu-se in
Prahova.
Pucheni-Mici, sat. Vez! Pucheni-
Miel, com. rur., pl. Crivina, jud,
Prahova.
Pucheni - Miroslävesti, com.
rur., pl. Crivina, jud. Prahova,
situad. pe loc ses, Una riul
Prahova, la 14 kil, de resedinta
jud. si la 2'12 kil, de a Osa
format1 din satul cu ace
las nume, care are o populatie
de 689 locuitorr; o scoala mixta
Cu 42 elevl (1899-900).
Credinciosit merg la noua si
frumoasa biserica din com. Pu
cheni-MosnenI, la facerea careia
ad contribuit si eI baneste.
LocuitoriI trz numar de 110
s'atz improprietarit la 1864, pe
mosia D-luz Alex. Ioanidis, din
care li s'au dat 382 hect. E'
poseda 91 cal si lepe, 76 yac',
i 1 bivolI, 288 o!, so porm.
Tot terenul comuna', Cu izlaz
si padure, este de 300 hect.
Coraerciul se exercita in comuna
de trer circiuman.
Budgetul comuneI e la veniturr
de ler 4633, bant 87 si la
cheltuelT, de leI 2345, banz 6o.
oseaua nationall Ploe$ti Bucuresti
trece prin comuna.
udata de riza Prahova $i
se margineste la N. cu com.
Pucheni-Mosnen", la E. Cu Gherghita,
la S. ca Gorgota si la
V. ca Crivina.
Pucheni- Mosneni, com. rur.,
jud. Prahova, pl. Crivina.
asezata pe lec ses, udatä
pe margine de apa Viisoara
si se alla la 15 kil, de capitala
judetulul si la 2 kil, de a plker.
fermata. din satul cu acelasr
nume, avind o populatie
de 746 locuitorI.
Sunt 2 bisericI, una construita.
la 1884 si a doua, care
e capela cimitiruluI, avind urmatoarea
inscriptie :
Aceastl sfIntil si Dumnezeiascli biseria
ce prdznueste hramul Sf. Erarb
Nicolae, f6cut1. de obstea locultortlor,
In zilele DomnuluY nostru Ion G. Caragea,
al preY RomlnestY, 1818, Nombre
ro.
Ambele bisericI sunt deservite
de do! preotI.
coala, mixta, a fost fre-
cuentata in 1899-900 de 46
copiI.
Locuitorif din comuna, pe
linga agricultura, se mal ocupa
si cu fabricarea de regaliz'''. EI
desfac produsul rnunceT Ion la
orasele Ploesti si Bucuresti.
15 locuitorI sunt mosnenf,
iar So s'ad improprietarit la
1864 pe mosia celor 15 mosnenI,
dindu-li se 204 hect. El
au 57 cal $i lepe, 212 bol, 93
yac], 9 taurz, 48 vite si 230 oI.
Suprafata com, e de 288 hect.
Comerciul se exercita de 5
circiumarl si un bacan.
Budgetul com. e la veniturf
de 7536,36 le! si la cheltuelI,
de 3092 le!.
Pe lingl soseaua nationala
Bucuresti-Ploesti ce strabate comuna,
mal e o sesea vecinall
ce o pune In legatura ca com.
Pucheni Miroslaveati.
M'II Vitioara strabate marginea
comuna, trece prin mijlocul
izlazuluI de pasune si se
varsa in Prahova, la Buda-Palanca.
Pucheni $i Bätesti, mo,sit ale
statulur, pendinte de manas
tirile Znagovul s'i Tiglneti, jud.
Prahova.
Pucioasa, stafie de dr.-d. f., jud
Dimbovita, pl. Ialomita, cat.
erbanesti - Podurile, pe unja
Tirgoviste Pucioasa, pasa in
circulatie la 27 Maiu 1894. Se
allá la 7 kil, de statia Lacu
lete, statia cea mal apropiatd.
Inaltimea d'asupra niveluluI Ma
riI e de 394111.77. Venitul acester
statif pe anul 1896 a fost
de 89712 lef, 5 banI.
Pucioasa, stafie bainearel, situata
aproape de satul erlaanesti,
com, erbanesti-Podurile,
plaiul Ialomita, jud. Dimbovita.
Are o popu/aVe de 4500 Maui-

PUCIOASA 124 PUCIOsULUT (VXLCEAUA-)
torT. Numele localitAter s'a luat
de la apa minerall numitA Pucioasa.
Sub acest nume se desemneazá
i statiunea balneará. Pucioasa,
care ar fi trebuit
poarte numele satuluT Serb5.nesti,
din care face parte.
Longitudine esticA 25°.25',
latitudine nordicA 45°.6' i altitudine
la garA, de 394 m.
AceastA statiune se aflA la
20 kil, de orasul Tirgoviste cu
care este legatA prin o linie
feratl.
Descoperirea acestor ape se
datoreste unui medic militar
rus la 1828, cind se $i construirá
ni$te barace ceva mal
sus de izvoare.
In cartea sa publicatà in 1837,
doctorul Episcopescu zice despre
aceste ape : La erlpAtiesti
sunt 6 izvoare, cel mg sus maT
insemnat si Cu putin fier $i pdcurA.
La 1873, la Expozitia din
Viena, s'a trimis ape minerale
de la Pucioasa, analizate de
d-1 dr. Bernard $i ast-fel s'a
inceput a se cunoaste putin insemnItatea
lor.
Consiliul judetean a cumpArat
in 1875 un loe, pe care
In 1888 s'a construit un pavilion
pentru petreceri.
In 1879, arhitectul Kertsch
din Galati fusese insdrcinat cu
executarea planurilor pentru un
stabiliment de bAl, eit i cu
captarea apelor $1 instalarea
masinelor. AceastA lucrare a
rAmas i pAnd astl-z1 in stare
de proiect.
In 1892-94, s'a fAcut mult
pentru infrumusetarea acesteT
statiuni balneare.
Izvoarele principale sulfuroase
sunt in numAr de treT, din cae
dota pentru 1DAT i unul pentru
blut ; putul de unde izvoreste
apa pentru bAT are 6 metri
adincime, iar debitul apel este
de 4 m. C. pe .orA.
Apa pentru bAT este adusá
in butoaie, lar bAile se fae de
cAtre pacientI la locuintele lor,
in casele ce tin cu chirle de la
locuitorT.
Temperatura apeT pentru bAT,
In put, e de 110 C., pe clnd a
aeruluT e de 23° C.; iar temperatura
apeT din izvorul de
bdut e de 160 C.
D-1 dr. Bernard a fAcut In
1886 analiza himicA a acestor
ape :
Constitutivele minerale fixe
reprezintate prin sorgintele 4,
5, 6 $i 8 In un litru de apa,
sunt urmAtoarele :
Sulfidrat de calcia, 0,0782
Hyposulfit de calciti, 0,0066
Sulfat de strontia, 0,0376
sodia . . 0,0315
calcia . . 0,7629
Clorurd de potasiti . 0,0053
* soditi . 0,0458
Carbonat de mag. . 0,0299
» 0,1620
Silice 0008 I
Fer peroxid 0,0004
Mangan. peroxid 0,0003
Maten! organice 0,0504
Hidrogen sulfurat. . 452 c.c.
Acid carbonic liber. 809 c.c.
Acid carbonic comb. 222 c.c.
Fac parte din clasa apelor
sulfuroase hepatice forte.
Sitnilare apelor minerale de
la Pystian din Ungaria si Teplitz
din Boemia.
Apele de la Pucioasa sunt
indicate contra reumatizmelor
articulare, chronice i musculare,
paraliziilor, la sifilis, hemoroide,
scrofule, limfatizm, dermatoze
$i leucoree.
Tot la Pucioasa se fac
cu apa iodatA de la Vulcana.
ExcursiunT se fac la Bezdeadul
unde este cmalul ce rAsutil»
i unde ecoul repro-
duce exact o scarA vocalá.,
apoT la Petrosita, Vulcana, MAnAstire?
- Banula, MAnAstirea-
DealuluT, fondatA de Radu-cel-
Mare in secolul al XV-lea, la
Ldculeti, etc.
In 1895 aü fost 323 bolnavi ;
In 1896, 494; in 1897, 343
in 1898, 411 ; in 1899 art fost
439 bolnavi.
Pucioasa, sorginte de aja minerald,
in jud. BuzAti, comuna
Fintesti, in viea statuluI Mustagiul.
Contine mult sulf.
Pucioasele, munir, in jud. R.-SArat,
plaiul Rimnicul, com. Jitia,
In partea de N. a comuneT. Ati
2 virfuri principale: Pucioasele-
Mari si Pucioasele-MicT. Sunt acoperitl
Cu pAdurT i pAsunT ; vara
se fac ad i multe stine de oT.
Pucioasele, phig, in jud. R.-SA.rat,
plaiul Rimnicul, com. Jitia ;
izvoreste din muntele Stejicul-
Mare ; curge d'alungul muntilor
Pucioasele, i dupg un curs
repede de vre-o 4 kil, se varsA
In 0611 Rimnicelul, pe partea
dreaptl.
Puciosul, irvoare minerale sulfuroase,
lingA piriiasul cu acelasi
nume, 'jud. Neamtu, com.
TazlAul, pl. Bistrita. Se maT numeste
i Puturosul.
Puciosul, Ørîu, in jud. Suceava,
com. MAdeiul (2 kil.); izvoreste
de sub BItca - Lacurilor $i se
varsA in Bistrita in dreptul satuluT
Mddeiul.
PuciosuluI (Vil ceaua-), veileea,
intre comunele MAgureni i Prahovita-d.-j.,
plaiul i jud. Prahoya,
ce se varsA In riul Prahovisa,
intre aceste doud comune.
Pe cursul el se gAsesc izvora$e
cu ap4 de pucioasa,

PUENI 125
Pueni, com. rur., jud. Vlasca, pl.
Marginea, compusä din cAtunele
Prundul-Comend, FlAminda si
Pueril si situatA la extremitatea
S.-S.-V. a judetuluT, pe malul
DunArer, in marginea judetulur
despre Ilfov, la 42 kil. de Bucuresti,
la 31 kil. de Giurgiti, la
34 kil. de StAnesti, resedinta
plAseT, si la 12 kif, de statia BAneasa,
a linieI ferate Giurgia-
Bucuresti.
Are o bisericl, ziditA la anul
1858 de fostul arendas al mosieT
Ionit1 Padiu, dependinte de
parohia Pietrele si deservitä. de
1 preot, I dascal si 1 paracliser;
o scoall mixtA, condusA de un
invAtAtor si frecuentatA de 12
fete si 25 110; 3 circiumT si o
prAvAlie de manufacturA.
Vite : 300 bol, 6 bivolT, 106
cal, 820 of, 10 capre si 106 rimAtod.
Budgetul com. e la veniturr
de 3475 leT, 47 banI si la cheltuelT,
de 3714 leT, 50 bant
Prin coman& curge Comasca,
o ramificatie a Dallare, ?ricepind
de la local numit Malul-
Rosa si vArsindu-se in Tezerul
Greaca din Ilfov. ApoT sunt :
Valea-BarbuluT, Valea-Nucilor,
Valea-NeagrA, Izvorul-NuntuluT,
Izvorul-Tiriitoarea si Fintina-Hotilor.
Are o Ociare, compusl din
doul trupurT: Pruntul-Comend
care linea de Comana si Pueni.
O osea duce din comunI la
statia FrAtesti.
Ad i se lucreazA multe rogojinT,
din papura care creste pe
blitl, rogojinT cari se vind la
Giurgiti si Bucuresti.
Pueni, sat. Ved StAnesti, sat,
jud. Dorohoiii, com. Tureatca,
pl. Berhometele.
Pueni, ceitun, pendinte de com.
Pueni, pl. Marginea, jud, Vlasca,
situat pe coasta Dealului-DunArd,
la S.-S.-E. pläsel si jud.
Proprietate a statulut fosa a
mAnAstiref Sf. Gheorghe-Noti.
Suprafata mosieT e de 5400
hect., din care s'a dat la 140
locuitorI improprietAritT la 1864
dupA legea rurall 420 hect.
Are o Ociare de 770 hect.
si alta de stejar de 696 hect.,
blItT, arAturi, izlaz si finete, in
intindere de 2514 hect.
Tine de ocolul silvic Giurgiu.
Venitul mosiei este de le/
15300.
Are o bisericA si scoalA.
Pueni, cdtun, pendinte de com.
Preajba, pl. Glavaciocul, judetui
Vlasca, situat pe partea stingA
a GlavacioculuT. Aci a fost mal
inainte resedinta subprefectureT
Glavaciocul.
Pueni, batid cu peste, pe proprietatea
statuluT Pueni, pl. Marginea,
jud. Vlasca; se alimenteazA
din revArsArile DunArel.
Pue§ti, com. rur., in jud. R.-S5.rat,
plasa GrAdistea, pe malul
sting al riuluT R.-SArat.
E asezatA In partea E. a jud.,
la 14 kil. spre E. de orasul
Rimnicul-Särat, si in cea N. a
plAsel, la 27 kit. spre N. de
GrAdistea-d.-s., resedintä. plAseT.
Comune mal apropiate sunt :
Nicolesti, la I kil.; MAcrina la
3 kil.; BAlesti, la 6 kil. si CiorAsti,
la 12 kil.
Se märgineste la N. cu BAlesti,
la E. Cu Nicolesti, la S.
Cu MAcrina, despArtindu-se de
amindota prin riul Rimnicul si
la V. cu Voetinul.
Riul Rimnicul-SArat o udA la
S., curgind de la V. la E.
E formatá din cAtunele : Puesti-d.-j.,
resedinta, la E. si Puesti-ct-s.,
la V., Cu o populatie
de 1100 suflete.
7
PUEVTI
Suprafata comunei e de 4620
hect., din care 50 hect. vatra
comuneT, 250 hect. ale locuitorilor,
4320 hect. ale proprietarilor,
Are 2 bisericT : una in cAt.
Puesti-d.-j., cu hramul Sf. Gheor
ghe, ziditl in 1840 de Anastase
Dedulescu, cm-Falta in cAtunul
Puesti-d.-s., cu hramul Sr. ImpArag
Constantin si Elena, ziditA
In 1874 de MArgAritescu,
sotia sa Elena, fiul lor Stefan
si locuitorif, ambele deservite
de 2 preoti si 2 cintAretr; o
scoalà mixtg, condusä. de 1 InvAtAtor
si frecuentatl de 45
elevi.
Locuitorii posea : 20 plugurf
; i masinA de treerat; 65o
bol, 300 yac!, 300 cal, 1120
oT, 4 capre, 506 rimAtori.
Comercial constA in importul
de coloniale, brasovenit tesAturl
si in exportul de cereale si vite.
Transportul se face prin gara
Rimnicul-SArat.
CAT de comunicatie sunt drumurile
vecinale spre : Nicolesti,
MAcrina-Stubei, Foteni - Rima.
cul-Sarat, BAlesti si CiorAsti.
Budgetul com, e la veniturT
de 5694 lel, 77 banT, si la cheltuelf,
de 5520 leT, 59 banT.
Pue§ti, com. rur. si tirgufor, In
jud. si plasa Tutova, la 25 kit.
spre N.-V. de orasul Birlad, pe
piriul ca acelasi nume.
Are o populatie de 863 locuitori
; 209 case; 6 bisericr;
o scoalA in Puesti-Tirg, frecuentatA
de 103 copiI (1899
900) si una in Giltesti, frecu.,
entat1 regulat de 13 copit din
35 inscrisi ; un oficia postal rural;
o moarl cu vapor!.
Tirgul formeazA com. (com.
Puesti) Cu ala nele : Puesti-Sat,
Strimba, BArtAlusul, Gura lezerail',
Rusi, Giltesti si Rotar.
Viea se cultivl pe o supra-

fata de 113,5o hect. LocititoriT
cultiva si gindaciT de matase.
Comerciul se face de 96 persoane.
Pe aicT trece soseaua. jude-
%cana Birlad-Bacail.
Pue§ti, sat, in jud. si pl. Tutova,
com. Puesti, spre V. de tirgusorul
Puesti. Are 578 locuitori
si 147 case.
Pue§ti, sat, fácind parte din com.
rur. Margineni, pl. Cerna-d.-j.,
jud. Vilcea. Are o populatie de
395 locuitorl.
Pue§ti-de-Jos, sat, In jud. R.-
Sarat, pl. Gradistea, cdtunul de
resedinta al com. Puesti, asezat
pe riul Rimnicul, spre E. Are o
suprafata de 35 hect., cu o populatiune
de 275 familiT, saA 709
suflete ; o biserica si o scoala.
Pue§ti-de-Sus, sat, in jud. R.-SArat,
pl. Gradistea, com. Puesti,
asezat pe malul sting al rlului
Rimnic, la 5 kil. spre V. de cAt.
de resedinta. Are o intindere
de 70 hect., cu o populatie de
84 familiT, saA 324 suflete.
Pufe§ti, com. rur., In jud. Putna,
pl. Rdcaciuni, situata in josul
Domnestilor, pe malul riuluT Siretul,
la 33 kil. de capitala jud.
Se compune din cat. : Ciorani
i Pufesti, resedinta com.
Are o populatie de 356 farnilir,
sau 1398 suflete ; 2 biserid parohiale,
una cu hramul Inaltarea
Domnului, in cat. Pufesti i ceal'alta,
cu hramul Sf. Nicolae, In
Ciorani ; o scoald mixta, frecuentata
de 21 copiT.
Intre Pufesti si Ciorani se
varsa pirlul Caregna in riul Siretul.
Budgetul com, e la veniturl
de 5572.37 leT si la cheltueli,
de 5557.50 bani.
126 PUIUL-G4TIT
LocuitoriT posea : i 12 plugurl
de lemA si 2 de fier ; 350 bol',
280 vacT, 90 caT, 655 of si 130
porcT.
Industria si comerciul se exercita
de 8 persoane.
Satul Pufesti este foarte vechiti.
In anul 1683 el e pomenit de
Amira in cronica sa, unde vorbeste
de fugarirea luI Buhus
Hatmanul de catre Cazad, pe
cind se incerca sa patrunzd in
palatul din Domnesti, unde era
ascuns Duca-Voda.
Pufe§ti, cätun, in com. cu acelasT
nume, jud. Putna, pl. Racaciuni,
situat in josul Domnestilor, pe
malul SiretuluT si strabatut de
piriul Caregna.
Are o biserica parohiala, cu
hramul Inaltarea Domnulta.
Pufe§ti, stafie de dr.-de-f., jud.
Putna, pl. Racaciuni, com. Pufesti,
pe Unja Marasesti-Bacati,
pusa in circulatie la 13 Sept.
1872. Se afla futre statiile Marasesti
(14.7 kil.) si Adjud (10.9
kil.). Inaltimea d'asupra niveluluI
Marii, de 82,52 m. Venitul
acestei statif pe anul 1896
a fost de 105553 leT, 40 banT.
Pufe§ti, paro/lié, in com. cu acelasT
nume, pl. Susita, jud. Putna,
avind o biserica parohiala, cu
hramul Inaltarea Domnului.
Puful, pîrîz, jud. Bacad, pl. Trotusul,
com. Tirgul-Trotusul, care
izvoreste din muntele Bota-Pufului
si curge aproape de hotar
spre Transilvania, varslndu-se pe
stinga SlaniculuT. La acest punct,
comisiunea de delimitare (1887)
a luat o hotartre, care a fost consfintita
si de conventiune in favoarea
Rominier, revenindu-T acesteia
692 hect. S'a prelungit
atuncT frontiera din muntele Sandrul-Mare
In valea piriulul Ches-
ches pana la confluenta acestuia
Cu Slanicul, mal la V. de varsarea
PufuluT.
Puful-Mare, virf de munte, ¡ud.
Bacati, pl. Trotusul, com. Tirgul-Trotusul,
din culmea SlAniculuT,
BITA muntele Bota-Pufu-
luT.
Puful-Mic, vive de munte, jud.
Bacari, pl. Trotusul, com. Tirgul-
Trotusul, din culmea SlAniculuT,
situat in spre N.-V. de baile
Slanicul. De pe ppiana din
virful acestuT munte, vederea
spre baile Slanicul spre intreaga
vale a Slanicului este
foarte frumoasA.
Puie§ti. VezT Puesti.
Puiul, lac, in partea centrald a
pl. Sulina si cea de E. a com.
rur. Cara-Orman, jud. Tulcea.
Comunica cu lacurile Puiuletul
si Rosul. Are o forma triunghiularä
neregulata si o intindere
de 300 hect. E inconjurat
numaT cu stuf. Contine peste
mult si de o burla calitate.
Roman, ce curge
prin pl. Siretul-d.-j., com. Hociungi
; desparte satele Hociungi
de Ciocanesti si la satul Porcesti
se varsa in piriul Poarca pe
dreapta.
Puiul-Gt§tii, insuld, in DunAre,
jud. Constanta, pl. Hirsova, com.
urb. Hirsova, situata in partea
de V. a pl. i cea de N.-V. a
com., la locul unde se desface
Orla numita Privalul-BuazuluT-
Tair i nu mita ast-fel pentru ca
se afla linga insula mal mare,
numita Gisca-Mare. Are o lungime
de i kil., o largime de
ioo ni. si o intindere de 15
hect., improductiva, fiind acoperita
cu pietni i nisip.

13U1UL-STR1MBULUT 127 PUNGHINA
Puiul-StrImbuluI, insulli, in Dutigre,
jud, Constanta, pl. Silistra-Noug,
pe teritodul com. rur.
Oltina, in partea de N. a pl.
cca de N.-E. a com. Are o
formg lunguiata, o lungime de
1200 tn., o lgrgime de too m
si o intindere de 30 hect.
Puiuletul, lac, jud. Tulcea, avind
290 hect. si o forma triunghiulard,
in partea centralA a pl.
Sulina i cea de E. a com.
Cara-Orman, Ruga grindul cu
acelasT nume. Contine peste.
Pulpa (Pirful-luI-), pirîn, jud.
Suceava, lzvoreste de sub Polana-FrasinuluT,
curge mal intAia
sub numele de Magazia,
apol trece prin satul Probota,
strAbate Balta-Colacului si dupa
ce a udat com. Dolhasca pe o
lungime de 4.'/2 kil., trece in com.
Lespezi, sub numele de Phlul-
Proboter si se varsd in Siret la
locul numit Zaton.
Are de tributad pe dreapta
piriul Budeanul si Piriul- Racilor,
lar din stinga p. Coptul.
Punar-Orman-Ceair, vale, in
jud. Constanta, pl. Silistra-Noua,
pe teritoriul bulgdresc al com.
rur. Ese-Chioi ; se desface din
poalele nordice ale dealurilor
Chiucic-Cainardgi; se indreaptA
spre N. tuteo directie generalA
de la S.-E. spre N.-V., numai
prin pAdurT, printre dealurile
Pinirlic-Bair si Tiumbet-Bair; in.
tra in jud. Constanta de la kil.
3, spre E. de pichetul No. 9,
brazdeaza partea sudica a plAser
cea esticI a comuneT, si se
uneste cu valea Chilege-Ceair
spre a forma valea Begene-Ceair,
ce se deschide in valea Ese-Chioi.
Punga (Därbace§ti), atun al
com. Trestia, jud. BuzAti, Cu
320 locuitorT i 60 case.
Punga, pichel, jud. Putna, la conhuele
Tarer ca Transilvania.
Punge§ti, com. rur., in partea
de V. a piase' Racova, jud.
Vasluiu, la 30 kil, de orasul
Vasluiu. E resedinta plAseT. E situatä
pe sesul Racovel, Dealul-
Pungestilor si pe ramificatiunile
si valle formate din alte dealurT,
intre comunele Cursesti, Lipova,
Girceili si Doagele. E
compusA din satele Pungesti
(tirgusor), Pungesti (sat) i Dumbraveni,
pe o suprafatA de 2308
hect., din care 569 hect. pAdure
si 1530 hect. loc de cultura,
finat, imas ale proprietater, iar
778 hect. ale Iocuitorilor, Cu 54
hect. vie.
Are o populatie de 597 fasaa
1709 suflete; 2 biseriel
si un paraclis, deservite de
2 preotl si 3 eclesiarhf ; 2 §coli,
2 morT cu vapor' si 14 circiumi.
Comerciul se face de 12 persoane.
Vite : 1316 vite marl cornute,
3 bivoll, 274 of, 154 cal, 62
capre si 136 rlingtorT.
Budgetul comunei e de 14864
leT la veniturT si de 14048 leT,
78 bani, la cheltueli.
LocuitoriT posedg, : 82 plugurT
si 85 care cu bol, to carute
cu cal si 293 stupi.
Punge§ti, tirg-ufor, in jud. Vasluia,
pl. Racova, asezat in partea
de E. a com., pe sesul vale
Racova. Prin marginea tirgusoruluT
trece piriul Racova.
Are o suprafatA de 1796 hect.,
din care 569 hect. pAdure si
961 hect. loe de cultura, finat,
irnas ale proprietateT, iar 266
hect. ale locuitorilor, cu o populatie
de 250 familiT, sau 1153
suflete.
Este resedinta com., a jadecAtorieI
ocoluluT Racova si a
subprefectureT.
Are o eoa1ä, infiintata la 186t,
frecuentatA de 46 elevi ; o biserica,
facuta de Beizadea Nicolae
utu, deservita de t preot
si I eclesiarh, un pbxaclis ; dota
morT, una ca vaporT, i ceal'alta
Cu cal ; mal multe sinagogr si
14 circium1.
Locuitorii poseda: 6o plugurT,
50 care cu bol, 5 carate cu cal,
949 vite mad cornute, 3 bivolT,
146 OT, 49 capre, 133 caT, 109
rimAtod ; 93 stupT.
In partea de E. a tirgusorului
Pungesti se at15, 2 izvoare de
ape minerale, continind iod si
pucioasa, si ambele folositoare
contra reumatizmelor.
Spre S.-E. de tirgusor, la o
departare cam de 6 kil., se afla
locul numit Tintirimul-lur-VodA,
unde se zice ca aa fost ingropatT
acer cazutT in razboiul de
la Valea-RacoveT ; lar in partea
de S.-V. este cimitirul mortilor
de holera de la 1866.
Punge§ti, sat, in jud. Vash)ia,
In partea de V. a tirgusorului
Pungesti, Cu care formeaza un
trup. Ved Pungesti, tirg.
Punghina, com. rur. si sat, in jud.
Mehedinti, pl. Cimpul, la 5o kil.
de orasul Turnul-Severin, situata
pe malul nula! Drincea. Satul
formeaza com. Cu catunul Pro.
topopesti, aviad 1700 locuitori
si 271 case.
Are o biserica, deservitA de
preot si I cintaret ; o scoall)
conclusa de I invatator, frecuen
tata de 49 elevi (1899 900) ;
2 circiuml.
LocuitoriT poseda : 40 plugurr,
61 care ca bol, 18 cArute cu
ca!; 800 vite marT cornute, 48
ca!, 800 oí, 650 riailtorr; 40
stupT.
Are o osea care o leaga de
soseaua CujmiruluT.
Budgetul com. e la veniturr

TUNGILOR (MOVILA-) 128 PURANI-DE-SUS
de 4346 leT, lar la cheltuelI, de
3260 le.
Pungilor (Movila),movilci, spre
S. de satul Dragoesti, pl. Mostistea,
jud. Ilfov, inconjurata la
S. de padure si la E. de baltace.
Puntea-de-GrecT, com. rur., in
jud. Dimbovita, pl. Cobia, situatä
pe cimpla numita Valea-
Neajlovul, la 8 kil. spre S. de
Gaesti, pe malul sting al riuluI
Neajlovul.
Are o populatie de 686 locuitorl
; o biserica ; o scoala.
Se invecineste cu comunele :
Greci la E., Morteni la V., Iopesa
la N. si RascAeti, din jud.
Arges, la S., despartindu-se de
toate prin cimpiI si unindu-se
prin sosele vecinale-comunale.
Puntea-Gáinei, villcea, ce strabate
N.-V. com. Cornatelul, pl.
Oltul-d.-s., si se vana. in Va-
Jea-GuguluI.
Aceasta vAlcea, prin pozitiunea
el, spune legenda, servea
de ascunzAtoare locuitorilor si
cAlugarilor de la schit, pe timpul
cind TurciI sati MuscaliI intrati
in tara si o prAdati.
Punti§eni, com. rur. O sat, in
jud. Tutova, pl. Simila, spre
N.-E. de orasul Birlad, pe piriul
Buga.
Satul formeaza com. Puntiseni
cu cAtunele : Radesti, Chitcani
si Pirvesti, avind o populatie
de 1012 locuitorI si 255 case.
Se cultiva viea pe o suprafata
de 32,75 hect. si livezile cu prunl
pe o suprafata de 23,75 hectare.
Locuitorif se ocupa pe linga
agricultura si cu ()aria, fferazia
si butnaria.
Comerciul se face de 12 persoane.
Are o scoalA mixta si 4 bisericI.
Veniturile com. sunt de 71501.
Punti§eni, mofie nelocuita, Ruga
satul cu acelasr nume, jud. Tu.
tova, proprietatea statuluI, arendata
Cu 4100 leí anual.
Punti§eni, pei dure a statuluI, in
intindere de 65 hect., Ruga satul
cu acelasi nume, jud. Tutova.
Puntul-Bistrita, pa' dure, in intindere
de 20 hect., facind parte
din pAdurea Babeni, pl. OtAsaul,
jud. Vilcea.
Pupaza, jud. Iffov, pl. Oltenita.
VezI Noua-Vacareascd.
Pupazeni, sat, in jud. Ialomita,
pl. ampuluI, pendinte de com.
Alexeni, situat pe malul sting al
piriuluI Sarata, la vassarea acestuI
pifia in riul Ialomita si lipit in
partea de Nr. de satul Alexeni.
Litiga Pupazeui se afla satul
Baldovenesti, care prin cresterea
populatiuneI, s'a unit cu Pupa:
zeni formind un singur sat.
Are o biserica, deservid de
un preot si dol cintaretI.
Pe partea de N. a satuluI
trece calea judeteanA Slobozia-
Urziceni.
Pupäzeni, sat, in jud. Tutova,
pl. Corodul, com. Ballsesti, spre
S.-E. de satul Balasesti. Are o
populatie de 321 loc. si 81 case.
Purani, ctitun, in jud. Teleorman,
pl. Marginel, pendinte de com.
Pielea. Are o populatie de 400
suflete. Este foarte vechiti, rnentionat
si in tabloul comunelor
din anul 1741, si de Dionisie
Fotino. Tinea mar inainte de
jud. Vlasca, pl. FrasinetuluI.
Purani, sati Bujor, trup de mofie
nelocuita, jud. Vlasca, pl. Marginea,
fosta proprietate a familleI
Lapati, trecut in posesia Principella'
StirbeI la 1856, cind s'a
intrupat cu .mosia Pietrosani.
Purani-de-Jos, sail Cotorani,
atun, pendinte de com. Blejesti,
jud. Vlasca, fosa proprietate a
statuluI si care inainte de secularisare
tinea de manast. Sf. Gheorghe.
AzI s'a vindut numaI locul
de arAturA d-luI Grajdanescu.
Suprafata mosiel ad padure
e de 560 hect. S'a dat la 25 locuitorI
improprietariti la 1864
o suprafata de 130 hect.
Padure rAmasa pe seama statuluT
este de 251 hect., tinind de
ocolul silvic Cirtojani.
E departe de Giurgiii de 68
kil., si de Bucuresti, de 60 kil.
Venitul anual al mosiei e de
3600 ler.
Prin catun trece valea Glavaciocul.
Purani-de-Sus, com. rur., compusA
din Purani-d.-s. si Buteti,
pl. Glavaciocul, jud. Vlasca, situatä
pe coasta dealuluI apeI
Glavaciocul, care trece prin vale
in marginea satulul. Departe de
Bucuresti de 6o kil., de Giurgiii
de 70 kil. si de Obedeni, resedinta
piase! Glavaciocul-Neajlovul,
de 21 kil.
E proprietate a statului, fosta
a Mitropolid.
Are o popula0e de 1757 suflete
; 2 bisericT, din care una,
cu hramul Sf.VoevozI, cu 2 precitI
si 4 cintaretT, constitue parohia
Purani, cu cAtunele Bunesti, Turnescu
- Bulaciul si Slavesti ; o
scoala mixta., conclusa de un
invátAtor, frecuentatA. de 14 copi.I.
Purani-de-Sus salí al-Mitropoliel,
cdtun, pendinte de com.
cu acelasI nume, pl. Glavaciocul,
jud. Vlasca, situat pe deal si pe

PURANI-S. GHEORGHE 129 PURCARENI
valea Glavaciocul. Apartine statuluT
i, inainte de secularizare,
tined de Mitropolie.
Are o suprafata de 2500 hect.
S'a dat in 1864 la 70 locuitorl,
improprietaritT dupá legea rurala,
o suprafata de 304 hect.
S'a mal dat la 1882 la ro insurateT
$i scoald, o suprafata
de 64,15 hect.
Pe mo$ie este o padure de
stejar in suprafata de 529 hect.
(VezT corn. Purani-d.-s.).
Purani-Sf. Gheorghe, sati Cotorani,
ctitun, pendinte de com.
Bleje$ti, jud. Vla$ca. (Vezl Cotorani).
Purcarul, atun, al com. Muscule$ti,
pl. Gilortul, jud. Gorj, situat
pe valea cu acela$T nume
si in parte despre V. a catunului
Muscule$ti.
Are o suprafata .de 289 hect.,
din care : 90 hect. pädure, 90
hect. arabile, roo hect. finete,
4 hect. vie $i i hect. izlaz,
o populatie de 40 familiT,
140 suflete.
Locuitoril sunt impamintenitT
dupa legea rurald. El poseda
7 plugurT, 13 care ca bor, I caruta
Cu cal; 70 vite marl cornute,
4 cal, 200 Of, 25 capre
40 ritnatori.
Comunicatia in catun se face
prin soseaua judeteanà ce trece
prin com. Muscule$ti, $i prin alte
drumurl ordinare.
PurcaruluI(Valceaua-),vifIcea,
ce sträbate partea de N. a com.
Brebu, jud. $i pl. Prahova.
PurcaruluI (Valea-), sail Purcarea,
vale. Incepe din preajtna
comuneT Izvorul-d.-j., jud. Arges
; trece pe litiga marginea cat.
Parearen', al com. Slobozia-Traznitul,
jud. Teleorman, si merge
pà.'nd in Valea-TeleormanuluT, in
C4 745. Narele Dioliotar Ceografie, ro:.
apropiere de cat. Dobreni. Printeinsa
curge un Odias care vara
seacä.
Purareanca, sat, facind parte
din com. rur. Purcareni, pl. Riul
Doamnel, jud. Mu$cel.
Are o populatie de 165 lo
cuitorT.
Cade in central comuneT Purcaseni,
pe mala! drept al riuluT
Doamna $1 este udat prin centra,
de la V. la E., de gira cu
acelasT nume.
Biserica, cu hramul Sf. Nicolae
$i Sf. Gheorghe, s'a zidit
intre anif 1766-1770.
Purcäreanca, pddure, supusa
regimulur silvic, jud. Mu$cel, pl.
Riul-DoamneT, com. Purcareni,
in intindere de 65o hect., compusä
din stejar, fag $i carpen.
Purareanca, gIrM, jud. Mu$cel;
izvore$te din coastete dealurilor
com. Mice$ti, ucla com.
Purcareni prin centru $i se varsá
in riul Doamna.
Purcäreata, perdure particulara,
in intindere de 125 hect., jud.
Ilfov, pl. Znagovul, com. Butimanul,
cat. Luceanca.
Purcäreata, izvor, in jud. Buzaul,
com. Gura - Saratei, cät.
Ciuhoiul; izvoreste de sub o
mare sanca i formeaza cea
principalá sorginte a piriulul
Sarata.
Purcäreata, vale, izvoreste din
raionul comuneT J ipinesti, pl.
Riul-DoamneT, jud. Muscel; strabate
partea de V. a comuneT
$1 se scurge spre S. de catunul
Va] ea-Nandrel, com. Dirmonesti.
Purcäreni, com. rur., jud. Muscel,
pl. Riul-DoarnneT, la 40
kil. spre S.-V. de Cimpulung,
si la 21 kil. de resedinta plA$eT
si a judecatorieT de ocol. E situatä.
pe malul drept al riuluT
Doamna.
Are 3 catune Purcareni MarT,
Purcareanca si Tirseni g. se
margine$te la N. ca com. Dir
monesti, la S. cu com. Ciumesti,
la E. ca com. Piscani, si la V.
cu com. Mice$ti.
Are o populatie de 678 su.
flete; o scoall mixta; o biserica,
deservita de 2 preotT si
3 dascalI.
Vite : 202 bol, 155 yac!, 200
oT, 155 capre $i 354 porcT.
Budgetul comuneT e la veniturT
de 1296 leT si la cheltuelt,
de 1288
In jurul comunel sunt Q multime
de palta roditorT, cea mal
mare parte prunT.
In partea de V. este strabltuta,
de la N. spre S., de o 1-amura
a Carpatilor, acoperita cu
padure, compusa din stejar, fag,
carpen, alun, plop $i ulm.
Riul Doamna ucia partea de
E. a comuneT. Pe el se afla 6
morT pentru macinat $i 9 pille.
Gira Purcareasa uda comuna
prin centra si se varsa in riul
Doamna.
LocuitoriT din catunul Pura.reni-Mari,
in numar de 71, s'au
irnproprietarit dupa legea din
1864, pe propeetatile d lor Achil
Ioanide, C. Lerescu, I. Ioanide
si T. Boranescu ; ceT sunt
camina$T.
Intreaga comuna are peste
2000 hect. pamint.
Peste riul Doamna este un
pod de lemn pe soseaua nation
ala Pitesti-Cimpulung.
Purcareni maT sunt strabatutT
de o osea comunala $i de una
vecinall.
Purcareni, parte din comuna
Mice$ti, pl. Riul DoamneT, jud.
Muscel.
17

PURCARENI 130 PUSCOIUL SA.1.1 PUSCOAIA
Purarenr, cdtun, in jud. Telefirman,
pl. TeleormanuluT, com.
Slobozia-Trasnitul. Are o populatie
de 6i5 suflete, din care
109 contribuabill.
Pura reni - Mari, sat, fácind
parte din com. rur. Purcareni,
pl. Riul-DoamneI, judetul Muscel,
resedinta comunel, situat
la S. eI, pe malul drept al riuluI
Doamna, peste care, in dreptul
catunului, este un pod de
lemn, pe soseaua Pitesti-Cimpulung.
Are o populatie de 283 locuitorI
; o biserica, fondata la
1835 de raposatul Alecu RItescu
; o scoala, frecuentata de
27 elevI si 3 eleve.
Se mar numeste i Purcareni-
Adunati.
Purcäre§ti, cittun, in jud. Teleorman,
pl. TeleormanuluT, com.
Popesti-Palanga, avind o populatie
de 344 suflete.
Purcäreti, brat (prival), in insula
Balta, jud. Ialomita, pl. Borcea,
com. Jegalia, punind in comunicatie
bratul Gura-Baila cu
lacul Prunasul.
Purcäreti, lac, in jud. Constanta,
pl. Medjidia, pe teritoriul com.
rur. Seimeni si pe al catunului
säü Seimeni-MicI, asezat in valea
Tribinul, impreuna cu lacul
Ramazan, cu care comunica printr'un
mic Ornas. Este dominat
de dealul Cernavoda, care se
afla la S. sall, lar la marginea
sa de N.-V. se allá asezat satul
Seimeni-Mici. Are o suprafata
cam de 16o hect. si contine
mult peste. E situat in partea
N.-V. a pläseT si S.-V. a com.,
comunica cu Dunarea.
Purceaua, pirta, jud. Dolj, pl.
Jiul-d.-mj., com. Virvorul, izvo-
reste din niste vai miel, si dupa
ce strabate com., de-alungul el,
se varsá in riul Desnatuiul. Are
un vad si un pod numit Po-
Curge prin valea
Purceau a.
Purcei, &Mal, in jud. Putna, pl.
Vrancea, COM. Gaurile. Are o
populatie de 246 suflete, si o
biserica, cu hramul Sf. Nicolae.
Purcele§ti, cdtun, in jud. Putna,
pl. Girlele, com. Balotesti, situat
pe malul Putnei, intre Magura
Putna.
Are o populatie de 318 locuitori,
si o biserica, ca hramul
Cuvioasa Paraschiva.
Purcelul, munte, in jud. R.-SArat,
plaiul Rimnicul, com. Jitia,
se desface din muntele Necule
si brazdeaza partea de V. a comuneT.
E acoperit cu paduri si
pasunT, lar vara se fac pe dinsul
stine de oI.
Purcelul, pIrla, in jud. R.-Sarat,
plaiul Rimnicul, com. Jitia,
izvoreste din muntele Purcelul,
uold partea de V. a comuneT si
se varsa in riul Rimnicul, pe
stinga lui.
Purcile§ti, fost sat, jud. Suceava,
pe teritoriul com. Stolniceni
- Prájescu, desfiintat in
1864, cind, cu ocazia improprietarireT,
s'a dat loc. locar'
de case in satul Stolniceni.
In jurul bisericei fostuluI sat,
este acum cimitirul satului Stolniceni.
Satul Purcilesti a fost ars
de LesiI luT Sobieski. Vezi Stolniceni-Prajescu.
Purice. VezT Aprodul-Purice, sat,
jud. Neamtu.
Puricei, cdtun, com. Strejesti-
d.-j., pl. Oltetul-Oltul-d.-s., jud.
Romanati, situat lingl Olt, aproape
de hotarul judetului.
Altitudinea terenuluT d'asupra
nivelului Marii este de 136 m.
Are o populatie de 34 familiT,
sal-1 140 suflete.
Puricoasa, atun al:com. Nehoiasul,
jud. .Buzaci, cu 80 locuitorT
si 22 case.
Puricoasa, mofle, in jud. Buzati,
com. Nehoiasul, catunele Jetul
si Puricoasa, proprietate mosneneascá
in devalmäsie.
Are o suprafata cam de 90
hect. padure, izlaz, livede si putine
curaturl.
Poroinica, sat, jud. Dimbovita,
pl. Cobia, com. Mogosani. Are
o moarä cu turbina, pe apa
Rastoaca, a doctoruluT Nichita.
Poroinica, deal, spre E. de com.
Oporelul, pl. Oltul-d.-j., jud. Olt,
ca directia de la E. spre V.,
avind o /ungime de 300 metri.
Purul, munte, in jud. Gorj, plaiul
Novaci, la S. de punctul sucursal
vamal Vidra, situat intre
muntir Coasta-BenghiI, Borul,
Mirul-Mare si nul Lotrul.
Pu§caria, tezer, jud. Braila, situat
in ostrovul Cistia, la N. de
ostrovul S trechianul.
Puscoiul, sati Puscoaia, j ud.
Vilcea, izvoreste din muntele
Virful-Mare ; curge printr'o vale
ingusta si adinca indreptata de la
N. catre S. .E. si se varsa pe
stinga riuluI Lotrul, putin mal
sus de cat.
El primeste ca afluente pe
dreapta girla Priboiasa. La obirsia
acesteia se afld un lac artificial,
construit de societatea
Stagni.

PUSTAIA 131 PUTINEIUL
Pustaia, siétuc. VezT Virful-CimpuluT,
sat, com. Virful-Cimpuluf,
pl. Berhometele, jud. Dorohola.
Pustiana, sat, jud. Badal, pl.
Tazlaul- d.-s., com. Scorteni,
situat pe stinga TazlauluT-Mare
si pe coasta dealuhá Magura,
la 41,2 kil, de satul Scorteni
(scoala.).
Are o populatie de 762 suflete,
maioritate Un gurf ; o biserica
catolica cladita de locuitorT la
1871, Cu I preot i ï cintaret
si 2 circiumarT ; o scoall mixta.
Vite : 20 cal, 441 vite cornute
si 90 porci.
Se zice cà acest catun este
fundat de Unguril adusf prizonieri
de Stefan-cel-Mare, in urma
uneT lupte ce a avut Cu Mate
Corvin. Parte din locuitorf sunt
Sasf (GermanO.
Pustiana, ino)cie a statuluf, jud.
Bacan, pl. Tazläul-d.-s., com.
Scorteni.
Pustiana, ddure a statuluf, jud.
Baca.ii, pl. Tazlaul-d.-s., com.
Scorteni.
Are o intindere de 90 hect.
contine arborf foiosf.
inainte tinea de manastirea Agafton.
Pustieta, sat, in jud. Roman,
com. Oniceni, pl. Fundul, spre
S.-E. de satul Oniceni, pe malul
drept al riulul Birladul, asezat
pe deal.
Locuitorif ah 325 vite marf
cornute.
Pustieta,A-1/7, ce curge prin com.
Oniceni, pl. Fundul, jud. Roman.
Uda satul Pustieta i mal la
N. de el se varsa in riul Birladul,
pe dreapta. Valea sa este
marginita de dealurT foarteinalte.
Puscasi, sat, facind parte din
com. rur. Rominesti, pl. Crivina,
jud. Prahova.
Puscasi, sat, in partea de V.
a com. Radiul, pl. Stemnicul,
jud. Vasluiu, situat intre dealuri,
pe dreapta pîrîului Racova,
si inconjurat de paduri.
Are o suprafata de 1300 hect.;
o populatie de 140 familh, sau
685 suflete; o biserica, facuta
la 1840, deservitä de i preot
si I cintaret ; o scoala mixta;
o circiuma.
Puscasul, munte, jud. Bacati, pl.
Trotusul, prin virful caruia trece
hotarul intre com. Hirja i Tirgul-Trotusul,
situat pe stinga
Oituzului.
Puscasul, ftîrîü, jud. Bacau, pl.
Trotusul, com. Hirja; izvoreste
din muntele Bolovanul si se
varsä pe stinga OituzuluT, mal
la vale de confluenta acestuia
ca piriul Pescarul.
Puscasuluf (Muchia-), deal, in
jud. R.-Sarat, pl. Rimnicul-d.-s.,
com. Babeni, in partea de V.
E acoperit cu pasuni i padurf.
Puscasulul in
jud. Baca, pl. Tazlaul-d.-j., com.
Berzuntul; izvoreste din padurea
si se scurge in piriul Berzuntului-Mare,
dupa ce a facut hotar
tare com. Berzuntul i Birsanesti.
Puscasanca, pnrîz, jud. Prahova,
ce izvoreste din cat. Puscasi, uda.
com. Petrosani, pl. Crivina, si
se varsa in riul Leaotui, in raionul
com. Petrosani.
Pute-rgi, localitate si izzior de
afilé' mineralci, pe pamintul mosnenilor,
com. Apostolache, pl.
Podgoria, jud. Prahova, situata
pe malul apeT ce trece prin comuna,
Putineiul, com. rur., In jud. Teleorman,
pl. CalmatuiuluT, pe
valea cu acelasi nume, pe partea
dreapta. E inconjurata de toate
par* de dealud si are un cat.
numit Cirlornanul, spre
situat tot pe valea CalmatuiuluT,
la 2 kil.
Se invecineste la N. co cat.
Baduleasa, ipotele si lamandinul
ale com. Baneasa; la
S., cu parte din com. Dracea,
de care se desparte prin Valea-
Totitel ; la V., co cimpla de
pe mosia Riloasa si la E. cu
com. Bogdana si cat. Ulmeni.
Distanta de la resedinta jud.
este de 19 kil., bar de la Rosiori,
de 25 kilometri.
Teritoriul com. este strabatut
In diferite directiunI de mat
multe vai i valcele Valea-Moldovencer,
care adese-orI are apä
si se termina In Valea-CalmAtuiulul;
Valea-Totitef, care o separa
de com. Dracea i egarcea-din-
Deal ; Valea-Stejarulur si a-Dunafului
; Valceaua-VaciI, la limita
despre com. Ologi si valceaua
Tutorea, la N.-V.
Din dealurile inconjuratoare
izvorasc abundente izvoare de
aloa, din care se formeaza o balta,
numita Balta Grecilor, situata
la E. com. Alimentat de apele
izvoarelor, pinol Calmatuiul ca
pata aci un volum mal mare
de apa i serveste la udatul gradinilor
de zarzavat.
Pe teritoriul com, se gasesc
si cite-va cariere de petris, cum
sunt cele de la Valea-Totiter si
din cat. Cirlomanul, unde stau
gasit, in maI multe rindurT,
fosile de animale anti-deluviane.
Intinderea com., cu a mosiei
Putineiul, este cam de 6400
hect. Mosia este proptietatea
d-lul Al. de Vrany din Viena

PUTINEIUL 132 PUTINEIUL
si are pe cansa cam 200 hect.
padure.
ImproprietaritI sunt pe mosie
26r locuitorT, pe o Intindere de
1254 hect., din cate J67 din
Putineiul si 64 din cat. Ciriomanul.
Viile locuitorilor ocupa
o intindere de 65 hectare.
Tot din teritoriul acesteT com.
face parte $i trupul de mosie
Sttlpul - de - Piatra, proprietatea
d-nei Ana Dumba din Viena,
proprietate situata la V. com,
li avind o intindere de 1250
hectare.
Are o populatiune de 1878
suflete, din care 350 in cat. Cirlomanul
; o scoala, conclusa de
un invAtator si frecuentata de
46 elevl; doua bisericT, una In
Putineiul, deservitä. de 2 preoti
$i 2 cintAretl si cea-l'altà in cat.
Cirlomanul, deservitä de 1 pre-
Qt si 2 cintaireV.
Vite : 363 caT, 33 mägarT,
891 vite marT cornute, 2655 oT
si berbecT, 276 capre si tapr sí
877 porcl.
Budgetul com. e la veniturl
de Id 9573 si la cheltuelf, de
9454 ler-
Satul Putineiul e ?m'Al-0i in
suburbir carr poartA numirile de:
Pantelimonesti, la V. com.; Greci
si Caraveteni, la E. si Straini
la S.-E.
Caile de comunicatiune sunt :
soseaua judeteana Turnul-Rosiori,
care pune in legaturd com.
cu aceste dota orase; din aceasta
osea pornesc maT multe
ramurY de sosele vecinale spre
cat. Cirlomanul cu prelungire
pana in com. BAneasa si gara
Salcia. In partea de S.-E. trece
$oseaua vecinala spre com. Dracea
prin cat. Zlata. Spre cat.
Baduleasa porneste laxas): din
$oseaua judeteana o alta ramura
; iar spre com. Bogdana
este un drum vechig natural, numit
drumul HerieT, care duce la
viile locuitorilor din acea comuna.
De insemnat sunt : biserica
din cat. arlomanul si in partea
de S., pe deal, urmele uneT intariturT,
ce se crede a fi ramas
de pe timpul rAzboaielor cu TurciT.
Imprejurul com. sunt insirate
o multime de magurl, din care
maT principale sunt : Magura-
BanuluT si mAgura Ghiburdelul
la E, spre com. Bogdana ; Mdgura
Mare si Basicuta-GeambasuluT,
d'asupra cat. Cirlomanul.
Drumul lul Traían trece pe
linga com., venind despreDundre
$i la directiunea spre cal. Baduleasa
; parte din acest drum este
acoperit de araturT, dar pe la
un ele locurl se distinge foarte
bi n e.
Ocupatiunea locuitorilor este
numaT agricultura, care se face
ad in bune conditiunr, mar totI
locuitoriT avind instrumente agricole
perfectionate.
Proprietaru/ mosid Intrebuinteaza
in exploatatiunea agricola
tot ce stiinta a produs mal perfect,
avind un numar insemnat
de masinT $i instrumente agricole,
precum si un atelier mecanic.
Satul Putineiul este unul din
cele mal vechT ; el tinea de jud.
0/t pana la anu/ 1836; II gAsim
trecut .5i in lista satelor intocmite
sub domnia luT C. Mavrocordat,
pe la jumatatea secoluluT
al XVIII-lea, ca facind parte
din pl. ce se numea a MargineT,
care se intindea pana la Dunare.
Vechiul sat al Putinelului
au era /lisa. pe locul unde se
aflA asta-zi, ci acolo unde este
cdt. Cirlomanul, la putina departare.
Comuna Putineiul s'a
format mal in urma, populindu-se
de catre locuitoriT venitT
de prin alte partl, ceea-ce explica
impartirea eT In suburbit
.Putineiul, com. rur., jud. Vlasca,
pl. Marginea, situata din sus de
Hodivoaia, facInd parte din cimpul
BurnazuluT pe proprietatea
Putineiul, bastà a cl-lul C. utu
si az1 a mostenitorilor def. I.
Marghiloman.
Are o suprafata de 6100 hect.
S'a dat la 1864 pentru 250 locuitorT
improprie AritT dupa legea
rurala, o suprafata de 1226
hect.
Are un petic de padure de
tufá -de 560 hect.
Venitul anual al mo§ier e de
60000 tel.
E departe de Giurglil de 18
U.; de oseaua Giurgiti-Alexandria,
cu care se leaga, de 24 kil.;
de Stanesti, resedinta plaseT, de
8 kil.; de Bucuresti, de 76 kil.
Are o populatie de 1346 suflete
; o biserick cu hramul Sf.
loan Botezatorul, acutA la 183f,
de un Hagi Iordan, fost proprietar
al mosieT, inainte de C.
utu, bis. constituind singurA o
parohie $i deservitA. de 3 preotT,
4 cintAreti i paraclised ; o coald
mixtA, frecuentata (1899-900)
de 55 copii.
Are o moara cu vapori si una
pe apa cu turbina, asezata intre
helestaie, pe valea Putineiul, care
se alimenteaza din apele ploilor
$1 izvoarele valí; 2 marf helqtae,
unul al proprietaruld li
cel-l'alt al locuitorilor §i care
contin pete; 2 cazane de facut
rachiti din pra.$tina. ; io drciumr.
Vite: 752 bol li vacT, 106
bivolT si bivolite, 335 cd, 2460
d, 43 capre, 16 asini i 280
rimatorT.
Budgetul com, e la venituri
de 8466 leT si la chatuell, de
5053 leT.
Putineiul, colind, In jud.iiitzdtí,
com. Vispesti, cat. Virful, acoperla
de padurea statuluT Sfin-

PUTINE1UL
tianul, cam de 93 hect. ; apoT
de livezI si finete mopenestI.
Putineiul, sat, jud. Dolj, pl. Amaradia,
com. Mierea-Birnici,
Cu 138 suflete si 24 case.
Putineiul, vzahala, jud. Mehedinti.
Ved Voradia.
Putineiul, atan (dila), In jud.
Ialomita, pl. Borcea, Miami parte
din com. Dichiseni. E situat
pe cimpul Bardganul.
Putineiul, vale, jud. Vilcea, pl.
Horezul, com. Slatioara ; uda
mahalaua Manasiesti si Olari,
si se vara in rlul Cerna.
Putineiul, mofie, jud. Dolj, pl
Amaradia, com. Mierea-Birnici,
apartinind locuitorilor clacasT si
cetelor de mosnenI.
Putinele, sat, facind parte din
com. Buda, pl. Stanisesti, jud.
Bacatí, situat la 5 kil. 265 ni.
de resedinta comuneI.
Are o suprafata de 340 hect.
25 arir, Cu o populatie de 339
suflete ; o biserica, cu hramul
Adormirea MaiciI DomnuluI,
construita din lemn de stejar,
la 1880, de locuitorT.
Comerciul se face de un circiumar.
Putinele, pirig, jud. Tecuciti,
curge prin satul cu acelasI nume,
com. Buda, curge in directia
N.-S., si in fata satuld Putinele
se varsa in Zeletinul.
Putna, jade', numit ast-fel dupa
riul care 11 strabate de la V.
Ja S.-E. si care uda impreunä
Cu afluentif sal toatä partea centran
si sudicd a judetula
Situatiune fi limite. Judetul
Putna, cuprins intre 240
§1 25°13' longitudine orientan
133 PUTNA (JUDET)
§i intre 45°,36' i 460,12, latitudine
borealg, se aflä asezat
in centrul TareI, in marginea
de S. a MoldoveI, din care facea
parte pana la unirea Principatelor.
Limitele judetuluI sunt :
La N. si N.-V., judetul Bacati,
incepind de la gura plrfulul
Racaciuni, care-T formeazA
hotarul pana in dreptul com.
Parava; de aci hotarul face o
cotiturg. spre S. pana in fata
com. Racoasa, de unde se indrepteazA
spre V., pana la muntele
Clabucul, pe hotarul Transilvanief.
La E., Siretul, care-1 desparte
de jud. Tecucitl, incepind de la
locul numit Capul-Dracului si
mergind in jos pana la Blehani.
La S., jud. R.-Sarat, de care
se desparte prin riul Milcovul,
de la obirsia luI pana la Focsani
si de aci prin canalul tras
din Milcovul de Stefan-cel-Mare,
ca linie de demarcare filtre Muntenia
si Moldova, dupl räzboiul
din 1475, cind Radu-cel-Frumos,
Domnul MuntenieI, fu Invins
de Stefan, lar jud. Putna,
anexat MoldoveI. Acest canal
pleaca din Focsani, din sus de
Tabacari, trece la Mindresti, apoi
la Lamoteasa, Argintul, Gologariul,
HIngulesti , Malurile ,
Rimniceni, Bolboaca, Girleasca,
si da. in Siretul la satul Blehani,
dupa ce a facut in tot drumul
san o multime de cotiturT.
La S.-V., jud. Buzati, incepind
din muntele Giurgiti, de unde
se lasg. In jos cu o mica inclinare
spre E. prin muntif : Musa-Mare,
Musa-Mica, Vetrilele,
Neharna si PIatra-SecuiuluI, de
unde face un arc spre N., trecind
prin muntele Furul Mic,
urcind spre N. In muntele Furul-
Mare, numit de locuiton La-
TreT-Hotare, de oare-ce formeaza
hotarul dintre judetele Put na,
Buzau si Rimnicul-Sarat, unde
se termina. vecinAtatea Putnei
cu judetul Buzau, incepind de
ad i inainte a se margini Cu Rimnicul-Sarat.
La V., Transilvania, incepind
de laVirful-ClabuculuI, prin muntiI
Stanisoara, Lepsa, Stogul,
Hartanul, Buneul, Fata-Arisoad,
Virful-LacautuluI, Zarea-Mordanului,
Gorul O Giurgid. Prin hrisovul
dat Vrincenilor de catre
Grigore Ghica, se statornicesc
hotarele prin virfurile muntilor
Stogul, Buneul si Laclutul, de
unde se incepe Mala.
Dupa conventia de delimitare
incheiata la 25 Noembrie 1887,
pentru a se executa invoirea
facutg. la Viena la 5 Aprilie acelaT
an, s'a semnat protocolul
publicat in «Monitoru1 Oficial»
din to Aprilie 1888. Dupa
acest protocol hotarul TaxiI in
dreptul jud. Putna incepe de la
muntele Clabucul, se coboara
urinind pe ripa din mijloc la
piriul Lepsa, pe care urmeaza
pana la gura pirluluI Harambércz
(cota 804) si se suie mergind
pe creasta picioruluI N. .E.
al munteluI Jahorosbércz la virful
acestuI munte (cota 1.211);
de acolo se coboarg. catre S.
mergind pe o ripa pana la piriul
Paltinul, peste care trece,
si apoI se urca. pe o alta epa
situata fata in t'ata cu cea d'intiiti
la virful munteluI Sobércz
(cota 1.290). Din virful acestuI
munte linia fruntarier urmeaza
creasta pana la virful Mesteacanul,
de unde se coboara catre
S. mergInd mereu pe creasta,
trecind prin punctele cotate
1.139 si 184 pana la 01111 Putna-Vrancil,
la punctul unde PIriul-Maruld
se varsg. in Putna.
De acolo ea merge in sus pe
Putna pana la sorgi ntea el, trece
prin dosul muntelui Harayoldola
(cota 1.671) pana. la sor

PUTNA (JUDET) 134 PUTNA (JUDET)
g-intea piriului Mala pe al carui
curs urmeazà pana la gura
piriuld Gorul, apoi pe acesta
In sus pana la sorgintea lui de
unde trece la seaua dintre muntele
Giurgiil si Dealul-Negru
(cota 1.535).
Forma judetultil Putna e aceea
a unui poligon octogonal
neregulat, ale carui laturl ar fi :
I) De la muntele CIAbucul pana
in dreptul comuna Racoasa ;
din dreptul comuna Racoasa
pana in fata comuna Parava ;
din fata comuner Parava pana
la gura piriulur Racdciuni; 4)
de la gura pirlulur Racaciuni
pana la Blehani ; 5) de la Blehani
pana la catunul Reghiul ;
6) de la cat. Reghiul pana la
muntele Furul-Mare ; 7) de la
muntele Furul-Mare pana la muntele
Giurgiti si 8) de la muntele
Giurgiti pana la muntele CIAb
ucul,
Lungimea cea mal' mare a
judetului Putna este de laIRAcaciuni
pana la Blehani, adica
intreg drumul parcurs de Siret
In acest judet ; iar latimea cea
mal' mare o prezinta de la muntele
Clabucul pana. la Blehani.
Suprafata judetuld este de
258000 hect. (180240 falci); din
care : 4259512 hect. pamint arabil,
20044 finete, 49681 izlaz
si pasune, 80291/2 vie lucratoare,
121112 vie nelucratoare,
2084 lived, 314501/2 padure,
103994 acoperit de ape, locuri
neproductive, etc.
Relieful solulut. Din punctul
de vedere al configuratiunii soluid,
jud. Putna se imparte In
trei regiunl bine distincte : 1)
regiunea muntoasa, care ocupa
toata Vrancea si parte din plasile
Zabrdutul, Racaciuni si Girlele
si se intinde pana la poalele
Magurel si a Dealului-Mare ;
2) regiunea dealurilor, formata
din mal toata plasa Girlele si
parte din Zabrautul si Rdcaciuni,
si 3) regiunea cimpeana,
foarte putin accidentata, care
ocupa toata plasa Biliesti si
parte din plasile usita, Girlele,
Zabrautul si Racaciunl si se
intinde intre Magura si Dealul-
Mare de-o parte si intre Siret
si Milcov de alta parte.
Regiunea muntoasa cuprinde
toata Vrancea, lar din cele-l-alte
plasi comunele : RAcoasa, Cimpurile,
Vizantia si Soveja din
Za.bra utul, comunele Borsani,
Mica si Cotofanesti din Racaciuni
si comuna Mera din Gil-lele.
Aceasta regiune de munte
are de-o parte Milcovul si de
alta Trotusul ; iar la marginea
el sunt podgoriile. Solul acestei
regiuni este in mare parte nisipos,
mai cu seama pe platourile
Putnei si Zabale, parte
lutos si pe-alocurea negru. In
aceasta regiune sunt prea putine
locuri arabile. MultI satenI
se cobor In regiunea cimpeanA,
unde se invoesc a lucra pamintal
cu dijma.
Regiunea dealurilor ocupa
mal toata plasa Girlele si parte
din plasile Zdbrautul si Racdciuni,
intinzindu-se de la Paraya,
de la marginea de N. a
judetului, pana la Odobesti.
Toate poalele dealurilor sunt
acoperite cu vi!, apartinind comunelor
Parava, Dragusani, Orbeni,
Scurta, Cucova, Pancesti,
Sascut si pana la Trotus. De
acolo podgoriile incep pe dealul
dintre Domosita si Trotusul si
se intinde pe poalele dealurilor
la Ruginesti, Paunesti, Movilita,
Straoani, Crucea, Panciul §i Tife§ti
pana in valea Putnei ; lar de
la Putna se intind pe poalele
dealului renumitele podgoril de
la Odobesti-cu-Jaristea si Varsatura
ce se continua pana la
Valea-Milcovului.
Regiunea cimpeana ocupa
toata plasa Biliesti si parte din
plasile Girlele si Racaciuni. Aici
nu e deal, niel vale. Este numal
ves, pamint intins futre Siret
si Putna si filtre Pu tna si
Milcovul : sesul SiretuluT, al-Putner
si al-MilcovuIta. In acest ses
sunt baltl formate din izvoare
si mentinute pe marr tntinderi
de pamint.
Orografia. Muntir Putnei
sunt cele mal de pe urma. ramificatiuni
ale Carpatilor ; ti su nt
parte in Vrancea si parte In
Girlele, unde se afla Mágura,
intre Milcovul si Putna, pe ale
carel poale sunt situate renumitele
podgoril de la Odobesti,
parte in Zabrauti, linde se afla
Dealul-Mare, intre Putna si Susita,
la ale caruI picioare sunt
intinsele vi! de la Crucea-de-Jos,
Panciul si Crucea-de-Sus.
In privinta stapinirei muntilor,
Vrancenii avara proces cu
marele boier Iordache Roznovanu,
care reusise a cumpara
pe un pret de nimic intregul
teritoria al Vrancei. Cistigind
procesul in anul 1814, Vrancenii
ati impartit muntif lor in 14
partI de-o potriva, dind ate o
parte fie-cdreia din comunele
care ati luat parte la cheltuelile
de dezrobire. De atuncr numai
muntir Tulnici, Negrilesti si Birsesti
ari ramas ne-subimpartitf.
ImpArtirea muntilor este urmatoarea
:
Laposul-de-jos si Furul, ai
comunelor Nerejul, Spulberul si
Paltinul.
Laposul-de-Sus si Muntisoarele,
al comunelor Näruja si
Nistoresti.
Zboina si Dealul-Saraturei,
al comunelor Spinesti, Vasuiul
si Herdstraul.
Pietrosul, Cobalasul-de-Stis
si Cobalasul-de-Jos, O comunelor
Valea-Sarii si Colacul (ca.t.
Podurile).

PUTNA (JUDET) 135 PUTNA (JUDED
Verdele, al com. Vidra
Voloscani).
Musa si Vetrila, aI comunelor
Poiana si Spinesti (cat.
Bodesti).
Giurgiii, al com. Birsesti.
Paiusele, al com. Negrile$ti.
Capul-Cozif-de-sus, al comunelor
Gdurile i Tichirisul
(cat. Parosul).
io. Mijlocul-Cozil, al comund
Plulesti.
1. Capul-CoziT-de-jos, al comunelor
Vidra i Tichirisul.
Misina, al comunelor Tichirisul
(cat. Rugetul) i Colacul.
Macradeul si Piscul-Lep$1T,
al com. Tulnici.
Pietricelele, pana in apa
Tisiter, al com. Paulesti (cat.
Coza).
Ce/ mai inalt munte din Vrancea
este Pietrosul. Virful cel
mal inalt al Magure, ramul de
munte dintre Milcovul i Putna,
este la Titila, d'asupra schitului
Din virful Titilei
se vede de-o parte Vrancea cu
frumosit sal muntir si de alta
cimpia din judetul Putna. Vederea
se intinde in lungul judetelor
Rimnicul-Sarat, Tecucia,
Covurluiii $i Bräila, pana la
muntiT din spre Dunare i Marea-Neagra
ce se afla dincolo
de Isaccea $i Tulcea. Comunicatia
in muntiT VranceT se face
pe potecT. Cele mal insemnate
sunt plalul Cozii, plaiul Valea-
NeagrA si plaiul Laposul.
Dintre cei-l'alti muntI al judetulur
Putna, citara numal: Zboina,
despartit in douä prin piriul
agaul ce da in Lepsa ; Andreia$ul,
pe teritoriul comuneI
Mera ; Ciurugui, la izvorul NarujeI
; Fata-Arisoad, unde e obirsia
Putnei ; Clabucul, la punctul
de hotar intre Transilvania
judetul Bacall.
Hidrografia. Judetul rutna
e udat in partea-T de E. de riul
Siretul, care steinge mal toate
apele judetultu. .Aceste ape se
varsd san' d'a-dreptul in Siretul,
saii in afluenth acestuia, dintre
carT mal insemnatI sunt : Trotusul,
ilsita si Putna.
Siretul intra in jud. Putna pe
la satul Racaciuni, formind hotarul
dintre Putna i Tecuciu ; aduna
din judetul Putna apele :
Racaciuni, Dragusani, Cucova,
Valea-Seaca, Paucesti, Trotusul,
Caregna, Zabrautul, . usita si
Putna si iese din judet pe la
satul Blehani.
Trotusul intrd in judetul Patna
la satul Borsani, unde primeste
pe dreapta piriul Mica,
curge spre E., luind in sine apele
Cornatelul, Lunca-Dochiel
Domosita si se varsa in Siretul,
maI jos de satul Barcioaia.
Su$ita izvoreste din muntiT
Sovejil, culege apele Criminetul,
Larguta, Valea-BabeT, Alba, Rdcoasa,
Repejoara, Repedea si
Haulita si se varsa. in Siretul,
mal jos de satul Doaga.
Putna izvoreste din Fata-ArisoaieI,
curge la vale, primind
apele din Valea-MdruluI, Lepsa,
Tisita, Coza, Dejul, Zabala si
alte cite-va piraie miel ca CalugArasul,
Apa-Pietroasá si altele.
La Rgstoaca primeste cel
mal trlare afluent al ski, Milcovul
si la satul Calieni se varsa -
In Siretul.
Milcovul izvoreste din virful
Munteorului, primeste pe dreapta
*alele: Regiul, Milcovelul
Arva, lar pe stinga, Larga si
Valea-Rea $i apol se varsa in
Putna, in dreptul RastoaceT.
Geologia.-- Aluviunile ocupa
o mate intindere in jud. Putna,
toata valea SiretuluT de la RIcaciuni,
la N., pana la Vultur
sí la Namoloasa, la S. trecind
prin Marasesti, Ciuslea si Bi-
liesti. De la Marasesti, aceasta
suprafata se large?te mult ; ea
se intinde de la malul drept al
Siretului, din rata Cozmestilor,
la N.-E. pana la Capotesti
Faurei, pe tarmul drept al PutneT,
coprinzind ast-fel la S.-V.
cimpille Siretului, usitef si PutneT
; de la Mircesti la Mindresti,
se ingusteaza, ne mar fiind cuprinsa
de cit intre Siretul
Putna, pentru a se largi din noa
la gura Milcovului. La aceastä
intindere de tarim trebue sa
adaugam in mare parte albiile
riurilor Milcovul, Putna,
Zabrautu/ si Trotusul $1 toata
cimpia care se gaseste la gura
luT i unde se ridica tirgul
Adjud.
Grupa cuaternará sau diluviana
este destul de desvoltata
In jud. Putna, Rara de o fasie
ingusta care se aftä pe mal
toata partea stinga a vaiT MilcovuluT,
de la satul Mera pana
aproape de Odobesti. Ea formeaza
platoul intreg unde se
aflä Focsani si care e coprins
intre malul drept al PutneT, intre
Precistanul, Petresti i Jorasti
de-o parte pana la Ceardac, pe
malul sting al MilcovuluT, de
cea-l-alta parte ; la N.-V. ea se
intinde pana la Odobesti. O
mare parte din vil sunt sadite
in trisa' ce prezintá ala o foarte
mare desvoltare $i o grosime
de 15-20 tn.
De aci, grupa cuaternara se
continue, prin Jarestea si Balo.
testi, spre valea Putnel, care pe
ambele-I malurT prezinta o fasie
cuaternard, dar mal cu seama
pe malu-I sting unde se afil
satele Cucuveti, Calimanul, Vidra
si pana la Tichirisul. Ea
se indrepteaza apoT spre N., formeaza
colinele unde se gil viile
de la Panciul i Strloani, se continua
la N., formind o fasie paralela
cu cimpia SiretuluT, prin

PUTNA (JUDET) 136 PUTNA (JUDET)
satele Diocheti, Domnesti, Sascutul,
pand la Racaciuni, fasie
care nu e intreruptä de cit de
depozitele de aluviune din valea
TrotusuluI, pe malul caruia
se gasesc asemenea depozite
cuaternare, ce se vad continuindu-se
cu intreruperT ¡Dana la
gura vaiT CasinuluT.
Grupa tertiara sag chenozoica
prezinta o foarte mare desvoltare
in acest judet. Ea e reprezentatä
aci prin cele treT sis
teme ale sale: pliocenicul, miocenicul
si eocenicul.
Sistemul pliocenic formeaza
in jud. Putna o fasie care se Indrepteazd
de la S.-S.-E. la N.-
N.-V.; el e coprins intre dota
liniT flexuoase, din care una, aceea
de la E., pleaca din valea
MilcovuluT, intre Odobesti si
Capaanul, trece prin Clipicesti,
in valea PutneT, intre Straoani
Muncel, in valea uiei, la
Speriati, In valea ZabrautuluI,
pentru a se termina la V. de
RAcaciuni, dupa ce a trecut, aproape
de CopAceni si de Urechesti,
In valea Trotusuldf; ceal-altA,
de la V., pleaca in valea
MilcovuluT, de la gura piriuluT
Reghiorul, trece intre Colacul
Vilceaua-SariT, in valea PutneT,
prin Vizantia, putin maT la
E. de Cimpurile, in valea
pentru a se termina ceva
maI la E de Casinul.
Rocele care cornpun stratele
acestuT sistem sunt : argilurile
galbene si albastrif, chid numal
plastice, cind nisipoase si putin
marnoase. Gresiile iaù formele
cele mal pitorestI; ele se prezinta
unele sub forma de mameloane,
altele ca niste tunurI
sati ruine, din cauza eroziunilor
ce ati suferit prin intemperiile
atmosferice, cum se poate vedea
in valea PutneT, intre Tichirisul
Valea-Sdrif si in valea
intre Gogoiul si Cimpurile. La
indilari, In valea Milcovulta, se
gäsesc douä straturf de lignit
destul de bun ca calitate si de
o grosime de i ni. I m. 50.
Fosilele stint putin numeroase.
Mara de bivalvele, care s'ati
gash la Gura-ReghiuluI, nu s'aii
mai aflat de cit planorbT si neritine,
coborind valea Milcovu-
Jul la ; limnea in valea
Tichirisului, la satul Secatura ;
neretine si fragmente de Unio
inteun argil negricios, pe malul
sting al PutneT, in fata suprefectureT
din Tichirisul.
Sistemul miocenic e mal puin
desvoltat de ell cel pliocenic ;
el formeazd, cu toate acestea, o
fasie cam larga care se indrepteaza
ca i pliocenicul de la S.-
S.-E. la N.-N.-V., avind drept
limite, la E., unja pe care am
insemnato ca limita de V. a
plioceniculuI si o alta linie foarte
sinuoasa, care pleacà de la S.
de Andreiasul, in valea MilcovuluT,
trece intre .Spulberul si
Paltinul, in valea ZabaleI, intre
Herastral i schitul Valea-Neagra
in valea Ndrujei ; la E. de
Coza si la V. de Tulnici, in
valea Putnei la Soveja, in valea
Susita; apoI la E. de Magura-
CasinuluT, in valea CasinuluI, si
se Incovoaie la E. spre Onesti,
In valea Trotusuluf.
Rocele care compun stratele
acestuI sistem sunt : 1. Argilurile
marnoase cu pad' de gresie
pestrite, rosiT, verzuT si cenusil,
cu cordoane si plachete de ghips
fibros si cu cristalele grupate.
2. Gresiile cu bobul mar mult
sail mal putin mic, unele foarte
grosolane i nefiind chiar de
&it niste adevarate conglome
rate, cu o coloare eenusie galbue
i chiar cu totul verde;
aceasta din urma fasie, care se
recunoaste dupa coloarea-T foarte
pronuntata, merge de la Andreiasi
pana la muntele Raiutul,
trecind prin Secatura, care formeaza
inAltimile nialulur drept
al RighioruluT. Alte gresiT, foarte
micacioase, se prezintd, &Ind in
straturT mal mult sari inaT putin
groase, &Ind uti plachete
schistoase. 3. GhipsurT cenusif,
roscatice i alburii, co nodule
albe de albastru, dupa cum se
vede la Tulnici, pe malul sting
al PutneT, intre Ndruja5i:Nistoresti
in valea NarujeT; intre
Spulberul si Paltinul, In valea
Maid.; la Soveja, in valea
4. ArgilurI salifere cenusiT,
cu cordoane sati placI de ghips
si de gresie micacioasa. La suprafata
acestor argilud se vede
sare gernd la Andreiasi pe malul
sting al MilcovuluI, la Righioara
in vilceaua Righioara,
la satul Paltinul in valea Maid
; in vilceaua Piticul; la Nistoresti,
in valea NArujei si in
Vilceaua-SdriT, com. Valea-SAriT,
in valea PutneT. Aceasta sare
gema se manifesta inca prin
niste izvoare sarate la Vizantia,
In valeaVizautuluI, la Cimpurile,
pe Corcomanul, care se varsa
In usita., pe malul drept al acestuI
riii ; intre Casinul si satul
Manastirea-CasinuluT, pe malul
sting al vilceleI Casinului.
Aceste argilurl salifere sunt in
mai multe locuri imbibate de
petroleil, cum e in valea ReghiuluT,
afluent al Milcovuld si
In Valceaua -SareT (din valea
Putnei).
Petroleul se exploteaza la
Cimpurile, in valea trsiteT, in
vilceaua Halosul, pe malul drept
al piriulul Casinul ; el se scurge
insotit de apa sarata din Dealul-luI-Patin,
in valea VizautuluT,
care e compusa din gresie alburie.
Fosilele ce s'ati putut gasi in
acest sistem sunt bivalvele si
ceritele.
Trebue observat ca, In stra-

PUMA (JUDE)T 187 ITTNA (JLIDET)
_
tele ce se intind sub ghipsurI,
sunt numeroase cordoane sad
raid straturI de silice, cu precipitatia
de coloare albastrie,
dar mal in de obste neagra,
care poartá nnmele de ftanita
sati lidita.
Stratele acestuf sistem sunt
foarte turmentate in Putna, asa
in cit formeazä flexuositat" numeroase
si foarte pronuntate,
dupa cum se poate vedea mal
cu seama pe malul Zabalei, intre
Spulberul si Paltinul.
Sistemul eocenic prezintä o
foarte mare dezvoltare. El formeaza
o fäsie paralela cu acelea
din sistemele precedente si se
intinde de asemenea de la S.-
S.-E. la N.-N.-V., din valea MilcovuluI
la aceea a Casinuldf, la
hotarul jud. Putna si Bacati. In
latime, acest sistem este limitat
la E. prin miocenicul si la V.
prin hotarul Transilvanid; el
formeaza toate inaltimile muntilor
VranceI, anume de la N.
la S.: cele dota Zboine, cea
neagrA si cea verde, muntele
Clabucul, muntele Macradeul sad
Piatra - Scrisa, Novesele, C ondratul,
Paisele, muntele Giurgiul
si muntele Musa.
Din punctul de vedere petrografie,
acest sistem poate fi
considerat, in jud. Putna, ca formind
dota nivelurl. In partea superioara
se &este o succesiune
de gresif cu mica si calcarurl marnoase
in plachete, continind argilurl
salifere cu vine sati plachete,
fie de gips, cu sare gema, gresiI
albastriI, mal' mult sad mar putin
grosolane si putin rezistente,
mame, conglomerate ca la Piatra-Geamana,
schisturI argiloase,
foliculate, negricioase si sulfuroase
cu gresie in plachete si
cite o data. feruginoase ; se liad
de acestea la cataracta sad O.ritoarea
Putnef si pe albia ZIbalel,
intre muntif PAisele si
Giurgiul, In partea inferioara, se
&este o succesiune de straturT
de calcar compact, albastruiu,
alburid, in plachete, cu calcarue
marnoase schistoase. Piscul-Ciutel.,
muntele Gurguiatul si muntele
Paisele, aproape de hotarul
TransilvanieI, sunt ast-fel formate,
cu gresiI albe si galbicioase,
taxi, adesea in stratur" puternice,
impestritate cu miel' puncte
albe; aceste gresil alterneaza
cu schisturI foliculate, negricioase,
cu plachete de gresif
cu mica si cu marne schistoase,
intru cit-va nisipoase si pestrite,
verzue, violete si albastril, dupa
cum se vad coborind muntele
Musa la Zabala.
Trebue observat cà mal' toate
gresiile nivelului superior sunt
marnoase si cu mica, pe cind
acelea din nivelul inferior, afara
de schistoasele si acelea in plachete,
sunt pure si Ira mica.
Straturile acestui sistem sunt,
ca si ale celuI precedent, foarte
turmentate si flexuoase.
In nivelul superior, cum s'a
zis mal- sus, se &este intercalat
un al doilea orizont de
sare, ma1 vechid de cit cel constatat
la Reghiul, la Spulberul
si la Valea-Sarif; el e evident
eocenic, din momentul ce e cuprins
intre stratele de gresiI si
de marne calcaroase cu fucoizI
si cu hierogliff. Atit deasupra,
cit si dedesuptul acestor argilurI
salifere, s'a constatat existenta
unor numerosi fucoizr, printre
cae spetele urmatoare : Chondrides
intricatus, Brogn, Ch.
Targioni, Brogn si Ch. furcatus,
Brogn.
Aceste argilurI salifere formeaza
o fásie care se continuA
de la S. unde se vad la suprafata,
in valea Water, la V. de
satul Nerejul, la locul numit
Poienile-SariI; Zabala curge in
aceasta parte si-si sapa albla in
depozitul de sare chiar ; aceste
argilurl se continua la N. pana
in valea Casinulul. Acesta fasie
insa-sl este vizibill la suprafata
in satul Coza, in valea Putnef
si mal la N. in valea Lepsil,
ceva mal sus de schitul Lepsa.
Ea se mal arata la Ciurbe, pe
malul drept al Casinulta, In l'ata
MAgurel-CasinuluI, prin niste izvoare
sdrate, carora locuitoril le
dad numele de saramure.
Toata partea sad nivelul inferior,
in care gresia domina si care
pare a constitui mal in special
gresia carpatica, nu poate decI fi
considerata, pana la o proba con -
trarie, din momentul ce fosilele
lipsesc cu desavirsire, de eh ca
fäcind parte din sistemul eocenic,
cu ata mal mult ca s'au
constatat aceeasI hierogliff si
fucoizi pe placile de gresie schistoasa
si de calcarurI marnoase,
in me multe partl ale acestel
zone, pana chiar in vecinatatea
hotarulut S'ad aflat inteadevar
fucoizr in muntele Zboina-Neagra
si intre Zboina-Neagra si
Zboina-Verde, urcind de la acest
din urma munte, de la locul
numit Curtnatura-ZboineI-Negre
; s'ad mal gasit inca intre
muntele Clabucul si muntele
Aureul si apol pe malul drept
al LepseT, coborind din mnntele
Macradeul.
Minerale. Judetul Putna e
bogat In minerale.
Pirita ordinara sati bisulfura
de fier se &este raspindita in
grupe izolate de cristale, foarte
frumoase, si care se pot foaxte
bine determina in mijlocul argilurilor
salif ere si ghipsoase,
in valea ReghloruluI, a gresiilor
alburiI de la Andreasi si a
gresiilor cu hierogliff din valea
ZabaleI; mal totI hieroglifiI sunt
transformatl in pirite sati sunt
acoperitI de ele.
Ghipsul se prezinta In fru-
64 70. Moral* Diolionar Geoprqfia. Vol. 1'. 18

PUTNA (JUDET) 138 PUTNA (jUDET)
moase cristale izolate sail grupate
in flabele in mijlocul mar-.
nelor si a argilurilor ghipsoase,
precum : in valceaua CaciuluT, la
muntele Ghergheldul, si la Nistoresti
si sub forma de lamele
foarte transparente, din care
uncle prezinta acest caracter
particular de a fi pe suprafata
curba, dupa cum se vede la
Valceaua-Sarif, unde se gasesc
asemenea ghipsuff fibroase si
cristale izolate, din care unele
stall' sa se prefaca in sulf, prin
epigenie. In muntil comund Birsesti,
din plasa Vrancea, femeile
scot mid cantitatI de ghips, pe
care arzindu-le, le utilizeaza la
vdpsitul caselor.
Pucioasa se gaseste in mare
cantitate, in cristale izolate, care
se pot usor determina in mijlocul
straturilor ghipsoase ca acelea
din Valceaua-SariT, in cristale
mail si in nodule amorfe si
foarte pure, din care unele chitaresc
mal bine de 250 gr. si
aii un diametru de 1 1 cm. pe
8 cm. Aceastä pucioasä se gäseste
raspindita cu imbelsugare
In argilurile marnoase salifere
si ghipsoase la Petre al TanasoaieT,
localitate din Seca turi,
pe malul drept al Reghiorului,
pe povirnisul colinei, un de la pri
mele lovituri de tIrnacop se gasesc
frumoase cristale sati nodule
de pucioasa cea mal pura
si de o frumoasa coloare galbena-verzuie.
Sarea gema se gaseste la Andreasi,
in valea Milcovulur, chiar
la suprafata.; la Reghioara, in
valea ReghioruluI; in valceaua
PiticuluT ; in valea Narujii, la
Valceaua-Sarei si in valea PutneT,
unde se exploateaza. Trebue de
observat ca in jud. Putna, independent
de zona salifera de
mal sus, exista una si mal vechie,
de virsta eoceniculuI, fiind
cuprinsd, cum s'a zis mal sus,
intre gresiile si calcalurile cu
fucoizT. Sarea din aceasta din
urmä zona se gaseste la suprafata
la: Poenile-Saref, in valea
Maid, la satul Coza, in valea
Putnd si a LepseI, la N. de
schitul Lepsa. Principalele localitati
in care se mal gaseste
sare, sunt : Fata-Spurc el, Zboina
(in hotarul Sovejii), Pietrosul,
Monteorul, Dealul-Poend, Nerejul,
Spulberul, etc. Aceste localitatT
nu sunt puse in exploatare
; VranceniI insa scot sare
pentru trebuintele lor casnice,
In baza privilegiului ce li s'ati
acordat prin hrisovul din 1858,
dat de Grigore Ghica, Domnul
Moldovei.
Petroleul se exploateaza la
Cimpurile, in valea LisiteT si la
Halos, pe malul drept al Casinului,
la hotarul despre judetul
Bacati ; el curge insotit de apa
sarata, pe malul drept al Piriului-Alb
(Vizautul) in satul Vizantia
si imbiba argilurile ghipsoase
la Valea-Sarif (basinul
Putnel) si la Reghiul, in valea
ReghiuluT.
CArbuni de piatra se afla pe
teritoriul com. Mera, in cat. indrilari.
Piatra gogon pentru pavagiti
se aflá in abundenta pe riurile
Putna si Milcovul. Piatra calcaroasá
se- gaseste pe pirlul usita.
Marmora se aflä pe proprietatea
d-lui A. Lupascu si a d-neT
Maria Ghitescu, in com. Ompurile.
Ape minerale. Sunt mar
multe izvoare de apa minerald
In Putna, care toate sunt red.
In valea PutneT, esind din muntele
Sisarul, este un izvor sulfosalin
; mal sunt altele la Stirnita-RaiutuluI;
numeroase izvoare
minerale se gAsesc in valea
Vizautultif, la satul Vizantia ;
de asemenea la Cimpurile (in
valea usitel), in valceaua Corcomanului
si la Piriul-Sarat. Aceste
izvoare sunt in deobste
sulfo-alcaline, unele magnezice,
altele iodate sari feruginoase.
Impärtirea administrativd.
Cea mal vechie impartire administrativa
a jud. Patna ce cunoastem,
e aceea din condica
liuzilor lucrata pentru Domnitorul
Moruzzi in 1803 si publicata
in Uricarul lui Codrescu,
vol. VII si VIII. Dupa aceastá
condicä vedem ca acest judet
se impartea in 8 ocoale :
Ocolul Räcliciuni, cu satele:
iscani al vorniculuI Const.
Bals ; Boscani razasestI ; Contesti
al vorn. Const. Bals; Sascutul
al vorn. Const. Bals ; Beresti
al beizadeleT Mavrocordat ;
Cucova rAz5.seasca; Orbeni razasesti;
Parava razaseasca ; Dragusanirazdsesti;
Adjudul-Vechiù
al m5.ndstireT Mera; Adjudul-
Noti al sarddresei Ilinca ; Lunca-
Mindriscal.
Ocolul-Luncer, Cu satele:
Padureni rAzasestI ; Calimanesti
a postelniceseT Catrina ; Domnesti
a comis. Grigore Razu ;
Borcioaie a camaras. Mihaiti
Razu ; Anghelesti razasesti ; Slobozia-Boul
rdzasesti; Ruginesti
razasestI; Paunesti razasestl ; Urichesti
a vist. Bals si a slug.
Savastos ; Cornatelul a slug.
Savastos ; Mica a manastire
Barnova ; Popeni a hatm. RAducanu
Roset ; CopAcesti razasestI.
Ocolul Zardujulut, cu satele
: Satul-Noti razasesc ; Crucea-d.-j.
razaseasca; Straoanid.-j.
razasesti ; Ursoiul al manastird
Bogdana ; Crucea-d.-s.
razaseascA ; Gura-RepezT razaseasca
; Movilita razaseasca ; Fitionesti
a manastirei Bogdana ;
Straoani-d.-s. razasesti ; Sparieti
razdsesti ; Deocheti a vorn. Constantin
Bals ; Muncelul razasesc;

PUTNA (JUDET)
Panciul a manastirei Bogdana ;
Cimpurile razdsestl ; Racoasa
raza$easca ; Soveja a manastirei
Soveja ; Vizantia razaseasca.
Ocolul Vrancer, cu satele
Voloscani, Calimanul, Colacul,
Valea-SariT, Poiana-Budesti, N'aruja,
Nistoresti, Spinesti, Paulesti,
Negrilesti, Barsesti, Gaurile,
Vidra, Tulnici, Nerejul, al
vistierului Iordachi Roset.
Ocolul Girlelor, cu satele :
Slobozia-Precister, a manastirer
Precista ; Faurei aT cdminarulur
Ianacache Pruncul ; Bizighesti
al vist. Iordache Roset;
Igesti razdsesti; Slobozia-lui-P5.trascan
razaseascd; Bätinesti razasesti
; Purcelesti razasestI; Gagesti
razdsesti, ai man. Mera ;
Olesasti a spät. NicolaT Stratulat
; Tifesti razasesti ; Codrul-
Sirbilor razasesc ; Vitanesti-d.-s.
razdsesti; Clipicesti razasestr ;
Cucueti-d. s. rázasesti ; $5.rbesti
razasesti ; Balotesti razasestI ;
Iresti-d.-s. razasesti ; Cucueti-desupt-Magura
räzäsesti; Irestide-supt-Magura
razasesti ; Vitanesti-de-supt-Magura.
razasesti.
Ocolul Milcovulid-ole-Sus,
cu satele : Slobozia-Orbeni razasestr;
Guguesti razasesti ; Floresti-d.-j.
razdsesti ; Botesti razasesti;
Slobozia -lui-Vidrascu
razaseasca.; Panticesti razasesti;
Grozesti razasesti ; Odobesti razasesti;
Calimanesti razasesti ;
Padureni razasesti ; Capltanul
razdsesc ; indilari-d.-s. ai manastirei
Mera ; indilari d.-j. ai
manastirei Mera; Pätesti raza:
sesti ; Miera a manastirei Mera ;
Floresti-d.-s.; Vinäsesti.
Ocolul Milcovulut-de-Yos,
cu satele : Bahnele a prooroculul
Samoil ; Budesti si Mindresti aT
manästirei Mera ; Jora.sti aT manastirer
Sf. loan; Ciusle al mandstirei
Rachitoasa ; Dobroesti
aT lui Manolache Avram ; Vadul-
Turcului si Paraipanul ai luT
139 PUTNA (JUDET)
Toader Tacu ; Morile-CozmiT ai
Sf. Dimitrie ; Pomir-Strajesculur
aT manastirei Rachitoasa ; MAra$esti
ar spatarului Iordache
Catargiti ; Mircesti aT paharniculta
Ioan.
Ocolul Ghilieftilor (Bili-
400, cu satele : Rästoaca a satr.
Die ; Ghiliesti razasesti ; Sasul
fázasesc; Dimaciul razasesc ; Suraja
razaseascd; Calieni O vorn
Dumitrache Ghica ; Nanesti rdza$esti
; Belciugul razasesc ; Costieni
razasesti ; Malurile al vorn.
Dumitrache Ghica ; Vulturul razasesc
; Slobozia-lul-Ciuca razaseasca
; Namoloasa razaseasca ;
Slobozia-Clucer razdseasca; Blehani
raza.sesti.
In anul 1834, Putna coprindea
6 ocoale, cu 7 tirguri si
198 sate.
In anul 1849, jud. Putna avea
159 de sate si 5 orase. Satele
apartineati: 16 manastirilor,
87 razesilor, 56 particularilor.
Impartirea aceasta. in 159 de
sate a durat pana la 1864, cind,
aplicindu-se noua lege comunald,
s'ati facut 82 de comune
rurale si 3 comune urbane, adecä
peste tot 84 de comune.
AzT, jud. Putna e impartit in
4 plasT : Biliesti-Girlele, Razaciuni,
Vrancea si Zabrautul.
Marca judetului este Bacus
calare pe butoiti, din cauza vinurilor
multe ce produce.
Populatiunea jud. Putna, dupa
recensamintul din D-brie 1899,
este de 150410 suflete, din care:
76893 barbati si 73577 femei.
Numdrul caselor de locuit din
tot jud. trece de 30000.
Cultul. Sunt in jud. Putna
210 biserici, deservite de 164
preoti si 304 cintäreti. Pana. la
secularizarea averilor manastiresti,
jud. Putna avea 7 schituri:
Lepsa, Valea-Neagrd, Var-
'lita, Sf. Nicolae, Scinteia, Tarnita
si Bulucul, si 6 manastirT
inchinate Sf. Ioan, Precista, Profetul
Samoil, Mera, Soveja si
Vizantia.
Din acestea, parte din ele ail
fost prefacute in biserici de mir,
lar parte s'ati inchis, risipinduse
calugarii care incotro. Numai
Mera si Soveja atl ramas inca
asta-zi manastiri.
Dupa noua repartizare a parohiilor,
jud. Putna a fost impartit
in 107 parohiT, din cari :
94 rurale (cu 178 bisericr), si
13 urbane (cu 33 bisericT).
In acest judet mal functioneaza
3 bisericl catolice, 7 sinagoge
O 2 biserici armene.
lastrucliunea publicit. Sunt
in judet 66 scoale rurale mixte,
care atI fost frecuentate in anul
colar I 899-900 de 4588 copa.
coale primate urbane sunt:
5 de baeti, 4 de fete si 1 mixta
In Focsani ; 1 de baetf si 1 de
fete in Odobesti ; 1 de bleti si
1 de fete in Panciu.
In ce priveste instr, sec., vezi
Focsani.
In comuna Vidra se afla o
scoald de meserie, intretinuta de
judet si subventionata de stat
cu 12000 lei anual.
Budgetu/ judetului pe 7898-
899 a fost de 463362,57 Id la
veniturr si de 430081,07 Id la
cheltueli.
Yustilia se da de 5 judecatoril,
1 tribunal in Focsani si
o curte cu jurati. In Focsani
se afla un penitenciar central.
Agricultura. Instrumentele
agricole de care dispuneari locuitorii
din jud. Putna in 1894
ati fost : 24 de masinf de treerat
cu abur); 9 masinT de batut
porumb cu aburT, Io masini de
batut porumb cu manivela, 20
masini de vinturat, 8 masinT de
semanat, I masina de ales saminta,
4 masinT de secerat, 2613
pluguri de lemn, 3103 plugurT
de fier, 2 plugurT cu aburT, 59

PUTNA (JuDET) 140 PUTNA (JUDET)
scarificatoare, 244 grape de fier,
21 tavalugurT, 7 trioare, 31 rarite
$i 9 rn,o$oroitoare de fier.
Numarul cultivatori/or a fost
In 1894 de 13984 $i intinderea
cultivata, de 70000 hect.
Vite (in 1901) : 15268 cal, 34
magarT, 61051 bol $i blvolT,
114716 01, 9979 capre, 33801
porcr. Stupr cu albine : 9007.
Viticultura. Viile din jud.
Putna sunt renumite pentru calitatea
vinuluT ce produc. Insali
marca jud. reprezinta pe zeul
Bacus calare pe un butoin.
Cantemir, in scrierea-I «Descriptio
Moldaviae» (p. 28), vorbind
de vinurile din Moldova, pune
In al 3-lea rind, adecá dupa
cele din Cotnari $i Hui, vinurile
din Odobe$ti. In anul 1859,
dupa insemnarea facuta de comisiunile
statistice, intinderea
teritoriuld ocupat cu vie era
de 4337 falcI sail 6201 hect.
Asta-zT viea ocupa o intindere
indoit de mare $i anume de
12270 hect. NicT unul din jud.
Rominiel de dincolo de Milcovul
nu are o mal mare intindere de
vie de cit jud. Putna. Productiunea
totald a fost in 1899 de
bine mal de 600000 de hectol.
Pädurile ocupa in jud. Putna
mar mult de a treia parte din
/cata intinderea luf. Ele se intind
mal' mult in regiunea de
munte. NumaT in Vrancea pamintul
acoperit cu padure este
a patra parte din intinderea totala
a judetului.
Conzerciul fi Industria.
Judetul Putna exporta mal cu
seatna vin, lemne $i grine. Industria
carie se practica in
com. Iresti, din pl. Girlele (unde
se afla ro fabricr) $i in orasul
Foc$ani (unde sunt ir fabricI).
Din lipsa cailor de comunicatie,
exploatarea lemndriilor se
face cu mare greutate. Singura
pl. Vrancea numdra peste dona
sute de muntl acoperitT de padurl
de brad, aproape 900/0 molift,
paclurT seculare $i nestrabatute,
dar care cade in putreziciune
fiind-ca nu se poate pune
la dispozitiunea comerciuluT $i
IndustrieT.
Asta-zT sunt putin mal mult
de loo herastraie in tot judetul.
Sunt 844 fabricT de rachiti de
prune $i drojdif de vin, din carT:
167 lucratoare in tot anul $1
727 numaT timporane, la care se
intrebuinteaza. 900 de lucratorT.
PiinariT $i covrigäriT sunt in
acest jud. in numAr de 47, intrebuintind
149 lucratorT.
Populatiunea din suburbia tabacarilor
din Foc$ani se ocupa
cu mare activitate de aceastä.
meserie. De citä-va vreme, aceasta
industrie a inceput sa
dea indarat $1 abia se mal mentir'
vr'o 15 tabacarT.
Sunt 8 fabricantl de var $1
anume : in com. Batine$ti din
pl. Girlele $i in comunele Pancid,
Straoani-d.-s., Racoasa, Fitione$ti
$i Cimpurile din pl. Zabrauti
; 'o fabricT de luminärT
$1 sdpun ; 41 de fabricT de cal-5.1121z".
; 14 ca$5.riT in comunele:
Crucea d.-s., Strloani-d.-s., Cimpurile
din pl. Zabrauti, Adjudul-
Vechiti, Bere$ti $i Sascut din
pl. Räcaciuni, Gage$ti, Iregi $i
Pdtesti din pl. Girlele $i Foc-
$ani ; 3 pietrariT, din care : 1 in
com. Odobe$ti $i 2 in Foc$ani;
114 fabricantT de incaltaminte,
ajutatI de 320 lucratorr $i 59
practicantr ; 6 fabricantI de palarti
; 21 blanariI $1 cojocariT ; 5
curelaril ; 176 dogaril ; 220 fabricantl
satenT de rogojinT in
Biliesti, Mirce$ti, Rästoaca $1
Suraia.
(Ved $i com. Foc$ani).
CeIl de conzunicalie. Cal judetene:
Foc$ani-Galati; Foc$ani-
Odobe$ti ; Foc$ani-Balote$ti-Tichiri$ul.
Cal vecinale: Rästoaca-Jora$ti;
Dimaciul-IVErcesti ; Biliesti-Marasesti
; Suraia-Vulturul-Calieni ;
Calieni - Namoloasa ; Odobe$tl-
Varsatura Jari$tea; O dob e$ti-Balote$ti
; Bizighe$ti-Vidra ; Panciul-Podul-
u$ita ; Panciul-Aramoasa
; Panciul - Puta/ - Haret ;
Cringul-Baber-Manastioara-Fitione$ti
; Movilita - PA"' n e$ti - Domne$ti
; Panciul-Soveja ; Vizantea-
Cimpuri ; Adjud Satul-Adjud ;
Mindri$ca-Parava ; Nerejul - NIruja
- Odobe$ti ; Tichiri$ul - Birse$ti.
Judetul este de asemenea strabatut
de mal multe ea.T comunale.
Gin ferate.Buzati-Mära$e$ti,
cu statiile Foc$ani (re$edinta
judetuluT), Putna - Seaca, Mara.-
$eqti, unde se bifurca calea ferata
Bucurepti-Ia$i cu ramura
Mar6.$e$ti - Tecucia - Galati, Pufe$ti,
Adjud (tirgul), Sascut.
Calea Adjud-Ocna, cu statiile
Adjud $i Ureche$ti.
Calea Foc$ani-Odobe$ti, care
une$te Foc$ani Cu marea podgorie
Odobe$ti.
Podurile de fier aflate pe teritoriul
acestuT judet, pe calle
judetene sunt :
Unul pe riul Siret, lingd Mara$e$ti,
in lungime de 5761/0 in.
Unul pe riul Putna, lingá Fatirei,
in lungime de 256 metri,
Unul pe .riul u$ita, linga Putna-
Seaca, in lungime de Loo m.
Unul pe riul Trotu$ul, linga Adjud,
in lungime de 271 in. Unul
pe riul Aramoasa, ling5. Pufe$ti,
In lungime de 55 m. $i altul pe
riul Milcovul, lingl Foc$ani, in
lungime de 151 m.
La acelea$T puncte sunt osebite
podurf pentru calea ferata.
Din trecutul judetulur. Tudetul
Putna a apartinut inainte
de 1475 MuntenieT, care-si lntindea
pana atunci hotarele pana.
la Bacatl. Dintr'un document din

PUTNA (JUDET) 141 PUTRA (JUDET)
anul 1407 emanat de la Ale-
»andru-cel-Bun, prin care acest
Doinn reguleazd comerciul de
import, export §i transport se
zice Minuet cd hotarul se afla
la BacAti :
la fruntarie la Radii, de la a
griond 2 grog i apol la Intoarcere din
Valachia ca mara de acolo, fie piper,
fie lInd, fi e orY-si-ce, se va plttti in Baad
de la az cIntare 1/2 rublg de argint
(Arch. Ist. a Rom. Tom. I, p.
J, p. 130.
Un alt document din 1460
Aprilie 23, emanat de la Stefan-cel-Mare,
vorbe§te de asemenea
de vama din BacAti. (Arch.
Ist. a Rom. Tom. I, p. II, p.
7). intemeiat pe aceste 2 documente,
d. Hagleti sustine cà
inainte de 1475, Muntenia stApinia
toatA laturea occidental
a Moldover, pdnA la BacAti (Ist.
Crit. a Rom. vol. I. Buc. 1875,
p. 10). PArintele Melchisedec a
descoperit, la mAnAstirea din Soveja,
un document slavon datat
din anul 1445, de la tefan-
Vodd, fiul lur Alexandru-cel-
Bun, in care se pomenesc sate
de pe rid Putna, date de tefan-VodA
in stäpinirea panului
()and Urecli. Pe acest temeiti
pdrintele Melchisedec deduce
ca neexactl afirmarea d-lur
dei i sustine cá Vrancea
cu 14111 er Putna, a apartinut
Moldover din vechime, inainte
de marele stefan (Notite Ist.
Arch., Buc., 1885, p. 97).
Documentul in chestiune este
nrmAtorul
Cu mita lui Dumnezed, noY Stefan
Voevod Domnitorul TgreY Moldovel. Facem
cunoscut i cu aceasta fose a noastrd
tuturor acelor ce vor vedea, sad vor auzi
cetindu-se, cum el acest adevdrat l eredincios
al nostru pan Oana Urécli a slujit
tnainte rgposatuluY !Mau stindtatea tatgliO
nostru, drept i credincios ; earl
astd-zY slujeste non/ drept pi credincios.
DecY noT vgzInd a luY dreaptg 0 eredincioasit
slujbl cgtre nof, l'am &fruit
ca o deosebitg mili a noastrd si 'Y am
dat phantntul nostru al MoldoveY satele
de pe Patna, anume unde a fost panul
Hatg/2an, mide a fost casa luT Radu
Andriasul anal sus de Andrias (C) allanan.
Toate acele mal sus scrise WI fie
ltif de la noY uric cu tot venitul luY, copiilor
luY si fratilor luY i nepolitor luY
strilnepotilor laY i restrdnepotilor luY,
si tot neamuluY laff, care va fi maY de
aproape, nestricat nicY odattt In vecY.
lar hotarul acelor sate si. fie pe
vechiul hotar, pe ande din vecie ad
apucat. Earl la aceasta este credinla
DumnieY mele, anal sus scaisuluY Stefan
Voevod 1i credinta boerilor nostriY, credinta
panuluY Neagoe kigothetul, eredilate
panuluT Petra Hudid si a copiilor
luY, credinta panuld Negrild si a copiRor
luY, credinta panule IorghicY, credinta
panulut Simon logothetul, credinta
panuluT Oancea logothetul, credin(a panuluT
Ivan BdIceanu, credin(a. panultO
Stanciul PonicY, credinta panuluY Dienis
spdtariul, credinja panuluY Duma Dulcid
0 a fratele sid panuluY Lacociii, credinta
panultO Crdstea, credinta panuld
Costea Vistiarnicul, credinta panuluY Porcea
paharnicul i credinta tuturor hoerilor
nostriY marl si mid. Earl dupl
vista noastrd cine va fi Domnul ThreY
noastre, dintre copiY nostriT sail dintre
fratiT nostriY, salí din semintia /masted,
sail fie orY pe cine va alege Dumnezed
sl fie Do= al Ord noastre, acela
nu 'f strice dania noastrg, ci si 'Y-o Intgreascl
i imputerniceascd pentru dreapla
si credincioasa laY slujbd. lard spre maY
mare tire, la toste cele de mal sus
serse, poruncit-am credinciosuluT nostru
pan Michail logothetul si- serie ii sl
atirne pecetea noastrg la aceastl foaie
a noastrg. Scris-ad Ilias In Suceava In
anul 6953, August 8 (1445h
Nor credem insA a, cu toatA
existenta acestur document, prin
care dupl unir s'ar 'Area bine
doveditA stApinirea de cAtre
Moldova a jud. Putna, inainte
de *tefan-cel-Mare, totu0 avind
in vedere cele zise de cronicariul
UrechiA, cd mar inainte era
price futre amindouA tarite
qeara-Munteneasca vrea sA, fie
hotarul sAti, pAnd in apa TrotuwluI;
eard Moldovenir nu-I
pAnA ad vrut Dumnezeti
de s'ati tocmit ap. Si ad luat
Stefan -VodA eetatea CrAciuna
cu tinut cu tot, ce se chiarna
tinutul Putnel, 1-ad lipit de
Moldova, i ad pus parcglabil
sal*, pre Vilcea si pre Ivan, (Let,
P, pag. 162). Se intelege foarte
usor ca stapinirea acestui judet
a fost multa vreme, inainte de
Stefan- cel-Mare, un motiv de
cearta. intre Domnii Moldovel
si al Muntenie, dupa, cum se
intimpla adesea orf cearta intre
proprietaril a cloud mosir invecinate.
tu anul 1475, invingind Stefan-eel-Mare
pe Radul-cel-Frumos
s'a stabilit, in mod definitiv,
hotarul TIM la riul Milcoy,
sad dupä cum spunea acelasI
cronicar: «ad despartit de
Milcovul cel mare o parte de
pirit, ce vine pre ling 0dobeti
0 trece de da In apa
Putner i acela pana asta-zI este
hotarul Taril-Moldovei i Taril-
Rominestl». (Let., I2, p. 162).
Tot asa i Cantemir se exprima:
g ma/ inainte Siretul
Trotusul desparteati Moldova
de Teara-Romineasca, dar apoI
prin virtutea lui Stefan-cel-Mare,
jud. Putna s'a adus Moldovef
pana la riuletul Milcov».
Din anul 1475 pana la 1859
neintrerupt, riul Milcov a format
hotarul intre cele &ma
tad surod. Drepturile de vama
suprimate in mare parte sub
Voda Bibescu in 1846, nu s'ad
desfiintat cu totul de cit in
1862, dupa legea votata de
Adunarea legislativa din acel
an, sub Voda. Cuza.
In judetul Putna s'ad nitscut
Dabija Voda (dupa marturia
luI Neculce gsi el era de locul
luf din tinutul Putner...»
Let., II, pag. 192) si Stefan
Toma. Acest din urma. s'a
nascut in satul Otesti, care a
apartinut in vechime judetuluI
Putna, lar acum face parte din
jud. Buzad.

PUTNA (RIÚ) 142 PUTNA (IttO)
Pentru alte date istorice a
se vedea cuvintele : Adjud,
Cacaina, CrAciuna, Domnesti,
Focsani, Mera, Milcovul, Odobesti,
Soveja, Vizantia, Vrancea,
etc.
Printre starostir de Putna, un
fel de guvernatorit al tinutulur,
cu puterr nelimitate, cite o data,
asupra locuitorilor din guvernamintul
lor, a fost :
Miron Costin, in 1687, care
a inlocuit in aceasta functiune
pe Ilie Dragutescul.
Miron Costin e inlocuit in
starostia Putner de Manolache
Ruset, fratele vistierniculur Iordache
Ruset din neamul Cuparestilor.
(Vezr Neculcea, Let.
112, p. 235).
Sub domnia lur Ion Mavrocordat,
scrie Enache Kogalniceanu,
starostia Putner a fost
incredintatd lur Costache Purice,
ce fusese mar inainte Aga
in Iasi (Let. 1112, P. 211).
Un alt staroste de Putna, po.
menit de Enache Kogalniceanu,
este vornicul Hrisoverghi, pus
in aceastä functiune de Constantin
Racovita in 1755. (Let.
1112, p. 299).
In 1802, staroste al Putnef a
fost Vornicul Todirascu Bals.
In 1814, aceasta functiune a
fost ocupan. de Dumitrache
Plaghino.
In 1818, a fost staroste de
Putna vornicul Vasile Milicescu.
In 1821, stArostia Putner era
ocupata de un Ddscalescu.
In 1823, fu staroste de Putna,
spatarul Sandulachi Stamatin.
In 1829, a fost facut staroste
paharnicul Constantin Sion.
In 1842, functiunea de staroste
a Putner era incredintata
unuia Pruncul.
Putna, rig, ce isvoreste din muntele
Arisioaia de pe partea nordica
a virfulur, unde se afla set-
pul de frontierä. 121 si picheful
rominesc 3. Acest izvor este
un sipot mare, a carur scurgere
formeazá o frumoasa cascada
prin caderea succesiva a
aper pe cincr trepte ale une
scarT deschise intre muntr, pana
la piciorul munte/ur, la locul numit
Scarisoara-Veche, care alta
data constituia basinul colector;
cu timpul s'a stricat de
ala pi Putna pi-a facut o alta
scurgere pe Vaioaga-Ferestraelor,
la al ami' capat se termina
si cataractul PutneT.
Cursul Putner ce strabate numar
jud. Putna, urmeaza directiunea
N.-V. spre S.-E.; de la
pichetul No. 3 'sr. la directiunea
spre N.-E., formind frontiera
politica intre Austro-Ungana
si Rominia 15e o distanta
de peste 14 kil, pana la confluenta
sa cu Valea - Marulur,
unde se afla si stilpul de fronfiera
120; ad i frontiera continua
a merge in spre N., urcind
muntele Mesteacanul, iar
riul Putna intra in Tara, schimbinduir
directiunea spre E.;
dupa un parcurs de io kil.
ajunge la localitatea numita
Poiana-Lepsa, confluenta sa din
stinga cu piriul Lepsa; de ad,
Putna 'sr schimba directiunea
spre S.-E. si dupa un parcurs
de 9 kil. ajunge la N. satulur
Lunca, unde primeste pe dreapta
piriul Coza ce izvoreste din
muntele cu acelasr nume. De la
Lunca, Putna ia directiunea spre
N.-E. si dupa un parcurs de 8
kil. primeste pe stinga Vilceaua-
Vararle!, de unde schimbindu-sl
directiunea spre S., dupa un
parcurs de 12 kil., ajunge la
confluenta sa cu 01-'11 Zabala,
pe dreapta; de la aceasta confluenta
si dupa un parcurs de
a kil. in directiune spre E.,
Putna ajunge la confluenta sa
cu &tul Valea-Seaca ce vine pe
dreapta din satuI Iresti. De
aci 'sr schimba directiunea spke
S.-E. si dupA o scurgere de
32 kil. ajunge la satul Balta-
RateT, pendinte de com. Fänrei,
de unde riul indreptinduse
direct spre S., dupa o scurgere
de 24 kil., ajunge la confluenta
sa cu piriul Rimna, ce
vine din jud. R.-Sarat ; de
aci Putna isr schimba laxas/ directiunea
mar spre E.-S.-E. si
dupa un parcurs de 23 kil, se
varsa in Siret la satul Lungociul,
situat pe malul sting al Siretulur
si pendinte de com. Fundeni
din jud. Tecuciti.
In acest parcurs, Putna strabate
: com. Tulnicr pe stinga ;
cat. Lunca si cat. Coza pe dreapta
si pendinte de com. PAulesti ;
com. Negrilesti pe stinga; Bit-sesti
si Poiana pe dreapta; Cola.
cul, Tichirisul, Vidra, Clipicesti,
Tifesti si Mircesti pe stinga, si comunele
: Gagesti, Bolotesti, Fatirei,
Jorasti, Rastoaca si Vulturul
pe dreapta riulur; afará de acestea,
Putna mar uda si alte numeroase
catune pendinte de comunele
mentionate mar sus.
Lungimea cursulur Putner, de
la obirsia sa pana la varsarea
in Siret, e de 150 kil.
Afluentt pe dreapta, in regiunea
muntoasa sunt : Piriul-Lespezilor
si Tisita, ce vin din coastele
muntelur Condratul ; &tul
Coza, ce izvoreste din muntele
Coza, si se varsa in Putna intre
satele Lunca si Coza. Pe stinga
sunt: Piriul-Marulur, ce formeaza
frontiera spre N.; piriul Dejul,
format de &tul Tighitanul si
Arsamanoael si care se vara. in
Putna, mal spre S. de satul
Negrilesti.
In aceasta regiune de munte,
Putda prim este in sinul el o
multime de alte miel pirilase
care se scurg din coastele mun-
Olor, din stinga si din dreapta..

PUTNA (Rit)
In regiunea de deal si ses,
Putna mal are ca afluentI pe
dreapta : plriul Vasuiul, ce izvoreste
din muntele Via-Draci; pirlul
Zabala, (marit cu plraiele
Neruja, Peticul si altele) ce'sT dati
intilnire la Sud de satul Prisaca
unde se afla si un defileti ce
poate fi considerat din punct
de vedere militar, ca o admirabila
pozitie de oprire; 0.1111
VaeT-Rele si Valea-53imuluI ce
vin din plaiul Magura-Odobesti ;
piriul Milcovul, a caruI intilnire
cu Putna o are la satul Irástoaca
; plriul M'una, maT la S.
de gura MilcovuluT, la locul numit
Cotul-TiganuluI; de la satul
Vulturul piriul Putna-Seaca consideran
ca o ramura a Putnei
si piriul Leica ce se varsa in
Putna la 500 m. maT la deal
de confluenta sa cu Siretul.
AfluentiT pe stInga sunt : Piriul-Sdrat
ce se varsa in Putna
la satul Valea-SäreT ; piriul Tichirisul
la satul Tichirisul; &tul
Vidra la satul Vidra si Piriul-
VizautuluT la satul Voloscani.
Mará de aceste, Putna in
regiunea de deal si yes, mal
plimeste o multime de alte plriiase
mal miel, ce se scurg din
coastele dealurilor de pe ambele
flancurT.
Orografia. Rlul Putna curge
In regiunea muntilor VranceT,
pana la satul Negrilesti, de
ad in regiune de deal paná la
satul Glgesti, lar de ad i si pana
la confluenta sa cu Siretul, in
regiune de ses, a cäruT inclinare
se pierde succesiv spre S.-
S.-E.
De la sorgintea sa si pana.
la Piatra-BahneanuluT, cit formeaza
frontiera intre RomInia
si Austro-Ungaria, Putna strabate
o regiune foarte salbatica
si acoperita cu padurl seculare
; pe aceasta portiune ea
este traversata de un. drum de
143 PUTNA (111C)
exploatare ce se infundä sub
muntele Arisoaia; de la Piatra-
BahneanuluT si pana. la confluenta
cu pirlul Coza, Putna
strabate o regiune tot muntoasa ;
?osa pe un pat maI luminat
printr'un lung sir de poeni ce
Jasa In dreapta si stinga sa.
Inältimile pe care sunt rezemate
flancurile acesteT val, de la obirsia
si pana la confluenta cu
Coza sunt : La obirsie, 1668 m.
asupra MariT-Negre; la Piatra-
BahneanuluT, 957 si 1026 ni.; la
Poiana Lepsa, 115o m. ; la satele
Lunca si Coza, inältimile
variaza intre 640 si 950 m. De
la confluenta cu plriul Coza,
Putna intra inteo regiune s'a.raca
in padurT, lar patul eT incepe
a se lärgi, si inaltimile
pe care se reazdma flancurile
acestei vaT, se termina. in general
prin malurT abrupte, ce
tind a se däräma din cauza
slabeT lor formatiunT; aceste malurT
rlpoase Insotesc Putna pana.
la satul Prisaca (pendinte de
com. Valea-SareT), unde se afld
si confluenta sa cu plriul Zabala
; In acest punct, natura capritioasä
a dat nastere unuT defila'
intortochiat, prezintind ochilor
o pozitiune demna de
admirat. De la confluenta cu
Coza si pana la confluenta cu
Mala, Indltimile din dreapta
si stinga variaza 'filtre 500-850
m. la satul Negrilesti si 400-
700 m. la confluenta cu piriul
Zäbala.
Dupa ce Iese din defileul Prisaca,
Putna l'Ara in regiunea
dealurilor, resfatindu se pe un
pat mult mal larg (400-500 m.);
curentul sal" e ad i maT putin zgomotos
si In mal multe locurT
despartit in mal multe ramurr ;
dealurile din dreapta, care o
insotesc panä la satul Bolotesti,
sunt mult mal inalte de
cit cele din stInga; acestea va-
riazá de la 600woo m. (virful
MagureT-Odobesti), lar cele
din stinga ar" o inaltime intre
200-400 m. De la satul Bolotesti,
patul PutneT sa largeste
simtitor, ajungind chiar pana la
woo m.; Inaltimile din dreapta
si din stinga incep a dispare
pe nesimtite; lar de la satul
Flurei, Putna intrá inteun adevarat
ses, supus inundatiilor, de
la satul Mircesti si pana la satul
Dimanciul, pendinte de com.
Surdia pe care parcurs sesul
PutneT se confunda cu sesul, Siretului,
pana la confluenta lor.
Patul sati este pIetros in regiunea
muntoasa, pana sub Muntele-MesteacanuluI,
iar de aci si
pana la satul Flurei, este bolovanos
si nisipos, de unde succesiv
se transforma. inteun pat
nisipos pana. la confluenta sa
cu Siretul.
Geologia. Valea-PutneT din
punct de vedere geologic este
destul de interesantd. De la granita
si pana la Cozla-Tulnici curge
In Flyschul eocen, in care predomineaza
Oligocenul. Conglomeratele
ce formeaza cheile pe care
le strabate Valea-PutneT apartin
asemenea acestuT etagiù. 'Mal
la vale de aceste cheT, valea
isT tale patul san profund inteo
terasá mal vechie. La Tulnici,
Oligocenul dispare si cedeaza
locul Helvetianului, ce se intinde
pana la Valea-SariT. Acest Helvetian
e reprezintat pi-in tipul
obicinuit : marne si glpsurT. La
Valea-SariT apar calcarele si nisipurile
sarmatice carT mal spre
E. sunt acoperire de nisipurile
pontice si de Levantin reprezintat
prin pietrisurT carT compun
Magura Odobestilor. In fine
Valea-Putner mal strabate pana
la varsarea el in Siret si Loessul
analog cu acel al MoldoveT de S.
Leirgimea fi adincimea. De
la obirsie si pana la confluenta

PUTNA (Rit) 144 PUTRED A
sa cu Piriul-Zburäturd, Putna
e un rafe pirlias, iar deaci incepe
a se mari succesiv si pe
masurd ce primeste inteinsa numeroasele
valcele ce vin din
muntl. Ajunge la confluenta cu
piriul Zdbala O. aibe o largime
de TO ni. si o adincime de
0,40 m. ; la satul Vidra, o
largime de 20 m. O o adincime
0,40 m.; la satul Faurei, 20
in. si 0,50 in. adincime; la satul
Rastoaca, 25 in. largime si
0,60 in. adincime : iar la gura
sa, 50 In. largime si 0,80 in.
adincime. Aceste date sunt
foarte variabile si supuse la
discretia timpulur ploios sai1 secetos.
Curentul PutneI in regiunea
muntoasa, este repede si zgomotos
pana la defileul Prisaca,in care
parcurs aduce cu sine cantitati
marI de bolovanI; lar de ad, curentul
incepe a se maf linisti cu
61 inainteazaspre zona sesurilor.
Putna porneste la obirsia sa cu
cota 1668 ni. d'asupra Mara-
Negre, intra in Tara sub cota
690 m. si in poiana Lepsa are
cota 592 in.; d'aci merge scoborind,
la 445 m. Ruga. satul Coza,
314 in. la defileul Prisaca confluenta
cu Zabala, 226 in. la
Vidra, 150 in. la Gägesti, 70 ni.
la Flurei, 37 m. la Rastoaca
0 20 in. la confluenta sa ea
Siretul.
Treccitori. Trecerea riuluI
Putna de la sorginte si pana la
satul Vidra, se face prin vad,
cea ce face sa se intrerupa comunicatia
cind apele vin marI;
iar de la Vidra si pana la confluenta
so cu Siretul, Putna posea.
cite-va podurI si anume : un
pod de lemn la E. satuluI Vidra ;
un pod de piatra la N.-E. satuluI
Faurei, peste care trece soseaua
nationala Focsani-BacAti; un pod
de lemn la S.-E. satuld Jordsti,
peste care trece soseaua Foc-
sani-satul Suraia ; un pod de
lemn la satul Botirlaul, peste
care trece oseaua Rastoaca-
Botirlaul-Dumbravita. Marä de
aceste, Putna mal' poseda podul
liniel ferate Focsani-Bacail, care
este situat la N. satuluI Faurei.
Pe litiga aceste trecatorI, trecerea
de pe un mal pe altul
se mal' face prin vad, insa numal
cind apele sunt mici.
Comunicalia. Drumurile ce
parcurg aceasta vale sunt foarte
restrinse ; mal cu seama in regiunea
muntoasa, nu se gasesc
de cit drumurile ce leaga sat
cu sat si a caror construetie
ordinara fac anevoioasa comunicatia,
fie din cauza terenuluI
accidentat, fie din cauza ploilor
periodice.
De la com. Birsesti merge la
vale pe malul sting o osea,
pana la Vidra ; de aci se ramifica
in dota, o ramurä continuind
pe malul sting, lar alta dupa ce
a trecut Putna pe un pod de
lemn de la E. sat. Vidra continuind
pe malul drept, urmarind
in de aproape apa Putner
pana la confluenta sa cu Siretul
; din aceste sosele, se despart
altele in directiune spre
N. si S. formind legatura cu
satele marginase. Aceste sosele
sunt bine construite si bine intretinute.
Economia Zocata'. Pentru
moment Valea-Putnel nu produce
de cit lemnarie de constructie
si aceasta in mod restrins
din cauza lipsd mijloacelor
de transport si a pozitiunilor
grea de exploatat. Modelarea
lemnelor de constructie
se face prin ajutorul unor
herastrae in stare primitiva, ce
se gaseste pe malul apeI, prin
al caruI mijloc sunt puse in
miscare. Numarul ferestraelor de
aceastä natura, se urca pana la
80. De la aceste herastrae, lem-
nele sant carate cu care cu bol
pana la Odobesti sati Focsani,
de unde cu catea ferata sunt
transportate in diferite directiunT.
Valea-Putnef este foarte bogata
In pasunT, inlesnind cresterea vitelor.
Posedä multe izvoare de
ape minerale, dar neexploatate
sistematic pana acum ; procura
brinzeturI multe si de bulla. calitate
-, asemenea are marI cantitatl
de piatra de var si nisip,
intrebuintate pana acum l'usa
numaI pentru nevoile locale.
Puta-Seack stalie de dr.-d.-f.,
jud. Putna, pl. Girlele-Biliesti,
cat. Faurei, pe linia Buzati-Mar5.5esti,
plisa in circulatie la 15
Iunie 1881. Se afla intre statiile
Focsani 01.7 kil.) si Marasesti
(7.8 kil.). Inaltimea d'asupra niveluluI
Mara e de 77m.95. Venitul
aceste/ stata pe anul 1896
a fost de 110597 leI, 65 banI.
Putreda, com. rur., In jud. Rimnicul-Sarat,
pl. Rimnicul-d.-s.,
pe 01111 cu acelasI nume.
asezata in partea de V. a
jud., la 9 kil. spre V. de orasul
Rimnicul-Sarat, si in S. pl., la
6 kil. spre V. de com. Zgirciti,
resedinta plasiI.
Se margineste la N. cu Gre-
'panul, la E. cu Zgirciti, la S.
Cu Baltati, la V. cu Valea-Racoviteni.
brazdata de dealurile Strejqti,
al Flora si Calea-VaciI,
toate la V.
Piriul Putreda o tia ptin
mijloc si afluentul sati Ciapa-
Verde la S.
formata din cat. : Putreda-
Mare, resedinta, la E. §i Putreda-Mica,
la V.
Suprafata com. este de 900
hect., din care 200 hect. vatra
com. si 700 hect. ale locuitorilor,
cu o populatie de 1022
suflete.

PUTREDA
LocuitoriI sunt mosnenI.
Are 2 bisericT, una vechIe de
lemn, cu hramul Cuvioasa Paraschiva,
ziditd. in 1794 de loan
Peticanu, cu un preot si 2 cintdretT,
cea-l'altä noud, cu hramul
SE Pantelimon, ziditä de
locuitorl in 1872, Cu un preot
li 2 cintdretl ; o $coala mixtd,
frecuentatd in 1899-900 de 64
elevI.
Locuitorif posea : 60 plugurT;
108 bol, 15 vacI, 19 cal, 5 epe,
229 oT, 49 capre si 44 rimAtorT.
Loc. ad vil si livezi cu prunT.
Comerciul constd in importul
de tesdturT, instrumente agricole,
postav, li in export de vin
si rachid. Transportul se face
prin gara R.-Sdrat.
aile de comunicatie sunt :
$oseaua jud. Obiditi-Valea-RateI;
spre Grebdn-Zgirciti-Rimnicul-
Sdrat; spre Pardo$i-MArgdrite$ti-
Valea-SAlciel-Jitia.
Budgetul com. e la veniturT
de 1390 leT, 45 banT $i la cheltuelT,
de 1380 leT, 62 banI.
Putreda, pira, jud. Botosani, avind
de afluent Piriul-Mic, izvoreste
din locul numit esul-TarineT
; curge pe lingd satul Cristesti,
in partea sa de S.-V., apoT
pe pdmintul locuitorilor, si se
varsä. in Meletinul, formind o
bala, numitd Ochiul.
Putreda, pirta, jud. Dorohoid,
pl. Berhometele, izvoreste din
Poiana-VelniteT, mosia Zamostia,
com. cu acela$T nume, $i se varsd.
in Baranca la Podul-luT-Strejac.
Putreda, pirki, izvore$te de pe
mosia IbAnesti, curge spre S.,
prin com. Corldteni, pl. Cosula,
jud. Dorohold, unde formeazA
iazurile : Putreda, Lipovenilor si
OddeI $i se varsä in riul Jijia.
Putreda, pilla, in jud. R.-Sdrat,
64 745. Morolo Dlobionar Googrodio.
Vol. F.
195 PUTUROASA (FM iNA-)
pl. Rimnicul-d.-s., com. Putreda,
izvoreste din dealul Strejesti,
udd mijlocul com., trece prin
cdt, de resedintd si se varsd pe
dreapta piriuluT Oreavul.
spre V. de satul Coroe$ti-d.-j.
Are 100 loc. si 27 case.
Puturoasa, sat, fAcind parte din
com. rur. Coteana, pl. Siul-d.-s.,
jud. Olt, situatA pe valea si
malul drept al DirjovuluT, cam
la 6 kil. spre N.-V. de satul
Coteana, resedinta com. Are o
populatiune de 124 locuitori, din
care 27 sunt improprietdriti dupä
legea rurald, pe 36 hect. ET posea'.:
16 boT, 59 vaci, 12 bivoli,
15 bivolite, lo cal, 146
oT, 162 porcI.
Puturoasa, mofie, a statuluT, jud.
Olt, fostä pendinte de mAndstirea
Plumbuita.
Puturoasa, peidure a statulul,
in intindere de 325 hect., pendinte
de com. Coteana, pl. Siuld.-s.,
jud. Olt.
Puturoasa, baltd, in jud. Constanta,
pl. Hirsova, pe terito-
riul com. urb. Hirsova, situatd
in partea V. a plAseT $1 cea
N.-V. a comunei. E forma din
mar multe miel lacurT lunguiete,
carl toate unite se varsd in &la
numitd Privalul-Rotunduluf sau
Putreda-Mare, sat, in jud. R.- Tair-Buaz. Are o suprafatA de
Sdrat, pl. Rimnicul-d.-s., com. 40 hect. E tdiatA de un drum
Putreda, asezat pe l'hit Putreda, ce merge de la Hir$ova la Co-
spre E. com.
Are o suprafatd de 150 hect.,
nacul-luT-Manole.
cu o populatie de 147 familiT, Puturoasa (Imputita), ievor cu
sad 835 suflete ; o bisericd si afta sulfuroasci, in jud. Iasi, pl.
o scoald. Bahluiul, com. si satul Bdiceni,
In poalele dealului CetAtuea, la
Putreda-Micä, sat, in jud. R.-
Sdrat, pl. Rimnicul-d.-s., cdt.
com. Putreda, asezat la V. com.,
12 kil. de Tirgul-Frumos. Izvorul
e rece si dd 8o litruri de
apd pe ord. Apa are gust si
la 2 kil., spre V. de cdt. de re-
sedintd. Are o intindere de 50
miros de pucioasd ; este upara
la bdut si folositoare pentru
hect., cu o populatie de 25 familii,
sad 167 suflete.
Putrezeni, sat, in jud. Tutova,
pl. Pereschivul, com. Coroesti,
boalele reumatice.
Puturoasa (Iazul-de-la-M0a-
ra), faz, in valea dealuluT Turia,
jud. Iasi, pl. Turia, com.
Ro$cani, cdt. Borsa.
Puturoasa, pilla, izvore$Ye de
sub dealul Movileni, jud. Iasi,
pl. Copoul, com. Movileni, $i se
varsd pe dreapta Niel.
Puturoasa, pira, izvoreste de
pe teritoriul satuluT GlAvdnesti,
jud. Ia$1, pl. Turia, com. Iepureni,
$1 se varsd in Iazul-de-la-
RAchitT.
Puturoasa, girld, la S. de satul
Corcioveni, jud. Tecucid, formatd
din piriul Berheciul.
Puturoasa, loe izolat, la 8 kil.
de vatra com. CAlimlnesti, pl.
Cozia, jud. Vilcea. Aci este un
izvor abondent de apd sulfuroasd.
Puturoasä (Fintina-), sorginte
de apä mineralil, in jud. Buzdd,
com. Gura-SdrAtel, cdt. Ciu.
hoiul; se scurge in pir. SArata.
19

PUTUROASA (ViNA-) 146 PUTUROSOL
Puturoasä (Vina-), sorginte de
apil minerald, in jud. Buzail,
com. Sibiciul, pe hotarul despre
com. Colti.
Puturosul, sat, jud. Dimbovita,
plaiul Ialomita-Dimbovita, com.
Urseiul.
Puturosul, sat, jud. Dimbovita,
plaiul Ialomita-Dimbovita, com.
Vi$ine$ti.
Puturosul, maña/a, jud. $1 pl.
Prahova, com. Valea-Lunga.
Puturosul, munte, jud. BacaCt,
pl. Trotu$ul.
Puturosul, deal, in jud. R.-Sarat,
pl. Ora$ulur, com. Odobasca,
in parte a de N. a com.
Este acoperit cu pa$unr. Din
el izvoreste piriul Puturosul, ce
se varsa in riul Rimna, udind
nordul comuner.
Puturosul,izvoareminerale, jud.
$i pl. Arge$ul, com. Bradetul.
Izvoarele se gasesc la vre-o
2 kil. spre N. de centrul com.
Bradetul. Calea merge tot pe
llaga riul Vilsanul, care, mar
In tot parcursul sati, este tarmurit
la mica distanta de inaltr
peretr calcaro$I, aproape verticalr,
-$i inalti de 40-60 m., inchizind
ast-fel valea riulur filtre
dota zidurr gigantice $i prapastioase.
Pe fundul Oler clocote$te repede
riul Vilsanul, cu pastravir
sal, apor se izbe$te de stinci
ca Coltul-de-la.Pietrarie, Coltul-
Rolbului $i Seciul. Coltul-Roibulur,
inalt de vre-o 50 m., are
virful inclinat d'asupra riulur.
Sunt mar multe izvoare sulfuroase
in$irate pe Ruga $1 sub
albia riului. Cel mar abundent
in apd $i concentrat in rnateril e
pe partea dreapta a riulur. Poate
da pana la 800 litri de apa
pe ora, care in scurtul sail curs,
panä la intrarea sa in riti, depune
pe pietre o materie alba
cenu$ie, batind putin in galben.
In dreptul acestor izvoare $i
pana la 1 oo in. spre S. de ele,
apa riulur nu inghiata, la aceea$1
temperatura la care ar
ingheta de n'ar fi fost amestecata
cu apele minerale ce curg
din izvoare.
Puturosul, izvor de apié sulfuroasii,
jud. Bacati, pl. Tazlauld.-j.,
com. Gropile, pe teritoriul
satuluI Paltinata. DA cam vre-o
6o litri pe ora. E la 18 kil, de
gara One$ti, dincolo de Trotu$.
Puturosul, sati Imputitul, loc
cu izvoare sulfuroase fi bala,
jud. Bacan, pl. Trotuaul, com.
Mandstirea-Ca$inul, la poalele
muntelur Halo$ul-Mare, de unde
izvore$te piriul cu acela$T nume.
Izvorul principal are un debit
de 70 litri pe ora.. E situat la
12 kil, de gara One$ti.
Puturosul, iz,vor de apei sulfuroasel,
jud. Bacaii, pl. Siretuld.-j.,
com. Bote$ti, pe teritoriul
mo$ier Viforani, a d-lur Iunius
Leca.
Puturosul, sorginte de afta mineraliz,
in jud. Buzar', corn.
Chiojdul -din - Bisca, la poalele
muntelur Ple$ea, Ruga cascada
ipotul.
Puturosul, las, jud. Bacäil, pl.
Tirgul, in suprafata de ir hect.,
pe mo$ia Balu$eni (Zosin), in
partea de N. a com. cu acela$I
nume.
Puturosul, bala, formata de riul
Jijia, la moara moOer Radiul,
com. Comindare$ti, jud. Boto-
$ani.
Puturosul, las, pe mo$ia Ciornohalul,
in partea de E. a com.
Ringhile$ti, pl. tefane$ti, jud.
Boto$ani.
Puturosul, viroagd, in jud. Braila,
pl. Balta ; ja na$tere din partea
de N.-E. a laculur Flea$ca ; trece
pe sub malul de S. al luncer
Calmatuiulur, pe la N. cat. Scarlate$ti
$i al com. Dudescu, Slujitori-Albote$ti
si ea. Caragica;
taie qoseaua Braila-Calara$), la
N. com. Insuratei, $i, dupa ce
atinge partea de N. a laculur
Lacul-Kezir, da in partea dreapta
a Calmatuiulur, la punctul Cornul-Malulur.
Puturosul, firliaf, in jud. Bacau,
pl. Trotu$ul, com. Groze$ti,
care curge printre satele Herastrdul
$i Groze$ti, in directie
estica. Izvore$te de sub muntele
cu acelasr nume $i, clupa ce
se une$te cu pirlia$ul Pietricica,
se varsa pe dreapta Oituzulur.
Aci se afla $1 ape feruginoase.
Puturosul, pirta, format din izvoare
; curge prin Valea-Grajdiulur,
jud. Boto$ani, pl. Tirgul,
com. Mänastireni ; formeaza razurile
de la Valea-Grajdiului, de
la Manastireni $i de la Onteni,
apor trece in com. Gorbane$ti
sub numele de Ursoaia $i se
varsa Ruga tirgul Sulita in Siena.
Puturosul, pira, la na$tere din
razul Puturosul, de pe mo$ia
Bor$a, com. Ro$cani, pl. Turia,
jud. Ia$i, curge de la N'. spre
S., intra pe mo$ia Caminare$ti,
pe la hotarul Basenilor, trece
prin razurile Baseni $i Carp, $i,
indreptindu-se spre V., se varsa
in jijia, pe la Scruntarul-Mare.
Puturosul, pida, izvore$te din
dealul Secdturile, jud. $i pl.
Prahova, com. Valea-Lunga, $i

PUTUROSUL
se varsa in riul Cricovul-Dulce,
dupa ce primeste ca afluent/
valcelele Magazia, Valea-luT-
Mateiti, CrIcanul i altele.
Puturosul, vale, In jud. si pl.
Tulcea, pe teritoriul com. rur.
Cataloi ; se desface din Dealul-
Mare ; .se intinde spre S., intr'o
directie de la N.-E. spre S.-V.,
brazdind partea centrald a plaseT
cea estica a comuneT ; trece
pe la poalele dealuluT Rezil, taie
soseaua nationala Tulcea-Constanta,
pe la kil. 12, si dup5. 6
kil, de curs, se deschide in valea
piriului Telita, pe stinga,
puçin maT jos de satul Cataloi.
Puteni, com. rur., jud. Tecuciti,
pl. Nicoresti, compusa. din 2
catune Mindresti si Puteni si situata
pe Valea-GeruluT, la 16
kil. de Tecuciti si la 31 kil, de
resedinta piase)", spre E.
Teritoriul com. este de 24568
hect., din care 1459 hect. cultivabile.
Are o populatie de 474 famili!,
saa 186o suflete ; 2 biseriel",
una in Puteni i cea-l'alt5.
In Mindresti, deservite de 2
preotT si 4 cintaretT ; 2 coale,
una in Puteni, frecuentan de
54 copi! i cea-l-alta in Mindresti,
frecuentan de 34 copiT ; o moara
de Vint si una cu abur!, ale proprietaruluT.
Locuitorif posea : 470 boT,
504 yac!, 272 caT, 183 Tepe, 495
oI, 3 taurI, 4 bivolT 5i 521 pord.
Veniturile si cheltuelile anuale
ale com. sunt de 7500 le!.
In partea de S.-E. a satulul
Puteni se afla un monument de
piatra de o forma piramidald,
avind o Inaltime de 2 m., sub
care se aflá ramasitele generaluluI
rus Alexandru VasilievicI,
mort la 1770.
O osea judeteana leaga comuna
de orasul Tecuciti.
147 PUTULUT (DEALUL-)
Puteni, sat, pendinte de com.
Puteni, pl. Nicoresti, jud. Tecuela,
situat pe ambele laturT
ale piriuluT Gerul.
Are o populatie de 314 famili!,
sati 1216 suflete ; o biserica,
zidita la 1812, de locuitorT
; o scoala primara mixta;
6 circiumI.
Puteni, mofie, jud. Tecuciti, com.
Puteni. Are o suprafan de 1560
fäld, proprietatea descendintilor
luI Constantin Mavrocordat.
Putichioaia, sat, in jud. Covurtuja,
pl. Prutul, com. Bujorul.
Are o populatie de 585 suflete ;
o scoala mixta ; o biserica, facind
parte din parohia Firtanesti.
Pe aicT trece calea ferata Birlad-Galati.
Putichioaia, mofie particulard,
de 2788 hect., in jud. Covurpl.
Prutul, com. Bujorul.
Putinei, sat, cu 38 case, facind
parte din com. rur. Malovatul,
din pl. Ocolul-d.-s., jud. Mehedinti
i situat pe malul sting
al TopolniteI.
Imprejurul satuluI, care este
udat de piriul Plesuva, se afla
maT multe grädinT cu zarzavatuff.
Putintei, cdtun, in jud. Teleorman,
pl. Margine!, pendinte de
com. Atirnati. Are o populatie
de 315 suflete. Este foarte vechiu,
anterior satuluT Atirnati.
Putintei, mo,rie a statului, In jud.
Teleorman, pl. Margine!, com.
Atirnati, avind o intindere de
1104 hect., din care o parte
s'a vindut satenilor in loturi.
Putinteilor (Valea-), vale, ramificatie
din valea Teleormanulur,
jud. Teleorman ; trece pe linga.
cat. Putintei al com. Attrnati
si se intinde, pe o mica distanta.,
si in jud. Vlasca.
localitate, din com.
Sldnicul, pl. Varbilaul, jud. Prahoya,
unde s'a deschis prima
gura de ocnd, care a rezistat
tutulor intemperillor pana acum
citT-va anT, cind s'a prabusit in
fundul prapastieT, zisa. Putul-BaiT,
Putul-cu-Salcie, sat, jud. Dimbovita,
pl. Bolintinul, com. Costesti.
Putul-Haretul, vechie stafie po,r.
tald, jud. Putna, la 23 kil. de
la Focsani spre Bacla.
Putul-lui-Ene, deal, situat la E.
de com. Priseaca, pl. Oltul-d.-j.,
jud. Ok, cu directia de la N.
la S. si cu o lungime de i kil.
600 metri.
Putul-OlaruluT, sat, in jud. Tu.
tova, pl. Simila, com. Ibanesti,
spre S. de satul Ibanesti,
Putul-Popei (Valea-), vale, in
jud. Tulcea, In partea nordica
a piase! Isaccea si V. a com.
Luncavita; se desface din dealul
Sevastin, se intinde spre E.,
tuteo directie generala de la
S.-V. spre N.-E., trece pe la
poalele movileT CodruluT, si dup1
5 kil, de drum, se deschide in
piriul Luncavita, pe stinga, chiar
linga satul Luncavita.
Putului (Coasta-), deal, in jud.
Buzaa, com. Gura-SaratiT, cat.
Valea BotiI; are 90 hect. vie si
o hect. livezT.
Putuluf (Dealul-), deal, jud.
Neamtu, plasa Piatra-Muntele,
com. Cdciulesti ; se desface din
Dealul-BalauruluT, In directiune

PUTULUf (VALEA-) 148 PUZDRA
spre E., pe linga satul Gura-
Vad.
Putului (Valea-), cdtun al com.
Lipia, jud. Buzad, cu 280 locuitorf
si 6o case.
PutuluI (Valea-), cdtun, al com.
Merei, jud. Buzad, cu 300 locultor!
si 64 case.
Putulul (Valea-), cdtun, al com.
Cernatesti, jud. Buzail, Cu 220
locuitorT si 46 case.
Putureni, sat, pe mosia Cu acelasT
nume, jud. Dorohoitl, pl.
Prutui-d.-j., com. Copisca, ca
83 familif, sail 353 suflete.
Proprietatea mosieT este a E-
pitropiei Spitalului Sf. Spiridon
din Iasi, daruita de catre Iordachi
Popovicr din Botosani.
Satenif improprietaritT ail 257
hect., 74 ar. pamint, lar proprietatea,
2719 hect., 74 arif
cimp.
Sunt 2 iaZurr. Apele ce trec
pe mosie sunt piraiele Volovatul
si Bodeasa.
DrumurT principale : acel de
la Darabani, ce merge la tefánesti,
si acel de la Mitoc, ce
merge la Doroholit
Mosia se hotardste cu : Nichiteni,
Draguseni, Bivolul-Lipan,
Codreni si Cotusca.
Pe teritoriul com, se afla Movila-ArmeanuluT
$1 Movila-Cald
ara
Puturile, mofie, a statuld. Vez/
Bratovoesti, jud. Dolj.
Puturile, mo,rie, a statuld, pe
teritoriul com. Giorocul-Mare,
pl. jiul-d.-j., jud. Dolj. Se arendeaza,
impreuna ca mosia Bratovoesti,
cu 42150 leT anual.
Puzdra, sal:1 Holda, pilla, jud.
Suceava, izvoreste de sub muntele
cu acelasT nume, udá teritoriul
com. Brosteni, pe o lungime
de 5-6 kil. $1, dupá ce
a invirtit o moriscä si o piuS.,
se arunca in Bistrita. Primeste
din dreapta Pirlul-RusuluT, lar
din stinga Goroviciul, Piriul-
Socului si Piriul-CucinieT.

Raba, subdivizie a comuna' Bobul,
jud. Gorj, pl. Amaradia, la
E. catunuld de resedintä, situata
pe loc ses.
Are o intindere de 184 hect.,
din care 40 hect. arabile, 107
hect. finete, 8 hect. vie, 19 hect.
padure, 7 hect. pomet si 3 hect.
vatra satuluT, Cu o populatie de
85 suflete.
Locuitorii posea: 3 plugurI,
6 care cu bol ; so vite marI
cornute, 2 caI, 119 or si 23 rimatorl.
Comunicatia in cdtun se face
prin soseaua comunald si judeteana
a comuneI si prin alte
drumurI ordinare.
Rachel, sat, in jud. Tulcea, pl.
Isaccea, cat. com. Luncavita,
situat in partea de N. a plasel
si cea de E. a comuna, la 3
kil. spre E. de cat. de resedinta,
Luncavita, pe malul drept
al girleI Ciulinetul, la poalele
dealuluT Gilma-Mare.
Se margineste la N. cu Dutarea
; la V., cu cat. Luncavita;
la S., cu com. Balabancea ; la
E., cu com. urb. Isaccea.
Dealurile care brazdeaza teritoriul
sunt : Gilmele-Insirate,
Gilma-Mare si Gilma-Mica. E udat
de gira Ciulinetul la N. si
de afluentif acesteia : Valea-
R
CeairuluI, a-BozuluI si Valea-Turiaculd
carl curg prin interiorul
catunuluI. Balta Crapina, la
N.-V., si Piatra-Cdcata, la E.,
contin peste.
Intinderea satuluI e de 527
hect., din care 16 hect. ocupate
de vatra satuluI, 211 hect.
ale locuitorilor si 300 hect. ale
statulul.
Are o populatie de 440 suflete
; o scoall mixta, conclusa
de un invatator si frecuentata
de 34 elevI ; o biserica, zidita.
in 1859 de locuitorI, deservita
de un preot si un cintaret.
RacheluluI (Fortul-), intariturd,
jud. Tulcea, pl. Isaccea,
com. rur. Luncavita, cat.
Rachel, situat in partea de N.
a plaseT si cea de E. a comune,
in punctul de N. al satuld
Rachel, Ruga soseaua judeteana.
Tulcea-Isaccea, pe care o domina
pe o mare intindere, dominind
de asemenI si asupra
satuluI Rachel, asupra drumuluI
comunal Rachel-Luncavita
si asupra Orle Ciulinetul. Este
asezat la poalele dealuluI Gama-
Mare si e fácut de TurcI, inainte
de razboiul de la 1877,
pentru a impiedica trecerea Rusilor
peste Dundre, de care este
departe de 3 kil.
Rachieri, sat, facind parte din
com. rur. Valea-Calugareasca,
pl. Cricovul, jud. Prahova.
Rachierita, vale, jud. Prahova,
izvoreste din muntele Lazul,
plaiurile Breaza-Talea si Prahoya,
com. Breaza-d.-s. ; curge
de la V. spre E. si se varsa in
riul Prahova, tot in raionul com.
Breaza-d.-s.
Rachiteaua, vale, in jud. Gorj,
plaiul Vulcan, spre N.-V. com.
Topesti, in directie V.-E., se desface
din muntele Gruiul-Negru,
da in hotarul Pestisanilor si isI
schimbä directia spre S., lasind
spre V. muntif : Dumurile, Cracul-FaguluI,
Cracul- orAtuluf si
Cracul-Rachitelelor, iar spre E.
Gruiul-Negru 5i muntele Frasinul;
are o lungime de 7 kil.
Raci, com. rur., jud. Gorj, pl.
JiuluI, la N. com. Ohaba, situata
parte pe loc ves, parte cam pe
deal. Se compune din catunele:
Raci, Artanul si Baniul.
Are o suprafata de 513 hect.,
din carI 19 hect. padure, 259
hect. arabile, 6 hect. vil, 21
hect. prunI, iar restul finete si
pasune, cu o populatie de 1722
suflete.
Sunt 3 bisericI, deservite de

RACI 150 RACLARIUL
I preot $i 4 cintaretT ; o $coa15.,
fondata la 1836 qi frecuentata
de 35 elevf.
Locuitorif posea : 20 plugurT,
33 care cu boT, 3 carate
cu cal ; 137 vite marl cornute,
39 cal, 323 oT, 22 capre, 143
rimatorf; 20 stupf cu albine.
Comuna este adata pe partea
de V. de piriul Jiltul-Mic.
Comunicatia se face prin $oseaua
comunala care o pune
In legatura la N.-V. cu com.
Ursoaia din jud. Mehedinti, iar
la S. cu com. Calaparul-d.-s. $i
Borascu.
In com. se gasesc 6 puturT
$i IO fintinf.
Raci, ciitun de re$edinta al com.
Raci, jud. Gorj, pl. JiuluT, a$ezat
pe valea cu acela$1 nume,
parte pe $es $i parte cam pe
deal.
Are o suprafata. de 366 hect.,
din carT : 10 hect. Ociare, 184
hect. arabile, 5 hect. vil, I 1
hect. prunT, restul izlaz $i finete,
cu o populatie de 375 familt,
sati 1201 suflete, din care 203
contribuabilI ; o $coala, infiintata
la 1836, $1 frecuen tata de
35 elevI ; o biserica de lemn,
fatua de locuitorl la r780, deservia
de 2 cintaretl.
Locuitorif posea : io plugurf,
20 care cu bol, 4 carate
cu cal, 62 vite marT cornute,
193 OT, 22 capre $i 68 rimatorT
12 stupT.
In catan se gasesc 3 puturI
$1 7 fintinT.
Raci, tezer, jud. Braga, situat la
N. de Pe$ti-Romine$tI $i Peqti-
Turce$tf, cu caff comunica prin
Gitul-Racilor.
Rae!, vale, in jud. Gorj, pl. JiuluT,
pe care este situata com.
Raci, cu catunele sale Artanul,
Raci $i Baniul. Se intinde de
la N. spre S., terminindu-se in
dreptul com. Borascul.
Este formad la E. de culmea
dealuluf Jiul, care vine despre
N., lar la V. de culmile
DealuluT-Ohabel $1 Bolbo$1, ce
se prelungesc asemenea despre
N., din jud. Mehedinti.
Racf-de-peste-Deal, d'aun, al
com. Strimba, jud. Gorj, in partea
de V. a com., situat pe
loc qes $i avind o suprafata de
39 hect., dintre care 1 hect. vie
$i IO hect. prunT, $i o populatie
de 30 familiI, Sad 120 suflete.
Locuitorif posea,: 8 plugurT,
20 care cu bol; 20 stupT ;
128 vite marl cornute, 3 cal,
57 oT, 4 capre $1 16 rimatorl.
Comunicatia in atta] se face
pe qoseaua coma nala care il
leaga la N. cu cat. Baniul, al
com. Raci, lar la S. cu com.
Borascul.
In atan sunt 2 puturl $1 3
fintinf.
Racila, sat Obreje§ti, sat,
re$edinta com. Girleni, pl. Bistrita-d.-s.,
jud. Bac5t, a$ezat pe
dreapta Bistricioaref, in fata satuluT
Girleni.
Are o populatie de 312 suflete
; o biserica, fondata. in 1868
de enoria$I $i de C. Danu, deservia
de un preot, un diacon
$i 2 cintaretT ; o $coala mixta;
o circiuma.
Vite : 27 cal, 187 vite mar).
cornute, 143 of $i 127 porcI.
Racila, perdure, in jud. Bacat,
plasa Bistrita-d .-j., pe teritori ul
com. Calugara-Mare.
Racila, piria, in jud. Bacati, pl.
Bistrita-d.-s., com. Girleni, care
se varsa in Bistricioara.
Radia, 'Mg, izvore§te din pa-
durea Mija $i se varsa in riul
Cricovul-Dulce, in raionul com.
Haimanalele, pl. Filip4ti, jud.
Prahova.
Racilor (Iazul-), tag, in suprafata
de 35 hect., pe teritoriul
com. Vorniceni, pl. Ba$eul, jud.
Dorohoiti.
Racilor (Valea-), vale, ce se
intinde din cat. Arjoci, jud. Gorj,
plaiul Vulcan, in directia E.-V.,
pe o intindere de 3 kil., pana
in jud. Mehedinti, la com. Ratezul,
lasind la S. ,dealul Chiciora,
iar la N. cat. Celeiul.
Raciul, com. rur., in jud. Dimbovita,
pl. Dealul - Dimbovita,
situata parte pe deal $1 cea mal
intinsa parte pe vale intre valle
Sutiel, la 15 kil. spre S. de Tirgoviste.
In raionul com. sunt
dealurile : Racial, Suta, Olarul
$i Speriatul; apoT piraiele : Suta
$i Valea-Seac5.
Se compune din 3 cátune:
Racial, Cobori$ul si Sili$tea, cu
o populatie de 666 locuitorl.
Are o biserica $i o $coald.
- Se invecineqte la E. cu VAcaresti
qi Persinari, la V. cu Piciorul-de-Munte,
la N. 'Cu Suta-
Seaca $i la S. cu Gura-Sutil $i
Sperieteni, despartindu-se de
V5care$ti prin riul Dimbovita,
lar' de cele-l-alte, prin padurl,
delulete $i val miel'.
In raionul com. se af15. peste
47850 ariT de padure.
Raciul, munte, in jud. Dimbovita,
mal in sus de Moroeni, in stinga.
Pe litiga munte curge 01111
Valea-RaciuluT, pe care sunt herestraie
de Wat scindurf.
Raclariul, deal, pe teritoriul com.
Mironeasa, pl. Stavnicul, jud.
Iaqi, se prelungeqte spre N. de
satul Mironeasa ; pe coastele luf

RACLARIUL 151 RACOVA (PLASX)
sunt plantate vil, pentru care
i se mar zice $i Coasta-Viilor.
Raclariul, pddure, in partea de
V. a com. Poiana-Cirnula pl.
Crasna, jud. Vasluiti, In hotar
cu com. .Dobrovatul.
Racota, japfe, situata la N.-E.
de com. Ciacirul, pl. Balta, jud.
Braila; uneste Dunarea cu lacul
Groapele, trecind pe partea de
S. $i S.-V. a laculur Tiganca,
apor se indreapta spre N., trecind
prin lacurile Tudor-Oancea
si Manea, $1 se vara. in
Groapele, sub mal, in apropiere
de comuna.
Racoti, cdtun, al com. Godine$ti,
plaiul Vulcan, jud. Gorj, spre
S.-V. de comuna, situat pe dealul
cu acela$T nume.
Are o suprafata de 456 hect.,
din care 301 hect. arabile, 55
hect. finete, 30 hect. izlaz, 60
hect, vil si io hect. livezr de
prunr, cu o populatie de 160
familii, sail 629 suflete.
Are o $coala, fondata la 1858,
frecuentata. de 44 copir; o bireedificata
la 1823 $i deservita
de I preot i 2 cintaretr.
Locultorif posedä : 42 phigurr,
125 care cu bol, i cartita
cu car; 515 vite mart cornute,
51 cal, 370 or si 205 timatorr.
Comunicatia se face prin $osele
comunale, care II leagà
de o parte cu com. sa Godine$ti,
lar de alta cu Costeni.
Teritoriul catunulur e udat
de 6.11 Tismana.
In catun se gasesc 3 morT pe
apa si 6 fintinr.
Racoti, deal, jud. Gorj, plaiul
Vulcan, la V. catunulur Racoti,
bifurcat de la E. la V. in
dota ramurr numite: Dolce$ti
Modorani.
Este proprietatea locuitorilor
$i e acoperit de vil', pomet
araturr.
Racova, p/asei, jud. Vasluitt Se
intinde de la V. spre S., ocupind
toata partea S. a judetula
E a$ezata pe dealurile din
dreapta si din stinga piriulur
Racova si pe intinsa vale a Racover,
care are e$irea in sesul
Birladulur, in dreptul ora$ulur
Vasluiti. Se mArgine$te la N.
cu plasa Stemnicul ; la S., cu
jud. Tutova ; la E., cu o parte
din pl. Sternnicul si orasul Vasluir!
si la V., cu jud. Roman.
E formata din contunde:
T. Armdfoaia, cu satele: Armasoaia,
Bleasca, Rädiul, Ursolea,
Valea-laNastase, Valea-
Sili$ter si Albina.
Co,cefti, cu satele : Cosca,
Co$e$ti, Iezerul, Fundatura $i
Valea-Oner.
Curse,s-ti, cu satele : Curse$ti-Raze$T,
Curse$ti Sofronie,
Toporasti, Hordila i Rapa.
Doag-ele,cu satele : Doaga-
Sontula Doaga-Vasiliti, Lipova-Manastirer
(Valea-Hoger) $i
Porcäretul.
Hit-faya, cu satele : Hirsova-Raze$i,
Hir$ova-Manastirel
si Fundatura.
Iveinefti, cu satele 'vane$ti
(Huseni), Brosteni, Buscata,
Golgofta, Valea-Cinepet $i
Valea-Mare.
Girceni, cu satele : Girceni,
Racova, Racovita, Scaunele,
Schitul - Malinesti, Slobozia $i
Trohanul.
Laza, cu satele : Bejenesti,
Racova, Lingurari, Oprisita, Polincul,
Risnita, Sauca si Laza.
Lipoya, cu satele : Lipova-
Raze$I, Mälosul, Valea-Caselor,
Valea-Mosneagulur.
Poencyti, cu satele : Poene$tl-Razesr
(Ghigal), Valea-
Caselor, Poenesti-Manastirer, Po-
enesti-Strajescula Slobozia
Iazul-Dracula
Pungefti, Cu satele P un
gesti (tirg), Pungesti (sat) si
Dumbravea
Teritoriul plaser este straba
tut de doul culmr marr de dealurT,
care se prelungesc din judetul
Roman, de-a lungul
ser: una printre piraiele Racova
Stemnicul si se sfirse$te in
sesul Birladulul la satul Radiul,
lingd Vasluiti, si alta din dreapta
pirlulur Racova, care continua
In jud. Tutova, formind i culmea
dreapta a sesultu Birladulur.
Ambele aceste culmr sunt in
tretaete de val, pi-in care curg
diferite Oraje.
Partea de V. si N. a pla$er
este foarte ridicatd, din cauza
inaltimer dealurilor, acoperite in
mare parte cu padurr.
Sunt putine sesurr i locurr
deschise, de aceea cultura cerealelor
este mal mica de cit in
cele-l-alte plasT, din cauza Po
noarelor $1 a padurilor.
In vechime, tot teritoriul acesta
plasT era acoperit cu codri
secularr, din carr exista
asta-zr o mare parte.
Intinderea pla.$er e de 36628
hectare.
Are o populatie de 5365 t'anilla',
salí 17058 suflete ; 27 biserici,
deservite de 21 preOti
25 cintareti ; 10 §coale, frecuentate
de 327 elevr $i 32 eleve
(1899-900).
Vite 6710 vite mari cornute,
8211 a 898 cal; to bivoll, 281
capre $l 2125 ritnAtorT,
Sunt 1849 stupr cu albine.
In aceasta plasa s'a dat
moasa lupta de la Racova, In
lanuarie 1475, 'filtre stefan Vo
da-cel-Mare i Turcir i in care
Moldovenir aS e$it invingatori.
In aceasta batalle, o armata.
mica de 47000 ostenr a invins
pe alta de 120000, inteo vale,

RACOVA 152 RACOVA
care era acoperita Cu codri secu/arl.
In legendele populare locale,
se arad ca vatrA a razboiului,
fie-care localitate din aceasta
plasa, incepind de la fundul
plAseY, pana la e$irea in $esul
Birladulul, linga ora$ul Vasluia ;
dupa. semnele insa ramase, precum
$anturI si movile, se dovede$te
ca razbolul s'a petrecut
catre partea de S., spre gura
vaieI Racova; de unde apoI s'a
preurmat In sus pe apa Birladulur,
prin comuna Birze$ti $i
apoT pe valea RebriceI, pana la
satul ScIntela, pe drumul saa
sleahul mare ce merge spre ora$ul
Ia$1.
Racova, com. rur., jud. Bacaa,
Bistrita-d.-s., a$ezatä pe deal $l
pe coasta din stinga BistriteT,
la limita de N. a judetulur.
E formad din 5 caune: Letcana,
Racova, HalmAcioaia, Gura-raid
i Satul-Noa. Satul Surina,
fost al acesteT comune, s'a
alipit pe Ruga com. Girleni, din
dreapta Bistrita
Se margine$te : la N., cu com.
Buhu$i (jud. Neamtu); la S., cu
teritoriul com. Ciuma$1 $1 al
com. Girleni ; la E., cu teritoriul
com. Bere$ti i la V. cu
com. Buda.
Teritoriul com. prezinta dealurT,
ca acel al HalmacioaieT
al Viilor, $i este brazdat de piriia$ele
: Letcana, Racova, Dogarul,
Valea-Rea, Ilie$ul, Runcul
i Glodul.
Are o populatie de 1731 suflete;
3 bisericT, deservite de 3
preotT $1 3 cintaretl ; o $coalA,
in satul Racova, re$edinta comuneT,
frecuentad de 18 copa'.
Vite : 29 caT, 824 vite marl
cornute i 487 a
Dupa legea rurala din 1864,
dat la 256 locuitorl 694
falcr In tarind. In 1879 s' ají dat
la I II insurIteT 276.40 ala
in improprietarire.
Mo$ia Racova este domeniul
statului, fosa proprietate a manastireI
Bistrita (jud. Neamtu).
Statul maT are vre-o 800 hect.
Ville ocupa o intindere de
30/4 hect.
In com, se afla pAdurea statuluT
Racova-Letcani.
Teritoriul comuna este de
3509 hect.
Se afla in Racova o velnitA
pentru fabricarea spirtuluT de ce.
reale.
Budgetul com. e la veniturI
de 9549 leI, 15 banT i la cheltueli,
de 3501 lel, 95 banI.
O cale comunald $oseluita incepe
la Letcani, trece in jos
la Racova $i apoi dà in calea
nationall BacAti-Piatra. Departarea
la Bacail, capitala judetu-
14 este de 20 kil.; spre Ciumasi
$i spre Bere$ti, 7 kil.; spre
Buda, 5 kil., spre Girleni, re-
$edinta pla$eT, 5 kil. De la
Letcani se bifurca in sus doua
cal comunale ne$oseluite, din
care cea din stinga merge in
jud. Neamtu $i cea din dreapta
In judetul Roman.
Totalul paminturilor de cultura'
este de 807,95 hect.
Gara Girleni fiind a$ezata la
5 kil, de com., inlesneste mult
transportul cerealelor din loca-
Mate.
Racova, sat, jud. Bacan, pl. Siretul-d.-j.,
com. Tama$i, situat
pe piriul Cu acela$T nume, la
marginea padurei, la 500 m. de
satul Tama$1.
Are o populatie de 331 su.
flete, $1 2 circiuml.
Locuitorif poseda: 8 cal, 102
vite marT cornute, 61 pord
8 capre.
Racova, sat, jud. Bacati, pl.
Bistrita- d.-s., com. cu acela$T
nume, situat in valea piriuluT
Runcul $i pe deal.
Are o populatie clq 380 suflete
; o bisericA, facuta de locuitorI
la 1870, deservid de
preot $1 2 cintAretI; o $coala
mixta, care fanctioneazA de la
1865; 3 circiumT.
Vite : 12 cal, 350 vite rnarT
cornute, 83 porcI, 7 capre $i
336 oT.
Racova, sat, in jud. Mehedinti,
plaiul Cerna, tinind de com.
rur. IlovAtul.
Racova, sat, pe mo$ia $1 in com.
Giurge$ti, jud. Suceava, a$ezat
linga hotarul Bucovinel.
Vatra satuluT ocupa 8 falcr,
ca o populatie de 147 suflete.
ImproprietArip In 1864 sunt
18 frunta$T, 15 palmar $i 6
coda$T, stApinind 5o falcI.
Biserica $i scoala din Giurge$ti
serva $i acestul sat.
Un singur drum principal
duce la Giurge$ti, (5 kil.).
Racova, sat, in partea de N.-V.
a com. Girceni, pl. Racova,
jud. Vasluia, format din catunde
: Racovita - CuzeT, Slobozia,
Fundul-RacoveT $1 Scauflete,
a$ezate toate pe Valea-
RacoveT, pe dreapta $i pe stinga
Piriulul-Racover, pe o intindere
cam de 12« hect., din care
128 hect. padure $1 880 hect.
loc de cultura, finat, imap ale
proprietAteT, lar 236 hect. ale
locuitorilor Cu 35 hect. vie.
Are o populatie de 120 familif,
sati 550 suflete ; o biserica,
facuta. la 1804, deservid
de i preot ; o circiuma.
Vite : 33 cal, 255 vite maff
cornute, 78 rimatorI, 36 or $i
24 capre.
Locuitoril posea : 24 plugurl,
4 carute cu cal $i 31 care
cu bol; 42 stupI cu albine.

RACOVA 153 RACOVITA
Racova, deal, jud. Bacati, pl.
Siretul-d.-j., com. Tama§i, situat
pe stinga Siretuluf.
Racova, mofie, jud. Bacat, pl.
Bistrita -d.-s., de pe teritoriul
com. Racova.
Racova, pdclure, jud. Bacat, pl.
Siretul-d.-j., de pe teritoriul com.
Leca.
Racova, pa-dure, jud. Bacäti, pl.
Siretul-d.-j., de pe teritoriul com.
Tama. i.
Racova, lac, in jud. Tulcea, pl.
Isaccea, pe teritoriul corn. urb.
Isaccea, situat in partea de N.
a pla§eI §i a comuneT, format
de o revarsare anterioara a
Dunard; este inconjurat cu stuf
de toate partile ; comunica, la
V., cu lacul Piatra-Clcata, prin
Girla-Cazaculuf, §i la E., Cu bratul
Isaccea (un canal al Duliare),
prin Gira- Hambarului ;
are o suprafata de 25 hect.
Racova, bala, in fata satuld
Ivane0, com. Ivaneti, pl. Racoya,
jud. Vasluit, formata din
piriul Racova. Contine mult
pete i e acoperità cu stuh,
rogoz si lozie.
Racova, pidiaf, jud. Bacdu, pi.
Siretul-d.-j., com. Tarna0, care
izvore§te din locul numit Poiana-Mare,
trece prin mijlocul
satuluf Racova, i se varsd prin
Balta-BraduluI in Siret.
Racova, filia, jud. Bacati, pl.
Bistrita-d.-s., izvorete din muntele
Runcul, trece pe la com.
Racova O se varsa d'a stinga
Bistrite.
Racova, pilla, jud. Suceava, format
din piraiele Obipiel, din
sus de satul Racova; servä. de
64745. Afarolo Idelionar Ceografic. rol. V.
hotar din spre Bucovina, trece
in com. SiNtea §i se vara. in
Suceava. De la intrarea luI in
satul Stirbätul 41' schimba numete
in Sucevita.
Racova, phi, jud. Suceava, izvoreqte
de sub dealul Hirtopul,
curge pe Ruga satul Ganeni O
se varsa in Somuzul-Mic (2-3
kil.). Are de tributar din dreapta
pirlul Hermeziul, iar din stinga
piriul Poeni.
Racova, piria, jud. Vasluiti, pl.
Racova, izvore0e din partea de
N.-V. a com. Girceni, din padurea
numita Povirni§ul-Racovef
(Fundul-Racovel), curge spre E.,
printre satele Racova i Trohan,
pana la Podul-lul-Hangan ;
de acolo se indreapta spre S.,
printre comunele Pungeti i
Cursqti, unde prime0e in stinga
piraiele Cursqti i Toporasca;
udd tirgwrul Pungqti i de
acolo se lasa printre comunele:
Arm4oala, unde primqte piriul
Armawaia li Ccnqti, unde primWe
piriul One0 ; lar de
la podul Finita, din esul Nituleti,
trece in com. Ivane§ti,
ande primete piraiele : Golgofta
yi Bouluf ; apof prime§te
in stinga &alele : Hirpva,
din com. aboya, Laza,
Ianca, OpriOta, Ghilcarul §i
Hopul, din com. Laza, lar in
dreapta : Valea-Caselor, Boul i
Lupoaia, Boinita i Valea-Mare,
din com. Poinqti ; trece apof
pe teritoriul com. Radiul §i, in
jos de ora§ul Vasluit, se varsa
in dreapta riuluf Birladul.
Racova, piriii torential, in jud.
Tulcea, pl. Macinul, pe teritoriul
com. rur. Greci ; i izvorete
din poalele de S.-V. ale
dealuld Piscul-Inaltli-Tutuiat,
se indreapta spre S., avind o
directiune generall de la N.-V.
I covita
spre S.-E., curge printre pareti
inaltl i stincoA brazdeazä partea
de E. a pl4eI i a comunel,
taie drumul comunal Greci-Balabancea,
i, dupa un curs de
3 kil., se varsa in piriul Valea-
Grecilor, pe stinga, ceva mal'
jos de satul Greci, dupl ce a
primit, pe stinga, piralele Ditconul
i Crucelari.
Racova, vale, jud. Vasluiu, Incepe
de la satul Racova, despre
N.- V., de pe linga jud.
Roman O se intinde spre S.-E.
pana in valea Birladuluf, in
dreptul orav.iluf Vasluiu; prin ea
curge piriul Racova.
Racova-Letcani, pa-dure, jud.
Bacau, pl. Bistrita-d.-s., com. Racoya,
cu o intindere de 780 hect.
san 520 114 ara plan de exploatare
§i cu copad foio0:
stejarf, fagf, etc. Aceasta padure
tinea mal inainte de manastirea
Bistrita, jud. Nearntu,
pl. Piatra, com. Doamna.
Racovatul, munte, in plaiul Cerna,
com. rur. IlovAtul, jud. Mehedinti.
Din el izvore§te piriul
ca ace1a0. numire.
Racovätul, piria, jud. Dorohoiu,
izvoreste din pAdurea cu asemenea
numire, de pe mosia
Tirnauca, com. Tirnauca, pl.
Herta, si se varsA. in 01111
Tinca.
Racovita, com. rur., in apropiere
de riul Olt, jud. Arge, pl. Lovitea,
la 35 kil. de Suici, resedinta
sub-prefectura, si la 84
kil, de Pitesti. Se compune din
6 sate : Bradul, Clocoticiul, Coplceni,
Draganelti, Racovita li
Varatica, cu o populatie de 141
familif sat 551 suflete.
Prin comuna trec piraiele Rali
Blia§i.
20

RACOV1TA 151 RACOVITA
Are 3 bisericI, deservite de
3 preop si 3 cintaret1; o scoall
mixta.
Budgetul com, e la veniturl
de 2151 leT, iar la cheltueli, de
1845 leT.
Vite : 20 caT, 800 bol si vacT,
250 rimatorT, 1300 of si 500
capre.
Pe teritoriul comunel se gäsesc
ruinele unei vechl cetatI,
pe Piriul-BdiesiT, si un turn de
piatra asemenea in ruine, care
se zice ca dateaza din vremea
Romanilor.
Racovita, com. rur., jud. Muscel,
plasa Riul-Doamner, la S. de
Cimpulung, situata pe tärmul
sting al riuluT Argeselul si pe
riul Tirguld, la 33 kil. de Cimpulung
si la 8 kil, de com.
Stilpeni, unde este subprefectura
1.1 judecatoria de ocol.
Prin comuna trece soseaua
nationala Bucuresti-Pitesti-Cimpulung
i calea ferata Golesti-
Cimpulung, In aceiasT direc-
%infle.
Se compune din 4 catune :
Racovita-d.-s., Racovita-d.-j., Valea-Stinel
si Clucereasa, cu o
populatie de 1349 locuitorT
302 case.
Pana la 188o, Racovita-d.-s.
si Racovita-d.-j. formad comune
separate.
LocuitoriT se ocupa cu rotarja,
fieraria 1 cu transportul
de lemne de foc si constructie
din páldurile vecine : Racovita,
Contesti i Mioveni, puse in
exploatare.
In comuna sunt 50-60 stupT
de albine. Se cultiva gindacii
de matase.
LocuitoriT posedd : 39 caT si
Tepe, 18 taurT, 484 bol, 240
vacY, 144 viteT i vitele, 280
porcT si 68 capre.
Sunt aci pe riul Argeselul 4
herastraie, puse In miscare cu
aburT : unul al d-luT Ion Hessu,
exploatatorul padureT d-luI Dobrovid,
care macina coaja de
stejar, destinata pentru tabacit ;
al doilea al d-luT St. Perieteanu-Buzad
; al treilea al d-lor
Cornasanu & Co. exploatatorT
de padurT, in com. Conteti si
al patrulea al d-lui I. A. DobrovicI,
instalat In fabrica d-sale
de spirt din Clucereasa.
Locuitorll ad luat pamint prin
improprietarire la 1864 pe 3
1n00'1: 144 Pe mosia d-luI Moraitu
; 20 pe mosia d-luf Racoviceanu
i 53 pe mosia fratilor
Contestr, azi a d-lui Dobrovicf.
In centrul comuneT, linga primarie,
in curtea caselor foste
Racoviceanu, acum DobrovicT,
este o intdrire, numita de popor
eCula».
Aceasta frumoasä cladire, innalta
de 20 m., este foarte solida,
si, gratie materialuluT din
care e cladita, va putea sa reziste
inca citI-va secoll. Pe fatada
despre curte se vede urmatoarea
inscriptiune : cZidita în anul
1806, Septembre 12. Arsa in
anul 1877, Decembre 13. Reinoita
in anul 1878, Iunie 15».
Sunt 2 bisericT, deservite de
preotI si 3 dascali.
Biserica din Racovita s'a fondat
din timpul lui Mavrogheni
si se gaseste inca in stare foarte
burla. VechT proprietarI: Dumitrascu
Bratianu cu familia sa,
se vad zugravitl pe unul din
paretiT bisericer, fiindu-I ctitorT.
Pe frontispiciii, d'asupra useT,
se citeste urmätoarea inscriptiune
cu litere cirilice
Aceasti s11nt i Dumnezeasa bisericl
ce priznueste hramul sf. ArehiereU Nicolae
al Mira-LichieY, fhatorul de minunI
si al sfinttlor si a tot lludatilor
apostolY Petru si Pavel si ce! 12 ApostolY,
s'a flcut din temelie, s'a Infrumusetat
dupl cum se vede de robiT luY
Dumnezeil Sfintia-sa PArintele Chir Daniil
Archimandritul, egumenul sfintel Mo-
IthtirY RIncliciovul si de d-1 Jupin Du-
/nitrasen BrAtianu de aicY din Racovita,
In zilele luminatuluY Domnultd nostru
Ion Nicolae Petru Mavrogheni-Voevod,
fiind Mitropolit I. P. S. S. Pdrintele Chir
Grigore al Ungro-Vlahie, la ani1 de la
Cristos / 786, luna luT Iulie 2.
Aceasta biserica s'a reparat
la anul 1877.
Scoala din Racovita-d.-j. dateaza
de la anul 1830. Dup6.
anul 1840, s'ad intrerupt cursurile,
iar la anul 1857 scoala
a reinceput sA functioneze.
Pana la anul 1870, atit Racovita-d.-s.
cit si Racovita-d.-j.
aveati scoale deosebite. Acum
sunt in comuna 2 scoale, cea
de la Racovita - d. - j. i una
la Valea-Stinef. Ad fost frecuentate
in 1899-900 de 144
copir.
Budgetul com. e la veniturT
de 2413 ler si la cheltuelf, de
2184 lei.
Racovita, com. rur., In jud. R.-
Sarat, pl. Gradistea, pe malul
sting al emitir Buzad.
Este asezata la S. de judet,
la 38 kil. spre S.-E. de orasul
Rimnicul-Sarat, si la 9 kil. spre
S. de Gradistea-d.-s., resedinta
plaseT.
Comunele Invecinate sunt :
Domnita, la 5 kil. si Gradistead.-j.,
la 8 kil.
Se margineste la N. cu VIIcelele
; la E., cu Domnita ; la
V., cu Gradistea-d.-j. si la S.,
cu Sutesti (jud. BrAila).
Riul Buzaul o uda la S., de
la V. la E.
Suprafata comuna e de 3034
hect., din care 30 hect. vatra
comuneT, 504 hect, ale locuitorilor
si 2500 hect. ale particularilor,
cu o populatie de 172
familiT, sad 855 suflete.
Are o biserica, cu hramul
Sf. TreT IerarchT, zidita in 1860
de Maria C. utu, fiica znareluI

RACOV1TA 135 RACOV1TA
Vornic Racovita si deservita de
preot i I cintket ; o coa15.
mixta, frecuentata de 55 elevI;
4 circiumï.
Locuitorif pose& : 175 plugurf
; 184 cal, 554 bol, 257 vacl,
16o Tepe, 105 rimatorI si 990 of.
Comerciul consta in importul
de coloniale, tesaturf, si in exportul
de cereale i vite. Transportul
se face prin gara Rimnicul-Sarat.
Calle de comunicatie sunt :
drumurile vecinale spre Domnita
; Vticele - Macrina ; Gradistea
- d.-s. - Balta - Alba si spre
ueti (jud. Buzati).
Budgetul com. e la veniturf
de 3669 lef, 9 banf, lar la cheltuelf,
de 3995 leY, 61 ball.
Racovita, com. rur., pl. Oltetul-
Oltul-d.-s., jud. Romanati, compusa
din satul cu acelasT nume,
situat Ruga Oltetul, pe tarmul
drept, la 3 kil. de Bals si la 29
kil. spre N.-V. de Caracal.
Are o populatie de 115 fasall
497 suflete, din care
123 contribuabill ; o biserica, cu
hram. Intrarea In Biserica(r779),
deservitä de i preot si I cmtare;
2 circiumf.
Budgetul com. e la veniturf
de 1117 lef si la cheltuelf, de
1100 leT.
Locuitorif posea : 423 vite
marl, 331 vite micl si 16o porcT.
Racovita, com. mur., in jud.
cea, plaiul Horezul, compusa
din satul cu acelasf nume si
mahalaua Otesti. Dateazá de
mal bine de 200 ad.
S'a intemeiat pe ruinele cetate
romane Sargidava, unde
s'a gasit o piatra cu inscriptia
latina: «populi Sargida-Vensis».
Urmele acestei cetAti se yac/
inca, avind o forma drept,unghiulara,
Cu 4 intrarf.
Este situata la poalele mun-
tilor CarpatT, la extremitatea de
N.-V. a jud., pe dealurile Cernef,
Gogatastilor, Greculestilor,
Lablestilor si Priporenilor, la
6o kil, de capitala jud. si la 18
kil, de a plaiuluf.
Are o populatie de 587 locuitorl
; 2 bisericT, una in Racovita
i cea-l'alta in Otesti. Cea
din Racovita s'a zidit la anul
7219 (1711), dupa cam s'a gasit
sapat inteo cruce de piatrá ;
iar ctitorif nu se cunosc, restul
fiind sters. Aceasta biserica, fiind
de lemn, simplä i nezugravitd,
s'a dat jos din teruelie i in locul
eT, la 1886, s'a construit
alta, maT spatioasa, tencuita si
zugravita. Biserica din Otesti
s'a fondat la anul 7215 (1707).
(Ved Otesti).
coala e frecuentata de 32
copa.
Locuitorif se ocupá cu plugarla,
cresterea vitelor, fabricarea
varuluT, transportul sareT de
la Ocnele-Mari, facerea de sita
de brazi dupa munte.
MestesugarT sunt 25.
Vite sunt : 360 bof, 198 vacT,
949 o/, 70 vitef, 168 capre, 48
cal si 125 porcf.
Pe riul Cerna, in raionul com.,
este un herastrail si 4 morT.
Locuitorif com. s'ati improprietarit
la 1864, 77 pe mosia
statuluf Racovita, din care Ii s'ati
dat 304 hect. iar 63 pe mosia
Otesti a D-luf Iancu Gr. Brosteanu,
din care li dat 282
hect.
De aceasta comuna apartine
muntele Milescu, situat in partea
de N. si pe care, in lunile Iunie,
Iulie si August, pasuneaza
vite marf si raid, carT dau brinza,
unt si urda. In acest munte, pe
apa Cerna, este o caverna mare.
Pe valea CerneY sunt cariere de
plata de van.
Vatra satuluT, Cu izlaz Cu tot,
are 586 hect.
oseaua dupl. valea Cernel
uneste com. Racovita cu Fometesti.
Drumurile ce trec prin
com. sunt cel ce vine de la com.
Polovragi si trece spre E. in com.
Recea i altul ce pleaca din Racovita,
spre S., la com. Milostea.
Veniturile com. se urca la
564 let i cheltuelile, la 558 lef
anual.
Mosia Racovita, parcelata
divizata in 25 loturf, s'a vindut
locuitorilor.
Se margineste la E. cu com.
Recea ; la V., cu jud. Gorj ; la
N., cu padurile Racovita Brosteni
si la S., cu Milostea si
Fometesti.
Racovita, sat, cu 225 locuitorT,
jud. Arges, pl. Topologul, facind
parte din com. rur. Fedelesoiul.
Are o bisel-lea, cu
mul Sfinth Ingerf, deservita de
I preot si I cintaret.
In vechime se numea Tescobeni.
Racovita, sat, cu 247 suflete,
jud. Arges, pl. Lovistea, resedinta
com. mur. cu acelasf nume.
Are o biserica, cu hramul S-tul
Nicolae, deservitá de un preot
si un cintaret.
Racovita, sat, jud. Dimbovita, pl.
Dealul-Dimbovita, com. Habeni.
Racovita, sat, in jud. Dolj, pl.
Jiul-d.-s., com. Filiasi, cu 79 suflete
si 19 case.
Racovita, sat, in jud. Dolj, pl.
Jiul-d.-s., com. Argetoaia, cu 126
suflete, locuind In 25 case si 9
bordee.
Racovita, ciitun, al com. Izlaz,
pl. Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanati.
Are o biserica si o cetate
de pamint imprejmuita cu sant.

RACOVITA 156 RACOVITENI
Racovita, deal, in raionul com.
Racovita, plaiul Horezul, jud.
VAlcea, pe care se cultiva so
arir vie.
Racovita, mofie particulard, jud.
Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Filias"
Racovita, mofie particulard, in
jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Argetoaia.
Racovita, mofie, de 2500 pog.,
lingd gara Bals, proprietatea
d-lur C. S. Cesianu.
Racovita, mofie a statulur, pendinte
de mAndstirea Horezul,
jud. Vilcea.
Racovita sati Ciochina, trup de
mofie nelocuit, pendinte de com.
Cacaleti, pl. Marginea, judet 11
Vlasca, fostA a mAndstireI Sf.
Gheorghe si azr proprietatea
d-lur Ion Marghiloman. Suprafata
el este de 679 hect.
Racovita, peaure, supusA regimulur
silvic, jud. Muscel, plasa
Riul-Domner, com. Racovita ;
are, impreund cu trupul de pd,dure
Clucereasa, o intindere de
I000 hect., populate cu stejar,
fag, carpen, jugastru, frasin,
plop, plutA si anin.
Racovita, pddure a statulur, In
intindere de 215 hect., situatd
In com. Racovita, plaiul Horezul,
jud. Vilcea, i formatA din
trupurile : Dumbrava-Racoviter
(8o hect.) si Gruiul (35 hect.).
Racovita, pirla, jud, Dolj, pl.
Jiul-d.-s., com. Argetoaia i Bralostita.
Izvoreste din tnalurile
com. Argetoaia ; curge pe valea
Racovita, se tnAreste prin scurgerea
mal multor izvorase inteinsul
si se varsA In balta Ruptura.
Racovita, pirta, jud. Vilcea. Izvoreste
dintre dealurile com.
Cirstdnesti si Otesani ; curge
de la E. spre V. si se varsA in
riul Cernisoara, pe malul sting,
In raionul com. MAdulari, pl.
Cerna.
Racovita, pirla, jud. Vilcea. Izvoreste
din raionul com. Racovita,
format din vdile ce curg
prin comunA, si se varsd in riul
Tirlia, la 8 kil, de com. Racovisa.
Racovita, vale, j ud. Dolj, pl. puld.-s.,
com. Bralostita, pe care
este asezatd comuna si prin care
curge piriul Racovita.
Racovita-de-Jos, sal, fácind par..
te din com. Racovita, pl. Rtul-
DoamneT, jud. Muscel.
Pand. la i88o, acest cAtun forma
singur o comuna'. De la aceastä
datA s'a unit cu Racovita-d.-s.
formlnd comuna Racovita.
Are o populatie de 415 locuitorr.
Racovita-de -Sus, sat, fácind
parte din com. Racovita, pl.
Riul-Doamner, jud. Muscel.
De la 188o, s'a unit cu Racovita-d.-j.
formind com. Racovita.
Are o populatie de 723 locuitorT,
impreunä. cu Clucereasa.
Racoviteni, com. rur., in jud.
R.-SArat, pl. Rimnicul-d.-S., pe
riul Ciln
Este asezatA in partea de V.
a judetulur, la 14. kil. spre N.-
V. de orasul Rimnicul-SArat, si
la it kil. spre V. de com. Zgirciti,
resedinta plAser.
Se mArgineste : la N., cu com.
Valea-Rater ; la E., cu com. Putreda
i GrebAnul, despArtitä
prin dealul Strejesti ; la S.-V.,
cu com. Vadul-Sorestilor (jud.
Buzati).
E brAzdatd la V. de ramificatiile
dealuluT Hirboca ; la E.,
de dealul Strejesti, si in interior
de dealurile : Mocani, Motohani,
Racoviteni, Budrea
Petrisorul.
RIul CilnAul o udd prin mijloc
i piriul Hilboca, la V.
Se compane din cAtunele :
Racoviteni, resedinta, la mijloc ;
Budrea, la E.; Petrisorul, la S.;
Mocani i Motohani, la N.
Suprafata com. e de 1482
hect., din care 260 hect. vatra
com., 902 hect. ale locuitorilor
si 320 hect. ale proprietarilor.
Are o populatie de 616 familiT,
sati 2298 suflete ; 3 biseriel,
una cu hramul Sf. Treime,
ziditA in 1857 si deservin de
2 preotT g 2 cintAretr ; a doua,
cu hramul Sf. Nicolae, ziditd. la
1845, deservitd de I preot
cIntAret, i a treia cu hramul
Sf. loan, ziditd. la 1848, deservitd
de I preot si I cintAret ;
o coala mixtd, In satul Racoviteni,
frecuentatd de 49 elevr
si o scoall de cdtun in Petrisorul,
frecuentatd de 20 copiT.
Locuitorir posedd : 16o plugurí
; goo bol, 270 vacT, 150
cal, 25 Tepe, 4490 01.9 15 capre
250 rimAtorl.
Calle de comunicatie sunt
drutnurile vecinale : spre Vadul-
Sorestilor (jud. BuzAti) spre
Valea - Rater - MArgAritesti - Va-
; spre Putreda-Greabdnul-Zgirciti-Rimnicul-SArat,
si
spre gana Zoita.
Budgetul com. e la venituri
de 4573 ler, i8 banr si la cheltuelf,
de 4526 ler, 81 banr.
Racoviteni, sat, resedinta com.
Racoviteni, jud. R.-SArat, pl.
Rimnicul-d. s., asezat spre S.,
pe malul sting al riulur CilnAul.
Are o suprafatA de 8o hect.,

RACUL
cu o populatie de 142 familiI,
sal-1 637 suflete ; o biserica si
o scoall.
Racul, sat, facind parte din com.
rur. Nemoiul, pl. Oltul-d.-j., jud.
Vilcea. Are o populatie de 35
familiT, si o biserica fondata la
1808.
Racului (Iazul-), iaz, in partea
de N. a satuluT Solesti, com.
Solesti, pl. Crasna, jud. Vasluia,
in care se varsa piraiele Popestilor
si Fundaturel.
Radieni, czitun (tirld), In jud.
Ialomita, pl. Ialomita-Balta, facind
parte din com. Tindarei.
Radila, sat, facInd parte din com.
rur. Coslegiul, pl. Cricovul, jud.
Prahova. Are o populatie de
142 locuitod si o biserica, care
s'a reparat la 1892.
Radomire§ti, sat. VezT Craciunei-d.-j.,
jud. Olt.
Radomire§ti, lac, pe teritoriul
com. CrAciunei-d.-j., pl. Siul-d.-j.,
jud. Olt, situat In partea de V.
a com. Are o suprafata cam
de 2 hect. si contine peste.
Radomire§ti, inofie, jud. Baca'',
pl. Bistrita-d.-j., com. Letea, cu
o intindere de 80o hect. $i un
venit anual de 13000 lef.
Radomire§ti-de-Jos, sati Alcazi,
sat, Cu 38 locuitod, jud.
Bacari, pl. Bistrita - d.-j., com.
Letea, situat pe dreapta SiretuluI,
la 2 kil, de resedinta comuneI.
LocuitoriI posea : 5 cal, 41
vite marl cornute si 8 porcl.
Radomire§ti-de-Sus, saii Doctorul,
sat, jud. Bacati, pl. Bistrita-d.-j.,
al com. Letea, situat
157 IRADOVANUL
pe dreapta riuluT Siretul, la 31/2
kil, de satul Letea. Are o populatie
de 93 locuitod si o circiuma.
Locuitorif poseda : 24 cal,
162 vite marr cornute si 67
porcI.
Radomirul, com. rur., pl. Ocolul,
jud. Romanati, formatà din satele:
Radomirul (400 locuitorl) si
Vijulesti (247 locuitorl), si situata
la i5 kil. spre V. de Caracal,
pe soseaua Caracal-Craiova.
Are o populatie de 647 locuitorT;
o biserica, cu hramul Sf.
Gheorghe (18[5), deservita. de
I preot si 2 cIntärett; o scoalä
mixta, frecuentata de 50 elevr
(1899-900); 4 circiumI.
Budgetul com, e de 3377 leI
la venituri si de 3377 leT la cheltu
elI.
In cuprinsul com. se afla :
Magura-luI-Stancilä (Hagiului),
Dolani, Magura - Malugulul, a
DumbraveT si linga ele gropI
vechT, santud si ruine antice
unde s'a gasit caramid d'Antina,
urcioare, oale, strachinT, Imbracaminte
de zale, sabiT de otel
li monede vechT, ceca-ce ar
dovedi el ad a fost o statiune
romana, pe linia Drupetis-Romula.
Rado§i, covz. rur., in jud. Gorj,
plaiul Novaci, situata la N. com.
Carpinisul, pe ambele malud
ale apeT Sorbul, ce izvoraste din
Prislopul si da In apa Aninisul,
la S. com.
Arco suprafata de 1218 hect.,
din care 238 hect. aratura, 180
hect. lived Cu finete, 300 hect.
izlaz si 500 hect. padure, cu o
populatie de 167 familiI saa
634 suflete; o moard pe apa.
si 12 fintInI; o biserica, deservita
de I preot si I cintaret.
Locuitoril poseda : 45 pluguri,
54 care cu bol, 3 diute
cu cal.; 30 stupT; 602 vite m ad
cornute, 68 caT, 1983 oh, 437
capre si 287 rimatorT.
Veniturile com. sunt de ¡el
586, iar cheltuelile, de lel 568.
Comunicatia In com, se face
printr'o osea comunala care da
in soseaua vecinala Bumbesti-de
Jir-Novaci, puind'o in legatura
de o parte cu com. Carpinisul,
de alta cu Aninisul.
Radoteasa, 1/mute, in plaiul Closani,
jud. Mehedinti.
Radovanul, com. rur, jud. Ilfov,
pl. Oltenita, situata spre S. E.
de Bucuresti, in apropiere de
malul drept a/ dula Argesul,
la 44 kil. de Bucuresti.
Sta in legatura cu com. CrivAtul
prin o osea vecinald.
La V. de Radovanul, in marginea
com., pe coasta dealuld,
se yací ruine din palaturile Ghiculestilor,
zidite de Banul Scarlat
Ghica pe la kiwi 1769, si care
ayear' apeducte in regula pana
la casele din mijlocul comuneY,
care azI servesc de scoall.
Comuna Radovanul e una din
cele mal marT com. rur. ale jud.
Ilfov.
Se intinde pe o suprafata de
6003 hect., cu o populatie de
4600 suflete, care locuesc in 770
case si 9 bordeie.
Societatel Dacia apartin 3765
hect. si locuitorilor, 2238 hect.
Societatea cultiva prin arendasil
saI 3190 hect. (50 izlaz, 225 vie,
300 padure). Locuitorir cultiva
2088 hect. (150 islaz).
Are I scoall mixta, Cu un
local foarte frumos, frecuentata
de 173 elevr si 24 eleve; ([899
900); o biserica vechie, cu hramul
c Adormirea», deservita de 3 preotT
si 2 cintaretI. Aceasta bisericä
se afla linga ruinele palatulul
Ghiculestilor si servea de capela
a palatului.

RADOVANUL 158 RAGOCI
In raionul com. mar sunt : 2
helesteie ; o masinA de treerat
cu abur!.
Budgetul com. e de 9739 ler
la venituri si de 9720 lei la
cheltueli.
Vite : 970 cal si lepe, 30 armAsari,
600 bol, 300 yací si
vitd, 20 taurT, 14 bivoli, 66
bivolite, 50 capre, 200 pord
Si 4100 a
Locuitorif posedl : 210 pluguri
cu bol, 264 cu cal; 61.8
care si anule: 2551 cu boI, 360
cu cal.
ImpropriedritI sunt 582 locuitorl
si neimproprietAritT, 1418.
Comerciul se face de IO circiumarI.
Radovanul, sat, in jud. Dolj,
pl. Pul-d.-mj., com. Intorsura.
Are o populatie de 450 suflete
; o scoalA mixtg, frecuentata
de 28 bgetI; o bisericg, cu
hramul Adormirea Maicir DomnuluT,
fondad. la 1870, deservid.
de i preot i I cintAret ;
7 circiumI.
Radovanul, deal, in jud. Dolj,
pl. Jiul-d.-mj., com. Intorsura,
inalt de aproape 300 m., acoperit
cu pAdurI i vil.
Radovanul, moyie, a statuluI, Cu
vie (224 pog.) i carierei de
piaträ, jud. Dolj, pl. Pul-d-mj.,
com. Intorsura, in intindere de
300 pog., aduclnd un venit anual
de 9950 lel.
RadovanuI, padure a statuld,
jud. Dolj, pl. Jiul-d.-mj., com.
Lipovul, in intindere de 75 hect.
PopulatA cu cerr, alunI, jugastri,
cord, frasinT, si mal cu seamg
girnite i stejari.
Radovanul, padwe a statuld,
jud. Dolj, pl. Pul-d.-mj., com.
Intorsura, in intindere de 550
hect. aproximativ. Populad cu
ceri, stejarl i emite.
Radu-Vodä. VezT Negru-Vodg,
schit, jud. Muscel.
Radu-Vodä, subdivizie a catu-
?zulla . oimescu, com. Ceptura,
-pl. Cricovul, jud. Prahova.
Radu-Vodä, proprietate a statuluI,
cam de 2800 pog., in com.
rur. Batoti, pl. Blahnita, jud.
Mehedinti.
Radu-Vodä, mofie a statuld, pe
care, la 1864, s'a Improprietárit
parte din locuitoriT com. Ceptura,
pl. Cricovul, jud. Prahova.
Radu-Vodä, piidurice, supusA regimuld
silvic, com. VAleni, pl.
Podgoria, jud. Muscel, In intindere
de 12 hect. si populad
cu fagl i stejarl.
Radu-Vodà, pridure intinsg,
locul izolat cu acelasI nume,
jud. Ilfov.
Radului (Piscul - ), pisc, pe
creasta siruluT de dealuff ce brAzdeazä
in lung si in lat com.
Costesti, pl. Horezul, jud. Vilcea.
Se prelungeste pe toatg
partea de E. a com., in stinga
rîulul Costesti.
Radulul pirliaf, ce
ce izvoreste din ramura muntilor
Tarclul, jud. Neamtu, pl.
Piatra-Muntele, com. Pinggrati,
curge spre V. pe mosia TarcAul,
vArsindu-se pe dreapta piriulul
Tarcgul, In dreptul loculuI
izolat Bratesul.
RaduluI (PlrIul-), In jud.
Neamtu, pl. Bistrita, com. Tazlgul
; izvoreste din muntiI. Lingurari,
curge spre S. de satul
Balcani, traversind, aproape de
vgrsarea sa pe stinga
Tazlgul, soseaua judeteang Dobreni-Moinesti,
in dreptul kil. 49.
Raetul, fost sat, In jud. Dolj, pl.
pul-d.-s., com. Sadova.
Rafaila, sat i resedinta com.
Buda-Rafaila, pl. Stemnicul, jud.
Vasluig, asezat pe doug. dealud,
avind forma de semicerc. Are o
populatie de 336 locuitorl.
In marginea de N.-V. a satuld,
se aflA un schit de cAlufAcut
de cAtre un cgluggr,
Rafailg, de la care sí-a luat numele
i schitul si satul.
MAngstirea ce existá astl-d
e ziditg la 1834, de cAluggrul
Dorosteig. In mijlocul satulur
se afl5. o bisericA fácutg din
lemn.
In ograda mAngstireI este o
scoalg, frecuentad. de 30 elevI
infiintatA In 1859.
RafaileI (Dealul-), deal, se Intinde
la S.-E. de satul Dumesti,
com. Dumesti, pl. Funduri, jud.
Vasluia. Acoperit cu pldure.
RafaileI (Valea-), vale, In jud.
Vasluig, pl. Funduri, com. Dumesti,
formad. prin prelungirea
dealului Rafaila, ce se intinde
la S.-E. de satul Dumesti.
Ragla,pddure particularg, supusä
regimuluT silvic, apartinind de
mosia Robesti, com. Robesti,
plaiul Cozia, jud. Vilcea.
Ragoci, cdtun al com. Frumusei,
jud. Gorj, pl. Gilortul, situat pe
ses si coastA, pe partea dreaptä
a ptriului Negreana.
Are o suprafatA de 157 hect.,
din care : 60 hect. pAdure, 55
hect. arabile, 30 hect. finete, 7
hect. vie si 5 hect. livezT de
prunl, cu o populatie de 50 fa-
140 suflete.

RAGUL 159 RAMAZANCHIA
Locuitorir posea : 8 plugurr,
14 care cu bol, I cartitä cu cal,
45 vite mar! cornute, 5 cal, 40
of i 20 rimAtorI.
Comunicatia In cdtun se face
prin oseaua vecinaid a corn.
Ragul, cdtun, in jud. Dinabovita,
pl. Cobia, com. Petresti. Are o
scoala, instalata inteun local
spatios, oferit de generalul Fdlcoianu,
proprietarul mosier.
Rahmanul, sat, in jud. Constan.
ta, pl. Hirsova, cdtunul com.
Calfa, situat In partea de N.-E.
a plaser si cea de V. a com., la
6 kil. spre S.-V. de catunul de
resedinta, Calla. Este asezat in
valea Chior-Dere, pe malul drept
al pirialur Haidar, fiind inchis
la V. de dealul Elmelichi si la
E. de dealul Corul-Bair. E dominat
de Movila-Chitulur, care
are 163 m. si e situata la 21/2
kil. spre N.-V. de sat.
Drumurr comunale pleaca in
toate directiunile : la Cirligi, la
Fagarasul-Noti, la Haidar si la
Dulgherul, trecind si prin Carapelit.
§oseaua judeteana
sova-Babadag trece pe la i kil.
spre S.-E. de sat.
Rahova, sat, facind parte din
com. rur. Podeni-Nor, pl. Podgoria,
jud. Prahova. Are o biserica,
fondata de o doamna
Domnica si de Protopopul Nicolae
Protopopescu, la 1832.
Rahtivanca. Vezr Pasarea, jud.
Ilfov, pl. Negoesti.
Raiciuluf (Valea-), vale, ce vine
din jud. Prahova, trece pe litiga
satul Salciile i, intrind in jud.
Ialomita, pl. Cimpulur, teritoriul
com. Jilavele, se terminä in valea
piriulur Sarata.
Raicul, munte, in jud. Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, com. Galul;
se afla in prelungirea muntilor
Pirvul, Razimul i Petru-Voda.
Raicul, vale, izvoreste din dealul
Oltetul si se varsa in riul
Pesteana, intre com. Stirbesti si
Balcesti, pl. Oltetul-d.-j., jud.
Vilcea.
Raitul, subdivizie a dit. Curtísoara,
com. Tesluiul, pl. Oltuld.-j.,
jud. Olt.
Raiul, sat, jud. Botosani, pe sesul
Uncani i valea piriulur Broscaria,
in partea de S.-E. a com.
Curtesti, pe mosia Oraseni. Are
o moara cu aburr. In apropiere
de moara se afla un iaz format
de piriul Broscäria.
Raiul, sat, in partea de S. a
com. Cirniceni, pl. Turia, jud.
situat pe o costisä, in fata
satulur Blindesti, de care se desparte
prin Valea-Blindestilor,
prin care trece piriul Fundoaia.
Are o suprafata. de 68 hect.
si o populatiune de 12 familir,
sati 40 suflete.
In partea de S. a satulur se
intinde sesul riulur Jifia.
Locuitorir posea : 3 cal,
104 vite marl cornute, 38
si 68 or.
rimatorr
Raiul, sat, in jud. Tutova, pl.
Tirgul, com. Murgeni, spre N.
de tirgusorul Murgeni, pe piriul
Elanul.
Raiul, virf de deal, jud. Bacan,
pl. Siretul-d.-s., com. Obirsia ;
aci sunt izvoarele 'Adula Berheci.
Raiul - Sa§ilor sau Dihamul,
pädure particulard, supusd regimulur
silvic inca din anul
1883, pe mosia Muntele-Raiul-
Sasilor salí Dihamul, pendinte
de com. Sinaia, pl. Pelesul, jud.
Prahova.
Ralea-Poenarul. Vezr Poenari-
Ralii, comuna, jud. Prahova.
Raletul, sat, jud. Argesul, pl.
Gdlasesti, facind parte din com.
rur. Ratesti-Furduesti.
Ramadanul, deal, jud. Iasi, in
partea de S.-E. a satulur Bu
tulucul, din com. Pausesti, pl.
Cirligatura.
Ramadanul, iaz, pe teritoriul
satulur Hoisesti, com. Plusesti,
pl. Cirligatura, jud. Iasi.
Ramadanul, ostrov pe Dunare,
jud. Vlasca, pe stinga Veriger,
In spre V. de Giurgiti, apartinind
statulur. Suprafata lur
este de 200 hect., impadurite cu
salcie.
Raman-Bair, deal, in jud. Tulcea,
pl. Macinul, pe teritoriul
com. rur. Cerna ; se desface
din dealul Daiaman-Bair ; se intinde
spre S., avind o directiune
generala de la N. la S.,
brazdind partea de E. a plaser
si pe cea de N. a comuner ; se
prelungeste la S.-E. cu dealul
Saia-Cula ; se intinde dealungul
piriulur Valea-Megina ; se
ridica pand la o inaltime de
283 m., punct trigonometric
de observatie de rangul al
3-lea, dominind asupra vair
Megina si a drumulur comunal
ce merge prin valea Megina,
de la Cerna la Greci ; in par.
tea de V. este acoperit cu pa
durr de stejar, lar poalele lur
sunt invente cu verdeata i pasunT
bogate.
Ramazanchia, sat, in jud. Constanta,
pl. Hirsova, com Calfa,
situat mal mult in partea de

RAMBA 160 RARAUL
N.-E. a plAseI i cea centrald
j putin de N. a comunef,
la 3 kil. spre N.-V. de
cAtunul de resedintA, Calfa, asezat
pe valea Chior-Dere, pe
malul drept al piriuluT Haidar,
putin spre V. de locul unde
piriul Sulugeac se varsA in piriul
Haidar, avind in fatA si
spre S. ultimele ramificatiunI
stincoase, de N.-E., ale dealulul
Coru-Bair.
Drumurl comunale pleacA la
FAgArasul-Nou, la Topologul, la
Calfa, la Curdjea, la Mahometcea
i la Rahman ; lar soseaua
judeteand Hirsova-Babadag (Tulcea)
trece pe la S.-E. sAtl.
Acest sat, odinioarA mare, a
fost distrus de ndvalirile Cerchezilor.
Pe ruinele vechiuluT
sat s'a ridicat cel de azT.
PAmintul aci produce in abundentA
ovAz si meiu.
Ramba, baltd, jud. Gorj, pl.
JiuluT, com. Pesteana-d.-s., in
partea de E. a comuneI, formatä
din apele JiuluI, si continind
mult peste.
Ranga, pirid, jud. Botosani, pl.
Tirgul, com. Cucoreni, ce curge
din com. Costinesti si formeazA
iazul Buduhoacea.
Ranga-ArapuluI, pddure, in intindere
de 22 hect., pe dealul
Costinestilor, jud. Botosani, com.
Costinesti, plantata de d-I I.
Arapu, pe mosia Leorda.
Rangäl (Piscul-), pisc, la E. de
com. Dozesti, pl. Cerna-d.-j.,
jud. Vilcea.
Rangul, deal, acoperit cu viT,
in partea de S. a satuldi Costuleni,
com. Costuleni, pl. Bra
nistea, jud. Iasi.
Rangul, munte, in jud. Suceava,
corn. MAlini, la hotarul Bucovinel,
avind 1019.2 m. altitudine.
Rangul saü Ciohoranca,
jud. Suceava, izvoreste din dealul
Rangul i, dupa un curs de
peste 7 kil., se varsd. in Moldova.
Rapoda, pîrtf, jud. Vasluiü, izvoreste
din satul BorAsti, de
sub dealul Olariul, si se varsd
in phial Vilna (Gelna), la locul
numit Silesti.
Rapa, siltulel, in partea de E.
a com. Cursesti, pl. Racova,
jud. Vasluiú, la 4 kil. de resedinta
comuneT.
Raraul, schit, jud. Suceava, in
apropiere de virful munteluI cu
acelasT nume. Se intretine cu
cheltuiala MaiestAter Sale Re-
gel u T.
Acest schit ar fi fost clAdit
mal intiitl pe Valea-Seacd, spre
S. de Cimpulungul BucovineY,
la locul numit Bitculetele.
lath' ce zice legenda in privinta
acestur schit, asezat in
cea maI pitoreascA pozitiune :
TAtariI, ndvAlind in Moldova, ail
ajuns i in Cimpulung, pustiind
tot ce gAseati in cale. RAtAcind
prin muntI, cicI nu cunosteati
drumul, atí gAsit sAhAstria Dodul,
sub poalele muntelul Dodul,
astAzI RarAul, cu trer cOlugArT,
si scotocind biserica de aver)",
ail =wit pe cAlugArr, dind foc
bisericer. Dar voind a-vi urma
drumul spre Maramures, intr.()
strimtoare, se atinurA 4 locuitoil':
loan Dodu, Mihalachi
Dodu, o sorA a for Ilinca Dodu
o 'strati Dodu, cu topoare si
lAncT ascutite í omorirA la 300
pAginI, rdzbunind ast-fel prAdarea
i arderea schituluT care era
pe pAmintul lor.
In urml, el strinserA rAmIsitele
arse ale bisericel i fAcurA
o alta intemeiere schituluT intr'o
poiata tot pe pAmintul lor, dindu-I
numele de Sihd.stria-Dodul.
Petru Rares-VodA, in a doua
sa domnie, in urma suferintelor
ce dOduse peste el in intiia domnie,
si dupA indemnul DoamneT
sale Elena, care dorea a se sui
pe muntele Dodul, fiind unul
din eel mal frumosT muntl
Sucevef si care se vede din
mare depArtare, induplecA pe
sot sA meargd acolo si sA petreacl
ca sA mai uite necazurile
din trecut. Domnul si Doamna
pornird in cAlOtorie, petrecurá
multe zile cu toatd suita domneascA
pe rauntele Dodul i drept
amintire Domnul porunci ca cu
cheltueala sa sl se facA acolo
o bisericl, insOrcinind ca aceastA
lucrare pe Egumenul mAndstirel
Voronet. Acesta clAdi biserica
din lemn, cu numele Elena Rares,
Cu treI tumuli, in preajma
muntelul Dodul.
Sihdstria Dodul, fiind aproape
ruinatA, i ducind lipsä de toate,
se uni cu biserica Rares-VodA,
ducindull acolo toate odoarele,
lar cAlugdril SihAstriel se asezarl
in biserica cea noul.
Locul SihAstriel Dodul se
vede o azT.
Iatd si inscrisul lul Petru-Rares,
copiat dintr'o condicA intitulatl
: Traditille Schitulul RarAul.
NoY, Petru Rares-Voevod, tuturor capilor
de ostire cu mila lul Dumnezeli
Domn credinctos a toatit tara Moldovel,
intr'un end si hue() iniml impreunk cu
sotia noastrK Elena Doamna, lacean Ore
cu a noastrit scrisoare tuturor cuI se cade
a sti cuan a am falcut o sfIntli bisericl
pentru chlugita In preajma munteluT Dodul,
faind-cli se mal glseste o vechie sithä'strie
cu porecla Dodul mal periti de
vechie am trapreunat'o cu a noastra tot
sub numele de Rarltul. Da de astitzT Inainte
poroncim a se numi pe porecla
noastrit schitul i Pietrele.DoamneT, hra-

RAIUUL 161 RASA
mul biserice Sf. loan Bogoslov, 1ntru
a noastrit pomenire i a pirintilor nostri
si a urmatorilor nostri i maY ales Intru
multumirea citre Dumnezed pentru nenorocirile
i norocirile, pentru a doua
a noastrg domnie a Moldova s't ajutIndu-ne
mila lut Dumnezeti de am isprIvit.
Socotit'am i pentru chivernisala
fratilor (cllughrY), carek vor petrece la
acel sí. locas, le-am rinduit toatl chiverniseala
si le.am dat toate cele de trebuintI
in sf. bisericg cit si pe din afee(
si am dat grijl si urmasilor nostri si.
poarte chivernisealg cInd va trebui a se
traY face ceva din noti la sf. locas. lar
dacl cineva ar sitpira satt ar strica cele
ficute de no!, unul ca acela si. fie In
ceata protivnicilor Doma ala nostru Isus
Ilristos. Amin.
Se mal' povesteste cä schitul
Raraul de astazI nu e pe locul
din vechime, unde fu zidit de
Petru Rares, caci la 1777 cind
Bucovina a trecut la NemtI, el
stricarä biserica, luard odoarele,
si calugarif fugira.
Eromonahul Sisoe, egumenul
schituluT, cu ajutor de mila, precum
se aratä inteun pomelnic, a
stramutat acea biserica peste
muntele Raraul, in locul unde se
afla azT, lar clopotele de la biserica
s'ar fi /uat la biserica
nemteasca din Homor in Bucovina.
Biserica zidita de Soso')
s'a sfiintit la 1800, August 15,
schimbindu-i-se si patronul in
Adormirea Malee Domnului.
In anul 1822, familia Bals
a fácut un asezamint pentru
schit, hotarind ca pe tot anul
sa se dea schitului de la casa
mosief Brosteni 1602 leT vechi,
to oca de unt-de-lemn, 15 oca
de /uminarr de ceara, 15 vedre
vin si 2 merte gnu.
Asezamintul acesta s'a scris
inteo condicä ce se afla i azT
la schit, hotarindu-se si pamintul,
pe care schitul s'O poata tinca
vite. Se mar spune ea la 1821
schitul a fost pradat de Turcr
si in 1833 a fost jefuit si furat
de un dececlat din Crucea, leo-
64745. Nardo Maltona? Gaograllo. Vol. V
nornu Dimitrie, alungind calugariI,
furind odoarele bisericeT
prefacind ograda bisericer in
stind de oT, pentru care aptä
fu afurisit de Mitropolitul Veniamin.
La 1877, schitul fu pradat
de hotT din Bucovina.
In fata sfinteT Evanghelii se
gäseste o täblita de alamd cu
inscriptie slavona din 1706.
nzunte, jud. Suceava, numit
in vechime Dodul, intre com.
Brosteni i tinutul Bucovina
Piscul Raraului, aflator la o mica
distanta peste frontiera si avind
peste 2000 in. de altit. Privelistea
din virful säti e mareata si se intinde
inteo mare departare. Sub
el se vede de o parte Cimpulungul
din Bucovina, mindrele
stincT Pietrele-DoamneT si ritil
Bistrita, ca o panglica lucioasa.
Ma) departe se zareste masivul
Carpatilor cu Ceahldul, Budacul,
Calimani, Lucaci, Pietrosi, Intre-
Borce, Grintiesul si alte virfuri,
dincolo de muntT, frumosul
ses al MoldoveT, presarat de
sate.
Rarewl, pildure, jud. Covurluiu,
pl. Siretul, Haga.. Cuca.
Rasa, com. rur., in jud. Ialomita,
pl. Borcea, situata intre comunele
Ciocanesti-Margineni si Cacomeanca
si spre V. de orasul
Calarasi.
Teritoriul com., cu o suprafat5.
de 16350 hect., coprinde
sase mosii : Rasa, proprietate
a statului, Cu 5800 hect., din
care 2000 hect. baltis, 100 hect.
izlaz si 3700 hect, loe de cultura,
foasta pendinte de manastirea
Mihaiu-Voda.; Cunesti-Rizeanca,
proprietate a statuluT,
foastá pendinte de manastirea
Znagovul, compusa din trupuri/e
: Cunesti d. s., sau Vaido-
mirul i Cunesti-d.-j., cu suprafata
4500 hect., din care 400
hect. izlaz, 2000 hect. balta si
2100 hect. pamint de cultura ;
Cunesti, proprietate a statuluT,
foasta pendinte de manastirea
Radu-Voda, cu 2000 hect., din
care 800 hect. /palta, 50 hect.
izlaz si 115o hect. pamint de
cultura; Curesti, proprietate a
statuluT, fosa pendinte de manastirea
Glavacioaca, cu 1500
hect., din care iioo hect. bAltis,
30 hect. izlaz si 370 hect, pamint
de cultura; Bogata, proprietate
a statuluT, fosta pendinte
de Episcopia Argesul, Cu 2000
hect., din care 1700 hect. bala,
50 hect. izlaz si 250 hect. pamint
de cultura ; Piscul-Perisani,
proprietate particulard, cu 350
hect.
Dupa legea rurald din 1864,
sunt improprietarit) in coprinsul
com. 270 locuitorI ; dupl
legea rurala. din 1878 mal
improprietarit 25; neimproprietaritT
se mal afla 203 locuitorT.
Pe teritoriul com. se afla lacurile
Galatulul-Gimineaua, Vadul-lui-Ene,
Oarbele, Vladeni,
Coveiul i Gradistea.
Comuna se compune din satele
: Rasa, Cunesti, Bogata,
Vaidomirul, Glavacioaca Lefterul
si din catunele (tirlele):
Bechirul, Ovreiul si Malacul.
Resedinta primarieT si a judecatorieT
comunale este in satul
Rasa.
Are o populatie de 2282 locuitorT
; 3 scoale mixte, in satele
: Rasa, Cunesti i Bogata,
frecuentate de 230 copa (1899
900); trei biserici, deservite
de 3 preog si 6 dascAlT.
Vite: 2100 caT, 220 boT, 6800
o!, 200 capre, 1100 pord, 13
asini si 120 bivoli.
Rasa, sat, in jud. Ialomita, pl.
21

RASA I6g RASN1CUL
Borcea, facind parte din corn.
Cu acelasT nume, situat spre V.
de !azul Calarasi si spre S. de
lacul Galatuiul.
- Aid este resedinta primariel
si a judecatorief comunale.
Are o populatie de 583 locuitorT
; o scoall mixta, cu 188
elevI (1899-900); o biserica, deservid.
de I preot si 2 dascah.
Rasa, lac, Ruga cAt. Pladresti,
com. Cucueti-Plataresti, pl. Dimbovita,
jud. Ilfov. Contine peste.
Rasa-Prosanicul, mafil, ale statuluT,
pendintf de Mitropolie, jud.
Ilfov, pl. Negoesti.
Rasa-Prosanicul, 'Valiere, a statuluT,
In Intindere de 367 hect.,
pendinte de com. Vasilati, pl.
Negoesti, jud. Ilfov.
Rascaeti-Dràghineasca, com.
rur., jud. Argesul, pl. Gälasesti,
la extremitatea S.-E. a judetuluT,
in apropiere de limita jud.
Dimbovita, la 28 kil, de com.
rur. Costesti, resedinta subprefecturel,
si la 63 kil. de Pitesti.
Se compune din 3 sate: Cioflesti,
Dragineasca si Rascaeti,
cu o populatie de 850 locuitorT.
Are o biserica.; o scoala.
5 circiume.
Budgetul com, e la veniturr
de 3053 lei si la cheltuell, de
2593 lei.
Vite: 603 bol §i vacT, 132
cal, 5 bivoli, 1563 of, 31 capre
si 732 rimatorT.
Rasnicul, com. rur., jud. Dolj,
pl. Dumbrava-d.-s., la 21 kil.
de Craiova si la 5 kit, de resedinta
plaseT, Sopotul.
Este situad. parte pe vale,
parte pe deal, afara de cat.
Cornita, care este situat pe o
valcea, futre doma siruri de
dealun.
Se invecineste la N. cu com.
Scaesti si cu cht. Valea-luT-
Petre din com. Salda ; la S.,
cu comunele Belotul si Sopotul
; la E., cu com. Cotofenidin-Dos
si com. Predesti ; la V.,
cu com. Gogosul i Cernatesti.
Limita linieT de N. are directiunea
de la E. la V., trece
pe muchia dealuluT numit Dealul-Robuluf,
ce face limita de
N. a acestei comune.
Limita linieT de S. tae transversal
Dealul-Sopotului i Dealul-Buciumului.
Limitele de E.
si de V. tae transversal dealurile
de mal sus, precum
valle ce le desparte, de la N.
la S.
Terenul comuna este deluros;
la N. prezinta Dealul-Robuluf,
iar la S., dealurile SopotuluT si
BuciumuluT, ce sunt indreptate
de la V. la E. si at1 o Inaltime
ce variaza intre 40 si 6o m.
In parte sunt ripoase, iar
parte sunt acoperite Cu cereale
sati cu tufarisurf.
Comuna este udata de riul
Rasnicul, ce izvoreste din jud.
Mehedinti. Acest riu, la esirea
sa din comuna si pana la
varsarea sa In Jiul la com.
Breasta, poarta numele de Obedeanca.
Peste el se afta' mal
multe poduri : unul In dreptul
Rasnicul-Batrin, dold pe
soseaua judeteana ce tac valea
Rasnicul in doul puncte si unul
In dreptul catunuluT Socolesti.
Din cauza ploilor prea marT,
prima-vara ì toamna, Rasnicul
se revarsa..
Se compune din tre catune :
Socolesti sail Cornita, situat pe
valceaua numita Valceaua-Rea
sati Valceaua-CorniteT ; Rasnicul,
numit i Rasnicul-Oghiar, situat
parte pe Dealul-Robtauf si parte
pe Dealul-Bisericel ; Rasnicul-
Batrin, situat parte pe deal,
parte pe Valceaua-Rasniculuf.
Catunul de resedinta este
Rasnicul ; cat. Rasnicul-Batria
este situat spre S. de Rasnicul,
lar cat. Socolesti se afla spre E.
Are o populatie de 1114 su'
flete.
Sunt treT biserid, una in cat.
Socolesti, fondata la anul 1852
si in tinda carda se afil o inscriptie
din care se vede ca e
lucrad. de : Mateiti Cruceriu si
Nicolae. Baza bisericel este de
zid, iar restul din hirne. Alta
bisericä se gaseste In cat. Rasnicul,
fondata la anul 1846
1855 de M. Saulescu. Aceasta
bisericá este de caratnida ; iar
in tinda se af1á o inscriptie, ce
ne spune ca e zidita de doamna
l'inca, sotia raposatuluT Matei
Saulescu, si terminad de fiul
sati, Costache Saulescu. A freía
biserica se afla In cat. Rasnicul-Batrin,
fondata de catre
Constantin Dimitrie Teodosie,
facuta din birne. Un preot
si un ciataret oficiazä succesiv
la cele 3 bisericT din comuna.
In catunul Rasnicul se afla o
scoala mixta, ce functioneaza
din 1866.
Dupd legea rurala din 1864
sunt 4 impamintenitf.
Suprafata intregului teritoriti
comunal este de 5663 pog.,
din care 4906 pog. arabile,
150 pog. fineata, 50 pog. izlaz,
428 pog. pddure, 99 pog.
51 30 pog. pruni.
Mosia Cornita, numita mal
inainte Socolesti, apartine d-lui
N. G. Racovita si are o suprafata
de 5185 pog. Rasnicul-
Oghiar, In cat. Rasnicul, apartine
d-luT G. Saulescu. Cuprinde
ro hect. lunca, 5 hect.
padure mare si 75 hect. tufaris.
Tot in cat. Rasnicul, proprietatea
anal Amarascu,
cuprinde i hect. tunca si 25
hect. tufaris. Padurea Rasnicul-
Batrin apartine d-lor Plopso-

RASNICUL 163 RASOVA
reanu $i Virgiliti Valeann. PAdurea
Cornisa in Socolesti, ce
aparSine d-luT N. G. Racovita,
are 40 hect. tufaris, lar d-lur N.
Piriianu aparSin i hect. lunca
si 30 hect. tufaris.
Padurile sunt populate cu
frasinT, jugastri, cerI, ulmT, fagT,
plopT, si mal cu seama emite.
Viile aparSin atit proprietarilor
cit si locuitorilor.
Livezile de prunT, 30 pog.,
aparSin locuitorilor. Locuitorii
cultiva. cinepa $i se ocupa si
cu cresterea gindacilor de matase.
Pe mosia d-lur N. G. RacoviSA
se afla o moará de aburl,
nu departe de calea judeSeana
ce trece prin comuna..
In comuna sunt 4 circiumT.
Prin Rasnicul trec : catea judeSeana
Craiova - Severin ; calea
comunala ce merge la com.
Sopotul, la S.; calea comunall
vecinala, ce merge la
Sclesti, la N.; poteca ce serpueste
de la cat. Rasnicul la
Sopotul si poteca ce duce de
la Socolesti la Valea-luT-Petru,
prin Salcia, Scaesti, CoSofenidin-Dos
si BeloSul.
Budgetul com. e la veniturT de
2245 leT, 33 batir si la cheituelf,
de 2770 leT 36 banT.
Vite : 18 cal, 300 vite marl
cornute, 41 capre si 146 of.
Rasniculsati Rasnicul Oghian,
sat, in jud. Dolj, pl. Durnbravad.-s.,
com. Rasnicul, resedinta
PrimarieT.
Are o populalie de 475 suflete
; o scoala mixta., ce func-
Sioneaza din 1866; o biserica,
fondata in 1846, de familia Sanlescu,
si terminata In 1855. In
tinda acesteT bisericT se gaseste
inscripSiunea :
Lucrad. de Ilinca, so0a rdposatuluT
Mateid Situlescu, chiar din temelie li
terminad de fiul sdd Costache Sdulescu
co toatd cheItuiala lor; incepu d la 1846
i terminad la 1855, Maid 5.
Rasnicul, piriu, in jud. Dolj, pl.
Dumbrava d.-s., com. Rasnicul,
ce curge prin valea Rasnicul si
se varsä pe stinga riulut Obedeanca.
Rasnicul - Batrin, sat, in jud.
Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., com.
Rasnicul. Are o populatie de
289 suflete si o biserica de
birne, fondata de Constantin
Dimitrie Theodosie.
Rasnicul-Elätrin, pcYdure particulard,
in jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-s.,
com. Rasnicul, in intindere
de 20 hect. tufari$. Parte
aparSine d-luI I. Plopsoreanu,
parte d luT Valeanu. Predomina
limita. Se maT gasesc plopT,
stejarT $i ulm1.
Rasnicul-Oghian, utofie particulara,
in jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-s.,
com. Rasnicul, apar-
Sinind mar multor proprietarT.
Are padure si pe dinsa se gasesc
cete de mosnenT.
Rasnicul-Oghian, pci trure particulara,
in jud. Dolj, pl. Dumbrava
d. s., com. Rasnicul, In
intindere de ro hect. lunca, 5
hect. padure mare $i roo hect.
tufaris. AparSine parte d-lur G.
Saulescu, parte d lur A marascu.
Se compune din cerl, ulmt,
plopT, fagT, frasinT, jugastri, paducd,
$.1 mal cu seama giruiSe.
Rasova, com. rur., in jud. ConstanSa,
pl. Medjidia, situata In
partea de V. a jud., la 70 kil.
spre V. de orasul Constanta,
capitala districtuld, si in cea
de E. a plasel, la 23 kil. spre
S.-V. de oraselul Medjidia, resedinta
et, pe inalul drept al Dunarir.
Se margineste la N. Cu jud.
Ialomita, desparSindu se prin Dunare
; la E., cu com. Cochirleni ;
la S., cu com. Enige ; iar la V.,
cu com. rur. Alimanul (din pl.
Silistra-Noua).
Relieful soluld e 'in general
accidentat ; valle dealurilor sunt
adincT si cu malurT inalte ; dea
lurte se gramadese unele peste
altele ; me toate sunt de natura
stincoasa $1 Sin de culmea Rasover
si Vlah-Chioi. Principalele
dealurl carT brazdeaza com. sunt :
dealul Cochirleni (135 ni.), la
N.; dealul Geanul Pasa (122 m.),
la E.; dealul Vlah-Chioi (155
m.), la V.; din care se desface :
dealul Germen (r 15 ni.), la N.;
Dealul-Mare (ro, in.), la V.; dealul
Diucul, pietros, la S.-V. ; dealul
Mustana (44 ni.), la S.-E.
Prin interiorul comunet avem
culmea Rasova (133 m.), din
care se desparte, intinzindu-se
spre S., dealurile: Baciul, la S.-
V.; dealurile Malagenilor (130
m.), la S.; dealul Grindul-Mare
(115 m.), prelungit cu dealul
Mamele (154 m.), la S.; dealul
Ormanul-Lung (143 m.), prelungit
cu dealul Socuj-Bair (r58
m.), la S.-E. ; Dealul-Mare (134
in.), tot la S.-E. Aceste dealurr
sunt acoperite cu finete, pa$unT
si semanaturT. Movilele sunt numeroase,
toate artificiale, construite
pentru a servi ca puncte
de observaSie; principalele sunt :
Vlahel (155 al.), la S.-V.; Mo
vila-Arnautulut (137 m.), la S.;
movila Groapa-Sapata (158 m.),
cea mal Malta din com., la S.-E.
si, puSin la N. de dinsa, Movila-Sapata
(154 m.), tot la S.-E.
Dunarea o uda la N., dela Ostrovul-Lung
pana la varsarea
balSIT Cochirleni In ea, pe o
lungime de 7 kit. aproape, cu
o direcSie de la S.-V. spre N.-E.;
are pe ad o largime medie de
1 roo m. si o adincime mijlocie de

RASOVA 164 RASTAVETUI.
12 In., avind malul inalt, din
cauza dealurilor pietroase ce se
sfirsesc chiar lîngä apa, ara ca
sa le poata rupe ; prin unele locurT,
la V. de Rasova, ele sunt
stincoase si prapastioase. Baltile
care se gasesc pe teritoriul com.
sunt : Vederoasa, la V., forrnata
din doua trupurT : Vederoasa,
prelungita cu Limpezisul si cu
Sarful la V. si Baciul la E.; are
800 hect. intindere, acoperite
In cea maT mare parte cu stuf
si insule plutitoare de iarbä amestecatä
cu stuf, in care se
ascund o multime de pasad acuatice;
comunica Cu Dunarea
de care a fost formata din timpul-1
vechT, prin Orla Baciul ;
produce mult peste ; apartine
statuluT. Lacul Cochirleni, de la
N.-E. apartine com. Cochirleni,
udind numaT putin com. Rasova.
Valle sunt marl si adincT ;
principalele sunt Valea-Mare,
Germeli, Banciul, Polucci
sad Ghiol-Punar, Ceair-
Arabagi la S.-V., deschizindu-se
in balta Vederoasa, Rasova. formata
din valle Ciairul-din-mijloc,
Saiana -Doice si Orman - Ceair,
prin interioriut com.; valea Caramancea
cu malurile inalte
pietroase prin unele locurr, la
N. si N.-E.
Catunele care formeaza com.
sunt dota: Rasova, resedinta,
In partea de N. a com., pe malul
cel inalt al DunariT, asezata si
in valea Rasova, sat cu case
frumoase, bine zidite, Ingrijite,
si inconjurate de gradinT i viT;
Vlah-Chioi san Vlahoi, in partea
de V. a com., pe malul de
E. al baltiT Vederoasa (sail Limpezisul),
la 5 kil. in linie dreaptà
de resedinta, la 12 kil. pe drumul
care ocoleste lacul Baciul.
Suprafata com. este de 9139
hect., din care 48 hect. ocupate
de vetrele celor doua. sate cu
402 case ; restul se imparte in-
tre locuitorT care posea. 6218
hect. si statul care are 287171
hect.
Populatiunea este de 433 fasati
1819 suflete.
Are 2 biserici, una In cat.
Rasova, cu hramul Sf. Nicolae,
deservita de I preot si 2 paracliserT,
cea l'alta In cat. Vlah-
Chloi, cu hramul Sf. Paraschiva,
deservita de I preot si 2 paraclisert
; 2 scoli, cite una in
fie-care catun.
Din cele 9139 hect. ale com.,
sunt : 392 hect. teren neproductiv,
din care 48 hect. vatra
satelor si 344 hect. baltä si stuf
ale statulta ; 8747 hect. teren
productiv, din care 2527 hect.
ale statuluI si 6218 hect, ale
locuitorilor.
LocuitoriT posea.: 307 plugurT,
240 care si cart4e, 2 ma-
$inI de secerat ; 418 cal, 1505
bol, 34 bivolT, 33 asinr, 7178
oT, 670 capre, 309 rimatort ;
moard cu aburf, i moara de opa
si 5 morT de Vint.
Cotnerciul se face prin gara
Cernavoda, la 17 kil. spre N. si
consta In import de coloniale
si manufacturT si In export de
cereale si vite cu produsele lor.
Budgetul com, e de 7827 leT
la veniturT si de 9080 Id, Ia
cheltuelT.
CM de comunicatie sunt : pe
Dunare si 1:d'O', cu luntre si caicurf
turcesti; calea mare de la
Cernavoda la Oltina trecind prin
satul Rasova, apoT drumurT micT
la Enige, Adam-Clisi, Arabagi,
Cochirleni, Ivrines, Alimanul,
etc.
Pe teritoriul com., cat. Vlah-
Chioi, intre baltile Vederoasa
Baciul, pe muchea dealului Germeli,
se vad urmele unta val de
pamint, zis al luT Traian, fiindca
se aseamana cu cel mic de
patnInt, dintre Constanta si Cochirleni
si care, se zice, dateaza
dinainte de Traían, aviad santul
de aparare spre S. lar nu
spre N. ca cel 'liare de patnInt.
Pe valea Ceair-Arabagi, Ruga
balta Baciul, se vad ruinele unuT
sat, bogat odinioara, Ghiol-
Basca, distrus de Turcl.
Rasova, sat, in jud. Constanta,
pl. Medjidia, catunul de resedinta
al com. Rasova, situat in
partea de V. a pläser si cea
de N. a comuneT, tonteo frumoasa
pozitiune, pe pantele
DealuluT-Mare si pe malul DunaieT.
Are o intindere de 7444
hect., din care 32 hect. ocupate
de gradinile locuitorilor si case,
cu o populatie de 282 familiT,
saii 1366 suflete.
Are o biserica si o secara'.
Rasova, deal, al com. Stolojani,
plaiul Vulcan, jud. Gorj, situat
spre E. comunei si pe care sunt
viile locuitorilor.
Rasovita, aitun, al com. Stroesti,
plaiul Vulcan, jud. Gorj,
spre N.-E. de com., situat pe ves.
Are o suprafata de 210 hect.,
din care 80 hect. arabile, 40 hect.
finete si livezr cu prunT, 70 hect.
padure si 20 hect. vil, cu o
populatie de 49 familiT, sart 242
suflete.
Are r biserica, facuta de locuitorl
la 1854, deservita de
preot si i cintaret.
Locuitoril posea.: 20 plugurT,
30 care cu bol, i cdruta cu
cal.; 20 stupf ; 160 vite marf
cornute, 90 oT, Io cal si 76 nimatorT.
Comunicatia in catun se face
prin drumurT ordinare si prin
soseaua vecinalä care, venind
din spre Tismana, trece pe la
N.-V. acestuT catun.
In catun se gäseste 12 l'infla
Rastaveiul, vale, com. rur. Po-

RAsTOAICA 163 RAKA
noarele, plaiul Clo$ani, jud. Mehedinti,
in care se gaisesc cal.bunT
de platra.
Rastoaica, altd numire datd com.
Pucheni-Mari, pl. Crivina, jud.
Prahova.
Rastul, com, rur. si sal, jud. Dolj,
pl Ballesti, formad din satul
Cu acelad nume, situat in partea
de S.-V., la 72 kil. de Craiova si
la 15 kil, de re.$edinta plä$eT
BAile$ti, pe loc $es, aproape de
Dunäre, In fata ora$uluT Lom-
Palanca din Bulgaria.
Se invecineste la E. cu com.
Negoiul; la V., Cu com. Ghidiciul ;
la N., cu com. BAilesti, si la S.,
cu DunArea.
Limita linieT de N. incepe din
mo$ia Negoiul, merge drept de
la E. la V., pana. In mo$ia Seaca
(Baneasa).
Limita linieT de S. e formad
de Dunäre ce curge drept de
la V. la E.
Limita linieT de E. Incepe de
la N., din com. Negoiul, si merge
spre S. pana in Dunare.
Limita de V. e de la Bäneasa
pana. in DunAre.
Terenul com, este cornpus
din pAmint negru, lutos, in unele
locurr nisipos.
Se gAsesc in com. 26 movile,
din carT una numitä. Magura
Dacilor.
Rastul este udat de Dunäre
$i de bAltile Rastul, Ochiota $1
Tinosul, in Intindere de 6200
pogoane.
Are o populatie de 2195 sufl.
Biserica, fondata. de locuitod.
la 1844, are in Uncid urmAtoarea
inscriptiune:
cAceasta sfIntg si durnnezeiasca biserica,
Intru Cristos cinstitN, ce se priiznueste
hramul StIntultd (mareluY) erarch
Nicolae o cuvioasa Paraschiva, s'a zidit
din temelie fiindlndemnKtor si Ingrijitor
la toate din hiceput si plút 4n stlrOt de
acestia: Stoica Iordache, Stanca Pltru,
Gheorghe Niculae, Ditru Tircovnicul,
fijad de obste tot satul, dlnd si Miiria
Sa la zugrKvit si s'ail zugavit dupfi cum
se vede, In zilele M. S. Gheorghe Dimitrie
Bibescu Voevod cu blagoslovenia
prea Sf. phrinteluY Episcop al kimnicu-
10 si Mitropoht a toata Ungro-Vlachia.
1844, rumie 20.s
Sunt doul scolT ; 8 circiumI.
Dupl Iegea ruralA din 1864
sunt 282 locuitod impAmintenitT,
iar dupl cea din 1879 sunt
12 insurateT.
Suprafata teritoriuluT comunal
este de 2288 pogoane, din care:
2114 pogoane pdmint arabil, 118
pogoane izlaz si 56 pogoane
lac $1 teren sterp.
Mo$1a de pe teritoriul comunal
se numeste Rastul ; are o suprafatá
de g000 pogoane arabile
$1 un venit de 197000 Id;
apartine principilor Bibescu si
Bencovean u.
Pe marginea Dunärei. sunt
zAvoae in intindere de 300 pog.,
situate tot pe mosia Rastul.
Prin comunal trece calea comunalA
ce duce la Calafat , trecind
prin Ghidiciul, Tunari, Polana
5i Calafat.
Budgetul comunet este de leT
6011,74 la veniturt si de lef
4969,03 la cheItuelT.
Vite cornute r r6. OT 40.
In tirnpul razboiuluT rominoruso-turc
din 1877-78, la 22 MaT
7877, se schimbarl ad ostilitAtI:
un detasament turcesc pornit de
la Lom-Palanca si voind se debarce
pe =tul sting al Dunarel
a fost respins de cAlAra$Ff RomInT.
Pe acest punct se mal l'Acuse
o asemenea incercare la 18 Maid,
acelad an, cind TurciT furA de
asemenea respin$T.
Rastul, clitun, al com. Boziorul,
jud. Buzad, cu 8o locuitorr $i
23 case.
Rastul, sat, jud. Dolj, pl. Jiul-
com. Damianul, la 312 kil.
de satul Damianul. Are o populatie
de 380 suflete ; o biserica
de lemn, deservid. de I
preot $i I cintdret.
Rastul, sat, jud. Dolj, pl. 1311lesti,
com. Rastul. Ved com.
Rastul.
Rastul, baltd, jud. Dolj, pl. Bai
lesti, com. Rastul. Se scurge in
DunAre prin canale. Contine
peste.
Rastul, mofie particulara, jud.
Dolj, pl. BAilesti, com. Rastul,
In intindere de aproape 9000
pogoane. Apartine Principilor
Bibescu $i Brincoveanu. Are i
padure pe &risa.
Rastul, mofie, jud. Dolj, pl. pulcom.
Damianul, apartinind
DomeniuluT Coroanet.
Rastul, pdclure particulara, jud.
Dolj, pl. BAilesti, com. Rastul,
pe marginea DunAreT, pe mo$ia
Rastul. Are o intindere de 300
pog. Apartine Principilor Bi
bescu 51 Brincoveanu. Populata
Cu p/opY $i salcimr.
Rastul, vie jud. Dolj, pl. Jiul
com. Damianul, ?n Intindere
de 6o hect.
Ra§a, sat, care unindu se prin
cre$terea populatiund cu satele
VIAcheni $i Dude$ti, a format
satul Dudesti, pl. Ialomita-Balta,
jud. Ialomita.
Ra§ca, sdtuc, in jud. R.-Sarat,
plaiul Rimnicul, comuna Dea
lul-Lung, pe piriul Valea-Rasca.
Ra§ca, deal, in jud. R.-Sarat,
plaiul Rimnicul, com. Dealul-
Lung ; se desface din culmea
Lupanul $i se intinde printre pi.

RACA 166 RATA
raele Valea-Rasca si Valea-Peleticul,
brazdind partea de V. a
comuna.
Ra§ca, girlifd, izvoreste din plaiul
erbaneasa, com. Star-Chiojdul,
pl. Teleajenul, jud. Prahoya,
curge de la V. spre E.
si se varsa in Orla Chiojdul,
tot in raionul com. Star-Chiojdul.
Ra§ca, phifi, In jud. R.-Sarat,
plaiul Rimnicul, com. Dealul-
Lung ; izvoreste din dealul Lupanul,
ucla apusul comund, curgind
dealungul dealulur Rasca,
si se varsa in riul Rimna, mal
jos de catunul Petreanul.
Ra§ca (Fundul-WieI-), deal,
in jud. R.-SArat, plaiul Rimnicul ;
se desface din culmea LupanuluT,
brazdeaza partea de V.
a comunei Dealul-Lung si se
sfirseste in piriul Valea-Rasca.
E acoperit cu paclud.
Ra§i, com. rur., in jud. Ialomita,
pl. Ialomita - Balta, situatà pe
partea dreapta a riuluI Ialomita,
intre comunele Borduselul si
Copuzul.
Se intinde din riul Ialomita,
spre S., pe cimpul Bäraganul,
pe o suprafatä. de 3350 hect.
patnint de cultura si zo hect.
padure si coprinde doua mosiT :
Rasi-d.-j. si Rasi-d.-s., ambele
proprietäti particulare.
Dupe legea ruralä din 1864,
sunt improprietaritT pe teritoriul
comuneT 125 locuitorT ; neimproprietaritT
mar sunt 76.
Se compune din satele : Rasid.-j.
sail Carausi si Rasi-d.-s.
saa Rasi si din catunele (tirlele):
Calciugeni, Hulueni si Mostefan,
cu o populatie de 1098
locuitorT. Resedinta primaria* si
a judecatorid comunale este in
satul Rasi-d.-s.
Are o scoald primara mixta;
o biserica, deservita de doT
preotT si doT dascalT.
Vite : 580 cal, '500 bol, 2000
oT, to capre, io bivolf si 300
pord.
Ra§i, sat, in jud. Ialomita, pl.
Ialomita-Balta, pendinte de com.
cu acelasT nume, situat pe tarmul
drept al riuluf Ialomita si
sub coasta Baraganuld, in dreptul
satuluT SarAteni-d.-s., de care
se desparte prin riul Ialomita.
Aid este resedinta primäriel
si a judecatoriel comunale.
Are o populatie de 180 fatni-
BY ; o scoala mixta, conclusa de
un invatator si o biserica, deservita
de 2 preotT i 2 dascali:
Ra§i, lac, jud. Braila, la E. com.
Stancuta, intre canalul Vilciul
si Dunarea-Vechie, unit cu Vilciul
prin privalul Ruptura-Bandoiul.
Ra§i-de-Sus, a/td numire a satulut
alarasi, pl. Ialomita-Balta,
jud. Ialomita.
Ra§ova, ccItun, al com. Balesti,
pl. Ocolul, jud. Gorj, situat spre
N. de comuna..
Are o suprafata de 153 hect.,
din care 8o hect. arabile, 52
hect. padute, 1 hect. vie si 20
hect. finete si lived cu prunT.
Are o populatie de 119 familir,
saii 529 sufiete ; o biserica,
deservita de i preot si I
cintaret ; o moara, pe apa Poloaga.
LocuitoriT posea : 30 plugurT;
6o care cu bol; 150 vite
marl cornute, 4 cal, 8o o!, Io
capre si pm rimätorT.
Teritoriul com, este udat de
pirturile Rasova si Poloaga.
Comunicatia se face prin drumurl
ordinare.
Rate§ul-Epureanu, sati Tirgu-
§orul-Boräsä§ti,tirgu,s-or, spre
N.-V. com. Bodesti, pl. Mijlocul,
jud. Vasluiti, situat pe tan
mul piriuluf Cucoara si pe va
lea dealuluf Poiana, de pe mosia
Borosasti.
Are o populatie de un lo -
cuitorr 51 3 circiumf.
Vite : 15 vite marT cornute,
185 or, 19 capre, 20 caT.
Locuitorif posea i plug, 1
car cu bol si 8 carute cu cal.
Rate§ului (Dealul-), deal, jud.
Vasluiti, pl. Stemnicul, com. Brodocul,
prelungire a dealuluT Birladal.
Ratiaria, urme de cetate, jud.
Dolj, pl. Cimpul, com. Cetatea,
care all fost in vechime capitala
Dacier-Ripense.
Rativoiul (Muntele-), pridure
particulara, supusä regimuluf silvic
inca din anul 1883, pe raoia
cu acelasT nume, pendinte
de com. Sinaia, pl. Pelesul, jud.
Prahova.
Ratonul, viroagd, jud. Braila, pe
lunca DunariT ; la nastere din
dreptul satuluT Lipovenesc, de
pe teritoriul com. Izlazul ; curge
spre N., paralel cu Dunarea si
pe teritoriul com. Cazasul se
prerde In baltisul de lingl ostrovul
Cotitura.
Rato§ul-Apostol, sat, jud. Botosani,
pl. tefanesti, pe dreapta
piriulur Baseul, in partea de S.
a com. Brateni. Mosia, in vechime
proprietatea paharniculul
Apostol, e asta-zT a epitropieT
spitaluluT Sf. Spiridon din Iasi.
Are o suprafata. de 169 hect.,
Cu o populatie de 15 locultorT.
Rata, cdtun, in jud. Teleorman,
pl. CalmatuiulnI, format din insurateT
improprietariti la 1880.

RATA 167 RAZEMUL
Tine de com. BAsesti. Are o
populatie de 310 locuitorT.
Rata, peidure, In jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, com. Giurgeni,
populatä cu salen' i plopr.
Rata-Tolceasca, mofie,jud. Teleorman,
cumparatä de la stat
de cltI-va locuitorT. Purta in vechime
numirea de Gilmeiul. Are
cam 40 hect. pAdure.
Ratei (Valea-), vale, ce se intinde
din com. i satul Oncesti,
pl. StAnisesti, jud. Tecuciti, pana
In satul Taula.
Ratel (Piscul-), pise de deal, pe
mosia Havirna, com. cu acelasi
nume, pl. Prutul-d.-s., jud. Do-
Razelmul, lac. VezT Razimul, jud.
Tulcea
Razimul, munte, in jud. Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, com. Galul.
Razimul, lac, la S. gurilor DunáreT,
In jud Tulcea, pl. Babadag,
pe teritoriul comunelor: DunavAtul,
Sarinasuf, Zibil, Babadag,
Enisala, Caraman-Chioi, Jurilofca,
Camli Buceag, Casap-
Chioi; zis si Reazim, ruseste
Razim, turceste Razelm ; Herodot
II numeste Preazimus.
a) Geografia f i descripliunea
topograficii.
Sub aceastá denumire se intelege
complexul revArsAturilor
gura sf. Gheorghe de-a dreapta
sa si de-a lungul coasteT Dobrogene,
intre DunavAt si pAnA
aproape de Cap-Midia, (gura
Buhazulul) si de ad i de-a lungul
litoralulul MdreT Negre la Imbucdtura
gurel SE. Gheorghe, la
punctul Catirlez, i apoT in sus
la satul Dunavátul.
Pentru mai bunul inteles al
-celor ce urmeazá sá dAm aci
explicatiunea unor numirT topografice
uzitate in aceastA loca-
Mate
Giol : lac cu caracter permanent
care nu seacl niel' odata.
Yiapfe: lac ce mai cu seamA
are fiintä in timpul revarsaturilor
i viiturilor Märir.
Zaton : lac vremelnic format
de revarsAtura MAref-Negre
in zona litoraluluT acesteia.
Periboina : gira sapatA artificialmente.
Periprava : glrlA permanentA
Cu scurgere numal intr'o directiune.
Perivoloc : gira permanentA
co scurgere vremelnicA, cind
tuteo directi un e, clnd In cea-l'altä,
dupA nivelul extrem.
Pardina glrIA inchisA, l'Ara
scurgere.
Periteasca : locul de scurgere
al uneT girle i mal cu seamA
contactul saú punctul de resufiare
al lagunei cu Marea.
Buhaz : revársáturA generala
catre Mare.
Liman : golf saa giol, deschis
numal deoparte.
Yeric : girlá secundará ce
leagà dota periboine.
Cherkanea:stabiliment in marginea
lagunel pentru pästrarea
sati sArarea pestelui.
Laba,s : numirea lipoveneascA
pentru Cherhanea.
Rinac: cot de gira.
Cate': gardurT pentru prinderea
pesteluT.
Rinac: numire ruseascA pentru
cotet.
Perdea : inpletiturA verticald
de trestie pentru abaterea pesteluT
la cotet.
Ca¡ar : numirea lipoveneascA
pentru Perdea.
numirea lipoveneascl
pentru Japse.
111-atuai : n'Avod mare, intrebu-
intat la prinderea pesteluf pe
Mare.
Setcii : nAvod des pentru prinderea
de scrumbif.
navod special pentru
prindere de canbulA si calcan.
Prostovol : nAvod aruncAtor.
Leipta,s. : nAvod agAtat de plu
titor.
Vintire : nAvoade In forma de
con sau sac.
armad : undite marl de fier
pentru prinderea morunuluT si
nisetruluT in largul MAreT.
Giamandure : arAtAtoare de
ape miel san bancurr de nisip.
Lotcei :luntre micA, lungAreatA,
In care nu pot incApea de cit
cel mult doT lopAtarT i clrmaciul,
i intrebuintatA numaT prin
lacurT si gurile Dungrel.
Dube luntre mare piná la 8
lopätarI, un cirmaciu i doT oamenI
la scolc, ca echipaj complect,
pentru serviciul pe Mare.
Scolc: miel cupe de lemn
pentru scoaterea apeT ce incidental
ar fi pAtruns in dubl.
lopetl
Ghiona'ere: prä.jinT lungT pentru
impinsul luntreT de la spate.
Edec: funie cu care se trage
luntrea, mal co seamA in susul
apeT.
Strapazane : cuele de care se
sprijinesc bAbAicele.
Nojile : funii saq sforT ce leagA
bAbAicele de strapajane.
Crapinii : un giol sau japse
In care se stringe mal cu seamA
crapT.
Plevu,scei: pqte marunt de tot.
Ciortan : crap pAnA la 20 C.
m. lungi me.
Ciortänaf : crap pAná la /O
c. in. lungime.
Cetal: bifurcatie.
Vilcof: cuvInt rusesc p. cetal.
Chedril : pe turceste bratul
Sf. Gheorghe.
M'usura: aruncáturl de nisip
din Mare, mal cu seaml restu-

RAZIMUL 168 RAM/4UL
rile de crustacee; musurä insemnind
pe turceste gunoT.
Cocioc : esatura compacta de
radacinT a plantelor acuatice,
ca trestie, papura, sipica s. a.,
care plutesc pe suprafata apeT
de colo pana colo dupa cum le
inpinge vintul.
Potmolirr: depuneri de materiale
teroase i pietroase in forma
de grohotisuff in fundul unur
curs de apa, in general al unuT
basin.
Malire: depuneri pottnolitoare
pe ambele marginT ale unta curs
sail la tarmul unuT lac, sau insusT
pe litoralul
Razimul sati mal bine zis
laguna Dobrogeanä, se compune
din urmatoarele lacurT :
I. Iezerul Razimul cu lacurile
laterale despre Dunare : Dranof,
legat cu bratul Sf. Gheorghe
prin Orla Cerni-1-lorea, iar cu
Razimul prin gura Dranofului,
despre masivul Dobrogean ; gioiurile
: Sarinasuf, Casica, Hagi-
Giol, Savanciac, Babadag, Enisala
si Caraman-Chioi, legate
intre dinsele ì Tezerul Razim
parte direct parte prin Periboina
sau indirect cu japsele vecine.
Despre Mare, zatoanele : Crulic,
Cacinova, Perisor i Malciana.
1I. Lacul Golovita, ce insemneaza
lipoveneste capätul, legat
Cu tezerul Razimul prin canalul
Bisericuta Cu desvarsdturile despre
masivul Dobrogean formate
prin giolurile Jurilofca, Pasa-
Canli-Buceag, flancate in
directiunea spre Capul Midia
de balta Zmeica, legatä cu lacul
Golovita prin gura Zmeica
cu lacul Sinoe prin gura Sinoe
si in comunicatie cu Marea prin
gura Portita.
III. Lacul Zmeica, pe ruseste
arpele, legat cu Golovita prin
gura Zineichel i cu lacul Sinoe
prin gura Sinoe, in comunicatie
cu Marea prin Periteasca-Mare.
Sinoe-Giol, ruseste lacul
albastru, legat despre masivul
Dobrogean cu giolul Tuzla si
in legaturd directa cu Marea
atit prin gura Peritea.sca clt
prin gura BuhazuluT.
Chituc-Giol, ruseste capatul,
sfirsitul, fundul, zis si Limanul,
o continuare a lacului
Sinoe, in legaturd directa cu
Marea prin gura Buhazulur.
In ce priveste suprafata acestor
lacurT si gioluri avem :
Iezerul Razimul supraf, 36000 h.
Giolul Dranof 2500
Giolul Babadag 2000 D
Lacul Golov4a 7200
Zmeica 6400
Sinoe-Liman 165oo
Giolul Tuzla a 1400 a
Japsa Sarinasuf 600 a
Giolul Hagi (Hagi-Giol 300
Zatonul Malciana a 400
Periteasca-Mare 200
Diferitele japse, giolurY,
parziurY si periboine 4000
Diferite limanurf si lacurY
izolate 3000
Diferite periboine 2500
zatoane s ;00 2
japse
limanuit si bu-
a 5000
hazurY a 3000
92500 h.
la care se mal adaogl stufurY,
i stepe de inundape,
litoral maritim, morena, mlastinY
iOrm nisipos, dune, etc. 20000
In total 112500 h.
DecT sistemul baltos al intregeT
aceste revarsaturT este format
in sens curent prin iezerul
Razimul, lacurile Gorovita, Zmeica,
Sinoe i Chituc si o intindere
apoasä in stare permanenta, de
cel putin 75000 hect., care la
viituri ordinare se sporeste cum
vazuram maT sus la 92500 hect.
La inundatil extraordinare, intreaga
revarsatura ocupa o suprafata
de 112500 hect
Iezerul Razimul, impreuna cu
toate lacurile, giolurile, zatoanele,
periboinele i limanurile
indicate mal sus, formeaza com-
plexul laguna Dobrogene, laguna
de o intindere colosala
lata de cele-l-alte lagune si re
varsaturT ale continentuluT European,
cu care de abia se poate
masura intru clt-va laguna
Comacio la revärsatura Poului
in Adriatica.
b) ilia'rog-rafia. Razimul sati
propriti zis laguna Dobrogeana
'T are finta parte prin devarsarea
apelor din bratul SE Gheorghe
la viiturT extraordinare, ordinare
i normale, prin girlele
Clinetul, Dunavatul, Suletnanca,
Cerni-Florea, Hundia si Gura-
DranovuluT, astfel alimentata cu
ape fluviale la care se amesteca
apele maritime ce patrund
in laguna prin orificiile:
de la Perisor, Periteasca-Mare,
(balisa Englezeasca), Gura-Malcieni,
punctul Pahani-Hrani, Portita,
Gura-Periteasca., Chivucul
si In fine Gura-Buhazulta (Cara-
Harman).
Dupa cum lesne se poate
vedea, aceasta alimentare este
de natura intermitenta cind apele
Dundref, adica. bratul Sf.
Gheorghe aruncl apele sale
prin arterele DunavätuluT ce se
bifurca in punctul zis Cetatea-
Zaporojeni in 2 brate : unul direct,
Clinetul, cu scurgerea in
Reazim nu departe de insula
Popina i alta, Dunavatul, cu
diferitele sale ramificatiT, numite
periboine, din care dam
ad i numal cite-va: Periboina,
Jonlungul, Sulimanca si Ion-
Pusca, desavirsindu-se in gira
set pardina Cerni-Florea, apof
periboinele Ivan-Nazarof, Leon-
Lari - .Smarhun, Cubicimarhun
si Tit - Rusu, sávirsindu-se
in giolul Dranof
in fine, la cherhaneaua vechTe,
ultima bifurcatie, Deviatca, ce
se varsa in Reazim, in dreptul
sinulul Holbina. Dunava.tul
propriu zis isT arunca a-

IZAZIMUL 160 kAtIMUL
pele sale in Razim, la punctul
numit Meterezul - Turcesc,
Gura-Dranovulul. O alta artera
principala de alimentare cu va
dulce, se face prin gira Cerni-
Florea, care purcede din Sf.
Gheorghe In dreptul localitater
Caciatina (ruseste pisicuta), se
desface in nenumarate brate si
ramurT din care principalele sunt
Pardin ele- GreculuT si Grulihul,
pana primeste revarsaturile periboinelor
enumerate mal sus,
si cari toatepornesc din Dunavat.
Intregul acest sistem apos se devarsa
apol in giolul Dranof si de
ad i prin gira Dranovului in Razim,
la punctul cherhaneaua paasía.
Alimentarea din Mare a laguneT
dobrogene, se face propria
zis pentru iezerul Razim, prin
orificiul Cistai-Case, la punctul
Pahani-Hrani ; giolul Golovita,
se alimenteaza direct prin orificiul
Portita (ruseste Portitcaja);
giolul Sinoe, prin orificiul Periteasca,
Girlita ce da in japcea
Lungana si zatonul Chituc. Pentru
complectare me enumerara
si Gura-BuhazuluT, cunoscuta ca
resuflatoarea LimanuluT.
Despre masivul dobrogean,
laguna primeste o contributiune
de devarsarT apoase prin riurile
O piriiasele : Cataloiul, Taita, Telita,
Slava-Rusa, Beidant si valceaua
BabadaguluT, care toate isT
revarsa apele mal india in giolul
Babadag, care se gaseste in
legatura directa cu fezerul Razimul
prin canalul Eraclia ; apor
Slava-Cerchezeasca, piriul Hagi-
Arad, revarsindu-se in giolul
Canli-Buceag ; in legatura cu
Zmeica, riul SarintuluT, varsinduse
in giolul Sinoe, piriul Dunghival
si Peletlia, varsindu-se in
lacul Tuzla zis si SarAtura, legat
cu Limanul-Sinoe prin canalul Cetatea-VechTe
saa Cara-Harman
(turceste Dumbrava-NeagrA).
64745. alarde DIclionar agoprafic. Vol. V.
La aceste soiurl de alimentare
se inaT adauga si alimentarea
cu apa din sub-sol.
In scurt, sistemul alimentareT
acestor revarsaturf formind
impreuna laguna dobrogeana
se explica ast-fel : in viiturile
marf ale DunareT ea devarsa
in bratul Chilia einci din noul
partT, in bratul SI. Gheorghe,
patru din noua si in bratul
Sulina, una din noua. ; dup.
Credner, din totaiul debitului de
30-38 milioane ni. c. de apl,
bratul Chilia absoarbe 65 la 9o,
Sf. Gheorghe 30 la 1:90 si restul
de 5 la ojo, bratul Sulina.
In anume anotimpurT, icepiad
de la sfirsitul lul Februarie
pana la jumatatea lui Aprilíe,
apele versantulul rusesc catre
Marea-Neagrä reprezintat
prin rigolile fluviale, Prutul, Donul,
Donetul, Dunistrul, Du.
niprul, Cuban si alte riurT, ating
maximul debituluT apelor extraordinare
; prin acest fapt, Marea
se gaseste umflatA, ridicindu-sT nivelul
peste cota normala Cu 10,15,
ba chiar 25 c. m. de-asupra obisnuituluT,
ast-fel cA atuncT cind Dumarea
atinge maximul de debit in
partea sa inferioara, ea se gäseste
oprita' in cursul eT, prin fenomenul
semnalat mal sus. Apele
sunt dar oprite in cursul lor si
aceasta stagnare se resimte pana
aproape de devarsarea Siretultd.
Atuner bratul Chi/ia isf arunca
apele sale In fezerile : Covurluiul,
Iarpugul, Catalpugul, Cahul,
crapina Iz.mailuluT si Cartalul,
formind o Infinitate de lacurf,
laculete, limanurT, giolurT, japce,
cu nenumarate ramificatif laterale.
La rindul saa bratul Sane
in aceastä stare anormala
formeaza si mareste in mod
considerabil lacurile : Giolul-
Rosu, Obretinul, Gorgova, Fortuna,
Litcovul, Pordina, onteT,
Triozelul, Gablavatca, Bogda-
prosta, Matita, Babina si alte
japce si periboine ara multa insem
natate.
In fine, bratul SI. Gheorghe
formeaza de-a stinga, de partea
delteT proprif zise, giolurile, japcele
si pardinele : Solentia, Erencina,
Izacoful, Uzlina, Caciatina,
Litcovul, Luaiina, Puiul, Puiuletul,
Ivancea si alte multe mlastinT,
iar de partea dreapta apele
Sf. Gheorghe, carT, dupa cum am
aratat mal' sus pornesc in spre
laguna Dobrogeana prin girlele :
Clinetul-Zaporogeni, Dunavatul,
Sulimanca,Cerni-Florea si Gruhlia,
maT intiia formind Tezerul
Razimul si apoT toate cele-l'alte
giolurT deja enumarate.
Debitul alicot ce, in stare de
mare viiturl, gura Sf. Gheorghe
arana in devarsdrile dobrogene
poate fi socotit la 12 milioane
ni. c. pe ora saa aproape 300
milioane ni. c. apa. revarsata in
24 ore peste intreaga suprafata
a acesteT lagune. Din aceasta
cantitate cel putin 5 milioane
m. c. pe ora saa 120 milioane
ni. c. apa pe zi isT ia cursul
pravalindu-sf parte in directiune
spre Mare si parte pornind spre
Tezerul Razimul si bratele sale
laterale. Daca aceasta enorma
cantitate de apa nu patrunde
in intregimea el' in Tezerul Razimul,
cauza este sistemul neregulat
al curgerel in aceasta directiune,
parte prin faptul insuficientel
de pauta, parte prin
vegetatiunea lacustra, ralastinoasa
si morenica, ce caracterizeaza
intreaga aceasta parte
de Inc. In asernenea momente
de extraordinare revarsaturf o
suprafata de peste 300.000
hect. de-a dreapta si de-a stInga
gureT Sf. Gheorghe, si pana
la gura Chilia, se gAseste sub
apa ; in once parte de loc
a acesteT regiunr, apele se
mica greoae, dar aceasta mal
22

RAZimul, 170 kAZimtiL
cu seam à in directiunea catre
Tezerul Razimul unde scurgerea
devine aproape imperceptibill,
terenul fiind pe de o parte lipsit
de orf-ce 'Danta, de alta parte producindu
-se anomaliT datorite
stagnarilor $i diferitelor oprituri,
cauzate de barajele vegetatiunef
uscate saii In putrefactie.
Cu toate aceste colosale piedici
si pierden l de debit se poate
admite ca un milion m. c. pe
ora, adica 24000000 m. C. pe
zi patrund in Razimul. Acest
volum de apa, alimentata in mica
parte, dupd cum azuram mal sus
si de versantul dobrogean, formeaza
la un moment dat intregul
sistem lagunic al revarsareT.
MaT tinind seama cA principala
cauza, ce produce stagnarea generalA
a cursuluT DunareT, adica
umflarea MareT, este cauzalitatea
stagndrei i a celor 24000000
m. c. pe zi provenitT din rdvdrsltura
Sf. Gheorghe, se poate
cow:hide : In momentul ce Marea
incepe sä revie la nivelul
ordinar, in aceeafi mdsurd Dundrea
incepe arunca apele
sale in Mare reducind intreg-ul
sistem Mitos al deltei dundrene
fi laguna dobrogene la
starea normalii ce descrefte pentru
lunile de secetii la etajul
obifnuit. Atunci debitul de
12000000 m. C. pe zi ce revine
revarsaturilor dobrogene scade
la un minim disparent pornind
din masa de revarsare prin orificiile
Pahani-Hrani, Portita, Perite$tile,
Gura-Buhazuluf, care-$T
varsä la rindul lor apele in Mare.
Invers alimentarea din Mare in
spre laguna dobrogeana se face
numaT in anume epoce extraordinare,
adicá atuncT cind Marea
se afla la un nivel ridicat, dar
nu provenit din viiturile fluviilor
basinuluT rusesc sa0 debitulul
prin apele sporite
ale DundreT. Aceasta um-
flare a Marer, anormala, se datorete,
dupa cum vom vedea
la vale, influentelor aeolitice; apele
maritime patrund atuncT
prin orificiile enumarate maT sus
in sistemul baltos al lagunef
dobrogene. Astfel se explica
starea salmastra saii brachicä a
fezeruluT Razimul $i a giolurilor
Golovita, Zmeica, Sinoe, Buhazul,
Limanul, Chitucul, etc.
Fapt de netagaduit este a astazr
atit intrarea apelor dinspre
Mare cit si patrunderea apelor
despre Dunarea este cu
desavir$ire ingreuiatä.
Laguna dobrogeana, din timpurf
stravechr, a fost despartita
de Mare prin bancurile de nisip
ce valurile acesteia aruncati neincetat
in partile putin adincT,
despre tarmul si litoralul maritim.
Ast-fel incetul cu incetul
din dreptul tarmuluf maritim, din
directiunea Dranovuluf (punctul
Perisorul) $i pana aproape de Cap
Midia (buhazul Cara -Harman),
s'a format un lung $ir de avanttarm
(Vorland), pe o lungime de
aproape 6o kil., masuratT in flancul
Marif, fapt ce adesea se intimpla
pe coastele tuturor
rilor maT putin bintuite de fluxurT
$i refluxurT. Tipic in aceasta
privinta sunt asa numitele HaffurT
de pe coastele germanice din
spre Marea Balaca. Ele se gasesc
tot asa de respindite pe
coastele Mar& de Nord, mal putin
pronuntate la tarmurl stincoase
de cit acolo unde Marea prezinta
largiturT ;ese, sail tarmurT
acoperite de nisipuri zburatoare,
inlesnitoare formatiund Dunelor.
Stavila formata de Marea-Neagra
liare dinsa $i laguna dobrogeana
ar fi fost neIncetat ridicata,
marita de actiunea valurilor,
daca nu s'ar fi gasa un curent
puternic din partea opusa, care
neincetat sa fi lucrat in potriva
consolidAreT acestuT tarm inte-
rior al MAreT. Nu se poate bine
admite pentru timpurl de furmatiunl
quaternare cA numaT
micile incursiuni de apa, ce strabat
la N. Dobrogef, ca Taita, Telita,
S'aya -Rusa $i Slava-Cercezeasca,
piraiele : Potur, Pariami
$i altele, sa fi provocat acest
curent, data fiind mica cantitate
de apa ce ele poarta, $i aceasta
numal In anumite timpurT ale
anuluT, cind ele vin mar!. DecT
In alta parte urmeaza sa cautam
curentul ce din timpurile formatiunef
quaternare ale deluviulul
$i ale aluviuluT, de o parte, sati
de alta parte interventiunT seculare
si instantanee ce nu a0
ingaduit consolidarea compacta.
$i continua a lanuluT nisipos
dintre Olinca si capul Midia.
Acest curent nu putea fi alimentat
decT din alta parte, de
cit cu apa provenita din Dunare.
Aceasta constatata nu vom
cerceta de o cam data prin ce
imprejurarl naturale sail mestesugite
apa a patruns in laguna
dobrogeana; ad vom avea in
vedere numar curentul, gratie
puterel caruia bancul maritim
a fost neincetat atacat pe la
spate. Efectele se vad la Malciana,
Portita, Periteasca $i Buhazul.
DecT, laguna dobrogeana pe
de o parte despartita prin molul
flancator creat de Marea-
Neagra, de alta parte a ramas
totu$T in strinsa legatura cu aceasta
prin curentul dunarean ce a
intemeiat i intretinut neincetat
orificiile de admisiune enumarate
mal sus.
Bratul Sf. Gheorghe, al doilea
ca volum de apa si intindere
dupa bratul Chilia 'Tare originea
in virful conulur de dejectare al
delteT (Cetalul IzmailuluT, Patlageanca)
$i '11 revarsa la punctul
cetalul SulincT aproape, ce-va
maT mult de cit un sfert din debitul
sld in bratul SulineT i por-

RAZ1MUL 171
ne$te de ad i in colo greol la vale
pana la revarsarea sa in Mare, b
punctul Catirlet. Daca comparam
un moment cursul bratuluI Chilia
cu al bratulur Sf. Gheorghe,
suntem izbitT de multimea coturilor
ce cel din urma face in raport
cu cel Bratul Chilia
IsT pastreaza un curs orr-cum
mar direct, de si ramificat, formind
o multime de ostroave In
cursul sail, dar mentine neIncetat
tinta directa spre Vilcov. Bratul
Sf. Gheorghe, Intre Mahmudia
Catirlet din potriva 's1 schimba
neincetat cursul variind Trite°
tnfinitate de directionale, formind
coturr care de care mar opuse
tinter naturale in spre Mare. Pentru
a caracteriza si mar bine
aceasta stare de lucrurr e destul
a cita tipicul ocol ce acest
brat face intre Mahmudia i Moru-Ghiol.
Cine at recut vre-o data
prin aceasta localitate, fie Cu
vaporul sati cu luntrea a putut
O. se incredini.eze de aceasta
variatiune de directionale ; de
trer ori sa latimpla calatorulur
sa i se para. a se intoarce la
Mahmudia si totusT el inainteazd
catre Moru-Ghiol. Tot asa, de aci
la vale pana dincolo de Ivancea,
coturile se tin lant. Numar
de la Ivancea pang. la Catirlet
cursul final pastreaza directiunea
dreapta.
Acest brat dispune de o
panta cu mult mar mia de
cit a celor-l'alte doul brate, exceptind
lucrarile artlficiale de
corectiune intreprinse de comisiunea
europeana pe bratul Suliner
; iar dejectiunile depuse pe
acest brat si retinute de Mare
la revarsarea sa, aü gasít la
Catirlet un punct de sprijin destul
de puternic pentru a nu
putea fi invins pier de curentul
acestut brat nicr de efectul
contrar al valurilor Mari!; ce
in timpul marilor uragane, sunt
impinse catre tarm cu a tita
furie. In virtutea acestor fapte
s'att produs stagnatiunea care
pe de o parte a provocat coturile
din bratul Sf. Gheorghe,
iar pe de alta a inaltat patul acestuia,
producInd schimbarile seculare
ale cursulur i mated sale.
Era dar firesc ca apele 0.'0'
caute din timp revarsarI
ralnice. Ast-fel poate cd s'a produs
in timpurr strävechr Incurarea
apelor bratulul Sf. Gheorghe
inspre laguna dobrogeana
si in special in iezerul Razimul.
Apele ()data ad i sosite pornesc
incotro gasesc curs liber
curg fie In virtu tea pan ter celer mar
favorabile, fie in virtutea vidulul
creat in laguna dobrogeana prin
efectele aeolitice, pana aj u ng In
spre bancurne nisipoase ce marcheaza
litoralul $i tarmul Marel
despre aceasta revarsatura. Curentul
apelor duld cautäi gaseste
punctele cele mar slabe ale digulur
natural, le strapunge si se pune In
directa. legatura cu largul Maser ;
ast fel s'ati creat Malcianul, Portita,
Periteasca i Gura-Buhazulur.
c) Geofisica. Cind este vorba
a descrie o partenie a epocer
istorier omenirer, putem sa ne
märginim in cercetarl orr-cit de
restrinse 1 cu toate astea vom
da un ce complect si de sine
statator. Nu este tot asa cind
este vorba de a descrie o parte
ori-cit de mica si neInsemnata.
a istoriel geo-tectonice a
formatiunel crimpeulur de suprafata
terestra ce suntem nevoitI
a considera; cäcï ad i itele
sunt atit de strías legate, pe
cit urzeala se impra$tie in toate
directiile. A ne cerca dar a schita
geo-fizica istoricä a fortnatiunilor
ce ati predominat la creatiunea
defter dunarene si a laguner dobrogene,
insemneaza a considera
o Era intreaga geologica, a avea
in vedere mar multe epoce de formatiune
$1 a ne reslati privirea
cel putin asupra celar doul
continente invecinate. Liam in
ajutorul nostru vestitul op al lur
Eduard Suess: tDas Audits der
Erde», volumul I, sect. VIII, pag.
597 si urmatoarele ; asementa
publicatiunea speciall Credner:
eDie _Deltas» In Petermann'sMittheilungen
, fase. complimentara,
No. 56.
Zbuciumarile groaznice ce a
indurat planeta noastra, zice
Suess, mar cu seama Intre a doua,
a treia si a patra Era a formatiuner
sale, au preschimbat intru
totul o stare de normalitate geología.
Intr'o harta speciall, acest
specialist prezinta aceste
zbuciumarr si zguduirl prin anume
traecturl si traseurr. Din punctul
nostru de vedere consideram
numal traseul No. 8; contractiunea
cea mar grozava ce a trebuit
salndure continentul european si
cel asiatic, pentru a se acomoda
configuratiuner sale geognostice
actuale. Ea 41 ea nasterea la intilnirea
catenelor de muntr Mongolo-ChinezI
Tian-Chian, cu masivul
Indlilor, Himalaia; porneste
prin Turchestan i Buhala, trece
prin apropierea orasulul rus de
astäzi Mihailov, pe coastele Maref-Caspice,
strabate basin ul acester
Mar! i apare la cel-l'alt tarm
in dreptul Baculur ; cutreera Caucazu/,
atinge Crimeea, tangeazä
aproape de gurile Dunarel si 11toralul
dobrogean al Marir-Negre,
urmeaza liniasicrestettd balcanulur
Etropul, trece pe la Clizura(Portile-de-Fer),
se strecoara
re /a Por0le-de-Fer, coprinde tot
Carpatul rornin i unguresc pana
In spre Tatra, trece pi-In Moravia
si Bohemia $i's1 ia drumul
prin tot masivul Alpilor pentru
a'$I manifesta in mod slab existenta
la golful Genuer, de unde
í se perde urma.

RAZIMUL 172 RAZIMUL
Aces te p u tern ice con tractiu nr
si indoiturr de pamint all produs
depresiunile Aralulur caspic si
al Marei-Negre ; acestor groaznice
evenimente geologice se datoresc
basinul actualilor Mar/:
Caspica, Marea-Neagra si lacul
Aralul. Cit timp va fi trebuit puterilor
geo-dinamice O. creeze aceste
doul formidabile lasaturr
sati depresiunr de panfint, nu
titn! Dar stim ca, la 1 Noembre
1755, Lisabona si o bilna parte
a coaster portugheze, sunt sfara
mate si reduse la nimic printr'un
teribil cutremur ; valurile
spumeginde ale Atlanticulur se
ridica cu furie pe coastele Frander
si Scotier, lovesc Izlanda, ridpadesc
in tr' o clipa pe tarmu rile si
coastele americane, sfäsie adi
o insemnata parte a Antilelor,
deslipeste stiner si confunda tarmull,
pe dud In Europa mugeste
Etna, lar Vezuvul scoate valurr
de foc, lava. si cenusa ; tot in
aceasta clipa in virful Cordilierilor,Popo
catepelul izbucneste in
foc si lava produclnd un urlet inspaimintator
! tata cum lucreaza
natura !Toate aceste s'aii intimplat
In aceeasr zi si aceeasi
ord. Mar incoace, lai5 August
1868, izbucneste un puternic cutremur
in Japonia ; toata partea
nordica a Oceanulur Pacific se
agita, tarmul californian se zguduie
si jata ce ne raporteaz5.
capitanul corveter prusiene
«Angora», care se gasea in acea
zi in apele australiene: «La ora
unu din zi de o data se tutuneca
fuck nu se mar putea distinge
catargul cornier, un intun
erec desavirsit stapineste tot
hausul, echipagiul e coprins de
sparma, Marea si norir päreati el
s'ati unit si s'aii inchegat ; talazurile
se ridicari ca cele mar inalte
case, un uragan puternic le mina
Cu furie, pe dud o ploaie co
ciucura loveste fetele noastre,
ca niste ace si de odata Marea
si uraganul se linisteste, se face
iarOsT senin, ca si cind nu s'ar fi
intImplat nimic.,
Aceste doua. exemple ar *Inge,
ea sa ne edifice asupra timpulul
cit a trebuit puterilor elementare
pe acele vremurr departate
si incalculabile sa formeze
basinul Marir-Negre. Apor
In Era cuaternarä si perioada
deluviala, tot dupa acelasr autor,
trebue sa se fi creat actualul
basin al revarsaturilor dobrogene.
Sigur ca. atuncr Marne
pravalindu-se in abizul creat
de contractiunea mar sus descrisa,
aii luat co ele detriturr
cuaternare si tertiare si le-ali dus
ca potmol in basinul Will.
Dar nu numar Suess ne spune
aceasta si altr geologr ca :
Peters, Hochstetter, Toula, T.
Spratt, Favre, Sivers, Koschkul
. a. cad' top' sunt de aceiasT
parere, asupra formatiuner geologice
a basinulur Marir-Negre.
Denudatiunile coastelor dobrogene
de la Cap Nidia de-a
lungul revarskurilor dobrogene
si pana la DunavAtul-d.-s. n e spun
despre stratificatiunea masivulur
dobrogean precum si despre
deslocatiunile ce dear' trebuit se
indure, iar valle si depresiunile In
orografia si geologia versántulur
dobrogean ne arata colosalele
mase ce ail fost ridicate de ad
si duse de furia elementelor
catre tarmul si fundul Marir, asa
ca se poate admite cu oare-care
siguranta ca ad fost deplasate
r00 Mil. M. c. detriturr si anume :
65000000 na. c. sedimente cuaternare
35000000 m. c. detriturI tertiare
l00000000 m. c, materia scufundatä.
in Mare.
Odata aceste mase de detriturr
cufundate In Mare, parte
prin puterea erodonta, iar parte
printr'o scufundaturà brusca,
dup. cum ne spun autorir ci-
tatr mar sus, dar mar co seama
Hochstetter, invocind ca martorr
neperitorr Insula Serpilor
In Marea-Neagra si insula Popina
din rezerul Razimul, a ca.ror
mase pretroase staii pe un
piedestal de granit si a altor
mase eruptive, de o virsta cu
mult mar vechre de eft detritu/
din fundul actualulur basin a
laguner dobrogene. Masele pra-
Ake in Mare sunt acoperite
de aceasta si talazurile el bat
coastele actuate ale Dobroger.
Acum intervin dejectiunile aluvionee
si mar cu seama cele
potmolitoare ale Dunarer dupä
cum ne-o probeaza Crearner in
op. citat.
Aceste dejectiunr se compun
in mare parte din nisipurr adose
de fluviii si depuse in delta sa.
Jata un exemplu in aceast5. privint5.
luat dupa Peschel, (Niue
Probleme der vergleichenden
Erdkunde , la cap. Innisiparr:
Poul debusa in vechime In Mare
in dreptul Ravener, formind
pAna In Evul Medil lagune cacele
de la Venetia; atuncr Ravena
era un orasinsemnat si vestitport
la Mare ; asta-zr se gaseste la
7 kil. depArtat de ea. Poul sr-a
schimbat cursul de-abia in sec.
al XII-lea, indreptindu-se catre
N. dar chiar pe acele timpurr
vechiul oras Adria, ce in antichitate
era port la Mare, se gasea
deja departat de aceasta co 12
kil. Azr se afla la distanta de
33 kil. de la Mane.
In aceasta ordine de ider este
a se privi formatiunea delta'
dunarene si laguner dobrogene.
Mara de contractiunea de
care am vorbit mar sus, iata celel'alte
influente capabile de a
produce preschimbarr seculare
sari instantanee pe litoralul Madi
si In special pe coasta dobrogeana.
:
I. Fluxul li refluzul.

RAZIMUL
Curen/i
lzbirea valurilor §i talazurilor.
Reviirsareez afluenfilor
maritimt.
lnfluenta aeoliticd.
Influenla temperatura.
Denudarea rosettura
pirmurilor, Coroziunt Eroziunt.
VIIi by7uenla organismelor.
Dupa cum se stie basinul Marer-Negre
avInd aproape un contur
inchis, Cu o deschizatura
relativ destul de mica, a Bosforulur,
face ca fluxul si refluxul
maritim sa se reduca la un minim,
care mar nu se percepe.
Izbirea valurilor este de o
mare Insemnatate in cercetarr
geo.fizice mar cu seama cä malurile
revarsaturilor dobrogene
avut In timpul preistoric i poate
chiar la inceputul Frei* quaternare
sa Indure mult din aceasta cauza,
care provoaca i asta-zr neIncetate
preschimbari ; proba despre
acesta denudatiunile coastelor
masivulur dobrogean dinspre
laguna, la cap lancina si
Dolojmanul, CasapChioi si Sarinasuf
; asemenea grohotisurile
aflate ln fundul cit si pe marginele
Intregulur complex ale
lagu ner dobrogen e.
Totr autorir modernr, socotesc
actiunea valurilor in timpul de
fata ca principalul factor al morfologier
Marilor. Coastele dobrogene,
dup. calculele facute
de profesorul Kummer, de la
scoala politecnica din Berlin
(Charlottenburg), sunt lovite cu o
putere de 150o0 kilogr. pe m. p.
Influenta revarsaturilor afluentilor
si mar cu seama a dejectiuralor
provocate de acestea
In spre basinul maritim, cit
influenta vInturilor, adica actiunile
aeolitice le vom trata in
paragraful formarer tarmurilor.
Influenfele temperaturet (Ver-
witterung) precum i izbirea talazurilor
(Brandung) au avut nu
numar in timpurr preistorice,
dar chiar i In timpir modernr
o influenta vadita asupra configuratier
litoralulur Masir-Negre
a intregulur tinut al laguner
dobrogene.
Pe de o parte intemperiile
aú slabit coherenta materialulur
din care se compune masivul
coastelor ; de ad denudatiunile,
pornirea grohotisurilor
i detriturilor. In urmá
erosiunea si mar cu seama corosiunea
produse de valurT care
bintue cu vehementa aceasta
regiune, aa influentat si influenteaza
incà, potmolirile in interiorul
lagunei i malirea din apropierea
tarmurilor. O proba netagaduita
despre aceastd actiune
sunt rosaturile de a lungul coaster
dobrogene ce pe alocurea
apar alit de vadite In malurile
despoiate de argilul acoperitor.
In unele locurr chiar formatiuni
numulitice si fenomene fosile
apar direct vederer noastre, cu
toate cd ele apartin unor epocr de
mult trecute si sunt in stare normala
acoperite adinc sub straturi
de o virsta cu mult mar tinara.
In fine influenta organismelor
asupra dislocarer si formatiuner
actuale a tarmurilor si vecina-
täter,
173 RAZIMUL
lor, are o mare Insemnatate,
ad, ca $i pretutindeni unde s'aa
produs asemenea actiunr geo-fizice.
Ca exemplu vom cita aci:
Potmolirea aproape desavirsita
a portulur Alexandria (Egipt) ;
precum i potmolirea de la gura
de devarsare a fluviului Elba,
prin actiunea farelor foramine
(molusce); imlastinarea golfulur
Odeser prin alge i conifere; reducerea
pe uscat a Cetater Albe
ce In antichitate era un vestit
port al Pontulur Euxin, cunoscut
de eel* vechr sub denumirea 01bia,
apor potmolirea i zmircu-
irea scursurilor de apa, prin ar
borT desradacinatr i vegetati
uni plutitoare (Red River, Colombia,
Nilul, etc.) pe care actiune
naturalistul si geo-fizicianul
german o numeste carac
teristic : Wasser Pest.
Din acesta putem conchide
ca : Masivul dobrogean In cele
mal vechr epoci geologice a fost
prävalit spre fundul basinulur
Marif-Negre, formata si ea prin
marea falle continentall descrisä
mai sus. In epoca cuaternara,
s'a zamislit $i cimentat dar ac
tuala stare de lucrurr prin erodarea
si corodarea intregulur
masiv balcanic. Apor s'a mar astupat
depresiunea si s'a ridicat
fundul Marir din scufundatura
induratä in perioadele trecute
si care acoperise totul sub apa,
afara de insula $erpilor si insula
Popina din rezerul Razim. Deer
revarsaturile dobrogene, asa cum
se gasesc astad, sunt datorite
influentelor deluviane care 0-aa
asternut patura Sarmaticulur si
Permiculur asupra marilor scufundaturr
anterioare.
In epoca aluvionee s'a format
limbile de pamint ce despart
si formeaza astazr In trasaturr
generale iezerul Razim si toate
baltile, giolurile, japcele $i periboinele
in legatura, cu el, dintre
care principalele sunt Golovita,
Zmeica, Sinoe, Lirnanul-
Sinoe i poate chiar i lacurile de
la Sarinasuf, Calica, Hagi-Ghio/,
Sabanciag, Erencina, Enisala,
Babadag, Canli-Bugeag, Casap-
Chloi si Tuzla-Ceair. Intru clt la
despartirea acestor lacurr a contribuit
Marea si care este partea
datorita dejectiunilor dunarene,
o vom trata mar la vale
sub paragraful formal-el tarmurilor.
Ne multumim ad a constata
in rezumat ca revarsaturile
dobrogene sunt in prima linie
resturr si fragmente ale Mara,

RAZ1MUL 174 RAZIMUL
dezbinate de aceasta prin actiunite
deluviale si numaT in urma
a intervenit aluvionul potmolitor
si malitor care se gäseste pe icT
pe colea, cum arata configuratia
topografica a localitä.teT. StraturT
consistente ati format acele digull'
si molurr de detritud si
sedimente, care imprima caracterul
mlastinos si lagunic al intreger
acestef regiunr.
Formarea järmurilor. Pentru
a putea sa ne intemeiam o
paxere asupra formarel si mai
cu seaml a morfologieT tarmuluI
dobrogean, cred ca este
nevoe a nu urmari numaT /itoratul
in cea mal apropiata vecinatate,
ci a considera tot teritoriul
occidental si o buna
parte a aceluY nordic, apartinind
Maril-Negre, precum si
o bung parte a regiunel maritime,
a tarmuluI Mediteran.
DecY trebue sa ne incordam
privirea de la Dardanele prin
Elespont in Propontis, Marea
de Marinara, prin Bosfor si
pana dincolo de Odesa. La
prima ochire asupra uneT hart!
geografice ni se imprima caracteristic
formatiunea infinitateT
de golfurT, a nenumaratelor sinurl
si sinuleturT, sinuozitatI ce
intrerup intregul complex contural-periferic,
al coastelor considerate.
Intreaga complexiune
de golfurl si sinurl 'si pastreaza
in mod caracteristic si
fará exceptiune concava spre
S., iar spata convexa indreptatä
tot-d'auna spre N.
SA citara cite-va din aceste
golfurf si sinurl :
Golful Midia de linga San-
Stefano cu capul proeminent
Zandal-Bunar ; golful Iniadei cu
ascutitura catre S. a capuluT
Cara-Bunar ; marele golf de la
Burgas, cu sinurile secundare
de la Iusuf-Efendi-Tschifi ; sinul
Mezembria pana la capul E-
mine-Burum ; sinul Varni, marele
sin de la Bakic, terminindu-se
in capul Giul- Grad.
Chiar golful Constanta 'sl are
concava spre S. si insusT litoralul
devarsaturilor dobrogiene
privite ca un complex, formeaza
un golf larg a carte cavitate
urmeaza directiunea de S.-V. ;
asemenea imbucatura Danistruld,
tot asa golful Odesa si
mal departe Marea-de-Azof.
Spre a ne da seamä in de-
Ora cunostiinta de cauza, suntem
nevoitf a schita aci in
cite-va cuvinte hidrologia M5.ri
Y-Negre.
Ad ne izbeste mal Intl!' marea
afluentà a puternicilor fluvil
ca : Dunarea, Dunistrul, Duniprul,
Donul, Donetul, Cuban,
Rion (Phasis) si Chisil - Itnac
(Halys), carT devarsa in Mare
un debit de sute si sute de
miT de metri cubT de al:4 pe
secunda pe dud Mediterana nu
dispune in toata intregimea eV,
niel de a zecea parte a uneT
afluente de apa dulce, in masele
colosale ce via sá se reverse
in basinul MariT-Negre.
Aceasta face ca evaporatia pe
Marea-Neagra, gratie pozitiund
geografice, sa fie minimalä fatá
de aceea a MediteraneI
Tata cum 'sl da. seama Ritter
asupra acestul fenomen al formatiuneI
golfurilor si a uniformareI
corodareT sinurilor ce am
enumerat mai sus : Marele mase
de apa strinse dupa un versant
atit de razlet, s'ati concentrat
in depresiunile dintre
Caucaz (Colhia), Ararat (Paflagonia),
Anatolia, partile bal.
canice (Mezembria si. Dardania),
versantele Casariel si ale Tauriel,
pana ce puterea lor devenind
covirsitoare, aa spart istmul
tarlmulul ce leaga Europa
de Asia, formind mal intif strimtoarea
BosforuluT, räzlatindu-se
putin cite putin in spre Mareade-Marmara
(Propontis) si sta.
pungind Elespontul in Dardanele.
AtuncI masele de apá napadesc
cu furie in Marea Mediterana
si pritnul si cel mal
puternic curent este stabilit.
De alt-fel sunt cunoscute uraganele
de pe Marea-Neagra ; acestora
'sl si datoreste numele el.
Vinturile puternice ce bintue, maT
cu searna toamna si larca, de la
E. spre S.-E., formeazá marele
curent contrar ; aceste vinturT
se intilnesc pe arealul suprafeteT
Marif --Negre, cu furtunile
intempestive ce sufla de la N.
Cu vitese uimitoare ; la un moment
dat sunt oprite de curentul
aeolitic descris mal sus, atuncT
in aer si pe Mare se produc
virtejurT, earl izbesc coastele
occidentale ale MäriT-Negre
si aceasta se perpetua din
perioade geologice incalculabile,
erodind fortat in directiunea
S.-V. cu inflexiuni V.-N. Aceasta
este teoria pe care se
bazeaza configuratiunea generan.
a litoralulul Marir-Negre
dinspre partea occidentall.
Acum sä ne restringem privirea
asupra formatiund revarsaturilor
dobrogene si anume
intre Cap Midia si Cap Olinca
(Farul Sf. Gheorghe), la revarsarea
bratuluI Sf. Gheorghe si
asupra coastelor acestuT areal intre
Cap Midia, pro eminenta Canli-
Buceag, virful stincos al Dolojmanului
Cap-Jancina, Sabanciag
; coroziunile de la Sarinasuf,
virful cetateT Zaporojenilor
si cotul DunavatuluT, pAnl
in spre Moru-Ghiol. Decl avem
O. consideram formatiunT de
coaste (malurl inalte si bine
pronuntate) si formatiunr de
tarmurT propria zise, adica Iitoralul
MariT.
In ceea ce priveste formatiunea
coastelor, ea a fost tra-

ZIMUL 175 RAZIMUL
tatà de o data cu schita geotechtonica
a formatiunel basinului
lagunelor dobrogene.
Pentru a fi coraplectr vom mal
arunca o ultima privire asupra
denadatiunilor acestef coaste,
ajutatr fiind in aceste consideratiuni
de autoritatr i specialistl
: Coerny (Wirkung der
Winde au f die Meeresufer),
Quenstaedt (Epochen der Natur),
Lapparent (Traité de géo-
/ogle), Lyell, intemeietorul actualismulur,
in cartea sa (Principles
of Geology,», Suess (Antlitz
der Erde), etc.
Aproape totT acestl autorf sunt
de acord, intru &it priveste farmatiunea
basinului Marli-Negre si in
parte asupra actuald staff de lucrurl
ce domneste si pe la coastele
dobrogene. Daca denudatiunile
coastelor znasivuluf considerat
nu sA aratA ochilor nostri de
cit arare oil, pe icT pe colea si in
mod sporadic, dar caracteristic,
la Cara - Nasuf, Cap Dolojman
lancina, precum si pe golul
coastelor de la Moru-Ghiol, unde
se Arad distinct succesiunea stratigrafieT
clasice a formatiund
daca in alte locunl formatiunea
dispare, cauza am expus'o :
sedimentArile deluviale, minerogene
i zoogene ; cele din
urmA in speciile treptelor geologice,
jurazice, crustacee si numulitice
(fare foramine) si
colea urme fitogene, aparti-
Wind stratificatiunilor tertiare.
Toate aceste conglomerate, detriturT,
sedimente si grohotisuri
ce sunt liber aruncate ca storistea
pe coaste i dealungul
poalelor lor, ne intareste si
mult in expunerea facuta mal
sus.
Pe no!, din punctul de vedere
al format-el' geo-fizice i hidrologice,
ne intereseaza mar malt
formatiunea tärmului, catre care
acum ne indreptam privirea.
Autoril consultati in aceasta
privintä, pe ling ceT citati maT
sus, sunt : Hauer (Anwendung
der Geologie auf die Kenntnisse
der Bodenbeschaffenheit), Harting-
(Die Bildung und Befestigung
der Dilnen), Bertrand
(Geologie des Kurischen Haffs),
Wessely (Der europaische Flagsand),
Sokoloff (Dunele Rusest1).
Tarmul dobrogean saa mal
restrins vorbind, litoralul maritim
coprins intre capul Midia
Olinca, limba-tarm ce desparte
Marea de laguna dobrogeana,
nu este o formatiune propria
zisa, nicr de dune, nicl de
sedimente si mal putin de nisip
ad zburdtoare. NetAgAduit
cA curentul vinturilor, descrise
mal sus, contribueste in mare
parte la form ati u n ea acestuT Wm,
dar nu prin aducere de nisipurT,
din alte locurl departate pe care
sa le depunA si la o alta vreme sa
le transporte mal departe. Aci
nu avem de a face, nici cu nisipurile
ridicate i purtate de
furtunT i uragane, ce aa format
Sahara, pustiul Gobi, desertul
Buhari, stepele Podolice, deserturile
Egiptulul sat"' groaznicele
terenurT aride ale tinutulu! BAnatean
si o parte a pustei unguretf.
Aci nu poate fi vorba,
nicl de dunele de-a lungul BMticeI
i MOAT Nordulul, ce se
intind urmind conturul tarmurilor
acestor marl din Finlanda
rasa, pe coastele germane, daneze,
olandeze i belg-iene
pang dincolo de Bretania franceza.
Exceptiune formeaza, pe
litoralul olandez, baltile interioare
ca Zuederzea si Haarlemul,
care se aseamana. intru cit va cu
sisternul baltos al lagunelor dobrogene.
Cu toate acestea pentru
sustinerea celor avansate mal sus
este bine O. aratam ad i in treacat
ce sunt nisipurile zburatoare,
seditnentele i dunele.
Nisipurile zbureftoare, din
punctul de vedere al morfologiei
terestre i maI cu seama a dinamo-geologieT,
sunt nisipuri compuse
din particele zdrobite si
prafuite pana aproape la faina.
Ele se compun din particule
pfetroase de granit, feldspat,
rod lucitoare (glimer), titan,
hornblende, interstice de natura
bazaltica si lave din epoca silurica
si paleozoica. Ele aa format
odinioarA sedimental si potmolul
marilor disparate. Aceste
nisipurl aú fost si sunt spulberate,
cum viscolul poart5 zapada
si o depune prin depresiunile terestre,
acolo unde vinturile indura
o oprire sail un virtej si
In generalitatea cazurilor o do-
=lire a vitesel; atuncT masele
prin greutatea lor proprie cad
acopera. coaja pamintulul, formind
deserturi, pustiuri
aride.
Dunele sunt expresiunea locall
a nisipurilor zburatoare,
acolo unde vinturile nu ail puterca
uraganuluI, dar or! cum
sunt destul de intense, ca sA ridice
sedimentele de pe tarmiT MArilor,
ce acopere zone intregT deformatiunT
instantanee descrise
maT sus, mutindu-le de colo
pana colo, formind si introenirl
nisipoase de alungul
litoralului Marilor.
Dam aci cite va date asupra
fenomenului aeolitic dupa cur.
sul profesat la scoala politechnica
din Berlin al d-luT profesor
Kummer ( Der Bau am
Meer)).
Formatiunea lor, este adesea
In lungul directiunel vintuluf,
chid acesta nu e oprit in calea
sa si transversal directier
cind intilneste in drumul salt
obstacole, ce abat curentul din
cursul initial micosorindu-T in
acelas timp puterea iuteler. Duna
In fata Marii si la originea el

RA ZimUL 176 RAZimuL
se ridica sub un unghit1 de
5-15° si cade dupa ce sl-a format
muchia repede catre inte
riorul tarmuluT sub un unghiä
mal lent varlind intre 3o-40°.
Dunele ail tendinta neincetata
de a avansa catre interiorul litoraluluI,
marcind din ce In ce
tarmul. Acelas lant si sistem de
Dune se gaseste neincetat in miscare,
cu tendinta de a inainta
spre interiorul tarilor ; Inaltimea
lor variaza Cu puterea vintulur, intin
derea zone aride de care disp
une aces ta, precum si de consistenta
maT mult sail maIputin coherenta
a materialuluT nisipos,
avind haltimI masurate la coamä
de la 10-15 metri, in termen de
mijloc 30-40 metre si in unele
cazurT ridicindu-se chiar de la
I 00-120 metre de-asupra suprafeteT
soluluT. Avansarea anuala
este foarte variata; dal" ad cite-va
date caracteristice pentru unele
localitatr. Ast-fel pe insula Sylt,
avansarea anuala este de 4 metri,
pe coasta prusiana a Märii-
Baltice, de 4-6 metre (Frische
Nährung), la Saint Paul de
Léon si Laudes In Bretania
franceza. de 8 m., Reclus admite
avansarl anuale de la
20-25 m. In localitatea citata
din urmä s'ail acoperit
sate intregi si, la avansarea dunelor
catre interior, raminind
In urma lor terenul natural
desgolit, s'ail descoperit turnurile
bisericilor din satele disparute
si innomolite sub masele
nisipoase.
SI examinam dar, din acest
punct de vedere revarsAturile
dobrogene si tinutul delta dunarene.
In prima linie materialul
potmolitor si introenirile
nisipitoare se compun adi
din dejectiunile aduse si depuse
de Dunare in prima linie
si in xnod secundar de nisipul
si pottnolul ce Marea depune
la anumite timpurl cafe tarmul
el. DecT ramine bine constatat
ca tärmul dintre Vilcov
si Olinca este format aproape
exclusiv din dejectiunile Dullard
si aceasta pe tot teritoriul
Deltei, de la Olinca pana la
Cap Midia, flancul laguneI dobrogene,
Marea este care contribue
In cea mal mare parte
la formatiunea si consolidarea
tarmultd. Deer in ambele cazurr,
sedimentdrile sunt datorite
influentelor hidrologice. Actiunea
aeolitica este aci absolut
minimall si cu desavirsIre
locald. Despre nisipurT
zburatoare in adevaratul sens al
cuvintuluT, ad nicI vorba nu
poate fi. Ingramadirele de nisip
de la Letca, adica de la gura
Chilia intre Periprava si Cap
Mozorali ; de asemenea, de la
gura SE Gheorghe la poalele
padureT Cara-Orman (Padurea-
Neagra), intre Cista-Vaduver si
Catirletul, nu sunt de nit piste
mameloane, ridicaturr deluroase,
terenurT aride, produse localnice
ale vinturilor ce bIntue, la diferitele
anotimpurT, in regiunea deite!.
Tot asemeneanisiparile de la
gura Periteasca si Malciana, in
spre Cap Midia, cele de la Portita
si cele de la Gura-Buhazulul
in spre Periteasca ca si
limba de nisip, formatA intre
lacul Sinoe (limanul Sinoe) si
lacul Tuzla, sunt depunerI locale
g Cu caracter fix. La gurile
Dunarel, nit si pe tot tinutul
lagund dobrogene, nu poate
fi vorba de o innisipare In sensul
larg al cuvintuluT si mal Cu
seama, produsa prin nisipurf
zburatoare cu caracterul dunelor.
Tot asa si nisipurile de la
Chituc, Cetatea -Vechie, Cara-
Harman (Dumbrava-Neagra) si
Cara -Nasuf (Apele - Negre), nu
pot fi luate si clasate drept
dune, cacT nu exista concordanta
necesara intre actiunea
vinturilor si influentele climaterice
ce stapinesc aceste localitatl.
Faptul se probeaza astfel
: in timpul marilor vinturI
ce sufla cu putere de la sfirsitul
ha Octombre pana spre
inceputul lul Martie, tot arealul
delteI dunarene si al laguneT
dobrogene, intru &it nu se gaseste
sub apa, se afla in stare
inchegata, amorfa si inerta, din
cauza temperatureT scazute ; terenul
fiind irnbibat de apa, aceasta
face ca intregul sol sa
se gaseasca in stare inghetatd,
consistenta atit de puternica,
in &it uraganele nu pot ridica
masele terestre de cit prin
coro dare si intr'o cantitate relativ
infim de mica, nelAsind
in urma lor de &it niste alabe
urme de rosaturl si denudArT.
In timpul vereT, &Ind nisipurile
sunt mal putin coherente, puterca
aeolitica este cu totul
scazuta si nu depaseste regimul
vinturilor obisnuite. Sedimentarea
se datoreste dar
dijectiunilor durarene pe teritorul
delteT propriT, iar pe tarmul
MariI, zvirlireT nisipurilor
la mal in timpul obisnuit si
maT cu seama al tempestelor
si uraganelor ce bintue aceasta
Mare, si litoralul el.
Am atins maT sus, in paragraful
geo-techtoniceT localitätel,
cestiunea formatiund limbelor,
proeminentelor si molurilor naturale
pe de o parte si de alta
Ingustimea digulul natural, ce
desparte Marea de laguna dobrogeana,
ce se poate urmari
de la periboina Perisorul spre
baliza Englezeasca, toate Peritestile,
Malciana spre Portita,
lidul cea mare a Periteascel,
de alungul ChitaculuT pana
din colo de cap Midia, de-alungul
Mari! la Mamaia, Sciut-

RAZIMtTL
Ghiol i pAnA in apropierea Constante,
pe care Germanul le numeste
foarte caracteristic Nehrung,
precum sunt Kurisches
Haff, Trisisches Haff, Danziger
Bucht i Cantul de insule dintre
Suedia i coastele OldenburguluT.
Intemelindu-se aceasta
formatiune geologicA a localitAteT
pe sedimentArl i depunerY,
fie ele seculare sad instantanee,
dupA cum consistenta terenurilor
a ingAduit, sad influentele
aeolitice mal marl sad
mal micT, a sporit cresterea
lor in alte cazurl ; aceste digurl
despArtitoare sunt si rezultatul
unor perioade mat vechT
de formatiune in raport cu deluvionul
i aluvionul ce le acopera
i apar la suprafatA.
Gurile ce unesc laguna dobrogeanA
cu largul MAriT, adicA:
complexiunea Peritestilor, Malciana,
Haholul, Pahani - Hrani,
gura -cea -mare a PortiteT, Periteasca-cea-Mare
i Buhazul, pot
fi comparate in miniaturA cu
strimtorile: Bosforulul, ElespontuluT,
GibraltaruluT sad Scageraculuf,
unde mase puternice
de stifle vechT s'ad opus corodIreT
i efectuluT erosiv ale
valurilor MAril ce le cutreerd, sad
puterilor denudAtoare ale vinturilor
ce bintue aceste localiatT.
DacA litoralul intre gura BuhazuluT
i pana dincolo de Periboina
Perisorul, ar fi in adevAr
numal niste producte seculare
sau instantanee, de mult comunicatiunea
lagunelor dobrogene
cu largul MAriT ar fi fost desfiintatA.
i ad, ca i la marile
strimtorl continentale citate mai
sus, puterea ape' i actiunea
vinturilor se loveste de rezistente
paleontologice. DacA din dud in
dud aceste gurT, vorbind In sensul
restrins al strimtorilor, sunt in
parte potmolite i chiar vremelnic
astupate, aceasta este un
64745. Marais Distionar Geogratio. Vol. V.
177 RAZIMUL
fenomen trecAtor pe care technica
modernA ar putea sA'l indepArteze
cu mijloace relativ
foarte putin costisitoare.
SA rezumAm dar intregul sistem
de forma tiune al basinuluT
pe care se aflA reslatitA laguna
dobrogeanl, pentru ca in urmA
sA trecem la hidrologia 6.
Am probat cA prin scufundarea
uneT pArtl a masivuluT dobrogean
s'a creat depresiunea, care
imediat In Ere si EpocT geologice
de mult trecute a fost
acoperia de apele MariT-Negre
numaT dupl desfasurarea si
sfirsirea evenitnentelor tertiare
(Mezozoice), aceastA prAbusire in
epoca quaternarA perioadele
deluviale si aluvionee de detriturf
si sedimente provenite din
infiintarea i scobirea actualelor
vAT ce brAzdeazA masivul dobrogean.
Incetul cu incetul aceste sedimente
s'au asezat, ad prins
coherentA, rAminind numaT virfutile
insule erpilor din Marea-
NeagrA si a PopineT din Tezerul
Razim, ca stilpT neperitorT a
acelor epod dispärute. Sedimentele
se aseazA pe patine
stincoase formind oscilatiunT
ondulatiunT in a cAror depresiunl
pAtrund i rAmin apele MAriT,
intemeletoare ale laguneT dobrogene.
BlocurT eratice respinclite
pe intreaga regiune lagunicä
ingAdue formatiunea limbelor
de la Cozbura-Holbina,
Cistai-Caze Bisericuta, limba de
pAmint despArtitoare intre Golovita
i Zmeica, precum 1 limba
despArtitoare dintre Zmeica si
Sinoe, nu mitl insula Curt-bei sad
Ostrovul-Lupilor. Vine ape perioada
aluvioanee, in care Dun
área incepe a se revArsa in
perioade seculare asupra intreguluT
teritorit al laguneT, si
efectul dejectiunilor sale incep
s5. se manifeste in potmolirea
intregimel arealuhd smircos, aflat
astA-zr intre bratul Sf. Gheorghe
Tezerul Reazim, lAsind in urma
el rdsuflAtorile Clinetuld, DunavAtuluT,
Cerni-FloreT, TuretuluT
alte scursorl de putinA insemnAtate,
dejectiunT ce ad restrins
lAtirea lagunef despre DunAre ; apoi
tot aceste sedimentArl ad acoperit
cu o pAturA potmolitoare
blocurile si limbele eratice. despArtitoare
semnalate mal sus si
imprimind localitAteT caracterul
tiple actual. Actiunile seculare
instantanee co mplecteazA opera.
d) Hidrologia. Asupra
hidrologier laguner dobrogene
ne rAmine foarte putin de zis,
cAd partea esentiall a fost
deja tratatA in cap. hidrografie,
geo-fisicA, precum si in descrierea
tectonicA a basinuld i Armurilor
sale.
Nu ne amine acum de cit a
trata ad cestiunea din pun ctul de
vedere curat technic, cercind a
arAta sistemul de alimentare din
DunAre prin gurele principale
enumerate mal sus, a discuta
gen eralitatea potmolireT de care
sufere si sunt amenintate cu desfiintare
atilt canalele de alimentare
dt i insusl disparitia prin
potmolire a intregeT regiunT lagunice
; apor a schita in scurt
alimentarea cu apl maritimA
prin orificiile deja enumerate.
In partea hidrografick am
arAtat ce rol joacl cele 4 gurT
de alimentare cu ap5. dulce din
DunAre i mal cu seamA a canaluluT
Dunav5.tul, care direct si
in mod permanent intretine in
starea apoas1 aproape Intregul
sistem bAltos. Acest canal de
alimentare isT ia cursul din bratul
Sf. Gheorghe (Kedril, turceste
balaurul) la punctul numit Meterezul-Turcesc
sau Girla-GreculuT ;
lungimea sa mSsuratA In sborul
pAsAreT, de la acest punct pang.
la devArsarea sa in Razim nu
23

RAZ1MUL 178 RAZ1MUL
masoarä in linie dreapta nicT 20
kil., pe cind de fapt, printr'o infinitate
de coturl, ocoale, periboine,
peste 120 la numar, el
este nevoit a strabate o distanta
de peste 52 kil., aviad a lupta
la fie-care pas ca mlastini
potmolurf, ne mal socotind gardurile
i cotetile abatatoare ce
pescarif le infiinteaza de a curmezisul
cursului, spre a bate apa
in periboinele i jepcile lor ; apoi
vine fecunditatea vegetatiunel
fixe i plutitoare, cociocurl de
stuh, papur i sipica, ce la fiecare
moment if impedica i if
ingreueaza drumul; toate aceste
obstacole fac pe de o parte ca
debitul acestuT canal principal
de alimentare sa fie redus la
un minim, lar potmolirea atingind
maximul putiincios. El debiteaza
In Razim la viiturl ordinare cam
9. mil. m. c. apa, dar la viiturl
maff acest debit se indoeste si
chiar sa intreeste. Din acest
quantum de apa, lagund dobrogene
ir revine insa. o foarte
mica parte, cad cea mal mare
sa imprastie ara, rost i raziatindu-se
se devarsa prin diferite
scursorT catre Mare san chiar
inapoindu-se în matca gurel Sf.
Gheorghe.
Daca inteun timp mal mult
sati mal putin departat, apele
bratului SE Gheorghe aü incurat
cu mal multa putere si cu un
volum cu mult mal mare de eh
cel de astazi, catre basinul laguneT
dobrogene i in special
a Iezerului Razim, cauzele ati
fost : fie viiturT extraordinare de
apa, fie influente de perturbatiuni
terestre sau alte actiunT hidronome.
Odata aceasta stare extraordinara
incetata, disparuta
nerepetita, a produs starea normala,
secularitatea si actualitatea.
Apele Sf. Gheorghe a(' clutat
de atuncl in coace urmind
legile firestT a-sT ingusta patul
in sensul malirilor laterale, ceace
a facut ca cu timpul derivatele
apoase ce alta data serveati
de artera de alimentare cu apa
dulce a RazimuluT, sa fie mal
mult salí mal putin potmolite,
restrinse ca numar i ingustate
ca pat si malea din partea despre
delta Dunard pana. la revarsarea
lor in laguna. Tot asa,
dar cu efect maT minimal si gurele
despre Razim alimentatoare
ale restuluT laguneT cu incetul
prin actiunea valurilor acestor
mase apoase, ali adus cu
sine ridicarea patuluT arterelor
de alimentare. De ad incolo
incepe fiinta legender, daca legenda
este, ce persista inca in
mintea i gura a locuitorilor din
partea loculuT, ca. mina orneneasca
a säpat si a dat finta
CernetuluT, Dunavatulul si mal
Cu seama infiintarea ClinetuluT,
dupa zisa locuitorilor autohtoni
s'a facut de mina cletinulur».
Este de netagaduit ca. °amena'
cu dor de a produce si a se bucura
de rodul munceT lor aii
intervenit Cu mina lor, spre a
restabili o stare de lucrad bine
facatoare, ce alta data natura facuse
i apoi iarasf prin capriciul
ei aU fost distruse. Cel putin
Cernetul (Cerni-Florea, Turetul)
si Dunavatul pot fi ast-fel considerate
si mai precis vorbind
Cernetul astazT chiar in cea ce
priveste cursul salí futre Razim,
Sulimanca i Dranof, presinta
inca acele semne i urme neperitoare
ale une! creatiuni cu desavirsire
naturale. Largimea sa
extraordinara, de 25 in uneIe locurf
pana la 40 m.; adincimea sa
masurata la apa mica care nu scade
nicl odata sub 5-6 in., toate
aceste ne spun pana la evidenta.
ca ad nu a fost o intervenienta
a mine! omenestl pentru aducerea
in finta a acestur canal.
In partea de sus a Cernetului,
adica de la Sulimanca, pana la
origina sa din Bratul Sf. Gheorghe
(punctul Calinova), se vede
iarasI actiunea netagaduita
a naturd ; potmolirea i astuparea
desavarsita caracteriseazä
acest curs si intreaga sa regiune
de revarsare. Si daca nu mijlocea
si se intrepunea mina omeneasca,
se intelege in vremurf
destul de depanate, pentru a
restabili statul quo ante, atund
incetul cu incetul actiunea potmolitoare
i astupatoare ar fi
avansat pana in spre apropierea
Dranovului. Omul ad a urmat
marele principia, a imitat natura,
a facut cea ce alta data se indeletnicise
sa faca clima; omul
a sapat din noli canalul, futre
Calinova i Sulimanca si a redat
putinta apelor de a porni iarasl
In spre luminisul apos al lagunel
dobrogene. Identic acelas lucru
trebue sa se fi intimplat cu
cursul Dunavatului. i cursul
luf de la vale intre Razim
Sulimanca prezinta urmele actiuneT
natura dei aceasta.
mal putin larga si mal putin
adinca ca Cernetul, totusl denotind
el nu mina omeneasca
a fost aceia ce de la obirsie l-a
intemeiat. De la Sulimanca in
sus cursul schimba deodata
directia primitiva S.-N., perpendiculara
E.-V., pana in dreptul
localitatei Dunavatul-d.-j., nu de.
parte de cetatea Zaporojenilor,
de aci II! ea Tarasi directiunea
S.-N. -N. pana la origina sa actuala
din Sf. Gheorghe (Dunavatul-Greci
bifurcat in DunavAtul-
Lipoveni si al Salciilor). Aci,
adica de la Cetatea Zaporojenilor,
pana la gura Sf. Gheorghe,
se vede directa interventiune
a omuluT. De la Sulimanca in
linie dreapta i urmind directiunea
primitiva a Dunavatului
pana in Sf. Gheorghe (Punctul
Perivolca) nu sunt de dt 4 kil.

RAZIMUL 179 RAZIMUL
si de sigur °data cursul natural
al Dunavatuluf a urmat aceasta
directiune si interese sad cine
stie ce trebuinte omenestl si sigur
vremelnice i-ad abatut cursul
In spre catunul Dunavatul-d.-j.
indrumindu-1 de ad i in spre
Dunare. Daca alta data mina
omen easel a restabilit calea apoas5.
?titre Salimanca, Perivolca,
nu se see nici nu se poate dovedi,
faptul persista, ?ma ea, cursul
a ramas deviat asa cum se
gaseste astazT.
Ne mal ramIne a mal vorbi de
canalul de alimentare Clinetul,
nu me pe care-I poarta Intre Razim
sI insula Popinef in dreptul localitatef
Sarinazuf (turceste,
galbend) $i pana la intilnirea
sa cu Dunavatul, care in acest
punct in raport cu cursul sad
'sr schimba cursul la stInga catre
Suiimanca. Clinetul pare sa fie
opera complecta conceputa de
mintea omeneasca si executata
de mina lor, chid cum si care
a fost motivele infiintareT luT, ne
vom cerca a o dovedi, in partea
istorica.
Caracterul lagunic ce domneste
Intre gura Sf. Gheorghe
$1 Tezerul Razim este in prima
linie conditionat de lipsa aproape
desavirsíta a diferentef de nivel
intre prima si secunda. Pan ta
este aproape reclusa la nula ; o
pajiste orizontala se intinde-peste
tot tinutul, cea ce face ca scurgerea
apelor s5. fie alternativa
adica sa se produca fenomenul
une scurgerl &rid din Dunare
In lagune, c?nd din lagune in spre
Dunare. Pentru toate canalele
de alimentare enumerate maT
sus, putem sustine cu drept cu-
Vint ca nu dispune de o panta de
scurgere in intelesul obisnult;
cad daca In adevar am dispune
de o diferenta de nivel intre
origina acelor canale de alimentare
si devarsarea lor in Razim,
ea ar fi atit de mica in &it niel
nu s'ar putea tine seama de
citimea eT numerica. 5i cu toate
acestea, observatorul atent care
cunoaste localitatea poate
asigure ca la un moment dat,
scurgerea pe aceste canale se
face atIt de repede in spre Razim,
in eit or si cine ar fi indreptatit
sa creada ca. aceste
cursurl dispun de o alti panta
cu mult mal considerabill de eft
aceia de care In realitate este
staptnita localitatea. Efectul incurareT
apelor din Dunavat In
Reazim, vorbim numaT de acest
canal, se mal poate proba $1
printr'un alt fapt si mal isbitor.
Putem cita ad cazul observat
de nol ?mine in zilele de 7 si 12
Aprilie 1900. In ziva de 7
Aprilie mal intreaga gura a DunavatuluT
era malita, nedispunind
de o deschidere devarsatoare
mal mare de 5 m. in largime,
cu o adIncime de cel mult i si
jumatate metru, si sa se tina
seama ca ne gasim In epoca de
mare viiturT a apelor ; lar In
ziva de 12 Aprilie gura Dunavatulul
se largise cel putin la
25 metre, cu o actincime minimall
de cel putin 3 metre. Or
cine e dispus a se intreba de
unde aceasta schimbare eft de
brusca si savirsita numaT in
restimpul de 4 zile, fiind data
imposibilitatea schimbarel de
panta, adica a sporireT el, decT
a augmentareT scurgereT pe acest
motiv.
Explicatiunea acestuT fenomen
se Intemeiaza In parte pe Intreaga
suprafata a RazimuluT
si in general a laguneT dobrogene.
.Si daca consultam autoritami
: Thome de Gumonid
(Mémoire sur le regime des
eaux courantes en France), Revy
(Hydraulics of Grant Rivers),
Lorenz v. Liburnau (Die Donau,
ihre Strömungen undiAblage-
rungen), Talbout de Marigny
(Hydrographie de la Mer Noire)
si altl, care cu totT sunt de acord
el, daca Marea-Neagra nu dispune
de un flux si reflux tot
atit de mare ca al altor Mart, in
schimb ?nsa apele el sunt supuse
unuT groaznic freamat produs
din alternativa si simultana
succedare a vinturilor S.-N., V.-
E. Baterea acestor vinturl produc
schimbarl foarte reshntite
in nive/ul normal al acester marl
suprafete apoase. Dupl cum se
stie intensitatea Vinturilor ca
energie, sunt cu mult mal marl
de la N. spre S., de cit opusele
lor de la S. spre N. Ne-ar duce
prea departe daca am cita adi
numaT parerea unuia din autoritatile
de mal sus, asupra existentel
acestuT fenomen aeolitic.
Luam faptul ca constatat ca:
vInturile nordice sunt covirsitoare
asupra celor sudice de
unde i denivelarea produsa In
directiune S. mal mare de eft
In directiunea N. Curentul N.
preponderent curentulul S Daca
aceasta se intimpla pe Marea-
Neagrä cum s'ar putea intimpla
aft-fel in laguna dobrogeana si in
special pe Tezerul Razim, masa
cea m aT co m pacta si maT resleata a
intreguluT complex de revarsare.
Apele aci se retrag in spre Mare
cu o vehementa 'vertiginoasa
directiunea N. S., 'Astrid in urma
lor un gol simtitor, mal cu seama
avind In vedere mica adincime
a RazimuluT fata de reslatirea
sa. AtuncT napadesc apele DunavatuluT
si a celor-l'alte canale
alimentare, pare ca ar fi animate
si pornite de panta until rid din
valle muntilor (nu vol sa inteleg
torent) si niel nu sunt in stare
a podidi umplerea goluluf ; atuncT
se face adevarata primenire
a DunavatuluT, a RazimuluT si
a intregulur sistem iagunic cu
apa dulce adusa din bratul Sf.

RAZIMUL 180 RAZIMUL
Gheorghe prin canalele enumarate
mal sus.
Daca asta-zl acest fenomen
nu se mar intimpla in ?titregimea
grandiositatel sale, aceasta
se datoreste vednicel
astuparI, end a gurilor despre
bratul Sf. Gheorghe, care nu
ingadue atuncl intrarea apelor
In canalele de alimentare, chid
a gurilor de revarsare despre
Razim, care tocmaT In momentul
prielnic se gasesc malite,
impedecind nApadirea prodigioasa
a apelor in spre laguna.
Cum se intimpla acum, and
bat vinturile S.-N.? Data fiind
inferioritatea viteselor acestor
ape, ded a actiunilor lor fata de
cele-l-alte, curentul la intoarcere
nu mal este atit de puternic, decT
nicT rebufnirea apelo r inapoT nu
mar este animata de aceea forta,
de care a fost coprinsa in cazul
precedent. Apele maritime se intore
lent $i se multumesc a pune
o stavila incurAreT apelor dulci,
ce debuseaza prin canalete de alimentare
din gura Sf. Gheorghe.
Din toate aceste, vedem ca
cestiunea de panta a Dunavatulul
si a celor-l-alte canale
In alimentarea lagunei dobrogene
cu apa dulce, tine un rol
infim de mic fatä de energia
desvoltata de elementele naturei,
ca influentele aeolitice si
ale valurilor.
Acum cite-va cuvinte asupra
intretinereI geo-dinamice, a orificiilor
de contact Portita, Periteasca
si Buhazul.
Pentru a complecta itu] celor
expuse mar sus, gasim nemerit
a justifica ad i contactul
mar mult sati mal putin perpetal,
intre laguna dobrogeana
si apele Mare!. Mal la vale vom
indica in treacat existenta lor.
Aci ne ramine numaT a proba
continuitatea influentelor aeolitice,
constatate mal sus.
Vinturile nordice ce in laguna
dobrogeana, privite ca puterl
si actiunl idrostatice, 's1 iaa origina
pe flancul TezeruluT Razimul,
intre Sarinasuf catre Dranof
$i Mare si pornesc de ad In
spre largul lagund; forta vie
a maselor apoase se gaseste
abatuta de puternicile mase
stincoase de la Cap Dolojman,
lancina si pana dincolo de piscul
mind Eraclia, ceea ce produce
o schimbare de intensitate
in directiunea si vigoarea
puterd apel, perpendicular la
cea &alga, adica V.-E. manifestata
prin izbirile ante - tarmulul
despartitor tare laguna
si Mare, cela ce da nastere orificiilor
de la Portita $i Periteasca,
raminind ca vinturile
de la N. spre S. sa tina deschisa
gura Buhazului.
Intretinerea propria zisa a
acestor orificil prin mind omeneasca,
nu vrea sa zica alt-ceva
de cit a ne ingriji iarasI de regulata
functionare, cel putin a
DunavatuluT, daca nu si a celorl-alte
artere de alimentare, cad
ce ar folosi puterea vintulur ca
motor, daca obiectul inlesnitor
conducerer energiel sale ar lipsi.
Dunavatul si cele-l-alte artere
In asemenea momente, trebue
O. duel destula apa in bazinul
kzerulur Razim $i al intreger lagune,
pentru ca puterea vintuluT
sa le poarte si sa le izbeasca
cu putere, aruncindu-le
peste forlandul maritim, deschizind
ast-fel portile pentru evacuarea
apelor stationare, blearcate
cu rezidurile putrefactiilor
vegetale si morenice dintre Sf.
Gheorghe $i Razimul, care intr'un
atare moment stint scurse
si vidate, iar apele duld si
proaspete ale Dunavatulul si
celor-l-alte artere, adica apele
Dullard, sa le ia locul. DecT,
iarAsT reese importanta exis-
tentd si regulateT functionarl,
cel putin a DunávatuluT, ca artera
de alimentare pentru care
trebue sa se ingrijeasca in toate
timpurile ca sa faca fata scopuluT
menireT sale.
Fenomenul geo-fisic ce produce
incurarea apelor dulcI si
maritime, in special in Tezerul
Razim si in general In laguna
dobrogeana se explica ast-fel :
Mal sus am aratat care este
menirea si importanta DunavatuluT,
apoT am cautat sa probarn
necesitatea netagaduita a
orificiilor despre Mare. Intermitenta
jocului incurard apelor
dulcl si a apelor maritime se
poate dar vedea in cele expuse
In rindurile precedente. Cu
toate acestea vom rezuma in
cite-va cuvinte si acest fenomen.
Apele Dunavatului, daca nu
si a celor-l-alte artere de co.
municatie, ocupa spatiul secat
in basinul RazimuluI, pe dud
apele stagnante aflate si staticnare
in Intreaga regiune sub
actiunea vintului nordic, v gaseste
o repede scurgere pi-in
cele trel orificiT mar marcante
In spre Mare, prin care fapt la
un moment geo-fisic Dunavatul
trebue sa 'sl incordeze inteatita
debitul intru cit basinul lagunic
se gaseste mal mult golit si
urmind a fi reumplut in virtutea
gravitateT si panteT celd
mal favorabile ; In acest moment
geo-fisic in presupunerea
und regulate functionarl, cel
putin a DunavatuluT, basinul
laguneT dobrogene este ocupat
de apa dulce, cind starea lucrurilor
se schimba, vinturile
de la Sud, daca nu aft energie ca
puterea vintuluT de la Nord, dar
cel putin ca volum de apd, ce
incura in spre laguna este ceva
mal mare de dit cel ce in primul
moment geo-fisic era de-

RAZIMUL
bitat de Dunavat. Inteun atare
caz se produce un contra-efect
?are apele maritime cu tendinta
de a patrunde in laguna
si neputinta apelor dulcI de a
se retrage sub imperiul acestei
presiuni prin gura DunavatuluT.
Acest fenomen se datoreste
deci regimului salmastru sail
brachic, attt de bine-fleator in
ale crestereT, inmultireT pestilor
si a pescuituluT lor, fapt ce asa-if
a disparut numaT din cauz5.
ca Dunavatul si cele-l-alte
artere de alimentare nu mal
sunt in stare O. 'sT indeplineasel
chemarea.
Pentru a complecta hydro
logia laguneT dobrogene, urmeaza
O. mal atingem inca
ultimele 2 cestiunT : abiziologia
si salinitatea acestuT bazin apos.
.Abisiologia lagunei dobrogene
sag chiar aceia a ezerulul
Razim nu a fost pana in moment
de nimenT cercetata, nici
ca cestiune generala flier ca amanunte,
tot ce putem spune in
aceasta privinta sunt date foarte
neinsemnate si cuIese dintr'un
trecut relativ departat de catre
capitanul de navigatiune din
Flota engleza T. Spratt, si comunicate
in «On the Geology
of the N.-E. part of the Dobrutscha.
Quart journal geol.
Soc. vol. XIV», care pe acele
vremurT a si intoemit o harta
indicatoare a curbelor de ega1ä
adincime, din care reese ca actincimele
cele mal marl adica intre
treT si patru m. si jumatate s'ar
gasi in iezerul Razim pe la
mijlocul /inieT balisa Englesa-
Cap lancina, precum si la mijlocul
linieT Cap lancina-insula
Popina, in colo adincimele mal
mareante nu intrec catimea de
2 metri. Cum am spus insa
aceasta lucrare este invechita si
atuncT c1nd s'a facut nu i s'a
dat importanta ce cu adevarat
181 RAZIMUL
merita. Cele-l'alte studii acute
deMarcovnicolf,Andruzoff,s. a.
se referd mar mult la basinul
MareT-Negre, atingind numaT in
treacat laguna dobrogeana, tot
asemenea ca si lucrarile d-lor
Luksch si Wolf publicate in
(Deutsche Rundschau fiir Geographic
und S tatistik», asemenea
comunicatul d-luT Neumayr din
«Zur Geschichte des östlichen
Mittelmeerbeckens).
Salinitatea laguneT Dobrogene
pastreaza intru totul caracteristica
apelor salmastre si
brachice. Date precise, precum
si studiT continue niel in aceasta
privinta nu s'a facut, asa ca
prea putin se poate spune si
In aceasta directiune. Gradul de
salinitate fiind o functiune a
temperatureT, a catimeT de evaporatie,
nu prea se poate sti cu
siguranta care este catimea medie
a procentului de salinitate. In
timpuri, cu ocazia studiuluT basifluid
MareT-Negre, geologul rus
Audruzoff, geo-fizicianul Marcovnicoff,si
chimistu/ Lebia'inski,
s'ad indeletnicit cu cercetarea
laturalnica si fdra al da importanta
euvenita, a salinitatef lagunet
dobrogene, ocupindu-se naturalmente
numai de basinul Marei-Negre
cu care ad fost insarcinati
de guvernul lor. De asemenea
si geologul german Peters
s'a ocupat in treacat de gradul
de salinitate al laguneT dobrogene,
publicata in lucrarile sale:
«Die Donau und ihr Gebiet
1876,, precum si in lucrarea sa de
mare importanta 4 Grundlinien
zur Geographie und Geologie der
Dobrudschav publicatA in Denkschriften
der K. K. Academie
d. Wissenschaften. Wien 1866.
Din toate aceste lucrArr da0
aci urmAtoarele date Mil pretentiune
de normalitate si exactitate
covirsitoare. Greutate specificA
a_aper in lacul Razim in
termen de mijloc este de 1,011,
lacul Babadag 1,009 I,0 I, decT
ar urma ca apele laculur Babada
sa fie mar dulcr de cit ale
Razimulur. In cea ce priveste
cercetarile chimistuluT rus citat
mal sus putem da ad observatiunile
sale asupra gradului de
salinitate din Marea-Neagra: La
gurele DunareT el constata pe
o intindere de maT bine de fo
kil, o nealterare a ape du/el
cu apa maritima, decT furia de
revarsare a fluviuluT este inteatit
de covirsitoare, in cit impinge
spre largul Marel apele
aceptia; tot acest cercetator gaseste
cä gradul de salinitate
al MareT-Negre ar varia ?rare
1,20-1.50 la IN , decT in termen
de mijloc :cam 1,35 la 0 0 ; pe
cind gradul de salinitate in termen
de mijloc al MArer-Mediterane
este cel putin de 30/o.
Temperatura. In ceca ce priveste
laguna dobrogeana de
asemenea pana in present nu
a fost studiata de nimenT.
e) Fauna si Flora. i in aceasta
privinta suntem inca foarte
sat-ad in cercetarY speciale, cu
toate ca ar merita o mare importanta
din toate punctele de
vedere, un studid in aceasta
privinta pentru laguna dobrogeana.
Flora a fost asemenea aproape
cu desavirsire neglijata, citam
aci ca piante: zostera marind,
uvalactuca si Cucuta maritimd
(lat.*Cicuta virosa, germ. Wasserschierling),
care creste pana la
indltimT de 3 m. pi care acopera
mal cu seama regiunea Delte!.
Pe insulele, holdele si limbile
lungarete ale DelteT, se observa
o fecunda vegetatie a stufurilor
de trestie, sipica si papura ; caracteristic
este ca aproape intreaga
laguna nu se gaseste bintuita
de cocioacele plutitoare
care se gasesc in ghiolul Dranof

RAZIMUL 182 RAZIMUL
si maT cu seamA in stare foarte
fecund& in mal toate lacurile,
ghiolurile, jepcile si pardinele
DelteT dunarene. Ca plantatiune
lemnoasa, laguna dobrogeanA
este foarte saraca, sunt multe localitAti
care se ndmesc: Cara-Orman
(turceste, pddurea neagrd),
Deli - Orman (turceste, pitdure
nebund), Cara - Harman (dumbrava
neagrd), Leti, ceea ce va
sA zicA turce0e, zdzoig, indrdcinif,
din toate aceste astazT nu
se maT pomeneste nimic, exceptind
cite-va sAlciT pe la kerhanalele
pescarilor. In mod imbucurator
te isbesc plantatiunile
de pomI fructiferl, merr, perI,
caisT i maI cu seamA persicir
carI reu$esc foarte bine in partea
loculul, ce se gasesc plantate
pe la kerhanalele de-a lungul DunavAtuluT,
pe icT pe colea intilne$tT
vite de strugurl ce dati
rod foarte bun. Aceasta e tot
despre flora laguneT dobrogene.
Fauna. i In privinta aceasta
nu putem sa ne lludam cA dispunem
de un material coVir$itor,
nicT chiar inventarierea animalica
nu s'a facut in partea
loculul. Se gasesc prin stufurT
mistretT si pisicl sAlbatice, i cad
de sigur nu sunt de cIt urmele
unor animale ce alta data. ail
fost domesticite. Din Crustacee
$i Conhile se gäsesc multe si nenumArate
speciT de Kardium,
Dreizena, Polimorfa, maT rar
Crustaceul Edotea Emaginata,
care formeaza spaima pe;carilor
local!, cAcT ea roade $i. distruge
cu desAvIrsire matulele, secile
$i alte obiecte j novoade de
pescuit, se maT gAsesc crevete
In specia Palaemon, Scvila
Polibius, asemenea in melcarie
si scoicArie se gAsesc sped/ $i
familif diferite, care Insa toate
a$teapta pe invAtatul cercetAtor
spre a le clasa $i a fixa nomenclatura
lor. Despre pescarie
vom vorbi mal la vale sub Ichtiologie.
Acum sl complectam
aceste date cu capitolul :
Ornitologie. In aceasta privinta
se dispune de un bogat material
atit ca colectiune, nomenclaturA
si specificArT, insA cu destulA
parere de rati trebue s'o spunem
cA nu noT suntem aceia ce
am intreprins studiul in aceasta
privinta, ci veciniT nostri UnguriT
ati trimis in 2 veri de arindul
1896 $1 1897 pe naturalistul Dr.
Almasy Gyorgy V. care a si
publicat un studia sub titlul:
«Madartani Betekintés a Romani
Dobrudsába. p, adica pe romine$te
: Recunoa$tere-ornitologicA
In Dobrogea romirta. Recomandam
tuturor ce-1 intereseaza acest
studia, cartea numituluT
cercetator.
f) Ichtiologia. Iezerul Razim
sari mal bine zis laguna dobrogeanA
se bucura de una din cele
mal rarT positiunr geografice,
care dupa cum am vAzut $i am
Invederat mal sus, Inlesnesc amestecul
apelor Mare! cu apele
dulcT. In general aceasta se intimpla
acolo unde configuratiunea
topicA ingadue$te in apropierea
uneT revarsaturl de rig
sari fluviti, formatiunT lagunice,
«lido», fie ea restul Mara ce
s'a retras, fie produsul lateral
al configuratiuner topografice
sari geo/ogice a deltei respective.
Din acest amestec de apA
se formeazA asa numitul regim
Salamastru sati Brashic, ce ingadue
stationarea pe$tilor maritimT
eft $i a celor de apa dulce
In unul $i acela$T basin $i de
multe orI aceste vietuitoare aquatice
prefer mentionatul amestec
de apa pentru diferite motive
a caror amanuntire nu poate
face obiectul descriptiuner de
fata. Doua In Europa sunt localitAtile
ce caracteristic se bucura
in intelesul larg al cuvin-
tuluT, de pozitia geo-fizicl ce
am descris mar sus : laguna dobrogeana
la gurile DunariT
In fata MariT-Negre, lar a doua
laguna Comachiu, la revArsarea
PouluT pe coasta italiana despre
Marea Adriatica. Ambele
aproape aceia$T configuratiune
geo-fizicA. Laguna dobrogeara,
un apendice al MariT-Negre, a
fost si este alimentata de apa
dulce in trecut ca $i acuma
prin bratul Sf. Gheorghe (canalete
naturale saa artificiale
Clinetul, DunavAtul, Cernetul,
zis $i Cerni-Floarea sail Turetul),
lar despre Mare apele sArate
incura in spre laguna prin
orificiile diferite, dar cele mal
princi pale sunt : Malciana, Perite-
$tile, Portita $i Buhazul-Caraharman;
starea este analoaga in lagunA
sari lido ComachioIuT. Ea e
apendicele Marer Adriatice, din
partea de N. se gaseste indirect
alimentata cu apa dulce din
rlul Po di Volano, la Sud larA$T
indirect prin riul Reno, apele
patrund in aceasta laguna
prin intrarile de la Volano-Comachio
si Po-di-Primaro ; pe chid
laguna din sInul MareT Adriatice
'$i pastreazA i astAzT renumele
in ale pescarillor (lacobi,
«Der Fischfang in der Lagune
von Comachio»), iar laguna
noastra dobrogeana ameninta
pe zi ce trece s5. devie o adevArata
Mare-Moarta.
Pe$til, ce alta data popular'
aceasta laguna, eraa in numAr
foarte mare si de diferite spec!!
$i familiT.
Se impart mal intliti in treT
categorii: In pesti care vin din
Mare mar cu seama. in scopul
reproductiuneT saù pestl migratorI
ce In diferitele anotimpur1 viziteaza
regimul Salmastru al acesteT
lagune ; al 2-lea,-peST cad vin
din Dunare i in fine, categoria
stationara adica cea autohtona,

RAZIMUL 183 RAZ1MUL
localnicl, care nu pArdseste niel
odatä bAltile laguneT. SA enumArAm
acum principalele specil
de pestl ce se prindea mai cu
seamA altA datA ad i din cele
trei grupe descrise mal sus :
Cambula adicl Calcan saii Plia
(latineste Pleuronectus flessus,
germ. Flunder, Flinder, Struftbutt,
Sandbutt, Graubutt, franc.
Plie, englez. Flounder, Butt), diferitele
specir de Cuvidit (lat.
gobios, niger, greceste Batrachocephalus,
franc. Goble noir,
Boulereau, germ. Schwarze Meergriindel,
en glez. Rockfisch), Barbun
(lat. Mullus, germ. Meerbarbe,
franc. Rouget-mullet), diferitele
specii de Sardele, scrumbiT,
scrumbite (greceste hamsi,
latin. Eugraulis encrasicholus,
franc. Auchois), ,,Saläg de Mare
(lat. Luciperca volgensis, rus.
secret), .,Saleia de Dunäre (lat.
Luciperca Sandra, germ. Zander,
Sandart, San dbarsch, Schill,
A maul, ungureste Fagos, franc.
Sandre), Crap (lat. Ciprinus
Carpio, germ. Carpfen), Somn
(lat. Silurus glanis, germ. Wels,
Weller, Waller, Scheid, Schaiden,
Schaden, Scharn), Arvat
(lat. Aspius sapax, rus. bellisma),
Moruna; (lat. Aspius clupeoides),
Pliitiai (lat. Abranus brama,
rus. Cebac, germ. Blei,
Bressen, Brassen, Brachsen,
Breitling), Cosac (lat. Abranus
balerus), Beibufai (tat. leociscus
rutilus, rus. Tarun), apol tot felul
de peste mArunt albisoarA
si altele. Din pestii migratorT
ce pdtrund in lagunA din spre
Mare mal enumArAm aci: Cefalul
(lat. Mugil cephalus, mugil.
capYto etc., germ. MeerAsche,
franc, muge, mulet), apoT Scrumbit
de Dunäre (Clupea pontica
si Clupea cultriventris, turceste
Caraghios), Scrumbia de Mare
(lat. Scromber, germ. Macrele,
franc. Macreant), Lufär (latin.
Temnadon, Saltator, rus. Vizizop),
apol din dud in and se
rAtAcesc Cegt (lat. Acipenser
turtio, germ. Stör), Sterlet, nisetru
(lat. Acipenser rutenus,
germ. Sterlet, Stör), Pästruga
(Acipenser stelatus), Visa (Acipenser
glaber), Noun (Acipenser
huso).
In anul 1886, Contele Behr-
Schmolden in numele societAtel
germane de pesticulturd
(Deutscher Fischerei-Verein) s'a
cercat O. sAdeascA In laguna
dobrogeanA Lax (lat. Salmo-Salar,
germ. Lachs, Salm, franc. Somon)
precum si (ipar, familia
Anguilla vulgaris (germ. Aal,
franc. Anquille, grec.Helli), ins1
farA vre-un resultat practic.
TerminAm acest capitol semnalind
c5. urmeazA a se maT
face mult in ceia ce priveste
studiul fauneT, floreT si mal cu
seamA a Ichtiologier si a exploatAreT
ichtiologice a lagunel
dobrogene.
g) Etnografia. In acest capitol
vom trata cestiunea etnograficA
numal din punctul de
vedere al actualitAteT, rAminind
ca la partea istoricä sA-I dam
desvoltarea cuvenitA, de la cea
mal veche obtrsie si pAnä astAzT,
in marginea putinteT si a cunostintelor
istorice si geografice
ce ail fost inregistrate din
antichitatea clasicA si Ora pe
la inceputul secoluluT trecut.
Populatiunea actuall ce lo'
cueste tot litoratul costis al
lagunel dobrogene, incepind de
la cap Midia si sfirsind la Muri-Ghiol,
este resultatul deselor
deplasIri si zdruncinArT ce a
indurat dislocarea si repopularea
acesteT pArtl de loc.
RAsboaele ruso-turce ce fArA
precurmare s'ail succedat in tot
secolul trecut, ati fAcut pe de
o parte ca populatia turceascl
venitA in mare parte din Ana
tolla si Circazia si asezatA aci
de stApinirea turceascA, sà fe
zbuciumata dc colo pAnA colo,
pentru a forma un gard %fig In
potriva invasiel moscovite, ce neincetat
ameninta a coprinde
partea loculuT.
Judecind dupl denumirea localitAtilor,
ele sunt netAgAduit
de provenientl turceascA, insl
fArA o altA insemnAtate de cit
cea topicA si impusA de caracterul
localitAtel, dac5. nu care
cum-va pe icT pe colea s5. se
fi pAstrat, ca prin minune, o denumire
strAveche saa numirT
slavice a cAruT urmA nu poate
insI fi socotitA mal veche de
ell din secolul al XVII-lea.
SA cercetAm cite-va din aceste
numirT, sA intelege fdrA a ne
atinge de numirile vechl cu caracter
istoric saii geografic, despre
care vom vorbi mal la
vale.
S'o luAtn de la Cap Midia
spre Casapchioi, Jurilofca, Babadag,
Sarinazuf, DunavAt ; se
terming la Muri-Ghiol.
Localitatea Bacagic-Tepe insemneazA
virful de la vale, se
intelege in raport cu coasta laguner
dobrogene.
Gagirlic - Buiuc, insemn eazA
pAmint respindit.
Buhaz, capul revArsAturei.
Cara - Harmau, Dumbrava-
NeagrA.
Peletli-Cara )5aithan, podul
draculuT negru.
Tusla-Ceair, cimpul slrat.
Cara-Nazuf, apl neagrA.
Taf-Bunar, putul de piatrA.
Toate aceste localitAtl sunt
tiled locuite in mare parte de
populatiune tAtarascl si in micA
parte de TurcT antohtonl, acestl
TAtarI s'a0 stabilit in partea loculuT
Ina de pe la mijlocul secolului
XVIII cind Chersonatul,
Tauria si Crimea a0 fost trans
formate in guvernAminte rusestr,

RAZ1MUL 184 RAZIMUL
care a fost sporita Cu alte semintil
tot tatarest!, venite aseminea
in partea loculu! dupa
rasboiul Crimed din 1856.
Casap-Chioi, satul macelarilor.
Hamangi, gradinarT, cultivatoil
de pometurT.
Ciamurli, zidar! sinonim cu
aceT ce ard peatra de var.
Canlii-Buceag, marginea dinspre
nisip.
Aceste localitat! aa fost stapinite
tnainte de a deveni Dobrogea
provincie romineasca,
de cd ma! salbatid CerchezI
adunat! de prin arcazia si Anatolia
si adusi aid poate pe vremull
de un demnitar sail mare
bogatas turc, fie din interese
economice pentru a-s! popula
posesiunea si a avea la dispositie
brate de munca si la vreme
de nevoe, sa se serveasca de
dinsif ca putere de apärare.
Chiar din numirele urmatoare
resulta aceasta :
Pafa-afla, oerie saa Lida pase!.
Pafa-Chizlic, locul unde pasa
fl stringe productele.
Conac-Efendi, sederea stapinulu!,
casa, palatul luT i alte
numirl de acest
Yurilofca, ce ar parea la primul
moment sä sune a numire
slava, provine insa de la cuvintul
turcesc Yurik (suna.: jiiriik),
ce vrea sa zica vinator!, derbedel,
°amen! MIA capat5.1.
Dolojman-Tepe, virful groaznic.
Caramanchioi, ce trebue despartit
in treT cuvinte turcestl :
Cara-negru, Adain-om, Chioisat,
adica : satul-oamenilor-negri ;
sat arabesc.
Cherhanea-Tepe, Cherhaneaua
de la vid, din spre proeminenta.
lancina-Tepe, NY/11u' plAcUt.
Ghiuzel-Bakce, gradina frumoasa.
Eni-Zala,
Babaclag, Baba insemnind bavechia;
dag munte adica :
Muntele-batrin.
Baiz-Tabia, intaritura de la
d eal.
Tobrac-Taf, pamintul de piatra.
Toate aceste numirr farAs! de
origina turceascd, sunt in mare
parte locuite de populatie slava,
pe care no! ir numim LipovenT
si Rus!, ambele numirl insa e!
le resping cu indignare ca insultatoare.
El zic cu mindrie
Haholi tde alta credintly,
Zaporogent cde la Cataracte»,
Rdscolnict, impotrivitorl ce! ce
s'aa ridicat in revolt:I i nesupunere.
Asupra origine! si venire!
acestor neamurt in partea
loculu! vom reveni la partea
istorica.
Sabanciac, locul adinc.
Tighir-Ghiol, lacul de la fund.
Taufan-Tepe, Tausan-epure,
Tepe-virf.
Sari- Ghiol, lacul galben.
Carabi 1, malul negru.
Sarznazu, apa galbena.
Beibuceag-, drumnl domnesc.
Actualmente localitatI stapinite
in mare parte de Romitii,
ce s'ati stabilit in Dobrogea
amestecati cu populatia autohtona
slava si in nurnar foarte
mic Muzulmani.
Dunazny, denumire provenita
de la scursoarea cu acelas nume.
Muri-Ghiol, lacul pietros.
Sunt localitati actualmente ocupate
aproape numaT de Romin!,
veniti in partea locului
dupg. ocupatia DobrogeT.
Inainte de a parasi aceasta
scurta i restrinsa schita etnografica
care nu are altd valoare,
de ell aceia a actualital,d, ma
simt dator de a atrage atentiunea
asupra unu! fenomen de
nomenclatura caracteristica in
partea loculuT. Pe and toate
numirile apartinind tarmuld solulu!
si in general legate de topica
terestra sunt de provenienta
turceasca, toate numirile
saa cel putin in generalitatea
lor referltoare la localitatI apoase,
smircoase etc., sunt in mare
parte de provenienta slava. Este
destul sa reamintim numir! noul
deja cunoscute ca Sinoe, Liman,
Zmeica, Golovija,Malciane, Hahol,
Portitcaja, Pahani-Hrani,
Dranof ce insemneaza
furtunosul, chiar Dunavatul nu
este de cit diminutivul Dunavat
al Dullard : -Cerni; Florea
Was! de provenienta slava adica
Florea ce/ negru, apor o
multime de numirl cu caracter
cu totul localnic, ca rnarhun,
Ermalai, Cubrei, Nichifor, Hulai,
Chini i altele multe, care
amintesc numele diferitilor pescar!
slay! ce ail stapinit sari
stapinesc Inca osebitele cherhanale,
periboine saa jepd.
Exceptiune de la aceste numirr,
sunt doua foarte caracteristice
: Gura Sf. Gheorghe, numita
din timpurT stravechT asa, pe
care Turcif raft numit insa totd'a
- una Kedril, balaurul, de
unde i localitatea la devarsarea
bratuluT Sf. Gheorghe, se
numeste Katirlet; a doua numire
caracteristica este insus! Razimul,
numire asupra carer vom
insista in cele ce urmeazd.
h) Cercetiírt istorice fi geografia
clasicel a lagund dobrog-ene.
Razimul cu toata laguna
dobrogeana, fiind in strinsl
legaturà cu revarsarea gurelor
Dullard, nu putem sa ocolim
aceasta, mal cu seama ca
totT istoriografil i geografi! antic!
de la Herodot-Euripides,
Ptolomea, Hesiod, Strabo, Plinia
si alp!, consideraa laguna
dobrogeana ca o gura de revarsare
a Dullard in Mare. Tot
asa aceastá revarsare a fost pri-

RAZIMUL ns RAZIMUL
vita de geografT panä pe la sfir-
$itul secolulur al XVIII-lea.
Mar intiia gurile Dungrer.
Din cea mar clasica vechime se
discuta incg. daca Dunarea, Istrul,
Danubiul, are $apte, $ase
sail cincr revarsaturi sail' scurgeff
in spre Mare; dupg Ammianus
Ilfarcellinus,Solinusi tatal geografier
moderne, Biisching, Dunn-ea
ar avea $apte gurT de
scurgere ; dupa Plinius 0 Tacitus
numar $ase ; lar dupd Herodot,
Strabo, Dionysios 0 intre
geografii moderni Kleemann (care
a studiat prin aniT 1764-
1768 Delta Dungrer), precum
0 dupg. Antiquarius, Dunarea
ar dispune numar de clad gurr.
In general, in vechime era ca incontestabil
considerat ca Dunarea
dispune de $apte gull.
In timpul lur Plinius (Historia
natur. lib. IV, capit. 12),
cele $apte devarsaturr purtati
urmatoarele numiri: Peuce, de
la insula cu acela$ nume sari
numirea $i mat vechre Hierostoma
i Sacrum-Ostium (Iepolrop.x),
Naracustoma sail Narcostoma
(vcomuiroltrx), Secne-Ostium
(gura moale, lene$A) probabil de
la cursul lent $i potmolit ce
caracterisa aceasta revarsare ;
Calostoma (KaXoatop.a) sail Pulchruin
- Ostium ; Pseudostoma
(lireuaosrot.ix),Falsum-Ostium, de
oare-ce aceasta scurgere v lua
cursul, mar pe jumAtate din lungimea
sa pe sub pamint $i formind
intre bifurcatiile sale insula
Rolopa ; Boreostoma (BopsooTop.x),
Borzeale-Ostium revarsatura
despre E. sail N.;
Spiraeostotna(lictpasontop),Flexuorum-Ostium,
din cauza cotiturilor
sale, iar a $aptea revärsare
sail gura de scurgere se
numea Stenostoma (atzvocrrop),
Augustum-Ostium. Cer ce admit
numar cincr gurl elimineaza
revarsaturile Spiraeostoma $i
Stenostoma, iar eel ce cu Plinius
admit $ase gurl considera
aceste doul ca una $1 ace1a$r
scurgere.
Din cele mar vechT date turce$ti
reese ea $i imperiul Otoman
admitea $ase gurI ale
Dunarer $i pe nume : Sulina-
Boghasi, Kedrill-Boghasi, Salona
- Boghasi, Kiitschiik - Bog-hasi,
Portessa-Boghasi 0 Kurt-
Boghasi.
In nomenclatura turca insa
se omite gura principala ce udä
coasta basarabeana Kilia; adaoend
dar $1 aceasta, ajungem
iara$1 la $apte revarsaturr. i
Tacitus (de moribus German. I)
zice: (Danubius molli et elementer
edito montis Abnoos
paludibus hauritur». Daca din
and in chid clasicir geografr
grecr $i romanr admiteaii dud
mar multe dud mar putine revarsaturr
ale Dunarel, aceasta
provenea probabil (dupa cum
observa deja Celarius in Notitia
Orbis antiqui lib. II, cap.
VIII) ca in decursul timpulur
$i la diferite intervale, gurile
se contopead $i iarg$T se desfaceail,
fie prin bifurcatie, fie
ca rezultat al unur fenomen hidrologic,
lucru ce de alt-fel se
observa la clasicir geograff $1 in
cea ce prive$te delta Nilulur.
Incontestabil ca delta Dunarer
$i gurile er de scurgere
ce o formeaza, a indurat in
decursul secolelor nenumarate
schimbarl, deplasarT de matca
$i directiune, cum aceasta se
observa chiar in ultimir 40 anr,
in care directiunea revarsaturer
Dunarene de la Nord-Est la
Sud Est, numara actualmente
si a$a cum o admit geografir
modernr, nesocotind laguna dobrogeang,
el avind patru devarsarT
principale, adica : .
I. Gura Chilia, despartita intr'o
infinitate de brate.
Gura Sulina, cu scursoarea
Eni-Fanal.
Kedrill-Bogha,si, adica gura
Sf. Gheorghe, admisa de unir
geograff, din croare ca potmolita.
DunavIiiul, in sine o scursoare
secundarg, cum am probat
la locul cuvenit, formind insg
unul din principalele canale de
alimentare ale lezurulur Razim
$i deer a intreger lagune.
Orificiile despre Mare ce pun
aceasta in leggturg cu laguna,
ail fost de ce! vechY $i chiar de
uniT din geograff modernT socotite
ca revarsaturr ale Dungrer,
admitind probabil litoralul MariT-
Negre, adica lidul dispartitor ca
facind parte integranta din delta
dungreang, a$a putem gasi chiar
asta-zr in unele geografil numarate
intre gurele Dungrer, lucrurT
de alt-fel indestul de stranir : Jalova-Boghasi
de sigur orificiul
de la Malciana $i Periteasca, Portita-Boghasi
$i Kurth-Boghasi
adicg gura BuhazuluT. In alte
cArtr de geografie mar ggsim ca
Dungrea ar avea patru gurT de
scurgere cu $apte debu$eurl.
Nu este locul a trata aci cestiunea
incovir$irer, cgcr ea face
parte din delta Dungrer $i orrcine
$tie asta-zr ca gurile de
devarsare sunt trer $i anume :
Kit:a, Sulina i St. Gheorghe, al
cgror debit sa varsg cu atita putere
in Pontul-Euximus, in cit
pe o distanta de cel putin to kil.
spre largul Writ, apele duld ale
fluviulur Inca nu sunt amestecate
cu apa maritimg.
Este de netaggcluit ca atit
delta Dungrer, cit mar cu seamg
coastele laguner dobrogene, sunt
locu rr clasice $i bine cunoscute din
cea mar stravechre antichitate.
InsupT Strabo sustine ca tarmul
Pontulur-Euxin, din partea loculur,
inainte de a fi loc de adgpost
corabierilor Phenicienr, a fost
64745. Morel., Diagonal Geografic. Vol. V. 24

RAZIMUL 186 RAZIMUL
o colonie asiriana i persana; ca
Herodot, ne amintepte cum
drumul luT Dariù pornea de la
Odessos (Varna), prin strlmtorile
muntilor dobrogenf pi cum
in dreptul Isaccd, Aepssus, a
a construit podul de trecere in
spre Podolia pi Chersonat.
Era vestita confederatia Pentapolilor-Pontice,
adica alianta
celor cind cetatr din partea loculuT
pi anu me : Odessos (Varna),
ApoIonia (Mangalia), Tomi, actuala
Constanta, Istria §i Istrioactualul
Caraharman de
la gura Buhazulur , Ponti-Capionia,
cam in dreptul Vilcovulur
de astg-zr, precum i Olbia, Cetatea-Alba,
apor numele generic
ce se intilnqte adesea la scriitori
ca : Ha/mi, Hands,
Halmiza i Halmira, sunt nume
generice, care se da tuturor localitatilor
ce serveail ca porturr
sail puncte reputate, ca bune
de aostat i ca adapost in contra
groaznicelor furtunr de care a
fost tot-d'a-una bintuite apele
Pontulur. Numirí generice cu care
a fost impartapitg i Dobrogea,
pi coasta laguner dobrogene,
dintre care localitatea Halmis,
actualul sat cerchezesc Caraman-
Chioi, despre care am vorbit
mar sus.
Ne-ar duce prea departe daca
am cauta sa facem cercetarr istoriografice
i geografice, de aceia
vom cAuta a ne restringe adi
numaT in principale indicatiunr
de aceasta naturg, cu indoitul
scop, ca pe de o parte sa atragem
atentiunea tutulor asupra
vechimer i clasicitater acestur
tarm caracteristic, lar de alta a
indemnat pe cer ce se indeletnicesc
cu asemenea studif
aprofondeze cestiunea.
Dupg cum se ptie, Herodot
stabilepte ca expeditiunea mitica
a Argonautilor in loc sa apuce
pe Phasis in sus spre Anatolia ;
Jason ar fi gasit regnul imparatulur
Eesel cam pe unde se afla
acum laguna dobrogeang, dupa
cum mitul spune, Jason avea sa
ea de la regele Eesel focul nestins
i tonsura berbeculur de aur.
Pentru a dobindi aceasta, Jason
urma sa are un cimp Cu nipte
taurT de foc, iar din brazdele
araturer epail neincetat balaurr,
perpr i vapar de foc. Medea,
fiica regeluTEesel, inarnorindu-se
de Jason, if daduse o alifie cu
care sa se unga i A. se pue la
adapostul verr-cgruT pericol. Dupa
cum se ptie, Medea in cele
din urma pgrasi pe tatal sag pi
porni cu Jason in susul Istrulur.
Nu este tinta noastra a urmari
mar departe peripetiile acester
mitice calatorir, cea ce insa pe
nor ne intereseaza, este cercetarea
localg, ce confirma spusele
lur Herodot ; prin pastrarea de
numirT isbitoare atit in laguna
dobrogeana cit pi in delta Dullard.
Popoarele ce s'ati strecurat
prin aceastI parte de loc,
pgstrat In mod caracteristic obiectul
acelur mit ast-fel: insula
Serpilor, rusepte Zminiop-Ostrof,
turcege Hina-Adazi, apor gura
sf. Gheorghe, Kedrilul turcesc,
ce in acea limba insemneaza
balaurul, apor ghiolul Zmeica, in
laguna dobrogeang, ce iargpr
in slavonepte insetnneaza Serpoaica,
apor canalul de alimentare
Cerni-Floarea ce rusepte
se numepte Pahani-Hrani, monstrul
negru, ne-ar fi de ajuns a
ne proba, pana la un punct oarecare,
ea intemeiat mitul aceler
legende.
Cine a avut ocazia a vizita
vre o data ruinele de la Carabarman,
apa numita de locuitorir
baptinapr Cetatea-Neagrg, sail
zidurile vechr a putut SI se
incredinteze ca ad a existat
data un mgret ora p pi port, pe
care profesorul Kieppert in car-
tea sa eLehrbuch der alten Geographie»,
suc No. 250, pag. 280,
1'1 numepte Halipedon,'adicA
pia-Saratä pi pe care numire Turcir
ail pastrat'o sub Tusla-Ciair
pi cum Tusla insemneaza sare,
iar Ceair citnp, numirea nu poate
sa fie alta de cit vechiul Halipedon,
Cimpul-Särat.
In mima laguner dobrogene,
pe peninsula aflatä in fata
lojtnanulur se afla ruina Bisericuta,
un vechitl fort sail ceta.tuie
de aparare, pe care citatul
autor o indica sub denumirea
de Munychia, ca o veche colonie
Capadochiang i in urmg
Milieza, astazT ea se numeste
de locuitorl Bisericuta.
Cine a calatorit pe coasta lagu
ner dobrogene, a vazut mareata
ruina de la Enisala, pe care locuitorir
o numesc cetatea imparatniur
Eraclie i ir zic Heradia.
Turcir i Tatarir o numesc
Ereclic. OrT-ce vizitator al
acester localitaff ramine 'Meremenit
sub impresia admiratier
maretelor zidgrir In ruing, cetate
ce odatä a dominat intreaga
laguna cu privire departe in largul
Mara, poate ca aci noaptea
un puternic fanal, vita directiu
nea calatorilor rataciff in timpul
furtunilor. Aceastg mare cetate
doming pi in spre partea
tarmulur toata Valea-Babadagulur
pana aproape de Cataloi
Tulcea, de sigur ruing, ce poate
O. se masoare cu vestitele castele
de alungul Rinulur pi in
susul Dungrer de la Passau in
spre Ulm precum i alte castrurr
feodale din Turingia, Germania
sail Tatra-Ungureascg ; insa vechimea
Ior Ind oclatg nu este
mar virstnica de eft 6 secole pe
cind sigur peste mtqchiul crescut
pe zidurile Heraclier ail
trecut mar: bine de 2500 anT.
Tot Kieppert in op. citata
mar vorbepte de o localitate sub

RAZIMUL 187 RAZIMUL
No. 96, Melas, care se numeste
astgzT Caranazul, Apele Negre,
pe care o semnaleazg ca un
vestit port grecesc. Herodot,
Cartea IV, § 22, vorbepte de
o localitate aflatg nu departe
de Halipedon pe care o numeste
%pm ceea ce va sg zicg :
oamenT fgrg cgpgtgT, vingtorT,
din care TurciT ati fgcut jiiriik,
adicg noinazT cgitItorT, iar populatia
slavg de acuma trgitoare
in Dobrogea a prefAcut'o in denumirea
de Jurilofca.
Inainte de a pgrAsi clasicismul
antic, nu pot a trece peste
o adnotatiune a luT Herodot, Cartea
V, § 16, in care descrie urmAtoarele
despre campania luT
Darili contra Schitilor, prin anul
513 inainte de Era cresting.
SI'l lgsgm sg vorbeascg AceT
locuitorT ce trgesc in tara Dobrerilor,
Agrienilor i Odomanilor
sg adgpostesc cu locuintele
lor pe un lac ce se numeste Preazimus,
la coastele PontuluT-Euxin,
(rog pe cititorT sA nu confunde
lacul Preazimus cu mocirla
Prazia din Macedonia, despre
care vorbeste Kiepert sub 281
§ Paeonia, mocirlg ce de mult a
dispgrut i ne-avind a face cu
Preazimus dupg cum vom vedea
din expunerea de la vale), pe
care nu a putut sgT invingg Megabalus.
Cu toate cg. PersiT s'a.ti
aznit sg-T repue dar nu ail reu.
sit, din pricina feluluT.cum locuesc,
adicg : locuintele lor se
aflg in mijlocul laculuT pe parT
inaltl, pe care se afla podelele
si de asupra lor sunt locuintele,
cgtre tgrm el sunt legatT cu
podurT vremelnice, pe care la
vreme de nevoe le ridicg; iar
cu Marea se pun in comunicatie
cu luntrile lor, dintre care unele
sunt foarte marT. PariT pe care
se aflg podeala s'atl fAcut de
mopT i strgmo,T in devAlmgsia
locuitorilor, apoT in urmg s'a fl-
cut o lege in aceastg privintg
anume : ca fie-care bgrbat ce
se insura avea indatorirea de a
aduce din muntele OrbeluluT, trel
parT pe carT ir implinta in fundul
laculuT, dar cum fie care cetAtean
este indriduit a lua mal
multe neveste, in aceasT socotealg
creste i numgrul parilor. ET sunt
trgitorT acolo in modul urmgtor :
fie-care posedg o colibg pe podeala
platformeT pi in dreptul
fie-cgreT locuinte se aflA un cherpeng
(deschizdturg, oblon orizontal)
prin mijlocirea cgruia se pgtrunde
in lac. CopiiT ceT micl
sunt legatT cu funie de picioare
pentru a nu cgdea in apg. Cair
i cele-Falte animale trgggtoare
sunt hrgnite cu pest/. Pestf sunt
o multime, pentru prinderea lor
cine-va n'are deck sg deschidg
cherpengul pi a lAsa sg se cufunde
in valurile laculul un co,
si el se va umple in scull timp
Fang in virf cu peste. Acer locuitorT
rgsvratitorT salí nesupusT,
ca pedeapsg sunt trimisf de mal
mariT lor, sg munceascà zi
noapte spre a tine deschise intrArile
dinspre Mare, pe unde
pAtrunde apa de Mare in lac,
ad el se indeletnicesc cu pi-indei-ea
pestilor celor mar/ pi ingrozitorT,
servindu-se de ngvoade
trgggtoare (001v1) sail asvirlitoare
(opli3X7Itpov) D .
Din aceasta reese Ong la evidentg
cg Herodot a vrut sl
inteleagg laguna dobrogeang
nid de cum lacul Prazza din
virful tnuntilor Siris din Paeonia.
Si Diodor, Cartea III § 34,
ne vorbeste despre laguna dobrogeang
si delta IstruluT in clIgtoriile
maritime ale Phenicienilor
in Pontus. Intre altele el re.
marcg ciudgtenie, cg locuitoriT
acestor cimpurT de inundatie in
timpul marilor vinturT de apg
se adgpostesc el i avutul lor
in potriva inecurilor, pe niste
movilite ridicate din dejectiunile
animalor domestice, pe care chiar
astge locuitoriT le zic Muzurali,
adicg movilT de gunoaie ; ceea ce
se intimpla pe vremea luT Diodor,
se intimplg i astazT, pescarul
in tiinpul viiturilor se adgpostepte
ca i atuncT pe virful
muzurarilor.
Strabo numeste tinutul coprins
intre Gura Sf. Gheorghe pi la
guna dobrogeang, insula Peuceia,
unde aratg cg existg Niconia, o
colonie sat' factorie a NicomedieT.
0 altg localitate o nume§te Altmonia,
(poate cA Altmggeaua,
localitate actualg in Dobrogea),
in care locuesc SidoniT adicg pescarir,
tot coprinsg in cartea I a
acestuT autor, iar in cartea VII
ne vorbeste de orgselul Istrus,
altg data lstropolis in depgrtare
de 500 stadiT de la gura Istrip
o indicg ca un adgpost,
in potriva furtunelor maritime.
Aseminea apoT vorbepte
de Tomeus, latinul Tomi, devenit
sub dominatia bulgarg Tomisvar,
care se aflg la Soo stadiT
de orgselul Istrus, in fine Callads,
actuaba Mangalie, o colonie
pe care ne-o descrie Strabo
in cartea citatg, ca o cetate de.
pendinte de Eraclia i in depgrtare
de Tomis la 280 stadiT.
Cea ce a fost delta DungreT
si in special laguna dobrogeang
pentru negustorimea genuezg pi
venetiang ne o spune Heidt in
vestitul sgii op Comerciul Levantin.
Ne ar duce prea departe, sg
descrim acea epocg in care toatg
laguna dobrogeang misuia ¿de
galiotele latine i dromele grecestTI.
Epoca liff Arcadios, Teodosios
al II-lea pi Justinian sunt
pline de concesiunT acordate acelor
popoare in treprinzgtoare in ale
negotuluT maritiin. Mihail Paleo.
logu pune optirile sale in serviciul
Genovezilor pentru a bate pe concurentiT
lor Pizanf i VenetienT.

RAZIMUL 188 RAZIMUL
Ar urma sN descriem o intreaga
epoca de activitate cultural, lasata
de GenovezT i VenetienT
in laguna dobrogeana si in delta
dunareana. Este asta-zT un lucru
probat ca canalul Clinetul, ce
purcede din Iezerul - Razim la
Popina in dreptul cetateT Zaporojenilor
i pana in gura Sf.
Gheorghe, este opera lor.
Care vor fi fost motivele in.
temeereT acesteT caI apease.
Fost'ail eT condusl de gindul
uneT alimentarT cu apa dulce a
laguneI dobrogene? Avut-ati eT
in vedere scurtarea drumuluT navigator
intre Mare si Duare,
sala' poate ail vrut sa infrunte
desele i periculoasele potmolirt
de la revarsarea gureT Sf. Gheorghe
in Mare? Toate aceste sunt
cestiunT ce apartin unui studiti
special in a carul amanunte nu
putem patrunde aci, fiindu-ne
teama a depasi caracterul dictionaric
al subiectulur ce tratan].
Activitatea genoveza sa probeaza
pana la evidenta si in
delta dunareanN, unde zed de
canale ce strebat transversalmente
gurile de scurgere ale
delta sunt faptura acestor popoare
inteligente si cutezatoare.
Scopul pentru care aceste canale
aü fost'savirsite, nu incape
indoiala, ca nu poate fi altul de
cit acela al inlesnireT pescuituluT.
De °data cu patrunderea Turcilor
in Europa si luarea lor in
stapinire al acestuT teritoriti dasic,
ca istorie i nepretuit ca
obiect comercial si pescaresc, ají
facut ca prin barbaria lor sil dispara
mar mult sail mal' putin
urmele activitatel Levantinilor.
Pe la sfirsitul secoluluT XV si
inceputul secoluluT XVI se maI
vedeati urmele culturale si de
activitate ale Genuezilor In delta
si in laguna, dar cu cit se intarea
dominanta otomana cu atit
disareail galiotele i dromele negustorestl
ale Levantel de la gurele
DunareT i in general din
Marea-Neagra, lasind loc la Inceput
indolenteT i nepasareT
cestr, apoT cu prilejul incorporare'
chanatelor tatarestI din Crimeea,
Tauria i Chersonat, teritoriul de
la coasta dobrogeana deveni teatrul
celor maT salbatice pradaciunT,
niel verba nu mal putea fi
In asemenea conditil de intretinerea
in buna stare a functionard
acestuT bogat areal in ale pescada
A trebuit sil treaca a proape
intregul secol al XVI-lea i jutatate
din al XVII-lea pana ce TurciT
ati putut sil se .convinga
de vandalica lor procedare. E/
revin la gindurT mal' bune, incetul
cu incetul, daca nu mal
reinosc splendoarea de alta data
a activitatiT genueze i venetiene
In ale pescariilor si in general intreprindereT
negustorestT, totusT
er insghebeaza un servida de
intretinere pentru astrarea in
buna stare de funcionare a ca.
nalelor de alimentare cu ape
dulcT din spre bratul Sf. Gheorghe
i mentinerea rasuliatorilor
din spre Mare, adica a orificiilor
de la Malciana, Peritestl,
Portita i Buhazul.
Nu trece mult de la luarea
aceste intelepte mAsurT pi tot
teritoriul pescaresc din delta si
laguna debrogeana reinsufleteste.
Pescad din Anatolia, Turd
alte ginte, Tataff din Chersonat
i Tauria, ba chiar popoare
semitice din Africa si
Arabia vin a'sT exercita aci
greaua dar banoasa meserie de
pescarT, ceea ce alta data fácea
cu spiritul inteligent i intreprinzator
Genovezul, de asta
data este inlocuit de dibaciul,
prevazatorul i cunoscatorul marinar
grec.
Era dat ca in asemenea conditiunr
pescuitul sil ja un mare
avint, lucru ce s'a si intimplat.
Administratia turceasca ca printeo
minune ese din legendara
el' nepasare i obliga ca fie-care
mare si mic intreprinzator al
obiectelor pescuite dua puntita
lor sa dea treT pana la 40 eamenT
anual in serviciul unuT
Agg, care avea subt a sa ingrijire
buna intretinere a cailor
apoase de alimentare si deschizaturile
de la Mare. Sub ordinele
sale se gasea zecT de BimbasI
carT cu ortalele
lor erati impartitT in sectiunT.
Se intelege ca nu ni s'a astrat
nimic in scris, despre amanuntita
organizare a acestuT serviciil
hydraulic; tot ce poseam
ca cunostinte se datoreaza
citor-va batrinT turcT, hogI si
cadil din Babadag, Enisala si
Caraharman, carT ne-ail comunicat
minunatiile acelor timpurT.
De alt-fel daca am judeca din
punctul de vedere al ingineruluT
hydrolog i in general a omuluT
de cultura technica, este lesne
de priceput ca canalele de alimentare
ca Dunavatul, Cerni-
Florea, Sulimanca sail Dranovul,
ar fi fost de mult disparute,
prefacute mar ¡titila in mlastina,
periboina, astupate de cocioace
si in cele din urma transformate
In cimpie mlastinoasa i apoT in
prierie lacustra i aquatica, dua
cum s'a intimplat aceasta cu canalul
de alimentare Clinetul. Zic ca
daca n'ar fi fost un interes vital si
o staruinta de fier, indiferent
din partea cuI, acele canale fatalmente
trebuia sil dispara, data
fiind natura transformatoare ce
caracterizeaza intreaga aceasta
regiune. Daca dar legenda ne-a
plstrat acel serviciil de filtretinere
; evidenta faptelor ne-o
probeaza pana la netagaduit,
fiinta buneT intretinert Populatia
slavil ce aproape exclusivamente
exercia acum in aceas-

RAZIMUL 189 RAZIMUL
ta parte de loc pescada, Ostreaza
inca un sentiment de oroare
pentru administratia turceasca,
care fara multa vorbä
spin7ura pe oil i cine indraznia
sä abata apele alimentare din
cursul lor, spre a'0 crea periboine
i jeper particulare.
Pe linga pescarir anatolienr,
africanT i negustorimea greceasca
mijlocitoare 'filtre producator
i consumator in secolul
al XVII-lea, incep sa se stabileasca
in Dobrogea Hacia,
Rascolnicil i Zaporozenit, neamuta'
slave, parte plecate ele de
burla voe din Rusia, parte izgonite
de Petru cel Mare, Inca
din ti input revolter Strelitilor;
iar alta ca Rascolnicr izgonitr
din partea 'oculta pentru bizarele
i fanaticele lor credinte
religioase. Aceste neamuti in
mare parte pescan, prin fire
apuaturr, care de pe coastele
Caspice, care din tinuturile Vol-
Donulur i Duniprulur, vin
acum sa se stabileasca ca cutezatorl
pescan T la gurele Dunarel
In laguna dobrogeana. Administratia
turceascà a inteles
de indata dublul beneficiti ce
putea trage din primirea
sal4luire a.noiler :
ura neimpacata in contra
tratilor lor de aceia0' gint i
neam, oferea Otomanilor garantia
trebuitoare, ca antagonismul
neimpacat ce aceM Salir pearta
In potriva fratilor lor din Rusia,
va constitui o stavill puternidi
neinvinsa In potriva invaziunilor
moscovite, ce de pe
atund deja incepea sa se arate.
Al doilea, fanatismul religios
i unite cu o credinta
oarba ca tot pescarul de neam
slav ce piere in valurr, este
strins in bratele lur Dumnezeti,
in momentul inecarir, dati curajul
t'ara pilda pescarilor Haholi
i Rascolnid, a infrunta
uraganele i cele mar groaznice
tempeste ale Alärer-Negre, prin
care tapt el* deveneail pescara
de cutezanta i pilduitorr, tata,
de neindrazneala i abatia pescarulta
musulman.
Totul dar era dat, pentru ca
pescuitul i productiunea pescareasca
sa atinga culmea activitater.
Daca aceasta nu s'a
intimplat, fara indoiaI5, vi na
cade asupra vexatiunilor spiritulut
de ,icane, brutalitater §i
ci,tiguita fara masura, ce a ca
racterizat in toate tirnpurile stapinirea
turceasca.
Nu pot parasi acest capitol,
t'arà a arunca o repede i trecateare
privire asupra starer actuale
a pescuitulur din delta §i
laguna. Prin stare actuala voia
sa inteleg epoca de la 1878 incoace,
de cind congresul de la
Berlin ne-a hará'zit aceasta stema
pana In zilele noastre. Si de
ce n'am spune o? De, chiar de
la inceput, cum am pus mina pe
stapinirea acestei ta 1, de toate
ne am ingrijit mar mult sati mar
putin spre a transforma Dobrogea
inte o tara civilizata,
demna a puna nurnele de provincie
maritima nomina, numat
in ceea-ce privete pescuitul
productiunea ha, nimenr nu s'a
gindit.
Mar india serviciul technicohydraulic,
de care am avut prilejul
a verbi mar sus, dispare
Cu desavirOre. In consecinta canalele
de alimentare din spre
Minare se potmolesc, cocioacele
le astupa caile apease, fie-cine
sapa i abate apele in cotro
vine mar bine la indemina, jepce
periboine incurseaza toata regiunea
lacustra intre Sf. Gheorghe
i Razimul, fie-care facea
ce vrea, disparuse spaima ca de
'I va prinde vre un Cadiu turcesc,
pe loc i t'ara multa judecata
'1 va spinzura. Al doilea
factor ce a contribuit in tnod
simtitor la decaderea pescariilor
dobrogene, a fost desinteresul,
ce de la inceput i pAna asta zr,
il desfa,uram i ne caracteriza
in a impedeca §i a vexa pe
pescarul musulman i slav (de
adins nu voii.I sa zic Lipovean
Rus, cad locuitorul de neam slav
din Dobrogea Haholul, Rascolnicul
§i Zaporozeanul, considera
aceasta numire, ca o mare insulta
adusa lui) in a y exercita
seria, ceia-ce a adus cu sine din
ce in ce mar mult disparitia lor
din partea !oculta.
Pescarul mus timan emigreaza
in apele Mediterane, iar pescarul
slav trece cu destul regret pe
coasta anatolica a Marer Negre.
Si in fine un al treilea factor,
ce pare a fi menit sa dea
lovitura de gratie pescariilor
nestre. Sunt masurile extrem de
energice, masurr pline de intelepciune
i vointa ce guvernul
rusesc a luat i nu inceteaza a
le raslati, pentru propapirea pescuitulur
la gurele Dunarer, in
special pe bratul Kilia. De la
1878 i pana asta-zI, administratia
imperiala rusa nu a crutat
nid mijloace bNneitT, nicr mijloace
de vointa absoluta de a
transforma localitatea Vilcov,
de la devarsarea extrema a
Kilier in Marea-Neagra, inteto
localitate vrednica de comparat
cu Ahtuba, Astrahan i Zarizin
de la gura i in cursul Volger.
De indata ce Rusia a pus stapinire
la Vilcov, mal multe regimente
de infanterie s'ají pus pe lucru
la acest punct, condu0 de ofiten
i inginerr destoinicr In a
apara localitatea, in potriva inundatiilor
ce facea nesigura ederea
in partea boculul. Sotnir intregr
de Cazad cutreerail Basarabia
inferioara, tinuturile Podolene,
Volnir, Taurif i coasta Marer-
Negre de la Cetatea Alba, cara-

RAZIMUL 190 RAZIMUL
banind locuitorr ca in Evul Medid
la munca silnica, la potvoada,
ramasa legendara in gura Rusulur
de la Vilcov, de unde
si asta-zr zicatoarea traitoare
intre locuitoril din partea lo.
culta: c Sg ne fereasca Dumnezeti
de furcile VilcovuluT D.
Asta-zr Vilcovul este o loca.
litate infloritoare in ale pescuituluf
; sa prinde peste 20-25
mil. kgr. peste, din care, prin
manufactura, sa transforma intre
Ic) 15 mil. kgr. in saratura pescareasca,
in mare parte destinata
exportulur, In care privinta Casa
Schilcin a atins o reputatie continentala.
In atarl imprejurarr, mg intreb,
la ce ne servesc toate legile cu
menire a ocroti epocile de erutare
a procreatiund pestilor, diferitele
conventiunT incheiate cu
statele vecine, multiplele representarI
ale Tard la Congresele
si Expositiunile pescarestr ce din
cind in cind se organizeaza de
deosebitele state europene. Daca
canalele de alimentare din zi ce
trece se astupa, daca orificiile
de admisiune dinspre Mare ameninta
cu desavirsita lor innisipare,
daca laguna dobrogeana
cu anr ce trece se maleste si
se potmoleste, nu va mal trece
mult si adincimea e deja Cu
mult reclusa, se va preface intr'o
mocirla de apa si morena
stagnanta.
Daca canalele de alimentare
facute de Gen ovezr si intretinute
de TurcI ail cazut in uitare, daca
vestitele Ghiolurr si Pardine din
Delta sunt izolate, ne mar putind
patrunde nicí pestr, nicr apa proaspata
de primenire, daca Sontile
si Litcovurile sunt astupate prin
cocioace la capete, de numar
stie locuitorul daca curge prin
ele pohoiul de apa, pardina, periprava
saii perivoloc. Dacä abilul
pescar turc si anatolian
ne a parasit, daca cutezatorul
Hahol si Rascolnic impreuna cu
fratele sad Zaporojean, paraseste
Cu lacrimr locul unde s'a nascut
si a crescut si unde alta data
se indeletnicea cu draga-r meserie,
daca negustoruluI grec i a
perit spiritul de intreprindere de
alta data, daca armatori de
seicl si caice nu'sr mar trimet
vasele lor din insulele Ionice,
Dardanele, Marinara ,i Bosfor,
sa incarce pescadi de la gurile
Dunard si laguna dobrogeana,
daca micile intreprinderr de conserve
cercate la Jurilofca, Sari-
Chioi, Uslina, Ivancea si Catirlet,
sunt inabusite in fase si cInd in
acelas timp pescariile imperiale
rusestI, de la Vilcov iad zilnic
avinturT nepomenite.
Inca °data, dar la ce bun sunt
legr platonice, conventiunr sutiltoare,
representar fara folos, in
care timp cel mar grandios areal
de pescarie de pe continentul
european amenitacu diparitia sa.
Nu acuzam pe nimenT, ne
facem doar datorie a atrage
atentiunea celor cu dor de tara
asupra dezastrulur ce ameninta
sa distruga una din principalele
si cea mar inlesnicioasa productiune
economica a Tara
Tin a termina acest capitol,
cu cea ce am inceput. Legenda
RazimuluI. Dupa cum am vazut
mar sus, sigur prin Preazimus
Herodot a vrut sa inteleaga
laguna dobrogeana si niel'
de cum mlastina Prazia din virful
muntilor macedonenr. Turcir
ad numit laguna dobrogeana adica
iezerul Razimul cu toate celel'alte
ghiolurr sub denumirea generica
Razelm, el Turcul ce
Cu sfintenie a cautat sa pastreze
Halipedonultraducindu.lin limba
ha Tusla-Ceair, Melas l'a primit
asa cum l'a cucerit si i-a zis turceste
Carazul adicà apele negre,
apor muntele din virfurile Baba-
dagulur ce'r zicea Antitauros, Turcul
l'a schimbat in Bin-Boghadaghlary,
adica muntele celor
o mie de taurT; din vechiul Iuchai
(`15plcat) a facut jiiriik pe care
apor Slavir l'ad transformat in
Jurilofca, Eraclier i-a zis Enisala
si tatareste Ereclic si tot ast-fel
am putea insira mar toate numirile
actuale dobrogene pe care
Turcul le-a tradus simplamente
dupa originalul grec. De ce dar
ne-am mira daca din Preazimusul
lur Herodot, la vreme gura
Turculur l'a prefácut in Reazelm.
Numirea actuala Razimul este
netagaduit derivatia Razelmulur
turcesc. Legenda slava jata ce
spune: Erail trd marT stapinitorr
si domnr pe tot patnintul
dintre Marea-Neagra si muntir
dobrogenT, unul Hrisca Restrisca
avea palatul lur la Orla Haho,
Mur unde este acum Bisericuta,
cel.l'alt frate,Wianca Caim, era un
mare tilhar si nebun, sta la Popina
(insula In iezerul Razimul),
iar cel mar batrin Senca Razin
locuia cetatea lur Eraclie. Aceas.
ta ?lisa nu poate fi de cit o legencla
parte adusa de Rascolnid
de la Don carr cu adevarat, dupa
cum ne spune istoria, ail avut ca
cap al Rascoaler pe un Razin,
executat la Moscova in 1671, pe
d'id Rascolnicir ad venit de abia
pe la 1700 in tinuturile dobrogene.
De sigur cu acest nume
In memoria lor, gasesc aci triareata
intindere de apa pe ca re
Turcir ir zicead Razelm, ded
era la mintea omeneasca ca lo.
cultora slavr nor stabilitr in delta
si in laguna dobrogeana Haholi,
RascolnicI si ZaporojenI sa numeasca
intreaga aceasta regiune
apoase Razimul, numire cea mar
recenta si actuala.
i) Literaturd: O literatura pro.
prie a iezerulur Razimul sad a
laguneI dobrogene nu exista.
Vom cita insa aci pe l'higa au-

RAZIMUL 191 RAZIMUL
toril enumeratT in cursul acesteI
descrieri, urmatoriT scriitorT
clasatt pe categorif geografo.istoricr,
cercetarT naturalist!, scrierr
speciale si de natura
mult technica, cari in lucrarile
lor ocupat si de laguna dobrogeana.
Autorl geog-rafo-istorici : Adpartus
ad historiam Hungariae.
Scripsit Matthias Bel. Posonii
1735.
Notitia Hungariae novae historico
- geographice. Elaboravit
Matthias. Bél. Viennae 1737.
Codex diplomaticus Hungariae
A. Georgio Fejér Budae 1829 -
1844.
Notitia orbis antiqui. Lib.
Cellarius.
Pertz. Mon. Germ. I. S. Monachi
Iangallensis de Gestiss
Caroli imp. lib. II.
Dankowsky. Fragmente zur
Geschichte der Volker ungarischer
und slavischer Zunge.
Froissart, Chronique. Bericht
iiber die Schlacht bei Nicopolis,
1896.
EugenKawalewsky.Der Krieg
Russlands mit der Tiirkei 1853--
1854.
tinter dem Halbmonde. Von
Armand Freiherr von Sckweiger-
Lerchenfeld.
F. Kanito. Donau-Bulgarien.
Geschichte des transalphinischen
Daciens. Von Sulzer.
Wien, 1781.
Topograpisch-historische Beschreibung
der beiden Förstenthilmer
Moldau-Walachei, Wien
181o.
Reise durch einen Theil Ungarns,Si
ebenbörgens, der Moldau,.
der Bukovina. Pest 1811. Von
Graf Bincenz Batthyanyi,
Die Donau, Von O. L. B.
Wolff. Leipzig. I. I. Weber 1848.
I. Auflage.
Donausagen. Zamarsky und
Dittmarsch, 186o
Wuth des Elements und Milde
des Menschenherzens. Von Anton
Benkert. Budapest 1838.
Die Donau-Katarakte. Anton
Bvleszni. Orsova 1874.
Beiträge zur europäischen Landerkunde.
Von Graf Teodor von
Karacsay. Wien 1818.
Archaeologiai Közlemények.
Römer Fl6rist61. Pest. IX. Köt.
Htinfalvi. Magyarország és
Erdély Képegkben. Laufer W.
Covération de l'Armée roumaine
en Boulgarie. Capitain
Fisch. Bruxelles 1879.
Bericht der Europäischen Donau-Commission
zu Galatz. 1880.
Strabo: Geografia antica.
.Herodot: Descriptia PontuluT
Euxinus.
Heinrich Kieppert: r.ehrbuch
der alten Geogra phie.
Schweiger-Lerchenfeld : Zwischen
Donau und Kaukasus.
Marinelli: Cunostinta pamintului
de catre cc! vechT, conferinta
tinuta la Societatea Geografica
Italiana la Roma, 12
Martie 1882.
Genesis : Cartea III, § 24.
Isidorus : Orig. lib. XI, pag.
274 si urmatoarele.
Schiaparelli: I. Prescursori di
Copernico nell' antichità, ricerche
stor. in eMemorie del R. 19t.
Lombardo, vol. XII. III della
serie 1112, pag. 407.
Cassiodor: Variarum lib. I,
XLV Max. Bibl. Vet. Patr.,
II, pag. 11 2.
CercadtorX naturali,dr. -
P. Licherdopol: Excursiuni in
Dobrogea.
Dr. Alrndsy György V. Madártani
Betekintés a román- Dobrudsába.
Kloeden's Handbuch der Erdkunde.
Hem. Credner: Elem. der
Geologie, III, pag. 225.
Vogt: Lehrbuch de Geologie,
pagina 114.
Credner. Die Deltas, pag 15.
Idem, pag. 23.
K. F. Peters : Die Donau
und ihr Gebiet, Leipzig, 1876,
§ 371.
C. Muszynski: Die Regulirung
der Sulina-Mundung und
die Veränd. fin Donau-Delta, mit
Karten. Mitth. der K. K. Geogr.
Ges. in Wien, 1876, § 329,
Taf. VI.
O. Fruas : Aus dem Orient,
1867, § 177.
Lyell: Princ. of Geol. 9. ed.,
p. 284.
C. Ritter: Erdkunde. Klein-
Asien, I, § 437.
O. Blau : Aphorismen alter
und neuer Ortskunde Klein-A
siens. Peterm. Mitth. i865, §
250.
Annalen der Hydrographie etc.
1875, § 184, nach Wenjukow
in der Russ. Revue.
Affaires ttrangères du Ministère
de France: Commission
technique europénne, 1879. Paris,
Imprimerie Nationale.
Scrier1 speciale. Antipa :
Raport, publicat In Buletinul Minist.
Domeniilor, fasc. VI, din
15 Oct. 1894.
Hartley: Ch. Description of
the Delta of the Danube, and
of the works, recently executet,
of the Sulina mouth. (London
1862), from. the XXI. Vol. of
the publ. of the Institution of
Civil-Engineers.
Al. Ofdrthininu: Exploatarea
pesteluT pe Volga pi Rhin in
raport Cu exploatarea luT pe
Dunare.
Al. Mdrthinénu Cestiunea
pescariilor in Rominia.
Al. Marthininu: Laguna dobrogeana,
publ. in Gazeta Liberall.
Al. lifdrthininu: Excursiune
economica de alungul tarmului
nostru maritim, publicat in Gazeta
Liberala.

RXRAIA 192
Taibout de Marigny : Hidrographie
de la Mer Noir. Odesa
180.
Beyer : Buletin de la Société
Géologique de France, 2, p. 268.
Tehihatcheff: Le Bosphore et
Constantinopole. Paris, 1864,
pag. 548 $i 568.
Spratt: Quaterly journal of
the geol. soc. XIII, pag. 81
Ad. Friederich : Kulturtechnischer
Wasserbau.
Al. Penek: Die Donau (Verein
zur Verbreitung der naturwissenschaftlichen
Kenntnisse in Wien).
Fr. Toula: Eine geologische
Reise in die Dobrudscha.
Lorens v. Liburnau: Die Donau.
Pacher: Die Eisbildung in
der Donau.
Reméney A.: Zur Geschichte
der Donauflotille von den Römerzeiten
bis zur Schlacht bei
1526.
E. Ssentklaray: A Dunai hajóhadak
története.
Turna Anton : Die östliche
Balkan-Halbinsel, militär-geographisch,
statistisch und kriegshistorisch
dargestellt.
Laguna dobrogeang, din cele
ce am vgzut expuse, are din
toate punctele de vedere o insemngtate
deosebitg atit din
punct de vedere clasic, istoric,
cit mar cu seama ca un areal
de pescuire unic in felul
In toate privintele atit delta
DungreT &it $i laguna dobrogeang
sunt pgng acum cu desgvir$ire
lipsite de cercetärT geofizice,
economice, technice
nicr chiar geografice$te, pe deplin
cunoscute.
Cuno$tintI a cáror intirziere
in cercetare sunt din toate punctele
de vedere dlungtoare intereselor
nationale $i economice.
(Intreg articolul asupra Razimulur
a fost reclactat de d. inginer
Alex. Mgrthinénu).
Rabaia, catun, jud. Neamtu, pl.
de Sus-Mijlocul, com. Petricani.
Räblia, sat, pe mo$ia Horodniceni,
jud. Suceava, com. Br5.dgtelul,
a$ezat pe valea piriulur
ca acelag nume qi pe coastele
dealurilor Piciorul-Huciulur, Zvarici,
Timofti i RAbiia.
Vatra satulur ocupä 5 i
ea o populatie de 308 suflete.
ImproprietiritT in 1864 sunt
2 frunta$T, 78 pglma$r $i 6 coda$T,
stápinind 216 Eller $i 35
DrumurT principale sunt : la
Bote$ti (i800 in.) $i la Horodceni
(i500 in.).
movild, pe teritoriul com.
Ri$e$ti, pl. Podoleni, jud. Fälcig,
situatg. pe platoul din $esul PrutuluT,
la 600 in. de satul RI-
$e$ti $1 la 17 kil. de ora$ul
Hui.
Iatg. ce zice Episcopul Melhisedec,
inteo notA, la pag.
din «Cronica Hu$ilor», asupra
origine i numirel acester movile
:
Cu InsemnAtatea strategid a
Hu$ilor, cred cA trebue sg. fi fost
legatg. $i movila numitl RIbiia.
Ea constä. dintr'o movill inconjuratg
de un mur Malt de IAmint,
ci intrarea despre Prut.
Despre ea pomene$te $i Cantemir
in «Descrierea Moldova»,
pag. 28, ed. 1851, pe care 11tarit
o numeati : Han-TApe$i, adicA
Hamad. Din documentele
Episcopier se vede ca,
la movila RAblia, era pod peste
Prut ; de aid putem deduce ca,
la movila Rabiier, era fortgretg
de apárarea podulur, de ngvalitorir
ce ar fi voit sg tread
din acea parte a PrutuluT».
Rini Prutul curge in lungul
Tara de la N. la S., printre
doug $irurr de dealurr, unul
pe dreapta in Rominia i altul
pe stinga In Basarabia. Intre
aceste cloud $irurr de dealurr se
afil un intins $es a druia 1Atime
prin unele localitIti trece
peste 15 kil. Tot prin unele localitatT
se ridicl din $es cite un
platog intins. Pe mo$ia Ri$e$ti
se afll ridicat un platog intins
la o ingltime de 10-15 in. de
la nivelul $esulur Prutul, avind
spre V. una din acele doug. cultor
ce formeazg valea Prutulta. Pe
rnarginea acestur platog despre
ses, stg ridicatä uriasa
Rablia, de la care privind spre
E., In directie dreaptd, se OA
alte cloud movile marT pe culmea
dealulur opus din Basarabia,
care par a fi fost in leggturä
strategica ca aceste de
pe $es. Distanta dintre movila
RAbila $i acele doug. ce-T start
In fatg, trebue sg fie aproximativ
de la 8-10 kil.
Tot in directia dintre aceste
movile, se vAd in $esul Prutulur,
de o parte $i de alta a finlur,
o suing de valurr de pgmint,
a$ezate paralel unele lingd
altele, de-a curniezi$ul $1 in fata
movilelor i avind o lungime de
10-15 m.
Niel o säpg.turg nu se vede
In jurul moviler din care sä se
fi luat pämtnt pentru ridicarea er.
Are forma unuT con cu o periferie
la bazg de peste 150 in.
cu inältimea treptatg.. De jur
imprejur, aceasta movilà este
inconjuratg de un val mare de
plmint care lasd a se vedea
numar virful moviler. Intre movilA
$i valul ce o inconjoarg se
aflä in interior loc liber, iar in
partea de E, spre $esul Prutulur,
se afla o deschizAturg ce
se las1 in vale pe $es ; pe acolo
era intrarea i e$irea din cetate.
Aceastg deschizAturg este
intdrità de alte valurr de pgmint
care se unesc ca -valurile
din $es. Valul de pAmint

RA.13tIA 128 RACARt
dimprejurul movileY are o circumferentA
de 300-400 m. in
partea externa. Niel un sant,
niel' o sapaturA, nu se zaresc
imprejurul movileT, ceca ce dovedeste
cä pamintul, atit din
movill cit si din val, a fost carat
din alte partI, sati cá s'a
nivelat pAmintul in urma lucrAreT.
Valul din prejurul movileT se
afla ruinat in unele partI din
cauza mincaturd pamintuluI provenia
din apa ploilor.
Sapaturä s'a fAcut, sunt vr'o
anT, de catre proprietarul
mosieT Risesti, d-1 Teodor
Cerchez ; nu s'a gAsit intr'insa
de cit pAmint argilos si o grinclä
de lemn. Cercetarea Insä nu s'a
putut face pana la fundament,
din cauza greutAter lucrAreT intreprinse.
Pe platoul din jurul movild
s'a gasit cuTe de fier de capete
de osiI pIerdute, de la care de
tunurI, &ante de schijA, pustf
vechT. Aceste urme mal noul
sunt lasate din timpul- razboiuld
dintre RusT i TurcI
de la 1711, care a avut loe
la Stdnilesti, mal in jos de
movila RAbiia ; cAcT atuncT ale!
la RAbiia a stat generalul rus
Repuin, cu obuzul cel mare de
pedestrime, pana ce s'a odihnit
oastea, care era obositA si bolnava,
de unde apoT a plecat
in jos, la satul StAnilesti, unde
s'a impreunat cu cele-l'alte dota
obuze, carl trecuse cu mult mal
inainte in jos de StAnilesti, unul
cu generalul Ianos, care a ajuns
tocmaT la Gura-SarateT, aproape
de Falda si altul cu Imparatul
Petru, mal inapoT la satul Lunca-
BanuluT.
Rablia, pipia, in jud. Suceava,
izvoreste din satul cu acelasI
nume i, dupa un curs de 3500
metri, se varsA In Bradatelul.
84745. Meras Diaionar Geograjto. Vot. V.
Raoari, com. rur., in jud. Dolj,
pl. Jiul d.-s., /a 31 kil. de Craiova
si la 4 kil, de resedinta
plaseT, Filiasi, situata pe Dealul-
/nalt.
Se invecineste la S. cu com.
Bralostita, la N. cu com. Filias',
la E. cu com. Tatomiresti
si la V. cu
Comuna este accidentatä de
dealurile : Inalt, Racari-d.-s. si
Racari-d.-j.
Riul Jiul o desparte de com.
Bralostita.
Comuna a fost infiintata la
1833. Se compune din cAtunele
RAcari-d.-s. si Racari-d.-j. Inainte
se compunea din cAtunele RAcari
i Racarelul.
Catunele Racari-d.-s. si RAcari-d.-j.
sunt puse in comunicatie
printr'un pod umblAtor, ce
se afla peste Jiul.
In com. RAcari se afll o cetate,
in care s'a gasa urmatoarea
inscriptie
HONORti.
C. VALERIO.
LONGINIANO.
FLAM1N. Q.
AED. II 'VIRO MIL
TE. 1CL. HERCULANUS.
AED. OP. SOCRO.
pe care D-nul Tocilescu in opul
sAti : (Dacia inainte de Traian»,
p. 450, o citeste ast-fel :
HONORT C[aio] VALERIO
LONGINIANO FLAMIN[i] Q uaestori]
ARD[ili] ir VIRO Mu[nicipii]
TR[oesmis] Im[ius] HERCULANY15
ARD[ilis] op[Iirno] SOCRO.
adica (ZeiteT Honore!, luT Caiu
Valeriu Longinianu flaminul,
quaestorul, edilul duumviruluT,
Municipiuld Troesmis, Iulius
Herculanu, edilul, prea bunuld
sati socru».
Laurian descrie ast-fel cetatea
Amutria :
-1Merseram la satul RAcari, unde
aflorara ruine1e und castel roman.
Fundamentele acestuia for-
meazä o figura patrata ; linia de
catre N. face ao papi, cea de
catre E., In al carel mijloc se
vede poarta, face 150 past Bu
cAtile de cArAmida care le aflaram
aicT mArturisesc in contra
verT-cdreI indoirl, cl e lucru
roman. La o cercetare mal cu
de amanuntul, ramAsitile acestur
castel ar putea sa. ne aducA marT
deslusirT despre antichintile patrieT
noastre. Distanta de la Egeta
cea mai insemnata, pe tabla
peutingeriana, consunA binisor
cu pusaciunea loculuI acestuia.
Dará numele ne indreapta la
ripa Motrul, care se vars1 in
Jiul, sub 41020'-44°33'x..
Are o populatie de 1004 suflete
; o scoala mixta, In satul
Racari-d.-j. ; o bisericl, in cat.
RAcari-d.-s., fondata de catre
Ene Morait, avind in tinda bise_
rice! inscriptia urmatoare :
Acest sfint locas al dotnnuluY nostru
Isus Christos s'a zidit din temelie la 1833
de Ene Morait i a stat netenctut p
la 1874 i cu toatit ob tea locuitorilor,
la leatul 1875 ab oferit baniT dupl pea.
tru vInduta la Unja feratK si a zugritvieo
dupa cum se vede.
Sunt 5 circiumT.
Suprafata teritoriuluT comunei
este de 1339 pog., din carl
Ioo pamint arabil i 139 hect.
izlaz.
Mosia RAcari, in intindere de
112o pog. arabile, 1200 pog.
pAdure si 320 pog. fineatA, apartine
d luT G. Glogoveanu.
Prin S. com. trece catea ferata
ce are statie in RAcari, la
650 m. departe de sat.
Calea naturall trece prin com.,
la S., pe o intindere de 312 kit.
Budgetul com, e la veniturT
de 2339,47 leI si la cheltuelT de
2085,47 leT.
Sunt 359 contribuabilT.
Vite : 174 vite marT cornute,
340 oT, 48 cal, 14 capre si 80
porcT.
25

IUCARI 194 13.ACÄC1UNI (PLASA)
Räcari, stafie de dr.-d.-f., in jud.
Dolj, pl. Pul-d.-s., com. Racari,
pe linia Cr aiova-T.-Severin, pusa
In circulatie la 5 Ianuarie .1875.
Se afla intre statiile Cotofeni
kil.) si Filiasi (6,4 kil.).
Inaltimea d'asupra nivelulur Mari!
de ro3m.64. Venitul acester
statir pe anul 1896 a fost de
22286 leT si 47 banT.
Räcari, mofie particulara, in jud.
Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., com.
Racari, in intindere de 1120
pog. arabile, cu venit anual de
21890 leT. Apartine d-lta C.
Glogoveanu. Are padure, populata
cu cerT, gorunr i tufanT.
Räcari-de-Jos, sat, in jud. Dolj,
pl. Jiul-d.-s., com. Racari. Are
o populatie de 432 suflete ; o
scoala mixta, ce functioneaza
din 1850.
Racari-de-Sus, sat, in jud. Dolj,
pl. pul-d.-s., com. Racari, resedinta
primaria Are o populatie
de 572 suflete, locuind in /61
case.
Rficaciuni, pizza, in jud. Putna,
compusa din 20 comune, 36
catune i i tirg.
i. Adjudul-Noti, cu satu/ Adjudul-Noa.
.Adjudui-Vechia, cu satele :
Adjudul-Vechia si Siscani.
.Anghelefti, cu satul Anghelesti.
Buca, cu satul Bilca.
Berefti, ca satul Beresti.
Borfani, Cu satul Borsani.
Burcioaia, Cu satul Burdoala.
Copicefti, cu satele: CopAceti
l Slobozia.
Cornayelul, Cu satele: Cornatelul,
Lunca-Dochier ì Satul-Noil.
ro. Co/ofnqti, cu satele : C otofanesti
i Tamasoaia.
r. Cucova, Cu satul Cucova.
Dr4gufani, cu satul Dra.gusani.
Mmndrica, cu satul Min.
drisca.
Orbeni, cu satele: Orbeni-d.-j.
i Orbeni-d.-s.
Piincefti, Cu satele : Fintinele,
Pancesti i Tirgul-Pancesti.
Parava, cu satele : Paraya
si Teiusul.
Sascutul, cu satele : Marta,
Contesti, Fabrica Zaharina,
Finttnele, Sascutul, Schineni si
Valea-Nacului.
Scurta, ca satul Scurta.
Ureckefti, ca satele: Urechesti-d.-j.
si UrecheAi-d.-s.
Valea-Seacci, cu satul Valea-Seaca.
Are o populatie de 5055 fama;
sail 19581 suflete; 32 biserie!,
din carr 17 parohiale
15 filiale.
Dupä noua impartire a parohiilor,
pl. Racaciuni cuprinde
17 parohil :
i. Adjudul-Noti (com. Adjudul-Noil),
cu 3 bisericr, din carr
parohiall ca hramul Sf. Dumitra
si i filiala, cu. hramul
Adormirea, ambele in cat. Adjudul-Noa
si r filiala, cu hramul
S-si! Voevozr, in Burcioaia.
Adjudul-Vechia (com. Adjudul-Vechia),
cu i biserica parohiall
ca hramul Sf. Nicolae,
In cat. Adjudul-Vechia.
Bilca (com. Mica), cu 2
bisericr, din care I parohiala,
ca hramul SI. Nicolae, in cat.
Bilca i i filiall, cu hramul SI.
Gheorghe, in Cotofenesti.
Borsani (com. Borsani), cu
biserica parohiala, cu hramul
Pogorirea S-tulur Duh, in cat.
Borsani.
Beresti (com. Beresti), cu
hiserica parohiala cu hramul
Sf. Pantelimon in cat. Beresti.
Copacesti (com. Copacesti)
Cu 2 bisericr, din care I parohala,
cu hramul SI. Nicolae, in
cat. Copacesti í z filiaIa, cu
hramul SI. Gheorghe, in Anghelesti.
Cornatelul (com. Cornatelul)
cu 2 bisericr, din care
parohiala, cu hramul S-tir VoevozT,
in cat. Cornatelul i i filiala,
cu hramul SI. Nicolae, in
Lunca-Dochier.
Cucova (com. Cucova), ca
biserica parohiala, cu hramul
Adormirea, in cat. Cucova.
Dragusani (com. Dragusani),
cu r biserica parohiala,
cu hramul S-tir Voevozr si
filiala, cu hramul Sf. Nicolae,
ambele iti cat. Dragusani.
Mindrisca (comuna Mindrisca),
avind z bisericä parohiall,
ca hramul Sf. Nicolae, in
ca.t. MIndrisca.
t. Orbeni (com. Orbeni),
aviad 3 bisericr, din care I parohiala,
cu hramul S-vil Voevozr
t filiall, cu hramul Sf. Nicolae,
ambele in Orbeni-d.-s.
filiala, cu hramul Sf. Nicolae,
in Orbeni-d.-j.
12. Pancesti (com. Pancesti),
ca i biserica parohiala, ca hramul
Sf. Nicolae, in cat. Pancesti.
13. Parava (com. Parava), cu
2 bisericr, din care I parohiala,
cu hramul S-tir VoevozT, in d.tunul
Parava si z filiala, cu hramul
Adormirea, in Teiusul.
14. Sascutu/ (com. Sascutul),
cu 3 bisericr, din care i parohiall,
cu hramul Adormirea in
cat. Sascut si 2 filiale, din care:
1, ca hramul S-tir ImparatT, in
Contesti si r, cu hramul Sf. Nicolae,
in Sascut.
15. Scurta (com. Scurta), cu
3 bisericr, din care z parohiala,
cu hramul SI. Nicolae si i filialg,
cu hramul 5f. Dumitru, ambele
in cat. Scurta si i fifiala,
cu hramul Adormirea, in Cioaca.
16. Urechesti (com. Urechesti),

RACActuNT 195 RitcXcium
Cu 2 bisericr, i parohiala, cu
hramul Buna-Vestire, in cat. Urechepti
pi r filiala, cu hramul S tir
VoevozT, in Slobozia (din com.
Copacepti).
17. Valea-Seaca. (com. Va.
lea-SeacA), cu 2 bisericf, I parohiala,
cu hramul S-tif Voevozi
pi i filiala, tot cu acelasr hram,
ambele in cat. Valea-Seaca.
Sunt 16 colT mixte, (1899
900) frecuentate de 1024 copiT.
Räcäciuni, com. rur., jud. Baen,
pl. Bistrita-d.-j., situata la
limita spre jud. Putna, in dreapta
Siretulur. Este alcb.tuitä din 5
catune : Rdcaciuni, repedinta,
Gipteni, Teiupul, Satul-Noa pi
Berindepti.
Mopia a fost din vechime a
Domnulur Moldover Gheorghita
tefan, apor a postelniculuT Ion
Canta. Satul ce poarta numele
acester comune mar este pi locul
originar stramopesc al Domnulur
Gheorghita *tefan, pi aci
s'aa Intrupat mar multe fapte
istorice (vezT Racaciuni, sat).
Se marginepte la N. cu com.
Räcataul, de care se desparte
prin riul Siretul pi cu com.
deja; la S., cu com. Parava
(jud. Putna) ; la E., cu com.
Pancepti pi la V., cu comunele
Fundul - Racaciuni i Gropile.
Este parcursä in directia de V.
pi E. de piriul Racaciuni
brazdata de dealurile Delureni
Teiupul.
Are o populatie de 2201 suflete;
o pcoall mixta, infiintata
la 1865 in satul Racaciuni, frecuentata.
de 55 copir pi alta,
tot mixta, in Gipteni, Cu 13 copir;
3 bisericr, din care una
catolica ; 15 circiumI; 4 morY,
3 de apa pi una cu abuff.
Teritoriul comund are o intindere
de 5023 hect. Padurile:
La-GropT, Fundul-G4teni, Fundul-Racaciuni,
etc., ocupa 1700
hect. pi apartin la mar multr
proprietarT.
Viile ocupa 102 hect.
In satul Racaciuni sunt 5
caldarr de fabricat rachia.
Vite : T80 cal, 1134 vite marT
cornu te, 337 porcr, 1176 or
8o capre.
StupT de albine sunt 120.
Teritoriul comuner e strabatut
de calea nationala Bucurepti-Roman
pi de calea ferata
care trece pe la statia Racaciuni,
situata la E. de satul cu
acelapT nume.
Budgetul com. e la veniturr
de ler 16017, banT 42 pi la
cheltuelr de ler 6615, banT 30.
Distantele : la Bacla, capitala
districtulur, 29 kil.; la Valea-
Seaca, repedinta plaper, 18 kil.;
la com. Pancepti, 8 kil. ; la com.
Fundul-Racaciuni, II kil. ; la
com. Cleja, 15 kil. ; la com.
Gropile, Ii kil. pi la com. Racataul,
8 kil.
Rächciuni, sat, jud. Bacan, pl.
repedinta com. cu
acelapT nume, situat pe stinga
piriulur Racaciuni, aproape de
confluenta lur cu Siretul.
Are o populatie de 1397 suflete;
o §coala mixta; 2 biserict,
din care una catolica
una ortodoxa, fondata la
1852, de catre defunctul Vasile
Sturdza ; 12 cIrciumf.
Vite: go cal, 575 vite marr
cornu te, 137 porcr pi 10 capre.
In acest sat care se mal numea
Renchepul san Rencheci,
s'a nascut Gheorghe sag GheorghitA-
tefan din familia Ceaure.5tilor,
fiul lur Dumitrapcu sal-1
Dumitru stefan (Miron Costin,
Cogälniceanu, Letopisetul Moldover»,
tom. I, editia II, pag.
322).
La 1653, Gheorghita- tefan
s'a apezat in satul Racaciuni cu
oastea ce o capatase de la
Mater-Voda, ca sA alunge din
nod de pe tronul Moldover pe
Vasile-Lupu, i aptepta ajutor
de la Racoti II din Ardeal.
De aci a trimis Gheorghitatefan
pe Miron Costin, pe la
sfirpitul anului 1656, in Tara
Munteneasca, ca sa intrebe pe
Constantin - Voda, ce raspuns
vor da SultanuluT, care 'T trare
base prin Aga, anume Urzum
Ali-Bei, daca se vor apuca sa
mearga amindor asupra lur Ra
coti cu optr, sä faca slujba a
ceasta imparatier, sa se cura
teascä de faptele lor pi de amestecaturr
ce avusese cu Racoti.
stefan pi Constantin-Voda
se aliase cu Racoti II, care
din indemnul regelur Carol X
Gustav, plecase asupra Polonier
(cLetop. MoldoveT), tom. I).
Räcficiuni, stafie de dr.-d.-f., jud.
BacIa, pl. Bistrita-d.-j., com.
Racaciuni, pe linia Marapepti-
Bacla, pusa in circulatie la 13
Septembrie 1872. Se afla intre
statiile Negri (6,8 kil.) pi Faraoni
(7,9 kif.). Inaltimea d'asupra
nivelulur Marir de I19m.04.
Venitul acester statir pe anul
1896 a fost de 111568 ler, 93
batir.
12.4cAciuni, mofle, jud. Bacaa,
pl. Bistrita-d.-j., com. Racaciuni,
Cu mal multe partr.
Räcäciuni, pida, jud. Baclu, pl.
Bistrita-d.-j., pi jud. Putna. Izvorepte
din locul numit Limbari,
strabate comunele: Fundul-R1caciuni
i Racaciuni de la V.
spre E., scaldind satele care
le compune, formeaza limita
intre jud. Bacati pi Putna pi se
varsa in Siretul, pe malul drept,
dupa ce se ingroapa pe dreapta
cu pirliapele : Fundul-Racaciuni
Glpteni, iar pe stinga Cu CAprianul.

RACXNEI 196 12 XCEA
RAchnei, sat, in jud. Mehedinti,
plaiul Closani, com. rur. Glogova.
Locuitorif pe linga agricultura
se mal ocupa si cu facerea oalelor.
Racarelul, fost sat, jud. Dolj, pl.
Jiul-d.-s., com. Racari.
RacatAul, com. rur., jud. Bacati,
pl. Siretul-d.-j., situatä in stinga
Siretulur si in regiunea sesuluT
acestuT riti, in valea Radtaul.
Este alcatuita din 5 cat.: Racataul
sau RacAtAul-Razesi, resedinta,
Gura - Racätaulul, Slobozia-RacAtaul,
Bizga si RAcea.
Se mArgineste la N. cu com.
Gioseni; la S., cu com. Pancesti;
la E., cu com. Petresti si la V.,
cu com. Cleja sí Racaciuni, de
care se desparte prin riul Siretul.
Pe teritoriul com. serpuesc
piriul Racdtaul si cursul inferior
al piriiasului Cornitelul. Dealuri
sunt : al Mazililor, Soimul si
Zdrobisul.
Are o populatie de 936 suflete
; o scoala mixta, in satul
Racdtaul ; 3 bisericT, cite una in
satele Racataul si Racea, deservite
de 2 preotT si 2 cintAretT;
7 circiumi ; 2 morT de apä.
Dupa legea rurala din 1864
s'au improprietArit 62 locuitorT
cu 155 fald si 40 präjinI in tarinA.
Teritoriul com, are o intindere
aproximativa de 1870 hect.
Padurile ocupa 380 hectare. VII
sunt pe o intindere de 31 hect.
Vite : 67 cal, 514 vite marT
cornute, 167 porcr, 63 capre si
667 oI. StupT de albine sunt 70.
Teritoriul com. este strabatut
de calea vecinala Leca-Gura-
Racataulul si de cal comunale,
care unesc resedinta com. cu
cele-l'alte sate.
Budgetul com. e la veniturT
de leT 3037, banT 82 i la cheltueh,
de leT 2567, banT 49.
Distantele : la Bacau, capitala
districtulul, 29 kil. ; la com. Parincea,
resedinta pl., 14 kil. ;
la com. Petresti, 9 kil.; la com.
Racdciuni, 8 kil.; la com. Pancesti,
7 kil.; la com. Glosen,
6 kil.
Racktàul, Racatätil - Raze§i,
sati Dealul-Mazililor, sat, in
jud. Bacati, pl. Siretul-d.-j., si
resedinta com. RAcatAul, situat
pe malul drept al piriulur si pe
costisea Dealului-Mazililor. Are
o populatie de 234 suflete ; o
scoald mixta; o biserica, facuta
de razas' in 1843; o circiuma.
Vite : 20 caT, 137 vite cornute,
55 porci si 6 capre.
RAcätäul, vzofie, in jud. Bacati,
pl. Siretul-d.-j., de pe teritoriul
com. Racatatd.
Räcätäul, piria, In jud. BacAti,
pl. Siretul-d.-j., care uda Valea-
RacatauluT. Izvoreste in locul numit
Rivna, trece prin comunele
Botesti, Leca, Milesti, Parincea,
Nanesti, Glosen i . 1 Racataul,
varsindu-se pe stinga SiretuluT
la satul Gura-Racataulur, dupa ce
se ingroasa Cu piriiasele Botesti
si Alexandroaia pe dreapta, sí
cu &alele Finetul, Botesti, Ungurenilor,
Brusturetul, BalAneasa,
Rabinilor si Cornitelul pe
stinga.
Are o lungime de 27 kil. si
750 metri.
Rächtäul, vale, in jud. Bacaii,
pl. Siretul-d.-j., foarte viabila si
roditoare, care se intinde pe
teritoriele comunelor Botesti,
Leca, Milesti, Parincea, Nanesti,
Gioseni si Racataul.
Ricauti, sat, in jud. Bacati, pl.
Trotusul, com. Onesti, situat pe
dreapta piriuluT CasinuluT, mal
sus de confluenta acestuT riil
cu pirirasul Buciumul, la 4 kil.
de satul Onesti. Are o populatie
de 350 suflete ; o biserica,
deservita de I preot si 2 chitaretT
; 2 circiumI.
Vite : 18 cal, 246 vite marT
cornute si 88 pord.
Teritoriul catunulta parta in
vechime numele de Malurile.
Racautul, mofie, in jud. Bacati,
pl. Trotusul, com. Onesti, a rAzesilor,
fosta domneasca, pe thnpul
luT S tefan-cel-Mare.
Raciutul sati RacAuti, pheiiaf,
in jud. Bacati, pl. Trotusul, com.
Onesti, care isT are obirsia la
locul numit al-Olaruluï, curge
pe teritoriul satului Racautul si
se varsa in Casinul, pe dreapta,
dupa ce s'a incarcat cu Buciumi.
Rficea, salí Racia, sat, in jud.
Bacati, pl. Siretul-d.-j., com. Gioseni,
situat pe malul sting al
Siretului si pe valea Racat5.ul,
la 4 kil. 65o m. de satul Horgesti.
LocuitoriT posea : 2 cal, 54
vite marT cornute si 20 porcI.
Picea sati Racea-Ráze§i, sat,
in jud. Bacati, pl. Siretul-d.j.,
com. RacatauI, situat pe malul
sting al piriului Racataul, la
confluenta acestuia cu piriiasul
Cornitelul si la 4 kil. 800 m.
de satul Racataul. Are o populatie
de 190 suflete ; o biserica
facutA de razesT la 1846; 3 circlumi.
Vite: 15 cal, 94 vite marl
cornute si 27 porci.
Racea, sat, in jud. Roman, pl.
Fundul, com. Iucsesti, spre N.
de satul Iucsesti-d.-j. si la 3 kil.
de el, pe =tul sting al riuluT
Siretul.
Are o populatie de 213 locuitorT
; o biserica de lemn.

ItÀCEA 197 laCEA.
Satul e compus din doug pgrtr
Rgcea-d.-j. si RAcea-d.-s.
Räcea, sat, in partea de E. a
com. Tingujei, pl. Funduri, jud.
VasIuiti, situat futre dealul Toaca
si Dealul-Petrestilor. Prin mijlocul
satulur trece piriul Rama.
Are o suprafatA de 429 hect.,
cu o populatie de 251 suflete
si o bisericA.
Locuitorli posedg : 142 vite
marr cornute, too or, 27 cal
si 30 rimAtorr; 50 stupT cu albine.
lacea, loc Cu in jud. BacAti,
pl. Siretul-d.-j., com. Gioseni,
lingg satul RIcea, unde a
fost sat si bisericg care atí ars.
Räcea, virf de deal, in jud. BacAti,
pl. Siretul-d.-j., com. Gioseni,
situat in apropierea satulur
Gioseni.
Racea, deal, in jud. Bacn, pl.
Trotusul, com. JAvreni, ramificat
din vira Ciortolomulur.
Räcea, deal, in jud. Fälch, in
partea de V. a satulur Novaci.
Räcea, deal, in jud. Iasi, pl. Bahluiul,
com. Birlesti, cu trer ramificgrr
Tinter, Vulturulur si
Hinciul, pe care se aflA mosia
Totoesti din stinga riulur Bahluiul.
Räcea, deal, pe teritoriul com.
Buznea, pl. CirligAtura, jud. Iasi.
Räcea, pirita!, in jud. Bacgtl, pl.
Trotusul, com. JAvreni, care se
scurge pe stinga Trotusulur. Izvoreste
din muntele cu acelasr
nu me.
Rima, piriiaf, in jud. Bacgil, pl.
Siretul-d.-j., com. Leca, care iese
din locuI numit Ripa-Beroaier si,
dupg ce trece pe lingg satul
Botesti, se varsA in RIcAlgul,
pe stinga.
Räcea, pirit2, in jud. Botosani,
curge prin valea RAcea, pe teritoriul
comunelor Todireni
ComindAresti, formeazg mar multe
'azud si se vars5. in Miletinul.
Räcea, pirta, in jud. Botosani,
izvoreste din locul numit Dumbrava,
dintre Deleni si Pireovaci,
se varsA in stinga Bahluiulur,
spre S. de Pircovaci, com.
Deleni.
Räcea, pfria, izvoreste din partea
de N. a com. Mona, pl. Podoleni,
jud. Fälciti, trece prin
mijlocul satulur si, mal in jos,
spre E., la Podul Boerulur, unindu-se
cu piraiele Plopi i Cetltuea,
ia numirea de pirlul Mona.
RAcea, salí Novaci,pîrîI2, jud.
FAlciu, pl. Podoleni, com. Duda,
la nastere din izvoarele de la
poalele dealulur RAcea, curge
de la V. spre E.-S. ; in cursul
sgti trece prin satul Novaci, apoi
pe teritoriul com. Hui si
se vars1 in piriul Husi.
Räcea, pîrui, izvoreste din dealul
Stroesti, jud. Suceava, si primeste
in acest judet: Coada-
Girler, Zoita, Budgile, Ciomizga
ipotul-Mare, pe stinga ; apor
intrA in jud. Iasi, prin partea
de N.-V., trece in com. Bgiceni,
pe sub poalele dealulur Ceatuia,
primeste la dreapta piriul Mitocul
izvorul Puturosul si, esind din
com., trece in pl. CirligAtura,
prin com. Sirca, de unde la numele
de piriul Sirca; curge apor
prin satele MAdirjesti, (unde
formeazg iazul MAdirjesti), Sirca
(unde formeazg iazul Sirca) si'n
urtng se vars1 in piriul Bahluetul
in marginea de S. a comunei
Sirca.
Räcea, piria, jud. Jai, izvoreste
din dealul Rama, com. Miroslava,
pl. Stavnicul, si se vars1
in ochiul din sesul Birca.
Räcea, ftîru1, curge prin valea
Cu acelasi nume de pe teritoriul
com, ipotele, pl. Bahluiul,
jud. Iasi, si se varsA in piriul
Meletinul.
Räcea, pirlia,s, in jud. Neamtu,
corn. Uscati, pl. de Sus-Mijlocul ;
izvoreste din dealurile Socir
se varsg in dreptul satulur Uscati,
pe partea stingl a Piriulur-
Vadulur (afluente din dreapta
piriulur Valea-Albg), dup. ce
traverseazg, soseaua judeteang
Girov-Tupilati, intre kil. 25-26.
Räcea, pirliaf, ce izvoreste la S.
de satul Buclumi, com. Chilile,
jud. Roman, curge de la N.
spre S. si se varsä in phiul Cretoaia,
pe dreapta, in apropiere
de satul PAdureni.
Räcea, pirtia,s, ce curge prin
pl. Fundul, com. Iucsesti, jud.
Roman, udl satul Rgcea si se
varsá in riul Siretul, de a stinga.
Räcea, pi« in jud. Suceava,
izvoreste din dealul cu acelasr
nume si se varsA in iezerul Uncesti.
Räcea, pirtiaf, jud. Teleorman,
format din izvoare, curge prin
com. Netoti si se varsä in piriul
Teleormlnelul.
Räcea, pîrîi, izvoreste de sub
Dealul-Hirbulta, com. Buda Rafaila,
jud. Vasluiú, curge prin
valea Cu acelast mune qi se varsA
in 06'111 Stemnicul.

11XCEA 198 RACHETA
Ricea, piriz7, izvoreste de sub
dealul Tufesti, jud. Vasluitl, pl.
Mijlocul, com. Bodesti, trece
de a lungul satulut Mircesti, unde
are malurile foarte imite, Iese
prin partea de S. a satulut si,
cotind spre E., trece prin Sesul-
Mare si se varsa in pirlul Cusigna.
Räcea, vale, ce se intinde din partea
de S.-V. a com. Todireni si
Comindaresti, jud. Botosani, in
valea Meletinultd, com. Sipotele,
jud. Iasi.
RAcea, vale, ce se intinde spre
dealurile Scaiul si Rama, com.
Buznea, pl. Cirligatura, jud. Iasi.
Rficea-de-Jos, parte din satul
Racea, pl. Fundul, com. Iucsesti,
jud. Roman.
Rficea-de-Sus, parte din satul
Racea, pl. Fundul, com. Iucsesti,
jud. Roman.
Raceni, sat, facind parte din com.
rur. Voinesti, plaiul Dimbovita,
jud. Muscel.
Are o populatie de 590 locuitorI,
din care 77 s'ati improprietarit
pe mosia d-luI Iancu Gr.
Angheleanu, la 1877.
Biserica din cat., cu hramul
SE Treime, s'a fondat la anul
1802 de ctitorit popa Nica si
altil.
Raceni, trup de mofie, nelocuit,
jud. Vlasca, pe proprietatea Paraipani,
com. Arsache.
Rächicioasa, lac, jud. Dolj, pl.
pul-de-Sus, com. Scaesti, in N.-
E. com. Are scurgere in riul Jiul.
Rächita, com. rur.,jud. Dolj, pl.
Dumbrava-d.-s., la 28 kil. de
Craiova si la 15 kil. de resedinta
plaseI, com. Sopotul, situata pe
dealul Vilaia si pe ambele maluti
ale piriulut Valea-Vilcomul.
Se invecineste la N. cu com.
Brabova; la S., cu com. Mona
si aciulatesti; la E., cu com.
Plesoiul $i la V., cu com. Seaca
si Mona.
Limita Unid de N. este formata
de dealul Vilaia.
Limita lintel de S. este formata.
de soseaua judeteana Breasta-Cleanovul,
ce uneste jud. Dolj
cu jud. Mehedinti.
Limita lintel de E. este forman
de mosia statulut Cerul
sati Letnnul.
Limita lintel de V. este formata
de movila de hotar Básica,
unde se invecinesc mosiile Vilcomul,
Brabova, Seaca si Mona.
Terenul com, este accidentat
de valea Vilcomulut si de dealul
Vilaia, care are o inaltime de
40-50 metri.
Este udatá de piriul Leamna,
ce izvoreste pe teritoriul acesteI
comune, curge prin valea Vilcomul
pana la esirea sa din comuna.
Tot atol se afla o balta,
numita Rachita.
In comuna se gasesc 8 cruel,
i izvor si 16 fintint.
In anul 1875, Rachita fäcea
parte ca catun din com. Mona;
azt se compune dintr'un singur
catun, Rachita.
Are o populatie de 1075 suflete
; o biserica, cu hramul SE
Nicolae, zidita in anul 1867 de
locuitorI, deservita de un preot
si un cintaret; o scoall mixta,
frecuentata de 35 copil.
Dupa. legea rurala din 1864
sunt 159 improprietaritI, iar dupd
cea din 1879 sunt 8 insurater.
Suprafata teritoriulut com.
este de 2863 pogoane, din care:
2563 pog. arabile, lo° pog. fineata
si 200 pog. izlaz.
Mosiile de pe teritoriul comunal
sunt: Vilcomul, Florarul si
Stubeiul. Aceste 3 mosit apar-
tineati nurnat statulut pana la
1864; azT apartin ata statulut
cit si locuitorilor. Din Vilcomul,
Floran si Floranul i-a ramas
389 hect. Supra rata vinduta este
de 1228 hect. Venitul aproximativ
este de 25630 leI.
Viile se gasesc pe mosia Vilcomul,
in intindere de 162 pog.;
apartin locuitorilor si dati vin
negru.
Pe mosia Vilcomul sunt sane
unde se fabrica brinza de ot.
In comuna se afta o circiuma
si o brasovenie.
Calle de comunicatie ce strabat
comuna sunt : $oseaua judeteana
Breasta-Cleanovul ce
trece chiar pe limita de S. a
comuneI, avind o lungime de
35 kil., dintaceasta comuna pana
la Craiova. Patru cal vecinale :
spre N. la Brabova, pe o lungime
de 3 kil. ; alta spre S.,
lungl de 4 kil. ; a treta spre E.
catre Plosca, lunga de 6 kil. si
a patra spre V. catre Mona,
runga de 3 kil.
Budgetul com. e la veniturt
de 2377,03 let si la cheltuelt,
de 1735 lel.
Rachita, sat, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-s.,
com. Seaca, cu 498
suflete si 119 case.
Are o biserica de birne netencuite,
cu hramul Mucenica
Varvara.
Rächita, sat, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-s.,
formind com. 12.6.chita.
(V. a. n.).
Rächita, l'art sal, jud. Dolj, pl.
Dumbrava-d.-s., com. Brabova.
Fachita, mofie particulara, jud.
Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., com.
Seaca, pe care se gaseste o
moara cu aburl.
Rächita, pirta, jud. Iasi, izvo-

RACHITASUL 199 RXCHITOASA
reste din hotarul satuluf Zahorna,
com. Tautesti, curge prin
satul Epureni, com. Rádiul-Mitropolief,
pl. Copoul, si in partea
de N. a satuluT, se vars5. in
Jijia.
RAchita§ul, munte, pe teritoriul
com. Cimpurile, jud. Putna ; pe
el se afla localitatea numita Comoara-luT-Bucur,
unde este si
un mare sipot.
Rächita§ul, pîrîia,,¡ud. Putna,
ce izvoreste din muntiT SovejeT
se varsa In §usita.
Rächiteni, com. rur., in jud. Roman,
pl. Moldova, spre N.-N.-E.
de orasul Roman, la 17 kil, de
eI si la 18 kil, de resedinta
plAseT. Este asezata pe sesul
SiretuluT si pe malul drept al
luT, inteo pozitiune joasa, si e
formata din satele Rachiteni
si Ursaresti (lugani-din-Vale), cu
resedinta comuna in satul RAchiteni.
Are o populatie de 925 su.
flete, compusa numal din UngurT
; o bisericA catolica si o
scoala mixta, frecuentata de 36
elevI.
Este legata cu orasul Roman
pi-in osea.
Rächiteni, sat, in jud. Roman,
pl. Moldova, com. Rachiteni,
spre N.-N.-E. de orasul Roman,
la 17 kil, de el si la 18 kil, de
resedinta pase'', pe malul drept
al riuluT Siretul. Este asezat inteo
pozitiune joasa.
Are o populatie de 380 locuitorT,
compusa numaT din UngurT.
Este resedinta com. RAchiteni.
Se face ad i 1:Aleja la 13 Iunie.
Are o biserica catolica si o
scoala primará mixta, frecuentata
de 36 elevl.
Este legat cu orasul Roman
prin sosea.
Rächiteni - Agiudeni, mofie,
fosta a statuluT, in com. Rachiteni,
pl. Moldova, jud. Roman.
Rdchiti§ul, sat, compus din sectiile
RAchitisul-d.-s. i RAchitisul-d.-j.,
jud. Bacan, pl. TazlAul-d.-s.,
com. Nadisa, situat
pe dealul cu acelasT nume, la
7 kil, de satul Nadisa (scoala).
Are o populatie de 457 suflete
; o biserica ortodoxa., ca
un cintaret, clAdita la 186o de
locuitorf, si una catolicA, cla.dita
la 1865; 3 circiumT.
Vite : 7 caT, 282 vite marr
cornute $i 12 porcT.
Pe teritoriul cAtunuluT se gasesc
izvoare cu apa sarata.
Rachiti§ul, munte, In ramura
muntilor Pingarati, com. ca acelasT
nume, pl. Piatra-Muntele,
jud. Neamtu.
Rächiti§ul, deal, jud. Bacan, pl.
TazlAul-d.-s., com. Nadisa, de
pe teritoriul satuluT RAchitisul,
care face parte din sira dealurilor
ce despart Tazlaul-Mare
de Siretul.
Rächiti§ul, munte, in jud. Suceava,
com. Neagra-§aruluT.
Rächiti§ul, mofie, jud. Bacan,
pl. Tazlaul-d.-s., com. Nadisa,
despre care T. Codrescu in
cUricarul, san (vol. X, pag. 266),
aduce un document din 1820,
care cuprinde plingerea razesilor
mosiel Rachitisul catre Dirnitrie
Sturdza, Vel Logoflt,
cum ca pArintele Macarie, egumenul
Sf. ManastirT Berzuntul,
Impreuna cu r5.zesiT din NAsoesti
ce an mosie vecina cu a
lor, li-an luat mosia.
Rächiti§ul, jud. BacAu,
pl. Bistrita-d.-j., com. Dealul-
Non, care uda satul [azul
apoT se uneSe cu piriul Turluiul,
aproape de satul Pretricica.
Richiti§ul, vale, jud. Bacan, pl.
Bistrita - d. -j., com. Calugara-
Mare, de pe marginea padurer
Racila.
Rächiti§ul, pida, jud. Suceava,
mic afluent al pirluluT Haita
(1200 m.).
Rächiti§ul, pirig, jud. Suceava,
afluent al plriuluT Suha-Mare.
Rachitna, ßtrîa, izvoreste din
pAdurea SAcAturi, jud. Iasi, de
la locul numit Poiana-Jorovlea,
curge spre E. de satul Frumuselele,
com. Pausesti, pl. arligAtura,
si se varsa in piriul
§acovAtul, la Poiana-MAnAstirel,
din jud.
RAchitoasa, mitniistire, in jud.
Tecuciti, situata in partea de N.-
V. a satuluT cu acelasT nume,
inteo vale frumoasA, i avind
la V. si E. dota dealurT mar!,
acoperite ca padurT seculare.
ata, ce ne relateaza defunctul
episcop Melchisedec, relativ la
aceasta manastire, in cNotite istorice
i archeologice »:
c La finele veaculuf al X VII-lea,
marele clucer Ianaki a facut la
Rachitoasa o biserica mica de
lema de stejar, care exista si
asta-e Miga manastire, servind
de bisericl a cimitiruluT sltesc.
In anul 1867, fiul boeruluT
Ianaki, marele spAtar Ilie Ianaki,
si Cu sotia sa Tofana san Teofana,
fiica mareluT vornic roan
Racovita i sora DomnitoruluT
Mihain RacovitA, a zidit manastirea
actuall si a inzestrat-o cu
mosii i ca tot ce trebue une!
manastirT.

RACHITOASA 200 RXCHITOASA
Aceastg ctitorie se vede atit
din inscriptia ce este pe peretele
din afarg al bisericei in
partea de S., cit si prin testamentul
pe care il vom reproduce.
Inscriptia sung astfel:
In zilele tul Ion Antioch Constantin
Voivod, zidit-a aceastit bisericit dumnealul
Ilie vel stolnic, cu giupineasa dumisale
Teofana. Hramul Adormirea MaiceY
DomniduY. Anul 7206 si 1697, Oct. 24.
In aceastà inscrip0e, se aratg
amindoug datele, si tot-odatà
se vede lg.murit cä autorul inscrip%ieT
incepea anul de la 1
Septembrie, cgcT ca sä dobindim
anul de la Christos, trebue
sg. scgdem 5509 din 7206.
Iatg si testamentul spAtaruluT
Ilie Ianaki :
lije Ianaki vel Spdtarid si cu sotia
mea l'eofana, fata tul loan Racovitd, ce
ad fost vornic mare, facem stire tuturor
cut se cade a sti, pentru o bisericutd,
care din munca g osteneala noastrit am
fdcut-o de peatrd, unde InttY si din inceput
ati descdlecat si all fAcut biseried
de lemn tatIl med Ianaki, ce ad fost clucer
mare. Acum in urma pdrintela nostru,
miluindu-ne Durnnezeti, not am mal
zidit: una pentru foc, alta pentru traid ;
a lemnul petrece viata mal scurtd, iar
piatra viata mal lungd. Dec! avtnd ncif
O un cucon din trupul nostru, anume
Gavriil, caree 11 ldsdni slt fie slugl si
paznic bisericeY aceslia ce-! numele 121chitoasa,
si hramul Adormirea MaiceY Precista,
ce este la tinutul Tecuciuluf, pe
o despdrtiturl a ZeletinuluY. Cum si noY pe
urma pdrintelut nostru cu acele ce s'ara
cuvenit am fdcut, asa si el, in arma noastrd
si dupd a noastrd viatd, sd facd si
sd. Intdreasch, si pe orY-ce rnosie s'ar IntImpla
de ale noastre, sd. are plugurile
mIngstireY, nimenea zeciuiall sil. nu ia.
Si /Eta si ed am socotit din moqiile mele
si am dat sinte mlindstirl satul Motdsesti,
ce'Y la tinutul TecuciuluY, pe apEt
Blrladulut ; Insd la vadul more! ce este
In Birlad, sd nu se aibil. treabd ; cdcY
este In hotarul Sesestilor vadul moare
O este a Sesestilor
De s'ar prileji finte/Y nostru Gavriil
moarte, si si nu aibl feciort sd-T rdinte
In urma Id, la mosiile mete ce's de pe
tatdl ined, sd n'aibil treabd. ruda inca de
pe tatal meit a se amesteca. Asisderea si
mosiite cele de pe maica mea, sl n'aibd
treabd ruda mea de pe maicd a se amesteca.
Asisderea si pe mosiile ce am
cumpdrat ed In viala mea, iaritsY nime
A nu se amestece. Asisderea si la mosiile
sotie mele, a TofaneL ce va fi
partea mea, sil n'aibd. treabd fratil sad
rudele mete. Si ciad ne-ar pedepsi Dumnezed
ca aceasta mal sus pomenitd, toate
mostile noastre A fie a sintel mdn'tstirY
a RIchitoaset ; di aceea ne llene de
aicY fecioard. lar cine s'ar amesteca a
ne strica a noastrii. toemeall g avezare
ce am fdcut, sil fie triclet si proclet afurisit.
Asisderea si pe toate casete mete
pun epitrop pe sotia Tofana, sil sibil a
o asculta p'ind va fi si ea vie. Asisderea
si din odoare si alte ale case agoniselY
iards'i toate sil fie pe seama sotieY mete
Tofana, ca sIt alta a griji sufletul med
si al eY, si a istovi zidul la Mdridstire,
si un rind, cloud, sail cite a putea, sit
fie nevoitoare sh. lita chilit de pirita,
vrind Dumnezed si dindu-Y putinta. lar
rudele mele la nimica sd nu se amestece,
cdcY fecior las pe Mdndstire. lar pe Tofana
si pe copilul si casa mea o las pe
ajutorul Mdriel sale Michaid Voevod, O
le poarte de grije O sintet MAndstirT tij.
Si pentru ca bund. si credincioasd sd. fie
aceastd. diatä a mea, am iscalit si ert si
sotia mea Tofana. Insd g sotia mea Tofana
si nu se m'irite in arma mea, ci
ca cinste sd. petreacd ca si alte jai:Atiese
deosebit pentru cinstea case! ce este.
lar cine ar esi dintiaceastd atezare si
tocmeall cum si maY sus am zis, sa fie
blestemat de Domnul Duranezeil si de
tott amin. Si ed singur cu mina mea am
scris. Leat. 7212 Maid, 16.
Subscrisil: Ilie lanaki vel spdtarid.
Tofana spdtdreasd.
Dupg moartea luT Ilie lanaki,
Epitropia inching biserica
si averea eT mgnAstire Vatoped
de la muntele Athos. Aceasta
se constata din actul boerilor
din 7237.1729, Ghenarie zo.
Cu doug zile inainte, Grigorie
Ghica le dg un hrisov
prin care aprobg hotArirea lor.
In 1742, Octombrie 26, administratia
mAngstireT Vatoped
ja si de la Mihaiii Racovitg,
care era Domn in Muntenia, si
de la fratele Tofanef, un alt
hrisov de intArire.
Aceastg mgngstire a fost dg-
rtmatd de un cutremur in 1739,
Maiii 31.
Biserica actuall s'a reparat
de Egumenul Daniil. Ea este
frumos zugrgvitg; catapeteazma
e sculptatg si poleitg cu aur.
Pe peretele despre V. sunt
zugrAvitT ctitoriT in mgrime naturalg
: in partea dreapta, Ilie
Spgtarul, sotia sa Tofana si
fiul lor Gavril, in costumul lor
boeresc, tatäl si fiul cu islice ;
la stinga, Ianachi Clucerul, tatal
luT ...
Ilie, Mihalil RacoviO,
NicolaT Mavrocordat si Grigori
Ghica. In rind cu &risa sunt
zugrdvitT : impgratiT bizantinT, Arcadie,
ctitorul mAngstirei Vatoped,
si Teodosie-cel-Mare.
In pgretele despre N. al bisericei
este cripta cu mormintul
ctitorilor. Deasupra mormintuluf
e o piatrg cu urmgtoarea
inscriptie romineascd:
Si se stie cìt ate( sub aceasth piatrit
este Ingropat dumnealuY Ilie vel s'Atar
sin Ianake vel clucer si dimpreund si
fiul dumisale Gavril sin Die (an. 7243
Maid 26). Asisderea si dumneaeY Tofana
spdtdroae s'ad slvtrsit (an. 7235 April
19). §i s'ad sdpat In zilele EgumenuluY
Neofit (anul 7245 Noembre 20).
Sunt inca doug miel pietre
mormintale izolate, una in biserica
mare, alta in biserica cea
vechTe de lemn.
De pe forma lor micA se
vede cA ele a0 fost puse pe
morminte de pruncr al ctitorilor
si familia ion.
Pe cea d'intif se citeste acest
epitaf:
Aceastd. piattit o ati Infrumusetat durn
neale Iane Mare Stolnic cuconilor sdt
Alexandru si Sata (a. 7297=1699, Madi
31)s
Pe a doua piatrA este epitaful
urmgtor :
e Aceastd piatrd o all fdcut si o ali
filma $1 o ad tnfrumusetat giupdneasa
Anua, Mare Vorniceasi fiuluT gil Irimie

RACHITOASA 201 RACHITILE
4n zilele lui loan Duca Voevod (anul
7 68o) .
Aci s'a pAstrat o frumoasl
colectie de cArti slavonesti, manuscrise
i tipAriturl grecestI
si rominestI.
Intre manuscrisele slavone
sunt : Minee lunare si obstestI,
sbornice de predicl de ale sin-
Olor Orine*, Tetravanghele, psaltire,
Theologia lul Damaskin,
etc.
IatA cele mg importante :
Mineiul slavon manuscris,
in care se spune cá s'a scris
in anul 7074=1556 de Monahul
Macarie, în zilele lui
Alexandru Voevod Llpusneanul.
0 Evanghelie slavonA, tipAritA
in Liov, in anul de la
zidirea lumeI 7152, iar de la
nasterea Jul Christos anul 1644,
Mala 25.
Noul testament, in folio tipArit
in Ardeal, sub George Racoti,
craiul Ardealuld. FArA frontispiciti.
Se incepe cu o prefatA
dedicatl catre craiul Racoti
tipArità in Belgrad in anul 1648.
Psaltirea romîná tradusA
din Evreeste, tot in Transivania
sub craiul Racoti. N'are frontispichi,
nicl
AfarA de cele indispensabile
serviciuld, obiecte de valoare
MAnAstirea nu posea., cAd in
timpul secularizArel cel din urmA
egumen grec a transportat peste
DunAre toate argintArille si alte
obiecte de valoare ce manAstirea
le poseda.
De la anul 1872, chiliile din
curtea MAnAstird ad fost transformate
in azil de infirmI, pus
sub conducerea statuluI.
Rfichitoasa, com. rur., in jud.
Tecucia, pl. Zeletinul, compusA
din 4 alune : BArcana, FundAtura,
Gunoaia i RAchitoasa.
E situatA pe valea Zeletinuld,
la V. si la 70 kil. spre N. de capitala
judetul uf.
Are o populatie de 446 famili!,
sati 1605 suflete, locuind
in 420 Case si ro bordee ; 2
biserici, una in satul RAchitoasa,
mAndstirea, si cea-l'altA in satul
Gunoaia, deservite de 3 preoti
si 4 cintAretl; o scoall infiintatä
in 1864 si frecuentatA de 62
'copa.
Vite 300 bol, 380 yac!, 6o
cal si 1325 oT.
Sunt 220 stupf cu albine.
Locuitorii parte sunt improprietdritl
prin legea rurall din
1864, parte vechT rAzesr.
Teritoriul com. este de 5636
hect. si 22 aril, din care 1013
hect., 63 aril cultivabile.
Prin com. trece soseaua vecinall
ce merge pe %ralea riului
Zeletinul, ducind in com. Buda,
spre Colonesti.
Budgetul com. se urcA la 4718
E strAbAtutA prin centru de
Valea-RAchitoasa si udatA in par.
tea de E. de riul Zeletinul, ce
curge in directie N.-S.
Se mArgineste la N. cu com.
Burdusaci, la E. ca Valea-Zeletinuld,
jud. Tutova, si la N.
cu com. StAnisesti si CrAesti.
Rächitoasa, sat, fácind parte din
com. rur. cu acelasT nume, pl.
Zeletinul, jud. Tecuciti.
E asezat pe valea cu acelasi
nume, intre 2 dealurl i strAhátut
de piriul RAchitoasa.
Are o populatie de 182 fa.
mili!, sati 552 suflete, care locuesc
in 170 case si 2 bordee.
Spre N.-V., pe vale, se aflA
mAnAstirea RAchitoasa.
Aid e resedinta com. si o
scoalA frecuentatA de 62 copii.
Satul are o vechime cam de
200 ani si este infiintat de o
familie, numitA Alexe, venitA din
Bucovina.
Rfichitoasa, padure, in jud. Tecuela,
situatA la E. de satul cu
acelasI nume; se intinde pAn A
In com. Burdusaci.
Rächitoasa, piria, in jud. Tecuela
; izvoreste din fundul
RAchitoasa, trece prin satul Fun
&Aura si prin mijlocul satuld
RAchitoasa si se varsA in riul
Zeletinul, pe partea dreaptl, in
fata satuluI.
Richitosul, nutnire datd loculut
pe care se afta situat satul P15.cinteni,
com. Giurgioana, jud.
Tecuci d,
Rächitosul, mofie a statuld, fostA
a mAnAstireT RAchitoasa. Pe a
ceastA mosie se aflA satul Grivita,
com. CalmAtuiul, pl. Birladul,
jud. Tecuciti.
Rächiti, sat, pe valea
Sicna, In centrul com. Popouti,
pl. Tirgul, jud. Botosani, cu o
suprafatA de 479 hect. si o populatie
de 125 familiT, sati 510
suflete.
Are o bisericA, deservitA de
preot si I cintAret ; o scoalA
mixtà, condusA de i invAtAtor
si frecuentad. de 43 copiT ; o
moarA de apA la iazul de RAchiti
; 2 circiuml.
Locuitoril posedA : 187 bol si
vad, 58 cal, 198 °I si 44 porcI ;
15 stupT.
Rächiti. VezI Poiana-RAchitil, sat,
In com. Galul.
Rachitile, cdtun, al com. Runcul,
plaiul Vulcan, jud. Gorj,
spre S. de com., situat pe ves.
Are o suprafatA de 200 hect.,
din care 152 hect. arabile, 8
hect. pAdure, 40 hect. vie, Jinete
si lived de prunT ; o populatie
de 33 familiT, sa8 145
suflete ; o bisericA de zid, (A.
65940. Afarole Dicitonar Geografio. Vol. V. 26

RACHITILE 202 RACORELELE
cutd de Andronachi Ciuchi Calfoglu,
in 1859, Cu 7 turle si 5
dopote, deservitd de i preot si
cintAret.
Locuitoril posedd: 20 plugurT,
20 care cu bol, 2 cdrute cu cal.;
120 vite mar! cornute, 210 oT,
195 capre, 12 caT si 200 porci.
Este udat de apa Sohodolul
ce trece in apropiere.
Comunicatia in cdtun se face
prin sosele comunale i prin
soseaua vecinald ce trece prin
comund.
In cAtun se gdsesc: I cuptor
de var ; 4 morI si i piud pe
apa Sohodolul si 5 fintini.
Afard de agriculturd, locuitorif
se mal ocupd si cu lemndria,
prästila i fabricarea de var.
Rächltile, pddure de sAlcii si
plop, in jud. Ialomita, pl. falomita-Balta,
teritoriul com. Re.
viga. Are o suprafatd de 6o
hect., populatd cu sdlciT i plopT.
Rächitilor (Hirtopul-), hirtop,
pe mosia Corddreni, com. cu acelasr
nume, pl. Prutul-d.-s., jud.
Dorohoiii.
Rächitilor lar, pe mosia
Amara, com. Movileni, pl.
Copoul, jud. Iasi. E bogat in
stuh.
RAchitilor 1az, in suprafata
de 12 hect., pe mosia
Lisna, com. PilipAuti, pl. Prutuld.-s.,
jud. Dorohoiii.
RAchitilor (Padurea-), pddure
particulard (27 hect.), in jud.
Bacda, pl. Siretul-d.-j., comuna
Leca.
Rächitilor piriti, in
jud. Iasi, pl. Copoul, com. Movileni,
izvoreste din fintinele
formeazd l'azul Amara,
apoi trece printr'un ses
nos, bogat in papurd, si prin
Tazul HumAria, de unde esind
se varsd in piriul Potingeni.
Rächitilor (Valea
izvoreste din dealul Soci, satul
Rominesti, com. Movileni, pl.
Copoul, jud. Iasi, si se varsd in
Iazul Rominesti.
Rficila, phitaf, in jud. Neamtu,
pl. Bistrita, com. Tazldul ; izvoreste
din muntele Stridinile
(aproape unde acesta se leagd
cu muntele Scaunele) ; curge
spre S., traversind soseaua judeteand.
Dobreni-Moinesti intre
kil. 37-38, mergind apoi paralel
cu aceastA osea i muntele
Dragva, pana in dreptul
kil. 42, unde se varsd pe stinga
pirlului Tazldul.
Räciuleni,fost sat. Vezi Plusesti,
sat, pl. CirligAtura, jud.
RAcmanul, arca', la V. de com.
Poiana, pl. Prahova, jud. Prahoya.
Are o pozitiune frumoasd
si este acoperit Cu cring,
dure si livezI pentru pdsunatul
vitelor.
Racoasa, com. rur., in jud. Putna,
pl. abrdutul, situatd in fundul
vdef piriului Repejoara, avind
case si pe malul Susitd.
Distanta comuneT de resed'uta
judetulul e de 45 kil.
E udatd de piraiele : Dracia,
Alba, BAlicioasa, RAcoasa, Ringhioaia,
Verdea si Verdea-Seacd,
afluenti al piriului Susita.
Se compune din cdtunele :
Gogoiul, pe malul Susiter, in sus
de piriul Alba, pana in pirlul
Dracia ; MdrIsti, pe deal, din sus
de Rdcoasa (unde e si primaria
comunel); Verdea, in fundul
unei vAT. CAtunul MArdsti
a format comund deosebitd parid
In 1884.
Are o populatie de 623 familiT,
sail 2162 suflete; i bisericd
parohiald, cu hramul Sf.
Nicolae, si 4 bisericl filiale:
VoevozT in cdt. Rdcoasa., Sf. Nicolae
in MArdsti, Sf. Voevozi in
Gogoiul i Sf. Nicolae in Verdea;
o scoald mixta.
Budgetul comund e la veniturT
de 5153,33 leT si la cheltuelf,
d.de 4826,84 leT.
LocuitoriT posea : 901 boT,
942 vad, 238 caT, 2281 oi, 176
capre i 563 pord; 138 stupi
cu albine.
Sunt in comund: 6 comercianti,
ro rotar, 2 IflOrae, 1 fierar,
I varar, ï brutar; 13 fabrice
de rachia de prune.
Räcoasa, cdtun, in com. cu
acelasi nume, pl. ZAbrAutuI, jud.
Putna, situat pe malul piriului
Repefloara, avind cite-va case
si pe malul SusiteT.
Are r bisericd parohiald, cu
hramul Sf. Nicolae si t bisericd
cu hramul S-tii Voevozi;
scoald mixta.
Räcoasa, parohie, in com. cu acelasT
nume, pl. ZAbrAutul, jud.
Putna, avind i bisericA parocu
hramul Sf. Nicolae,
In Rdcoasa si 4 filiale, in cdtunele
RAcoasa, MArdsti, Gogoiul
si Verdea.
Racoasa, piria, format pe teritoriul
com. cu acelasT nume, pl. ZAbrAutul,
si care se varsd in Susita.
Rficorelele, trup de pdclure al
statuluT, in intindere de 17 hect.,
pendinte de com. Apostolache,
pl. Podgoria, jud. Prahova, care,
impreund cu trupurile : Lacul-
Trestiatul (35 hect.), Ursoaia
(41 hect.), Virful - Pietrei (12
hect.) si Valea - Pdcurel (150
hect.), formeazd pAdurea Apostolache.

EXCORELELOR (VALEA-) 203 ItÀ1)4EN1
Ricorelelor (Valea-), vale, jud.
Vilcea, izvore$te din raionul
com. Plusesti - MAgla$1, plaiul
Cozia, $i se vars5. In riul Rimnicul,
tot in aceastA comuna.
Rficore§ti, fost sat, in jud. Ialomita,
pl. CimpuluT, acum contopit
cu satul Manasia.
Rficosul, baltd, in partea de V.
a satuluT RAducani, com. Stanilesti,
pl. Prutul, jud.
pe $esul PrutuluT, intre bAltile
Colacul i Lunguta. I s'a dat
acest nume din cauza mareT
cantitAti de racl ce contine.
Ricosul, pddure, jud. Botosani,
curge prin codri Deleni si se
varsA In stinga HumosuluT, un
brat al BahluiuluT din dreapta.
Wactivanul,mahala, fácind parte
din com. rur. Arice$ti, pl. Filipesti,
jud. Prahova.
RAcule§ti, sat, in jud. Mehedini,
plaiul Clo$ani, tinind de com.
rur. Ponoarele.
Récurelele, pisc, pe creasta $iruluT
de dealurT ce brAzdeazà
In lung $i lat com. Coste$ti,
plaiul Horezul, jud. Vilcea. Se
prelungeste pe toatA partea de
E. a comuneT, in stinga riuluT
Costesti.
Ricu§ana, sat, fácind parte din
com. rur. Giurgioana, pl. Zeletinul,
jud. Tecucin, asezat pe
coasta dealuluT cu acelasT nume,
la 3 kil. 500 m. de resedinta
comuneT.
Teritoriul satuluT e de 18o
hect., cu o populatie de 108 suflete.
Locuitorii sunt vechT rálze$T.
RAdaua, cdtun (tirlà), in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, com.
Ciulnita, situat pe cimpul BArAganul.
Rficlicina, virf de munte, com.
Comarnicul, pl. Pelesul, jud. Prahoya.
Rädäcina -Mare, vdlcea, jud.
Muscel, pl. Arge$elul, com. Vulturesti,
izvoreste de la V. dealuluT
PanA, strAbate partea de
E. a com. Birzesti $i se varsA
in piriul Lentea.
Rädäcine§ti, sat, CU 480 locuitorl,
jud. Argesul, pl. Lovistea,
fAcind parte din com. rur. D1ncesti-RAdIcinesti.
Are o biserica,
cu hramul Sf-tiT-IngerT, deservia
de un preot si un cintAret.
Ridicine§ti, sat, fAcind parte
din com. Corbita, pl. Zeletinul,
jud. Tecuciti, a$ezat pe partea
dreapta a riuluT Berheciul, la
800 m. de re$edinta comunel,
spre N.-V.
Are o populatie de 446 suflete,
locuind in 114 case ; o
bisericA, cu hramul Adormirea
Malee! DomnuluT, fAcutä de locuitorT
In 1772 si reparat5. in
1854.
Teritoriul satului este de 689
hect., 9 ariT.
Mo$ia se numeste Pietrosul.
Locuitorii sunt rAzesi $i stApinesc
644 hect.; lar familia
Plitos, 40 hect.
Radacine§ti, mofie, com. Radacinesti,
pl. Lovistea, jud. Arge$ul,
proprietatea Eforiel Spitalelor
Civile din Bucuresti, pendinte
de schitul BerislAvesti.
Riclae§ti, com.rur. $i sat, in jud.
Tutova, pl. Simila, spre N. de
Birlad, pe piriul Bogdana.
Satul formeazA com. RAdAesti,
cu cAtunele: Cepesti, Birjoveni,
Cernati i Hupca, cu o populatie
de 551 locuitorT ; o scoall mixt1
de bAeti ; 2 bisericT.
Are 13,75 hect. vie si 9 hect.
livezl de pruni.
Comerciul se face de 6 persoane.
Budgetul com, e de 3570 le!,
91 bani.
Raciäe§ti, mo,sie, in jud. Tutova,
pl. Simila, corn. RAcilesti, proprietatea
statulul, arendatA cu
14000 le! anual.
rur.,jud. Suceava,
situat5. in partea de E. a pl.
Moldova-de-sus si la 2 2 kil. de
FAIticeni.
Altitudinea com. de la nive
lul MAriT variaz5. futre 340
350 ni.
Se mArgine$te la E. cu com.
Opri$eni ; la V., cu com. Sasca
$1 BrAdAtelul ; la S., cu com.
Baea si la N., cu Bucovina.
Are forma unul poligon ne
regulat inclinat spre N.-E.
Se compune din satele : RA
dAseni si LAm5.seni, cu resedinta
In satul RAdA$eni.
Are o populatie de 636 fasal'
2721 suflete; 3 biserici,
deservite de 4 preotI, i dia
con si 9 entAretr; 2 scoale mixte,
conduse de 2 invAtAtorI. Budgetul
com. e la veniturl de 7903
le! si la cheltue11, de 7563 leI.
Locuitoril posedl : 46 caT, 298
bol', 346 vacI, 1396 o! i 230
porcI.
E udatA de: Somuzul-Mare (6
kil.), Sipotele (5730 in.), Silistea
(4 kil.), LAmAsanca i BrAdAtelul.
A patra parte din mosia RAdA$eni
este proprietatea Statu
lul, lar mosia LAml$eni e a d-lor
G. Ciudin si G. VAsescu ; restul
e al sAtenilor.
Intinderea teritoriului com. e
de 2322 fAlcY, din care 2269
cultivabile $i 53 fAlci pAdure,

RADIXENI 204 RAD4ENI
ImproprietAriti in 1864 sunt:
33 fruntasT, 16o pAlmasT si 316
codas!, stApinind 1821 fAlcI si 58
prAjinT; 16 insurAteI an 32 fAlcT ;
iar 131 locuitorl art cumpArat
tot atitea loturT micT de cite 5
hect.
Loc mal insemnat in com.
este Cetdteaua, un platon d'asupra
satuluTRAdAseni, spre S-E.,
unde s'an gAsit unelte de cremene
si vase de lut. (Vez! si
RAdAseni, sat).
Rädä§eni, sat, pe mosia si in
com. cu acelasT nume, jud. Suceava.
Partea de S.-V. poartA numele
de Fundoaia. E asezat Inteo
albie adincA, incunjuratA de
dealue mar!, deschisA numal
spre N.-E. Are aspectul uneT
pAdurT marl' de arborI roditorf.
Satul nu se poate vedea de cit
aflindu-te d'asupra IA asa cl
dealurile din juru-I formeazA un
fel de cetate naturan. PAnA. la
1886 satul RAdAseni forma singar
com, a parte. Are o populatie
de 417 familil, san 1907
suflete; o bisericA, a cAreia temelie
a fost pusd de Stefan
Torna-VodA, deservità de 3 preotT,
1 diacon si 3 cintAretT; o
scoalA mixtä, reinfiintatA in 1858
si cea maT vechTe scoan din
judet.
Vatra satuluI ocupg 455 fálci
5i 34 Prklinr
AsezArile locuitorilor pot servi
de model tuturor satelor din
judet. Ma! toata mosia e proprietatea
locuitorilor, dobinditA
In virtutea legilor din 1864, 1878
si 1889.
Livezile cu pomi fructiferi din
RAdAseni sunt prea frumoase si
aduc un insemnat venit RAdAsenilor.
Pereie si merele de RAddseni
sunt foarte cAutate. De
pe timpul Id D. Cantetnir mersese
vestea despre merele de
RAdäseni.
Cultura trifoiului s'a introdus
la 188i in RAdAseni.
In vechime a existat in RAdAseni
o scoall preoteascA. Stefan
Toma-VodA, care a domnit
intre 1611-1615 si 1622-1623,
de si originar din tinutul PutneT,
invAtase carte la scoala pre-
°teasel din RAdAseni, in tinutul
SuceveT, dupA cum ne spune un
document de pe timpul luT Constantin
Mavrocordat, in care maT
multi oamenT bAtrinT din satul
RAdAseni mArturisesc, cu prilejul
uneT hotArniciI, cä capucase
si eT de la bAtriniI lor, cA fiind
Stefan VodA Toma copil mic
si sArac, a invAtat carte la scoalA
din RAdAseni si miluindu-1 Dumnezeti
ca domnia, an venit la
RAdAseni, si an Meat aicT o bisericA,
si jAluind oameniI cA li-I
local stritnt si n'an unde se
hrAni, le-an dat si o bucatA de
loc din hotarul tirguluT» (Baia
se intelege). AceastA mArturisire
a documentuluT, de si nu contimporanA,
este InsA intAritA de
alte imprejurdri. Asa, traditia,
pAstratA pAnA acum In RAdAseni,
atribue luT Stefan Toma zidirea
bisericeI ce se aflA In acel sat.
El fAgAduise el o va zidi atuncT
chid, fiind fugArit de Constantin
Movin, cAutase scAnare la TAtali,
adApostindu-se, dupA cum
spune traditia, intiin in RAdAseni.
and dinsul se urcA In scaunul
MoldoveT, 41 indeplini fAgAduinta
fAcutA In titnpul fugef sale.
Si astAzI se pomenesc de ctitori
al' bisericei : Stefan Voevod si
Elena Doamna, si se afil si o
linguritA de aur cu inscriptia
slavonA, care pe romineste sun à:
e Si am dat'o pre ea, spre a se
ruga pentru noi, in biserica din
satul RAdAseni, ande este hramul
Marele mucenic Mercurie,
Io Stefan Voevod Tomsovicry.
Inscriptia nu poartA nicl o datA.
(Lingurita a fost dusA de cA-
lugdrif din Slatina, care puserA
ma tirzin mina pe RAdAseni, la
MAnAstirea NeamtuluT, unde se
aflA si astAzT). RAdAseniT insá ingrijirl
a se face una de argint
poleit, intocmal ca si cea originall,
pe care o pAstreazA ca
un scump odor, o frumoasA dovac1ä
despre trainica iubire a
trecutuluT in acel sat, cel maT
frumos din toatA. Moldova. Se
vede din inscriptia linguriteT
care aratA de sotie a luT Stefan
Toma pe Elena cA acesta a
fost Toma II si nu I, a cAruia
sotie am vAzut din aerul de la
Bunesti cA era Axinia. Si despre
scoala din RAdAseni s'a Ostrat
in popor urme de traditiT,
insl malt mai slabe de eft despre
biseria.». (A. D. Xenopol,
Ist. Rom., vol. III, p. 492).
Din trecutul satului. RAdAsenenh
sunt din obirsie rAzAsT.
Intre documentele care ne amintesc
despre acest sat, cel maT
vechin cunoscut ni s'a pdstrat
in archiva din Moscva si e de
la Alexandru-cel-Bun (vez! Buciumeni)
; decT vechimea satulta
dateazA de maT nainte de domnia
acestuia.
UrmAtoarele documente ne
vorbesc despre RAdAseni :
I. Documental pi-in care Alexandru-cel-Bun
dArueste ha Popa
Iuga mosia Buciumeni, aflat
in pAstrarea luT Vasile Diaconal,
din Buciumeni ;
Documental din 1434, prin
care Stefan, fiul luT Alexandra
VodA, intAreste din non stApinirea
lui Popa Iuga asupra satuld
Buciumeni, de lingA RAdAseni
;
Documental de la Ilies si
Stefan, fiul luT Alexandru-cel-
Bun, din 1435, prin care se
hotAreste iarAsT satul Buciumeni
si o parte din RAdAseni protoereuluT
Iuga ;
Un alt document din 1439

RADAUTI 205 RADAITT7
de la aceiasT si Cu acelasT continut
;
Marturia din 1723, Iunie
20, a locuitorilor din Bosancea
si Lamaseni, de pe timpul luT
Mih. Racovita, privitoare la judecata
razasilor din Radaseni
cu calugariT Manastire Slatina,
carT usurpasera mosia si-Y pusese
In boeresc ;
Anaforaua catre N. Mavrocordat,
din 1743, Aprilie 20,
In care se zice ca. Stefan Toma
fiind-ca invatase carte la scoala
din Radaseni, a daruit 'ocultorilor
o bucata din trupul mosief
tirguluT Baia ;
Anaforaua de judecata catre
C. Racovit5., din 1750, Oct. 28,
prin care se spune ca Radaseni
aa fost darabanT domnestY si ca
de la a doua domnie a lui Vasile
Lupu ati fost inchinati Manastire
Slatina ;
Documentul din 7258 (acelasT
an) in care, nedindu-se dreptate
nie MánastireT, niel RadasenlIor,
s'a facut asezare tuteacest
chip, adica de tot anul ca
sa se faca cite o falce de fin
pe an, sa o dea gata si sa duca
si cite o podvoada de pine la
manastire si iarasT hateo zi sa
coseasca cu totiT o daca de fin
si acel fin sa-1 ridice tiganiT ManastireT,
si iar5.sT la o moarä ce
are sf. Manastire la Borghinesti
pe Somuzul, cind ar trebui a se
iezi sa, lasa Cu totii sa.tocmeasca;
Hotarirea boerilor judecatorT
din 1752, Mal 75, prin care
se da drept de staptnire MI,
nastirel Slatina, ata asupra mosier
Radaseni, clt si asupra oamenilor
ce s'ad aflat sezatorl acolo
pe acea mosie, spuninduse
ca fusese data Manastire
de Alexandru-Voda L5.pusneanul
; lar Rad5.5eni sustin ea mosia
e a lor din batrinT si ca nu
maT oamenif ar fi fost dati in
slujba Mazare' nu si mosia ;
70. Anaforaua din 1764 catre
Gr. Al. Ghica, tot in pricina
acesteT judeca.t1;
Ir. Idem din 1765, Iunie 3,
tot catre Gr. Ghica, in care se
zice dreapta mosie a Manastire ;
72. Anaforaua si hrisovul din
1765, Iunie 3, prin care se porunceste
a se rupe cartile ce aveati
locuitoriT din Radaseni ca
drept de proprietate;
13. Anaforaua si hrisovul din
1767, Dec. 2, $i 1768 Ghenar
30, de la Cr. Calimach, tot pentru
ruperea actelor. (V. cUricaruh,
de T. Codrescu, vol. X).
In 1803, cRadaseni a Manastire
Slatina nurnara 201 huir,
platind 4212 leT bir anual, ocupatf
cu lucrul pamintuluT si poamea.
(Uricar., vol. VII, pag.
252).
RUMIO, com. rur., In partea de
N.-E. a pl. Prutul-de-Jos, jud.
Dorohoiti, formata din satele :
Iznovatul, Radauti si tirgusorul
Radauti cu resedinta primarie
in tlrgusorul Radauti. Are o
populatie de 666 familil si 3160
suflete; 2 bisericl, cu 4 cintaretT
si 3 paldmari; 7 scoala
mixta; 976 hect., 76 arii pamint
satesc; 2821 hect., 44 ariT
cImp si 20 hect., 50 arir padure;
7 ¡azur! si 12 pogoane
de vie.
Budgetul com. e la venituri
de 12857 leT si la cheltuell, de
le! 72845, banY 23.
LocultoriT posea.: 454 vite
marT cornute, 1833 oT, 12 capre,
421 caT, 408 porcT; 71 stupf.
Rädäuti, tirgisfor, pe mosia cu acelasi
nume, jud. Dorohoiti, com.
Radauti, pl. Prutul-de-Jos, situat
pe o radicatura, in sesul
PrutuluY, nu departe de ria si cuprinzInd
o suprafata de 47 hect.
26 arii, cu o populatie de 1059
suflete.
Asezarile locuitorilor in mare
parte sunt bune. In centrul tirguluT
se afla strada principall, cu
dughene tinute de Evre, pe o lature
si alta a sosele. Mahalalele
sunt ocupate de crestinT, carl aa
case bune cu livezuT si gradine.
Biserica Cu scoalele se afla
in satul Radauti. Comunitatea
Izraelita are ale: 6 sinagoage,
4 belferiT si un feredea.
O cupatiunile tIrgovetilor su n t :
comerciul, meseriile, agricultura
si comerciul cu vite. Intre meserii
se gasesc: ciobotariT, croltoril,
cojocaril, fierariT, stoleriT,
etc. Sunt dota morT pe apa
PrutuluT.
In fie-care sapt5.minA, Duminica,
e zi de erg.
Pe Una resedinta Primarier,
aid se maT afla sediul uneT
companii de dorobanti Cu o
cazarma, biuroul vamal al trecatoare
de la Radauti-Lipcani
In Basarabia ; un bluroa telegrafo-postal.
Ale a fost si resedinta
Sub-Prefecture sí a JudecatorieT
de Ocol pana In anul 1881, cind
s'a facut unirea administratie
p15.se Prutul- de-Jos, cu a pl.
Baseul.
Tot aid se afla trec5.toare
peste 7-1171 Prut la Lipcani In
Basarabia ; trecerea calatorilor
se face pe un pod umbIltor
ce apartine proprietarulul mosieT.
Vatra tirgului ocupa o suprafata
de 47 hect. 26 ara; Tar
imasul din jurul di-guita, 138
hect., 92 arif.
Fostul proprietar, Marele-Logofat
si Cavaler Costachi-Sandu-
Sturdza, v5.zind el, prin infiintarea
de tirgusoare prin localitatile
departate de orasul Dorohoiti,
se sporeste veniturile
mosiilor, sí vliind ca neincetat
se sporeste adunatura de
°amenl pe linga ratosul ce era
facut in 1772 de parintele sati

RADXtry 206 RÀDENI
Sandu Sturdza, la drumul ce
vine din jos de la Stennesti
pe malul PrutuluT In sus si trece
atrA Lipcani spre Hotin, a stáruit
si a scos cuvenitul hrisov
de la Mihail Grigore Sturdza-
Voda, pentra recunoasterea
gusoruluT, cu zi de tirg Marta,
in fie-care saptAminl. Immultindu-se
tirgovetiT, a format la
1845, luna Mala 14, actul de
invoialA, legalizat sub No. 182,
prin care s'a(' stabilit drepturile
i indatoriri/e dintre ambele
pArti, hotArindu-se i bezmAnul.
Treatoarea la Lipcani peste
Prut a drumulul cAtrA Hotin,
atrase Incà din vechirne acolo
adunáturà de locuitorT si negutAtorT
aceasta se dovedeste
nu numaT din spuse popularà
dar si de o piatrA raormintan
din tintirimul rusesc ce poartä
data de la 1755. Mal ales
dupA inchiderea PrutuluT prin
luarea Basarablel la 1812, $i
prin asezarea autoritAtilor administrative
aici, tirgul spori
mal mult in populatie.
Rädäuti, sat, pe mosia cu acelasT
nume, com. RAdAuti, pl.
Prutul-d.-j., jud. Dorohoiii, cu
224 familiT, sail 1089 suflete.
Proprietatea mosieI e a erezilor
defunctuluT N. V. Pilat,
cu mpArat5. dela Iorgu C. Sturdza,
fiul defunctulul mareluI Logofát
i Cavaler Costache G.
Sturdza.
Are o biseria., cu hramul
Sf. Nicolae, deservitä de i preot,
2 cintAretT si 2 pAllmarl, micA,
de lemn, avind o vechime de
200 anT; o scoalä mixt5.; o moarA
de abur! pentru mAcinat; o
brAhArie pentru IngrAsatul vitelor
; 4 TazurT, din care unul
numit al SturdzeT, de 3 hect. ;
livadA cu pomI fructierT si 6
pog. de vie.
SAtenir improprietAritY ati 309
hect., 35 arii pAmint, lar proprietarul
mosieT, 1732 hect., 96
arir eimp.
Plriul principal ce curge pe
mosie este Negrul, care trece
prin satul i tirgul RAdAuti.
Spre E., curge riul Prutul.
Drumurl principale sunt : calea
judeteanA RAdAuti-Darabani
drumul duator la Bivol - Mileanca
si acel ducAtor la Miorcani,
Mitocul, spre Stennesti,
numit din vechime Calea-HotinuluT.
Hotarele mosieI sunt : Miorcani,
Bivolul, Iznovdtul 1 Prutul.
Rädeana, sat, jud. BacAtí, pl.
Trotusul, com. Bogdana, situat
pe piriul Rldeana, la 4 kil. *de
satul Bogdana (scoalA).
Are o populatie de 370 suflete
; o biseria., clddit5. la 1628
de marele Logofát Dumitrascu
Stefan i sotia sa Kneghina
Zenica, deservitä de i preot
si un cintAret ; 3 circiumT.
Vite : 14 cal, 219 vite mati
cornute si 50 porcT.
Ad l sunt cariere de piatrA
si 2 morí de apl.
Rädeana, fir de dealurt, jud.
BacAti, pl. Trotusul, com. Bogdana,
dintre Casinul i CAiutul,
care prezintA dealurile Cosmina,
Dolca, Arsita, Pope! i Neghinoasa.
Rädeia, deal, jud. Vilcea, pl.
Cozia, la 7 kil. spre N. de
vatra com. CAlinesti.
Rädeiul, munte, in jud. Gorj,
plaiul Novaci, la N. de at. Hirisesti,
apartinind com. Novaci.
E situat pe dreapta apel Gilortul,
11110 muntele Rotunda.
Räderd, com. rur., in partea de
S. a pl. Cosula, jud. Botosani.
Se intinde pe dealul Holmul,
care e o continuare a dealuluT
Tencusa, pe Dealul - VieT, pe
valea Bahluiul si pe valea PiriuluT-VIddenilor.
Se compune din satele : Boscoteni,
Bahluiul, RAdeni, Sendreni,
Schitu1-Balu i VlAdeni,
avind o intindere de 2434 hect.
si o populatie de 407 familif,
sail 1282 suflete.
PAmintul, aproape pe jumAtate
acoperit ca pAdurT, e de
natura petroasä si calcarcasl,
iar parte, Smint negru, se
cultivA.
Distributia pAmintuluT dupa
culturl e: aráturA 1973 hect.,
finete 255 hect., imas 715 hect.
PAdurea care ocupA partea de
S. si S.-V. a comunel are o intindere
de 1144 hect. si e compusA
maT mult din fag, carpen
si stejar.Are i plantatiunI de vie.
Are dota bisericT, deservite
de I preot si 2 cintIretT ; o
scoalA mixt5., frecuentatA de 116
elevI; 6 iazurf, continind peste;
5 morl de apä i i moarä de
vint.
Sunt aci 6 comerciantI si 30
meseriasT.
Vite : 74 cal, 565 bol
yac!, 135 porcI i 361 oT.
Budgetul com. e la veniturl
de 4139 leT, 49 banT i la cheltuelf
de 4026 leT.
Prin partea de E. a comund
trece calea nationalA Boto§ani-
HirlAri.
Rädeni, sat, cu 30 familiT, jud.
Argesul, pl. Oltul, pendinte de
com. rur. Launele-d.-j. Are o
biseria., cu hramul Sf-tiT ImpdratT,
deservitA de un preot
un cintAret.
Rädera, sat, jud. Botosani, in
centrul com. RAdeni, pe coasta
de E. a dealulur Holmul.

RADENI 207 RXDWII
Mosia are o intindere de 1287
hect. si e formaa din 2 trupurn
Boscotení sí Radeni, din carT
vre-o 600 hect, este padure. Pe
teritoriul acestel mosir sunt satele
Bahluiul si Boscoteni. In
Radeni sunt vil renumite prin
calitatea vinulur.
Are o populatie de 330 suflete;
1 bisericA, construía din
piaträ., foarte veche, deservia
de I preot si 2 cintIretT; I coalä
mixtA, condusa de un invatator
si frecuentatA de 116 elevr; 5
morT de apa pe Bahluiti In pa.dure
si 1 moara de vint; 2 circiumr.
Vite: 269 vite cornute, 83 cal,
205 or, 40 pord.
IRAdeni, sat, in partea de S.-E.
a com. Roscan', jud. Iasi, pl.
Turia, situat pe valea RadiuluT,
cu o suprafatA de 716 hect. si
o populatie de 90 familii, saa
363 locuítorr, vechr razesT, ocupindu-se
cu agricultura, cresterea
vitelor si cultura viilor.
Aid este resedinta comuner.
Are o bisericA, deservita de
I preot, I cinaret si un ecleslarc
; o scoala, frecuentata de
52 elevT.
Vite: 327 vite marT cornute,
265 or, 50 cal si fo6 rimAtorT.
RAdeni. V ezr Popesti, sat, con/
Popestí, pl. arligAtura, judetul,
Tasi.
}Vacíen', trup de sat, In jud. Neamtu,
pl. de Sus-Mijlocul, com. Raucesti.
RAdeni, cätun, in jud. Neamtu,
pl. de Sus-Mijlocul, com. PAstrAveni.
RAdeni, sat, in jud. Tutova, pl.
Tutova, com. Tulesti.
Rädeni, fost schit, in jud. Neamtu,
com. PAstrAveni, pl. de Sus-Mijlocul.
RAdeni, ramurel de dealurt, In
jud. Neamtu, situad. in prelungirea
de E. a dealurilor Grumazesti
; formeazA In parte hotarul
dintre com. Pastraveni si Uscati.
IRAdeni, piria, se formeaza in satul
RAdeni, com. Popesti, pl. Cir-
- ligAtura, jud. Iasi, sí se varsä in
iazul Dudaul.
Rädeni, pirlig, jud. Iasi, pl. Cfr.
ligatura, com. PAusesti. Izvoreste
din valea RAdiulur, aproape de
hotarul Scobiltenilor, curge prin
marginea despre E. a satulur
Hoisesti, unde, unindu-se cu piriul
Halagie, ce face hotarul intre
satele Dumesti si Hoisesti,
se varsa in Bahluiii, in dreptul
satulur Hoisesti.
RAde§ti, com. rur., in jud. Muscel,
pl. Riurile, la 24 kil. spre
S. de anpulung si la 3 kil, de
resedínta pl. (com. Stilpeni).
E situatA pe armul sting al
riulul Tirgul, si se compune din
2 cat. : Radesti si Pitigaia. Se
margineste la N. cu com. Valea-Poper,
la S., Cu com. Stilpeni,
la E., cu com. Vulturesti si la
V., cu com. BAIllesti.
Are o populatie de 833 locuitorT
; o biserica, claditA la
anul 1778 de Partenie Teromonahul
si reparad. la 1867 de locuitorul
N. MArcusanu, deservità
de un preot sí un dascal ; o
scoalA, frecuentad. de 70 elevr.
La 1864, s'ah improprietArit
133 locuitorT pe mosia statulur.
Locuitorir posedA : 192 bol',
99 vaci, 8 cal*, 104 or, 23 capre
si 93 pord.
Budgetul com. e la veniturT
si la cheltuelr de 1179 leT.
In interiorul com. sunt prunT
si alt1 arborT roditorl, iar In ju-
rul sla sunt locurr cultivabile
si padurr de fag. In partea de
E. a com. sunt dealurile : Piscul
salí Dealul-Vlada, Dealul-cu-MeriT-Dinculur,
Glodul, al-Ordiilor,
Rep e gusul, al- Colin elor, Tepurele,
Drumurile si Aldea.
In partea de V. curge Riul-
Tirgulur. Mar este strabatuta
de valle: TiganuluT, Sipotului,
Fintiner, Lupulur, Camianulur,
care toate se vars1 in Riul-TirguluT.
Pe acest 711, in dreptul com.,
sunt 2 morT.
Calea ferata Golesti - Cimpulung
si soseaua nationalA Bucu
resti-Pitesti-Frontiera trec pe la
V. comuner.
Räde§ti, -com. rur., pl. Oltul-d.-j.,
jud. Olt, cu o populatie de
525 locuitorr.
E situata pe valea Tesluiulul,
la 25 kil, de capitala judetuluT
sí la 20 kil, de resedinta plaser.
Are 2 bisericr, una fondata
in anul 1753 si cea-l'altA la
7789, ambele aviad de ctitor pe
un Grama Eromonahul si deservite
de I preot ; o scoall
mixta.
Locuitorir sunt mosnenr, afará
de 8, carr s'ati improprietArit
dupl legea din 7864, pe 32
hect. din mosia statulur Cazan
easca-Rade sti.
ET posea : 27 cal* si iepe,
260 bor, 115 vacT, 350 pord
si 7000 of.
Comuna se Intinde pe o suprafaa
de 1185 hect.
Budgetul com, e la veniturr
de 7300 leT si la cheltuelr, de
1200 ler.
Soseaua judeteana Slatina
Cimpul-Mare trece pe Ruga comuna
si inlesneste comunicatia
cu Oporelul si IbAnesti.
Comuna este inchisl t'Are
douA dealurr, cu o lungime de

RXDEM 208 RXDOA1A
6 kil. fie-care. Din crestetul
acestor dealurI, incep sesuri intinse,
unde se cultiva porumb,
gnu, orz si °yaz. Mara de aceste
dealud maI este Poiana-
CalugaruluI si Piscul-cu-Sira, carI
servesc de livezl de fin.
E udata de Valea-Caselor,
Valea-loaneI si Valea-SolomonuluI.
Rfide§ti, sat, fácind parte din
com. rur. cu acelasi nume, pl.
Riurile, jud. Muscel, si avind o
populatie de 686 locuitorI si 169
case. Ad este resedinta comuner,
scoala si biserica.
Locuitoril poseda.: 164 boj,
76 vacI, 74 porcI, 15 oI si 19
capre.
Räde§ti-Fripti, atun, pendinte
de com. Craciunei-d.-j., pl. Siuld.-j.,
jud. Olt. Are o populatie
de 120 locuitorl, din carI 30
sunt improprietarif dupa legea
rurala. Ad i se afld si o moara
cu aburl.
Räde§ti, sat, In jud. Tutova, pl.
Simila, com. Puntiseni, spre E.
de satul Puntiseni, pe piriul
Bilavoiul. Are o populatie de
184 locuitorI.
Räde§ti, com. rur. O sat, in jud.
Tutova, pl. Corodul, spre S.-E.
de Birlad, la marginea judetuluI.
Are o populatie de 1414 locuitorl
; o bisericá si o scoala
mixta.
Satul formeaza. com. Radesti,
cu cat. Oanca.
LocuitoriT cultiva via pe o
suprafata de 137,50 hect., din
care 24,50 nelucratoare si lucreazà
rotaria si carutaria ordinara.
Comerciul se face de 19 persoane.
Prin maroinea de V. a coe,
muneI trece soseaua judeteana
Birlad-Galati.
Budgetul com. e de 7797 ld,
76 banI.
Wade§ti, proprietate a statului,
jud. Muscel, pendinte de Schitul-Valea,
arendata Cu 20100
lel anual.
Räde§ti, trup de mofie a statuluI,
jud. Olt. VezI Cazanesti.
Rkie§ti, pei'dure, a statuluI, jud.
Musca, com. Radesti, pl. Rinrile,
in intindere de 3321 hect.
Rade§ti, peidure, a statuluI, jud.
Muscel, In intindere de 3497
hect., formatä. din 4 trupuri :
Radesti (3321 hect.), Tinjala
(157 hect.), Zavoiul-de-ling5.-Clucereasa
(9 hect.) si avoiul-dela-Lunca.
(10 hect.).
Räde§tilor (Valea-), vale, jud.
Covurluiti, incepe de la N. de
com. Radesti (Tutova), merge
spre S. pana aproape de teritoriul
com. Jorasti, là'.sind aceasta
comuna. la E., si d'acolo incepe
a se pierde, formind in
capul despre S. un mic podis in
lungime cam de 2 kil., apoI
treptat incepe a forma valea
CovurluiuluI-Sec, ce vine spre
E. de com. Virlezi, merge spre
S. si se termina la S. de Putichioaia.
Valea-Radestilor merge
In linie dreapta spre S. s't da in
valea Covurluiului-Sec; aceasta
vale apartine parte teritoriuluI
com. Radesti, parte com. CA:
esti si parte Jorastilor.
Rädiacul (Rädiul), sat, in partea
de E. a com. Buhaesti, pl.
Stemnicul, jud. Vasluiti, situat
pe coasta dealuld Radiacul.
Are suprafata de 225 hect.
si o populatie de 58 familiI, saii
225 suflete.
Vite: 16 vite marI cornute,
13 cal, 30 0I O io rimatorI.
Rädianul, baltd, linga. Prut, pe
teritoriul cat. Vadeni, com. Rogoieni,
pl. Horincea, jud. Covurlui0.
Ridiciului (Valea-), vale, ce se
intinde din com. Bujorul, pl.
Prutul, jud. Covurluiti, din apropierea
Vael-MiloaeI pana in
com. Firtanesti.
Radine§ti, com. rur., in jud. Gorj,
pl. Gilortulul, la S. com. Obirsia,
situata pe valea piriulur
Plosca, pe ses si coastd.
Are o suprafata. de 850 hect.,
din care : 306 hect. padure, 250
hect. arabile, 256 hect. finete,
35 hect. liyezl de prunl, to hect.
vie si 5 hect. izlaz, cu o populatie
de 222 fam., sal:1 931 sufl.
LocuitoriI sunt mosnenI, parte
improprietaritl dupa legea rurala.
Are o scoala mixta, frecuentata
de 46 elevr; 2 bisericI de
lemn, fácute de locuitorI, una
la 1812 si cea-l'altd la 1837, deservite
de 1 preot si I cintaret.
Locuitorir poseda: 50 plugurI,
[35 care cu bol, 7 cArute cu
cal; 511 vite marI cornute, 23
cal', 701 o!, 76 capre si 370 rimatorI.
Comunicatia in com. se face
printr'o osea comunala, care o
pune In legatura la N. cu Obirsia,
si prin drumurI ordinare.
Rädiul. A se cauta cuvintele cu
acest nume si compusele luI, la
cuy. Rediul, Rediul-Alder, Rediul-Mitropolier,
etc.
Räcloaia, pirtra,c, in jud. Putna,
izvoreste din coasta Dealului-
Mane, din Budan, si da in 1.1sita
pi-in Ciurucul ; uda com. Cimpurile.

RADOE§TI 209 RADUCE§TI
Radoe§ti, com. rur., in jud. Te..
leorman, pl. Tirgulur, situata
pe partea stingl a piriulur Tinoasa.
Este impartitä in dota partl :
Radoesti-din-Vale sati de jos,
situatI tot pe partea stinga a
Tinoasef, si, la o mica departare,
Radoesti-din-Deal se' desus
; impartirile nu constitue
catune osebite. Departarea com.
de Rosiori este de 13 kil. ; de
Alexandria, de 27 kil. si de
Turnul-Magurele, de 57 kil., pe
sosele judetene si vecinale.
Se invecineste la N.-E. cu
Virtoapele-d.-j., la S. cu com.
Duleanca, la E. cu cora. Bivolita,
la V. cu com. DrAganesti,
la N.-V. cu com. Sfintesti, la
S.-E. cu com. Antonesti.
Intinderea com., dimpreund cu
diferitele trupuff de mosie, este
de 1600 hect. aproximativ. Sunt
multf mostent in comuna; ei
ati pamint de muncä si padure
; un trup din mosia mostenilor
poarta numirea de Briesti,
cel-l'alt trup se numeste
Locuitorl improprietaritI dupa
legea rurala sunt 211, din carT
121 in RAdoesti-d.-s., Cu 444
hect. si 90 in Radoesti-d.-j., Cu
342 hect.
Are o populatie de 1260 suflete
; o scoall frecuentata de
33 elevI; o biserica, in Ratioesti-d.-j.,
deservita de 2 preoti
si 2 cintaretY.
Vite : 573 vite marI co.rnute,
197 caT, 1783. di si 263 porcI.
Viile locuitorilor sunt pe o
intindere de 85 hect.
Budgetul com. e de le! 2659
la veniturf si de lel 2467, banI
87, la cheltuell.
CAT de comunicatiune are spre
com. Antonesti la S.-E. si spre
com. Sfintesti la N.-V. pe sosele
vecinale ; spre N.-E. se leaga
cu Virtoapele-d,-j. i spre V.
cu com. Draganesti, tot prin
sosele vecinale.
Radoe§ti, mofie, in jud. Teleorman,
pl. Tirgulul, proprietatea
fratlIor ButculestI si a d-luT Maior
D. Bratianu.
Räducanul, mändstire. Vezl
gul-Ocna, oras, jud. Bacati.
Raducaneni, com. rur., in partea
de N.-V. a plaseT Podoleni, jud.
Falda, asezata pe Valea-Bohotinulul,
formata din satul Raducaneni
si tIrgusorul Raducaneni.
Se intinde pe o suprafata
cam de 2214 hect. si are :
o populatie de 411 familiI,
1864 suflete ; o scoala $i o biserica.
Este udat de piriul Bohotinul.
Budgetul com. e la veniturf,
de leT 6475; lar la cheltuelf, de
ler 5050, banf 36.
Vite : 648 vite marr cornute,
112 cal, 1191 of, 36 capre
226 porcr.
S'a numit in vechime Pietrosul.
I se zice acum Raducaneni,
dupa numele fostuluT proprietar
hatmanul Raducanu Roset. Satul
s'a infiintat pe la 1806 cu
o colonie de UngurT. Biserica e
din anul 1826. Tirgusorul e din
1830.
Räducäneni, tirgupr, pe mosia
si in com. Raducaneni, pl. Podoleni,
jud. Fälciü, asezat pe
valea piriuluI Bohotinul, sub satul
Raducaneni, ce vine spre V.
E infiintat in 1830, de Hatmanul
Raducanu Roset.
Are o populatie de 1038 suflete
; o scoala, cu 2 invAtAtorI,
frecuentata de 78 copif (1899
900) ; o biserica catolica, cu un
dascal.
Prin mijlocul tirgulul trece soseaua
judeteana, care duce spre
Iasi í lIusi.
Prin partea de E. trece pirlul
Fundul-BohotinuluI, care mal in
jos la numirea de Bohotinul. In
capatul de N. al tirguluI se termina
satul Bazga, lar spre S.
incepe mosia Bohotinul.
In partea despre N.-E. a t'irgusoruluT,
peste piriul Bohotinul,
pe poala plana a dealuluT, se
aflä spitalul rural, construit de
stat.
In centrul tirguluT e primaria
cazarma uneT companiT de dorobantl.
Tirgovetit sunt bezmanarT.
Raduaneni, sat, in partea de
E. a com. Stanilesti, pl. Prutul,
jud. Falciti, situat pe sesul dintre
Prutet si Prut, la 6 kil.
de satul de resedinta. Are o suprafata
de 400 hect. i o populatie
de 20 familii, sa0 69 suflete.
Locuitorir, pe linga agricultura,
se ocupa si cu pescarla. Proprietatea
satuluI e razasie veche a
locuitorilor.
RAducfineni, sat, in com. cu a
celasI nume, pl. Podoleni, jud.
Falda, asezat pe coasta Dealului-BesleageT
si pe valea BohotinuluT,
infiintat la 1806 de IZAducanu
Roset Hatman, si colonizat
cu Ungurf, avind o populatie
de 727 locuitorl, carT sunt
improprietaritT dupa legea din
1864.
Face parte din trupul mosiel
Raducaneni, si este considerat
ca mahala a tirgului Raducaneni.
Räduce§ti, sat, in jud. Rimnicul
Sarat, pl. Rimnicul-de-sus, cat.
com. Babeni, asezat in partea de
S., pe malul drept al riului Rtmnicul-SArat,
la 3'12 kil. spre S.
de cat. de resedinta, Babeni.
Are o suprafata, de 265 hect.,
cu o populatie de 60 familiT,
saii 213 suflete ; o biserica.
66940. Mareta Diclionar Geografio. Va. V. 27

RADUCETI 210 RXGOAZA.
Räducesti, verlcea, care se formeaza
pe teritoriul com. Mierlesti,
pl. Siul-d.-s., jud. Olt, curge
paralel cu Iminogul $i se varsa
in dreapta 14 intre Magura si
Catanele.
Räducului (Lacul-), lac, in jud.
Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul
com. rur. Satul-Noti $i pe al cat.
ski Letea, situat in partea centrala
a pl. si in cea de S.-V.
a com. Este format de o revarsare
veche a bratuluI Sulina,
cu care comunica prin 3 m'id
girlite; la V., comunicä cu lacul
Matita printr'o alta glrlita ; iar
alte trel girlite se pierd in stuf.
Are o intindere de zoo hect.
E inconjurat cu stuf $i contine
peste, ce se consuma de locuitoril
din Letea si Cara-Orman.
Räduesti, sat, in partea de N.
a com. Chetresti, pl. Stemnicul,
jud. Vasluiii, situat pe valea formata
din prelungirea dealurilor :
Vid, Boldei si Cioata, pe o suprafata
de 340 hect. si cu o populatie
de 57 fam. san 186 suflete.
Are o biserica de lemn, famita.'
la 1818, de Iordache Cuza,
fost proprietar. Locuitorii posea
: 85 vite mal-1 cornute, 6
cal, 6o or, 35 rimatorl si IO stupT
cu albine.
Rädulea, perdure, jud. Dolj, pl.
Jiul-de-Mijloc, com. Lipovul, in
intindere de lo8 hect. Apartine
Domeniulul Coroand. Predominä
cerul si emita.
Rädulesti, sat, in jud. Ialomita,
pl. CimpuluT, pendinte de com.
Arma. esti, situat pe tarmul
sting al piriulur Sal-ata, pe o
mica vale adapostita de coline
si la 2 kit. spre N. de satul
Armasesti.
Are o populatie de 173 fa-
miliI; o scoala mixta., conclusa.
de un invatätor si frecuentata
de 44 copa' (I 899-9oo) ; o biserica,
deservita .de un preot si
2 dascalf.
Rädulesti, parte din comuna Capul-Pisculd,
jud. Muscel.
Rädulesti, sat, facind parte din
com. rur. Voroveni, pl. Argeselul,
jud. Muscel.
Rädulesti, cdtun, in jud. Putna,
com. Mircesti, pl. Biliesti, situat
la E. Mircestilor si pe malul
Putnel, Ruga balta lui Tudor,
si balta Cotul-RoibuluT. Are o
populatiune de 536 suflete, care
locuesc in 127 case ; i biserica
filiall, cu hramul S-ti1 Voevozi.
Rädulesti - Resimnicea, com.
rur,, jud. Ilfov, pl. Mostistea,
situata la N. de Bucuresti, Fina
riul Prahova, la 51 kil. de Bucuresti.
Sta in legatura cu com.
Mala prin o osea vecinall.
Se compune din satele Caldarusani,
Radulesti-Filitis, Movileanca
si Resimnicea, cu o
populatie de 1160 locuitorr.
Se intinde pe o suprafata de
2197 hect. D-niT N. G. Filitis,
Fratif Filitis, G. Z. Nicolati, I.
C. Calcianul si V. G. Nicolescu,
al 1401 hect. si locuitoril, 796
hect.
Proprietarif cultiva I050 hect.
(98 sterpe, 83 izlaz, 170 padure).
LocuitoriT cultiva 609 hect., rezervind
restul pentru izlaz.
Are 2 bisericl (la Filitis si
Resimnicea) ; I scoala mixta ;
I masita de treerat cu aburI;
o fabrica de cognac.
Vite : 98 cal si lepe, 7 armasarr,
234 bol, 191 vacl si viter,
23 taurr, 240 porcI, 1359 or.
LocuitoriT posea : 133 plugurI,
107 cu bol, 26 cu cal;
211 care si carute : 161 cu bol,
50 cu cal.
ImproprietaritY suat 211 localtorr
si neimproprietaritf, 87.
Comerciul se face de 3 circiumarT
si I hanglii.
Enduletul, deal, facind hotar intre
comunele : Stoesesti, din pl.
Mijlocul, jud. Falciii, si com.
Ghermanesti din jud. Tu tova;
se intinde de-a curmezisul, de
la E. spre V., pana 'in sesul
Birladului, purtind spre E. numirea
de Podeiul.
Rfidutari, pi'« jud. Putna, format
in muntiT com. Paltinul,
si care se varsa in piriul Z5.bala.
Rfidutesti, sat, facind parte din
com. rur. Ciomagesti, pl. Oltuld.-s.,
jud. Olt. Are o populatiune
de 200 locuitorT.
Räfacea, munte, com. Breazad.-s.,
pl. Prahova, jud. Prahova,
de sub care izvoraste Valea-
Tirsel, care se varsa in riul Prahoya.
Rägazul, piriiaf, jud. Tecucia,
pl. Zeletinul ; izvoreste din com.
BogheAl si se varsa in piriul
VlejuluI, in raionul aceleasI comun
e.
Rägäjeni, pina, in jud. Suceava,
cow. Modeiul; izvoreste de sub
Ghgrghea si se varsa in Bistrita.
Ragoaza, alter numire a satulur
Nistra, jud. Roman, pl. Siretuld.-s.,
com. Boghicea.
Rägoaza, ballet, jud. Iasi, formata
din varsarea riulul Jijia,
In partea de S.-E. a satuluT Bosia,
din pl. Branistea. Contine
pesa, racT, stuh si papa.

RXICULEM 211 REPEGIOARA
Raicuie§ti, sat, jud. Dirabovita,
pl. Bolintinul, com. Sardanul.
Rai, mofie, in jud. Buzail, com.
Finte$ti qi Tisaul, proprietate
mo$neneasca. Are 520 hect.,
din care 195 padure si. 325
hect. araturl, vil, finete $1 izlaz,
facind un corp Cu BAdule$ti
din com. Tisaul Ì cu Buni,
Glogoveanul i Sarul,«din com.
Finte$ti.
Rälutul, munte, jud. Putna, pe
teritoriul com. Miera, cel mal
inalt dintre toate piscurile aflatoare
in aceasta comuna. Dinteinsul
izvore$te pirlul Raiutul.
Räiutul, jud. Putna, afluent
al Arva ; curge din muntele cu
acelag nume $i uda. com. Miera.
Ráma§ija, baltd, formatá de riul
Siretul, linga satul Balinesti,
com. Zamostia, pl. Berhometele,
jud. Dorohoiti.
Rfinceni, com. rur., in partea de
S. a pl. Prutul, jud. FAlciü, formatä
din satele : Cristiniciul,
Gura-Salta, Mu$ata, Ranceni
si Stuhuletul.
Are o suprafata de 5317
hect., cu o populatie de 310 familia',
saa 1297 suflete.
Se afla intre comunele : Vetri-
$oaea, Malae$ti, Gu$eti, Barbosi
$i Berezeni.
Este udata de plraiele : Mu-
$ata, Ranceni i Stuhuletul.
Are 3 biserid, deservite de
2 preoti i 4 cintaretT ; o $coall.
Vite : 170 cal, 1261 vite marl
cornute, 331 pord i 1550 d.
Ränceni, saa Spircoceni, sat,
in partea de S,-V. a com. Ranceni,
pl. Prutul, cu o suprafata
de 733 hect. $l o populatie
de 150 familii, saa 606 suflete.
Este re$edinta comuna' cu
acela$T nume.
Are o $coall ; o biserica, deservia
de i preot i 2 chitáretl.
Se cultiva g io hect. vie.
Ränceni, pirta, izvore$te din
dealul Holmul, teritoriul com.
Ranceni, pl. Prutul, jud.
ciü; unit cu piraiele Stuhuletul
$i Mu$ata, din jos de satul Ranceni,
se varsä in balta Berezenilor,
in com. Berezeni.
Rapciuni, sat, jud. Neamtu, com.
Hangul, pl. Piatra-Muntele, situat
pe malul drept al riuluT
Bistrita $i la poalele Ceahlauld.
Are o populatie de 660 suflete
; o $coala, frecuentata de
73 elevl (1899-900).
LocuitoriT se ocupa cu plutaria
$i agricultura.
Räpciuni, fost schit, situat pe
valea piriuluT cu acela$T nume,
jud. Nearntu, pl. Piatra-Muntele,
com. Hangul.
Räpciuni, Räpciunele, munte,
In grupa Ceahauld, situat pe
teritoriul com. Hangul, pl. Piatra-MunteIe,
jud. Neamtu.
Räpciuni (Rapciunele),firtia,c,
ce izvore$te din muntele cu acela$I
nume, jud. Neamtu, com.
Hangul, pl. Piatra-Muntele. Se
varsa pe partea dreapta a riulur
Bistrita, Ruga satul cu acela$r
nume, dupl ce strabate
$oseaua nationala Piatra-
Prisacani, intre kil. 105-106.
Räpciunita, sat. Vea Firtigi,
sat, in comuna Hangul, judetul
Neamtu.
Rapciunita, munte. VezT Obcina-
Verde, saa Firtigi, munte, jud.
Neamtu.
Rapciunita, pirtiay. VezI Boura-
Firtigi, munte.
Rapedea, cdtun, In jud. Putna,
com. Straoani-d.-j., pl. abrautul.
Are o populatie de 246 suflete
$i 78 case ; i biserica fi-
Hala, ca hramul Adormirea.
Rapedea, stabiliment de bdt, jud.
Iasi, com. Buciumi, pl. Codrul,
situat pe coasta de N.-V. $i
aproape In vIrful dealuluT
pedea, linga oseaua nationala
Iasi-Vasluia, la 8 kil, de orasul
Ia$i. Are o pozitiune foarte frumoasa
yit aer curat. Acest stabiliment
balnear este vizitat in
timpul vera, atit ca loc de petrecere
pentru entera, cit si
ca loe de cura pentru suferina.
De la Rapedea se desfasoarä
o frumoasa priveli$te a
Iasilor.
Stabilimentul de hidroterapie
de aci a fost cel d'hita(' in Moldova,
infiintat de Aga dr. Virnav.
Rapedea, a'eal, continuare a
dealuluf Bordea, in jud. Ia$i,
com. Buciumi, pl. Codrul, numit
ast-fel de la coborl$ul salí
drept. Aproape de virful luT
este o ci$mea cu apa. Peste
acest deal trece $oseaua nationala
Ia$1-Vasluia. Pe virful
sti se afla stabilimentul de bal
Cu acela$T nume.
Räpedea,piria, jud. Ia$1, pl. Codrul,
com. Buciumi, ce izvore$te
din dealul Rapedea ; curge spre
N. paralel cu $oseaua nationala; la
satul Socola, se une$te cu piriul
Vama$oaia, trece prin tirgu$orul
Tra-FintinT, de unde mal spre
E. se varsa in riul Bahluiul.
Repegioara, pddure, a statuluf,

RAPEGIOARA 212 RXSTACIOASA
in jud. Putna, com. Rgcoasa,
intindere de 61 hect.
Räpegioara, sati Räpejoara, pirlierf,
format pe teritoriul coin.
Strgoani-d.-s., jud. Putna ; izvoreste
din Fintinele-din-Deal
se varsg in uiÇa, printre Verdea
si Varnita.
Ripuroasa, vale, jud. Vilcea,
com. Olgnesti, plaiul Cozia. Pe
ea sunt sursele de apg mineralg:
Domnita -Maria, Eufrosina, Regina-Elizabeta,
Regele Carol I,
Semiramiza si Libertatea.
Se varsá in riul OlAnesti, pe
teritoriul com. Olgnesti.
Räräul, vale, situatg in raionul
com. Matca, pl. Nicoresti, jud.
TecuciA.
Räräul, vale, ce se intinde in directie
N.-S., in partea de V. a
satulur Matca, pl. Nicoresti, jud.
Tecucia.
Räri§ul, pisc, jud. Vilcea,
Ocolul, com. Birsesti.
Räroaia, »la, ce izvoreste din
partea de N. a com. Idriciul, pl.
Crasna, jud. Falciu, din pgdurea
TilhAresti, curge prin satul Idriciul
si, din jos de sat, se
varsg in dreapta piriulur Idriciul.
Räsäritul §i Apusul, (Vatra-
Schitului-Cotmeana),
jud. Arges, pl. Oltul, pendinte de
mandstirea Cozia, cu o intindere
de 19304 pog., din care 12701
pog. pAdure, proprietate a statulul,
dind un venit anual de
20000 leT.
Räsboieni. Vez! RAzboieni.
Räsboinicul. Vez! Rdzboinicul.
Räsboiul. Vez! Razboiul.
Räsbolulul (Valea-). Vez! RAzboiulul
(Valea-).
Räscäeti, sal, jud. Arges, pl. G5.ldsesti,
fAcind parte din com.
rur. RAscgeti-DrAghineasca. A-te
o bisericg, cu hramul Cuvioasa
Paraschiva, deservitg de z preot
si i cintgret. Ale este resedinta
primgrier.
Räscäeti, mahala, fAcind parte
din com. rur. Ficàlia, pl. 01tul-d.-s.,
jud. Vilcea, situatg intre
Dealul-Oltulur i Balta-Riscliatulur.
In partea de E. trece
calea feratg Piatra-Rimnicul-Vilcea.
Räscäiasca, vale, in jud.
plaiul Dimbovita, ce udg
centrul cdt. Runceasa si se varsg
in riul Dimbovita, pe malul drept,
in raionul acestur cAtun.
Räscolesti, sat, in jud. Mehedinti,
pl. Ocolul-d.-s., tinind de
com. rur. Izvorul-BirzeT.
Räsmire§ti sati Trestenicul-de-
Sus. Vezr com. Trestenicul-d.-s.,
jud. Vlasca.
Räsmire§ti, cátun, pendinte de
com. Trestenicul-d.-j., jud. Vlasca,
fostá proprietate a Mitropoli&
si azr apartinind mostenitorilor
def. Eremia Carpescu.
Suprafata mosier este de 378
hect. In vechime se mar numen
si Gomoaia.
Räsmire§ti, trup de mqie nelocuit,
jud. Vlasca, proprietatea
Eforier Spitalelor Civile din Bucuresti.
Are o suprafatg de 1163
hect. si tine de com. Trestenicul-d.-s.
Räsmire§ti, vale, ce trece prin
com. RAsuceni $1 Trestenicul,
dg in Ludgneasa, pl. Margi-
nea, jud. Vlasca. Are heleteii
pe ea.
Raspochi (Räspopi), sat, facind
parte din com. Negulesti, plasa
Berheciul, jud. Tecuciti, situat
la N. com., la 4 kil, de resedinta
com.
Are o populatie de 150 suflete,
care locuesc in 30 case.
Locultorif sunt improprietgritf
la 1864.
Are o bisericA, cu hramul S-til
Voivozr. Data fondArer se cunoaste
dupg un pomelnic care
zice :
cPomelnicul luY Simion 0pri5an, ginerele
laY Neculae Serucerescu, ce a preflcut
biserica din Rdspochi la 1833, fondata
de Nicolae Serucerescu la anul 1775
Teritoriul satulur este de 534
hect. si 84 ara. Locuitorif, fostf
clAcasT, stApinesc 178 hect. .$.1 28
arif, iar proprietarul, d-1 I. Zarifopol,
stápineste 356 hect. si
56 ara.
Locuitorir posea.: t o plugurr
de fer, 2 de lemn, I masing de
secerat i I de treerat.
Comerciul se face de 2 circlumarr.
Räspochi (Räspopi), deal, in
jud. Tecuciti, situat la E. de
satul Blaga, In directie N.-E.
spre S.-E., pe o lungime de 4
kil. si 800 m., pAnA in valea nului
Räspochi (Räspopi), pddure,
11110 satul cu acelasr nume, jud.
Tecuciii, pl. Berheciul, com. Negulesti.
Ristäcioasa, vale, in jud. Gorj,
pl. Ocolul, com. Hodoreasca,
spre S. de com. Incepe din hotarul
com. Stejerel, merge spre
S.-V. si se terming in cgt. Strimba,
pendinte tot de Hodoreasca.
Este formatg din dealurile Ho.

RXSTENI 213 RASUCENI
doreasca i GAle$oaia $1 acoperitA
de pAdure.
Rästeni, mahala, In com. rur. Salcia,
pl. Podgoria, judetul Prahoya.
R6stoaca, com. rur., in jud. Puma,
pl. Bilieqti. E situatA pe malul
sting al MilcovuluT, la revarsarea
lui in Putna, pe intinsa cimple
a Foc$anilor, la 6 kil. de subprefectura
plA$el $i la 7 kil, de
capitala judetuluI.
Pe teritoriul com. se aflA o
baitA, numitA Mindre$ti, cam de
25 hect., formata din izvoare
continind pe$te.
Are o populatie de 215 familif,
sag 860 suflete ; o bisericA
parohia15., cu hramul Sf. Nicolae ;
o $coalA mixtA, care a fost frecuentatA
in 1899-900 de 55
copiT ; 8 circiuml $i 5 fabrici de
rogojinI.
Vite: 350 bol, 150 vacl, 20
cal, 86o or, roo pord.
Budgetul com, e la veniturT
de 2883,92 leT $1 la cheltuelT,
de 2841,03
Rästoaca, sat, in jud. Bac5.11, pl.
Siretul-de-jos, com. PAnce$ti. E
situat pe malul drept al Siretulul,
aproape de RAckiuni, la
5 kil, de satul PAncesti. Are o
populatie de 35 suflete.
R'ästoaca,fost sat, in jud. Tecucia,
ce a existat pe 1ingA malul sting
al riuluI Birlad, in locul, care
astAzT se numeste Malul - Alb,
din com. Barcea, la N. de satul
DrAgAne$ti.
Rästoaca, ciitun, in jud. Vilcea,
pl. Ocolul, com. Ocnele-MarI.
Rästoaca, parohie, in jud. Putna,
com. cu ace1a$1 nume, avind o
bisericA parohialA, cu hramul Sf.
Nicolae.
Rästoaca, bala, in jud. BacAti,
pl. Bistrita-de-sus, com. RAclciuni,
formatA de piriul Rae&
ciuni. E situat5. Ruga satul Gisteni
$i are o intindere de 2 hect.
Rästoaca, pîrîi. Izvore$te din
pAdurile $i dealurile coprinse
intre com. Bogati $i Hulubesti,
jud. Dimtrovita ; curge prin raionul
com. GlImbocata, sub numele
de Valea-SeacA $i apoT,
curgind cam spre S.-E., trece
pe ling5. comunele Valea-Mare,
Cringurile, Gle$ti $1 maT la vale
de Dragodana se une$te cu piriul
Potopul. De aci Potopul i$r
pierde numele $i apa curge sub
numele de RAstoaca, trecind pe
HITA com.: MAtIsarul, Coste$ti,
Märunti$ul, Crovul, VAcAre$ti-de-
RAstoaca, Rumine$ti apoi printre
com. GAiseni din jud. Dimbovita
$i com. Floresti din jud.
Ilfovul, intrA in jUd. Ilfovul pierzindu-$T
acest nume i continuind
sub numele de Sabarul,
pAnA cind se varsA In Arge$,
mal la vale de Bucure$ti. In
RAstoaca afarl de Potopul cu
afluentir Id, se maT vars1 : piriul-
uta, care se varsA din sus
de com. VAcAre$ti-de-RAstoaca ;
piriul Baiul, care se varsA in RAstoaca
din sus de Flore$ti, jud.
Ilfov, $i aproape de Gliseni,
jud. Dimbovita ; Ciorogirla, care-$1
ja na$tere din jud. Dimbovita,
putin spre N.-E. de Poiana
- LungA - d. - j., si care nu
este azI de cit un canal al riului
Dimbovita, care curge spre
S. printre com. Brezoaiele $i Poiana-LungA-d.-j.,
intrA in jud.
Ilfov i curge la vale pe lingA
com. si manastir.ea CiorogIrla
Domne$ti $i se vars5. in Saba.
rul, aproape de com. MAgureni.
(Vezr Baiul, Braniqtea, Cioroerla
i Sabarul).
Rästoaca, pida, jud. Dorohoiu,
incepind de pe Hude$ti, com.
Hude$ti, pl. Prutul-d.-s., i vArsindu-se
in Ba$ed.
Rästoaca, îrîzl, jud. Vilcea, pl.
Oltetul-d.-s., ce udA com. Milostea
si se varsI In 14111 Tiriia, tot
in raionul com. Milostea.
Rästurnati, mo,sie, in jud. BuzAd,
com. Bolde$ti, Glodeanul-SArat
$i MihAllesti, care prin succesiunT
s'a despArtit in douà marT
trupurr; primul : Glodeanul $i
GrAdistea, despArtit $i acesta in
Glodeanul-Cufurit, din com. Glodeanul-SArat,
$i Glodeanul-GrAdi$tea,
din com. Boldesti. Al
doilea trup al RAsturnatilor coprins
in com. MihAile$ti, s'a despArtit
$i el in RAsturnati-lur-Mi$u
RAsturnati-DoamneT Masa.
Rästurnati- Doamnei - Bälasa,
mo,si e, In jud. Buzlu, com. MihAilesti,
proprietate a spitaluluI Brincovenesc.
Are 600 hect., mal
toate arabile.
Rästurnati-lui-Misu, sou Doamna
Paraschiva, rnocie, in jud.
Buzar', com. MihAilesti. Are 600
hect., maT toate arabile, si putin
stufAri$. E cunoscutA maT
bine sub numele de MihAile$ti.
Räsuceni, com. rur., jud. Vlasca,
pl. Marginea, cornpusl din cAt. :
Gostieni, Asan-Aga, RAsuceni
d.-s. $1 RAsuceni-d.-j., situatl pe
valea Cilni$tea, la N. plAs el. E
departe de ora$ul Giurgiil de
32 kit., lar de Bucure$ti, de 58 kil.
Suprafata trupurilor de mosie
care constitue com, este de 6000
hect., din care 969 pAdure.
Are o populatie de 2089 su.
flete, din care 425 contribuabili ;
4 bisericT, deservite de 4 preotl
si 6 cintAretT, constituind parohia
din RAsuceni.d.-s. ; o $co1ä
mixta, frecuentatA de 77 copiT

RASUCEM-DE-JOS 214 RA.TETI
(1899-900) ; 3 morl CU abUrr
10 eirciumT.
Budgetul com. e la veniturT
de 12351 lei, 19 banl $1 la cheltuelT,
de 8195 leT, 83 banl.
Vite : 844 boT, 50 bivolf, 307
1552 oT, 320 rimatorT si 6
asid.
Räsuceni-de-Jos, san Berbecari,
cdtun, peudinte de cotn.
Rasuceni, pl. Marginea, jud.
Vlasca, situat pe valea
tel. Proprietatea mosieT apartine
doamner Zmaranda Hristopol,
d-luT Dem. Profirescu si
mostenilor.
Are o suprafata de 1500
hect., din care s'a dat la locultor!
fosti c1aca$1 360 hect.
Pe ad i trece valea Berbecari.
Are o biserica zidita la 1883,
deservita de I preot $1 2 ctntaretT;
2 morl de aburi $1 4
circiu
Räsuceni-de-Sus, atun, pendinte
de com, cu acelasr nume,
pl. Marginea, jud. Vlasca, situat
pe valea Cilnistea, proprietate
a d-lor Filipescu si general Zefcari.
Are pe dinsa si cat Asan-
Aga san Bujoreanca si Singureni,
care este nelocuit. I se maT
zice si Rasuceni-Baba.
Are o suprafatA de 5357
hect, din carl s'a dat la 300
locuitorl fostT clacasT 1308 hect.
Singureni al" o suprafata de
2051 hect., lar Asan-Aga are
867 hect., din care 296 date la
locuitorl.
Venitul anual al mosiilor este
de 60000 ¡el.
Trece printeinsa valea Cilnistea
ce vine din Draganesti
si merge in Prunarul, apol: Valea-Manafulul,
Valea-CrInguluT-
Frumos, Ulmuletul, Simileni,
Trestenicul, Brezoiul, Urzicele,
Valea-Berbecarilor, Valea- lui-
Dimian, Valea-lui-Mo$ - Chitu,
Valea-lur-Bratan san Putul-Babel,
Gropani si Valea-Spalatutul',
care dan toate in valea Brezoiul
si Valea-ManafuluT.
Are dota bisericT, una cladita
la 1824 si cea-l'alta. la 1876 g
cu hramul Sf. Nicolae, deservite
de 2 precq $i 5 cintareti,
scoala mixta.
Räsvadul. Ved Rdovadul.
Räsvan, (Movila - lui --). Vez!
Riízvan.
Rä§ani, alta numire a com. Adincata,
pl. Cimpul, jud. Prahova.
Rä§ani, proprietate a EforieI
Spitalelor Civile din Bucuresti,
jud. Prahova, pl. Cimpul, com.
Adtncata, fosta pendinte de
manastirea Tirgsorul, In intindere
de 937 hect., din care so hect.
suprafata impadurita si 887 hect.
pamint cultivabil si finete.
Rä§ina, com. rur., jud. Gorj, pl.
Jiulul, situata la S.-V. de com.
Ticleni, de ambele laturl ale
soselei vecinale.
Are o suprafata. de 2014 hect.,
din care: 810 padure, 270 hect.
izlaz si vatra satuluT, 270 hect.
finete $i 67o hect. cultivabile,
cu o populatie de 251 familii,
san 946 suflete; 6 fintinr ; 3
cismele ; 2 circiuml si 2 mori
pe apa Cioieni; i Koala', frecuentad.
de 41 elevT ; 2 biseriel
de lemn, fondate de locuitorT
la anul 1752 si 1832, Cu
preot $1 2 cintdretr.
Locuitorif posea.: 46 plugurf,
112 care cu bol, 2 carute
cu cal; 23 cal, 528 vite marT
cornute, 499 porcr, 639 or $i
capre.
Budgetul com, e la veniturl
de 1034 leT, 65 banT, lar la cheltielT,
de 1002 lei, 75 banT.
Comunicatia in comuna se
face pe soseaua vecinala care
o pune in legatara la N.-E. cu
com. Ticleni, lar la S.-V. cu
com. Pesteana-d.-s., unde 50seaua
da In calea nationala.
Rätäcitul, picior de munte, jud.
Bacan, pl. MunteluT, com. Comanesti,
de pe stinga SupanuluT,
acoperit de o padure, in mijlocul
careia se afla o poianä
mare, de peste 4 hect. intindere.
Räteasca, ceitun, in jud. Teleorman,
pl. TirguluT, tintad de
com. Sfintesti. Are o populatie
de 239 suflete, din care 63 contribuabill.
Räteasca, mofie, situatd in cat.
cu acelasr nume, jud. Teleorman.
Vez! Sfintesti, com. rur.
Räteiul, munte, jud. Dimbovita,
plaiul Dimbovita, in sus de
Moroeni, spre stinga, despartit
de o parte de muntele Cufuritul,
prin riuletul Cufuritul ; iar
de alta parte de muntele Lespezile
prin riuletul Bräteiul. Pe
ambele riulete sunt herastrae
pentru taiat scindurl.
Räte§ti, sat, fácind parte din
com. rur. Malureni-Badiceni, jud.
si pl. Argesul.
Rätelti, sat, cu 362 suflete, jud.
Arges, pl. Galasesti, facind parte
din com. rur. Ratesti-Furdulesti.
AicT este resedinta primarieT.
Are o biserica., cu hramul Adormirea,
deservita de un preot pi
un cintaret.
Räte§ti, cdtun al com. Gura-AninoaseT,
jud. Buzan, cu 640 locultor!
si 160 case. Are subdivizia
Schitul-Ratesti.
Rate§ti, sat, jud. Dimbovita, pl.
Cobia, com. Cringurile.

RÄTETI 215 RATXLWI
R6teqti, schit de czilugärite, in
jud. BuzAti, com. Gura - Aninoasei,
cAt. RAte$ti, sub poalele
munteluf oiznui$1 la extremitatea
de V. a muchiel RAte$tilor,
avind o frumoasA pozitie.
Biserica $i cimitirul sunt
in bunA stare; chiliile, frumoase
curate. NumArul maicelor e
de 96, lar al surorilor, de 21.
Fondarea luT se pune in secolul
al XVI.lea $i se atribue
Grecenilor. Episcopul Chesarie
rezidindu-1 in 1844, n'a mal
mentinut niel una din datele
cele vechl.
Frontespiciul este acesta :
Intru slava i cinstea prea sfintel ceI
de o fiinçä. nedespirfitä. sf. Treime, s'a
ridicat din temelie aceastil sf. bisericà
In locul cele! veda, si Impodobitä, precum
se vede, cu zugrveal l cu alte
multe podoabe prin osIrdia i cheltuiala
prea sfintitulul §i mult rIvnitorulul de
cele D-zeestI DD. Chesarie, Episcopul
Buziiulul, Inteal I9.1ea an al piístoriel
sale, la care a ajutat i alt1 pravoslavnicl
creftinl, ale c'iror neme scrie-va-le
Domnul In cartea viqel, in ceruri ; arzIndu-se
hramul Sf. Tro4e, precum
a fost din vechime, domnind In aceastä
vreme M'Aria Sa George Demetru Eibescu
Voevod, iar clrmele pravoslaviel
Oind pre sfintitul Mitropolit DD. Neofit,
precum i staritif a acestul sí. schit fiind
cuvioasa Evghenia Schimonachia Groceanca.
Leat 1844.
Dintre ce ce aü contribuit
mal mult pe ling5. Chesarie la
rezidirea $i inavutirea acestui
schit, sunt : Marele Clucer Grigore
TAut, sotia sa Elena $i
boeril ScArlAte$tl. Hramul bisericeT
este Sf. Treime, iar al
cimitirulul: Invierea luT LazAr
$i Buna-Vestire. In timpiI mal
no!, Demetru Papazolu a restaurat
cimitirul, lar Episcopul
Dionisie, in 1865, a ridicat din
noù o frumoasA clopotnitA. Tot
el a stAruit pentru infiintarea
une! $colI de fete in schitul
RAte$ti, $coalA care s'a Inchis
de citI-va anT.
RAteqti, moie, jud. Arge$, pl.
GA1A$e$ti, com. RAte$ti, proprietate
a EforieI Spitalelor Civile
din Bucure$ti, dind un venit
anual de 2950 lef.
Riteqti (Vatra-Schitului-), mo-
,sie, in jud. BuzAii, com. Gura-
AninoaseI, cá.t. RAtesti, proprietate
a statuld, pendinte de
schitul RAte$ti, avind 426 hect.
pAdure $i putinA fineatA. Mare
parte din aceastá pAdure a
fost dAruitA schituld de boerii
ScArlAtestl ; o altá parte a fost
cumpáratA de maid cu baniI
dAruitT de Clucerul Gr. TAut.
Räteqti-Furdue§t1, com. rur., pe
malul drept al riulul Arges, jud,
Arge$, pl. GAlAse$ti, la 26 kil.
de com. rur. Coste$ti, re$edinta
subprefectureI, i la 44 kil. de
Piteqti. Se compune din 5 sate:
Furdue$ti, PAtulul, Sindrilitul,
Raletul, Ráte$ti i Tigveni, cu o
populatie de 1003 suflete.
Are 3 biserid $i o $coall
Budgetul com. e de 31401e1
la veniturf i de 2737 leI la
cheltuelf.
Vite : 700 boT $i yací*, 200
cal, 17 bivolf, 900 20 capre
450 rimAtorl.
Rfitezul, conz. rur., in jud. Mehedinti,
plaiul Clo$ani, la 61
kil. de ora$ul Turnul-Severin. Se
mArgine$te la N. cu com. Godine$ti
; la E., cu com. Calce$ti,
ambele tinind de jud. Gorj;
la S., cu com. Glogova ; iar la
V., cu com. Negoe$ti.
Este formatA din treT mahalale
numite: Luna-d.-j., Lunad.-s.
yi Chiliul, avind o populatie
de 800 locuitorT, i 262 case.
Are o bisericA, deservitA de
preotql z cintAret; o $coalA,frecuentatA
de 45 elevI (1899-900).
Budgetul com. e la veniturT de
8821., iar la cheltuelf, de 641 1.
LocuitoriT posea : 20 plugurT,
15 care cu boT, 3 cárute Cu ca!;
6o stupI cu albine ; 200 vite
mar! cornute, 20 caT, 360 oT
280 rimAtorI.
Are o osea, care o leagA cu
$oseaua com. Glogova $i care
merge $i spre jud. Gorjuld.
Dealurl mar insemnate in com.
sunt: Lazura-Boje!, Dealul-dejos
$i Dealul-de-sus, acoperite
Cu vil, dind un vin bun.
Ca pirare in com. sunt : Oga$ul,
FAgetul, Valea-VIezurilor, ValealuT-NAnAti,
Valea-Stand, Oga$ul,
indina - Mare, Podul - TurculuT,
Oga$ul-Bisericel-UlmAtul Apa-
SAratA.
Waticna, munte, in jud. Suceala,
com. BogdAne$ti, acoperit de
pAdure de rA$inoase, tnesteacAnT
$i fagl.
Watule§ti, sat, in jud. Arge$, pl.
Pite$ti, fAcind parte din com.
rur. Bradul-d.-j.
Watunda, com. rur., la N. plA$ei
Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanati,
formatA din satul cu acela$T nume,
situat pe un teren qes, la
V. de com. Studina, la 26 kil.
spre N. de Corabia i la 15 kil.
spre S. de Caracal.
Are o populatie de 759 locuitorT
; o $coalA mixtA, frecuentatA
de 43 elevI (i899-900); o
bisericá, cu hramul Buna-Vestire
(1868), deservita de 2 preoti $i
2 cintAretT ; 6 circiumi.
Budgetul com. e de 2326 lel
la veniturT $i de 2317 leT la
cheltuelI.
Rätuneiul, munte, in jud. Dimbovita,
in partea de N.-V., cam
spre jud. Muscel.
Rätäle§ti, mahala, in jud. Vilcea,
pl. Cerna-d.j., com. rur.
Ro$iile. Are o populatie de 90

RATENI 216 RAAJSENI
locuitorT ; o bisericA, facuta de
Ion Rosianu.
Riteni, sat, in jud. BacAiI, pl.
Tazlaul-d.-s., com. Schitul-Frumoasa,
situat nu departe de malul
drept al piriuluT Comanul.
Are o populatie de 193 suflete
; o biserica, &Mita la 1863
de Grigorita Constantinidi, deservia
de i cintaret; o circiuma.
Vite : 113 vite marT cornute
si 47 porcT.
Räteni-Tazlaul, mo,sie, in jud.
Bacaa, pl. Tazlaul-d.-s., de pe
teritoriul com. S chitul-Fru moasa,
apartinind statulur.
Rátoe§ti (Dealul-), deal, in jud.
Suceava, satul Sodomeni.
Rätoaia, sat, in jud. Dimbovita,
pl. Dealul-Dimbovita, com. Habeni.
sat,fdcind parte din
com. rur. Izvorul, pl. Vedea-d.-s.,
jud. Olt. Are o populatie de
68 locuitori. Cade in partea de
S.-E. a com.
brat (prival), in jud. Ialomita,
insula Balta, pl. lalomita-
Balta, com, Dudesti.
Rätoiul, fas, format din piriul
Uluci, in partea de V. a cotn.
Broscauti, pl. Cosula, jud. Dorohoiti.
Wat (Izvorul-), /*m'en; in jud.
Buzlii, com. Valea-Muscelulta ;
incepe din muntele Virful-Fetif
si se scurge in Valea-Muscelula
RàÛ (Izvorul-), izvor, in jud.
Buzati, com. Goidesti ; incepe
din mun tele Viforita si se scurge
In piriul Bisca-Mare, putin mal
sus de Trestia-Mila
Räuce§ti, com. rur., in marginea
despre N.-E. a plAsei de Sus-
Mijlocul, jud. Neamtu, pe teritoriul
ce se intinde catre V.
Moldovel, pana in ramurile estice
a muntilor Halauca (marginele
jud. Suceava), cum si pe
podisele si dealurile ce se intind
intre cursul piriuluT Rica spre
S., se margineste spre S.-V. cu
com. Vinatori-NeamtuluT, spre
S. cu o parte din paminturile
aceleeasT cotn. i mosia Grasi,
spre E. cu com. Pastraveni, lar
spre N. cu hotarul jud. Suceava,
care desparte com. de
mosiile Draguseni, Sirbi, Savesti
si Brusturi, prin o a treia parte
a pirtulur Rica.
E formata din catunele : RAucesti,
Munteni, Aprodul-Purice,
Oglinzi si Lingurari, pe o suprafata
de 2834 hect.
LocuitoriT sunt in mare parte
razesl.
Dintre locuitoril improprietaritl
in 1864, sunt asta-zT : 135
carI inca traesc si-s1 stapinesc
inca singurr locurile ; 183 ce
stapinesc loeurile, ca urmasi al
celor improprietAritT. Dintre locuitoriT
improprietaritT in 1878
sunt: r57 carl trdesc ; 157 cati
ati mostenit pamintul de la ce].
improprietAritT si 64 de insl, carT
de si cultivatorl de pamint si
insuratT, n'aa niel un fel de proprietate.
Are : 3 biserid, deservita. de
4 preotI si 6 eclesiarci ; o scoalA
mixta.; 2 morT de apA.
Budgetul com, e de 4559 leT
la venituri si de 4553 leT la
cheltuell.
Vite : 1836 vite marT cornute,
160o a 214 cal si 380 rimAtorY.
Comunicatia cu satele vecine
se face prin : soseaua judeteanA
Neamtu - Falticeni, si Neamtu-
Pascani ; apoT prin un drum care
se leaga cu soseaua Fälticenilor,
trecind prin satele Oglinzi, Rau
cesti, Munteni, Ungheni, la Timisesti.
Räuce§ti, sat, in jud. Neamtu,
com. Raucesti, pl. de Sus-Mijlocul,
situat la 48 kil, de orasul Piatra
si format din trupurile Raucesti-d.-j.
(RAdeni) i Obraji, cu
o intindere de 723 hect., 90
ariT (635 Miel), si o populatiune
de 262 familif.
Are 2 biserier, dintre care
cea din RAucesti-d.-j., cu hramul
Adormirea Malee DomnuluT,
a fost inceputa de M. CogAlniceanu
la 1866; o scoalä,
frecuentatA de 77 elevT.
Entre alte multe ispisoace relative
la acest sat, citam pe
urmatorul :
Io Dumitrie Canteinir Voevod B. ni.
g. z. M.
Adecn Tnaintea DomnieT-noastre si inaintea
tuturor boerilor nostri a mar! s't a
inicT, an venit Torest egumenul si cu tot
soborul de la sf, ninnnstirea luY Zosim,
ce se chiamn Secul, si de la sf. mInnstire
din Cetatea-NeamtuluT, jilluind precum
dresn j ispisoace ce an avat mlindstirea
pre satul Rducesti, ce ad avut schimbnturn
de la Constantin biv. vel. post. si de la
jupnneasa luT Salta all perit de Cazad
clnd rnscoakle, fdrn cit numaT ce-an aflat,
un zapis de schimbnturn ce-at fAcut mnnnstirea
Cu Constantin postel. si l'an rttscumphrat
dio tara Citaceascl de la Nijnal,
decY s'ab' rugat DomnieT-mele ca sn le
fac ispisoc de Intnriturn pe acel zupia,
decT Yi Domnia-mea vIzind acel zapis,
adevnrat iscIlit cu iscilliturile tuturor bo.
ierilor marT Oran la vorrticiT de poartn.
anume, i Domnia-mea am dat o Tatitrit
sf. miingstirY din Cetatea-NeamluluT acel
sal Rnucesti, cu vecini cu tot, ca sn fie
sfintelor mInnstirT dreaptl mira i mosie,
o sui fie spre pomenirea ctitorilor, si a
Urechi Vornicul ce-att filcut rn?Ingstirea
SIculuT. 7219 (1751).
Räuce§ti-de-Sus. Vez! Suzeni,
jud. Neamtu.
Wauce§ti-de-Jos. VezT RAdeni,
jud. Neamtu.
Räuseni, sat, in partea de V. a

RAUTA
com. Comandaresti, pl. Jijia, jud.
Botosani, asezat parte pe ses,
parte pe coasta de E. a Dealuld-Rausenilor
i Livezilor,
dreapta Miel.
Intinderea mosid este de 3318
hect., din care 2700 hect, ale
proprietarulul, d-1 loan Pavli, si
618 hect, ale locuitorilor.
Locurile cultivabile aa o intindere
de 2000 hect.
Sunt cite-va radiurf de stejar
in intindere de 25 hect. si o
vie pe coasta Dealuluf-Vid, in
1ntindere de 6 hect.
Are o populatie de 200 familif,
saa 690 suflete ; o bisericà
vechTe, de blrne, zidita. la 1789
de d-na Bogdan, nascuta Ghica,
avInd catapeteazma luata de
la o alta biserica foarte vechle,
ce era in gradina caselor proprietatef,
biserica deservita de
preot, 2 dintaretf si I paracliser
; i moara de apa pe Jijia
si I de abur); 6 iazurf bogate in
peste i stuh.
Locuitorif poseda. : 590 bol
si vacl, 63 cal, 2000 of, 105
pord ; 250 stupT cu albine.
Urmele unuT sat foarte vechia
se vad la o localitate situata.
spre V. de satul Rauseni pe
coasta de deal i in dreapta
unde asta-zT se aflà cite-va
bordee, numita : Odaia-Rauseni.
Legenda atribue aceste urme,
unul sat numit Huseni, care ar
fi fost ars de Turd acum 300
de anf.
Spre N.-V. de Rauseni, pe
tarmul sting al JijieT, fata in fatà
cu vechiul sat Huseni, la poalele
podisului Ciurgaul, legenda
aseaza un vechia sat, numit
Murareni, ale caruia urme de
gacha si locurf de case se pot
observa si asta.-zT.
Mal drzia, mosia Rauseni la
numele de Domneasca si se stapineste
de o familie Ghica. Aceasta
familie a avut case marT
66940. Marido Diolionar Goografic. Vol. V.
217
de piatra Ruga biserica vechfe.
Tot p'aci sunt urmele uneT
vechf iezaturT, la N.-V. de satul
Rauseni, de ambele part1 ale Jijid,
care se zice forma un iaz
foarte mare ce se intindea spre
V. si acoperea tot sesul
si care se numea Iazul-DoamneT.
Numeroasele gropT de pline
care se afla prin sat si imprejurul
saa, dovedesc cá aicf, mal
inainte vreme, a fost un centru
de populatie mare si bogat.
Räuta, pcidure, pe mosia Fundoaia,
com. Hreatca, pl. Herta,
jud. Dorohoia.
Räuteni, sdtuc. Vez1 Zamostia,
sat, com. Zamostia, pl. Berhometele,
jud. Dorohoia.
Räuteni, deal si podif, pe teritoriul
satuluf Zamostia, com. cu
acelasf nume, pl. Berhometele,
jud. Dorohoia ; se intinde de la
locul numit Budaf, pana la Agape.
Rfiza§ia-Gogoiul, rdsdfie, jud.
Putna, in suprafata aproximativa.
de 300 hect., situatà pe
mosia cu acelasf nume, pendinte
de com. Racoasa, limitata la
N. cu mosia Musunoaele statulla',
la V. cu razasiT Racoasa
si la E. si S. cu padurea Ciurucul
a statuluT i cu razasil din
GrAuri.
Razaqia-racoasa, pda'ure, jud.
Putna, in suprafatä aproximativa
de 500 hect., situata pe mosia
cu acelasT nume, pendinte de
com. Räcoasa, limitata la N. si
E. Cu Musunoaele statuluf, la V.
cu razasif Cimpuri si la S. cu
mosia Vizantea a statuluf.
Räzà§ia- \ramita, pddure, jud.
Putna, in suprafata aproxima-
RAZBOIENI
Ova de Too hect., situata pe
mosia cu acelasT nume, pendinte
pe com. Straoani-d.-s., limitata
la N. cu razasil Straoani-d.-s.,
la E. cu mosia d-luf Apostoleanu,
la V. cu Racoasa si la
S. cu Varnita.
Rdzboieni, sat, in jud. Neamtu,
pl. de Sus-Mijlocul, com. Uscati,
situat pe pirliasul Struginosul.
VezT Razboieni, mosie.
Rázboieni, schit, In jud. Neamtu,
com. Uscati, pl. de-Sus-Mijlocul,
situat in satul cu acelasT nume.
Posea urmatoarea inscriptiune :
In zilcle evlaviosultd si iubitorulul de
Christos Domnului Ion §tefan Voevod,
cu mita luI D-zeil Domnitor tilril MoldoveY,
fiul lui Bogdan-Voevod. In anul
6984, iar al domniet lui al 20-lea alll
curgatoria, sculatu-s'aa puternicul Mahomet,
Imparatul turcesc, cu toate ale sale
rasäritene puteri. Inca si Basarab-Voevod,
cel numit Laiota, venit'a cu dinsul
cu toatä tara sa cea basarabeascä. Au venit
ca sä jefuiascI si s piarza tara
dovel ì aii ajuns puna aci, la local numit
Pirlul-Alb, si noI §tefan Voevod, Cu
fiul nostm Alexandru, esit'am Inaintea
lor ad, si am fäcut cu din ,i1 mare razboja
In luna luí Iulie In 26 zile. §i cu
Ingäduirea luT D-zeil biruiti fura cre,tinit
de catre 0114 si cazura. acolo multa
multime de ostasi MoldovenI. Tot atunes
si Tätaril lovit-all tara Moldovei din acea
latiste. Pentru acea bine-voit'a Io §tefan
Voevod de buna sa vointa, si zidi acest
templu intru rugäsie si DoamneY sale Mafia
j fiilor sal Alexaudru si Bogdan
si tinta pomenirea ji Intru desufietlrea
tuturor ortodoxilor crestinI cari ad al:1
perit. In anul 7004, iar al domniel lui,
anul al 40-lea curgatoriu, luna Noembre 8.
Inscriptia dateaza de la zidirea
bisericeT, In anul 70°4 (1495),
adía. Cu 18 anT mal* tirziil de
razboiul de la Plriul-Alb sau
Valea-Alba ; ziva de 8, aratata
in inscriptiune, coincide ca serbarea
sf. Arhistratic Mihail, earuia
Marele stefan a dedicat
templul de la Razboieni.
Cea taimacire a inscriptiel
de la Razboieni a pu.
28

RAZBOIEN1 218 RXZBOIENI
blicat-o Gh. Asachi la sfirsitul
nuveleT sale istorice Valea-Alba
(v. Asachi : Nuvele ist , ed. III.
Iasi, 1867, P. 122). Veii si Razboieni,
mosie.
125 zboieni, in jud. Neamtu,
pl. de Sus-Mijlocul, com. Uscati,
fosta pendinte de schitul Räz
boieni.
Istoric. Din o carta de judecata
din 1620, de la Gaspar-Vodä,
se constata ca Stefan-cel-Mare
zidind biserica de la Razboieni,
ca un monument comemorativ
celor cazutl in razboiii pentru
apararea tariT, a dotat acea biserica
Cu o bucata de loc, din
al cdruT venit ea sa se poatà
Intretinea si sà se perpetue pomenirea
ostasilor acolo ingropati.
Pe acel loc al bisericei, cu
timpul. s'a format satisorul Fazboieni.
In curgerea timpurilor 1110.,
aceasta proprietate a bisericei
de la Razboieni a devenit proprietate
boereascd. Asa, pe thnpunta
Stefan Toma (1612), proprietarul
mosieT Rdzboieni, impreuna
cu ea si a bisericel Marelui
Stefan, era visternicul Nicoara
Prajescu, care, participind
la revolta boerilor contra Domnului
Toma, ca si multi tovarasi
de aT lui a fugit in Polonia.
Voda a confiscat mosia lui
Nicoara-Rhzboieni, si a daruit o
MänastireT sf. Ilie din Bucovina.
Sub domnia luT Radu-Voda,
calugarii de la sfintul Ilie se judecara
la domnie pentru o bucata
de loc a mosieT Razboieni,
ce o impresurasera ra.zesii din
Uscati, si cistigara procesul in
1632.
Lupu Prajescu, fiul lul Nicoara,
prin t'una invoiala eu calugárii
de la sf. lije, rascumpard mosia
Razboieni cu biserica, dindu-le
300 de talen l si niste vite si
documentele indarat.
In acelasl an Ionascu Prajescu
a pretins a i se da si luT o parte
din mosia parinteasca Razboieni.
Logofatul Petrascu Basota, condamnat
de la domnie, a impartit
mosia Razboieni in dota parti :
Lupului i-a dat partea din jos,
iar IonasculuT, partea din sus.
Mosia aceasta s'a stapinit de
familia Prajescu pana la anul
1668, cind ea toata se stapinea
de Dimitrascu Prajescu, carele
a trecut'o in stapinirea cumatrului
saii Gavril Tabirta, fost
biv. camaras, jumAtate prin danie,
jara jumatate prin vinzare.
Tabirta, imprumutind de la
Ionascu Prajescu 130 leT,
amanetat jumätate din Razboieni,
si neplatind baniT, partea de
moje cea amanetatd a trecut
iardsT la familia Prajescu. In anul
urmator, 1660, Tabirtd a vindut
si cea-l'alta parte din Rdzboieni
fostuluT s'Atar Tudurachi Iordachi.
Se vede insa. cd aceastà
vinzare nu s'a efectuat ; cacT
peste cica. luni face vinzare
pe jumatate din mosia Razboieni
nasului saii, al doilea logoat Dumitrascu
Boul. Aceasta vinzare
se intäreste prin ispisoc domnesc
de la Stefan Petriceicu-Vodä
din anul 1673.
In anul 1688, Maria Prajasca,
cu fiul sali Stefan si cu ginerele
ei vind jumatatea lor din Razboieni,
Hatmanului Constantin
Veliciko. Vinzarea aceasta s'a
facut cu conditie ca Hatmanul
sa plateasca o datorie a vinzatoarel
Prajasca la Manastirea
Han guluT, unde era amanetatà
acea parte de mosie.
Hatmanul Veliciko insa n'a
plata acea datorie, si manastirea,
avind trebuinta de banT ca
sA acopere biserica manastirei,
a vindut acea parte de mosie
slugerulul NecolaT, impreuna cu
biserica.
In 1714, a patra parte din
mosia Razboieni se stapinea de
Veliciko sin Catiki, starostele
de negustorT din Iasi, care in
acest an a vindut-o slugerului
NeculaT si jupinesii sale Catrina
Asa dar atuncI maT toata. mosia
Razboleni se stapinea de
Slugerul NeculaT, fiul Medelnicerului
Ene, care la rindul
si el a avnt procese cu razasiT
din Uscati, pentru hotare; dar
judecata constata dreapta stapinirea
Slugerului si o confirmä.
Egumenul manastirer Hangul,
cind a vindut Slugerulta partea
Prajascai din Razboieni, se adresase
mal intliù nepotulta el Andrei,
feciorul lui Stefan Prajescu
cu propunere de a rescumpara
el acea parte a matusei sale ;
acela insa i-a raspuns, ca n'are
bani ca s'o rascumpere. Mal' pe
urma. acest Andrei Prajescu, in
anul 1731, a intentat proces
Slugerului. In curgerea acestui
proces pentru jumatatea Prajasa
din satul Razboieni, pe
care cadea si biserica Marelui
$tefan, in anul 1734, Slugerul
NeculaT, vazind cd impreuna cu
partea PrajascAT are sa. piarda
si biserica Domneasca, ca
scape macar acea biserica de
a trece la alt stapin, s'a decis
a preface biserica mareluI Stefan
de la Razboieni in manastire
de calagari. Sp're acest sfirsit
i-a harAzit a patra parte din
mosia sa de la Razboieni pentru
intretinere; a ales de egumen
pe preotul Dumitru ; a imputernicit
pe fiii ser Sandu si Salta
sa se duca la mitropolitul tare!,
care pe atund era Antonie, spre
a cere pe deoparte recunoa§terea
si intarirea nouei manastirT
si a danief, iar pe de alta, sa
dobindeasca binecuvintarea preotuluT
Dimitrie de a se calugari.
De atuncT dateaza fondarea

RAZBOIENI 219 RAZBOIENI
manastireT sal:" schituluT Razboieni.
Intre acestea, procesul Slugerululcu
Prajescu continua. Dupa
ce judecata a legitimat drepturile
Prajesculuf, Slugerul n'a
voit sa primeasca de la el baniT
de räscumparare, si a lasat procesuluT
loc deschis pentru alte
vremT. Prajescu irisa, puind stdpinire
pe partea din mosia Razboieni
n'a tinut seamä de schit
si de dania SlugeruluT, ci a
vindut toata acea parte de mo.
sie cu schitul, LogofatuluT Sandu
Sturdza.
Dupa moartea SlugeruluT, fiul
sail, Vatavul Costachi, a continuat
procesul cu AndreT Prajescu,
carele Insa prin judecata
a silit pe rivalul san a primi
baria' ce-T daduse tata' sati Slugerul
de rascumparare pe partea
PrajascaT din Razbeieni.
Noul proprietar al mosieT Raz.
boieni, Sandu Sturdza, a respectat
schitul fondat acolo de Slugerui
Nicolaa, si a lasat pe
calugarT in pace, sa stapineascd
biserica si dania facuta lor de
Slugerul, precum $i altT razesT
din vecinatate. Asa, in documentele
schituluT, se vede ca in anul
1768 era la schitul Razbeieni
Egumen, Manadul Visarion, care
se judeca cu razesir de la Uscati,
carT pretindeati ca. biserica
schituluT ar fi pe mosia lor, ca.
prin urmare calugariT ar fi stapinind
cu nedreptul o parte din
mosia razaseasca. Dar pe temeiul
ispisoculd de la Radu-
Veda din 1624, ce era la mina
calugarilor, s'a recunoscut dreptatea
schituluT.
In anul 1789, Monahul /lie
Dabija, dintre razesiT localT, harazeste
schituld toata averea sa.
Din o scrisoare din anul 1790,
se vede ca mosia Razboieni cu
schitul trecuse de la Sandu
Sturdza la Constantin Sturdza, si
acesta o dase de zestre gineruluT
sal-1 Vornicul Mihail
Sturdza. Tot din acea scrisoare
sa vede ca era nacealnic schitulla
Arhimandritul Efrem. Ginerele
Sturdzer imputerniceste
prin amintita scrisoare pe Efrem
a stringe veniturile mosiei Räzboieni,
ca si sub socrul sail si
a le intrebuinta intru tinerea bisericeT
si a servitorilor el. De
aci se vede, ca, la inceput, noul
proprietar, Mihail Sturdza, era
favorabil schituluT si ArhimandrituluT
Efrem. Dar aceasta n'a
durat mult, precum vom vedea
maY jos.
In arhiva Mitropoliel MoldoveT
se afta o marturie a maT
multor boerT Sturdzestr, data in
1790, prin care se adevereste
ca. mosia pe care Marele stefan
a zidit biserica de la Razboieni,
a fost camparan de tatal lor,
marele Logefat Sandu Sturdza
de la un Prajescu si o a afierisit
schituluT Rdzboieni, carele
/a acel timp se administra de
Arhimandritul Efrem, pe care
il lauda 5i-1 recornanda pentru
buna orinduiala duhovniceasca
ce tine in schit. BoeriT SturdzestT,
subscrisT in acea marturie
sant : I. Sturdza Vel Vornic, Stefan
Sturdza Vel Logofdt, Dumitrachi
Sturdza Ban, Gr. Sturdza
Hatman.
In anul 1792, Domnitorul Alex.
Moruzzi, prin hrisovul säti, milueste
schitul Razboieni cu oarecare
harazirT din veniturile (ruzumaturile)
domnestr. Acelea$T
harazirT se confirma. in anul urmator,
de Domnitorul M. utu.
Din o suplica a ArhimandrituluT
Efrem, din anul 1793,
cgre Mitropolitul Iacob Stamate
(suplicA ce se pastreaza in
archiva MitropolieT MoldoveT),
se vede ca, acest Efrem a facut
maT multe imbunatatirT la
schitul Razboieni, :si care, cum
se exprima. el, l'a costat sudorT
de singe, intrebuintind toata
silinta sa spre inzestrarea schituluT
cu morT si viT.
Dar tot din aceea se vede el
proprietarul mosieT Razboieni,
logoatul M.Sturdza, schimbase
atitudinea sa anterioara catre
schit. El tindea acum a se face
deplin stapin pe mosia schituluT
si chiar a desfiinta acesta, intrebuintind
la aceasta pana si
silnicii si violar!. Se vede ca
contra acesteT atitudinT ilegale
a logofatuluf Sturdza, Efrem isT
procurase de la boeriT SturdzestT,
marturia citan. mal sus,
si in care nu figureaza Sturdza
cel cu pretentia.
Efrem apoT se jelueste Mitropolitulul
ea acest boer voeste
sa-1 alunge de la Razboieni si
sa strice schitul ca sa. se faca
el stapin pe mosia schituluT, el
s'a incercat in multe rindur1 sa
apuce documentele schituluT, ce
se pastrail la Egumen. Spre
acest sfirsit 1-a pradat chilia in
mal multe rindurT, pana. ce in
fine a izbutit a pune mina pe
documentele schituluT. ApoT a
instalat pe vataful ski cu familia
in schit, poruncindu-T la
pune mina pe toata averea ealtigarilor.
Efrem s'a tinguit MitropolituluT
; dar se vede ca
acesta nu 1-a putut ajuta, caer
de acum schitul Razbeieni cu
mosia sa a trecut in stapinirea
familia SturdzestI si schitul de
calugarT a ramas desfiintat de-o
cam data.
La 1803, dupa o intelegere
particulara a MitropolituluT Veniamin
cu familia Sturdzeasca,
s'ail asezat aci 25 maice ; de
aceea, pana la 1813, calugaritele
de acolo n'ati avut niel un act
public constatator dreptuluT lor
de a locui acolo pi a avea
drept la intretinerea din averea
schituluf.

RAZBOINICUL 220 RAZVADUL
La 18 murind marele Logofa
M. Sturdza, rapitorul schitulur
Razboieni, urmasir lur, impreunl
cu toata familia Sturdzeasa,
aü Inchinat schitul cu
mosia Razboieni, spitalului Sf.
Spiridon din Iasi (vezr actul de
danie publicat de d. Gusti, fost
Epitrop al caser Spiridon, in
jurnalul Curierul (Balassan), din
Iasi, In anul 1786, No. 87, reprodus
de Melchisedec).
Epitropia, luind In stapinire
dania, a voit sà depArteze de
acolo acele 25 calugarite
rAmtie toatá averea schitulur
mina spitalulur, lusa Mitropolitul
Veniamin s'a opus.
La 1835, Alecu Sturdza, urmas
al donatorilor schitulur, cere
alungarea calugaitelor de la
RAzboieni pentru tot-d'a-una
cu venitul schitulur sA se 'filtretina
5 paturr pentru bolnavr,
peste cele ce intretinea pana
atunci spitalul, aruenintind
la caz contrar va cere de la
guvern stricarea danier si relnturnarea
el la urmasir
Veniamin s'a opus. Mar tirzin
chiar Epitropia spitalulur s'a incercat
a desfiinta schitul si a
intrebuinta averea lur numaT la
spital, dar Mitropolitul Meletie
s'a opus ; asa in cit i asta-zT
stan acolo cite-va calugärite ba.trine,
care se intretin dupa.
budget aparte.
Mosia schitulul a avut o intindere
de 777 hect., 70 arir
san 684 falcI, din care 239 fálcr
s'an dat locuitorilor clIcasT din
satul RIzboieni, i 445 fatcr
ramas pe seama proprietaer.
Arendat, acest pAmint aduce
6000 lel anual, din carT 4480
ler se dan pentru intretinerea
schitulur, i restul spitalulur.
Räzboinicul, deal, in com. rur.
Albulesti, pl. Dumbrava, jud.
Mehedinti.
Räzboiul, munte, in jud. Buzan,
com. Goidesti, clt. Bratilesti si
Plostina. VirfuI e acoperit de
p4unT, lar poalele, cu seculare
pIdurr de brad, fag si mesteacan.
El lasA mar multe ramificatir in
partea de N., care se intind
pana In riul Bisca-Roziler.
Räzboiul, vellcea, izvoräste din
dealurile despre E. ale com. Silvesti,
pl. O ltetul-d.-s., jud. Vilcea,
si se varsa in riul
Räzboiului (Valea-), vale, izvorlste
din imprejutimile com.
Urlati, pl. Cricovul, jud.Prahova;
curge prin com. Tomsani, unde
formeaza mar multe helestaie,
se in dreapta. spre S.-E., pana
Ruga com. Parepa, de unde curgind
spre E., desparte ca.
Parepa de Rusani, ocoleste pe
acest din urma, pe partea de E.
apor se indrepteazA iarAsT
spre E. unde se intilneste cu girla
Ceptureanca, care ir schimba directiunea
spre S.-E. si apor iar
spre E. spre com. Fulga.
Raze§il-de-Clipice§tI, moFie, in
intindere de 140 hect., pe teritoriul
com. Clipicesti, pl. Girlele,
jud. Putna. E proprietatea
rAzesilor Clipicestr.
Räze§iI - de - Leontine§tI,
dure, jud. Bacan, pl. TazlAul-d.-s.,
com. Leontinesti, a rIzesilor din
com., care se intinde pe o suprafatA
de vre-o 130 hect. Este foioas1
(fag, stejar, alun si carpen)
si este supusa regimulur silvic.
Räze§il- de- MAgire§tI, pddure
foloasa., jud. Bacan, pl. Muntelur,
com. Magiresti, proprietate a
razesilor din com. Are o intindere
de 620 hect. i este supusl
regimulur silvic.
Räze§iI -Podurile, peidure, fo-
ioasa, jud. Bacan, pl. Muntelur,
com. Podurile, a rlzesilor din
com., Cu o intindere de 50 hect.
supusl regimuluT silvic.
Räze§fi-Ripile, piidure, jud. Bacan,
pl. Tazlaul.-d.-j., com. Ripile,
foloasa (fag, stejar), cu o
intindere de 16o hect. si supusa
recrimulur silvic.
Räze§ilor (Pidurea-), pcaure,
pe mosiea Rusi-Ciomartan, com.
Zamostia, pl. Berhometele, jud.
Dorohoin.
Rilze§ul-Vechiti,pddure, pe moslea
HArqa$ti, com. Cu acelasi
nume, pl. Berhometele, jud. Dorohoin.
Räzoarele, munte,la N. de com.
Comarnicul, pl. Pelesul, jud. Prahoya,
coprins intre riul Prahova
si valle: Conciul i Oratiele.
Räzvadul, com. rur., jud. Dimbovita,
pl. Dealul Dimbovita,
situata. parte pe cimpie i parte
pe dealurr, la 4 kil., peste Ialo
mita, spre E. de Tirgoviste. Prin
Razvad trece soseaua judetiana
Tirgoviste-Ploesti. Aceasta comuna
este de podgorie si produce
mar numar vinuff i fructe.
Dealurile principale sunt: Fetile-
Zarafulur, Calugareasca, Valea-
Mare, Valea-Pietrer, Valea-Anghelestilor,
Valea - Oprestilor,
Valea-Iur-Socol i Valea-Vier; iar
cimpiile sunt : RAzvadul-d.-s.,
RAzvadul-d.-j. si Draganeasca.
Prin raionul com. curge
spre E. si Rlzvedeanca prin
centrul com. Este un podet peste
Slanic i altul peste Razvedeanca.
Se compune din trer catune:
Razvadul-d.-s., RAzvadul-d.-j. si
Gorgoteni, cu o populatie de
2457 locuitorr.
Are 2 bisericT; o $coa.là si
2 morr pe apl. Paduri sunt dota,

RAZVAN (MOVILA-LUI-) 221 RECEA
una de 65000 ark si alta de
21000 aril.
Se invecineste la E. ca com.
Gura-OcnitiI i SAcueni, la V.
cu Tirgovistea i Viforlta (cAt.
Mahalaua), la N. cu Ocnita
Ja S. cu rlul Ialomita, despArtindu-se
de Ocnita prin v51 si
dealue acoperite cu pAdurI, lar
de cele-l'alte, prin dealurI cu vil
cimpiI.
Räzvan (Movila-luI-), movi/ei,
jud. Suceava. Iat5. ce zice cronicarul
Miron Costin despre aceastA
movill, aflgtoare pe mosia
Baia, deasupra dealulul Movita-Mare:
ceind Ieremia Voc1ä
din biseric5, (la sat la Areni),
ati esit la ostI, timpinatu.sail
ostile de ambele pári, i dupg
citg-va luptg intre 0$tr ají lovit
LesiI pre oasteal UngureascA
din aripa despre Scheea. IndatI,
imbArbAtindu-se si fruntea ostilor
unde era Ierernia Vodg,
frInt pe Unguri. Subt RAzvan
Voc15. ati cazut calul atunci in
rAzboiti ; ce, incAlecind pe alt
cal IndatA a silit sa opreascá.
oastea Ungureascg, si ab oprit'o;
si puserg rAzbolul iar la loc.
Ce, ImbArbAtindu-se lar oastea
luI Teremia Vodg, unde si Lesil'
in frunte, ail dat dos oastea
tul Rdzvan Vodg, si Fati dus
la Ieremia Voc15.».
Rea (Valea-). VezI Valea Rea.
Rebegari, ceitun, in jud. Putna,
com. Nistoresti, pl. Vrancea,
situat pe malul piriului Ndruja,
'filtre cAtunele NAruja si HergstrAul.
Are. o populatiune de 185 suflete,
care locuesc in 45 case.
Rebege§ti. VezI Cretulesti-MAnästirea,
pl. Znagovul, jud. Ilfov.
Rebegi, sat, jud. Dolj, pl. Balta,
com. Grecesti, situat pe malul
drept al _Pulla, la i kil. de
Grecesti, cgtunul de resedintA
al com. Are o populatie de 385
suflete.
Comunicatia se face prin soselele
comunale, care leagg c5.tunul
la N. de Grecesti, la S.
de Gingiova, lar la V. de MAcesul-d.-s.
unde e resedinta subprefecturd.
Rebegi, mo,rie a statului, In jud.
Dolj, pl. Balta, com. Grecesti,
arendatA Cu 13000 leI anual.
Are pactare pe ea.
Rebegi, piidure a statulul, in jud.
Dolj, pl. Balta, com. Grecesti,
pe mosia statuluI Rebegi. Are
o intindere de 318 hect., populatà
cu cer si emita. Face parte
din ocolul Murta.
Rebricea, statie de a'r.-d.-f., In
jud. Vasluiii, pl. Fundurile, com.
DrAggsani, pe linia Vasluiti-Iasi,
pusg In circulatie la t Maiil 1892.
Se aflá l'Are statiile Buhdesti
(8.7 kil.) si Scinteia (5.5 kil ).
Indltimea d'asupra niveluluI Mgr11
e de 127m,90. Venitul acester
statiT pe anul 1896 a fost
de 21739 leI, 90 batid*.
Rebricea, pîrîi, in jud.
pl. Mijlocul; izvoreste din pgdurea
statulul, numitg Valea-
SatuluI, de sub coasta
Bordea, din partea de N. a com.
Valea-SatulliI ; curge spre S.,
prin valea Cu acelasI nume
trecInd in com. Bodesti, se uneste
cu plriul Cucoara, mal in
jos de tirgusorul Ratesul-Epureanulul
; trece apol prin sesul
satutuf Scinteia, face hotarut Intre
com. Bodesti ì Scheia ; intrA
pe teritoriul com. Parpanita,
atinge teritoriul com. Negresti
si Buhgesti si, la local numit
Postovarul (com. Birze0), se
varsA in rlul BIrladul, dupg ce
primeste multi afluent1.
Reboca. VezI Mihgesti, mosie a
statuluT.
Rece (Vale a-), ßîrîz, in jud,
Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul
com. urb. Isaccea ; î1 ja nastere
din poalele sud - vestice
ale dealuluI numit Muntele-luT-
Hasan ; se indrepteazg spre N.,
avind o directiune generall de
la S. la N., brAzdind partea de
N. a plAseI i pe cea de V. a
com. urb. ; taie catea judeteanA
Isaccea-MAcinul si, dupg un curs
de aproape 3 kil., se vars5. In
mlastina stufoasá. ce Inconjoarl
balta Piatra-Clcatg, la V., cu
Cherhanaua-luI-Melentie. Cursul
sla este repede, fiind un 045
de munte. Curge numaf prin pldurI.
Pe valea Ilif e drumul vecinal
Tichilesti si soseaua jude.
Çeanä Isaccea-MAci n ul.
Rece (Valea-), pîrîll, in jud.
Tulcea, pl. MAcinul, pe teritoriul
com. rur. Greci ; izvoreste
din poatele orientale ale DealuluI-
Grecitor; se IndreaptA spre S.,
avind o directiune generala de
la N.-V. spre S.-E. ; brAzdeazg
partea de E. a plAseI si pe cea
de N.-V. a com.; tale drumul
comunal Luncavita - Greci si,
dupg un curs de i kil. se aruncg
in pirtul Valea-Grecilor,
partea dreaptg, nu departe
de izvorul acestuia ; malurile
s'ale sunt inalte si acoperite ca
verdead.
Recea, saU Recile, com. rur.,
pe riul Teleorman, jud. Arges,
pl. GAlgsesti, la 9 kil, de com.
rur. Costesti, resedinta subprefecturer
si la 54 kil. de Pitesti.
Se compune din satele: Recead.-j.
si Recea-d.-s., cu o populatie
de 354 fam., saa 1562 sufl,

RECEA 222 RECEA
Are 2 bisericf ; o $coalA ; 2
mor! cu aburr.
Pe aicr trece qoseatia jadeteana
Pite$tiTurnu-MAgurele.
Budgetul com. e de 2629 ler
la venituri $i de 3571 leI la cheltuelI.
Vite : 1280 bol i vacr, ioo
cal, 15 bivolf, 9 asinT, 2500 or,
io capre $i 500 rimatorl.
Recea, com. rur., in jud. Mehedinti,
pl. Cimpul, la 45 kil, de
ora$ul Turnul-Severin.
Are o populatie de 650 locuitorr
; o biserica, deservita de
I preot qi 2 cintAreV; o coalA ;
o circiuma.
Ocupatiunea locuitorilor este
agricultura $i cre$terea vitelor.
Locuitorir poseda : 30 plugurY,
56 care cu bol, 5 carute cu
500 vite marr cornute, 18 cal,
560 of i 360 rimatorr.
Prin com. trece qoseaua Vinjul-Mare-Recea-Cuj
mirul.
Budgetul com. e la veniturf
de 3153 ler, iar la cheltueli, de
I56 ler.
Recea, com. rur., jud. Vilcea, plaiul
Horezul, formata din 2 cat.:
Recea i Marita, impartite in 4
mahalale : Coasta-Corbulur, Ripa,
Zavoiana $i Delureni.
E situata pe riurile Recea
Marita, la 50 kil, de resedinta judetuluT
$i la 8 kil, de a plaiuluI.
Are o populatie de 11,5 locuitorr;
4 bisericr, 2 in Recea
$1 2 in cat. Marita ; o $Coalä
mixta.
Lo cuitorif, p elin gä. agricultura,
se mar ocupa cu olaria, dulgheria,
rotaria, fferaria simplä. $i ziaria.
Ei desfac produsul muncer
lor la bilciurile : Riureni, Horezul,
Gingulesti si Polovraci.
Vite sunt: 35 cal, 150 bol,
200 yac!, 290 capre, 1000 of,
300 porcf.
Pe riurile Recea $i Marita sunt
4 morr, I joagar, I pita.
Locuitorir sunt mopenr, posedind
pamint din mo$T stramog.
De aceasta com. apartin muntir:
Mamul, Gluriciul i Piatra,
Cu directiune catre E."$i V. $1
spre N. de com. Pe acestr muntr
se fabrica brinza.
Vatra satulur are 200 hect,
lar in total peste 1500 hect., ca
izlaz,.munte, padure, livezr
araturr.
Doua miel sosele sunt in interiorul
comuner.
Budgetul com. e la veniturr
de 1230 ler $i la cheltuelT, de
1040 ler.
Se margineste la E. cu com.
Vaideeni, la V. ca com. Fomete$ti
si Racovita, la S. cu com.
Slatioara $i la N. Cu muntir:
Mamul, Gduriciul i Piatra.
E brazdata¡de dealurile : Buza,
Piscul, Piscul-Cerbuluf, Poiana-
Paltinulur, Piatra; de munir: Gauriciul
$i Mamut, Piscul-Vacir, Comanda.
E udata de riurile: Recea,
Marita, Maricioara, Reci-
$oara.
In com. Recea s'a nascut Egumenul
marastirer Horezul, Ion,
contimporan Cu ConstantinVoda
Brincoveanu $i care a dotat aceastä
manastire ci intinse domena'
Tata mo$iile, cu care parintele
Ion Egumenul de la Horez a
dotat manastirea :
-r. Mosia BAle$ti, cumparata
de la Barbu Paharnicul Urdareanu,
pe seama manastirer;
Mosia Otle$ti, asemenea;
Mo$ia Fälcoiul-d.-j., cu metohul
i casele de piaträ., cu viea
$i 2 roate de moara pe apa Bistrita
;
Locurile $i livezile din Dealul-Troianulur
;
Metohul de la Sirineasa,
cu casete $i 2 roate de moara
si o dirsta in apa Luncava-
;
Mo$ia Bratovoie$ti-d.-j., din
Dolj ;
Via de la Salcuta ;
Mo$ia din Popesti ;
Mosia Stoiceni din Arge$ ;
io. Metohul de la Stoiceni
din Arge$, cu viea $1. cu moara
dupa apa Topologulur ;
II. O vie in Dealul-Pite$tilor
cu delnita $i livedea din poalele
vier, cu casa $i slomnul ;
Mo$ia Birzoteni ;
Mo$ia Cirstane$ti ;
Mosia Bagdane$ti $i parte
din hotarul Rime$tilor ;
Mosia Ulmetul ;
Mosia Birzotea $1 altele.
Asupra parintelur Ion, arhimandritul,
hrisovul lur Const.
Voda Basarab, se exprima asttel :
care mosiI Cu lucrurile lor ce s'ati lucrat
pe dinsele sunt cumpärate i lucrate
intru adäogirea i intirirea sfintel mänistirI
de pärintele Ion archimandritul, care
a fost nästavnic si ostenitor la facerca
acesteY sfinte mänästirY pänä s'ail isprävit
de tot.
Recea, sat, fácind parte din com.
rur. Turia, pl. Oltul.d. jud.
Olt. Are o populatie de 6o locuitorT.
Recea, sat, facind parte din com.
Gliceana, pl. Berheciul, jud.
Tecucia, situat in partea de N.
a comuner, pe dealul Cu acelasi
nume, la 5 kil, de re$edinta com.
Are o populatie de 63 familif,
saill 250 suflete ; o biserica,
cu hramul Adormirea Maicer
Domnulur, construit1 de
Ecaterina Sturdza, Cu ajutorullocuitorilor,
dupa cum se vede
din o inscriptie ce se aflä deasupra
u$er.
La intrare in sat, in partea
de S., se afta cite-va izvoare
cu apl.

RECEA 223 RECELEA-CALDA
Recea, sat, In jud. Tutova, pl.
Tutova, com. Hdlaresti, cu o
populatie de 171 locuitori si
42 case. S'a format la 1879 de
catre ImproprietaritI pe mosia
statulul.
Recea, sat, facind parte din com.
rur. cu acelasr nume, plaiul Horezul,
jud. Vilcea.
Are o populatie de 874 locuitorT
; douä bisericl, una cu
hramul Cuvioasa Paraschiva, reparata
la 1867, si a doua, cu
hramul Sf. VoevozI, construita
la 1775 si reparatä la 1870. Adi
e resedinta comuneI si o scoall.
Recea, pddure, a statuldf, In intindere
de 150 hect., pendinte
de com. Balteni, pl. Siul-d.-s.,
jud. Olt, forman din trupurile :
Coscova (70 hect.), Luda (60
hect.) si Vedita (200 hect.).
Recea, izvor, In jud. Buzaa, com.
Minzalesti, ce izvoreste din
muntele Martinul si se varsa
in Hui Rimnicul, in dreptul muntela
Curcubeta-Mare, facind hotar
intre judetele Buzad si Rimnicul-Sdrat.
Recea, pirtiab ce udä cat. Ghereasca,
din com. Lupesti, pl.
Horincea, jud. Covurluiri, si se
varsa in Horincea.
Recea, pirlia,s, ce izvoreste din
o lipa cu acelasI nume, in par.
tea despre V. a satuluI Gdnesti,
pl. Horincea, jud. Covurluiri
; serva ca hotar intre satele
Ganesti si Comanesti, din
com. Ganesti.
Recea (Drincea), girld, izvoreste
in jud. Mehedinti, In hotarul
com. Caiutul, curge pana
la com. rur. Podul-Grosulul sub
numele de Piriul-Albuld, primes_
te citl-va aflu e nti, apoI, indreptin-
du-se catre S., uda. comunele :
Slasoma, Cornatelul, Cujmirul,
si, la Branistea, confluenteaza cu
Piriul-OprisanuluI, indreptInduse
catre com. Salcia, unde formeaza
baltile alcia si Balta-
Ascunsa. Patrunde in jud. Dolj,
pl. CimpuluI, in com. Cetatea,
pe care o uda cu directia de
N.-V. catre S.-E. Are scurgere
In balta Ochiul.
In com. Cetatea, are mal multe
podurl, lar in jud. Mehedinti,
are morl pe dinsul, din care
cea mai principala este moara
d-lui Pebsa construita pe turbina.
Numele de Drincea il poarta
mal cu seama in jud. Mehedinti.
Recea,pirig,jud. Tecuciti, ce trece
prin satul Cu acelasl nume, com.
Gliceana, din pl. Berheciul.
Recea, phiii, ce izvoreste in raionul
com. Boghesti, pl. Zeletinul,
jud. Tecuchl, si se varsa
in Olul.
Recea, phig, ce curge prin pl.
Corodul, jud. Tutova; izvoreste
si uda teritoriul com. Carapcesti
si se une0e apoI Cu plrlul
Cetatuia.
Recea, piria, ce curge prin pl.
Tirgul, jud. Tutova ; izvoreste
din apropierea satuluI Ghermanesti,
dintr'un loc numit Recea,
curge de la E. spre V., pe teritoriul
com. Banca si se vars5.
In stinga riuluI Birladul. Peste
acest Ola trece linia ferata
Birlad-Vasluiti, pe un pod cu
7 in. deschidere.
Se me numeste si Piriul-Ghermanestilor.
Recea, Ha, jud. Vilcea, ce izvoreste
din muntele Zavidanul,
se uneste cu Recsisoara, la N.
de com. Recea, uda aceasta
comuna in tot lungul sau si se
vars1 in riul Cerna, linga Slatioara.
Recea, vacea, ce izvoreste din raionul
com. Ogretinul, pl. Teleajenul,
jud. Prahova, si se
varsa in gira Ogretinul.
Recea, vil lcea, ce separa com. Surpatele,
pl. Oltul-d.-s., jud. Vilcea,
de com. erbanesti si, dupa
ce uda partea de V. a com.
Surpatele, se varsä in riul Otasaul,
pe teritoriul aceleasI comune.
Recea-de-Jos, sat, cu 750 loc.
pe riul Teleorman, jud. Arges,
pl. Gdlasesti, flIcind parte din
com. rur. Recea. Aicl este resedinta
primar-le!. Are o biserica,
Cu hramul Cuvioasa Paraschiva,
deservita de r preot si r cintaret.
Recea-de-Sus, sat, Cu 812 loc.,
pe riul Teleorman, jud. Arges,
pl. Galasesti, facInd parte din
com. rur. Recea. Are o biserica,
cu hramul Adormirea, deservita
de i preot si i cintaret.
Recelea, pirig, ce izvoreste din
partea de N. a com. Tatarani, pl.
Crivina, jud. Prahova, trece prin
partea de N.-E. a e/, se hitaneste
cu piriul Calda si impreuna
formeaza piriul Recelea
Calda. Dupa ce uda si partea
de S. a com. Tatarani, iese din
com., face mar multe cotiturI si
apoI se varsa in rtul Leaotul.
Recelea-Calda. Vez! Recelea si
Calda, dota phliase, care izvorasc
din com. Tatarani, pl.
Crivina, jud. Prahova, se impreuna
tot in raionul com. l'Ataran'
si se varsa in riul Leaotul.

RECILE 224 REDIUL
Recile. Ved Recea, jud. Arges.
Recile, pîraie, in partea de N.
a com. Petrosani, pl. Crivina,
jud. Prahova, udg. pAdurea Strimbel
si se varsg. in 11111 Teleajenul,
dupá ce formeazg hotarul
intre cAtunele MAldesti si Moara-
DomneascA, din com. Rifovul.
Reci§oara, riI, ce izvoreste din
Poeana-Paltinuld si se uneste
cu riul Recea la N. com. Recea,
plaiul Horezul, jud. Vilcea.
Redea, com. rur., pl. Ocolul, jud.
Romanati, formatA din satele
Redea (2900 iocuit.) si Valea-
Soareld (FlAminda, Chintesi 332
locuit.), situatA pe valea Govora,
la 8 kil. spre S.-V. de Caracal,
pe drumul Caracal-Bechet. CAL
Valea-Soareld, se afld la 3 kil.
mal spre S. de resedinta com.
Are o populatie de 3232 locuitorl
; o scoald mixtd.; 3 bisericI,
VoevozT (i868), Intrarea in
Bis. (1850), i Sf. Nicolae (1844),
deservite de 4 preotT si 8 cintdretI;
14 circiumT.
Vite marT 3049, vite micT 1375
si pord 745.
Budgetul com, e la veniturI
de 7235 le! si la cheltuelT de
7145 le!.
Redea, mitgurd, i punct trigonometric
de observalie, lingA satul
Redea, pl. Ocolul, jud. Romanati.
Redea, peldure, in jud. Ia/omita,
pl. Cimpuld, com. Malul,
Redea, idlcea, ce se intinde de
la N. spre N.-V. com. Zimbreasca,
pl. Teleormanuld, jud.
Teleorman. Se infundä in valea
Burdea, spre com. Beuca.
Redeluia, glrlâ, n jud. Tulcea,
pl. Mdcin, pe teritoriul com. rur.
Turcoaia ; se desface din apa
Bdlanul, i kil, maI jos de gura
acesteia; se indreaptd. spre N.,
avind o directiune generalä de
la S. la N., brAzdind partea
de V. a plAsal si cea de S.-V.
a com.; dupa un curs de 212
kil, se varsd in gira Apa-Noroioasg,
inchizind intre ele si
Dundre o insuld nisipoasd ; (loo
hect.). Pe partea dreaptà are
numaT stuf.
Rede§ti, attin, cu io familil, jud.
Arges, pl. OltuluT, pendinte de
com. rur. BArbdtesti.
Redil (Dealul-), virf de deal, in
jud. Tulcea, pl. Tulcea, pe teritoriul
com. rur. Cataloi ; este
unul din piscurile cele mal inalte
ale Dealulul-Mare, ce mdrginesc
orasul Tulcea la S.; situat in
partea de V. a plAsel si in ce. a
de E. a com.; asezat intre cele
doud vAT Cardonul i Puturosul
afluente ale Izvoruld-Telita ; are
300 m. indltime si e punct trigonometric
de rangul al 3-lea, dominind
asupra satuld Cataloi ;
pe la poalele sale de V. trece
drumul national Tulcea - Babadag-Constanta
si drumul LipuluT
; este acoperit cu pdsunT.
Redi§oara (Räzi§oara), mofie
a statuld, jud. Romanati, pl.
Ocolul, com. Redea, cu o arendA
anualä de 20500 lel. Are o pg..
dure de 48 pog.
Rediul, com. rur., in jud. Neamtu,
pl. Bistrita, spre S. Se invedneste
la S.-E. cu com. Socea ;
la V., cu com. Tazldul, de care
se desparte prin muntlI Dragva
si CAtinul ; la N., cu com. MastacAnul
si Borlesti, si la E., cu
riul Bistrita.
Terenul sAg se ridicA treptat
cAtre V., fiind acoperit cu pgdurT,
altd datl nestrAbdtute.
Este formatA din satele RAdiul,
Polobocul i Mirluteni, cu
suprafatA de 1977 hect. si o
populatie de 1246 suflete.
Dintre locuitorT improprietAritI
in 1864 sunt astAzT : 22 carT
incg. trAesc si-s1 stApinesc locurile
lor ; 30, care stapinesc pgminturile
in calitate de urmasI
aT celor improprietAritY; 2 locurT
se stApinesc de catre com. ; 97
de loc. sunt, care de si insuratI
cultivatorl de pämint, nu ati
nicl un fel de proprietate.
Intinderea locurilor cultivabile
de 785 hect., ii arif.
Imasul (suhatul), are o intindere
de 250 hect. si nutreste
196 bol, 118 vacT, 170 jund,
58 ce, 2146 ol si 83 rimAtorT.
Are 2 bisericI de lemn, deservite
de 3 preoti si 4 eclesiarel
; o scoalä, condusd de un
invdtAtor ; i moarä de apA cu
2 pretre.
Budgetul com. e de 6794 ler,
63 batir, la veniturl si de 4754
leT, 33 banT, la cheltuell.
Comunicatia cu satele vecine
se face prin : un drum ce duce
de la satul Rediul la satul Ruseni,
legindu-se cu soseaua judeteand
Dobreni Moinesti intre kil.
27-28 si din care drum pleacA
ramurä de drum in satul Polobocul
si alta in satul Mirguteni ;
prin un drum (continuare a ce-
Ni precedent), de la satul Rediul
prin satul Betesti (com. Socea)
; prin un drum de la satul
Rediul prin satul Soci-d.-s.
Rediul, com. rur., in partea de
S. a plAsel Stemnicul, jud. Vasluiti,
la 3 kil, de orasul Vasluig
si de 28 kil. de Negresti, resedinta
plAser, situad. intre riul
Birladul i PirIul - Racover. E
formatA din satele Rldiul, Puscasi
si Buhnari, pe o suprafatd.
de 5619 hect., din care 1287
hect. pgdure cu o populatie

REDIUL
de 357 familia, sal 1633 su.
flete.
Prin aceastl com. trec : piraiele
Vasluetul, Racova i riul
Birladul, calea nationall. Vasluiti-
Birlad si clile judetene Vasluiti-
Pungesti i Vasluiti-Negresti.
Are 2 bisericT, deservite de
2 preotT si 2 cintAretT ; o scoall;
2 circiuml.
Vite : 484 vite marr cornute,
ii bivolT, 525 or, 75 cal si 47
rimAtorT.
Budgetul com. e de 4011 leT
la veniturT si 3470 leT, II banT,
la cheltueli.
Rediul, sat, in partea de V. a
com. Idriciul, pl. Crasna, jud.
situat pe un platoti pu-
%in ridicat, proprietatea locuitorilor
rAzesT. Are o populatie
de 20 familiT, san 150 suflete ;
o bisericd, fAcutä de obstea rAzesilor,
in 1868.
Rediul, sat, in jud. Neamtu, pl.
Bistrita, com. Rediul, situat la
V. de satul Betesti si la N. de
satul Soci (ambele din com.
Socea), cu care stá in legAturl
prin drumurT comunale. E asezat
pe colinele si podisele de
E. a muntilor Iurcani, fiind udat
de piriul Rediul i &tul Miráuteni,
care se unesc la extremitatea
satulur, trecind apoI pe
teritoriul com. Socea.
Are o intindere, impreunl cu
vatra satuluT de 585 hect., cu
o populatie de 420 suflete.
Are o bisericä de lemn, vechTe,
deservitl de 2 preoti si 2 eclesiarci
; o scoalA; o moarl cu 2
pietre, situatA la 21/a kil, de sat,
pe o gira ce vine din riul
Bistrita,
Vite : 88 boT, 75 vacT, 29 viteT,
17 gonitoare, 25 minzatT,
52 cal, 1555 or i 34 porcI.
Rediul, sat, in jud. Roman, pl.
65940. Morolo lholionar M'ogro*. Vol. V
225
Siretul-d.-s., com. Doljesti, spre
S. de satul Doljesti, si la 21/4
kil, de el. Are o populatie de
451 locuitorl; o bisericl de zid.
Sunt 639 capete vite mari. Acest
sat, impreunl Cu mosia incunjurAtoare,
era a mAnAstireT BIrbolul
din Iasi, care era inchinatA
mánAstireT Golia.
Rediul, sat, in jud. Roman, pl.
Siretul-d.-j., com. Trifesti, spre
S.-E. de satul Trifesti, si la
2 kil. de el, pe piriul Valea-
NeagrA.
Rediul, sat. Vez! Giulesti, jud.
Suceava.
Rediul, parte a satulur Ruginoasa,
jud. Suceava.
Rediul, sat, in partea de N.-V. a
com. Rediul, pl. Stemnicul, jud.
situat pe coasta de E. a
dealului Rediul, intre piriul Racoya
i riul Birladul, pe o suprafatl
de 3500 hect. si cu o populatie
de 130 familiT, salí 570
suflete.
Dealul e acoperit de vil si de
livezT.
Pe drumul ce merge de Ia
acest sat spre S., la satul Chitocul,
se afll un pod de lemn
preste 0.1111 Racova, despre
care pod se spune, ca e flcut
din timpul luT tefan-Vodl., purtind
de atuncT numele de Podul-ArapuluT.
Rediul, care e resedinta comuner,
are o bisericA, ziditA la 1845,
deservitl de I preot si 2 chiarel.
' Vite: 253 vite marT cornute,
41 cal, 250 oT, ,11 bivoll si lo
rimAtorT.
Rediul, sat, in jos de satul Valea
luT-Nastase, com. ArmAsoaia,
pl. Racova, jud.
E strAmutat aicr din 1864, cind
REDIUL
s'a flcut trnproprietArirea locuitorilor,
de la lacul numit Rediul-
Vechiti, ce se aflA 'in apropriere.
Are o suprafatl de 284 hect.,
din care 82 hect. pldure si
58 hect, loc de culturl, finat,
imas ale proprietAteT, iar 144
hect. sunt ale locuitorilor.
Are o populatie de 23 famili!,
sati 142 su flete; o bisericl,
deservitl de I preot i 2 chitgretT.
LocuitoriT posedA: i plug,
car Cu bol; 10 stupT, 17 vite
marT cornute, 43 oT, 7 cal si 8
rimAtorT.
Rediul, stalie de cfr.-d.J., jud. Botosani,
pl. jijia- teflnesti, com.
Comindlresti, pe linia
rohoiá, pusA in circulatie la
August, 1896. Se afll intre statiile
oldana (7,8 kil.) si Todireni
(io,i kil.). InAltimea d'asupra
niveluluT MAriT e de 150
m., 6i. Venitul acesteI statil pe
anul 1896 a fost de 15232 leT,
6o banT.
Rediul, deal, jud. Bacäü, pl. Tazllul-d.-s.,
com. Scorteni, de pe
hotarul com. spre corn. Nadisa.
Rediul, cleal, jud. BacAti, pl. Taz-
Ilul-d.-j., com. BirsAnesti, pe
costisa clruia se zice cA ar fi
fost satul Voinesti, sal" Voicesti.
Urmele de bisericl se mar
vld incl.
Rediul, deal, numit si al-CatargeT,
in dreapta JijieT, pe mosia statuluT
Trusesti, com. Trusesti,
jud. Botosani, continuare din
Dealul-Hulubulur.
Rediul, deal, in valea elruia e
situat satul RAdeni, com. Roscani,
pl. Turia, jud. Iasi ; pe
coastele luT sunt sAdite viT.
Rediul, dea 1, in jud. Iasi, com.
29

REDIUL 226 REDIUL-LUI-BUZILX
Birlesti, pl. Bahlulul, du tteT
rarnificarl : Nucusorul, Dorostei
si Birlesti, pe care se intinde
o parte a mosid Erbieeni, in
stinga BahluiuluT,
Rediul, deal, spre V. de satul
Hoisesti, jud. Iasi, toin. Pausesti,
pl. Cirligatura, pe care
din vechime te afla padure mate.
In satul Holsesti, i asta-e exista
case construite din lemnul tdiat
din acea paclure.
Rediul, deal, pe tare e situat o
parte din satul Ruginoasa, ce
poarta numele clealuluT, jud. Suceava,
Rediul, deal, in jud. Vasluiú, pl.
Crasna, com. Solesti ; porneste
de litiga stinga piriuluT FundatureT,
merge spre S., apol spre
E., fortnind o turba si uninduse
cu dealul Anina, formeaza
un fel de cetate, avind In mijloc
Valea-Fundaturei cu piriul el.
R ediul, mqie a statuluT, in jud.
Roman, pl. Fundul, com, Bozienif
arendata cu 22100 ler anual.
Rediul, sati Mitooul, padure,In
partea de S.-E. a coin. Uriceni,
pl. Cosula, jud. Botosani.
Rediul, pddure, in partea de S.
a com. Poiana-CirnuluT, pl. Crasna,
jud. Vasluiü, in hotar cu
com. Ciortesti.
Rediul, baltd, pe mosia Carniceni,
pl. Turia ; jud, Ia.si, trece peste
Santul-hii-Traian si filtra in tom.
Rediul - Mitropolid, plasa Copoul.
Rediul, baltd, sprd S.-V. de satul
Macaresti, com. Costuleni, pl.
Branistea, jud. Iai, formata din
varsarea PrubiluT,
Rediul, pirlu, in jud. Iasi, izvoreste
din padurea Izvoarele, curge
de la S. spre N., trece prin
satul Iepureni, Com. Rediul MitropolieT,
si se vana in Jijia,
Rediul, pirta, izvoreste de sub
Dealul - RediuluT, com. Rediul-
Mitropolid, pl. Copoul, jud. Iasi,
curge de la S. spre N. prin satul
Rediul si se varsa in Jijia.
Rediu1 pirla, In jud, Iasii pe
mosia Larga. Vezi Budalul, piriti,
com. Movileni, pl. Copoul.
Rediu4 piriü, izvoreste de la locul
numit Fundul-Vaief, com.
Tautesti, pl. Copoul, jud. Iasi,
curge prin satul Rediul-luT-TAtar,
printre dealurile Mirzasti si,
unit cu Copoul, prin Gitul-Breazuld
si printre dealul Capul-RediuluT
; apol, taind soseaua nationala
Iasi-Podul-IloaeT, se varsa
in stinga riului Bahluiul, dupa
ce primeste in dreapta piriul
Silistea, lar In stinga piriul Breatul.
Rediul, pîrlu, in jud. Neamtu, ce
izvoreste dintre ramurile muntilor
Catinul i Dragva, curge
spre E., trecind pe la satul Polobocul
(lurcani), apoi pe la satul
Rediul (in com, Radiul); iese
de pe teritoriul acesteI com. si
intra in com.: Socea, Betesti,
13elcesti i, trecind pe la N. satului
Cindesti, se varsA pe dreapta
riulul Bistrita, dupa ce pritheste
Unnatoarele ape pe partea
stinga : Mirduteni, Dragva
si Cocina.
Rediul, vale, incepe din satul
Bratulesti, merge spre S., pana
in padurea Blinzi, com. Corodul,
pl. Nicoresti, judo. TecuciU.
Rediul-AldeI sat, in jud. Iasi,
pl. Copoul, com. Copoul, situat
pe partea de S. a dealuluT cu
acelasl nume. Are o populatie
de 69 familiT, sati 213 suflete ;
O biserica, facuta de d-na Maria
Catargiil, deservitä de i preot
si I cintaret. Satul e acoperit
de vi! si livezT.
Vitt : 329 vite Inarf cornute,
63 or, 35 cal si 85 rimatorl.
Rediul-BurchiI, sati al-ZmeuluI,
sat, in partea de S. a Com.
Mircesti, pl. Mijlocul, jud. Vassituat
pe coasta de E. a
deatuluT Holmul.
Are o suprafata cam de Ioo
hect., din care 57 hect. padure
si 646 hect, loe de cultura, ftnat,
imas, ale proprietatei, iar
208 hect., ale locuitorilor.
Are o populatie de 74 familii,
sali 356 suflete, foqt.I clacasT ; o
biserica, deservitä de t preot
cintaret ; o moara si o circluma.
LocuitoriT posea : 16 plugurI,
32 care cu bol ; io stupT ; 229
vlte Mari cornute, 1149 o!, 15
capre, 25 cal si 99 rimatorT.
Rediul-CiauruluI, ftddure, jud.
Iasi, pl. Bahluiul, com. Birlesti,
pe movía Erbiceni. Are o intindere
card de 45 hect., impartita
in pilcuri de cite 7-8 hect.,
compuse mal mult din StejarT.
Rediul-lui-Buzilätsat, pe coasta
dealuluT Topala, in dreapta JijieT,
in partea de S.-E. a com.
Cominddresti, pl. Jijia, jud. Botosani,
Are o suprafata de 824 hect.,
din tare vre-o 65o hect, ale pro-.
prietaruld si 174 hect, ale locuitorlior,
cu o populatie de
60 familiT, saii 280 suflete.
Litiga sat, pe dealul Topala,
se afla 20 hect. padure si o
vie de 4 hett.
Are o biserica, facuta de
proprietarul mosier, d-nul Cons-

RED1UL-LIJ f-TXTARU 227 REGE-DERESI-CEAIR
tantin Corjescu, la 1874, deservid
de preotul din Rauseni.
Pe riul Jijia se afla 2 morT
de aloa. si 1 de abur!,
Vite : 50 cal, 420 bol si vacT,
124 pord si 286 o!; 200 stupt
c.* albine.
Mosia e compusa din trd trupul-Y
: Pungen!, in partea de E.,
despre care se zice ca era razasie,
Rediul in centru si Vidra
la N.-V., mosie razaseasca cumparad
de la razesii, carI formad
satul Vidra, asezat lingA
Jijia, spre N.-E. de Rediul si care
s'a desfiintat la 1872.
Rediul-luI-Tà'taru, sat, in partea
de S. a com. Täutesti, pl.
Copoul, jud. Iasi, la 6 kil, de
orasul Iasi, situat pe vilceaua
piriulur Silistea, in capatul de
N.-V. al piriuld Rediul si pe
coastele dealului Mirzesti si Capul-Rediulul.
Are o populatie de 172 famili!,
sati 398 suflete ; o biserica,
deservid. de 1 preot, I
cintdret si I eclesiarc ; o Koala
infiintata in anul 1879, frecuentad
de 44 elevY.
Vite : 96 cal, 919 vite marT
cornute, 16o rimatorT si 1386 oI.
Rediul-luI-Vodä, deal, pe teritoriul
satulut Bahnari, com. Rediul,
pl. Stemnicul, jud. Vasluiti.
Se zice ca. Stefan-Voda ar fi
avut un palat de vara pe acest
deal.
Rediul - Mihaestilor, vale, pe
care se afla asezat satul Mihaesti,
jud. Suceava.
Rediul-Mitropoliei, com. rur.,
in centrul pl. Copoul, jud. Iasi,
intinzindu-se de la N. la S., pe
partea dreapta a riului Jijia.
Terenul san este accidentat, formind
: dealurl, ponoare, var si
podise, pe cal-1 sunt asezate
satele : Rediul-MitropolieI, Moinesti,
Popricani, Coarba, Tipilesti,
Iepureni si Izvoarele,
avind o suprafata. de 65oo hect.,
cu o populatie de 375 familiT,
san 1698 suflete.
Pe partea de S.-E. a com.
trece soseaua judeteana Iasi-
Botosani.
Are 4 biserid, deservite de
2 preoti, I cintäret si 4 eclesiarht
; 2 scoale, conduse de
2 invatatorl si frecuentate de
67 elevI; 2 morr de abur!.
Vite : 201 cal, 2277 vite mar!
cornute, II bivoli, 373 rimatorT
si 2576 o!.
Budgetul com, e la veniturT
de 9669 le!, 20 banI, lar la
cheltuelf, de 9448 le!, 47 banT.
Rediul-MitropolieI, sat, cam in
centrul com. Rediul-MitropolieT,
jud. Iasi, pl. Copoul, situat in
o infundatura intre dealurile :
Coarba si Rediul. Are o populatie
de 18 familiT, sail 88 suflete
; o scoala ; o biserica, facuta
de locuitorT.
Vite : 113 vite mar! cornute,
15 ca!, 38 oT si 50 rimatori.
Rediul-Mitropoliei, deal, in partea
de S.-E. a satulur Rediul-
MitropolieT, jud. Iasi. Se prelungeste
de la S. spre N., terminindu-se
in sesul Niel. La poalele
lui se formeaza valea cu acelas!
nurne.
Pe acest deal se aflä si padurea
Rediul, unde el scapat
o parte din Darabanii lui tetan-
Voda - Gheorghe, dup. batalla
urmatä. cu CazaciT luI Timus, la
Podul-Jijiel si Popricani. (sLet.s.,
p. 330.) Vez! Popricani.
Rediul-Rosu, pcidure, in partea
de N. a com. Dracsani, pl. Miletinul,
jud. Botosani, pe mosia
Cerchejeni, cu o supratata de
213 hect,
Rediul-ScinteeI, sat, in partea
de E. a com. Bodesti, jud. Vas-
11210, pl. Mijlocul, situat pe coasta
unuf podis, inconjurat de un rediu.
Are o suprafata de 1312 hect.,
din care 84 hect. padure si 1139
hect, loe de cultura, fina, imas
ale proprietate, iar 97 hect, ale
locuitorilor, cu o populatie de
54 familiT, sad 185 suflete.
Locuitorif posea : 18 plugurl
si 15 care ca bol, I plug si o
caruta cu caT, 269 vite mar! cornute,
113 of, 42 caT, 20 rimatorT
si 20 de stupT.
Redivoaia, vale, pe care e situad
com. Corbi-MarT, jud. Vlasca,
si care da in Neajlovul.
Regalul, ostrov, Cll padure de
salcie, pe domeniul Giurgiu, jud.
Vlasca, proprietate a Statulul,
cu o suprafata de 50 hect., depinzind
de ocolul silvic Giurgiii.
Rege-Deresi-Ceair, vale, in jud.
Constanta, pl. Silistra-Nouä, pe
teritoriul com. rur. Alrnaliul, situad
in partea de V. a plasei
si a com. Se desface din poalele
de N.-V. ale dealuld Ieralcea-Bair
si anume de la virful
de unde se desface culmea Topci-Olu
; se indreapta spre N.,
avind o directiune de la S.-E.
spre N.-V. ; se in tinde printre dealurile
Ieralcea-Bair de o parte,
Topci-Olu si Siil-Olu-Sirti, din
jud. Silistrd (Bulgaria) de alta
parte ; formeaza o tintina numita.
Ibraim-Pasa-Cesme ; trece
pe la 50 m. spre V. de tortareata
Arale-Tabia, de unde apoT
iese din judet si din Dobrogea
spre a intra in Bulgaria, udind
partea de E. a districtului Si
listra si se deschide dupl un
drum de 6 kil. in malul drept al
Dunard litiga orasul Silistra. De
la izvorul sail si pana lingl

REGELE CAROL I 228 REGEP-CUIUS-CEAIR
Arale-Tabia, ea face hotarul intre
Bulgaria $1 Dobrogea. De la
Arale Tabla $1 pana la varsarea
sa, malurile sunt acoperite Cu
vil. Pe vale merge $i calea nationald
Silistra-Pazargic.
Regele Carol sursli de apd
mineralii sulfuroasit, in valea
Rapuroasa, com. 015.ne$ti, jud.
Vilcea, care da in 24 ore 1200 vedre
de apa.
Are ca substante fixe acelea$1
ca sursa Regina Elizabeta
(v. a. n.), insa cu iodure mal
concentrate.
Apele din aceasta sursa $i
din izvoarele Regina Elizabeta
$i Petre Munteanu, strabat profund
pana la baza organizmuld,
ceea ce face ca actiunea lor sa
fie stabila $1 efectele prelungite.
Aceste ape, avind aceleasl pro.
prietatI medicale ca apele de la
Bonnes, ca $i acestea numaT
dupa maI multe lunI de /a intrebuintarea
lor incep manifesta
proprietatile reale si definitive.
Prin profunditatea acestor
actiunI prelungite, aceste ape
lucreaza nu numal asupra catarelor
de piept, astmelor $i afeetiunilor
cronice ale gitulta, dar
$i chiar asupra ftisier.
Contra acesteT alteratiunI
atit de grava, apele deja Bonnes
(ca si cele de la Olane$ti),
desfapra o putere cu carel medicamentele
oficinelor nu se pot
compara.
Regene-Bair, deal, In jud. Constanta,
pl. Silistra-Noud, pe teritoriul
com. rur. Garvan ($i
nume pe acela al cat. sAti Cuiurgiuc)
; este o prelungire N.-V.
a dealuluT Garvan-Bair; are aspectul
unuI masiv mal mult ; e
situat in partea de S. $i V. a pl.
si In cea S.-V. a com.; are o
Inältime de 164 m. $i domina
prin inaltimea sa valea Nursus-
Ceair, ce trece pe la poalele sale
de E., un drum comunal Girlita
Cuciuc - Cainargi, ce trece
pe vale, un alt drum ce trece
aproape pe muchia sa; pe la
poalele sale de S. trece $i hotarul
DobrogeI catre Bulgaria.
Regep-Cuius, com. rur, in jud.
Constanta, pl. Silistra-Noua, situata
in partea meridionala a
jud., la 94 kil. spre S.-V. de
ora$ul Constanta, capitala districtulur,
$i in cea de S. a pl.,
la 29 kil. spre S.-E. de oraselul
Ostrovul, re$edinta ocoluld.
Se margine$te la N. cu cat.
Calaigi al com. Ghiuvegea ; la
E., cu com. Dobromirul, lar la
S. si V., cu com. Cadi-Chioi, din
Bulgaria.
Relieful soluluT e accidentat
de culmea Teche-Deresi, cu ramificatiunile
el. Cele mal insemnate
dealurl sunt : Cara-Peritlic-
Artasi (I40 M.) la N.-V, Aivalic-Bair
(120 in.), tot la N.-V.,
acoperite cu livezT $i pasunI si
apartinind dealurilor -Cranova
(din Bulgaria) ; dealul Sinir-Iol-
Bair (180 m.), cu padurea Catana
la N.-E., Uzum-Bair prin
interior, Caralmus :Orinan -Bair
(210 m.), cu padurea Sarpali-Orman
la S. $1 S.-E., acoperite cu
livezI, pasunT si padurI intinse,
resturl din intinsele padurf ce
ocupar' odinioara toate aceste
dealurl $1 platourl.
Val: Ghiuvenli, ce vine din
Bulgaria sub numele de Regep-
Cuius-Ceair, trecind $1 prin satul
Regep-Cuius, brazdind N. $i
N.-V. com.; valea Catana, adiacenta
sa, la N., valea Biuiuc-Osman-Culac,
tot adiacenta sa, pe
dreapta, brlzdind interiorul comuneI;
valea Techi-Deresi, ce trece
prin satul Cu acela$I nume
$i infra in Bulgaria si se une$te
cu valea Terescondu-Ceair, brazdind
partea de S. a com.; toate
aceste vAI curg numaI prin padurI.
E formata din dota Mune:
Regep-Cuius, re$edinta, a$ezat in
partea de N. a com., pe valea
Regep-Cuius, intre dealurile Aivalic-Bair
la N. $i Uzum-Bair la
S.; Teche-Deresi, in partea de
S. a com., pe valea Teche-Deresi,
la 4 kil. spre S.-E. de re$edintd,
intre dealurile Uzum-Bair la N.
$1 E. $i Tuzla-Iuc la V.
Are o populatie de 149 familiI,
set 654 suflete.
Suprafata com. este de 4804
hect., din care 142 hect. ocupate
de vatra satelor cu 128
case ; restul e impartit intre stat
cu proprietarI, carI posea 2220
hect. $i locuitorir, carl stapInesc
2442 hect.
Locuitorif poseda : 42 pluguri,
93 care $1 carute, i tna$ina de
treerat cu abur!; 1400 vite, mal
cu seatna or bol.
Budgetul com. este de 1846
Id la veniturY $1 de 1406 Id la
cheltuelT.
CA1 de comunicatie sunt drumurile
vecinale comunale ce
duc la satele invecinate : Calaigi,
Carvan, Para-Chioi Dobromirul.
Regep-Cuius, sat, In jud. Constanta,
pl. Silistra-Noul, catunul
de E. al comunef Regep-Cuius,
situat in partea meridionall a
pla$el $1 cea de V. a comuneY,
pe valea Calaigi, la confluenta
el cu valea Regep-Cuius ;
are o intindere de 2442 hect.,
din care 20 hect. ocupate de
vatra satuluI, cu o populatie, in
maioritate compusa din TurcI,
de 639 suflete locuind in 115
case.
Regep - Cuius- Ceair, vale, in
jud. Constanta, pl. Silistra-
Nona, pe teritoriul com. rur.
Regep-Cuius. Se desface din

REGHINARI 229 REPAOSUL
poalele de S. ale dealulid Ghivermelic-Bair
; se indreapta spre
N., printre dealurile Cavalic-
Coreci la V. i Uzum - Bair
la E., avind o directiune generan
de la S. la N.; trece pe
Ruga satul Regep-Cuius, unde
primeste pe dreapta valea Biuiuc-Orman-Culac,
si amindoua
unite, sub numele de valea Sarp-
Orman-Ceair, hita pe teritoriul
bulgarese pe linga. dealurile
Cara -Peretlic-Artasi si Uzum-
Bair. Pe aceastá vale merge un
drum comunal ce trece de la
Regep-Cuius la Cadi-Chioi in
Bulgaria.
Reghinari, subdivizie a cat. Lunca,
com.Vintill-Vodajtid.Buzari.
Reghinari, colina, in jud. Buzail,
com. Vintill-Voda, cat. Lunca,
d'asupra carda se alía ruinele
mändstird Ot-Menedecul, si ale
cetatel 1111 Vintila-Voda.
Reghinesti, catun, al com. Ma.nesti,
jud. Buzar', cu roo loeuitorr
i 28 case.
Reghinesti, parte din mafia Mayra,
jud. Buzail, pe care s'el
improprietarit locuitoril din com.
Manesti.
Reghiul, catun, in jud. Putna,
pl. Vrancea, com. Naruja, situat
d'asupra dealuluI cu acelas nume,
la poalele carula curge Mala.
Are o populatiune de 102
suflete, care locuesc in 23 case.
In trecut catunul parta numele
Sindrilari-d.-s.
Reghiul, piria, ce izvoreste din
muntiI corn. Näruja, jud. Putna,
si se varsa in Milcov. Uda com.
Miera si Naruja.
Reghlul (DealuI-), i Blagoiul,
adure, in intindere de 150
hect., pe teritoriul com. Ndruja,
pl. Vrancea, jud. Putna, proprietatea
locuitorilor din com.
Naruja.
Regina-Elizabeta, sursa de apd
minerald in ;ralea riuluI Ripuroasa,
com. Olanesti, jud. Vilcea,
care da, in 24 ore, 6800
vedre apa.
Are ca substante fixe: Clorur
de sodium (concentrat), Iodur
de sodium si de magnezium
(mar forte), Sulfat de calce, Sulfat
de magnezie, Hiposulfat de
calce si de soda. (foarte pronuntate),
Carbonat de calce.
Rena§terea, sat, jud. Ilfov, pl.
Dimbovita, facind parte din com.
rur. Cucueti-Plataresti. Se intinde
pe o suprafata de 990
hect., cu o populatie de 285
locuitorl. Proprietatea e a insurateilor,
carl o cultiva toata.
Are o scoan, frecuentata de
46 copiI (1899-900); 1 biserica;
2 hele0eie.
Comerciul se face de 3 circiumarl.
Numärul vitelor mati e de
194 si al celor micl, de 313.
Renciul, catun (tirla.), in jud.
Ialomita, pl. Borcea, com. Cocargea,
situat pe Bäragan.
Renea (Izlazul), instila, in Dunare,
in dreptul com. Izlazul
din jud. Romanati 5i In ata
satulul Lemovitul din Bulgaria.
Renea, beata, jud. Dolj, pl. Balesti,
com. Negoiul, care, prin
gira UritiI, se scurge in Dundre.
Inteinsa se varsa gira Porumbul,
ce-1 aduce apele balte Cotlova.
Renea-Budurului, padure, jud.
Braila, pl. Balta, situata pe malul
sting al Dunarer. Se margi-
neste la E. cu Dundrea, la V.
Cu Finetele si Cu Iezerul-Tigancil,
si la N. i S. Cu Cimpul-
Baltd. Suprafata este de 71s
hect., acoperite cu salde si atina,.
Renea-arnuluI, padure, situata
in jud. Braila, pl. Balta. Se margineste
la E. cu iezerul Vulturelele,
la S. cu Vilciul. Suprafata
sa este de 712 hect., populate
cu salde,
Renea-Toana, padure, in insula
Balta, jud. Ialomita, pl. Borcea,
com. Petroiul, de 20 hect., acoperite
cu plop si salde.
Renea-Turcoaia, padure, pendinte
de com. Tichilesti, jud.
Braila, pl. Vadeni. Se margineste
la E. cu Dunarea-Macinu-
10 ; lar In cele-l'alte 041 cu
Balta. Are o suprafata de so
hect. Esenta : salcie.
Rentea, movila, situata la 600
metri spre E. de cat. Buta, jud.
Olt, pl. *erbanesti, com. $erialnesti-d.-s.
Are o ingtime cam de
12 metri si o circomferinta la baza.
de 72 metri. Locuitorif spun ca
ar fi facuta de l'atad. Arind,
s'ati gasit imprejurul el diferite
bucal de olarie groasa, vechre.
Reni (Pädure-de-la-), padure
de salcif si plopT, in jud. Tulcea,
pl. Macin, com. Pisica, in lata
ora5uluI Reni, in partea de N.
a pl. si a com., coprinsa intre
Dunare si grindul Pogoncea, intinzindu-se
de la mila 78 pana
la mila 85. Are o suprafata. de
280 hect., apartinind cona. Pisica.
Repaosul, calina, in jud. Buzgi,
com. Panataul, cat. Sibiciul-d.-j.;
desparte catunul in dota: Sibiciul-d.-j.
si Diculesti.

REPEDEA 230 RETEVOEM
Repedea, deal, stabiliment balnear,
in jud. Ia$1, VezI Rapedea.
Repede (Pirtul-), piria, in jud.
Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., com.
Brabova, ce da in piriul Boganelul,
cu care impreuna se vars5
in &la Obedeanca.
Repedea, trup de mo,sie, pe teritoriul
61. Corni-d.-s., jud. Teproprietatea
d-lul Leon
Vidrascu.
Repedea, priva', in jud. Braila,
incepind din Gingara$oaia spre
E. de Sainca si dind in Nomolita.
Repedea, vale si phi/7, in jud.
Tecuciti, ce trece prin satul Dealul-PerjuluT,
com. Once$ti, $i se
varsä in riul Berheciul.
Repedea, rIti, in jud. Vilcea, ce
se varsä in Lotrita, aproape de
cat. Ciungetul, care este singura
localitate loculta ce se afta in
aceasta vale.
Repedea, pîrîü, ce izvore$te din
muntiT com. Malaia, plaiul Cozia,
jud. Vilcea, $i se varsa in
Lotrul.
Repejoara, jap,re, pleaca din Dunarea
- Veche de pe teritoriul
com. Luciul, din jud. Ialomita,
spre N., trece prin Tezerul Pe$teanul,
din com. Bertesti-d.-j.,
jud. Brdila, $i se une$te cu privalul
Vilcia$i.
Repejorul, bral (prival), in jud.
Ialomita, pl. Ialomita-Balta, situat
in insula Balta, pe teritoriul
com. Facleni $1 Gaita.
Reprivätul,phia, ce izvore$te din
satul Barna, com. Godinesti, pl.
Zeletinul, jud. Tecuciti, curge
spre S.-E. si se varsa in riul
Berheciul. In cursul sati prime$te
2 piriiase : Valea-SalcieT i Godine$ti.
Resimnicea, sat, facind parte
din com. rur. Radulesti-Resimnicea,
jud. Ilfov, pl. Mostistea,
situat la N. de Filitis, pe malul
drept al riuluT Prahova, la extremitatea
judetuluT despre jud.
Prahova.
Se intinde pe o suprafata de
356 hect., cu o populatie de 345
locuitorT.
D-nir I. C. Calcianu si V. G.
Niculescu ati 221 hect. $i locui-
135 hect.
Proprietaril cultiva 162 hect.
(5 sterpe, 22 izlaz, 32 paclure).
Locuitoril cultiva tot terenul.
Comerciul se face de i circiumar.
Are o biserica, cu hramul Adormirea,
deservita de i preot
si I cintaret.
Numarul vitelor marl e de
368 si al celor miel*, de 202.
Resca, com. rur., in N.-E. plasel
Ocolul, jud. Romanati. Se compu
ne din satele : Resca cu Rescuta
(5oo locuitort) $i Chiliile
(259 locuitori), situate pe apa
TesluiuluT, pe tarmul sting (vezT
Romula, Antina), la 7 kil. spre
N.-E. de Caracal, in apropiere
de gara Resca (Romula), si de
soseaua Corabia-Riul-Vadulul.
Are o populatie de 759 locuitorl
; o scoall, mixta, conclusa
de un invatator i frecuentata
de 48 elev1; o biserica, cu
hramul Sf. Nicolae (178 r), deservita
de 2 preotl $i 2 cintaretT
; 7 circiumI.
Locuitoril posecla : 559 vite
marT cornute, 975 vite raid $1
933 por&
Resca, spre N.
de Caracal i Ruga satul cu acelas1
nume, jud. Romanati. VezT
Rornula.
Resca, cu trupurile, mofie, a statuluI,
linga com. Re$ca, pl. Ocolul,
jud. Romanati, cu o arena
anuala de 55730 leT. Are
o padure de 1394 pog., pendinte
de Episcopia Rimniculuf.
Rescani, atun, in jud. Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, com. Calugareni.
Recua, clitun, al dom. R4ca,
pl. Ocolul, jud. Romanati.
Retevoesti, com. rur., in jud.
Muscel, plaiul Nucsoara, la S.-V.
de ampulung, la 24 kil, de la
acest oras $i la 28 kil. de la
resedinta p15.$eT (com. Stilpeni).
DrumuI e soseluit ; pana la Cimpulung
trece prin comunele :
Petrosani, Domnesti, Slanicul,
Berevoesti i Godeni ; iar pana
Ja subprefectura trece prin comunele
: Lere$ti, Co$e$ti,
monesti, Piscani, Racovita, Tite$ti
$1 Isivezeni.
E situata pe tarmul drept al
riuluT Doamna.
Se compune din 2 catune :
Retevoesti si Ganesti si se margineste
la N. cu com. Petrosani,
la S. cu com. Leice$ti, la E. cu
com. Vlacle$ti i Golesti $1 la
V. cu jud. Arges.
Maiinainte, satul, care era
mal la deal, se numea Silistea.
Pe la anul 1793, satul Silistea
s'a desfiintat din cauza ciumer
si locuitoriT carl ati mal ramas
s'el mutat maT la vale.
LocuitoriT, afara de agricultura,
se mar ocupa cu sitaria
In jurul com. sunt livezT $i
pruni ; lar in partea de E. sí V.,
sunt 1:Murl compuse din fagl,
stejart, alud, mesteacanT.
Mal Doamna ucla partea de
V. a com. Pe el sunt 2 mor!
$i 2 herastrae.
LocultoriT aU fost claca$T

RETEVOET1 231 RICHITELE
s'ad improprietärit pe mosia
fosta a d lui N. Laptew.
Proprietari marT in com. sunt
d-ni! Colonel A. Carcaleteanu
si D. I. C. Paltineanu.
Are 2 biserici, in fie-care cat.
cite una, deservite de 3 preoti
3 dascalf; o scoala, frecuentata
(1899-900) de 77 eIevi si
to eleve.
In com. se Izad cite-va ruine,
unde a fost satul Silistea i biserica
vechle.
Retevoe§ti, sat, facind parte din
com. rur. cu acelasi nume, jud.
Muscel. Ad i este resedinta com.
Are o scoall si. o biseria de
zid, vechie, clac:lita in a.nul 1792
de boerul Druganescu. S'a ciddit
in urma distrugerei satului
Silistea, cart a avut biserica mal
la N. de aceasta. Urma poarta
numele de Biserica-Vechie.
Retevoe§ti, pddure, sUpusä regimului
silvic, in jud. Muscel,
plaiul Nucsoara, com. Retevoesti,
in intindere de 500 hect.,
cu o vegetatiune activa, avind
ca principale esente : fagi, stejari,
mesteacani. Se invecineste la N.
ca Retevoesti, la S. cu padurea
Corbul-Paduret, la E. cu Balllesti
si la V. cu Stroesti.
Retivoiul, munte, la E. pl. Pejud.
Prahovai inalt de
1718 ni. d'asupra nivelului Marii-Negre.
Este inconjurat la E.,
N. si V. de piriul Azuga, lar
la S. de Lacul-Rosu.
Acest munte, impreunä. Cu
Susaiull Virful-lui-Dragan, Pata-
GavaneT, Cotila, Unghia-Mica,
a., apartinea din titnpurile
cele rnai vechi familier Dudestilor.
Asta-zT se stapineste de M.
S. Regele Carol L si a fost
cumparat, impreunä Cu toti munpi
de mai sus, in Maid 1892,
de la Manuc-Bey, pe pretul de
850.000 le!.
Revedere, cdtuu (tirla), pe cimpul
Baragan, jud. Ialomita, pl.
Borcea, com. Calarasi-VechT.
Revenicele, vale, in jud, Mehedinti
pl. Motrul-d.-j., com. rur.
Menti-din-Fata..
Reviga, com, rur., in jud. falo-
-Mita, pl. Ialomita-Balta, situata.
in N. piase. Se invecineste spre
E. Cu com. Milosesti si spre V.
cu com. Cocora.
Teritoriul com., cu o suprafata
de t0000 hect., se intinde
din teritoriul com. Padina, din
jud. Buzad, spre S., pana in com.
Cazanesti. Proprietate a statulut,
fosta pendinte de mandstirea
Caldarusani.
Dupa legea rurala din 1864,
sunt improprietariti 112 locuitorT.
In 1878 s'ad mai improprietarit
534 locuitorT ; neimproprietariti
se mal aflä 609.
Teritoriul com. este brazdat
de prelungirea WAT Fileanca.
Pana la i Aprilie 1891, com.
Reviga coprindea trei sate : Reviga,
Cocora si Munteni-Buzad ;
de la acea data, satul Cocora
a format singur o corn. i satul
Munteni-Buzati ramasese pendinte
de Reviga; Munteni-Buzad,
fiind pe teritoriul com. Cocora,
acum cad sub administratia com.
Cocora.
Are un singur sat, Reviga,
situat In partea de N. a vair
Fileanca, pe malurile lacului cu
acelasi nume. Prin sat sunt douà
val formate de prelungirea \rail
Fileanca. De aceasta com. mal
tin i catunele (tirlele): Ghinica,
Tumea si Rechitele. Resedinta
primarieT si a judecatorier comunale
este Reviga.
Ate o scoala mixta, trecuentate
de 76 elevi si 16 eleve
(1899-900) ; o bisericA, deser-
Ata de 2 preoti si 2 cintdretr.
Vite : 5so cal, 1020 bol, 5350
cn, 25 capre gi 1809 pord.
Reviga, lac, in jud. Ialolnita, pl.
Ialomita-Balta, situat la S. sa
tulul Reviga i comunicind cu
lacul Crunti prin valea Fileanca.
Richicioara, sat, facind parte
din com. rur. Mereni, pl. Vedeade-sus,
jud. Olt, situat la S.
com., pe ambele maluti ale girlei
Elul. Are o populatiune de 320
locuitori; o biserica, zidita la
1848.
Richicioara, pilla, ce izvorWe
dintre deaIurile com.: Bardsti-de-
Cepturi si Meren', pl. Vedea-d.s.,
jud. Olt, si se varsa in Orla
Eiul, pe tarmul drept, in cercul
com. Mereni.
Richita, pi« ce trece prin com.
Fra.tila, pl. Oltetul-d.-j., jud. Vilcea.
151 are obirsia in raionul
com., izvorind din dealurile sale.
In el se varsa Valea-Matusii si
Valea-cu-Cruce.
Richita i Negaia, pda'ure particulara,
supusa regimului silvic,
pendinte de com. Prejoiul, pl.
Oltetul-d.-j., jud. Vilcea.
Richitele, cdtun (tirlA), pendinte
de com. Reviga, pl. Ialotnita-
Balta, jud. Ialom4a.
Richitele, deal, la 6 kil. spre N.
de vatra satului Calinesti, plaiul
Cozia, jud. Vilcea.
Richitele, loc izolat, tuteo poiana
ce tine de mosia Govora, jud.
Vilcea, i unde se alia o foarte
vechie ruina.
Richitele, (Licoi sati Hirboca,
Richiti), mofie, f jud. BuzAtl,

RICHITELE-DE4OS 232 RISIPITI
com. Carpinistea, cat. Valea-Hotarului
; are 800 hect. arAturT,
flneata i izlaz ; face parte din
corpul Virboceni - Blestematele.
Richitele-de-Jos, com. rur., ;pe
apa Cotmeana, jud. Arges, pl.
Pitesti, la 12 kii, de com. rur.
Biscovul - Flesti, resedinta subprefectura,
si la i i kil. de Pitesti.
Se compune din satele :
Arsenesti-ChelbestiI, Bogdanul,
Dealul-Scroafei, Grebenul, Mogindeneni,
Plesesti si Rachitelecu
o populatie de 843 suflete.
Are 3 bisericI si o scoall.
Budgetul com, e de 1829 leI
la veniturl si de 1428 lel la cheltuelf.
Vite : 150 bol i vacl, 16 cal,
800 oi si 350 rimatori.
Richitele-de-Jos, sat, Cu 169
locuitorf, jud. Arges, pl. Pitesti,
fácind parte din com. rur, Richitele-d.-j.
Are o biserica, cu
hramul S-tul Nicolae, deservita
de un preot si un cintaret.
Richitele-de-Sus, com. rur., pe
apa Cotmeana, jud. Arges, pl.
Pitesti, la 14 kil, de com. rur.
Biscovul-Flestif, resedinta subprefecturd,
si la 5 kil. de Pitesti.
Se compune din satele :
Dealul- ScroafeT, Grebenul sati
Dealul-GrebenuluT i Richiteled.-s.,
cu o suprafata de 782 loc.
Are 2 biserid, deservite de
2 preotT i 2 cintAretT; o §coall
mixta, frecuentata de 48 copiT.
Budgetul com. e de 1663 leT,
la veniturl si de 1262 leT la cheltuelT.
Vite : 182 boT i yac!, I I cal,
396 oi si 194 rimatorl.
Richitele-de-Sus, sat, cu 300
locuitorl, jud. Arges, pl. Pitesti,
facind parte din com. rur. cu
acelasi nume.
Aid este resedinta primarieT.
Are o biserica, cu hramul
S-tul Nicolae, deservita de un
preot si un cintaret ; o scoall.
Richitele. Vezi Richitele.
Richitelul, lac, in jud. Vlasca,
com. Arsache, pe proprietatea
Paraipanul; se scurge in Girla-
Mare, in dreptul cat. Balarifle.
Richiteni, sat, facind parte din
com. rur. Poborul, pl. Vedead.-j.,
jud. Olt. Are o populatie
de 75 locuitorl.
Richiti. Vez! Richitele.
RigAI (Dealul-), deal, in partea
de N.-V. a podgoriel Galata,
jud. Iai, pl. Codrul, a cäruia
coasta. de N. formeaza. ValealuI-Stefan-Voda,
intre com. Galata
si Miroslava.
Rigla, munte, In partea de N.-
V. a com. Robesti, plaiul Cozia,
jud. Vilcea, in care se fabrica
brinza.
Risipa, pirliaf, ce curge prin pl.
Tirgul, jud. Tutova ; izvoreste
din locul numit Rediul-Turcului,
uda teritoriul com. Vinderei
Docani si se varsd in dreapta.
piriului Jeravatul.
Risipiti, com. rur. i sat, in jud.
Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., la 62
kil. de Craiova si la 15 kil, de
resedinta plaseT Virtopul.
E situata pe loc ses si pe o
valcea, ramura din Valea-Cotobitulul
ce trece prin S. com.
Se invecineste la E. cu com.
Rudariul, la V. cu com. Gemeni,
jud. Mehedinti, la N. cu com.
Dobridorul.
Limita liniei de N. incepe de
la hotarul movila Piatra-Nanultd,
merge spre E., face o cotitura
spre S. si apoi o curba. spre
N.-E. Limita linieT de S. trece
prin Valea-Cotobitulur, facind In
lungimea sa 33 micT cotiturl.
Limita Huid de E. incepe din
Magura-CiaringuluT i merge.spre
N.-E. in linie dreapta.
Terenul com. este aproape
ses. Se gAsesc cite-va movile,
cu numele locuitorilor pe al earon
pamint de munca se gasesc.
Val sunt doua, una la S. numita
Valea-Cotobitultd, si alta
la N., numita Padina-Purceld.
Este udata de Viriul-ComuneT,
ce izvoreste din niste fintini la
N. Risipitilor, curge spre S. si
se pierde chiar pe teritoriul com.,
dupa ce a curs pe Valea-CotobituluI.
In com, sunt fintinele : UngureanuluT,
a-lui-Gainati, a-DiculuI,
Inaltd, Cotobitul
i Conaca.
Are: o biserica de zid, Cu hramul
Sf. Nicolae, fondata de locuitori
la 1847, deservitá de
un preot doi cintaretl; o scoall
mixta, ce functioneaza din 1854,
frecuentata de 202 copll ; 5 cirdura!
si 8 pral/Mil cu articole
de bacanie i alte marfurT.
LocuitoriI sunt mosnenT.
Suprafata teritoriului comuneT
este de 40931/2 hect., din care
3868'/2 pAmint arabil i 286112
vil.
Mosia Risipiti are o supralata
de 38681/2 hect., cu un venit
de 154740 lel. Apartine
mosnenilor RisipicenT.
Comuna este strabatuta de
calea judeteana Craiova-Cetatea,
care trece prin mosie pe o lungime
de 6 kil.
O cale comunala lung5. de
2112 kil, duce la Dobridorul.
Budgetul com. .e la veniturT
de 6217,16 lel si la cheltuelI,
de 4252,03 lel.
Risipiti, com. rur., in jud. R.-Sa-

RISIPITI 233 RICHII (LACUL-)
rat, pl. Orasulul, pe malul drept
al riuluT Milcovul.
E asezata in partea de N. a
jud., la 39 kil. spre N.-E. de
orasul R.-Sarat si in partea de
E. a plasei Orasul, la 19 kil, de
com. Cotesti, resedinta plaseT.
Se invecineste cu comunele :
Mindresti, la 4 kil. ; Gologanul,
la 8 kil. ; Slobozia-Ciodsti, la
io kil. si Golesti, la Lo kil.
Se margineste la N. cu com.
Mindresti, de care se desParte
prin riul Milcovul, la E. cu com.
Rastoaca (din jud. Putna), la
V. si S. cu com. Slobozia-Ciodsti.
Riul Milcovul o uda de la
V. la E. si formeaza la V. comuneI
lacul Argintoianul. Are
si 64 puturl.
Suprafata com. e de 1631
hect., din care wo hect. vatra
satuluT, 731 hect. ale locuitorilor
si 800 hect. ale proprietateI
particulare.
Are o populatie de 275 familiT,
sa0 1154 suflete ; o biserica,
cu hramul S-tiT Voevozl,
zidita la 1859 de locuitorT si
deservid. de I preot si 2 cintaretl
; o scoald de baetl, fon-
data in 1857, frecuentad, de
48 elevl ; 9 circiumi ; o moad
cu aburT.
LocuitoriT posea.: 150 plugurl
; 388 bol, 304 vacI, 56 caT,
215 lepe, 1055 oi si 117 rimatorT.
Comerciul e activ s't consta
In import de instrumente agricole,
coloniale si vestminte si
in export de cereale si vite.
Transportul se face prin gara
Cotesti, la 9 kit, spre V. de
comuna.
Calle de comunicatie sunt drumurile
vecinale : spre MIndresti ;
spre orasul Focsani ; spre Golesti
si gara Cotesti ; spre Hingulesti-Maxineni
; spre Gologanul-Obilesti-Martinesti;
spre Slo-
65940. .1lareld Diolionar Geograyla. Poi. V.
bozia - Ciorasti - Poplesti si spre
Plainesti R.-Sarat.
Budgetul com. e la veniturI
de 4830 lel, 33 banT, iar la cheltueli,
de 4800 IeT, 6 banT.
Risipiti, sat, facind parte din
com. rur. Locusteni, pl. Mijlocul,
jud. Vilcea, situat pe valea
Risipiti.
Are o populatiune de 189
locuitori si o biserica, zidita la
1864.
LocuitoriT, in numar de 54,
s'ají improprietarit la 1864 pe
mosia statuluT Risipiti, fosa a
EpiscopieT de Rimnic, si din
care li s'ati dat 140 hect.
Risipiti, mofie particulad, jud.
Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com.
Risipiti, in intindere aproximativa
de 3868'/2 hect., cu venit
anual de 154740 leT. Pe mosie
locueste ceata de mosnenT numitT
RisipicenI.
Risipiti, pädure particulara, supusä
regimuluI silvic, aflata pe
mosia Locusteni-Risipiti, com.
Locusteni,
Vilcea.
pl. Mijlocul, jud.
Rizea, pida, jud. Olt, com. Ciomagesti,
pl. Oltul-d.-s., care se
vara. in Cungrea-Mare, pe tan
mul drept, in raionul com. Ciomagesti.
Rize§ti, sat, cu 62 familiT, jud.
Arges, pl. Oltul, facind parte
din com. rur. Uda-d.-s.
Rizil (Dealul-), deal, jud. Vilcea,
com. Birsesti, pl. Ocolul.
Rica, sa0 Rica-Vechie, com.rr.,
In jud. Teleorman, pl. TeleormanuluI,
situad. pe Valea-Bucovului,
pe partea stinga, la punctul
unde se impreuna valea cu
vilceaua numita a-PurcaruluT.
Se invecineste la N. cu com.
Bucovul-Adunati, la S.-V. Cu
cal. Rica-Noua, la E. cu com.
Popesti Palanga si la V. ca com.
Silistea-Gumesti.
Intinderea comuner si a mosiilor
de pe dinsa este cam de
820 hect. Sunt improprietaritT
8 locuitorT pe 28 hect.
Are o populatie de 769 locuitorl;
o scoall, frecuentad. de
55 elevT; o biserica, in centrul
comuneT, deservid de 3 preotl
si 2 cintdretr.
Vite : 414 vite mart cornute,
8o caT, 1994 ol, 6 capre si 226
pord.
Budgetul com, e la veniturl
de 6605 leT, 8 banT, si la cheftueli
de 4596 ler, 51 banT.
Se leaga la N. cu com. Bucovul
prin o osea vecinala, si
un pod peste apa BucovuluT,
iar cu com. Silistea-Gumesti,
prin o alta osea vecinala, lunga
de 6 kil.
Satul de astazI Rica, cunoscut
mal inainte sub numele de
Rica-Vechie, este din cele mal
vechT ale judetuluT. II gasim
trecut in lista satelor principale
sub a treia domnie a lul
Constantin Mavrocordat, facind
parte din pl. Mijlocul. Mal in
urml a trecut la plasa care
poarta pana astazT numirea TeleormanuluT.
Rica-Nouä, cittun, pendinte de
com. Gumesti-Silistea, pl. TeleormanuluT,
jud. Teleorman, cu o
populatiune de 478 suflete.
Rica-Nouä, mofie, in jud. Teleorman,
pl. Teleormanului, facind
parte din domeniul Gumesti-Silistea;
are o intindere de
1250 hect., din care o mica parte
acoperita cu padure.
RIohiI (Lacul-), lac, la S.-V.
com. Rica, jud. Teleorman, spre
30

RIENI 234 IdIOASA
hotarul dintre mosiile din com.
Balaciul si mosia Silistea.
R1eni, sat, in jud. Mehedinti;plaiul
Closani, tinind de com. rur. Ponoarele.
Rie§ti, mahala, a oraplur Hui,
jud. Falcia.
Riesti, pirisa, in jud. FaIciti, format
din pirliasele Sara si Turbata
; curge prin partea de N.
a orasulur Hui, mahalaua Riesti
si in partea de E. a tirgulur,
unindu-se cu ptriuI Brosteni,
formeazA Pirlul-Husulur.
Rifovul, com. rur., in jud. Prahoya,
pl. Crivina, situata pe loc
ses, pe malul drept al riulur Teleajenul
si pe ambele malurT ale
&Id Catimboaia $i Ghighiul,
la r 1 kil, de capitala jud. si la
9 kil, de resedinta plAser.
Se compune din 6 catune :
Rifovul, Antofiloaia, Buchilasi,
Goga, Malaesti si Moara-Domneasca,
Cu o populatie de 1238
locuitorT.
Are 4 biserie : la Rifovul, cu
hramul Sf. Nicolae, fondata in
1724 de Chivu Caplescu ; la
Antofiloaia, cu hramul Sf. Nicolae,
fondatA in 1783 de etrarul
Paraschiv Cdplescu si repatata
de enoriasT la 1875; la
Goga, cu hramul Sf. Nicolae,
fondata la 1776 de Pitarul Gr.
Brezoianu si Vornicul C. Balaceanu
si reparan in 1866; la
MAlAesti. Sunt deservite de 3
preotr.
Scoala functioneaza in com.
de la 1854, $i e frecuentan de
so baetr si ro fete.
Locuitor11, in numar de 21 I,
s'ati improprietarit la 1864 $i
la 1879, dindu-li-se la totr 695
hect., pe mosfile Rifovul, Malaesti,
Antofiloaia, Moara-DomneascA,
Buchilasi si Goga.
Er aa : 120 car, 96 Tepe, 373
bol, 266 vacT, 13 bivolr, 1143
of $i 405 porcr.
In com. sunt 3 piue : i pe
pirlul Recilea si 2 pe piriul Dimbul.
Sunt si 5 morr : 2 pe pirtul
Pria si 2 pe piriul Dimbul.
Suprafata totalA a cotn, e de
2255 hect.
Comerciul se exercita in com.
de 6 circiumarT.
Budgetul com, e la veniturr
de 5748,25 ler si la cheltuelT,
de 4837,49 leT.
Prin com, trece soseaua judeteanAPloesti-Rifovul-Buda-Palanca
si soseaua vecinala Coslegiul-Rifovul-Pietrosani.
E udata de piriul Teleajenul
si de glrlele Dimbul, Pria, Ghighiul,
Cotimboaica si Recilea.
Se märgineste cu comunele :
CorlAtesti, Coslegiul, Buda-Palanca,
Pietrosani si BArcanesti.
Rifovul, sat, facind parte din
com. rur. cu acelasl nume, pl.
Crivina, jud. Prahova. Are o
populatie de 225 locuitorT. Adi
e resedinta comuner.
Riga, vale, ce izvoreste de la V.
de com. Slanicul, pl. Varbilaul,
jud. Prahova, curge de la N.
spre S.-E. si se varsa in &la
Slanicul, mar jos de gata, pe
tArmul drept, tot in raionul com.
SlAnicul, dupa ce trece printre
bisericile Sf. Gheorghe si Sf.
ErarhT.
Rlioasa, com rur., in jud. Teleorman,
pl. CAlmatuiul, pe Valea-
SiuluT, in partea de V. a judetulur,
intre com. Pleasovul si
Segarcea-din-Vale de o parte,
riul Oltul si Dealul-OltuluT de
alta parte, la 12 kil. de capitala
judetulur T.-Magurele.
Piriul-Siulur ucla toata marginea
comuner, formind numeroase
serpuiturr; lar 111.11 Oltul
formean limita de V. a comuner,
la departare de 21/2 kil.
de vatra.
Suprafata comuner, cu a mosier
Rlioasa, e de 2750 hect., in
care intrA si zavoaele de pe
marginea Oltulur.
LocuitoriT icnproprietaritT pe
mosie sunt 314 pe o intindere
de 6ro hect.
Viile ocupa. o suprafan de
921/2 hect.
"Din zavoaele de pe marginea
Oltulur, cel mar mare este Luparia.
Locurile de muncl ale locuitorilor
sí ale proprietatir sunt
situate pe deal; iar In vale este
numar o mica parte, precum si
cite-va gradinT de zarzavat.
Solul este fertil; numal partea
despre Olt este nisipiste,
dar si aceia se cultiva', mar ales
cu porumb si rapin.
Are o populatie de 1707 suflete,
din care 503 contribuabilT;
o scoala, conclusa de un
invantor, si frecuentan de 49
elevr; o bisericA, deservita de
2 preop si I ctnt4ret ; maT
multe circiumr, unde se vinci si
marfurr de manufactura; o moara
de macinat cu aburr, a proprietatii.
LocuitoriT posea.: 190 cal',
789 vite marT cornute, 1511 vite
cornute miel si 248 porcr.
Femeile se disting in lucrar!
de industrie casnica, mar ales
In tesIturT; ele pAstrean inca
portul oltenesc.
Veniturile comuner aa fost in
1890 de 7316 leT, 50 banT ; lar
cheltuelile, de 6288 ler, ro batir.
Calle de comunicatiune sunt:
spre com. Pleasovul si Segarceadin-Vale,
pe sosele vecinale, intrerupte
In mar multe partl de
serpuiturile pleiuluT Siul. Comunicatiunea
la locurile de munca
ale locuitorilor se face pe mar
multe rustr care daa in soseaua

RIIOASA 235 RIJLEATA
judeteana Turnul-Slatina. Peste
Olt, locuitorii trec cu luntrele
saa cu dubele.
Loc de insemnat este Gurguiul-Nemtilor,
unde se vad urmele
uneT intariturT, inalta de
16 metri, avind un pant lung
de 114 metri. Printre maguri,
cea mal importanta este Magura-
Stanif, in partea de E.
Satul Riioasa este foarte vechia
; il gasim trecut In nomenclatura
satelor mar!, sub domnia
luT C. Mavrocordat ; facea
parte din jud. Oltul, pl. MargineT,
pana, la anul 1836, cind
s'a mutat repedinta judetului la
Turnul-Magurele.
Ad i a fost repedinta pl. CalmatululuT
pana la anul 1875,
cind s'a mutat In Turnul-Magarele.
Intrunindu-se plasile Calmatuiul
pi Marginea, a trecut pi
repedinta lor la Alexandria.
Rtioasa, sat, facind parte din com.
rur. Baben', jud. Vilcea, pl. Otasaul.
Are o populatie de 90
locuitori. E situat la 2 kil. de 61.
Ungureni, unde e pcoala.
Rtioasa, baltd, jud. Dolj, pl. Jiuld.-s.,
com. Filiapi, la V. de com.,
in intindere de 2112 hect. Se
scurge in riul Jiul. Convine pepte,
mal Cu seamä platica, crap si
stiuca.
Rtioasa, mofie, in jud. Teleorman,
pl. CalmatululuT, fosa proprietate
a Societatir de asigurare
Dacia-Romania, vinduta In urma
d-lor Belizarie Leontopolu pi C.
Atanasiu, din Caracal.
Rlioasa, trup de mofie, nelocuit,
In suprafata de 1635 hect., pendinte
de manastirea Comana,
azi incorporat cu mopia Comana.
Rtioasa, fostd mofie a statuluT,
pendinte de schitul Dintr'un-
Lemn, jud. Vilcea.
Rtioasa, pdclure a statului, in intindere
de 250 hect., situata in
com. Babeni, pl. Otasaul, jud.
Vilcea.
Rtioasa, välcea, ce se vara In Valea-Pope!,
pe teritoriul com. cu
acelasi nume, pl. Riurile, jud.
Mupcel.
Rtiosul, lac, in jud. Ialomita, pl.
Borcea, com. Ciocanepti-Sirbi, situat
spre E. de lacul Boianul pi
spre S. de satul Ciocanepti-Sirbi.
Rlioasa, pddure, in jud. Ilfov, pl.
Znagovul, spre V. judetulul. Se
intinde Intre com. Popepti-Dragomirepti,
Bucoveni i cat. Falcoianca.
Prin mijlocul e! trece
calea ferata Bucurepti-Pitepti pi
oseaua j udeteana Bucurep ti-TIrgovip
te. Este apezata intre garile
Chitila pi Ciocanepti.
Rtiosul, pcidure, In jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, com. Pribegi ;
formeaza cu padurea Motilva
un trup de 130 hect., populat
Cu ptejar i ulm.
Rilosul, pichet No. 36, jud. Dolj,
pl. Cimpul, com. Ciuperceni, din
dreptul caruiaDunarea curge din
noa cu directiunea de N.-N.-E.
spre S.-S.-V., pana la pichetul
No. 37, Canapa.
Rliosul, insuld, in balta Suhaia,
jud. Teleorman, in partea de
pe proprietatea mopieT Fintinelele.
Are o intindere cam de
5 o hect.
Rtiosul, baila', in jud. Dolj, pl.
Cimpul, com. Ciuperceni, spre
E. pi spre N. de pichetul Riiosul,
in intindere aproximativa
de 15 hect. Contine peste. Se
scurge In amare. De Riiosul
%in Strimba pi alte varsaturr,
avind o intindere aproximativa
de Io hect.
Rtiosul, lac, in insula cu acelapi
nume, jud. Teleorman. Se distinge
bine cind apele baltil Suhaia
sunt mici ; alt-fel formeaza
o masa cu balta intreaga.
Rtiosul, parte de loc, cuprinsa
intre riul Siretul si Moldova,
jud. }toman, la S.-E. de orasul
Roman, la varsarea riului Mol
dova In Siretul.
Rtiosul, vale, in jud. Prahova,
plaiul Prahova, com. Valea-Lunga,
ce izvoreste de sub dealul
Telpepoaia, $i se varsa in valea
Priboiul, tot in raionul com. Valea-Lunga.
E acoperita cu paduri,
proprietatr ale d-lul G.
Gr. Cantacuzino, avind i livezi
de 'Apune.
Rtio§i, vechie numire a cdtunulut
Gemenile, jud. Buzar], com. Gageni-Vintileanca.
mofe, in jud. Buzla, com.
Gageni-Vintileanca, cat. Gemenile.
Are ao hect., din care
120 hect. arabile, restul izlaz.
Rlio§i, mofie, in jud. Biaza, com.
Gageni-Vintileanca, cut. Gemenile,
proprietate a statulur, pen-
. dinte de Episcopie. E desparpta
de sfoara Vintileanca pi impreunata
cu o sfoara din Miropi,
facind un corp de 150
hect., din care parte s'a vindut.
Are aräturT, izlaz pi saraturi.
Rtio§i, mofie, in jud. Teleorman,
pl. TirguluT, tinind de com. Peri-
Rilopi. E proprietatea EforieT
Spitalelor Civile din Bucurepti.
Rijleata, girld, ce izvorepte din

RÌJLETUL-GOVORA 236 RIMA
jud. Arges, si se varsa in riul
Vedita, In raionul com. Rijletul-
Vierosul, pl. Vedea-d.-s., jud.
Olt, avind de afluentl piraiele :
Urdinisul, Ferata, Säusul si Topora.
Rijletul-Govora, com. rur., jud.
Olt, pl. Vedea-d.-s., compusd
din 3 catune : Govora, Radulesti
i Diconesti, cu o populatie
de 771 locuitorI si 264
case.
E situata parte pe deal, si
parte pe valea Ciorica, la 65
kil, de capitala jud., i la 4 kil.
de resedinta piase. A fost asezata
de la inceput pe dealul si
valea Ciorica, afara de cal. Diconesti,
care s'a format in timpul
delimitare clacasilor.
Comuna, se zice, a fost infiintata
pe la 1788 din cite-va
familiI venite de peste Olt, pe
timpul razmiritelor, si din alte -
cite-va familii, venite ad i inainte
de 1788. Numele de Rijletul if
vine de la valea Rijletul saa
01111 Rijleata ; lar Govora, de la
mandstirea Govora, careia aceastä
mosie, azI a statului, a fost
inchinatd.
Are o biserica, zidita, la 1824,
cu urmatoarea inscriptie :
Cu vrerea tatdluY, cu ajutorul hule,
$i cu sdviffirea sf. club, s'a zidit aceastd
sfintd bisericd din tcmelie, ce se pritznue$te
hramul Cuvioasa Paraschiva, sf.
Ion $i sí. Nicolae dupd. cum se vede,
Impodobitd cu osteneala i cheltuiala sf.
sale pdrinteld Cioriceanu, in zilele binecredinciosuluY
Domn Ion Grigore Dimitrie
Chica Voivod, $i Iubitorul de Dumnezed
Episcop Grigorie Arge,iu, ziditd
la leatu 1824; iar de zugrdvit s'a sdvir$it
In zilele bine credinciosuluY Domn si
Imphrat a toatd Rusia Nicolae PavlovicY
bine-credincioasa Doamn i Impgrdteasi
Alexandra Teodorovna, starea E-
&copule de mal sus numit. Leatul de
la Hristos 1828.
Locuitorii s'ah' improprietarit
In 1864, pe mosia statule Rijletul-
Govora, din care li s'aa dat 505
hect. EI posea.: 20 cal si lepe,
240 bol, 6o yac!, 1100 e si
140 porcl.
Comerciul se face in com. de
un han gia
Budgetul com. e la veniturI
de 1289 Id si la cheltuelI, de
1189 le!.
Prin com. trece soseaua Udad.-j.,
din jud. Arges, care merge
la Profa si Slatina, i oseaua
Rijletul-Vierosul , care leaga com.
cu Gura-Boulta si Profa.
E brazdatá de dealurile : CaruluI,
Ciresulul, Buti, Nevoei,
Piscul - Case!, Piscul-lul -Pruna,
care servesc mal mult ca pasune
pentru vite.
O udä. valea Vedita si Ciorica
si valcelele : Piriul i Plopul.
Se margineste la E. cu com.
Fata, la V. cu com. Chilla, la
N. Cu com. Uda-d.-s. i la S.
cu Profa si Gura-Boulut
Rijletul-Govora, deal, in raionul
com. Kijletul-Govora, jud. Olt,
pl. Vedea-d.-s., pe care se cultiva
40 hect., 50 ariI, vie.
Rijletul-Govora, vzofie a statuluT,
jud. Olt, fosa pendinte
de manastirea Govora.
Rilletul-Govora, ddure a statului,
in intindere de 800 hect.,
pendinte de com. Rijletul, jud.
Olt, pl. Vedea-d.-s.
Rijletul - Viero§i, com. rur,
jud. Olt, pl. Vedea-d. s., compusa
din 5 cat. : Baranesti, Dealul-Tolcesti,
Dealul-Bisericer, Linia-Mare
i Chiritesti.
E situata pe dealurile : Vedite,
Tolcesti, BisericeI, GemeneI,
GrebanuluI i Ciresului, si pe
ambele malurr ale riulur Vedita,
la 75 kil, de capitala judetulul
si la 6 kil, de resedinta piase.
Are o populatie de 1104 locuitorl
; 253 case; doul biserici
(la Dealul-BisericeI si la Lunca-
Vediter), deservite de 3 preotI;
o scoala, frecuentata de 75
copiI.
Locuitorif, in numar de 194,
s'ad improprietarit in anul 1864,
pe 724 hect., din mosia statule
Rijletul-Vierosi. Ef posea: 15
cal si lepe, 267 bol, 172 vae,
25 capre, 1171 of si 276 pord.
Budgetul com. e la veniturI
de 2737 le si la cheltuell, de
2730 le.
Mara de soselele ce Miesnesc
comunicatia la V. cu Valea-Ungureni
si la E. cu com.
Cocul - Popesti, d'alungul com.
este soseaua care inlesneste comunicatia
la N. cu com. Uda
si la S. cu Rijletul-Govora.
Dealurile pe care e asezata
com. ad urmatoarele piscurl: Piscul-Runcule,
Fintinelor, Burtetilor,
Baranestilor, Saliste, Urdinisuluf,
Vlazilor, IconaruluI, etc.
E udata de girlele : Ciorica,
Vedita, Rijleata, Geamana-Mica.
si Geamana -Mare, In care se
varsa alte diferite piraie si vilcele.
Se margineste la N.-V. si E.,
cu com. Valea-Ungtireni, Udad.-j.
si Cocul-Popesti, din jud.
Arges, iar la S., cu com. Rijletul-
Govora.
Rijletul-Viero§i, deal, in raionul
com. Rijletul - Vierosi, jud.
Olt, pl. Vedea-d.-s., pe care se
cultiva 58 hect. vie.
mofie a statufostä
pendinte de manastirea
Vierosi, jud. Olt.
Rijletul-Viero§i,peidure, a statuluT,
in intindere de 900 hect.,
pendinte de com. Rijletul-Vierosi,
jud. Olt, pl. Vedea-d.-s.
Rima_ deal, la E. com. Slavesti,
jud. Vilcea, pl. Oltetul-d.-s., din

ItiMA
poalete caruia izvoreste Valea-
Rimel.
Rima, piria, in jud. Gorj, com.
Novaci, pl. Novaci, pe dreapta
rIulul Gilortul, in care se varsd.
Rima, vencea, in jud. Vitcea, pl.
Oltetul-d.-s., com. Slavesti. Izvoreste
din deatul Rima si se
varsa in 1.1111 Tirlia, in raionul
com. Tarmurile sale sunt inalte
de la izvor si 'Ana la confluenta
sa cu riul Tiriia.
Rime§ti, com. rur., in jud. Vitcea,
pl. Ottul-d.-j., situata pe valea
Beica, la 69 kil. de resedinta
jud. si la 15 kil. de a plaseY.
Are o populatie de 912 locuitorr
; o biserica, fondata la
1790, reparatà la 1840 de Tudor
Lica si la 1882 de fiul
Stan Teodorescu ; o moará pe
riul Beica.
Vite: 20 caT, 200 bol, peste
200 vacT, ioo capre, 1000 oT.
140 locuitorT s'ari improprietarit
la 1864, cind dat
480 hect. pamint, pe mosia statulul
Rirnesti, pendinte de schitut
StAnesti si in vechime pendinte
de hanul Zlatari din Bucuresti.
Suprafata com, e de 493 hect.
O osea comuna% inlesneste
comunicatia intre aceasta com.
si Cirlogani (la S.), si usani-d.j.
(la N.).
Budgetul com. e la veniturI
de 1700 lel si la cheltuelf, de
moo leT.
In jurul com. sunt: la E., mosia
statuluT Mamul-Fumureni ; la
V., mosia Ciutura sati tirber-
Voda ; la N., com. i.tsani-d.-j.
la S.; com. Cepari.
E brazdata de dealurile : Muta
Meelor si udata de valle: Beica,
Morisca si CAprioara.
Rime§ti, com. rur., jud. Vilcea,
pl. frorezul, compusl din 2 ca-
237
tune: Rimesti si Ursani. E situata
pe riurile Rimesti i Luncavaciorul,
la 50 kil. de resedinta
jud. si la 4 kil, de a plaiuluT.
Are o populatie de 1212 locuitorl
; 282 case ; 4 bisericT :
la Covrigesti, fondata de enorias1
la 1844, la Mosneni-Rominit,
fondatä de Nicolae Popa Anghe/
i preotul Simion, la 1877,
la Ifrimesti, fondata de Ion Grueteanu
la 1853, reparata acum
in urma si in cdt. Ursani, fondata
de Vataful Ion Ursanu la
1805; o scoala, frecuentaa de
6 copiT ; 4 morT pe riut Rimesti
2 pe Luncavaciorul.
Vite : 6o boT, 90 vacT, t000
oT, 70 capre, 20 cal.
Locuitorif sunt mosnenT.
De comuna apartin muntiT
Bolea, Piscul-Tiganului, Pretricica,
Margineaua, Ludeasa, Rosiite,
Piscul-Lung *si Vataful-lul-
Roman.
Com, se intinde pe o suprafata
de 1043 hect., cu izlaz cu tot.
Cite-va drumurT inlesnesc comunicatia
catre Horezul.
Veniturile i cheltuelile com.
se urcA la 2500 leT.
E brazdata de dealurile :
Coasta, Ulari, Poamesul si udata
de riurile: Rimesti, Luncavaciorul
i Ursani.
Are la E. mosia Romani ; la
V., com. Vaideeni; la N., Transilvania
si MuntiT LotruluT si la
S., MosneniT TirguluT-Horezul.
O parte din mosia Rimesti a
fost inchinata mängstireT Horezul
de Popa Danciul la 7232 (1724);
lar cea-l'altä parte a fost cumparata
de parintele Ion, Egumenul
mal-tasar& Horezul, si inchinata
aceste manastiri. Un hrisov
al luT Constantin Voda Brincoveanu
se exprima ast fel:
c§i earl att cumplrat pli ri n tel e Ion)
moje in hotarul Rtme§tilor ot S. VtIcea
parte luY Grigorie Vtit*aful §i a hit Zane
Zgirctul, drept talere 44.0
RIMA
Rime§ti, sat, facind parte din
com. rur. cu acelasr nume, pl.
Horezul, jud. Vitcea. Are o populatie
de 809 locaitorI.
Rime§ti, '4-dure particulara, supusa
regimuluT silvic, apartinind
de com. Rimesti, plaiut Horezul,
jud. Vilcea.
Rime§ti, a'eal, in raionul com. Rimesti,
pl. Oltut-d.-j,, jd. Vilcea,
pe care se cultiva 67 hect. vie.
Rime§ti-Stfine§ti, pdduri, ale
statuluT, in intindere de 1520
hect., situate Iii comunele
sanisi Lungesti, pl. Oltul-d.-j.,
jud. Vilcea, si formate din trupurile
: Stupina (380 hect.), Girbovul
(350 hect.), Cernisorul
(350 hect.) si Lunca-Stanestilor
(440 hect.).
Rimna, sat, in jud. R.-Sarat, pl.
OrasuluT, com. Andreasi, pe
111.11 Rimna, la 2 kil. spre E.
Are o intindere de 800 hect.,
cu o populatie de 43 familiT,
sati 228 suflete.
Rimna, rlz, izvoreste din culmea
Laculta, Dealul-RimneT, jud. R.-
Sarat, pl. OrasuluT, com. Andreasi
; se indreapta spre S.-E.,
trecind prin cat. Tiritul, Petreanut,
com. Odobasca ; intra in
plaiul Rimnicul, udind com. Dealul-Lung,
apoT in pl. Marginead.-s.,
trecind prin com.: LaculluT
- Baban, Dragosloveni, Plainesti,
Slobozia-Ciordsti si Gologan
; liara in Putna, unde ucla
com. Rastoaca si se varsa in
riul Putna, aproape de varsarea
Milcovultil. Are un curs de 85
kil., brazdind pl. Orasul si Marginea-d.-s.,
plaiul Rimnicul, din
jud. R.:Sarat si parte din jud.
Putna.
Basinul, cuprins intre culmile
Laculul, ScorusuluT, Deleanul,

RiMNIC-BAIR 238 RIMNICEN1
Lupanul, Turculetul, Streaja si
Nuci, are o suprafata de 340
kil. patratf.
Afluentif sal principalI sunt:
pe dreapta Valea-Neagra, unita
Cu piriul Lacul si Pacurele si Valea-Rasca,
unita cu Peleticul $i
Strimba ; iar pe stinga : Valea-
Mahriul si Oreavul, unit ca Ch.ceiul.
Valea sa este una din cele
mal frumoase ; strimtä si inchisa
in pl. OrasuluI, unde si riul curge
cu iuteala, mal deschisa in pl.
Marginea-d.-s., unde riul curge
mal linistit si deschisl cu totul
pentru a se cufunda in cimpie,
in partea de E. a pl. Marginead.-s.
Pe apa sa sunt 30 de morí'.
Rlinnie-Bair, deal, in jud. Tulcea,
pl. IstruluI, pe teritoriul
com. rur. Tocsof si Cogelae;
are o directiune generala de la
N.-E. spre S.-V., brazdind partea
centrall a plaseT, pe cea de
N.-E. a com. Tocsof si pe cea
de V. a com. Cogelac. Desparte
intru cit-va basinurile piriuluT
Rimnicul (afluent al piriulur Cashncea)
de acelea ale piraielor :
Beidant (tributar al laculuI Golovita)
si Cogelac salí Duimgi
(tributar al laculuf Sinoe) ; 'asa
spre E. mal multe prelungirf,
din care cele mai insemnate sunt
dealurile Sarim-Meselic, Sarim-
Iuc, Haidin si luan-Bair si, la S.,
dealul Tala-Cula ; mal sta in
comunicatie cu dealurile Cascalac-Bair
si Veli-Tepe-Bair. Este
intretaiat de hotarele ce despart
catun ele Rimnicul-d.-s., de Rimcul-d.-j.
(ale com. Tocsof), Rimnicul-d.-s.,
de luan - Cisme (al
com. Cogelac). Ondulatiunile sale
de V. se termina pe malurile piriuluI
Rimnicul si ale afluentuluI
saa Sari-Ghiol-Dere, care
din pricina natura stincoase a
dealuluI sunt si ele ripoase, sancoase
si imite prin unele locurf.
Se intinde de-alungul aces-
tor dona piraie. Virful cel mar
inalt este de 266 m. ; mal are
doul de cite 204 m., unul de
202 m., unul de 192 m. si altele
mal mid, puncte trigonometrice
de observatie de rangul
al 3-lea. La poalele sale de V.
sunt asezate satele Rimnicul -
d.-s., Rtmnicul-d.-j. si Culelia.
Este strabatut de drumurile comunale
ce duc de la cele doua
Rimnice, la Iuan-Cisme si la' Cogelac.
Este acoperit cu senilnaturf
si pásunI.
Rimnic-Dere, pirift, in jud. Tulcea,
pl. Istrulul, pe teritoriul
com. rur. Tocsof, si pe al cat.
sale Rimnicul-d.-s., Rimnicul-d.-j.
si Culelia. Izvoreste sub numele
de Sari-Ghiol-D ere, din poalele de
S. ale dealuluI Caragea-Punar (de
pe teritoriul cat. Sari-Ghiol, com.
Beidant) ; se indreapta spre S.,
avind o directiune generall de
la N.-E. spre S.-V. ; curge pe la
poalele dealulta Iuci-Tepe-Bair,
intra in satul Rimnicul-d.-s., de
unde incepe a purta numele de
Rimnic - Dere ; trece apof prin
satele Rimnicul - d. - j., Culelia,
curge tot spre S.-V. si, dupa un
curs de 14 kil., se varsá in piriul
Casimcea, pe malul drept, la locul
numit Moara-Cucoaner, pe hotarul
judetuld. Cursul sati este puin
cam repede, iar malurile sale,
incepind ceva mal sus de satul
Rimnicul-d.-s. si pana in satul
Culelia, sunt inalte, stincoase si
ripoase. Brazdeaza partea de S.-
V. a pläseI yi pe cea de V. a com.
Basinul sali este destul de
mare, cuprins intre dealurile Cuciuc-Chioi-Bair
si Iuci-Tepe-Bair,
de-oparte si intre Rimnic-Bair
si Tasla-Cula, de alta parte. Are
o intindere de 30 kil. patratT
(3000 hect.), cuprinzind teritoriul
catunelor Rimnicul-d.-s. si Rimnicul-d.-j.
$i Culelia (ale com.
Tocsof).
Afluentif sal cer maI insemnatf
if are pe stinga : Curt-Batic,
pe care-1 primeste nu departe
de izvor ; Curu-Dere, pe
care-1 primeste chiar linga satul
Rimnicul-d.-j. Are apa destulà
si fertilizeaza locurile pe unde
trece.
Rimnicelul, pilla, in jud. R.-Sarat,
plaiul Rimnicul. Izvoreste
din virful Alunisulul; brazdeaza
plaiul de la N. spre S., udind
teritoriile com. Andreasi, Dumitresti,
Chiojdeni si Jitia ; trece
prin cat. Dumitresti-d.-s., Poenita
si se varsa in riul Rimnicul-Sarat,
pe dreapta luI, 'fuga
cat. Dumitresti-d.-j. Cursul sati
e repede si incarcat cu o multime
de torente. Are o lungime
de 30 kil. si 3 morl pe el.
Mmniceni, com. rur., in jud.
R.-Sarat, pl. Marginea-d.-j., pe
1-11 R.-Sarat.
E asezata. la N. judetului, la
40 kil. spre N.-E. de orasul
R.-Sarat, si in partea de V. a
plasef, la 3 kil. spre V. de Maicdnesti,
resedinta piase. Comune
maI invecinate sunt : Maluri,
la 5 kil. ; Obilesti, la 13
kil. ; Martinesti, la 12 kil.
Se margineste la N. ca Maluri
; la E., cu Maicanesti; la V.,
cu Obilesti si Märtinesti si la
S., cu Gulianca.
Riul R.-Sarat o udà de la N.-
V.-E., formind la E. lacul Coada-
Girlel. Are si 43 puturi.
Se compune din catunele :
Rimniceni, resedinta, la E. si
Slobozia-Rimniceni, la V.
Suprafata com, este de 5150
hect., din care 150 hect. vatra
com., 800 hect. ale locuitorilor
si 4200 hect. ale proprietarilor.
Are o populatie de 404 familia,
saa 1523 suflete ; o biserica,
Cu hramul SÍ. Dumitru, zidita
in 1834 de locuitorI, de-

RtMNICENI 239 RIMNICUL-DE-JOS
servita de i preot ì 2 cinta.retT
; o scoala mixta, fondata in
anul 1867, frecuentata de 121
el evT.
Calitatea pAmintuluT este burla,
Sunt 2905 hect. arabile, 2095
hect. irnas.
Locuitoril posedA : 289 plugurI,
2 morT cu aburf, 2 masinT
de secerat, I masillä de treerat ;
1097 boT, 654 vacT, 176 cal, 325
Tepe, 2145 oT, 14 capre i 135
rimatorT.
MeserlasT sunt: 2 cojocarT, 2
plapamarl, 4 timplarl si I potcovar.
Calle de comunicatie sunt drumurile
vecinale: spre Martinesti,
Ciorasti, R.-Sarat ; spre Maleanesti
; spre Maluri-Hingulesti ;
spre Obilesti ; spre Gulianca.
Budgetul com. e la veniturr
de 3765 le', 20 banT, lar la cheltuelf,
de 3647 leT, 90 banT.
Rimniceni, sat, in jud. R.-Sdrat,
pl. Marginea-d.-j., cat. de resedinta
a com. Rimniceni, asezat
pe malul drept spre E. Are
lo hect. intindere si o populatie
de 334 familif, sati 1259
suflete ; o bisericI si o scoall.
RImniceni-Slobozia,sat, tnjud.
R.-SArat, pl. Marginea-d.j., cat.
com. Rimniceni, asezat la V., pe
riul Rimnicul, la 2 kil. spre V.
de ca.t. de resedinta. Are o intindere
de 40 hect., cu o populatie
de 70 familiT, saa 264
suflete.
pkitz, in jud. Rimnicul-SArat,
asezat in partea de
V. a jud., in partea sa cea maT
muntoasa. Este brazdat la V.
de muntif Bisoca, Pietrele-FeteT,
Piatra-Penef, Carimbiul, Omul,
Furul, tejicul; la E., de Culmea-Lupaul,
dealul Magura, Dealul-Chiojd
en ilor, al-D u mitrestilor,
Dealul Rosu; la V., de CatAutul,
ScArisoara, Ulmusorul, Carpenul,
Cumaria, Goicelul, Cilnaul
altele.
In privinta apelor, face parte
din basinul riulur R.-Sarat,
care izvoreste din muntele Martinul,
udA pl. prin mijloc, trecind
pe Ruga comunele Jitia,
Chiojdeni, Dumitresti si Buda.
Are ca afluentr principalf : Cerbul,
Martinul, Maluselul, Corbul,
Turburea, Tocitoarea, SAritoarea,
pe stinga ; Recea, Folcea,
Ulmusorul, Schitul, Catautul,
Valea - Rea, Buda, pe partea
dreapta.
Se compune din 7 comune
rurale : Bisoca, la V.; Chiojdeni,
Jitia, in mijloc; Dumitresti, Danulesti
si Buda, la E., Valea-
SalcieT, la S.
Are O suprafata de 42205
hect. si o populatie de 2300 fasalí
11440 locuitorT.
Produse naturale are padur/
intinse. Are putin loe pentru
cultura cerealelor. Sarea se gaseste
in mare cantitate, in numeroasele
localitätT, care poartA
numele de Dealul-SareT, Piriul-
Sarel, satul Dealul-SareT; chiar
riul R.-Sarat de ad i sareaza
apele sale.
Calle de comunicatie sunt:
calea judeteana Rimnicul-Jitia
si calle vecinale, care merg pe
albille riuluf Rimnicul i al afluentilor
sal'. E acum unit cu pl.
Rimnicul-d.-s.
Rimnicul, deal, pe mosia Buda,
com. cu acelasf nume, pl. Herta,
jud. Doroholfi.
Rimnicul, deal, pe mosia Buda,
com. Buda, pl. Herta, jud. Dorohoiii.
Rimnicul, deal, in raionul orasuluT
Rimnicul, pl. Ocolul, jud.
Vilcea, pe care se cultiva 81
hect., 25 arif vie.
Rimnicul, phisia,s, ce curge prin
pl. Siretul.d.-s., com. Gidinti,
jud. Roman, si se varsA in piriul
Pfetrosul, pe dreapta.
Rtmnicul, piriia,s, in jud. Suceava,
com. Dolhasca, a cAruia
obirsie este intre dealurile Hur
muzul si CiubArul, si care se
pierde pe sesul SiretuluT, dupa
..tin curs de 4 kif.
Rtmnicul, (Rful-Morilor), rig,
jud. Vacea, format din dota
brate: Chela si OlAnesti. Ambele
se unesc la com. SarAcinesti
i curg sub numele de Riul-
Rimniculuf, varsindu-se in Olt pe
malul drept, in dreapta orasuluT
Rimnicul.
RImnicul-Cogälniceanu,
pe mosia Vladeni, com. Corla.
teni, pl. Cosula, jud. Dorohoiti.
Rtmnicul-de-Jos, p/asä, in jud.
Rimnicul-Sarat, In partea de
S.-V. a judetuld. Se mArgineste
la N. co pl. Rimnicul-d.-s.; la
E., co pl. Gradistea ; la S., cu
jud. Braila, de care se desparte
prin riul Buzaul, si la V., cu
jud. Buzaul.
La S., sunt malurile BuzauluT,
In interiorul plaser numeroase
movile. Riul Buzaul o uda. la
S., trecind prin comunele Nisipuri
i Visani; un alt curs de
apA este piriul numit Valea-
Bouluf, care uda plasa prin mijloc
precum si cotnunele Costieni,
Balacianul, Galbenul, si formeaza
In cursurf miei helestae, ce poarta
numele comunelor Ruga care
se afla ; Valea-Bouluf se varsa in
intinsa baltA jirlaul salí Vaceni.
Este formata din comunele
rurale: Salcioara, Ghergheaca,
la N. E., Costieni -MarT, Costieni-d.-j.,
Socariciul la V.; Nisipuri,
Visani, Drogul, Jirlaul, la
S.; Balacianul, Galbenul si $10-

RiMNICUL-DE-JOS 240 RÌMNICUL-SARAT
bozia-Galbenul, la mijloc. Resedinta
este in com. Balacianul.
Are o suprafata de 48920
hect., si o populatie de 2504
familiI, sati 12504 suflete.
Pamintul plasel este productiv,
bun mal cu seamá pentru
agricultura, care e principan
ocupatiune a locuitorilor.
Comerciul consta in importul
de coloniale, instrumente aggicole
i in exportul de cereale
si vi te.
Calle de comunicatie sunt :
calea ferata Buzga-Rimnicul-S5.rat,
la V.; drumul comunal Rimnicul-Faurel,
ce trece prin mijlocul
plasei, i drumurile vecinale.
E acuna unita cu pl. Gradistea.
Rtmnicul-de-Jos, sat, jud. Tulcea,
asezat in partea de N. a
com. Tocsof, la 7 kil. spre N. de
resedinta, Tocsof, pe ambele
maluri ale piriuluT Rimnic-Dere.
Are o intindere de 92 hect.,
si o populatie de 63 fama', sati
280 suflete, cea mal mare parte
BulgarI.
Pamintul este favorabil pentru
agricultura si gradinarit, ocupatiunile
principale ale locuitorilor.
Are o giamie, cu un hoge.
Printeinsul trece drumul Ciuciuc-Chi
oi-Sari-Ghi ol.
Rtmnicul-de-Sus, plasd, in jud.
Rimnicul-Sarat, in partea de V.
a judetuluI. E udata de riul
R.-Sarat, in partea de E.
Se margineste la N. cu plaiul
Rimnicul ; la V., Cu jud. Buzdul,
despartit prin culmea Cimpulungeanca
; la S., cu pl. Rimnicul-d.-j.,
si la E., cu plasile
Margin ea-d.-s. si Gradistea.
Face parte din regiunea dealurilor
si este brAzdata la V.
de cuhnea Cimpulungeanca, cu
virfurile Licoi, Damieni si Hir-
boca, lar prin mijloc, de dealurile
Cilnaul, Baba, Doul-Coaie,
Fintina-Turculd i Strejesti.
In privinta apelor, partea de
E. face parte din basinul riuluI
R.-Sarat; si partea de V. din
basinul riuluf Cilnäul. Rimnicul
o uda. la E., trecind prin
com.: Dedulesti, Ba'beni,Zgirciti
si Jideni. Acest riú primeste ca
afluentl : Valea-Dedulestilor, Mocanca,
Badila, Capraria, Izvorul,
Baba, Greabanul, Oreavul
Putrida CilMul o uda la V.,
trecind prin comunele : Cimpulungeanca,
Valea-RateT, Racoviteni,
i primind ca afluentI piraiele:
Carpinisul, Hirboca, Pardosi
i Iernatica.
E forma din comunele
Cimpulungeanca, Margaritesti,
Valea-RateI si Racoviteni, la V.;
Pardosi, Gre.abanul i Putrida
la rnijloc ; Dedulesti, Babeni,
Zgirciti i Jideni, la E.; Baltati
Obiditi, la S.
Are o suprafata de 30249
hect., cu o populatie de 4543
familiT, sati 11991 suflete. Resedinta
plasel este in com. Zgirciti.
Productiunile plaseI sunt : la
V. pA.durile; la E. si mijloc, viile,
sí la S., cerealele.
Comerciul constä in importul
de manufacturl, tesaturr si in
exportul de lemne, vite si cereale.
Calle de comunicatie sunt :
calea ferata i oseaua nationall
Buzati-Rimnicul-Sarat ; calea
judeteana Rimnicul-Jitia
drumurile vecinale.
E acum urda cu plaiul Rimnicul.
(v. a. n.)
Rimnicul-de-Sus, sat, jud. Tulcea,
pl. Istrului, asezat in partea
de S. a plaseI si in cea de
N. a com. Tocsof, al cara eltun
este, pe ambele malurl ale
piriuluf Rimnicul, la 8 kil. spre
N. de re§edintit.
Are o suprafata de 77 hect.,
Cu o populatie, in maioritate
compusa din BulgarI, de 44 fasati
172 suflete.
Prin el trece drumul comunal
Culelia-Sari-Ghiol.
Rimnicul-SArat, _lude', ce sI-a
luat numele de la riul Rtinnicul-
Sarat, care-1 uda prin mijloc.
Este asezat intre 24° 18'
250 28' longitudine orientan si
450 4' si 450 48' latitudine
boreall, aproape in mijlocul
1.0, si este unul din cele 6 judete
(Oltul, Rimnicul-Sarat, Roman,
Tecuciul, Vasluiul, Braila),
care nu ating de loc fruntaria.
Este coprins intre jud. Putna,
Buzati, Bräila, Tecuciti i Covurluitt
Incepind din muntele Furulcel-Mare,
numit i virful La-treI-
Hotare (cAcI se afla intre
judete vecine, Buzati, Putna si
Rimnicul-Sarat), hotarul judetuluI
se urca in sus pana la Muntele-Prelung,
se indreapta apoI
spre E., catre stincosul munte
Omul, i culmea Fundul-Milcovulta,
de unde izvoreste riul
Milcovul; de ad i hotarul urmeaza
cursul riulur Milcovul, se indreapta
inteo directiune continua
spre N.-E., printre culmele
AlunuluI, LaculuI, Chicioarei
de o parte (jud. R.-Sarat)
culmea abata de alta parte
(jud. Putna), pana la satul Sindilari
; de la Sindilari hotarul
se indreapta spre E., pe riul
Milcovul, trecind pe l'higa satele
Vilaneasa, Valea-Largd,
Valea-Rea, Pitulusa i Broten!
(jud. R.-Sarat), Sindilari, Mera
si Capeleanul (lud. Putna); din
dreptul catunultif Brosteni, hotarul
i riul se indreapta spre
S.-E., iar in dreptul catunuld
Pintecesti (R.-Sdrat), hotarul, parasind
riul Milcovul, care si-a
schimbat cursul, urmeaza vechia

RIMNICUL-SXRAT OUDED 241 RIMNICUL-SARAT (JUDED
albie a riuluT ; ajungind la orasul
Focsani, Il inconjoara pe la
S. (maT inainte de 1862 trecea
chiar prin oras, inchizind in jud.
R.-Sarat o parte din oras, numita
Focsani-Muntenestf); se indreapta
spre E., pana la com.
Maluri, de unde se coboara spre
S., pana da iarasI de riul Milcovul,
it taie, da de riul Rtmna,
Il tale si pe acesta ; se Indreapta
spre S.-E., si dupd mal multe
cotiturT, trecind pe Ruga com.
Maluri i Maicanesti, taie 11111
R.-Sarat, se urca pe cursul acesta
rin, pana la catunul
lesti, in dreptul cal-tila se vars5.
Rimnicul in Putna ; pe aceasta
intindere de 60 kit, se limiteaza,
cu jud. Putna ; de la Girlesti,
hotarul urmeaza o directie spre
E., ajunge la riul Siretul, la
com. Corbul, despartindu-se pe
aceasta scurta distantä, de 13
kil., de jud. Tecuciii ; de la Corbul,
hotarul urmeaza cursul riuluT
Siretul, pana la gura BuzAuluT,
despartindu-1 pe o distanta
de 12 kit. de judetut Covurluin ;
de la gura Buzaulul hotarut urmeaza
cursul riuluT Buzaul, inteo
directie spre S.-V., si, dup5.
numeroase cotiturr, trecind pe
Ruga comunele Domnita, Racovita,
Gradistea, Ciineni, Visani,
Nisipuri, pana la Movila-EpiscopuluT,
it desparte pe o intindere
de 70 kit, de jud. Braila;
de la Movila-EpiscopuluI, hotarul
urmeaza o linie artificiala,
in directia de N., trecind prin
apa CosteluluT, pana in dreptul
catunuluT Cochirleanca (Pirliti);
de aci hotarul se indreapta spre
V., tale catea ferata hure statiile
Boboc i Zoita, la kil. 145,
unde, factnd o mica cotitura,
se indreapta. spre N.-V,, taje
soseaua nationalá si de aci ajunge
in rtul Cilnaul, lit dreptul
satulur Fundeni (Buzan);
trecind Cilnaul urca dealurile
65940. J'arete Mojonar Geogralio. kg. V.
Clociti i ifirboca, aviad o directiune
maT mult spre N., apoT
trece muchitle dealurilor Richitelele,
Motohani, Gardoaia,
Licoi i Dimiana ; de aci se indreapta
numaT spre N., tinind
muchia Cimpulungeanca, trect nd
prin virfurile Homocioaia, Ciarpulungeanca,
Caranaul, Tatarul,
Cumatra, Carpenul si
Dinul (Tutuiul) ; se indreapta
apor spre S., pe culrnea Ulmusorul,
trecind prin piscurile Mindra,
Locusta, i ajunge in ma.
sivul Bisoca, de unde se ridica
in sus pe pirtul Bisoca si pe
muchia formtnd un
mic arc pana atinge riul R -Sarat,
la locul nurnit Podul-Coitel;
de aci, pe albia RimniculuT, se
indreapta spre V., avind pe
stinga piriul Saratelul, muchia
BisericuteT, Gavanul i Curcubeta-Mica,
pana la punctul numit
Urzicarite de unde se ridica
spre N., pe la poalele muntelut
Curcubeta-Mare, urmeaza cursul
riuluT Recea, numit si Fundul-
Rimnicelulul, unul din izvoarele
riuluT R.-Sarat, avind la dreapta
Virful Piatra-PeneT si Carimbul
si ajunge la defileul prapastios,
numit Belciul, de unde izvoreste
pIriul Recea; de ad, descriind
un mic arc spre V., urmeaz5
cursul piriuluT Martin, trectnd
pe la poalele munteluT Furul-
Mare, se urca apoT In virful
punctul de unde am plecat ; pe
aceasta. Intindere de 8o kil. se
desparte de jud. Buzan.
Se margineste la N. si N.-V.,
cu jud. Putna, de care se desparte
prin muntil Omul, Ste
jicul i riul Mitcovul ; la N.-V.,
cu jud. Tecuciil si Covurluin,
despartindu se de Covurluiti prin
riul Siretul ; la S.-E., co judetul
BrAila, despartindu-se prin
nul Buzaul ; la S.-V. si V., cu
judetul Buzan, despartindu-se
prin culmile Hirboca, Cimpu-
lungeanca, Bisoca i ptriul Re
cea.
Orografia. Regiunea muntoasa
coprinde o mica parte din
Vestul judetuluf ; e cuprinsa pe
de-o parte 'filtre calima ce pleaca
din muntele Furul-Mare, merge
pana la mu n tele Omul si urmeaza
cursul Milcov uluT, patilla comuna
Brosteni. De ad, o linie imaginara,
ce, ar trece prin culmile
Priveghiul, Virful-Deleanulur si
Piciorul-NuculuT, taie riul Rimna,
mal sus de com. Odobasca,
culmea Dealutuf-Lung, ptrtut Valea-Neagra
si Peleticul, trece
drin dealut Lupan, tate riul Motnaul,
tina cat. Gura-TrestieT,
trecind prin Lacul-cu-RichitT, se
tasa apol in jos, pe virful dealurilor
Rosu si Magura, inchide
com. Jitia, taie riul R.-Sarat, intre
Chiojdeni i Jitia, si se opreste
in virful Tutuiul san Dinul
; de ad urmeaza limita ju
detulul, trecind prin muntele
Ulmusorul, Bisoca, índila, riul
Rtmnicul, muntiT Virstele si Furul-Mare.
Partea muntoasa coprinde
cam a 8-a parte din intinderea
judetutuT, adica o suprafata
de 400 kil. patratl, ocupind
maT tot plaiul Rimnicul si jumatatea
vestica a piase Orasul.
Culmile, care strabat aceasta,
regiune sunt masivo! Bisoca,
al caruT vIrf atinge 973 m., la
hotarul dintre jud. R.-S5.rat si
Buzan, si ale cara ramificatium
principale, sunt : indila, Popa,
Cetatuia, Ripa-Alba, Ghizdita,
Ulmusorul, ce se intind printre
riurite Rtmnicul i Buzaul. O culme,
ce pleaca din Furul, trece
prin Omul, si de ad i se desface
in doul culmT, una spre V. In
jud. Putna, si a doua spre E.,
inchizind ast-fel Valea-MilcovuluT.
Cea din R.-Sarat are ca virfurT
Orbul, Stejicul, Girbova,
Pacurele, Sorbul, Spoata, Lacul
si Chioara, care trimit ratnifiea-
81

RIMNICUL-SARAT (JUDET) 242 RIMNICUL-SARAT (JUDET)
tiunI printre afluentiT RimniculuT,
si acei af RimniculuT si Rimnel
; princi palel e ramificatiuni
sunt: Neculele, cu virful Pietrele-
Fetel, culmea MAgura, cu virful
MAgara, dealul Stoica, cu virful
Stoica, Lacul-cu-RichitT si Dealul-
Rosu, printre riul Motndul si Rimnicelul.
Culmea Alunultd, printre
MotnAul si afluentiT M'une, cu
virfurile : Alunul, Furul si 'Astuni,
trimitind pe dreapta cut;
mile : Dealul - Lun g, Peleticul,
Tinosul 5i Ldstuni, printre afluentil
RimneT. Culmea-LaculuT,
ce se desface din virful LaculuT,
printre Rimna si afluentul
sda Valea-NeagrA, prezintincl
virfurile Tigna si Petreanul.
Culmea-ScorutuluT, ce pleacA din
virful Poarta-ScorusuluT, printre
afluentiT Mama si MilcovuluT,
cu virfurile : Scorosul, Cumeana,
Crucea-CiocAnelulul, Deleanul,
Capra si Teiusul.
Regiunea dealurilor coprinde
partea de mijloc a judetului si
este coprinsl intre limita regi
uneT muntilor, si calea feratA ce
taie mijlocul judetuluT, incingindu-1
ca un briti. Are o intindere
de 550 kil. pAtratI, si coprinde
partea de E. a plAseT Orasul,
partea de V. a plAseT Marginead.-s.,
si intreaga plasA Rimnicul-d.-s.
InAltimile sunt coprinse
intre 700 si 20 m. Principalele
dealuri, carT brdzdeazA aceastA
regiune sunt : Deleanul, cu ramificatiile
sale : Hopa, Priveghiul,
Cucul, Capra, Teiusul,
Perisorul, Cornitele si Piciorul-
NuculuT, printre afluentiT riulul
Milcovul si RimneT ; Dealul-Lung,
Peleticul si Tinosul, printre afluentiTriuluT
Rimna ; dealurile Cos
tandoiul si Calita, continuatiT ale
PeleticuluT ; dealul Lupan si Turculetul
(360 m.), cu ramificatiile
Streaja, Nuci, Ddnulesti, Jinumul,
Cotatcul, Gurguiatul si Plesesti,
printre afluentiT RimneT,
SlimniculuT si RimniculuT ; dealul
CilnAuluT, cu virfurile : Fundul-Ciln
AuluT, Spidele, Poiana-
PAruluT, Poiana-MalaiuluT, Baba,
DouA-Coaie, Strejesti, si cu ramificatiile
sale : Schitul, CáltAutul,
Buda si Fintina-TurculuT,
printre afluentiT riuluT Rimnicul
si CilnAul ; dealul Cimpulungeanca
care se desface din dealul
Tutuiul, cu virfurile : Carpenul,
Cumätra, Valea-SAlcieT, Cimpulungeanca,
Modreni, Licoi, DAmieni,
Hirboca si Clociti, printre
afluentiT riuluT CilnAul si SIAnicul,
si desparte judetul Buzdti
de jud. R.-Särat. Regiunea
dealurilor e acoperità cu intinse
pAsunT, numeroase viT si cite-va
semAnAturl.
Regiunea cimpuluT ocupa partea
de E. a judetuluT, si este
coprinsA intre calea feratA, riul
Buzdul si hotarul despre N. al
judetuluT, din spreP utna, Tecuciti
si Covurluiti. Are o intindere
de aproape 2500 kil. pdtrati,
coprinzind plAsile Rimnicul-d.-j.,
Gradistea, Marginea-d.-j. si partea
de E. a plAseT Marginea
d.-s. InAltimile variazA intre 5
si so m. Este o intinsA cimpie,
accidentatA de malurile Rimni
culuT, BuzAulta, Siretultil si ale
lacurilor. Numeroase movile, cele
mal multe artificiale, sunt rdspindite
in aceastA regiune. Putine
riurT udl cimpia, si afard
de riurile Buzául, R.-SArat si Siretul,
cele-l'alte n'al."' nicT o importantA,
fiind formate din ploi ;
In schimb ins5., multe, marT si
numeroase lacurT sunt risipite
pe aceastA regiune. Principatele
sunt: Balta-Albl, Amara, VAceni,
Ghergheasa, Boldul, Puturosul,
Ciulnita, MAxineni, Hingulesti,
Voetinul, Negrul, etc.
PAmiatul sdii este fertil si este
acoperit cu semAnAturT intinse
si bogate.
HidrografiajudetulRimnicul-
SArat tine de marele basin al
SiretuluT, sub-divizat in alte basine
maT miel'. Riurile care-I udd
sunt : Milcovul, la N.; Rimna,
Slimnicul si Rimnicul, la mijloc;
Cilndul, la V., si BuzAul, la S. Cel
maT insemnat din toate, pentru
judet, este riul R.-SArat, care-1
udd prin mijloc, trecind si prin
orasul R.-SArat, capi tala judetuluT,
si care a dat numele sAti
si judetuluT si capitalei sale ;
apoi vine Rimna, la N., care udd
tirgusorul PlAinesti ; alnAul, Milcovul
; lar in partea de S. se
gAseste basinul marilor lacuri
Balta-Albd, Amara, VAceni si
apoT basinul BuzAulur.
Suprafala. Imparlirea administrativa'
fi Populafia. Dup5.
hotarele ce am descris, judetul
are forma unuT trapez neregulat,
ale cArui colturT ar fi : muntele
Furul, indilari, Gura-BuzAuluT si
Movila-EpiscopuluT. Diagonalele
cele mal marr sunt : de la Furui
la gura BuzAuluT, lungl de 90
kil., si de la indilari la cotul
Clinenilor, lungd de 8o kil. Intregul
circuit este de 250 kil.
Suprafata jud. este de 334000
hect., sati 3340 kil. pAtratT.
Este impArtit in 7 plAsT :
t. Plaiul Rimnicul, in partea
de V., brAzdat de numerosT
muntl si plaiurT, udat de rlul
Rimnicul si format din 8 comune
: Jitia, Bisoca, Dumitresti,
Chiojden'i, Buda, Ddnulesti, Dealul-Lung
si Valea-SAlcieT, cu resedinta
in Dumitresti, si avind
o suprafatl de 42205 hect.
2. Plasa Orasul, in partea de
N., brAzdatA la V. de munti, la
mijloc si E. de dealuri acoperite
cu vii si semAndturT. Milcovul
o udg la N., Rimna la S.
E formatA din 14 comune : Andreasi,
Blidare, Bontesti, Budesti,
Brosteni , Cimpineanca,
Cirligi, Cotesti, Golesti, Faraoanele,
Odobasca,Risipiti si VI-

RININICUL-SARAT (JUDED 243
tescol, Cu resedinta in Cotesti.
Are o intindere de 44506 hect.
3. Gradistea, la S.-E., citan
intins, udat la N. de Rimnicul
si la S. de BuzAul, lingA care
se af15. bOltile Amara g Balta-
Alba. E formatA din 13 comune:
Amara, Balta-AlbA, Boldul,
Domnita, Gradistea-d.-j.,
Gradistea-d.-s., Merina, Nicolesti,
Puesti, Racovita, trabeiul
si Valcelele, cu resedinta in comuna
Gradistea-d.-s. Are o intindere
de 49904 hect.
4- Rimnicul-de-sus, In partea
de V., strAbAtutl de numeroase
dealurT, brAzdatA de Rimnicul
la E. si de alnAul la V. E formatA
din 13 comune : BAbeni,
BAltati, Cimpulungeanca, Dedulesti,
GreabAnul, Jideni, Margaritesti,
Obiditi, Pardos', Putreda,
Racoviteni, Zgirciti si Valea-RateY,
pe o intindere de
30249 hect.
Marginea-de-sus, asezatA in
mijlocul judetuluT, brOzdatá la
V. de dealurT, la E., cimple, udad,
de Ritnna la N. si de Slimnicul
la S. ¡E formatA din 13
comune : Bogza, Bordesti, Dragosioveni,
GoIoganul, Lacul-lut-
Baban, PlAinesti, Popesti, Sihlea,
Slobozia, Slobozia-Ciorgsti, Timboesti,
Urechesti si Voetinul,
Cu resedinta In PlAinesti. Are
o Intindere de 60529 hect.
Rimnicul-de-jos, la S., dmpie
intinsA, udatA la S. de riul BuzAul,
lingä care se allá balta VAceni.
E format5. din 12 com.: BAlAceanul,
Costieni-d.-j., Costieni-
Mati, Drogul, Galbenul, Ghergheasa,
Jirlaul, Nisipuri, SA/cioara,
Slobozia, Socariciul si Visan',
cu resedinta In BAlAceanul.
Are o intindere de 48920 hect.
Marginea-de-jos, in partea
de N.-E. a judetuluT, cimp intins,
brAzdat la V. de Rimnicul
si la E. de Buzánl si Siretul,
care formeazA. balta MAxi-
nenilor. E formatA din 12 comune
: BAlesti, CiorAsti, Corbul,
Gulianca, Hingulesti, MAicAnesti,
Maluri, MArtinesti, MAxineni, Obilesti,
Rimniceni si Siobozia-
MihAlceni, cu resedinta In MicAnesti.
Are o intindere de 67315
hect.
Aceste plAsT sunt azT (1900)
unite, formind 4 plAsT Marginea-de-jos
Orasul,
de-sus plaiul Rimnicul, Marginea-de-sus,
Gradistea Rimnicul-de-jos.
Populatia jud. R.-SArat e de
136467 suflete (i900).
Bisericile tin de Eparhia Buzguluf.
coale: un gimnaziti in R.-
SArat ; i coalä primará ru -
ra15. si 5 scoale primare urbane
(3 de bleti si 2 de fete) in capitala
jud, ; ¡cm scoale rurale
tnixte si i i coale de cAtun
(1900-901).
7ustilia e reprezintatA prin 82
judecAtoril comunale, 3 judecAtoril
de ocol si i tribunal, Tare
depinde de curtea din GalatT.
Serviciul sanitar. Sunt 6 medicT
in resedinta judetuldf, 2
sub - chirurgY, 3 vaccinatod al
judetuluT, 3 moase, 2 farmacistT,
doctor al orasuluT, i doctor al
spitaluluT judetean si spitaluluT
Bagdat. Sunt 2 spitale in resedintA,
i in PlAinesti.
firoductiunr. Minerale : Pirita
se gäseste la ArgintAria-Vechie,
la Malul-Negru, la Sdrr
si pe albia riuluT CilnAul. Sarea
geml formeazA muntl de sare :
Dealul-SariT pe valea RtmniculuT,
La-SArT, pe valea SOrAteluid
si La-SArI in muntiT SAriT.
Lignit se &este la Pliscul, lingA
cItunul Lindilari, in dealul
jea, la Modreni, pe valea CilnAuluT.
Pètrolia se &este la
Valea-Rea si la Scropus. AfarA
de Balta-Alb5., lac salin, se mal
gAsesc izvoare de apA sulfuroasA,
RIMNICUL-SARAT (JUDET)
din care cele mal importante
sunt : la Bisoca, sulfuroasA
sOratA, Poiana-MArului, sulfuroasA
dulce, MAnAstirea - lur - Birsache,
pe pirtul Furul, intre muntif
Purcelul si Carimbul. Mal sunt
fierbAtorr la muntele Clocotisul,
pe malul drept al MilcovuluT.
In tot judetul sunt : 26882
caT, 173 mOgarl, 65934 vite
mal-1 cornute, £40441 cm, 28459
porcT ?1 5910 capre (Decembrie
1900).
Stupl cu albine sunt 9429.
Viile ocupl o suprafatl de
9052 hect.
Calle de comunica//e sunt:
calea ferat1 Buzati-Focsani, ce
trece prin com. Zoita, Rimnicul,
Sihlea, Gugesti si Cotesticalea
nationall Buzld-Focsani ;
clile judetene : de la Rtmnic la
Jitia, la Puesti, la MAicAnesti, la
Balta-Albl ; o multime de al
vecinale 'filtre comune.
Din trecutul judefulut. tefan-cel-Mare,
Domnul MoldoveT,
luptindu-se cu Radu-cel-Frumos,
Domnul MuntenieT i aliatul Turcilor,
la 1474, bate pe Radu, care
fuge la Turcr, lar el intrA in Rimnic,
si pune fundamente/e biseri-
Piatra satí Doma easca. Cu putin
inainte de Tepes, se luptase
cu TurciT, si se stie i asa-e
locul de unde iI fOcea el tepele
pentru Turcil prizonierT :
este dealul Teapa, in plasa Orasul,
comuna Odobasca. $tefan
a bAtut pe Radu /a Cursul-ApeT,
care nu este probabil de cit cursul
apeT RimniculuY, si, In adevAr,
la MArtinesti, legenda spune
de o bOtAlie intre Domnul *tefan
i Radu. Din acest timp
judetul a rAmas linistit; semnallm
tusa trecerile armatelor turcestl,
In Polonia, pentru rAzboalele
lor.
Declarindu-se rAzboiti filtre
Turci i Rus!, RusiT, in unire cu

RIMNICUL-SARAT (ORA) 244 RIMNICUL-SARAT (ORA)
AustriaciT, bat pe Turcl la Martinesti,
la 1789, dupa care se incheie
armistitiul de la Focsani ;
dar razboiul continua in anul urmator,
si se termina numar prin
pacea de la Bucuresti, 1812,
cind RusiT iaü Basarabia. Pana.
la 1862, jud. purta numele de
Slam-Rimnicul, si resedinta lul
era in Focsani-Muntenestl, lar
de atuncT isT schimbd numele
in cel de Rimnicul-Sarat, si-sT
muta. capitala sa in firgul Ritanicul-Sarat,
care cu timpul deveni
un mare antrepozit al prod
ictelor din acest roditor judet.
Rimnicul-Särat, com. urb., in
jud. R.-Sarat, pe malul sting al
riuluI Rimnicul, situata intre 450
22' latitudine boreala si 24°
43' longitudine orientala.
E asezatä in partea de S.-V.
a judetultd, si in partea de E.
a piase Rimnicul-d.-s.
Se margineste la N.-V. si S.
cu mosia sa numita Mosia-Domneasca,
iar la V., cu riul Rinanicul-SArat,
care-1 desparte de
comunele Zgirciti si Baltati.
Este asezat pe un platoti dintre
riul Rimnicul i piriul Valea-
Cotatcul, platott avind o inclinare
spre S.-S.-E.
Este udat in partea de V. de
riul RimnicuI-Sarat, care curge in
directiune de la N.-V. la S.-E.
Iazul-Morilor, ce se desface din
riul Rimnicul, din dreptul com.
Jideni, curge d'alungul orasuluT ;
apa, atit a riuluI Rimnicul, cit
si a Iazului-Morilor, fiind sarata.
si rea de baut, apa potabill
se aduce din catunul Raducesti
(al com. Babeni), la o
departare de 71/2 kil. spre N.-V.
de oras, prin tuburT de paraint,
si se distribue in oras prin 12
fin tini.
Are o suprafan de 2310 hect.,
din care 444 hect. ocupate de
vatra orasulur si 1866 hect. in-
tinderea mosieT Domnesti, care
este tot a orasuluT.
Este impartit in 3 culorl :
Rosu, in centru, care coprinde
vechia parte, numita Vatra-OrasuluT;
culoarea de Galben, la S.,
care coprinde vechile mahalale
Pitareasa si Erculesti ; culoarea
de Albastru, la N., care coprinde
mahalaua SE Nicolae.
Are 117 strade, si 2114 de
case.
LocurT de plimbare sunt :
Calca VictorieT, Gradina
situata in centrul orasulul,
intre strada Carol I i bulevardul
JustitieT, si avind o intindere
de 4 hect.
Serviciul sanitar se face de
medie al orasuluT, I medic veterinar
si t moasa. Sunt 2 spitale :
spitalul judetean, cu 40 paturI, si
spitalul Bagdat, Cu 12 paturT.
Are o populatie de 13134 suflete
: 68841)1f-batí si 625o l'eme'
(1899).
Sunt 8 bisericT ortodoxe, dessrvite
de i i preotT, I diacon,
m cintareti i 3 paracliserl ; 3
sinagoge, cu 3 cintaretT.
Bisericele ortodoxe cele maT
principale sunt :
Biserica Piatra sati Domneasca,
cu hramul Cuvioasa Paraschiva,
zidita din temelie de Stefan-cel-Mare,
Domnul MoldoveT,
pe la 1474, dupa nzboiul cu
Radu -cel-Frumos. La incepuf
a fost de piatra, de unde i numele
de Piatra. S'a reparat in
urma de familia C. Dragomirescu.
Are ca deserventl 3 preotT,
i cintaret si i paracliser.
Biserica catedrala, cu hramul
Adormirea Maicil DomnuluT, zidin
in 1697, de Constantin Basarab-Voevod
si Mihail Cantacuzino,
Vel Spatar ; are ca deserventT
2 preotl. A fost inchinata
manastirei Muntele-SinaT.
Are 2 preotT, i diacon, 2 cintaretl
si t paracliser.
Biserica Robeasca, cu hratnul
Adormirea Mala Domnulta si
Sf. Spiridon, zidita in 1784 de Asanache
Nicolescu, biv-vel-pitar
si sosia sa Maria ; s'a reparat
in 1814 de biv-vel-serdar Asanache
Robescu ; e ingrijita de
stat ; are 2 preotT, I cintaret si
paracliser ; a fost inchinata
Sf. Mormint ; inainte de secularizare
avea mosia Nisipurile,
Jideni si 40 pog. vie in Jideni.
Biserica Bagdat, cu hramul
Sf. Dumitru i SE Toma, zidita
In 1753 de Dumitrascu Bagdat,
reparan. in 1870-71 de Toma
Bagdat, fiti adoptiv al paharniculuT
Alecu Bagdat ; are ca deserventl
2 preotT si 2 cintaretr,
din care t paracliser ; n'a fost
inchinata nicaerT si poseda si
asta-zT mosil, vil, pravaliT, etc.,
din carT se intretine i spitalul
Bagdat.
Bisericile apartin Eparhiel din
jud. Buzati.
Este in R.-Sarat un gimnazin,
fundat la 18895i care poarn nu -
mele cunoscutuluT barbat politic
Vasile Boerescu ; 2 $coale primare
urbane de bAet.T; 2 $coale
urbane de fete si o scoala rurala.
mixta (1900 90 I) ; 2 $coale
, private. Cea d'intiiti scoaIä primara.
urbana. s'a infiintat la 1864,
a 2-a la 1867.
Din 2370 hect, suprafata orasuluI
R.-Sarat, 1866 hect. sunt
ocupate de Mosia-Domneasca.
Aceasta se margineste la E. cu
riul R.-Sarat, si cu mosia Baltati,
Bnesti-Dumitresti ; la N., cu mosia
Jideni, si la S., cu mosiile
Obiditi si Rubia. E divizata. in
6 parchete si e arendata pentru
agricultura; 12 hect. sunt
arendate pentru gradinariI, 18
hect., in partea de N. sunt rezervate
pentru exercitiT militare,
si 636 hect. pentru pasune.
Mal sunt in comuna 2 miel

RiMNICUL-SARAT (RKT) 245 RiMNICUL-ViLCEA
fabricT de sapua, 8 poverne de
fabricat rachi5, apoT 2 fabricT
de luminarl, lo fierariT, t r lemnariT;
34 cizmati, 2 dogarT,
olar, 22 croitorT, 3 boiangiT,
3 hotelierf, 2 librad, i tipograf
litograf.
Comerciul este activ ; se face
de 452 persoane $i consta In
vinzati si cumpararT de lemne,
vite, lemne de constructie, vin,
rachiti i manufacturl.
Sunt in oras urmatoarele piete:
Piata-Halelor, situata in centrul
orasuluT, linga riul Rimnicul,
unde se vind toate cele necesare
pentru alimentatiune; Plata LibertätiT,
in partea de N. a ora.
suluT, unde se fac bilciurile anuale
si saptaminaie, pentru vinzarT
de vite, lemne i cereale.
Bilciurile, carl se fac ad i sunt :
la Sf. Gheorghe (23 Aprilie),
Dragaica (la 24 Iunie), la Ispas
(MaT, la Inaltare); in arara de
aceste 3 bilciurT maT sunt
bilciurile saptaminale, ce se fac
in plata Halelor.
Soseaua nalionald Buzati-Rimnic-Focsani,
trece prin partea
de V. a orasuluT de unde pleaca
calle judetene spre Jitia, spre
Maicanesti i spre Balta-Alba,
alte drumurl vecinale spre
comunele invecinate : Zgirciti,
Stubeiul, Voetinul, etc.
Nu se cunosc fapte relative la
fundarea orasuluï. Pe la anul
1474 exista, cacT vedem pe Stefan-eel-Mare,
in razboiul luT cu
Radu-cel-Frumos, ca intra in ora
i pune temeliile bisericer
catedral e.
Rimnicul-Särat, riti , ce izvoreste
din jud. Buz.55, dintre muntiT
Curcubeta-Mare i Curcubeta-
Mic:i. Izvoarele luisunt socotite 3
miel piraiase, Maluselul, in com.
Minzalesti, MartinuI i Curcubeta.
Dupa ce se irupreuna, intra
in judetul R.-Sarat, se indreapta
mal india spre N.-E., pana la catunul
Intre-Rimnice, de urtde,
avind o directie spre E. pana
la cat. Bicesti, face o mare curba
in forma de S. intors, pana la
com. Dedulesti ; de ad se indreapta
spre S.-E., pana mal
jos de orasul R.-Sarat, de unde
ia directia continua spre N.-E.,
pana la comuna Ciorasti ; apoT
se indreapta spre N., pana la
catunul Tataranul, i dupa ce
face o mare curb5., se mndreaptá
E., si, la cat. Bolboaca,
iese din jud. R.-Sarat, infra in
jud. Putna, si, dupa cit-va drum,
se varsa in riul Siretul, pe dreapta
luT, In dreptul com. Fundeni
(jud. Tecuci5). Are un curs In
forma unuf semi-cerc, avind si
izvorul si Imbucatura pe acelasT
grad latitudinal. Are o lungime
cam de 150 kil. Cursul sati
pana, la cat. Bicesti este repede
de tot ; de ad i pana la R.-S5.rat
se mal donaoleste, pentru a
deveni linistit de tot pana la
varsarea luT.
Basinul Oti este coprins intre
muntiT Omul, Stejicul, Stoica,
Alunul, culmea Lupanul, Dealul-Turculetul,
Magura - C5patineT,
Streaja, Jinurul, Cotatcul,
la N., $1 intre muntiT : Curcubeta,
Bisoca, Dealul-CilnauluT,
Spidele, Poiana-ParuluT, Baba,
Dou5.-Coaie, Fintina-TurcutuT
Strejesti, la V. si S.
Basinul are o intindere cam de
itoo kil. patratT i coprinde mal
tot plaiul Rimnicul, cu comunele:
Bisoca, Jitia, Chiojdeni, Dumitresti,
Buda si Danulesti ; partea
de E. a rase Rimnicul-d.-s.,
cu comunele Babeni, Dedulesti,
Jideni, Zgirciti, Greabanul,
Putreda, Baltati i Obiditi ; partea
de N. a piase Gradistea, cu
comunele : Stubeiul, Macrina,
Nicolesti, Puesti, si partea de
V. a plaseT Marginea-d4., Cu
comunele : Ciorasti, Slobozia-Mi-
halceni, Martine$ti, Ritnniceni si
Mdicanesti sati Bolboca.
AfluentiT sal mal insemnatT
sunt : pe dreapta : Recea Motdovanul,
Sari (prin aceste locurl
el primeste o multime de
Oraje a caror apa T-aa sarat-o
si pe a luT de unde i numele),
Schitul, Catautul, Valea-Rea, Sara%
unja cu Bula, Dedulesti,
Buda, Oreavul, unit cu Greab5.nul
si Putreda ; pe stinga, Purcel
11, Cerbul, Corbul, Turburea,
Saritoarea, Motnaul, Durnitresti,
Mocanca, Badila, Capraria si
altele mat micf. Mal are apoT
vre-o 15 iazurl de ale morilor
in Jideni, R.-Sarat, Baltati, Obiditi
i Stubeiul. In cursul
cind apele sale vin marT, alimenteaza
si cite .va lacuri de
pe malurile sale, ca : balta Negrul,
in com. Balesti, Coada-
GirleT, In Rimniceni. Pe el sunt
mal mult ca 40 morT.
Rimnicul-Särat, stalie de dr.d..I
jud. R.-Sarat, pl. Rimnicul-d.-s.,
com. urb. R. - Sarat,
pe linia Buzail-Marasesti, pusä
in circulatie la 13 Iunie 1881.
118.43 m. d'asupra niveluluf
MariT. Venit pe 1896: 422433
Rimnicul - Vilcea, ora', situat
sub poalele dealult4 Cape/a, la
confluenta riurilor Rimnicul si
Oltul. Are o suprafata de 16
kil. patratT. Este capitala jud.
Vilcea i resedinta EpiscopatuluT
Rimnicul-Noul-Severin.
OrasuI Rimnic ne cunoaste
bine intre aniT 1240-1259; iar
din 1290 'II gasim pana azT capitala
judetulul; din 1304 devine
capitala ArchiepiscopieT Laturilor,
mutata definitiv din Severla
futre aniT 1355-1370 de
Alexandru i Vladislav Basarab,
sub numele de Archiepiscopia
Rimnicul-Noul-Severin.

RtNINTECUL-VILCEA 246 RIMNICUL-ViLCEA
Limitele sale sunt : la N., com.
Bujoreni ; la S., com. Ocnele-
Mari, de care se desparte prin
dealul InAtesti ; la E., riul 01tul,
care il desparte de jud. Arges
$i la V., com. Vadesti, de
care se desparte prin dealurile
Priba si Capela.
De orasul Rimnic sunt alipite
$i cAtunele : InAtesti, la S., pe
malul drept al riuluT Rimnicul ;
Cetdtuia, la N.; Priba, la V.;
Arhanghelul s't Ostroveni, la E.
Orasul s'a divizat in 3 colorT
saCt comisii : coloarea albastrA,
in centru ; coloarea rosie, la S.-
E., pe malul drept al riului Rimnicul,
coprinzind si cAt. Ostroveni
; coloarea galbenA, la N.,
(rigAnia si CetUtuia).
Are o populatiune de 7317
locuitorT : 4125 bárbatT, 3192
femeT (1899).
Are : 2 sea' primare urbane,
una de bleti si una de fete, cu
2 institutorT $i 7 institutoare,
frecuentate de 482 copiT (1899
900); o scoall primará ruralA
In sub. Arhanghelul, frecuentatA
de 73 elevi; un seminar de
gr. i-iti pentru tineriT care se
hirotonisesc preoti pentru comunele
rurale ; un gimnazia, infiintat
in anul scolar 1891-92
si o scoalA de meseriT, IntretinutA
de jud. In aceastA scoall
se invatà: fferAria, dogdria, timp1Nria,
rotAria si strungAria, avind
si o sectie de dogArie in
DrAgAsani. EleviT, in numAr de
40, sunt interni.
Pe lingl catedrala sfinter E.
piscopii, maT sunt 7 bisericl si
anume : Cuvioasa Paraschiva,
Maica-Domnului, TotT-Sfintif, SE
Dumitru, SE Gheorghe, SE loan
BotezAtorul si Capela CetAtuia,
In centrul orasuluf e mAnAstirea
catolicA (BArAtia), a Franciscanilor.
In aceastA mAn4stire este
si o scoalA primará mixtà, subventionatA
de comunitatea catolicA.
Episcopia s'a zidit la 1504 de
Tugomir Basarab, care in domnie
luA numele de Ion Radu-VodA.
Vladislav Basarab, la 1370, infinta
a doua mitropolie cu scaunul
in Rimnicul-Vilcea, vechia
mitropolie fiind in Severin. Episcopia
din Rimnicul poartä numirea
de Noul-Severin, pentru
cä a cApAtat cam acela$T tinut
eparhial, care l'a avut fosta Mitropolie
din Severin.
AceastA mitropolie, la 1497, a
fost schimbatA in Episcopie, de
Radu-cel-Mare si mutatA definitiv,
unde se vede azT, sub Mihail
Episcopul.
Resedinta EpiscopieT a fost
pururea in Rimnicul, afarl de
scurtul timp dintre aniT 1847
1856, ctnd biserica, cu toate
dependintele sale, a ars cu desAvirsire
; din aceastA cauzA s'a
strAmutat la Craiova.
Biserica actualA a Episcopiei
s'a zidit la 1856, sub domnia
luT Barbu Dimitrie tirbeiti. In
pisania acestuT an se zice : «In
acest loc, unde a fost mal
tnainte bisericA ziditl de Arhiepiscopul
Eftimie al Severinului
si Mihail Episcopul, dar la 7243
(1735), in vremea rAzboiului Turcilor
cu NemtiT, arzind, s'a fácut
a doua oará. de Grigore Socoteanu,
Episcopul, apoT d'atunci
si pAnA la 1847, stricindu-se de
vechime, precum $i de focul intimplat
din anul acela prin mal
multe orase cum si intr'acesta,
mistuind atit o parte din oras
cit si aceastg. Episcopie, en toate
imprejurimile ei si bolnita, ati
ramas numal niste zidurT ruinate
pUnA la 185o, cind Episcopul
Calinic a zidit biserica din temelle
si a impodobito cu zugrU.veala
a doua oarà».
In interioriul bisericei se vAd
la dreapta portretul Principelni
Barbu tirbeiii, la stinga al lui
Calinic, episcop al eparhiei Rim-
nicul. Usile sunt frumos sculptate
in nuc. Pe una se vede
marca TAreT, lar pe cea-l'altA,
marca EpiscopieT.
In partea dreaptl, cum intri
in curtea EpiscopieT, este palatul
episcopal, din care, prin galera,
trecT in bibliotecl si d'aci in paraclisul
Sf. Grigore, zidit de
Grigore Socoteanu, Episcopul
RimniculuT, la 1745.
De ad, d-1 Grigore G. Tocilescu,
dupá care imprumutAm
aceste stiinte, a luat pentru muzeti
urfriAtoarele hrisoave :
Hrisovul pe pergament
din r767, Octombrie 23, lui Alexandru
Scarlat Voevod, prin
care, pentru credincioasele slujbe
ale boerului Badea Stirbeiti, marele
vistier, ir confirmA darul
Pdcut de alt1 DomnT antecesorT
acestuia, consisend inteo pereche
de case din mahalaua GolesculuT,
cu toate namestiile ce
sunt pe dinsul, ca sä le stAptneascA
din neam in neam.
Hrisovul luT Alexandru
Ion Ipsilante Voevod, prin care
intAreste metohului Episcopiel
Rimnicul din Bucuresti, cu hramul
Sfintilor 40 MucenicT, privi/egiul
si al altora Doma de
maT tnaintea acestuia, de a avea
metohul, numaT el singur dreptul
de a tinea o Kerhanea san fabricA
de luminArl de cearl-albA
pentru sfintele bisericr, plus 2
scaune de carne, scutite de orT-ce
taxe, cum si 20 oamenT scutitT
de toate dArile cutre hazna (ami]
1797, Octombrie ro).
Hrisovul luT Constantin
Gheorghe Hangerli, din anul
1798, Iulie 27, confirmind aceleasT
drepturT zisului metoh.
Hrisovul luT Const. Alex.
Ipsilante Voevod, din anul 1803,
August lo, cu acelasT cuprins.
Hrisovul lui Grigore D.
Ghica Voevod, din 1825, Martie
12, asemenea.

RIMNICUL-VILCEA
Bolnita, din sus de Episcopie,
este zidita la anul 7254 (1745),
dupa cum se vede in inscriptia
sapata in plata la intrare
Este ziditl din temelie prin osteneala
cu toatl cheltuiala Pi-ea Sfintie sale
Kir Grigore Sucoteanu Episcopul, precum
si biserica cea mare iarlisT de Sfintia
Sa s'a impodobit in zilele MitrieY Sale
Io Constantin Nicolae Voevod.
Inscriptia de sub peretele boltiI
dela intrare ne aratA biserica
s'a zugrAvit si s'a inzestrat
cu odoare tot de Episcopul
Grigore Socoteanu, in anul
1748, prin zugravii Popa George
si Badea DincA. Icoanele imparatestI,
in num5 r de patru, sunt
tot din acel an. Clopotul cel
mare dateazA numai din 1848.
Ad se afta. 2 tW vechf, sculpate
foarte fru m os.
Pe deal, In viea de litiga bolnita,
este o cruce mare, cu
inscriptiune slavonA din anul
1656, din care se vede ca s'a
inAltat de Constantin $erban
Voevod si de sotia sa Masa,
cu blagoslovenia EpiscopuluI de
Rimnic, Dionisie.
La bolnita Episcopief din
Rimnic se afla inainte de 1850
scoala pentru candidatif de preotie,
i arzind a fost rezidita la
anul 1856, cu cheltuiala Prea
Sfintid Sale Episcopuld Calinic.
Infiintindu-se seminarul, localul
scoald de candidatT de preotie
a fost prefacut in tipografie a
Episcopier. Astl-d serveste de
locuinta personalulul servitor al
bisericer.
Biserica Cuvioasa Paraschiva,
dupa cum se arata In pisania
din nAuntru, d'asupra t4eI bisericeY,
cu data 1880, es'aii inceput
din temelie de Ion Patrasco
Voevod, la anul 1557
lar la anul 1558, fiul saO, Mihaiü
Banul Craiover, ad
terminat-o. La anul 1738, Banatul
CraloveI fiind sub stApt-
247 RiMNICUL-VILCEA
nirea Imperiulur Austriac, imperatore
fiind Carol VI, si facinduse
rezbel cu Turcif, acestia
scos Nemtir din Tara, si ad devastat
tot orasul prin foc. La
anul 1740 s'ati reparat de negustoril
KiprovenI. La anul
1768, cu ocaziunea rezbeluld
filtre Austria si Turcia s'ati dAriraat,
lar biserica la anul 1790
s'a reparat de enoriasI ; la 1844
Sterie Iufca biv vel Ceaus ad
zugrAvit-o din noti fäcind ferestrile
s.
Biserica este mica. Timpla e
de zid, pictura din anul 1679.
Portrete la stinga despre intrare
: Mihaiú Bravul, In costum
de dorobant ; alaturr, portretul
doamnd Marisa MA1dArescu,
care, zidind cu banif sAI turla
din mijlocul bisericel si zugravind
biserica, a devenit ctitorA.
La dreapta este portretul
lui Patrascu-Voda., lar alAturea
portretul luI Biv-Vel Ceaus Sterie
Iufca.
Biserica-cu-totI-Sfintif s'a zidit
cu cheltuiala Proin EpiscopuluI
de Rimnic Grigorie Socoteanu,
a luI Hagi Constantin Malahia
si a luI Tudor Monahul, Egumenul
Dobrusd, de la 1762
1764, cum se citeste pe pisania
din tina, cu data 7274 (1765),
Septembrie 13.
Portrete sunt: Hagi Constantin
Malahia in costum de negutator,
cu scurteicA si cu anteriti,
tinind in mina biserica ;
alaturea este Ion Lahovari, tata
raposatuluI Nicu Lahovari,
In costura modern cu gheroc
pantalonf ; apoI Bica Ion Lahovari,
ndscuta Socoteanu. Ea
a inzestrat biserica cu un venit
de i000 leI noI pe an.
Biserica Maica Domnului s'a
fondat de Mircea-cel-BAtrin la
anul 1388, cu prilejul trecereI
sale prin Rimnic. La 1747, fiind
arsa de TurcI, s'a prefacut cu
totul de logofatul Radu Ritnniceanu
(Socotean u), frate mal mare
al EpiscopuluI Grigore si al d-lor
Ion Moldoveanu i jupin Grigore,
fiind acestT dol din urma
din Sibilii, ajutind si Kir Clement
Episcopul.
In comuna. sunt 5 cimitire:
douà crestine, unul izraelit, unul
catolic si unul protestant.
In Rimnicul-Vilcea sunt urmatoarele
fabricT
Fabrica de cherestea, Stagni
& Comp. ; fabrica de cherestea
a d-lul N. C. VamAsescu ; fabrica
de fringhir a fratilor Simianu
si fabrica de pielArie a
fratilor Hanciu & Comp. ; moara
AvrAmescu, pe apa Rimnicul,
unde se macla. °data pana la
cincI felue de faina, scotind
gris.
Sunt dona bilciurl anuale,
unul la SI. Petru (29 Iunie)
altul la Vinerea-Mare (14 Octombrie)
se %in linga oras. Mara
de acestea mal este si tirgul
saptaminal ce se tine in toate
Martile. Orasul este legat cu jud.
Argesul prin podul de fier de
pe apa OltuluI.
Are 2 piete : una lingA Iazul
- Morilor, cu gherete construite
; alta in centrul sAti, pe
Loe deschis.
Are 4 barieri: Traían, spre
S.; Cetatuia, la N.; Tudor-V1adimirescu,
la podul de fier peste
Olt, la E. ; i batiera 011nesti,
pe calea CAlArasilor, spre V.
O gradina publica, numitl
Zavoiul», Intre iazurile morilor,
legata cu un pode t peste
iaz pe strada CalArasilor, are
o pozitiune frumoasa. Ad se
afla mal multe izvoare de apA
sulfuroasa, un stabiliment de
ba! si o fintinà cu apa., care
alimenteaza tot orasul. Lingl
Podul-de-Fer de peste Olt se aflA
o alta fintina, fondata de Episcopul
RimniculuI Filaret, in 1792.

RiMNICUL-VILCEA 218 RiNCEZI
Are un spital judetean Cu 30
paturi, din care unul intretinut
cu venitul fonduluT de 700010,
ce Episcopul Iosif Bobulescu a
lasat pentru intretinerea untif
pat si alte dota paturf intreti.
nute din fondul lasat de Doamna
Elizabeta Constantin Lahovari.
Judetul, pentru plata personaluluT
acestuT spital, inscrie
anual in budgetul salí 14760
le!; lar pentru hrana bolnavilor
din spital, medicamente, inscrie
anual in budgetul säü 18332 lel.
Budgetul orasuluTR.-Vi/cea pe
1898-99 are la venit 270729,69
lel si la chelt., 270115,98
RImnicul-Vilcea, stafie de dr.
d.-f:, jud. Vilcea, pl. Ocolul,
com. R.-Vilcea, pe linia Draga
sani-Rimnicul-Vilcea, pusa in
circulatie la 20 Iunie 1887. De
ad i pleaca i linia R.-Vilcea
Frontiera (Rtul-Vadulul), plisa
in circulatie in 1901. Inaltimea
d'asupra niveluluT MariT e de
2341%03. Venitul acesteT statii
pe anul 1896 a fost de 265094
leT, 96 banT.
Rimniculul jud.
Botosani, izvoreste din dealu.
Deleni, mosia Baiuseni, cotn.
Fintinelele, si se varsa in Girlalur-Boghian.
Rinca, munte, în partea stinga a
Gilortulu1, plaiul Novaci, jud.
Gorj, la N. com. Novaci, intre
muntii: Paltinul, Dilbanul si Tit
vele.
Rincaciovul, sat, in jud. Dimbovita,
pl. Dealul-Dimbovita, cat.
com. Lucieni. Are o padure de
peste 145000 ariT.
Rincficiovul, parte a comuna'
Gorganul, jud. Muscel, populan
numaT de TiganT de vatra aT manastireT
cu acelasT nume.
Rincaciovul, mdndstire, in jud.
Muscel, pl. Podgoria, com. Gorganul,
zidita de Arsenie
Vel apitan si de sotia sa, Ana,
la 7155 (1647), reparata la 1838
de David Rincicioveanul. Astaz!
este reclusa la biserica de mir.
Rtnciciovul, mofie, in jud. Buzart,
com. Boldesti, proprietate
a statuluT, pendinte de mänastirea
Rincaciovul ; are 400 hect.,
maT toate arabile ; 128 hect.
s'e:1 dat insurateilor si 8.5 hecr.,
scoaleT.
izvoreste de
la locul numit Fundul-VAel-RusculuT,
din punctul Salcioara, jud.
Muscel, strAbate com. Gorganul,
pl. Podgoria, de la N. spre S.
si se varsa in riul Argesul, in
raionul com. Gorganul.
Rincezi, com. rur., jud. Prahova,
plaiul Teleajenul, situata la poalele
munteluT Posada, plaiul Nucsoara
i Rincezi, si pe valle Nucsoara
i Rincezi, la 43 kil, de
capitala judetuluf, si la 12 kil.
de Valeni, resedinta plaiuluT.
Se compune din 2 catune :
Rincezi si Nucsoara, cu o populatie
de 1760 locultorl, locuind
in 375 case.
Are 3 bisericT, una in Rincezi,
Cu hramul Sf. Dumitru si
Sf. Niculae, rezidita la 1890
Cu ajutorul locuitorilor; douà in
cat. Nucsoara, din care una fondata
in 1840, Cu inscriptia urmA
toare :
Biserici sunt eü sfiqiCA,
Pentru slava lui Dumnezeu
Alexandra Chica &manea
Chesarie episcopea.
Prin osIrdia Nueprenilor i a egumenuluI
Motrenilor, ArhimandrituluI Eufrosin
Poteca, n'iscut In satul acebta In
ved sk fie pomen41.
lar cea-l'alta fondata in 1895
din osirdia si cheltuiala d-lor
Gheorghe Salaora, Cu sotia sa
Rada si Nicolae Ionescu cu sotia
5a Rada si altTlocuitorT. Sunt
deservite de doT preotl.
A patra parte din locuitorT
sunt mosnenl, iar restul, clacasT.
S'ati improprietarit la 1864,
pe 410 hect., 120 locuitorT, pe
mosia mosnenilor si a statuluT.
ET posea : 88 cal si Tepe, 375
bol', 75 capre, 1500 oT si 128
poref.
coala dateaza in com. de la
1880 si e frecuentata (1899-
¡900) de 52 baetT si 18 fete.
Suprafata comuneT, impreunA
cu locurile cultivabile, izlaz si
pAdure, este aproximativ de 950
hect.
Comerciul se exercita in comuna
de 5 circiumart.
Budgetul com. e la venituri
de 7986,98 leT, si la cheltuelf, de
4505,32 le!.
oseaua judeteana VAleni-Posesti,
o pune in comunicatie cu
com. Posesti,spre E. si cu Ogretinul,
spre V. Din partea de
E. a com. incepe o osea vecinala
la com. Star-Chiojdul si
Batrini.
E brazdata, in partea de N.-
V. a catunuluT Rincezi, de muntele
Leurdeanul cu plaiul &atina ;
In partea de N., se aflamuntelePosada
cu ramurile Zamora si virful
Chiciura ; in partea de S. a
comuneT este muntele Mierla ; iar
prin centra, plaiul Nucsoara, numit
si Carpenisul, care se intinde
de la N. spre S. prin mijlocul
comunef, pe care o desparte
la E. de cat. Nucsoara si la V. de
Rincezi si care este plantat in
cea mal mare parte cu livezT de
prunT, merT, nucT, ciresT, etc. Muntil
Virful- Mierlel, Leurdeanul,
Posada, cu ramurile sale: Zamora
si Chiciura, sunt acoperitT cu
micT tufisurT de padure si. servesc,
in timpul vereT, pentru pAsunarea
vitelor.

RINCEZI 249 RiPA-FETE1
E udatA de piraieleNuqoara
Rincezi, care se impreuna la
locul numit Gura-RincezIlor
intra In com. Ogretinul.
Se marginete la N. cu muntii
Posada i Leurdeanul, la E. cu
moqia Zeletinul §i com. Star-
Chiojdul, la S. cu com. Pose0
muntii Virful-Mierlei i la V.
cu com. Ogretinul.
Rincezi, sat, facind parte din com.
rur. cu ace1a0- nume, pl. Teleajenul,
jud. Prahova.
RIncezi, mofie peldure ale statulur,
jud. Prahova, pl. Teleajenul,
com. Rincezi, pendinte de
mAnastirea Cotroceni. Moga pe
periodul 1886-1896 s'a arendat
cu 3100 leT anual. PAclurea are
250 hect. i e formata din trupurile
Plop4u1 (125 hect.)
Pietrele-Infierate (125 hect.).
Rincezi, jud. Prahova, izvorqte
din muntele Leurdeanul,
de la poalele paclurei Purcaretul,
curge de la N. la S. prin com.
Rincezi, pl. Teleajenul, i, la locul
numit Gura-Rincezilor, se
unqte cu piriul Nucpara, cu
care se varsA in gira Ogretinul.
Rindunica, ca/un, jud. Vla§ca.
Vez! BAtcoveni.
Ringhile§ti, com. rur., In partea
de S.-E. a pla§er StefAne§tit jud.
Boto§ani. Se intinde pe dealuri
ce se prelungesc de ambele pan!
ale piriului Corogea pana in
riurile Prutul i Jijia.
E forulata din satele : Boroseni,
CA111-4, Ciornoha, Durnepti-MitropolieT,
Odaia-Ringhi-
1e0, Berza, Ilieni, Ringhilqti
§i Santa-Maria.
Teritoriul com, este format
din dealuri inalte, pod4e intinse
§i väl inguste.
Suprafata com. este de 9766
hect., din care 4636 hect. ale
proprietarilor, 3700 hect. ale locuitorilor
i 1430 hect. ale statuluT,
cu o populatie de 729 fasag
3407 suflete.
Are 3 biserici, deservite de
3 preoti i 6 cintAreti ; 3 colT
mixte, conduse de 3 invAtAtoxi
frecuentate de 150 ba.etI
20 fete ; 6 circiumi ; 21 comeri
26 meseria$.
Locuitorii poseda : 2081 bol
yac!, 635 caT, 6161 o!, 955
porci, 164 capre, 2 bivoli l 458
stupT cu albine.
In com. sunt 13 iazuri ; 2
morl de va. la lazurl i i moara
Cu abur!.
Budgetul e de 14937 id la
venituri §i de 11100 lei, 50 b.,
la cheltueli,
Ringhi1e0, sat, In jud. Boto§ani,
situat pe coasta de deal í imprejurul
unui iaz, pe o vale care
se deschide spre valea Corogea
a Prutulul in partea de V.
a com. Rin ghile0, pl. §teflne§ti.
Mo0.a are o intindere de 3245
hect. §i o populatie de 147 famili!,
sati 664 suflete, din care
216 contribuabili. Pe moie sunt
satele Ringhilegti,
§1
Agricultura se face aici sistematic.
Mo0a care poate servi
de model, e inzestrata Cu 8 lazurI
bine ingrijite, cu 2 mori
de apa i z de aburI la I14eni,
care produce marT cantitati de
Mina de griti pentru comerciii ;
lar pe mo§ie, qi In satele Odaia-
RinghilWi i Iliseni, sunt construite
magazii, oproane,
grajdurT, ateliere de fiergrie, rotalle
i lemnArie, pentru exploatatiunea
agricola.
Pe virful dealului Ciornohal
se afla o pldure de stejar, de
115 hect.
Aid este rwdinta primArieT
com. Ringhilqti.
Are o §coalA mixta, conclusa
de un invatAtor i frecuentata
de 36 elevi; i biserica de zid,
In centrul satului, deservita de
preot i 2 cintaretl.
Vite : 740 vite mari cornute,
236 cal', 2770 oi, 50 capre, 10
bivoli i 890 mascurY.
Stupi cu albine 192.
Ringoaia, pirla, izvorWe din
partea de N. a com. Dume0,
pl. Fundurile, jud. Vasluig, ucla
com. i, in mijlocul satului Dumqti-Mari,
se varsa in riul Birladul.
Valea sa este formata din
prelungirea dealului Ringoaia.
Rinzfi§ti, com. rur.li sat, in jud.
Tutova, pl. Tirgul, spre E. de
Birlad, pe malul riulut Prutul.
Satul formeaza com. cu acela.5T
nume cu cAt. Golia.
Are o populatie de 515 locuitorT,
135 case §i o biserica.
Teritoriul com, este m1A§tinos.
Se scoate din WAT mult
pqte §1 .stuh.
Se cultiva viea pe o suprafatA
de 1725 hect.
Comerciul se face de io persoane.
Pe teritoriul com. sunt pichete
pentru paza fruntariilor.
Budg. com. este de 3457 le!.
'Upa, sat, In jud. Mehedinti, pl.
Motrul-d.-s., com. rur. Lupoaia.
Ripa, subdivide a com. Recea,
pl. Horezul, jud, Vilcea.
Ripa, numire vechie a satulut
Bran4tea, jud. Prahova, pl. Filipqti,
com. Haimanalele.
Ripa, cdtunay, In jud. Mehedinti,
pl. Motrul-d.-s., com. rur. Jegujani.
RIpa-FeteI, pise, in jud. Mwcel,
68940. Manis lhotionar amurallo. Voi. V. 82

RIPA-1EPEI 250 RIPILE
com. Cimpulung, tnahalaua
}Upa-lepe', sat, in jud. Bacda,
pl. TazlAul-d.-s., com. Slobozia-
Luncani, situat aproape de PAdurea-lui-Ianoli,
pe dealul Grigoreni.
Are o populatie de 28
familif, sati 105 suflete.
Rtpa-Lungä, sat, in jud. R.-SArat,
plaiul Rimnicul, cAt. com.
Chiojdeni, situat In partea de
S. a com., la poalele dealului
Ripa-LungA, pe piriul Ripa-LungA,
la 5 kil, de cAt. de resedintA,
Chiojdeni-Mari.
Ripa-Lungä', deal, in jud. R.-
SArat, plaiul Rimnicul, comuna
Chiojdeni, se desface din Dealul-
CilnAului, se intinde printre niste
miel afluentr al piriuluI CAtAutul
si pirita RipaLungA, brAzdind
partea de S. a com.
rapa-Lungl, pfrnìí, in jud.
SArat, plaiul Rimnicul, comuna
Chiojdeni ; izvoreste din dealul
Ripa-Lunga i, dup5. un curs de
7 kil., se varsA in piriul CAtAutul,
in apropiere de cAt. Ripa-
Lungd.
Ripa-TataruluI, tipd, in partea
de S.-V. a satului Rinceni, pl.
Prutul, jud. Fàlciü, numitä astfel
pentru c5. pe ad i era locul
unde nAvAleati Tatarii in tar5.,
trecind Prutul.
subdivizie a cdt. Cernatesti,
com. CernAtesti, jud. Bu-
ccItun, al com. RuslavAtul,
jud. Buzar', cu 380 locuitorI
77 case.
Ripiceni, sat, pe tArmul drept al
PrutuluI, in partea de N. a com.
Movila-RuptA, pl. tefAnesti, jud.
Botosani, cu o suprafatA de 1718
hcct. si o populatie de 153 familif,
sati 670 suflete.
Are o bisericA, deservitA de
preot si 2 cintAreti ; o scoall
mixtA, condusA de i inv5.tAtor
si frecuentatA de 66 elevf ; 2
circiumi.
Vite : 410 bol si vacl, 50 cal*,
3630 oi, 4 capre, 3 bivolI, 84
porcI.
cotn. rur., jud. BAcAti,
Tazlául-d.-j., asezatä in valea TrotusuluI.
E alcátuitA. din 7 cAtune :
Borzesti-ClAcasI, Borzesti-RAzes1
saa Crucea-de-PiatrA, d'a dreapta
Trotusultd ; Slobozia - Mielului,
in 'san ga TazlAu lul-Mare, aproape
de confluenta lui cu Trotusul ;
Ripile, resedinta, in stinga TrotusuluI
; PAtrAscani, Motocesti
si Paltinata, pe piriul PAltinata.
In condica Liuzilor gAsim
Borzesti í Ripile, rázAsesti, lar
In statistica din 1874 numaI 5
cAtune iar PAltinata i Motocesti
lipsesc (Motocesti erati alipiti
la com. Gropile).
Se mArgineste la N. cu com.
BrAtila; la E., cu com. Gropile
; la S., cu com. Bogdana
si la V., cu com. Onesti. Este
udatd de riul Trotusul, care se
impreunä ad i cu TazlAul-Mare
si se incarcA cu piriul Paltinata
pe stinga.
Dealul-BeneI i culmea Ciortolomului
sunt ridicAturile mai
insemnate de ad.
Are o populatie de 762 fasail
2774 suflete ; o scoalá
mixta, frecuentatA de 46 elevI ;
6 biserici, 2 in Ripile (una in
Ripile-d.-s. si alta in Ripiled.-j.)
si cite una in Borzesti-
ClAcasI, Borzesti - RAzesi, PAtrIscani
i Slobozia-Mielultd, deservite
de 3 preotl si 9 cintAretr;
9 circiumi.
Dupa legea rurall din 1864
s'aLl inaproprietArit 251 loCui-
torl, cu 816 fAlcI si 40 prAjini
pAmint in tarinA.
Teritoriul comund are o intindere
de 4735 hect. PAdurile
PAtr5.scani, Slobozia, RAzesi-Ripile,
ocupa peste t000 hect.
Proprietarr talad sunt : Dumitru
Paraschiv, cu 611 hect.
pAmint productiv ; Alex. D. Paraschiv,
Cu 335 hect. ; G. E.
Bogdan ; casa defunctului D. A.
Hepites.
PAminturile mal sunt impartite
in tre fostif clAcasI i vechi
rAzesI.
Viile sunt pe o intindere de
186,25 hect.
Totalul p5.minturilor de culturA
este de 2532,04 hect.
Vite: 67 cal, 1404 vite marI
cornute, 394 porcI, 211 capre
1375 01.
Budgetul com. e la veniturI
de leI 11523, batir 41 si la cheltuelI,
de lel 2804, banI go.
Comuna este strAbAtutA de
calea vecinalA Ripile-Gropile-RAcAciuni
si de finja. feratA Adjud-
Tirgul- O cn a.
Distantele : la Baca, capitala
districtuluI, 55 kil. ; la Tirgul-
Ocna, 18 kil. ; la com. Gropile,
8 kil. ; la com. Onesti, 7 kil.;
la com. Bogdana, 12 kil. ; la
com. &Atila, 15 kil. si la com.
Tirgul-Valea-Rea, resedinta p1Aser,
24 kil.
Distanta de la satul Ripile
pana la statiunea drumuluI-defier
Onesti, este numaI de 4
kil., iar satele Borzesti i Crucea-de-PiatrA
vin pe stinga linieI
ferate, mal aproape de Onesti
de cit Ripile. Tot pe la aceste
dalla cAtune trece soseaua nationalA
Adjud - CAiutul-Onesti,
paralell cu calea feratA.
Rlpile, sat, jud. BacAti, pl. TazlAul-d.-j.,
compus din sectiile :
Ripile-d.-s. si Ripile-d.-j., resedinta
com. Malle, situat pe

RtP1LE 251 Itt$CA
stinga Trotusuld, aproape de
confluenta Tazláuld-Mare.
Este format din treI alte sate,
care in vechime erad separate :
Balaceni, Rauani i Murceni.
Are o populatie de 320 fasad
1144 suflete ; 2 biseria
una in Ripile-d.-s., deservia
de I preot si 2 cinaretT,
cladita la 1790, 5i a doua
in sectia Ripile-d.-j., cu i chitare;
i coa1ä mixta, frecuentata.
de 36 copii ; 3 circiumf.
Vite: 15 caI, 545 vite mad
cornute, 190 pord si 25 capre.
Riplle, sat, in jud. Falda, pl.
Podoleni, com. Dranceni, asezat
intre dealurI, spre V. de t'irgusorul
Dranceni, la 5 kil.
Suprafata teritoriuld mosid
e de 3000 hect., cu o populatie
de 66 familiI, sad 260 suflete.
Are o biserica, fondatá de proprietarul
mosid; i moara cu
vaporl.
Ala este inca asezarea vechle
a familieI raposatuld om politic
Mihail Cogalniceanu.
Ripile, tosi sat, in jurul iazuld
Stroesti, com. DrAguseni, jud.
Suceava.
Ritpile, rnofie, in jud. Buzad, com.
Rusiavdtul, cat. Ripile. Are 152
hect., proprietate mosneneasca.
Rfpile- Ciorbenilor, localitate,
pe mosia Darabani, comuna cu
acelad numire, pl. Prutul-d. j.,
jud. Dorohoid, in care s'a descoperit
urme de lignit, care dupa
analiza chimica facuta in laboratoriul
din Bucuresti, s'a gasit
de foarte buna calitate.
Ripile-de-Jos. Vez/ Ripile, sat,
jud. Bacad.
Ripile-de-Sus. Ved Ripile, sat,
jud. Bacad.
Ripta, sad Slobozia, sat, pe
mosia cu acelasl nume, com.
Hreatca, pl. Herta, jud. Dorohoid,
cu o populatie, de 18 familif,
salí 92 suflete.
Hotarele mosid sunt cu : Becesti,
Buda si Pasatul.
12/§0a. Ved Lehnesti-Risca, sat,
com. Movila-Rupta, pl. Stefanesti,
jud. Botosani.
Rica, mancistire de calugeiri,
in jud. Suceava, com. Boganesti,
a5ezatl pe malul drept al
pirtulul cu acelasI nume, sub
poalele muntilor, inteo pozitie
foarte frumoasa.
Este zidita in stilul manastire
Probota si zugravitä si pe
din arará cu tablourl din istoria
vechiului i .nould testament.
Pe zidul bisericel (in partea
de S.) sunt dota inscriptiI. D'asupra
usel arhondariculd mare
se citeste :
.La 5540 s'ají ziclit biserica RIca
In a doua domnie a lui Petru Rare-
Voivod si opt odilY; la 1766, Calistru
Eni Egunten MinistireI ad adaos 4 °d'al;
lar la 1839, In zilele prea sfintulut Mitropolit
Kirio-Kirio-Veniamin Costache,
Isaia, Archimandritul, Egumen Mänis.
ail lnoit orDile luT Petra Rare
Voivod si a lul Calistru Eni i ad fäcut
d'asupra lor 12 °caí i Z trapez1 cu
beciul lor de dedesubt, un acoperemint
cu oserdia l cu toatá cheltuiala sa; gätindu-se
la 1840, Iulie 20 de ziles.
Iar d'asupra intrarel arhondariculd
mic se zice :
eIntru slava sfintif TreimI fa'cut
aceste 12 chIli din 5ntreg pämInt cu
temelie de piaträ i cu piretY de chicu
pivniç1. boltiti de desubt In
zilele prea sfintulul Mitropolit Veniamin
Costache ca drept banil meI de mine
smeritul Isaia Archimandritu, Intru lauda
lerarchulta Nicolae, patronul men, ci
slujind eli sfintel *Mitropolif 26 anI In
slujba dicheiel m'al"' tras a fi sluga sa
egumen acestel MänästirI, spre vednica
mea pomenire am fa'cut acestea la
anul 1830s.
Induntru la trapez, pe pere-
tele de d'asupra mesd, este un
tablod reprezintind familia lul
Petru Rares, compusa din Elena
Doamna, Stefan i Petru Voivod,
tinind biserica sprijinita de
d, de sf. Ierarh Nicolae si de
fiiI Luxandra i Constantin.
Sub tablod sta scris:
Aceste cadre dupi cum se vid s'au
scris fäcut ca clteltueala sfintieI
sale Kir-Kirie Arhitnandrit i proin
egumcn sf. Minästirl R7ciT. Anul 1807».
In curtea manastireI este o
cismea cu apl. Mal sunt doug.
lived mad cu pomI roditorr, o
gradinä de legume, o florarie ce
inconjura manastirea si un iaz.
lstoric. AdevArata data a
InfiintareI acester manástirr nu
este cea de 1540 ce se vede
d'asupra arhondariculd mare.
Gr. Ureche in «Letop.», pag.
210, scrie :
«rara. inteacestas an 7066,
(1558) Septembre, pristavitu-s' ad
Macarie, Episcopul de Roman,
ziditorul si incepatorul Manástire
Rice, carele a fost la
scaunul Romanuld 27 ad si Cu
cinste 1-ad ingropat in Manastirea
sa Risca ...»
Decl, nu Petru Rares, ci Episcopul
Macarie este adeváratul
ziditor si incepator al Manastird
Risca. Aceasta ne-o confirma
si ne-uitatul Episcop Melhisedec
Cronica RomanuluI» (I,
p. 193) i Pumnul («Manastirile
din Bucovina», p. 89).
De si tot in Letopisete citim:
«Dupa intoarcerea din Ungaria
(1532) face Petru Voda Manastirea
Rica (I, p. 205 ;» se vede
irisa ea Petxu Voda a restaurat
san a terminat definitiv ceea ce
Episcopul Macarie incepuse.
La 1.569, Anastase I, Episcop
al Romanuld, hárazeste acestd
mánastirl satul Bdrlesti. (Melhisedec,
Cron. Rom.», I, p. 195).
Mara de Barlesti, manastirea
Rica mal stapinea urmatoarele

RICA 252 ItiCUTA
mosiT: BogdAnesti, Rica, Boroaia,
HArmAnesti, Zamostea,
Grasi i viile din dealul Neicueni
si de la Cruce, din jud. Putna.
Mosiile Tetcani i SAbAoani
tinut numaT in arena de
fostiT superior! aT mAnAstireT.
La 1821, Arhimandritul Isaia
si dechia al Mitropoliel se afla
Egumen la Rica, inlocuind pe
Arhimandritul Grigorie Crupenschi,
care cumpArase, pe pretul
de 15000 leT, mAnAstirea RIsca
cu contractul acel intArit cu
sfinta pecetea MitropolieT si subscris
cu insusl iscAlitura PreaosfintieI-voastre,
(MitropolituluT),
fAcut pe 12 anT si pAzit numaT
2 anT». (eIst. Mitr. Mold. si Suc.»,
165, 198 si 199).
In acelasT an (1821), mAnAstirea
RIsca fu prAdatA fArg niel
un motiv de rAmAsitele eteristilor
(Xenopol, V, p. 499). 1\45.nAstirea
Rtca, DuminicA, s'aa
prAdat de 40 de TurcT ; numaT
zidul a rAmas; pe cAlugArT
legat bAtut si i-ati
dat ; astA-zT am vAzut pe ulit!
straele frate mea Vasile ce '1-am
vAtaf acolo si straele vAtafuluT
Pavel si rochiile nevesteT ; poruncä
aa dat nimenT sä nu cumpere
de la TurcT; le vezT cu
ochiI i tacTs (Scrisoarea Arhim.
Isaia din 1824, cAtrA Paharnicul
Costantin, eIst. Mitr. MoldoveT
SuceveI2, p. 131.)
In 1826, Arhimandritul Isaia,
Egumenul MAngstireT Rica, se
judecA cu oamenif pronumitT
g bogdaprosti» pentru mosia Popesti
din obIrsia piriuluT Vasluiul
(eUricariul» de T. Codrescu, vol.
VI, p. 230).
Rf§ca, saa Cotul-RIFAI, sat, pe
mosia $i in com. BogdAnesti,
jud. Suceava, asezat pe ambele
tArmurr ale piriuluf Rlsca. Are
o populatie de 361 familiT, saa
165 suflete, din cad 589 bAr-
batT $i 576 femeT ; o bisericA de
lemn, deservitA de un preot si
2 cIntAretT ; o scoald mixta, infiintatA
in 1876.
Vatra satuluT ocupa io ala
ImproprietAritT in 1864 sunt :
22 fruntasT, 47 pAlmasT si 138
codasT, stApinind 754 flia..
Drumud principale sunt : la
BogdAnesti (I kil.), la MAnAstirea
Rtsca (15oo m.) i la SlAtioara
(12 kil.).
Satul Rtsca a fost intemelat
de robil mAnAstireT Rîca. (Vez!
Po miT-RobuluI)
Rica, pîtig, in jud. Suceava, pl.
Moldova.-d -j., format din piraiele
Druganul si PAduretul, ce
izvorAsc de sub muntele PAduretul.
Curge mal india de la
V. spre E., strAbate satele
Rica si BogdAnesti, udA com.
BogdAnesti, pe o lungime de
7-8 kil., $1, dupa ce a Invirtit
treT morT, trece in com. Boroaia,
pe care o udA pe o lungime de 4
kil. ApoT, maT invirtind o moarA,
hita In com. DrAgAnesti, lutnd
directiunea de la N. la S., curge
aproape paralel cu Moldova, serpuind
prin satele Giulesti si
P5.nuresti si pe lingl Tonti,
printre $oimAnesti si SAvesti,
formeazA Cotul-TurculuT, invIrteste
moara luT .Agioglu i dupA
7 kil, de serpuire prin aceastA
comunA, jata in com. DrAguseni,
unde are un curs de 4 kil.
si se aruncl In Moldova. Are
de tributad din dreapta: Riscuta,
Moisa, BogdAneasca, Pirlea, Izvorul,
Chilineasa, Saca, Ulia,
TIrzia, Culesa, Brustura i SArata
; lar din stinga : SlAtioara,
BudAcelul, Piriul-Coliber, Pidul-
Arinului i Runcul-Bornii.
Contine pestr: pAstrAvT, zglAvod,
grindele, boistenT, mreane,
porcusor, zvirlugA i cien!.
124cana, pida, izvoreste de sub
culmea dealuluT, ce uneste Dealul-CatelineT
cu dealul MindruluT,
com. Cotnari, pl. BahluiuluT,
jud. Iasi, curge prin valea cu
acelasT nume, trece pre lingl
marginea de S. a satuluT Cotnari,
printre dealurile : Ineam5.nul,
MindruluT si SArata, lAsindu-se
spre S.-E., si, 11110 lunca
Cirjoaia, se varsá in dreapta
duluI Bahluiul.
121§cani, sat, in partea de N. a
com. JigAlia, pl. Mijlocul, jud.
FAlcia, situat in fundul une! vAT,
si avInd o populatie de 56 famili!,
saa 274 suflete.
Are o bisericA, fAcutA la 1750,
deservitA. de I preot si 2 dascall.
Locuitorif sunt rAzesT si se
ocupA si de cultura viilor.
Ŗcani, sat, in partea de N., a
com. Bereasa, pl. Mijlocul, jud.
Vasluia, situat pe Dealul-RIscanilor,
pe o suprafatA de 286
hect., din care 27 hect. pAdure,
$i 149 hect. loe de culturl,
finat, imas ale proprietater. Are
o populatie de 15 fam., saa 78
suflete.
Locuitorif posea.: 2 plugurf
si 3 care cu boT, 2 cArute cu
ca!; 16 vite mad cornute, 30
dí, 3 cal', 9 rimAtorT ; 10 stupT.
Rt§ca-Mare §1 Intre-121§cuta,
culme de mung In jud. Suceava,
com. BogdAnesti, a cAreT principale
piscurT sunt: Crucea-TomiT,
Gruiul, Piciorul-Lupulul si
Piciorul - arlanultd. AcoperitA
de pAdurr de brad si fag.
Riva-Mare i Intre-Slätioara,
culme de munfi, in jud. Suceava,
com. BogdAnesti, avind ca
curT princip ale : Bitca - NeagrA,
Lidvul i Capul-DealuluT. ImbrAcatA
in pAdurT.
Ri§cut.a, pîrîü, jud. Suceava,for-

mat de piraiele Chitigaile s'iDimbovita,
ce izvorasc de sub muntil
Chitigaia-Mare si Plesul. Dupa
un curs de 4-5 kil., se arunca
in Rica.
Are de tributari din dreapta :
Harjulea si Piriul-RusuluT; lar
din stinga : Raticna, Piriul-TocileT,
Vizunoaia, Gruiul si Crucea.
El uda com. Bogdanesti si
contine: pastravT, boistenT si grindele.
Rtqe§ti, coin. rur., in partea de
S.-E. a pl. Podoleni; jud. Falda,
asezata in %ralea riuluT Prutul.
Marginita la N. cu com. D'Inceni
; la S., cu com. Duda; la
E., cu Basarabia, despartitá prin
riul Prutul si la V., cu mosiile
Dranceni si Ripele.
Este formad numal din satul
Risesti, situat parte pe podisul
din sesul PrutuluT si parte pe ses.
Suprafata teritoriuluT com. e
cam de I000 hect., cu o populatie
de 260 familir, saa 752 suflete.
In capatul de N. al satuluT
se afla biserica, facuta la aniT
1841-1846, de comisul Costache
Cerchez, fostul proprietar
al mosiei. AlAturea cu biserica,
este casa proprietater. Ambele
mosiT sunt la o distand de 500
metri in jos de movila Ribiea.
Asta-ii, proprietatea mosieT
este a d-luT Teodor Cerchez.
In sat se afta o scoala, conclusa
de un invatator.
In partea de E. a satuluT se
afta padure, pe malul PrutuluT,
lar in partea de V., pe deal, viea
proprietatif.
LocuitoriT posea : 600 vite
marT cornute, 120 caT, 600 oT
si 400 porcT.
RI§e§ti, sat. VezT Risesti, com.
rur., ¡ud. Fakir'.
Ri§narul, fost sat, jud. Prahova,
258
care s'a desfiintat, impreuna cu
satele Stefanoaia, Cioricesti si
Chira, care ati format com. Ghiroveni,
din pl Filipesti.
Ri§nita, sat, in partea de N.-V.
com. Laza, pl. Racova, j. Vasluia,
situat pe coasta dealului
Risnita, cu o populatie de 40
familiT, sal-1 227 suflete.
121§nitele, l'ezer, jud. Braila, in
partea de S.-E. a comund Gropeni,
t'Are privalul Dobrota si
Tezerul Ulmul ; comunica la N. cu
Tezerul Babalicul, prin privalul
Scheauca.
Ri§nova, ap.e minerale,la Poiana-
Pfetroasa, in jud. Prahova, com.
Predealul, pe valea Risnova, 1050
m. d'asupra Mari", aproape de
gara Predealul, pe proprietatea
M. S. RegeluT si EforieT Spitalelor
Civile din Bucuresti.
Contin sare, iodur de natria
si foarte putin carbonat de calce.
InstalatiunT sistematice neexisd'Id,
se fac baT tuteo piscina.
Mi fost descoperite in 1859
de Dr. Davi/a.
Ri§novel (Valea), vale, izvoreste
de la limita jud. Prahova, cu jud.
Dimbovita, trece pe la poalele
muntilor Risnova si $ipotul si
se varsa in riul Prahovita, pe
malul drept, din sus de Azuga.
R1§nova, munte, jud. Prahova,
inalt de 1218 m. de asupra
niveluluT MariT-Negre, situat la
extremitatea jud. Prahova spre
jud. Dimbovita.
Acest munte, impreuna cu
Piscul-luT-Cumpat, Dutca, CIAbucetul-TauruluT
si Dosul-CerbuluT,
a fost vindut la 1821
de Biv-vel logoat Chrisoscolea,
doamnei D. Sachelarie.
La anul 1844, Baronul Christodor
Sachelarie, proprietarul
RIUL-ALB
pi-in mostenire al muntilor cumparatT
de doamna Sachelarie de
la Biv-vel logoPat Chrisoscolea,
lasind in urma morteT sale marT
datorir, acestf muntl i-a cumparat
marele Ban Alexandru
Filipescu.
Asta-zi se stapaneste de M.
S. Regele Carol I, prin actul
de cumparAtoare de la 15 August
1882. A fost vindut de
d-1 N. Cretulescu pe pretul de
400000 leT, impreuna cu Sorica,
Dutca, Cumpatul, JepiT-MarT si
JepiT-MicT. D-1 Cretulescu il mostenise
de la fratele saa Scarlat,
lar acesta iT poseda prin cumparatoare
de la familia Filipestilor.
La 1846, muntele Risnova,
care pe atuncT se numea si Provita,
a fost masurat de inginerul
Gheorghe Fischtum, trimis de
marele Postelnic Ion Al. Filipescu.
Ritul-Porcului, deal, cu padure,
in partea de N. a com. Bazga, pl.
Podoleni, jud. Falda. De pe %ralea
din partea dreapta, curge ptriul
Cu acelasT nume si din cea stinga
piriul Fundul-Bohotinuluf.
Riul, cdtun, al com. Boziorul, jud.
Buzan, Cu 97 locuitorT si 20 case.
Rtul, atun, facind parte din com.
Poenari, plaiul Novaci, jud. Gorj,
situat la S. de 11111 Galbenul
(Baia-de-Fer), pe yes.
Are o populatie de 30 familiT,
saa 97 suflete rominT mosnenT,
si o biserica.
Comunicatia in catun se face
prin soseaua judeteana T.-fiuluT-
Ciuperceni-Vilcea, care o traverseazA.
Riul-Alb, com. mur., jud. Dimbovita,
plaiul Dimbovita - Talomita,
situad spre N. de Tirgoviste,
pe valea piriulul Riul-Alb

RIUL-ALB 254 RiURENI
si intre dealurile Giurcul $i Iacovul.
Are o popu/atie de rog8
locuitorr ; o biserica ; o scoall ;
tre morT de apa.
Locuitoril, $1 mal cu seama
femelle, se ocupá cu industria
domestica, facind tot felul de
costume nationale.
Se vecineste la E. cu com.
Runcul, la V. cu Barbuletul, la
N. cu com. Brebul si la S.
cu com. Pietrari $i Cucuteni, cat.
Vilcana-d.-s., despartindu-se de
toate prin padurl, dealurT si
vaT si imindu-se cu Barbuletul $i
Pietrari prin soseaua comunal,
lar cu cele-l'alte, prin potecT si
drumurT nesoseluite.
Locuitorii posedá multe capete
de vite : bol, vacT, cal,
capre si pord, precum si livezT
cu prunl.
Rlul-Alb, pirig, care izvoreste
de sub muntele Brebul, jud. Dimbovita,
curge prin com. Riul-
Alb si Pietrari, pe liga com.
Izvoarele $i se varsä in Dimbovita,
in dreptul com. Priboiul.
Afluentii sal sunt : Valea-TiseT,
Valea-BarbuletuluT si Valea-RunculuT,
ce curg prin raionul com.
Barbuletul ; piriul Burlane$ti, ce
curge prin raionul com. Voinesti.
Riul-Clinenilor, ria, jud. Vilcea,
afluent al OltuluT. Izvoreste din
muntele Robul, curge de la V.
spre E., printeo vale mult mal
larga ca a Rtulul-VaduluT $1 se
varsa in Oltul, pe tarmul drept,
din sus de com. Ciineni. De la
origina $i pa.na. aproape de Ciineni,
valea sa e ingusta si ad'inca.
; lar de la Ciineni, are o
largime de la 200-300 metri.
Albia de asemenea la origina
este ingusta. ; lar aproape de
aineni are o largime de 6o m.
Fundul con ti ne pTetri$ mare. Largimea
apd e de 2 m. ; adincimea,
de 0m,20. Peste acest rid, aproape
de Ciineni, este un pod de
piatrd, lung de 40 m.
Rtul-DoamneY, foastä plaa, in
jud. Mu$cel, care coprindea pe
la incep u tul secoluluT al XVIII-lea
toate comunele de la Domnesti
pana la Maracineni.
Rful-es, pichet de granitd, in
jud. Mehedinti, plaiul Closani.
Riul-VaduluI, subdivizie a com.
Ciineni, plaiul Cozia, jud. Vilcea,
la 7 kil. de Clineni.
Riul-VaduluT,vamd, jud. Vilcea,
pl. Cozia, com. Clineni, cu un
edificiti frumos, posedind si un
biuroti telegrafo-postal. S'a infiintat
la 1 lanuarie 186o. Venitul
pe 1896-97: 61115 leT,
io banT. De la Riul-VaduluT $i
pana la trecatoarea Scaunelele,
trecatoarea cea mal apropiata,
sunt 12 kil. Pe aci trece catea
n atio n ala si calea ferata in Ardeal.
Riul-Vadului (Turnul-Ro§u),
treatoare, insemnata din punctul
de vedere istoric si cea mal
adincl, avind de la 3-400 m.,
In fundul careia se rostogolesc
apele Oltulul, jud. Vilcea.
Romanir fortificasera aceastá
trecatoare, de mide si vechia
sa denumire de Poarta-Traiana.
In timpul luptelor dintre Turd,
Ungurl si RominT, avu o mare
importanta. UnguriT batura aci
pe Turd in mili' 1442 si 1493.
In anul 1849, pe ad intrarà
trupele rusestI in Transilvania
sub comanda generalului Liiders,
care voi sA, taie finja de retragere
a Ungurilor si tot pe adi
acest general bAtut de Bem
trebui s1 se retrae. repede In
mijlocul ernei si bateo noapte
ingrozitoare, ducind Cu sine numeroase
familiT romine din Si-
biid, care fugeati de impilarile
Ungurilor.
Prin aceasta trecatoare trece
soseaua, care plecind de la Slatina,
merge la DrAgasani, Rimnicul,
Ciineni, Riul-VaduluT si
ajunge la Sibilii. La Ciineni, aceastä
sosea se intilneste cu alta,
care, pornind din Pitesti, trece
prin Curtea-de-Arges, Tigveni,
Salatrucul, Titesti si ajunge la
com. Ciineni, dupa tdrmul sting
al OltuluT.
In Transilvania, la IO kil, de
frontiera, aceasta trecatoare este
fortificata.
La Riul - VaduluT incepe un
lung si strimt defiletl, care se
termina aproape de Rimnicul-
Vilcea si are o lungime de 56
kil, si o lärgime de la ioo m.
pana la 1 kil.
In vechime, fortificatia acestuT
debuseil consista dintr'un turn
de caramida care a facut si i
se dea numele de trecatoarea
Turnul-Ro$u.
Pe ad i trece acum $i calea ferata
R. - Valcd-Frontiera-Sibiiti,
cu statia finall, Higa frontiera,
Ciineni.
Rful-VaduluT, tia, in jud. Vilcea,
afluent al OltuluT. Izvoreste
din muntele Virful-Mare. Curge
de la V. spre E., printr'o vale
ingusta si se varsa in Olt, pe
tarmul drept, aproape de vama
cu acelasT nume. Acest afluent
al OltuluT formeaza frontiera, in
aceastä parte a tara, la vársarea
sa in Olt. Largimea albieT
este de 20 m. Fundul sail contine
pletris mare. Un pod de
piatra, lung de a m., inlesne$te
comunicatia intre Rimnicul si
Sibilul. Acest riti se mal nume$te
si Vodul. Are o lungime de 40
kil.
Rtureni, atun, in jud. Vilcea,
pl. Ocolul, com. urb. Ocnele-

RtURENI 265 RtURTLE (PLASA)
Mari'. In cimpia Riurenilor se
face bilciul Riureni (v. a. n.),
care Vine de la 25 August pana
la 8 Septembrie in fie-care an.
Are o biserica zidita la 1747.
Riureni, localitate, in jud. Vilcea,
cunoscuta dincolo de limitele
jud. ì chiar ale Tarer, prin importantul
bilcid ce se tine in
he-care an ad la Sf. Maria mica
(8 Septembre).
Cade la 6 kil. spre S. de
Rimnic.
Bikini de la Riureni era de
o importanta comercian insernnata
in vremurile de demult.
Dificultatea comunicatiuniior,
multimea manastirilor i orapelor
de a doua mina ca Dragapan',
Ocnele-MarT, Horezul, Curtea-de-Arge
i altele, contribuiati
la prosperitatea acestur hacia.
Manastirile, orapele, proprietarr
i boeril din judetele limitrofe,
se aprovizionati de la Riureni
cu cele trebuincioase pentru
gospoddria lor.
Bilciul Riureni s'a infiintat
pe la 1636, pe timpul lur Mater
Basarab, de negutatorr mamularr
; mar inainte n'avea loc
stabil. Din acest timp a inceput
sa fie stabilit aci.
Bilciul se tinea inaintea manastirer
Govora, la 15 August,
huid hramul bisericer. S'a tinut
in vechime pi pe loen' unde
este Ocnita.
Rlureni, stafie de a'r.-def., jud.
Vilcea, pl. Ocolul, com. Ocnele-
Marr, catunul Riureni, pe linia R.-
Vilcea-Ciineni (frontiera), pusa
in circulatie in anul 1901. Se
afta intre statiile R.-Vilcea (6 kil.)
Govora (6 kil.).
Riureni-Noi. Vezr Chiricuta, pl.
Negoepti, jud. Ilfov.
In jud. Mupcel,
contopin cu pl. Argepelul de la
Aprilie 1882, pi avind repedinta
in com. Stilpeni.
Aceasta. plasa coprindea partea
din centru pi V. a judetulur.
Se märginepte la N. cu plaiul
Nucqoara, de care se desparte
printr'o linie aproape orizontala,
incepind din jud. Argep, pi
mergind pe la S. de comunele:
Petropani, Badepti, Aninoasa pi
Capul-Pisculur, i terminindu-se
la S. de Schitul-Golepti; la V. pi
S. Cu jud. Argep, printr'o linie
ce trece pe la V. de comunele
Retevoepti, Jupanepti, Micepti,
Ciumepti pi Maracineni; la E.,
Cu pl. Argepelul, de care se
desparte prin nub Doamna, pi
prin diferite muchil de dea
lurr ì vdr, coprinse intre comunele
Piscani i Mioveni, Titepti
pi Davidepti, Livezeni
Voroveni, Stilpeni i Birzepti,
Radepti í Vulturepti, Draghiciul
Hirtiepti.
Are forma unid poligon neregulat,
cu locurr aci pese, aci
brazdate cu dealurr acoperite
Cu padurr pi pomr roditorr.
Se compune din 62 sate, care
formeaza 21 comune rurale :
Bajepti, Bá1iIeti, Ciumepti, Copepti,
Dirmonepti, Draghiciul,
Golepti, Jupinepti, Leicepti, Livezeni,
Maracineni, Micepti, Mihaepti,
Piscani, Purcareni, RAdepti,
Retevoepti, Stilpeni, Titepti,
Valea-Poper pi Vladepti.
Plasa Riurile, pana la inceputul
secolulur al XVIII-lea, se iraparea
in pl. Riul-Doamner, care
coprindea comunele de la Domnepti
pana la Maracineni pi pl.
Bratia-Bughea, care coprindea
comunele de la Aninoasa pana
la Bajepti pi de aci in sus pana
la Poenari, impreund cu Godeni,
Furnicopi i Capul-Pisculur.
Este udata de multe riurr,
girle i girlite. Principalele sunt:
Riul Doamna, care uda comunele
: Retevoepti, Leicepti, Copepti,
Dirmonepti, Jupinepti, Piscani,
Purcareni pi Maracineni ;
riul Bratia, care uda comunele :
Vladepti, Golepti, Balilepti i Bajepti
; Riul-Tirgulur, care uda
partea de E. a plaper, trecind
prin comunele : Mihaepti, RAdepti,
Stilpeni i Livezeni.
Are o populatie de 12473
suflete.
Dealurile pla.per sunt insemnate
prin bogatele livezr de
prunr.
Calle de. comunicatie, care
strabat pl. Riurile, de la S. spre
N., sunt calea nationala Pitepti-Cimpulung-Frontiera,
care
trece prin comunele : Maracineni,
Piscani, Livezeni, Stilpeni,
Radepti, Valea-Poper, Mihaepti,
etc.; calea ferata Golepti
- Cimpulung, care merge
aproape paralel Cu poseaua nationala
pi se oprepte, in aceasta
plasa., la garile : Gropeni, Ciumepti,
Clucereasa, Stilpeni, Mihdepti
i Furnicopi ; catea, care
pleaca din Piscani, din poseaua
nationala i merge pe malul
drept al riulur Doamna, trecind
prin comunele Dirmonepti, Cosepti,
Leicepti, Retevoepti, etc.;
poseaua, care pleaca din Purcareni,
din poseaua nationala.
merge pe malul drept al riulur
Doamna, trecind prin com. Jupinepti
i unindu-se cu calea ce
pleaca de la Piscani, filtre comunele
Leicepti pi Retevoepti ;
poseaua care pleaca din com. Bajepti,
trece prin comunele :
Golepti, Vladepti, etc.,
pe malul drept al riulur Bratia.
In plapile unite Argepelul-
Riurile sunt 35 scoale mixte
pcoala de catun, frecuentate
de 1871 copil (1899-900).
In pl. Riurile singura sunt

121IJORUL 256 ROBErl
37 bisericI, deservite de 47 preotr
pi 36 dascalY.
Riusorul, rî, jud. Mupcel, izvorepte
din muntele Papupa, com.
Rucaral, trece prin Rucarul,
unde malurile sale sunt bine
asigurate in contra inecurilor
pi din jos de comuna se varsa
In 1111 Dimbovita.
Riusorul, piria,jud. Mupcel, com.
Lerepti, plaiul Dimbovita, izvorepte
dintre muntiI Iezerul
Taxitoasa, pi se varsa in Riul-
TirguluI, pe partea dreapta.
Roaba, sat, jud. Dolj, pl. Jiuld.-j.,
com. Caciulatepti, cu o populatie
de 295 suflete.
In sat sunt 2 bisericl (manästiri),
schitul Roaba-Vechiti,
fondat la 1834, pi schitul Roaba-
Noti, fondat la 1855 de Pahonie
Robu Ieromonahul.
Roaba, mofie, jud. Dolj, pl. Jiulcom.
Caciulatepti, in care
statul are a 4-a parte. Venit
anual 59846 leI.
Are padure i cete de mopnenI
pe d'irisa.
Roaba-Noti, schit, jud. Dolj, pl.
Jiul-d.-j., com. CaciuIatepti, fondat
la 1885 de Pahonie Robu
Ieremonahul, in satul Roaba.
Roaba-Vechiii, schit, jud. Dolj,
pl. Jiul-d.-j., com. Caciulatepti,
fondat la 1834.
Roata-Catunul, com. rur., jud.
Vlapca, situata pe valea Drimbovnicul,
la 66 kil. de Giurgiu,
pi la i i kil. de Obedeni, repedinta
pl. Glavaciocul-Neajlovul.
Are o populatie de 758 suflete;
o pcoala mixta, frecuentata
de 42 copiI.
Roata-de-Jos, com. rur., jud.
Vlapca, pl. Neajlovul, compusa
din catunele : Roata - d. -j. pi
Zgaia, situata pe valea DrimbovniculuI,
in jos de Roata-
CAtunuluI. Departarea de Bucurepti
de 33 kil. ; de Giurgill,
de 65 kil. pi de Obedeni, repe
dinta plapeI Glavaciocul-Neajlovul,
de i I kil.
Are o populatie de 758 locuitori
; o pcoala mixta; o biserica,
deservita de un preot
pi un &sal, tinind de parohia
Sadin a.
Prin comuna trec Valea-DrimbovniculuI
i valea Glodeni, ce
vine din proprietatea Roata-d.-s.
Pe apa Drimbovniculul se afl-a'
o moara de apl.
Roata-de-Jos, cdtun, pendinte de
com. cu acelapI nume, pl. Neajlovul,
jud. Vlapca, situat pe sanga
apei Drimbovnicul, cam sub
mal.
Are o suprafatä. de 1486 hect.
S'a dat la 122 locuitorl, improprietariti
dupa. legea rurala. din
7864, o suprafata de 381 hect
Aci sunt pcoala, biserica pi
primaria.
Roata - Ursoaia - Fa-ta, päa'urt
particulare, supuse regimulur silvic,
pe mopia Piriieni-d.-s., pl.
Mijlocul, jud. Vilcea.
Robinesti-de-Jos,cdtun, al com.
Robanepti-d.-s., pl. Oltetul-01tul-d.-s.,
jud. Romanati, situat
llaga Tesluiul, pe malul drept.
Are 6o familif pi o biserica, Cu
hramul Inaltarea (1740), deserval
de i preot pi 2 cintäretT.
Ro bänesti-de-Sus, com. rur., in
S.-V. pl. Oltetul-Oltul-d..s., jud.
Romanati, formata din satele :
Robanepti-d.-s., In care e primaria,
RobAnepti-d.-j., i Bojoiul,
situata pe malul drept al riuluI
Tesluiul, la 7 kil. spre S.
de Balp pi la 23 kil., spre N.-
V., de Caracal.
Are o populatie de 735 lo.
cuitorl ; 2 bisericI, una, cu hramul
Inaltarea (1881), in Bobanepti,
pi ca hramul Adormirea
MaiciI DomnuluI (I 8i 0),
in Bojoiul, deservite de 2 preoti
pi 3 cintaretI ; 5 circiumI.
LocuitoriI posea : 56o vite
marI cornute, 1569 vite miel pi
114 porcI.
Robescu, lac, in jud. R.-SArat,
pl. Marginea-d.-s., com. Voetinul,
format din ploI pi de revdrsarile
piriulul Cotatcul, in
partea de E., comunicind cu
Lacul-Negru, din com. Balepti.
Robesti, com. rur., in jud. Buzati,
plaiul Pirscovul, situata pe
malul sting al riuluT Buzaul, la
30 kil, de orapul Buzaul.
Limita sa, la N., incepe din
Valea-Purcaruld, urca pe drumal
Trestienilor (hotar intre
catunul Olepepti i Runcul), pe
care merge pana In izvorul Arabagiul
; la E., se lasa pe izvorul
Arabagiul pi merge pe el
pana in albia riuluf Buzaul ; la
S., pe riul Buzaul, urca pe
albia sa, pana la Parul-Marinoaiei;
la V., urca din Parul-
Marinoaiet la Parul-cu-Precestanie,
trece pe la Roschila pi
coboara in Valea-Purcaruld.
E formata din catunele : Robepti,
Runcul pi StAnilepti, cu
o populatie de 630 locuitorl.
Are 2 bisericI, deservite de
preot pi 2 cintaretr. Catedrala
e cca cu hramul Napterea Mala'
Domnului.
Vite : 74 bol, 59 vaci, 12 viteI,
8 caT, 5 Tepe, 5 zninjI, 600
oi pi 140 porcl.
Suprafata com. e de 630 hect.,
din care 186 hect. arabile, 15
hect. padure, 95 hect. fineata,
83 hect. Izlaz, 80 hect. livezI,

ROBETI 257 ROBOAIA
27 hect. vie si 144 hect. sterp.
ProprietatT mal insemnate sunt :
Robesti, Oleseasca-Robesti si
Pirscovul-d.-j., ale cetelor de mosnenT
RobestI, RuncenT si Palear.
Terenul e accidentat si propriti
orT-careI culturT.
CM de comunicatie sunt : soseaua
Maracineni-Rusiavatul, un
vad peste riul Buzad i drumul
Tircovulul.
Robe§ti, com. rur., jud. Vilcea,
plaiul Cozia, compusa din 2 catune
: Robesti si Sarlicinesti.
E situata pe malul drept al
Oltulul, pe culmea dealuluT Ghimpurosul,
la 53 kil, de capitala
jud. i la 35 kil, de a plaiului.
Are o populatie de 381 lo-.
cultor'; 2 bisericI, una de zid
in cat. Robesti, construita la
1817, de raposatul ctitor, ;rataful
Constantin Robescu, l cu
ajutorul locuitorilor, cea-l'altä
In ca.t. Saracinesti, reparata la
1858, de boerul Maciuceanu si
alta ; o scoala mixta.
Locuitoril posea : 30 cal, 59
bol', roo vacT i 1700 capre si oí.
Pe valea Robesti, in raionul
com., sunt 3 morl de macinat
si i herastrati ; lar pe valea SarAcinesti,
o moara.
Locuitorir sunt moquea De
aceasta comuna apartin muntif:
Robul, Danul, Murgasul, Rigla,
Prislopul i Gorganele. CeT d'intal
treT sunt situatl in partea
de S.-V. a comuneT, lar ceI din
urma, in partea de N. .V. In acestl
muntl se fabrica brinza.
Parte din el se arendeaza si parte
se opresc pentru vitele locuitorilor.
In cat. Saracinesti se liad ruine
de zidurl vechT i urme de biseria
S'a gasit un picior de
preastol de piatra, care s'a asezat
in biserica de la Robesti
niste sagetl, cu forma dacica.
Pe ;ralea satuluT, in partea stingd,
la locul numit ComorT, se afla
multa platrä de var.
Vatra satuluT ocupa 40 hect.,
lar intreaga com., 1250 hect.
Prin com, trece soseaua nationald
care uneste punctele
R.-Vilcea cu Sibiiul, strabatind
comunele : Bujoreni, Bogdanesti,
Calimanesti, Brezoiul, Calinesti,
Robesti $i Ciineni, ultima comuna
la frontiera.
Veniturile comuna se urca
la 2000 leT anual.
E brazdata de dealurile: Ghimpurosul,
Zapodioarele, Dealul-
Negru, Dealul-VieT, Piscul-Ba-
Iota si Magura, i udata de valle:
Robesti, Saracinesti Silistea.
Locurile din jurul comund Robesti
sunt Poenita si Ostrovul
la N., Lunca-Robestilor si Ostrovul-d.-j.,
in centru, linga Olt,
Cimpul-Saracinestilor si Bolovanul,
la S.
Se margineste: la E., cu judetul
Arges, de care se desparte
prin riul Oltul ; la V., cu
muntif Murgasul; la N., cu comuna
Ciineni ; i la S., cu comuna
Calinesti.
Robe§ti, ccItun de resedinta, al
com. Robesti, jud. Buzar', cu
260 locuitorl si 64 case.
Robelti, sat, facind parte din
com. rur. Cu acelasT nume, pl.
Cozia, jud. Vilcea, situat pe
valea Robesti, in dreapta riuluT
Oltul, si pe soseaua nationala
Riul-Vadulul.
Are o populatie de 50 familil;
o biseria, cu hramul Sf. Mihall
i Gavril, cu urmatoarea
inscriptie
Intitrirea celor ce ildljduesc spre tine,
Inthrete Doamne biserica ta care aT
Cu scump shigele
Acensa sfintl bisericit s'a lnceput a
se zidi din temelie de repausatul robad
1111 Dumnezett, v6taful Constantin sin Anghel
Robescu, In anul 1777 si s'a terminan
i sfintit In 1817, Iulie 18.
Robe§ti, mahala, in com. rur.
Menti-din-Fata, pl. Motrul-d.-j.,
jud. Mehedinti.
Robe§ti, pir121, ce izvoreste din
muntif com. Paltinul, jud. Putna,
si.se varsa in Mala.
Robe§ti, pale, jud. Vilcea, plaiul
Cozia. Izvoreste din muntelc
Murgasul, desparte muntele Rigla
de Prislopul i Gorganele,
trece prin com. Robesti, l sc
varsa spre E., in riul Oltul.
Roboaia, sat, facind parte din
com. rur. Rusatesti, jud. si pl.
Argesul. Are o populatie de
140 familil. Ad se afla schitul
Roboaia.
Roboaia, sat, facind parte din
com. rur. Berislavesti, jud. Arges,
pl. Lovistea. Are o populatie
de 68 familiT ; o bisericá
Cu hramul Sf. Ioan, deservita
de i preot si i cintaret, si intretinuta
de Eforia Spitalelor
Civile din Bucuresti.
Roboaia, schit, cu hramul Buna-
Vestire, jud. si pl. Argesul, situat
pe valea Roboaier, care se
varsa in Vilsana, la 2 ore, cu
trasura, de Curtea-de-Arges.
Aceasta manastire s'a intemeiat
de Saya Liveru Musat
si era cu totul independenta,
neatirnind de niel o alta manastire
din tara sati din strainatate.
Pe la 1843, .fiind cu totul
ruinata, s'a rezidit de catre Episcopia
de Arges, careia servea
de metoh. Biserica se afld
In burla stare, si este deservita
de 2 preotr, I cintaret i i paracliser.
In urma secularizaril
averilor manastirestr, schitul Roboaia
se intretine de stat.
Ad se afla, dupa cum arel
d. Slavicr, una din cele mal
marr si mar interesante colecta
65940. Nardo Diciionw wopraftc. Vol. V. 83

ROBUL 258 ROGOAZA
de cal-ti vechI si manuscripte
rominesd.
Robul, bral, al BorciI, in ínsula
Balta, jud. Ialomita, pl. lato-.
mita-Balta ; pleaca din Borcea,
din dreptul satuluf Vladeni,curge
spre N., 'filtre bratul Borcea
si Sältava, si se varsa idrAsi
in Borcea, in dreptul satului
Chioara.
Robul, miente, situat in partea
de S.-V. a com. Robesti, plaiul
Cozia, jud. Vilcea, in care se
fabrica brinza.
Robul, pise, jud. Vilcea, pe cul
mea Veverita, situat la S. de
muntele Virful-Mare. Din el se
ramifica.: Culmea-Brezoilor, intre
Hui Puscoiul si Brezoiul, avind
ca piscurl: muntele Murgasul si
Muntele-luI-Popovici.
Robul (Muntele-), peidure particulara,
jud. Vilcea, piaiul Cozia,
com. Robesti, cu o suprafa
ta aproximativ de 400 hect.,
supusa. regimului silvic.
Roca, subdivizie a com.rur. Marga,
plaiul Cerna, jud. Mehedinti.
Rociul, com. rur. si sat, pe apa
Drimbovnicul, jud. Arges, pl.
Galasesti, la 16 kil, de com.
rur. Costesti, resedinta sub-prefectureI,
si la 42 kil. de Pitesti.
Are o populatie de 770 fasati
670 suflete ; o biserica,
cu hramul Inaltarea Dontnuluf,
deservita de 7 preot
cintaret ; o ,coala mixta.
Vite: 400 boI si vacT, 30 caT,
700 °I si 200 rimatorf.
Prin com. trece soseaua judeteana
Pitesti-Giurgitt
Rociul cu trupul Stanisläveanca,
moFie, jud. Arges, pl. G5.lasesti,
com. Rociul, proprietatea
Eforiei Spitalelor Civile din Bucuresti,
pendinte de schitul Berislavesti.
Are o intindere de
2741 pog., din care 7062 pog.
padure.
Roc§oreni, com. rur. si sat, in jud.
Mehedinti, pl. Motrul-d.-j., la 41
kil, de orasul Turnul-Severin. Sc
margineste la N., cu com. Greci;
Ja E., cu cora. Greci si Baltati ;
Ja S., cu com. Adunati-TeluluI ;
iar la V., cu com. Plopi.
Este situata pe vale. Satul formeaza
comuna ca satul Varadia
sati Putineiul, avind o populatie
de 900 locuitorI, si 18o case.
LocuitoriI posea: 42 plugurl,
8o care cu boI, 8 carute cu cal ;
460 vite marT cornute, 30 cal,
500 oT si 460 rinaltorT ; 20 stupl.
Are o biserica, deservita de
preot si 2 cintaretl ; o scoala,
mixta, conclusa de 7 invatätor,
frecuentata. de 67 elevI.
Budgetul com. e la veniturI
de 1063 leI, si la cheltuelT, de
481 leI.
DealurI i val mal principale in
aceasta comuna sunt: Dealul-Cocorultn
cu Valea-CocoruluI, Cimpia-Nuculul
si Valea-Nuculur. In
partea de E. se afla padurea
Cerchezelor, proprietatea statulul,
Valea - Rosiorir, cu Valea-
BAH si a LupuluT, iar la S.,
dealul Brigleasa, cu valea Brigleasa.
Roe§ti, com. rur., jud. Vilcea,
pl. Cerna-d.-j., compusä din 2
catune Roesti si Ciocilteiul, cu
multe subdiviziI, situata pe riurile
Pesteana i Cernisoara, la 38
kil, de capitala judetuluI si la
34 kil. de a plaseI.
Are o populatie de 1276 locuitorl
; 3 bisericI, 2 in Roesti
si 7 in Ciocilteiti.
O parte din locuitoriI, pe lingà
agricultura, se ocupa cu dulgheria
i rotaria. Ei poseda to
cal, 78o bol, 250 vacr, 30 capre
Ioo oI.
Locuitorif sunt mosnenf. 12
saS improprietarit la 7864 pe
mosiile d-lor Em. si I. Cernatescu,
si 7 pe a d-lor DiaconestI,
dindu-li-se 75 hect. pamint.
In raionul comuneI se Izad
niste ruine, in forma de cetate,
unde se zice ca aS locuit Dacii.
Comuna se intinde pe o suprafata
de 1750 hect., cu izlaz
cii tot.
Veniturile comuneI se urca
la 7934 leT si cheltuelile, la 1630
leI anual.
E brazdata de dealurile Cerna,
Pesteana i Luncavdtul si
udata de valle Rlioasa, PorculuI,
Manasul, Negraia, Pesteana
si Cernisoara.
Roe§ti, sat, facind parte din com.
rur. cu acelasI nume, pl. Cernad.-s.,
jud. Vilcea. Are o populatie
de 662 locuitorl si 2 biseria
Rogina, pädure, In jud. Iasi, pl.
Stavnicul, com. Mogosesti; parte
este proprietatea statuluI si parte
particulara.
Rogina, pitia, format tare padurile
Harpasesti si Popesti, pl.
arligatura, jud. Iasi; serveste
si de hotar intre aceste dona
mosir si se varsa in iazul Fandolica.
Rogna, sat, In jud. Roman, pl.
Fundul, com. Batrinesti, spre
V. de satul Batrinesti i laa kil.
de el, pe piriul Glodeni. Are o
populatie de 30 familiI.
Rogoaza, saS Bujorul, piriii,
izvoreste din partea de N. a
com. Oteleni, pl. Mijlocul, jud.
Falda, din padure, despre hotarul
com. Hoceni ; curge prin mijlocul
comuneI Oteleni, unde for-

ROGOAZA
meazg iazurile de pe valea Rogoaza
: BotezatuluT, Dahore, Drágunolul
$i Cotacul sati Horja,
dupä care, unindu-se din jos de
sat, cu Palde Burghelea
Saca, trece in com Deleni, sub
numele de Bujorul ; alcI prime$te
Piriul - Fintinelor $i, de la satul
Talaba, fa numirea de piriul
Talaba $i se varsä. In dreapta
Elanuluf.
Rogoaza, sat, fAcind parte din
com. rur. Corbasca, pl. Zeletinul,
jud. Tecucith E a$ezat pe
valea Cu acela$T nume, pe malul
sting al SiretuluT, la 2 kil, de
resedinta com., spre S.
Are o populatie de 44 familif,
saa 166 suflete.
Teritoriul cät. este de 707
hect. Locultoril sunt parte improprietAritT,
parte räze$T, si stäpänesc
153 hect., lar d-1 D. Simionescu,
55r hect.
Lingl sat, la V., se aflA un
pod de vase peste Siret.
Rogoaza,pirtg, jud. Tecucia, izvore$te
din punctul numit TabAra-Tiganilor,
sub numeie de
Neagotä., trece prin partea de
S. a comuneT Corbasca, udind
satele Fofaza $i Rogoaza, prime$te
pe stinga 011111 Corbasca
$i piriul apodia $1 se varsä.
In Siret, In partea de V. a satuluT
Rogoaza.
Rogoazele, brai (prival), in jud.
lalomita, pl.Ialomita-Balta, com.
Glita, in insula Balta ; curge din
Durare in bratul Sältava-d.-j.
Rogoazele,proprietate a statuluT,
in jud. Ialomita, pl. Ialomita-
Balta, com. Fundul-Cräsani ; formeaza
Cu mola Grindul un trup,
cu numele de Grindul-Rogoazele.
Rogoazele,pädure, In insula Balta,
jud. Ialomita, pl. Ialomita-
Balta, com. Gälta; are 200 hect.
populate cu salde $1 plop.
Rogoazele, padure, jud. BacAti,
pl. Tazläul d.-j., de pe teritoriul
com. Brätila.
Rogojanca qi Valea-Nucetutrupurt
de mofa ale statuld,
jud. Prahova, pl. Teleajenul,
com. Rincezi, pendintI de biserica
Sf. Ion din Bacure$ti.
Rogojelul, cdtun, al com. Ro$ia,
pl. Jiuluf, jud. Gorj, situat parte
pe deal, parte pe vale $1 la N.-V.
comu nel.
Are o suprafatä de 1037 hect.,
din care 487 hect. pädure, 70
hect. izlaz $i vatra satuluT, 35
hect. flnete $1 445 hect. arabile.
Are o populatie de 87 fami-
III, saa 368 suflete; i bisericä
de lemn, fäcutA de locuitorf In
1750; deservità de r preot
cintäret ; 2 circiumT.
LocuitoriT posea : 50 plugurl,
76 care cu bol, 6 cgrute cu cal;
290 vite mar! cornute, 30 cal,
porcf $1 182 of l capre.
Comunicatia In cätun se face
prin drumurl ordinare.
Rogojelul, vale, In clt. Rogojelul,
com. Ro$ia, pl. JiuluT, jud.
Gorj ; incepe de la N., din capul
catunuluT $i merge spre S., de
se terminA in culmea com. Temi$ani,
care parte este aqezatA
pe aceastä vale; pe aci merge
$i matca pirlia$uluT Rogojelul;
aceastá vale e formatà de Dealul-
Ro$u.
Rogojelul, vale, in jud. Gorj,
plaiul Vulcan, com. Virtopul;
pleacä din aceastA com., de la
N. spre S., pe o Intindere de 5
ldl., pänä in hotarul jud. Mehedinti
; are la V. dealul Chivädarul,
lar la E. Dealul-Ro$u.
259 ROGOJENI
Rogojeni, com. rur., in jud.
Covurluiti, pl. Horincea, a$ezatä
pe malul PrutuluT, la 70 kil. de
Galati. Se mArginqte la N. cu
jud. Tutova prin com. BlAge$ti,
spre V. $i arja, spre E. ; la
S , cu com. Oancea ; la E., cu
Prutul $1 la V., cu Cavadine$ti.
Apele ce o udd sunt riul
Prutul, 01111 Horincea,
ia$ul Oarba (Chirile$ti), lacul
Sovirea, precum $i alte bältf
mal miel, formate de värsäturile
PrutuluT. E formatä din treT
cAtune : Rogojeni (re$edinta),
Chirile$ti $1 VAdeni, Cu o populatie
de 574 familiT, sa0 2299
suflete.
Suprafata com. e de 9438
hect., din care 3718 arabile, 4290
pAclud, 371 hect. 8o arif finas,
228 hect. 8o ariT finete, 211 vil,
20 grAdindriT $i 143 livezT $i
vetrele satelor.
Statul posedä. 1601 hect., 6o
ariT, in mosia VAdeni. Proprietatea
mare partícula/1 este re.
prezintatä prin mo$111e Rogojeni
$i Chirile$ti, ale mo$tenitorilor
defunctulul Alexandru Calimah,
in intindere de 5750 hect. (din
care peste 4000 hect. pädure) ;
lar säteniT posea i8o1 hect., 8o
arif.
Locuitorif din cotn. Rogojeni
sunt fo$tT clAca$T improprietäritT
In 7864; lar in Vldeni sunt in.
suräter improprietdritY la 1880.
Locuitorif posea : 2 ma$inf
de treerat l 300 plugurT; 1198
bol, 481 yac!, 170 viter, 150
minzatI, 150 minzate, 7 taurT,
56 armAsarI, 6o cal, 140 Tepe.
Are 3 bisericT : Sf. Voevozr,
in Rogojeni, vechie, de välltucT,
Spiridon in Chirile$ti, l SI.
Pantelimon i Sf. VoevozY in
VAdeni.
Sunt 3 $coale mixte, In Rogojeni,
frecuentatä cu 66 elevr, in
Chirilesti, frecuentatä de 42 copif,
i In VAdeni, Cu 40 elevI.

ROGOJENT 260 ROGOZUL
Veniturile comuneT se ridica.
la 9875 leT, lar cheltuelile, la
8798 leT.
Pe teritoriul comuna trece
pe o intindere de 3 kil. calea
judeteana ce merge la Falciti.
Din satul Rogojeni pana la calea
judeteana e osea petruita,
In intindere de un kil.
Rogojeni, sat, §i resedinta com.
cu acelasi nume, pl. Horincea,
jud. Covurluiti, pe malul Prutultil.
Are o popuiatie de 843
suflete, o biserica si o scoala.
Rogojeni, ciìtun, facind parte din
com. Petresti-d.-s., pl. Amaradia,
jud. Gorj, asezat pe dealul
din partea dreapta a GilortuluT.
Are o suprafata cam de 30
hect., cu o populatie de to famili!,
sati 35 suflete,
Locuitorif sunt mosnenT. ET
posea: 6 plugurT, 6 care cu
boT, i cdrutA cu cal; 55 vite
mati cornute, 86 oT, io capre,
35 rimatorT si 4 caT.
Comunicatia in catun se face
prin drumurY nesoseluite, care o
leaga la N.-E. cu comuna de
resedinta.
Rogojeni-Chirile§ti, mofie particular,
de 5750 hect., in com.
Rogojeni, pl. Horincea, jud. Covurluiti.
Rogojina, com. rur., in partea
de S. a com. Viersani, pl. Gilortul,
jud. Gorj, situata pe valea
GilortuluT.
Are o suprafatä cam de 403
hect., cu o populatie de 456 famili!,
sati 490 suflete.
Are i biserica, fondata in
1888, deservita de t preot
cinaret.
LocuitoriT posea.: 36 plugurT,
42 care cu boT, 2 carute cu cal,
175 vite marl cornute, 208 oT,
72 capre, 118 rimatorI si 12 cal..
Budgetul com. e la veniturT de
980 leT, 50 banT, iar la cheltuelf
de 918 Id, 89 banT.
Teritoriul camufle! este udat
de riul Gilortul, care curge prin
mijlocul eT, de la N. la S.
Comunicatia in Rogojina se
face prin soseaua comunala, care
o pune in legatura la N. cu Vier.
sani, iar la S. cu Andreesti.
Rogojina, vale, care se formeazà
pe teritoriul com. Ursoaia, pl.
Mijlocul, jud. Olt, curge de la
N. spre S., formind hotar intre
com. Timpeni, Icaana i Florul
si apoT trece pe teritoriul com.
erbanesti-d.-s. i erbanestid
-j., si se varsa in Dorofeiul,
la N. de com. erbanesti-d.-j.,
pl. erbanesti.
Rogojina, vale, in parte de E.
a com. Margineni, pl. Cernad.-j.,
jud. Vilcea. Izvoreste din
dealul Draganul si se vana in
riul Beica.
Rogova, com. rur., in jud. Mehedinti,
pl. Blahnita, la 24 kil.
de orasul Turnul-Severin.
Este formata dintr'un singur
sat, asezat pe un loe ses pe
marginea piriulur Blahnita.
Are o populatie de 900 locuitorl
; o biserica, deservita de
preot i I cintaret ; o scoall
frecuentata de 53 elevI ;
2 circiumT.
Locuitorif posea.: 46 plugurl,
8 t care cu bol, 7 carute Cu cal,
740 vite mar! cornute, 24 cal,
8o0 oT i 540 rimatorI, 65 stupT.
Prin aceastä comung trece soseaua
Turnul - Severin-Hinova-
Rogova-Corlatelul precum isoseaua
Broscari-Rogova-Patulele.
Budgetul comund e la veniturr
de 3820 ler, lar la cheltuelT,
de 3218 leT.
Deal maT principal in com. este
Dealul-RogoveT, plantat cu vi!.
Comuna e udata de apa BlahniteT
care are pe dinsa mori de
macinat..
Rogozi (Dealul-RogoziI), sat,
cu 30 locuitorT, facind parte din
com. rur. Samara, jud. Arges,
pl. Pitesti.
Rogozul,fost sat separat, in pl. Ialomita-Balta,
jud. Ialomita. Acum
unit, formeaza partea de
N. a satuluT Fundul-Crasani.
Rogozul, sat, in jtui R.-Sarat,
pl. Marginea - d. - s., com. Slobozia,
spre V. de catunul de
resedinta, pe piriul Rogozu/,
Rogozul, schit, in jud. R.-Sarat,
pl. Marginea-d. - s., com. Slobozia,
la 2 ore de orasul Rimnicul-Sarat,
fondat In anul 1825
de catre Constantin Ghimulea
(Robescu) si Maria C. Ghimulea,
sosia sa.
Inainte vreme, fusese ad i o
bisericä de lemn, locuita de parinti
RusT, de unde i flamee
de Poiana-Rusilor, dat poieneT
ce inconjoara schitul.
Intre obiectele vechT ale acestuT
schit, maT pretioase sunt : un
hrisov, dat de Grigore Ghica
Voevod, in anul 1828, Fevruarie
15, prin care inzestreazA schitul
cu 6 scutelnicT, 6 poslusnicT, recunoscind
manastireT dreptul
de a primi pe fie-care an cite
30 bolovanT de sare din salinele
SlaniculuT.
Rogozul, lar, in jud. R.-Sarat,
pl. Marginea-d.-s., com. Slobozia,
Ruga schitul Rogozul, format de
*tul cu acelasT nume.
Rogozul, trup de melle, in jud.
Ialomita, pl. Cimpulul; formeaza
mosiaBrosteni-VechTRogozul.
Rogozul,japfe,jud. Braila, uneste

ROGOZUL
Tezerul Baba - Alecu cu japsa
Camnita in ostrovul Iazului.
Rogozul, ftÊth, jud. Prahova,
pl. Teleaj e nul, com. Mäneciul-Ungureni,
izvoreste de sub muntele
Bobul-Mic, curge de la N.-V.
cutre S.-E. si se varsa in riul
Teleajenul, pe malul drept.
Rogozul, piria, in jud. R.-Sarat,
pl. Marginea-d.-s., com. Slobozia,
izvoreste din Dealul-Traistenflor,
uda catunul Rogozul i schitul
Rogozul, unde formeaza o baltä
si se varsä în piriul Slobozia.
Rogozul-VärAtil,peiclure, de fag,
stejar si jugastru, in jud. R.-Sarat,
pl. Marginea-d.-s., com. Slobozia,
Ruga schitul Rogozul, 1015
hect., din care 15 hect. ale
statulul.
Rogozului pisc, in
partea de N. a com. Star-Chiojdul,
plaiul "Teleajenul, jud. Pra
hoya. Se intinde de la N. la S.
si serveste locuitorilor pentru
arAtura.
Rojiqtea, com. rur., jud. Dolj,
pl. Jiul-d.-j., situata la 29 kil.
de Craiova si la 17 kil. de resedinta
plaseT aciulatesti.
Situata pe costisa unuT deal
ce vine din com. limitrofa, Bratovoesti,
si se intinde de la N.
la S., cuprinzind ripele : Ripa-
Tome!, Rtpa-Rosie, Ripa - Belcineanu
si Ripa-Vijoaele, intrerupte
de 4 miel val.
Se invecineste la E. cu com.
Apele-Vi!; Ia V., cu nul Jiul,
care o desparte de com. Foisorul
; la N., cu com. Bratovoesti
si la S., cu com. Murta.
Este udata de miel' pirliase
care izvoresc din Apele: Ripa-
Toma, Ripa-Rosie, Rtpa-Belcineanu
i Ripa-Vijoaele. Aceste
izvoare, afara de Vijoaele din
261
rIpa cu acelasT nume care se
&ese in partea de S. a com.,
se unesc futre ele si ca piriul
numit al-Morii, ce vine de la
N., din com. Adunati-de-Giormane,
satul Bratovoesti i curge
spre S., pe partea joasa si de
V. a com., matca Jiuluf, si se
varsa în balta Strimba, la punctul
numit Capacul-luT-Trica.
Balt1 :Strimba, Menta, Lunga,
Trestina, Petul si Ochiul pe
mosia Madona-Dudu, si avind
toate o intindere de 35 pog. ;
Balta-Boulul, Girla-Itelor, Baltacu-Salciile,
Balta-Fold si Gildaul-MoriT,
pe mosia numita Roji
tea.
Are o populatie de 806 suflete;
o biserica, ca hramul Sf.
Nicolae, deservitä de i preot
si 1 cintaret ; o Koala mixta,
frecuentata. de 27 copa ; 4 ch.ciumT.
Vite : 400 vite mar! cornute,
17 caT, r8o oT, 24 capre si 36
porcT.
Dupa legea rurall din 1864
sunt 129 locultorl ImpAmintenitI.
Are o suprafatä de 975112
pog., din care 49'f2 pog. ocapute
de vatra comuneT.
In com. sunt 2 mosir: Rojistea,
a familieT Paianu si alta,
care apartine bisericeT Madona
Dudu din Craiova. Ambele
cite 5240 pog. arabile si aduc
un venit de 32000 lei. PadurT
sunt 2, de 307 hect. fie-care,
compuse din alunr si jugastri
maT cu seama.
Calea judeteana Craiova-Bechet
strabate com. Mal e o cale
naturala ce duce la com. Apele.
Vi! si care are 6 kil. roo m.
Roma,cdtun, al com. Clatina,jud.
Buzan, cu 40 locuitorT si ii case;
se alipeste de cat. Tronari.
Roma, mofie, in jud. Buzati, com.
atina, cat. Roma, proprietatea
ROMAN UDED
mosnenilor Izbasol i Garoflide;
are 90 hect., din care 35 ara
bite, 40 fineata, apoi padurea
Tronari-Roma.
Roma, plaig, in partea de E. a
com. S tar-Chiojdul, pl. Teleajenul,
jud. Prahova, pe care se
aflá padure i izlaz.
O traditiune in privinta acestuT
piala este cea urmatoare : «Pe
cind Madi' stApineail aceste loari
venit peste dinsli niste
oamenT foarte r41, nurni0 RomanI,
care alungat i s'ají
stabilit ad. si in com. Chiojduldin-Bisca,
judetul Buzati ». De
sigur ca RomaniT, despre care
se zice ca aü invadat aci,
sunt Tiganr láeÇT, carT 'sI dan
numele i azi de RomanT, Rin!,
etc., venitT aci sub diferitT conducatorT,
din Transilvania, si
formind diferite cete de mosnenT,
din care cea mai insemnata a
fost Sititesti, din Transilvania.
Paná azI, fie-care ceata de
mosnenT poartä briii cu color!
distinctive de alte cete.
Roman, judet, situat in regiunea
seasa, in partea de N. a Tare!,
In Moldova, pe ambele malurT
ale riulur Siretul, i inconjurat
de judetele : Suceava, Iasi, Vasluiul,
Tutova, Bacaul si Neamtu.
Orasul Roman este capitala
acestuf judet.
Se margirteste la N. cu jud.
S aceava, de care se desparte,
lncepind de la V. catre E., prin
riul Moldova, insA numaT pe o
foarte mica distanta i apof prin
o linie conventionala, ce incepe
din malul acestuT ea, la N. de
satul Tupilati, si merge spre E.,
ridicindu-se putin catre N., pana
In malul riuluT Siretul, la S. de
satul Cozmesti (jud. Suceava);
de aicT urmeazá putin spre N.,
vrio 400 m., cursul riuluT Siretul,
de unde se desparte iarast

ROMAN (JUDET) 262 ROMAN (JUDET)
prin o linie conventionala, trasa
din malul rlulur Siretul, cam la
kil. N. de satul Volintiresti,
spre E. si pang. la N.-E. de satul
Crivesti. La S. se hotareste
cu jud. Bacni i Tutova (Cu acest
din urma numar pe o mica
distantg), de care se desparte
prin o linie conventionala, care
incepe din dreptul satulur Letcana
(jud. Bacat), cam la t
kil. spre N. de acest sat, si merge
spre E., pe la S. de satul
Galbeni, pang. In tiul Siretul, cam
3 kil. spre S. de satul Co tul-
Grosulur ; de aid urmeazA spre
S., panä in dreptul satulur Ursoaia,
cam la 3 kil. de riul Siretul,
de unde, o linie conventionala
trasA spre E., pe la S.
de satele Ursoaia, Alexandri,
Ciuturesti i Poiana-Humer, se
termina la S -E. de acest din
urml sat. Intre- satele Ciuturesti
si Poiana-Humer, jud. Roman
se limiteazä cu jud. Tutova.
La V. de jud. Neamtu se separa
prin o linie conventionala,
ce merge de la N., din dreptul
satulur Tupilati, spre S., pang.
la N. de satul Letca (jud. Bacati).
Aceasta linie conventionail
urmeaza, in cea mar mare
parte, culmea dealurilor din partea
de V. a jud. Roman, ale caror
piscurl. mai inalte, de la N.
la S., sunt : Chicera, CetAtuia,
Corhana, Dealul-Caliner, Dealul
-lur- Stan, Dealul-Mocanilor,
Dealul -lur-Vodd, Movila- Goronulur,
Dealul-Tutcanilor,. Oretea
Valea-Rea.
La E., de jud. Iasi se separa
prin o linie conventionala, ce
incepe de la N.-E. de satul Crivesti,
si duce de la N. la S. pang*
la E. de satul Hindresti, si de
aid se indreapta spre E., pang.
aproape de satul Nistra. La N.-
E. de Nistra, se limiteaza cu
jud. Vasluiti, de care se desparte
prin o linie conventionala, dusa
de la N. spre S., pana la S. de
satul Boatca si apor de alcr puin
prin valea piriulur Girbovatul,
de unde apol cgtre S., urmeazä
cultnea dealurilor, prin codri Intinsr
pana la N. de satul Fundul-Tutover
(jud. Tutova).
Lungimea cea mar mare a
acestur judet este acea socotitä
de la N. de satul Volintiresti
pang. la S. de satul Ursoaica,
de 55 kil., lar latimea cea mar
mare a lur este intre satele Valeni
si Vadul-Vejer.
Suprafata acestur judet este
de 165772 hect.
Teritoriul jud. Roman se poate
impdrti in doua partr: partea
din dreapta riulur Siretul, aaproap
e toata plana, si partea din
stInga acelur rift, mar deluroasa.
Cu/mile de dealurr, cele mal
principale care strAbat jud. Roman,
sunt :
Culmea Dealul-Marulur-Golani,
cea mar inalta, situata in
stinga riulur Siretul, in partea
de E. a judetului. Virfurile cele
mar inalte din aceasta culme
sunt : Todireni, Vladnicelele, Buzdugi,
Mangstirea, Chicera, Piscul-Rusulul,
Ghida, Zimbrul, Capatina,
Stan, Dealul-MaruluT, Poganul,
Golani, Tabara, Chiliile,
Muncelul, Fundul- istarulur
Poiana-Humer. Din ea se desfac
si alte culmf secundare, din care
cele mal principale sunt: Poiana-
Humer, Fundul- istarulur, Culmea
- Goronulur, a -Giurgenilor,
a-Holmulur, Cretoaia, a-Taberer
a-Bratestilor. Aceste 3 culmr
secundare se termina in valea
riulur Birladul.
Culmea de V. care nu
este alt-ceva de &it ultima teras6
despre E. a muntilor, ce separä
basinul Bistriter de al Moldover.
Aceasta culme se continua prin
partea de V. a judetulur, de la
N. la S., avind urmatoarele virfurr
mar inalte Chicera, Ceta-
tuia, Corhana, Dealul - Caliner,
Stan, Dealul-Mocanilor, Dealul-
Movila, Goronul, Dealul-Tutcanilor,
Oretea i Valea-Rea.
Aceastá culme nu lasa nicr
o ramura catre E. in interiorul
judetulta.
Culmea-Muncelalur,carevine
din jud. Suceava si care nu este
de at ultimele ramificatiunl a
muntilor dintre Moldova si Siretul.
Sesurile cele mar principale
din acest judet sunt :
esul Moldova, sail mal bine
Platoul Moldover, sesul Cirligilor
si al-Scheer.
Valle cele mar marl din jud.
Roman, sunt urmatoarele:
Valea-Siretulur, prin care curge
riul Siretul, si care strabate
acest jud. de la N. la S.; Valea-
Moldover, in care curge 111.11
Moldova ; Valea-Birladulur, prin
care curge riul Birladul ; Valea-
Neagra, prin care curge piriul
Valea-Neagra, i Valea-Albuer,
prin care curge pirlul Albuia.
Ape :
1. Siretul, care curge de la
N. la S. prin mijlocul judetultif
udindu-1 in toata intinderea sa.
El intra in acest judet putin
mar la N. de satul Volintiresti si
iese la S. de satul Ursoaia.
Acest rIA primeste In sine pe
dreapta, In coprinsul jud. Rotnan,
incepInd de la N. spre S.: pi-
11111 Draga, pinol Lutca, Inarcat
pe dreapta cu piraiele Ciorgul
si Berendis, riul Moldova, Incarcat
pe dreapta cu ptraiele Valea-Alba
i Moreanca, iar pe
stinga cu pirful Ciurlicul, piriul
Valea-Neagra, incarcat pe dreapta
cu piriul BrAnisteni, unit cu
0611 Poarca i acesta cu piriul
Puiul, piriul Turbata (care se
varsg. in rbI Siretul, pe teritoriul
jud. Bacati), incarcat pe dreapta
cu plraiele Bahna i Galbeni.
Pe stinga, nul Siretul primeste :

ROMAN (JUDET)
piriul Tiganca, mArit pe stinga
ci piriul Caracas, Piriul-MoriT,
Piriul-Stircer, piriul Albuia, mlrit
pe dreapta cu piriul Buhoanca
si pe stinga cu Piriul-Velnitef
Poenele-Oncel, masit cu piriul
Pricopul in care se varsä piraiele
StAnita i CalugArita, piriul
VulpAsesti (agna), mArit pe
dreapta cu Piriul Lincani, piriul
Petrosul, marit pe dreapta cu
Piriul-VelniteT i Rimnicul, piriul
BrAteasca, mara pe dreapta cu
piraiele Averesti, Lingurari si
David, piriul Ciolac, marit pe
dreapta cu Piriul -Balusestilor,
piriul Corhana, piriul Glodeni,
mArit pe dreapta, cu piriul Valcelele,
piriul Cretoaia, marit pe
dreapta cu piriul RAcea si pe
stinga cu ptrîul Poenele si piriul
Sasa.
2. Birladul, care curge de la
E. si uda partea de S,-V. a
judetuluT, pe o intindere aproape
de 20 kil. si iese din acest judet,
pe la E. de tirgusorul BAcesti.
Primeste in sine, in
cuprinsul judetuluT, incepind de
la izvor, piraiele Giurgeni, Ciubota-Rosie,
Sacalusul, Valea-luT-
Ene, Trestiana, Marmureni, Bozianca,
CrAleasca (Tomar), formata
din piriul ChisAlita adaus pe
stinga cu piriul Fodorul si din
piriul Zimbrul, piriul GirbovAtul,
pe stinga, piriul Goronul, Pi-
Piriul-OceT, piriul
Pustieta i piriul BrAbusa, pe
dreapta.
Agricultura ocupa intliul loc
printre ocupatiunele locuitorilor
acestul judet.
Cantitatea griuluT ce se seamana
in acest judet, in raport
cu suprafata i cu cultura celorl'alte
cereale, precum si cantatea
lur superioara aü fAcut sA
se dea ca marcA a judetuluT trel
spice de grill.
Padurile acoperA aproape toatA
tnarginea de V. si cea de E. a
263
judetuluT precum i culmea DealuluI-Marulul-Golani
cu toate ramificatiunile
el. Statul posedA in
a cest judet 5655,90 hect. padure.
Viea se cultiva la Porcesti,
Hociungi, Bahna, Brälesti i Cirligi.
Cartoafele, la Sabdoani, Halauee0,
Agiudeni si SamAseni.
Se lucreaza timplAria in satul
Tupilaft, rotaxia in satele Valeni,
Pustieta, Corneiul, Valea - luT -
Ene, Bacesti, Boghicea, Slobozia,
Sagna i Todireni ; cArutAria
ordinarA in satele Iugani i HAläucesti;
lingurl, covete, fuse, in
satele PAltinisul, Solea, Veja -
Lingurari, VulpAsesti, Ghideon,
Nistra i Vadul-Vejer ; jugurr in
satul Vadul; dogäria in tirgusorul
Bacesti ; olAria in satele Muncelul-d.-s.,
Izvorul, Linsesti, Iucsa,
Oteleni, Mandstirea, Chicera,
Hindresti i Dulcesti ; fIerdria in
Fundul-OceT ; fringhieria in satele
MArmureni i Galbeni ; cojocAria
in satele L4ca i GhirAesti
; mangalul in satul Bunghi
; rogojinele la Dulcesti
tesAturile de ring maT mult in
satul Bahna.
Se fabrica spirtul in 3 fabricl
(veInit1): la Dulcesti, la Poenile
d.-j. ì la Vovriesti.
Sunt 2 morf cu yapo& la Bta.testi
i Dagita, i maT multe
cu apa, din care cele mal bune
sunt cele de la Simionesti, Roman,
Valeni, Moreni, Dulcesti
Trifesti.
Comerciul consta mal mult
in desfacerea cerealelor. Sunt 2
piete: orasul Roman si tirgusorul
Bacesti. Gnu!, pentru calitatea sa
superioarA, este mal mult cautat.
Vite se vind mai cu seamA pe plata
orasultd Roman, in fie-care
MartT, la iarmarocul (tirgul) sAptamanal
si odatA pe an, la iarmarocul
anual de la 6 August ;
de asemeni si in tirgusorul DAmienesti
in fie-care Duminica din
ROMAN (JUDET)
timpul primaverei si al lerneT. Se
maT face un comercia destul de
intins de faina si mal cu seama
de pApusoiti pe care o macina in
marl cantitAtT morile de apa ; de
spirt, pe care Il fabrica velnitele
de la Dulcesti, Poienele-d.-j. s't
Vovriesti ; de peste, care se scoate
din iazurile de la Dulcesti, BrAnisteni
i Trifesti, precum si din
riurile Moldova si Siretul.
Sunt cariere de piatra in ex
ploatare la Averesti i Gaureana.
Ape minerale sulfuroase se
gasesc la Strunga, unde este
si un stabiliment balnear.
Calle de comunicatie cele mal
principale sunt
Linia ferata Bacán - Roman-
Pascani, care strAbate acest judet
prin mijloc, in toata lungimea
sa, de la S. la N. Ea urmeaza
malul drept al riuluT Siretal;
intra in judet la S. de
satul Galbeni, ì iese pe la
N. de satul HAlAucesti, avind
In cuprinsul judetuluT 4 statiunl :
Galbeni (23 kil. spre S. de orasul
Roman), Roman, Mircesti
(16 kil. spre N.) si Halaucesti
(2o kil. spre N. de orasul Roman).
AceastA linie are in cuprinsul
acestuT jud. 3 podete :
peste piraiele Galbeni, Turbata
si Valea-Neagra i un pod peste
riul Moldova, lung de 226 M.
oseaua nationalA Bacau-Roman-PAscani
ce vine de la Baen
i intra in acest judet pe
la S. de satul Galbeni. Ea face
parte din soseaua nationall prineipalà,
care strabate in lung tara
prin mijlocul sAti, de la MihAileni
la Virciorova.
osele judetene : Roman-Piatra,
care incepe din soseaua pationall
Bacld-Roman-Iasi si Roman
- FIlticeni, chiar de litiga
podul de fier de litiga riul Moldova
Ruga Roman ; Roman-Buhusi
- Piatra ; Roman - BAcesti -
Vasluitl, ce strAbate acest judet

ROMAN (ORA) 264 ROMAN (ORA)
pe o lungime de 30 kil. 700
m.; Roman-Bira-Vasluiti; Piatra-
Tupilati-Iasi i Piatra-Buhusi-Vas
luit.
Mara de aceste sosele, nationale
si judeteane, mal' multe
alte sosele vecino-comunale leagA
diferitele comune intre ele.
Este impartit in 4 plasi: pl.
Moldova, in partea de N.-V.
a judetului, pl. Siretul-d.-s., in
partea de N .-E. ; pl. Siretul-d.-j.,
In partea de S.-V. si pl. Fundul,
In partea de S.-E. a luI.
Acum, pl. Moldova si Siretuld.-j.
sunt unite, avind un singur
subprefect.
Orasul Roman are un spital,
iar judetul intretine un spita I
la Damicesti, si spitalul din com.
Bira.
Judetul Roman are un tribunal
in orasul Roman, care depinde
de Curtea de Apel din
Iasi si 3 judecatorii de ocol: una
in orasul Roman, a doua in tirgusorul
Bira si a treia in erg 1wrul
Damienesti.
In privinta bisericeasca, jud.
Roman singur formeaza o protoerie,
care are sub privigherea
sa 121 biserici ortodoxe. Acest
judet impreuna cu jud. Bacau,
Putna i Tecuciti formeaza o
eparhie, Eparhia Episcopiei de
Roman, cu resedinta Episcopului
in orasul Roman si care
eparhie depinde de Mitropolia
de Iasi. Tot in acest judet sunt
30 biserici catolice, care alca
tuesc 8 eparhii, puse sub ascultarea
directa a Episcopului catolic
din Iasi.
Judetul Roman, impreuna cu
judetele: Iai, Neamtu i Vasluit,
alca:tueste a VIII-a circumscrippe
a Camerei de cotnerciti.
Sunt In tot jud. 6o comunc,
din care 59 rurale si i urbana.
In anul 1899-900, aü functionat
In jud. Roman 75 scoli
rurale, din care 69 mixte si 6
de catun. At fost frecuentate
in acel an acolar de 3019 copii.
Pe teritoriul com. Elizabeta-
Doamna si pe mosia statului
Pincesti-Dragomiresti, la 5 kil.
spre S. de orasul Roman, este
o scoala practica de agricultura.
Budgetul jud. Roman pe
1898-99 a fost la venituri de
lei 362734,39 si la cbeltueli, de
le 353446,44.
Roman, com. urb., in jud. Roman,
pl. Moldova, pe malul sting
al riului Moldova si la 3 kil. de
varsarea sa in riul Siretul. Este
asezata pe un loe inalt, la extremitatea
de S. a platoului, ce se
para basinul Moldovei de al Siretului
i aproape in mijlocul judetului,
la 346 kil de Bucuresti,
116 kil. de Iasi, 103 kil. de Suceava,
44 kil. de Baca i 102
(46 kil. pe osea) de Pfatra.
Teritoriul intregei com. ocupa
o suprafata de 350-400 hect.
Are o populatie de 14019 suflete,
locuind in vr'o 2500 case.
Aceasta populatie In mare maioritate
este compusa. din RominT,
apoi vin Evrei, Armeni,
Unguri, Greci i Nemti.
Are un seminar inferior (cu 4
clase), infiintat in 1858; un gimnaziti,
infiintat in 1872; o §coala
profesionala de baeti si una de
fete, infiintate in 1880; trei scoli
primare de baetr, una (scoala
No. I salí Ghica-Voda.) infiintata
la 1832, a doua (scoala No.
2) la 1851 si a treia (scoala No.
3 sati Costachi-Negri) la 1867;
dota scoli primare de fete, din
care cea (scoala No. 2)
infiintata la 1867; un pensionat
de ba.'eti i doua de fete si o scoa-
11 primará de baeti si una de fete
a comunitatei armen e din Roman.
Sunt in Roman 6 biserici ortodoxe
si anume :
Episcopia, cu hramul Sf. Paraschiva,
tnceputa /a 1542 de
Petru-Rare i terminata in ¡550
de fiul sat Ilias-Voda.. Este biserica
cea mai vechie i cea mal
frumoasa. Este catedraIa orasu-
Episcopia eparhiei de Roman
se dateaza de pe vremea
luT Alexandru-cel-Bun.
Aci se pastreaza felonul luT
loan Crisostomul, asezat inteo
cutie cu capacul de sticla si
pecetluit. Nu se pastreaza insa
niel un document istoric despre
originea lui, afara de relatiunea
ce ne-o da. Arhidiaconul Paul,
care insotea in calatorie prin
Moldova pe Patriarhul Makarie.
O traditiune localá insa spun e
ca felonul acesta ar fi fost unul
din darurile ce le-a primit Alexandru-cel-Bun,
i Mitropolitul
Iosif, de la Imparatul Constantin
Paleologul i ca Alexandru-cel-
Bun l'ar fi daruit manastirer sale
de la Episcopia de Roman insotit
de documenta respectiv.
care a existat la Episcopie pana
la 1722, cind documentele Episcopiei
s'ati inecat In apa Bisfrita.
Tot aja sunt i cite-va
particele de moaste (o parte din
palma), care daca trebue sá credem
traditiunea sunt ale Sf. Paraschive.
Precista-Mare, "Cu hrarnul A -
dormirea - Maicei - Domnului, zidita
la 1569, de Doamna Ruxandra,
sotiallul Alexandru Lapusneanu.
'ata, dupa inscriptiu
nea, ce se pastreaza in pridvorul
bisericei, fazele prin care
a trecut aceasta biserica
Aceasfii sf. biseria. unde se priznueste
Adormirea Precistel, intliti a fost
zicliti de Doamna Ruzandra,': maica lur
Bogdan-Voivod, la 1569. Alrdoilea s'a
zidit de iznoav5. de Episcopul Ioanikie,
en ajutorul Domnulur Constaniin Racoviti-Voevod,
la 1753, i s'a dat metoh
Sf. Spiridon din la0. Al treilea s'a zidit
din noti, fiind egumen Gerasim Putneanui
la 1787, carde ati ficut i Incepere spitalulur.
Al patrulea iarásr, stricIndu-se,
s'a zidit din noti de Archirnandritul Ghe-

ROMAN (ORA) 265 ROMAS (ORA)
rasim Bucovineanul, carele a mal sporit
In spital 30 crivaturl, la as6. Al cincilea,
hrintuitá de cutremurile urmate, s'a
stricat pira la un loc si s'a zidit de Iegumenul
Macarie Basarabeanul co al sáT
banl, earele a mal sporit si 20 crivatud
In spital, mijlocind i eumpárarea binaleI
pentru 40 crivaturl, domnind Dom.
nul Mihail Grigorie Sturdza-Voivod, iar
Mitropolitul fiind profesorul Veniamin
Costache. x838, Oct. 21.
In curtea acestel bisericT este
spitalul zidit la 1872, de Epitropia-Sf.
Spiridon, alaturea de
vechiul spital, care acum e des
fiintat.
Biserica - Alba, cu patronul
Sf. Voevog, zidita la 1695, de
vel-Spdtarul Vasile Cantacuzino,
dupa ce se surpase cea vechre, ce
fusese zidita de Stefan Toma,
Cu veo 100 anr mar tnainte.
Aceasta biserica a avut, din
vechime, multf anT judecata, pentru
loe, Cu biserica armeana din
cest oras, cu care este al5turea
Ea avea ca venit, mal inainte
de inceputul secoluluf nostru,
taxa de la harabagiT si de la
masuratoarea vaselor cu bäuturT.
Incasa cite 4 parale la leti,
din pretul chirle; cite 20 parale
de bute, de la cotitul va
selor; ro parale de la bolobocul
cu vin, de la totT cei ce'sf
masura singurf vasele si cite o
para de vadra, pentru masurarea.
cu cotul salí cu vadra a vaselor
cu rachiti dupa.
Taxa de harabagelic se desfiinta
la 1853 Iunie 2.
Biserica Sf. Nicolae faena
mal india' de lemn i apor co
90 anT in urma, Malta de zid
in' forma In care se vede si as
tan Biserica Precista-d.-s., facuta
mal intiiti din lemn i apoT de
zid, la 1791, avind patronul
Adormirea.
Biserica Sf. Gheorghe, zidita,
cum este asta-d, la 1847, de Grigore
§I Elena DonicT, in locul
64745. Mar614 Diclionar Geograllo. Vol. V.
alteia mal vechf. Ea este cu 4
turnurf. Aceasta biserica avea
din vechime ca venit taxa de la
chitar. De la 1843, fulie 2, prin
anaforaua statuluf No. 168r, se
obliga Ebria tirgului a da acestef
biserici cite 500 id in locul acelef
taxe pe care o Incasa Eforia.
Afara de acestea, mal este o
cape1a ortodoxa si una catolica
la cimitir, facute de curInd.
Biserica armeand din acest oras
este zidita pentru prima oara
la 1609.
Orasul are un spital mare si
frumos, care depinde de Epitropia
Sf. Spiridon din Iasi si
s'a cladit in 1872 in locul celta'
vechiti. Acest spital isi are inceput
pe la 1787 si este fondat
de Gherasim Putneanul, egumenul
mandstiref Precista - Mare.
Pana la aceasta data, aicT era
un azil pentru saracf. El a fost
organizat pe la 1798, de Episcopul
de Roman Veniamin Costache.
Agricultura si cresterea vitelor
ocupa aproximativ s din locuitoril
acestuf oras ; iar o parte se
ocupa cu industria si comerciul.
Industria care se practica, este
cea de prima necesitate ea: zidarla,
lemndria, fferarie, ciubo
aria, croitoria, etc. ; putini se
indeletnicesc Cu muingeria si fabricatiunea
sapunuluf si foarte
putini Cu blanaria care odinioara
era In floare in Roman. Pe riul
Moldova este o singura moara
de apa.
Comerciul fi face cu orasul
Galati si cu strainatate prin
punctul I%cani. Produsele care
se expoarta sunt cereale (gritl
papusof mai mult) i vite.
El serveste ca plata numai
pentru jud. Roman.
In acest oras, In fie-care an,
se face 1a6 August un iarmaroc
anual, care tine, in uniT anr, cite o
zile si care este al doilea din Moldova
dupa cel din Falticeni. (Acest
iarmaroc in vechime se facea
la 20 Iulie). Mara de acest lar
maroc anual, se maT face cite
unulsaptaminal, in fie-care Marti,
maT mult pentru vite. Are 3 pie
te, din care cea din fata bise
riceT Precista-Mare, dateaza de
pe la finele secoluluT trecut.
Este pe linga resedinta ad
ministratiuneT judetuluT, si aceea
a Episcopuluf din Roman.
istorice. Lasind la o
parte diferitele ide/ emise de
una istoricT ca: Bising, Benku,
Fotino, Bonfiniu, Cantemir, Wolf
si altiT, care ad cautat sa dea
orasuluT Roman o vechime mar
mare de cit poate o are in realitate,
punindu-I uniT ca intemeiat
pe timpul luI Traian, alpe
timpul lul Clauditi, ideT
care se contrazic unele pe al.
tele si care nu se bazeaz5. pe
nirnic sigur ; lasind la o parte
Cronica luT Hur, in care se
spune el judetul RomanuluT ar
fi existat inainte de Dragos-
Vodd, cronica pe care larasT
nu putem pune baza, ne vom
opri la cel mal vechia document
sigur, pe care Il avem
si care dateaza de la 1392 Martie
30. In acest document, Roman-Vod5
ne spune ca el se
afta atuncf in cetatea de la Roman,
pe care o numeste cetate
a sa Roman-Vocia si de
unde el si fiiT sal, Alexandru si
Bogdan, harazesc luf lanas Viteazul,
treT sate pe Siret : Ciursaciuti,
Vlademirouti i Bucurouti.
(cArh. ist. a Rom.s., t. I,
No. 19). CA acest tirg a fost
infiintat de Roman-Voda
ca a existat mal inainte de el
ca acest Domn nu-1 avea
atuncT, de cit ca un oras favorit
al saii , in care poate
isT avea resedinta, aceasta nu
se stie cu preciziUne Este stiut
34

ROMAN (ORA) 266 ROMAN" (ORA)
irisa ca el isi are inceputul innainte
de 30 Martie r392.
Din un document al Episcopia
de Roman din 1408, de
la Alexandru-cel-Bun, se vede
ca afara de cetate exista o biseria.,
in onoarea Sf. Paraschive,
care a devenit patroana Episcopiei.
In aceastá biserica a
fost inmormintata sotia luT Roman-Vodà
si. muma la Alexandru
cel-Bun, Doamna Anastasia.
In ce anume loe a fost
aceea biserica nu se stie.
Episcopia de Roman, daca
trebue sa credem pe cronicarul
Ureche, a fost infiintata de Alexandru-cel-Bun,
Domnul Moldoce,
care i-a dat si eparhie
pe sub munte in jos ; iar cronicarul
Stefan Logofat zice ca
acea eparhie era formatä din
judetele : Roman, Bacäti, Putna,
Tecuciti, Tutova si Vasluiti. Episcopia
acestui oras a purtat
mult timp numele de Mitropolie
une-orT, spre deosebire de
Mitropolia Suceva, se numea
Mitropolia Tarei-de-Jos. Acest
nume l'a purtat Episcopia de
Roman pana la inceputul secolului
al 17-lea, cind Mitropolitul
SuceveT, ca unul ce era al capitaleT,
si-a apropriat exclusiv,
pentru sine, titlul de Mitropolit,
läsind celur de Rotnan, numal
numele de Episcop. In secolul
al XIV-lea i aproape in intlia
jumatate a secolului al XV-lea,
istoria nu ne-a pästrat numele
niel unui Episcop de Roman,
cacT de si cu ocaziunea con
flictuluT cu Patriarhia se aminteste
numele unuT Episcop Meletie,
care se presupune a fi
al Romanului, insa pozitiv nu
se stie daca e asa. Cel
Episcop de Roman, de care ne
vorbesce pozitiv documentele
cunoscute pana acum, este Calist,
pe la anul 1444. (Vezi p. a.

ROMAN (ORA$) 267 ROMAN (ORA)
titT de &Ale cdtre stat si de
toate angaralele, si servitorilor
domnestT, de orT-ce categorie
ar fi fost eT, nu le era permis
sä se amestece in afacerile lor.
NumArul acestor ciocli s'a redus
in Ianuarie 1751, sub Constantin
Racovitl, la 15 oamenT
Andreas Wolf, care serie pe
la finele secoluIuT trecut, spune
cd. Romanul era un tirgusor
compus din ceva tnaT mult de
300 case. (Erst. Theil, t. I., pag.
184. cCr. Rom.v, Melchisedec).
Pamtntul pe care este situat
orasul Roman a fost din vechime
proprietatea statuluT si numaT
treptat si cu timpul a devenit
proprietatea EpiscopieT. Venitul
pe care 11 da acest oras la Domnie,
era destinat, dupd. cum zice
Dem. Cantemir, pentru intretinerea
a 4 Vornicl de poartA,
care resedead In Tasi, din afard
de Curtea-Domneased si judecail
procesele cele miel ; lar pe cele
marT le trimeteall la Domnie.
Din un document de la 1712,
se vede cd Pahomie, Episcop
de Rotnan, este imputernicit a
lua quiä de la totT cel ce cultivad
locurl de hrand pe mosia
tirgului Roman orT-care ar fi,
cAcT acea dijind era hardzitd
EpiscopieT de DomniT ceT mal
dinainte. Din alte doud documente,
unul de la 4 Ianuarie
1721 si altul de la 1722, date
de Mih. Racovitd-VodA, se specified
anume de la ce trebuia
sa la Episcopia dijrnd. In acele
documente se spune el dijtna
se lua de la Ole, fin, prisecT,
grAdinT, etc., si de la tot locul
Cu venit din cuprinsul tirgulu1.
Ea mal lua arara de aceste si
cite 2 banT de la orl-cine va
vinde ceva In tirg. Aceste veniturT
le lua Episcopia de Roman
incá din vechime.
Tocmar tirzia, la 17 August
1844, comunitatea orasuluf s'a
tinguit EpiscopuluT de asupririle
ce suferä din partea arendasilor
mosieT tirguluT, prin incdrcarea
si ingreuerea ddrilor
bezmanale si a otcupulur (antreprizel)
rachiulul. Episcopul
convingindu-se cá ordseniT sunt
In suferinte, le-aa propus, ca eT
sd Imputerniceascd din parte-le
niste persoane de incredere, cu
care el sA poate chibzui modul
cum s'ar putea cuna pe viitor
aceste nemultatnirT comune orasuluT
$i EpiscopieT. OrAseniT aa
delegat dintre dinsiT pe spatarul
Grigo.ri Doni, pe spätarul
Dimitrie Strat, pe Clucerul Ovanes
Criste (Armean) si pe Grigore
Naum. Acestia ad ardtat
EpiscopieT toate asupririle ce suferea
orasul din partea 'filtreprinzdtorilor
venituluT ce este
In drept a trage Episcopia de
la orAsenT. Veniturile aceste,
prin o concurentd bazatä pe ldcomia
antreprenorilor si pe latitudinea
abuzurilor, ajunsese atunci
la suma de 850 galbenT,
plAtitl EpiscopleT anual, osebit
de cea ce aveaa a profita aceT
antreprenorT. Spre curmarea acestor
abuzurl, Episcopia a consimtit
la propunerea delegatilor
: de a se rescumpAra orasul
si a deveni com. proprietara pe
locul ce ocupd si clt if va mal
fi necesar, in cit, pe viitor, sl
nu maT depindl intru nimic de
Episcopie. Invoiala s'a fAcut cu
conditiunile urmAtoare :
T. Episcopia cedeazd ordsenilor
dreptul de proprietate pe
vatra tirguluT, si osebit, afard
de periferia orasuluT, un Roas
de 330 fdlci.
Locul acesta stilpindu-se
si fácIndu-se harta, se va da in
stdpinirea orasuluT.
Spre despAgubirea EpiscopieT
de venitul ce avea de la
oras, sl se cumpere o mosie,
care sa producd anual suma de
500 galbenT, ce corespunde cu
adevAratul venit, ce poate Pard
abuz sd aibd Episcopia de la
oras, dupa drepturile dobIndite
de ea din antichitate.
Podul de pe apa MoldoveT
rdmine si pe viitor proprietate
a EpiscopieT, lasindu-sc insá orasenilor
libertatea de a trece
prin vadurT si lama pe ghi atd.
Morile de pe Moldova si
zalhanaua ramin si pe viitor In
posesiunea EpiscopieT, si tirgovetiT
nu vor pretinde niel o
plata de la Episcopie pentru
ele, precum $1 pentru imasul
dimprejurul lor ; pentru care s'a
si dat orasulul 30 t'Ale imas
mal mult peste 300 t'Ala, ce 11
se cuvenea.
Vor fi scutite de orT-ce
dare catre oras, si chiar de plata
despdgubireT la improprietdrirea
orasulul : casa SE EpiscopiT, cu
tot locul dimprejurul el si alte
acareturl ale Episcopiel din interiorul
orasuluT, precum si alte
15 locurT, dintre care 2 sterpe,
iar 13 locuite de servitorii EpiscopieT.
Invoiala aceasta s'a . aprobat
si de guvern, dupd ce s'a votat
anul urmAtor (1845), si de obsteasca
Adunare a Tare*. Conform
conditiunilor expuse mal
sus, orAsenir ad cumpArat doua
mosioare : una in tinutul Falcia,
anume CorddreniT, pe Crasna,
cea-l'altA CostnaniT, In tinutul
Neamtu, pe Orbic, si le-ad dat
in stdpinirea Episcopier. (Cr.
Melchisedec, t. II, p. 201, 202
si 204).
In anuI 1845, orasul a mal
ars ()data.
Roman, stafie de dr.-d.-f., jud.
si orasul Roman, pe rmia Roman-
Burdujeni, pusa in circulatie la
15 Decembre 1869 Se afia futre
statiile Secueni (t T,6 kil.),
si Mireesti (15,i kil.). InAltimea

ROMANATI (JUDET) 268 ROMANATI (JUDET)
d'asupra niveluluT MariT e de
189',40. Venitul acesteT statiT
pe anul 1896 a fost de 474600
leT, 28 banT.
Romanati, unul din cele 32 judete
ale Rominiet.
Situa fiunea geografia fi Limite.
Romanatl este un district
de cImp format din o mica parte
spre N., deluroasä si din cimple
vasta ce face parte din regiunea
sesuluT DunareT. Al 42-lea grad
de longitudine orientald se tae,
in dreptul com. Vladila (la S.
de Caracal), cu al 44-lea grad
de latitudine boreald.
Este situat in partea de S.-
E. a OltenieT i ocupä unghiul
ce se formeaza prin varsarea 01tuluT
in Dunare, intinzindu-se
pe tarmul drept al OltuluT
pe cel sting al DunareT.
Jud.Romanati se margineste la
N. cu jud. Vilcea ; la E., cu jud.
Oltul i Teleormanul ; la S., cu
principatul BulgarieT si la V.,
cu jud. Dolj.
La E., are o limita naturala,
riul Oltul, care-1 desparte, de
la satul Foisorul pana la com.
Scarisoara, de jud. Olt, iar de
aci in jos, pana la Izlaz, face
hotar dinspre jud. Teleorman,
avind in genere o directie de
la N.-V. la S.-E. La S. are laräsT
o limita naturala, Dunarea, care
formeaza i granita Tare catre
Bulgaria, asa cA toate insulele ce
sunt dincoace de firul apel ne apartin.
Acest fluviti face hotarul
de S. alRomanatilor, Incepind din
dreptul com. Dabuleni (insula
Domnita Masa) $i pana la gura
OltuluT, inteo linie care prezintä
un arc de cerc ce incepe de la
com. Gura-PadineT $i se termina.
In dreptul com. Izlazul, si la care
orasul Corabia vine ca un punct
tangential, la N.
La V., hotarul este o linie artificiald
care e determina prin
impartirea administrativa a comunelor.
Aceastä linie pleaca de
la pichetul Blana, trece pe Ruga
Dabuleni, face un cot inauntrul
Romanatilor prin mosia domeniala
Sadova, trece pe la V.
de comunele: Atnardsti-d.-j., Dobrotesti,
Apele-Vil, Cacaleti, Leul,
Golfinul, Robanesti, Ungureni,
Vulpeni i Bazgarei, $i se
termina linga. riuletul Caluiul.
Directia generall a acesteT linif
este de la S.-E. spre N.-V. $i
paralela cu cursul OltuluT.
La N., este iara$T un hotar
artificial, paralel c'u Dunärea,
care desparte Romanati de Vilcea,
incepind de la riul Caluiul
si mergind in linie dreapta, de la
V. spre E., pe la N. de satele
Preotesti, Marcusul, Dobriceni,
Mologesti , Stupina , Strejestid.-s.
si Runcul, i terminindu-se
la satul Foisorul.
Intindere. Teritoriul acestuT
judet, de la N. la S., are o
lungime de 94 kil., socotita pe
si:mea de la Corabia pana in sus
de satul Runcul, si o- latime de
26 kil., socotita pe osea, de la
podul de peste Olt, pana In
valea TesluetuluT. Suprafata jud.
este de 333660 hect.
Topografie. Considerind aspectul
topografic al jud. Romanati,
avena la N. dealurile : al-Strejestilor
(246 m. altitudine), Banul,
intre Mamul si Beica, Morunglavul,
intre Oltetul si Burluiul,
Dealul Secilor, dealul Cocoresti,
Gradiste, Pava/ioaia si Dealul-
SuruluT, al-ChilieT, o parte din
dealul Fratila, Curtisoara, Ungureni
$i dealul Bobul, o ramificatie
din dealul Bals, si in fine
Dealul-Murgasultd.
La E., este sesul format de
valea OltuluI, lar spre S., marele
$es DunArean.
In Romanati sunt mal multe
movile : Strimba, Tigani, Visinele,
VoineT, tevii, Ascutita,
Ascutita-cu-Colt, Balanul, Otarul,
Jidovl, Jidova, Jidovilor, Beslegiul,
Gisca, Tovaristea, Piatra,
Muntele-Mare, Märuntelul, Mocia,
Neichi, Padini, Rusaneasa,
Orlea, Florilor, Gostevi, Movilacu-Vita,
.MutuleT, Movila-MoriT,
Titiri, Panel, Sterie, Barbu, Delei,
Dadul, Calugarul, Tufanul,
Dragoi, DragicT i CraluluT.
Se mal distinge un val de pamint
foarte vechitl, anterior chiar
epoceT Romanilor In Dacia, numit
Brazda-lul-Novac, care tale
judetul in dona partr, cam pe
aceeasT linie care desparte regiunea
dealurilor de a sesuluT.
Se observä la satele Popinzalesti,
Vii$oara, Dobrunul,
Vladuleni $i Greci, unde
e calcatä transversal de calea
Romana, ce merge la Apulum.
Spre S., actiunel apeT, combinatä
Cu a vintuluT, se datoreste
fortnarea acelor cimpiT intinse
de nisip, cu delusoare, numite
dune si care ad provin din nisipul
fin adus de Pa, depus la
gura si pe malurile sale $i dus
de vint in jud. Romanati.
Idrografie. Cursurl de apa. mal
principale in Romanati sunt : Mamul,
pîniü, uda N.-E. RomanatuluT
$i se varsa in Olt, mai sus
de Colibasi ; Beica (Beiha), Orla,
uda N.-E. jud. si se varsa in Olt,
in fata orasuluT Slatina ; Cornesul
i Dranovatul, care unite
formeaza Oltisorul, care se uneste
cu Oltul la com. Greci ;
Burluiul, sträbate Romanati in
directie paralela cu Oltul, udd
pl. Oltetul-Oltul-d.-s., si se uneste
cu Oltetul la com. Pirscoveni
; Oltetul, izvoreste din
jud. Gorj, intra in Romanati la
-.orn. Dobriceni, trece pe litiga
Bal$ si se varsa in Olt la Fälcola,
dupä un curs de 150 kil.
in care primeste ca afluentl : TIriia,
Maneasa, Cerna si Curluiul,
pe stinga, Cioroiul, Caluiul i Gea-

ROMANAT1 (JIMET) 269 1.0MA NATI (JUDET)
martaluiul, pe dreapta; Caluiul,
Orla, uda" N.-V. piase Oltetul-
Oltul-d.-s., si se varsa in Oltet,
la com. Oboga ; Fratia, unita
cu Geamartaluiul la com. Bazgarei,
se vars5. In Oltetul, la com.
Virtina, uda N.-V. plaser Oltetul-Oltul-d.-s.,
si curge prin o
vale larga de 1-2 kil. ; Tesluetul,
Pilas, se varsa in Tesluiul,
are o directie de la E. la
V., paralel cu cursul de jos al
Oltetulur, se varsa in Olt la com.
Stoenesti, si uda in cursul san
S.-V. plaser Oltetul-Oltul-d.-s.,
si pl. Ocolul, de-alungul, de la
V. la E.; Caracalul, pîrîü, format
din mar multe ape miel,
trece prin mijlocul orasulur Caracal
si se varsa In Olt la com.
Slaveni. Oltul face limita de
E. a judetulur, primeste pe
dreapta toate riurile de mar sus
si se varsa in Dun are, filtre
Izlaz si T.-Magurele. Dunarea,
ucla partea de S. a jud. Romanati,
de la com. Dabuleni la
Izlaz, in /inie dreapta de la V.
la E., cu un arc de cerc la Corabia.
Baltr i lacurr sunt : Lacul-
TurculuT la S. de CaracaI, si
balti la com. Vladila i Galesul
; baltile Vultoarea si Glodul,
la S. de com. Dabuleni ;
Izlazul, Racovicioara 5i Plamini,
in o insull din intinsa baltä
Potelul, care se intinde de la
Dabuleni pana la Corabia, pe
malul Dunarri.
Val principale sunt : Valea-
Dunarer i Valea-Oltulur.
Insule. Oltul, prin cotiturile
sale, isT imparte de multe orT
apele formind mar multe insule
neinsemnate, din care una mar
mare in sus de com. Izlazul. In
balta Potelulsunt 4 insule. Dejud.
Romanati tin in fine toate insutele
din Dunare, dincoace de firul
apeI i anume: Doamnita-Balasa,
Pdpadia-Mare, Papadia-Mica, I-
bra, Potelul, Ciulnita, Dragaveiul,
Chichinetele, Corabia, Prundullur-Ahmed,
Psarda, Plopi, Calnovatul,
Benea-Izlazul, Chichinetele
- de -Izlaz, Ostrovul - Sirbilor,
Verdea, Ostrovul-Banului,
Prundul - Chirtelor, atina san
Gura - Boazulur, Ostrovul - SatuluI,
OstrovuI-Mare, Jiraul-de-la-
Olt, Bica, Märincioaica, Vadinul,
Teusanul, Mosafirul, Boldul, Banul,
etc.
ImpirtireadministrativeY.Jud.
Romanati se imparte in 3 plasI :
Ocolul, - Balta si 01tetul-Oltul-d.-s.,
coprinzInd i ro
com. rur. i 2 com. urb. : Caracalul,
capitala, i Corabia, port
la Dunäre.
Populatia. 202439 locuitorT
(1899)-
Agricultura este ocupatiunea
principala a populatiuner. Din
punctul de vedere al calitater
SOlului avem (1897): 2 10711 hect.
patnint arabil, 23367 izlaz, 19179
livezr de fin, 1283 hect. cu
prunT, 678 gradinT, 7514
viT, 1828o padurr, 1385 hect.
suprafata vetrelor com., 51203
sterp si dru mur!, in total 833660
hect.
Cimpiile spatioase si foarte
fecunde formeazd bogatia judetulur,
prin recoltele admirabile
ce dan, de aceea marca judetulur
este un snop de grin.
Vite, dupa statistica din 1900,
sunt : 36014 cal, 74760 bol si
yac!, bivolf si bivolite, 189 magarT
si catirr, 4804 capre, 190801
or, 77947 porcr.
Comereiul are 2 centrurr de
desfacere mar insemnate : Caracalul
si Corabia. *Se fac bilciurr
la Caracal, Babiciul, Brincoveni,
Slatioara, Osica-d.-s., Pirscoveni,
Strejesti-d. , Oboga, Crusovul,
Dabuleni, Izbiceni, Rusanesti-d.-j.,
Studina, Vadastrita si
Visina.
In Romanati este un singur
port, Corabia, vi zitat de bastimente
c a pinze si abur', si de vapoa
rele de posta pe DunAre care
transporta pasagerir. Mar lnainte
$i Izlazul a fost port.
ferate ci fose/e. Teritoriul
Romanatilor e strabatut de 2
linif ferate : Corabia - R.-Vilcer,
care are 94 kil. de la Corabia
la satul Runcul, si Slatina-Craiova
; de 2 sosele nationale, Corabia-R.-Vadulur,
de 95 kil., de la
Corabia la Runcul si Slatina-Cra
iova (v. Bals), de 4 t kil. in Roma
nati ; de soselele judetene: Dabuleni-Corabia-Izlaz,
de 50 kil. ;
Caracal-Leul (la hotarul Dolju-
14, de 35 kit ; Caracal-Stoenesti
(12 kil.); Caracal Zvosca-
Däbuleni (51 kil.), VlAduleni-
Mirila - Morunglavul Lalosii (40
kil.) ; Izlazul - Oltul - Stoenesti ;
apor cal vecinale intre toate co
munele judetulm.
Sunt 3 biurourr postale: la
Bals, Caracal si Corabia, afarä de
biurourile de pe la garr.
Cultul. Judetul Romanati face
parte din eparchiaRlmniculur (N.
S everin) si este ad ministrat In afacerilebisericestr
de un protoe
ren si un proestos, cu resedinta
in Caracal. Are 149 de parohlt,
216 bisericr, din care 5
intretinute de stat, lar cele-Falte
de comune, si unde functioneaza
236 preotT, i diacon, 259 de
cintaretr si 66 paracliserr.
Instrucliunea publica'. Este
un gitnnaziu si o scoala de me
serir in Caracal ; 3 scoale primare
urbane de bleti si 2 de
fete 'in Caracal ; 2 de bletr si
una de fete in Corabia ; 113
scoale primarerurale si scoale
de catun prin sate, scoale care an
fost frecuentate de 8208 copir
in anul $colar 1899-900.
7ustijia se imparte In judetul
Romanati de un tribunal, de
resortul curtir de apel din Cra
iova, de o curte cu jurr si de

ROMANATI 270 ROMANI
3 judecatorir de ocoale $1 una
de oras, in Bal$, Ocolul, Corabia
$i Caratal.
In Romanati sunt trel spitale
: unul in Caracal, Cu 30 pa
turr, intretinut de judet $i de
oras, care plate$te o subventie
de 4000 Id anual, instalat
tr'un local care poarta numele
uncí donatoare, Smaranda Vildoianu;
spitalul arondismentului
Corabia; spitalul pla$er 01
tetul-Oltul-d.-s., in Bals.
Istoricul judefulut Romana(/.
Dintre judetele Rominier, putine
sunt ca Romanati, a$a de interesante
prin rama$itele asezamintelor
romane : la Recrea, Hotarani,
Slaveni, Rusanesti $i Ce-
; prin asezamintele preistorice
la Vadastra; prin valul de
pdmint, numit Brazda-lur-Novac,
ca si prin $oselele romane, ce
inca sunt pe alocurea vizibile.
Tot in acest judet, la Grojdibod,
s'a gdsit o diplomà militara a
imparatului Hadrian ; la Slaveni
un templu al zeulur Mithras, etc.
Orr unde sapa intrA in pamint,
pe vetrele vechilor cetatT romane,
scoate la iveala.;--monede,
hirburr, pletre gravate (antice),
obiecte de metal, etc. Movilele
de pe litiga satul Hotarani con-
%in toate sarcofage, pe cae locuitorir
nu Inceteaza a le tot
scoate cu dorul dupa bani $1
obiecte pretioase.
Numele chiar de Romanati,
dupd etimologia d-luI Hasdeti,
vine de la Romunates, adica
locuitorir RomuleI, colonia cea
mar insemnata romana din Rominia-Mica
pe timpul Romanilor.
La Celeiti se observa i urmele
podulur peste Dunare, restaurat
de Constantin-cel-Mare.
Dupa diploma lui Bela IV,
regele Ungarier (1247), Romanatir
fac parte din tara Severin
dur, caer Rominia - Mare se
numea pe atunci Cumania.
In totr timpir s'ati ridicat din
acest judet barbatl carr sa lupte
pentru libertatea $iindependenta
Tarer. A.$a la satul Ciuturoaia,
(azi *tirbeit1), a fost vatra $i locuinta
Buzestilor, vestitr generail
ar lur Mihaiü, care ati infruntat
atitea orde de Tatarr $i
Turcr, i aii domolit furia lor pagina.
lar la manastirea Caluiul,
fundatiunea a aceleia$1 familir,
se vad amintirr pe zidurile cele
zugravite $i pe pretrele mormintale,
despre cer trer fratT Buze$ti,
vitejir capitanr ai lur Mihairt-Viteazul.
Tot din acest judet se ridica
capita.nul priceput in ale o$tilor,
popa Stoica din Farca$, care
cu putinT ostasT izbea cete inzecite
de Turcr.
Aga Mateit-Basarab, tare Cu
o$tile Craiover si cu Ro$il, porni
In contra lur Leon-Voda, $1. mar
pe urmä se face Domn.
De la 1718 (pacea de la Carlovitz),
Romanatir trec impreuna
cu Oltenia sub dominatiunea
austriaca, dar pacea din
Belgrad (1739) restituie Turcier
O lte nia. La 1775,sub Alexandru
Ipsilante, erail 4 eapitanr in Romanati
: a) al-Caracalulur ; b) al-
IzIazulur ; c) al podulur Bal$ ;
si d) Catanele-Calara$ilor.
In sec. al XIX-lea joaca un
rol foarte important In istoria
Tarer prin ridicarea stindardulur
regeneratiuner, la Izlaz, in 1848
(v. Izlaz) de cAtre Heliad, Tell
$i Magheru.
In fine, la 1877, Corabia, Izlazul
$i Gura-Oltulur, sunt punctele
atacate $i bombardate mar
mult de Tara La 20 August
1877 s'a terminat podul pentru
trecerea ostirer noastre, stabilit
la com. Seli$tioara, $1 M. S.
Regele da un ordin de zi catre
arman., indemnind-o la lupta
crincena pentru scuturarea jugulur
pagin.
De la Corabia, dup. revista,
&mese batalioanele romine
zboara spre Plevna unde mar
incercindull Rominul vitejia $i
virtutea stramo$easca, °data cu
laurir victorier, ne aduce independenta
i regatul romin.
Romanati saü Romine§ti, sat,
Cu ZOO locuitorr, jud. Arge$, pl.
Gala$e$ti, pendinte de com. rur.
Negra$1.
Romanati saii ROMine§ti, proprietate
a statulur, jud. Arge$.
V. cat. Negra$1.
Romanatul, vale cu piklure, in
jud. Gorj, pl. Jiulur, com. Pe$teana-d.-s.,
situatä. spre E. de
comuna. Pe ea curge Orla Romanatul.
E formata de dealul
Chicioara-lur-Epure.
Romani, com rur., jud. Vilcea,
plaiul Horezul, formata din 2
catune : Romani i Birzoteni.
E situatkintre dona dealurr
Balane$ti la V. $i Costeqti la E.,
pe riul Bistrita, la so kil, de
re$edinta jud..si la 3 kil. de a
plaiulur. In vechime, parte din
aceasta com. se numea Dezrobi0
$i parte Neagota.
Are o populatie de 938 locuitorr
; o bisericA, cu hramul
Sf. Voevozr, afara de manastirea
Horezul ; o $coala, reinfiintata
in 1889 $i care in 1899-
900 a fost frecuentata de 29
copir. De la mijlocul secolulur
al XIX-lea' i pana la 1872 a
fost $coala in com., ramita ea
Plaiulur», care s'a intemelat de
arhimandritl d'a! manastirer Horezul.
Vite sunt : 23 cal, 83 bol*,
231 vacr, 115 capre, 160 or $i
130 portr.
Pe riul Horezul, in raionul
com., sunt 2 morr, qi pe Luncavaciorul,
tot dona, in cat. Birzoteni.

ROMANI 271 ROMÌNETI
La 1864, s'ati improprietarit
186 locuitorT pe mosia Romani
a statuluI, din care li s'ati dat
552 hect. pamint.
Veniturile si cheltuelile com.
se urca la 1299 leT anual.
E brazdata de dealurile : Bdlanesti,
Coasta-ManastireI, Plaviceanu,
Piscul-Daroflor, Bistritei
i udata de valle: Strimptul,
Neagotir si MaruluI.
Se margineste la E. Cu com.
Costesti, la V. cu Balanesti, la
N. cu p.adurea statuld Romani
si la S. cu cat. Bogdanesti.
Romani, sat, facind parte din
com. rur. co acelasT nume, jud.
Vilcea. Mosia apartine statula
Are o populatie de 493 locuitorI
; o scoala; o biserica, cu
hramul SfintlI VoevozI, fondata
la 1765 de catre loan i Dionisie,
archimandritl al srinteT
nastirl Horezul.
Romani, mahala, in jud. Vilcea,
plaiul Cozia, com. rur. Rimesti.
Romani, pddure a statuld, in
jud. Vilcea, in intindere de 785
hect., situad. In com. Horezul
formad din trupurile Neagota
si Valea-lui-Neagu (750 hect.),
Cringul-Popesti (15 hect.) si Plaetul
(26 hect.).
Romani, Nea gota $i Blrzoteni,
mofii ale statulul, pendintT de
m An Astirea Bistrita, com. Romani,
plaiul Horeztil, jud. Vilcea.
Romani, Bolea, L udeasa
BradUletul,plaurfparticulare,
supuse regimulta silvic, pe mosia
Romani, apartinind de com.
Rimesti, plaiul Horezul, jud.
Vilcea.
Romanul (Plática i Ceaunari),
com. rur., jud. Braila, pl.
Vadeni, situad pe un plata. Se
margineste la N. Cu Latinul si
com. Cungul ; la S. si S.-V., cu
Scortarul-Vechit si Cu Movila-
MireseI; la E., cu Nazirul si
Tudor Vladimirescu.
Suprafata com, este de 2299
hect., cu o nopulatie de 1255
suflete.
Are o biserica, cu hramul SI.
VoevozI, construid. la 1890 de
locuitorT $i deservid de i preot
si 1 cintaret ; o scoala mixta,
infiintata la 1881, frecuentata
de 134 elevl (1899-900); 2
morI de vint ; 13 strade bine
aliniate i z piete.
Venitul cotn. e de 4390 leT,
lar cheltuelile, de 4032 lel.
Vite : 694 bol, 500 vacY, 8
taurr, i68 vitel, 582 cal, 3 magarT,
578 oT si 232 rimatorT.
Drumurl : la Nazirul si Cazasul,
spre E., 10-15 kil.; la Braila,
spre N.-E., 15 kil.; la Latinul,
spre N., 12 kil. ; la Gurgueti,
spre N., 8 kil. ; la Scortarul-
Noti, spre V., 28 kil. ; la Movila-MireseY,
spre S., io kil. ; la
Scortarul-Vechit, spre S., 8 kil.
Comuna e infiintata la 1879
prin improprietarirea insurateilor
si venirea altor locuitorI din t'irlele
din vecinatate : Jipesti, Cirpaceni,
Ghesuiti, Soreni, Jilava,
Ceaunari. Pe acest loe at fost
satele Plática si Ceaunari, care
mal in urma at luat numele de
Romanul.
Romanul, sat, in jud. Braila, in
partea de E. a com. Romanul,
unde a fost vechiul satisor Ciaunari,
la 21 kil. spre V. de orau1
Braila. Este infiintat la 1879
cu ocazia improprietariril. La in
ceput purta numele de Platica;
de la 1822 i s'a dat numele de
Romanul.
Vatra satuluT este de 200
hect., cu o populatie de 274
familiI, sat 1245 suflete.
Are o scoall mixta, Infiintata
la z88i, frecuentad de 134
elevT; o biserica, claditi. la 1890,
de locuitorT, deservità de un
preot, un cintaret si un paracliser
; io circiumI si 2 morI de
vint.
Vite : 582 cal, 2 asinI, i cat'ir,
1365 vite marl cornute, 578
oT si 231 rimatorf.
Romanul, pirta, in jud. Gorj,
plaiul Novaci ; izvoreste dintre
muntir Plescoaia si Mohorul, se
varsa in Gilort la N. de com.
Novaci.
Romlna, cdtun de N. al com.
Virtina, pl. Oltetul-Oltul-d.-s.,
jud. Romanati, situat pe valea
OltetuluI, pe tarmul drept, la 7
kil. spre N. de Bals, la poalele
dealulu1 Chiliile, care are 187'n,76
altitudine d'asupra niveluluT Marra%
Are 300 locuitorl.
Romlna, cdtun, al com. Bosoteni,
pl. Ocolul, jud. Romanati,
situat pe malul drept al aper
Teguiulul, la 17 kil. spre N.-V.
de Caracal. Are o populatie de
45 familiI, sat 200 suflete. Numele
satuluT vine de la vorba
.xrutninIo, prin care In secolele
16 si 17 se desemnat taraniI
carI s'ají vindut clacasI de buna
voie.
RomInesti, com. rur., jud. Dimbovita,
pl. Bolintinul, situad la
8 kil. spre S. de Titu, pe malul
sting al piritilul Rastoaca si
pe loc ves.
E formad dintr'un singur sat,
care are o populatie de ioo locuitorI,
o biserica si o scoala.
Peste Rastoaca este un pod
si peste Baiul un podes al proprietateT
Poiana-d.-s.
Se Invecineste la E. cu Poiana-Lungl-d.-s.,
la V. cu Potlogi-Ruralf
si Urbanl, la N. cu
Lu n guleti si Rastoaca. De Poia-

ROldisTETI 272ROMINETI
na Lunga se desparte prin Baiul
si de cele-l'alte, prin cimpli. Se
uneste Cu toate prin sosele comunale.
RomIne§ti, com. rur., jud. Gorj,
pl. Ocolul, situata. la S. orasului
T.-Pul, pe un teren ses.
Are o suprafata de 423 hect.,
cu o populatie de ito farniliT, sa u
463 suflete : 2 bisericf, din carT
una de zid, facuta in 1883, lar
cea l'alta de lemn, mal vechie, facutä
de locuitorT, deservite de
preot si 1cintaret ; o scoala ;
3 circiumI.
LocuitoriT poseda : 24 plu gurT,
39 care cu bol", 3 carate cu cal,
320 vite marT corniite, 24 cal,
104 oT $i 132 rimatori.
Budgetul com. e la veniturr
de 827 leT, 20 banT, iar la cheltueli,
de 814 lei, 70 bani.
Comuna este udata de riul
pul si piriul Slastiul. Pe apa
pulul sunt 2 morT.
Comunicatia se face prin soseaua
nationala Fjliai - Pietrosani,
care o strabate $i o' pune
in legaturä cu orasul T.-Jiul.
Rornine§ti, com. rur., jud. Prahoya,
pl. Crivina, situata pe loc
ses si compusa din doul catune
Rominesti si Puscasi, cu o
populatie de 794 locuitorT.
Are o ..scoala ; o biserica, cu
hramul Mema capului Sf. loan,
zidita. la 1792 si deservita de
I preot.
56 locuitori s'au improprietarit
la 1864, dindu-li-se 242 hect.
EI poseda 19 cal si Tepe, 63
vaci, 166 porci si 190 bol.
Comerciul se exercita in com.
de doT circiuman.
Budgetul com, e la venituri
$i la cheltuell de lei 2541.
Prin comuna trece soseaua
nationala. Ploesti-Bucuresti.
Romine§ti, com. rur., jud. VII.
cea, pl. Cerna-d.-s., compusa din
2 catune: Rominesti $i Balaciul
Este situata pe valea *asa,
la 6o kil.. de capitala judetului
si la 15 kil, de a plaseT.
Are o populatie de 569 locuitori
; o scoala ; 2 bisericT, una
In Rominesti, fondata la 1863 de
raposatul Ion Busuioc $i alti enoria$T,
i cea-l'alta In cat. Bala
ciul.
Vite sunt : 138 bol, 280 vacT,
58 viteT, 13 caT, 18 bivoli, 185
or, 169 porci si 149 capre.
Linga riul Sasa se afla o fabrica
de cherestea a d-lor I. si.
C. Weisbock si N. T. Popp.
Locuitorii sunt mosneni, afara
de 29 carT s'aa improprietarit la
1864 pe mosiile d-lor Greceanu,
loan Busuioc, Safta Greceanca
si raposatului Patnoghi, dindu-lise
94 hect. pamint.
Vatra satului are 40 hect. ;
iar suprafata intregel com. este
de 5121 hect., cu izlaz cu tot.
Veniturile comuneT se urca la
1553 la' si cheltuelile, la 1202
leT anual.
Doul sosele: una vecinala.
alta comunall Inlesnesc comunicatia
cu com. Rosiile si Lap usata.
E brazdata de dealurile: Lapusata,
Viilor, Baes.fi, Poianacu
Peri, Boerul-Dinu, Paraua $i
udata de vaile : Zgubea, *asa,
Hirtopul i Trestia.
Se invecineste cu comunele :
Lapusata, Stravesti, Blesti si
Rosiile.
Romine§ti, sat, sl mofie, jud.
Arges. VezT Romanati.
Romtne§ti, sat, pe coasta de
deal, in megiesie cu Ciurul, com.
Ostopceni, pl. *tefanesti, jud.
Botosani, cu o suprafata de 250
hect. si o populatie de 83 fasail
387 strflete.
Ate o padure de salcie
plopi, de vr-o 200 hect.; 1 moara
de vint si 2 de apa pe pifiul
Saha.
Vite : 120 vite marT cornute,
20 caT, 244 oT i 30 porci.
Romine§ti. Vezi Dumbraveni,
sat, com. Dumbraveni, pl. Sirer,
jud. Botosani.
Romine§ti, sat, jud. Dolj, pl.
Ocolul, com. Isalnita, cu o populatie
de 189 suflete, $i 37
case.
Are o biserica vechTe, cu
mul Nasterea MalciT Domnufondata
la 18o0 de Dincl
Mica $i reparata de Opran, la
1856; 2 circiunil.
Romtne§ti, sat, jud. Iaj, pl. Copoul,
com. Movileni, situat Intre
dealurile: Fundatura, Holmul,
RomInesti i Cimitirul, printre
cari se intinde o vale mare, pe
care e situat satul i prin care
curge piriul cu acelasi nume. Are
o suprafata cam de 859 hect., cu
o populatie de 173 familiT, sati
789 suflete; o biserica, zidita
la 1821, deservita de r preot,
I cintaret si i eclesiarc; o scoala,
infiintata la 1879, frecuentata
de 34 elevI (1899-900).
Vite: 611 vite mari cornute,
937 oi, 68 cal: si i i I rimatori.
Romine§ti, sat, fácind parte din
com. Balilesti, pl. Riurile, jud.
Muscel, situat pe malul sting
al riulur Bratia.
Are o populatie de 248 suflete,
si o bi4erica, zidita de locuitorT.
Romtne§ti, sat, facind parte din
com. rur. cu acelag nume, pl.
Crivina, jud. Prahova.
Romine§ti, cittun, 'in jud. Prahova,
pl. Vrancea, com. Nistoresti.

ROMINETI 273 ROSETI-VOLNAV
Are o populatie de 162 su.
flete si 29 case.
Romfne§ti, sat, fAcind parte din
com. rur. cu acelasT nume, pl.
Cerna-d.-s., jud. Vilcea.
Are o populatie de 362 locuitorT.
Ad"' e resedinta comuneT.
Este udat de piraele asa si
Zgubea.
Romine§ti, subdivizie a satulut
Stroesti, jud. BacAri, pl. TazlAuld.-j.,
com. Beresti.
Romine§ti, subdivide a com.
rur. Greci, pl. Motrul-d.-j., jud.
Mehedinti.
Romine§ti, deal, ce se intinde
In partea de E. a satulur Rominesti,
jud. Iasi, pl. Copoul,
com. Movileni. Pe podisul
sunt izvoare i imase.
Romtne§ti, a'eal cu pdcluri, in
jud. R.-SArat, pl. Marginea-d.-s.,
com. S/obozia ; se desface din
dealul Gurguiatul si brAzdeaa.
V. comund.
Romine§ti, mofie intinsl particularA,
in jud. Dolj, pl. Ocolul,
com. Isalnita.
Romlne§ti, izvoreste de
sub poalele dealulul FundAtura,
din satul Rominesti, jud.
pl. Copo al, com. Movileni, trece
prin mijlocul satulur, si in jos
de el se varsA in iazul Rominesti.
Romine§ti i Balaciul, päduri
ale statulur, judetul Vilcea, p/.
Cerna-d.-j., com. Rominesti.
Romini, sat, in jud. Neamtu, pl.
Bistrita, com. Silistea, situat spre
V. de satul Silistea, de care se
desparte printr'un iaz.
Are o intindere de 1308 hect.,
55940. Nardo Diolionat GeogreVla Vol. V.
72 arif, cu o populatie de r5o
familiT, sati 520 suflete, si o bisericA
deservitA de i preot
3 eclesiarhi.
Vite : 190 bol, 105 yac!, 30
junc4 39 cal, 396 o! si 31 rimAtorT.
Romtni, mofie, in jud. Neamtu,
pl. Bistrita, com. Siliste, proprietatea
Sf. Spiridon din Iasi.
Este arendatA Cu 25577 lei anual.
Romula, judetul Romanati, municipiti
i mg pe urml colonie
romanA. Pe la anal 245 d.
Chr. se intAreste cu zidurT, probabil
in una rAzboiuluT luT Filip
Arabul cu CarpiT. Ad se
incrucisa drumul roman ce venea
de la Severin (Drubeta) cu
cel care pornea de la Celeití
(Malva) spre a merge pe Olt
In sus in Transilvania. SApAtuturile
arheologice fAcute de d.
Tocilescu in localitate ati dezvelit,
intre altele, insemnate
ruine de edificii pardosite cu
plAcT de marmurl. Pe o cArAmidA,
epigrafistul nostru a descifrat
versurl din Liada lur Homer
si a conchis el acea caramida
servea elevilor in scoalA
ca aparat didactic, (Vez! Tocilescu,
Omer la Resca). Cimitirul
orasulur antic este azi ocupat
de satele Recua si HotArani
din apropiere.
Romula, stafie de dr.-d.-f., jud.
Romanati, pl. Ocolul, cAt. Resca,
pe linia Piatra-Corabia, pusä in
circulatie la i Aprilie 1887. Se
aflA filtre statiile VlAduleni (Top
kil.) i Caracal (7,5 kil.). InAltimea
d'asupra niveluluT MdriT
e de 75m,59. Venitul acesteI
statiT pe anul 1896 a fost de
35976 lel, io bani.
Rosetti, atto:, al com. Cotul-
Clon!, jud. BuzACI, cu 290 locuitorr
i 59 case, format din
insurAten improprietAritT la 1883,
pe mosia Ciorani.
Rosetti, stafie de dr.-d.-f., jud.
BuzAa, pl. Cimpul, cAt. Cotul-
CioriT, pe linia Buzad -
pusl in circulatie la 13 Septembre
1872. Se aflA futre sta-
Vine Cilibia (10,4 kit.), i FAurei
(lo,' kil.). InAltimea d'asupra
niveluluT MAriT e de 47m,68.
Venitul acestel sta%1T pe anul
1896 a fost de 25154 le!, I°
banT.
Roseti-Cläcasi, sat, in jud. Ialomita,
pl. Borcea, pendinte de
com. Tonea, situat la 2 kil.
spre E. de satul de resedintA
si allturat de satul Roseti-Volnasi.
Are o populatie de 90 familii
de TiganT, carT se ocupA cu 011midAria
; o bisericA, deservitA de
preot si 2 dascAlT.
Roseti-Volnasi, com. rur., in
jud. Ialomita, pl. Borcea, situatA
intre comunele Tonea i Dichiseni,
jud. Ialomita, la 8 kil. spre
E. de orasul CAllrasi.
Teritoriul comuna coprinde
numaY vatra satulur Roseti-Volnasi,
al cAruT Iocuitori posedl,
prin cumpArare, locurl de case
de cite zoo stinjenT patrati.
Maioritatea locuitorilor com.
sunt agricultor! i sunt invoiti
a face plugArie pe mosia Roseti-Cioroiul,
care este proprietate
particularA, cu o suprafatA
de 7000 hect., pendinte de com.
Tonea.
Se compune dintr'un singur
sat, Roseti-Volnasi, cánula locuitorli
II zic Cioroiul, sat situat
pe tArmul sting al Borcii, pe ioc
ses si care e impArtit in strade
drepte si largT,
Are O popluatie de 3368 lo.
35

ROSOGWI 274 ROCOI
cuitorI; o $coalä mixta, frecuentata
de 206 copif (1899-900);
3 bisericI, deservite de 5 preoti
$i 6 dascall.
Vite: '600 caI, 5250 bol,
4000 °I, 300 capre, 50 bivoli,
17 asinI $i 2600 porcI.
Rosogesti, sat, cu 190 locuitorI,
jud. Arge$, pl. Pite$ti, facind
parte din com. rur. Dealul-Braduld.
Rostovanul, munte, in jud. Gorj,
plaiul Vulcan, situat in partea
de V. a munteld Arcanul. Are
o suprafata cam de 440 hect.,
coprinzind $i muntele Prisloapele,
$i se prelunge$te de la S.
la N., pana in hotarul Austro-
Ungarid. Pe el se aflä padurI
de brad $i fag, pasunI de vite
2 stinI.
Pe cracul de munte Prisloapele,
se afla un pichet.
Prisloapele se afla la V. de
muntele Nediuta $i la E. de
muntele Rdstovanul.
Roca. Vezi Unsa, manastire,
com. Feredieni, judetul Boto-
$ani.
Roca (Vadul-.) san Vadul-
Ro§cai, cdtun, in jud. Putna,
com. Vulturul, pl. Bilie$ti, situat
pe malul Siretuld, linga apa
PutneT. In trecut acest catun se
numea Cracul.
Are o populatiune de 402
suflete, locuind in 101 case; o
biserical parohiald, cu hramul
S-tiI VoevozI.
Roca (Vadul-), mofie a stajud.
Putna, fosta pendinte
de manastirea Agapia din jud.
Neamtu, in intindere de 241 pogoane.
Rosca, piriiai, care vine din jud.
Tutova i se varsa in piriul O-
dobul, dupä ce trece pe teritoriul
satulul Tisa Silvestrul, jud.
Baca.i1, pl. Siretul-d.-s., com.
Odobe$ti.
Rosca-Liman, lac, in jud. Tulcea,
pl. Sulina, pe teritoriul
com. urb. situat
In partea de N. a pla$iI $i in
cea de E. a comund, format
de revarsarile baltiI Velichi-Merhel,
cu care comunica. acum prin
o girlita; mal comunica $i Cu balta
Matita $i cu prelungirea acesteia,
numita balta Saon. Este inconjurat
de toate partile cu stuf.
Are o intindere de i io hect.,
apartinind com. urb. Chilla-
VechIe.
Roscani, com. rur., ocupind partea
din mijlocul pl. Turia, jud.
Ia$i, formata din satele: Ro$cani,
Radeni, Bor$a, Gaureni,
Albota, Edu%ul, Cdue$ti $i Pauleni,
Cu o suprafatä cam de
7919 hect. $i cu o populatie de
495 familiI, sail 1957 suflete.
Terenul com. fiind accidentat
prezinta o multime de dealurI
cu intinse podise, ramificatiunI
ale dealuluI Turia.
Are 5 biserici, deservite de
2 preotr, 2 cintäreti $i 4 eclesiarci
; 3 $colf, conduse de 3
invatatorI $1 frecuentate de 102
elevI (1899-900); o moara de
apd $i una cu aburI.
Vite : 2262 vite mari cornute,
4188 01, 22 capre, 296 caI
468 rimatorl.
Budgetul com. e la venituri
de 8670 leI, 64 banr, $i la cheltuelI,
de 8634 leI, 64 banI.
Roscani, sat, jud. Boto$ani, pe
$esul SiretuluI, la varsarea Sucevei
in Siret, in partea de S.
a com. Fintinelele, pl. Siretul, cu
o suprafata de 542 hect. $i o
populatie de 209 familiI, sati
901 suflete.
Are o biserica, deservita de
preot $i I cintaret $i o $coala
Vite : I 17 vite marI cornute,
19 cal, 151 °I, 50 porci,
Sunt 197 stupi cu albine.
Roscani, sat, in jud.
com. Vläde$ti, pl. Prutul, cu o
populatie de 157 familiI, sati 57
suflete, o biserica $i o $coalti.
Roscani, sat, in partea de N.
a com. Ro$cani, pl. Turia, jud.
Ia$1, situat pe coastele dealului
Roca, pe o suprafata de 401
hect. Are o populatie de 48 fasaii
184 suflete ; o biseria.
Vite: 344 vite mari cornute,
1176 oT, 2 capre, 26 cal $i 6o
rimatorI.
Roscani, mofie particulara, de
2864 hect., 6o ariI, in jud. Covurluiti,
pl. Prutul, com. Vladesti.
Roscad, sat, in jud. R.-Sarat,
plaiul Rimnicul, com. Dumitre$ti,
subdiviziune a catunului de re-
$edinta, Dumitre$ti-d.-s.
Roscari, numire veche a cdtunulut
Dumitresti-d.-j., com. Dumitre$ti,
plaiul Rimnicul, jud. R.-
Sarat.
Roschila, pdclure particulard, in
intindere de 400 falcI, situata
pe teritoriul com. Cimpurile, pl.
Zabrautul, jud. Putna.
Roscoi,cdtun, al com. Gura-Teghii,
jud. Buzäú, Cu 240 locuitorr
32 case ; are subdivizia Diacone$ti.
Roscoi, vale, in jud. Buzati, com.
Gura-Teghir, cdt. Ro$coi; incepe
din localitate $1 se scurge in
riul Bisca-RozileI ; în albia sa

ROsCULEsTr 275 ROSIA
se gAseste chihlibar si in malurile
sale se aflA lignitl.
Ro§cule§ti, ceitun, In jud. Putna,
pl. ZA.brAuti, com. Cimpurile, asezat
pe malul Susitet si mg
In sus de Cimpurile-d.-j.
Are o populatiune de r94
suflete, care locuesc in 54 case.
Ro§culetul, moya* leY, in jud. Tulcea,
pl. Istrulut, pe teritoriul
com. rur. Casimcea (si anume
pe acela al cAtunuluT sü Ali-
Faci) ; e situatg in partea vestia.
a plAsit si in cea nordvesticA
a com., la 2 kil. spre
V. de satul Ali-Faci ; este unul
din virfurile cele inalte ale dealulut
Turbencea-Bair, asezatA aproape
de frontiera jud., are o
inAltime de 250 m. si e punct
trigonometric de observatie de
rangul al 2-lea, dominind asupra
pirlulur Curu-Dere, ce curge
pe la poalele sale estice, asupra
satelor Ceaus-Chioi, Ali-Facl
(ale comuner Casimcea), Curugea
(din jud. Constanta), si
asupra drumurilor com. Curugea-
Ali - Faci, Ceaus-Chioi-Ali-
Facl.Curugea, Casimcea-Calfa;
este acoperia cu pAsunt si
finete.
Ro§eni, cdtun, in jud. Neamtu,
pl. Piatra Muntele, com. COluggreni,
situat pe malul drept al
rinluT Bistrita.
Ro§e§ti, mahala, in com. rur.
Samarinesti, pl. Motrul-d.-s., jud.
Mehedinti.
Ro§e§ti, statie de dr.-61.1:, jud. FA1chi,
pl. Crasna, com. Rosesti,
pe linia pusg
In circulatie la 13 Noembrie
1886. Se afll futre statiile Banca
(11,2 kil.) si Crasna (8,8 kil.).
InAltimea d'asupra nivelulut Ma.
rit, de 77m,28. Venitul acestel
statit pe anul 1896 a fost de
81666 lel, so bani.
Ro§i, vechte numire a satulutRoi,
pl. Ialomita-Balta, jud. Ialomita.
Ro§ia, com. rur., in jud. Gorj,
pl. Amaradia, situaa pe Dealul-
MuereT. Se mArgineste la E.
cu comunele Alunul si Coltesti,
din Vilcea, lar la V., cu Poiana-
Seciurile din pl. Atnaradia. Se
compune din 3 cAtune: Sitoaia,
Rosia-d.-s. si Rosia-d.-j.
Are o suprafatá. de 2008 hect.,
din care 500 hect. pgdure, 400
hect. arAturg si 1512 liveg si
izlaz ; 3 041 sunt ale proprieate,
iar restul ale locuitorilor
improprietAritt.
Are o populatie de 232 familit,
sart 878 suflete ; o scoalg;
2 biserict, deservite de i preot
si I cintAret.
Locuitorif posea: 25 plugurr,
81 care cu bol, i cgrutA. cu
631 vite mart cornute, 31 cal,
489 or, 85 capre si 212 rimatorT.
Veniturile si cheltuelile com.
sunt de r000 leT.
Este udatA de riurile CApriorul,
Rosia, care, unitA cu CApriorul,
se varsA in Oltetul, la
Coltesti, jud. lacea.
Comunicatia in com. se face
prin sosele comunale.
Dealurile mai insemnate sunt :
Dealul-Mueret, dealul CApriorul
si Dealul-Rosu, in partea de V.,
Dealul - Gruiulut, in partea de
N.-V.
Ro§ia (Ro§ia-de-Jil), com. rur.,
jud. Gorj, pl. Dul, pe partea
dreaptA a riului Jiul, in dreptul
com. Moi, situatà pe loc ses si
pe ambele laturt ale soselet vecinale,
care trece prin comunA.
E formatA din 2:cAtune : ROgojelul
Si Rosia, cu o suprafatA
de 2000 hect., din care: 900
hect. pAdure, 150 hect. izlaz, 60
hect. finete si 8go hect. culturA,
si o populatie de 137 familit,
se:1 868 suflete.
Are o scoalA, frecuentatA de
34 copit ; 2 biserict de lemn,
fondate de locuitort la 1775 si
1780, deservite de i preot si 2
cinaretT.
In com. se aflg: 3 fintinT si
cismele, 2 circiumi si 4 morT
de apg.
Locuitorit posea: 80 plugurt,
124 care cu bol si vact, 15 cgrute
cu cat, 482 vite mal-1 cornute,
50 cal, 244 or si capre si
209 rimAtorl.
Budgetul com. e la veniturt
de 2281 let, 48 bant, iar /a cheltuelt,
de 2274 leT, 32 bant.
E udatA de apele Jiul i Tismana.
Comunicatia in com, se face
prin $oseaua vecinalA i prin
sosele comunale.
In partea despre N. a com.
se yac/ niste urme de zid care
sunt inconjurate de pAdure.
AceastA cetate, asezatà mal jos
de confluenta riurilor Bistrita cu
Tismana, forman sistem de apl.
rare al vállor acestor riurt, cu
ruinele care se gAsesc In apropiere,
in cAt. Virtul, pe malul
sting al riulut Tismana.
Ro§ia, cdtun, al com. Rosia, jud.
Gorj, pl. JiuluT. Are o suprafatA
de 963 hect., din care 413 hect.
pAdure, 81 hect. izlaz si vatra
satultd, 28 hect. flnete si 445
hect. arabile, cu o populatie de
150 familit, sad 500 suflete.
Are 2 biserict de lemn, fondate
de locuitort in alfil' 1775
1780, deservite de i preot
si 2 anar0; 2 morY si 2 ch.ciumr.
Locuitoril posedA 30 plugurT,
48 tare cu bol, 9 cgrute cu cat,
192 vite marT cornute, 20 cat,
6z oT si capre si 709 pord.

ROFA 276
Ro§ia, sat, in jud. Mehedinti, pl.
Motrul-d.-s., com. rur. azanesti.
Ro§ia, sat, facind parte din com.
rur. Coltesti, pl. Oltetul-d.-s.,
jud. Vilcea. Are o populatie de
406 locuitorl si o biserica, fondata.
la 1794 si reparata la 1860.
Ro§ia, veche numire a satului
Diaconi, com. Poiana, pl. Nicoresti,
jud. Tecucia.
Ro§ia, insuld in limare, in dreptul
com. Cioara, jud. Teleorman.
Ro§ia, baltd, in jud. Teleorman,
in lunca Dunard, in dreptul com.
Cioara. Creste mult stuf si papura
tnteinsa. Locuitoril din
com. Izlazul, din jud. Romanati,
se aprovizioneaza de ad cu materialul
pentru rogojinr.
Ro§ia, mo,sie particulara, de 429
hect., 64 arir, in jud. Covurluiti,
pl. Prutul, com. JorAsti.
Ro§ia, parte din mo,via statuld
Didesti, pl. Tirgulur, jud. Teleorman.
Ro§ia, pddure a statu1u1, in intindere
de 75 hect., jud. Ilfov, pl.
Oltenita.
Ro§ia-de-Jos, cdtun, al com. Rosia,
pl. Amaradia, jud. Gorj,
situat in partea de S. a com.
pe Dealul-Muerer si la N. de
cAt. Rosia-d.-s.
Are o suprafata de 605 hect.,
cu o populatie de mo familir;
are o scoala si o biserica, deservita
de preotul i cintaretul
com.
Locuitorir posea 4 pluguri,
35 care cu bor; 9 cal', 248 vite
mar! cornute, 153 oI, 15 capre
11. 03 p`ord.
Ro§ia-de-Sus, cdtun, al com. Ro-
sia, jud. Gorj, pl. Amaradia, situat
pe Dealul-Muerer.
Are o suprafatl de 1058 hect.,
cu o populatie de 102 familiT,
sati 382 suflete ; i biserica, deservia
de i preot si I dintAret.
Locuitorir posea: 16 plugurr,
38 care cu bol, i cArutd cu cal;
287 vite marl cornute, 245 oI,
8 cal, 27 capre i 114 ritnAtorI.
Ro§ieni, com. rur., la S. piase
jud. Romanati,
formatá din satul cu acelasT
nume, situat intre com. Dobrunul
si Osica-Mica, in apropiere
de Oltetul, la 15 kil. de
Bals si la 16 de Caracal. Altitudinea
terenuld este de 145
m. d'asupra niveluld Marir, pe
dealul Bobul.
Are o populatie de 588 locuitorT
; o scoalá ; o biserica, cu
hramul Sf. Nicolae (1843), deservitA
de I preot si 2 cintaretr.
Vite irme cornute 490, vite
mid 1292, porcl 66.
Ro§ieni, cu cureaua din Dobrun,
mofie a statulur, jud. Romanati,
pl. Oltetul-Oltul-d.-s., linga satul
Rosieni. Are o padure de
502 pog. ArendA : 5000 ler anual.
Ro§ie§ti, com. rur., in partea de
S.-V. a plaser Crasna, jud. FalsituatA.
mal mult pe ses in
stinga riuld Birladul. Se inArginete
la E. cu com. Vutcani ;
la V., cu judetul Tutova, avind
de limita apa Birladulur ; la S.,
Cu com. Basesti i Vicolesti
la N. Cu com. Idriciul.
E formata din satele : Bogheni,
Gura-Idriciulur, Rosiesti
si Valea-lur-Darie.
Suprafata com. e de 2586
hect., cu o populatie de 379
familir, sati 1424 suflete.
Are 3 bisericr, deservite de
3 preotr; o scoala mixta.
Vite : 1004 vite mar! cornute,
168 cal', 1170 01 si 493 porcr.
Ro§ie§ti, sat, i resedinta com.
Rosiesti, jud. Falciti, pl. Crasna,
asezat pe pirld Idriciul, pe o
suprafata de 3062 hect., din care
715 padure, si cu o populatie
de 173 familiT, saii 690 suflete.
Are o scoald primara mixta;
o biserica, facuta la 1827.
Aid a fost local natal al Mitropolitulur
Veniamin Costache ;
urmele case!, unde a locuit cu
parintir sal, se mal cunosc si
asta-zr in livada cu pomr a locuitorulur
Con stantin Ursache
Chelariu.
In acest sat, Grigore Ghica,
a poposit cu oastea, in anul 1728,
in ziva de Boboteaza, facind Iordanul,
apoT a stat la masa cu totr
boeriT, in casele Hatmanuld
Const. Costache, lar de aicT a
plecat la Falcit1, unde s'a asezat
In preajma Tatarilor Mirzacr,
care se rezvratise contra Handur
si voiati sa prade Moldova.
Mosia este proprietatea Spitalulur
Sf. Spiridon din Iasi,
donata de vechiul e! proprietar
Negel.
Ro§ie§ti, pddure, jud. Falda, pl.
Crasna, com. Rosiesti, cu o suprafata
de 715 hect., proprietatea
Epitropier Spitalulur Sf.
Spiridon din Iasi.
Ro§iile, com. mur., jud. Vilcea,
pl. Cerna-d.-j., compusa din 8
mahalale : Osaceni, Perteti,
Lupuesti, Hotaroaia, Ratalesti,
Herasti, Pasarei si Plesesti, situata
pe riuletul asa, la 50 kil.
de resedinta judetuld si la
kil, de a plAser.
Are o populatie de 1787 locuitorI
; 5 bisericl : la Plesesti,
'letal de preotul Ion Plesescu

ROsIOARA
$i reparatA de enoria$1; la Lupue$ti,
fAcutä. de I. Catalistru
$i reparatA de M. Rosianu in
anul 1875; la Perte$ti, ziditA in
anul 1770 de preotul StreangA
si reparatA la anul 1888 ; la
HotAroaia ; $1 la RAtAleti, fäcutä.
de I. Rosianu ; o $coald,
infiintatA la 1856, frecuentatA
de 89 copif (1899-900).
Vite: 58 cal, 669 bol, 388
yací', 107 capre, roo r oT, 313
porcl.
Pe riul Sasa, ill raionul com.,
sunt 4 morT.
Locuitorif sunt totT mosnenT.
Cu izlaz cu tot, com. are 5141
hect. pAmint.
Budgetul com, e la veniturT
de 5227 leT $i la cheltuell, de
3678 leT.
S oseaua comunalá inlesneste
comunicatia cu com. Romanesti,
de unde se uneste cu $oseaua
judeteanä, care urmeazA
cursul Cerner, apoT cu com.
Nenciulesti, CrApAturile, erbAne$ti
$1 cu $oseaua judeteanA
a OltetuluT, la com. GAne$ti.
E brAzdatA de dealurile : BoruluT,
Bratculul, Bobultg, Case-
Ir $i TeiuluT $1 udatA de vAile:
Sasa, Budele, GeamAna, Bratcul,
Budichia $1 Zgubea.
Se mArgineste la N. cti com.
Romanesti, la S. cu Nenciule$ti,
la E. cu com. Ciumagi,
MAldAre$ti $i Ldpu$ata, $i la V.
Cu BAe$ti.
Ro§ioara, alta' numire a com. Ditesti,
pl. Filipesti, jud. Prahova.
Ro§ioara, deal, la poalele ckruia
e situatA com. Ditesti, pl. Filip
e$ti, jud. Prahova.
Ro§ioara, phig, izvore$te din
fundul vale Hele$teul, com.
Filipe$ti-de-PAdure, pl. Filipesti,
jud. Prahova, curge de la N.
la S., formeazA mal multe zig-
277 R0.51ORT
zagurl si se varsa in riul Prahovita
in raionul com. Ditesti.
Pe tArmul drept $i sting al
acestuT phi% $i la poalele dealuluT
Ro$ioara este situatA com.
Ditesti, pl. Filipe$ti.
Ro§iori, com. urb., jud. Teleorman.
VezT Rosiori-de-Vede.
Ro§iori, com. rur., jud. BrAila,
pl. almAtuiuluT, situatA pe $es.
Se mArgine$te la S.-E., cu com.
Iazul, din jud. Ialomita; la N.-
E., cu com. Tätarul; la E., cu
com. Cioara-Radu-VocIA; la V.,
Cu com. Coltea $i la S.-V., cu
com. Chichinetul.
Suprafata com, este de 3550
hect., proprietatea locuitorilor,
cu o populatie de 1559 suflete.
Are o bisericl, deservitA de
un preot ; o scoalA mixtA, frecuentatA
de 92 copiT ( 1 899-900).
Vite: 724 cal, 16 taurT, 878
bol, 679 vacI, 345 viteT, 708
rimgtorT, 2093 o! si 14 capre.
Budgetul com, e la veniturT
de 3873 leT, 82 bani $i la cheltuelT,
de 3723 ler, 75 batir.
DrumurT : la TAtarul, spre N.,
pe la Crucea-luT-Vlad-VodA (5
kil.) ; la com. Cioara-Radu-Vociä,
spre E., pAnA la capul proprietAtiT
locuitorilor $i de aci prin
cAt. VinAtoriT (i i kil.); la com.
Chichinetul, spre S.-V. (9 kil.) ;
la com. Colea, spre V. (4 kil.);
la com. Iazul, jud. Ialomita, spre
S.-E. ; la BrAila, spre N.-E. (68
kil.).
Sunt 2 piete si 7 strade bine
aliniate.
Com. s'a infiintat la 1881
prin improprietarea insuräteilor,
dupl legea din anul 1878.
Ro§iori, com. rur., jud. Ilfov, pl.
Mostistea, situad. spre N.E.. de
Bucure$1.1 lingA drumul Mocanilor,
la extremitatea judetulul,
/a 46 kil. de Bucure$ti.
Se intinde pe o suprafata de
875 hect., Cu o populatie de 672
locuitorl $1 157 case. Proprietatea
e a insurAteilor, care rezervA
6o hect. pentru izlaz.
Are o scoall mixtä., frecuentatà.
de 18 copiT (1899 900).
Budgetul COM. e de 2435 leT
la veniturT $1 de 2289 leT la
cheltuelY.
Vite : 98 cal si Tepe, 7 armA
sur, 234 boT, 191 yací' si viter,
23 taurT, 172 porci $i 805 ol.
LocuitoriT posedä : 74 plugurT:
46 Cu boT, 28 Cu caT ; 124 care
O. cArute: 106 Cubo!, 28 cu cal.
ImproprietAritT sunt 100 'oculto/1
li neimproprietAritT mal sunt
70.
Comerciul se face de 4 circiumarT.
Ro§iori, com. rur., in jud. Roman,
pl. Fundul, spre S.-E. de
ora$ul Roman, la 32 kiI, de el $i
la 7t a kil. de re$edinta plAseT.
Este a$ezatA in cea mal mare
parte pe un loe plan, $i e formatä
din satele Rosiori $i Ru$1, cu
re$edinta comuneT in sa tul Ro-
$iori.
Are o populatie de 853 locuitorT,
din care 112 Ungurr.
Budgetul com. e la veniturT
de 2134,5o leT $i la cheltueli de
2117 lef.
Ro§iori, sat, jud. Botosani, asezat
pe coasta dealuluT Teisoara,
In partea de S.-E. a com. Popouti,
cu o suprafatA (le 1002
hect. li o populatie de 130 familii,
sail 518 suflete.
Satul e infiintat pe mo$ia statulur
Popouti, cu noiT improprietAritT
in 1879.
Se aflä. 3 circiumT, 3 comerciantI
$i 2 meseria$T.
Are o bisericA, deservitl de
i preot $i i cintAret ; i $coalA,
condusA de i invAtAtor si frecuentatA
de 40 copii.

ROMRI 278 120IORI-DE-VEDE
Vite: 200 vite marf cornute,
32 cal', 310 of si 50 porcf.
Ro§iori, sat, in partea de S. a
com. cu acelasf nume, jud. Brai -
la. Coltul satultli despre N .-
E. atinge muchea vaef laculuT
TAtarul. Se afla la 68 kil. spre
S. de orasul Braga, si s'a infiintat
la 1879 cu ocazia improprietarirel.
Suprafata satului este de 167
hect., cu o populatie de 1559
locuitorf si 247 case.
Are : o scoala mixta, infiintata
la 1883, frecuentata de 76
elevf si 16 eleve (1899-900) ;
o biserica, zidita la 1890, deservita
de un preot, un cintaret
si un paracliser ; 7 circiumf ; o
brutArie si o lipscanie.
Vite : 1918 vite marf cornute,
724 caf, 2093 oT, 708 rimatorf
si 20 capre.
Ro§iori, cdtun, al com. Cochirleanca,
jud. Buzati, cu 120 locuitori
si 29 case.
Ro§iori, sat, in partea de N. a
com. Averesti, pl. Crasna, jud.
Falda, situat pe valea cu acelasf
nume, cu o populatie de ir
familii, sati 31 suflete.
Ro§iori, sat, in jud. Roman, pl.
Fundul, com. Rosiori, spre S -
E. de orasul Roman, la 32 kil.
de el sí la 7 it2 kil. de resedinta
plasel. Este asezat pe un loc
plan si e resedinta com. Rosiori.
Are o populatie de 75 fami-
HL Este infiintat prin improprietarirea
noilor insurAtef.
Ro§iori, sat, in jud. Roman, pl.
Siretul-d.-j., com. Dulcesti, spre
S.-V. de satul Dulcesti si la 2
kil, de el. Este asezat pe deal.
Are 199 locuitorT si o biserica.
Ro§iori, subdivizie a cdtunulur
Viperesti, jud. Buzati, com. Viperesti.
Ro§iori, stafie de dr.-d.-f., jud.
Teleorman, pl. Tirguluf, com.
Rosiori-de-Vede, pe unja Costesti-Rosiori,
pusa in circulatie
la I Ianuarie 1887. Se afla intre
statiile Papa (9,4 kil.) si Troian
(13 kil.). Inaltimea d'asupra niveluluT
Mara e de 78",42. Venitul
acestef statif pe anul 1896
a fost de 511768 le!, 43 banT.
Ad i se fac ti-lascad de producte
attt pentru Turnul-Port, cit si
p e ntru Braila.
Ro§iori saii Ru§i,mofie, a biserica
Sf. Spiridon din Bucuresti,
jud. Teleorman, dà.'ruita in parte
orasenilor din Rosiori pe timpul
luf Mihaiti Viteazul, cu privilegiile
prevazute in hrisovul
ce a 15.sat. Privilegiile, statornicite
de marele Domn, ad fost
reinoite sub domnia luf Alexandru
Sc. Ghica.
Ro§iori-de-Vede, com. urb., in
jud. Teleorman, pl. Tirguluf, situata
pe partea dreapta a riuluf
Vedea, pe vale, la 238 kil.
de capitala Tarif, pe calea ferata,
la 44 kil, de orasul de
resedinta Turnul-Magurele si la
32 kil. de Alexandria.
O parte din marginele orasu-
'uf sunt inconjurate de dealurf ;
iar pe la extremitatile tul de S.-
V. si N.-E., trec piriul Bratcovul
si riul Vedea.
Se invecineste: la N.-V. cu comunele
Scrioastea si Maldaeni ;
la E. cu comuna Meri-Goala (dincolo
de riul Vedea) ; iar la S.
cu mosiile Belitori si Rosiori.
Populatia com. este de 8492
locuitorf : 4388 barbatf si 4103
femeI (1899).
Comerciul se face pe o scara
intinsA, qi a luat un mare avint
(cel de cereale me ales) de la
deschiderea Unid ferate Costesti-T.-Magurele.
In toate Vinerile se tine ad i erg
sAptAmanal. Sunt si dota tirgurf
anuale : unul la 25 Martie si cel
d'al doilea la 8 Septembrie, care
se tin pe Iocul anume destinat, la
marginea orasulul, intre linia
ferata si riul Vedea. In oras sunt
trel piete.
coll' sunt 4: 2 col.f primare
urb. de baetf, 1 scoald primara'
urb. de fete 5i 1 scoala primará
rurala mixta. AA fost frecuentate
in 1899 90 de 644 copa.
Bisericf sunt 8, deservite de
1 i preotI si un diacon.
Are o gradina publica.
Are un spital cu 25 paturT,
intretinut de judet ; o farmacie ;
un oficia telegrafo postal.
Ad i este subprefectura plasif
Tirguluf, si judecatoria ocoluld
Rosiori.
af de comunicatiune sunt :
soseaua judeteana Turnul - Rosiori-Strimbeni,
care strabate tot
orasul in lung, formind strada
principall ; soseaua Rosi ori- Ciolanesti,
care ja directiunea spre
com. Draganesti-Tigania, cu un
pod peste Vedea ; soseaua Rosiori
- MAldaeni si de acolo in
jud. Olt.
Locuitorif posedd 7783 capete
de vite: 616 cal si Tepe,
2331 vite marT cornute, 3800
vite miel cornute si lino porcT.
Istoricul. Rosiori sail Rusi-de-
Vede sunt unul din cele mal vechT
t'irgue. Intemeierea luT ar fi datind,
dupa unif, din epoca 'uf
Mihairi-Viteazul, dupa altif, Rosiori
ar fi existat pe timpul
luf Mircea-cel-Batrin. Afirm ati u -
nea celor d'intif este bazata pe
hrisovul luf Mihal-Voda, prin
care acorda diferite privilegif
locuitorilor din acest erg, lasindu-f
a stapini el si urmasiT lor,
nesuparatf, atit proprietatile din
oras, cit si a se folosi de mosie,

ROWRILOR (VALEA-) 279
dind numaI o dijma. Venitul
intreg al mosiei era al mangstirei
Sf. Spiridon din Bucuresti.
Privilegiile acordate ati primit
mal in urma diferite modificad,
caci, din pricina evenimentelor
prin care trecea tara, adeseaori
nu se mal- tinca seama de
scutirI, ci se lua cit se putea si
de unde se gasea.
Ca dovada ca nu s'a tinut
seama de cele statornicite prin
hrisov, este o carte din 13 Aprilie
1793, In favoarea mosieI SfintuluI
Spiridon :
«I se da voie sa alba tirg la
mosia Rosiori-de-Vede din Teleorman
()data pe saptdmana,
si vama ce se va agonisi sa fie
a manastirei. Asemenea pana
la 2000 vedre de vin si loo
vedre de rachiti sa fie libera
mänastirea a aduce de ori unde
4a tirg scutite de caminarit si
vama. Pi avalioarele din Rosi-de-
Vede vor fi aparate de fumarit
si de cosarit2.
Rosiori_ ají fost pana la 1838
resedinta judetulur Teleorman,
dupa impartirea ce a avut pana
atunci.
In memoriile generalului Bauer,
scrise la finele secoluluI al
XVIII-lea, se mentioneaza despre
Rosiori ca scaun al ispravnicleI
si se exprima. pärerea ca pe local
unde este azI acest oras ar fi
fost vechia Arcina.
Locud istorice sunt: Cetatea
de la S. orasului, rotunda, ocolita
de un sant ordinar si avind o latime
de 8 111., o adincime de 8m.
si o inaltime in interior de 10 ni.
Diametrul el este de 260 ni.
Asta-zI este aratä mai din toate
partile.
La S.-E. orasulur, spre livezI,
este o alta intariturä de 66 m.
diametru, avind o inaltime de 16
m. Imprejurul ei sunt insirate opt
maguri, grupate una in ata altela.
In partea de S.-V., linga Urluiul,
se mai vede inca un patrulater,
lung de 40 m., larg de
24, In care s'ají gasa resturi de
caramida ce se presupane a fi
romana.
Ro§iorilor (Valea-), vale, in
jud. Buzaa, com. Viperesti; incepe
din slemnea mucha Viperestilor,
se uneste cu Izvorul
Cirstei, si da in dial Buzaul.
Ro§iuta, com. rur., li sat, in jud.
Mehedinti, pl. Valle, la 49 kii. de
orasul Turnul-Severin, situata
pe vale.
Se margineste la E. cu com.
Runcurelul, de care se desparte
prin Dealul - Grigoresculur ; la
S., ca com. Plostina; la V., ca
com. Lupoaia; iar la N., cu jud.
Gorj, de care se desparte prin
Dealul-Bujorescului.
Satul formeaza com. cu cat.
Lupoita si mahalalele tirbetul,
Cacova si Valea-Mare, aviad o
populatie de 850 locuitod si
190 case.
Locuitorif posea: 60 plugurl,
109 care cu bol', 6 carute cu
cal; 15o stupi ; 360 vite mar!
cornute, 400 oi si 400 rimatod.
Este strabáituta de soseaua
judeteana Turnul-Severin-Bujorescul-Tirgul-Jia.
Are 2 bisericI, deservite de
3 preotI si 4 cintareti; o scoala,
frecuentata de 53 elevi (1899
900).
Budgetul com. e la venituri
de 1594 16' si la cheltuelf, de
775 lei.
Dealuri mal' principale sunt :
Bujorescul, cu ramurile sale,
Culmea-Busuiocultd, Dealul-Chivadarului,
Ghiara -Mitei, Culmea-Cerveniei,
Groapa-Lupului,
Dealul-Viilor, Cioaca Sf. lije,
Padurea- ChivadaruluI, Culmea.
Inalta, culmea Tiflea si Piscul-
Lung.
Van Valea-Stirbetului, Valea-
Larga, a-Viilor, a-Socului, a-Cervine,
a-Lupoitei, a-Stirpariilor,
a-Conacelor, Valea-Mare si Valea-Pope/.
Pidiase : apa Rosiuta si apa
tirbetuluI.
Lacuri : Lacul-Mic si Laculfara-Fund.
In catunul Lupoita se afla
carbuni de pamint.
Ro§t-Bair, deal, in jud. Constanta,
pl. Hirsova, pe teritoriul
com. rur. Ostrovul. Se intinde
de la Movila-Sapata pana la virful
Ghiolgic-Tepe, avind o directiune
generala de la N.-V. catre
S.-E. Se 2.111 printre valle Dereaua-Rost
si Valea-Mosului. Are
o tnaltime maxima de 197 ni.,
pe care o atinge in virful sau
Haznale-Tepe. Este acoperit cu
pasunI in cea mal mare parte ;
numai in partea sa de N.-E.
sunt putine paclud. Este situat
In N.-V. piase si S. a comuna
Rowl, com. rur., jud. Ilfov, pl.
Znagovul, situata la V. de Bucuresti,
pe riul Dimbovita, la 8
kil. de Bucuresti. Sta in legatura
Cu com. Militari si Chiajna
prin soseIe vecinale.
Se compune din satele : Boja,
Catanele, Cringasi, Giulesti si
Rosul, Cu o populatie de 800
locuitori, si 179 case.
Se intinde pe o suprafata de
1763 hect.
Statul, d-nii Al. Costescu, I.
Ionescu ara 1138 hect. si locuitoriI,
626 hect. Proprietarir cultiva
845 hect. (58 sterpe, 207 izlaz,
restul padure). Locuitoril re
zerva to6 hect. pentru izlaz.
Are 3 bisericT, la Cringasi,
Giulesti si Rosul; i scoala mixta;
i moara Cu alga; 2. podan staatoare.
Vite : 50 cal si lepe, 173 boY,

RO§UL 280 RO§UL
256 vacT si viter, 25 bivolT, 51
bivolite, 30 pord si 209 oI.
Budgetul com. e de 5137 leT
la veniturT si de 4975 leI la
cheltueli.
LocuitoriT posea.: 81 plugurT:
77 cu boT, 4 Cu caT; 56 care
si carute: 48 cu boT, 8 cu cal.
Improprietaritl sunt 125 locuitorT
si neimproprietaritT mal
sunt 125.
Comerciul se face de 8 circiumarl.
Ro§ul, sat, jud. Falda, in partea
de N.-E. a com. Bazga, pe mosia
Bazga, situat pe culmea dealuid
Rosul, care este acoperit
cu vil si livezl, purtind numirea
de podgoria Rosulta.
Vatra satuluT e de 51 hect.,
Cu o populatie de 68 familiT,
sati 261 suflete.
De la poalele dealuluT, pe
care e situata podgoria, se intinde
spre E. sesul Jipa si acel
al Prutuld.
Ro§ul, sat, facind parte din com.
rur. cu acelasT nume, jud. Ilfov,
pl. Znagovul, situat la V. de
Bucuresti, pe malul drept al
riuluT Dimbovita.
Se intinde pe o suprafall de
722 hect., cu o populatie de 387
locuitorf.
D-1 I. Ionescu are 469 hect.
si locuitoriT, 253 hect. Proprietarul
cultiva. 370 hect. (71 izlaz,
28 padure). LocuitoriT cultiva
214 hect. (39 izlaz).
Aci este resedinta primariel.
Are o scoala mixta, frecuentata
de 4E copif (1899-900);
o biserica, cu hramul Izvorul
TamaduireT, deservita de i preot
si I cintaret; 2 fabricT de caramida;
i moara cu apa.
Comerciul se face de 3 circiumarT.
Numarul vitelor marI e de
301 si al celor miel, de 170.
Rowl, insuld, in jud. Ialomita,
pl. Borcea, com. Cocargea, in
dreptul satului Buliga. Este for
mata de bratul Borcea, si are
o lungime de 4 kil.
Ro§ul, munte, in jud. Muscel,
plaiul Dimbovita, la E. de com.
Dragoslavele. Are un virf de o
marime impunatoare. Pe coaste
e paduros, iar pe culme este
acoperit ctt pasuni, ce nutresc
numeroase turme de vite. Se intinde
in lungul riuluI Dimbovita.
Rowl, deal, in jud. Dorohoiti, pl.
Cosula, com. endriceni, pe care
se afla padurea Buhaiul, proprietatea
statuld, in suprafata
de 380 hect.
Rowl, deal, spre N. de satul
Gura - Bohotinul, pl. Podoleni,
jud. Falda, prelungire a dealulut
urpa, care incepe din com. Bohotinul,
trece prin com. RAducaneni
si se termina la coasta
de N. a satuluT Gura- Bohotinula
Rowl, deal, in jud. Gorj, pl. Ocolul,
com. Cilnicul, spre N. de
com. Se intinde din cat. Leuca,
pana la Cilnicul-d.-s. Pe el se
afla plantatiT de vil si prunT si
padure.
Rowl, deal, ce se intinde din
com. Rosia, jud. Gorj, pl. JiuluT,
de la Matca-Rosie, spre
S.-V., pana la com. Bourelul,
din jud. Mehedin0.
Rowl, deal, in jud. Gorj, plaiul
Vulcan, la S. de com. Virtopul.
Se prelungeste de la N. spre S.
pana in hotarul jud. Mehedinti.
Pe cracul sati trece hotarul. E
proprietate a locuitorilor com.
Virtopul. Are pe dinsul padure
si locuri arabile.
Rowl, deal, in jud. Gorj, plasa
Pulid, din partea despre V. a
com. Turceni-d.-j., intinzindu-se
de la N., de la com. Turcenid.-s.
si pana spre S., la com.
Ionesti.
Formeaza culmea JiuluT din
dreapta si linia despre V. a
com. Turceni-d.-j.
Pe coasta despre com. este
acoperit cu vil si prunT, iar pe
creasta, cu padure.
Rowl, culme, in jud. R.-Skrat,
plaiul Rimnicul, com. Jitia ; se
desface din virful Lacul-cu-Richiti;
se intinde printre piraiele
Turburea si CerbuluT, afluentl
al riuluT R.-Sasat; virful principal
este Dealul-Rosu, acoperit
cu padurT si pasunT.
Rowl, grind, jud. Tulcea, pl.
Sulina, pe teritoriul com. rur.
Cara-Orman, situat in partea
centrala a plaseT si a com.; are
o forma lunguiata, cu o directiune
generala de la S.-V. spre
N.-E. ; lu n gi mea luT atinge 6 kil.,
iar latimea medie e de 300 m. ;
are o suprafata de 115 hect. ;
este strabatut de-alungul de o
0141; in partea de S. comunica
cu grindurile Luriciul si
al-IvanciT.
Rowl, punct trigonometric de
observatie de rangul al 3-lea.,
jud. Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul
com. rur. Cara-Orinan,
in partea centrall a plaseT si a
com.; are o inaltime de 24 m.,
dominind asupra drumuluT Mamut,
ce uneste grindul Cara-
Orman, cu malul bratulul Sf.
Gheorghe.
Rowl, padure, in jud. Ialomita,
pl. Borcea, situata intre bratul
Borcea si satul Cocargea.
Rowl, pddure a statuluI, in in-

ROUL 281 ROTXREqT1
tindere de 200 hect., apartinind
de Muntii manastirei ampulung,
care fac parte din com. Corb-
§ori i Berevoqti, plaiul Nuc-
§oara, jud. Mu§cel.
Ro§ul, lac, din delta Dunarii, jud.
Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul
com. rur. Cara-Orman, situat in
partea de E. a pla§ei i a com.
Este cel mal considerabil din
toatä delta, dupa lacul Gorgova.
Are o intindere de 6'h kil.
Este format de o revarsare anterioarä
a bratului Sulina, cu
care comunica prin gira Tudor-
Vataful, ce trece mai intiiti prin
lacurile Potcoava, §i Lumina. La
E. comunica. prin r i girlite cu
lacul Ropletul, cu Girla-imputita
§i Marea. Contine pe§te in
mare cantitate : tiuca, lin, crap,
chefal §i alte varietati ce se
pescuqte de cherhanaua Ermalaiul
i se consuma In Cara-
Orman O Sulina.
Ro§ul, lac, in jud. §i pl. Tulcea,
pe teritoriul com. rur. Satul-Noti
§i pe acela al cat. sati Patlageanca,
situat In partea de N.
a pld§ei §i de V. a com., format
de vre-o revarsare anterloarä
a bratului Chilia, cu care comunica
prin 2 girlite ; e inconjurat
numai cu stuf ; are o intindere
de 200 hect. ; contine
pe§te : lin, Sluca $i biban.
Ro§ul (Letcani),firifi, izvore§te
de pe teritoriul satului Letcani,
com. Tautqti, pl. Copoul, jud.
Ia§i. Curge de la N. spre V.,
panä in dreptul hirtopului Catinul,
de unde trece in com.
Cucuteni, pl. Stavnicul, li se
varsa in Bahluiul.
Formeazä hotarul, despre V.,
intre comunele TAute§ti i Cucuteni.
Rowletul, lac, In jud. Tulcea,
65940. ilaredo .lholionu, ueugradw. rol. P.
pl. Sulina, pe teritoriul com.
rur. Cara-Orman, situat in partea
de E. a pl4ei i a com.,
la 2 kil. spre V. de tarmul MIrei-Negre
; e format de lacul
Roul, cu care comunica prin
i i girlite, prin care este alimentat
de lacul Roul ; are o
intindere de 200 hect. ; la E.
comunica prin o mica scursoare
cu Girla-imputita i prin aceasta
cu Marea ; Iti interioriul sati are
2 insulete, acoperite cu stuf i a
caror intindere este de 20 hect.;
este inconjurat de toate partile
cu stuf; confine pqte in cantitate
mare : biban, tiuca., caracudg
i crap.
Rotarea, sat, facind parte din
com. rur. Star-Chiojdul, pl. Te-
leajenul, jud. Prahova. Are o
Costuleni, com. Costuleni, pl.
Bran4tea, jud. Ini.
Rotarilor (Pidurea-), pddure,
in intindere de 309 hect., pe
Dealul O Valea-Rotarilor, com.
Costuleni, pl. Bran4tea, jud.
Ia§i ; proprietatea Statului.
Rotarul, sfoard de mofie, in raionul
com. Gohorul, pl. Zeletinul,
jud. eTecuciti ; incepe din riul
Zeletinul, §i se intinde paralel cu
mo0a Rachitoasa, care a apartinut
pana la 1862 manastirei
Rachitoasa. La 1868, statul a
vindut-o locuitorilor din Gohor.
Rotarul, vale si pirid, izvore§te
din culmea dealului Bordea,
com. MogNe0, pl. Stavnicul,
jud. Ia. i, trece prin padurile
populatiune de 375 locuitorT, o Cretul i Rotarul, apoi se imbiserica.
preuna cu piriul Mihoi, i se
Este situat la poalele plaiului varsä in piriul Santa.
Roma §i Dealului-Coastelor. Prin
centru fi uda izvorul Rotarea,
lar pe la S., gira Batrineanca.
Rotarea, mo,vie, in jud. Buzali,
com. Catina, proprietate mNneneasca,
avind 50 hect. Pe dinsa
se yací inca ruine de zid O cite-
Rotarul, sati Mälfie§ti, deal, in
partea de S.-V. a com. Podoleni,
pl. Podoleni, jud. Falciti, acoperit
cu padure, proprietatea statului.
Rotarului (PIrlia§u1-), phliaf,
in jud. Neamtu, pl. Piatra-Mun-
va vite foarte groase. Legenda tele ; izvore§te din ramura munspune
cA ruinele ag fost biserica tilor Cozla O se varsa pe dreapta
tatarasca, §i ca viea ar fi fost piriuluT Cuejdiul.
plantatd de 'Tatarl.
RotaruluI (PIrlul-), pirig, in
Rotar!, sat, facind parte din com. jud. Neamtu, pl. Piatra-Munrur.
Ceptura, pl. Cricovul, jud.
Prahova. Are o populatiune de
501 locuitori; o biserica, cu hramul
Adormirea Malee! Domnu-
tele, com. Hangul ; izvorqte din
MuntiT-Hangului O se varsa pe
stinga riului Bistrita, in dreptul
satului Hangul.
lui.
In catun se gasesc foarte
multi cärbunT de pamint.
Rotata, fost pichet de granild,
in plaiul Clo§ani, jud. Mehedinti.
Rotar!, sat, in jud. i pl. Tutova,
com. Puiqti.
Rotäre§ti, sat, cu 30 familii, jud.
Argq, pl. Pite§ti, facind parte
din com. rur. Biscovul-F1e01.
Rotarilor (Dealul-), deal, acoperit
cu padure, la E. de satul Rotäre§ti, sat, Cu 68 locuitori,
36

ROTAREVTI 282 ROTUNDA
jud. Arge$, pl. Oltul, facind
parte din com. rur. Balce$ti.
Rotäre§ti, sat, in jud. R.-S5rat,
pl. Orasul, cat. de re$edinta al
com. Virte$coi, a$ezat in mijlocul
com., pe malul drept al
riuluI Milcovul. Are o intindere
de 25 hect., cu o populatie
de 47 familiT, sati 235 suflete
o biserica $i o $coall.
Rotäre§ti, cdtun. Vez! Bitcoveni,
jud. Vla$ca.
Rotäria, sat, in jud. Tutova, pl.
Pereschivul, com. Chilieni, spre
N. de satul Chilieni- d.-s. Are
147 locuitorI.
Rotäria, deal, in jud. Suceava,
comuna Valea-Glodului, facind
parte din culmea dealulul Halmul,
ce desparte albia omuzuluI-
Mare de aceea a omuzuluT-Mic.
E imbracat in padure de diferite
esente.
Rotäria, pilla, in jud. R.-Sdrat,
plalul Rimnicul, com. Chiojdeni;
izvore$te din Dealul-LupanuluT,
udá partea de V. a com. $i
se varsa in riul Motnaul, pe
dreapta
Rotäriei (Virful-),munte,in jud.
Buzar', comunele atina i Chiojdul,
cat. Roma, in care sunt
sapate maT multe grote.
Rotile§ti, cdtun, in jud. Putna,
pl. Zabrauti, com. Cimpurile,
situat de ambele maluet ale usiteI,
in fata cat. Ro$cule5ti.
Are o populatiune de 301
suflete ; o biserica Rala, cu
hramul Sf. Nicolae.
Rotile§ti, plidure particulara, in
suprafata de 100 fald, pe teritoriul
cat. Rotile$ti, com. Cimpurile,
pl. Zabrauti, jud. Putna.
RotopAne§ti, sat, pe mosia cu
acelag nume, jud. Suceava, com.
Bradatelul. Pana la 1886 forma
singur comuna a parte.
E strabatut de piriul Bradatelul,
si are o populatie de 104
familiT, salí 410 suflete.
Vatra satuluT ocupa aproape
fAld.
Mosia e proprietatea d-luT
Gr. Goilav. Are 1781 hect., din
care 821 hect. diltivabile, 698
hect. padure, 207 hect. finat $i
restul mla$tinT, ripT $i loc neproductiv.
ImproprietaritT in 1864 sunt:
6 frunta$T, 44 palma! $i 8 codal,
stapinind 143 fald.
Are o $coa1ä rurala mixta,
reinfiintata in 7865, frecuentata
de 35 copiT; o biserica, cu hramul
Schimbarea la Tata, zidit5.
de Marele Postelnic i Cavaler
Nicolai Istrati, la 1856, deservita
de un preot $i doi cintaretT
$1 improprietarita cu 81/2 fälcT.
Biserica are inscriptia:
Acest templu, dedicat Sfintel Treiml,
ce binecuvIntarea prea SI. Sale Episcopulul
de HusT, Meletie Istrati,
fondat de fratele siti, Mare postelnic
si cavaler Nicolal lstrati, cu Indemnul
sotieT sale Sevastia, niscudi Ciudin Id a
fiuluI lor Titu Istrati, pe proprietatea sa
Rotopsinesti, In anul erel noastre 1856,
In care Moldova Mí reapItat privilegiile
asezate de .,tefan-cel-Mare.
In acela$1 an (1856) cin care
Moldova ati recapatat privilegiile
a$ezate de tefan-cel-Mare)
marinimosul proprietar, ridica
in curtea bisericeT o statue de
piatra, reprezintind Moldova in
forma une! fecioare intinzind o
cunund de stejar.
Nicolae Istrati a ldsat urme
ne$terse de filantropie $i de patriotism.
Dota erati pe timpul
sati cele maT vestite $coale din
tinutul nostru: cea din Rotopdne$ti,
a luI Istrate, i cea din
Brosteni, a luT Nanu. coala luT
Istrati nu era $coala de rind :
In ea se invIta carte multa $i sanatoasä,
se dadeati reprezentatiT
teatrale, pentru care insu$T Postelnicul
proprietar seria cartT,
compunea piese, facea chiar pe
dascalul.
Rotunda (Mitropolia), cdtun,
al com. Bradeanul, jud. Buzar].
cu 220 locuitorT $i 49 case.
Rotunda, sat, in jud. Roman,
pl. Siretul-d.-s., com. Dolje$ti,
spre S.-V. de satul Dolje$ti $i
la 2 kil. de el, pe malul sting
a riulta Siretul $1 la varsarea piriuluT
Albuia in acesta. Are o
populatie de.424 locuitorl, compusa
numaT din UngurI, care
tin de parohia catolica Agiudeni.
Se face ad bilciti la Sf.Treime.
Rotunda, sat, pe mo$1a cu acela$T
nume, com. Liteni, jud. Suceava,
a$ezat sub dealul cu acela$T
nume $i pe tarmul drept al
omuzultd-Mic.
Are o populatie de 515 suflete;
o biseria, cu hramul Adormirea
Malee! DomnuluI,
de I. V. Liteanu in 1803, deservita
de preotul i dascalul
din Corni sat, cu care formeaza
o parohie.
Vatra satuluT ocupa 44 fdlcr-
Mo$ia, proprietate a d-luT A.
Virnav Liteanul, are 1480 fald,
din carT 741 cultivabile, 590
pädure, 81 finat $i restul teren
putin productiv.
ImproprietaritT in 1864 sunt
fruntag, 49 palma! i 9
coda$T, stapinind 181 fald.
DrumurI principale sunt: la
Liteni (3 kil.), la Dolhe$ti (3500
m.) $i la Corni (2800 m.).
Rotunda, virf demunte, jud.
Bacati, pl. MunteiuT, com. Valea-Arinilor,
din $ira Geamana.
De ad izvore$te Tazlaul-S5rat.

ROTUNDA 283 ROV1NART
Rotunda, munte, in jud. Gorj,
plaiul Novaci, la N. com. Aninisul,
si situat futre muutiT Rotunda
si Baileasa.
Rotunda, dea I i pcia'ure, jud
Bacari, pl. TazlAul-d.-j., com.
Tirgui-Valea-Rea.
Rotunda, movild, de-asupra dealului
Bornea facind hotarul intre
mosia Ciurea, pl. Codrul,
jud. Iasi, si mosia Dobrovatul,
din jud. Vasluiü. Virful el predomina
toate inaltimele din vecinatate.
Rotunda, deal, care se intinde
din partea de V. a orasului
Tecuciti, jud. Tecuciti, spre S.,
pana aproape de satul Podoleni,
com. Borcea, pl. Birlad.
Rotunda, leser, jud. Braila, situat
in ostrovul Ia.zul, spre S.-E. de
rezerul Cateaua, intre Vilciul si
Bandolul.
Rotunda, tezer, jud. Braila, la E.
com. Vizirul, aproape de Dunarea-VechTe
futre Tezerele Lupoiul
i Fusarul.
Rotunda, baila' adincl, pe mosia
Ghireni-Tautul, com. Cotusca,
pl. Prutul-d.-j., jud. Dorohoia.
Rotunda (Mitropolia) satl Rotunda-de-lingä-Meteleil,
mo-
,sie, In jud. Buzar', com. Bradeanu,
insta proprietate a sta
tuluT, pendinte de Mitropotie si
data in loturT ; are 458 hect.
Rotunda, plidure, in jud. Ialomi¡a,
pl. CimpuluT, com. Boranesti,
pe lunca riulur Ialomita.
Rotunda, pirig, izvoreste din valea
cu acelasT nume, trece printre
deaIurile Moimesti si Piatra-
Alba, jud. Iasi, pl. Copoul, com.
Radiul-Mitropoliei, si se varsa in
iazul arligul.
Rotunda (VIrful-), mute, situat
in toata partea de E. a
com. Brebul, plaiul Prahova, jud.
Prahova.
Rotunda-§i-opIrliga, mofie, in
jud. Buzaii, com. Bradeanu, cat.
Rotunda, proprietafea Eforiei
Spitalelor Civile din Bucuresti,
pendinte de mandstirea Tirgsorul
; consta din dota sforT, avind
impreung. 1720 hect., din care
30 hect. pädurea opîrliga, restul
loc cultivabil.
Rotunda (Balta-), lac, in jud.
Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul
com. rur. Nicolitelul, situat
In partea de N. a piase si a
comuneT; si format de o revarsare
anterioara a DunareT, de
care e departe de 0/2 kil.; are
o forma aproape rotunda; la V.
se allá asezata balta Capacha,
la E. balta Saon, lar la S. se
gasesc viile Saon; este inconjurat
de toate partile cu stuf
contine peste.
Rotundul (VIrful-Denimiez1),
munte, in jud. Buzati, com. Pirscovul,
cat. Badila, care se ridica
In forma de semicerc d'asupra
VaeT-Tatarilor i culmineaza
In virful Dintele.
Rotundul, lac, in jud. Brdila, pe
lunca CalmatuiuluT, la 3 kil.
spre N. de satul Insuratei, futre
viroaga si Calmatuiul.
Rotundul, baltd, in jud. Constanta,
pl. Hirsova, com. urb.
Hirsova, situata in partea de
V. a plasei si cea de N. a com.,
in vecinatatea baltiT Slateia, formata
de vre-o revarsare anterioarg.
a Dunarif si alimentata de
privalurile Tair-Buaz i Privalul-
Rotundului; are o intindere de
TOO hect., inconjurata numaT Cu
stuf i contine peste, al carui
venit apartine statuluT.
Rotundul, leser, in jud. Braila,
situat in ostrovul Bregoloiul, la
E. de Tezerul Melcii i la V.
de Yezerul Fusarul.
Rotundul, pifia , in jud. Teleorman,
la marginea padureT statulul
Draganesti, in partea din
spre orasul Rosiori. E format
din izvoare.
RotunduluI (Privalul-),
in jud. Constanta, pl. Hirsova,
com. urb. Hirsova. Se desface
din Dunare, sub numele de privalul
Tair-Buaz, primeste apele
baltii Puturoasa, de unde ja numele
de Rotundul. Are o lungime
de aproape 4 kil. i brazdeaza
partea de V. a piase si
cea de N. a com., putin adinc,
curge numaT prin stuf si duce
pestele din Dungre in lacul Rotundul.
Rotunzeni, vechie numire a com.
Gheraseni, jud. Buzar'.
Rovina, deal, in jud. Dolj, pl.
pul-d.-s., com. Scaesti, Cu directiunea
de la V.-E., acoperit
Cu vil.
Rovinari, com. rur., in jud. Gorj,
pl. PuluT, la E. com. Rosia, situatä
pe loc ses si in partea
stinga. a JiuluT, d'alungul soseleT
nationale Filiasi-Pietrosani, care
o strabate.
Are o suprafata de 1037 hect.,
din care: 300 hect. padure, 130
hect. izlaz i vatra satuluT, 40
hect. fin ete si 567 hect. arabile,
Cu o populatie de 154 familiT,
saa 669 suflete.
Locuitorif sunt parte mosnenT
si parte improprietariti. El po-

ROVINARI 284 ROM T EA
seda: 54 plugurf, 102 care cu
bol, 17 carute cu cal'; 448 vite
marT cornute, 59 caT, 334 oT $1
capre $i 238 porcT.
Are o $coala, frecuentad. de
44 elevI (1899-900); o biserica
de zid, fondata de locuitorr la
1796, deservid de I preot $1 I
cintaret ; 2 circiumT.
Budgetul com, e la veniturr
de 1264 leT, 4 batir, lar la
cheltuelT de 1260 le!, 50 banT.
Comunicatia In com. se face
prin $oseaua nationala Filia$1-
Pietro$ani, care o pune in legaturd
la N. cu cat. saa Poiana,
iar la S. cu com. Moif prin $oseaua
comunala, care o leaga cu
com. Ro$ia, de care este despartid
prin apa Jiulur, peste
care este un pod de lemn.
In partea despre E. a com.
sunt ni$te dealurT care ati o directiune
cam oblica in raport
cu $oseaua care trece prin sat,
$i care dar' nastere vailor Dimboya,
prin care curge pirita cu
acela$T nume, Scoarta $i Rovin
ari.
Rovinari, cdtun de re$edinta al
com. Rovinari, jud. Gorj, pl.
JiuluT.
Are o suprafata de 602 hect.,
din care : 200 hect. padure, 70
hect. izlaz g vatra satuluT, 30
hect. Jinete 11 302 hect. arabile,
cu o populatie de ioi familiT,
sail 433 suflete.
LocuitoriT posea: 42 plugurT,
70 care cu bol li vaci, 12 carute
cu cal; 336 vite marT cornute,
49 caT, 276 oT li capre
$1 20¢ porcI.
Rovinari, vale, In dreptul com.
Rovinari, pl. >tul, jud. Gorj.
Incepe despre E., din DealulluT-Bran
$i se termina in poseaua
nationala Filia$i-Pietro$ani. Prin
ea curge piriul Rovinari.
Este acoperita cu padure $i
formad din ramificatiile Dealului-luT-Bran.
Rovine, loc istoric, unde Mirceacel-Mare,
Domnul MuntenieT, a
batid la 1398 pe Sultanul Baiazet,
supranumit Ilderim (Fulgerul).
In urma straluciteT izbinzT de
de la Nicopoli, Sultanul Baiazet,
facindu-se stapin peste intreaga
Bulgarie, trecu Dunärea in anul
1398 pe la Calära$i $1. incepu a
pustii tara. Mircea, vazind primejdia,
trimise in muntl pe femeT, copiT
$1 batrinT de la $es, cu toate
vitele $i lucrurile lor trebuincioase,
punind apoT O, arza holdele
in una lor ; lar el Cu o oaste
destul de nuraeroasa, se intare$te
in padurile dese, care tarmuiaa
cimpiile apusene ale 135.raganuluT,
in partea in care armata
Turca 41 facea miscarile,
urmarind-o pas cu pas. Trupele
si nguratice de TurcY, care u mblaa
prin padurT saa rataciaa prin el mpiT
dupa jafurT, eraa pindite $i nimicite.
Prin aceste miel izbinzT,
curajul Rominilor cre$teape dind
desperarea coprinse pe TurcT, a$a
ca ace$tia deted semnalul de
retragere $1 apucad in invalma$eala
spre Durare. Mircea
i$T intocme$te atuncT oastea $i
la &limpie deschisa $1 m15.$tinoasa
se arunca ara de veste cu
30000 RominT asupra inamicilor,
il bate $i-I pune pe goana, luindu-le
toate proviziunile $i mult1
prizionerl. S'ar fi inecat toata
turcimea in valurile DunareT,
daca Baiazet n'ar fi ascultat
sfatul luT Evernos-beg, cel maT
bun general turc, n'ar fi oprit
armata pe malul sting al Dunarel,
$1 nu s'ar fi intarit inteo
tabdra fama cu care $i santurT.
Mircea nu'l ataca ad i $i a doua zi
aparat de aceasta tabla, Baiazet
trecu Dunarea cu raml$ita
trupelor sale.
In urma acesteT victoriT, Mir-
cea se facu iarA$1 stapin peste
Dobrogemi cetatile de pe malul
drept al Dunarif.
Rozila, piatoa, in jud. Buza,
com. Gura-TeghiT, cat. Ione$ti,
limitat la N. de muntele Virful-
DraculuT, Virful-TentiT $1 piriul
Bisca-Mare, la S.-E. de Bisca-
RozileT $i la V. de satul Ione$ti.
E acoperit de fineata, tntrerupta
de dota culminatiunT : Podul-luT-
Clicu$ $i Muebla- de -la -Vad ul-
Cornulul. Bisca-Mare $1 Bisca-
Mica, reunindu-sela capul acestuT
platoa, iaa de ad i inainte numete
de Bisca-RozileT.
Rozi§tea, com. rur. i sat, jud.
Dolj, pl. Jitil-d.-j. Vez! Rozi$tea.
Rozi§tea (Roji§tea-), mofie particulara,
jud. Dolj, pl. Jiul-d.-j.,
com. Rozi$tea, apartine bisericeT
Madona-Dudu din Craiova. Are o
intindere aproximativa de 5240
pog. arabile, intre carl infra $i
pamintul arabil de peste Pa, ce
tine tot de aceasta proprietate.
Aduce un venit anual de 3200
le!. Are padure pe dinsa.
Rozi§tea (Roji§tea-), mofie particulara,
jud. Dolj, pl. Jiul-d.-j.,
com. Rozi$tea, apartinind familieT
Paianu. Aduce venit anual de aproximativ
320001e!. Pe aceastà
mo$le sunt baltile : BanuluT, Girla-Itelor,
Balta-cu-Salciile, Balta-
Fotii $i Gildaul-MoriT, de la izvoarele
VijoaeT. Tot aci este li izvorul
numit Ale$teul. Are o moara.
de apa pe piriul Vijoaia. Are
padure pe dinsa.
ROZi§tea,pddure particularl, jud.
Dolj, pl. Jiul-d.-j., com. Rozi$tea,
apartinind familier Plianu. Are
o intindere de aproape 307 hect.
Se compune din artarT, carpen!,
ulmr, paducel, plopT $i mal cu
seama ulml $1. jugastri.

ROZI TEA 285 ROZNOVUL
Roziltea,pcidure particularg, j ud.
Dolj, pl. Jiul-d.-j., com. Rozistea,
apartinind bisericei Madona Dudu
din Craiova, pe proprietatea
cgreia se gAseste.
E populatg cu plopI, pAduceT
$1 mal cu seaml jugastri
ulmf.
Roznovanul, deal, jud. Iasi, ce
se intinde de la N. spre S., acind
hotarul despre E. al satelor : Cirjoaia,
Bgiceni i Cotnari, din pl.
Bahluiul.
Roznoveni, loc, pe care se aflA
ridicatg Movila-Mare, pe mosia
Hiliseul-Curt, com. Hiliseul, pl.
Cosula, jud. Dorohoiti.
Roznovul, com. rur., situatA in
partea de N. a pl. Bistrita, jud.
Neamtu, formatá din cAtunele:
Roznovul, Chintinici, Slobozia,
Cuteni, Dumbrava - Rosie d.-j.,
Sevinesti si BrAsluti, cu o Po.
pulatie de 4144 suflete.
Dintre locuitoriT improprietgritT
in anul 1864, sunt astg-zI 73
carl trgesc, stApAnindu-sTsingurl
locul lor ; iar ca urmasi a acelor
improprietgritT sunt 415 locuitorl,
carT ati mostenit locurile
de la pgrintiT lor, cgrora li s'a
dat 1350 fAlcT. Din anul 1878,
sunt astg-zr in viatA 47 loe,
carrsT stApinesc locurile lor ;
iar ca urmasT sunt 65 carl stgpinesc
locurile de la pgrintir lor.
In aniI 1896 si 1898 s'a vindut
locuitorilor pdmint de pe mosia
statuld Sevinesti (85 loturT miel
de 5 hect. fie-care, u loturl
marr, din care 4 de 25 hect. qi
7 de 10 hect.).
LocuitoriT se ocupg cu agricultura
si plutdria pe riul Bistrita.
Agricultura se face in com.
pe o intindere de 3514 hect.
Imasul are o intindere de 950
hect., nutrind peste 3000 vite.
In com. sunt doug parohii:
Roznovul i Sevine$ti ; in parohia
Roznovul sunt 2 bisericl,
din care una a fost construitg
din non de proprietar, d. Col onel
G. Ruset Roznovanu si sotia sa
Alexandrina, ngscutg Cimpineanu,
si e deservitg de 2 preotl $i 3
cintgretT ; in parohia Sevinesti
sunt tot 2 bisericl, deservite de
preot si 2 cintgretT.
Sunt 3 scolI rurale, conduse
de 3 invatatorf, frecuentate de
238 elevT, din care 200 bgetT
si 38 fete.
In satul Roznovul este un
spital rural cu 30 paturT, intretinut
de stat.
Se mal aflà in com. o farmacie
filialg, una fabrica de petrol ; un
biuroi1 postal judetean, o garg
a drumuluT de fier Piatra-BacAg,
unde sunt 4 depozite de
cherestea a fabricilor Tazlgul,
Nechitul, Negulesti si Calul.
La oficiul primgrieT este instalat
un post de telefon ce este
In legAturg cu orasul Piatra, cu
comunele din plasa Bistrita si Cu
spitalul, jandarmeria, depositul
de cherestea.
Este o gectiune de jandarmI in
cgt. Slobozia ; in cgt. Chintinici
este resedinta companieT a 12-a
de Dorobanti din Regimentul
15 Rgzboieni.
Vite : 168 ce, 214 Tepe, 6o
mine, 9 taurI, 444 bol, 860 vacT,
zoo viter, 200 vitele, 208 juncr
minzatI, 200 junce i minzate,
4 bivolite, 15o berbecI, 3800
oT, i tap, I caprg si 289 rimgtorT.
Un rates (han) mare, proprietatea
domnuluT Colonel G. Ruset
Roznovanu, o brutgrie, care
serveste pentru populatia din
aceastä comung si satele vecine
si 8 comerciantI de bacanie si
lipscgnie sunt in coprinsul com.
Roznovul.
Sunt 5 mori cu ro perechr
de pietre umblatoare, din care
una in catunul Slobozia, pe apa
Cracaul, una in satul Roznovul,
pe apa riulul Bistrita si 3 in
cat. Chintinici, pe apa PiriuluT-
IepeT.
Budgetul com. este de 20374
leT la veniturr si la cheltueli.
In com. sunt 41 kil. 110 m.
sosele, din care 6,430 kil. soseaua
nationa15. Bacad-Piatra, 12 kil.
soseaua judeVeana Dobreni-Moinesti,
14,900 kil. soseaua comunall
si 8 kil. soseaua vecinalg,
toate pletruite.
Comunicatiunea cu comunele
vecine se face prin aceste sosele
ce se incruciseazg in satul
Roznovul si duc in satele Slobozia,
Dochia, Negritesti, Tra
ian, LInesti, Borlesti, Mastacgnul
i Vingtori-Dumbrava-Rosie.
(Articol trimes de d. Colonel
G. Roznovanu.)
Roznovul, sat, in com. Roznovul,
pl. Bistrita, jud. Neamtu, situat
In cruci$ul soselelor Dobreni-
Moinesti si BacIA-Piatra, la 14
kil. de orasul Piatra. Are o populatie
de 68o suflete.
A ci se afld resedinta com.;
o garg a drumuluT de fer Piatra.
Baca ; 2 bisericI, din care una
ziditg din noti din piatrA citoplitg
si acoperitg cu al-ama de
domnul propzietar Colonel G.
Ruset Roznovanu, deservitg de
un preot paroh si 2 cintareti; o
scoalä primara. rurala, cu un invatator
; un spital rural, cu 30
paturi ; o farmacie ; un rates
(han) mare ; o brutgrie ; 2 circlumT,
o bAcAnie, o moarg cu
4 pgrechT pletre.
In sat se tin 34 iarmaroace
pe an in urnigtoarele zile : la
I, 7, 17 $i 30 Ianuarie ; 2, 8,
10 si 24 Fevruarie ; 9, 14, 25
si 26 Martie ; 8 si 23 Aprilie ;
8 5i 21 Mar; 24 Iunie; 20
27 Iulie ; 6, 15 si 21 August ;

ROZNOVUL 286 RUBIN-ESCULAP
8 si 23 Septembrie ; 14 $i 26
Octombrie; 8, 13, 2 I 5i 30 Noembrie
; 6, 12, 20 5i 27 Decembrie.
Ca fapt istoric petrecut in
localitate se citeaza : ca c Grigore
VocIA dupA ce a sosit in
Iasi a treia zi, i-a $1 venit veste
de la Camara$i de Ocna ca
Vahmistrul si cu atamanul Dontilor
ies pe la Oituz, din tara
Un gureasca, in Moldova, cu 8000
de oaste ; ca ali e$it pe Bistrita,
$i ati luat-o in sus pe la Roznovul,
pe la Neamtu» (v. 1. Niculcea
; idem (Buciumul Ro m'in N.,
A. I, p. 552, de I. M. Codrescu).
Tot pe teritoriul com., la locul
numit Dumbrava-Rosie, care se
zice a fi din timpurile mareIuT
Domn 5tefan - cel-Mare, u nde
dupl razboiul avut cu Le$I ca
sä umileasca mindria lor, aa
pus pe prizonierl LesT la plug
si locul arat l'a semanat Cu
ghinda care pe urma s'a ridicat
o dumbravA de stejarl,
gasindu-se si astä-z1 vr'o 20 $tejarT
secularT de pe acele timpurY.
Biserica din Roznovul este
edificatA de catre proprietarul
mosieT Roznovul, Colonel G. Ruset
Roznovanu, 5i de sotia sa
Alexandrina, nascuta ampinearru,
in aniT 1890-1892, dupA
planurile arhitectuld din St.
Petersburg, Necular Vladimirovid-
Sultanof, consilier de stat
si director al $coaleT de inginerT
civilT cImparatul Neculal I», care
a erijat in Cremlintil de la
Moscva grandiosul monument
al ImparatuluT Alexandru al ITlea,
in amintirea liberariT servilor
din Rusia.
Planurile bisericeT din Roznov
ati fost executate in mod perfect
de catre inginerul romin
loan Bacalu. Stilul bisericeI este
stilul vechiil slavon - bizantin.
Biserica din Roznovul este recunoscuta
ca persoana moral,
prin legea de la 23 Martie
1890, de catre ambele corpurl
legiuitoare, cu unanimitatea voturilor,
lege promulgata si publicata
prin Monitorul oficial, la
anul 1890, 29 Martie.
AceastA biserica a fost edificata
in amintirea bunilor, strabunilor
si parintilor lor al neamulul
Ruset Roznovanu, al neamulul
Cimpineanu, al singuruluT
lor fia Alexandru, raposat in anul
1883 la virsta de 20 de ani $i
in amintirea luT Anton Ruset
Voevod, si al luT Dimitrie Cantimir
Voevod, amindaT DomnT
al 'Dril MoldoveT. Neamul direct
al marelul si ilustruluT Dimitrie
Can temir Voevod, Domn al Moldover,
s'a stins cu desavir$ire.
Prin alianta familia Cantemir cu
familia Cimpineanu, prin cAsatoria
principeser Maria Cantemir
care s'a mAritat cu boerul
din Valahia Pantazi Cimpineanu
$i care a murit ca calugarita
la Manastirea Dinteun-
Lemn, din jud. Rimnicul-Vilcea,
unde este ingropatd, singuriT coboritorT
al acestuTDomnitor sunt :
familiile Cimpineanu, Cretulesti;
loan Ghica, SlAtineanu, OlAnesti.
Intre mal' multe odoarescumpe
ale bisericer din Roznovul sunt :
catapeteazma, facuta de bronz
cu smalt si 3 icoane, din care
una cu chipul MintuitoruluT, harazita
bisericeT de catre Maiestatea
Sa Regele Carol I, a doua
icoana, cu chipul Sf. Alexandru
Nevski, harazitä bisericeT de catre
Maiestatea Sa Imparatul tuturor
Rusiilor Alexandru III, $i a
treia icoanA, cu chipul Blagovi$tenier
(Buna-Vestire), claruita
de Alteta Sa ImperialA Marele
Duce Pavel AlexandrovicT,
fost comandant al regimentulur
e GardeT-Calare» din Garda Imperiala
a RusieT si de ofiteriT
acestuT regiment, ca semn de
simpatie vechiuluT lor camarad
G. Ruset Roznovanu, care a
inceput cariera sa militará in
regimentul Gardelor CalArT.
(Articol trimes de d. colonel
G. Roznovanu).
Roznovul, mo,rie, jud. Neamtu,
pl. Bistrita, com. Roznovul, proprietate
stramo$ascA -a damnuluI
colonel G. Ruset Roznovanu.
Are un venit anual de 72000
lel. Proprietarul poseda : 3 cal,
2 boT, 4 taurT, ro vacT de rasa
$i casele de locuinta, adevarata
curte vechTe boereasca, construita
Cu 150 anT cel putin in urma.
Arendasul poseda : 15 cal, 130
bol, I taur, I bivolita, 15 vacT,
12 minzatT si minzate, r000 oT,
35 berbecT, 36 plugurT, ro estrapaturT
marT americane, 3 rotative
americane pentru a doua
arAtura, 7 masinT de semanat si
ingropat saminta, 3 masini de
secerat si legat, 50 grape de
lemn cu colt de fer pentru grapat,
5 grape englezestI, toate de
fer, 1 locomobill de treerat Cu
batoza el si o batoza de batut
papusoT cu elevator.
(Articol trimes de d. colonel
G. Roznovanu).
Roznovul, stafie de dr.-f., jud.
Neamtu, pl. Bistrita, c. Roznovul,
pe unja Bacail - Piatra -N.,
pusa in circulatie la 15 Fel-ruarie
1884. Se afia filtre statiile Podoleni
(9,4 kil.) si Piatra-N. (12,7
kil.). Inaltimea d'asupra niveluluT
Mara e de 26 tm,82. Venitul acester
statir pe anul 1896 a fost
de 130357 leT, 85 banT.
Rozo arele (Muntele-), peldure
particulara, jud. Prahova, supusa
regimuluT silvic inca din anul
1883, pe mo$ia Muntele-Rozoarele,
pendinte de com. Comarnicul,
pl. Pelesul.
Rubin-Esculap, sursei. de api
minera/a, linga com. Olanesti,

RUBLA 287 RUCÄRUL
jud. Vilcea, valea TiseT. Este o
apg atermalg, avind o temperatura
de 14,5° R.
In 24 ore da pana la 6800
vedre. Ca substante fixe are :
Bicarbenat de Soda, de Calce
de Magnezie (cite-§T trele foarte
predominante), Clorur de Natrium,
Iodur de Natriu in (sensibil),
Sulfat de Natrium §i Fosfate
(urme).
Rubia, sat, in jud. R.-Sgrat, pl.
Rimnicul-d.-s., cgtunul com. Bgltati,
a§ezat la 2 kit. spre E. de
re§edinta com., pe Girla-Morilor.
Are o intindere de 15 hect., cu
o pppulatie de 318 familiT, salí
890 suflete ; o bisericg.
Rubia, tirld, pendinte de com.
Lacul ReziI, pl. Balta, jud. Brgila,
situatg la N.-V. com., la 5
kil. Are o populatie de 30 sufl.
Vite : 8o bol, 40 vacT, 5 taurT,
50 viteT, 34 cal, I mggar, 253
oI §i 35 rimAtorT.
Rucareni, cdtun, in jud. Putna,
com. Soveja, pl. Zabrauti, situat
pe valea cu acelag nume §i
despgrtit de Dragomira prin un
deal.
Are o populatiune de 1320
suflete ; o bisericg filialg, cu hramul
Sf. Niculae.
Rucärul, com. rur., in jud. Mu§cel,
plaiul Dimbovita, lingg riul
Dimbovita i Riu§orul, la 20 kil.
de Cimpulung, situatg la 579 m.
d'asupra Bucure§tilor §i 666 m.
d'asupra MgriI-Neere. lata ce
spune legenda despre RucgrenT :
«La trecerea lul Negru-Vodg
din Faggra§ in Cimpulung, l'a
intimpinat sub OrgtiT, o ceata
de haiducT Rominl, al carel cgpitan
se numea Berchea. Cgpitanul
Berchea cgzu in genuchT
inaintea luT Negru-Vodg §i
zise:
Mgrite Doamne Negru,
bung fie venirea Mariel Tale la
vechia mo§ie pgrinteascg I Domnul
sg-tI ajute a o scgpa din
ghiara paginuluT I
Amin, rgspunde Negru-Voda.
Ce vretY vol?
Vrem sa urmgrn pe Mgria
Ta, ca sg fim §i noT de ajutor
MarieI Tale la goana Tatarilor
din Tara RominuluI.
Vanit1 dupg mine, le raspunse
Negru.
La locul unde poposi oastea
a se odihni, Negru cherna pe Berchea
intreba:
De unde suntep vol'?
Berchea atuncT rgspunde:
cNol suntem de fe! din Vrancea
Moldovei(c Cartea MoldoveT»
de Cantemir, pag. 23-36), fugip
de acolo, cu multi alp frati
de al no§tri, de frica Tgtarilor §i
ne am aggpostit, cu altf fratl
din Tara Mgriel Tale (Rominia)
la satul Rucgr, de litiga Olt,
tinutul FggAra§ulul. TotT Ro-
MoldovenT i MuntenI, dimpreung
cu fratiT no§tri ArdelenT,
am tinut potecile muntilor ca sg
oprim pe pAginT sA nu rSzbeascl
in Tara OltuluT. DupA ce TgtariT
furg pu§T pe goang, noi, RominiT,
o ceatg de haiducT, ca vr'o 20,
am coborit plaiurile incoace §i
ne-am a§ezat in ace§t1 colp, f Icind
vingtoare de TgtarT. Din
vr'o 20 am ramas numaT 12 i cu
mine 13. Si auzind noT de venirea
Mgriel Tale, am e§it din
codri §i am venit sg cgdem la
genuchiT Mgriei Tale ca sg te
milostive§P asupra noastrg §i sl
ne dal §i noug locurI de locuit
In preajma acestor muntf §i sN
fitn birnid al Mgriel Tale §i ajutor
sa-ti dgm la oaste, orT de
cite orT veT avea nevoie de noT,.
Negru Vodg 'T lug cu el §i
dupg triumful de sub zidurile
Jidover, Berchea §i tovarg§ir lul
primirg dela Negru spre locu-
inta tot hotarul satulul Rucgr
fiind fgrg neveste se insurard
cu fete de RominT din diferite
sate.
gBerchea trimese dor haiducT
d'aT luT de maT cherna flacIT
Vrancea Moldovei §i din Rucgrul
Fgggra§uluT §i lipindu-se
lingg din§if i altT consingenT
d'al nevestelor Ion, fondarg cu
totT satul Rucgr2.
Negru-Vodg le dete aceleag
drepturT ca mo§nenilor CimpulungenT
; avead un pircalab (jude),
neatirnat de vgtaful de plaiu §i
citT-va Ale§l, cu drepturile pirgarilor
CimpulungenT.
Hrisoaveie ce posecla Rucgrul
azi (de la Serban-Vodg, 1602;
de la Ilia§, 1628; de la Mriteiu,
1634; de la 5erban Cantacuzin,
1680 ; de la Alexandru Ghica,
1767; de la Nicolae Mavrogheni,
1787; de la Const. Ipsilante,
1802 ; §i altele) aü maT toate
urmgtoarea coprindere:
Sd nu fie supusi ispravnicilor si vatasilor
de plaiil, i vamesilor din Dragoslavele
; nicl sg se ;ie de 9.41 plaiasI, ci
si se judece de al lor plrcalabi, el Intre
el ; numal eI sil fie datort a da zapis la
vistieria Domnia mete eit vol plati birul
vor pgzi bine toate potecile gran4eI
despre Ardeal ; cdci, dupi hrisoavele ce
am vgzut Domnia mea la mina mosnenilor
Rucgren1 i Dragoslovenl, dela al
l'IV Doma din vechime, intarim si noI
acest hrisov, etc
Actul feodal al lul Mihaiti Viteazul
dela 16or, care lipea pe
clgca§ de proprietatea domneasca
§i boereascg, a lovit satul RucNrul,
cAcT iacA ce gAsim in hrisovul
lur erban in actul
de impArteall al RucArenilor dela
7306 (1798, Noembrie 30), prin
care '§1 impart mo§neniT RucNrenT,
in prirtT egale, muntil, livezile
i locurile satuluT:
Riscumpgratu-s'a Rucirul cu banl gata
peste tot coprinsul satuluI, din monte,
din cimp, cu pidure, cu uscat, cu tot si
Cu tot hotarul satuluT dela Jupineasa Buica

RUCONIUM 288 RUDARI
Jupineasa iliaca, fetele DoamneY FloricheY,
dupA cum scrie i hrisovul de rescumpirátoare
dela riposatul Doma Matehl
Basamb V oevod, cu leatul 7141 (1634)1
Februarie 18.
Rucarenir stapinira muntir
mo,ia Rucarulur d'avalma, pana
Ja anul 1798, cind se impartira
intre er, cum arata cartea lor
de imparteall dela 30 Noembrie
7306.
Locul satulur Rucarul a fost la
inceput (inainte de 1600) pe
tunca de sub Posada i mar la
la Nord sad mar pe deal, unde
se yací i azr ruine de case §i
de o biserica ce se nume§te biserica
jidoveasca sail titareasca,
pe ruinele careia s'a ridicat biserica
crqtina. In ruinele de sub
Posada s'el aflat sagetT i alte
antice dace, romane sail atare.
Hotarul satulur Ruar-u] se intindea
°data pana la Bran ; prob'l
pomelnicul de la bisericile din
satele Sima, Moeci i altele, carT
spun ca ctitorT la acele bisericr
sunt Rucarenir ce le aü dotat
cu livezr de fin i muntI aflatT
azI in hotarul Austria
Mijloacele de intretinere ale
satenilor Rucarenr constad mal
cu seama in exploatarea cheresteler,
a varuluT i in creterea
vitelor, care procura Rucarenilor
brinzeturile cele mar alese.
Pe riul Dimbovita §i pe Riu-
§orul sunt instalate mal multe herastrae
pentru fabricarea scin.
durilor; morr i dirste pentru
preparatul panurilor i al sari
celor, lucrate in marT cantitat1
de maiastra mina a femeilor din
Rucarul, care lucreaza cu multa
maestrie costume nationale fe
meie§tr.
Aci este o mare fabrica de var
§i o fabrica de ploW.
Asta-e, locuitorir din Rucar
cultiva peste 40000 01 §i mar
multe miT de vite marr. Pana
la conventia cu Austria, Ruca-
renir se ocupad rnult cu crqterea
porcilor, pe care.T vindead
la Bra§ov i carf le aducead un
insemnat venit.
In Ruar functioneaza o coal'a'
de bNetr, conclusa de 3 invatatorT
r invatatoare i o coala de
fete, conclusa de 3 invatatoare..
Ambele §coale se frecuenta de
177 elevr §i 135 eleve (1899
900). Pana la 1886 s'a intretinut
in Rucar de statoi comuntt
o §coala de mesera.
Sunt 3 bisericr, deservite de
3 preorf i 5 dascalr. Una din
ele a fost reparata de M. S.
Regele, care a vizitat Ruarul,
Cu ocaziunea inaugurarer oseler
ce duce la frontiera (1891).
Prin pozitia sa cea frumoasa
aerul cel sanatos, Rucarul
atrage in timpul vera' muly vizitatorT.
Mai sus de Rucarul, catre trecátoarea
Bran in Transilvania,
este un loc istoric de mare importanta,
eacT aci Domnul
Vladislav Basarab, TareRominetr, la
anul 1340, a batut cumplit pe
Ludovic, regele Ungarier.
P'aci trecu Sigismund la 7
Octombrie 1595, venind in ajutorul
lur Mihaid Viteazul, unde
a zabovit o saptamitA, trecindu-§T
armata in revista (Nic.
Balcescu).
La Rucar a conacit Carol XII,
regele Suedier, la anul 1712, dupa
cum se vede Inteo scrisoare a
lur 5tefan Vocla Cantacuzino
catre Patriarhul Iacob, in drumul
s45 dela Pitqti la Törtzburg
(G. fonnescu-Gion).
Rucarul are 2 strade principale,
oseluite i bine ingrijite.
Casele, mar toate din bitne, sunt
puse la linie §i bine lucrate.
Ele sunt frumos mobilate, cu
mobill nationala §i de o curatenie
exemplara.
Rucarul are 2 catune mar principale
: Rucarul i Dimbovicioara.
Budgetul sAil prezinta la veniturr
suma de 8661 leT §i la
cheltuelr suma de 8340 ler. Are
594 contribuabilr.
Ruconium, cetate romand,
cgt. Stolniceni, com. Ocnele-
Mari, pl. Ocolul, jud. Vilcea.
Se N'ad §i asta-e urmele cetater
§i caramizT cu litera n, late de
2'/2 decimetri i lungr de 3 decimetri.
Ruda, sat, cu 234 loc., jud. Argq,
pl. Topologul, facind parte
din com. Birsqti-Bercoiul. Are
o biserica, cu hramul S-tuT IngerT,
deservita de un preot §i un ¿intaret.
Ruda, deal, acoperit Cu padurr,
in partea de N.-E. a com. Mihae§ti,
pl. Riurile, jud.
Din partea de S. a- dealuluT izvore,te
piriiapl Ruda, care, dupa
ce strabate cat. Geabelea, de la
N.-E. spre S.-E., se varsa in Riul-
Tirgultir, in centrul com. Millaputin
mar sus de unde se
intretaie catea ferata cu §oseaua
nationala Pitqti-Cimpulung.
Ruda (Muntele-), munte, in jud.
Arge5, pl. Topologul, com. Bit-sqti,
proprietatea EforieT Spitalelor
Civile din Bucure,ti, pendinte
de SchituI Fedelepiul.
Rudarea, deal, spre E. de com.
Simbureti, pl. Oltul-d.-s., jud.
Olt, proprietatea mo,tenitorilor
lur L C. Bratianu. Aci sunt mal
multe gropr unde, se zice,
stat TatariT i unde se &ese
azT in pamint diferite cioburr
de oale i alte vase tarr j foarte
bine lucrate.
Rudari, com. rur., in jud. Dolj,
pl. Dumbrava-d.-j., la 15 kil. de
Craiova i la 12 kil. de rqedinta
pla§el Virtopul.

RUDARI 289 RUDEr'I
Este formatä din satul cu acelasr
nume, situat pe costisa dealulur
Rudari, pe valea cu acelasT
nume i in apropiere de pAdurea
Rudari. Se invecineste la
N. cu comunele Corlatele (5 kil.)
Caraula (3 kil.); la S., ca Galicia-Mare
(29 kil.) ; la E., cu
Giubega (6 kil.) i Galiciuica (13
kil.); la V. cu comuneIe MotAtei
i Risipiti (9 kil.), din pl.
Cim pul.
Terenul este accidentat de patru
sire pe dealurT, care formeazg
doug vAT numite Rudari i Cio
cAnari. Ingltimea dealurilor este
cam de 40 m. Sunt acoperitr cu
vil, pAdurr i cu locurI de muna
Se ggsesc In com. urmgtoatoarele
movile: MAgura, a-GAiner,
a-Cazacilor, Sgpata, Piatra i m1gura
numitA Gura-Pietroaser.
Este udatg de piriul Baboaia,
ce izvoreste din com. Seaca, intrg
pe la V. in com. Rudari si
curge pe valea numitA Rudari,
prin raionul com. si apoT trece
in com. Galicia unde se pierde.
Pe el se afig 2 podurr.
Are o populatie de 1509 suflete
; o biseria ex]. hramul Cuvioasa
Paraschiva, sf. loan BotezAtorul
i Sf. Apostoll Petra
si Pavel, fondatg intre aniI 1851
1853, de cAtre locuitorir com.,
deservitg de r preot i 2 cinta-
; o scoalg, ce tunctioneazg
de la 1881.
In com. Rudari sunt 372 case
si 19 bordee. Casele sunt construite
de cgrAmidA, gard, paiante,
etc. Mar toate casele ati
grgdinele lor.
Suprafata com, este de 3449
hect., 8 arir si 64 cm. din care :
pgmint arabil 2512 hect., fineatg
103 hect. si pAdure 662 hect.
Pe teritoriul com, se ggsesc
doug mosir Rudari i Ciocgnari-de-Rudari,
dind un venit
de 50250 ler, din care statul ia
43250 ler, iar restul de 7000 ler
6.5940 Arareis Dicjionar Geogratic. IoF. V.
e al locuitorilor mosnenT Rudgreni
ce se ggsesc pe mosiile statulul.
Mosiile statulur sunt date
in intregime in loturr. Inainte apartineari
manast. Brincoveanu.
Pe ambele mosir ale statuluI
din com. se &este cite o
pAclure Rudari, in intindere de
649 hect., 55 arir si 52 cent. ;
CiocAnari,in intindere de 13 hect.,
3 ara si 12 cent., populate cu
cer, girnitg, ulmr i frasinr.
Finetele ari o intindere de 103
hect. si apartin locuitorilor.
Viile apartin locuitorilor RudgrenT,
se gAsesc pe mosia Ruddreni
i al-1 o intindere de 171
hect, si so arir.
Sunt 3 morT de apg in com.
Rudgreni, 2 in cAtun si pe mosia
Rudari si a 3-a pe mosia
CiocAnari.
In vatra satuluT Rudari se gdsesc
2 carie re micT de piatrA.
Budgetul com. e la veniturT
de 3122,93 leT si la cheltuelT,
de 2516,30 ler.
Rudari, sat, in jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-j.,
com. Rudari. (V. Rudari,
com. rur.).
Rudari, sat, fAcind parte din com.
rur. BAbeni, pl. Oltetul-c1.-j., jud.
Vilcea. Are o populatiune de 190
locuitorT.
Rudari, subdivizie com. rur. Va..
lea-Aninilor, pl. Cimpul, jud. Mehedinti.
Rudari, moyie, i pddure statuluT,
jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-j.,
com. Rudari.
Are pe dinsa pgdure. Pgdurea
are o intindere de aproape 650
hect. Inainte apartinea MAngstirer
Brincoveanu. E populatA cu
frasinl i ulmT si mal cu seama
Omite i cerl.
Rudfiria, sat, cu 70 familir, in
apropiere de Olt, jud. Arges,
pl. Topologul, fAcind parte din
com. rur. Budesti.
Rudäria, sat, fAcind parte din
com. rur. MAngstireni, pl. Oltuld.-s.,
jud. Vilcea. Are o populatie
de 431 locuitorT.
Rudeanca, pda'ure, supusA regimulta
silvic, com. Mihgesti, pl.
Riurile, jud. Muscel, in intindere
de 40 hect., compusg din fag,
stejar, carpen, jugastru si mesteacAn.
Rudele, vale, jud. Prahova, com.
MAneciul-Ungureni, plaiul Teleajen,
izvoreste din culmea mucha
ComAsile, dintre Mogo s Ciumernic,
curge de la E. spre
S.-V. si se vars1 in riul Teleajenul,
pe malul sting.
Rudeni, sat, Cu 766 locuitorr, jud.
Arges, pl. Lovistea, pendinte de
com rur. uici. Are o bisericl
cu hramul Sf. Gheorghe,
Cu I preot i I cintaret.
Rudeni (Rudari), sat, jud. Ilfov,
pl. Znagovul, fAcind parte
din com. rur. Chiajna. Se Intinde
pe o suprafatl de 238 hect., cu
o populatie de 553 suflete.
Are i bisericg, cu hramul
Sfintir 40 de Mucenicr, deservitg
de i preot i i cintaret.
Comercial se face de 2 circiumarr.
Numgrul vitelor marr e de
226 si al celor micr, de 445.
Rude§ti, sat, pe mosia Cu acelasT
nume, com. GrAmesti, pl.
Berhometele, jud. Dorohoiti, cu
o populatie de 105 suflete.
Proprietatea mosier e a d-ner
Pulheria Alecu Stircea.
Are o bisericA, Cu hramul Adormirea-Maicer-Domnulur,deservitg
de i cintgret i r pala-
37

RUDEM 290 RUGETUL
mar; este vechie, de lemn,
cuta in locul unuT schit caluggresc.
SateniT improprietaritT a: 52
hect., 2 ariT pamint, Tar proprietatea:
320 hect., 81 ariT, cimp
si 58 hect. padure.
Piriul principal ce trece pe
mosie se numeste Marele; curge
din Bucovina.
DrumurT marT sunt: acel ce
duce la Botosanita si acel spre
Gramesti.
Mosia se hotgreste cu: Gramesti,
Botosanita, Gropeni si
Negustina din Bucovina.
Insemnat aicT este : Podu/luT-Tgutu.
Familia Stircea, una
din vechile si ilustrele familiT
ale Moldover, se trage de aci ;
_ _
a dat mulff barbatT insemnatT ;
pe: Mihu Stircea, unul din veteraniT
ostasT a luT Stefan-cel-
Mare, carele strgluci prin bravura
sa in rgzboiul de la Baia,
unde Mateifi Corvin Regele Ungurilor,
fu cu totul zdrobit; pe
Stolnicul-Stircea, care la 1520
(7028), era intre velitii boeriT,
consilier domnesc. (cCron. Rom.
Meh.», t. 1, p. 158).
Dupg moartea luT Stefan Bogdan-Voda,
la 1527, se stinse Cu
el unja ereditarg a Bogdanifor
la tronul Tara. Mihu Stircea,
batrin de 84 anT, inca plin
de viatg, dupg staruintele adungrel
boerilor, si a visterniculuT
Trotusanu, se indupleca a primi
Domnia. Prezintindu-se atund
Raresa cu fiul eT Petru, i argtind
uricul cu inelul SuveranuluT
Stetan-ce!-Mare, prin care acest a
recunostea pe Petru de fiti al sati
natural, Stircea recunoaste pe
Petru de Domn. (cCalend. Asaki
1854, p. loo.)
Mihail Stircea, Portar- Sucever,
Const. Basota-Paharnic, fac
hotarnicia Falticenilor in 12 Iulie
1768 (gFond. Relig. Pum.,
pag. 6T).
Rude§ti, mofie i pddure, com.
Gramesti, pl. Berhometele, jud.
Dorohoiti. Padurea are o suprafatg
de 58 hect.
Rudina, com. rur. si sat, in jud.
Mehedinti, plaiul Closani, la 45
kil. de orasul Turnul-Severin,
situata pe vale. Se mgrgineste
la N. cu com. Bala-d.-s; la E.
cu com Bala-d.-j. si com. Vidimiresti;
la S., Cu comunele
Sovarna-d.-s. iSovarna.d.-j.; la
V. cu com. Mina.
Satul forme aza com. cu Berest
mahalalele Gozobi, Plaviti
Croitori, cu o populatie de 896
locuitorl si 172 case.
Locuitoril posedg : 30 plugurT,
6o care cu boT, 12 cgrute Cu
caT ; 150 stupi.
Prin comuna trece soseaua
Craguesti- I l ovatul -Rudina-Laturoasa
Are 3 bisericT, deservite dc
I preot si 4 cintgretT; o scoala,
frecuentatg de 25 elevT.
Budgetul com. e la veniturT
de 1232 leT, iar la cheltuelT, de
557 leT.
Vite : 480 vite marl cornute,
39 caT, 56o ol si 600 rimatorT.
DealurT principale in comuna
sunt Dealul-StaiculuT, dealul
Dirnova, Dealul-Gozobilor, plantate
cu vil i pomi roditorT. In
Dealul-StaiculuT este un mic platal
care poarta numele de MormintiT
pe care locuitoriT
\TM: Valea-Mare, unde se
afla o stincg de piatrg, Valea-
MiroslavuluT si Valea-Rudiner,
pe unde curge piriul Rudina.
Rudina, in com. rur. Rudina,
plaiul Closani, jud, Mehedinti
; izvoreste din infundatura
Vail-Marl, trece prin com. Rudina
i, la Ohaba, se impreung
cu PiriulSovernilor, apoT curge
spre Iupca al caruT nume Il ja.
RugAria, sat, in jud. si pl. Tutova,
com. Corodesti, spre N.
de satul Corodesti, la marginea
jud. Are o populatie de 86
locuitorT si 24 case. Se maT numeste
i Fundatura-RuggrieT.
Rugetul, ciitun, in jud. Putna,
pl. Vrancea, com. Tichirisul,
situat pe coasta dealuluT ce Sormeazg
podisul care merge pana
in apa Putnel.
Are o populatiune de 278 suflete
; I biserica fihialà, cu hramul
SI. Damitru.
Rugetul, sat, facind parte din
com. rur. Vultureni, pl. Berheciul,
jud. Tecuciti, situat pe un deal,
la E. com , la j Vts kil. de Vultureni
(ccala).
Are o populatie de 62 suflete,
si 13 case.
Teritoriul catunuluT este de 164
hect. LocuitoriT, vechl razesT,
stäpinesc tot teritoriul.
Are o bisericg, cu hramul
Inaltarea SfinteT Cruel. Este
ziditg in 1838, dupg cum se
vede din inscriptia ce se ggseste
deasupra useT.
Rugetul, sat, facind parte din
com. rur. Mihgesti, pl. Ocolul,
jud. Vileea. Are o populatie de
108 locuitorT (58 barbatT si 50
femel). E asezat in centrul com.
si e udat de valea Arsanca. Pe
teritoriul 1111 trece calea feratg
PiatraRimnicul-Vilcea si pe la
E., soseaua nationala Rimnicul-
Vilcea Riul-VaduluT.
E la distantg de 2 kil, de
cgt. Mihgesti, unde este resedinta
com. si scoala.
Rugetul, pira, in jud. R.-Sarat,
pl. Marginea-d.-j., com. Tim.
boesti ; izvoreste din Dealul-Traistenilor,
udg partea de V. a com.
si se varsA in riul Slimnicul, pe
dreapta luT.

RUGI 291 RUG1NOASA
Rugi, com. rur., jud. Gorj, plaiul
Vulcan, la S. de comuna Schela,
situatg pe deal.
Are o suprafatg de 310 hect.,
din care: 90 hect. arabile, 115
hect. pgdure, 5 hect, vie, ioo
hect. finete i livezT cu prunT,
cu o populatie de 155 familiT,
sati 790 suflete.
Locuitorif posedg 25 plugurT,
6o care cu bol i vacT, 4 cgrute
cu caT ; 30 stupT; 450 vite marT
cornute, 50 oT, 50 capre, 24
cal i 500 ritngtorT.
Budgetul com. e la veniturT
de lel 912, iar la cheltuelY de
leT 549, bard 14.
Prin com. trece apa Pietroasa,
care se formeazg din plor si
micT izvoare.
Comunicatia comuneT cu satele
invecinate, se face prin drumurT
ordinare i oseaua comunalg.
Are r scoalg, frecuentatg
de 39 elevT, (1899 900) ; 2 bisericT,
fgcute in aniT 1825 si 1832,
de locuitorT, deservite de i preot
si 2 cintgretT.
In partea de N. a comunel
se ggsesc urmele unuT vechiti sat.
Rugina (Ruginosul), pIrlu, in
jud. Buzgii, com. Minzglesti; incepe
din muntele Brazeul, trece
prin com. Bustea, primeste izvorul
mineral Bustea si se scurge in
piriul Sturzea, in cgt. Gura BgdiculuT.
Rugina, lac, in jud. Muscel, com.
Ciumesti, pl. Riul.Doamnel, format
din lacul Bazdavanul. Din
el se mal formeazg incg un lac,
Cu acelasT nume, cu directia spre
N. si aproape de riul Doamna.
Ruginä (Lunca-luf-), luna, in
jud. Bacàti, pl. Bistrita-d.-s., situatg
intre satuI Ghergesti i Bacgti,
i formatg de bratele de
pe malul drept al riuluT Bistrita.
E acoperitg de plopT i rachitl
prezintg pozitiuni frumoase. Mal
inainte aci era locul de preumblare
al Bgcgoanilor.
Rugineni, sat, in jud. Covurluiti,
com. Cavadinesti, pl. Horincea,
cu 755 suflete si o bisericg.
Rugine§ti, com. rur., in jud. Putna,
pl. tisita, situatg in \ralea
DomositeT, la 1/2 ceas departe
de Adjud i la 39 kil. de resedinta
judetuluT.
Este udatg de riul Trotusul.
In com. sunt trer movile, care,
se zice, dateazg din timpul luT
Vlad-Tepes.
Are o populatie de 1278 suflete
; o bisericg parohialg, cu
hramul Nasterea MaiceT DomnuluT
si una filialg, cu hramul
Cuvioasa Paraschiva ; o scoalg
mixtg, frecuentatg de 78 copir
(1899-9w).
Budgetul com, e la veniturT
de 3237,17 leY si la cheltuelt, de
3867,73 leT.
LocuitoriT posea.: 20 plugurT
de lemn, 50 plugurT de fer si un
scarificator ; 269 boT, 185 vacT,
57 cal, 471 oT, 11 capre si 266
porcT.
ViT sunt pe o intindere de
vr'o 400 hect.
Ruginoasa, com. rur., in jud.
Suceava, pl. Siretul-d.-s., spre
E. si la 61 kil. de Fglticeni. Se
mgrgineste spre E. cu com. Bgiceni
din jud. Iasi si Crivesti din
jud. Roman, la V. cu com. Pascani
i Stolniceni, la S. cu com.
Helestieni, la N. cu com. Vgscani.
E formatg din satele : Bugioaia,
Rgdiul, Dumbrgvita, Giurgesti,
Costesti cu Pietrisurile
Cornesti, cu resedinta in Bugioaia.
Are o populatie de 1046 familiT,
set 3925 suflete; 4 bisericT,
deservite de 5 preotT si 6
cintgretl; doug scoale mixte, conduse
de 2 invgtgtorT.
Budgetul com. e la veniturT
de 14608,99 leT si la cheltuelT,
de 13554 leT.
Vite: 277 caT, to68 bol, 65o
vacr, 3675 or, 4 capre si peste
600 porcT.
E udatg de piraiele: Dumbrgvisa,
Rgdiul, Bahluetul-Rece, Giurgesti
i Piriul-VgeT Bune.
Mosia, fostg a DomnitoruluT
Al. Ion I Cuza, are 8445 hect.,
din care 2210 hect. pgdure, 5855
hect. cultivabile, 350 hect. fin si
irna i restul mlastine.
ImproprietgritT in 1864 sunt:
38 frunta0, 316 pglmasT si 284
codasT, stgpinind 3554 hectare.
In com. sunt: un croitor, un
cizmar, 8 fierarT, 3 stolerT, un
dogar i mal multi rotarT; 4 bgcgniT,
2 hanurT i to circiume.
Ruginoasa, sat, in jud. i pl. Arges,
cu 65 iocuitorr, fgeind parte
din com. rur. Cerburenul-Iasul.
Ruginoasa, atun, al com. BrIe§ti,
jud. Buzgti, Cu 200 locuitorT
si 46 case.
Ruginoasa, sat, In jud. Neamtu,
pl. de Sus-Mijlocul, asezat sub
culmile despre S. ale dealulur
Comori, ce se intinde in prelungirea
dinspre E. a dealuluT Cetgtuia
si la N. tirgusorulul Bozieni.
Are o populatie de vr'o 224
familiT rominestr, mutatT aci prin
stgruinta proprietaruluT de pe
atuncT a mosieT Bozieni, Lupu
Bals.
In sat se aflg o bisericg, deservitg
de 2 preotT si 2 dascIIT;
o scoalg..
Ruginoasa, sat, pe mosia i in
com. cu acelasT nume, jud. Suceava.
E strgbgtut de piraiele
Dumbrgvita, Rgdiul si Bugioaia.
E impgrtit in Bugioaia, Dum-

RUGINOASA 292 RUICA SI BUCIUMENI
brIvita si Rgdiul si in parte locuit
de Tiganf CasasT.
Vatra satuluT ocupa 238 fglcT,
cu o populatie de 2435 suflete.
ImproprietgritT la 1864 sunt
66 fruntasT, 166 pglmasT si 155
codasT, stgpinind 1420 fglcr, 20
prajinT.
Are o biserica, cu hramul Adormirea
MaiciT DomnuluT, zidita
de Sandulache Sturdza in
18ot si restauratg de Alex. I
Cuza, deservitg de 2 preotT si
2 cintgretT ; o scoalg mixta, infiinfatg
in 1865.
Drumurr principale sunt : la
Costesti (7 kil.), la PAscani (12
kil.), la Stroesti (14 kil.), la Hgrmgnesti
(4 kil.) si la Vgscani
(4 kil.).
cSatul Ruginoasa si curtile
boerestT ail fost arse, suferind
multe stricgciunT de la LesiT luT
Sobieski si Tgtari pe timpul luT
Constantin Cantemiry. (I. Neculcea,
tLetopis.2, tom. II, pag.
233).
In ograda bisericeT din Ruginoasa
zac rgmNsitele pgmintestr
ale luT Cuza-Voda.' si a celor
doï fiT aT sgT, Dimitrie si Alexandru,
avind un frumos monument
dintr'un singur bloc de
marmurg neagrg, reprezintind
un trunchiti de copac tliat.
In cavoul familieT, din nguntrul
bisericeT, d'asupra loculuT unde
fusese depus maT intiiti sicriul
DomnitoruluT Cuza, se citeste cunoscuta
poezie a luT Alexandri,
intitulatg Cuza-Vodg.
Ruginoasa, sat, in partea de E.
a com. asesti, pl. Stemnicul,
jud. Vasluiti, situat pe coasta
de V. a dealuluT Ruginoasa, fata
In fata cu satul Osesti, formind
ast-fel un sin gur trup, despgrtit
numaT prin piriul Miclgusul.
Teritoriul satuluT are o suprafatg
de 516 hect., si o populatie
de 63 familiT, sail 264 suflete.
Vite : 161 vite marT cornute,
1 i caT, 43 or, lo capre si 50
rimatort
Ruginoasa, stafie de dr.-d.-f., in
jud. Suceava, pl. Siretul, cgt.
,Ruginoasa, pe linia Pascani-Iasi,
pusg in circulafie la 1 Iunie 1870.
Se afIg intre statiile Pascani (4.7
kil.) si Tirgul-Frumos (16 kil.).
Ingltimea d'asupra niveluluT MgriT,
de 268'11,19. Venitul acesteT
statiT pe 1896, a fost de 62764
leT, 6o banT.
Ruginoasa, munte, in jud. Buzgii,
com. Mlgjetul, cgt. Trestioara,
acoperit de pgdure.
Ruginoasa, deal, ce se intinde
spre E. com. Osesti, pl. Stemnicul,
jud. Vasluiti, despgrtind-o
de com. Buhgesti. Pe coasta de
V. e asezat satul Ruginoasa, iar
pe culme se aflg pgdure.
Ruginoasa, mofie, in jud. Buzgii,
com. Brgesti, cgt. Ruginoasa,
proprietate mosneneascg. Are
280 hect., din care 50 hect. pg.
durea Guzioca, din care izvoresc
maT multe izvoare feruginoase.
Ruginoasa (Trestioara-Ruginoasa),
peidure, in jud. BuzNii,
com. Migjetul, pe mosia
Trestioara, proprietate a statulur,
pendinte de Episcopie. Are
175 hect.
Ruginoasa, piidure, in partea de
N. a plgseT Hirsova, comunele
Hirsova si Groapa - Ciobanulur,
jud. Constanta, pe malul drept
al DunareT. Are o lungime de
6 kil. si o intindere de 140 hect.
Adesea orT e inundatg de apele
DungreT.
Ruginoasa, pida, izvoreste de
pe mosia Broscguti, com. cu acelasT
nume, pl. Copla, jud. Do-
rohoiti, de la locul numit TItarca
; curge prin partea de S.
a satuluT, formind Tazurile : Ruginoasa
si Rgtoiul si se vargl
in Jijia, la podul luT Rgtoiu.
Ruginoasa, pirh7, in jud. Vasluir',
pl. Stemnicul, izvoreste de
la N., din pgdurea Ruginoasa,
curge spre S., se indreaptg spre
V. si In dreptul satuluT Cozmesti,
se varsg in riul Stemnicul.
Ruginoasa, pirizi, izvoreste de
la E. com. Armgsesti, plaiul Horezul,
jud. Vilcea, udg centrul
com. si se varsg in Hui! Cernisoara,
avind o directie catre S.-E.
Ruginoasa, villcea, izvoreste din
Mggura-luT-Mircea, com. LNpusata,
pl. Cerna-d.-s., jud. lincea,
si formeazg in partea de S.
a com., hotarele intre comunele
Mgldgresti si Lgpusata, vgrsindu-se
in Ccrna.
Ruginosul, sat, fácind parte din
com. rur. Tetoiul, pl. Oltetul-d.-j
jud. Vilcea. Are o populatie de
224 locuitorT.
Ruginosul, munte, jud. Baca, pl.
Trotusul, com. Tirgul-Ocna, situat
lingg muntele Croma.
RuginosuluI (Izvorul - ), sorginte
de upa' mineraleY, in jud.
Buzgá, com. Colti. Contine : fier,
pucioasg si sgrurT. Incepe de sub
poalele munteluT Vgtraele si se
scurge in Valea-Boulut
Ruica ,i Buciurneni, trup de
mofe, jud. Vlasca, pl. Marginea,
com. Bglgnoaia, proprietate a
statuluT, fostg a mgngstireT Comana.
Are o intindere de 837 hect.,
din care 400.pgdure. Aci, in 1882,
s'ail improprietgrit 100 insuráteT,

RUICA I BUCIUMENI 293 RUNCUL
cgrora dat 575 hect., 87
arir.
Arenda anualg este de 13720
ler.
Ruica i Buciumeni, pci-dure,
jud. Vlasca, proprietatea cu acelasT
nume, in suprafatg de 400
hect., si tinind de ocolul silvic
Ruja, pi fi:1, jud. Backi, pl. Muntele,
com. Mggiresti, care iese
din Bujorelul si se varsg in Taz-
Igul-Sgrat, dupI ce s'a incgrcat
cu piriul Stgneasa.
Ruleni, sat, in partea de N.-V.
a com. Tgcuta, pl. Mijlocul, jud.
situat lingg pgdurea Ruleni,
si strg'bgtut de piriul Cugna.
Are o intindere de 337 hect.,
din care 265 hect. pgdure si 12
hect. loc de culturg, fina, ima,
ale statulur si 6o hect., ale locuitorilor.
Are o populatie de 80
suflete.
Locuitorir posedg : 3 plugurr
si 5 'eme Cu bor ; 37 vite marT
cornute, 6 or, 5 caT si 5 rimItorT.
Rumeniori, subdivizie a com.
rur. Preajna, in plaiul Cerna,
jud. Mehedinti.
Rumurile §i Dirjani, ptidurt particulare,
supuse regimulur silvic,
pe mosia Genuneni, pl. Oltuld.-s.,
jud. Vilcea.
Runceasa sati Malul-cu-Florile,
sat, facind parte din com.
Lgcgi - Runceasa, pl. Argeselul,
jud. Musca
E situat pe malul drept al
riulur Dimbovita. Are o populatie
de 384 locuitorr mosnenT;
o bisericg de zid, deservitg de
preot i i dascgl, clgditg in
1854 de decedatul Nitg Dico.
nescu cu ajutorul locuitorilor.
Tot in raionul acesta sat se
vgd ruinele uner vechr biserid.
Pgng la 1864 forma o com.
separata si'sr avea scoala separata.
De la acea data s'a intrunit
cu Lgicgi.
Este udat de la V. spre E.
de Valea-TurnuluT i RIscgiasca,
carr se varsg in riul Dimbovita,
pe malul drept.
In cgtunele Lgicgi si Runceas1
este locul numit Piscul, pe Virful.OlariT,
unde, spune legenda,
s'ar fi bgtut Radu-Negru cu TItarir.
Runceni, mofie, in jud. Buzgti,
com. Jugureni, cgt Matginea-Pgdurer,
proprietatea statulur, pendinte
de Episcopie. Are pe dinsa
pgdurea Arhimandrita si cam
40 hect. loe cultivabil, dat in
loturT.
Runceni,pez'dure, jud.BuzNii, com.
Jugureni, cgt. Marginea.Pgdurer,
acind un corp cu pgdurea Buda,
din com. Cislgul, de 1280 hect.
Se alipeste mareT pgdurr Cislgul
cu trupurile.
Rimcul, com. rur., jud. Arges,
pl. Topologul, la 12 kil. de com.
rur. Tigveni, resedinta subprefecturer,
si la 35 kil. de Pitesti.
Se compune din 4 sate : Grupeni,
Runcul, Vgreticile i Znomana,
cu o populatie de 1123
su flete.
Are o bisericg in Runcul
o scoalg mixta.
Budgetul com. e la veniturT
de 2382 ler si la cheltuelT, de
1851 ler.
Vite : 500 bor i vacT, 30 caT,
150 or, ioo capre i 220 rimgtorT.
Runcul, com. rur., jud. Dimbovita,
pl. Ialomita-Dimbovita, la
35 kil., in muntr, spre N. de Tirgoviste,
situatg pe vgT si pe dea-
lurr. Muntir din apropiere si din
raionul comuner sunt O rlea,
Lacul-Brebulur, Fata, Cgtinele,
Podul-Frumos si Tontea.
Vgr Valea-Orler, Valea-Dulbanulur,
Valea - Seacg ; piscurite :
Piscul - Vulturulur i Piscul - La.
culur. Cursurile de apg : latomicioara,
in care se varsg: Silistea,
Valea-Liler, Giurculetul,
Chincioana si Tontea. In cuprinsul
com. Runcul este si un izvor
cu apg mineralg de pucioasg pe
Val ea-Rachieri
Se compune din patru cgtune:
Costesti, Bgdeni, Piatra-reper
Runcul, cu o populatie de 1734
locuitorT.
Are 4 bisericr si o scoalg.
In comuna sunt maT multe
hergstrae de tgiat scindurr, pive
morr de apg cu fgcae.
Se cresc in com, bol, capre
multe si porcr. Pe teritoriul Runcubil
se aflg o pgdure, in intin.
dere de peste 35000 aril.
Se invecineste la E. cu com.
Riul-Alb, la N. cu muntete Orlea
si la S. cu com. Motgeni.
De Pietrosita ì Riul Alb se
desparte prin dealurr i vgT cu
pgdurr, lar de Motgeni, prin o
micg cimpie. Cu com. Pietrosita
si Riul.Alb se leagg prin drumurY
soseluite, iar cu Motgeni
prin soseaua comunalg.
Comuna Runcul se aflg mar
toatg situatg pe albia riulur Ialomicioara.
Runcul, com. rur., jud. Gorj,
plaiul Vulcanul, situatg la N. de
comuna Stroesti si pe riul So.
hodolul. E compusg din 3 cgt.:
Runcul, Bgltisoara i Rgchitele.
Are o suprafatg de 2400 hect.,
din carT : 717 hect, arabile, 1427
hect. pgdure, 121 hect. vie si
135 hect. livezr i prunr, cu o
populatie de 270 familiT, sati 1425
suflete.
Locuitorir posedg : 70 plugurr,

RUNCUL 294 RUNCUL
170 care cu bol, 8 cgrute Cu cal;
30 stupT ; ToT 1 vite marr cornute,
1839 or, 826 capre, 58
cal si 662 rimgtorT.
Are : i coalä, frecuentatA de
39 elevr (r 899-900); 3 bisericr,
deservite de 4 preotT si 6 clntgretr.
Dealurile RunculuT produc vinurile
cele mal bune.
In Runcul se aflg o bisericA
foarte vechTe, despre care traditi a
spune cg ar fi fgcutX de Doamna
Florica, fiica lur Mihaid-Viteazul.
Veniturile com. sunt de 1331
ler i cheltuelile, de 1312 leT,
84 banT.
Comunicatia in com, se face
prin sosele comunale care o pun
in leggturg la S. cu Arcani, lar
la N. cu Balta i Dobrita. E
strAbAtutg si de soseaua vecinalg
T.-Jiti-Tismana.
In Runcul sunt : 2 joaggre,
14 morT si 4 pive, pe apele Sohodolul
si Jalesul, 5 cuptoare de
var si 30 fintinT.
Runcul, sat, cu 405 locuitorT, jud.
Arges, pl. Topologul, fAcind parte
din com. rur. cu acelasT nume.
Aci este resedinta primgrier.
Are o bisericg, cu hramul
Toti Sfintir, deservitg de un
preot, un cintgret si un paracliser.
Runcul, atun, al com. Robesti,
jud. Buzgil, cu Too locuitorr
26 case.
Runcul, sat, cu 65 locuitorT, jud.
Dolj, pl. Amaradia, com. Stoina.
Runcul, cdtun, de resedintg, al
com. Runcul, plaiul Vulcan.
Are o suprafatA de 1500 hect.,
din care: 400 hect. arabile, 965
hect. pAdure, 55 hect. vie i 80
hect. livezT cu prunl, cu o populatie
de 168 familii, salí 902
suflete.
LocuitoriT posedg: 30 plugurl,
100 care cu bol*, 4 clrute Cu
cal; 20 stupT; 641 vite marT cornute,
1284 or, 391 capre, 30
cal si 126 rimAtorT.
In cgtun sunt: 6 morT, 2 pive
pe apele Jalesulur i SohodoluluT,
2 joaggre, 3 cuptoare pentru
var i 19 fintinT.
Runcul (Bulibaqa), sat, jud.
Ilfov, pl. Dimbovita, fAcind parte
din com. rur. DascAlul-Creata, situat
spre S. de VgrAsti-d.-s.
Se intinde pe o suprafatg de
580 hect., cu o populatie de 52
locuitorL
Statul are 484 hect., din care
cultivg prin arendasir sgr 184
hect. (300 pgdure). LocuitoriT
ati 96 hect. si le cultivg pe
toate.
Numgrul vitelor marT e de
72 si al celor miel*, de 5o6.
Runcul, sat, in jud. 1VIehedinti,
plaiul Cerna, com.' rur. Sovarn
a.c1.-s.
Runcul, sat, in jud. Neamtu, pl.
Bistrita, com. Silistea, situat spre
rnarginea jud. Roman.
Are o intindere de 558 hect.,
6o ariT, cu o populatiune de 13
fam., salí 44 suflete ; o bisericA
de piatrA, ziditl. de $tefan-cel-
Mare, care a servit pgng la 186o
de schit de cgiuggrite.
Runcul, sat, in jud. R.-Sgrat, pl.
Marginea-d.-s., com. Popesti, la
poalele dealuluT Runcul, la 500
spre S. de cgt. de resedintg.
Are o intindere de 12 hect., cu
o populatie de 132 familiT, sati
608 suflete; o bisericA.
Runcul, di/un, spre N. com. Strejestid.-s.,
pl. Oltetul-Oltul-d.-s.,
jud. Romanati, situat aproape
de hotarul judetulur, pe soseaua
Corabia-R.-Vilcea, la 53 kil. de
Caracal, in apropiere de Olt si de
Valea-Dilga. Are o populatie
de 400 locuitorT, i o bisericA, cu
hramul Sf. Grigorie, clAditg la
1596 de marele ban Dobromiru
deservitg de I preot si 2 cintgrett
Runcul, sat, fAcind parte din com.
rur. StNnWi, pl. Cerna-d.-j., jud.
Vilcea. Are o populatie de 316
locuitorT.
Runcul, schit. VezT Runcul, sat,
jud. Neamtu.
Runcul, munte, in jud. BuzAti,
com. Cislgul, cgt. Buda, pe hotarul
jud. Prahova. Culmea sa,
in forma une creste, se numete
Dintir-Runculur. E acopen
it cu pldurT seculare.
Runcul, virf de munte, in jud.
BacAti, pl. Trotusul, de pe stinga
Casin.ulur.
Runcul, munte, in jud. Muscel,
pl. Dimbovita, com. BAdeni-Ungureni,
cu virful de o mArime
impunAtoare. Pe coaste este pgduros,
iar pe culme este acoperit
cu pAsunT ce nutresc numeroase
turme de vite.
Runcul, munte, cu pAdure de brad,
fag i mesteacAn, in jud. Suceava,
com. Bogdgnesti.
Runcul, deal, situat in partea de
N.-E. a com. Scorteni, jud. Prahoya,
pl. Prahova, avind o directiune
povirnitg.
Pe el se aflg plantatA vie.
Runcul, deal, servind de limitg
tre jud. Oltul i Teleormanul.
Are directiunea N.-S. si separg
com. Corbul, pl. Mijlocul, jud.
Olt, de com. Cochinesti i Stolnici,
din jud. Teleorman.
Runcul, mosie a statulur, pendinte
de Mitropolie, jud. Ilfov, aren-

RUNCUL 295 RUNCUL-SIMIf
data cu 7194 leT anual, impreung
cu trupul Dingeni.
Run.cul, mofie a statuluï, in jud.
Romanati, cu o arendg anuala
de 5200 le.
Runcul, pddure foioasg, in jud.
Bacgil, pl. Tazlgul-d.-s., com.
Tetcani. Are o intindere de 800
hect. si este supusg regimuluT
silvic.
Runcul, ddure, proprietate a
statuluT, in intindere de 672
hect., com. Hirtiesti, pl. Argeselul,
jud. Muscel.
Runcul, pddure a statuluT, plaiul
Nucsoara, jud. Muscel, in intindere
de 2500 hect., tinind de
muntiT mangstireT Cimpulung,
carT fac parte din com. Berevoesti
si Corbsori.
Runcul, prIdure, in jud. Neamtu,
com. Silistea, pl. Bistrita, proprietatea
statulta.
Runcul, trup de pcIdure, al statuluT,
in intindere de 40 hect.,
pendinte de com. Valeni, pl.
Teleajenul, jud. Prahova, care,
impreung cu trupurile : Poiana-
LaculuT (13 hect.), Valea-GarduluT,
Cotucul-PlopiT (62 hect.);
Obratele, dupa sfoara Predealul
(25 hect.) si Bughea-d.-s. (45
hect.), formeaza pgdurea Valeni.
Runcul, trup de pädure, al stattiluT,
in intindere de 6o hect.,
pendinte de com. Scorteni, pl.
Podgoria, jud. Prahova, care,
impreuna cu trupurile : Dumbrava-Micg
(40 hect.), Dumbrava-
Mare (35 hect.) si Plaiul (55 hect).
formeazg pOdurea numitg Vatra-
MangstireT-Mislea.
Runcul, pddure, in raionul com.
Poiana, jud. Tecuciti, pl. Nico-
resti ; se intinde din Valea-Runculta
pana in Dealul-Cucuetilor.
Runcul, pirtz2, in jud. Muscel,
com. Vladesti, pl. Riurile, ca re
izvoreste din valea cu acelasT
nume, varsindu-se in 6.11 Bratia,
dupg ce strabate clt. Prislopul.
Runcul, gîrl, jud. Prahova, izvorgste
de sub virful Maciucul,
com. Scorteni, intra prin partea
de N. a com. Bordeni, udg cgt.
BordeniMarT, i dupg ce formeazg
limita intre acest càt.si cgtunul
Sirca, merge de se varsg in
Orla Sgrata sail Mislea, In partea
de S. E. a com. Bordeni.
Runcul sail Valea - de - Runc,
vale, la E. de com. Godinesti,
jud. Gorj, pl. Vulcanul ; se intinde
de la E. spre V. pe 3 kil.,
lasind in partea de S. dealul Masiar
in partea de N., dealul
Lazurile.
Runcul, vdlcea, in jud. Oltul,
izvoreste din dealul cu acelas1
nume, in dreptul com. Cochinesti,
curge catre S.-V., trece prin cg
tunul Vitanesti, com. Corbul,
pl. Mijlocul, si se varsg in Vedita,
pe stinga
Runcul, vale Cu ptrig, izvoreste
din partea de N.-V. a com. Buciumeni,
jud. Tecuciti, curge in
directie S.-E. si se varsg in Tecucelul,
in com. Buciumeni.
Runcul, JrI, izvoreste din pgdurea
Sinesti, jud. Iasi, trece in
jud. Vasluiü, pl. Funduri, unde,
la satul Runcul din com. Girbesti
, formeazg un iaz, apol, unindu-se
mal la vale cu piriul Rgchitna,
se varsg maT in jos de
satul Poiana-d.-s., In piriul acovatul.
Runcul-Alb, munte, in jud. Ba-
cati, pl. Trotusul, corn. Manastirea-Casinul,
de pe hotarul spre
Ardeal i spre jud. Putna si din
care se desprinde ira-Grozestilor.
Runcul-Barnii, munte, in com.
Mglini, jud. Suceava.
Runcul-BoiculuI, munte,in com
Mglini, jud. Suceava.
Runcul-Dingeni, paure a statuluT,
in intindere de 225 hect.,
pendinte de com. Dascalul-Crea
ta, pl. Dimbovita, jud. Ilfov, formata
din trupurile : Runcul
Tiganca (200 hect.) si Dingeni
(25 hect.).
Runcul-Fetei, deal, in jud. Bacal'',
pl. Tazlaul-d.-s., com. Basgsti,
situat in partea de N.-Nr, a
com.
Runcul-Mare, munte, in jud.
Bacati, pl. MunteluT, com. Vg
siesti, de pe teritoriul satului
Vasiesti.
Runcul-Mic, munte, In jud. Bacatl,
pl. MunteluT, com. Vasiesti,
situat lingà Runcul-Mare.
Runcul - OdaeI, sat, pe mosia
Darabani, com. cu acelasi nume,
jud. Dorohoiti, pl. Prutul-d.-j. Se
afla alipit la satul Darabani, situat
pe malul PrutuluT, spre V.
de satul Bagiurea. Localitatea
este ponoroasg.
virf de munte, in
jud. Bacgti, pl. MunteluT, com.
Valea-Arinilor, acoperit cu pgdure
foioasg.
Runcul-Simii, pddure, in jud. Bacati,
pl. Tazlgul-d.-j., com. Bit-sgnesti,
proprietatea luT G. Sion-
Gheret Este foioasg (fagi si
stejarT), are o intindere de 286

RUNCUL-STINELOR 296 RUPTURILOR (DEALUL-)
hect. pi este supue regimulul
silvic.
Runcul-StInelor, virf de munte,
jud. Bacgii, pl. MunteluT, con,.
Valea-Arinilor, din culmea Gea-
!liana.
Runcurelul, com. rur, in jud.
Mehedinti, pl. Vgilor, la 59 kil
de orapul Turnul-Severin, situatg
pe vale. Are o pop. de 700 locuitorr
pi 132 case; o bisericg,
deservitg de 1 preot pi I cintgret;
o pcoalg. E formatg numaT
din satul Cu acelapl nume.
LocuitoriT posedg : 16 plugurT,
26 care cu boT, 3 cgrute cu cal;
260 vite marl cornute, 12 car,
300 oT pi 350 rimgtorT; 40 stupT.
Are o posea comunalg, care
o leagg de poseaua judetiang
Severin-Tirgul-Jiti.
Budgetul comuneT e la veniturT
de 1 1 1 r leT, iar la cheltuelT,
de 742 leT.
Runcu§orul, sat, in plaiul Clopani,
jud. Mehedinti, com. rur.
Rudina.
Ruptura, com. rur. 0 sat, in jud.
Mehedinti, pl. Ocolul-d-j., la 38
kil. de °rap' Turnul-Severin,
apezatg pe 2 vaT: Valea-Rupturd
pi valea Cotoroiul, despgrtite
de Dealul-RuptureT.
Se mgrginepte : la E. cu com.
Voloiacul ; la S., cu com. Crem
enea; la V., cu com. Lumnicul;
iar spre N. cu com. Jirovul, de
care se desparte prin dealul Jirovul.
Satul formeazg comung cu cgtunele
Voloiecelul, apezat pe
Valea-Rupturef, Sperle,ti, Cotoroia-d.-j.,
cu mahalaua Tgtgrigi,
care sunt pe valea CotoroaieT.
Are o populatie de 850 loc. ;
169 Case; 3 bisericT, Cu 2 preotT
pi 5 cintgretT ; o pcoall, frecuentatg
de 66 elevT (1899-900).
LocuitoriT posedg: 31 plugurT,
54 care cu boT, 7 cArute cu cal;
340 vite marT cornute, 19 caT,
410 oT, 318 rimgtorT ; 40 stupT.
Prin aceasta cumung, trece so
seaua Prunipori -Degerati Ruptura-Voloiacul.
Budgetul comuneT e la veniturT
de 1196 leT, iar la cheltuell-,
de 785 leT.
Ape sunt: Cotoroaia, ce'pr la
sorgintea din Valea-CotiT pi Valea-
CeruluT, care, impreunindu-se,
primesc ogapul MineT, al-
TiggnapuluT pi al-Chirculeptilor.
Dealuri: Cucele, Dealul-Condeptilor,
Cuca-Inaltg, Dealul-PopepteT,
Chirculepti, TAOrigi, Culmea-Rupturel
pi Dealul-Pirvuleptilor.
Ruptura, atun, al com. Nehoiapul,
jud. Buzgii, cu 120 locuitoff
si 30 case.
Ruptura,- sat, jud. Dolj, pl. Jiulde-Mijloc,
com. Virnovul, la 1/2
kil, de satul Virnovul, (pcoala),
Cu 598 suflete.
Ruptura, sat, in jud. Roman,
pl. Siretul-d.-j , com. Cirligi,
spre V. de satul Cirligi, apezat
pe coasta unuT deal, spre E. Are
o populatie de 251 familiT, sag
1095 locuitorT, locuind in 213
case; 2 bisericT ; o pcoalI.
Ruptura, °stroll, jud. Brgila, com.
Chiscani, format de canalele Lata-
Bratupca pi Stuparita; are o lungime
de 7 kil. pi o Igtime de
3 kil.
Ruptura, mofie 0 padure, in
jud. Tutova, pl. Corodul, com.
Ghidiceni, proprietatea statuluT,
arendatg, impreung cu mopia
Geful, Cu 5000 leT anual.
Ruptura, pirlii, in jud. R.-Sgrat,
pl. Orapul, com. Odobasca; iz-
vorepte din Culmea-ScurupuluT,
udg N. com. pi se varsg in riul
Rimna, pe stinga luT.
Ruptura-MoldovenceI, jap,se,
jud. Brgila, situatg la S. de Tezerele
Bgtaturile ; incepe din Vilciul,
curge spre N.-E. de hotarul
com. Stancuta pi se unepte cu Tezerul
Tituloaia, dinlcom. Vizirul.
Rupturei (PIrlul-), pirtz7, izvorepte
dintre dealurile: Parmuva
pi DoamneT, com. Tomepti, pl.
Co irul, jud. Iapi, curge de la
N. spre S., printre aceste dealurl
,i, unindu-se cu Piriul-EfrimoaeT,
putin mal in jos de Podul-Vatavului,
se varsg in stinga piriuluT
Tatarca.
Rupturile, sat, jud. Dolj, pl.
Amaradia, com. Velepti, situat
la poalele dealuluT 1-rgtila, la
1/2 kil. spre N.-E. de Velepti,
cgtunul de repedinta.
Are o populatie de 284 suflete,
pi o bisericg, fondatg de
CgpitaniT Mitrache pi Matheiti.
Comunicatia se face grin o
posea vecinalg, care leagg cgtunul,
la S., de Velepti.
Rupturile, insuld, pe Dungre,
In jud. Ialomita, pl. Borcea, in
dreptul satulta Socariciul.
Rupturile, picket vechiil de frontierd,
pe Dungre, in dreptul satuluT
Socariciul, jud. Ialomita.
Rupturile, mo,sie §i padure, jud.
Dolj, pl. Amaradia, com. Velepti.
Apartine m opnenil or.
Rupturile, pddure, in ínsula cu
acelapT nume, jud. Ialomita, pl.
Borcea, in dreptul satuluT ocariciul
; are 60 hect. populate cu
salcie pi plop.
Rupturilor (Dealul-.), deal, in-

RUSAVETA 297 RUSANEsTI-DE-SUS
tinzindu-se de la Cobila, com.
endriceni, pl. Cosula, jud. Dorohoiil,
si prelungindu-se spre
V., formind hotarul com. Lozna,
pl. Berhometele, cu comunele VAculesti
si Virful - CimpuluT ; se
termina in §esul SiretuluT intre
satele Hapii si Talpa.
Rus aveta, pe,sterd, in jud. Bacgil,
pl. MunteluT, com. Arinilor, de
la poalele munteluT Runcul-Stinelor.
Rusä e§ti, s at, jud. BacAti, pl.
Muntelur, com. Podurile, situat
In vale si pe deal, in partea de
N.-E. a com., la 2700 m. de satul
Podurile (scoalg). Are o populatie
de 375 suflete; o bisericg,
cu hramul S-il VoevozT, clAditg
pe la 1540 de Ionitg Tgtarul
si un cgluggr Catana, deservitg
de un preot.
Vite : 12 cal, 251 vite marT
cornute si 34 pord.
Rusäneasca, movild, intre com.
Grojdibodul si Gura-Padiner, din
jud. Romanati, inaltg. de 9 stinjenT,
cu un perimetru de 43
stinjenT ; se terming cu un vid
ascutit si are imprejur zidurT de
cetate.
Rusfinesti, com. rur., jud. Vilcea,
pl. Cerna-d.-j., compusg din 4
cgtune: Afinata, Mgricesti, Rusgnesti
si Omoricea.
E situatg pe Valea-CerneT si
pe vilcelele Brgiasca, Afinata si
Omoricea, la 67 kil, de resedinta
judetuluT si la 39 kil, de
a pläseT.
Are o populatie de 1190 locuitorT;
o scoalg, infiintatg pe la
1850 si frecuentatg de 30 copiT ;
3 bisericT : la Rusgnesti, reparatg
in anul 1832, la Afinata,
reparatg in anul 1827 si la Omoricea,
ziditg in anul 1852.
In comunA sunt: 31 caT, 281
65940. Al arele Diolionar Geoprogo. Fol. Y.
boT, 109 vacT, 78Q oT, 25 capre,
168 porcT.
9 locuitorl s'ail improprietArit
la 1864 pe mosia statuluT Brgiasca
- DrAganul, ,Tdindu-li-se 29
hect. ; iar restul sunt mosnenT,
avind fie-care casa si cam cite
'/2 hect. pAmint; putinT.:ati pgng
la' 1./2 hect.
Comuna are 1370 hect. Vatra
satuluT se aflg situatA pe 833
hect., pAmint compus din coaste,
pe care s'airsgdit vil, din ripl,
ogrIzT cu prunT si poenT. Locurile
de muncg (proprietatea statuluT, a
mosnenilor si a d-luT Al. Sgvulescu)
ail o suprafatg de 540 hect.
Veniturile si cheltuelile com.
se urca la 950 leT.
In apropiere de com, e soseaua
Cerna, ce merge spre Rimnic
(la N.) si spre Craiova (la S.).
Spre E., com, este udatg de
lita Cerna si de vilcelele : Minata,
Brgiasca si Omoricea, care
se varsg in riul Cerna,
Se mgrgineste la N. cu com.
Ciulesti, la E. cu DrAganul si la
V. cu com. Tetoiul. La N. e
mosia sta tul uTBrgiasca-Drgganul.
Rusänesti, se; Ruca, com. rur.,
pl. erbgnesti, jud. Olt. (VezT
Mihgesti-d.-j.).
RusAnesti, sat, fAcind parte din
com. rur. Rusgnesti, pl. Cernad.-j.,
jud. Vilcea. Are o populatie
de 380 locuitorT. E situatg in
partea de N, a comunel sí udatk
spre E. de riul Cerna.
E la distantg de 21/2 kil, de
cgt. Aflnata, resedinta comund
si a scoaleT.
Rusanesti, deal, in raionul com.
Rusgnesti, pl. Cerna-d.-j., jud.
Vilcea, pe care se cultivg 104
hect, vie.
Rusänesti-de-Jos (de-Cimp),
com. rur., jud. Romanati, pl.
Balta-Oltul-d.-j., compusg, din satul
CII acelasT nume, situat lingg
Olt, pe soseaua StoinestiIzlaz,
la 27 kil. de Caracal si la 19 kil.
de Corabia.
Are o populatie de 1890 locuitorT
; o scoalg mixtg, ¡recaentatg
de 26 bletY (1899-900);
o bisericg, cu hramtd Adormirea
MaiceT DomnuluT, deservitg de
2 preotT si 3 cintgretT ; 8 circiumf.
Budgetul com. e la veniturT
de 4192 Id si la cheltuelT, de
4056 leT.
Vite marr sunt 447, vite
micT 3890, si porcT 1208,
Ad se face un bilciii anual
la 1 Septembrie.
In cuprinsul comuneT se aflg
urine de calea romang care
merge pe malul OltuluT, de la
Izlaz la Romula. In mggura luT
I. Ciobanu s'a aflat o stelg funerarg
Cu 2 leT culcatr pe un
fronton triangulat, si pe care se
poate citi aceastg inscriptie : (Dis
Manibus, Aelius Vales, quiet Esbenus,
vixit annos LXXX Sira
Conjux et fortunatus libertus,
patrono bene merenti, taciendum
curaverunt.»
Rusänesti-de-Sus(de-indure),
com. rur., jud. Romanati, pl. 01tetul
Oltul-d.-s , compusg din satele
: Rusgnesti-de- Pgdure (196
loc.), Blaj (too loc.), Voineasa-
Micg si Voineasa-Mare (100 loc.),
situatg lingg Oltetul, la 8 kil.
de Bals si la 23 de Caracal. La
S. com. se intinde Dealul-MueriT.
Are o populatie de 396 locuitorT
; 2 bisericT : SI. Dumitru
(1837), si in Blaj, Sf tiT ImpgratT
(1863), deservite de 2
preotT si 4 cintAretf; o scoalA;
4 circiumT.
Budgetul comuneT e la veniturT
de 3618 Id si la cheltuelT,
de 3559 lel.
Vite marT sunt 523, vite mid
661 O rImAtorT 191.
38

RUSCA 298 RUSENI-RÀZ4t
Rusca, com. rur., in partea de
N. a plgseT Prutul, jud. Fglciii,
intre comunele : Stgnilesti la E.,
chiopeni la V., Ivgnesti la S.
si orasul Hui la N. Are o pozitiune
accidentatg si e udatg de
piraiele: Rusca, Chetroiul si Nemteni.
E formatg din satele : Cirli
gati, Davidesti si Rusca, pe o
suprafatg de 1871 hect. si cu o
populatie de 266 familiT, sati
1144 suflete.
Are o scoalg si 4 bisericr, deservite
de 2 preotT si 4 cintgretT.
In com. sunt mosia Rusca,
a statuluT, si mosiile Cirligati,
Leosti si Davidesti, ale rgzesilor.
Viea se cultivg pe o intindere
de 15co hect.
Vite : 948 vite marT cornute,
69 caT, 438 oT si 143 pord.
Budgetul com. e la veniturT
de 5444 leT, 82 banI si la cheltuelT,
de 4937 leT, 37 banT.
Rusca, sat, in partea de N. a
com. Rusca, pl. Prutul, jud. FAI-
Cid, situat pe valea piriuluT Rusca.
Are o suprafatg de 1571 heet.,
Cu o populatie de 26 familiT; o
scoalg, infiintatg in 1864, frecuentatg
de 30 elevT ; o bisericg,
deservitg de 1 preot si 1 cintares,
flcutg la 1810 de ditre un
Rus. Se zice cg satul s'ar fi infiintat
pe la 1711, in urma bgtglieT
de la Stgnilesti, dupg care
ar fi rgmas pe aci citT-va ostasT
RusT.
Rusca, sari Osoiul, sat, pe mosia
rgzAseascg din com. Dorna,
jud. Suceava, situat pe tgrmul
drept al Bistrite. Are o populatie
de 175 suflete.
Biserica din Ortoaia si scoala
din Gura-Negra servesc si acestuT
sat. In sat sunt doug surse
de ape mineralg feruginoasg.
Un singur drum duce, pe malul
BistriteT, la Sungtori (3. kil.).
Rusca, grind, salí loc ridicat deasupra
stufuluT inconjurgtor, in
jud. si pl. Tulcea, pe teritoriul
com. rur. Bes-Tepe, situat in
partea de N. a plgseT si a comunelor.
Se intinde dealungt1
girlef Rusca, pe malul drept.
Are o intindere de 125 hect.,
acoperitg cu iarbg pentru vite,
aflindu-se pe el si o tirlg.
Rusca, girld, in jud. Tulcea, pl.
Sulina, pe teritoriul com. urb.
Mahmudia, si pe al com. rur.
Bes-Tepe ; se desface din bratul
Sf. Gheorghe, la 3 kil, mal jos
de satul Prislavul ; se indreaptg
spre E., avind o directiune generalg
de la S.-V. spre N.-E. si,
in dreptul pescgrieT numitg Girla-
CiobanuluT, se indreaptg spre
N.-V. ; dupg un curs de 1 o kil.
se aruncg in bratul Sulina, pe
partea dreaptg, in dreptul mileT
No. 36; in partea de E. comunicg
printr'o ORA tot cu bratul
Sulina ; prin girla Litcovul,
comunicg cu marele lac Gorgova
; In partea de S., pe malul
drept, se afll grindul Rusca ;
In cursul sgif brgzdeazg partea
de N. a plgseT si a comunelor
Mahmudia si Bes-Tepe.
Rusca, firig, izvoreste de pe teritoriul
satuluT Rusca, com. cu
acelasT nume, pl. Prutul, jud.
FAlciil, curge de-a-lungul com. si
se uneste piraiele PTetrosul (Chetrosul),
la satul Cirligati, si Nemteni,
la satul Davidesti.
Rusca, »IN, in satul cu acelasT
nume, jud. Suceava ; izvoreste
de sub Prislopul si, dupg un curs
de 5 1/2 kil., in care a invirtit 3
hergstraie si o moarg, se aruncg
in Bistrita.
Rusca-Mare, mo,sie particularg,
de 743 hect., iti jud. Covurluiti,
pl. Siretuli com. Filesti.
Rusca-Mick mo,sie particularg,
de 286 hect., in jud. Covurluiti,
pl. Siretul, com. Filesti.
Rusciori, sat, fgcind parte din
com. rur. uica, pl. Vedea-d.-j.,
jud. Olt. Are o populatie de 198
locuitorT, si o bisericg, ziditg futre
aniT 1883-85.
Ruseni, sat, in jud. Neamtu, pl.
Piatra-Muntele, com. Galul.
Are o populatie de 80 suflete.
Vite : 16 vite marT cornute,
79 oT si 15 porcT.
Ruseni, sat, in jud. Neamtu, pl.
Bistrita, com. Borlesti, situat pe
valea riulur Bistrita, la 20 kil.
de orasul Piatra.
Are o populatie de 319 suflete
; o bisericg, deservitg de I
preot si 2 dascgl1 ; 2 morT de
apg.
Vite : 28 boT, 41 vacT, 66o
of, 17 caT, 27 juncT si 106 rimAtorT.
Ruseni, trup de sat, in jud. Neamtu,
pl. de Sus-Mijlocul,
Ruseni, deal, acoperit cu pgdure,
In jud. Iasi, pi. Branistea, lingg
satul Ruseni, cel mal mare deal
din com. Hulboca.
Ruseni-Boere§ff, sat, in jud. si
pl. Tutova, com. Plopana, spre
S. de tirgusorul Plopana. Are
521 locuitori si 64 case.
Ruseni-N o!, sat, jud. Iasi, pl.
Branistea, com. Hulboca, infiintat
in 1879, situat pe valea Rused.
Are o suprafatg de 572
hect. si o populatie de 25 familiT,
saii 1 Ir locuitorT.
E proprietatea com. Iasi, cedatg
de stat pentru plata a 'o
milioane leT,
Ruseni-RAz41, sat, in jud. si

RUSENI-VECHI
pl. Tutov.a, com. Plopana, spre
S. de tirgusorul Plopana. Are
157 locuitorT si 38 case.
Ruseni-Vechf, sat, jud. Iai, pl.
Branistea, com. Hulboca, situat
intre doug dealurT, pe o intindere
de 292 hect. si cu o populatie
de 61 familiT, set 272 locuitorT.
S'a infiintat pe la 1710 1712
de locuitorir venitT din Rusia.
Are o biserica, cu ï preot
cintaret, zidita din piatra la
1780, de boerul Canann ; un
iaz cu moara si o padure, in marime
cam de 6o hect.
Vite: 341 vite mur cornute,
288 oT, 34 cal si 39 rimatorr.
Rusul, mahala, facind parte din
com. rur. Tesila, pl. Pelesul, jud.
Prahova.
Rusul, munte, in partea de V. a
com. Tesila, pl. Pelesul, jud. Prahoya,
ce serveste de izlaz.
Rusul, unul dintre piscurile muntelur
Bourul, jud. Suceava, com.
Bogdanesti.
Rusul, munte, intre com. Brosteni,
Sarul-Dorner si Dorna, jud. Suceava,
avind 1540 in. altitudine.
Rusul,pddure, in intindere de 3095
hect., proprietatea statulur, facind
parte din marea padure
Corbi, pl. Nucsoara, jud. Muscel,
formata din zo trupurT:
Preotesele, Bindea, Zanoaga,
Papaul, Rusul, Platica, Alunisul,
Padurile i Cringul, avind
toata o intindere de 17530 hect.
Rusul-d.-j., trup de perdure, al statulur,
pendinte de com. Tesila,
pl. Pelesul, jud. Prahova, care,
impreuna cu trupurile : Gilma,
Carabanul - Cu - Boaia, Lacurilecu-Rusul,
Prislopul, Podurile
Virful-NegrasuluT, formeaza padurea
Tesila, care are o intindere
de 5000 hect.
Rusul-RIseei, munte, in jud. Suclava,
com. Bogdanesti, acoperit
de padure de brad, fag si
mesteacan.
Rusuluf (MAgura.), mergurer,la
V. de com. Dejesti, pl. Oltuld.-j.,
jud. Olt. Pe ea se afta o
cetatuie lunga cam de too m.
lata cam de io ni., zidita din
caramida marunta.
Rusulu1 pirizaf, ce izvoreste
din dealul cu acelasT nume,
jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele,
com. Girovul, curge spre
S., si se varsa pe stinga Piriulur-PriseceT.
Rusului (Valea.), vale, in jud.
Ialomita, pl. Borcea, ce se intinde
pe teritoriul comunelor Jegalia
Socariciul.
Rusani, sat, fácind parte din com
rur. Parepa, pl. Cimpul, jud. Prahoya.
Rusava, prival, j ud. Braila, com.
Chiscani, intre Dunarea-Veciffe
Dunarea-Vapoarelor, in drep
tul orasulur Braila ; pleaca din
DunareaVechTe maT sus de pri
valul Scurtul, face o curiosa spre
S.-E. si se uneste cu o ramura
a privalulur Scurtul Ruga Tezerul
Borcea.
Ru§eni, numirea vechre a satulul
Manastirea, com. Dagita, pl. Siretulc1.-s.,
¡ud. Roman. Vezr MInastirea,
sat.
Rusetul sati Rusetul - MArgineni,
com, rur., in jud. Braila,
pl. Calmatuiul, asezata pe malul
drept al Oler Calmatuiul,
peste care este un pod in drep-
299 RUETUL
tul comuna Se margineste la
N. cu com. Strimbul si com. Sudila-Greci
; la S , cu satul Padina
Scarlatesti, din jud. Buzati; la
S..E., cu com. Ciocile si la E., cu
com. Jugureanul. Suprafata comuneT
este de 8000 hect. si face
parte din Dorneniul CoroaneT.
Are o populatie de 1750 suflete;
2 bisericr, una reparata i zugravita
in 1885 de Domeniul Coroaner,
deservita de 2 preop,
cmntare i ï paracliser si alta, din
1780; o scoall mixta, infimtata la
1856, frecuentata de 52 bleri
18 fete (1899-900).
Budgetul com, e la veniturr
de 14709 ler, 40 batir si la cheltuelT,
de 14274 leT, 24 banT.
LocuitorT improprietaritT in
1864 si 1878 sunt 436; neimproprietaritl
mal sunt $4.
Vite : 1074 bol, 828 vacr, z 5
taurr, 413 viteT, 817 caT, 2 magan',
3204 oT, 213 berbecT i 581
rimatorT,
Izlazul locuitorilor e de 2000
hect.
Drumurf: la Jugureanul, spre
S.-E. trecind pe Valea-Calmatuiulur
si pe la Movila-I. opa (5 kil.) ;
la com. Ciocile, spre S., trecind
pe la crucea Petroiul, de aci pe
linga movila mare, drept la hotarul
mosier prin movila Gemenile
si de pe la mosia Macover
la hotarul mosier Ciocile (16 kil.);
la Strimbul, spre N.-V., trecind
podul pe Cilmatuiul si la stinga
in linia dreapta prin proprietatea
locuitorilor, peste apa Striinbul
(4 kil.); la gara Faurer, trecind
prin Strimbul i Surdila-Greci ;
la Macoveiul, din jud.Buzall, spre
S., prin padurea Rusetul; la com.
Sorga, jud. Buza0, spre V., pe
linga Movila-Rusetulur si pe linga.
tirlele Scarlatesti ; la Braila,
spre N.-E. (73 kil.).
Rugetul, sat, pe muchea platouluT
de S. al jud. Braila, com. Cu

RUETUL 300 RUV
acelasT nume, la 73 kil. spre S.-V.
de orasul Brgila. Poartg acest
nume de la movila Rusetul. Are
o pozitie frumoasg, predominind
prin ingltimea mucheT pe care
e asezat satele de prin prejur.
La 1879, s'a mgrit Cu ocazia
improprietgrireT.
Vatra satuluT este de 204 hect.
Are o populatie de 1750 suflete
si 343 case; I I circiuml;
2 lipscgniT; o brutgrie; o moarg
cu aburT; 2 bisericT, una vechTe
ziditg la 1780, de Manclache Chi.
riacescu Cu locuitoriT, si alta,
reziditg de Domeniul CoroaneT la
1885, deservitg de 2 preotT, un
cintgret si un paracliser; o scoalg
mixtg, infiintatg la 1856, frecuentatg
de 70 elevT (1899 900).
Scoala are localul säü propriti,
dotat de administratiunea DomeniuluT
Coroanet
Vite marT sunt: 817 caT, 2
asinT, 2330 vite marT cornute,
3204 oT, 9 capre i 584 rimgtorT.
La 500 m. spre N. de sat, pe
tgrmul sting al CgImgtuiuluT, in
luncg, este armanul administratieT
CoroaneT, cu case de locuintg
pe o movilg i magaziT sistematice
pentru producte.
Ru§etul, pildure de tufg, la 51/a
kil. spre S.-V. de satul Rusetul,
jud. Brgila, pe hotarul de S.-V.
al com. Rusetul si in intindere
de 176 hect.
Ru§i, com. rur., in jud.
pl. Bistrita-d.-j., asezat pe malurile
Bistriter si ale Siretultd, la
confluenta lor. E compusg din
5 cgtune : Rusi, resedinta, Coteni,
Furnicari, Izvoarele i Bgltata.
Se compunea inainte din : Rusi-
IuT - Mugulet, Rusi -I uT - Giuscg,
Rusi.luT-Hociung, Fundul-Bogdan
(in vechime Jgeni), Izvoarele,
Bichinzul, Bgltata, Cotini i Furnicari.
Mosia Fundul din adeastg com.
apartinea cgminaruluT Gh. Bogdan.
(Condica Liuzilor).
Se mgrgineste la N. cu com.
Letea, la S. cu comunele Valea-
Seacg si Tamasi, la V. Cu com.
Dealul-Noil, la E. cu comunele
Bohociul si Leca. Este udatg de
riurile Bistrita i Siretul si de
piriul Bgltata i brgzdat de dealurile
Furnicari, Bgitata si altele.
Are o populatie de 1203 suflete
; o scoalg mixtg, care functioneazg
de la 1864 in satul Rusi,
si la care in 1899-900 ati fost
inscrisT 59 elevT ; 4 bisericT : 3
ortodoxe, in satele : Rusi, Bgltata
si Izvoarele si una catolicg,
in Izvoarele ; 9 circium1 si 5
morT de apg.
Dupg legea ruralg din 1864
improprietgrit 131 locuitorT,
cu 443 fgIcT pgmint in taring.
Teritoriul com, are o intindere
de 2949 hect. ProprietarT
sunt fostiT clgcasT si vechiT rgzesT.
Totalul pgminturilor de cultarg
este de 1401 hect.
Pgdurea ocupg o suprafatg,
pe riul Siretul si pe canalul fa.
briceT de hirtie de la Letea, de
aproximativ 300 hect.
ViT sunt pe o intindere de
34 hect.
Vite : 925 vite mar7 cornute,
72 caT, 628 °Y Id 210 pord.
Budgetul com. e la veniturT
de 7401 leT, 89 banT si la cheltuelT,
de 4402 leT.
Comuna este strgbgtutg de
calea judeteang Bacgii-Pgrincea,
si, pe la V., de calea feratg si de
cea nationalg Focsani.Bacgil.
Distantele : la Bacgd, capitala
districtulul, 8 kil.; la com. Leca,
20 kil.; la com. Dealul-Noil, 17
kil.; la com. Letea, 3 kil.; la
com. Buhociul, ii kil. ; la com.
Valea-Seacg, resedinta plgseT, 22
kil.; la com. Tamasi, 5 kil.
Ru§i, sat, in jud. Bacgii, pl. Bistrita-d.-j.,
resedinta com. cu ace-
lasT nume, situat intre titirite Si-
Tetul i Bistrita. Are o populatie
de 712 suflete ; o scoalg mixtg;
o bisericg, clgditg in 188 1, deservitg
de I preot i I cintgret ;
6 circiumT.
Vite : 530 vite marT cornute,
53 cal §i 159 pord.
Ru§i, sat, in jud. Roman, pl.Fundul,
com. Rosiori, spre E. de
' satul RoOori si la 200 m. de eli.
pe piriul Rusi. Are o populatie
de 567 locuitorT ; o bisericg ortodoxg
de zid si una catolicg
de lema; o scoalg mixtg, fre.
cuentatg de 48 elevT (1899-900).
Se face iarmaroc in cea din.
Duminecg din Octombrie.
Inainte se maT numea i Rusi-
VIgdicgT, cgcT apartinea din vechime
EpiscopieT de Roman.
Forma o si ngurg com., Rusi, ping
cind, la infiintarea satuluT Ro.
siori s'a unit cu acesta, formind
com. Rosiori.
Rtni, sat. VezT Heresti, jud. Suceava.
Ruqi, set Ro§iori, sat, pe mosia
cu acelasT nume, jud. Suceava,
com. Uidesti, asezat pe tdrmurile
piraielor Mediasca i Rusi.
Vatra satuld ocupg 12 fgIcT,
cu o populatie de 418 suflete ;
o bisericg cu hramul Sf. Arch.
Mihail i Gavril, clgditg de V.
Adamache, deservitg -de i preot
cintaret.
Mosia e proprietatea Academia
Romine, cgreia a fost facutg
danie de fostul proprietar
Vasile Adamache. Are o intindere
-de 600 flIcT, din care
330 falcl cultivabile, 70 fgIcT
pgdurT, roo ala fina t restul
neproductiv.
ImproprietgritY la 1864 sunt :
30 fruntasY, 32 pglmasT si 15
codasT, sapinind 211 fgIcT
24 prgjinT.

RUg 301 RUFAVATUL
DrumurY principale sunt la
Fotiigi (2 kil.) g la Uidegi (4
kil.).
In 1803, pe moga Rogori, a
stolniculuT Ianache Botez, ere'
18 liuzT, plgtind 280 lei bir anual,
la cate se adgogeall linzi1
ot tam 21, platind 316 leT bir
pe an. (eUric. a, vol. VII, p. 251).
Ru§i ski Ru§i-Vidra§culuf, sat,
in jud. Tutova, pl. Tutova, corn.
spre E. de tirgu,orul
Puiegi, pe piriul Iezerul. Are
538 locuitorT §i 125 case.
Ru§l, subdivizie a cdt. Costinegi,
In jud. Bacäìl, pl. Tazlgul-d.-j.,
com. Sgnduleni.
Ru§i, parte din satulPorce§ti, jud.
Roman, pl. Siretul-d.-j. VezT
Porcegi, sat.
Ru§i, sati Cotul-Ru§ilor,mahala,
in jud. Tecuciti, satul Homocea,
numitg ast-fel pentru a a a fost
locuitg de o colonie de Rug venitT
din Galitia pe la 1798.
Ru§i, paure, in jud. R.-Sgrat, pl.
Marginea - d. - s., com. Slobozia,
fOcind parte din pgdurea Rogozul.
Ru§i, pIruil, izvorege mal' la N.
de satul Rug, jud. Roman, pl.
Fundul, com. Rogori, curge de
la N,-E. spre S.-V., udg satul
Rug, primege pe stinga piriul
MisihOnegilor, inarcat cu piriul
Strimba i apol trece pe teritoriul
jud. Bacaìí, unde se varsg
in riul Siretul, de a stinga.
Ru§i-Bojica. Vezt Pircovaci, sat,
com. Deleni, jud. Boto§ani.
Ru§i-Ciomortanul, sat, cu 412
suflete, format din sgtiparele
Corpaci Badragi, pe moga
cu acelag nume, com Zamostia,
pl. Berhometele, jud. Dorohoiti.
Proprietatea mogeT e a d.luT
Gh. Herescu, a d-neT Maria N.
Holban g a erezilor defunctuluT
Enachi Lepgdatu,
Are o bisericg, cu hramul Sf.
Mihail g Gavril, cu un clntgret
si un pAl4mar, micg, de lemn,
fgcutg in 1801 de Emanoil Ciomartan,
fostul proprietar.
SgteniT improprietgritT ari: 338
hect. g 'o ara pImint, lar proprietatea
: 753 hect. cimp si 716
hect. si io ara pIdure, cu maT
multe emite de arborT, intre caer
dorninà: fagul, frasinul, venisul,
plopul i mesteaanul.
Piriul principal ce curge pe
mosie e Verichia. Piatrg calcaricg
i silicioasI se aflg in mare
cantitate.
Hotarele moger sunt cu Zamostea
g
Ru§i-lui-Asan, com. rur., jud.
Vlwa, pl. NeajlovuluT, compusg
din cgtunele: Rug-luT-Asan,
mahalaua Cunegi, situatà
pe partea stingA a platouluT
Glavaciocul, din sus de BOlgri,
la 46 kil. de Giurgiti, la io kil. de
Obedeni re§edinta plAgT Glavaciocul.Neajlovul
i 1a40 kil. de
Bucuregi.
Are o populatie de 909 suflete;
o bisericg, cu hramul Adormirea
-MaiceT-Domnultd, deservitg
de i preot §i i dascäl; o
§coalg mixtl, frecuentatg de 34
lagetT §i 7 fete (1899-900); 4
cîrciumL
Are o osea care merge la
Giurgiti, pe la COmineasa, g la
Bucuregi, pe la MihAlegi.
Pe teritoriul com. trece valea
Milcovul, ce vine de la podul
Ciobanul g duce la Letca-Noug.
Ru§i-luI-Asan, ciitun, pendinte
de com. cu acelag nume, pl. Neaj.
lovul, jud. Vlaca, proprietatea
d-luT Gr. GrajdOnescu. Supratata
mogeT este de 1180 hect.
La 1864 s'a dat la 160 locuitorT
o suprafatg de 480 hect.
POdurea este pe o suprafatg de
150 hect. Arenda anuaig este de
35000 leT.
Are o bisericg, o coalg, casa
comunalg, precutn i o moarg
cu aburT vechTe. (VezT comuna
Rug-luT-Asan).
Aceastg proprietate era tnainte
de 182f a unuT pa§A turc, care
se numea Asan ; acesta era g
proprietar al ToporuluT.
Ad i se facebllciü cu obor de
vite, de doug orT pe an, la 23
Aprilie §i la 20 Iulie.
Ru§i-Sträteni, parte a satulut
Lozna, jud. Dorohoiti, pl. Ber.
hometele, com. Lozna.
Proprietatea apartine proprie.
taruluT mogeT Lozn a.
Locuitoril improprietgritT ati
443 hect., 98 ariT, cimp, iar partea
inoieT este de 433 hect., 96
ariT, cimp i 109 hect., 85 ariT,
pgdure.
vechia numire
a satulur Rug, din com. Ro.
pl. Fundul, jud. Roman.
(VezT Rug, sat, in pl. Fundul,
com. Rogori).
Ru§i-VlaclichI, mofie a statuluT,
fostg proprietatea EpiscopieT de
Roman, jud. Roman, pl. Fundul,
com. Rogori, arendatg Cu 14110
leT anual.
Ru§i-Vladicaf, pda'ure, proprietatea
statulta, fostO proprietatea
EpiscopieT de Roman, In jud
Roman, pl. Fundul, com. Rogori,
in intindere de 800 hect.
Ru§iavätul, com. rur., in jud.
BuzguluT, pldiul Buzgul, situatà
pe malul sting al riuluT Buzgul §i
d'alungul piriinuluf Rugavgtul,
la 46112 kil, de oragil Buzgul.
Limita, la N., incepe din Mu.

RUslAVATUL 302 R14TI
chea-Chilielor, pe care merge
pan& in Virful-DinteluT ; la E.,
se lasg din Dinte pe Muchea-
Inaltg (hotar despre Pietrareni),
ja pe marginea padureI Ursoaea,
pana intilneste Izvorul-SariI, continua
pe izvor in jos pe lingg
muntele Sarea-lui-Buzati, pana da
in riul Buzau ; la S., urmeaza
marele arc fgcut de riul Buzgul
pana la gura izvoruluT Tega; la
V., urca pe izvor pana la sorgintea,
apoT pe marginea mosieI
Cretuleasca (Maruntisul) si hotarulur
Sibiesc (Patgrlagi), ajunge
In Muchea-Chiliilor.
E formatg din cgtunele Muscelul-Tigan,
Paliciul, Ripile, Rusiavgtul,
Tega si Ursoaia, cu o
populatie de 2670 locuitorT.
Are o scoalg In cgt. Rusiavatul,
frecuentata de 34 elevY;
6 biserid, deservite de 3 preotr,
3 cintareff si 2 paracliserI;
si din care catedrala e cea cu
hramul Adormirea MaiceT DomnuluT
; 12 circiumT.
Are o suprafatg de 4561 hect.
din care 1700 arabile, 1340 pgdure,
361 fineatg, 614 izlaz, 237
livezI, I vie si 308 sterp. Proprietay
maY insemnate sunt: Ursoaia-
Tiganesti, Tega (statul),
Rusiavatul si Ripile (particulare).
Terenul este accidentat_ prin
multe colinc si muntY, acoperitI
de padurT, livezT si fin*. Din
minerale poseda sane, pleura,
lignita si fier ; are mal multe
sorginy de apg sulfuroasg
piatra de var de o calitate superioarg.
Are un tirg anual la 15 August.
Cal' de comunicatie sunt :
seaua Rusiavatul-Mgracineni, un
vad insemnat peste Hui Buzall
alte drumurI naturale.
Vite: 532 boT, 191 vad, 185
vitel, 3 bivolI, 7 caI,, 12 epe,
2 minjI, 1400 oI, 168 capre
153 porcI. StupI 214.
Comuna e foarte vechie ; satele
Rusiavatul, Ripile i Ursoaia
existati in secolul XVI. Locuri
denme de vizitat are: Manastirea
Cirnul, Drumul-DoamneI-
Neaga, apoI muntele Dintele
Sarea-luI-Buzati. In apropiere de
Cirnul, la Lacul-CirnuluT, s'a dat
in 1821 o crinceng luptg intre
Turd i EteristI.
Ru§iavAtul, cdtun, de resedintg,
al com. Rusiavatul, iud. Buzati,
cu 670 locuitorl si 158 case.
Are subdiviziile: Blidea si 01teanul.
Ru§iavätul, mo,sie, in jud. Buzati,
com. si cät Rusiavgtul; are 600
hect, din care 160 pgdure, restul
aratura, livezI, finete i izlaz.
Ru§iavätul, frirtia,r, in jud. Buzati,
com. Rusiavatul; incepe
de la Lgcatusul, primeste izvoarele
pleacg din Muscelul-Tigan
si din Piatra-Bpncilor, uda
in lung com. Rusiavgtul si se
varsa in riul Buzan'.
Ru§iavitul, pîrîiçz,, jud.
incepe a se forma in pgdure
Snatarul, se incarca cu o altg
viroagg, ce 'l'ese din pgdurea
Gomesti,! com. Costesti, si se
varsg in CAlm4uiul, in fata cat.
Albesti, din com. Albesti.
Ru§ilor (Iazul-), iaz, in gura
VgeI-Rusilor pe mosia Rguseni,
jud. Botosani, com. Comindaresti.
Se scurge in Jijia prin Orla
Durducul. Contine peste si putin
stuh.
Ru§ilor (Valea-), vale, in par.
tea de N.V. a com. Comind.1.resti,
jud. Botosani, pe mosia
Rguseni.
Ru§inari, mahala, in com. rur.
Susita, pl. Motrul-d.-j., jud. Mehedinti.
Ru§ti, pichel de granild, pe marginea
Dungrer, jud. Mehedinti.

Saac i Nuc§eteasa, numirf ce
se dad com. urb. Urlati, pl. Cricovul,
jud. Prahova. Aceasta se
constatá dintr'un hrisov al luT
Duca-Voda., prin care hrisov se
da in posesiunea preoteseT Ana
a preotulur Dimitrie Stancu Largiu
mo$ia Nec$eteasca esa le
fie lor odiA i copiilor lor in
Urlati, ce se chiama $i Nec$eteascal.
Saac, judel desfiintat la anul 1844.
Vez! Sacuent.
Sabangia, sat, in jud. i pl.
Tulcea, com. Agi - Ghiol, a$ezat
in partea de S. a pla$if $i
a comuneT, pe malul de V. al
laculuT mineral Agi- Ghiol. Se
margine$te la N. cu cat. Agi-
Ghiol, la S. cu Sari-Chioi, la V.
cu Concaz, la E. cu lacul Razimul.
Are ointindere de 580 hect.,
din care 45 hect. ocupate de
vatra comuna. Populatia, in maioritate
romina, e de 89 familiT,
sai1 502 suflete. Are o bicu
hramul Sf. VoevozT.
Sabangia, vale, in jud. i pl.
Tulcea, pe teritoriul comunet
Agi-Ghiol, $i al catunuluf saa
Sabangia; izvore$te din dealul
Cau$ul-Mare, se indreapta spre
N., pe linga. dealul Pietrosul, taie
drumul comunal Agi-Ghiol-Sari-
Chioi, trece pe litiga satul Sabangia,
$1, dupa 6 kil. de drum,
se deschide trae° bala mica,
dependenta a laculd Razimul.
Sabarul, p/asd, jud. Ilfov. Ocupa
partea de S.-V. a judetuluT. Se
margine$te la S. V. cu jud. Vla$ca
$1 o parte din plasa Oltenita;
la E., cu plasa Negoe$ti $ipimbovita
$1 la N., cu pIasa Znagovul
$i parte din plasa Dimbovita.
Este udata de la N.-V. spre
S.-E. de riul Arge$ul, care formeazA,
de la com. Coliba$i, limita
intre jud. Ilfov $i Vla$ca si
de riurile Rastoaca $i Ciorogirla,
care se impreuna la com. Virtejul
$i se varsa In riul Arge$ul
la com. Izvoarele, sub numele
de riul Sabarul.
Intinderea pla$if e de 62422
hect., din care statul $1 proprietarii
ati 38073 hect. $1 locuitorir,
24349 hect.
In plasa sunt 3 baltI $i 8 helestaie.
Riul Sabarul, care trece prin
mijlocul eT, o strabate in lung,
de la N.-V. spre S.-E. $i curge
printre riurile Arge$ul i Dimbovita
aproape paralel cu ele.
Re$edinta pla.$ir este in com.
rur. Domne$ti - d. - s. Are 32 co-
mune rurale:$1 anume : Balasoeni,
Berceni-Dobreni, Bolintinuldin-Deal,
Bolintinul - din - Vale,
Bragadirul-Bulgarul, Buda - Priniceni,
Ciorogirla-Dirvari, Coliba$1,
Copaceni- d. - s. - din - Vale,
Col:4cent - Mogo$esti, Cornetul,
Crete$ti Sinte$ti, Dara$ti, Dobreni
- Cimpurelul, Domne$ti-d.s.,
Domne$ti - Caltuna, Floresti,
Gostinari, Graduar, Jilava -
Merlari, Magurelele, Ogrezent-
Hobaia, Prisiceni - Buturugeni,
Poenari, Pope$ti-Bicul, Slobozia-
Clincent, Stoene0-Palanga, Strai
ni-Dobreni, Tantava, Tiglnia-
Crivina, Vara$ti-Obedeni $i
tejul-Nefliul.
Are 0 populatie de 49993 suflete,
locuind in 10410 case $i
149 bordeie ; 6c bisericT, deservite
de 90 preotT ; 41 scoale
rurale (I de catun i 40 mixte),
frecuentate (in 1899-900) de
2101 elevT; 4 morT cu abur!,
2! morT cu va., 8 poverne, 3
zalhanale, 65 podurl statatoare
$1 26 ma$inT de treerat cu abur!.
Vite 6391 caT $i Tepe, 102
armasarT, 12308 bol, 6072 yac!,
2906 viteT, 663 taurT, 257 bivolt,
III i bivolite, 369 capre,
3942 pord $i 37146 oT.
Comerciul se face de 28 hangit
$i 223 circiumarT.
Locuitorl improprietaritT sunt

SABARUL 304
6218 si neimpropriearitT, 6105.
EI posed5. 6019 plugurT: 4751
Cu bol si 1268 cu cal ; 7856 care
carute : 5744 Cu bol si 2112
cu cal.
Caile de comunicatie sunt : calea
ferata B ucu res ti-Giu rgi , care
trece prin Jilava si Vidra ; calea
judeteana Bucuresti - Oltenita,
care atinge numaT o mica parte
din plasa Sabarul, partea de
E., pe l'higa com. Berceni ; calea
nationald Bucuresti-Giu rgia, care
intretaie calea ferat5. la Giurgia,
t'Are Bucuresti si Jilava i strabate
aceasta plasa de la N. spre
S., trecind pe linga satul Copaceni
; calea mixta Bucuresti-Alexandria,
care trece prin satele :
Bragadirul - Bulgarul si Buda ;
calea judeteanA Bucuresti-Craiova,
care trece prin satele Clinceni
i Prisiceni ; calea judeteana
Bucuresti-Pitesti, care trece
prin satele Bolintinul-din -Deal
si Bolintinul-din-Vale.
La Domnesti-Caltuna este o
judecatorie de ocol.
La Domnesti-d.-s. este un oficia
telegrafo-postal, afara de cele ale
cala ferate, de la Jilava i Vidra.
Sabarul (Suharul), sat, cu 226
suflete, in jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-j.,
com. Vela.
Inainte era despartit in dou5.:
Suharul saa Sabarul-Mic si Suharul
saa Sabarul-Mare.
Sabarul, ria, format din piraiele
Ciorogirla si Rastoaca (v. a. n.).
Aceste Oraje unindu-se la S.
de com. Virtejul, jud. Ilfov,
formeaza riul Sabarul, care se
varsa in riul Arges, intre cat.
Ghimpati si Izvoarele.
Ud5. catunele : Sintesti, Cretesti,
Vidra, Straini - Dobreni,
Dobreni, VarAsti si Obedeni.
Apa SabaruluT are un curs foarte
iute ; albia sa e ingusta i niel-
°data nu seaca.
Sabarul-Mare, fost sat, in jud.
Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com.
Vela, ce compunea, impreuna
cu satul Sabarul-Mic, actualul
sat Sabarul. Se mal numea Suharul-Mare.
AzT este mahala in
satul Sabarul.
Sabarul-Mic, fost sat, in jud.
Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com.
Vela, ce compunea, impreuna
cu satul Sabarul-Mare, actualul
sat Sabarul. Se maT numea Suharul-Mic.
AzT constitue o mahala
in satul Sabarul.
Sabarul sati Drumul - S'Are!,
drum vechig, jud. Iasi, ce se intinde
de la Letcani, din drumul
mare al IasuluT, spre N., pana
in satul Iepureni, din com. Radiul-MitropolieT,
i apol spre E.,
pe culmea dealuluT, prin satul
Popricani, pana in valea Miel, la
podul stinceT. Pe acest drum
se transporta in trecut sarea,
de la Ocna la Sculeni, pentru
*Basarabia.
Sabasa, com. rur., in partea de
E. a plaseT Muntele, jud. Suceava,
la 62 kil. spre V. de
Falticeni, in lungul piriuluT Sabasa.
Se margineste la E. cu
com. Malini, laV. cu com. Borca,
la S cu com. Farcasa si la N.
cu com. Madeiul 5i Brosteni.
E formata dintr'un singur sat,
cu o populatie de 822 suflete.
Budgetul com. e la veniturT
de 11300 leT 5i la cheltuelT de
11070 leT.
Vite sunt : 30 cal, 102 bol,
108 yací, 1503 oT i 420 porcT.
Locuitorif se ocupa cu plugaritul
si exploatarea padurilor.
Are o biserica de lemn, restaurata
din noa de Adm. Dom.
Cor. in 1889, cu hramul Sf.
Dumitru, deservita de I preot
5i 2 cintaretl ; o scoala mixta.
E udata de Bistrita i Sabasa,
cu afluentiT lor.
Mosia face parte din Ocol. I
Silvic al DomeniuluT Coroanel.
Are o suprafata de 8216 hect.,
din care 6020 hect. padure, 960
hect. cultivabile, 1200 hect. finat
i restul de 36 hect. sterp.
ImproprietaritT in 1864 si 1879
sunt 113 locuitorl, stapinind
4111/2 ala
Piscurile cele mal insemnate
de muntl de pe teritoriul com.
sunt : Arsita-Ungurulul, Lacurile
(1320) i Gherghea (105 o).
Pentru exploatarea mosieT, de
cind aceasta face parte din Domeniul
CoroaneT, s'a construit
o linie ferata ingusta, de 20 kil.
DrumurI principale sunt : la
Borca (trece mima peste Bistrita),
la Farcasa (6 kil.) si la
Malini (44 kil,).
In 1803 mosia Sabasa, parte
a manastirel Slatina si parte a
manastireT Rica, avea 55 liuzT,
platind 888 leT bir anual, a caror
alisveris este cu oT, scindurl
si alte lemne si Cu sucmane, neavind
loc de hrana i hrana lor
o aduc pe cal din alte pártT.,
(cUricar.», VII, p. 156).
.Sabasa, pi« j ud. Suceava, izvoreste
de sub Muntele-Lung, com.
Brosteni, i, dupa un curs de 22
kil., in care a invirtit 3 moriste,
si o pita, se aruncd in Bistrita.
Are de tributari din dreapta:
piraiele Secul, al-StineT, al-Capitinelor,
al-Colibel, al-Gemenilor,
Piciorul-Scurt, Corauta, al-BolohanuluT,
Frasina si al-BisericeT ;
iar din stinga piraiele Sdbasita,
Fintina, AlAuta, Breaza,
Baba, Ungurul-d.-j., Ungurul-d.-s.,
al-Scorusuld, al-MinzeT,
al-lul-Nita, Cocozisul, al-luT-
Bra.niste i al-Padinilor.
Saca, com. rur.; cdtun, jud. Gorj.
VezT Seaca.

SACA-DE-CIMP 305 SADOVA
Saca-de-Cimp. Vez! Seaca-de-
Cimp.
Sacar-Bair, deal, in jud. Tulcea,
pl. IstruluT, pe teritoriul com.
Ciamurli-d.-s., cat. Camena. Se
desface din dealul Ciamurli; se
intinde spre N. intr'o directie
de la S.-E. spre N.-V., brazdind
partea nordicA a plAsiT si a
comuna. Pe la poalele sale nordice
curge piriul Slava-Ruseascl.
Are un virfpietros de 260m., dominind
piriul Slava-RusA, manastirea
Uspinia si satul Camena.
Este acoperit in toata intinderea
numai cu paduri.
Sacar-Bair, deal, in jud. Tulcea,
pl. Babadag, pe teritoriul com.
rur. Atmagea. Are o directiune
generala de la N.-V. spre S.-E.,
brAzdind partea nord-vesticA a
plAsii i cea vestica a comuneT.
Este un nod central, de unde
pornesc maT multe ramificatiI
In diferite directiuni: Taslic-
Bair la V., Topologul la S., Ghiobilche
la N. Virful san, Atmagea,
inalt de 400 m., este
dintre cele mal inalte din Dobrogea.
Este acopent cu padurT
intinse i pasurd frumoase.
Sacar-Dere, alt nume al piriului
Slava-Cerchezeascl, jud. Tulcea,
pe care II poarta de la izvorul
sdu pana. in dreptul satuluI Atmagea.
Sacoti, sat, fAcind parte din com.
rur. Milostea, pl. Oltetul-d.-s.,j u d.
Vilcea. Are o populatie de 70 loc.
Sadic (Ati-Sadic), ruinele unza
sat, in jud. Constanta, pl. Silistra-Noul,
pe teritoriul com.
rur. Hairam-Chioi, situate In partea
meridionala a pl. si a com.,
la 200 m. de hotar. Prin apropiere
trece drumul comunal DocuzaciHairam-Chloi.
15940. Morolo Diclionar Geografic. V'ol. V.
Sadina, catun, pendinte de com.
Cirtojani, pl. Neajlovul, jud.
Vlasca, situat pe valea Drimbovnicul,
din jos de Cirtojani,
pe proprietatea statului Sadina-
Cirtojani, cu care se arendeazA.
Are o bisericd, deservita de
un preot si un cintAret.
La 1864, s'a dat la 160 locuitorr,
irnproprietäriti dupa legea
rurala, o suprafata de 640
hect.
Sadova, com. rur., jud. Dolj, pl.
Jiul-d.-j., la 48 kil. de Craiova
si la 6 kil, de resedinta plAsii.
Este situatkparte pe un loe
ses numit Sadova, lar parte pe
costisa dealulta Sadova.
Se invecineste la N. cu teritoriul
com. Caciulatesti ; la S.,
cu com. Piscul; la V., cu mosia
Coroanel Sadova ; lar la E., cu
com. Damian.
Terenul com. este parte nisipos,
parte accidentat de dealurT,
dintre care maT insemnate :
Dealul-Aninilor i Dealul-Tolel,
cu directiunea N.-S., ati o inAl-
Orne de 30-40 m. si sunt goale;
dealul Bostanele, cu directiune
E.-V. si cu o ind4ime de 30-40
m., acoperit cu vii si locurr arate.
Cele 2 d'intli dealud formeaza
iar cele de al 3-lea,
valea piriulul Sadova ce are
directiunea E. spre V. si valea
Gheta.
E udatA de piriul Sadova, numit
si Piriul-Morilor, ce izvoreste
in dreptul moriT GainAreasa, din
E. com., curge de la E. la V.,
prin Valea-Piriului salí Valea-
Sadovei si se pierde in niste
smircurl din mosia Coroanel Sadova,
in apropiere de movila
Bostanele. Are un pod in dreptul
moarei Podul. Izvorul sati
ce se afta in com. Damian,
poartä numele de Damian.
DupA cum spune legenda, locuitorii
comuneT fiind maT tos!
TiganI, com. Sadova s'a format
In urma cladirel mAnAstireT Sadova,
la 1633, de catre Tiganii
robT, a! egumenilor i a! cAlugarilor
acesteT manAstiri, dupa
ce ail fost pusi in libertate si
Ii s'ail dat pamint.
Comuna Sadova se compune
azi dintr'un singur cAtun, numit
Sadova ; lar intre anii 1875
76 coprindea catunele : Damian,
Piscul si Rletul.
In com. se afla. manastirea
Sadova, edificata de Mateitl Basarab,
pe la anul 1643 in amintirea
rezbeluluT cu Turca (v. Sadova,
manastire); o scoalA primara
mixta, frecuentata in anul
1899-900 de 88 copif. Scoala
de bgetI e ad i din 1865 si de
fete din 1888.
Populatia comunei Sadova se
ridica la 1415 suflete, din care
746 barbatI si 669 femei.
Dupl legea rurall din 1864,
sunt impamintenitl 339 locuitorT,
din carT 293 Cu pamint arabil
locuri de casA., lar 46 numaT
cu locuri de casa. Dupa legea
din 1879, sunt 2 insurMei ImproprietdriV.
Suprafata comunel este de
3372 pog., din care vatra satului
ocupa 216 pog., pArnintul arabil
1367 pog., fineta 400 pog., izlazul
361 pog., i terenul sterp 28 pog.
In comuna Sadova se afla o
singurá mosie a Coroanei; in
intindere de 16600 hect. arabile.
AceastA mosie apartinea in
trecut statului si se intinde si
in com. Piscul, unde are 618 pog.
Se gAseste In comuna padurea
Sadova, ce apartine Coroanel,
iar in trecut apartinea statuluT.
Suprafata sa este de 2753
hect. Este situatA pe mosia
Sadova, pe valea riulul Jiul,
trece pe !higa comunele : ClciulAtesti,
Sadova i Piscul. Padurea
este amenajatl si populatl cu
urmAtoarele esente : stejar, ulm,
39

SADOVA 306 SAELELE
artar, fag, jugastru, anin si salcie
; predomina stejarul.
Viile in intindere de vre o
200 hect. de pe mosia Sadova,
apartin locuitorilor din com.
Damian. LocuitoriT din Sadova
ati 18 pogoane vie pe mosiile
lor.
Pe mosia DomeniuluI CoroaneI,
pe apa Sadova, se gAsesc
6 morl de alza: GainAreasa, Racoviceanca,
Alesteul, Saraceaua,
Podul i Bostoanele.
CirciumI sunt 9. ComerciantI
13.
Calle de comunicatie sunt :
calle comunale vecinale ce duc
la Damian, la Piscul si la Gingiova.
Aceste 3 drumurl at o lungime
de 1420 metri in Sadova.
Mal sunt alte drumurT naturale
In lungime de 3650 m.
Budgetul comunei e la veniturl
de 6405 leT, si la cheltuelI,
de 6121,53 leT.
Vite marl cornute 118, oT
140, caT 9, porcI 40.
Sadova, sat, jud. Dolj. VezT Sadova,
com. rur.
Sadova, ~basare, jud. Dolj, pl.
Jiul-d.-j., com. Sadova, imprejmuita
cu zid (cetate) si chiliT.
Este fondatá de voivodul Mateiü
la anul 1643, si s'a
relnnoit de Egumenul Parisie, in
a doua Domnie a luT Mihail
Sutu, la 1792. E deservita de 2
preotT, i diacon si 2 cintAretT.
Se gasesc douä inscriptiunT, una
in tinda si alta in altar. Cea din
tindä este urmAtoarea:
Cu ajutorul Tatitld qi al Fiuld
al sfintuld Duh, troiteY ce de o fiintd
nedespilrtitd, induratu-s'ait de la Duhul
Sfint: Mateili Basarab Voivod, Domn in
toatit Tara Romineascd i despre Tara
Alma§uld i Fdgdra§uld, de ad zidit
aceastd sfintd i dumnezeiascd
ce se nume§te Sadova, unde se prdz
nue§te hramul Sf. Erarch Nicolae de la
Miralichia, filcitor de minunY, dupd ce
ail biltut pe TurcY la Schela CiobanuluY,
unde avind mare strimtoare de ciltre din§iY
In douit rindurY §i sclipind Cu toatd oastea
tntru acest sf tat loca § ce era fdcut o biserial.
de lemn, unde locuiati vreo citlva
pdrintY cdlugdrY, §i dupit' sfir§irea rdzboiuld
alt zidit aceastit Sf lnt l Dum
neziascd Mitndstire, dupd cum se vede,
la anul de la ztdirea lumeY 7141, ah' Infrumusetaeo
§iail trithrit'o Cu mo§iY
veniturY pentru vecYnica pomenire i phrintilor
cdlugdrY pentru hrand i tmbrdcdminte.
1633 August 26.
Inscriptia din altar este urmatoarea:
Acest sfint altar fiind maY de tot stricat,
derdpilnat, zidirea cit §i zugrdveala ;
cu Indemnarea Sfintief Sale Pdrinteld
Kir Iosif Episcopul SavastieY, de cuviosul
Ieromonach Parisie, Egumenul Sfintd Mils'ait
reinoit §i s'ad tnfrumusetat
precum se vede, in a doua Domnie a
prea Indltatuld Doro Mihaid Voivod
pdstorind turma Id Christos Kir
Filaret, Episcopul RimniculuY-NouluY
Severin.Dascitlul zugrav fijad d-luT Gheorghe
; Portar, I. Stefan Popa.
A niT de la Hristos, 1792, Septembrie 30.
Linga manAstire se afla o
bolnita aproape darimata
parásita. Nu poartA niel' o inscriptiune
si se zice el a fost
t'Amad o data cu manastirea
si ca servea pentru ingroparea
calugdrilor. Era imprejtnuità ca
cetate, din care se maT vad stilpiT.
Alte urme de cetate sunt vechile
fortificatiT din jurul manästird
i bolniteT. Ad se zice
ca este imormintat la fereastra
stranel din dreapta, jupin Barbu
Velichie, Ban Craiovesc.
Aci la 1784, Austriacif ad
batut cumplit pe Turd.
Sadova, mo,sie i ftddure, ale Domeniultd
Coroand, jud. Dolj, pl.
Jiul - d. -j., com. Sadova, cu o
intindere aproximativa. de i6600
hect., aducind un venit anual
de aproximativ 220000 leT. Pe
mosie se gasesc stine si 6 morI
de apa, anume : Gainareasa, Racoviceanca,
Alesteul, SarAceaua,
Podul i Bostoanele. Apartinea
mal in ai nte statuluT. PAdurea are
o intindere de 2753 hect., este situata
pe Valea-JiuluT, care de la
N. la S., trece pe llaga Caciulesti
Raeti, Piscul, Sadova si Listeava.
Este amenajatA si se exploateazA
sistematic. E populata cu :
ulmI, frasinT, alunT, artarT, aninI,
salciT, jugastri i mal cu seama.
stejarT.
Sadul, nuil, jud. Gorj, plaiul Novaci,
izvoreste din muntele
drul, in directiunea N.-E.S.-
V., desparte Culmea-SaduluT de
a MoldovisuluT si se varsa in
DO, la comuna Bumbesti.
Valea este ingusta ; cea maT
mare largime o atinge la gura
sa i aci nu trece peste 8o m.
Albia propriù zisA a SaduluI
are o largime de vr'o 40 m. ; fundul
e bolovanos, tarmurile sancoase
si ripoase. Are apa in tot
timpul anuluT si pe dinsul se
gäsesc maT multe instalatiunT industriale
: joagare de tAiat cherestea
si turbine sati fAcae de
macinat.
Aproape de confluenta sa este
un pod de piatra peste care soseaua
nationalá Filiasi-Pietrosani
trece acest
Saegil (La-), vechie numire a cdt.
Trestia, din com. Trestia, jud.
Buza.O.
Saelele, com, rur., la extremitatea
de V. a pl. CalrnatuiuluT, jud.
Teleorman, situata pe Valea-
SiuluT, intre comunele Uda-PaciureT
si Pleasovul, la departare
de 16 kil, de orasul de resedintA
T. - Magurele. Ca limite
naturale are la V. riul Oltul si la
E., dmpia care se intinde d'asupra
dealuluT, pana la hotarul mosieT
statului Dorobantul.
Riul Oltul uda toata marginea
despre V. a com., iar pi-

SAELELE 307 SAIDI-ORMAN
riul Siiul trece in diferite serpuiturT
pe linga sat.
Suprafata comuneT este de
4785 hect., din care 200 padure
situata pe deal si in zavoaiele
din lunca OltuluT, 513 hect. nisipiste,
62 hect. vil si restul pamint
arabil.
Are o populatie de 1201 suflete
; o scoalä mixta, frecuentata
din 25 elevT (1899-9oo) ;
o biserica, deservita de un preot
si dol cintaretr.
Vite : 176 caT, 11mgar1, 716
vite marT cornute, 2236 vite miel
cornute si 336 porcI.
Locuitorl improprietaritT pe
mosie sunt 212, pe o intindere
de 373 hect.
Budgetul com. e de 5130 leT,
98 banT la veniturT si la cheltuelr,
de 5123 leT, 17 banT.
Ce de comunicatie su nt spre
com. Pleasovul si Uda-Paciurel
sosea vecinall ; o ramurä de
sosea, care trece pe deal, pe la
rusca despre N.-E. comuneT
se uneste apoT Cu soseaua ludetean
A.
Saelele, cdtun (tirla), In jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, com.
Larga, situat pe cimpulBaragan.
Saelele, mo,cie, in jud. Teleorman,
pl. Calmatuiul, proprietatea d-luT
Leonida Paciurea. Formeaza cu
mosia Uda-Paciurea (in vechime
Uda-ComaneanuluT), un singur
coi p. Are o intindere de aproape
4000 hect., din care o parte acoperita
de padure.
Sagna, com. rur., in jud. Roman,
pl. Siretul-d.-s., spre N.-E.-E. de
orasul Roman, la o departare
de 8 kil, de el si la 8 kil, de
resedinta pl. Este formata din
satele : Sagna si Vulpasesti, cu
resedinta com. In satul Sagna.
Are o populatie de 428 familiT,
sati 1976 suflete, locuind
in 464 case ; 2 bisericT, una ortodoxa
si cea-l'alta catolia., ambele
de lemn; o qcoalA primara
mixta, in Vulpasesti si o scoald
de atun In satul Sagna, frecuentate
in 1899-900 de 79
copiT. LocuitoriT catolicT tin de
parohia Tamaseni.
Budgetul com, este la veniturl
de 4846 leT si la cheltuelT,
de 4403 leT.
Este legata cu orasul Roman
prin 5osea.
Sagna, sat, in jud. Roman, pl.
Siretul-d.-s., com. Sagna, spre
S.-E.-E. de orasul Roman, la 8
kil. de el si la 8 de resedinta
pl., pe pirtul Vulpasesti (Sagna)
si aproape de varsarea luT in
Siretul. Are o populatie de 228
familiT, se:1 1021 suflete ; 2 bisericT
de lemn, una ortodoxa
si alta catolica ; o scoalä de catun,
frecuentata in 1899-900
de 35 copiT.
Este resedinta com. Sagna. 8e
fac pe an aci dota iarmaroace :
unul in ziva de Inaltarea DomnuluT
si al doilea In cea d'intliti
Dumineca dupa Sf. ApostolT.
Intre satele Sagna si Lutca,
peste rful Siretul, e un pod umblator,
peste' care trece soseaua
judeteana Roman-Sagna-Bara.
De vechimea acestuT sat aminteste
un document de la Dumitrasen
Cantacuzino, de la 1674,
Martie 8, scris In Iasi.
Sagna,-mo,vie a statuluT, In jud.
Roman, pl. Siretul - d. - s., com.
Sagna, arendata cu 16000 Id
anual.
SahastruluI (Piciorul-), munte,
In com. Buhalnita, pl. Piatra-
Muntele, jud. Neamtu, situat pe
tina stInca DochieT.
Saia-Coru-Orman, piidure, in
jud. Constanta, pl. Silistra-Noul,
com, Garvanul, cat. Veli-Chioi,
situata. in partea de S. a pl. si
de E. a comuneT, pe dealul Derman-Sirt
; are o intindere de 150
hect., populate cu fag si mesteaan
; pe l'higa ea trec dota
drumurT comunale, ce duc de
la Veli-Chioi, la Lipnita si Para-
Chioi, precum si valle Ciali-Ceair
Dermen-Ceair.
Sala-Cula, dial, in jud. Tulcea,
pl. Macinul, pe teritoriul com.
rur. Cerna ; este o prelungire
S. a dealuluT Raman-Bair ; are
o directiune de la N.-V. spre
S.-E.; ondulatiile sale de E. si S.
se termina pe malul drept al
pifiuluT Cerna ; satul Cerna e
asezat sub cele din urma ; de
natura stincoasa, are o tnaltime
de 259 m., dominind piriul
satul Cerna si drumul judetean
Macin-Cerna-Babadag ; este acoperit
cu pasunT.
Saiana-Doice, vale, in jud. Constanta,
pl. Medjidia, pe teritoriul
com. rur. Rasova ; se gaseste
Intre dealurile Ormanul - Lung,
care este spre E. si GrinduI-
Mare spre V.; are o directiune
generala de la N.-V.-S.-E.-S.-V.,
descriind ast-fel un arc de cerc,
cu concavitatea spre V.; este
situata In partea de V. a pl.
si cea de E. a com., la 21/2 kil.
spre E. de satul Rasova ; are
o lungime de 4 kil. si este acoperita
mal toata cu verdeata.
Saidi - Orman, piidure, in jud.
Constanta, pl. Silistra-Noua, pe
teritoriul com. rur. Garvanul,
cat. Garvanul-Mare, avind 200
hect. si apartinind statuluT ; formeaza
cu padurea Echendi-Orman
o padure mare, numita. padurea
Garvan ; este strabatuta
de drumul Lipnita-Cranova; e
populatä cu fag, mesteacan
stejar mic.

SAID1A 308
Saidia, sat, in jud. Constanta, pl. priveghiat trecatorile de la /1111
Medjidia, com. Mamut-Cuiusu, Frumoasa si Pravatul. Cea d'in-
situat in partea centrala a pl. tliti se afta intre Timpa si Sasi
cea de V. a com., in valea lanele, si l'Ara in Tara pe va-
Pestera, la 12 kil. spre de lea riulur Frumoasa, apor pe
catunul de resedinta ; are o in- dealul Tartaräulur si in fine da
tindere de 2500 hect., din care In poteca Timpa-Novaci, lar a
2 hect. ocupate de vatra satuluT, doua poteca intra. in Tara pe la
cu o populatie, in maioritate ro- Pravdtul, trece pe la Poiana-Mumina,
de 22 fam., saü 60 sufl. ierer, apor pe munir Stefan,
bunele i Papusa, apor urmeaza.
Saioci, sat, fäcind parte din com. poteca Papusa-Novaci. Aceasta
rur. Daesti, pl. Oltul-d.-s., jud. din urma trecatoare se afta fu-
Vilcea. Are o populatie de 69
locuitorI. E situat la 4 kit, de
tre Salanele si Boianul.
cat. Curtea, unde e localul scoater. Sala§ul-lui-Mihaf, munte, in jud.
Neamtu, grupa Cicul-Tarcaul, si-
Salahorul, sat, facind parte din tuat mar spre S. de muntele
com. Buda, pl. Stanisesti, jud. Melihausul.
Tecuciü, situat la 5 kil. si 760
m. de resedinta com., pe malul
Are o inaltime de 1489 m.
drept al Zeletinulur.
Salcia, com. rur., situata in partea
Are o populatie de 33 familir, de V. a piase Siretul, jud. Bo-
saü 54 suflete, care locuesc in tosani, formata din satele : Sal-
51 case. cia si Siminicia-Bals. Are o su-
Teritoriul satulur este de 152 prafata de 3088 hect., din care
hectare. 1844 proprietatea mare i 1244
Locuitorir sunt razesr ale locuitorilor si o populatie de
SatuI s'a infiintat la 1700. 600 familir, sati 2518 suflete.
Salanele, munte, in jud. Gorj,
pl. Novaci, la N. com. Novaci,
14)0 frontierà, situat intre mun-
Tartaraul, Poiana-Muierir si
Riul-Frumoaser ; ad i este pichetul
de granita cu No. 14.
Salanele, pichet, cu No. 14, jud.
Gorj, asezat pe dina de N.-V. a
muntelur Salanele.
Poteca ce se priveghiaza din
acest pichet trece pe dealurile
Salanele, Tartardul si apor da
In drumul ce duce la Timpa,
la Pdpusa si de ad la Novaci.
Patrularea futre Salane si pichetul
vecin Boianul, se face
pe poteca ce trece pe la Poiana-
Mujerl, Cotul - Ursulur, Ciban,
Coasta-tur-Rusu, Huluzul i Boianul.
Aceste 2 patee! maI aü de
Are 2 bisericr, deservite de
2 preotr si 4 cintaretr ; 2 eolf,
mixte, frecuentate de 97 copir
(1899-900) ; 6 circiurnr.
Vite: 200 cal, 800 bol si yac!,
158 porcr si 1172 or..
Comuna e sträbltuta de catea
ferata Botosani-Veresti.
Budgetul comuna e la veniturl
de 8604 ler, 75 banI si la
cheltuelf, de 8260 le!.
Salda, com. rur., jud. Dolj, pl.
Jiul-d.-s., situata pe dealul $1
valea Omorner, la 37 kil. de
Craiova i la 20 kil. de Filias!,
resedinta piase!.
Se invecineste la E. cu com.
Scdesti, la V. cu com. Argetoaia,
la N. cu com. Bralostita, si la
S. cu com. Cernatesti.
Terenul este accidentat de
Dealul-Omorner,jcu o inaltime
SALCIA
de Too m. si acoperit cu padurr
si vil.
Este udata de apa numita
Valea-luI-Petru si de Orla Salcia.
Se compune din doua catune :
Salcia, care este catunul de resedintá
$1 Valea-lul-Petru.
Are o populatie de 1041 suflete
; doua bisericr, zidite de
locuitorr si din care cea din
catunul Salda s'a zidit la 1827
si are ca ctitorr pe Stefan Stanculescu,
Ioan Bälacer, Dinu Virgilie,
G. Popescu si Ion Melinescu
; 2 scoale mixte in catunele
Salda, ce functioneaza de
la anul 1857, si in Valea-lur-
Petru, frecuentate de 62 copiT
(1899_900); 3 circiumr.
In comuna se aflä un loc
numit Teapa, datind din timput
tul Tepes-Voda, iar altul, Cu numete
de Viea-Domneasca, datind
tot din acest timp.
Dupa legea rurald din 1864,
sunt 283 locuitorItinproprietaritr,
lar dupa cea din 1879 sunt
patru insurater.
Suprafata teritoriulur com, e
de 5599 pog., din care 3869 pog.
pamint arabil, 370 pog. fineata,
16o pog. izlaz si 1200 pog.
padure.
Mosiile Salcia i Valea-lul-Petru
apartin locuitorilor din comuna.
Padurea Salda, in catunul cu
acelasI nume, apartine d-lur General
Baicolanu, iar cea din
Valea-luT-Petru, d-lur Th. Davidescu.
Sunt populate cu cer,
gorun si limita, care predomina.
O parte din paslurr apartin locuitorilor.
Viile, in intindere de I4i/2
pog., se gasesc : 12 pog. pe
mosia Salcia si 2 5 pe mosia
Valea-lur-Petru. Livezile de prunI
sunt pe o intindere de 13 pog.
Comuna este strabatutä de o
cale vecinall comunala, avind o
lungime de io kil.

SALCIA 309
Vite : 141 vite cornute, 1 ro
of, 18 cal.
Salda, com. rur., in jud. Mehedinti,
pl. Cimpul, la 7 kil, de
orasul Turnul-Severin, situata in
valea Dunarel. Se margineste
la E. cu com. Cetatea ; la S., cu
Dunarea ; la V., cu com. Vrata ;
si la N., cu comunele Izimsa
si Obirsia.
E formata din satul cu acelasi
nume, avind mal' multe mahalale,
intre cari maiprinclpale su nt : mahalalele
Udrestilor, Pasolestilor,
Salcenilor, Porojenesti, Ciuresti,
Tumsoesti, Ciontesti, Manesti
si. Mitranesti.
Are o populatie de 4000 locuitorl;
66o case ; o bisericA,
deservitA de z preoti O 2 cintAretf
; o scoall, frecuentatA de
34 elevI si 4 eleve (1899-900) ;
5 circiumi.
Vite : 2300 vite marl cornute,
170 cal, 1500 01 O 1200 rimatorI.
Ocupatiunea locuitorilor este
agricultura, cresterea vitelor si
pescuitul pestelui din Dun are
si baltile Ascunsei.
Locuitorif posea,: 200 pluguri,
376 care cu bol si 60 cArute
cu cal.
Prin comunA trece soseaua
Vrata-Salcia-Cetatea, care apartine
judetului Dolj. Are si alte
2 osele comunale.
Budgetul comunei e la veniturl
de 6733 lef, iar la cheltuelf,
de 3642 le'''.
Locurf insemnate in comunA
sunt : Virtopul, Haralamboaica,
Obirfia si Ascunsa, carf sunt
curele de mosie. Curelele O.
birsia si Ascunsa, in coltul despre
N.-E., sunt tAiate de riu/
Drincea. Mal este si Silistea-
Cruce, unde se zice ca a fost
in vechime sat. Tot in aceasta
comuná se afla balta Salcia si
Balta-Ascunsa, formata din riul
Drincea.
Aci sunt redute ridicate pe
marginea baltilor, in timpul rezbelului
din 1877-78.
Salda, com. rur., in jud. Prahova,
pl. Podgoria, care maf inainte
a tinut de plaiul Buzdul, a
poi de pl. Teleajenul, in urrnä
de pl. Cricovul si azi tine de
pl. Podgoria.
E situatá pe dealurile Mosoroaele,
Gorganul, Ripa-Chirilel,
s. a. si pe valea girlei Salda,
In care se varsa multime de
vilcele.
Se afla. la 60 kil, de capitala
jud. si la 20 kil, de com. Baltesti,
resedinta plasel.
Se compune din 3 ocoale,
numil-e Tirisari, Rasteni si Linieri.
Are o populatie de 1700 locuitori
; o scoala mixta; o biserica,
deservita de 1 preot,
cu urmatoarea inscriptie :
in aceastii comunh, nurnith Salcia, 3n
zilele M. S. Prea InhltatuluY nostru Principe
Alexandru loan I-iii $i DoamneY E
lena, sotia M. Sale, Unitorul Principatelor
Romlne, fiind si Archiepiscop g Mitropolit
D. D. Nifon, In sflata Episcopie Buzhd,
Prea Sf. Sa D. D. Filofteit co a chruY
bine cuvlutare s'a zidit din temelie acest
si. Locas, prin osirdia iubitorulaY de
Dumnezeù' Gh. Teisanu, avind de sotie
a doua pe D-na Masa $i de fiY $i fiice
pe Dlor Ion $i Constantin $i D-$oara
Elena, pe ciad s'ad zidit acest Loca$ ;
iar din nenorocire a decedat, rlimlind
biserica neterminath $i s'a terminal de
sotia sa BlIa$a si de ginerile ad Minea
Ion Popescu ; aviad de sotie pe una din
cele t'out( fiice cu ces d'intiid sotie, iar
la 6 Decembrie 1867 s'a sfintit de Protopopul
N. Ionescu, In zilele M. Sale
Carol I-ia de Hohenzollern, Domnul RomlnieY,
fiind zugrIvith de D-1 Pandele
Arges, pictor, cu toate tablourile O portretele
D-lor ctitorY Teisanu.
Parte din locuitorii acestel
com. se ocupa cu agricultura
si parte cu dulgheria.
Locuitoril com. sunt mosnenl,
afara de 83, cari s'al"' improprietarit
la 1864, dindu-li-se 200
SALC1A ,
hect. pe mosia Icoana, fosta a
decedatuluil. Babeanu. El Po
seda: 12 cal si lepe, roo yac],
90 capre, 800 or si So pord.
Comuna se intinde pe o suprafata
de 1250 hect.
Comerciul se exercita in com.
de doi circiumari.
Veniturile com, se ridica la
6017,08 lei si cheltuelile, la
1887,91 lei.
In com, este o osea care
duce spre comunele Sin gerul
si Chiojdeanca si, spre N., o $osea
ce duce spre plaiul Buzail.
E brazdata de dealurile : Virful-Mosoroaia,
pe care se cultiva
cereale ; Ripa Chirilii, ce serva
de pasune ; Goganul, Ripa-StineT,
Poiana-Mare, Muchea-Babel,
acoperitá cu padure; Plaiul-Lemnelor-de-Bisericä,
Plaiul Cociorba,
Plaiul-Lupului, Dintii-Runcului,
Plaiul-Izvorului-Rece, Ripa-Bechii,
Valea-S arel, Vez u nii/ e ,
Stupina-Popei, Burlacul, Valea-
Ciinelui, Poiana-Runculul, etc.
E strabatuta de gira Salcia,
de izvoarele : Ciuciurul, Bilcilor,
Pacurei, Oancei, Vezuniile,
Stupina-PopeT, Burlacul, anda
s't Vulpei, care toate formeaza
Orla Salcia si de lzvorul-Rece.
Se margineste spre N. cu mun
tii Baba, Rtpa-StineT, Poiana-
Mare, Ripa-Chirilii si Goganul ;
la E., cu plaiul Buzaul ; la S.,
cu com. Sin gerul si la V., cu
com. Chiojdeanca.
Salda, com. rur., in jud. Teleori
Liman, pl. Calmatuiul, pe valea
Cahnatuiulul. Se invecineste la
E. cu com. Baneasa, la N. cu
com. Caravaneti si mosia Adincata,
la S. cu piriul Calmatuiul
si com. Baneasa. Este situata
in vale si inchisa intre dealuri,
care par a fi o cetate naturala
de jur imprejur.
Dealul mal insemnat este Rasturnica,
ce se prelungeste spre

SALCIA 310 SALCIA
com. Putineiul i Riioasa, formind
mar departe Valea-Sasulur.
Suprafata com. este de 3780
hect. Din acestea, 3000 hect.
sunt proprietatea statulur, in
cae sunt $i 15 hect. pAclure, i0
hect. iz/az $i livezr, 68 hect. vil;
iar 650 hect. sunt paminturl ale
locuitorilor improprietaritT in
18.64.
Pe cea mar mare parte din
mosia statuluI vinduta in loturr
locuitorilor, s'a format satul noi.1
cu numele Cuza-Voclä. Acest
catun are o popuIatie de 626
suflete.
Populatia com. cu a noulur
catun este de 1706 suflete.
Are 2 scoale mixte, frecuentate
(1899-900) de 76 elevI;
o biserica, deservita de 2 preotT
$1 2 cintaretI ; 4 circiumr. Pe
apa Calmatuiulur este o moara
de macinat.
Vite : 639 vite marr cornute,
1659 vite micr cornute, 233 cal
si 283 porei.
Budgetul com. e la veniturr
de 3902 ler, 75 banr si la cheituelT,
de 3771 ler, 29 batir.
Catea ferata Costesti-Magurele
atinge partea de E. a satulul
gara Salda se afla In
apropiere de com., la aceeasr
departare ca si de com. Baneasa.
O osea vecinald o leagä cu
gara i cu com. Baneasa. O alta
ramura de osea duce spre
com. Caravaneti, la N. Drumul
vechiti al Rusilor, nutnit si al
poster inainte de a se construi
$oseaua judeteana Turnul-Rosiori,
trecea prin aceasta com.
Distanta de la T.-Magurele la
Saleta este de 25 kil., lar de la
Rosiori, de 22 kil.
Satul Saleta l'Oxea parte lilainte
de 1836 din jud. Olt, pl.
Marginer; este unul din cele
mar vechr sate ale judetulur.
Salcia, sat, in partea de S. a
com. Salda, pl. Siretul, jud. Botosani,
cu o suprafata de 2002
hect., si o populatie de 250
familir, sail 1090 suflete.
Are i biserica, cu i preot
si 2 cintlretr; 2 scoli mixte,
frecuentate de 97 copir 3 circiumr.
Vite: 70 cal, 924 or, 4 bivolr
92 poni.
Salcia, cdtun, al com. Grajdana,
jud. Buzati, cu 70 locuitorr si
14 case.
Salda, sat, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s.,
com. Salcia. Are o populatie
de 550 suflete; o scoalá mixta,
ce functioneaza din 1857, frecuentata
de o biserica cu baza
de zid si trunchiul de lemn ; 3
ctrciumr.
Salcia, sat, in jud. R.-SArat, pl.
Margi n ea-d.-j., catunul cornunel
Slobozia -Mihalceni, asezat pe
riul Rimnicul-Sarat, la i kil.
spre N. de catunul de resedinta,
Slobozia-Mihalceni. Are o intindere
de 40 hect., cu o populatie
de 124 suflete.
Salda, sat, in jud. R.-Sarat, p/.
Marginea-d.-s., cat. comuner Gologanul,
asezat in cimp, la E. de
catunul de resedinta.
Salcia, cätun, spre N. al com.
Slatioara, pl. Oltetul-Oltul-d.-s.,
jud. Romanati, situat Miga Olt
spre varsatura riulur Beica, pe
un teren a carta altitudine d'asupra
nivelulur Maril este de
128 m. Are 316 locuitorr.
Salda, sat, facind parte din com.
rur. Umbraresti, pl. Birladul, jud.
Tecucia, la 4 kil, de resedinta
comuna
Are o populatie de 489 suflete,
locuind in 134 case.
Locuitorir sunt vechr razes1
stapinesc tot teritoriul catunulur,
care e de 187 hect.
Salcia, vechie numire a cdtunapela
Picleni, com. Vintila-Voda,
jud. Buzaa.
Salda, stafie de dr.-d.-f., jud.
Teleorman, pl. Calmatuiul, com.
Salda, pe linia Rosiori-Turnul-
Magurele, pusa In circulatie la
12 Sept. 1887. Se afla intre
statiile Troian (9,5 kil.) si Lita
(16,7 kil.). Inaltimea d'asupra
nivelulur Marir de 59197. Venitul
acester statir pe anul 1896
a fost de 47809 ler, 50 batir.
Salcia (Ciufa-Neintilor), munte
si punct trigonometric (710 m.),
pe hotarul dintre jud. Buzar' si
Prahova, intre com. Cisla.ul
Calvini; e acoperit de padure.
Salcia, mo)sie, _a statulur, jud.
Teleorman, claruita de Raducan
Ionascu din Slatina pentru intretinerea
$coalelor si bisericel
Ionascu din acel oras. Are o
intindere de peste 3000 hect.
si o padure de 15 hect.
Salda, parte din mafia care formeaza
un corp cu Cotorga set
Ciuperceanca, jud. Teleorman,
com. Merisani, proprietate a dlur
C. Colibasanu. Are pe d'irisa
o locuinta care serveste de conac
al proprietatir.
Pe locul unde este acest conac
si pe acest trup de mosie
a fost mar de mult sat foarte
populat. Acest sat il gasim trecut
ata in lista satelok marr,
intocmita la anul 1741, cit
In descrierile facute in secolul
trecut. linea de plasa care se
numea a erbanestilor.
Salcia, girid, jud. Prahova, com.
Salcia, pl. Podgoria, formata din
izvoarele Ciuclurul, Bilcilor, Pa-

SALCIA-CALCM
curer, Valea Oancer, Vezuniile,
Stupi na - P °per, Valea - lur - Burlacu,
Valea-Ciinelur i Vulpea,
cari toate se impreuna in raza
comuner.
Ast-fel forman., gira Salda
curge spre S., marindu-se cu
apa Izvorulur-Rece, pana in raionul
com. Apostolache, pl. Podgoria,
unde se varsa in riul
Cricovul-Sarat, pe malul drept.
Salcia-Calc61, vechig pichel, cu
No. 63, spre hotarul Moldover,
in jud. R.-Sarat, pl. Marginead.-j.,
com. Gologanul, la E., in
cimp ; azi e han pe drutnul ce
merge la Rastoaca (jud. Putna).
Salcia-Pogo§eascä, mofie, in
jud. Buzat,', com. Zmeeni, cat.
Salcioara, fostä proprietate a
statulur, pendinte de manastirea
Vdcaresti ; azT particulara. Are
700 hect, mar toate arabile.
Saleonai-Liman, lac, in jud.
Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul
com. rur. Sfistofca i anume
pe acela al catunulur sati Periprava,
Haga grindul Periprava;
a fost format de o revarsare a
bratula Chilia, de care acum e
izolat cu total, inconjurat fiind
numaT cu stuf; are 20 hect.
Sali-Bei-Dere, vale, in jud. Constanta,
pl. Medjidia, pe teritoriul
com. rur. Tas-Punar; se desface
din dealul Mezarlic-Bair
anume din virful Mezarlic; se
indrepteaza spre S., avind
directiune generala de la N.-E.
catre S.-V., se intinde printre
deaIurile Mahomet-Bair si Tusle-
Bair spre S.-E. si Mezarlic-Bair
spre N.-E. ; trece prin satul Tas-
Punar si se uneste cu valea Pomana-Ceair,
care î1 schimba
numele in Surec-Ceair ; are o
lungime de 10 kil. si este situata
in partea de N.-E: a plaser
311 SAL1NELE
si S.-E. a comuner, fiind traversata
in toata lungimea eT
de drumul comunal Tas-Punar-
Bilarlar (Dorobantul) i tajatä
crucis de drumul comunal Tartoman-Chior-Cesme.
Saligny, stalie de dr.-d.f., in jud.
Constanta, pl. Medjidia, com.
Cernavoda, pe ralla Fetesti-Constanta.
Se afld intre statiile Cernavoda-Pod
(6,o kil.) si Mircea-
Voda (8,2 kil.). Inaltimea d'a
supra nivelului MAriI, de 11111,61.
Venitul acester statir pe anul
1896 a fost de 24863 ler, 35
banT.
Salinele, mine de sare, jud. Bacati,
pl. Trotusul, com. Tirgul-
Ocna, in vechime nurnite Ocnele,
situate pe o coasta de deal,
in latura de N.-V. a TirguluT-
Ocna si in valea Vilcelei. Gismentele
de sare de ad formeaza
o masa subterana de sane
de stinca (sane gema) in dealurile
de pe malul sting al TrotusuluT.
El este de formatiune
eocenica superioara. Exploatatiunea
sal-a de la Tirgul-Ocna
poate fi impartita in &tia partI
distincte : vechia exploatatiune
In forma de con, precum este
Ocnita, i cea noua, alipita la
cea vechie, cu cele 4 galerif ale
sale si noul .put de extractie.
Forma generala a exploatatiunei
este un drept-unghiti ale carur
laturr sunt galeriile. Ocnita formeaza
unul din unghiurile acestul
drept-unghiti. Galeriile ati
peretir inclinatI de 450; acest
unghiti variaza dupa consistenta
masivulur de sare; la SlAnic si
Telega (jud. Prahova), unde
stinca de sane este foarte friabila,
el are numai 300. Peretii
pastreaza aceasta inclinatie pana.
ce galeriile vor avea largimea
de 50 metri, de unde peretir
vor deveni verticalf. In ocne te
coborl pe scAn i cu crivag
(aparat de coborire verticala
cu care se extrag drobir de
sare). Aceste 4 gaierii izoleaza
in mijlocul lor un stilp patrat,
avind pe fie-care latura o lungime
de 8o m. El este destinat sa
tina tavanul galeriilor. Cantitatea
de sare ce se extrage
anual din mina este in termen
media de 17000000 kgr,
Sarea s'a extras cu ajutorul
cailor pana in Octombrie 1892,
cind s'a terminat instalarea mainel
pe un noti put facut adhoc.
Transportul sarer pentru
depozitele din Tara se face de
la salina la gara locala, pe o
distanta de 2400 m., prin mijlocirea
uner cäl aeriane, expediindu-se
90 tone sane pe zi.
Galeriile de asta-zI sunt puse
in exploatare de la anal 1870.
Ocnita, din care pleaca aceste
galerii, de la anul 1855. Adincimea
miner este de 85 m. Administratia
salinelor se imparte
In 2 sectii: sectia technica cu
3 inginerf i cea administrativa
Cu un director al salinelor.
Dupa tima probabilitatea, sarea
de aci se exploata inainte
de intemeierea °rasilla si din
timpurl foarte vechr, irisa intr'un
mod primitiv. Mal bine
si mar cu folos au fost exploatate
de strainl; dovada toata
terminologia straina de ad. Salin
ele vechl erati mal aproape
de apa Trotusula i dupa urmele
ce ati ramas i dupa legendele
locale, se crede ca se
lasaft Salgaii pe scarT, sfarimati
sarea cu ciocanul saU dalta si
apor o scoteati printr'un fel de
tunelurI cu deschizaturr, numite
ghioarce. Dealurile cu salinele
vechr sunt asta-zr acoperite cu
pamint, in care s'a plantat cu
succes visa. Lucratorir de la
saline, nu numar din Tirgul-
Ocna, dar si de prin satele me-

SALOMONEFFI 812 SAMURCXETI
giese, purtati numele de rufetasI
sau brdslasI (formail rufetul
saü brasla mestesugulur scoaterei
sarei). Acestia locuiesc azi
mal cu seama prin sectiile din
Tirgul-Ocna, numite Mosoarele
Päcurele, unde exploateaza
petroliul (peste 30 puturi
deschise). Lucratorir din minele
de sare se chemati salgii sati
sangaI, (ungureste ,o=sare
vago..taietor), lar capul rufetasilor
se Cherna biriia (ungureste
biro=judecator). Birau este un
termen vechia, care se intrebuinta
ca sa insemneze pe primarul
in comunele despre Ardeal.
Membril municipalitätilor
se numeati Pirgart (nemteste :
Biirg-er=cetatenI). Birdil se numea
si capul rufetasilor din localitatile
despre munte, prin firmare
si al algailor.
Sa1omone96, sat, jud. Dolj, pl.
Dealul-d.-s., com. Pieoiul, cu
800 suflete si 304 case.
Samaldar-Bair, deal, in jud.
Tulcea, pl. Babadag, pe teritoriul
com. rur. Enisala, cät.
Visterna. Se desface din dealul
Stuparul, se intinde spre
E., brazdind partea de E. a
piase i cea de S.-V. a comuna
Se prelungeste spre E. cu
dealurile Sevri-Bair i Orta-Bair.
Pe la poalele sale de V. curge
valea Ceelin-Chioi. Domina satul
Visterna. Este acoperit cu paduri.
Samara, com. rur., jud. Arges,
pl. Pitesti, la io kil, de com.
rur. resedinta
sub-prefecturd, si la lo kil. de
Pitesti. Se compune din satele :
Borli (Dealul-BorliI) (50 loc.),
Dealul-Viilor (290 loc.), Gogosesti
(251 loc.), Ora.sul (Dealul-
Orasulul) (100 loc.), Popesti (200
loc.), Rogozi (Dealul Rogozii)
(300 loc.), Samara (Valea-Satului)
(240 loc.), Zlapia (70 loc.).
Prin comuna trec piraiele :
Cotmena si Catina.
Are 3 bisericf, Buna - Vestire,
Adormirea si SE Teodor,
deservite de 3 preotT si
3 cintaretT, o scoala mixta primara
rurala.
Vite : 40 cal', 495 boI si vacI,
563 rimatorT, I19 car,re si 1040
oT.
Budgetul com. e la veniturI
de 3924 leI si la cheltuelI, de
3148 le!.
Se pretinde cd aici ar fi fost
inainte vreme un oras tnfloritor
de unde se si numeste un
catun Orasul sati Dealul-OrasuluI,
unde se mal gasesc inca
ramäsite de cladirI de piatra
de caramida.
Samara (Valea-SatuluI), sat,
cu 240 locuitorI, jud. Arges,
pl. Pitesti, facind parte din
com. rur. cu acelasi nume.
Samarinelti, com. rur., in jud.
Mehedinti, pl. Motrul-d.-s., la
42 kil. de orasul Turnul-Severin,
situata pe val, fiind udatä
in partea de S.-V. de riul Motrul.
Se margínete: la E., cu comunele
Strlinptul si Covrigi ;
spre V., cu comunele Brosteni
si Lupsea ; spre S., cu comunele
Vägiulesti si Imoasa; iar
spre N., Cu com. Tirioi.
Suprafata comund este de
peste 5000 pogoane. E formata
din satele: Samarinesti, care
este resedinta cornund, Valea-
Bisericel, Valea-PoeniI, maha-
'alele Plopsorenilor, Modorenilor,
Aldestilor, Negovanilor,
Copacestilor, Bertestilor, Balenilor,
Ghelmegenilor, Pasarestilor,
ce apartin satuluI Samarinesti,
i mahalalele Cirligeri
Jieni, care se alipesc de cat.
Valea-Petrel. In catunul Valea-
BisericeT sunt mahalalele Tomesti
si Rosesti.
Are o populatie de 1000 locuitorI.
Parte din locuitorr se ocupa
cu agricultura, si parte cu diferite
industriI, precum : cojocarie,
dulgherie, timplarie, abagerie
i altele.
Locuitorif posea : 62 plugurr,
103 care cu bol, io carute
cu cal.
Prin comuna trece soseaua
Brosteni-Strehaia.
Are 2 bisericI, deservite de
2 preotl si 2 cintaretI ; o scoala
cu i invatator, frecuentatä de
35 elevI (1899-900) ; o circima.
Vite : 490 vite marI cornute,
28 cal, 450 rimatorl si 540 oI.
Budgetul com, e la veniturI
de 1421 le!, lar la cheltuelI, de
1128 le!.
Ape in comuna sunt : riul
Motrul, pe care sunt asezate
mal multe morI, dintre care
mal principala este moara
piva d-luI M. Calloianu, fiind
construita dupd cele mal* bune
sisteme actuale.
DealurI: dealurile Plopsorenilor,
Balenilor, Bengestilor, Modoranilor
si Tomestilor, cu ridicAturile:
Dilma, Cioaca-Poenilor
Cioaca-MiteT. Va! sunt : Valea-
Bisericel, Valea - Balenilor,
Valea-BouluI i Valea-Samarinestilor.
Samurcäse§ti, saü CiorogIrla,
mitnästire de cdlugärife, jud. Ilfov,
pl. Sabarul, la o ora departe
de Bucuresti. La spatele mandstireI
curge pfriul Ciorogirla.
S'a fondat la anul 1808 de
Vornicul Const. SamurcasI si
sosia sa Zinca.
Are 45 calugarite. Se administreaza
de o starita, ajutata
de un consilin economic si unul

SANDET (DOSUL-) 313 SARAI
spiritual. Cheltuelile pentru intretinerea
acestel mandstirT se
urca. in tot la suma de 14609
le!, dupa budgetul anulur 1901
1902.
Are o pozitiune incintatoare.
Aci se vede inca palatul ctitorulur
mandstirer, azr in ruina.
SandeI (Dosul-), atroz, spre S.
al pom. Gropsani, pl. Oltetul-
Oltul-d.-j., jud. Romanafi, situat
la hotarul judetulur, pe un teren
Cu o altitudine de 186 m. d'asupra
nivelulur Mari!. Are 133
locuitori.
Sandule§ti, sat, cu 40 locuitorT,
jud. si pl. Arges, facind parte
din com. rur. Bascovele.
Sanihäul. Vez! Horbova, sat, comuna
Mamornita, pl. Herta, jud.
Dorohoiü.
Santa- Maria, sat, asezat pe
coasta de S. si S.-E. a dealurilor
Durnestilor, Ruga Prut, in
partea de E. a com. Ringhilesti,
jud. Botosani, infiintat la
188o, pe mosia statulur Durnesti-Mitropolier
cu nor improprietdritI.
Are o suprafata de
901 hect. si o populatie de 150
familir, sad 604 suflete ; i coala
mixta, frecuentata. de 37 elevi
mide se invata i fringheria.
Vite : 68 cal, 396 bol si yac!,
52 porcI si 700 or. Locuitord
ati 2 iazurl, cu peste si. 4suh.
Saon, parte a laculut Babinof,
jud. Tulcea, situat in partea
nordica a plasir Sulina i cea sudica
a comuner urbane Chilla-
Vechie ; are 8o hect. intindere
contine peste in abundenta.
Sapo-Bair, deal, in jud. Constanta,
pl. Silistra-Nota, pe tul.toriul
bulgdresc al comuner Garvan
si anume pe acela al a.-
65940. Nardo hiclionar Geogranc. 10.
tunulur san Ciungiuc; se desface
din ramificatiile vestice ale
dealulur Garvan-Bair; se indreapta
spre V., in& o directiune
generala de la E. la y., brazdind
partea meridionall a pa' sir si a
comuner; la poalele sale sudestice
este asezat in parte si
satul bulgdresc Chiuciuc-Cainargi,
pe la Nordul caruia trece
hotarul comuner Garvan catre
com. Cainargi; are o inältime de
75 m., dominind valea Cuingic-
Ceair, satul Chiuciuc-Cainargi,
drumul comunal Garvan-Cuciuc-Cainargi
; este acoperit cu
tufdrisurr.
Sarafine§ti, sat, situat pe dealul
Sarafinestilor, in partea de S.-E.
a com. Corni, pl. Siretul, jud.
Botosani, cu o populatie de 170
familir, saü 902 suflete.
Are i biserica, deservita de
r preot i 2 dascalT; 6 circiumr.
Vite : 294 vite cornute, 139
cal, 386 or si 76 porcl.
Sarafine§ti. Vez! Mihalaseni, sat,
com. Brateni, jud. Botosani.
Saragea, sat, in jud. Constanta,
pl. Medjidia, cat. comuner Tas-
Punar, situat in partea de V.
a comuner si a plasir, la ro kil.
spre N.-E. de , catunul de resedinta,
Tas-Punar, in valea Saragea-Dere,
margina la N. de
dealul Alah-Bair, cu virful sati
Saragea-Iuiuc (204 m.) si la S.
de dealul Saragea-Bair, cu virful
saa Siuri-Tepe (137 m.), care
isr trimite ultirile ramificatiunT
stincoase pana la marginea de
V. a satulur. Are o suprafata
de 2870 hect., din care II hect.
sunt ocupate de gradinr i vatra
satultd, cu o popuIatie de 63
familiT, sad 207 suflete, formata
din Romini i Turcr. Drumurile
comunale pleaca din sat : la
Tas-Punar, la Kior-Cesme, la
Ghelingec, la Terzi-Chioi, la Satis-Chloi,
la Capugi i la Bah
tagesti.
Saragea, cdtun (CHA), in jud.
Ialomita, pl. Ialomita-Balta, com.
Suditi.
Saragele, subdivizie a cdt. Lipia,
din com. Lipia, jud. Buzau.
Sarai, com. rur., jud. Constanta,
pl. Hirsova, situata in partea
de V. a judetulur, la 86 kil.
spre N.-V. de orasul Constanta,
capitala districtulur si in partea
centrala a plasir, la 18 kil. spre
N.-E. de oraselul Hirsova, rese-
(Unta e!, pe ambele malurr ale
piriulur Sarai.
Se masgineste la N. Cu com.
Girliciul i Ddeni ; la E., Cu com.
Calfa ; la S., cu com. Siriul ; lar
la V., cu com. Ciobanul.
Reliefulsolulur e accidentat de
pietroasele i stincoasele ramificatiunT
ale dealurilor care brazdeazä
comuna, din care principalele
sunt : Dealul-Viilor (64
in.), la N.-E. ;
(82 m.), la N.; dealul Tima (75
m.), la N.; Elmeliki m.).
Carapelit (173 m.), la N.-E. ;
Mohametcea - Bair (168 m.)
Dulgherul (rgo m.), la E.; Tavba
- Tepe (164 m.), la S.-E. ;
Muslu (142m.) i Cadicisla (r 16
m.), la S. Eschi-Sarai (88 In.) si
Hazarlic (77 m.), la V.; Eni-Sarai
(53 m.), Balgiul (112 m.), Capugiul
(115 m.), prin interiorul
comuner. Cultnr: Balgiul si Ca-.
rapelit, la N.; Dulgherul, la E.;
Muslu, la S. si Hirsova, la V.
Movile sunt 28, toate artificiale.
Piralele sunt : Sarai, care uda
comuna de la E. spre V., prin
mijlocul el, trecind prin satele
Carapelit, Balgiul si Eni-Sarai,
varsindu-se in lacul Hazarlic,
avind malurile in general inalte
40

SARAI 314 SARI-CHIOI
$i ripoase ; plriul Dulgherul, afluent
al celta precedent, din
stinga, trecind prin satul Dulgherul
si cu malurile tot inalte
si ripoase ; Girlici sail Valea-
Viilor, care o uda putin la N.-
V., varsindu se In gira Baroiul ;
privalul sail Orla BAroiul, care
curgind prin stuf o uda la V.
Lacul Hazarlic-Ghiol format de
girla Boroiul, e situat la V. com.;
are o intindere de aproape Ioo
hect., continind peste ce se
consuma in localitate ; e inconjurat
Cu stuf, care de alt-fel se
gAseste pe ambele malurI ale piriuld
Sarai, de la satul Eni-
Sarai pana la varsarea luI In lac.
Valle sunt micI avind apA
numal toamna In timpul ploilor
si prima-vara dupa topirea zapezilor.
Principalele sunt : Mezarlic
si Valea-LungA, spre N.; Capugi
- Culac, Valea- CismeliI si
Culac-Sinar, spre S.; sunt toate
adiacente ale piriuluI Sarai, cele
d'india dota pe dreapta si celel'alte
treI pe stInga.
Catunele care formeaza comuna
sunt patru : Eni-Sarai, resedinta,
in partea de V,, pe
ambele rnaluri ale piriuld Sarai,
sat mare, impartit in vre-o 5
trupurI distincte si strinse.Balgiul,
in partea centrala, la 3
kil. spre E. de resedinta, pe
malul drept al phiuluI Sarai.
Carapelit, spre E., la 5 kil. spre
N.-E. de resedinta, tot pe malul
drept al plriuluI Sarai.Dulgherul,
spre S., la 6 kil. spre S.-E. de
resedinta, pe malul drept al piriului
Dulgherul.
Suprafata comuneI este de
11240 hect., din care 200 hect.
ocupate de vetrele celor patru
sate, cae ati 436 case; restul de
17040 hect., ImpArtit intre locuitori,
cae ail 10500 hect. si
statul Cu proprietarii, cati posea.
540 hect.
Populatiunea comuna, in ma-
ioritate romina, e de 456 famili!,
sao 2149 suflete.
Are 2 biserici, una In cat.
Sarai, zidita de locuitorI, deserval
de 2 preotT, 2 dascalf si
2 paracliserI, cea-l'alta In cal.
Dulgherul, zidita tot de locuitorf,
deservita de 1 preot, I dascal
si I paracliser ; e si o geamie Cu
I hoge, in catunul Carapelit.
Sunt doul sea mixte, una
in catunul de resedint5., infiintata
de locuitorl in 1882, frecuentata
de 64 elevI, cea-l'alta in catunul
Dulgherul, infiintata tot de locuitod,
frecuentata de 14 elevi.
Locuitorif poseda : 30 plugurI,
326 care si carute, 8 masinI de
secerat, 60 grape de fier, 3 trioare
; 1151 cal, 1 io8 bol, 74
bivolf, 8 mdgarT, 11350 oT, 430
capre ; 1 moara cu abur!, 2 de
apa si 4 de vint.
Comerciul e destul de activ ;
se face prin gara Cernavoda, la
50 kil., sail prin oraselul Hit-soya,
la 18 kii. si consta in export
de cereale si vite cu produsele
lor si In import de manufactura
si coloniale.
Budgetul comuneI e la veniturI
de 15850 leT, si la cheltuelI,
de 5718 leT.
Calle de comunicatie sunt :
catea judeteana Macin-Hirsova,
trecind pe la V.; calea judeteana
Hirsova-Babadag, prin mijloc,
si trecind prin toate satele M'ara
de Carapelit ; drumuti comunale
sail vecinale ce unesc satele
t'Are ele si acele invecinate :
Girliciul, Fagarasul, AigAr-Ahmet,
Haidar, Can, Siriul, Muslu,
Ciobanul, etc.
Pe teritoriul comuner, spre V.,
pe malul drept al piriuluI Valea-
Villor, la 5 kil. spre N.-V. de
catunul Erii-Sarai (Sarai-N oil), se
yac] ruin ele satuluI Eschi-Sarai
(Saral-Vechití) distrus de incendia
si pradárI, o al card locuitorl
s'aii mutat mal spre E.,
intemeind actualul sat Eni-Sarai,
pe la inceputul secolului al
XIX-lea.
Sarai, sat, in jud. Constanta, pl.
Hirsova, cät. de resedinta al
com Sarai, situat in partea centrala
a plaseI si a com., pe ambele
malurI ale piriulul Sarai ;
are o intindere de 3800 hect.,
din care 70 hect. ocupate de
vatra satuluI, cu o populatie
mal toata romineasca, de 200
familiI, sail 1070 suflete.
Sarai-Eschi (Vechiul-Sarai),
ruinele satului Sal-. ai, in com.
Sarai, pe piriul Sarai, jud. Constanta,
la varsarea luT In gira
Bdroiul, la 5 kil. spre V. de cat.
de resedinta Sarai, numit si
Eni-Sarai (cel noii). Acest sat
a fost distrus de TurcI la 1829.
Sarap-Dere, phia, In jud. Tulcea,
pl. Isaccea, pe teritoriul
com. Balabancea, si anume pe
al cat. Hancearca; izvoreste din
dealul David, se indreapta spre
E., primeste pe dreapta pirIul
David si se varsa in piriul
Taita, pe dreapta, dup5. 3 kil.
de curs ; strabate in cursul sail
paclurI, udind partea centrala a
piase! si cea de V. a com.
Sarata. Vez! Sarata.
Sarba, munte, in jud. Goij, plaiul
Vulcan, spre N. de muntele
Frumoasa, de care se tine si
muntele Turcineasa ; e proprietate
a locuitorilor com. Pocruia.
Pe acest munte se afla padure
O pa§unr de vite. Are qi
o stina.
Sari-Chioi, com. rur., In jud. qi
pl. Tulcea, situata in partea de
E. a districtuluI, la 22 kil. spre
S.-E. de orasul Tulcea, capitala
jud., si in partea de S. a, plasiI,

SARI-GHIOL 315 SAR1-GHIOL
la 21 kil. spre S.-V. dé ora.selul
Mahmudia, resedinta plasei.
Se margineste la N. Cu cg.t.
Sabangea (al com. Agi-Ghiol),
la V. Cu comunele Cataloi
Congaz, la S. cu com. Zibilul,
si la E. cu lacul Razelm.
Dealurile, care brazdea7.à aceasta
com. sunt: Dealul-cu-PomI,
la N., acoperit cu pasunl, si pe
alocurea stincos ; prelungirile
dealuluT Fu ndul-GavanuluT, la V.
Movile : Movila-BursuculuT, naturala,
acoperita cu iarba, la S.,
Ruga viile satuluf ; movila Tocsimiul,
la N.-V., naturald, acoperita
cu finete.
Ape : Valea Cazangea, la V.;
lacul Razelmul la E., apoT un
ghiol, la E. de sat, ce se continua
Cu lacurile Agi-Ghiol
Calica.
Intinderea com, este de 2767
hect., din care 140 hect. sunt
ocupate de vatra satulur, 2040
hect., ale locuitorilor improprietaritl
i restul de 687 hect., ale
statuluf.
Populatiunea com. e toata ruseasca,
compusá din 605 familiT,
sail 3017 suflete.
Are 2 bisericT lipovenesti :
a secteT Cu popa, fondata in
1883 de locuitorT, si alta a secteT
l'Ara popa, zidita din timpul
Turcilor ; o scoala mixta, fondata
in 1891 de locuitorT, frecuentata
de 52 elevf.
LocuitoriT poseda : 227 boT $i
vacT, 513 cal, 870 of ; 23 morT
devint, i cazan de fabricat rachiti.
Comerciul este activ si consta
In export de peste sarat sail
proaspat $i ceva cereale si in
import de coloniale, manufactura,
imbracaminte, etc.
BudgetuI com. e la ven iturl
de 7820 leT si la cheltueli, de
7029 leT.
CAT de comunicatie sunt: drumurile
comunale, ce duc la Zibi-
lul-Sabangea-Agi-Ghiol, si Congaz.
Sari-Ohiol, com. rur., jud. Constanta,
pl. Mangalia, asezatà in
partea de N. a judetuluT, la 55
kil. spre S.-V. de orasul Constanta,
capitala districtulul si
In partea de N. a plasiT, la 17
kil. spre V. de orasul Mangalia,
resedinta plasil. Comuna Cheragi
se afla la 7 kil. spre V.;
satele : Cadí. - Chioi, la 5 kil.;
Hoscadiul, la 5 kil. ; Acargea,
la 5 kil, ; Valali, la 7 kil. ; Cara-Omer,
la 17 kil., spre V.; Azaplar
la 12 kil., spre N.-V.
Se margineste la N. cu com.
urb. Mangalia despartindu -se
prin lacul Mangalia si cu com.
rur. Gheringec (cat. Papucci),
separindu-le prin lacul Mangalia,
Valea-Viilor i dealul Copucci ;
,la V., cu com. rur. Cheragi, (catunele
Deleurusi si Cadi-Chloi),
separata flind prin dealurile Deleurusi.
Sari-Ghiol si valea Papucci
; la S. Cu Bulgaria, despärtindu-se
prin hotarul DobrogieT
spre Bulgaria; la E., cu Marea-Neagra.
Teritoriul com. e brazdat la
S. si centru de culmea Ilancul,
care are o directie de la V. spre
E. si trimite ramurl In diferite
directiunT.
Movile sunt in numar de 122,
gramadite mal cu seama in partea
de E., tinga Mare si pe malul
el; se maT gasesc $i in partea
centrall.
Apele care uda com. sunt
Marea-Neagra la E., pe o distanta
de 7 kil. ; lacul Mangalia,
la N., pe o lungime de peste
14 kil.
Val nu sunt numeroase, dar
sunt deschise, lare si acoperite
cu verdeata.
Catunele carI compun com.
sunt cincT: Sari-Ghiol, resedinta,
pe ambele malurI ale vaei Man-
galia g ale adiacenteT sale valea
Sari-Chioi-Ceair, la intilnirea
/or, in partea de V. a comuntl,
inchis la N.-V., V.-S. si S.-E.
de dealul Sari-Ghiol, i la N.
de dealul Casimcea; Ac-Basi,
in partea centrala a comuneT, la
kil. spre E. de resedinta, tot pe
arabele malurT ale vail Mangalia si
ale adiacenteT sale, valea Ac-
Basi-Culac, la intilnirea lor
la capatul extrem de V. al la
culuI Mangalia, inchis la V., S.
si E. de dealul Hagilar; la N.
de dealul Ac-Basi-Bair ; Hagilar,
asezat tot in partea centrala a
comuneT, la 4 kil. spre S.-E. de
resedinta, pe ambele raalurr ale
vaiT Hagilar, inchis la V. si N.-
V. de dealul Hagilar, iar la S.-
E. si N.-E. de dealul Mamut-
Cuiusu ; Cara-Aci-Culac, asezat
in partea de N,-E. a comuna,
la 7 kil. spre E. de catunul de
resedinta, pe malul de S. al laculur
Mangalia si cel vestic sati
sting al pietroaseT val Cara -
Ad i - Culac inchis la V. si S.
de dealul Mamut - Cuiusu. La
N.-V. de acest sat, cam la .11/2
kil. distanta se gaseste Cisla
Miustegep, tot pe malul cel ridicat,
de S., al laculuT Mangalia.
La E. de satul Cura - Aci-
Culac, se glsesc ruinele satuluT
Checegec, distrus in aun' din urmä
de incendil, navalirile si pradarile
basibuzucilor, raminfnd
din el numaT vre-o cite-va case
miel, carT servesc de adapost
locuitorilor ratacitr i pastorilor
si poarta numele de Cisla-Checege.
ilanile, asezatin partea de
E. a com., la II kil. spre S.-
E. de catunul de resedinta, Sari-Ghiol,
este situat pe malul
MariI-Negre, la locul unde acest
mal inalt i ripos de obiceT, 'asa
o deschizatura continuata cu o
plaja nisipoasa, in care se termina
valea llaulle, pe ale carel
ambe malurT e asezat satul, in-

SARI-GHIOL 318 SARI-GHIOL
chis la N. de dealul llaulle, la
S. de dealul Acangi si inconjurat
de movile numeroase la N.-V.,
V. si S.-E.
Suprafata totall a com, este
de 8376 hect., din carI 294 hect.
ocupate de vetrele celor 7 sate
Cu 335 case, restul impArtit intre
proprietariT, carT posea 1742
hect. si locultoriT, carT stlpin ese
6340 hect.
Populatiunea com. e de 280
familiT, san 1348 snflete.
Sunt douà bisericT catolice ;
o gearnie ; o scoala.
Vite : 986 cal, 1753 bol, 18
bivolY, 14 asinT, 13951 of, 47 capre
si 204 pord.
Comerciul este destul de activ
; se face prin orl$elul Mangalia,
sati gara Mulfatlar, la 37
kil. spre N. $i consta in import
de coloniale, manufacturl, instrumente
agricole si in export de
cereale si vite cu produsele lor.
Budgetul com, e la veniturT
de 8093 leT si la cheltuell, de
2603 leT.
Cal de comnicatie sunt : drumul
judetean Cara-Omer-Mangalia
ce trece prin com., apoT
drumurT mía' care unesc catunele
intre ele $i cu satele vecine.
Sari-Ghiol, com. rur., in jud. si
pl. Tulcea, situata in partea de
E. a judetuluT, la 17 kil. spre
S.-E. de ora.$111 Tulcea, capitala
jud. si in partea centrala a pl.,
la 5 kil., spre S.-V., de Mahmudia,
resedinta pla$iT.
Intinderea com. este de 800
hect.
Se mar& este la N. cu com.
Malcoci, catunul Pirlita, de care
se desparte prin $oseaua judeteana
; la E., cu com. Be-Tepe,
cat. Caraibil (al com. Sari-Nasuf)
$i lacul Razimul ; la S., cu Razimul
; la V. cu Razimul si com.
Agi-Ghiol.
Dealurf sunt: dealul Canea,
dealul Tepe - T'alisan, la N.-E. ;
Movila-CeardaculuT, la E.; dealul
Ceatal-Tepe, la V. $i N.-V.
Aceste dealurT sunt in cea mal
mare parte acoperite Cu imasurT,
finete si semanaturl. Tot pe teritoriul
com. se afla o multime
de movile, a caror inaltime variaza
intre 4-24 m. ; parte sunt
naturale, parte artificiale.
VAT : valea Sari - Ghiol, numita
si Valea-Nucarilor, brazdeaza
com. de la N. la S., trecind
prin mijlocul satelor Sari-
Ghiol si Calica si varsindu-se in
iezerul Calica (o prelungire a
laculuT Razelm). Pe stinga el se
deschide Valea-Viilor, ce brazdeaza
com. in partea de E. BaltI:
Razelmul, la S., lacul Agi Ghiol
la V., balta Calica in centru $1
alta spre E., cite-$T trele fiind
prelungirT ale RazimuluT .,. pe
malurile celor doul din urma
creste stuf in abundenta. In Razim
se afla $1 insula Popina, cu
inaltime de 48 m., apartinind
acestei comune.
Se compune din catunele :
Sari-Ghiol, re$edinta, asezat putin
spre N., pe valea Sari-Ghiol,
la poalele dealuluf Cauca; Calica,
la i kil. spre S. de resedinta,
tot pe valea Sari-Ghiol.
Intinderea com. este de 4300
hect., din care 210 hect. ocupate
de vetrele satelor.
Are o populatie de 1945 suflete
; 2 $colY mixte, cite una
in fie-care catun, frecuentate de
125 elevT ; doul bisericl, una in
cat. Sari-Ghiol, cu llramul maltarea
Domnului, facuta de ob-
$tia locuitorilor, deservita de 2
preotf, un diacon si un cintaret
$i cea-l'alta, in Calica, cu 1 preot,
r diacon $i 1 cintaret ; 4 circiumT.
LocuitoriT posea : 520 plugurl
; 864 bol, 667 vacT, 318
viteT, 13 taurT, 285 cal, 235 iepe,
84 minjI, 69 armasarr, 5 asinT,
3411 or, 286 capre, 73 tapT, 27
ez1 $i 437 porcT.
Comerciul e activ; se exporta
cereale $1 animale li se importa
manufacturT $1 instrumente agri..
cole ; comerciul se face cu Tulcea.
Budgetul com. e la veniturT
de s000 leT $i la cheltuelT, de
2800 leT.
Cal de comunicatie-: $oseaua
judeteana Tulcea-Mahmudia pe
la N.; drumurf comunale, cae
duc la Tulcea, Agi-Ghiol, Moru-
Ghlol $i Sari-Nasuf.
Sari-Ghiol, sat, in jud. Constanta,
pl. Mangalia, cat. de re$edinta
al com. Sari-Ghiol, a$ezat pe
ambele malurT ale vaiT Mangalia
si Sari-Ghiol-Ceair, la intilnirea
lor, in partea de V. a comuneT,
si Inchis de dealurile Sari-Ghiol,
Hagilar si Casimcea.
Are o intindere de 1508 hect.,
din care 69 hect. ocupate de
vatra $1 grddinele satuluT, cu o
populatie de 122 familiT, sat
515 suflete.
Sari-Ghiol, sat, in jud. Tulcea,
pl. Istru/uT, cat. com. Beidaut;
asezat in partea centrala a pla$if
$1 cea de V. a comund, la 6
kil. spre V. de resedinta, pe
ambele malurT ale piriuluT Sari-
Ghiol (care ja mal la vale numele
de Rimnic-Dere). Are o
populatie, in maioritate bulgareasca,
de 37 familiT, sati 315
su flete.
In apropiere, se afla si un lac
(ghlol), al caruT fund, format de
pamint lutos, iT da o culoare
galb en A.
Prin sat trece drumul comunal
Rtmnic-Beidaut.
Sari-Ghiol, sat, in jud. Tulcea,
pl Tulcea, catunul de re$edinta
al com. Sari-Ghiol, asezat in partea
de mijloc a pasa si cea de

SARI-GHIOL 317 SARI-NASUF
N. a comuner, pe ambere malurf
ale vaiT Sari-Ghiol. Are o intindere
de i6o hect., cu o populatie
de 225 familif, sal-1 1073
suflete ; o scoala mixta si o biseria,
deservita de 2 preotl,
diacon i i cintaret.
Sari-Ghiol, deal, in jud. Constanta,
pl. Mangalia, pe teritoriul
comunelor Chiragi i Sari-
Ghiol; face parte din culmea
Ilanfic, din care se desface, avind
o directiune de la S.-E.
spre N.-V.; se intinde prin partea
de S. a plasiT, cea de E.
a com. Chiragi si cea de V. a
com. Sari-Ghlol, printre valea
Mangalief, $i valle Acargea, Hoscadiul,
Papucci si Hagiiar; 'asa
spre V. dealul Chiragi ; de natura
stincoasa, face malul drept
al vailor de mal sus sá fie inalt
stincos ; se ridica pana la
107 m. Inaltime; este acoperit
ca finete i semänaturl.
Sari-Ghiol, deal, in jud. Tulcea,
pl. Istruluf, pe teritoriul com.
rur. Beidaut i anume pe acela
al cAtunului sari Sari-Ghiol; se
desface din dealul Caragea-Punar
; se indreapta spre E., in
forma de semi-cerc, intrio directie
generan de la N.-V. spre
S.-E., brazdind partea centran
a plasiT si de V. a comuna ;
lasa. spre E. dealul Peale; este
Wat de drumuI comunal Sari-
Ghiol-Beidaut ; e de natura humoasa,
acoperit cu livezl si semanaturi.
Sari-Ghiol, virf de cleal, in jud.
Tulcea, pl. IstruluT, pe teritoriul
com. rur. Beidaut, si anume
pe acela al catunulul sati Sari-
Ghiol; este virful culminant al
dealuluf Sari-Ghiol; are o
time de de 273 m., punct trigonometric
de observatie de rangul
situat In partea centran a
plasii si de V. a comuneT; din
poalele E. ale lul pleaca valea
Gogea-Dere; e acoperit cu verdeatd;
domina satul Sari-Ghiol,
valea Gogea-Dere í drumurile
comunale Cail-DereSari-Ghiol
si Beidaut Sari-Ghiol.
Sari-Ghiol, pirta, in jud. Tulcea,
pl. Istruluf, pe teritoriul com.
rur. Beidaut si Tocsoff; izvoreste
din poalele de S. ale dealuluT
Sari-Ghiol, trece prin satul
Sari-Ghiol, se indreapta. spre S.,
inteo directie generala de la N.-E.
spre S.-V., brazdind partea centralä
a plásiI, pe cea de V. a
com. Beidaut si cea. de N. a
com. Tocsoff; curge pe /a poalele
dealuluf Rimnic-Bair, trece
prin satul Culelia, tai e drumul comunal
Beidaut-Rimnic, i, dupa
to kil, de curs, se varsä in piriul
Rimnic-D ere, pe -stinga,
satul Rimnicul.
Sari-Ghiol, vale, in jud. si pl.
Tulcea, pe teritoriul comunelor
rurale Malcoci sì Sari-Ghiol; /ese
din poalele estice ale DealuluT
Mare; se indreapta spre S., In& o
directie generan de la N.-V.
spre S.-E., brazdInd partea centran
a pIasil si a comuneI Sari-
Ghiol, si pe cea sudica a comuneI
Malcoci; trece prin satele
Sari-Ghiol; se deschide in
balta Calica; mal poarta numele
si de Valea-Nucaritor; pe
aceastá vale merge drumul comunal
Malcoci Sari-Ghiol.
Sari-Iurt, sat, in jud. Tulcea,
pl. Istrului, com. Casap-Chioi;
asezat in partea de S.-E, a plasir
si cea vesticä a comuneT, pe
ambele malurl ale plriuluf Casap-
Chioi, numit pe ad i si Ripa Sarifurt,
la 6 kil. spre Vest de
catunul de re$edinta. Are o intindere
de 55oo hect., din care
50 hect. ocupate de vatra sa-
cu o populatie de 115 familiT,
sai1 527 de suflete.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Dumitru si o scoald.
Sari-Iurt, ftîrIz, in jud. Tulcea,
pl. Istruluf, pe teritoriul com.
rur. Casap-Chioi, si anume pe
acela al catunului sau Sari-Iurt ;
izvoreste din poalele nordice
ale dealului Halan; se indreapta
spre E., pe linga Dealul-
Mormintelor, trece prin satul
Sari-Iurt, apoi prin Casap-Chioi,
unde mai poarta i numele de
Orla Casap-Chioi, si se varsa,
dupa 8 kil, de curs, In iezerul
Golovita-Mica; malurile sale sunt
limite si ripoase ; pe valea lur merge
un drum comunal Ivan-Cesure
Sani-Iurt Casap-Chioi.
Sari-Meselic, deal, In jud. Tul
cea, pl. Istrului, pe teritoriul
com. Ciamurli-d.-s. i anume pe
al cat. sla Eschi-Baba ; se desface
din dealul Dolojanul ; se inende
spre S., inteo directie de
la N.-E. spre S.-V., printre piriul
Beidaut i valea Calaigi,
brazdind partea de N. a pl. si
de V. a com.; satul Eschi-Baba,
este asezat la poalele sale de N.;
este taiat de drumul comunal
Eschi-BabaBeidaut ; e acoperit
cu pasunT i finete.
Sari-Nasuf, com. rur., In jud. si
pl. Tulcea, asezata in parte de
E. a jud., la 35 kil. spre S.-E.
de orasul Tulcea, capitala districtuluf,
si in patea. de S. a
pl., la 8 kil. spre S. de oraselul
Mahmudia, resedinta pl.
Se margineste la N. cu com.
urb. Mahmudia, la V. si N.-V.
ca com. Be-Tepe, la N. cu lacul
Razim si la E. cu com.
Moru-Ghiol.
Dealurile care brazdeaza com.
sunt : dealul Be$-Tepe, la V., avind
cariere de piatra; dealul Ca-

SARI-NASUF 318 SARf-MEEA-CEA/R
racile, pietros, la V.; dealul
Cara-Bair, la E. Movile se gisesc
in diferite partr ale com.;
ele sunt artificiale.
Lacurr: Razimul, la N., produce
chefal, cambul, calcan (venitul
e al statulm); Lacul-Sarat,
la E.
Catunele, care compun corn.,
sunt : Sari-Nasuf, cit. de resedinti,
asezat la mijlocul com.,
lingi. lacul Razimul; Bei-Bugeac
(Cotul Beinhu), la 5 kil. spre E.
de ca.t, de resedinta ; Caraibil,
la 212 kil. spre N.-V. de cit.
Sari-Nasuf.
Intinderea com. este de 3614
hect., din care 235 hect., ocupate
de vetrele celor 3 sate, 1745
hect, ale locuitorilor si 1734 hect.
ale statuluT, co o populatiune
de RominT, Tatarr si BulgarT,
de 274 familir, san 903 suflete.
Are 3 scorf, una rominä fondata
de locuitorT, frecuentata
de 56 elevr si 2 mahomedane;
o bisericä ortodoxa, fondatá cam
pe la 1847, de locuitorf, deservita
de un preot si 2 cintaretr.
Locuitorir posea : 140 plugurr,
2 masinT de vinturat si
una de batut porumbul ; 58o
bol, 788 vacr, 256 cal si iepe,
6504 or si berbecT ; 15 morl de
vint, 2 lemnarir.
Comerciul este destul de activ;
se transporta vite, lina si
cereale, si se importa coloniale
si bauturr spirtoase.
Budgetul com, e la veniturr
de 3810 ler si la cheltuelr, de
3803 la
Cal de comunicatie sunt drumurile
comunale ce duc la com.
vecine: Mahmudia, Bel-Bugeac,
Mora-Ghiol, Bes-Tepe , i Tulcea.
Comuna s'a fundat la 1864
de RominiT si BulgariT, venitT
din satele Visterna (pl. Babadag)
si Beidaut (pl. Istrulul), ce ail
plecat din pricina lipser de pa-
'l'hit pentru agricultura.
Sari-Nasuf, sat, in jud. si pl.
Tulcea, cit, de resedinta al com.
Sari-Nasuf, asezat in partea de
S. a plaser si in cea centralä a
com., pe malul de N. al laculuT
Razimul. Se märgineste la N.
Cu com. urb. Mahmudia ; la V.,
Cu com. Bes-Tepe si Sari-Chioi ;
la S, cu lacul Razimul si la E.,
cu cat. Bel-Bugeac.
Are o intindere de 1700 hect.,
din care 82 hect. ocupate de
vatra satultif; 687 hect. ale loc
ritorilor si 85o hect. ale statuluf,
cu o populatie compusa
din Rominf si BulgarT, de 76
familiT, sati 413 suflete.
Are o biserici, deservita de
I preot si I cfnaret ; 3 scolf,
din care r romina si 2 mahomedane.
Sari-Tepe, deal, jud. Tulcea, in
partea de N. a plaser Babadag
si cea de S. E. a com. Nalbant,
prelungire de S.-E. a dealulur
CiliculuT ; se intinde pe litiga
piriul Alceac-Punar ; este täiat
de drumul comunal Nalbant-
Hagilar ; are un vid' de 79 m.;
este acoperit cu frnete si livezr.
Sarica, cea mar insemnata pod.
gorie din jud. Tulcea si din
Dobrogea intreagi, asezata pe
poalele de N. ale dealuluT Telita,
in pl. Isaccea, pe teritoriul
com. Telita si Nicolitel ; proprietarT
sunt multr, atit din, cele
doua comune cit si din orasul
Tulcea ; produce vin excelent ;
are o Intindere de peste 400
hect.
Sarl-Mesea-Bair, deal, in jud.
Constanta, pl. Silistra-Notra, pe
tetitoriul com. rur. Almaliul;
se desface din dealul Ieral-Cea-
Bair ; se intinde spre S., avind
o clirectiune generala de la N -V.
spre S.-E., de la movila Gabrovita,
de unde se desface, prin-
tre lafluentir piriulur Almaliul si
anume printre Saguda - Ceair,
Sari-Mesea-Ceair si piriul Pampur-Ghiolgic-Ceair
; pe muchia
lur merge putin si hotarul Dobroger
spre Bulgaria ; este ifftretliat
de drumul judetean AlmaliulEse-Chioi
; are o maltime
de 105 m. si este acoperit
Cu semaniturr, finete si putinT
arb orT.
Sari-Mesea-Bair, deal, in jud.
Constanta, pl. Silistra-Noui., pe
teritoriul com. rur. Almallul; se
desface din cel precedent, de
Ruga movila Gabrovita ; se intinde
spre E.; inteo directiune
generala de la S.-V. spre N.-E.,
printre piriul Almaliul si afluentul
siii valea Iaguda - Ceair,
brazdind partea de V. a pl. si
a com.; ramificatiile sale de N.
fac ca malul piriulur Almaliul sa
fie inalt si ripos; e acoperit cu
viT, cu semanaturr si pasunr;
are 102 m. inaltime ; e taiat de
drumul comunal AlmaliulEse-
Chioi.
SarI-Mesea-Bair, deal, in jud.
Constanta, pl. Silistra-Noul, pe
teritoriul com. rur. Almallul ; se
desface din dealul Sari-Mesea-
Bair, mal sus putin de inceputul
van' Iaguda-Ceair ; se indreapti.
spre E., tuteo directie generala
de la S.-V. spre N.-E., brazdind
partea de V. a pl. si cea de
S.-E. a com.; printre valle Iaguda-Ceair
si Sari-Mesea-Ceair,
afluente ale piriulur Almaliul ;
este acoperit Cu semanaturr si
pasunT ; e Wat de drumul comunal
AlmaliulEse-Chioi.
Sart-Mesea-Ceair, vale, in jud.
Constanta, pl. Silistra-Nota, pe
teritoriul com. rur. Almallul ; se
desface din dealul co acelasT
nume, de Ruga pichetul No. 7,
de la hotarul spre Dobrogea

SAR0§131, 319 SASCA
bulgAreasca ; se indreaptd spre
E., inteo directiune generala de
la S.-V. spre N.-E., brAzdind
partea de V. a pl. si cea de S. a
com., taie drumul judetean AlmaliulEse-Chini
si dupa o lungime
de 5 kil., se deschide in
valea piriuluT Almaliul, numitA
Beilic-Ceair, ceva mar sus de
confluenta lui cu piriul Ghiolgic-
Pampur-Ceair.
Saro§ul sali Saro§a, munte, pl.
Trotusul, com. Tirgul-Trotusul,
din culmea Oituzului.
Sarp - Orman, pädure, in jud.
Constanta, pl. Silistra-Noud, pe
teritoriul bulgdresc, al com. rur.
Regep-Cuiusu, situatA in partea
meridionalá a plAseT si cea de
V. a com., pe ramificatiile orientale
ale dealuluI Uzun-Bair, intre
vAile Caraclic-Coresi si Sarpul-Orman-Ceair.
Are o intindere
de 1 IO hect. si, ca esentA
principall, carpenul. Pe lingA
dinsa si anume in partea de S.,
trece un drum comunal ce duce
de la Regep-Cuiusu la Crenova,
in Bulgaria.
Sarp - Orman - Ceair, vale, in
jud. Constanta, p/. Silistra-Notiä,
pe teritoriul bulgAresc al com.
rur. Regep-Cuiusul ; se desface
din poalele de N. ale dealuluT
Uzun - Bair, se indreaptA mal'
india spre E., apof spre S., avind
o directiune generala de la N.-V.
spre S.-E. ; brAzdeazá partea de
S. a plAseT si cea de V. a com.;
se intinde printre dealurile Uzun-Bair
si Caralic-Coresi la V.,
Cara-Peretlic si Aivalic-Bair la
E.; dupá 6 kil. de drum se
deschide in ;ralea Regep-Cuiusu-
Ceair, pe stinga, ceva mal sus
de satul Regep-Cuiusu.
Sarpali-Orman, pa-dure, in jud.
Constanta, pl. Silistra-Nota, pe
teritoriul com. rur. Dobromirul
si anume pe acela al cAt. sAu
Techi-Deresi, intinzindu-se pe
la E. satuluI, din valea Terescondu
Ceair si pAnA la dealul
Uzun-Bair. Are p suprafatá de
250 hect., coprinzind tot felul
de arborI, mal ales ulmi si fagl.
E situará la S. pl4eT si la S.-E.
comuneI.
Sarpul, 6a/id, in jud. Constanta,
pl. Medjidia, pe teritoriul com.
rur. Rasova si anume pe acela
al cát. Vlah-Chioi. Este o prelungire
de S. a bAltiT Vederoasa,
cuprinsA intre dealurile Polucci
la S., ale cArtfi pAduricT ii acoperä.
pe icT pe colo malurile si
dealul Diuc, la N. care il face
malul inalt, ripos si acoperit co
tufisurT. Este acoperia pe toatá
intinderea cu stuf. Inteinsa se
deschide valea Tiutiuluc-Ceair la
V. si Polucci-Ceair (sau Urluia),
la S.-E.
Sarului (Dealul-), deal, nelocuit,
intre riurile Oltetul i Oltul, si
intre com Bechet si Beica, jud.
Romanati. Se intinde putin si
in jud. Vilcea. Are directia N.-
S.-E., terminindu-se la com. Brdnetul.
Are 1871'1,76 altitudine
d'asupra niveluluT Marii si este
acoperit de intinsa pAdure Mirila.
Ambele sale coaste, inclinate in
mod egal, ati o mare importantri
militará, servind ca pozitiunI de
post-garda, cind o armatA s'ar
retrage silitA spre Slatina. Este
situat la IO kil. spre E. de Bals.
Linia feratI Slatina-Craiova il
inconjurA pe la S., iar soseaua
Slatina-Craiova il trece pe la
mijloc.
Sasa, sat, in jud. Roman, pl. Fundul,
com. Poiana-lui-Iurascu, pe
malul sting al piriuluT Sasa si
spre E. de satul Poiana-lui-Iurascu,
locuit numaT de tigani.
Dintr'un document de la Alex.
LApusneanu VodA, dat din Hui,
la 4 Aprilie 1552, se vede cA
pe atunci aici nu era sat ci numaT
simplu o poianA, cA aceastA
poianà lmpreund cu un sat anume
BdIdnqti, pe riul Birladul,
le mosteneste Alexandru LApus
neanu Vodd de /a Postelnicul
Hrdlor, care murise fdrd mostenitorY
i le vinde in urml StolniculuT
Toader Bolea co 1200
zlotï tatdre§tr, care bant ir distribui
apol pe la principalele
mánAstirI, pentru sufletul rAposatului.
( Arh. 1st», t. I, pag.
125).
Sasa, pirig, jud. Roman, ce curge
prin pl. Fundul, com. Poianalul
Iurascu. Izvoreste din sus de
satul Neguseni, curge prin satul
Negiseni, printre satele CAutiseni
si Negri de o parte si Poiana-lut-Iurascu
de alta si se
varsd in riul Siretul, pe stinga,
mai spre V. de satul Migla.
Sasca, com. rur., jud. Suceava,
situatA cam in centrul plAseT
Moldova-d.-s., la V. si la Lo kil.
de Fälticeni. Se mArgineste la
E. cu com. Baia si Räddseni, la
S.-V. cu coin. Baia si MAlini si
la N. cu com. MAlini si Brd.
dAtelul. Forma-I teritoriall este
aceia a unuT poligon neregulat
inclinat spre albia MoldoveI,
care il strAbate de la N.-V. spre
S.-E. Se compune din satele
Sasca-MicA, Sasca-Mare, Bogata
si Pdiseni, cu resedinta in Sasca-
MicA.
Are o populatie de 494 familif,
sau 1743 suflete ; 4 bisericT,
deservite de 2 preotr i 4 cintAreti
; o coalá mixtd, conclusa
de un invAtAtor.
Budgetul comunei e la veniturl
de 4460 leT si la cheltuelf, de
4382,50 lel.
E udatA de riul Moldova i de

SASCA-MARE 320 SASCUT
piraiele inca, Sasca si Bogata,
cu afluentiT lor.
Dota partI din teritoriul comunel
este muntos.
Mosia e proprietatea PrincipeseT
El. G. utzu si are o
intindere de 2614 falci, din
care 939 falcf padure, 1039 falcr
cultivabile si restul prundis
loc sterp.
Improprietaritl, in 1864, sunt
18 fruntasi, 121 palmasT si 133
codasT, stapinind 915 falcI.
La Paiseni este un herasträil
Cu un jug (gater) si 15-30
pinze. atf-va dintre locuitorl
se ocupa cu stupdritul, iar ceT
din Bogata cu fabricarea donitelor
de brad.
MuntiT i dealurile comund
sunt acoperite cu padurT de
brad, putin fag, plop, mesteacan
si flneturi. Prin pädurT se adapostesc
tot felul de vinaturT,
iar in Moldova si prin pirae se
gasesc : pastravT, clean, mreana,
zglavocr, etc.
LocurT maT insemnate in comuna.
sunt : Movila-Bortoasa,
zisd i Sapata i Bogata.
In 1803, Sasca, VisterniculuT
Sandul Sturdza, avea 68 liuzI,
platind 936 leT bir anual, ocupindu-se
cu lucrul pamintului si
facutul draniteT . (cUric.», vol.
VII.)
Sasca-Mare, sat, pe mosia i in
com. Sasca, jud. Suceava. Partea
S.-E. a satulul se numeste
E cel maT vechiil sat din
comuna. (Satul exista pe timpul
descalicaril. V. Bala. Xenopol
A. D., (1st. Roin.»).
E asezat pe tarmul drept al
MoldoveT, l'are piraele inca
Melusoaia.
Are o populatie de 471 suflete
; o bisericä, cu hramul Sf.
VoevozT, deservid de un preot
si 2 cintAretr.
Vatra satuluT ocupa 8o fala
ImproprietaritT in 1864 sunt 3
fruntasT, 34 palmasT si 50 codasT,
stapinind 2771/2 falcI.
DrumurT principale sunt : la
Sasca-Mica (peste Moldova) 2
kil., la Malini, 4 kil.
Sasca-Mare, pirla, jud. Suceava,
izvoreste de sub Camesoiul,
dupa ce a udat comuna cu
acelasi nume pe o intindere de
2 kil., se varsä in Moldova.
Are de tributad din dreapta :
Sascuta - lul - Nicoricl, Sascuta-
Mica, Poiana, Mdciesul si PIdul
- Negru ; iar din stinga
Scursura-din-Hleiii, Pidul-Voiujilor,
CiungiT, Piriul-Costorovel,
Piriul-MorosenceT, Borozan, Piriul-ampulu
n geanulul, Piriul-VaduluT,
Plostinul i Piriul -Tulbure.
Sasca-Mica sati Ruqi, sat, jud.
Suceava, pe mosia si in comuna
Cu acelasT nume.
E asezat pe tarmul sting al
MoldoveT.
Vatra satuluT ocupa I 3 '12 falcI,
cu o populatie de 403 suflete.
Are o biserica, cu hramul
SI. Alexandru, zidita de Al.
Sturdza in 1847, deservitä de
un preot si 2 cintlre0"; o scoall
mixta, reinfiintata in 1887, conclusa
de I invatator si frecuentad
de 35 copil.
ImproprietaritT in 1864 sunt
3 fruntasl, 36 palmasT si 20 codasi,
stApinind 2101/2 falcI.
DrumurT principale sunt : la
Lamaseni (6r5 m.), la Baja (4
kil.), la Malini (7 kil.) si la
Cornul-LunceI (4 kil.).
Sascut, com. rur., in jud. Putna,
pl. Racaciuni, situad pe valea
piriuluT ce trece prin sat si se
duce in sesul SiretuluT, la 13
kil, de sub-prefectura piase si
la 57 kil, de capitala judetuluT.
Este udata de piraiele : Con-
Vestí, Balcuta si FIntinele.
Se compune din catunele:
Balcuta, Contesti, Fabrica Zaharina.,
Fintinele, Sascut, (unde
e si primaria comunel) Schineni
i Valea-NaculuT, cu o populatie
de 2414 suflete.
Are o bisericä parohiala, cu
hramul Adormirea, in cat. Sascut
si 2 filiale, din care, una,
Cu hramul Sf-tiT ImparatT, in
Contesti Cu hramul
Sf. Nicolae, in cat. Sascut; o
scoala mixta, frecuentad. de
109 copil (1899-900).
Budgetul com. e la veniturT
de 11255 le! 87 banI, iar la
cheltuelf, de 11217 leT, 7 batir,
LocuitoriT posea: i masina
de treerat cu aburT, i de batut
porumb tot en aburT, 286
pluguri de lemn, 30 de fier, 20
grape de fier, I trior ; 59 cali,
832 bol, 242 vac.1, 192 pord,
842 ol si 28 capre; 6o stupi
cu albine.
Ail 156 hect. vil.
Sunt in Sascut: 16 comerciantI,
si o fabricä de zahar,
cu un capital de aproape i milion,
avind mal mult de 300
lucratorT.
Sascut, cdtun, in com. cu acelasT
nume, pl. Rdcaciuni, jud. Putna.
Are o biserica parohiala, Cu
hramul Adormirea si una filiall,
cu hramul Sf. Nicolae ; o scoall
mixta, frecuentatä de log copiT.
Sascut, parohie, in com. cu acelas
nume, pl. Racaciuni, jud.
Putna, avind biserica paro-
Mala, cu hramul Adormirea
cu hramul Sf. Nicolae
in cat. Sascut i i filiald, cu
hramul SftiT imparati in cat.
Contesti.
Sascut, stalie de dr..d.if., jud.
Putna, pl. Racaciuni, com. Sas-

SAScur THOTARUL-) 321 SAT1S-CH101-DERW
cut, pe unja Marasesti-Bacati,
pusa in circulatie la 13 Sept.
1872. Se afla futre statiile Adjud
(13,7 kil.) si Negri (9,3 kil.).
Inaltimea d'asupra niveluluT Mara
de 1221'1,67. Venitul -acesteI
stata pe anul 1896 a fost de
131867 Id, 74 banI.
Sascut (Hotarul-), perdure, in
intind ere de 400 fälci, situata
pe teritoriul comune/ Cu acelasI
nume, pl. Racaciuni, jud. Putna.
Sascuteanca, aitun, Cu i6o locuitorr
si 40 case, apartinind
com. Sascut, jud. Putna.
Sasic-Corai, vale, in jud. Constanta,
pl. Hirsova, pe teritoriul
com. rur. Eni-Sarai i anume pe
acela al satuluI Terzi-Chioi, in
partea de S.-E. a plasef si cea
de E. a comunel ; are o directie
generala de la N.-E. catre
S.-V.; se deschide In valea Cartal
cu z kil. mar sus de satul
Terzi-Chioi i, dupa ce s'a unit
cu valea Sasic-Culac. Este talan
de drumul comunal Terzi-
Chioi-Cartal-Sercu i strabatuta
de drumul comunal Terzi-Chioi-
Curudjea.
Sasic-Culac, vale, in jud. Constanta,
pl. Hirsova, pe teritoriul
com. rur. Eni-Sarai si anume pe
acela al cat. sati Terzi-Chioi;
se desface din dealul Memendeni-Tepe,
indreptindu-se spre
S. si avind o directie de la N.
spre S.; se uneste cu valea Sasic-Coral
si se deschide apoI in
valea Cartal, putin maI spre N.
de satul Terzi-Chioi ; este sittlatà
in partea de S.-E. a. plaseI si
cea de E. a comuneI, avind o
lungime de 21/2 kil.
Sasova, sat, in partea de S. a
com. Bodesti, pl. Mijlocul, jud.
Vasluiú situat pe coasta dea-
66940. Afarole Liclionar Geografic. Vol. V.
/ului Sasova, ce vine in partea
de E. a satuluI, fiind udat de
piriul Rebricea.
E asezat pe mosia Scinteia,
pe o suprafata de 135 hect.,
din care upo hect. padure, cu
o populatie de 33 familiT, sati
119 suflete.
LocuitoriI posea : 6 plugurI
si lo care cu bol, I plug si I
caruta cu cal; 88 vite marl cornute,
14 cal, 200 oI, 6 capre
si 15 rImatorI.
Sasul, sat, jud. Brdila, la E. com.
Sutesti, cam la 6 kil. spre E.
de satul Sutesti, pe drumul Sutesti
si Movila-Miresef. Suprafata
vetreI satuluI este de 8
hect., cu o populatie de 65 suflete.
Locuitorif posea.: 38 cal,
130 vite mari cornute, 40 rimatorl
si 420 oI.
Sasul, atun, in jud. P.utna, com.
Biliesti, pl. Biliesti, situat in
cimpia SiretuluI, spre V. de cat.
Biliesti.
Are o populatiune de 375
locuitorl; z biserica, Cu hramul
Sf. Voevozl.
Sasul (OrAtiile), munte, in raionul
comuna Rucarul, jud.
Muscel, proprietatea fratilor Bunesti.
Sasului (Muntele-), munte, in
jud. Buzn, com. Nehoiasul, cat.
Gura-Siriulur, ramificatie a muntelui
Teharaul.
Sa§ilor (Muntele-), proprietate
a Eforid Spitalelor Civile din Bucuresti,
fosta pendinte de manastirea
Sinaia, com. Tesila, plaiul
Peles, jud. Prahova, care, impreuna
cu mosiile Munta-Negrasul
Zilistea-Trestieni, are o intindere
de 1246 hect. (1046 hect. suprafata
impadurita si 200 hect.
pamint cultivaba sl finete). Se
arendeaza in total tu 8422 leI
anua/.
Satis-Chioi, sat, in jud. Constanta,
pl. Hirsova, cat. com.
Siriul, situat in partea centrala
a. plasel si cea de S. a comuneI,
la. 7 kil. spre S. de cat.
de resedinta, pe ambele enalurI
ale piriuluI Sarai. Are o intindere
de 4265 hect., din care
159 hect. ocupate de vatra satuluI
Cu 140 case. Populatiunea,
compusa din TurcI si RominI,
este de i 16 familiI, sad 670 suflete,
ocupindu-se Cu agricultura
si cresterea vitelor.
Satis-Chioi-Ceair, vale in jud.
Constanta, pl. Silistra-Noul, pe
teritoriul comunelor rurale Ghiuvegea
i Para-Chioi.
Ceair este un alt nume al valt
Dermen-Ceair, nume ce-1 poarta
aceasta vale de la hotarul spre
Bulgaria, pana la care hotar
a avut numele de Canara-
Ceair i pana In dreptul comund
Ghiuvegea, de unde la
pe cel de valea Dermen-Ceair,
pastrindu-I pana la deschiderea
sa in baIta Iortmac. Aceasta
vale are niste malurI inalte i acoperite
cu padurI, din care mal
insemnata, pe dreapta, este padurea
Buluc-Orman. Dealurile
carI o marginesc sunt i Dermen.
Sirt, la V.; Curp-Chioi, la E.
E talan de drumul comunal ce
duce de la Veli-Chioi la Para-
Chioi.
Satis-Chioi-Dere, vale inselnnata
in jud. Constanta, pl. Medjidia,
pe teritoriul com. rur. Tas-
Punar i anume pe acela al catunuluI
säü Baltagesti; este forman.
de valea Uzuncea, care
vine de la N. si se deschide
In ea, indreptindu-se spre S., si
avind o directie generala de la-,
41

SATNOENI 322 SATUL-NOt
N.-E. catre S.-V.; se intinde printre
dealurile Erchesec si Zavol.
Bair spre N.-V. si Alac-Bair
spre S.-E.; trece prin satul BaltAgesti
si se continua cu valea
Boazgic-Dere; este situatA in
partea de N. a plasei si a comune!
si are 4 kil. lungime.
Satnoeni, sat, In jud. Braila.
Vez! Liscoteanca.
Satnoeni, sat, in jud. Ialomita,
pl. Borcea, pendinte de com.
Dichiseni, situat pe tarmul sting
al bratulur Borcea, la i kil.
spre E. de satul Dichiseni.
Are o populatie de 84 fatal!
si o biserica.
LocuitoriT posedA : 150 caT,
300 boT, 4 bivolT, 90 porcI, 750
o! si 5 capre.
Satul-Costii, sat, in jud. Covurluiti,
pl. Siretul, com. Filesti,
spre N. de resedinta comuneT,
la 4 kil. Are o populatie
de 365 suflete ; o biserica si o
scoala.
Satul-Mare. Vez! Crivina, com.
rur., jud. Prahova.
Satul-Mare, seituc. Vez! Dobronauti,
sat, com. Virful-CimpuluT,
pl. Berhometele, jud. Dorohoia.
Satul-Mare, satuc. Vez! Pilipauti,
sat, com. Pilipauti, pl. Herta,
jud. Dorohoiii.
Satul-Nemtesc, cdtun, pendinte
de com. Cazasul, pl. Vadeni,
jud. Bralla, situat la N. de com.,
dincolo de muchea Baldovenesti
si catea ferata Braila-Barbosi,
la 7 kil. de com. Cazasul.
Are o populatie de 65 sufl.
Vite : 84 ca!, 80 bol, zoo
vacT si 36 rimAtorf.
Satul-Noti, com. rur., jud. Con-
stanta, pl. Silistra-Noua, asezata
in partea de V. a judetuluT,
la i kil. spre V. de orasul
Constanta, capitala districtuluT
si In cea de N. a plaseT,
la 20 kil. spre N.-E. de oraselul
Ostrov, resedinta pl4eT.
Se invecineste la S.-V. ca
Unja ; la E., cu Oltina si la
S. Cu Lipnita.
Se margineste la N.-V. Cu
jud. Ialomita, despastindu - se
prin Dunare ; la E., cu com.
Oltina, de care se desparte
prin lacul Oltina ; la S., cu co
munele rurale Lipnita si Cilnia,
despartindu se de cea d'intii
prin valle Coslugea si Irostie,
de cea d'a doua prin dealul
Ghivizlicul.
Relieful solului e putin accidentat
de culmea Coslugea, cu
ramificatiunile sale de E. si
N.-E.
DealurT principale sunt: Dealul
La-Doua-Movile (140 m.),
la V.; DeaIul-de-la-Cetate (125
m.), la N.; dealul Ciatal-Orman,
cu virful Pirjoala (142 m.), la V.;
dealul Ghivalicul, cu virful Movila-Pirjoaia
(141 m.) ; Coslugea
(138 m.), la V.; dealul Dincolode
- Siliste (115 m.), la N.-E.
Ele apartin toate calme! Coslugea
si sunt acoperite cu semanaturT,
p4unr i tufArisuri.
Movila Pirjoala (141 m.), la
S.-V., domina satul Pirjoaia si
fluviul Dunarea.
Dunarea uda comuna la N.,
pe o distanta de io kil., de
la movila Pirjoaia 01 pana in
dreptul ostrovuluT Pirlitul, inteo
directie de la S. - V. - V.
spre N.-E.-E. ; malurile sale in
partea de V. sunt inalte si ripoase,
pe alocurea stincoase,
iar In partea de E. sunt joase.
Formeaza si cinc! ostroave : oimul
(30 hect.), Bira-Basul (loo
hect.), Venga (i5 hect.), Cali-
Gheorghe (1 o hect.) si Pirlitul (85
hect.), toate de forma lunguiata,
acoperite cu padurT de sala'.
Lacul Oltina se afla la E. com.;
are malul inalt si stincos, din
cauza vecinatateT dealurilor pietroase.
VA!: Pirjoaia, la V., ca o directie
de la S.-E. spre N.-V.,
trecind pi-in satul Pirjoaia, deschiendu-se
In Dunare; Silistea,
la N., cu directie de la V. spre
E., deschizindu-se In lacul 01tina;
valea Coslugea, cu adiacenta
sa, valea Iroftie la S.;
Valea-Satului pi-in interior, trecind
si prin Satul-Noti, ambele
deschizindu-se in lacul Oltina.
Este formatd din doul catune:
Satul-Noti, resedinta, asezat
in partea de E. a comuneT,
pe malul de V. al laculuT 01tina,
in Valea-SatuluT, inchis si
dominat de dealul Dincolo-de
Siliste. Pirjoaia, in partea de V.
a comuna, Ja 4 kil. spre V. de
resedinta, In valea Pirjoaia, la
500 m. de malul DunareT, inchis
la N. de dealul La-Doul-
Movile, la E. de Ciatal-Orman
si la S.-V. de dealul Coslugea
cu movila Pirjoaia.
Suprafata com. e de 3162
hect., din care 26 hect. ocupate
de vetrele satelor, cu o
populatie de 8o8 suflete.
Are 2 bisericT, una In car.
Satul-Noti, cu hramul Inaltarea
DomnuluT si cea-l'altä in cat.
Pirjoaia, cu hramul S-ti! Aposta,
deservite de 2 preotT, 2
dascA1T §i 2 cintaretl; 1 coa1ä
mixta, frecuentatá de 77 copil
(1899-900).
LocuitoriT posea: 78 phigurT,
134 care si carute, 2 masinT
de secerat.
Budgetul com. e la veniturr
de 3545 leT si la cheltuelT, de
2995 le!.
CAÍ de comunicatie sunt
numaT drumurile comunale ce
unesc catunele intre ele si Cu

SATUL-NOt 323 SATUL-NOÙ
satele apropiate: Lipnita, Cilnia,
Oltina, etc.
Satul-Noti, com. rur., a$ezatä in
partea de V. a jud. Tulcea,
in cea de S.-V. a plg$eI Mácinul,
pe pitiul Cerna.
Se mgrgine$te la N. cu com.
Turcoaia ; la E., cu com. Cerna ;
la V., cu com. Picineaga $i la
S., cu comunele Coium-Punar
Cirjelar.
Relieful soluluT e accidentat
de dealurile : Cale-Bair, 45 ni.,
la E.; Hasan-Bair, 112 m., la
S.-E., acoperite cu finete $i semg.ngturI.
Movile sunt multe, artificiale.
Ape : Val ea Ai-OrmanuluI sa t
Picineaga, la S. i afluentul sgt
Valea-CerneI, pe la N., trecind
$1. prin sat. Valea Jaila o udg
la E.
E formatg dintr'un singur cgtun,
Satul-Not, a$ezat pe ambele
maluri al ptriuld Cerna
la poalele dealuluI Cale-Bair.
Intinderea com. este de 1700
hect., din care 120 hect. ocupate
de vatra satulur, 1180 hect.
apartinind locuitorilor i 500
hect, ale statulul, cu o populatie
in maioritate rusg, de 181
familiT, sat 944 suflete.
Veniturile com. sunt de 1808
leI, lar cheltuelile, de 1756 la
Drumurl: Calea judeteang Mgcin-Ostrov;
cal comunale la Picineaga,
Cerna, Cirjelar i Coium-Punar.
Are o bisericg, cu hramul
Na$terea Mala DomnuluI, ziditl
de locuitorI, deservitg de i preot
$1 i cintgret ; o $coall mixtg,
frecuentatá de 62 elevI (1899-
1900).
Satul-Noti, com. rur., in jud.
Tulcea, pl. Sulina, situatg in
partea de E. a jud., la 4Q kil.
spre N.-E. de ora$ul Tulcea,
capitala districtultif, $1 in partea
de E. a plg$eT, la 12 kil. spre
N.-V, de org$elul Sulina, re$edinta
plá$eI.
Se márgine$te la N. cu com.
rur. Sfi$tofca ; la V., cu com.
urb. Chilia-VechIe $3. la S., cu
com. urb. Sulina $i com. rur.
Cara-Orman.
Relieful plmintuluI este neinsemnat;
pAmintul, jos, acoperit
de ape, girle, baIçi i stuf ;
$i colo se ridica a$a numitele
grinduri, unele nisipoase, altele
productive, ca grindurile : Satul-
Noti, Letea, Sulina, Cherhanoiului,
Grindul-cu-Pgrul, Grindulcu-ArinI,
Chiserul, Chirilg, Visoca-Hreda,
Hasmacul, Pgrulta,
Grindul-luI-David; inAltimea lor
variazg 'filtre 2-5 metri.
Bratul-Sulina udg com. la S.;
gira Sulimanca, la N.-V. Bglti
sunt numeroase i marI ; principalele
sunt : Manita, de 200
hect., Babina (180 hect.) la
N.-V. ; Bodaproste (i5o hect.) la
V.; Velichi-Merhei (250 hect.),
Malul-Merhei (100 hect.) la N.;
Dovinca (120 hect.) $i Rgducu-
1111 (150 hect.), la S.
E formatg din doug cgtune :
Satul-Not, re$edinta, la E. $1
Letea, la 2 kil. spre V.
Intinderea com. e de loco
hect., din care 150 hect. ocupate
de vatra satelor $i 850
hect. pgmint solid, al statulul,
cu o populatie in maioritate
compusg din Ru$I, de 250 fasat
Hoo suflete.
Are dota $coale mixte, frecuentate
de 66 elevf (1899- 900);
o bisericg ortodoxg, cu hramul
Na$terea MaiciI DomnuluI, fondata
in 1821 de un monah ; 5
circiumi.
Budgetul com. e la veniturr
de 4100 ler $i la cheltuelf, de
3941 leT.
aile de comunicatie sunt ni$te
drumurI naturale ce locuitorif
le-at fácut prin stuf, la lacurile
cu peste $i din care miele duc
la Sfi$tofca, Periprava, Letea si
Sulina.
Comuna s'a intemeiat la 1860
de catre monahul Sebastian $i
un locuitor, Pocaca.
Pe terit. com. s'a fácut atacul
armatelor aliate contra RusieI
In rgzboiul CrimeeT. In rtzbolul
de la 1877 un escadron de Cazad
11-at fácut laggrul ad, de
unde at atacat i at cucerit
S.ilina de la Turci.
Satul-Noti, cotn. rur., in partea
de N. a jud. $1 a pl. Tulcea,
pe malul sting al bratului Chilla,
in t'ata Izmailulul.
Se margine$te la N. $1 V. cu
Basarabia, despgrtitg prin Dungre,
la S. cu ora$ul Tulcea $i
la E. cu orapl
E a$ezata tuteo regiune
peang-báltoasg. ; pgmintul e $es
intins, acoperit cu stuf, lacurI
Orle; pe malul DungriI se aflá
locurI ridicate numite grindurI,
acoperite cu pgdurl de sticil si
locurI de pg$unI. Malcoci e o
ridicaturg de 4 m. Grindurl sunt :
Ciatal, PátIggeanca, la V.; Pardina,
*ondul i Stipotul, la E.
Apele sunt numeroase: bra -
tul Chilla, o ucil la V. $i N.;
bratul Tulcea, la S.; girlele
Ciatal, PátIggeanca, la V.;
da, Iacob-Suhat $i Pardina, la E.
Lacurr: CostinuI, Costinciucul,
Pentilicul $i
la E., Hontul-Mate i Mic, Siminocul,
prin mijloc ; Ghido, Siderul,
Savca, Ro$ul, la V. $i S.;
contin toate pe$te in abundentg.
atunele carr o compun sunt
4, toate a$ezate pe malul drept
al bratulur Chilla Satul-Not, la
N., re$edinta, in fata lzmailulur;
Ciatal-Chioi, PátlAgeanca, la 7 si
16 kil. spre S.-V.; Pardina, la
16 kil. spre E. de reqedintg.
Intinderea com. e de 58o0
hect., din care 180 hect. vetrele

SATUL-NOU 824 SATUL-N01,
satelor, cu o populatie amestecata
de 648 suflete.
Locuitorii poseda : 115 plugurl
; 495 cal' i lepe, 708 bol',
642 vacY, 1900 oI, 400 porci si
i O asint
Venitul com. e de 1865 lei i
cheltuelile, de 1614 ?el.
Comunicatia se face pe bratul
Chilia i pe gtrle ; drum comunal
este acela de la Tulcea
la Satul-Notl O Chilia-Vechie.
Are dota biserici, una in Pardina,
cu hramul Sf. Maria, cu
un preot i un cinfaret, fondata
in f86o de un 5tefan Belibov
i cea-l'alta in Ceatal-Chioi,
cu hramul Sf. Nicolae, fondata
In 1870 de o vaduva Domnica
Belcicanci, deservita de 1 preot
i I cintaret ; o §coala de catun.
Satul-Not, sat, jud. Bacati, pl.
Siretul - d. - s, com. Buhociul,
situat pe esul din stinga Siretului.
Are o populatie de 833
suflete, in maioritate UngurI ; o
coal'a mixta ; o biserica cato-
Ha., facuta. in 1891 de catre locuitori
; 3 circiumr.
Vite: 15 cal, 486 vite mari
cornute, 251 porci i 6 capre.
Satul-Noil, sat, jud. Bacati, pl.
Bistrita - d. - j., com. Racaciuni,
situat pe esul Siretuld, Ruga
piriul Salva, mal sus de satul
Teitwil, la 8 kil. de satul Racaciuni
(coall).
Are o populatie de 375 suflete.
Vite : 65 cal, 344 vite mil
cornute, 113 porci §i 47 capre.
Satul-Noil, sat, jud. BacH, pl.
Trotu01, com. Bogdanqti, situat
intre Trotupd O Oituzul.
Are o populatie de 202 suflete,
totiUngurf ; o biserica catoirá,
cladita de locuitorl in 1890,
deservita de I cintaret.
Vite : 8 cal, 156 vite marI
cornute i 40 porci.
Satul-Noe, sat, jud. Botopni,
situat Ruga iazul Poienei, in partea
de N.-V. a com. Poiana-
Lunga, pe- mosia statuld Vorona.
E infiintat la 1886 cu nolI
improprietariti $1 are o suprafata
de 132 hect., cu o populatie
de 24 familii, sati 103 suflete.
Vite: 41 vite mari cornute,
8 cai, 131 °I i 16 mascurl.
Satul-Noil, sat, in jud. Constanta,
pl. Silistra-Noul, com. Satul-
Noti, pe lacul Mirleanul. Are o
suprafata de 2442 hect., O 0
populatie de 126 familii, sati
939 suflete.
Satul-Noti, sat, in jud. Constanta,
pl. Medjidia, catunul com. Tortoman,
situat in partea centrall
a pl4ef I cea de S. a comunei,
pe valea Geabam.Are o intindere
de 301 2 hect., din care 18 hect.
ocupate de vatra satuluT, cu o
populatie, in maioritate romina,
de 58 familii, salí 299 suflete.
Satul-Noil, sail Seaca-Tinärk
sat, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-s.,
com. Seaca, resedinta primariel,
wzat pe doua dealurI :
Dealul -Seaca O Seaca-Tinara,
despartite printr'o vale.
Are o populatie de 1176 suflete
; o coalä mixta., ce functioneaza
din 1883, frecuentata
de 67 bdeti ; o biserica de birne,
cu hramul S-tul Imparati Constantin
O. Elena ; 2 circiumi
1 brwvenie.
In sat este si14tea Seaca-Tifiara.
Satul-Not, sat, in partea de S.
a com. Vetri§oaia, pl. Prutul,
jud. Falciti, la 250 m. de satul
de rqedinta. Vetripaia, infiintat
in 1878, cu locuitori no! In-
proprietAriV pe domeniul statului
Vetri§oaia, situat pe platoti,
litiga antul inconjurator al
satelor Vetr4oaia i Simine$ti.
Are o populatie de 5 familiI,
sati 26 suflete.
Satul-Noií, sat, in com. Zberoaia,
pl. Podoleni, jud. Falciti, spre
V.-S. de satul Scoposeni, a5ezat
in Valea-Cumpene/or, pe domeniul
statului Ghermaneti, pe
care s'ají facut improprietarid
in 1878, pe o suprafata de 18o
hect. Are o populatie de 30
familii, san 141 suflete.
Satur-Noil, sal, in partea de S.
a satului Vicoleni, com. Berezeni,
pl. Prutul, jud. Fakir', wzat
pe platoul dealuluI Prutul i pe
piriul Satul-No, aproape de
balta Berezeni.
Suprafata teritoriului moOei
e de 2288 hect., formind un
trup cu monja Vicoleni.
Are o populatie de no familii,
sati 455 suflete.
Locuitorii sunt improprietariti
in 1878, pe domeniul statului
Vicoleni, cind s'a infiintat i
satul.
Satul-Not, jud. Suceava. Vizi
satul Hirtoapele.
Satul-Notl, sat, facind parte din
com. rur. Colone§ti, jud. Tecuciti,
wzat pe partea stingl a riulur
Zeletinul, la 6 kil, de rwdinta
comunef, spre N.
Teritoriul satuluI e de 148
hect., cu o populatie de 170 sufl.
Locuitorii sunt razql.
Satul-Noti, sat, acind parte din
com. Cosmqti, pl. Nicore§ti,
jud. Tecuciti, wzat pe partea
selle a Siretulul, la 3 kil, de
reedinta comuna.
Are o populatie de 229 su-,
flete.

S ATUL-N00 225 SAUCA
Satul s'a infiintat cu locuitoril
improprietdriti in anul 1878,
pe mosia statulurFurceni. Locuitoril
venitT aicr ail fost din Iondsesti
si Cosmesti. Teritoriul satullir
este de 394 hect.
Satul-Noti, numirea ce se da
cdtunulul format din Insurdtei
pe mosia Statuld DrAgdnesti-
TigAnia, jud. Teleorman, si care
formeazd un corp cu c5.t. Atirnati.
Satul-Noti, sat, in jud. si pl.
Tulcea, cdt. de resedintd al
com. Satul-Non, asezat in partea
nordicd a comunei, in fata
orasuld Izmail, din Rusia, pe
malul drept al bratulta Chilia.
Are o intindere de 1560 hect.,
din care 22 hect. ocupate de
vatra satulur; restul, al locuitorilor
si al statuld.
Populatiunea, lipovand, e de
1 i 8 suflete.
Drumul comunal Tulcea-Chilia
trece pe Une, sat.
Sattil-Noti, sat, in jud. Tulcea,
pl. Babadag, cdtunul comunei
Congazul, situat In. partea de N.
a pldser si de S.-V. a comuner,
pe malul sting al piriului Telita,
la 7 kil. spre S.-V. de resedintd.
Intinderea satuld e de 82 hect.,
cu o populatie de 63 familiT,
sa0 315 suflete.
Printeinsul trece drumul judetean
Babadag-MAcin.
Satul-Noti, sat, in jud. Tulcea,
pl. Sulina, cdt. de resedint.5. al
com. Satul-Noii, asezat pe grindul
cu acelasT nume. Se mdrgineste
la N. si E. cu com. Sfistofca,
la S. cu orasul Sulina, la
V. cu cdt. Letea. Are o intindere
de 5500 hect., din care 25
hect. ocupate de vatra satuld,
400 hect. ale locuitorilor, restul
de bAltI si stuf, al statuld, cu
o populatiune compusd din RusT
si RominT, de 120 familiT, saa
6o suflete. Are o bisericd vechTe,
cu un cintAret si o scoald.
Satul-Noti, cdtun, pendinte de
com. Rusi-lur-Asan, pl. Neajlovul,
jud. Vlasca. (Vez! com.
Rusi-lur-Asan).
Satul-Noti, subdivizie a satulut
Gura-Va jud. Bacda, pl. Bistrita-d.-s.,
com. Racova, la 3112
kil, de scoala si primaria din
satul Racova. Are 37 familiI.
Satul-Noti, alta' numire a satuiza
tefAne§ti, pl. Cimpuld, jud.
Ialomita.
Satul-Noti, grina' sati loe ridicat
deasupra stufuld inconjurAtor,
In jud. Tulcea, p/. Sulina, pe
teritoriul com. Satul-Noti ; se Intinde
'filtre bratul Chilia si Mare;
este acoperit cu nisip ; se maT
numeste si grindul Letea in par.
tea de V., Hasmacul in partea
centran, Periprava in partea de
N. si Sfistofca spre E.
Satul-Noti, grind sati loe ridicat
deasupra stufuld inconjurdtor,
In jud. Tulcea, situat in par.
tea de N.-V. a pl. Tulcea si
cea de N. a com. rur. Satul-
Noti ; se intinde dealung-ul maluid
drept al bratuld Chilia, in
dreptul cotuld Izmailulur; are,
r8o hect. Intindere, acoperite cu
iarbd; pe el e asezat Satul-
Noil.
Satul-Poslujnicilor, sat, In jud.
Roman, ce exista in vechime
in marginea de S. a orasuld
Roman. Acest sat era locuit de
oamenT, ce erati in serviciul EpiscopieT
de Roman si erati sub
administratia Episcopuld, dupd
cum ne aratd un document de
pe la 1751, Ianuarie 1, de la Racovit5.-VodA.
Prin acest docu-
ment se vede cum a Domnul
ordond dregAtori/or judecAtorestr
si administrativl de la Roman,
O. nu se amestice in afacerile
acestul sat. AstAzT acest
sat face parte din cuprinsul orasulur
Roman, formind mahalaua
Episcopier.
Satul- Vechitt (Vez! FlAminzi,
sat, com. Fidminzi, pl. Cosula,
jud. Botosani).
Satului (Capul-), critun, al com.
Oddile, jud. BuzAti, cu 130 locuitorT
si 33 case.
Satuluf (Dealul-), deal, ce se Intinde
de la N. spre. E. La capdtul
slti despre E., pe ambele
lui clinurT, e situat satul Cosesti,
com. Cosesti, pl. Racova, jud.
Vaslun. Acest deal se mal numeste
si Schelea.
Satului (Insula-), insulit, in Dundre,
cu 50 pogoane pAdure, tinInd
de com. Izlazul, jud. Romanati.
Satulul (Valea-), alt nume al
pirluluf Potur sad Ciamurli, in
jud. Tulcea, pl. Istrulur, nume
pe care il poartd de 11110 satul
Ciamurli-d.-s. si pAnd intrl in
teritoriul com. Potur.
Sauca, sat, in jud. Vasluid, numit
de la piriul Sauca, ce curge
prin mijlocul luT, situat pe coasta
dealuld Dumbrava, spre E. si
pe dealul Mijlocul spre V., pe
o suprafatd de 500 hect., din
care 42 hect, vie si cu o populatie
de 130 familiT, satz 641
suflete.
Mosia apartine statului.
Locuitorif posedd: 18 plugurl
si 36 care cu bol, un plug si 2
cdrute cu cal; 239 vite marr cornute,
500 Or, 23 cal, 98 rimAtorT;
30 stupT.

SAUCENITA 326 SABX0ANI
Saucenita, sat, pe mosia Cu acelasT
nume, jud. Dorohoit, com.
Vaculesti, pl. Cosula.
Asezarile satenilor sunt in
mare parte b une, cu livezuT si
gradine, lar stdpinul mosieT are
casa vechTe facuta din lemn si
tencuita, cu heiurile necesare,
mica livada, putina vie si gildina
de legume.
Are o populatie de 656 suflete;
o biserica, cu hramul Adormirea
MaiceI DomnuluT, deservita
de 1 preot, 1 cintaret si
I palámar.
Proprietatea mosieT este a
d-luT Vartan Pruncu.
SateniT improprietaritT at : 389
hect., 56 ariT, pdmint ; lar proprietatea:
713 hect., 23 ariT, cimp
si 143 hect., 22 arif, padure.
IazurT sunt 3, din care unul
numit Arbore, in suprafata de
3 hect. Tibulea, pifia, trece pe
mosie.
Drumurl: catea judeteanä Dorohoit
- Loerda, si calea Saucenita-Virful-ampuluT.
Mosia se hotareste cu : Prelipca,
Vaculesti, Broscauti si
Goroveit.
Sauna, vuinästire, de calugarT,
in jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe
teritoriul com. rur. Parches, situatá
in partea de N. a plaseT
si cea de V. a comuneT, la 3
kil. spre V. de sat, pe .malul
sting al vaii Adinca, aproape de
varsarea eT in balta Sauna. S'a
fundat in 1880-8i de calugaril
veniti din manastirea Cilicul.
Sauna, baltd, jud. Tulcea, in partea
de N. a plasiT Isaccea si
cea de V. a comuneT Parches,
linga manastirea Sauna. E formad.
de limare; comunica cu
balta Parches ; are o intindere
de 120 hect. si contine peste.
Savca, baltd, in jud. si pl. Tul-
cea, pe teritoriul com. Satul-
Not, si anume pe acela al cat.
sat Ciatal-Chioi, situata In partea
de N. a plasiT si cea de V. a comuneT;
comunica cu un brat secundar
al Chille!, prin o mica
&lita., inconjurata cu stuf; are
o forma aproape rotunda si o
intindere de 80 hect.
Saxan-Cairac, deal, in jud. Tulcea,
pl. IstruluT, pe teritoriul
com. rur. Casimcea ; este maT
mult o prelungire a dealuluT
Saxancula; se intinde inteo directie
generala de la E. spre
V.., brazdind partea de S.-V. a
plaseT si cea centrall a comuneT;
la poalele sale de S.-V. e asezata
o parte din satul Casimcea ;
are o inaltime de 226 m., punct
trigonometric, dominind &tul
si satul Casimcea, drumurile Casimcea-Alifaci
si Sari-Ghiol-Casimcea,
ce merg pe muchia
luT; este acoperit cu livezT si
izlaz.
Saxan-Cula, deal, in jud. Tulcea,
pl. IstruluT, pe teritoriul com.
rur. Beidaut si Casimcea; se desface
din dealul Sari-Ghiol, se
intinde spre V., in directia N.-E.-
S.-V., brazdind partea de V. a
pase si a com. Beidaut, si cea de
E. a com. Casimcea.; are un vid
inalt de 280m., dominind drumul
Casimcea-Sari-Ghiol, ce merge
pe muchia luT ; de natura sancoasa,
e acoperit cu pasunT.
Saxan-Cula, ruinele una sat vechifi,
jud. Tulcea, la poalele de
N. ale dealuluT Saxan-Cairac, la
11/2 kil. spre N.-E. de satul
Casimcea, aproape de riul Casimcea.
Saxoni, sat, facind parte din
com. rur. Prisiceni-Buturugeni,
pl. Sabarul, jud. Ilfov, la E. de
Buturugeni, pe malul drept al
riuluT Arges. Se intinde pe o
suprafata de 472 hect., cu o populatie
de 361 locuitorf.
D-1 Dr. A. Fotino are 300
hect. si locuitoriT, 172 hect.
Proprietarul cultiva 192 hect.
(18 izlaz, 90 padure). LocuitoriT
cultiva tot terenul.
Are o biserica, cu hramul
Buna-Vestire, deservita de 1
preot si 1 cinaret; I moara cu
abur!; 1 scoalä mixta, frecuentata
de 44 elevT si 3 eleve.
Numarul vitelor mari e de
248 si al celor micT, de 1466.
Sibäoani, com. rur., in jud. Roman,
pl. Moldova, spre N. de
orasul Roman, la 9 kil, de el
si la io kil, de resedinta plaseT.
Este asezata pe platoul ce separa
basinul SiretuluT de al
MoldoveT.
Are o populatie de 2462
locuitorl, in maioritate UngurT.
Este formata dintr'un singur
sat Sabdoani. Are o bisericá catolica
de zid. Formeaza o parohie
Cu satele: Pildesti, Leucuseni si
Corhana. coala, mixta, a fost
frecuentata in 1899-900 de 115
copii.
Sunt 1739 vite mar! cornute.
Se face Vitela la 29 Septembrie.
Budgetul com, e la veniturT
de leT 7735 si la cheltuelT, de
le! 7638.
Este legata cu orasul Roman
prin osea.
Acest sat este cel maT mare
centru de populatie din judet,
dupg. orapil Roman.
Exista din vechime, cacT un
document din anul 16o6, Mala
12, de la Irimia Movila zice
ca el a fost facut danie de
cata acest Domn manastirei
Secu impreuna Cu alt sat, Berendqti.
Acest document zice
ea acele sate, Sabloani O Berendqti,
erati drepte domnqt/
i populate cu UngurT.

SABÀOANI 327 SACELU1,
S'ab A0ani, mofie a statuluT, In jud.
Roman, pl. Moldova, com. SIbdoani,
arendatä Cu 21560 lel
anual.
Säbäreni (Pope§ti - MänästireI),
sat, fAcind parte din com.
rur. Popesti-Dragomiresti, pl.
Znagovul, jud. Ilfov, situat la
V. de Bucuresti, intre riul IlfovAtul
si pAdurea Riioasa. Aci este
resedinta
Are, impreung cu Popesti-MAndstireT,
I 144 hect. si o populatie
de 832 locuitorT.
StatuluT apartin 694 hect. si
locuitorilor, 450 hect.
Statul cultiva prin arendasiT
sAT 250 hect. (248 izlaz, 196
pAdure). Locuitoril cultiva tot
terenul, afarl de 40 hect. carT
rAmin sterpe.
NumArul vitelor marT e de
601 si al celor raid, de 1931.
Comerciul se face de 2 circiumarT.
Sabie§ti, sat, jud. Dimbovita, pl.
Ialomita, com. Ghergani.
Sacileni, sat, in jud. Roman, pl.
Siretul-d.-s., com. Pincesti, spre
S.-V. de satul Pincesti si la 5
kil. de el.
Are o populatie de 352 locuitorr;
o biseria de zid.
De vechimea acestur sat aminteste
un document de la 1681,
Aug. 8, prin care se spune cum
cä Gheorghie BircA, ca sotia sa
Stefana din CrAesti, hArAzesc
EpiscopuluT loan de Roman räzäsia
lor din SlcAleni, cu conditie
ca Episcopul sä facA acolo
o mändstire, adicd bisericA de
piatrA pentru pomenirea lor si
a pArintilor ion. («Cr. Rom.»,
Melhisedec, 305).
Säcàleni (Slobozia-). VezT BAneasa,
sat, in jud. Roman, pl.
Fundul, com. Giurgeni.
SficAleni, rnocie, cu pitelure de 240
hect., a statuluT, In jud. Roman,
pl. Siretul-d.-s., com. Pincesti,
arendatä impreunä cu mosia Buda
Cu 5000 leT anual.
Säcäre§ti cu Balosine§ti, sat,
jud. Iasi, format din dota trupurT:
Balosinesti, cu o suprafatd
de 72 hect. si SdcAresti, cu o
suprafatà de 49 hect., avind impreung
o populatie de 150 locuitorT.
Distanta dintre aceste
dota sate este de 2250 m.
In satul SacAresti se aflA o
bisericA de lemn, care:are o vechime
de loo de ani si e deservitä de
preot.si i eclesiarc. LocuitoriT
sunt rAzesT din timpul lui Stefan-cel-Mare,
dup6. cum gläsuesc
documentele lor. Satul Balosinesti
este intrupat in mosia Cucuteni.
Locuitorli posedä. : 53 vite
marT cornute, x 7 cal, 157 oT si
15 rlingtorI.
Sacfiturile, sätuc, in jud. Iasi,
pl. Stavnicul, format din cite-va
case, situat pe coasta din valea
dealuluT SdcAturi. Ad i e si hotarul
judetulul despre jud. Vastuja.
Sacelul, corn. rur., in partea de
N. a pl. Amaradia, jud. Gorj,
In valea riuluT Blahnita si la S.
com. Surupati, formatä din 3
cAtune : Coropesti, Gurani si Sä.celul.
E situatä. parte pe loe
ses, parte pe dealurT.
Are o suprafatä. de 2000 hect.,
din carT 400 hect. arabile, 722
hect. finete, 138 hect. pädure,
8o hect. vil si pomet, lar restul
de 639 hect., izlaz i locurT
neproductive.
Vaina satului ocupg 21 hect.,
cu o populatie de 958 suflete.
LocuitoriT sunt mosnenT. ET
posea : 20 plugurT, 45 care cu
bol, 2 arate cu cal; 512 vite
marT cornute, 47 caT, 1020 oT,
257 rimAtorT si 83 capre ; 30
stupT.
Venitul com. e de 116o lel,
iar cheltuelile de i r35 leT
Este udatä de riul Blahnita
ce o strAbate de la N. spre S.,
in mare parte pe o albie de
sana Peste aceastä apl sunt
2 poduri de lemn.
Comunicatia comuneT se face
prin soseaua vecinall i printr'o
sosea comunalä : mal are un drum
ordinar care o pune in legaturA
cu comunele Bobul, Magheresti,
Ciocadia si Surupati.
Are o scoalä, inflintatä. la
1848 i frecuentatA de 59 elevI
(1899-90); 3 bisericT, una fondatä.
1715, a doua la 1790
a treia la 1848, deservite de 3
preotT, 4 cintdrett si I paracliser.
In com. se gäsesc fintinT,
joagAr, 8 morT.
Spre N. de cAtunul Sdcelul,
in interiorul comuneI, sunt niste
ape minerale, feruginoase-sulfuroase
si särate si un stabiliment
balnear ; apele sunt descoperite
In 1886; izvoarele sunt in Valea
BlahniteT, intre 2 dealurT ce
ad se apropie, strimtind valea.
DealurT mal insemnate in comunA
sunt : Teapa, numit astfel
de la VIad-Tepe§ dealul
Jidovul unde se gäsesc ruine de
zid in pdmint.
Printre aceste dealurI curge
11111 Blahnita, care formeazä. Valea-Mare,
unde se aflä izvoarele
minerale.
Sicelul, ditun de resedintä, la
com. SAcelul, pl. Amaradia, jud.
Gorj, in valea rîulub Blahnita si
pe malul sAii cel sting.
Are o suprafatd de 1400 hect.,
din care : 285 hect. arabile, 460
hect. finete, 55 hect. vie ?i pomet,
5d0 hect. izlaz, 90 hect.
plidure si lo hect. vatra satuluT,
ca o populatie de 561 suflete.

SACELUL 328 SXCENt
Locuitorii poseda : io plugurT,
25 care cu bor, 2 carute cu cal;
330 vite marl cornute, 41 caT,
635 oT, 158 rimatorT, 35 capre ;
14 stupT.
Sficelul, staliune balneard, com.
rur. Sacelui, satul Sacelul, jud.
Gorj, pl. Amaradia, pe marginea
aper Blahnita, la 25 kil, de
ora011 Tirgul-Jiului 0 la 30 kil.
de statiunea c. f. r. Carbune0i.
Long. E. gr. 230.20'. Lat. N.
450-3'.
Apele sunt cunoscute de la
1840, dud proprietarul lor, un
anume Saceleanu, a facut baT
0 s'a vindecat de un reumatizm
ce-1 avea.
La 1865, dr. Grossu, medicul
primar al judetulul Gorj, comunica
directiunel generate a ServiciuluT
Sanitar ca aceste ape
vindeca maf multe boll i tri
mise probe dinteinsele spre a fi
analizate.
Dimitrie Saceleanu, cumparind
toate proprietatile vecine, devenise
singurul proprietar a tuturor
izvoarelor cu ape minerale. El
facu 0 un mic stabiliment.
La 1883, s'a format o societate,
in cap cu proprietarul, pentru
a capta apele 0 a face o
statiune balneara i la 1884 s'a
construit un otel; dar societatea
s'a disolvat In 1885.
La 1888, d-1 St. Sadoveanu
a devenit proprietar. D-sa facu
un stabiliment pentru bal 0 un
salon pentru distractil ; tot in
acest an Sacelul fu declarat
statiune balneara de Ministerul
de Interne. Asta.-z1 aceastä statiune
e proprietatea doamnel
Sadoveanu.
Apele de la Sacelul ll aa legenda
lor. In popor este credinta
ca bolnaviT de gu§e se
vindeca, bind apa de izvor in
ziva de 6 August, Schimbarea
la fata.
Izvoarele les dintr'un conglomerat
eocenic, dupa cum arata
d-1 Grig. .Stefanescu in Anuarul
Biuroulul Geologic.
Sunt mal multe izvoare din
care 3 ail fost analizate i sunt
situate : No 0 2 pe malul sting,
lar No. 3 pe malul drept al apeI
Blahnita. Nu sunt aproape
de loc captate. No. i 0 2 aa
mid basine adincr de
largi de 2-3 m., lar No. 3 are
un basin mal mic. Apa izvorqte
din o send. 0 este foarte
limpede.
Izvorul No. i are temp. +
110 C., la 130 a aerului.
lzvorul No. 2 are temp. +
160 C., la 130 a aerului.
Izvorul No. 3 are temp. +
120 C., la 130 a aerului.
Apa este limpede, cu gust särat
0 mirosind a add sulfhidric.
Pentru un interval de 5 minute
s'a gasit :
Izvorul No. I 15 litrurl
No. 2=31 D
No. 3 9
lzvorul cel de pe malul drept
este putin sarat, degajeaza hidrogen
sulfurat, contine magnesie
§i sulfurT metalice.
Izvorul cel de pe malul sting,
este foarte sarat, confine sulfure,
iodure precum i oxid de calciu
0 de magneziu.
D 1 P. Poni analizind calitativ
apa adusä de d-1 Grig. tefanescu,
constata cà contine : Sodiu
(mare cantitate), Calciu,
Magnesiu, Strontiu, Litiu, Cloru,
(mare cantitate), Potash', Acid
sulfhidric, Acid carbonic, Iod
0 Brom. D-1 Poni arata ca este
o apa minerala importanta prin
faptul ca contine principii rarT,
ca Iod, Strontiu §i Litiu.
Un izvor s'a numit Izvorul-Guatilor,
din cauza prezentei de
sigur a Ioduref de sodiu, iar
alt izvor e numit Izvorul Ambulante!
rurale. Mal sunt §i alte
izvoare, din care unul e feruginos,
altul alcalin i altul amar,
etc., lar in valceaua vecina se
afla un izvor ce are hidrogen
sulfurat in mare cantitate.
Apele at" dat rezultate foarte
bune, mal aid in reutnatizme,
sifilis tertiar, diferitele afectiunl
uterine, precum i in unele boll
ale sistemultd nervos.
Apele se Intrebuinteaza in WI.
IncAlzirea apeT se face inteo
putinä mare, wzata d'asupra
until aparat in care se incllzqte
apa dulce, inmagazinind vapor!
de apa supra-incAlzip in apa
minerall din putinA, de unde
prin tevI se distribue in cabinele
de baT.
In 1897 aa fost 6o vizitatori.
Säceni, cont. rur., la extremitatea
de N. a pl. TirguluT, jud. Teleorman,
situata pe ambele part!
ale vaii Tinoasa.
Se invecinqte la N. cu com.
Ciurari, la S. cu com. Butcule4i,
la E. cu com. Neqe0i
din pl. Teleormahul qi la V. cu
cat. Drapani al com. Drägenei.
Intinderea com, cu a mo0ilor
aflate pe dinsa este cam de 1600
hect. ProprietariT principal! sunt :
motenitoril raposatului Gr. G.
Plucescu, posedind aproape 500
hect, arabile i 5 hect. pldure;
colonelul I. Paucescu, avind 500
hect. §i minorii defunctului Gr.
N. Paucescu, posedind vr'o 230
hect.
Locuitorl improprietariti sunt
89, pe 250 hect. Sunt i vre-o
moqtenl.
Teritoriul com. este intretaiat
de valceaua numita Pauceasca,
de apa Tinoasa si de o ramura
a vaii numita Valea-Mica, care
toate se impreuna cu valea TinoaseT,
maT jos de com. Butcu-
Din cauza terenuluT argilos
s'a format aci maT multe lacur! :

SACO NI 329 SXCUENI
Lacul-Cosoteiulul, Lacul-luT-Pusca,
Lacul-Serdarulul si Lacul-
PorculuT. La N.-V. de com., spre
Valea-Burdel, este o luna frumoasa,
pentru pAsunatul vitelor.
Are o populatie de 732 suflete
; o scoalA mixta, frecuentata
de 3.1 elevI, instalad inteun
edificiti frumos, construit
Cu ajutorul defunctului Gr. Pauceseu;
o bisericA, deservitä de
un preot i del cintaretl; o moara
cu aburl.
Vite : 551 vite marl cornute,
125 caT, 12 'llagad, 2275 vite
miel cornute $i 120 pera
Budgetul com. este la veniturl
de leI 1948, banT 91, si la
cheltuell, de leí 1917, banT 15.
Locuinta proprietatiI este frumoasA,
in stil elvetian.
Ocupatiunea locuiteriler este
numaT agricultura; femeile se ocupa
i cu industria casnica.
Cal de comunicatie : la com.
Ciurari si de acolo la gara Beuca,
spre N.; la com. Butculesti, la
S.; la com. Gardesti, la N.-E.
si la cat. DrAgsani, la V.
Satul Saceni este din cele mal
vechT; mostenif posedá hrisoave
din secolele trecute, din care se
poate vedea cä ad i avut el
mosiile j satul lor. In secolul
XVIII, satul acesta era trecut
printre cele mal* insemnate ale
judetuluI i facea parte din pl.
Mijloculul.
Imprejurul magurel numitä a-
MoriI, situata spre tunca de pe
Burdea, s'ati gAsit obiecte de
ceramia. vechIe, virfutl de a,
getl i altele.
Sficueni (Saac), fost juder al
TArel, desfiintat la 1844, situat
intre Carpati i judetele : Prahova,
Ialomita i Baza. Era imparta
pe la 1835 in douA plaiurI
$1 treI plasi :
Plaiul Teleajenni, cu resedinta
65940. Alarde Dielionar Geografic. Fol. Y.
In com. Valeni ; plaiul Despre-
Buzar], cu resedinta in Sibiciuld.-s.;
plasa Podgoria, cu resedinta
in Podeni-VechI; pl. Tohani,
cu resedinta in Plavia
pl. Cimpul, cu resedinta in Mizil.
Ultimul ispravnic al acestul
judet a fost dposatul Manolache
Lahovari, tata' luf George
Alexandru Etn. Lahovari. (V.
Vestitorul Remitiese», No. 2
1845).
Avea de capitala. Bucovul
ea orase principale VAleni-de-
Munte, vestitr pentru vama cea
mare ; SlAnicul, renumit pentru
Ocnele sale si manAstirile : VAleni,
VArbila, Izvoranul, Suzana
si Cheia.
In acest jud. se coprindea si
Dealul-Mare, vestit pentru marea
cantitate si bunatatea vinurilor
sale.
Marca jud. era o vita cu strugurf.
La desfiintare era impArtit in
7 plasT : Cimpul, Tohani, Cricovul,
Podgoria, ScAeni, Teleajenul
si Despre-Buzat, cu 170
sate, administrative de vatasr.
Avea 4 apitänil : a Scaunulul,
a Starchiozi, a MargineanuluT
qi a GAgenilor. Pe litiga acestea
maI avea si o polcovnicie.
In tot jud. erati 187 bisericT,
afarA de cele de prin orase, 2
mAnAstirl qi II metoace : VAleni,
Iordlchianu, Apostolache,
VArbila, Barbul, Zamfira, BAdeni,
Alunisul, Tu fani, Mihailesti
si Scheatul.
Ca populatie avea 10892 familiT.
La i Iulie 1842, in jud- Sacueni,
erati 138 secar cotnunale,
frecuentate de 2190 copif si una
greceasa la Valeni, afard de
scoala norma/A din VAleni.
Pe acel timp jud. Prahova era
mal mic de cit SAcueni, cAcY
avea numaI 7132 familii si 112
sate si 3 orase : Ploesti, scaunul
Ispravnicilor, Filipesti i Cimpina.
Acest judet, desfiintindu-se,
s'a dat o parte jud. Praheva,
-si o parte jud. Buzad.
Sacueni, sati Secueni, COM. rUr.)
in jud. Bacau, pl. Siretul-d.-s.,
situad pe drCapta piriului Valea-Mare
si pe stinga SiretuluT.
Se compune din 2 alune : Sacueni,
resedinta com., a plaser
si a judeatorier de pace si
Cimpeni, cu Ba/openi, in vechime
Dumbrava.
In vechime com. purta numele
de Cimpeni.
Se margineste la E. cu com.
Obirsia, la N. si V. cu com.
Berbenceni, la S. cu com. Botesti.
Teriteriul com. este udat, la
E., de Orla Bahna, care se
scurge in piriul Valea-Mare $1
la V. de piriul Denchi, care se
vara tot in Valea-Mare. Acest
din urmä pirit strAbate com.
de la E, spre V. si se vara
In Siretul, d'a stinga.
Are o populatie de 649 suflete
; o scoald mixta, in satul
Sacueni, scoala care a fost frecuentad.
in 1899-900 de 25
elevl; o bisericl, deservita de
preot i t cintaret.
Intinderea teritoriulul COM.
este de 1143 hect.
Totalul paminturilor de cultura
este de 330 hect.
ProprietarI marl sunt :
Conduratu, C. Frunzeanu, Gh.
Livezeanu si Al. Lupaseu.
Ad i se gaseste padurea ampeni,
cu o intindere de 400
hect.
Budgetul com. e la veniturI
de 1973 lef, 47 banI si la cheltuelI,
de 1531 leI, 90 banT.
Viile ocupa. o suprafad de
10,35 hect.
Locuitorif posedA : 53 cal,
508 vite marl cornute, i i capre,
42

SAcuEm 330 SXGEATA
295 °I i 51 porcI; 81 stupT.
Teritoriul com. este strAbAtut
de calea judeteanA BacAti-Birlad
si de catea vecinall ce duce la
com. Obirsia.
Distantele : /a Backi, capitala
districtuluT, 18 kil. ; la com. Obirsia,
9 kil. ; la com. Berbenceni,
5 kil. ; a com. Botesti, 6
kil.
Sacueni, com. rur., In jud. Dimbovita,
pl.' Dealul-Dimbovita, situatA
pe cimpie, pe tArmul sting
al IalomiteT, la Io kil. spre E.
de Tirgoviste, pe soseaua judeteara
Tirgoviste-Ploesti.
In apropiere de com. sunt
dealurile : Capul-Piscului si Dealul-CruceT,
ce tine de com. Gura-
Ocnitif. i Plaiul-Dealulur, ce tine
de com. Adinca ; apoI : Cimpia-
Luna., in partea de S., Potcoava
si Podul-CliseruluT, in partea de
E. si Ciubucesti, in partea de N.
Prin raionul com. curge riul
Ialomita, In partea de S., si piraele
Sldnicul i RAzvedeanca,
In partea de N. si N.-V. Peste
SlAnicul sunt trer podurT in coprinsul
com uneI: Podul-Rosu,
Podul - CliseruluT i Podul - luT -
DrugA.
Are o populatie de 719 locuitorT
romirif; o bisericA ; o
scoalA ; fabricT de var, de tuicä
si de cArAmidA.
Se invecineste la E. cu Adinca,
la V. cu Colanul si Lazurile,
la N. Cu Gura-OcniteT
la S. Cu Comisani si Bucsiani,
despArtindu-se de Colan, Lazuri
si Comisani prin Ialomita, de
M'inca i Bucsiani, prin piriul
SlAnicul, lar de Gura-Ocnitel,
prin hotarul mosier.
LocuitoriT posedA multe capete
de vite, mal cu seamA bol
si a La o micA distantA de
vatrA se afll in pAmint pleura,
care n'a inceput incA a fi exploatatA.
Sicueni, com. rur., in jud. Roman,
pl. Siretul-d.-j., spre S.-V.
de orasul Roman, Ia i i kit. de
el si la to kil. de resedinta plAser.
Este asezatA pe ses si e formatA
din satele: Basta, Cuciulati, Mircesti
i SA.cueni, cu resedinta
comunei in satul SAcueni.
Are o populatie de 975 locuitorT
; o bisericA de zid. Venitul
anual al comuneT este de
ler 3976,38 i cheltuielile, de Id
3867.
Este legatA prin osea cu
orasul Roman.
Sacueni, sat, in jud. Bac5A, pl.
Siretul-d.-s., resedinta comunel
cu acelasT nume, a plAsiT si a
judecAtoriet de pace, asezat pe
dreapta piriuluT Valea-Mare. Se
zice ca SAcueni dateazA din
timpul luT Stefan-cel-Mare. Are
o populatie de 428 suflete ; o
scoall; o bisericA de lemn, facutA
de locuitorT la 1790 ; 1
circiumA.
Vite : 38 cal, 365 vite marT
cornute, 47 porcI si I I capre.
Sacueni, sat i resedinta com.
Cu acelasT nume, jud. Roman,
pl. Siretul-d.-j., com. SAcueni,
spre S.-S.-V. de orasul Roman,
la ii kil. de el si la lo kil. de
resedinta pl., pe malul sting al
piriuluT Poarca.
Are o populatie de 376 locuitorT
si o bisericA de zid.
Ad i se lucreazA rogojinT.
Este legat cu orasul Roman
prin osea.
Säcueni, fost sat rAz4esc in com.
DrIguseni, jud. Suceava.
Sacueni, stalie de dr.-d.-f., In jud.
Roman, pl. Siretul-d.-j., c. SAcueni,
pe unja BacAti-R ornan,
pusl in circulatie la 13 Septembrie,
1872. Se aflA intre sta-
%Me Galbeni (11,2 kil.) si Ro-
man (11,6 kil.). InAltimea d'asupra
niveluluT MAriT, de 163m,99.
Venitul acester statir pe anul
1896 a fost de 46012 lel, 65
banr.
Sicuesculdf (MuntiO, ramurd
de munit, ce se detasazA din
grupa CeahlAuluT; jud. Neamtu.
Se maT numeste Neagra-SAcuesculuT.
Sacuianca, pida, in ¡ud. Prahova,
izvoreste din virful Poiana-Mare,
curge de la V. spre E., primeste
pirliasul Gheba, lingl com. MAneciul-PAmInteni
si se varsA in
riul Teleajenul, pe malul drept,
intre com. MAneciul-Ungureni
PAminteni, pl. Teleajenul.
SAcuieni. VezT
Siftica, sat, jud. Ilfov, pl. Znagovul,
fAcind parte din com. rur.
Balotesti, spre V. de Preotesti,
situat la S.-E. pldureT VIAsia,
intre Valea-CAlugAruluf i Pislar.
Prin mijlocul satuluT trece
soseaua nationalA Bucuresti-Ploesti.
Se Intinde pe o suprafa0. de
352 hect., cu o populatie de 85
locuitorl.
Are o bisericA, cu hramul Sf.
Gheorghe, deservitA de un preot
si un cintAret ; un helesteti ; un
pod stAtAtor.
NumArul vitelor marl e de
66 si al celor miel, de 49.
SAgeata, com. rur., in jud. BuzAti,
pl. CimpuluT, situatA pe
malul sting al riuluT BuzAti, la
17'12 kil. de orasul BuzAti.
Limitele sale sunt: la N., Drumul-FieruluT
i Drumul-Robesc,
incepind de la Curtasul pAnA
In valea CosteiuluI; la E., valea
CosteiuluT, hotarul mosieT
GAvAnesti pana in riul
la petecul de crivinl numit Ro-

SKGEATA-DE-JOS 331 SM.AGENI
sia ; la S., albia rluluf BuzAul,
pAnA la Movila-LungI; la V.,
hotarul mosier Dimbroca si petecul
luí Luscan, trecind pe la
Tirla-Curtasul si dind In Drumul-FieruluT.
Are o suprafatA de 5545 hect.,
din care 4548 hect. arabile, 225
hect. pAdure, 612 hect. izlaz si
16o hect. sterpe. ProprietAtT maT
insemnate sunt: Beilicul, ,Seineasca
(a statuluT),SAgeata-d.-j.,
Sägeata-d.-s., Coiteasca, arpuleasa
si Murgeasca. Terenul e
ses si fertil, ondulat putin de
malurile BuzAului.
E formatA din cAtunele: Beilicul,
Coiteasca, Dim broca, Plevna,
SAgeata-d.-j., SAgeata-d.-s.
si eineasca, cu o populatie de
1490 locuitori.
Are o scoalA, in cAt. SAgeatad.-s.,
frecuentatA de 41 copli;
2 biserid, in cAtunele Beilicul
si SAgeata-d.-s., cu 2 preotT, 2
cintAretT si I paracliser, si din
care catedraIa e cea cu hramul
Sf. Dumitru ; 6 circiumi.
Vite : 196 caT, 131 Tepe, 44
minjT, 932 bol, 537 vad, 225
viter, 8 bivoli, 329 porcT, 10
capre si 1840 oT.
StupT cu albine sunt 26.
Budgetul com. e de 3389 ler.
Comuna e vechTe. Cele dindi
sate despre care se mentioneazA
sunt : Beilicul si SAgeata.
In timpul rezbeluluT dintre
Rus! si Turd (1806-1812), SAgeata
a fost de mar multe orT
devastatl. In anul 1809, generalul
rus Essen a fortificat-o,
apoi generalul Langeron, insArcinat
de Bagration, a comandat
mal mult timp lagArul de ad.
Sägeata-de-Jos, a/un, al com.
SAgeata, jud. BuzAti, Cu 440 locuitorl
si 85 case.
Sägeata - de -Jos (Zisuleasa),
mofie, in jud. BuzAil, com. SA-
geata. Are 1030 hect., din care
cam 90 hect. crivinA, restul cultivabil.
Sägeata-de-Sus, catun de resedintA
al com. SAgeata, jud. BuzAil,
cu 460 locuitori i 93
case.
Sägeata-de-Sus (Bagdat), 1110fie
, in com. SAgeata, jud. BuzAti.
Are 1030 hect., din care
90 hect. padure crivinA.
Sähästria, schit, In pAdurea Vorona,
la 2 kil. spre E. de mlnAstirea
Vorona si in partea de
S.-E. a com. Poiana-LungA, pl.
Siret, jud. Botosani, asezat in
Valea- SchituluT-SAhAstria. Are
2 bisericT: una in ograda schituluT,
ziditA la 1857 de Arhiereul
Chesarie Sinodon, Irodiaconul
Daniil Stroescu si Arhimandritul
Iosif Vasilia, si ceal'altA
afarä de ograda schituluT,
unde este si cimitirul cAluglrilor,
ziditA la 1842 de cAtre
Arhimandritul Rafail.
Sfihästria. Vez! si SihAstria.
Sähäteni (Tändäroaia), mo,fie,
in com. Gageni-Vintileanca, com.
SAhAteni-d.-s., jud. BuzAil ; are
350 hect., din care 250 arabile,
50 vie, 35 fin*, 8 izlaz si 7
rAchitis.
Sähäteni (Sätucul-de-Sus),mofie,
in dom. GAgeni-Vintileanca,
jud. Buz5.11; are 170 hect parte
datl clAcasilor, lar parte arAturr
si vie in siliste.
Sähäteni- de -Jos (Näeanca,
Sätucul-de-Jos,)ceitun, al com.
GAgeni-Vintileanca, jud. BuzAti,
cu 260 locuitorT si 65 case.
Sähäteni-de-Sus (Sätucul-de-
Sus), catun, al com. GAgeni-
Vintileanca, jud. BuzA0, Cu 240
locuitorr si 55 case.
Sälägeni, com. rur., In partea de
N.-E. a pl. Podoleni, jud. FAIcia,
asezatA pe sesul diatre riurile
Prutul si Jijia. Se mdrgineste
la N. cu jud. Ia0; la S., cu com.
Grozesti; la E., Cu Basarabla,
despArtitA de riul Prut si la V.,
cu comunele Bazga si RAduclneni.
Este formatA din satele: Bucuresti,
Coltul-Cornil si SA1Ageni,
toate asezate pe malul PrutuluT,
pe o suprafall cam de
1763 hect., si cu o populatie
de 167 familil, sail 650 suflete.
Are o scoall si 2 bisericr, cu
I preot si 2 dascAli.
Budgetul comuneT la venituri
e de le 1742 si la cheltueli, de
1793 le.
Vite marT cornute sunt 730,
ca! 97, cm 1169 i porci 403.
Sälägeni, sat, in partea de N.-V.
a com. DumbrAveni, pl. Siretul,
jud. Botosani, pe mosia DumbrAveni.
Are o populatiune de
105 familiT, sail 483 suflete ; o
bisericA, Cu I preot si 2 cintAretf;
o moriscA de apA pe
Piriul - SAlAgenilor ce strAbate
satul; I circiurad.
Vite: 104 vite mari cornute,
25 ca!, 255 oi, 41 porci.
Sälägeni, sat, in centrul com.
SAlAgeni, pl. Podoleni, jud. FAIchi,
asezat pe malul Prutulur,
intre satele: Coltul-Cornif la N.
si Bucuresti la S. Suprafata mosie1
e cam de 1255 hect., cu o
populatie de 31 familii, sau 129
suflete.
Este resedinta comund. Are
o scoalA infiintatl In 1884, frecuentatA
de 13 elevY ; o bisericA
vechTe, cu 1 preot si un dascAl ;
o circiumA.

SXIATRLICELUL 332 SALCIILE
Proprietatea moler a fost a
defunctulur Andrianopol.
Sälätrucelul, com. rur., jud. Ar-.
gep, pl. Loviptea, la 14 kil, de
com..rur. uici, repedinta subprefecturel
pi la 65 kil. de Pitepti.
Se compune din satele :
Salatrucelul (500 locuitori) pi
Seaca (107 locuitorI).
Prin com. trece Hui Coisca.
Are o biserica, zidita la anul
1807 de locuitorl pi o pcoald
primara rurall.
Budgetul com. e de 1728 le/
la venituri pi de 1472 lei la
cheltueli.
E apezata intre satele Berislavepti,
Jiblea, erbanepti ì BAbuepti.
Locuitorii posea : 534 vite
mari, 495 oI, 77 capre, 165 Amatorl.
Sälätrucelul, sat, facind parte
din com. rur. cu acelapI nume,
situat pe apa Coisca, jud. Argep,
pl. Loviptea. Are o populatie
de 500 locuitori pi o biserica
vechie, cu hramul S-tii Ingeri,
deservita de un preot pi un
cintaret.
Sälätrucul, com. rur., jud. Argep,
pl. Loviptea, la 9 kil, de com.
rur. uici, repedinta subprefecturei
pi la 58 kil. de Pitepti.
Se compune din 2 sate: Salatrucul-d.-j.
(80 fam.) pi Salatrucul-d.-s.
(90 fam.). Este strabatuta
de Hui Topologul pi se
afla futre satele: uici (6 kil.),
Radacinepti (9 kil.) pi Ariful
(I0 kil.).
Are 2 biserid vechr pi o
pcoall primara rurall.
Budgetul COMUnd e de 2472
lei la venituti pi de 2019 lei
la cheltueli.
Vite: 598 bol pi vacl, 8o cal,
1592 oi, 50 capre pi 314 fimatori.
Locuitorii se ocupa cu lucrul
de lemnarie pi ad mai multe
herastrae pe apa Topologului.
Sälätrucul, com. rur. fi sat, in
jud. Mehedinti, pl. Motrul-d.-j.,
la 39 kil, de orapul Turnul-Severin.
Este situata, parte pe Valea-
Sälätruculd, iar parte pe inclinarea
dealuld Ulmul.
Se marginepte spre E. cu comuna
Baltanele ; spre S., Cu comuna
Greci ; spre V., cu comuna
Plopi ; iar spre N., cu proprietatea
statuld, Strehaia.
Satul formeaza comuna cu satele
Blindan i Virgatd, avind pi
4 mahalale : Ulari, Penepti, Mihutepti
i Valea-Pietrei, cu o polatie
de 740 loc. pi 360 case.
Are 2 biserici, deservite de
2 preoti pi 2 cintlretl ; o §coall,
conclusa de i invatator i frecuentata
de 38 elevr.
Budgetul com, e la veniturI
de 710 lei, pi la cheltueli, de
562 lei.
Locuitoril posea : 28 pluguri,
46 care cu bol, 5 carute
Cu cal; 40 stupi ; 400 vite marl
cornute, 16 cal, 400 oI pi 360
rimatori.
Are 2 posele comunale, una
care duce de la pcoala spre poseaua
nationala, iar alta spre
com. Biltanele. E legata pi de
comunele vecine Cu drumurf.
DealurI sunt : Dealul-SAlatruculd
pi precum pi
Poiana Mare. Ape : Matca-Salatrucului
i Matca-Colaretului.
Salatrucul, rnoie, cu o intindere
de 21735 pog., din care 19600
pog. pädure, jud. Argep, pl.
Loviptea, proprietatea statuld,
pendinte de mitropolia din Bucurepti.
Are o arena de 5000
lei.
Pe mopie sunt case, magazii
pi 2 mori pe apa Topologului.
Sälatrucul-de-Jos, sat, pe riul
Topologul, jud. Argepul, pl. Loviptea,
cu o populatie de 8o
familii. Face parte din com. rur.
Salatrucul. Are o biserica., cu
hramul SE Niculae, deservitä de
un preot pi un cintaret.
Sfilatrucul-de-Sus, sat, pe Hui
Topologul, jud. Argepul, pl. Loviptea.
Are o populatie de 90
familii, pi o biserica ca hramul
Sf. Nicolae, deservita de un preot
pi un cintaret ; o pcoall primara.
Face parte din com. rur.
tvucul.
Sälcieni, coin. rur., jud. Tutova.
Vezi Salceni-d.-s.
Silceni-de-Jos, sat, jud. Tutova,
pl. Corodul, com. Salceni,
spre S. de satul Salceni-d.-s.
SAlceni-de-Sus, cong. rur. i sat,
In jud. Tutova, pl..Corodul, spre
S. - S.-V. de orapul Tutova, pe
piriul Salceni. Satul formeaza o
com. impreuna cu
avind o populatie de 667 locuitori,
locuind in 180 de case.
Are o pcoala primara de baeti
pi o biserica.
Veniturile com. sunt de 5180
leT 27 bani.
Sälciile, com. rur., in jud. Prahoya,
pl. Cimpul.
E situata pe pes, la 46 kil.
de capitala jud. pi la 18 kil.
de repedinta papa, pi e strabatuta
prin centru in directia N.-S.
de un iaz.
Are o populatie de 1782 locultor'',
o biserica, deservitä de
preot; o pcoall, infiintata la
1863 pi frecuentata de 61 copii
(1899-900) ; 4 circiumi, o moard
cu
Locuitorii, in numar de 286,
s'ad improprietarit la 1864, pe
mopia d-lui Scarlat Barcanescu,

SALCULE 333 SALCUTA
din care li s'ati dat 1295 hect.
El posea 389 cal, 1055 boT,
306 yací, t88 porci, 2871 oi
5 capre.
Comuna se intinde pe o su-
Prafata de 1770 hect.
Veniturile si cheltaelile comunale
se urca la 4000 lei.
Are dotta sosele: una in directie
E.-V. inlesnind comunicatia
cu com. Boldesti i Adincata,
si alta, in directia N.-S.,
inlesnind comunicatia cu com.
Fulgele i Jilavele.
Se margineste cu comunele :
Adincata, Fulga, Jilavele si-Boldesti.
Sälciile, sat, jud. Dolj, pl. Ama.
radia, com. Adincata, situat pe
malul sting al riului Amaradia
la 3 '/2 kil. la N.-E. de Adincatad.-j.
Are o populatie de 81 suflete.
Silcioara, com. rur., in jud. R.-
Sarat, pl. Rimnicul-d.-j., asezata
in partea de S. a judetului, la
13 kil. spre S.-E. de orasul R.-
Sarat i In partea de E. a plasil,
la 8 kit. spre N.-E. de com.
Balkeanul, resedinta plasif.
Se Invecineste cu com. Ghergheasa
(4 kil.), Boldul (6 kil.),
Balta-Alba (lo kil.).
Se margineste la N.-V. cu
com. Boldul, la S. E. cu Ghergheasa
si la S.-V. Cu Bälaceanul.
Piraiele Valea-Salciel si Viroaga,
o ucia la V., de la N.-V. la
S.-E., formind si lacul Salcioara.
Suprafata comuna este de
3530 hect., din cari 30 hect.
vatra com., 500 hect, ale locultorilor,
3000 hect. ale proprietatii
private.
Are o populatie de 162 famili!,
saa 814 suflete ; o bisecu
hramul Sf. Gheorghe si
Sf. Ecaterina, zidita la 1864 de
clucerul Costache Niculescu Cita,
deservita de i preot, i cin-
taret paracliser ; o scoala
mixta, fondata In 1886, frecuentata
de 53 elevr.
Locuitorii posea : 120 pluguri
; 377 bol, 213 yací, 146 cal,
153 lepe, ro88 o/ i 145 rimatorL
Con3ercild e destul de activ
si consta în -importul de coloniale,
instrumente agricole
brasovenii, l in exportul de cereale
i vite; transportul se face
prin gara orasului Rlinnicul-SArat,
la 14 kil. spre N.-E.
Calle de eomunicatie sunt drumurile
vecinale spre Obiditi -
R.-Sdrat ; Boldul ; Balta-Alba ;
Ghergheasa-Amara; Balaceanul.
Budgetul com, e la venituri
de 3639 le!, 17 bani, iar la cheltuell,
de 3581 le!, 2 bani.
Sälcioara, cdtun, al com. Zmeeni,
jud. Buzat, cu 500 locuitori
si 109 case.
Sälcioara, ccitun (Vida), pendinte
de com. Ciulnita, jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, situat pe dinpul
Bdrggan.
Sälcioara (Bärbuleanca), mofie,
in com. Zmeeni, com. Salcioara,
jud. Buzan; are 280 hect.,
toate arabile si putine sArAturi.
Sälcuta, com. rur., In jud. Dolj,
pl. Dumbrava - d.-j., la 35 kil.
de orasul Craiova, situata. pe
costisa Dasnatuiului si pe o vale,
numita Valea-Satului i aproape
de malul drept al riului Dasnatuiul.
Se invecineste la N. cu com.
Terpezita, la S. cu com. Giubega,
la V. cu com. Virtopul
si la E. cu com. Tincanaul.
Terenul com, e accidentat de
dealurile : Ripa-RoSie, cu o InAltime
de 50 m.; Cornisorul, acopen
it cu senAndturf Cu o
inAltime de 20 m. E udata de
riul Ddsnatuiul, ce búa prin
N.-N.-V. com. (din com. Vela),
face mal multe cotituri spre E.
apor se indrepteaza spre S.,
pentru a esi din comuna. Chiar
la intrarea sa in com., taie calea
judeteanà ce vine din com. Terpezita.
Peste el se afla ad i un
pod. Prin centrul com. trece un
ligo pîrîü, numit Pirlul-Satului,
cu directiunea de la N.-S.; lar
prin S. com., tot cu indreptarea
de la V.-E., trece Valea-PutineiuluT,
ce izvoreste din dreptul
com. Virtopul, in coltul de S.-V.
si trece in com. Tincanaul.
Sub domnia lui Voda Caragea,
la anul 1832, s'a infiintat
comuna Salcuta, in urma Regulamentului
Organic, iar la anul
1842 s'a regulat prin proprietarii
Inainte, com. Salcuta coprindea
cat.: Tincanaul, Maracinele,
Dragoala, Vela si Suhariul; azi
coprinde catune Plopsorul,
la V., situat pe costise; Salcuta,
In centru, care este si cat. de
resedinta i Mirza, spre S.-E.,
situat tot pe costise.
Are o populatie de 1978 suflete
; o scoall mixta, in cat.
Salcuta, frecuentata de 17
eti si 7 fete si o scoala de catun
In Plopsorul ; 2 biserici: una
in com. Plopsorul (la V.), cu
hramul Sfintii Constantin si Elena,
fondata de Constantin Plopsoreanu
i cea-l'alta in cat. Salcuta,
fondata la 2 Septembrie
1850, de logoatul Nicolae Bralloba
si sotia sa, Zoe Brailoia.
Biserica din Salcuta are hramul
Sf. Nicolae i In amvonul el se
gaseste urmatoarea inscriptie :
Aceasta sfinta biserici este zidita la
anul 1850 Sept. 2, de marele logoralt de
eredinti N. Brailoill ,1 sosia sa Z e, In
zilele prea tnaltatuluI nosiru Domn Grigore
N. Bibescu, ce binecuvIntarea prea
sfintiei Sale Neofit Mitropolit. Si raposInd
tnarele logollt s'a zugravit de 1 gofeteasa
Zoe, In zilele lnaltatulul Domn Barba
Stirbeiii.

SALCUTA 334 SÄNATEM
Bisericile sunt deservite de
2 preotir si un cintaret.
Suprafata com. este de 13691/2
pogoane, din care : pamint arabu
irr pogoane, fineata xo
pogoane, paclurT 200 hect.
Mosia Salcuta are o suprafata
de 1200 pogoane i mosia Plopsorul,
de I000 pogoane, clind un
venit de 94769 ler. Apartin d-lor
N. Popp, D. M. Boicescu, D.
Magilea, D. C. Ionescu, D. I.
Valeanu, D. N. Ioan, Doctor Atanasescu.
Se cultiva viea pe o suprafata
de 140 pogoane.
In com. sunt: 2 morT cu aburT,
5 Cu apa si 8 circium/.
Venitul com. e de 3801,08 lei.
Vite : 414 vite marl cornute,
87 caT §i 320 oI.
Sälcuta, sat, in com. Cornetul,
pl. Bolintinul, jud. Dimbovita.
(VezT Cornetul).
Sälcuta, sat, in jud. Dolj, pl.
Dumbrava - d.-j., com. SAlcuta,
resedinta primaria, azezat in
centrul com.
Se margineste la V., cu satul
Plopul si la S.-E. cu Mirza.
Are o populatie de 902 suflete
; o scoala mixta ce functioneaza.
din 1842, frecuentata
de 17 baet1 si 7 fete ; o biserica,
zidita la 1850 de marele
logofat Nic. Bräiloiu si sotia sa
Zoe; 3 circiumT.
Sglcuta, sat, facind parte din
com. Valea-Rea, pl. Zelet.inul,
jud. Tecuciti, situat pe valea
Cu acelasT nume, la 6 kil. de
Galbeni.
Are o populatie de 219 suflete,
locuind in 50 case si 6
bordee.
Locuitoril sunt parte razesT
si parte clacasT. Teritoriul satulul
e de 116 hect. si 90 arif
si e tot stapinit de locuitorl.
Sälcuta, stalie de jud.
Dolj, pl. Balta, c. Caloparul, pe
linia Craiova - Calafat, pus& in
circulatie la i Decembrie 1895.
Se afla filtre statiile Livezi (13,8
kit.) si Segarcea (11,5 kil.). 11111timea
d'asupra niveluluT Maril,
de 1491%54- Ven itul acestel statiI
pe anul 1896 a fost de 24502
lel, 85 banl.
Sälcuta, mofie particulara, jud.
Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com.
Salcuta, in intindere aproximativa
de 1200 pog., arabile.
Sältava, lac, in jud. Ialomita,
pl. Borcea, insula Balta. E mult
mal mult lung de eh lat si se
intinde pe teritoriul comunelor :
Gildaul, Petroiul si Cocargea.
Sältava, trup al pddurei Caltin-
Saltava, in jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta,
insula Balta, com.
Piva-PetreT. Are 40 hect., populate
cu salcie si plop.
Sältava, pddure, facind parte
din trupul pädure/ Vlädeni. E
situata in insula Balta, jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, com.
Vlddeni, si are roo hect., populate
cu plop si salcie.
Sältava-de-Jos, braj, in insula
Balta, pl. Ialomita-Balta, jud.
Ialomita. Curge pe teritoriul comunelor
: Bordusani, Facaeni
si Gaita. Incepe din lacul Cobol
si din alte lacuri mal mic/
merge spre N., formind bratul
Saltava-d.-s.
Sältava-de-Sus, braf, in insula
Balta, pl. Ialomita-Balta, jud.
Ialomita. Curge pe teritoriul comunelor
: Vladeni i Chio ara.
Este o continuare a canalulul Saltava-d.-j.
si formeazä un centru
in care curg mal multe brate,
din care cel mal mare este Sal-
tava-d.-j. Curgerea o are de la
S. spre N. Se varsa in Dunare,
In dreptul satuluT Piva-Petrel,
lîngä pichetul Gura-SaltaveY.
SAltäneasca, pirta, jud. Olt, pl.
Oltul-d.-j., com. Priseaca.
Curge in directie N.-S., face
mal multe cotiturT, se uneste
cu valceaua Gota, la i Idl. din
jos de cat. Priseaca, cu care
impreuna poarta numele de Dirjovul.
Salfane§ti, san Malcoveti, sat,
facind parte din com. rur. Priseaca,
pl. Oltul-d.-j., jud. Olt,
situat pe malul sting al piriuluT
Saltaneasca.
Are o populatie de 250 locuitorl
; o biserica, construita
de d-nul Dimitrie Protopopescu
obstea locuitorilor.
Sänate§ti, cdtun al com. Arcani,
plaiul Vulcan, jud. Gorj, situat
In partea de N. a comuna, pe
ses i litiga pirlul Jalesul.
Are o suprafata de 720 hect.,
din care 470 hect. padure, 210
hect. arabile, 25 hect. finete,
7 hect. vie si 8 hect. livez/ de
prunr, ca o populatie de 66 familiT,
salí 4.24 suflete ; o biserica
de zid, facuta la 1853, de
proprietarul mosieT Draghiceanu
Hirgot.
Locuitorif posea : 22 plugurT,
22 care cu bol §i yac!,
cdrutá cu cal; 223 vite mad
cornute, 16 cal*, 120 rimAtorI,
292 oI i 41 capre; 40 stupI
cu albine.
Este udat de piriul Jalesul,
care'l strabate de la N. la S.
In catan se gasesc 2 morl
7 pive pe apa JalesuluT.
Comunicatia in catun se face
prin soseaua comunala, care'l
leaga la S. cu comuna sa
spre N., la esirea din
catun, Cu soseaua ce vine de la

SANDENT 335 SAPATA-DE-JOS
E., despre alhia JalesuluI, -si pe
care '1 trece pe la capul catunuluT,
printr'un pod de lemn.
Sändeni, parte din satul Dolhasca,
jud. Suceava.
Sänduleni, com. rur., jud. Bacaa,
pl. Tazlaul-d.-j., situata pe valea
TazlauluT-Mare. Se compune din
ii catune: Sanduleni, resedinta,
Prisaca saU Vidrascu, Orasa-
Avram, Larguta, Costineni, cu
sectia Rusi, Fundul-RusiT, Stuful,
toate pe stinga riului ; Versesti-d.-j.,
Tisa si Mateesti, pe
dreapta riuluT.
In Condica Liuzilor nu gasini
de cit Orasa, a banuluT stefan
Roset ; iar in Statistica din 1874
se mal coprinde i catunele Comanul,
Turluianul i Gaidarul,
azT alipite la com. Dealul-Noa,
Ghizunia, azt
Se margineste la E. cu teritoriul
com u nelor Valea-S eaca si
Valea-Mare ; la S., cu al comunelor
Valea-Rea i Berzuntul ; la
V., Cu al comunelor Bucsesti si
Berzuntul i la N., Cu al comunelor
Bosoteni i Beresti.
Are o populatie de 1718 locuitorT
; o scoala mixta, frecuentata
de 50 copiT (1899-900);
2 bisericT ortodoxe, cite una in
cát. Versesti i Orasa-Avram,
deservite de un preot si un chitare%
i 2 catolice, in satele
Stuful i LArguta ; 5 circiumT.
Rîul Tazlaul curge de la N.
la S. prin comuna si in el se
scurge Turluiul i OrAsa, pe
stinga, iar Versesti i Tisa pe
dreapta.
Dealurl: Scurtul, Caragea, Beldiman,
Stuhul, Rosul, Strimbul
altele.
Teritoriul comuneT are o intindere
de peste 4000 hect.
Padurile (Carunta, Versesti, etc.)
ocupa aproape 2000 hect.
Proprietatile marT sunt : San-
duleni, Costineni, Versesti, Orasa-Avram
si Versesti-Ion, care
acopera peste 2400 hect. ; unele
din ele ati padure.
Proprie tarT su nt fratiTSturdza,
,Stefan Tirtescu, Zamfira Rosetti,
Profira Gheorghiu-Budu si Maria
Ciupagea.
Pe valea piriulul °rasa se eisesc
mine de gips (ipsos).
Totalul paminturilor de culturá
este de 598 hect.
Vil sunt pe o intindere de
12 hect.
LocuitoriT posedä.: 88 cal, 887
vite cornute, 137 porcl, 29 capre
sí 496 or; 82 stupl.
Budgetul comunel e la veniturT
de 8140 leT, ii banT si la cheltuielT,
de 6558 lel, 68 bani.
Comuna este strabatuta de
calea judeteana Sanduleni-Tetcani-Ardeoani
si de soseaua Bacaa-Onesti.
Distantele: la Bacati, capitala
districtuluT, 28 kil. ; la Tirgul-
Ocna, 32 kil. ; la com. Valea-
Seaca, 42 kil.; la com. Berzuntul,
15 kil. ; la com. Tirgul-Valea-
Rea, resedinta plasiT, 4 kil. ; la
com. Valea-Mare, 44 kil. ; la
com. Beresti, 6 kil. ; la com.
Bosoteni, 6 kil. si la com. Bucsesti,
23 kil.
Sinduleni, sat, í resedinta com.
Cu acelasT nume, jud. Bacati, pl.
Tazlaul-d.-j., situat pe piriul Sanduleni,
pe stinga TazlauluI-Mare.
Are o populatie de 247 locuitorT
; z morl de apa.
Vite: 14 cal, 113 vite marl
cornute, 24 poref.
Sänduleni, mofa* e, jud. Bacaa, pl.
Tazlaul-d.-j., com. Sanduleni, cu
o intindere de 550 hect., care
dati un venit anual de 11090
lei, cu padure Cu tot. Apartine
caseT luT Sandu-Sturdza.
Sändu1e9ti, altA numire, a cdtu-
nului Cosmina-d.-s., pl. Varbilaul,
jud. Prahova.
Sapata, numire, ce se da Dunarel-
Vapoarelor, de la despArtirea
sa de Dunarea-VechTe, pana unde
se desparte canalul Cremenea
de Munusoaia, jud. in Baila.
Sfipata (Groapa), movild, in
jud. Constanta, pl. Medjidia, la
hotarul comunelor rurale Rasova
Enigea, situata in partea de
V. a plaseT, de N. a comuneT
Enigea si de S.-E. a comuneT
Rasova; este asezatA pe culmea
dealuluT Iocuj-Bair si are 158 ;
e punct trigonometric.
Sapata, utovild, in j ud. Cons tanta,
pl. Medjidia, la hotaru/ com.
Rasova i Enigea, situata pe
dealul Iocuj-Bair, spre E.; are
154 m. inaltime.
Sapata, movild ,in jud. Constanta,
pl. Medjidia, com. Rasova si Enigea,
la 4 ki/, de satul Ostrovul,
pe panta dealuluT Rost; are
96 in. inaltime, dominind valea
Rost, Dunarea si soseaua jude-
;cana Ostrov-Dacui-Hirsova; este
artificiala si serva ca punct trigonometric
de observatie.
Säpata, movild, in jud. Constanta,
pl. Hirsova, com. Ostrovul, situata
in partea de V. a piase
si cea centrala a com., la 112 kit
spre S.-E. de satul Ostrovul, pe
muchia dealuluT Ostrovula ; are
51 ni. inaltime, dominind satul
Ostrovul, venga Ostrovul, piriul
Rostul, drumul judetean Ostrovul-Cernavoda
; este 'artificiala
acoperitä cu verdeata.
Sapata-de-Jos, com. rur., in jud.
Arges, pl. Pitesti, la 19 kil. de
com. Biscovul FlestiT, resedinta
subprefecturel, si la 12 kil. de
Pitesti. Se compune din satele :

SXPATA-DE-SUS 336 XRATA
Banare$ti, Marte$ti, MorAre$ti
Titie$ti sati Pepelesti, cu o
populatie de 244 familif, sati
1133 suflete.
Prin comunA trece apa Cotmeana.
Are 2 bisericI, din care una
In satul deservite de 2
preotI, 2 cintaretl $i 2 paraclised;
o $coalA mixta.
Budgetul com. e la veniturI
de 1617 ler $i la cheltuelf, de
7267 leT.
Vite : 800 bol $i vaci, 40 cal,
4 bivoli, 1531 oT, 21 capre
115 porcI.
Säpata-de-Sus, com. rur., jud.
Arge$, pl. Pite$ti, la 22 kil. de
com. rur. Biscovul-Fle$tiI, re$edinta
subprefecturer, i la 26 kil.
de Pite$ti. Se compune din satele
: DrAghice$ti, Gainu$ca, Lipicul
$i Popesti, ca o populatie
de 1081 locuitorI.
Are 3 bisericr, din care una
zidith de unul Balota, deservite
de 3 preotl, 2 cintairetT si 2 paracliseri
; o $coald mixta.
Este strAbatutA de apa Cotmeana
$i pe teritoriul el se afla
cite-va semne trigonometrice
cute de armatele austriace la
1855.
Budgetul com, e la venituri
de 2846 leI $i la cheltuell, de
2108 lef.
Vite sunt : 607 bol i vacT,
35 cal, 1200 of, 52 capre si
305 ritnatorf.
Säpatä (Movila-), movilá, in
jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul
com. rur. Somova, situata.
in partea de E. a pla$ei
si de S.-V. a com.; este virful
principal al dealulul Pietrosul ;
are o inAltime de 227 metri $i e
punct trigonometric de rangul
dominind satul Somova $i
$oseaua judeteana Tulcea-Isaccea
; e de natura pletroasa.
Säpate (Movilele-), fir de mo
vile, in jud. Tulcea, pl. Macinul,
pe teritoriul com. Vacareni.,
in partea de E. a pla$el
$i cea de S. a com.; a.A o inaltime
de 120-125 metri, dominind
$oseaua judeteanA Isaccea-
Macin, $i valea Jifia.
Säpioveni, sat, a$ezat pe partea
de N. a Dealului-Viei la
S. comunet Ungureni, pl. Jijia,
jud. Boto$ani, i in dreapta
Miel. Are o suprafatA de 742
hect., $1 o populatie de 103
familii, sati 330 suflete.
Ad i e resedinta primarieI com.
Un gureni.
Are i bisericA, deservita de
2 preotT $i 2 cintaretI; i$coala,
frecuentata de 35 elevl.
Vite: 206 vite marI cornute,
50 cal, 356 of si 23 porcI.
Säpoca, ciitun, al com. Cernate$ti,
jud. Buzati, situat la gura riuluI
SlAnicul, pe ambele sale malurI
$i avind 560 locuitorl qi 128
case.
Are tirgul Sapocer, ce incepe
la 9 Martie $i tine pana la 20
Aprilie : Miercurea i Joia.
Säpoca, mofie, in jud.
com. Cernate$ti, cat. Sapoca ;
are 1000 hect. aratura, livezI,
izlaz $i o frumoasa gradina.
SäpociI(Mucheal,platoll, in jud.
Buzar', ce se ridica pe malul
drept al riuld Slanicul, aproape
de varsarea 'sa in riul Buzdul,.
despartind com. Ple$coiul de
com. Cernate$ti.
Din acest platoti pleaca o serie
de movile, care se continuA
pe malul drept al riulul Buzdul,
pana in Braila, lasind la gura
riuluI Cilnaul o ramurá ce se
dirige spre N., pe albia sa, pana
la Clociti.
Acest platoti e aeoperit de vil.
Säpunari, Cu 300 locultorI,
jud. Arge$, pl. OltuluI, facind
parte din com. rur, Dragute$ti-
Sdpunari. Are o biserica, cu hramul
S-tul Voevozi, cu I preot
un cintaret.
Säpunari, sat, in jud. Ialomita,
pl. CimpuluI, facind parte din
com. Lehliul, situat pe amindota
malurile ale vaiI Sapunari
$i la 2 kil. spre N. de satul
Lehliul.
Are o populatie de ioo familiI;
o $coala mixtI, frecuentata
de 32 copa (1890-900); o
biserica, deservita de 2 preotf
si 2 dascAlI.
LocuitoriI posea : 400 cal,
309 bol, 1300 oT, 65 bivoli, io
capre $i 105 porcl.
Prin sat trece drumul dintre
Urziceni $i Caldrasi.
Sfipunari, vale, ce se intinde din
jud. Ilfov, spre N., pana in jud.
Ialomita, pl. CimpuluI, i contine
mal' multe lacurl. Pe malurile
acestei vAl sunt satele: Lehliul
Sapunari.
Särari, sat, facind parte din com.
rur. Predealul, plaiul Teleajenul,
jud. Prahova. Are o populatiune
de 260 locuitorT.
Särari, peidure, a statuld, in intindere
de 600 hect., pendinte
de com. Predealul, pl. Teleajenul,
jud. Prahova.
Särasca, Matita i Delnita,proprietäg
ale EforieI Spitalelor
Civile din Bucure$ti, foste pendinte
de manAstirea Sinaia, com.
PAcureti, pl. Podgoria, jud. Prahoya,
in intindere de iou hect.,
din care 315 hect. suprafata
impAdurita $i 696 hect, pamint
cultivabil i flnete.
Särata, plastl, in jud. "Buzati,

SARATA 337 sUATA
udatä in tot latul sAti de riul
SArata, situatA in partea centran
a jud. BuzAti. E limitatA
la N. de plaiul Pirscovul, la
N.-E. de plaiul SlAnicultd, la E. si
S. de pl. ampul, la V. de pl.
Tohani i la N.-V. de plaiul
BuzAulul.
Are o suprafatA de 61048
hect., din care 21700 hect. arabile,
18915 hect. pAdure, 3362
hect. fineatl, 6397 hect. izlaz,
744 hect. livezT, 4638 hect. vie.
Tereriu/ sAii e parte ves, parte
deluros, acoperit de livezT, vil
si pAdurT, divizat in 108 mosil
si 72 pAdurl mal insemnate, afarA
de pAmintul posedat de
locuitorT si de cele 48 cete de
rnosnenT.
E avutl in pAdurl, vil i livezT,
precum i in substante
tninerale : pAcurA, sare, piatrA
de constructiT, piatrA de var,
sorginti de ape minerale, etc.
Ca industrie are : 6 fabricl
de petroled, 2 fabrici de coniac,
32 morT de apl, 7 morT
de abur', 2 fAcae, I pivA, 15
stine si o fabricA de postav.
Comercinl const5. in desfacerea:
cerealelor, vinuluT, tuiceT, lemnelor
de foc s't constructil, precum
si a citor-va produse industriale.
CM' de comunicatie : calca
feratA, soseaua judeteanA BuzAti
- frontierA, soselele vecinale
Vernesti-TisAul ìSaringa-Niscovul,
soselele comunale Lipia,
Merei, Monteorul, SArata iSaringa,
perpendiculare pe soseaua
nationala, precum si alte
drumurT naturale.
Vite : 2484 cal, 1265 Tepe,
8022 bol, 3046 vacT, 1505 vitel,
54 bivolf, bivolite, 93 asid,
382 minji, 5276 porcl, 2213 oT
si 421 capre. StupT sunt 653.
E formatA din comuna urb.
BuzAd si din comunele rurale
andesti, Clondirul, Dara, GrAj-
65940. "role Diclionar Geograao. Vd. Y.
dana, Gura- NiscovuluT, Gura-
SArAtel, Lipia, MArAcineni, Merei,
Monteorul, Simileasca, Stilpul,
aringa, TisAul si Valea-
TeanculuT, cu o populatie de
45850 locuitorT.
MeseriasT sunt, afarA de cer
din oras : 62 lemnarl, 6 timplarT,
106 rotar!, 125 butnarl,
5 cArutasI, 17 croitorl, 39. cizmarI,
6o fierarT, 7 masinisti, 16
cojocarT, 6 brutal% 35 vArarr si
17 pietrarT.
Plasa SArata, formatA din 16
comune rurale, afarA de orasul
BuzAd, a avut mult timp resedinta
in com. Stilpul, apoT in
oras; acum e unitA cu pl. Tohani,
avind de subprefecturA
com. Mizil.
PlAsile unite ad 42 coale
mixte si una de cAtun, frecuentate
de 2089 elevT si 369 eleve.
In singura pl. SArata sunt 42
bisericT, deservite de 38 preotl,
38 cintAreti si 26 paracliserT ;
176 circiumi.
Särata, numire vechie a comunelor
Gura-SArAtiT i Monteorul,
jud. BuzAti.
Särata, sat, jud. BacAtl, pl. Tazcom.
Solontul, situat
aproape de piriul SArata, la 2
kil. 600 m. de satul Solontul
(scoalA).
Are o populatie de 306 locuitorT
; o bisericA, clAditA de
locuitorI la 1888, cu 2 cintlreti;
I circiumA.
Vite : 12 caT, 175 vite mar!
cornute i 17 por&
Särata, sat, pe valea SArata, in
partea de V. a com. Movila-
Ruptl, pl. StefInesti, jud. Botosani,
cu o suprafatA de 1363
hect. si o populatie de 93 famili!.
Se maT numeste i J'ovil%
teni.
Are o bisericA si 2 circiumi.
Vite: 206 vite marT cornute,
6o cal, 600 ol, 91 porcT.
Sfirata, sat, in jud. Neamtu, com.
Doamna, pl. Piatra-Muntele.
Are o populatie de 266 suflete;
o bisericl, deservitA de un
preot si un dascAl ; 2 mor!; o
vArArie.
NumArul vitelor se urcl la
325 capete.
Se mar numeste si SArata-
VAratic.
In privinta istoricA, v. Uricul
din 6995, Octombrie 7, de la
tefan Voevod, IntAritor pe jumAtate
de sat de SArata, ce ad
cumpArat-o Torna Grigorce de
la loan Murgul, care ad avut-o
dreaptA ocinl a sa de bastinA.
Särata, sat, in jud. Neamtu, com.
Dobreni, pl. Piatra-Muntele, situat
pe valea formatA de dealul
cu acelasT nume si dealul Balaurul,
la 7 kil, de orasul Piatra.
Are o suprafatA de 257 hect.
64 ariT, cu o populatie de 192
suflete; o bisericl vechie, de
lemn, facutA de rAposatul preot
Gheorghe Luca.
NumArul vitelor se urcl la
118 capete.
Se maT numeste i SArata-
PingArati.
Särata, mahala, fAcind parte din
com. rur. Pretrari-d.-s., pl. Ocolul.
Särata, vechie numire a satului
Lata, pl. Ialomita-Balta, com.
Pribegi, jud. Ialomita.
Särata, stafiune baMearcl. VezT
SArata-Monteorul.
Särata, bäl, in satul Dealul-Nod,
pl. Bistrita-d.-j., jud. BacAti, cu
3 izvoare, de apl foarte sAratl.
Intre orasul BacAti i aceste izvoare
se mal aflA, lineo vale,
incl un izvor sArat i sulfuros.
43

SXRATA 338 SXRATA-MONTEORUL
Pentru prima °ara ail fost analizate
de Dr. Istrati in anul
1875, care a constatat cA izvorul
sarat cel mal abundent contine
urme de iod. Tot in valea
unde se aflA izvorul sarat 51
sulfuros, mar la dreapta, e un
izvor numit Omenesc, putin sa.rat
si cu hidrogen sulfurat.
In sat, aproape toate casele
075) ati cite o baie sati douà
instalate in odar, pe care le inchiriaza
la vizitatorr. Taranif transporta
apa cu butoaiele.
Särata, mofe, cu trupurr, fosta
pendinte de manastirea Pingdrati,
jud. Neamtu. Arco intindere
de 216 hect., 6o ariT, impartitä.
in 3 trupurt, cel dintliä situat
In com. Dobreni, pl. Piatra-Muntele,
traversat de soseaua jud.
Piatra-Neamtu, in apropiere de
7 kil. de orasul Piatra, compus
din pamint de arätura, finete
si cam 62 de hect. padure in
3 pilcurr de diferite esente si
virste. Se invecineste la N. cu
mosia statulur Almasul si CIAcasil
din Dobreni, la E. cu mosia
Dobreni a d-lur Leon Bogdan,
la S. cu Darmänesti, proprietatea
case! d-lul M. Miclescu
si la V., cu mosia statuluT Gircina.
Al 2-lea si al 3-lea trup e
situat litiga Balasesti si pendinte
de com. Girovul, pl. Piatra-Muntele,
in apropiere de 15 kil.
de orasul Piatra si la 10 kil, de
gara Roznov; sunt compuse numal
din pamint de arätura.
Trupul al 2-lea se invecineste
la N. si E. cu mosia Ballnesti
a razesilor, la S. cu paminturile
insurateilor din Dochia, la V.
cu mosia Hirtopul, proprieta tea
caser rapos. St. Pruncul.
Trupul al 3-lea se invecineste
de toate laturile cu razesir din
Balusesti.
Särata, mofie, in com. Monteorul,
jud. Buzail; are 300 hect., din
care : 16o padure, 80 vil, restul
livede si sterp ; incorporata cu
mosia Hagi-Moscu, formind impreuna
mosia Monteorul.
SU-ata, pirig, jud. Vasluill, format
din alte douä. piraie mal
miel, unul ce vine din com.
Feresti si altul din com. Dane.sti
si care, intrunindu.se la
podul lur Belegan, formeaza. piriul
Sarata. Sub acest nume piriul
strabate teritoriul satulul
Moara-Domneasca, com. Valea-
Rea, pl. Mijlocul, jud. Vasluiii,
pastrind directiunea de S.-E,
pana ce se varsä in pir. Vasluetul.
Särata, pira Izvoreste din com.
Gura-Saratir, jud. Buzati, prin
valea Purcareata, primeste izvoareleBrinzeasca
si Vladimirul, trece
in com. Monteorul, unde primeste
izvorul Muratoarea, care
o sara si care 'T-a determinat
numirea. D upa. ce face mar multe
curbe, Elda teritoriul com. Dara,
se dirige spre S. prin com.
Clondirul, Cioranca, Mihäilesti
si Glodeanul - Sarat, apor intra
in jud. Ialomita si curge pe
linga satele Rädulesti, Armasesti
si Bärbulesti si, linga satul Alexeni,
se varsa in riul Ialomita.
Cursul sb."ii, repede in jud. Buzriti,
e incet in Ialomita si adesea
ia forma unor baltr nomoloase,
acoperite de trestie si stuf. Afluentr
mar insemnatr are in jud.
Buzati, pe partea dreapta : Salitiga,
Pietroasa si Ndeanca,
care, numar cind vine mare, isr
scurge o parte din volumul salí
in Sarata, linga Mirosi ; lar pe
stinga : Huiubul, Leoteasa saii
Pitigoiul si lacul Glaves. In jud.
Ialomi4 isr mareste cursul cu
piriul Ghighiul, cu o mica scurgere
de pe Valea-Raiciulur, ce
vine din ¡ud. Prahova si de o
alta scurgere a laculur Jilavele.
Pe linga numirea de Sarata,
mal poarta numirile de Cricovul,
si de Cricovul-Sarat.
Sfirata, gira izvoreste din partea
de N. a com. Telega, jud.
si pl. Prahova, trece prin cAt.
Mislea, udI partea de S. a cat.
Scorteni, intra in com. Bordeni
si se varsa in riul Teleajenut, la
cat. Plopeni, pendinte de com.
Mallesti. Are de afluentr : Runcul,
pirliasul Mislea-D alce, care
izvoreste din cat. Bustenari, pendinte
de com. Telega si se varsa
In girla Sarata, la cat. Mislea
si Valea-Scoarter, care se varsà
inteinsa la punctul numit Piscani.
Särata, vale, cu apa sal-ata, care
izvoreste de la N. com. Pietrarid.-s.,
pl. Ocolul, jud. Vilcea, si
se varsa in riul Otasaul. Are ca
afluentr: Valea-Sandulur, a-Rater
si altele.
Särata-Bugheni (Bughianca),
tnofie, in jud. Buzati, com. Cíoranca,
proprietate a statulur, pendinte
de manastirea Banul; facea
un corp cu Urseasca si Cal-
&rusa, care s'aii vindut, lar
partea Sarata-Bugheni a ramas
a statulur; are 600 hect. mar
toate arabile ; de &usa tine si
padurea Sarata-Banulur.
Särata-Comana, mofie, in jud.
Buzati, com. Gura-Sal-ata, cat.
Atirnati, fosta proprietate a statulur,
pendinte de manastirea
Comana. Are 268 hect., din
care vr'o 200 arabile, restul vie
si 12 hect. padurea Comana.
Azi data in 44 loturr.
Särata-Monteorul, staliune balneard,
situata la 40 minute de
Buzar] si la 1/4 de ora de gara
Monteorul, jud. Buzar', comuna
Monteorul. Ocupa o pozitie pi-

SARATA-NENCIULEM 339 SARAC1NEM
toreascl, hico njuratA in toate partile
de dealurl acoperite de padurT,
la adapostul curentilor, prezintind
o clima temperata constantl.
Emanatiunile de gudron ale
minelor de pleura, aflate in apropiere,
daü acestor bai efecte
terapeutice minunate in afectiunile
organdor respiratoare : Tuberculoza,
Bronchite cronice ,
Astme, Emfiseme, etc.
Efectele apelor de la Sdrata-
Manteorul. Aceste ape sunt
constituite din : Ape Iodo-Bromo-Cloruro-Sodice
; Ape Cloruro-Sodice-Sulfuroase
; Ape Alcaline-Bicarbonate
; BAT de NAmol.
Din analizele doctorilor Istrati
si Bernard reese ca apele de la
SArata-Monteorul sunt superioare
apelor de la Hall, Kreutznach,
Salies les bains, Uxiage, etc.
Ele contin, pe litigá o mare
cantitate de Iodura de Magnezie,
peste 180 grame la litru de
Clorura de Sodia.
Gratie IoduluT ce ele contin,
aceste ape se intrebuinteazá cu
foarte mare succes contra: SifilisuluT,
Boatelor de piele, ReumatizmuluT,
Boalelor gituld
nasuluT, etc.
Combinatia IoduluT co enorma
cantitate de Clorura de Soditi,
ce aceste ape prezinta, face
ca boalele de femel, Limfatizmul,
Anemia, Scrofulosa, Manifestatiunile
tuberculoase, etc.,
sa poata fi tratate cu succes la
Baile SArata-Monteorul.
In fine apele Alcalino-Bicarbonate-Sodice
dati rezultate inapreciabile
contra boalelor de
Stomac, Intestine, Vesica minara,
contra boalelor de Ficat
de Rinichr.
De asemenea la Baile Sarata-
Monteorul este instalat un stabiliment
de idroterapie sistematicA
moderna, care da cele mal
bune rezultate in cazurT de afeetiunTnervoase,
neurasthenie, etc.
De la 1900 aü inceput sa
functioneze baile de nAmol. Acest
nAmol, care contine o mare
cantitate de iod si de fer, este
comparabil celuT de la Franzensbad
i prezinta proprietAti
curative minunate in afectiunile
scrofuloase, reumatizmale, In afectiunile
uterine, etc.
Instalatiunea bdilor Sdrata-
Monteoru(. Sunt douä otelurT
marT in genul celor mal marT
otelurl din strainatate. In aceste
otelurT este instalat oficiul
telegrafie, postal si telefonic,
si o farmacie.
Baile ati o instalatiune moderna.
(totul in marmorA) si se
pot compara cu cele mal renumite
tial din strainatate.
Pe linga cele 2 otelurT, este
un casino de toata frumusetea,
instalat In parc.
Vizitatorit mal pot gasi camere
In satul din apropierea bailor.
In mijlocul parculur s'a ridicat
un mic monument, bustul
raposatuld Monteoru, care a infiintat
aceste baT, cheltuind insemnate
sume de banT pentru
captarea apeIor, zidirea clAdirilor,
etc.
S'arata - Nenciule§ti, a/tri numire
a cdt. Bugheni, com. Monteorul,
jud. BuzAti.
Säratul, sat, in partea de E. a
com. StAnitesti, pl. Prutut, jud.
la 5 kil, de satul de resedintA,
asezat pe sestil dintre
gira Prutetul i riul Pro tul. Suprafata
mosieT e cam de 500
hect., cu o populatie de 63 sufl.
LocuitoriT sunt rAzesT, avind
din vechime proprietAtile lor.
Sarice§ti, sat, facInd parte din
com. rur. Cireasovul, pl. Oltuld.-j.,
jud. Olt.
Sàrácilà (Valea-lui-), vale, izvoreste
la E. de com. Cornul,
jud. si pl. Prahova, si se varsa
In riul Prahova, in partea de V.,
In dreptul com. Breaza-d.-s.
Säräcine§ti, com. rur., In jud.
Vilcea, pl. Cozia, compusa din 2
Saracinesti i Viezuri, si situata
linga albia riului SarAcinesti
(Rlinnicul), intre dealurile
Coasta-DinceT si Pirigul, la 12
kil, de capitala jud. si la 5 kil.
de a plaiului.
Se mArgineste la N. cu com.
Cheia si OlAnesti, la S. cu com.
Pausesti-Maglasi, la E. cu Bujoreni,
la V. cu ZmeurAtul
Cacova.
Are o suprafata de 255 hect.
E brAzdatA de deaturile : Coasta-Luncit
i Pirigului s't udata de
valle: SurduluT, Miulul, PirguluT,
precum i de riul Saracinesti.
Are o populatie de 660 locultorT
; z biserict, una fondata
la 1712 si a doua, in cat. Viezura,
fondatä. la 1852; o scoall
mixta., infiintata. la 1857.
Vite : 25 cal, 50 bol, 40 yací,
120 capre, 325 oT, ioo porcT.
Pe riul SArAcinesti, in raionul
com., e o moara.
94 locuitorT s'au improprietárit
la 1864 pe mo$1a statuluT
Saracinesti, din care ti dat
255 hectare.
Budgetul com. e la veniturl de
1020 lei si la cheltuell, de 950 Id.
O osea comunala inlesneste
comunicatia intre com. Olänestf
si Chela (la N.) si com. Pausesti-Maglasi
(la S.).
Säricine§ti, sal, fAcind parte
din com. rur. cu acelasT nume,
jud. Vilcea. Are o populatie de
620 locuitort ; o bisericA, fondata
la anul 1712 de *tefan
Climent Episcopul.
Säricine§ti, sat, facind parte

SÀRXCINETI 340 SARATELUL
din com. rur. Robesti, pl. Cozia,
jud. Vilcea, situat pe valea
Saracinesti si pe malul drept
al OltuluT, linga oseaua nationalA
Riul-Vadultd, la 21/2 kil.
de cal. Robesti, unde e resedinta
comunei o coala.
Are o populatie de 35 familiT;
o biserica foarte vechre,
cu hramul Sf. Nicolae, construita
din lemn, reparata la anul
1858, cu urmatoarea inscriptie :
'Cu mila luY Dumnezeti s'a zugrdvit
aceastd sfinta bisericd, la leatu 1858,
luna Septembre 18, de roba luY Dumnezed
pravoslavnicY acesteY bisericY, Tudor
Griidindrescu, sotia Smaranda, Mitu
sin Dumitru, cu sotia Maria d-Itit boer
Manu Mdciuceanu, etc.,
In raionul catunuluT se vad
ruine de zidurI vechT si urme
de bisericl. S'a gasit un picior
de preastol de piatra., care s'a
asezat la biserica din Robesti,
si mal multe sägetT in forma'
daci
Safácine§ti, deal, in raionul com.
Saracinesti, pl. Cozia, jud. lincea,
pe care se cultiva 50 ariT vie.
S 'Arficine§ti, rig, format din riurile
Olanesti i Cheia, jud. Vilcea.
Ambele se intilnesc in com. Saracinesti
i formeaza riul Rimnicul,
care pe teritoriul acesteT
comune poarta numele de S'aracinesti.
SAracine§ti, vale, jud. Vilcea,
plaiul Cozia, com. Robesti ; izvoreste
din poalele munteluT
Rigla, desparte dealul Magura
de Ghimpurosul, trece prin
cät. Saracinesti, si se varsa spre
E. in riul Oltul.
Sär5re§ti, sat, jud. Arges, pl.
Oltul, facind parte din com. rur.
Dragutesti-Sapunari.
S'ar'are§ti, sat, facind parte din
com. rur. Ciumesti, pl. Riul-
DoamneT, jud. Muscel, in partea
de N. a comuneT.
E udat la E. de riul Doamna,
pe malul caruia trece calea ferata.
Golesti-ampulung si soseaua
nationald Pitesti - Frontera.
Peste riul Doamna, in raionul
satultd, este un pod de
fier al caier ferate. Aci e si
gara Ciumesti.
Are o populatie de 140 loc.
Saraturile, grind, jud. Tulcea,
situat in partea de E. a pl. Sulina
si cea de N. a com. rur.
St. Gheorghe, pe malul Mari!;
In partea de S. a satuluT Sf.
Gheorghe, e strabatut de maY
multe drumurT comunale, ce duc
spre Sulina ; are o intindere de
1900 hect., acoperita cu iarba
suhat pentru vite i avind
mal' multe cisle
S'Arate (Gura-), com. rur., in
jud. Buzad, pl. Sarata, situata
pe ambele malurT ale piriulul
Sarata, la 16 kil. de orasul
Are o suprafata de 3080 hect.
cu o populatie de 3330 locuitorT.
E formata din catunele : Atirnati,
arlesti, Ciuhoiul, Dobrilesti,
Gura-SarateT,Izvorul-Dulce,
Muscelul-Darer, Nenciulesti-Mosneni
i Valea-BotiT.
Cal' de comunicatie are : soseaua
vecinala Mizil - Niscovul
prin Sarata (Drumul-DealuluT) ;
soseaua comunall Sarata, care
o pune in contact cu soseaua nationala
; soseaua Sarata-Monteorul
si alte drumurT naturale.
Vite : 434 bol, 70 vacT, 32
viteT, 45 ca!, 52 Tepe, 8 minji, 460
oT, ii capre si 62 porcT.
MeseriasT sunt : 6 lemnarT,
timplar, 4 rotar!, 4 butnarT, 4
croitorT, 6 cizmarT, 15 fierarr
3 co.iocad.
Are o scoala in cat. Atta-flap,
frecuentata de 82 elevI si
o scoala mixta in com. Valea.
BotiT, frecuentata de 55 elevI
si 17 eleve ; 3 bisericT, deservite
de 4 preotT, 3 cintarell
3 paracliserT o din care catedrala
e cea cu hramul Sf. Treime.
arciumT sunt 13.
Comuna este una din cele
mar vechT ale judetuluT. Dionisie
Fotino mentioneaza, din satele
care o compun, numar: Valea-
BotiT i Izvorul-Dulce. Dealul-
Domnia, acoperit de nenumarate
ruine de case, despre care se
zice ca. ar fi ramasite din orasul
Buzad, care ar fi fost situat
inainte pe aci, apoT : Valea-Beizadelelor,
Putul-Beizadelelor, ruinele
schituluT Negoita, etc., care
inconjoara Dealul-Domnia si care
confirma aceasta. presupunere.
Ca locurT demne de vazut are :
Biserica-Porumbita, Fintina-cu-
Cerc, Fintina-Romanestilor
mal cu seama Casa-Hotilor. Nu
mal putin insemnate sunt
crucile de piatra de la Izvorul-
Dulce si Borcanesti, prin vechimea
si marimea lor.
Säratef (Gura-), M'Un al com.
Gura-SarateT, jud. Buzlii, Cu 430
locuitorl si 99 case.
SArätei (Fundul-), vechie numire
a cittunalui Monteorul, jud.
BuzaiI, com. Monteorul.
Sarätel (Fundul-),numire data'
une( pitrif din mofia Hagi-Moscu,
jud. Buzar', com. Monteorul,
unde se afla valle : Muratoarea,
Ursoaia, Päcura - Mare, Pacura-
Mica, etc., din care se extrage
pleura.
Sfirätelul, piria, izvoreste din
'Admite Vaid-BuzatuluT, com.
Gornetul-Cuib, pl. Podgoria, jud.
Prahova, curge spre S., trece

SARATELUL
pe linga cat. Bogdane0, Cuibul
§i Gornetul, primWe valle:
Bogdaneti, Dosului, Baba-Sanda,
Petricane0, Gornetul, Valea-Viilor,
Valea-Benei, unita cu
Onceteanca i Turburea, i, de
ad, eOnd din com. Gornetul-
Cuib, se indreapta spre S.-E.,
intra in com. Podeni-Noi, unde
se varsa. in Cricovul-Sdrat.
Pe ambele maluri ale pirlului
Sdratelul sunt abondente izvoare
de sare.
Särätelul, pîrîü, izvorqte din
coastele dealulul Predealul, jud.
Prahova, pl. Teleajenul, com.
Opariti. Sub poalele dealului
Boia, din aceea0 comuna, se impreuna
cu piraiele: Stupinei,
naul, Adinca i Säratelul i primete
numele de SarateluI, iar in
dreptul com. Pacurati prime§te
numele de Turburea.
De aci continuä drumul
spre S., printre comunele Gornetul-Cuib
I Pacureti.
Särätelul, girld Cu
izvore0e de la poalele com.
Gornetul-Culb, curge de la V.
spre E., intra In com. Podeni-
Vechi, pl. Podgoria, jud. Prahoya,
i se varsa in riul Ovisa.
S ärätelul - Balänestilor,
plaiul Pirscovul, jud. Buzaa. Izvorqte
din poalele muntelui
Ivanetul, uda. comunele Goide§ti,
BrAe0, Baläne0i §i Pirscovul
i se varsa in riul Buzdul,
In dreptul com. i cat.
gura. Primqte mai multi afluenti,
din care mar insemnati
sunt: Pirsc"ovelul, Mufa:toarea-Scdeni,
Valea-Iepii, Turburea
i Pietrarul pe dreapta;
Muratoarea- Posobqtilor, Cimpoiav.11,
etc., pe stinga.
Numirea sa variaza dupa localitätile
ce le parcurge: Saratelul-Goideqti,
Saratelul-BrAe§ti,
341 SARDXNETTI
Saratelul-Balanqtilor i Saratelul-Pirscov.
Mal' raspindit e
numele Saratelul-Balanqtilor
Apa-Pirscovului. In timp de
ploaie devine un torent mare
furias.
Särätelul - BerceI, saa Saratelul
-Joseni, pIrla, in jud.
Buzaa, plaiul Pirscovul, îi ja
na5tere din dota pirlia§e: Findata
Afluentii sal principali sunt:
Gabricina i Baligoasa pe partea
stingl, NegoOna i Plopeasa
pe dreapta; afara de alte multe
izvoare mal toate sarate saa
amestecate cu diferite minerale
in disolutie.
Säräteni, com. rur., in jud. falomita,
pl. Ialomita-Balta, situata
pe partea stinga a riuluI Jalomita,
intre comunele : Cazanqti
Balaciurile.
Teritoriul comunei, cu o suprafata
de 3450 hect., din care
12 hect. padure, se intinde din
riul Ialomita spre N., pana in
teritoriul comuner Colelia, co.
prinzind doua moii particulare:
Sarateni §i Sofia.
Are o populatie de 918 locuitori
; o pcoala mixta; o biserica,
deservita de un preot
un dascal.
E formata din satul Sarateni
din cat. Trandafirul.
Improprietariti dupa legea rurala.
din 1864 sunt 121 locuitorr.
Pe teritoriul comuna se afla
lacurile: Saratuica i Bentul.
Vite: 700 cal', 6o bol §i 230
rimatorr.
Pe teritoriul com, trece calea
judeteana Slobozia-Urziceni.
Säräteni, sat, in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, pendinte de
comuna Bucul, situat pe malul
sting al riulur Ialomita, spre E.
la 2 kil, de satul Bueul.
Se mar numqte Sarateni-d..j.,
fiind mal in josul riului Ialomita.
Are o populatie de 35 familii;
o biserica, deservita de preotul
din satul Bucul.
Vite: 105 cai, 177 bol, 385
o! i Ioo porci.
SAräteni-de-Jos, sat, in jud. Tutova,
pl. Tirgul, com. Schineni,
spre S. de satul Schineni, pe
Plriul-SArat. Are o populatie
de 388 locuitori.
Särateni-de-Jos, alta' numire a
satulut Sarateni, com. Bucul, pl.
Ialomita-Balta, jud. Ialomita.
Säräteni-de-Sus, sat, In jud.
Tu tova, pl.Tirgul, com. S chineni.
Are o populatie de 513 locuitorl.
Se mai numqte i Dragomane§ti.
Säräteni-de-Sus, altei numire
satulut Sarateni, com. Särateni,
pl. Ialomita-Balta, jud. Ialomita.
Särätuica, vale, in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, situata spre
N. de satul Sarateni-d.-j.; se intinde
din calea judeteana Slobozia-Urziceni
spre N.; In partea
vdil despre S. este lacta
Saratica.
Särcatoarea, sat, jud. Dolj, pl.
Jiul-de-Mijloc, com. Bucovatul,
cu o populatie de 628 suflete,
din care 335 barbati §i 393 femel.
Locuesc in 220 case i io
bordee.
Särdarul, sat. Vezi Sendreni, sat,
jud. Covurluia.
Särdfinesti, catun, al com. Piscurile,
pl. Jimia, jud. Gorj, situat
pe ves, in partea stinga a
Jiului i linga lantul de inaltimi
d'alungul qoseler nationale Fi
lia0-Pietro§ani.

S XRDXNETI 342 SARINDARUL-MOARA-DIN-DEAL
Are o suprafata de 986 hect.,
Cu o populatie de 197 locultorl;
/ bisericA de zid, fAcuta de un
fost proprietar Cornelie Sardanescu,
in unire cu locuitoril, pe
la 1858.
Locui toril posea: ¡o plugurI,
25 care cu boT, 2 cdrute cu cal;
25 stupl ; 173 vite marI cornute,
8 cal, 223 oT, 25 capre si 29
rimAtorr.
Comunicatia in atun se face
prin soseaua nationalA Filiasi-
Pietrosani, care '1 strAbate si
care'l pune in legaturA la N.
cu com. Plopsorul, lar la S. cu
com. Izvoare/e.
Särdäne§ti, sat, in jud. Mehedinti,
pl. Closani, com. rur. Crainici-MoI.
Poarta numirea si de
SardAnesti-d.-s. si de Babeni. In
dealurile acestur sat se afla carburil'
de pamint.
Särdänelti, sat, in jud. Mehedinti,
plaiul Closani, pl. Motruld.-j.,
com. rur. Rupca. Are ¡t
case. Poarta numele si de Sardanesti-d.-j.
SfireI (Dealul-), sat, in jud. R.-
Sarat, plaiul Rimnicul, com. Jitia,
asezat la V. comund, la poalele
DealuluI-SAreI, pe Piriul-SareI.
SareI (Dealul-), numire vechre a
atunului Jitia, din cAtunul Jitia,
jud. R.-Sarat.
S'Arel (Dealul-), deal, in jud. R.-
Sarat, plaiul Rimnicul, corn. Jitia ;
se desface din muntele Ulmusorul,
brAzdeaza V. com., se intinde
de-a-lungul PiriuluT-Sarel ;
contine marT cantitAtI de sare.
SAreI (Drumul-), vechig drunz de
carausT, pe care se transporta
sarea din jud. Prahova in Braila ;
In jud. Buzan trece prin comunele
Mizilul, Vintileanca, Cio-
ranca, BrAdeanul, Zmeeni, Albeni
si Cil'bia.
S'Are! (Drumul-), drum vechii 1,
jud Teleorman, ce venea despre
Pitesti si despre Ocnele-MarT,
urnfind directiunea soselelor vecinale
de pe Valea-TeleormanuluY,
pana la com. Mavrodinul,
de unde apuca spre orasul Zimnicea.
SareI (Valea-), com, rur., in jud.
Putna, pl. Vrancea, situata sub
dealurile Virful-Plesilor, Pietroasa
si Virful-Chiliilor, pe riul Putna,
in sus de com. Colacul la 'la
de ceas.
Este udatA de riul Putna, si
de piraiele MAtAcina, Plesa, Chihile,
Bozul si Saratul.
Se compune din catunele :
Gornetul, Matacina, Prisaca si
Valea-SareT, unde se afla primaria
comunef, si care se afla
la 43 kil. de Focyani si la 6 kil.
de resedinta plasel'.
Are o populatie de 193 familiT,
sati 719 suflete; I bisericä
parohiala, cu hramul Cuvioasa
Paraschiva, in cal. Valea-
SAre si 1 filialA, cu hramul Sf.
Niculae, in Prisaca ; o scoala
mixta.
Budgetul com. e la veniturl
de 3698,97 la' si la cheltuell,
de 3660,10 leT.
LocuitoriT poseda : 1 2 pluguri
de lemn ; o moarl de apa; 170
bol, ro5 vacT, 68 cal, 1400 oT,
68 capre si 128 pord.
VII sunt pe o intindere de
8o hect.
S'Arel (Valea-), a tun, in com.
Cu acelasI nume, pl. Vrancea,
jud. Putna, situat sub dealul Virful-Plesilor,
la '12 ora de com.
Colacul.
S'Arel (Valea-),parohie, in com.
cu acelasT nume, pl. Vrancea,
jud. Putna, avind I biserica parohialà,
cu hramul Cuvioasa Paraschiva
si 1 filialk en hramul
Sf. Nicolae, in Prisaca.
SäreI (Valea-), pitia, cu apa sarata,
pe teritoriul com. Valea-
Sdref, pl. Vrancea, jud. Putna.
Izvoreste din Bahane, la hotarul
com. Birsesti.
La obirsia luI are apa dulce,
insa trecind printre muntiT Plesa
si Galimea, apa devine sarata.
Se varsa in Putna, mal sus de
satul Valea-SareT. Se vAd urme
de pacura in el.
Säreni, cdtun, al com. Minzalesti,
jud. Buzar', Cu 90 locuitorI sl
20 case.
Särindarul-de-Jos, sat, facind
parte din com. rur. Dridul-Sarindarele,
pl. Mostistea, jud. Ilfov.
Situat la S. de Dridul, pe
tarmul drept al !luid Ialomita.
Se intinde pe o suprafata de
2250 hect., cu o populatie de
787 locuitorf.
Are o biserica, cu hramul
Adormirea, deservita de 1 preot
si I cintaret.
Comerciul se face de 4 ch.ciumarT
si 1 hangith
Numarul vitelor marT e de
511 si al celor miel, de 1314.
Sarindarul-de-Sus, sat, facind
parte din com. rur. Dridul-SArindarele,
pl. Mostistea, jud. Ilfov,
situat spre S. de Dridul,
pe tarmul drept al duluI Ialomi
ta.
Se intinde pe o suprafata de
1500 hect., cu o populatie de
404 locuitorI.
Comerciul se face de 3 circiumarT.
Numarul vitelor marl e de
447 si al celor micT, de 1092.
SArindarul-Moara- din- Deal,

SAR1NDAREANCA 343 SASCIOARA
pädure a statuluT, In intindere
de 450 hect. Vez! Stroesti-SarinclAreanca,
pl. Mostistea, jud.
Ilfov.
Särindäreanca, sat, facind parte
din com. rur. Corbeanca, pl.
Znagovul, jud. Ilfov. Se intinde
pe o suprafata de 350 hect.,
Cu o populatie de 43 locuitorT.
Numarul vitelor marT e de
16 si al celor raid, de 214.
Särind'areanca, nelocuita,
avind pe teritoriul sati o padure
de 500 hect., pl. Znagovul,
jud. Iifov.
Särindäreanul, atun (tirla), in
jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta,
facind parte din com. °grada.
Säritoarea-Ca§inultfl, pichel, la
hotarul Tare! cu Transilvania,
jud. Putna.
Sfiroaia, välcea, izvoreste din
malul numit Virtopul, com. VAleni,
pl. Argeselul, jud. Muscel,
se impreura in centrul com. cu
vilcelele: Muscelului, Braduletului
si Lespezile si se varsa In
riul Dimbovita, la E. de com.
Llicai.
Särule§ti, com. rur., in jud. Buzaului,
plaiul Slanicului, situatA la
extremitatea de N.-E. a jud etu uf,
pe valea Peceneaga, la 50 kil.
de orasul BuzAul.
Terenul are aci aspectul unui
amfiteatru unde colinele, apor
muntii (Carpenul, Piscul-Mindru,
Bisoca, Muntele Tatarului, Goicelul
s. a.) se ridica treptat, imbrAcate
cu Terburl i padure.
Singur, malul sting al Vlei-
Largi e format clin panfinturi
albe i sterpe.
E formatA din catunele : Apostari,
CAratnAul, Goicelul, Sarulesti,
Turloesti, Valea-Larga si
Valea StineT, cu o populatie de
locuitori.
Are o suprafata de 2944 hect.,
din care 375 arabile, 472 padure,
728 fineata, 960 izlaz, 22
livezr, 6 vie si 383 sterp.
ProprietAtI mal insemnate :
SArulesti-CarAtnAul (a statuluI),
Goicelul (particularl), Turloesti,
Valea-Larga si Valea-StineI (ale
mosnenilor Gromesti si Apostar!).
Are o biserica, cu hramul Sf.
Nicolae, in cat. Goicelul, deservita
de un preot, un cintAret
si un paracliser; o scoala mixta;
3 circiumi.
Vite: 344 bol', 210 vaci, 78
viteT, 73 caT, 46 Tepe, 17 minji,
1500 ol, 140 capre, 2 asinI
98 porci. Stupi sunt 63.
Särule§ti, cdtun, al com. Sal-ulesti,
jud. Buzar', cu 18o locuitoa
si 39 case.
Särule§ti, sat, fácind parte din
com. rur. Pirlita-Sdrulesti, pl.
Negoesti, jud. Ilfov, situat spre
E. de Pirlita, pe malul sting al
VaieI-Mostistea.
Se intinde pe o suprafatA de
2050 hect., cu o populatie de
654 locuitorf.
Doamna Elisa Filipescu are
1382 hect. si locuitoriT, 668 hect.
Are o biserica, cu hramul
Sf. Nicolae, deservid. de 2 d'utAreti
; o scoala mixta, frecuentata
de 67 copii ; 2 helestaie.
Comerciul se face de 3 circiumari.
NumArul vitelor marI e de
847 si al celor micT, de 1347.
Särule§ti, sat, resedinta com.
rur. Lapusata, pl. Cerna-d.-s.,
jud. Vilcea. Are o populatie de
357 locuitorr ; o biserica, zidita
la 1841; o scoala mixta.
Särule§ti, stalie de dr.-d. f., in
jud. Ilfov, pl. Negoestl, com. Pirlita-SArulesti,
pe linia Bucuresti-
Ciulnita, pusa in circulatie la
17 Noembrie 1886. Se aflA intre
statiile Fundulea (11,6 kil.) si
Lehliul (16,3 kil.). Inaltimea d'asupra
nivelului MAriT, de 531%07.
V enitul acestei statiT pe 1896
a fost de 89709 lei, 20 bani.
Särule§ti (Vintilä -Vodfi), pttdure,
a statuluT, in jud. BuzAu,
avind cam 170 hect. FormeazA
singura un trup, la care se mg
alipeste trupul II : BAncila, Zarzul
si Veveritele, cam 300 hect.,
si marele trup Sarata-CArAtnaul,
formind impreuna 1780 hect.
Säscioara, com. rur., In jud. Vilcea,
pl. Mijlocul, situata la 60
kil, de capitala jud. si la 16 kil.
de a plAseT.
S'a infiintat pe la 1842, sub
domnia lui Bibescu.
Are o populatie de 728 locuitorT
; 3 biserici, una la N.,
l'anua la Inceput de lemn, si
la 1857 s'a reparat, facindu-i-se
temelia, altarul si turla de zid,
avInd ca ctitorl pe Popa Ni
colae, Stanciu si Iordache, alta
la S., zidita la 1826 de polcovnicul
Dumitru Oculescu si
cu jupIrt Stanciti SAstioreanu,
si a treia in mijloc, ziditA la
1835, reparata la 1858; o scoall,
frecuentatA de 27 copii.
Locuitorif posea : 14 mi, 200
bol, 150 vacT, 50 capre si 200 or.
Locuitorli sunt mosnenT, afara
de 4, cari s'ati improprietarit la
1864 si cArora dat 7 hect.
pAmint.
Vatra com. are 20 hect.
In raionul com. e o sosea ;
spre N., alta care o pune in le
gatura cu Nenciulesti, si la S.-V.,
o osea care da in soseaua ju
deteana si care o leaga. cu ZA
breni, VAleni, etc.
Veniturile com. se urca la

sXsCuTA-MICA 844 -SilUCETT
3009 leT anual si cheltuelile, la
1966 le.
E brazdata de dealurile S4tioara,
Dimonul, Mijlocul si udata
de vaile Marinasi, Zimbraia,
Iezarelul, Balta-FTeruluT,
Lacul-Butil i Valea-SasuluT.
Sascuta-Mick , in jud. Suceava,
izvoreste din dealul FintineT
si se varsa in Sasca-Mare,
dupa un curs de 7-8 kil.
Are de tributarT pe dreapta :
Piriul - Velniter, Piriul -Rusuluï,
Piriul-Lung, Cracul-S eT, Nebunul
i Harjurile; iar pe stinga:
Gadeni. Lucai si Losnicerul.
Säseni, sat, in jud. Covurluia, pl
Horincea, com. Prodanesti. Are
59 familiT, sati 225 suflete si o
biserica.
Säseni, vechig metoh al Episcopiel,
in jud. Buzar', com. Gura-
NiscovuluT, cdt. Saseni-NoT, rezidit
de Episcopul Chesarie in
1835. AzT, biserica de mir.
Säseni-Ncil, cdtun, al com. Gura-
NiscovuluT, jud. Buzar', cu 450
locuitorT si 113 case.
Säseni-NoI (Valea-), saa Valea-Teancului,
cdtun, al com.
Gura-Niscovulur, jud. Buzati, cu
140 locuitorl si 40 case.
Säseni-Vechi, cittun, al com.
Gura-NiscovuluT, jud. Buzaa, cu
320 locutor! si 49 case.
Säteni, sat, in jud. Dimbovita,
pl. Dealul-Dimbovita, com. Doicesti,
situat pe matca IalomiteT
la 3 kil. in sus de Tirgoviste.
Satuceni, cdtun, al com. Largul,
jud. Buzat1, cu 20 locuitorT si
5 case.
S'atucul (Vadul-TurculuI, Fu-
te§ti, Ghiculeqti), cdtun,a1 com.
andesti, jud. Buzati, cu 300
locuitorr i 71 case. Are subdivizia
Palanga-d.-j.
Situcul, cdtun, al com. atina, jud.
Buzar', cu So locuitorT si 19
case.
S'atucul, sub-divizie a cdt. Cirlomanesti,
com. Gura-NiscovuluT,
jud. Buzati.
Sätucul-de-Jos, vechie numire a
cdtunului Sahateni-d. j., com.
Vintileanca, jud. Buzati.
Sätucul-de-Sus, vechie numire
a catunulur Sahateni-d.-s., com.
Vintileanca, jud. Buzan.
S'auca, cdtun, al cotn. Pestisani,
plaiul Vulcan, jud. Gorj, situat
la S.-E. comuneT, pe sesul cu
acelas! nume.
Are o suprafata de soo hect.,
cu o popuIatie de 81 familiT,
sati 422 suflete.
Locuitorif posea : 18 plugurT,
46 care cu boT, 3 01110
cu ca!, ca!, 246 vite marT
cornute, 110 rimatoe, 135 capre
120 or.
Are o biserica de lemn, desemita
de I preot si I cintaret.
Säuce§ti, com. rur., jud. Bacáti,
pl. Bistrita - d.- s., asezata pe
sesul riuluT Siretul, in locul unde
se confunda sesul Siretului cu
al BistriteT.
Se compune din 4 catune :
Saucesti, resedinta, Holtul, ambele
pe dreapta SiretuluT, Dospinesti
in stinga si Podul-de-
Fler.
In anu/ 1803, gasim Saucesti
fácind parte din jud. Neatntu,
ocolul SiretuIul, si apartinind
SpataruluT Ionita Sturdza
(«Une.» Codrescu, vol. VII, pag.
273).
Se margineste la E. cu comunele
Buhociul si Prajesti ; la
S., ca com. Letea ; la V., cu
riul Bistrita, care o desparte
de com. Fintfnele si la N., cu
com. Schineni.
Are o populatie de 1604 locuitori
; o scoalä mixta, care
functioneaza din 1864 si e frecuentan.
de 52 copiT; 2 bisericT,
deservite de z preotT si
3 cintaretT; 22 circiumT.
Dupa legea rurala. din 1864,
s'ad dat, la 246 locuitorY, 849
falcT pdmint in improprietarire.
Proprietarf mar! sunt : G. C.
Sturdza, Eugenie Sturdza, si
Iulia Pöch.
Totalul paminturilor de cultura
este de 1357,07 hect.
Teritoriul comuneT are o intindere
de 2432 hect.
Budgetul com. e la veniturl
de le! 10449, banT 50 si la cheltuelT,
de leT 7461, banT 84.
Viile ocupa o suprafata de
arlI.
LocuitoriT posea : 62 cal,
1170 vite mar! cornute, 320
porcT, 6 capre i 1311 ol.
Prin comuna trece calea vecinalä,
care vine de la Schineni
i ráspunde in soseaua nationalA
Bacati -Roman. Sectia
Holtul se gaseste pe calea judeteana
Bacan- Odobesti - Vas-
Distantele : la Bacati, capitala
districtuluT, 5 kil.; la com.
Buhociul, jo kil. ; la com. Prajesti,
7 kil. ; la com. Fintinele,
13 kil. ; la com. Schineni, 3
kil. ; la com. Letea, 5 kil.
la com. Girleni, resedinta plaseT,
74 kil.
Säuce§ti, sat si resedinta com.
cu acelasT nume, jud. Bacati,
pl. Bistrita.d.-s., situat pe piriul
Turbata, pe dreapta Siretultd.
Are o populatie de 917 lo-

SAULEFTI
cuitorT ; o scoala; o biserica,
zidita In 1825 de Ion Sturdza-
Voevod pi restaurata in 1860
de fiul sati Costache Sturdza, deservita
de i preot si i chitare;
; 4 drciumT.
Vite: 35 cal, 623 vite marT
cornute, 194 pord si 5 capre.
Saule§ti, com. rur., in parea
de S.-V. a com. Petresti-d.-j.,
pl. GilortuluT, jud. Gorj.
E formata din catunele': Satilesti
i Scoica, situate pe ambele
tarmurl ale riulul Gilortul
si pe valea PurcaroaeT.
Are o suprafata cam de 1500
hect., cu o populatie de 220
familiI, sad 1017 suflete; o scoald,
infiintata la 1878, frecuentata
de 40 baen si 5 fete; 2 biseriel,
din care una facuta la 1828,
de Pitatul Scarlat Saulescu, deservite
de 2 preon si 2 cintaren.
Locuitoril posea: 50 plugurT,
101 care cu bol, 3 carute
cu cal; 399 vite marT cornute,
29 cal, 208 rimatorl, 574 oT
si 45 capre; 63 stupT cu albine.
Budgetul com. e la veniturl
de 1864 lel, 64 banT, iar la
cheltuell, de 1835 leT, 49 banT.
Comunicatia in catun se face
prin posele comunale care o
leaga cu soseaua judeteana T.-
Jiul-SpahiI, din Dolj. Mal are finja
ferataTirgul-Pul-Filiasi, cu statia
mal apropiata, Bibesti. Calea
ferata trece peste pirlul Puraroaia
pe un pod de fier.
Apele ce uda comuna. sunt :
Gilortul, in partea de E. si
Purcaroaia, in interiorul comuneI,
formata mal mult din ploT,
varsindu-se In Gilort, in dreptul
cat. Scoica.
Saule§ti, catun de resedinta al
com. Saulesti, pl. Gilortul, jud.
Gorj, situat pe valea Purcaroala,
16940. Mareta Dietionar Geograia ro!. Ti
345 SAVEVII
coprinsa la N.-V. de dealul VulparuluT,
iar la S.-V. de o ramificatie
a dealuluI Aminosita.
Are o suprafata de 1250 hect.,
cu o populatie de 897 locuitorT
; o biserica ; o scoall.
LocuitoriT posea: 44 plugurT,
86 care cu bol, 3 carute
cu cal; 364 vite marT cornute,
26 caT, 199 rimatorT, 27 capre
§i 499 01; 48 stupT.
Piriul Purcaroaia uda acest
catun, curgind de la N. spre
S.-E. $1 varsindu-se in Gilort la
cdtunul Scoica.
Säveni, com. rur., jud. Dorohold,
pl. Baseul, formatá din satele :
Bozieni, Saveni si din Saveni, tirgusor,
cu resedinta
in tirgusorul Saveni.
Are o populatie de 531 familiT,
sad 2700 suflete; 2 bisericT,
deservite de 2 preotT,
diacon, 4 chitaren si 2 palatnarI;
i coala mixta, frecuentata
de 134 copil.
Vite 356 cal, 917 vite marl
cornute, 370 poicT, 2272 oT
21 capre.
Budgetul com. e la veniturI
de 35449 leI, 40 banY, iar la
cheltuelI, de 28835 leT, 48 banT.
Säveni, tirgufor, pe mosia cu
acelasT nume i linga apa BaseuluI,
com. Saveni, pl. Baseul,
jud. Dorohoid, cu o populatie
de 675 familii, sad 2600 sufletc.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Nicolae, cu i preot, i diacon,
2 chitaren i i palamar, facuta
de zid, fondatá de locuitoriT din
localitate in anul 1880; o scoall
mixta., frecuentata de 139 copiT;
un oficia telegrafo-postal ; un
spital cu 12 paturl si o cazarma.
Tirgusorul este impArtit In 8
strade, dintre care doua maT
principale.
Sunt mal multe pravalil cu
articole de coloniale, industriale
manufacturiale, precum i citeva
ateliere pentru osebite meseriT.
In toate saptaminile, Dumineca,
este zi de erg; iar de la
10-25 Iulie in fie-care an, se
face mare iarmaroc, de vinzarT
si cumpararl de vite. Acest tirgusor
este vestit in privinta negotuluT
vitelor, ocupind in aceasta
privinta intiul loe printre
tirgurile : Darabani si Dorohoid.
Hrisovul de recunoastere al
tirguluT nu dateaza de cit din
anul 1816, cu toate ca Siveni
sunt mult maT vechT; si dreptul
de poseaare al locuitorilor
embaticarl, se cunoaste de pe
actul reinoit sub No. 64, legalizat
de Tribunalul de Dorohoid,
din 1853.
Säveni, sat, pe mosia cu acelasI
nume, com. Saveni, pl. Baseul,
Dorohoid. Are o populatie
de 439 suflete ; o biserica, Cu
hratnul Sf. Gheorghe, deservita
de I preot, 2 cintaren
vechie, fondata in 1805
de Maria Luchieasa.
LocuitoriT improprietarin ad
553 hect., 19 ariT, pamint, lar
proprietatea, 2434 hect., 73 ariI,
cimp.
Piraiele: Bodeasa, Podriga si
Baseti, trec pe mosie. Iazurl
sunt 3, din care cel mal mare
este al Negrei.
DrumurI principale sunt: acel
ce vine de la RAdAuti, Cotusca
Ichimeni; acel de la Darabani,
Mileanca si TAtArAseni ;
acel ce duce la Botosani, peste
VlAsinesti ; acel ce duce la DorohoiA,
peste tiubeieni, Podriga
Ichimeni.
Sfive§ti, sat, In jud. Suceava, com.
DrAganesti, asezat pe sesul MoldoveT.
strabatut de Piriul-Izvoarelor.
44

6XvEFI 846 sCXENt
Vatra satuluT ocupa 9 flIcT,
Cu o populatie de 351 suflete.
Are o bisericl, Cu hramul Sf.
Voevozl, deservitA de r preot
si 2. cintAretT. coala din DrdgAnesti
serveste i acestuT sat.
DrumurT principale sunt : la
Brusturi (3 kil.), la DrAgAnesti
(3 kil.), la oitnAresti (1025 ni.),
la RAucesti (400 M.) i la Sirbi
(1516 kil.).
Cel mal vechig proprietar al
mosieT ar fi fost un oare-care
Saya sal Savu, care ne-avind
copii, a flcuto danie mAndstireT
Neamtu.
SAve§ti, sat, in jud. Dimbovita,
pl. Bolintinul, cAtunul com. Branistea.
Sävine§ti, sat, in jud. Neamtu,
com. Calul-lapa, pl. Piatra-Muntele,
situat pe malul sting al
riuluT Bistrita, la ro kil, de orasul
Piatra.
Are o populatie de 839 locuitorr;
o bisericl, deservitA de
preot si 2 dascAlI ; o scoalA,
frecuentatl de 35 elevT.
Sivine§ti, sat, in jud. Neamtu,
com. Galul, pl. Piatra-Muntele.
Are o populatie de 200 loc.
Vite : 38 bol, 67 vacT, 198
oí', 7 caT si 59 porcl.
Savine§ti (Lunca-), pädure, a
statuluI, in jud. Neamtu, com.
Caluldapa, pl. Piatra-Muntele.
Are o intindere de 72 pogoane,
cu un venit anual de 2450 leT.
Scafe§ti, sat, cu 353 suflete, jud.
Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com.
Gubancea.
Scafe§ti, mofi e particularl, jud.
Dolj, pl. Dumbrava.-d.-j., com.
Gubancea, apartinind minorilor
Zoe Cloni, clrora aduce un venit
anual de i8000 leT.
Scafe§ti, mofie particularA, in jud.
Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com.
Gubancea, apartinind fratilor
Trifescu ; venit anual, de 17000
leT.
Scafe§ti, mofie particularl., jud.
Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., coin.
Gubancea ; apartine d-neT Ana
Strimbeanu, aducind un venit
anual de 8000 leT.
Scaia, tun sal mahala,
dinte de com. Roata-d.-j., pl.
Neajlovul, jud. Vlasca.
Scaio§i, sat, acind parte din com.
rur. Orlesti, pl. Oltul-d.-s., jud.
Vilcea, situat pe malul 01tultd,
la 4 kil, de cat. Valea-
Bisericer (scoall.). Are o populatiune
de 350 locuitorT si o
bisericl.
Scaiul, deal, in jud. Iasi, pl. CirligAtura.
Se prelungeste din seria
de dealurT, ce formeazd hotarul
dintre com. Buznea i jud. Roman,
mergind paralel cu dea'ul
Budeanu, pAnä in dreptul iazuluT
GAnesti, iar de acolo se leagl
Cu dealul numit LAcatuseni, care
are directiunea de la S. spre
N., continuind pAnA in iazul
Buznea, paralel cu dealurile: Budeanul
i Horpazul.
Scara (Scäri§oara), virf de
munte, in jud. Arges, pl. Lovistea,
in apropriere de frontiera
despre Transilvania. Are o indltime
de 2116 M. d'asupra niveluluT
MAr11 Negre.
Scariga, sat, jud. Baelti, pl. TazlAul-d.-j.,
com. Tirgul-Valea-Rea,
situat pe dreapta TazauluT-Mare,
lingA Scariga din Berzunt, la
3 kil. de Tirgul - Valea - Rea
($coalA). Are o populatie de 150
locuitorr ; o circiuml. si o moarl
de apl.
Vite: 5 caT, 54 vite cornute,
4 porcT si 12 capre.
Scariga, sat, jud. Bacdtl, pl.
Tazaul-d.-j., com. Berzuntul, situat
la confluenta piriulul Berzuntul
cu Tazaul-Mare, la 5 kil.
de satul Berzuntul (scoall).
Are o populatie de 72 locuitorT.
Scaunul-Doamne, col/ de picara'
sco bit, la oare-care inAltime, intre
mánlstirea Bistrita si Arnota,
jud. Vilcea, unde, zice legenda,
s'ar fi odihnit Doamna Elena
a luI Mateiti-VodA-Basarab, cind
a mers sA viziteze mdrastirea
Arnota, ziditä de sotul e!.
Scaunul-Reginei, localitate, jud.
Prahova, dupl apa Jepilor, o ora
mal sus de cascada UrlAtoarea,
unde se vede o masl. si un scaun
Cu rdzimdtoare, flcute din piatrA,
in onoarea Reginel Elizabeta,
care, de la castelul Peles, adeseorI
de vizita aceste incintAtoare
pozitiunif.
Mal sus de Scaunul-RegineT,
tot pe apa Jepilor, inteun loe
la care te urci cu foarte multa
greutate, este Scaunul-RegeluT.
Scaunul-Tilharulur, pisc, spre
N.-V. de satul Chitocul, com.
Munteni-d.-j., pl. Crasna, jud.
Scaeni, p/asä, a desfiintatulul
jud. Sacueni. V. a. n.
Sc'aeni, com. rur., jud. Prahova,
pl. Podgoria, una dintre cele
maT vechf comune ale judetuluT.
E situatA la poalele dealuluT
ScAeni, in apropiere de riul
Teleajenul, la 6 kil. de Ploesti
si la 22 kil. de resedinta plAseT.
La inceput a fost situatA pe
acest loe, insl o miel parte se
intindea mal spre E.

scAEN1 347 SCAETI
Se compune din dota catune
: Scleni i Balaca, cu o
populatiune de 657 locuitorT.
Are douà bisericT, la Scaeni
pi Balaca, deservite de dol preotT;
o pcoala., frecuentata de 82 copir;
2 pive, 3 morT, o fabrica de fling.
pi o fabrica de hirtie de pale.
Mal toti locuitoriT s'ati
proprietarit dupa legea din 1864.
Putinf sunt mopnenl. Cei improprietaritT
sunt in numar de
70 i li s'ati dat 287 hect, din
mopiile Balaceanul, Anghelache,
P. Filitis pi a EforieT. El aa 23
cal i iepe, 6o vacT, 136 bol,
ro capre, 282 oT pi 229 porcT.
Spre E. de comuna, se aflä
ruinele unor case ale luT Brincoveanu
pi altele ale lui Constantin
Boltapul, despre care se
zice ca aa fost arse de Turd.
Comerciul se exereita In com.
de* 6 circiumarT.
Budgetul com, e la veniturr
de 6463,12 lei pi la cheltuelT,
de 6403,88 leT.
Prin comuna tree poselele :
Cioraneani, care inlesnepte comunicatia
intre Blejoiul pi Pleapa
pi Baldceanul, care leaga
comuna spre E. cu dealul
catunul Seciul, lar spre V. da in
poseaua Bucovul-Valeni. In interiorul
com. sunt poselele : Anghelache
pi a Bisericei.
Spre V. de aceasta comuna,
In apropiere de soseaua Bucovul-
Valeni, se aflä o movila mare
de pamint, despre care se zice
ca este facuta din timpul Marilor.
In partea de E. a com.
se afla dealul Scaeni, cu directia
spre $.-E.
E strabatuta de: gira Iazul-
FeteT, ce ipT ja naptere din rid
Teleajenul, maT jos de satul
Plopeni, face maT multe zigzagurT,
strabatind comunele Boldepti,
Scaeni, Pleapa i Bucovul,
precum pi de izvorul Balahuta pi
de Wile ChiruluT Bisericer.
Se marginepte Cu comunele
Boldepti, Pleapa pi pl. Tirgporul.
Scäeni, sat, facind parte din com.
rur. cu acelapT nume, pl. Podgoria,
jud. Prahova Are o populatiune
de 389 locuitorT; o
biserica, zidita la aniT 1850-55,
prin ajutorul locuitorilor pi prin
staruinta postelniculuT Constantin
Sterienescu din Stefepti ,
preotul Iancu pi Saya Balaceanu
, proprietarul mopieT Scaeni pi a
altor persoane pioase din Ploepti.
Aci e repedinta comuneT.
Scäeni, cdtun al com. Boziorul,
jud. Buzan, Cu 140 locuitorr
44 case.
Scäeanca, mofie, in jud. Buzaa,
com. Boziorul, cat. Scaeni, proprietate
mopneneasca Are 1720
hect., din care 1200 padurea
Scaeanca, restul curaturfi,
livezT pi izlaz.
ScAe§ti, com. rur., jud. Dolj, pl.
Jiul-d.-s., la 27 kil. de Craiova
pi la 24 kil, de repedinta piapel,
E situata pe dealurile Comaneasa
pi Voichita.
Se marginepte la E. cu com.
Cotofeni-din-Dos, la V. cu comuna
Salda, la N. cu com. Bradepti
pi la S. cu com. Rasnicul.
Comuna este accidentatä de
dealurile Comaneasa pi Rachita
saa Rovina. Dealurile sunt indreptate
de la E. la V., sunt
intrerupte prin micT vilcele locuite.
Comaneasapare 52 m.
time, iar Rovina, 60 m. Costipa
de sus a dealurilor este acoperita
cu padurl pi vil, iar pe poalele
ion este apezata. comuna.
Prin N. comuneT, cu indreptarea
N.-V.S.-E., trece Jiul, a-
And vadurT in com. Gira Salcia,
care izvorepte din comuna
Salcia, pana la trecerea sa in
Sclepti, este indreptata de la
V. spre E., lar aci de la S.-V.
spre N.-E. ; pe aceasta girlä se
afla un pod in dreptul comuneT.
In Scaepti se gasesc lacurile :
Bisdinul, la N.-V., cu o suprafata
de 23 m. p., Maul, de 47 m.
p. pi Rachitoasa, de 56 m. p.,
la N.-E. Toate contin pepte pi se
scurg in Jia.
Se allá In com. un loe numit
Siliptea, unde, se zice, In vechime
se afla sat.
Are o populatie de 1811 locuitorT;
o pcoala mixta, frecuentata
de 72 copiT; 2 bisericT, una
in sat pi una in cimitir. Biserica
din sat are hramul sí. Nicolae,
Sf. Dumitru i Sf-ta Paraschiva
pi s'a fondat la 1824 de
Dimitrie I. Mavrodin. In tinda
bisericeT se gasesc inscriptii
care arata nu mele fondatoruluT
pi data terminareT.
BiseriCa de la cimitir, fondata
cu ajutorul locuitorilor, are hramul
Mucenicul Trifan. Ambele
bisericf sunt facute de zid.
Suprafata teritoriuluT comuneT
este de 4182 pog., din care
3222 arabile, 905 fineata, 15 izlaz,
7 lac pi teren sterp, 645
padure.
Mopia Scaepti are o suprafata
de 1640 pog., pi aduce un venit
de 24425 le!.
Padurea Scdepti este amenajata.
Viile apartin satenilor pi sunt
pe pamtntul delimitat Ion la 1864.
Comuna este strabatuta de o
cale comunala lunga de 4 kil.
indreptata de la E. la V. pi de
o alta de 2500 m., Indreptata de
la N. la S.
Budgetul com. e la veniturr
de 2719,65 lel pi la cheltueli,
de 2408,25 leT.
Scäe§ti, rnofie particulara, jud.
Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. ScAepti,
in intindere de 1640 pog., Cu

SCAEM-DE-JOS 348 SCARI, OARA
venit anual de 24425 leT. Are
padure pe ea in intindere de
vr'o 650 hect.
Scae§ti-de-Jos, cdtun, Cu 589 locultor!,
jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s.,
com. ScAesti.
Scäeqti-de-Mijloc, sat, jud. Dolj,
pl. Jiul-d.-s., com. Scaesti, resedinta
primarieT. Are o populatie
de 721 suflete; o scoala mixta,
ce functioneazä din i868,
frecuentata de 72 baetT : 35 baetI
din Sc1esti-d.-j., 19 din Scaestide-Mijloc
si 18 din Scaesti d.-s.;
2 bisericl, una in vatra satuluI
si alta la cimitir. Cea din sat
s'a fondat la 1824 de d. I. Mavrodin
si s'a terminat laPt 864;
cea din cimitir, cu hramul Marti-
- rul Trifon, s'a fondat de locuitorT.
Scae§ti-de-Sus, sat, cu sor locuitorT,
jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s.,
com. Scaesti.
Scálanca. Vez! Scaeanca.
Sciie9ti. Ved Scaesti.
Scilo§i, com. rur., jud. Prahova,
plaiul Teleajenul, situat sub un
mal, numit Coasta-Mare, pe ambele
malurT ale Hulla Bughea,
la 20 kil, de capitala judetuluT,
la 7 kil, de resedinta plaiulul.
Se compune din doua catune:
Fundeni si Scaiosi, cu o populatie
de 992 locuitorT.
Are 2 biserici, una in ScAiosi,
fondata la r8or de familia Filipescu
si a doua in cat. Fundeni,
construita de niste calugarT
i ambele deservite de do!
preotT ; o scoala mixta, frecuentata
de 53 copiT.
Locuitoril, in numár de 185,
s'ají improprietarit la 1864, pe
mosiile Domnita Masa si Filipescu,
din care li sati dat 593
hect. Ei posea 21 caT, 262 boT,
Io6 vacT, 93 viteT, 23 taurT,
567 oT, 16 capre i 262 porcI.
In raionul comuneT e o moara
pe riul Teleajenul.
Comuna se blande pe o suprafata
de 1025 hect.
In localitatea numita Berila
se allá o tintina, din care curge
apa amestecata cu pucioasa.
Comerciul se exercita in comuna
de 4 circiumarT.
Budgetul com. e la veniturT
de 3352,13 leT si la cheltuelf,
de 2583,78 le!.
Prin comuna trece soseaua
judeteana, ce-T inlesneste comunicatia
spre comunele: Gura-
Vitioarel Magurelele.
In partea de E. a com. se
afla dealul Scaiosi, cu Virful-DoruluT.
E udata de Valea-Pietre
Berila, in partea de V., si de
Valea-RotaruluT, in partea de S.
Valea PietreT si Berila serva
de pasune, iar Valea-Rotarulur
de Jinete.
Se marginete cu comunele :
Gura-VitioareT, Malgesti, Ma.gurelele
i Gornetul-Cuib.
Scfiio§i, sat, facind parte din
com. rur. cu aceIasT nume, pl.
Telea¡enul, jud. Prahova.
ScAio§i, deal, la E. de com.
Scaiosi, pl. Teleajenul, jud. Prahoya,
cu virful cel maT inalt numit
Virful-DoruluT.
Scäpäul, com. rur., in jud. Mehedinti,
pl. Blahnita, la 27 kil.
de orasul Turnul-Severin, situata
la poalele dealuluT Stirmina
formata numai de satul cu acelasI
nume.
Are o populatie de 872 locuitorT;
o biserica, deservita de
preot si 2 cintaretT; o scoala,
frecuentata de 22 elevI; o circiuma.
Pamintul este productiv. Loc.
poseda : 30 plugurT, 38 care cu
boT, 6 carute cu ca! si 45 stupT.
Prin aceasta comuna trece soseaua
Severin-Hinova-Scapaul-
Flaminda.
Budgetul com. e la venituri
de 2386 leT, lar la cheltuelT, de
1557 le!.
Vite: 6o0 vite marT cornute,
33 cal, t000 oT i 4000 rimatorT.
ScAricica, sat, cu 230 locuitorT,
in jud. Neamtu, com. Pingarati,
pl. Piatra-Muntele.
Scaricica, munte, in ¡ud. Suceava,
com. Brosteni, avInd 1396,1 m.
de altitudine.
Scari§oara, com. rur., in S.-E.
pl. Ocolul, jud. Romanati, compusX
numaT din satul cu acelasT
nume, situat linga Olt, intre
com. Babiciul si Jieni, pe
soseaua Stoienesti-Izlaz, la 21
kii. de Caracal.
Are o populatie de 1197 locuitorT;
o scoala, frecuentata de
106 copa (1899-900); 2 bisericT,
cu hramul Adormirea MaiceT
DomnuluT (1833) si Sf. Nicolae,
deservite de 2 preotT si 4 chitaretT;
9 cIrciumi.
Vite: 1410 vite marT cornute,
2095 vite raid cornute, i 267
porcT.
In coprinsul comuneT sunt :
Magura- cu - Cruce, Magura-lui-
Girdu si Magura-luT-Stoian. Pe
aci trecea si drumul roman ce
ducea de la Izlaz la Romula,
si pe care s'a gasit intre altele
si lespezt de caramida mare
Scariqoara (Ciuciurele), cdtun,
al com. Cislaul, jud. Buzan, cu
480 locuitorT i 121 case.
ScAriqoara, sat, facind parte din
com. rur. Corbasca, pl. Berhecia,
jud. Tecuciá, asezat pe am-

SCÀRI§OARA 349 SCHEAUA
bele laturT ale vaiT cu acelaoT
nu me, care II strabate de la N.
la S., la 21/2 kif. spre V. de
resedinta comunei.
Are o populatie de 37 7 suflete;
o biserica, cu hramul SI.
Nicolae, facuta din lemn, oi cu
temelia de platra, in anul 1862,
si care in anul 1879 s'a reinoit
refacându-se catapeteazma, cu
spesele locuitorilor.
Are o suprafata de 425 hect.
90 arii. Locuitorii, footT clacasT,
sunt improprietaritl de la 1864.
EI stapinesc tot teritoriul.
In acest sat se afla un mic
atelier de fringhierie.
Satul se afiä pe deal de vr'o
70 anl. Inainte era altul, tot
cu acest nume, pe valea SiretuluT,
in punctul numit Ripa-
PuocaouluT.
Sc ri§oara, munte, in jud. Buzea,
com. Cizlaul, cat. Scárisoara,
culminind in virful Seciului, oi
din care se lidia movila Pindaria.
ScAri§oara, munte, jud. Muscel,
plaiul Nucooara. Vez! Galbina.
Sciri§oara, culme de dealuri
in jud. R.-Sarat, plaiul RimniculuT;
se desface din Dealul-CilnäuluT;
se intinde printre Palde
Valea-Larga i Schitul, din
com. Buda; este acoperità cu
plclurl; la poalele culmeT se afil
catunaoul Scariooara, din jud.
Buzaa.
ScAri§oara, ftddure seculara, jud.
Buzar', mare parte fag, pe muntele
Scarisoara; face parte din
marea padure Cizlaul cu trupurile.
Sciri§oara, potecd,numitA i Dru
mul-ScariooareT, in jud. Mehedinti,
plaiul Clooani, ce duce
din satul Motrul Atare pe la
Scariooara, la plaiul PáltineiuluT,
Culmea-Cernei oi in Cerna, apoi
de ad pe muntele Girdomanul
In sus, la muntele Stirca-Mare,
peste granita.
Scäri§oara, pichet, cu No. 8 jud.
Gorj, situat pe dealul cu acelas)
nume. Se margineste la N.
cu Tabla, la V. oi S., cu
noaga i Copita.
Scirläteasca, mofie, in jud. Buzati,
com. Largul, cät. Scarlateoti;
are 1557 hect. mal toate
arabile.
Scarrate§ti, sat, pe muchia platouluT
de S. al jud. Braila, com.
Fleaoca, la i kil. spre E. de
satul Fleasca. Prin mijlocul satulta
trece drumul de fer Fatirei-Feteoti,
facind o netura adicta
in muchie, aoa ca desparte
satul in doua. Cele dota partr
comunica printr'un pod de caramida
peste taetura C. F.
Vatra satulul este de 27 hect.
Are o populatie de 405 locuitori;
3 drciumi oi o lipscanie.
Vite: 246 cal, 690 vite marl
cornute, 800 oI §i 270 rimAtori.
S carliteiti, cdtun,a1 com. Largul,
jud. Buzar', cu 80 locuitorl
17 case.
Scärläte§ti, mafie, pendinte de
com. Fleaoca, jud. BrAila, propr.
d-lur C. A. Boranescu, cu o suprafata
de ti 50 hect. oi un venit
anual de 18364
Sarlátoaia, ädure, de diferite
esente, mal c.' seama. tufan, pe
teritoriul comunel Mioveni, pl.
jud. Muocel, In
apropiere de gara Clucereasa.
Are o suprafall de 772 hec
tare, impreuna cu Mioveanca
Strimba.
E aoezata pe coaste, cu pante
putin accidentate oi cu teren
neexpus surpArif.
ScAueni, sat, cu 80 fam., jud.
Argeo, pl. Loviotea, facind parte
din com. rur. Berislaveoti.
ScAueni, schit, cu hramul SI.
N icolae, jud. Argeo, pl. Loviotea,
HITA satul cu acelaoi nume din
com. rur. Berislaveoti. A fost metoh
al manastiril Cozia. Astazi
este redus la biserica de mir
care e deservita de un preot, un
cintaret oi un paracliser.
Sciueni, mofle, cu o intindere
de 2060 pog., din care 1700
pog padure, jd. Arges, pl.
Lovistea, proprietatea statului.
Pe mooie sunt case de arendao,
han, magaziT oi o povarna de
rachia.
ScAtina§ul, deal, in jud. Gorj,
com. Somaneoti, din pl. Ocolul,
situat spre N. de comuna; Incepe
din hotarul catunului Dra
goeoti oi se termina In catunul
Teleoti Birnici, com. Somaneoti;
este acoperit cu padure.
Scäunelele, trecdtoare, in Tran
silvania, jud. Vficea. De la pichetul
Scaunele í pana la /fin
dra, cea mal apropiata trecatoare,
sunt 9 kil.
Scheaua, sat, la 3 kil. spre V.
de satul Urleasca, jud,
pe mooia Cu acelaoT nume. Se
mal numeote Caldaruoa 11 Salda.
S'a Infiintat la 1872. Vatra satuluT
este de to hect., cu o populatie
de 155 loccuitorT.
Vite : 130 cal, 270 vite marT
cornute, 760 of o' 70 rima
torl.
Scheaua, sat, &asid parte d n
coin. rur. Valea-Oluglreasclt, pl
Cricovul, jud. Prahova.

SCHEAUA 850 SCHE1UL
Scheaua, mo,cie, jud. BrAila, pendinte
de com. Urleasca, pl. Ianca,
proprietate a mostenireT N.
Iorgulescu.
Are o suprafatA. de 2500 hect.,
si un venit de 30000 lel.
Scheaua-Liscoteanca, mofie.
V. Bordeiul-Verde, jud. BrAila.
Scheia, com. rur., In jud. Roman,
pl. Siretul-d.-s., spre N.-E. de
orasul Roman, la 26 kil, de
el si la 17 kil, de resedinta
pláser, asezatA pe un platon
inalt. E formatA din satele:
Cucova, FArcAsani i Scheia, cu
resedinta com. In satul Scheia.
Are o populatie de 1432 locultor);
Romlni si Unguri. Ungura
tin de parohia catolicA
Butea.
Sunt 3 biserici de zid : dota
catolice si una ortodoxa si o
scoall mixtA.
Venitul anual al comuneT este
de 4800 le! si cheltuielile sunt
de 4733 Id.
Pe teritoriul comuneT, in fata
satultii MiclAuseni, este un pod
de fer peste riul Siretul, lung de
165 m.
Scheia, com. rur., in partea de
E. a plAseT Fundurile, jud. Vasluiu,
situatA pe dealuri i vAT,
intre plraiele Rebricea la E. si
Stavnicul la V., la 47 kil, de
orasul Vasluiti si la 13 kil. de
Negresti, resedinta
E formatA din satele : Scheia-
CApotesti, Scheia-Pojordsti, Cauesti
si Glunoasa, pe o suprafatA
de 3494 hect., din care
1574 hect. pámint arabit, 429
hect. finat, 75 hect. va, 93 hect.
livezi, 7 hect. stuh rágoz, 7
hect. iazuri si bAlti, 1126 hect.
cuprinse de sate si imase.
Are o populatie de 1418 locuitorT;
2 biserici si o scoall.
Vite: 515 vite marT cornute,
too cal, 752 of, 49 rimAtorT.
Locuitorif posedA 140 stupT.
Budgetul comuneT e de 3665
leT la venituri, si de 3546 leT
la cheltueli.
Locuitorir, pe lingá agriculturA,
se ocupà cu scoaterea
pietreT de prin bogatele cariere
ce sunt pe ad.
Scheia-Cäpoteqti, sat si reedinta,
in partea de S.-V. a comuneT
Scheia, pl. Funduri, jud.
Vasluiti, asezat pe poala de V.
a dealuluT Muncelul.
Are : o suprafatd de 573 hect.,
din care : 313 hect, loe de arat,
53 hect. fAnat, 119 hect. intinderea
satulur si imas, 29 hect. vil',
39 hect. livezi si 2 hect. bAlti ;
o populatie de 754 locuitorT.
Din trupul acestei mosiT, 196
hect. sunt proprietatea statului,
numitá mosia CApotesti, fostA
a, mAnAstireT Birnova din Iasi.
Are o bisericA, numitá. rnAnAstirea
Birnova si o scoall infiintatA
la 1872, frecuentatA de 40
elevi (1899-900).
Vite : ii8 vite mar): cornute,
417 caT, 172 oT, 30 rimAtorT. LocuitoriT
posea 140 stupf.
In partea de V. a satuluT, pe
coasta dealului CApotesti, se
afld santurl i movile vechT.
Scheia-de-Jos, sat, jud.
pl. Funduri, com. DrAguseni,
numit astfel spre deosebire de
comuna Scheia, cu care formeazA
un trup. Are o suprafatA
de 472 hect. si o populatie
de 52 familii san 215 suflete.
Partea de N. a satului se mal
numeste si Ciuroaia, lar satuluT
intreg ti mai zice si Basarabia,
fiind populat5. cu °ameni venitT
din Basarabia.
Mosia este proprietatea familleT
Scheia-Pojori§ti, sat, la E. de
satul CApotesti, com. Scheia,
pl. Funduri, jud, Vasluiti, situat
parte pe coasta de E. a dealuluT
Muncelul si parte pe coasta
de V. a dealului Dupaita, pe
o suprafatA de 254 hect. si cu
o populati de 240 suflete.
Vite : 8o vite marT cornute,
21 cal*, 150 or si 7 rimAtori.
Scheilor (Valea-), cdtun, al com.
Tohani, jud. BuzAti, cu 340 locuitori
si 134 case. Are subdiviziunile
: La-BAT (Boboci) si
Ghenoaica.
Scheilor (Valea-), vale, in jud.
BuzAti, com. Tohani ; Incepe din
marginea pAdurer, primeste
multe izvoare, dintre care mal
insemnate sunt : Izvorul-Bobocil,
Valea-BudeT, apoi Valea-Butureaza
i TohAneanca, care dA
inteinsa d'asupra cAtunuluT Fefelei.
Toate aceste izvoare impreunindu-se
dan nastere piriuluf
IstAul.
Scheiul, com. rur., jud. Argesul,
pl. OltuluT, la 27 kil, de com.
rur. Tigveni, resedinta subprefecturer,
si la u kil. de Pitesti.
Se compune din Dealul-LAunelor
(4o loc.), Gruiul-Inalt (3o
loc.), Mánicesti (20 loc.), Pinta
(5o loc.), Scheiul (258 loc.) si
Valea-Scheiului (222 loc.).
Are 3 biserici: in Gruiul-Inalt,
MAnicesti i Scheiul si o scoalá.
mixtl.
Vite : 250 bol i vaci, 18
309 o! si 85 rimAtorT.
Scheiul, sat, jud. Argesul, pl. Topologul,
pendinte de com. rur.
AlimAnesti-CiofrIngeni.
Scheiul, sat, cu 258 locuitori, jud.
Argesul, pl. Oltului, fAcind parte
din com. rur. cu acelasT nume.
Are o bisericA, cu hramul InAltarea
DomnuluT, deservitl de

-S CHE LUL 851 SCHELA VECHIE
un preot si un cintaret ; o scoald
mixta.
Scheiul (Schitul), sat, cu 159
locuitorT, jud. Argesul, pl. Topologul,
fácind parte din com.
rur. Corbi-MAgureni. Are o biserica,
cu hramul SE IngerT, deservita
de doi preotT, un cintare
i un paradiser.
Scheiul san Valea - Scheiul,
sat, CU 274 locuitorT, jud. Argesul,
pl. Pitesti, facind parte
din com. rur. Dobrogostea-Negovani.
Scheiul, aitun, al com. Vintila-
Voda, jud. Buzan, Cu 230 locuitorl
si 52 case. Are sub-diviziile
Picleni i Popesti.
Scheiul, sat, jud. Dimbovita, pl.
Dealul-Dimbovita, com. Ludesti.
Are peste 200 alai! ; 2 biserid
si o scoala mixta., care in
1899 900, a fost frecuentatA
de 59 copii.
Scheiul, suburbie a orasului Címpulung,
jud. Muscel. LocuitoriT
de ad se ocupa cu facerea sitei
si a donitelor.
Scheiul (Cureaua-), melle a statuluT,
jud. Argesul, pl. Oltul,
cu o intiedere de 1085 pog.,
din care 9oo pog. padure maruna.
Scheiul (Cacaleti, Reda-Barbulul,
Suditi), mo,cie, in jud.
Buzan, com. Gheraseni, at. Suditi,
proprietatea bisericel SE
Niculae din Brasov. Are 1960
hect., din care 1100 hect. arabile,
360 hect. padure, 840 hect.
fineata §i 20 hect. loc sterp.
Schela,com.rur , jud. Gorj, plaíul
Vulcanul, situata la N. com. Horezul,
pe niste val sí coaste, ra-
mificatiT ale muntilor i formata
dintr'un singur sat.
Are o suprafata. de 54 hect.,
din care 25 hect. arabile, 23 hect.
padure si 6 hect. vie si pruni,
cu o populatie de 130 familiT,
san 517 suflete.
Are o scoala; 2 biserid, deservite
de I preot si 2 cintareti.
Locuitorif posea : 30 plugurT,
45 care cu bol si vacT, 180 vite
marT cornute, 300 oT, 250 capre,
6 cal si roo rimatorT.
Venitul com, este de 409 leT,
iar cheltuelile, de 402 leT, 91
barrí%
Comunicatia in com. se face
prin drum de care, lar in par
tea de S.-E., prin soseaua comunala,
care o leaga cu Porceni. Pe
aci trece si poteca spre Buliga.
Spre N.-E. comuneT este dealul
numit Cornetul, acoperit numal
cu padurT de fag.
In raionul comuner si la N.
san, este locul istoric «Poiana
luT Mihaiu-Viteazul,.
Spre E. se afla. Platoul HaraboruluT,
unde a fost sat.
Schea-Ciobanului, numire vecae
a portulutBechet, jud. Dolj,
pl. Jiul-d.-j., com. Bechetul.
Schela-Cladovel, com. rur. si
sat, in jud. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-s.,
la 3 kil. de orasul Turnul-Severin,
situata pe mosia
statuluT Bresníta, in sestil Dunard.
Se margineste la E. cu orasul
Tumul-Severin ; spre S. cu
regatul Serbiel, de care se desparte
prín Dunare; in partea
de N. cu com. rur. Bresnita.
Satul formeaza com. cu satele:
Dudasí sí Gura-Va, avind o
populatie de 1200 locuitorr; 2
biserid, deservíte de I preot sí
2 cintaretl ; o scoal,i, frecuentatl
de 75 elevl 1899-900 -
3 circiumi.
LocuitoriT poseda : 52 plu
gurT, 8o care cu boT, 4 cArute
cu cal; 600 vite mar! cornute,
25 caT, 500 oT 51 470 rimatorT ;
25 stupl.
Prin com, trece soseaua na
tionala i calea ferata Vircio
rova Bucuresti.
Are o osea comunala, care
o leaga cu cat. Duda i.
Budgetul com. e la veniturT
de 3921 leT, lar la cheltuell, de
2022 leT.
Deal mal principal e Dealul
CeratuluT, acoperit cu vil. La
satul Gura Vall se afla stinca
de piatra numita Babele I Cra
cul SE Petru, unde se gaseste
o cruce Cu inscriptiune vechre,
cunoscutä sub numele de Cru
cea SE Petru.
Aid este si un oga , care a
luat numele de la muntele Sí.
Petru, numit ogasul Sí. Petra.
Ape Dunarea, pe care se
afla insJlele Dudasul si Gura
VAii (vez! ínsula BaciuluT); riu
rile Jidostita si Oga ul cel Mare.
Pe teritoriul com. se afla in
partea de V. inste metereze, lar
in partea de S.-E., ramasitele
une! mAnAstirT vechT, precum :11
ínsula Golul san Banul, cu ruine.
Schela-Cladovel, picha de gra
ni/d, in jud. Mehedinti, pl. Oco
lui-d. s., com. rur. Schela-Cla
dovel.
Schela-Dragoslavele.VeziDra
goslavele, com. rur., jud Musccl
Sche1a-Gogo9ilor,ftschetdeg-ra
mp, pe marginea Dunard com
rur. Gogosí, pl. Blahnita, jud
Mehedinti.
Schela-Vechle, o fray, In jud
Dolj, pl. Cimpul, com. Cmper
cenit, in Dunare
Schela-Vechle, picha cu No

SCHENDER 352 SCHINENI
33, jud. Dolj, pl. Cimpul, com.
Ciuperceni, pana tn dreptul caruja
Dunarea curge cu diréctiutiea
N.-N.-E. spre S.-S.-V. si
de unde ja directiunea N.-S.,
pana la pichetul No. 35, Bogdan.
Schender, sat, in jud. Constanta,
pl. Mangana, cat. com. Hairam-
Chioi, situat in partea de S. E.
a plaseI i cea de E. a com.,
la 21/2 kil. spre N.-E. de cat.
de resedinta, Hairam-Chioi. Este
asezat pe valea SchenderuluI si
este inchis de dealul Schender
In partea de S.-V. si dominat
de virful Schender, care are o
inaltime de 179 metri. In partea
sa de S. si mal ales in cea
de V. se intinde o padure mare,
care ocupa tot dealul Schender,
intreaga vale Demircea si
valea Schenderulul. oseaua judeteana
Cuzgun-Mangalia trece
prin mijlocul satuluf. Un drum
comunal pleaca spre N., care
se bifurca si din care o ramura
apucá spre arapcea-Caraaci
alta spre Malcoci. Spre S. pleaca
doua drumurI: unul la Demircea
altul la Hairam-Chioi.
Schender, deal, in jud. Constanta,
pl. Silistra-Noua, pe teritoriul
com. rur. Hairam-Chioi si anume
pe acela al ca.t. saa Schender,
situat in partea de S. a
piase!, cea centrala a com. si
cea de V. a cat. ; are o directie
generala de la N. catre S.-E. ;
ramificatiunile sale de E. se intind
pana la marginea satuld
Schender, iar cele de V. formeaz5.
malul drept al va.if Demircea
; este in mare parte acoperit
cu padurI si o parte cu
tufarisurl.
Schenderulul (Val ea-), vale,
in jud. Constanta, pl. Silistra-
Nona, pe teritoriul com. rur.
Hairam Chiol i anume pe acela
al cat. $arapcea-Caraaci si Schender
; situata in partea de S. a
plaser, cea centrala a com. si
cea de V. a catunelor ; se maI
numeste i Valea-Sevendiculul
si Valea-DemirceI; malurile sale
amindoul sunt acoperite cu padurl
intinse; este strabatuta de
o multime de drumurr comunale,
care duc la Schender, la Sarapcea-Caraaci,
la Ghiol-Punar, la
Borungea si la Sevendicul.
Schineni (Spineni), com. rur.,
in jud. Bacaa, pl. Bistrita-d.-s.,
situatä in valea riuluI Siretul.
Se compune din catun ele :
Bogdana, Peletuci-d.-s., Peletucid.-j.,
Catalesti, Schineni, resedinta,
toate pe dreapta SiretuluI
i Cotul-Iurascu, pe stinga.
In Condica Liuzilor, gasim
Schineni ca proprietate a SOtaruluI
Dumitrascu Sturdza, facind
parte din jud. Neamtu. S'a
trecut in ocolul Bistrita, jud.
Bacan, cu prilejul rotunjirer facuta.
in 1833.
Se margin este la E. cu cotn.
Prajasti, la V. cu com. Ciumasi,
la S. cu com. Saucesti si la N.
cu com. erbesti.
Are o populatie de 1126 locuitorl
; o scoala, care functioneaza
din 1890 in satul Catalesti,
frecuentata. (in 1899-900)
de 18 copil ; 3 bisericI ortodoxe,
deservite de I preot si
4 cintaretT, si una catolica, deservita
de preotul catolic din
Bacaa.
In aceasta comuna., impreuna
cu Uniteie, dupa legea rurala
din 1864, s'aa dat, la 166 locuitorl,
559 fAld pAmint in improprietArire.
Teritoriul comunel are o intindere
de 186o hect.
ProprietarT sunt: Elena Iurascu,
cu 340 hect. si G. Exarcu,
cu 957,48 hect.
PAdurile (tufAris) ati o intindere
de 35 hect.
Ville ocupA o suprafatA de
4,72 hect.
Vite 85 cal, 759 vite marT
cornute, 262 porci si 1251 oT.
Locuitorii att 127 stupl.
Totalul pAminturilor de culturA
este de 1339,91 hect.
Budgetul com. e la veniturf
de 6078 leT, 87 banT si la cheltuelT,
de 2207 lei, 50 banT.
Pe teritoriul com. trece calea
vecinalA SAucesti-Schineni- erbesti-Galbeni.
Distantele: la BacAti, capitala
districtuluT, lo kil.; la com. erbesti,
6 kil. ; la com. Slucesti,
9 kil. ; la com. Prajasti, 5 kil.;
la com. Ciumasi, ii kil. si la
com. Girleni, resedinta
14 kil.
Schineni, sao Spineni, sat, jud.
Bacaa, pl. Bistrita-d.-s., resedinta
comuneI cu acelasI nume,
situat intre piriul Turbata si
Siretul, la 3 kil, de satul Catalesti
(scoala). Are o populatie
de 463 locuitorl; 2 biserici,
una ortodoxa, zidita de Smaranda
Greceanu, si alta catolica,
fondata de Hristor Exarhu,
la 1848.
Vite : 43 cal, 362 vite mari
cornute si 122 porcI.
Schineni sati Spineni, atun,
In jud. Putna, pl. Racaciuni,
com. Sascut, situat pe valea
piriulul ce trece prin cart. Sascut
si se duce in sesul SiretuluI.
Are o populatiune de 324
locuitorl.
Schineni, satt Spineni, com. mur.
sat, in jud. Tutova, pl. Tirgul,
spre E. de orasul Birlad,
pe Piriul-Sarat.
Are o populatie de 734 locultor-1;
o scoalA 51 3 bisericT.

SCHINETEA 353 SCHITUI,
Satul formeaza comuna (com.
Schineni) cu catunele: Saratenid.-s.,
Sdrateni-d.-j. si Latesti.
Se cultiva viea pe o suprafata
de 144,75 hect. si livezile
cu pornr.
Comerciul se face de 15 persoane.
Veniturile com. sunt de 9137
ler, 77 banr.
Schinetea, sat, in partea de N.
a com. Dumesti, pl. Funduri,
jud. Vasluiii, situat pe coasta
despre E. a dealulur Ringoaia.
Are o suprafata de 1073
hect. si o populatie de 19 famili!,
sail 69 suflete.
Vite : 5 ce, 235 vite mar!
cornute, 16 rimatorr, 130 01.
Loc. ati 20 -stupT.
Schinetea, ptrik, izvoreste din
partea de S. a satulur Suhuletul,
com. Suhuletul, pl. Funduri,
jud. Vasluiii, de la locui numit
Boutina (Bobrica), infra in com.
Dumesti, pe la N., ja directiunea
spre S. i, dupa ce primeste
afluentir: Hodorani si Marcoceni,
care ambir vin de la N.-
E. spre S.-V., se varsa in Birlad,
in partea de E. a satulur
Dumesti-Mar!, mar spre S. de
locul numit Moara-Iordachioaer.
Schiopeni. Ved S'chiopeni.
Schiopoaia. Ved .,Schiopoaia.
Schiopota. Vez!..5.chiopota.
Schiule§ti. Vea! .)Schiule,sli.
Schiteanca, pda'ure de stejar si
girnitl, pe proprietatea statulur,
Schitul - Greci, com. Mierlesti,
pl. Siul d.-s., jud. Olt ; formeaza
un trup de 500 hect. cu Masato.
si Branistioara.
Schitul, cillun, al com. Beciul,
jud. Buzar', cu 150 locuitori
30 case.
Schitul, sat, jud. Dolj, pl. riulcom.
Filiasi.
Are o populatie de 109 suflete;
o biserica, cu hramul Sf.
Stefan, fondata la 1883 de preotul
Stefan si parte din locuitorr.
In sat este balta Schitul.
Schitul, sat, In jud. Neamtu, pl.
Piatra -Muntele, com. Hangul,
situat in dreapta riulur Bistrita.
Are o populatie de 795 lo.
cuitorr.
Acest sat se mar numeste $i
Schitul-Hangulur.
Schitul, subdivizie a cdt. Gayanele,
din com. Boziorul, jud.
Buzati.
Schitul, trup de sat, in com. Petricani,
pl. de Sus-Mijlocul, jud.
Neamtu.
Schitul, mahala, din com. Genuneni,
pl. Oltul-d.-s., jud. Vilcea.
Biserica comuner a servit
de schit, dup. cum se constata.
din aceasta inscriptie:
t Acest sfint schit, nade se prilznueste
hramul SfinteI Inä4ärl a Domnulul
Isus Christos, este :Idit din temelie
de Pahomie Monachul, ce s'a numit
spre mirenie Popa Postelnicul, fiul luI
Iordache Vel Stolnic Pirscoveanul, In
zilele DomnuluT Constantin Voevod Brincoveanul
si Vaü Inchinst metoh sfintei
mänästirI Bistriça pentru a sa si a tot
neamului suui vesnicä pomenire, la leatul
7192 (1684).
La a doua use se citeste urmatoarele
Acest sfint schit, unde se präznueste
hramul luältarea DomnuluI nostru Isus
Cristos s'a zidit de Pahomie Monahul Pirecoveanul,
In zilele lui Constantin Brinco.
veanul si rail Inchinat la sfinta mätiftstire
Bistta, dar n'al fost apucat su-1
zugriveascli ; iar acum in zilele domnuluI
Alexandra Moruz Voevod, fiind egu-
menul BistteI Chi', Constantin Arhimandrit,
pus'aii egumen la acest schit
pe chir Dionisie Eromonah i acesta cu
voia luI Dumnezeu Indemnat ca
multii rIvni i dintru a sa dreaptä agonisire
cheltuind, l'ají zugrivit peste tot
pe diuKuntru dupä cum se vede cum si
c,le ce ají mal fost trebuincioase
cut, ajutorind l sf. sa Arhimandritul
bapreunii cu alff fratl spre vesnica pomenire,
la leatu x8oi.
Schitul, vechie numire a celtunafulur
Craciunesti, din com.
Cislaul, jud. Buzaii.
Schitul, stage de dred.f., jud.
Muscel, pl. Nucsoara, cat. Schitul-Golesti,
pe linia Bucuresti-
Cimpulung, pusa in circulatie
la i Septembrie 1887. Se afla
intre statifle Furnicosi (6,2 kil.)
si Cimpulung (6,9 U.). Inaltimea
d'asupra nivelulur Marir
e de 5031%18. Venitul acester
statir pe anul 1896 a fost de
12736 leT, 6o banr.
Schitul, pdclure, la E. de com.
Stanesti, plaiul Nucsoara, jud.
Muscel.
Schitul, pichet de granigi, in
jud. Mehedinti, plaiul Cerna, pe
marginea aper Cerna.
Schitul (Thcovul), fost metoh,
al Episcopier Buzail, azl biserica.
de mir, in com. Tircovul,
jud. Buzati.
Schitul, deal, jud. Fälciü, ce se
prelungeste In partea de N. a
comund BoteSi, pl. Crasna, pe
teritoriul mosier Partea-din-Porceni.
Acest deal, in prelungirea
sa, poarta numirile : Dragalina
al-Porcisenilor.
Schitul, deal, In jud. R.-Sarat,
plaiul Rimnicul, com. Jitia, in
partea de S. a comuna', Muga
schitul Poiana-Marulur; este acoperit
cu padurr.
65940. M'arete Dtcflonar aeografic. vol. r. 45

SCHITUL-BATA-DE-ARAMA 354 SCHITUL-GOLEM
Schitul -Bala-de-Aran* meltuïstire.
Ved Baia-de-Araml.
Schitul-Balo. Vezi Balo$-Schit,
sat, in com. RAdeni, pl. Co-
$ula, jud. Boto$ani.
Schitul-Bodescului. Ved com.
Guge$ti, pl. Crasna, jud. Vasluiti.
Schitul-Cheia, poiand, pe riul
Teleajenul, com. MAneciul-Ungureni,
plaiul Teleajenul, jud.
Prahova.
Schitul-Deleni, sat, fAcind parte
din com. rur. Comlnita, pl. 01tul-d.-j.,
jud. Olt.
Schitul-Duca, sat, in partea de
N.-E. a com. Poiana-CirnuluT,
pl. Crasna, jud. Vasluiù, situat
pe vale, in stinga pirluluT Vasluetul
qi a $oselef nationale Vas-
1uit-Ia$1, pe o suprafatA de 659
hect., din care 398 hect. pAdure
132 hect. loe de cultura, proprietatea
Statuluf, lar 129 hect.
ale locuitorilor. Are o populatie
de 30 familif, sat 143 suflete;
o bisericl, ziditA la 1802.
LocuitoriT posea : IO plugurT
$i 16 care cu bol, I plug
$i 4 cdrute cu cal; 18 cal, 88
vite marT cornute si 120 rimatorT
; 70 stupY.
Schitul-Frumoasa, com. rur.,
jud. BacAti, pl. TazlAul- d.-s.,
a$ezatä pe valea riuluf Coman
sati Negru, intre dealurT, $i alcAtuitä
din dota cAtune : Schitul-Frumoasa,
re$edinta,
teni.
Se mArgine$te la N. cu com.
TazlAul, jud. Neamtu ; la S., cu
comunele Solontul i Bihnl$eni ;
la E., cu com. BAsAsti si la V.,
cu com. Valea-Arinilor.
PAmintul sAti este strlbAtut
de la V. spre E. de piriul Co-
manuluf sat Negru i inconjurat
de dealurile: RuncuI-Feter, Crucea,
Bradul, Bitca-NeagrA $i
Muntele-IugeT, Fruntea- ComanuluT,
Dumea i Ar$ita-Mare.
Are o populatie de 712 locultor-1
; o $coall ; 2 bisericf,
Schitul Frumoasa, fost in vechime
schit de cAlugArT, si
cea-l'altA in RAteni, deservite
de 2 preoti $1
circiumf.
3 cintaretr; 5
Teritoriul comunef are o intindere
de aproape 10000 hect.
Statul este proprietar mare (mo-
$1a Frumu$ica). PAdurea statuluT
de aci, Schitul-Frumoasa,
ocupa peste 9000 hect. $1 se
intinde
sl$ti.
i pe teritoriul com. BA-
Se gäsesc doul izvoare cu
apA sAratá, in vAile GhidionuluT
$i SArltelele.
Are o fabrica cu aburl $1 un
herestrát de apl.
Totalul pArninturilor de culturá
este de 396,89 hect.
Vite to cal', 466 vite marT
4 o. ;
cornute, 168 porcr i 86 I
stupT de albine sunt 36.
E strAbltutl numaT de clf
naturale, care o unesc cu comunele
vecine, $i de cAT comu.
nale spre Bas4ti, spre Valea-
Arinilor 11 Bihn4eni.
Budgetul com. e la veniturT
de 3190 leT, 46 banT $i la cheltuelT,
de 1708 le, 81 banT.
Distantele: la BacAti, capitala
districtulul, 5 i kil. ; la Molnesti,
31 kil. ; la com. BAsl$ti,
kil.; la com. Valea-Arinilor,
15 kil. ; la com. Solontul, 23
kil. i la com. Scorteni, resedinta
plá$ef, 20 kil.
Schitul-Frumoasa, sat, jud. Bacan,
$ire$edinta
comunef cu acela$T nume, situat
la confluenta piriia$elor Ghidion
$i Ne$tiutul, in basinul
piriuluf Coman.
Are o populatie de 130 locuitorf
; o $coall ; o bisericl,
clAditl la 1820 de ProtosingheluI
Gherasim, deservità. de
2 preop si 2 cintaretT si care a
fost mal inainte schit de cllugArT
; 4 circiumT.
Vite: 9 caf, 343 vite marT
cornute $1 121 porcf.
Schitul-Frumoasa,pddure, jud.
Bacas, pl. ,TazlAul-d.-s., care se
intinde prin comun ele BAsA5ti
$i Schitul-Frumoasa, cu o suprafatl
de 9762 hect., populatä
de brad, moliftf $1 pinT.
Apartine statuluf. Mal inainte
de secularizare, apartinea schituluT
Frumoasa.
Schitul-Gole§ti, com. rur., plaiul
Nuc$oara, jud. Mu$cel, la S. de
Cimpulung $1 la I0 kil. de acest
oras, situatl pe ambele malurT ale
riuluf Tirgul.
Se compune din 4 cAtune :
Valea-ButiT, Valea-Pechil, LAzAreqti
$i Burne$ti si se marginWe
la N. $i E. cu pAdurea
Gradi$tea, la S. cu comuna Mihlesti
$1 la V. cu comuna Cote$ti
i Capul-Pisculuf.
Are o populatie de 1425 locultori
; o bisericA vechfe : Schitul-Gole$ti
$i alta noud; o $coald.
Lo cuitoriT posea : 37 cal, 785
bol, vacT $i vitef, 872 oT, 261
porcT, 83 capre; 40 stupT Cu
albine.
Budgetul com. e la venitur T
de 1752 leT $1 la cheltuielT, de
1723 la
In comuna sunt mal multe
lived de prunl qi marea pldure
a statuluf GrAdi$tea in care se
gAse$te tot felul de arborf. Prin
aceastA pldure sunt cite-va dealurT,
ripT $1. poenT, carr ad diferite
numirT.
Riul Tirgul udä comuna in
tot lungul sAti, de la N. spre S.
Pe ele se afta 3 morT.

SCHITUL-GOLETI 355 SCH1TUL-0R4ENI
179 locuitori s'ad improprietarit
dupa legea rurala din 1864
pe mosia statuluT Gradistea, care
are o intindere de 697 hect.,
compuse din araturT, fin* si
izlaz.
La S. de comuna este un
pod de lemn, pe soseaua nationall,
numit podul Furnicosi, care
leaga comuna Schitul-Golesti cu
comuna Mihaesti. Tot ad este
si un pod mare de fier al caja
ferate, ambele pe Riul-Tirgu-
I uf.
Calea ferata Golesti- ampulung
isoseaua nationall Pitesti-
Cimpulung trec prin mijlocul
comuneT. Atara de a.cestea, 4
sosele vecinale leaga aceasta comuna
cu cele vecine.
Pe proprietatea statului Gradistea,
se afla vechea cetate jidova,
numita i Gradistea.
Schitul-Gole§ti, saa Biserica-
Gole§tilor, fost schit de calugarT,
edificat de domniT Golesti
pe la 1680. Ad i sunt cite-va pisanif
i pietre mormintale cu inscriptiT
slavone si care azT serva
ca podeall In intru bisericer.
In tinda bisericeT sunt zugravitY
unii din ctitorT. Ca odoare,
pe linga altele, exista. 2 candele
de argint, cu inscriptia vechTe
de tot.
In jurul bisericei sunt chiliile
schituluf.
Schitul-Greci,ditun, facind parte
din com. Mierlesti, pl. Siul-d -s.,
jud. Olt, situat la S. de com.,
pe valea si de amindoua malurile
IminoguluT. Are o populatie
de 282 locuitorT, din carT 35
improprietaritT dupa legea rurala
; o biserica, numita Schitul-
Greci, fondata la 1830, reparata
de Stat la 1852, si care e deservia
de un preot, un cintaret
si un paracliser.
Vite 25 cal, Yb Tepe, 66
boT, 40 vacY, 10 capre, 320 or
si 59 porcT.
Mosia e proprietatea statulul
si are o suprafata de 2500 hect.
Schitul-Greci, fostd mäneistire
de calugarT, inainte de secularizare,
situata pe valea i malul
drept al IminoguluT, in jud. Olt,
pl. Siul-d.-s., com. Mierlesti, cat.
Greci. AzT a ramas biserica de
mir, deservita de un preot, un
cintaret si un paracliser. Biserica
s'a fondat la 1830 de calugari
si s'a reparat la 1853.
Schitul-Grosul, sad Poenari-
Grosul,ceitun, pendinte de com.
Grosul, pl. Marginea, jud. Vlasca.
Vezi com. Grosul sad Podul-Grosul.
Schitul-Hadimbul, sat, in jud.
Iasi, pl. Stavnicul, com. Mironeasa,
situat de- asupraDealuluT-
Mare, numit in localitate si Dealul-Manastiref.
E inconjurat de
toate partile cu padurT.
Are o populatie de ro familif.
AicT se afla i manastirea Schitul-Hadimbul,
facuta de Iane
Hadimbul, in timpul dom niel
luT Duca-Vocia, pe la 7189. Are
zid de jur imprejur, in forma
de cetatuie ; a stat in ruina
pana in timpul calugarilor grecT,
cind i s'a facut reparatie,
dupa secularizare, a devenit, impreuná
cu rnoiile pendinte de
ea, proprietatea statultd. Are 2
preotT si 2 cintaretl.
Schitul-HadImbul, schit, VezT
satul Schitul-Hadimbul, jud. Iasi.
Schitul-Lipovenesq,schit,situat
pe dreapta riului Bistrita, in
jud. Neamtu, pl. Piatra Muntele,
com. Doamna, in fata orasuluT
Piatra.
Schitul-luI-Täritä, Use-rica, cu
calugarT, in satul Socola, com.
Buciumi, pl. Codrul, jud.
facuta de Grigore-Ghica, cel bAtrin,
in india domnie de la 1727
1733. La 1754, MateT-Ghica,
fiul luT Grigore, a ajutat cu banT
pe calugarii din acest schit, de
l'a prefacut in zidire de pTeatra.
La 1758, in domnia tul Teodor-
Calimach, aici a fost spitalul
pentru boluaviT de duma. Pe la
1790-1800, Gheorghe-Tarita, a
reparat biserica, lasindu-T si toata
averea sa, de la care a ramas
numele schituluT.
Asta-al schitul, cu 6 calugarr,
este intretinut de Epitropia Spitalelor
Sf. Spiridon din Iasi.
Schitul-MateI, sat, in jud. Arges,
pl. Topologul, pendinte de
com. rur. Alimanesti-Cio fringeni.
Are o populatie de 25 familiT,
si o biserica (schit).
Schitul-Matei, schit de calugarT,
cu hramul S-ti! Ingerí, intemeiat
de.un Egumen DorofteT, in satul
cu acelasT nume, pendinte de
com. rur. Alimanesti-Ciofringeni,
jud. Arges, pl. Topologul. Astazi
este biserica de mir, deservita
de i preot, I cintAret i I
paracliser.
Schitul-Orl§eni, sat, pe valea
piriuluT Miletinul, in partea de
V. a com. Cristesti, pl. Cosula,
jud. Botosani, pe mosia Cristesti.
Are o populatie de 42 famili!,
sail 95 suflete ; o biserica,
deservita de z preot i i cintaret
; 3 circiumr.
Vite : 70 vite marT cornute,
23 caT, 120 Oi §i 88 porcT.
Biserica de aci era schit de
calugarite, care la 1864 s'a desfiintat
; iar locuitoriT acestuT sat
sunt scutelnicif sad oamenif
schituluT, carT asead cite-va case
in apropiere de chiliile calugaritelor
si de schit, si care ea

SCHITUL-OR4ENI 356 SCiNTEIA
timpul inmultindu-se ex* format
un mic sat. Asazi sunt improprietAritl.
Schitul-Ori§eni, sati Maicele,
fost schit de ciilugdrife, in satul
Schitul-OrAseni, com. Cristesti,
jud. Botosani.
Schitul-Porciqeni, fost schit de
astAzT bisericA de
mir, jud. FAlcia, pl. Crasna,
com. Botesti. Partea de mosie
pe care se aflA schitul a fost a
unuf rIzAs, Ichim Porcisanu,
care o stApinea prin veacul al
XVI-lea, cind a fondat i schitul
; apoT a trecut in proprietatea
Biv -Ve! SpAtarulul Negruzzi,
care a reparat si schitul.
Schitul-Priboeni i Budi§teni,
proprietap ale statuluT, pendintl
de mAnAstirea Cotroceni, jud.
Muscel.
Schitul-Sava, sat, in jud. BacAti,
pl. Trotusul, com. Podurite, situat
la poalele munteluT cu acelasl
nume, la 8 kil. de satul
Podurile (scoall).
Are o populatie de 96 suflete
; o bisericA, fosa schit.
Schitul-Sava, schit, jud. BacAti,
pl. MunteluT, com. Podurile, la
poalele muntelul cu acelasT nume
fingA satul Valea-SoaseT, care
a fost locuit de eálugArr, apoT
de cAlugArite, lar acum este
redus la bisericA de mir.
Schitul-Stavnicul, sat, jud. Iasi,
com. Voinesti, pl. Stavnicul,
spre V. de satul Voinesti, situat
pe piriul -Stavnicul.
Are o populatie de 132 locuitorT
; o bisericutA ruinatA,
care poartA numele de schit.
Mosia, cu o intindere de 659
hect., e proprietatea EpitropieT
Spit. SI. Spiridon.
Loe. se ocupA mal mult cu
tAerea /emnelor de prin parchete,
cu facerea mangaluluT si
cu transportul lemnelor la Iasi.
Vite : 9 cal, 83 vite marr
cornute si x4 rimAtorl.
Schitul-StAne§ti, mofie a statuluT,
pendinte de biserica Z1Atari,
jud. Vileea.
Schitul-Topolnita, nandstire.
Vez! Topolnita, schit.
Schitui-Vechit, vhf de nunte,
jud. BacAil, pl. MunteluT, com.
Podurile, de pe teritoriul satuluT
Valea-SoaseI.
Schitul-Zgurei, bisericti vechre,
pe teritoriul satuluT Zgura, com.
Oltenesti, pl. Crasna, jud.
Schituletul, schit, in viea mAnAstireI
CAldArusani, din com. Ceptura,
jud. Prahova, pl. Cricovul.
Schitului (Izvorul-), izvor de
apel minerald, situat aproape
de SehAstria de Ruga piriul
Nechitul, jud. Neamtu. Izvoreste
dintr'o stincA dreaptA
(1à pe orA 12 litrurT. Nu are niel
floare, niel miros si este de un
gust astrigent. Cind temperatura
atmosfereT e de 180, a
apeI este de 80; greutatea eT
SpecificA este de 1,004; reactiile
ati dovedit el aceastA
pe lingA var i magnezie, cuprinde
mult fer i pucioasA ;
dacA stA cite-va zile in sticIA
destupatA, depune mult oxid
de fer.
Schitulul (Lacul-), lac, jud. BacAii,
pl. TazlAul-d.-s., com. Schi
tul-Frunioasa, format de piriul
cu acelasT nume, din pricinA cá.
douA dealurf se incheie chiar
in albia PiriuluT-SchituluT. Con
tine pástrAvI.
SchituluI (PIrlul-), trup de sat,
in com. Hangul, pl. Piatra-Muntele,
jud. Neamtu.
Schitulul (Pirful-), ptrill, jud.
BacAti, pl. TazlAul-d.-s., com.
Schitul Frumoasa, form at prin
reunirea piriiaselor: Iuga, Ca.
soya si Cirpinisul, pe de o parte,
si Ghidion i Nestiutul, pe
de ala parte. Curge spre E. si
se varsA pe malul drept al piriu/uT
Comanul, maT sus de RAteni,
dupA ce strAbate tot teritoriul
comuner. Acest
formeazA Lacul-Schitulur.
Schitului - Manolea (Iazul-),.
fezisor, jud. Suceava, in suprafata
de IO prj., in curtea schituluT
Manolea. Apa sa invirteste
o moriscä si se varsA in Platonita.
Scinteia, atun, in jud. Putna,
com. Bolotesti, pl. Girlele, situat
impreunA cu cele-l'alte cAtune
ce compun comuna, pe
malul PutneT, intre MIgura
Putna.
Are o populatie de 16o suflete;
o biseria, cu hramul InAltaxea
Domnula
ScInteia, sat, in partea de V. a
com. Bodesti, pl. Mijlocul, jud.
Vasluiá, situat pe un podis,
strAbAtut de piriul Rebricea
la V.
Are o suprafatI de 400 hect.,
cu o populatie de 62 familif,
sal-1 224 suflete; o bisericä de
zid, in stil foarte vechiti, cu hramul
Sf-ti! Mihail si Gavril
despre care se zice cA ar fi flcutl
de Stefan-cel-Mare.
Vite : 39 cal, 146 vite marT
cornute, 28 rimAtorI si 46 o!.
LocuitoriT posea ¡o plugurT

SCINTEIA
o care Cu bol, I plug si 2
cArute cu, cal.
Traditia spune cA satul
tela a fost tirgusor pA.nA la o
vreme. AdevArat este cl se g5.seso
in pAmint pietre care ati
slujit la temeliile caselor i cl
pe teritoriul satuluT se mal aflä
urmele unel prea vechT bisericl.
In marginea satuld, pe pirlul
Rebricea, a fost un mare pod
de piatrA care s'a ruinat nu de
mult ; se zice cA si acest pod
s'ar fi flcut de tefan-cel-Mare.
ScInteia, schit de ciilugdrile, in
dreptul com. Balotesti, pl. GIL-lele,
jud. Putna.
Sctnteia, stalie de dr..c1.-f, jud.
Vasluiù, pl. Crasna, com. Bodesti,
pe linia Iasi-Vasluiti, pusä
in circulatie la i Maiii 1892. Se
allá tntre statille Rebricea (5,5
kil.) i Grajduri (6,2 kif.). InAltimea
d'asupra niveluluT Mari!
de 148',55. Venitul acesteT statiT
pe anul 1896 a fost de 41713
leI, 64 banI.
Scinteia, mofie a statuluI, compusA
din 5 hlise, jud. Putna; fosa
pendinte de schitul Scinteia.
Scinteie§ti, sat. in j ud. Covurluirt,
pl. Prutul, com. Frumusita,
la vr'o 8 kil., spre V., de resed'uta
comuneT. Are o populatie
de 240 familiT, sat To18 suflete
; o bisericA si o scoalA. ImpreunA
cu cAt. Fintinele, din com.
Foltesti, formeazA o parohie aparte
avind catedrala cu hramul
Sf. Gheorghe, deservitA de un
preot ajutor si 4 cintáretT.
Scinteie§ti, sal, In jud. Mehcdinti,
pl. Ocolul - d. - s., com. sur. Izvorul-BirzeT.
Sclipote§ti, fost sat, situat pe
lunca SiretuluT, la N. de satul
357 SCOCULUT (VALE A-)
IonAsesti, pl. Nicoresti, jud. Te-
Scoarta, com. rur, jud. Gorj,
pl. Amaradia, in partea de N.-
V. a com. Pojogeni, situatA mal
mult pe dealuti, pe o pozitie
InaltA i inclinatA spre V. E formatl
din 2 cAtune Scoarta
Ceretul (CAlugAreasa), cu o suprafatA
de 600 hect. si o popupulatie
de 360 fam., sati 1371 sufl.
Are o scoalA, fondatA. In 1884,
frecuentatA de 46 copiT (1899
900) ; 5 bisericT, deservite de
2 preoti. si 2 cintaretT.
Locuitorif posed1 145 plugurI,
Tm care cu bol, 3 carute
Cu cal"; upo stupi; 662 vite marT
cornute, 818 oT, 12 capre, 199
rImAtorl si 28 cal.
Venitul comuna este de 1639
leT, 5 banT, iar cheltuelile sunt
de 1626 leT, 42 banT.
Comunicatia in com. se face
prin soselele judetene T.-Jiul-
Vilcea si T.-Jiul SpahiT-Dolj,
care se bifurcA pe teritoriul acesteT
comune, apoT prin o osea
comunalà, care o pune in le-.
gAturA cu Bobul.
Calea feratä. Filiasi-T.-fiuI are
ca statie apropiatA, statia CopAcioasa.
In aceastA comunA se aflA
dealul Scoarta i valea cu acelasT
nume.
Nutnele de Scoarta vine de
la o bisericA vechTe, ce era acoperla
cu scoartA de stejar.
Scoarta, cdtien de resedinta al
comuneT cu acelasI nume, jud.
Gorj, pl. Amaradia.
Are o suprafatà de 458 hect.
cu o populatie de 255 familiT,
sati 1013 suflete.
LocuitoriT posea I 00 plugurT,
75 care cu bol, 2 cArute
cu caT; 70 stupT ; 540 vite marT
cornute, 642 oT, 71 rimAtorT si
19 cal.
Are: o scoall; 4 bisericr, deservite
de r preot i I cintáret.
Scobinti, sat, jud. Iasi, pl. BahluiuluT,
com. BAdeni, situat la
poalele DealuluT - luf - VodA, in
partea dreaptl a riuluT Bahluiul,
pe o suprafatA de 530 hect. si
cu o populatie de 155 familif,
sati 705 suflete. Este resedinta
comuneT. Are o bisericA, Pacutà la
1856, de fostul proprietar Pascanu
; o scoalA, infiintatA in
1859, frecuentatA de 39 elevI
(1899-900); o moarA de aburT.
Vite t 41r vite marT cornute,
49 cal, 421 o! si 165 rimAtorT.
Scobita, munte, in jud. Buzla,
com. Goidesti, cIt. BrAtilesti,
acoperit cu izlaz i intrerupt de
frumoase i bizare creste de píatrA.,
ce Tes din stinca masivuluT
sAti.
ScoblIteni, sal, In partea de V.
a com. Plusesti, pl. CirligAtura,
jud. Iasi, lingA tirgusorul Podul-
IloaeT, de care se desparte prin
sesul &luid Bahluetul.
Are o suprafatA de 1573 hect. ;
o popu/atie de 42 familif,
214 suflete; o bisericl, ziditA
la 1779, de fostul proprietar
erban Negel ; o fabrica de teracotA,
fondatA in 1886, de cdtre
d. inginer Xenopol si o moarA
ce se pune in miscare si prin
apl si prin abur!.
Vite 100 vite marT cornute,
27 caT, 105 OT i 26 rimAtorT.
Scocului (Valea-), vale, la N. de
muntele Oslea, plaiul Vulcan, jud.
Gorj. Plecind de la V. spre N.-
E. de sub muntele Oslea si
SArbele, dupA 6 kil., dA in albia
JiuluT rom1n la pichetul No. I
numit Scocul, situat la N. de
muntele Sásbele si la E. de stinca
UrsuluT.

SCOICA 358 SCORNICEVTI
Scoica, ciitun, apartinin d comuner
SAulesti, pl. Gilortul, jud. Gorj,
situat pe malul sting al Gilortulur.
Are o suprafatä cam de 250
hect., cu o populatie de 30
familir, saii 120 suflete ; 1 biseria,
deservitA de i preot si
1 cintAret.
Locuitorir posed5.: 6 plugurr,
15 care cu bol"; 15 stupr; 53 vite
marr cornute, 75 or, 18 capre,
9 rimAtorr si 3 cal.
Riul Gilortul udä cAtunul,
strAbAtindu-1 de la N. la S.
Comunicatia se face prin soseaua
vecinall ce vine de la
N., din comuna Musculesti si
se leaga la S. cu Andreesti.
In partea de E. a atunulur,
terenul fiind accidentat, drumul
ocoleste in spre N., pe Valea-
Vladimirulur. La V. se leagA
cu cAtunul de resedintA printr' un
drum ordinar, ce trece Gilortul
prin vad.
Scoicesti, sat, fácind parte din
com. rur. Budisteni, j ud. Muscel,
pl. Podgoria.
Are o populatie de 299 locuitorT.
Este asezat 'filtre dealurile
Merisesculur, spre E., unde se
aflA Schitul Cotroceni si Schitul
Budisteni cu vil si pAdurr.
Spre V. este Valea-lui-Ivan.
Scoposeni, sat, in jud. Falda,
pl. Podoleni, com. Zberoaia, asezat
pe malul Prutu/ur, in partea
de S. a satulul Zberoaia, cu
care formeazA un trup.
Suprafata teritoriulur mosier
e de 1270 hect., din care 628
hect, ale locuitorilor, iar 22 hect.
vatra satulur, Cu o populatie
de 142 familir, saili 633 suflete.
Este resedinta com. Are o
scoall infiintatA la 1860, frecuentatA
de 36 elevr; o bisericä
fAcutá. la 1840, deservità de 1
preot, care serveste si la biserica
din satul Zberoaia.
Scoposeni fAcea parte din
domeniul statulur Zberoaia, ce
apartinea mAnAstirer Neamtu.
Acum mosia este proprietatea
mostenitorilor rAp. Mihail Cogálniceauu.
In partea de S. a satulur se
varsä. riul Jijia in riul Prutul.
Aci se aflA o sucursalA a
biuroulur vamal din tirgusorul
FAlciO, pentru trecerea in Basarabia.
In coprinsul mosier se allá
72 hect. pAdure de rAchitO si
plop.
Scoposeni, sat, in partea de S.
a com. Cucuteni, pl. Stavnicul,
kid Iasi, situat pe coasta dealulur
cu acelasr nume. Are o
populatie de 52 familiT, sati 230
suflete.
Vite : 207 vie mar! cornute,
EH Or, 24 ca! si 50 ritnAtorT.
Scorbura, atun,la S. com. Ciriogani,
pl. Oltetul-Oltul-d.-s., jud.
Romanati, situat pe tArmul sting
al riusorulur Beica. Are o populatie
de 100 locuitorT.
Scorci, deal, in jud. Constanta,
pl. Silistra-Noul, pe teritoriul
comunelor rurale Girlita si Canlia
; se desface din culmea Coslugea
; se intinde spre V avind
o directiune generala de la E.
spre V., brAzdind partea de N.
a plAser, pe cea de E. a com.
Girlita si pe cea de V. a com.
Canlia ; satul Galia este in
parte asezat la poalele sale de
V.; se intinde printre vAile
Scorci, Galita, Cuiu-Iuc-ului ; se
ridicA pana la o inAltime de 122
metri, dorninind ast-fel vAile Galita
si Cuiu-Iuc-ulur, satul Galita
si rezerul Girlita pe o micA
intindere ; este acoperit in partea
de V. mar mult cu pAdurr,
lar in cea de E. cu tufArisurr;
este tliat de drutvul judetean
Girlita -Lipnita si de drumul
comunal Galita-Carvan.
Scorci, vale, in jud. Constanta,
pl. Silistra-NouA, pe teritoriul
com. rur. Girlita si anume pe
acela al cAtunulur s'O(' Galita;
se indreaptA spre V., inteo directiune
generala de la S.-E.
spre N.-V., printre dealurile
Scorci si Canli-Dere, brAzdind
partea de N. a plAser si cea de
E. a com.; de ling5. satul Galita
ia numele de va/ea Ganta
si, sub acest nume, strAbate satul
Galita si se deschide in Tezerul
Galita, pe partea dreaptA.
Scorduful, alfoz (Orla), in jud.
Ialomita, pl. Ialomita-Balta, com.
MArculesti, situat pe cimpul BOrAgan,
in apropiere de statia
MArculesti, a clir ferate Bucuresti-Fetesti.
Scorila, sat, in jud. Mehedinti,
pl. Cimpul, tinind de com. rur.
PrisAceaua.
Scornicesti, com. rur., in jud.
Olt, pl. Vedea-d.-j., compusl
din 2 cAtune: Scornicesti si Piscani,
cu o populatie de 497 locuitorr.
Este situatI pe valea riulur
Plapcea-MicA, la 25 kil, de capitala
jud. si la 9 kil, de a pIAser.
Mar inainte a fost asezatA
pe deal.
Are 3 bisericr; o scoa1ä frecuentatA
de 24 copir (1899-900).
Se spune cA una din bisericr
ar fi ziditA de Popa Bogdan si
zugrAvitA in 1833, cl alta s'ar
fi zidit de Cirstea cApitan Radu
Scornicr, tot pe atunci. Biserica
din cAt. Piscanilor s'a fAcut la
1834, cu ajutorul lur Ion Negutl
si Toma Niculescu din
Piscani.

SCORNICESTI 359 SCORTENI
LocuitoriT sunt mosnenI. El
posea: 50 cal si Tepe, 150 bol,
200 vacT, 600 oT i too porcT.
Comuna se intinde pe o suprafata
de 1200 hect.
Budgetul com. e la veniturT
de 1900 lei si la cheltuelT, de
1800 lei.
O osea vecinala if inlesneste
comunicatia la N. cu Tatarai
si la S. cu Baltati.
Doul dealurT, cel de Rasarit
cel de Apus, brazdeaza com.,
de la N. spre S., pana in riul
Negrisoara. Pe eIe e loe de
pasune.
E udatä de la N. la S. de
riul Plapcea-Mica si se margineste
cu comunele: Negreni (la
E.), Mogosesti i Constantinesti
(la V.), TAtarai (la N.) si /hltati
(la S.).
Scornice§ti, sat, facind parte din
com. rur. cu acelasT nume, pl.
Vedea-d.-j., jud. Olt. Are o populatiune
de 329 locuitorT, si
2 bisericT.
Scortarul-Noil, com. rur., jud.
BrAila, pl. VI:leal, situata in
lunca B rzauluT, pe malul drept.
8e margineste la E. cu Romanul,
la N. cu Gurgueti, la
S. cu Movila-Miresif, la V. cu
riul Buzan
Arco suprafata de 13348 hect.;
populatie de 2085 suflete;
biserica, construita la 1830
de Episcopul Filofteiti din Buzar',
ca hramul Adormirea Maicil
DomnuluT, deservita de i preot,
I chi tAre i i paracliser; 3
scoale mixte; i 7 circiumr.
130 locuitorT improprietarit
/a 1864, si 44 la 1878;
neimproprietaritl sunt 24.
Venitul comunal e de 6453
leT, iar cheltuelile sunt de 6428
lel.
Vite: 1238 boT, 1001 vad,
18 taurT, 515 vitel, 1051 cal,
4 magarT, 7984 oT, 555 rimatorT,
15 capre.
Comuna s'a infiintat la 1828
de locuitorT venitT din Scortarul-
Vechit. Armatele austriace
turce aü trecut prin com. pe
la 1828; Rusil, pe la 1877.
DrumurI: la Gurgueti, spre
N., 6 kil.; la Romanul, spre E.,
8 kil.; la Movila-MireseT, spre S.,
12 kil. ; la Sutesti, spre S.-V., t 8
kit.; la Braila, spre E., 29 kil.
Scortarul-Noil, sat, jud.
comuna cu acelasT nume, pe
tarmul drept al riului BuzAul,
la 29 kil. spre V. de orasul
Bräila, infiintat la 1821, de locuitorir
venitT din satul Scortarul-Vechiti.
Suprafata vetreT satuluT este
de 55 hect.
Are o populatie de 737 locuitorT
; o scoala mixta, infiintata
la 1856, frecuentata. de
26 elevI si 7 eleve (1899-900) ;
biserica zidita la 1856 de
Episcopul Filoteiti de Buzati,
Cu r preot, I cintaret si i paracliser
; 3 circiumI.
Vite : 349 cal, 210 vite marT
cornute, lit rimatorr si 871 or.
Scortarul-Noti, jud.Braila,
compusa din dou5. trupurT, unul
de 5093 hect., proprietatea statului,
si altul de 96o hect., proprietatea
d-luT Costov.
Scortarul-Vechiti (Mola), com.
rur., jud. Braila, pl. Vladeni,
situata pe luncl. Se margineste
la S. ca Silistrarul, la N., cu
Nazirul, la E. ca Tudor-Vladimirescu
i cat. Lacul-Sarat, la
V., cu lacul Coada-Iencel i Movila-MiresiT.
Are o suprafata de 5000 hect.,
ca o populatie de 937 suflete;
biserica, construita la 1873
de locuitorT, cu hramul Sf. Gheorghe,
deservita de I preot i r
clntaret ; o scoall mixta frecuentata
de 60 elevr (1899-900).
Scoald de baett este ad de la
1865; scoala de fete, de la 1880.
Vite: 595 cal, 912 boT, 621
vacT, 193 viteT, 214 rimatorT,
4002 or §i 12 capre.
Prin comuna trece soseaua
judeteana Braila-Rimnicul-Sarat.
DrumurT : la Tudor Vladimirescu,
spre E., 7 kil.; la Naztrul,
spre N.-E., 11 kil.; la Romanul,
spre N.-V., 8 kil. ; la
Movila-Miresil, prin cat. Comaneasca,
spre E, 12 kil. ; la Silistrarul,
spre S., strabatind calea
ferataBrdila-Bucuresti, 7 kil.;
la BrAila, spre E., 18 kil.
Scortarul-Vechifi, mofie, in partea
de E. a com. Scortarul-
Vechitt, jud. Braila, in Intindere
de 1390 hect., proprietatea sta
tuluT.
Scorteanca, cdtun, al com. Amarul,
jud. Buzar', Cu 50 locui
torT si 13 case.
Scorteni, com. rur., jud. Baclu,
pl. Tazlaul-d.-s., situata in va.
lea Tazlautuf-Mare. Se compune
din 3 catune: Scorteni, resedinta
comund, a plasiI si a
judecatorief de pace, ca sectiile
Poiana-BouluI i Sirbi ; Gri
goreni, spre N.-E., si Pustiana,
spre N.-V. pe deal, toate de
parte de malul sting al TazlauluT-Mare.
In Condica Liuzilor nu se
afta trecuta, iar in statistica din
1874, o &ira compusa din
cele 5 catune de mal sus.
Se zice cA mosiile razasesti
de ad ati fost danie de' la Stefan-cel-Mare.
TaraniI de pe adi
sunt gospodarT i oamenI cu
dare de mina.
Se margineste la N. cu teritoriul
com. Slobozia-Luncani ;
la E., cu al com. Nadisa ; la

SVRTENI 360 SCORWL
S., cu al comunelor Tetcani si
Ardeoani si la V., cu al com.
Bihmaseni.
Mara de rinl Tazlaul-Mare,
mar este udata de pirtiasele
Boulur si Sirbilor, care se scurg
In Tazlaul-Mare. E brazdata de
dealurile Rediul, Mdgura, Polana,
etc.
Are o populatie de 3125 locuitorr;
trer scolf mixte, una
in sat,u1 Scorteni, care functioneaza
de la 1865, alta in cat.
Grigoreni, care functioneazA din
1889, si una in Pustiana, frecuentate
de 169 copif (1899
900) ; 3 bisericr, 2 ortodoxe
in satele Scorteni si Grigoreni,
deservite de 2 preotT I 2 cintaretT,
i una catolica in satul
Pustiana; II circiumr.
Vite : 97 cal', 18 to vite marT
cornute, 334 porcr, 3 capre si
1964 01.
Dupa legea rural. din 1864,
s'ail improprietarit 174 locuitorl,
cu 498 ala' si 52 prajinT
pamint in tarja.. In 1869, s'ati
dat la 6i insurater, 152 l'ad si
40 prajinl pamint in improprietarire.
Totalul paminturilor de cultura
este de 2292,34 hect.
Teritoriul comuner are o intindere
de 4194 hect. Padurile
ocupa aproape 80o hect., din
care a statulur are 90 hect.
In com. sunt 2 fabricr de petrolia,
2 morr de apa si 1 de
vapor/.
Vil sunt pe o intindere de
3,94 hect.
Budgetul com. e la veniturf
de 16494 leI, 56 banf, si la
cheltuelT, de 14702 ler, 78 banf.
Este strabatuta de calea judeteana
Bacati-Moinesti si de
calea comunal vecinalä de la
Scorteni-Tetcani (jud. Neamtu),
precum si de alte drumurr mar
putin insemnate.
Distantele : la Bacatl, capitala
districtuluI, 28 kil.; la Tirgul-
Ocna, 47 kil.; la com. Nadisa,
4 kil. ; la com. Bilnaseni, lo
kil.; la com.. Ardeoani, 9 kil. ;
la com. Tetcani, 5 kil. si' la
com. Slobozia - Luncani, 12 kil.
Scorteni, com. rur., in jud. sí pl.
Prahova, situata pe malul sting
al piriiasulur Sarata, la 26 kil.
de capitala jud. si la io kil, de
resedinta plaiulur.
Se compune din doua catune:
Scorteni si Mislea, cu o populatie
de 1474 locultorT.
Are dona bisericT : una in cat.
Mislea si cea-l'alta in cat. Scorteni,
cu hramul Cuvioasa Paraschiva
zidita la 1848, deservite
de 2 preotr ; o scoala, frecuentata
de 48 copir (1899 900).
In cal. Mislea este un penitenciar,
instalat in interiorul foster
manastirr Mislea, unde se detin
minorir criminalr.
Pana la 1883, cind s'a distrus
de un incendia, a fost in com.
manastirea Mislea, zidita de Radu-Voda
Paisie.
Locuitorif din cdt. Scorteni
s int mosnenr; iar cer din cat.
Mislea, in numar de 152, s'el
improprietarit la 1864, pe mosia
statulur Vatra-Mandstirer-
Mislea, din care li s'ati dat 532
hect. ET poseda : 77 cal, 34
Tepe, 112 vacr, 70 capre, 67
or si 330 porcr.
Comuna se intinde pe o suprafata
de 2032 hect.
Budgetul com. e la veniturI
si la cheltueli de 4000 ler.
Se mArgineste cu comunele:
Telega, Baicoiul, Branesti si Bordeni.
Tref sosele trec prin comuna:
Movila-VuIperTelega, spre Te.
lega si Bordeni ; TelegaValea-
Carpenulur, spre Baicoiul si Mislea-Urleta
; spre com. Banesti.
E brazdata de dealurile: Plaiul-
Misil! si Petrisul, ce serva pen-
tru pasunatul vitelor si de Dealul
- Runculur, situat in paxtea
de N.-E. a corn. si pe care s'a
plantat vita.
In com. se afla piscul Ciresul
si poienile : Poper si Bechir.
E udata de Glrla-Sarata, cu
afluentul sati Mislea-Dulce si de
valle : Doftanetul, Runcul, Lupoaica
si Valea-Seaca.
Scorteni, sat, jud. Bacaa, pl. Taz-
1UL-d.-s., cu sectiile Poiana-Boulur
si Sirbi, resedinta comuner
si a pldsif, situat pe Piriul-Bouha,
pe stinga Tazlaulur-Mare.
Are o populatie de 405 locuitorI;
o coald mixta, frecuentad
de 90 copir (1899-900);
o biserica, deservita de 1 preot
si 1 cintaret, cladita de locuitorr ;
7 circiumI.
Vite : 62 cal, 882 vite marT
cornute, 165 porcl, 3 capre si
730 ol.
Teritoriul satulur apartine rAzesilor
din comuna.
Ad i se afla : I judecatorie de
pace, 2 fabricT de petrol, 2 morT
cu apa si I cu vapor!, 2 hanurf
m'ad, la soseaua BacAtl-Moinesti,
ce trece prin sat.
Scorteni, sat, facind parte din
com. rur. Scorteni, jud. si plaiul
Prahova.
Scortesti, sat. Vezr Albesti, sat,
com. Braesti, pl. Cirligatura, jud.
Iasi.
Scortoasa, cdtun, al com. Polidon,
jud. Buzati, cu 250 locuitorf
O 6i case.
Scoruse§ti, cdtun,a1 com. °dalle,
jud. Buzati, cu LOO locuitorf si
20 case.
Scorusul, clitun, al comuner Caluparul-d.-s.,
pl. Jiului, jud. Gorj,
in partea de N. a comuner, si-

SCORWL 361 SCRIOA§TEA
tuat flngá culmea dealulta Jiul,
tu partea de V. si cam pe coasta
acestuT deal, in apropiere de
piriul Jiltul-Mare.
Are o suprafatA de 106 hect.,
cu o populatie de 202 suflete.
Locuitorii posedA: 8 plugurl,
18 care cu boT ; 4 stupi ; 129
vite marT cornute, 8 cal, 317
of si 39 rimAtoff.
Comunicatia in cAtun cu comunele
vecine se face prin drumurl
ordinare.
Scoru§ul, munte, in jud. Suceava,
com. Sabasa, avind ][150 ni.
altitudine.
Scoru§ul, munte, in jud. Suceava,
com. Brosteni, peste care
trece hotarul BucovineT. Are
1352,2 m. altitudine.
Scoru§ul, munte, In jud. Suceava,
com. Brosteni, din spre Sarul-Dornel,
avind 1396,1 m. altitudine.
Scoru§uluI (Culmea-), fir de
dealurr, jud. R.-SArat, pl. Orasultd;
se desface din virful Scorusul,
printre riul Rimna si Milcovul,
despdrtindu-le basinurile
lAsind Ia dreapta si la stinga
miel dealuri, ce se intind printre
afluentil lor; asa sunt: CiocAnelul,
Hoja, Priveghiul, Deleanul, Cucul,
Piciorul-Nucultd, etc.; desparte
com. Brosteni i Andreasi
de com. Odobasca; inAltimile lul
variaz1 filtre 85o 7oo m. ; este
acoperit cu pAduri si pAsuni.
Scrada, com, rur., jud. Gorj, pl.
Gilortului, la S. com. Birseiulde
- PAdure, situatA pe qes
coastl, compus1 din cAtunele:
Scrada, Gilcesti i Berlesti.
Are o suprafat1 de 16°8 hect.,
cu o populatie de 315 familii,
sal-1 1258 suflete, din care 288
contribuabili.
85,40. liareis Me/ion/P. Grografie. rol. F.
Locuitorii sunt mosnenl. El
posea: 67 plugurT, ior care
cu bol, 3 arute cu cal, 526
vite mar! cornute, 33 cal, 868
oi, 78 capre si 336 rimAtorl.
Are o scoalA infiintatI, la 186o
si frecuentatl de 58 elevr (1899
,pp) ; 3 biserici, deservite de 3
preotl si 6 cintAretl.
Budgetul comunel e la veniturl
de 1299 leT, 5 banl, si la
cheltuell, de 1204 Id, 85 bani.
E udatA de apele : Berleasa,
ScrAdita, care, unite impreunA,
formeazA pe Gilceasca, care se
vars1 in Amaradia, la comuna
C cites ti.
Comunicatia in com. se face
printr'o osea comunal, care o
pune in comunicatie la N. cu
BIrseiul-din-PAdure, lar la S., cu
Coltesti, dind in soseaua vecina15.
Scrada, cdtun de resedintl, al
comuneT cu acelasI nume, jud.
Giirj, pl. Gilortul, situat pe malul
drept al piriuluT GlIceasca.
Are o suprafatA de 400 hect.,
cu o populatie de ioo familif,
saii 348 suflete.
Locuitoril sunt mosneni. EI
posea: 15 plugurl, 25 care
cu bol, I cArutA cu cal, 212
vite mar! cornute, 9 cal, 359 oT,
34 capre i 126 rimAtorT.
Are i biseria de lemn, facutA
de locuitorl i deservitA
de i preot si 2 cintAretl; o
scoall
Scrioa§tea, com. rur., in jud.
Telorman, pl. TirguluT, situatl
pe partea dreaptA a riuluT Vedea,
la 4 kil. de Rosiori, la 48 kil.
de T.-MAgurele si la 36 kil. de
Alexandria.
Se invecineste la N.-V. cu
cAtunul Ciocul, al comunei Cucueti,
la S. cu limita orasului
Rosiori, la S.-E. cu comuna
Papa, de care o desparte 611
Vedea, la V. cu comuna MA1dleni,
de care o desparte dealul
d'asupra cAreia se afll aceastA
comuna.
Are o populatie de 1561 suflete;
o scoalA mixtA, frecuentata
(1899-900) de 75 copil,
construitA cu cheltueala d-lul
General Manu ; o bisericl, deservitA
de 2 preotl, z cintAret
si I paracliser.
Vatra satulul este asezatA pe
loe ses, intre douI dealuri: al
ScriostiT, care vine la V., din
spre Rosiori §i se prelungeste
pAnA dincolo de com, BAltati
dealul Papa, la E. din partea
stingA a riuluT Vedea, deal care
este tot o prelungire venind din
spre com. Beuca si care se intind e
maT departe spre comunele Me ri-
Gola, Albesti, etc. Satul este
la i kil, de la riul Vedea.
Osebit de cursul riulul Vedea,
mal sunt cite-va piriiase care
udA teritoriul comuneT, mal ales
primAvara si pe timpurT ploiase.
Teritoriul comuneT, dimpreunl
cu al mosieT d-lui general George
Manu, ocupl o suprafatl de aproape
2820 hect. Din acestea,
2332 hect. pAmint sunt ale proprietAtii
; In acestea intrA i 150
hect. pAdure si 70 hect. rezervate
pentru izlaz.
LocuitorT improprietAritl dupA
legea rurall sunt in numAr
de 209, peo Intindere de 415 hect.
Viile locuitorilor ocupA o suprafatA
de 73 hect.
Vite: 662 vite mal-1 cornute,
140 caT, 19 mAgari, 5095 o! si
432 poni%
CA! de comunicatiune sunt :
soseaua judetianA Turnul-MAgurele
Strimbeni, care strAbate
com. in tot lungul e!, peo distant1
de aprope 2 ki/.; o ramurft de
sosea vecinall, care merge spre
com. MAIdAieni si o alta spre
com. Papa pAnA in riul Vedea.
Comunicatiunea spre comu-
46

SCRIOATTEA 362 SCUNDUL
nele Maldaieni si Papa se mar
face si pe diferite ruscr, osebit
de drumurile care sunt soseluite.
Pe teritoriul comuner trece
unja ferata Costesti-Magurele,
pe o portiune de 4 kil.
Budgetul comuner e la veniturl
de 6141 leT, 96 banT, si la
cheltuielr, de 4312 ler, 71 banT.
Scrioa§tea, mofie, in jud. Teleorman,
pl. Tirgulur, proprietatea
d-lur general George Manu. Formeaza
cu mosiile Maldaieni, Papa
si trupurile lor, un singur
neintrerupt domeniti. Intinderea
acester mosir este de 2332 hect.,
din care 150 hect. pAclure.
Exploatarea acester mosil ca
si a celor-l'alte doua se face de
proprietar; cultura pAmintulur
se urmeaza sistematic, tininduse
seama de progresele stiinter
agricoIe.
Scripetele - Motätei, stalie de
dr.-d.-f., jud. Dolj, pl. Cimpulur,
com. Motatei, pe linia Craiova-
Calafat, pusa in circulatie la
Decembrie 1895. Se aflä intre
statille Bailesti (12,8 kil.) si Poiana-Golenti
(12,6 kil.).
mea d'asupra nivelulur Maril de
64n1,27. Venitul pe anul 1896
al acester statil a fost de 27853
ler si 20 banT.
Scropu§ul, munte, in jud. R.-SArat,
plaiul Rimnicul, com. Bisoca,
numit i Schitul, pentru cA inconjoarA
schitul Poiana-Marulur ;
brAzdeaza E. com.; e acoperit
cu pAdurr intinse l secularc.
Scruntarul-Mare, baltii, pe sesul
de a stinga 1.110 Jijia, pe
mosia CaminAresti, com. Cirniceni,
pl. Turia, jud. Iasi, care,
d'impreuna cu balta Scruntarul-
Mic (ce se afla mar spre S.),
e vestit pentru stuhariile mad
si multe ce produce.
Sculeni, com. rur., in jud. Iasi,
la N.-E. plasiI Branistea, situata
pe ves, intre riurile : Jijia la V.,
si Prutul la E. E formata din
satele: Sculeni (tirgusor), Frasuleni,
Sorca i endreni, pe o
suprafatA cam de 1304 hect. si
cu o populatie de 272 familii,
sal-1 1426 suflete.
Este legata de com. limitrofe
prin drumurr vecinale, lar cu
satele din interior prin drumuri
comunale.
Pe malul PrutuluT si pe Dealul-Stincer
sunt pAdurr de stejar,
iar pe sesurr, sunt baltr si mlastinT,
formate prin varsarile Prutulur
i Miel.
Are 2 bisericr, cu un preot
si un eclesiarc ; o scoala; 4 pichete
pentru paza frontierer.
Budgetul com, e de 7500 /er.
Vite : 1180 vite marT cornute,
1026 or, 348 cal si 313 finatorr.
Sculeni, argufor, i resedilita
com. cu acelasT nume, jud. Iasi,
pl. Branistea, com. Sculeni, situat
pe malul Prutulur, la 24
kil. de Iasi.
Are o populatie de 189 familif,
sati 1028 suflete; o coa15.,
infiintata in 1861, frecuentata
de 53 elevr si in care se preda
mestesugul a diferitelor imp/etirr
de lozie din care se fac:
panere, scaune i alte lucrurr.
Acest tirgusor a servit mar
inainte ca punct de trecatoare
in Rusia, pana la infiintarea caiel
ferate Iasi-Ungheni.
In marginea despre N. a tirguita,
in cotul Prutulur, a fost
o incaerare intre Turcr GrecT,
in timpul eteriei la 1821.
Tirgusorul se aflä pe mosia
Stinca, proprietatea d-lur Roznovanu.
Locuitorir posea : 424 vite
marT cornute, 201 or, 328 car
si 8 t rimatorr.
Scundul, com. rur., in jud. Vilcea,
pl. Oltul-d.-s., compusa din
3 cat. : Padureti, Blejani i Fundul-ScunduluT.
E situatä. pe Valea-Scundulul,
la 80 kil, de capitala
jud. i la 74 kil, de a
plaser.
Se margineste la E. cu com.
Ionesti-Minculur, la V. cu com.
GlAvile i Cermegesti, la N. co
irineasa si la S. cu Orlesti.
Are o populatie de 1687 locuitorT
; 3 bisericr, in fie-care
cat. cite una si care s'ari reparat
in 1871, 1875 si 1879; o
scoala, frecuentata de 63 copir.
Ctitorir bisericilor sunt : Marin
Lixandroifi, loan BAlasiti si Nicolae
Sanda Blejan.
Vite 40 cal', 332 bor, 238
vacT, 102 capre si 94 or.
Locuitorir com. sunt mosnenf.
Vatra satulur are peste 250
hect., iar toata com., i6ii hect.
Veniturile com. se urca la
3800 leT si cheltuelile, la 2500 ler.
O osea comunalA trece d'alungul
com. si o leaga cu comunele
Orlesti si Glavile.
Este strabatuta de dealurile:
Verdea, Omoricea, Ciuleiul, Fotesti,
Pogoanele, Pesteana, Pavel
i udatA de valle: Verdea,
Omoricea, Valea-cu-Apa, Valea-
CirsteI, Scundul i Guguianca.
FintinT sunt : 13 in Blejani,
15 in Padureti si 20 in Funclul-
Scundulul.
Scundul, pcidure particulara, supusa
regimulur silvic, pendinte
de com. Scundul, pl. Oltut-d. s.,
jud. Vilcea, proprietatea d-lur
Grig. I. Lahovari.
Scundul, risa, in jud. Vilcea, vine
din com. irineasa, izvorind din
Dealul-Pogoanelor si se varsa
in Olt, trecind prin com. Orlesti
i dupa ce a primit girlele :
Valea-cu-Apl, Guguianca, Valea-
Cirster, Omoricea si Verdea.

SCURTA 363 SCURTUL-MARE
Scurta, com. rur., in jud. Putna,
pl. Racaciuni, situata in valea
piriuluI cu acelasI nume, peste
deal de Cucova, si la to minute
de ea.
Are o populatie de 254 fasaa
960 suflete ; 3 bisericI,
din care : una parohialä, cu
hramul SI. Nicolae si 2 filiale,
una cu hramul Sf. Dumitru si
ceal'alta cu hramul Adormirea ;
o scoala mixtä, frecuentata de
77 copir.
Budgetul com. e la venituti
de 3670 leI, 64 bani si la cheltuell,
de 3518 leI, 96 bant.
LocuitoriI posea : 15 plugurI
de lemn, 25 de fier,
grapa de fier, 7 morI de apa ;
19 cal', 8o bol*, 160 vacI, 200
porci, 110 or si 20 capre.
Scurta, cdtun, in comuna cu acelasi
nurne, jud. Putna, pl. IZAcaciuni,
situat pe valea piriultd
cu acelasf nume, la io minute
departare de Cucova.
Are i biserica parohiala, cu
hramul Sf. Nicolae, 2 filiale,
una cu hramul Sf. Dumitru, si
cea-l'alta cu hramul Adormirea ;
o scoalä mixta, frecuentata de
77 copiI.
Scurta, parohie, in comuna cu
acelasI nume, jud. Putna, pl.
Racaciuni, avind I biserica parohiala,
cu hramul Sf. Nicolae si
2 filiale, una cu hramul Sf. Dumitru
i cea-l'alta cu hramul
Adormirea.
Scurteasca, in jud. Buzaa,
com. Scurtesti, cat.
proprietate a statului, pendinte
de Episcopie ; are 1340
hect. aratura i putina crivina;
687 hect. s'aa dat insurateilor din
cat. Vadul-PasiT, lar restul, improprietaritilor
din cat. Scurtesti.
Scurtesti, com. rur., in jud. Bu-
zar!, pl. ampuld, situatä pe
malul sting al riuluI Buzaul, la
91/2 kil, de orasul Buzar'.
E formata din catunele : Atirnati,
Bajani, Ciocirlia, Dimbroca,
Focsenei, *Scurtqti, Stincesti
Vadul-PaseI.
Are o suprafata de to800 hect.,
din care 9700 hect. arabile, 74
hect. padure, 54 hect. fineata,
832 hect. ízlaz, 4 hect, vie si
136 hect. sterpe.
Terenul e ves, accidentat putin
de malul BuzauluI i fertil.
ProprietatT mal insemnatesunt :
Bajani, Dim broca, Focsenei, Focsenei-BanuI,
Scurteasa, Scurtesti,
Spiridoneanca, toate foste ale
statulta.
In tirnpul razboiuluI ruso-turc
( t8o6 1808), fiind deva.stata
arsa, din care cauza catunuld
Scurtesti i s'a dat numele de
Pirjolul, s'a imprastiat. Dupa
1812, locuitoriI aa inceput sa
se adune, atit cel de mar inainte,
cit i uniI de prin alte sate
distruse si aa dat nastere cat.
Scurtesti, Stancesti, Bajani, Focsenei,
etc., lar cat. Dimbroca,
Vadul-PasiI, sunt forma te in 1882
din insurateI.
Are o populatie de 2570 locuitorI;
2 §coale, in cat. Scurtesti
si Vadul-Pasif, frecuentate
de 146 elevI; 3 bisericI, in catunele
Scurtesti, Stincesti i Focsenei,
deservite de 3 preoti, 3
cintAretI si 3 paracliserI, si din
care catedrala e cea cu hramul
25 Martie ; 13 circiumI.
Vite : 46 cal', 40 lepe, io
minjI, 18 bivolI, 1385 boI, 537
vacr, 242 viter, 3 asid, 590
porci; 7000 °I si 48 capre.
Budgetul com. e de 5287 leI.
Cal de comunicatie sunt: soseaua
comunala Scurtesti-Cochirleanca
si mal multe drumuri
naturale.
Scurtesti (Pirjolul), cdtun de
resedinta al com. Scurtesti, jud.
Buzlil, cu 725 locuitorI si 157
case.
Scurtesti, sat, facind parte din
com. rur. Stefesti, pl. Varbilaul,
Prahova. Are o biserica in
forma de petera.
Scurtesti, mofie, in jud. Buzad,
com. si cat. Scurtesti, are 2254
hect., mal' toate arabile, apol
crivina Scurtesti, de 50 hect., cu
o frumoasa pozitie pe =Tul BuzauluI
si 4 hect. vie.
Scurtul, com. rur., jud. Vlasca,
pl. Glavaciocul, compusa din catunele
: Dracesti, Scurtul-Mare,
Scurtul-Sldvesti si Catalina saa
Negrilesti, situata pe partea stinga
a apeI Clenita, pe hotarul judetulul
Teleorman, la 72 kil.
de Bucuresti, 72 kil. de Giurgia
la 30 kil. de Obedeni, resedinta
pl. Glavaciocul-Neajlovul.
Are 3 biserld Cu 5 cintaretI ;
2 coale mixte, in Dracesti
Scurtul-Mare ; 8 circiuml.
Locuitoril sunt mosnenI.
Scurtul, sat, cu 300 locuitorI, jud.
Dolj, pl. Amaradia, com. Capreni,
situat pe malul drept al
Amaradiei, la 41/2 kil. de CApreni-d.-s.
Scurtul, insuld, pe Dunare, in
dreptul satuld Dichiseni, plasa
Borcea, jud. Ialomita.
Scurtul, pichet vechia de frontierd,
pe Dunare, in dreptul satului
Dichiseni, pl. Borcea, jud.
Scurtul, prival,jud. BrAila, com.
Chiscani, filtre Dunarea-Noua si
Dunarea-VechIe, in dreptul orasuluI
Braila.
Scurtul-Mare, cdtun, pendinte

SCURTUL-SLÄVESTI 364 SEACA
de com. Scurtul, pl. Glavaciocul,
situat pe valea Clenita, pe
coasta stingä a acestel ape.
Are o scoalA ; o bisericl, cu
hramul Sf. N iculae, deservitA de
preot si 2 cintAretr; 2 circiumr.
Scurtul-SlAve§ti, cdtun, pendinte
de com. Scurtul, pl. Glavaciocul,
jud. Vlasca. Are o biseria,
deservitä de un preot
un dascal.
Scutari, numire vechre a catunului
Cosmina-d.-s., pl. VArbilluI,
jud. Prahova.
Seaca, com. rur., jud. Dolj, pl.
Dumbrava-d. -s., la 43 kil. de
Craiova si la 30 kil. de com.
opotul, resedinta plasei. E situata
pe costisa a trei dealuri.
PAdurea SeacA, apartinind statuluT,
inconjoara comuna ca un
semicerc. Se invecineste la N.
cu com. Botosesti, din jud. Mehedinti
si cu Gogosita ; la E.,
cu com. Brabova ; la S., cu comunele
Mona, Geblesti i Carpenul
; la N., cu comuna Cleanovul.
Este accidentata de dealurile
Botosesti, cu prelungirile lor
Covrea si Velica, acoperite de
pAduri i locuri arabile si avind
inAltimI ce nu trec peste 6o m.
CAtunul de resedintA este
Seaca-TinArA. Inainte se compunea
din Seaca Seaca-Batrina.
Azi se compune din cAtunele
Seaca -Mara san Satul-Noti,
Seaca-Batrina si Rachita. CAtunul
Satul-Noa este asezat pe z
dealurT, despartite prin o vale.
Aceste dealuri aa costisurile lesnicioase.
In s-atul Seaca-TinAra se allá
o siliste ce poarta numele eltunului.
Are o populatie de 2879 locultor!,
din care I I comercianti ;
3 bisericT, una In cät. Seaca-
Mara, cu hramul Constantin
si Elena, a doua in cat. Seaca-
BAtrina, Cu hramul Sf. loan Botezatorul,
a freía in cAt. Rachita,
cu hramul Mucenica Sf. Varvara
; doua scolf mixte, frecuentate
(I 899-9o0) de wo copiT ;
3 circiumI i i brasovenie ; o
moarl de aburT; mal multe
sane.
Dupl legea ruralA din 1864,
sunt impAminteniti 353 locuitorT,
lar dupl legea din 1879,
sunt 100 insurdtef.
Comuna are o suprafatA de
10919 pog., din care 6084 pog.
arabile, 52 pog. izlaz, 4000 pog.
padure.
Mosia statului Seaca-de-PAdure
-se arenda cu 6000 le! anual
(1893-98). Acum s'a dat
in loturI io68 hect., amaritud
ne vindute 374 hect. Locuitoril
posedä. 117 pog. de viT si cultiva
&dad de mama.
Vite : 300 vite mar! cornute,
49 cal, 280 o! si 48 capre.
Budgetul com, e la veniturl
de 3356,141a si la cheltueli, de
3070,25 la
CAT de comunicatie sunt : calle
comunale Seaca-Brabova, Seaca-
Gogosi, Seaca - Carpeni, Seaca-
Mosia i Seaca-Geblesti.
Seaca, com. mur., jud. Gorj, pl.
Gilortul, la N.-E. com. Logresti-
MosnenT. E situata pe valea Belciugulur,
si e compus1 din 2
cAtune : Seaca i MArul.
S'a numit mal Inainte siBurculeasa.
Pamintul e ves, fertil,
ondulat putin de dealurile Calmatuiului.
Are o suprafatA de 500 hect.,
cu o populatie de 540 suflete ;
o bisericA de lemn, facutA de
locuitorT la 1839, deservita de
preot i 2 cintAretT ; o scoall
primara.
Locuitoril posedä. : 50 plugurT,
75 care cu bol ; 438 vite
marl cornute, 36 cal, 186 ol,
69 capre I 251 rimatorT.
Budgetul com. e la veniturl
de 795,86 le! si la cheltuelf, de
750,67 la
Coznunicatia in com. se face
prin o osea, care o pune in legaturd
la S.-V. cu Logresti-
Mosnenl, unde aceasta osea da
In soseaua vecinala.
Seaca (Belciugata), com. mur.,
jud. Olt, pl. erbanesti, situata
pe piriul CAlmAtuiul, la 45 kil.
de capitala judetului si la 28
kil, de resedinta plaseT.
Se margineste la N. cu VAleni
; la E., cu Socetul, din Teleorman
; la S., cu Malesti, si
la V., cu CrAciunei-d.-s.
Se compune din 2 catune :
Seaca-Belciugata si NatArai, cu
o populatie de 2445 locuitod.
S'a infiintat in 1858, pe proprietatea
statultd, fostA pendinte
manAstirea Cozia. In 1879 s'a
mal marit cu ocazia improprietarirer
insurateilor.
Teritoriul com. ocupa o suprafatä
de 2780 hect. Din acestea,
5 hect. sunt proprietatea
comuna LocuitorT improprietAriti
dupa legea din 1865, sunt
127, pe 551 hect. Dupl legea
din 1879, s'el improprietArit 100
insuateT, cu 550 hect. si cu ocazia
nouel legT pentru instreinarea
bunurilor statuluT, s'aa mal
improprietarit inca 313 locuitorT,
cu 1565 hect.
Are 2 bisericl, din care una
vechie, construita din blrne la
1806; o scoala, lnfiintata la 1896,
frecuentatA de 63 copiT (I899
I9oo).
LocuitoriT posea : 223 ca!
si Tepe, 736 bol, 87 yac!, 25
bivoli, 2300 ol i 400 por&
Comerciul se face de 3 cit.ciumarl.
Budgetul com. e la venituri
si cheltuelf de 12207,79

SEACA
oseaua judeteana Slatina-Ro-
5iori leaga comuna la N. cu Valeni
51 la S. cu MAlde5ti-d.-s.
De o parte 51 de alta a com.
se ridica un platoil intins, semanat
Cu mal multe magurT, ca :
Magura-Nemtilor, Mägura-Mare,
Deal ul-luT-D uda.
Prin mijlocul com. trece Calmatuiul
(ramura II-a), in care
se varsa Valea-BelciuguluT. Pe
Calmatuiti, in partea de N., se
AA un ele5teri 5i la S., E1e5teulluT-Duda,
etc.
Seaca, com. rur., la extremitatea
de S. a pladT CalmatuiuluT, jud.
Teleorraan, pe malul sting al
Dunarif. E situata pe coasta la
17 kil. de T.-Magurele 5i la 30
kil. de Zimnicea, 5i se invecine5te
la E. cu com. Cioara,
la V. cu com. Traian, la S. cu
Dunarea 5i la N. cu comuna 5i
mo5ia Lissa 5i dealul Duhna.
Pe Dunare, in dreptul comuneT,
se afla insula Belina, una
din cele maT marT pe distanta
de la gura OltuluT pana la limita
judetuluT.
Mo5ia cu acelad nume din
comuna. are o intindere de 3000
hect. 51 este proprietatea d-luT
N. Gr. Zadarniceanu. Are un
zavoiti, in intindere cam de 30
hect.
LocuitorT improprietaritT sunt
in numar de 179, pe 325 hectare.
Are o populatie de 1156 suflete;
o 5coala mixta, frecuentata
de 19 elevT; o biserica,
deservita de doT preotT i un
cintaret.
Vite: 178 caT, 695 vite mad
cornute, 2179 vite micT 109
rimatorl.
Budgetul comund e de 2078
leT, 25 banT la veniturT d de
2049 leT, 97 banT, la cheltuiell.
Prin centrul comuneT trece
5oseaua mixta Turnul-Zimnicea.
In dreptul comuna, sunt pichetele
de paza frontieriT No.
5 bis 5i No. 6.
Printre baltile formate din
revarsarea Dunarif, se afla SIratul-SeciT,
in partea de V. a
comuneT, spre com. Traian.
Se zice ca satul dateaza de
pe la inceputul secoluluT al XIXlea;
el purta numirea de Comi-
5anca, ca 5i mo5ia.
Seaca, sat, jud. Arge5, pl."Lovi5tea,
facind parte din com.
rur. Salatrucelul. Are 107 locuitorT.
Seaca, ceitun, de re5edintd, al comune!
Cu acelad nume, jud. Gorj,
pl. Gilortul.
Are o suprafata de 259 hect.,
dintre care i00 hect. padure,
6o hect. finete, 8o hect. arabile,
u hect. vie, 6 hect. lived de
prunT 5! 2 hect. izlaz, cu o populatiune
de 8o familiT sal 300
suflete.
LocuitoriT sunt mo5nenT 5i
póserIA: 30 plugurT, 40 care
cu bol, 238 vite mar! cornute,
20 caT, 100 oT, 39 capre i 130
rimatorr.
Seaca, sat, facind parte din com.
rur. Cu acelad nu me, jud. Olt,
pl. erbane5ti, situat pe ambele
malurT ale Calmatuiuld, in
partea de N. a comuna E re-
5edinta comuneT 5i are o biserica
vechTe, din birne, d'acial la
anul 1806.
Seaca, sat, facind parte din com.
rur. Cornatelul, pl. Oltul-d.-s.,
jud. Olt. E situat in partea de
N.-V. a com., 5i udat la E. de
Valea-GuguluT 5i la V. de Valea-
Secil. Are o populatie de 6o familiT,
numaT emancipatT. Ad i e
schitul Seaca.
Seaca, sat, facind parte din com.
365 SEACA-BITRtNA
urb. plasa
jud. Prahova.
Seaca, sat, Cu 130 locuitorl, in
jud. Tutova, pl. Pereschivul,
com. Stanue5ti, spre N.-V. de
satul Stanue5ti.
Seaca, sat, facind parte din com.
rur. Calimane5ti, jud. Vilcea,
pl. Cozia. Are o populatie de
197 locuitod. E situat la 0/2
kil. de cat. Calimane5ti (5coa1l).
Seaca, schit, jud. Arge5, pl. Lovi5tea,
com. rur. Salltrucelul,
ling5. satul cu acelad nume i fost
metoh al CozieT. AstazT este
redus la biserica de mir.
Seaca, fost schit, de calugarT, jud.
Olt, com. Cornatelul, pl. Oltuld.-s.,
fondat la 1593 de Manea
Vornicul 5i Vladoaia Doamna.
E situat pe Valea-Seaca,
pozitiune frumoasa., inchis
de toate partile cu dealurT, acoperite
cu paclurT. Multime de
izvoare les din poalele acestor
delulete.
La 1854 s'a reparat. Acum
s'a redus la biserica de mir.
Seaca, mofle, jud. Dolj, pl. Cimpul,
com. Ghidiciti, cu venit
anual de 42000 le!. Apartine
Principilor Bibescu 5i Brincoveanu.
Seaca, ftddure, a statuluT, in intindere
de 1600 hect., pendinte
de com. Cornatelul, pl. Oltuld
.-s., jud. Olt.
Seaca (Vatra-Schitului-), mofie,
a statuluT, fosta pendinte
de manastirea Cozia, jud. Olt,
arendata Cu 3800 le! anual.
Seaca-Bätrini, sat, jud. Dolj,
pl. Dumbrava-d.-s., com. Seaca,
a5ezat pe dealul cu acelad nume.

SEACA-DE-Ci MP 366 SECA RUL
Are o populatie de 120,3 locuitorT;
o biserica de birne tencuite,
cu hramul loan Botezatorul.
Seaca-de-Cimp, sat, pendinte
de com. rur. Ghidicia, pl. Cimpul,
jud. Dolj, situat la 6 kil.
N.-E., de Ghidicia, cátunul de
resedinta al comuneT.
Are o populatie de 650 locuitoff;
o biserica parohiala construita
din zid, avind hramul Sf.
Niculae, si deservirá de i preot
paroh si un cinfaret; o scoalä
mixta.
Comunicatia se face prin sosele
vecinale si comunale, care
pun satul in legáturá: la S.-V.,
cu Ghidiciul Si Cu Piscul; la
cu Bileti si cu Coveiul;
la E., cu Negoiul, iar la V., Cu
Poiana.
Ad i s'a concentrat in 1877,
divizia ruseasca. a 31-a din corpul
al IX-lea, pentru a'sI efectua
trecerea peste Dunare.
Seaca-de-PAdure, mofie, a statuluT,
jud. Dolj, pl. Dumbravad.-s.,
com. Seaca. Are acum o
suprafata de 374 hect. Din ea
s'ati dat 1068 hect. in loturT. Are
pe dinsa sane, viT si pádure.
Seaca-de-Pidure, pdclure, a statulur,
pl. Dumbrava-d.-s., com.
Seaca, pe mosia statuluI. Are
o intindere de apoximativ 4000
pog. Predomina cerul si emita.
Seaca-Olari, pdclure, a statuluT,
in intindere de 504 hect., pendinte
de com. Márgineni-d.-s.,
pl. Filipesti, jud. Prahova.
Seaca-Pirlitä, sat, jud. Arges,
pl. Oltul, facind parte din com.
rur. Galicea-Flaminda.
Seacali-Belciugata, mofie, a
statuluT, jud. Olt, fosa pendinte
de manastirea Cozia, arendata
Cu 29450 lel anual.
Seacä (Valea-). Vez! si Valea-
Seacci.
Seaca (Valea-), com. rur., in
jud. Putna, pl. Racáciuni, situata
pe valea piriuluT ce trece
prin sat si care o desparte de
Mindrisca.
Distanta comuneT de subprefectura
plAseT e de 19 kil.,
lar de capitala judetuluT de 63
kil.
Are o populatie de 330 famili!,
sati 1319 suflete; i biserica
parohiala si i fihialä, ambele
ca hramul S-ti! VoevozT;
o scoala mixta, situata inteun
local al comuneT si frecuentata
de 79 copiI (1899-900).
Budgetul comuneT e la veniturl
de 3911,06 leT si la cheltuelT,
de 3658,23 leT.
LocultoriT posea 146 hect.
vi!, aducind un venit de g0000
le! anual.
Seaca (Valea-), cdtun, al com.
Máruntisul, jud. Buzaii, cu 80
locuitorT si 19 case.
Seaca (Valea-), cdtun, al com.
Calvini, jud. Buzati, Cu 130 locuitorl
si 24 case; se alipeste
de cat.
Seacä (Valea-), atun, in jud.
Putna, comuna cu acelasT nume,
pl. Racáciuni, asezat pe valea
piriuluT ce trece prin el si desparte
comuna de Mindrisca.
Are i biserica parohiala si
I fihialá, ambele cu hramul Sf.
VoevozT; i coaid mixta, zidita
de comuna si frecuentata de 79
copiT.
Seaci (Valea-),parokie, in com.
cu acelasT nume, pl. Racáciuni,
jud. Putna, avind i biserica pa-
rohiala si i filiall, ambele Cu
hramul Sf. VoevozT.
Seaca (Valea-), vale, izvoreste
de la poalele munteluT Zamura,
com. Predealul, plaiul Pelesul,
jud. Prahova, curge de la S.-E. catre
V. si se varsá in rlul Prahova,
pe tarmul sting, la N. de cat.
Busteni.
La 1888, inginerul Erler a
infiintat pe aceasta vale o fabrica
de ciment. Asta-zI este
in deplina functionare, producind
un ciment de o calitate
superioara.
Secara, satiBroasca,cdt., flcind
parte din com. Ologi, pl. CalmatuiuluT,
jud. Teleorman, situat
pe Dealul-Ologilor si avind
o populatiune de 643 suflete.
Secara, mofie, in ju.d. Teleorman,
pl. CalmItuiuluT, com. Ologi,
proprietatea d-luT general V.
Creteanu. Are o intindere de
1520 hect., precum si o braniste
frumoasa, pe coasta
Secara, sail Priboiul, mofie, nelocuitä,
jud. Vlasca, pendinte
de Ef. Spit. Civile din Bucuresti,
in suprafata de 382 hect.,
pendinte de comuna ZadArici.
Are si 250 hect. padure.
Secarul, saü Crevedia - §utu,
cdtun, pendinte de com. Crevedia,
pl. Neajlovul, jud. Vlasca,
situat pe dealul sting al vAiT
Neajlovul, la 30 kil. de Bucuresti
si la 58 kil. de Giurgiii.
Are o suprafatg. de 85o hect.,
din care s'a dat la 52 locuitorf,
fostT clacasT, 156 hect. Are un
petec de pAdure de 250 hect.
Mosia aduce un venit anual
de I0000 lei.
Se aflA aci : o biserica de zid,
deservitá de i preot si 2 Chl-

SECARUL 367 SECUIUL
tarefI; o moara pe apa Neajlovul
; 3 circiumr.
Secarul, deal, in jud. Tulcea, pl.
Macinul, pe teritoriul com. Cerna
; se desface din dealul Coslugul,
se intinde spre S., intr'o
directie generala de la N.-V.
spre S.-E., brazdind partea de
E. a pla$eI $i a com.; pe Id
poalele sale de S. curge apa
Calistrier, care e dominan, precum
$i drumul CernaBalabancea,
de virful satí Inalt de 303 m.;
este acoperit cu padurI $1 pasunT.
Secarla, sat, facind parte din
com. rur. Comarnicul, pl. Pele$ul,
jud. Prahova.
SecAtura, sat, in jud. Bacait pl.
Bistrita-d.-s., com. Fintinelele,
asezat pe. piriul Cirligata. Are
o biserica catolica, acutí. de
Ungurif din localitate la 1841,
deservità de preotul din Liuzi-
CAlugara.
Secatura, satuc, in jud. Roman,
pl. Fundul, com. Oniceni.
SecátureI (Dealul-), padure, in
intindere de 550 hect., pe teritoriul
com. Vasulul, pl. Vrancea,
jud. Putna, apartinind locuitorilor
din Vasuiul.
Secfiturile, sat, in jud. $i pl. Arge$,
facind parte din com. rur.
Cerbureni-Ia$ul.
Secfiturile, sat, In jud. Dimbovita,
pl. Bolintinul, com. Poiana-
Lunga-el.-s.
SecAturile, sat, facind parte din
com. rur. Nucpara, jud. Mu-cel,
a$ezat pe malul sting al
riuluT Vilsanul, care formeaza
hotarul intre judetele Muscel $i
Arge$. Pe aceasta apä sunt 2
herastrae $i r moara.
Locuitorir improprietarit
in trupul mo$ieI statuluI Corbi,
numit Aluni$ul.
Are o populatie de 185 locuitorI.
Cade in partea de N.-V. a
comuneI.
Secàturile, sat, facind parte din
com. rur. Prahovita-d.-s., pl. Prahoya,
jud... Prahovag. Are o populatie
de 577 locuitorY.
SecAturile, mahala, facind parte
din com. rur. Coste$ti, pl. Horezul,
jud. Vilcea. Are o biserica
de zid, zugravita in stil vechiit
Inscriptia de d'asupra u$ei bisericei,
sapata cu litere vechI,
slavone, inteo lespede de piaträ,
sutil astfel :
Acest sfInt amvon s'a ficut de roba
lui Dumnezeii : Ion Ereul, Nicolac Ercul,
Nistor Deaconul, amin. Pätru Logoritul,
Constantin, ca In ved sä se pomeneascä.
Seciul, cdtun, al com. Colti, jul.
Buzati, cu 30 locuitori $i 6 case.
Seciul, sat, fa.cind parte din com.
rur. Bolde$ti, pl. Podgoria, jud.
Prahova, situat pe dealul Seciul.
Are o biserica, fondata in anul
r8oi de locuitorI $i cu ajutorul
luI George Boldescu.
Seciul, sat, Pacind parte din com.
rur. Nisipi, pl. Cerna-d.-s., jud.
Vilcea. Are o populatie de 198
locuitorT. E situat in partea de
V. a comunel $1 e brazdat de
dealul Cioponea. Are o biserica
fondata la anul 186o.
Seciulul (Groapa-), sorginte de
aja minerald, in jud. Buzati,
com. Rusiavatul, cat. Ripile ;
contine sulf, sare $i fier.
Seciurile, cdtun, al com. Poiana-
Seciurile, jud. Gorj, pl. Amaradia,
situat la N. comunef.
Are o suprafata. de 2354 hect.,
cu o populatie de 71 familiI,
sal' 285 suflete ; 2 bisericI, deservite
de preotul din cat. de
re$edinta.
LocuitoriI posedd : ro plugurf,
21 care cu bol.; 258 vite marI
cornute, 13 caI, 130 oT, 97
porcI, 43 capre.
Comunicatia in catun se face
prin drumurI ordinare $i prin
$oseana comunala, ce vine de la
N., din comuna Rosia.
Seciurile, sat, facind parte din
com. rur. Sotrile, pl. Prahova,
jud. Prahova. Are o populatiune
de 41 locuitorI.
Secuia, sat, in partea de N.-E. a
com. Minje$ti, pl. Crasna, jud.
Vaslui6, situat la poalele dealulul
pe pirlul cu acela$I
nume, pe o suprafata. de 438
hect., din care 148 sunt ale locuitorilor
$i cu o populatie de
40 familiT, saU 150 suflete.
Locuitorli poseda : 6 plugurI
si ro care cu bol; 85 vite marI
cornute, 350 oT, 15 cal si 22
rimatorl.
Secuiul, com. rur., pl. Ocolul, jud.
Dolj, la 17 kil. de Craiova, situata
aproape de malul sting al
riuluT pul, pe un mic deal.
Se invecineste la N. cu com.
Malul-Mare, la S. cu satul Bratove$ti,
din com. .Adunati-de-Giormane,
pl. Jiul-d.-j., la E. cu com.
Ghindeni $i la V. cu satul Tugluiul,
com. Glodul, pl. Jiul-de-
Mijloc.
Teritorul com. e mal mult $es.
Singurul accident mg insemnat
este dealul Cioroiul, inalt de
aproape 50 m. Pamintul este.
parte baltos $i parte nisipos.
Este udata prin partea de V.
de rtul Jiul, care curge cu directiunea
de la N.-S. $i de piriul
SiNtea, ce vine din com. Ghin-

SECUlUL 368 SECUL
deni §i care se varsa pe dreapta
1-110 Jiul in aceasta comuna.
LacurT i baltI sunt: CiovicT,
Cu o suprafata de '/2 hect., continind
pqte i rae!; balta Sandu,
Balta-TiganuluT, balta Vircanul,
balta Izlazul. In jurul satului Secuiul,
se afla Balta-Mande!, cu o
suprafata de io pog. Linga satul
Glodutul, este Balta-Mare, cu o
suprafata de 15 pog. §i balta
Ruptura, cu o suprafata de 5 pog.
In 1873, coprindea satele: Secuiul,
Teascul §i Tugluiul. AzT
coprinde trel sate i anume : Secuiul,
sat de rqedinta, Teascul
Glodutul sati Miculeti, precum
i mahalaua Pescariul.
Satul Secuiul se marginete
la N. cu com. Malul-Mare, la S.
cu mahalaua Pescariul, la E. cu
com. Chindeni, §i la V. cu riul
satul Teascul se margin este
la N. cu riul Jiul, la E. cu com.
Ghindeni, la N. cu mahalaua
Pescariul i la S. cu satul Glodutul
; satul Glodutul se invecinqte
la E. cu com. Adunatide-Giormane,
pl. Jiul-d.-j., la V.
cu riul Pul, la N. cu satul Teascul
i la S. cu satul Bratovoe§ti,
comuna Adunati-de-Giormane,
pl. Jiul-d.-j.
Are o populatie de 1056 locuitor1;
2 biserici, una de zid
in satul Secuiul, fondata de Gg.
Balanescu §i alta tot de zid in
satul Teascul, fondata de locuitoa,
deservite de un preot i 2
chitaren; I coala mixta, ce
functioneaza din 1866, frecuentata
de 55 copiT; 7 circiuml.
Suprafata com. este de 3390
hect., din care 2390 pAmint arabil,
640 hect, lac i teren sterp,
lo hect. padure, 150 hect. izlaz
ioo hect. fineata. MoOT: Secuiul,
cu venit anual de 62000
leT. Din aceasta mo0e, dat
in loturi micT 630 hect. la 126
locuitorT. Teascul, cu venit anual
de 12000 leT, are o intindere de
300 hect. i apartine d-luT N. P.
Guran. Mo§ia Glodutul are o
intindere de zoo hect., aduce
venitul anual de 5800 le! §i apartine
d-lor I. Cernatescu, An.
Poenaru §i N. Nicolati.
Padurea Secuiul, cu o intindere
de 140 hect., apartine StatuluT.
Se gasesc inteinsa cerT,
fagi, plopT, frasinT, stejarT i ginnite,
cart predomina.
ViTsegasesc pe fnoiileSeeuiul
Teascul, in intindere de 222
hect.
Comerciul se face cu orapl
Craiova, care are erg saptaminal
Joia.
Comuna este strabatuta prin
centru, pe o lungime de 4 kil.,
de o cale vecinala ce o uneSe
cu com. Malul-Mare i Adunande-Giormane;
mai este calea comunala
Secuiul-Craiova-Bechet.
Budgetul com. e la veniturl
de 3020,50 leT *i la cheltuelf, de
2861,76
Secuiul, sat, jud. Dolj, pl. Ocolul,
com. Secuiul, re§edinta primarieT.
Se margine§te la N. cu
com. Malul-Mare, la S. cu mahalaua
Pescariul, la V. cu riul
Jiul §i la E. cu com. Ghindeni.
In jurul satuluT se gase§te
Balta-Mande!.
Are o populatie de 385 suflete;
o coala mixta, ce functioneaza
din z866, frecuentata
de 55 copiT, 38 baen din Secuiul,
13 din Teascul §i 4 din
Glodutul ; o biserica, fondata
de G. G. Balanescu, deservita
de I preot i I cintaret; 3 circiumI.
Secuiul, mo,vie particular, jud.
Dolj, pi. Secuiul, in intindere
de 2390 hect., cu venit anual de
peste 6200o le!. A treia parte
din aceasta mo0e s'a dat in
loturl miel, la 126 locuitorf. Pe
&usa se gasqte §i padure.
Secuiul, mofie, jud. Dolj, pl. Jiulde-Mijloc,
com. Glodul, satul
Tu gheni, apartinind statuluT. Are
padure pe &risa, in intindere
de 380 hect.
Secuiului (Piatra -), virf de
munte, jud. Putna, in muntir
VranceT; e desparta de muntele
Furul prin pîrîiaul ama.
Secul, com. rur. i sat, jud. Mehedinti,
pl. Dumbrava, la 64 kil.
de orav.11Turnul-Severin, situata
pe Valea-SeculuT, inconjurata de
toate partile de dealurT.
Se margine§te : la E. Cu comuna
Argetoaia, care apartine
judetului Dolj ; la S., cu comunele
BArboiul i Grece§ti ; la
V., cu comunele Busul i Corzul;
spre N., Cu comunele Piria
Valea-Marculuf.
gatul formeaza comuna cu
satele : utnandra, Tuleni
Smadovita, cu o populatie de
2700 locuitorl.
LocuitoriT posea : 93 plugurT,
188 care cu bol, 16 carute
cu cal i 20 stupT.
Prin comuna trece oseaua
Severin-Bicle§ul-Secul judetul
Dolj.
Are 3 bisericT, cu 2 preon
4 chitaren; 2 coale, frecuentate
de 89 elevT.
Budgetul comuneT e la veniturT
de 2817 leT §i la cheltuelf,
de 1016 leT.
Vite : 1200 vite mar! cornute,
70 cal, t000 o! l goo rimatori.
Dealurl maT principale in aceasta
comuna sunt: Dealul.§umendreT,
Dealul-OlaculuT, Dealul-SeculuT,
Dealul-ClocoticiuluT,
Dealul - GiorcotinuluT, Dealul -
Smadoviter, Dealul-TauruluT §i
Dealul-Busuluf.
Va!: Valea- umendreT i Valea-SmadoviteT.
Padurf : Padurea- Labei, PAdurea-Taurulta,
in partea de S.-

SECUL
E., Padurea-Grajdului si a-DraganuluT,
In partea de N.-V.
Secul, maniistire, in jud. Neamtu,
pl. de Sus-Mijlocul, com. VillatoriT-NeamtuluT,
situata pe valea
piriuld de la care sI-a luat
numele, in timpiI din urma. La
inceput, se numea. Zossima, de
la un stare% cu acest nume,
care, pe la 1560, s'a asezat impreuna
cu ucenicir sal in locul
unde s& afla astAzT mandstirea ;
acest staret, curatind pAdurea,
facu un schitisor si o bisericutà
de lemn, cu hramul Sf. Ioan BotezAtorul.
La 1599, Vornicul Nestor Ureche
zidi cu cheltuiala sa manAstirea
Secul, mal la deal de
schit, puindu-1 hramul TAerea:CapuluI
St loan, si inzestrind-o cu
multe podoabe scumpe, dintre
care cea mal mare parte s'ati
prAdat de Tatar! si Lesii. Intre
cele ramase, mal insemnat este
cAerulx de mare pret, cusut de
Mitrofana, sotia lui Ureche.
La 1605, Alexandru LApusneanu
II darui mosiile din hotarul
CetateI-Neamtula.
La 1607, Simeon Movill if
darui mosiile : Poiana-la-Ureche
si VinatoriT.
La 1609, Constantin Movild
if dArui mosiile: Sabaoani si
Berendesti.
La 1622, Mitropolitul Anastasie
Crisca o inzestra cu multe
darurI.
La 1625, Radu Voevod intari
dania fAcuta de fericitul
Damian, pentru mosiile Jidesti
si Rosiori.
La 1638, Mitropolitul Moldova
if darui un Sacos archieresc
foarte scump si alte multe daruif.
La 1665, Eustate Dabija Voevod
if darui Cetatea-NeamtuluT,
impreuna cu man Astirea St Nicolae,
cu toate mosiile si averile
el.
65940. Mango Diclionar Geograffo. Vol. V.
369 SECUL-BICAZULUI
Constantin Postelnicul iI dArui
mosia Raucesti.
Ghedeon, Episcopul de Hui,
facu cu cheltuiala sa sehAstria
Secul, puindu-I hramul Nasterea
MaiceT Domnula.
La 1764, Despa, sotia luT
Vasilie Cosma etrariul, inchina
acesteI manAstirT schitul Lipova,
cu toate podoabele si mosiile la.
La 1765, Grigorie Ghica Voevod
puse staret la aceasta manAstire
pe cAlugArul Paisie, care
muta. satul Fagi, ce era lingA
manAstire, la satul VinAtori.
La 1808, soborul alese staret
pe Veniamin Costachi, care fAcu
chiliile cu 2 rindurT, si paraclisul
Adormirea MaiceI Domnului.
La 1816, SpAtareasa Safta,
fiica la loan Bogdan, inchinA
acesteI mAnAstirI schitul Orgoesti,
facut de &Ina pe mosia
Negomiresti, in jud. Tutova.
La 1818, staretul Barie fAcu
in mAnastirea Secul chilli de
piatra cu 2 rindurT ; dar intimplindu-se
marT turburArT in tara,
din cauza volintirilor, ce se resculasera
in contra Turcilor, se prefAcu
aceasta manastire cu totul
In cenusa, impreuna cu o multime
de odoare si documente.
Dupa. ce s'ati linistit lucrurile,
Earle isprIvi zidirile incepute,
repara zidirea, inAlta clopotnita
ce se vede astazT, fAcu paraclisul
cu hramul Buna-Vestire, alte
chiliT no!, pe care insa. nu le
ispravi, fiind-ca muri la 1823.
In locul sari se alese staret
parintele Dometian, care ispravi
cele incepute, si la 1826 zidi
biserica St Gheorghe, pe locul
unde era mal intaiti biserica
Inaltarea.
La 1825, arse toata manAstirea
Secul, dar staretul Mardare
a reparat-o intru cit-va la loc.
La 1844, arse din not, dar
staretul Neofit o inAltA, clAdind
si doul bolnite in dos de ma-
nastire pentru batrinT, si o tipografie
bisericeasca ; mal tirzid
zidi un spital, o scoala si biserica
Sf. Dimitrie din Tirgul-
NeamtuluI.
La 1853, se alese staret Natanail,
care facu multe imbunatatirI
manAstireT.
FostA populata odinioara, Secul
n'are azI de cit vr'o 30 de
calugarT.
Se afil situata la 1 ora departare
de Tirgul-Neamtula, in
spre S. E ocolita de muntI acoperitT
Cu pAdurl si are aspectul
une! cetAtue. Biserica se aflä in
mijloc ; in fund, la dreapta si la
stinga, are 2 paraclise, chiliT si
alte atenanse; in rindul clopotniteI
se aflA un turn Malt si bine con -
struit, in care traditia zice ca.
Mitrofana, sotia la Nestor Umche,
a cusut odoarele acesteT
.bisericI; la spatele manastireT
este o bisericuld frumoasa ce
serva. de cimitir, si imprejurul
areia se afil mal multe chili!.
In biserica cea mare se afla
mormintele luT Nestor Ureche
si a Mitrofanel; tot in aceasta
biserica se afla o icoana a MaiceI
DomnuluI facatoare de minua
(daruitA se zice de Paleologu),
care s'a tAiat in buca.tI
de TurcI, la 1821 (v. pe
larg dstoria SeculuT», In calen
darul pe 1863, de Pr. Gr. Musceleanu,
pag. 87-114 ; idem,
de Monahul Zosima, (Povestire
pentru rAzmeritele de la 1821»).
Secul, pdclure, in jud. Neamtu,
plasa de Sus-Mijlocul, com. Vi
natori-Neamtu ; are o intindere
de 5325 pog., coprinzindu-se si
acele ale mosiilor : Manesti, Nemtisorul
si Vinatori.
Secul-BicazuluI, pf dure, in jud
Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com.
Bicazul, situata spre S.-E. de
muntele Ceahlaul ; are o intin-
47

S ECUL-BUH ALNITET 370 SEGARCEA
dere de 950 pog., in care se cuprind
si acele ale mosiei Izvorul-
Dulce.
Secul-Buhalnitel, sat, In jud.
Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com.
Buhalnita, situat pe malul drept
al riului Bistrita, in dreptul kil.
92, al soselel nationale Bacla-
PrisAcani, la 34 kil, de orasul
Piatra, pe plrinl cu acelasi nume.
Are o populatie de 465 suflete
; o bisericd, deservitä de
preot si 2 dascAli ; I moard ;
fierArie.
Vite : 66 boT, 77 vacT, 1072
19 cal si 19 porci.
Secule§ti, sat, CU 618 suflete, In
jud. Dolj, pl. Amaradia, com.
Bulzesti.
Are o bisericä de zid si 2
circiumI.
Secului (Virful-), munte, in jud.
Suceava, com. Mälini.
Segarcea, com. rur., in jud. Dolj,
pl. Jiul-d.-mj., la 25 kil. de
Craiova.
Se mArgineste la N. cu cAt.
Sdlcuta si co com. Calopärul ;
la S., cu com. Giurgita ; la V.,
co com. CerAtul, com. Malaica
si com. Lipovul ; la E., cu com.
CalopArul, mosiile Belcinul, Foisorul,
Drgnicul i Rozistea.
In mijlocul com. se glsesc 2
vilcele ; pe una din ele curge
un mic nu, numit Segarcea, care
se pierde In terenul nisipos din
marginea de S. a com. si care,
pe stinga, primeste un mic pichiar
pe teritoriul comuneT.
Peste Segarcea se afld un pod
de lemn.
Cdmuna este fondatà de citeva
familif de OltenT veniti- din
Segarcea de la Olt, asezatä pe
colina Dealul-RobuluI. Legenda
spune cd aci si in com. vecind,
Ceraul, a avut loc o lupa Intre
Mari si RomInT, in care Ron:di-1ff
ati Invins pe TätarI si
robit pe acest deal, de unde
si-a luat numele dealul. Armele
de care s'aii servit, precum lAncl
si eigetT, se mal gOsesc i acum
prin pAmInt de cgtre locuitoriT
comuneT.
Comuna este strdbätuta de
un drum vechiti, numit Drumul-
DiuluT, care astd-zi este arat
si astupat.
In com, este o cetate de pamint
in jurul careia se vád
azi urme de santurT.
Are o populatie de 3360 suflete.
Bisericä de zid, cu hramul Adormirea
Maicei DomnuluT. In
186o, cOluggsii grecI art sters
inscriptia din fruntea bisericei,
cInd aU zugrAvit-o, dar aceastd
inscriptie se afld pOstrata de
preotul ingrijitor ; are data de
1830 si a primuluT fondator. In
altar se gdseste pomelnicul restauratorilor,
Cu urmätoarele nume
: «I. Constantin Voevod
Basarab, Papa Patriarh Gherasim,
Partenie Iermoch, Germona
Ermonah, Cristudor, Sultan,
Bobolina, Nicolae, POuna, Iordache,
Istrati, Meletie Arhiereti
si Sofronie Ermonach».
Are o scoal'a' primará mixtl.
Clasa de bletT functioneazd din
1868, iar cea de fete din 1876.
Localul a fost construit cu cheltuiala
Domeniului Coroa
coala a fost frecuentatä in anul
1899-900 de 94 elevr.
Dupg legea rurall din 1864,
sunt 412 locuitorT impAminteniti,
iar dupa legea din 1878,
sunt 58 insurater.
Moja Segarcea, dupà secularizare,
apartinea statuluT, iar
astà-z! apartine CoroaneT. 1800
hect. apartin locuitorilor, cárora
li dat in loturY.
Pldurea Segarcea apartinea
statuluT, iar azi apartine Dome-
niului CoroaneT. Toate pldurile
DomeniuluT Coroand sunt amenajate.
Sunt compuse din diferiti
arborT, printre cari predoming
emita.
Viile, de 438'/2 hect. in intindere,
se glsesc pe monja Domeniului
Coroanei i apartin locuitorilor.
Se fabricA ad i multa tuicd
rachiti, ; In atelierele
scoaleT se lucreazä pälärif de
pae, ghiozdane, co$uri, mape,
scaune, dulapurl, obiecte sculptate,
etc.
Are 2 bilciuri anuale : la 40
de mucenicT si la InAltarea Do mnuluT.
Budgetul com. e la veniturl
de 1005 1 leT si la cheltueli, de
8000 leI.
Vite 700 vite mar! cornute,
750 o! si 49 caT.
calea judeteanl Craiova-
Bistretul ; calle cotnunale la comunele
vecine.
Calea ferata Craiova-Calafat,
co statia Segarcea.
Segarcea, stalie de dr.-d.-f., j Id.
Dolj, pl. Balta, com. Segarcea,
pe linia Craiova-Calafat,
pusl in circulatie la i Dec.
1895. Se aflä Intre statiile salcota
(11,5 kil.) si PortAresti (7,6
kil.). Indltimea d'asupra nivelului
Mdril, de 88m,89. Venitul
acestel statii pe anul 1896 a fost
de 22494 le! si 6o bani.
Segarcea, mofie, a Domeniu
CoroaneT, jud. Dolj, pl. Pul-d.-
Mijloc, com. Segarcea, din care
1800 hect. sunt date In loturi.
Dupg secularizare, apartinea statuluT
si apoT a trecut la Domeniul
Coroanei. Are 'AA:Jure.
Segarcea, mofie, a statulta, in
jud. Teleorman, pl. CAlmAtuiul.
Comunele Segarcea-din-Deal si
Segarcea-din- Vale sunt stabi-

SEGARCEA-DIN-DEAL 371 SEGARCEA-DIN-VALE
lite pe proprietatea statulur.
Este una din cele mal de valoare
mosir, destinata *lusa a fi
vinduta in loturr locuitorflor.
Poarta numirea de Segarcea a
Episcopier de Arges, de oarece
inainte de secularizare fäcea
parte din averile manastirestr.
Segarcea-din-Deal, com. rur.,
la extremitatea despre S.-V. a
pl. Calmatuiul si a judetulur Teleorman.
E situata pe coasta
de deal si prezinta din departare
o infatisare frumoasa. Ir
mar zice si Sirbia, din cauza
o buna parte a populatiuner e
de origina bulgara, venia de
peste Dunare si stabilita aci.
Dealul ,p e a carta coasta se afla
asezat satul, poarta m'alele de
Dealul-Vamir. La poalele acestur
deal curg izvoare abundente de
apa, din care se formeaza un
numit Strimbul, care se
scurge prin o vilcea ripoas5. in
Oltul mic. De la aceste izvoare
se alimenteaza cu apa de bata
locuitorir de prin prejur si o mare
parte din ordsenir din Turnul-
Magurele.
Teritoriul comuner se intinde
la V. pana in riul Oltul, la N.
pana la mosiile Rlioasa, Stilpul-de
Piatra i Putineiul, la S. pana la
mosia Lita. La N.-V. este com.
Segarcea-din-Vale. Osebit de piriul
Strimbul, partea despre V.
a com. mar este udatá de pirliasul
Siiul.
Departarea com. de orasul de
resedinta este de 6 kil., lar de
Rosiori, de 38 kil.
E situata pe mosia statulur
Segarcea. Partea cea mal intinsa
a acester mosir, in intindere de
3900 hect., cade in raza acester
comune.
LocuitorrimproprietaritT dupa
legea rurall sunt in numar de
290, pe o intindere de mar bine
de 13L3 hect.
In partea de E. este o braniste,
in intindere de 5 hect., numita
Branistea-Cataner, destinata
la defrisare pentru a se vinde
pamintul in loturi. Tot pe proprietatea
statulur sunt cinc! zavoae
de salcir in lunca Oltulur,
cam de 25 hect.
Suprafata comuna este de
aproape 5336 hect., din care 83
acoperite cu vii ale locuitorilor.
Are o populatie de 1360 suflete
; o scoald mixta, frecuentat5.
de 38 elevi (1899-900); o
biserica, deservita de 2 preoti
si 2 cintareti.
Vite : 268 cal, 25 magarr, 471
vite marr cornute, 1676 vite
miel cornute si 334 porcr.
Budgetul com, e la veniturr
de 7290 ler, 57 banr, iar la cheltuell,
de 7091 lei, 68 banr.
In partea de E. a com, trece
drumul numit al-Oil, care vine
de la munte si este in linie
dreaptä de la com. Dorobantul.
Ad, la Segarcea, se terminä
acest drum, dupd ce l'ese in soseaua
judeteand.
Cu com. Segarcea-din-Vale se
leaga prin o osea vecinala, care
da in calea judeteana Turnul-
Slatina, lar spre com. Lita este
o alta ramurä de osea vecinall.
Aceste sosele sunt impietrite.
In partea de E. a com, se
afla magura Ordiia, care a servit
de intaritura trupelor rusestr
In rezbelele de la 1812 51 1853.
Indltimea el este de 12 m.
ocolul el, de 300 m. La capatul
mosier Segarcea, tot spre E.,
trece si drumul lul Traian precum
i calea judeteana Turnul-
Rosiori. Tot pe aceasta mosie
trecea i vechiul drum al posta
spre Rosiori. In partea despre
E. a com. se afld si Magura-de-
PazA, in apropiere de bifurcatia
soselelor Turnul-Rosiori-Alexandria.
Satul Segarcea-din-Deal, desi
se gaseste trecut in Istoria lur
Fotino, s'a populat mar mult
dupl a doua decenie a secolulur
al XIX-lea. Dealul-Vamir are o
deosebita importanta istorica, de
oare-ce pana ad se intindea teritoriul
ocupat de raiaoa turceasca
de la Turnul. De la acest
deal inainte, era socotitd granita
TOrir Rominestr si aceasta rezulta
si din punctele fixate prin
tractatul de pace de la 1741
pana ad i se intindea i jud. 01tul
si tot pe acest deal a fost
vama romineasca, de la care
a ramas i numele de Dealul-
Vamii.
Segarcea-din-Vale, com. rur.,
la extremitatea despre S.-V. a
plasir Calmatuiul, jud. Teleorman,
pe dealul de d'asupra Siiulur,
care se intinde paralel cu
lunca Oltulur.
Se invecineste la N.-E. cu
com. Riioasa ; la S., cu com.
Lita; la E., cu com. Segarceadin-Deal
; la V., cu lunca si 1.'1111
Oltul. E situatá parte pe coasta
dealulur, parte in valea °huid,
pe teritoriul mosier statulur Segarcea.
Parte din aceasta mosie,
dimpreund cu terenul locuitorilor
improprietaritr dupa legea rurala
si acel al insurateilor, care
cade in raza acester com., este
de aproape 1380 hect.
Numarul locuitorilor improprietaritr
clupa legea din 1864
este de 146 si al insurateilor, de
136, cdrora s'a dat o intindere
de 1380 hect.
Viile de pe teritoriul com.
ocupa o intindere de 110 hect.
Are o populatie de 1338 suflete
; o scoala mixta, frecuentata
de 59 copa (1899-900); o
bisericd, deservita de preot si
cintaret.
Vite : 320 cal, 750 vite marr
cornute, 2921 vite raid cornute
si 311 porcr.

SEGHEA 372 S EIMENI
Budgetul comund e la venituri
de 2884 lei, 70 bani, lar la
cheltueli, de 2884 lel, 55 bani.
Pe teritoriul com, cade si o
parte din mosia Giuvaresti, din
jud. Romanati.
La extremitatea de la Sudul
com. se allá vilceaua numita
Val-de-EL care era punct de hotar,
ce despartea Tara si judetul
Olt de raiaoa Turnuld.
Satul era asezat la inceput
pe lunca din vale, numita si astaz!
Silistea - Vechie, dar din
cauza inundatiilor periodice ale
riuld °huid si piriului Siiuld,
locuitorir ad fost nevoiti a se
stramuta pe deal.
Viile locuitorilor sunt situate
pe o poiana., pe terenul vechiului
sat.
Sunt si multe gradini de zarzavat,
pe lunca Siiulta si Oltuld,
lar la N., spre com. Rlioasa, se
Al o rusa repede, nesoseluita,
pe care trecatorii se coboara
pentru a merge la acea comuna.
Seghea, sat, in jud. Tutova, pl.
Pereschivul, com. Cabesti, spre
N. de satul Cabesti, in marginea
de V. a judetuld.
Segircea. VezI Segarcea.
Seimeni, com. rur., jud. Constanta,
pl. Medjidia, asezata In
partea de V. a jud., la 62 kil.
spre N.-V. de orasul Constanta,
resedinta jud. si In partea N.-V.
a plasei, la 23 kil. spre N.-V.
de oraselul Medjidia, resedinta
plasei.
Se invecineste cu Cernavoda
(oras), la 7 kil. spre S.-V. ; Tas-
Punar, la 8 kil. spre E.; Topalul,
la 17 kil. spre N.-V. ; Tortomanul,
la ir kil. spre S.-E.; Cochirleni,
la 15 kil. spre S.-V.
Se margineste la N. cu comuna
rurall Topalul (din plasa
Hirsova), de care se desparte
prin Valea-Mare si dealul numit
la Movila-Greculd ; la E., cu comuna
rurala Tas-Punar, separata
fiind prin dealul Carapat-Daga
si o linie conventionala ; la S.,
cu com. urbana. Cernavoda, despartind-o
dealul Carapat-Daga,
;ralea Tibirinu/ si lacurile Tibirinul,
Ramadan si Purcareti; la
V., cu judetul Ialomita, de care
se desparte prin Dunäre.
Relieful soluld este in general
accidentat, mal cu seama
in partea de V., unde ridicaturile
si depresiunile se gramadesc
unele intealtele. Malul
Dunarel e stincos, irnpiedicind
fluviul de a apuca spre E.
Dealurile cele mai insemnate
care-I brazdeazd teritoriul sunt :
La Movila-Greculd (95 m.), in
partea de N.; Carapat-Daga (102
m.), la E.; In-Izlaz (79 m.) si
Nadacul (97 m.), prin interiorul
comunei. Sunt acoperite cu izlazuri,
semanaturi si pasuni.
Movili sunt 12, parte artificiale,
parte naturale.
E udata de Dunarea la V.,
pe o distanta de 6 kil., avind
o directie generala de la S.-V.
spre N.-E. si in care sunt adi
ostroavele : Troiana (rol hect.),
Seimeni- Mari (40 hect.), Seimeni-Mici
(30 hect.), Ostrovulde-la-Vale
(50 hect.) si Domneasca
(18 hect.).
Val sunt : Silistea, ce vine
din comuna Tas-Punar, sub numele
de Surec-Ceair si trece prin
mijlocul comunei, terminindu-se
in lacul Domneasca-Mica.; valea
Tibrinul, la S., pe hotar, terminindu-se
in lacul Ramadan ;
Valea-Mare la N., pe hotar. Val
secundare sunt numeroase pe
ambele malurI ale celor doul
zar principale, avInd malurl inalte
si prapastioase pe alocurea. Mai
cu seama spre S., S.-V. si N.-V.
de satul Seimeni-Mari sunt stincoase
si cu peretii vertical!.
BAIti : in %ralea Silistea : bal-
Ole Domneasca-Mare (50 hect.)
si Domneasca-Mica (45 hect.).
Aceasta din urmä este acoperita
cu stuf. Comunicä araindoul
si se varsa in Dual-e
printr'o &la. (600 m.), la N.-V.
de satul Seimeni - Mici. Sunt
situate In interiorul comunei.
Apor : Tibrinul (20 hect.), Romadan
(no hect.), format din
2 corpurl ce comunica futre ele
si Purcareti (102 hect.), toate
aflatoare in partea de S., in
valea Tibrinul, avind malul sudic
inalt si tipos, cele d'intii
doul fiind acoperite si inconjurate
cu stuf, cele dota din
urmä comunicInd futre ele si
varsIndu-se in Dunare printr'o
girlita (500 m.), linga o pescarle
a satuld Seimeni-Mid, la S.-V.
acestuia. Ele sunt formate de
revarsarile Dunard, caci ad nivelul
apelor lor mal sus de cit
al Dunarei ; contin bun peste,
ce se consuma in sate si se exporta,
venitul apartinind statuld.
Este formata din dota catune :
Seimeni-Marl, resedinta, asezat
In partea de V. a comuna, pe
malul drept al Dunarei, d'asupra
lui si Seimeni-Mici, asezat in
partea de S.-V. a comund, la
400 m. de malul Dunarei.
Suprafata comunei este de
5354 hect., din care 45 ocupate
de vetrele satelor, cu o popu/atie
de 1182 locuitori; 2 biserici,
una In cat. Seimeni-MarI, cu hramul
Sf. Gheorghe si cea-l'alta
In cat. Seimeni-Mid, eu hramul
St. Dumitru, cu 2, preoti, 2 das-
Oil, 4 paracliseri ; 2 sea, cite
una in fie-care catun, frecuentate
de 88 elelif (1899-1900).
Locuitorii poseda : 165 plugurf,
178 care si carute, 2 masini
de secerat, r trior ; 6700
capete de vite, mal cu seama
oi si bol; 20 stupf.

SE1MENI-MARI 373 SERCA
Budgetul com, e la veniturI
de 6263 le, si la cheltuell, de
4461 Id.
CAV de comunicatie sunt: calea
judeteanA Hirsova- Cernavoda,
care trece prin satele
amindoul, apoI drumurI vecinale
la Tas-Punar si Tortoman.
Seimeni-Mari, sat, in jud. Constanta,
pl. Medjidia, cAt. de resedintA
al com. rurale Seimeni,
asezat in partea de N.-V. a pl.
si cea de V. a comuneI, pe malul
drept al DunAriI, pe prelungirile
de V., inalte si stincoase, ale dealuid
Nanacul.
Se mArgineste la N. cu cAt.
Boazgicul, al com. Topalul, pl.
Hirsova ; la E., Cu com. Tas-Punar
; la S., cu com. urb. Cernavoda
si cAtunul Seimeni-MicI;
la V., cu judetul Ialomita, despArtitA
prin DunAre.
Are o populatie de 140 familiI,
saa 640 suflete.
Relieful soluluI e In general
accidentat, mal cu seamái in partea
de V., pe malul DunAriI. Dealurile
Movila-Grecului, la N. (95
m.), Carapat-Daga (un m.), la
E., Nadacul (7 in.), prin interior,
brAzdeazA comuna ; sunt
acoperite cu l'hiele, iziazurI si
putine semAnAturI.
E udatA de DunAre la V. Ostroavele
: Troiana, din care jumAtate
apartine cAtunulur Seimeni-Mari,
Ostrovul-de-la-Vale,
tin de teritoriul Seimenilor-Marl.
BAltI sunt : Domneasca-Mare
si Domneasca-MicA (ambele 90
hect.), la S., acoperite cu stuf si
continind peste. VezI si Seime ni,
com. rur.
Seimeni-MicI, sat, in jud. Constanta,
pl. Hirsova, com. ,Seimeni,
asezat in partea de N.-V.
a plAse si in cea S. -V. a comune!,
la poalele de V. ale dealulul
Izlazul, pe malul de N. al
bAltiI PurcAreti, la 400 m. de malul
DunAriI si la 1 kil. spre S.
de resedintA, Seimeni-Mari.
Se mArgineste la N. cu cAtunul
de resedintA, Seimeni-Marl ;
la E. si S. cu comuna Cernavoda
; la V., cu DunArea.
Relieful sAti e putin accidentat
; dealurile Carapat-Daga (102
m.), la E., dealul In-Izlazul (79
in.), la N.-E., brAzdeazA teritorlul
sAti.
Movile sunt numeroase In partea
de N. si E., artificiale si acoperite
cu verdeat5.
E udatl de DunAre la V., formind
ostroavele Troia (56 hect.
apartin cAtunuluI) si Domneasca
(18 hect.), acoperite cu sAlciI ;
de valea Silistea, la N.-V. si de
Tibrinul, la S. si S.-V.
BAlll sunt treI: Tibrinul, Ramadanul
si PurcAreti, acoperite
parte cu stuf si continind peste ;
sunt situate in partea de S., la
hotar.
Are o intindere de 2779 hect.,
din carI 80 hect. ocupate de
vatra si grAdinele satuluI, cu o
populatie de 130 familiI, sati 542
suflete, ocupindu-se cu pescuitul.
Vezl si Seimeni, com. rur.
Selda-Copac, virf de deal, jud.
Tulcea, situat in partea de E. a
pl. Isaccea si cea de S.-V. a com.
rur. Telita; este unul din virfurile
DealuluI-Ciliculur ; are 316
m. ; dominl valea si mAnIstirea
Cilicul, platoul si satul Telita.
Selima,fost satue (cioflic turcesc),
jud. Vlasca. Pe locul unde era
satul turcesc trece acum soseaua
Giurgiti-Ghizdarul si nu se vede
de cit un pu t vechiti ce se zice
Cocosul. La 1831, pe harta domeniuluI
Giurgiti fAcutA de cAtre
RusI, se aratA satul ca in fiintA.
Semeni, sat, in jud. si pl. Tutova,
com. Tulesti, spre E. de
satul Tulesti. Are 120 locuitorl
si 22 case.
Seminarul, deal, pe care se afll
casa proprietAteT si biserica din
satul Scobilteni, com. PAusesti,
pl. CirligAtura, jud. Iasi. I s'a
dat acest nume se zice, pentruea
pe el a fost infiintat un seminar
de cAtre Mitropolitul Veniamin-Costachi,
pe la 1824.
Acest seminar, pe la 1832, s'a
strImutat la Socola, lar de la
1886, se aflA in Iasi.
Proprietarul mosief Scobilteni
era, in acel timp, Serban-
Negel, fratele MitropolituluI Veniamin.
Semnatul, girlä, jud. Tulcea, In
partea de E. a plAseI Tulcea si
In cea de S. a com. Moru-Ghiol,
Cu o lungime de 2 kil. si prin
care lacul Dranovul e alimentat
cu apA dulce de DunAre, prin
&la cea mare DunavAtul.
Sendrule§ti, sat, cu 30 familif,
jud. Arges, pl. Topologul, fAcind
parte din com. rur. Cepari-Barsesti.
Serafimul,pirliaf, in j ud. Neam tu ,
pl.Platra-Muntele, com. Hangul;
izvoreste din grupa CeahlAulul
si se varsA in piriul La Martin.
SerafimuluI (VlIceaua-), o a,
titurti a veía UrlululuI, la esirea
sa din com. Belitori, jud. Teleorman.
In acea lincea este o
siliste vechre, unde se gAsesc
si astázI urme de locuinte, unelte
de gospodárie, de unde se deduce
c5. acolo a fost sat.
Serca, phlit,jud. Dolj, pl. Ocolul,
com. Balta-Verde, ce iese din
bAltile Geanoglul, de lingA orasul
Craiova, curge prin N. satuluI
Popoveni si se varsA in Balta-
MAnAstireI-Jitia. In acest &lit se

gERDANUL 374 SEVERINETI
scurge Balta- de-la-Hanul-Chin
tesculuI.
Serdanul, com. rur., jud. Dimbovisa,
pl. Bolintinul, la io kil.
spre E. de com. Titul, pe dmpie,
In apropiere de riul D'hubovita.
E udat de pirlul Baiul, peste
care este un pod in raionul com.
Se compune din doul catune:
Raiculesti si Serdanul, cu 900
locuitorI.
Are o biserica si o scoala.
Se invecineste : la E. cu Lunguleti;
la V., cu Cornetul; la N.,
cc cAt. Boteni, din com. Cornetul
si la S., cu Rominesti.
Se desparte de Roininesti prin
padurea Mlaca, lar de Boteni
prin parte de padure, unindu-se
cu Cornetul prin soseaua natio
nala Bucuresti-Pitesti.
Serednai, bral secundar al bra
tuluI cel mare al Dunard, Chilia,
jud. Tulcea; se dirige spre E.;
are o lAtime de 60o metri si o
adincime de 4,8 m. ; uda districtul
Vilcov, din Basarabia
ruseascd.
Seremet, sat, in jud. si pl. Con-
Manta, com. Pazarli, situat in
partea de N. a piase si cea de
N.-E. a comunel, la 5 kif. spre
N.-E. de catunul de resedinta,
Pazarli. Este asezat pe ;ralea Seremet-Ceairr
pe ma/ul sting al
piriulur Casimcea, putin mal la
V. de locul unde apa Ali-Culac
se varsA in plria. Este dominat
de Movila-lui-Toader, _care se
afla la 2 kil. spre N. de sat si
care are o inaltime de 88 m.
Are o suprafata de 2379 hect.,
dintre care 123 hect. sunt ocupate
de vatra, satuluI si de gildinI,
cu o populatie, in maioritate
Turcl, de 57 familil, saa 232
suflete.
DrumurI comunale: la S.-E.,
unul care se bifurca ducind la
Caragic si la Palazul-Mic ; spre
N.-E., la Cogealac (jud.Tulcea);
la N.-V., ducind la Tocsof (Tulcea);
la V., ducind la Chirislic
(Tulcea) si la Ghelingec si unul
la S., ducind la Ester si Pazarli.
Seremet-Bair, a'eal, In jud. Tulcea,
pl. IstruluI, pe teritoriul
comuneI Tocsof, si anume pe
acela al catunulur sati Chirislic ;
se desface din dealul Ghelingec-
Bair ; se intinde spre E., intr'o
directie generala de la E. la V.;
forintaza cu dealul Chirislic-Bair
o vale pietroasa ; are inteinsul
o mica petera, formata prin
scurgerea apel si manita de ciobanI,
asa ca poate servi de
adapost ; este acoperit cu pasura.
Sericul (Pitareanca, sal) Gurgueti),
trup de mofie, al d luI
Anastase Filitis, pendinte de
com. Bitcoveni, pl. Glavaciocul,
jud. Vlasca.
Seseni, cdtun, al com. Andreesti.
pl. Gilortul, jud. Gorj, situat
pe sesul Cu acelasi nume si pe
malul drept al riuluI Gilortul.
Are o suprafata de 197 hect.,
cu o populatie de 27 familil,
saa 157 suflete.
Locuitorif sunt mosnenI. Er
poseda: 15 plugurI, 19 care cu
bol, r caruta cu cal, 90 vite
marI cornute, 7 cal, 200 coi, 30
capre si 60 fimatorr.
Comunicatia In catun se face
prin soseaua comunala, care
pleaca din Andreesti spre MuscuIesti
si trece in apropierea
catunuluI.
Sevaiova-Hara, deal, in jud.
Tulcea, pl. Babadag, pe teritoriul
com. Slava-Rusa; se desface
din culmea BabadaguluI,
saii dealul Carada-Bair; se indreapta
spre S., avind, o directie
generala de la N.-E. la
S.-V., brazdind partea centrala
a plAseI si cea de N. a comund;
se intinde de-alungul piriuluI
Sevaiova-Balca, ce izvoreste din
el, si se varsä in piriul Slava-
Cercheza; are 215 m. inaltime;
este acoperit numaI cu padurI.
Sevastinul, a'eal, in jud. Tulcea,
pl. Macin, pe teritoriul com.
rur. Vdcareni ; este o prelungire
occidentala a dealuluI Pietrosul
saa Piscul-Inalt-si-Tutuiat; are
o directiune generala de la S.-V.
la N.-E.; se intinde de-alungul
pIrluluI Valea-GloduluI si se termina
in stuful de Ruga Dunare;
are 88 m. inAltime, si e acoperit
Cu pasunl si finete.
Sevendicul, sat, in j ud. Constanta,
pl. Silistra-Noua, catunul com.
Hairam-Chioi, situat in partea
de S.-E. si cea de N.-V. a com.,
la 6 kil. spre N. de cdtunul de
resedintd, Hairam-Chioi. Este
asezat in valea Cogea-Ceair si
este inconjurat de toate partile
de padurI.
Un drum comunal pleaca in
Bulgaria, la satul Edil-Iugul-
Cuiusu (Omul-Nebun); un alt
drum pleaca la Enisenlia, un
altul la Ghiol-Punar si un altul
la Sarapcea-Caraci.
Severine§ti, com. rur. si sat, in
jud. Mehedinti, pl. Motrul-d.-s.,
la 3! kil, de orasul Turnul-Severin,
situata In valea CosusteI.
Se margineste la E. cu com.
Ercea; la S., cu com. Degerati
si Peri; la V., cu com. Govodarva;
la N., Cu com. Lupa.
Satul formeaza cona. Cu cat.
Valea-AlunuluI si mahalaua Cirnesti,
avind o populatie de 1269
locultorT.
Are 3 bisericl, cu 3 preotT
si 6 cintaretT; o scoala, frecuentata
de 5 2 elevI.
LocuitoriI posea: 62 plugurI,

SEVERINUL
101 care cu bol, 6 cArute Cu
cal; 60 stupI; 60o vite mati
cornute, 17 cal, 600 oT i 490
rimAtorI,
Prin com, trece soseaua CiovirnAsani-azdnesti-
Severineti,
ce merge spre Corcova, impreunindu
se Ruga Severinesti cu soseaua
Turnul-SeverinPietrele-
RosiT Govodarva.
Budgetul comuneT e la veniturT
de 1243 leT, lar la cheltuelT,
de 1125 ler.
Severinul, com. urb., jud. Mehedinti.
Vezi Turnul-Severin.
Sevestreni, plidure, a statuld, in
intindere de 110 hect., situatá
in com. Birsesti, pl. Ocolul, jud.
Vilcea, formad din trupurile :
StupAria (6o hect.), TAtArani
(20 hect.), Arsistea si ZAvoiuld.-j.
(15 hect.) si TrAsnea (15
hect.).
Sevri, deal, In jud. Tulcea, pl.
Babadag, pe teritoriul com. rur.
Ciucurova, situat in partea de
V. a plAseT si cea de N.-V. a comuner;
pe el se incruciseazä hotarele
comunelor: Atmagea, Ciucurova
si Ba4-Chioi; este un vid'
al dealuluT Jidini, avind o in5.1time
de 252 m., punct trigonometric
de rangul 145 ; este
acoperit Cu .pdclurT si Jinete;
dominA asupra vällor Ciucurova
si Bas-Chioi.
Sevri-Bair (Dealul-Ascutit),
a'eal, In jud. Tulcea, in partea
de E. a pl. Babadag si cea de S.
a com. rur. Enisala; se desface
din dealul Samaldar-Bair; se intinde
spre E.; se prelungeste Cu
dealul Orta-Bair ; este acoperit
numaT cu pAclurI si dominä drumul
comunal Visterna-Jurilofca,
ce trece pe la poalele sale de E.
Sfacarul, sat, fäcind parte din
375 3Fig0FCA
cotn. rur. Podeni-NoT, pl. Podgoria,
jud. Prahova.
Sfärch'uti, sat. VezT Lisna, sat,
com. Lisna, pl. Prutul-d.-s., jud.
Dorohoin.
Sfinte§ti, com. rur. i sat, jud. Teleorman,
pl. TirguluT, situad la
punctul unde se impreunA valea
Tinoasa cu Valea-MicA, ce vine
despre com. Ciurari. Se intinde
de ambele pArtl ale Tinoasei si
se invecineste la E. Cu com.
GArAgAul, la V. cu corpul de
paclure Pojoritele, de_ pe proprietatea
statuluT Drägä.nesti-TigAnia,
la N. cu cAt. Sirbi-Sfintesti,
al com. Butculeti si la
S. cu com. RAdoesti. Distanta
pAnA la resedinta jud. este de
59 kil. ; pAná. la Alexandria, de
33 kil. si pAnd la Rosiori, de 14
kil.
Se compune din satul cu acelasI
nume si din RAteasca.
Teritoriul com., cu al diferitelor
mosiI de pe dinsa, este de
5500 hect. Proprietarit mosiilor
sunt : principesa Elena Massalsky,
posedind 3000 hect., cea
maT mare parte pdmint arabil ;
familia T. G. Lerescu, aviad
525, hect. din care 75 hect, padure
tufáris ; sunt apoI mal*
multI proprietarT mal miel', posectind
diferite sforT de mosie,
precum si locuitoril impropriedritl
dupl legea rurall LivezT
de pruni sunt in intindere de
5112 hect.
Are o populatie de 980 suflete
; o scoalA, frecuentat5. de
13 copil (1899 900); 0 bisericl,
deservid de I preot si 2 clntAretf.
Vite : 681 vite marl cornute,
184 cal, 2263 'DI si 142 porcI.
Budgetul com, e la veniturT
si la cheltuelT de 3083 leI.
Cal de comunicatie sunt numaT
soselele vecinale : la N., spre
com. Butculesti, prin com. G5.rAgIul
; la S., spre com. DrAglnesti
si la S.-E., spre com. Rddoesti.
Imprejurul com. sunt mal
multe mAgurT dintre care mal importante:
MAgura Golase, la V.,
inaltA de 12 m. §i larga de so
in. si MAgura luI-StavAr, la E.,
de aproape aceleasT dimensiunT.
Satul Sfintesti este din cele
mar VechT. Il gAsim trecut, tot
la pl. Tirgulul, In catagrafia intocmitd
in 1741, sub domnia
luT C. Mavrocordat.
Sfintesti, pda'ure a statultd, In
intindere de 303 hect., pendinte
de com. Milcovul, pl. Siul-d.-s.,
jud. Olt, formad din trupurile
Zdvoaele - Sfintestilor, numite
Chirdolul (210 hect.), avoaele-
Pirloagele (90 hect.) si Tufarul
UrzAresti (3 hect.).
Sfistofca, com. rur., in jud. Tulcea,
asezata In partea de N.-E.
a jud. si a plAseT Sulina, pe o
ramurd a gurer bratuluT DurareI,
Chilia.
Se mdrgineste la N. cu Ba
sarabia, despArtid prin bratul
Chilia, la E. ca Marea, la S.
cu com. Sulina si Satul-Nort, la
V. cu Chilia-Vechie.
Solul este mal peste tot jos,
afarA de o bandA mare de nisip,
numitl : Hasmacul-cel-Mare
si Hasmacul-Ungurilor, pe care
se af1ä situate satele.
Ape care udA com. sunt : DunArea,
la N.-E., si anume bratul
Chilia, Cu ramurile sale Zalivi
Baba-Hasan, Popina si Star
Stambul. LacurT avem: Dirnoiul
Liman, Curd-Liman si *aleonoi-
Liman, la N. si E. Insule sunt
douA, Popina-Mare si Popina-
MicA, in bratul Zalivi, si alte 9
mal miel, toate acoperite ca stu f.
E formad din cAtunele : Sfistofca,
resedinta, asezat5. la S.-E.,

SFIFI'OFCX. 376 SFINTUL-GHEORGHE
aproape de bratul Zalivi, pe
grind ; Periprava, situat la io
kil., spre N.-V., pe malul drept
al brataluT Chilia.
Intinderea com. e de 6 ioo
hect., din care 120 hect. vatra
satelor ; 1380 hect. apartin locuitorilor
i 4600 hect., statuluT.
Populatia este toata lipovana,
din secta : cu popà.
Principala ocupatie a 'ocultorilor
este pescAria. Sunt &el
pescIrif : Musora, wzatA la Mare,
Periprava i Popina, pe bratul
Chilla. Pescuitul se face i
pe Dunare O pe Mare. Exportul
se face in Basarabia.
Are o bisericA lipoveneasa,
construitd de locuitorT, deservita
de 1 preot O 1 cintaret;
2 colf, una romineascl i ceal'altà
a comunitatii lipovenetI.
LocuitoriT posedä : 5o oT, 800
bol *i yac! i I000 porcI.
Veniturile O cheltuelile com.
sunt de 2998 la
CM de comunicatie sunt intre
cAtune, pesarif O comunele
invecinate : Satul-Noti, Letea,
Sulina, Chilia-Vechie.
Comuna s'a fondat in secolul
al XVIII-lea de n4te pescarI lipovenT,
ce ati fugit din Vilcovul.
Printeinsa ail trecut armatele
aliate francezo-sardinica §i turceascA
in räzboiul Crimed i
ail suferit aci de friguri atit de
mult, in cit al numit-o chiar
«cuibul frigurilor,. Tot ad i a fost
O divizia 2-a a armateT ruseW,
care a atacat flota turceascA
in razboiul de la 1877-1878.
Sfi§tofca, sat, in jud. TuIcea, pl.
Sulina, cat. de reedintO al com.
Sfi§tofca, a§ezat pe un grind
nisipos, aproape de Mare.
Teritoriul satuluT are o intindere
de 3800 hect. V. Sfitofca,
com. rur.
Sfinta-Ana, localitate, in muntT,
la 2 kil. de mAngstirea Sin ala,
jud. Prahova, unde din vremI
indelungate ati locuit pustnicT.
SpAtarul Cantacuzino, vorbind
de mänästirea Sinaia, zice: «Unde
mal inaintea zidirel acesteia, se
aflail sihastrif acolo». De alt-fel
credem cl aceste locurl ati adapostit
monahI incA din secolul
al XIV-lea, cind s'ati fondat
cele maI multe mangstirI
in Rominia.
Se zice ca aci ar fi fost o
vechie bisericl, ce servea ca loca.
de rugaciune primilor ermitl
al muntilor.
Sfinta-Ana are o pozitiune
frumoasä i este vara mult vizitata.
S'a fAcut o osea pAna aci.
Sfinta-Ana, izvor, ce curge din
partea de N. a com. Sinaia, pl.
Pele§ul, jud. Prahova, i se varsa
In girlita Pelqelul, care O el se
varsa in Pele§ul, afluent al PrahoveT.
Sfinta-Vineri, mofie, in jud. Ialomita,
pl. CimpuluT, pe teritoriul
comunei Alexeni, cu 2100 hect.
Pe aceasta mole se afla satul
Pupezeni.
Sfintul-Gheorghe, com. rur., asezata
in partea de E. a judetuluI
Tulcea, la 72 kil. spre S.-
E. de orapl Tulcea, capitala
judetuluT i in partea de S.-E. a
plä. eT Sulina, la 22 kil. spre S.
de orapl Sulina, rqedinta plä,
I, pe malul Märir, la gura
bratuluT Sf. Gheorghe.
Se margine0e la N. cu ora-
I Sulina, la V. cu comunele
Cara-Orinan O Moru-Ghiol, la
E. i la S. cu Marea-Neagrl.
Relieful soluluT face parte din
regiunea esulul; el este prea
putin ridicat deasupra niveluluI
Märil i este la nivelul apelor Dunarel,
une-orI chiar mal jos, ceeace
explicA prezenta numeroase-
lor lacurr O blItl O a inundatiunilor
anuale. Aceasta intindere
e acoperita numai cu stuf, afara
de f4iT intinse, ridicate mal sus,
i acoperite cu iarba pentru paunatul
vitelor saii cu nisip;
ele poarta numele de grindurr.
Aceste sunt : grindul Saraturile,
la N. de bratul Sf. Gheorghe ;
apoT Tanase, Tiganul, Cruhlicul,
Crasovschi, Vasile, Carasevski,
Mocha, Bursucul, la S.; grindurile
CerbuluI, Priboina, Calugarilor,
cu-TrestiT, Dranovul, Policratul,
Ciumacovul, Periwrul,
Metivä., la S.-V.; grindurile Hundiul,
Crasnicola, Plopilor i Frasinul,
la V. Pe aceste grindurI
se allá cite-va movile artificiale,
care att servit qi ca puncte trigonometrice
statuluI major romm,
la la fue rarea harte! cea mare
a DobrogeT.
Apele care udá teritoriul comuneI
sunt: Bratul Sf. Gheorghe,
prin mijloc, pe o lungime de
mal bine de 30 kil. ; Ola Cernetul,
afluenta a laculuf Dranova,
la V.
Ball sunt : Zatonul-Vechiti,
care e mal mult o laguna a MAril,
unde se aduna pqtele, la S.; apa
Politaischi, la S.-V.; lacul Belciug,
la V.; Saraturile, la N., in
grindul cu acelag nume; Tiganul,
la V.; Periteaqca,.la S.-V. ;
§i altele mal miel, care contin
mult pqte, al cAruT venit apartine
statuluI.
E formata dintr' un singur sat,
Sf. Gheorghe, sati Catirlez, a-
§ezat pe malul sting al bratulur
Sf. Gheorghe, la locul unde
el se varsd in Mare. De com.
maT %in numeroasele pescara
rOspindite pe malul MAril §i pe
Dunare, intre carT : Ciotic, Carasevschi,
Murgul, Iani, Milanul,
Ignat-Carni, Crasovschi, TreI-
Limbl, Ioan-Timofteiä, Periteaca
i Cherhanalele de la Sf.
Gheorghe, acestea pe malul Ma-

SFINTUL-GHEORGHE 377 SFiNTUL-GHEORGIIE
ni; Ermalaiul, Ivancea-Noug
Calinora, pe Dunare.
Intinderea com. e de 52000
hect. (cea mai intinsá com, din
tot judetul), din care vatra satulul
ocupa 72 hect.
Are o populatie, in maioritate
Rusi, de 119 familii, saa 594
suflete ; o bisericd ortodoxa, cu
hramul Sf. Gheorghe, fondata
de locuitori, si 2 lipovenesti, de
ambele secte ; o scoala, frecuentata
de 88 elevi, aproape toti
Rusr.
Budgetul com. e la venituri
de 5500 lei, si la cheltueli, de
5318 lei.
Drumurile sunt comunale, pe
marginea Mara si a grindurilor
duc la Sulina, la Moru-Ghiol
si intre pescaril.
Comuna s'a rondat in secolul
al XVIII-lea de catre niste
Lipoved, peste care ad venit si
Romid din Basarabia,
care ad dat satului numirea de
Sf. Gheorghe, de la numele bisericesc,
pe care Turcil l'aa
tradus in Chiclirlez, Cadirlez,
cum se numeste i azi de locuitori.
Sfintul-Gheorghe, cdtuna,s, al
com. Boziorul, alipit de cat. Nucul,
jud. Buzad, cu lo locuitorr
si 4 case, foste chilii ale schituld
Sf. Gheorghe.
Sfintul-Gheorghe, seltz?, in j.id.
Buzad, com. Boziorul, cat. Nucul,
situat inteuna din cele mal
izolate si mal frumoase pozitiuni
ale judetului,* intre muntil
Crucea-Spataruld i Virful-Martina.
S'a fondat la 1587, de Mihnea-Vocla,
pentru monan Mals
tirziti Monahir M... si Grigore,
l'ad rezidit. Cea biserica,
fiind de lemn si foarte vechie, nu
mal putea servi. Episcopul Chesane,
in anul 1825, a mutat pe
calugariI de ad la schiturile Ga-
vanele si Fundatura, unde pana
atunci fusese calugdrite, lar pe
calugärltele de la Fundatura,
le-a mutat la Sf. Gheorghe, marind
tot o data biserica si zidind
din nod mal' multe chilii.
Cu timpul, schitul si chiliile, incepind
a fi mincate de izvoarele
ce se formasera in muntii vecid
si amenintind sa cada, Episcopul
Dionisie, in anul 1871,
a mutat pe maicl la schitul Barbu.
lata frontispiciul bisericel :
Acest dumnezeesc locas s'a ridicat
din noil din temelie, In locul unde a
fost altd. bisericil tot de lemn, micäl
foarte vechie, cu hramul Sfintulul si marelui
mucenic Gheorghe, unde s'a gasit
si un pomelnic zugrävit i scris pe o
icoariä de lemn, care se pästreazi i panä
acum, Cu leatul 7104, al raposatulul intru
fericire Mihnea Va" cel ce dintliti a
häräzit aceastä mosie a schitului, co semn
de jur Imprejur, precum se coprinde In
hrisovul Märiel Sale, cu leat 7095, Mal,
adäogindu-se la aceasta i hramul BuneY
Vestirl a Proa Sfintel de Dumnezeti Nasatoare
si blagoslovenia prea sfin0eI sale
Constautin Episcop. Buzar', a fi pentru
viafámonahiceasa de obste, lnceput de riposatul
starit Macarie Ieromouah i ridicatä
prin aposatul Ma .. cu Grigore
Ieromonahul. lar la anul 1825, cu bunä
chibzuire i blagoslovenia prea sfinVel
sale D. D. Chezarie, episcop. Buzdü, s'ail
asezat maicI cilugärite, mutind pe pirinVI
monahI de aci la schiturile Fundatura
i Gavanele, mal laVndu-se biserica,
fácIndu-i-se si balcon si jugravindu-se
cu toma* a proa sfintiel sale cheltuialä.
1844, Octombre 13.
De atund, biserica s'a darimat,
abia mal cunoscindu-se locul
unde a fost ; lar din chilii, ad
ramas 4, unde s'ad stabilit ciii va
locuitori.
Sfintul-Gheorghe, vechie suburhie
a orasului ampulung (183i),
jud. Muscel. Coprindea toata
partea de la Crucea-de-Piatra
pana la pilla.
Sfintul-Gheorghe, ostrov, linga
manastirea Cernica, jud. Ilfov,
pe care, la 1788, in timpul cind
Arhimandritul Gheorghe era
starit al Cernical (vezi Cernica),
s'a fAcut o mica bisericuta cu
hramul sf. Gheorghe, care a du
rat pana la 1802. La 1831, tot
pe acel loc, s'a zidit o biserica
frumoasa de pdrintele Pimen,
biserica care exista si asta-zi.
Intre bisericile sf. Gheorghe
si sf. Nicolae (Cernica) se afla
un helestea peste care este un
pod.
Sfintul-Gheorghe, ostrov, al del
teI dunarene, jud. Tulcea, cu
prins intre bratul Sulina si bra
tul sf. Gheorghe ; are o suprafata
de 1700 kil. p., dintre care
600 kil. p. apartin plasei Tulcea,
lar restul plasei Sulina. Te
renul sau este jos si mlastinos,
afara de partea centran, unde
se gäsesc grindurile sf. Gheor
ghe si Cara-Orman. Este aco
perit de stuf si presarat cu la
curi si Ole. O companie olandeza
a intreprins lucran pentru
a distruge stuful si a cistiga pa
mint bun pentru agricultura
Sfintul-Gheorghe, insu/d, jud.
Vlasca, in t'ata Giurgiuld, in
dreptul fostului debarcader, in
tre canalul Cu acelasi nume si
Venga, san* canalul ce uneste
Dunarea, albia principan, cu ca
nalul din marginea orasuld Giurgia.
Sfintul-Gheorghe, brat inseinnat
al Dundret, prin care fluviul
se varsa in Marea-Neagra, jud.
Tulcea. E cel mg de S. din cele
trei ale Dunarel. Se desparte din
bratul Tulcea, la 6 kil. spre E. dc
orasul Tulcea, de la locul numit
Agentia ; de ad se indreapta
spre S.-E., formeazd un mare
cot, in forma unei potcoave,
mal jos de oraselul Mahmudia
apol, prin alte cotituri
65940, Mareta Diciionar Geograflo. Vol. V. 48

SFINTUL-GHEORGHE 378 SIBIClUL-DE-JOS
miel', se termina In Mare, Ruga
satul Sf. Gheorghe (Cadirlez).
El este millociul ca lungime, si
in ce priveste volumul apelor,
intre bratele Chilia si Sulina.
Lungimea sa este de mar bine
de go kil.; ldtimea variaza intre
300-700 m. ; adincimea medie
este de 15 m. Ca navigatie ar
fi mar proprifl pentra comercia
ca Sulina, caer e mar mare, tusa
gura sa are un etiaj prea mic,
din cauza marer cantitati de aluviunT
ce sunt depuse la varsare,
aluviunr, ce cu timpuls'aO
ridicat deasupra aper, formind
cincI mid insulete de nisip, intre
care insula Olinca are la
interiorul el farul de la Sf. Gheorghe.
Sfintul-Gheorghe, canal, jud.
Vlasca, ce uneste dota brate
ale Dunarer, in dreptul fostd
ceta.tr cu acelasT nume, din dreptul
orasulur Giurgiti, in fata localulta
varad.
Sfintul-Gheorghe-Not, cdtun,
al com. Tisaul, jud. Buzati, eu
8o locuitorl si 20 case.
pisc, de unde culmea
principala a Carpatilor se
indrep teazä spre N.-E., formind
in aceastä parte hotar intre jud.
Dimbovita i Musca.
unul din cele 6 pichete
ale jud. Muscel pentru
paza fruntarier, la 14 kil, de pichetul
Pajera.
Sfintul-Nicolae, fost schit, j
Prahova, la poalele Bucegilor,
ale cdrur ruine se vad si azr.
S'a ziclit pe la 16o0, inainte de
fondarea mandstirer Sinaia.
Sfintul-Procopiu, fostl capeld,
pe ruinele careia s'a zidit mandstirea
Bistrita, din judetul
Vilcea, de Banul Barbu Craiovescu.
'ata ce zice traditia despre
fondarea acester bisericI :
(Banul Barbu fusese prins In
tinerete de Turd si aruncat in
temnita. Peste putin timp i se
anunta sentinta de moarte, care
era sa se execute a doua zi.
Se face noapte, o noapte pe
care osinditul a petrecut-o toata
in rugaciunr catre patronul sati,
Sf. Procopiu. Dimineata calaii se
coboará in temnita si nu gasesc
pe nimenT : inchisoarea era desarta..
In aceiasI zi, intrind in capela
de la Bistrita, preotul vede
ingenuchiat dinaintea icoaner
Sf. Procopiu pe tinarul Barbu,
incatusat la git si la picioare.
Banul nu s tia el singur cum
si cine l'a adus din temnita in
biserica. In amintirea acestur miracol
el cladi o manastire pe
locul capeler.
Mar tirziti, dupa. ce Turcir
luara Constantinopolul, Banul
Barbu, fiind dus dupa cererea
Sultanulur la Stambul din partea
Muntenier, a räscumparat moastele
Sí. Grigore Decapolitul
le-a depus In manastirea sa Bistrita,
unde se conserva si pana
asta-zI intr'un vechiù sicria
Aceasta romantica legendä a
fost culeasa de catre un calugar
rus, Kowalewschi, de la calugaril
BistritanT si publicata de
d-1 B. P. Hajdeti in 4cIstoria critica
a Rominilory.
Sfintul-Vasile, sat, in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, facind
parte din com. Chioara. E situat
spre V., aproape de satul
de resedintd. Acest sat s'a delimitat
in anul 1882 Cu 300 locurr
de case, cu scop d'a se
crea o nouà com. pe mosia sta-
Bobul, dar nu s'a stabilit
ad de cit 30 fama de Romini
din aceasta cauza casele construite
sunt la mare departare
unele de altele.
Sfircea, sat, jud. Dolj, pl. Jiul-d.s.,
com. Tatomiresti.
Are o populatie de 599 locuitorT,
locuind in 113 case;
biserica., fondata in 1850 de locuitorr,
deservita de un preot
2 cintaretr.
Sfirläneanca, sat, facind parte
din com. rur. Malaesti, plaiul
Varbilaul, jud. Prahova. Are o
populatiune de 159 locuitorT ; o
biserica, ziditá in anul 1854 din
temelie, cu cheltuiala Postelniculur
Ion, Preotulur Nastase, Preotulur
Stan, Postelniculur Vilsan,
Logoatulur Mihaiti i altora,
dind si locuitoril miel ajutoare.
Satul se mar numeste si Vulpesti.
Sfirlogi, sat, facind parte din com.
rur. Mirce-sti, pl. Vedea- d.-j., jud.
Olt.
Sfoara, sat, in jud. R.-Sarat, pl.
Margina-d.-j., catunul com. Curasti,
asezat la N., pe malul drept
al riulur Rimnicul. Are o suprafata
de 9 hect., cu o populati e
de 23 familiT, satí 109 suflete.
Sfodea, sat, jud. Mehedinti, pl.
Cerna, com. rur. Balta.
Sibiciul-de-Jos cd t. al
com. Pändtäul, jud. Buz15, cu
400 locuitorT si 90 case; de
dinsul se .alipeste cat. Diculesti.
Sibiciul-de-Jos (Hotarul),
in com. Pandtatfl, jud. Buzdci,
proprietate iddevalmasie a mos.
nenilor Sibicieni-d.-j. Se intinde
pe teritoriul catunelor Sibiciuld.-j.,
Plaisorul, Panataul, Corcoianul,
Slabi, Botesti, Valea-
Fintiner, Begul Ghilesti.

SIBICIUL-DE-SUS 379 SIBIREANUL
Are o suprafata cam de 2360
hect. : araturi, fin*, livede
putinä padure, sub-divizindu-se
in urmatoarele sfori: Panataul,
Caldura, La-Icoana, Dosul-Muaceluld,
Poiana, Malii, Priporul,
In-Talpd, Geroasa, Sima, Pe-
MalurI i Lunca-SibiciuluI.
Sibiciul-de-Sus, com. rur., in jud.
151. BuzauluI, situata pe malul
sting al riuld Buzaul, la 59 kil.
de oraaul Buzaul.
Limita, la N., incepe din albia
riuluI Buzati, din gura izvoruluT
Baroianul, urca. putin pe dinsul
ai o ja pe hotarul moaid statuld
Trestioara, pana ajunge in Vil-.
la Vin a-Puturoasa;
la E., din Vina-Puturoasa, nuca
pe hotarul moaid Muscelul-CAraimanesc,
trece prin vlrful munteld
Rotarea i virful muntelui
Juncul i ajunge in colina Predealul,
fina moaia statuluI Ulmetul
(com. Boziorul) ; la S., din
Predeal, se lasa pe hotarul moaiel
Hotarul-Sibiciul-d.-j. (com. Panatau!),
pana da in riul Buzad :
la Crucea-de-Piatrà a luI Popa
Neculae; la V., urca pe albia
BuzauluI in sus, de la Cruceade-Piatra
si pana la gura izvoruluI
Baroianul.
Suprafata sa e de 1750 hect.,
din care 230 arabile, 420 p5 dure,
265 fineata, 520 izlaz, 105 livede,
23 vie al 187 sterp.
ProprietatI mann semn ate sunt:
Hotarul-Sibiesc-d.-s., al moa nenilor
din com. Panataul, Hotarul-Sibiciul-Gornetul
ai Hotarul-
Sibiciul-d.-s. propriti zis, al moanenilor
SibicenI, divizatI in doul:
moanenif mnvoii i moanenif neinvoitr.
Terenul e foarte accidentat
de muntr marT, stincoal sati
gol, precum ai de mal multe
val, cea mal mare parte sterile.
Pe l'higa cultura proprie munteld,
are viea i viermiI de ma-
tase, ai e avuta in sorgintl de
ape minerale.
Anual se tin doua tirgurI :
la SE Gheorghe ai la Sf-tiI ImparatI.
LocuitoriI poseda : 160 bol,
75 vacI, 25 viteL IO bivolL 14
cal, 3 Iepe, 3 minji, 250 0I, 200
capre i 150 porcI ; 30 stupl.
E formad. din catunele Baroiul,
Baacuretul, Gornetul, MIdcile,
Muratoarea, Sibiciul-d.-s.
Sila, cu o populatie de 870 locuitorI.
Budgettil com, e de1519,991d.
Are o acoala in cat. Sibiciul,
frecuentata de 58 elevl al 6 eleve;
2 bisericI, in cAtunele Sibiciul
ai Gornetul, Cu 2 preotI, 2 cintaretr
$i 2 paracliserl, din care
catedrala e cea cu hramul la 8
Septembre, vechIe $i frumoasa
biseric5.de zid, construita in 1764
de marele clucer Gherghe L Sibiceanu.
Se deosibesc ad i casele pro-.
prietarilor i mal ca seama ale
decedatuld serdar Const. Sibiceanu,
un patriarh al muntilor.
Comuna e vechIe. In secolul
trecut avea numaI catunele Sibiciul
ai Gornetul. Se poveste$te
ca primiI el locuitorI ar fi o colonie
adusa din Transilvania la
inceputul secoluld al XV-lea,
dupa inscriptiud aflatoare pe
morminte, colonie de Romini din
conduaI de unul Sibiceanu.
Sibiciul-de-Sus, cdtun, de reaedintd,
al com Sibiciul-d.-s., jud.
Buzati, Cu 500 locuitorI ai 117
case.
Sibiciul-de-Sus (Hotarul), mofie,
in jud. Buzad, com. Sibiciuld.-s.,
proprietate a moanenilor
din com. Panataul, comunele
Begul ai Valea-Fintind; are vr'o
4.0o hect. araturI, fineata,
livede ai 20 hect. padurea Predealul
ai Valea-Fintind.
(Valea-), pifia, in jud.
Buzati, com. Miajetul, incepe din
izvorul Aluniul, primeate apoI
izvoarele Cinlalanul, Brusturiaul,
Valea-BouluT, Saratelul, Valea-
Coltilor, etc. ai se varsa in riul
Buzaul, putin maT sus de com.
Sibiciul-d.-s.
SibiciuluI (Valea-), vale, in jud.
Buzad, com. Mlajetul, intre dota
serif de muntl inaltI $i stincoaL
incepind pe dreapta cu Fata-
Coaster, Capul-Dealuld, pietrosul,
prapastiosul i neumbritul
FrAsinet, care, dupa ce culmineaza
inteun pise foarte inalt,
se deprima pana in dreptul cat.
Intre-Sibicee; pe stinga, se afta
muntele Gornetul, de asemenea
stincos ai prapastios, ai care cul
mineaa. la Malul-Ursului (d'asupra
bisericd
unde incepe o noud catena : Priseaca,
care se termina la cdtunul
Intre-Sibicee printr'o inseranata
culminatie : Malul-PriseceI; de
ad i apoT continua malul Plopiaul
Virful-Goad. Valea e importanta
din punct de vedere geologic.
Sibie§ti (Hotarul-), mofie, a
moanenilor, in devalmaaie, din
Pdtirlagele ai Valea-Muaceluld,
jud. Buzaul; hotarul eI incepe
din Podul-Roau (com. Maruntiaul),
trece riul Buzaul, pe marginea
moalei Hotarul Leresc, pe
care merge pana in Virful-Balan;
de aci o ia pe slemnea atine);
pana in hotarul moaid Benga,
trece lita Buzaul pe higa cat.
Maread i urca iar in Podul-
Roau. Suprafata sa e de 1620
hect., din care 390 padurea Balosinul,
restul aratura, fineata a't
livede.
Sibireanul, sat, in jud. Ialomita,

SICARI 380 SIHLEANUL
pl. Ialomita Balta, com. Dorm5.runt,
situat pe cimpul Bäräganul,
spre E. de satul de resedintä
si Ruga calea feratà Bucuresti-
Fetesti.
Sicari, cci"tun, al com. Trestioara,
jud. Buzäu, cu 50 locuitori si
12 case.
Sima, pilla, ce izvoreste din jud.
Dorohoiti, trece 'in jud. Botosani
si curge prin com.: Costinesti,
unde primeste plriul Bucecea,
märit cu Dolina, din dreapta ;
com. Cucoreni, unde primeste
piraiele Slatina, Loesti i &lita
BrAiasca ; com. Baluseni -
leuca, unde se incarcä Cu piraiele
Ioand si Olmul ; com. Curtesti,
unde primeste piriul Hliboci,
cu Baisa, Turcani, Izvoarele
si piriul Broscdria ; com.
Bäluseni, unde primeste Pirlul-
Cirniturd; com. Dracsani, primind
piraiele Birlädeanca, Fundoaia,
Amara si Ursoaia ; com.
Z15.tunoaia ; mal primeste Gornitul,
Fundoaia, toate pe dreapta,
apoi Valea-Seacl, Prutetul, Cozancea
i Enoaia pe stinga si
se varsd in dreptul Jijiel, lingI
satul Hlipiceni, com. Todireni.
FormeazA in cursul säti maT
multe iazurY, din care cele mal
insemnate sunt : iazul Vasiliu
(Popouti), iazul Stinceni, care
primeste piriul Teisoara in stinga
Sicnel (Bäluseni), iazul Zosin
(com. Bäluseni) si lacul Dracsani
(com. Dracsani).
Sicrita, com., rur., in jud. Prahoya,
pl. Cimpul, formatA din
satul cu acelasl nume, situat intre
apa VätnAul i riul Prahova.
Veniturile sale se ridic5. la
2467 leT.
Siderul, lac, in jud. si pl. Tulcea,
pe teritoriul com. rur. Satul-Noti
anuxne pe acela al ea. säti
Ciatal-Chioi, situat in partea de
N.-V. a pläsif ì cea de V. a
com., lingl lacul Savca ; format
de bratul Chilla, in o revärsare
anterioarä a luI; este izolat, inconjurat
de toate pärtile cu stuf;
are 70 hect. si convine putin peste.
Sihastrul, Indndstire, de cAlugärT,
in jud. Tecucia, com. Buciumeni,
pl. Nicoresti, situatä pe un loc
putin ridicat, in mijlocul pädureI
Buciumenilor, lingd soseaua
ce duce din Buciumeni la Ploscuteni.
Aid a fost o biseria vechIe,
fäcutà de Hatmanul Sendrea, pe
la 1474 si care s'a distrus. In
locul el s'a zidit alta, cu spesele
proprietaruIuT si epitropuld P.
Sendrea. Chiliile i locuintele din
jurul bisericd sunt ruinate.
Se intretine de familia Sendrea.
Hatmanul Sendrea, cutnnatul
1111 Stefan cel Mare, o zidise
in urma räzbolului ce l'a
avut Stefan cu Radu cel Frumos,
Domnul Tard Muntenestr.
Astde aicl n'ex maI rAmas de cit
trd cá.lugdrI.
In apropiere, spre N., se aflá
o cismea Cu apd, numitä Costache
Albu.
Sihla, schit, de cdlugärT, in jud.
Neamtu, com VinAtori-NeamtuluT,
pl. de Sus-Mijlocul, care,
pänä la secularizare, fäcea parte
dintre mänästirile zise neinchinate.
Sunt tref cAI care conduc la
acest schit, situat pe muntl : una
maI lungd, pe drumul natural
ce pleacd din dreptul kil. 8 al
soseld judetene : T.-Neamtu,
MAndstirea Neamtu, in susul albid
pirluluI Secul, pe unde se
poate merge cu träsura panä la
mänästirea Secul i apoT ea/are
orI cu carul ; alta, de la VAratic
peste muntif Ciungi si o a treia
de la Agapia, mal întîiü pe va-
lea piriulul Agapia i apoT urcind
muntele, si numaI cAlare
sati cu carul.
Are 2 bisericT, una maT mare
in curtea schituluT g alta sub
o stincd mare, sus pe deal, bisericuta
de lemn, care se zice
cA e fdcutä dintr'un singur hrad.
Tot ad i se afla o pesterd in care
legenda spune cl a trAit sfinta
Teodora ; drumul la peftera e
foarte pitoresc; inä.untru ea prezintd
o escavatiune, aproape circulará,
in mijlocul cäreia zace o
sana latA si putin *Malta, care
se zice ca servea sfinteI drept
vatrd si masa'; päretif pesterd
sunt negri i in fund prezintii
o gaura prin care strdbate putinä.
Iuminä. Se zice cd In aceastä
vizuine umedä a träit sfinta Teodora
6o de anI.
Scoborind spre Secul, däm
peste Poiana-Sihästriel i apoi
peste Mänästirea-Sihästriel, situatä
inteo regiune mal putin
sälbatica de cit a SihleT.
Sihlea, stafie de a'r.-d.-f., in jud.
R.-Särat, pl. Marginea-d.-s., com.
. Sihlele, pe linia BuzAti-Mdräsesti,
pusä in circulatie la 13 Iunie
1881. Se afld 'filtre statiile R.-
Sdrat (13,4 kil.) i Gugesti (7,1
kit.). Inältimea d'asupra niveluluI
Märd de 110m,71 Venitul acesteI
statif pe anul 1896 a fost
de 107153 leT si 16 banT.
Sihleanul, sat, j ud. BrAila, 24 kil.
spre N.-E. de Scortarul-Nofi,
situat pe tärmul drept al riuluI
Buzgul.
Vatra satulul este de 25 hect.
Are o populatie de 387 locultorl
; o biseticd, zidità la 1848
de d. Sihleanu, proprietarul mosieI,
deservità de un preot, un
cintäret si un paracliser; o coalA
infiintatà la 1880.
Vite : 170 cal, 320 vite cornute,
800 oI si 40 rimAtorT.

SHILEANUL 381 SILENI
Sihleanul, mo,rie, pendinte de comuna
Scortarul-Noil, pl. Vadeni,
jud. Braila, proprietatea d-lul
C. Gradi$teanu, cu o suprafata.
de 2800 hect. $i un venit de
43000 la
Sihleanul - Bärbule§ti, mofie,
jud. Braila, de 2057 hect., ocupiad
partea de N.-V. a com. Scortarul-Noil,
de pe tarmul sting al
riulul Buzaul, proprietatea d.luI
Gradi$teanu.
Sihlele, com. rur., in jud. R.-S1rat,
pl. Marginea-d.-s., pe malul
sting al pirlulul Slimnicul.
Este a$ezatä in partea de mijloc
a jud. $i a pla$eI, la 17 kil.
spre N. de ora$ul R.-Sarat $1
la 7 kil. spre S. de com. Plaine$ti,
re$edinta
Se invecine$te cu comunele :
Bogza, 6 kil. ; Voetinul, 7 kil. ;
Timboe$ti, 8 kil.
Se margine$te la N. cu com.
Plaine$ti, la E. cu Bogza, la V.
Cu Slobozia $i la S. cu Voetinul.
Pirlul Slimnic o uda la S., de
la V. la E.; mal are i 32 puturf.
E formata din catunele : Sihlele,
reaedinta, la E.; Cringul-Sihlelor,
la V.
Suprafata com. este de 3118
hect., Cu o populatie de 295
familil, set 1130 suflete.
Are o biserica., cu hramul SfintiI
Imparatl Constantin $i Elena,
ziditd in 185o, de Constantin
Gradi$teanu $i sotia sa Elena,
Cu I preot $1. I cintaret ;i coala
mixta, frecuentata (i 899-900)
de 119 copiI. coala de bletT
este ad i de la 1889; $coala de
fete, de la 1890, infiintate tot
de C. Gradi$teanu.
Locuitoril poseda : 213 plugurI,
o ma$ina de secerat, o
ma$ina de treerat; 364 bol, 259
vad, 91 cal, 63 iepe, 2193 Oí,
35 capre, 413 rimatorT.
Calle de comunicatie sunt :
catea ferata Rimnicul - Foc$ani;
Ja Pläine$ti ; spre Voetinul- tubeiul
; Bale$ti-Ciora$ti ; Bogza-
Martine$ti.
Budgetul com. e la veniturT
de 4021 lef, iar la cheltuell, de
3895 la
Sihlele, sat, in jud. R. - Sdrat,
pl. Marginea-d.-s., cat. de re$edinta
al com. Sihlele, in partea
de E. al plriuluI Slimnicul.
Are o suprafata'. de 25 hect.,
cu o populatie de 288 familiI,
sati 1130 suflete ; o biserica. $i
o $coala.
Sihlele, ingle §i pidure, jud. R.-
Sarat, proprietatea d-nei E. Gr5.di$teanu,
nascuta Sihleanu.
Sihlelor (Cringul-), sat, in jud.
R.-Sarat, pl. Marginea-d. s., com.
Sihlele, a$ezat la V., pe piriul
Slimnicul, la 500 m. de cat. de
re$edinta.
Are o suprafata de 2 hect.,
cu o populatie de 7 familiI, sati
23 suflete.
Se numea $1 Cringul-CalugAresc,
de la calugaril gred ce
ati stat ad inainte de secularizare.
Sila, atun, al com. Sibiciul-d.-s.,
jud. Buzati, cu o populatie de
30 locuitori $i 12 case.
Silea, sat, facind parte din com.
rur. Aure$ti, pl. Oltul-d.-s., jud.
Vilcea.
Sileni sah Ingare§ti, sat, situat
in com. Petricani, pl. de Sus-
Mijlocul, jud. Neamtu.
In ce prive$te vechimea acestul
sat, lata ce zice urmatorul
document :
ef Milostive i lumite (sic) Doatnnei
rugänt milostivul Dumnezett, si a luT nevinovati.
maid si afle pre Maria ta ciasta
putintea scrisoarea de la noT, cu bune
piel i cu sinittate petrectnd, milostive
Doamne, dm tire MirieY tale, si a tot
sfatuluT MirieT tale, cit ne.ad venit cinstita
carte a MirieY tale la noY, dindu-ne
credincios boiarul Mide stirepoftit
tale Ureche Vornicul, la Mirla ta si hotirim,
la sat la Petricani, cu cilugiril de
la Agapia de citre satul lor Ingltresti,
printr'o bucati de hotar nu mult putin
lucro, dumneasa vornicul Ureachea, zicea
ci e acel locsor a Petricanilor,
de Agapia zicea c'att fost a lor, lisatus'ati
hube pirtile, si Vornicul Ureache,
chlughriT de Agapia, preste oamen1
bitrinT, din megieasY, anume Vasile
din Urechei, i Pitrascu aprodul de
acoles i Bitcea cel bitrtn de acolea cacele
ati vindut.el Cu rudele sale acel sat
Ingireti Agipianilor, si-att politit i vornicul
Ureache cu cilughriT si! de la
Sicul i Agipiani, si-Y giurifm cu mare
giurimint, i cum vor da eY cu sufletele
sale pre unde alt fost hotarul cel bitrin
pre acolea si hie si de acum hotarul.
Giuratu-iam inaintea a tot norodul cine
era acolea s'ad mirs eY pre unde all fost
de vac hotarul si cum ad stiut eT cu sufletele
sale, pre acoles ati mirs, si multY
megieasT, ad fost de pre Imprejur la acel
hotar, totY cu totul att zis cit-T pe acoles
pe unde au mirs aceY oamenT bitrinT
no!, asisderile i cu multV boierY ce s'ad
trabnplat cu noY la acel hotar, , ali vitzut
cit-T pre acolo hotarul cel bitrtn, c'ait
fost un gard bitrin a Pecanilor impreunit
cu a Ingarestilor, de yac, tot pre
acolo siind, de era trotan ficutu, pre
acelo mearseri i aceY bitrinY, ci si.
cunostea ci-T pre acolea, de necea le.
am ridicat pre acolea stilp si le-am
semnat locul tot de clitre toste
din prejur, i s'ati linda bine, cum ad
fost de vac, iatit de sare l mal satul A-
Opiani si faci vre o ptnii. a nu
nu se tie de lege, Mina ta si uu crea! ci
almentrelea nii si va afla, ittri de-ar
ce-va pentru uric de la Alexandru Voevod
ce ne-ad aritat, si l'am luat de la
AglipienT, cid acel uric nu era al Ion,
nid nu seria loe, ce scria unuY Petre
Grec userel, c'ad fost la Alexandru Voevod,
si 'T-ad Intrebat ati eY unce, san ispisoace
salí nescare zapise, pre acel sat
si le scoati, si sit le pue de fati si
vedem cu ce in acel sat, g de la
cine li-T acel sat, eY s'ad tigiduit,
n'ad nicY o ispravi, nid uric, nicY ipisoc
ce-ati zis c'ad perit, s'ati thnit cu cest
uric ce am luat, i uricul nu-Y a lor, ce
e! '1 titt de dititurit de la Claita col
bitrin, ce s'ad ficut clilughir acolea si de
la niste rudeniT a CliiteY anume Bicea,

SILINESTI 382 SILISTRA-NOUÀ
ce maY sus scrie, ce ad cumphrat de la
dlnyiY, drept aceea sii are e si aduce
nescare unce, salí alte ispisoace, Mdria
ta sit nu le crezY, a la nol le-ad efeduit
cd n'ad nicY un dares, iard de aceia
noY am grhit, 011/1 rugat pre vornicul,
sit le si maY lase de intraceale pdminturY,
si le-ait ldsat /tia seapte pdminturI,
din panca Petricanilor de pre unde
mergea bdtriniY, si din hotarul cel bdtrin
pre unde ad fost, de aceasta dm tire si
mIrturisirn Mdrie tale, milostivul Dumnezeti,
sil ddruiascd MitrieY tale bune pdcY
si mula sKniitate, cu domnie indelungatd
intru tara MdrieT tale de Hristos
amin Pis u selo Trdpesti, 1 leato 16143
Iule 6D (semnat) Mitrop. SuceviT Anastasiu,
cNmdrasul Sekeli yi m dlY altY boierY
,i mazilY (Doc. pe hIrtie, la Archiva sta-
tuluY).
Silinesti (Ciulinesti), sal, fn partea
de N.-E. a com. Bivolari,
pl. Turia, jud. Iasi. FormeazA
un trup Cu satul Tablra MAnAstird,
trup situat pe malul drept
al riuluI Prutul. Pe marginea
de V. a satulur trece soseaua
judeteanA.
Are o populatie de 295 locuitorT.
Vite : 220 vite marl cornute,
58 cal, 438 of si 84 eimAtorl.
Silistra, virf de deal, in jud. Consta*,
pl. Silistra-NouA, pe teritoriul
com. Ostrovul, situat b
partea de N.-V. a plAseI si cea
de V. a com.; este unul din
virfurile dealului Ieral-Ceea-Bair;
are o inAltime de 135 m., fost
punct trigonometric de observatie
de rangul al 3-lea ; acoperit
Cu semanAturI, dominind
asupra drumuld judetean Ostrovul-Silistra,
asupra cAir comunale
AlmaliulPichet No. 3
de lingl DunAre ; din el se desface
spre E. dealul Iapce-Bair.
Silistra-Nouä, p/asei, din jud.
Constanta, ocupind coltul S.-V.
al sAti.
Se margineste la N. cu jud.
Ialomita, de care se desparte
prin fluviul DunArea ; la E., cu
plAsile Medjidia si Mangalia,
despArtindu-se de cea d'intiiti
prin malul V. al laculul Vederoasa,
valea Polucci, dealurile
Polucci, Uzun-Culac-Bair, Echi-
Iuriuc-Bair, valea Caraaci-Alcea,
valea Baldirnac-Ceair ; la S. si
la V., cu Bulgaria.
Este formatA din com. urb.
Ostrovul, asezatA in partea de
V., pe malul DimAreT, mal purtind
si numele de Silistra-Noud,
dind numele sda i plAsei, si din
22 comune rurale : Almaliul, la
V., pe piriul Aliman ; Aliman,
la E., pe malul de V. al bAltii
Vederoasa sati Limpezisul ; Azarlic,
la S.-E., pe vAile Hazarlic
si Enisenlia si formatl din cltunele
Azarlic, Cherim-Cuiusu si
Ghiol-Punar ; Bugeac, la S.-V.,
intre DunAre si lacul Girlita ;
Bairam-Dede, la S.-E., pe valea
Afighinea, forman. din cAtunele
Bairam-Dede si Cialmagea ; Beilicul,
la N., pe malul V. al la-.
culuI Beilicul, formatä din cAtunele
Beilicul, Bae-Cuiusu si Demircea
; Canija, la N.-V., pe valea
Canlia ; Caranlic, in partea
centran, pe piriul Caranlic, formatA
din cAtunele Caranlic si
Curu-Orrnan ; Carvan sati Garvan,
la S., pe valea Carvan, formatA
din cAtunele Carvanul-
Mare, Carvanul-Mic, Veli-Chioi;
Cuzgun, consideratl ca com.
urb., pe piriul Cuzgun, la E.,
formatA din -ergul Cuzgun si
cAtunele Urluia si Cara-Amat ;
Dobromirul, la S., pe piriul Dobromirul,
formatg. din cAtunele
Dobromirul-din-Deal si Dobromirul-din-Vale;
Ese-Chioi, la S.-
V., pe valea Ese-Chioi, formatA
din cAtunele Ese-Chioi si Cuiu-
Giuc ; Enisenlia, la S.-V., pe piriul
Enisenlia si formatA din
cAtunele Enisenlia, Bazirgian,
Ciucur-Chioi, Nastradin si Teche-Chioi
; Girlita, la V., pe ma-
lul de E. al laculuI Girlita, formatA
din cAtunele Girlita si Galia;
Ghiuvegea, la V., pe valea
Ghiuvegea, si formatO din
cAtunele Ghiuvegea si Calaigi ;
Hairan-Chioi, la S.-E., pe dealul
Hairan-Chioi, cu cAtunele Hairan-Chioi,
Bas-Punar, Cara-Aci-
Sarapcea, Demircea, Malcoci,
Sevendicul, Schender si Artnutlia
; Lipnita, la V., pe valea
Lipnita si valea Coslugea ; Mirleanu,
la N., pe malul de N.-E.
al laculul Mirleanu ; Oltina, tot
la N., pe malul de E. al laculuT
Oltina, cu cdtunele Oltina si Cisla;
Para-Chioi, in partea centran.,
pe valea Ghiuvegea ; Regep-
Cuiusu, la S., pe valea Regep-
Cuiusu, cu cAt. Regep-Cuiusu
si Teche-Deresi ; Satul-Noti, la
N., pe malul V. al laculd 01tina,
cu cAtunele Satul-Noti si
Pirjoaia.
Suprafata pl. este de 160316
hect., cu o populatie de 18054
locuitorl.
PAdurile si viile ocupA o mare
intindere ; pAsunile de asemenT.
Teren cultivabil e numal veo
20000 hect. Relieful soluluf e
acidentat de ultimelv ramificatiunr
ale Balcanilor.
Sunt in plasA peste 12 bAltT,
intre care unele mad ca Oltina,
Girlita, Mirleanu etc.
E udatl de cite-va Oraje miel
si de DunArea, cu malul stlncos
si in care sunt ostroavele, in
intindere totalA de 3500 hect. :
Pastramagi, Hopa, Ostrovul,Tilchia,
Paculul-luI-Soare, $oimul,
Bimbasa, Pirlitul, Strimbul, Puiul-StrimbuluT,
Huzun -Ada si
Ostro vul-Lung.
Locuitorii posedA : 2207 plugurI
cu boT, 26 plugurI cu cal,
2218 care cu bol, 1756 cArute
cu cal ; 2 masinI de treerat, I
masinA de semAnat, 25 rnasinf
de secerat, 2 masinI de bAtut
porumbul, 38 masin/ de vintu-

SILISTRARUL 383 SILIFITA
rat, II triort, 286 grape de
fier.
Vite : 239 armAsart, 3486 cal,
1991 lepe, 747 minjr, 92 taurts
9181 bot, 5605 yac!, 1740 viteT,
354 bivolt, 649 bivolr, 649
bivolite, 204 malacT, 99 asint,
5088 berbecI, 60447 ot, 24665
miel, 160 tapt, 1124 capre, 589
Iez1 si 2652 porct.
In plasA. sunt 66 industriast :
lemnart, ferart, potcovarl, cismart,
etc.) ; 5 mort cu abur)",
20 morl de apA, 87 mort de
vint ; o fabricA de lumtnArY, 2
fabricl de tAbAcOrie si una de
sdpun, acestea in orasul de resedind
Ostrovul.
Budgetul plAset este la veniturt
de 112560 leT, lar la cheltuelT,
de 73540 leT.
CAT de comunicatie sunt : Dunärea;
pe lacurile cele mart ; pe
girlele de comunicatie ; pe cAile
comunale i judetene, care pun
In comunicatie satele i cAtunele
intre ele. Drumurile sunt : calea
nationalA Silistra-Ostrovul (Silistra-Nota);
calea judeteanA Osti ovulCuzgun-Medjidia
; clile judetene
Lipnita-Mirleanu, Lipnita-Hazarlic,
Cuzgun-Enige si
nenumArate drumurl comunale
si vecinale.
Are 21 biserict parohiale, deservite
de 18 preott, 16 dascAlf,
I i paracliserT si 19 cintarett;
32 geamgit Cu 45 hogI ;
24 coale, din care i de bgetT
sii de fete in Ostrovul si 21
mixte prin sate, frecuentate de
1742 copa'.
Silistrarul, com. rur., jud. BrAila,
pl. VAdeni, situatA pe ves. Se
mArgineste la S. cu Osmanul;
la E., cu Chiscani i Tichilesti;
la N., cu Tudor-Vladimirescu
si la V., cu Urleasca.
Are o suprafad de 5290 hect.,
cu o populatie de 1769 locuitort
; 2 biserict, din care una
construid la 1882, cu hramul
Adormirea Maicit DomnuluT, deservitA
de 2 preoti si I cintAret;
o scoalA mixtA, frecuentatA (1899
900) de 'II copa'. Scoala de
bAetT s'a infiintat la 1838 ; scoala
de fete, la 1877.
Vite 1109 bol, 619 vact, 27
tautt 229 vitet, 917 cal, 2800
ot si 314 rimAtort.
Pe teritoriul com, trece calea
ferad Brdila-Bucuresti, pe o !ungime
de 18 kil.
DrumurI : la BrAila, spre N.-
E., 19 kil. ; la Tudor Vladimirescu,
strábAtind calea feratA
Bräila-Bucuresti, spre N., to kil.;
la Movila-Mireset, spre V., prin
cAt. Traían, 15 kil. ; la Urleasca,
spre V., to kil. ; la Chiscani,
spre E., 12 kil.
Comuna s'a infiintat la 1833,
cu locuitorr venitt din satele dimprejur,
Cosorul, Muftiul, Cotul-
Lung, etc.
Armatele ruse si turce In trecerca
lor la 1854 ai1 stat iarna
ad. Cele ruse ati mal stationat
si in 1877.
Silistrarul, sat, in jud. BrAila,
com. cu acelast nume, situat la
dreapta cala ferate, spre S.-V.
de orasul BrAila. S'a mArit la
1879 Cu ocazia improprietArird.
Are o suprafatO de 182 hect.,
cu o populatie de 1060 locuitort
; o scoa11 mixtl, frecuentad.
(1899-900) de III copir ;
2 biserict, deservite de 2 preott,
cintAret si I paracliser.
Vite : 600 cat, 1130 vite mart
cornute, 16to ot si 230 rimAtort.
Silistrarul, stafie de dr.-d.-f., jud.
BrAila, pl. VAdeni, com. Chiscani,
pe linia BuzAti-BrOila, pusä
In circulatie la 13 Septembrie
1872. Se aflO futre statiile Muftiu
(11,9 kil.) si BrAila (9,3 kil.).
InAltimea d'asupra nivelulut MA-
ril e de I 01,43. Venitul acestet
statit pe anul 1896 a fost de
1984 let.
Sili§cani, sat, in partea de S. a
com. Gorba.nesti, pl. Miletinul,
jud. Botosani, asezat pe vale,
aproape de confluenta piriulut
satulut GorbInesti cu Burla sau
Ursoaia. Are o populatie de 37
familir, sati 156 suflete ; o bisericd.
Vite : 150 vite mart cornute,
15 cal, too ol i 30 porcI.
Sili§tea, com. rar. i sat, in jud.
Mehedinti, plaiul Cerna,la 55 kil.
de orasul Tu rmil-Severin, situatA
pe vale. Se mArgineste la E. cu
comuna Ponoarele ; la S., cu
comuna Busesti; la V., cu comuna
Isvernea ; la N., cu comuna
Obirsia.
Satul formeazA comunl cu satele:
DrAghesti, Godeanu si Turtaba,
cu resedinta comunet in Silistea.
Are o populatie de 890
suflete; 3 biserict, deservite de 2
preott si 6 antArett; o scoall
mixd.
Locuitorit posedA : 25 plugurt,
30 care cu bol, 3 cArute cu cal;
700 stupt.
Are o osea care o leagA cu
soseaua Severin Balta Balade-AramA.
Budgetulcomund e laveniturT
de 915 let, lar la cheltuielt, de
591 leT.
Vite: 600 vite marl cornute,
69 cat, 780 o/, 1000 capre si
600 rimAtort.
Este udatA de 3 plrae, care
contribue la formarea riulut Co
sustea, ce curge prin hotarul
corauneT.
Sili§tea, com. rur., in partea de
E. a plAseT.Bistrita, jud. Neamtu,
asezatA de ambele pArtl ale dealulul
cu acelast nume, ce fol.' -
meazA hotar plAset de Sus-Mij-

SILITTEA 384 S1L1TEA
locul despre jud. Roman. Se margineste
la N. Cu com. Margineni;
la V., cu o parte mica din paminturile
ce apartin com. Podoleni,
despartindu-se prin capatul desp
re N. a ramureT dealurilor
Orbicului, la S., Cu com. Costita
$iBuhusul; iar la E., cu jud. Ro.
man.
Este formata din satele : Birjoveni,
Silistea, Romini, Bircul,
Gosmani si Runcul, cu o suprafata
de 4769 hect. 70 ariT, si O
populatiune de 2407 suflete.
Dintre locuitoriT improprietaritT
In 1863, sunt 135 carT traesc si
's1 stapinesc locurile ca urmasT
al celor improprietAritT ; 16 locuitorT
posea locurr din 1878.
Are 5 biserici, deservite de
4 preotT $'i io dasealT; 2 pcoale,
frecuentate de 73 elevI si 8 fete;
4 morl pe apa Orbiculul.
LocuitoriT posea.: 73 caT, I 16
epe, 630 bol, 622 yac!, 4 taurT,
1950 or, 185 rimatorf $1. '80
juncl.
Budgetul comuneT e de 5330
leT la veniturT $i de 5308 lei $1
50 banT, la cheltueh.
Comunicatiunea cu satele vecine
se face: prin drumul judeflan
Buhusi - Roman, ce trece
prin satele Silistea, Gosmani,
Bircul ; prin soseaua comuna-
IA (petruita): Silistea-Lipoveni
(marginea jud. Roman), $i drumul
natural Bircul-Hartesti, spre
N. (com. Marginen° si Lipoveni-
Runcu (din aceasta comuna) si
Mocani, spre S. (com. Buhusi).
Sili§tea, com. rur., jud. Suceava,
situata la N. plasel amuzul, spre
N.-E. $i la 23 kil. de FAIticeni.
Se margineste la E. cu com. Liteni;
la V., cu com. Valea-Glodulul;
la S., cu com. Dolhesti si la
N., cu jud. Botosani si cu Bucovina,
de care se desparte prin piriul
Racova, numit aproape de
gura si Sucevita.
Forma sa teritoriala este aceea
a unuT drept-unghin inclinat spre
albiile Siretuluf si omuzuluT-
Mare.
E formata din satele : Silistea,
tirbdtul, Balta-PorculuT si Buddiul.
Are o populatie de 204 famili!,
sati 778 suflete ; 2 biserid,
deservite de un preot $i doT
cintaretl; o s'coala in tirbatul.
Budgetul com, e la veniturT de
3002 lei si la cheltuelT, de 2862,31
le!.
Vite : 79 caT, 229 boT, 287 yac!,
765 oT, 12 capre si 160 porcT.
Com, e udata de riul Siretul,
si de piraiele *o muzul-Mic, al-Velnitd,
al SilisteT, al - Ple$eT, Suceava,
Racova (Sucevita), al-Lingurarilor,
al-Pope!, al PorculuT si
Pirlitura.
Mosia e proprietatea d-lul Al.
Gr. Bonachi.
In intinderea comune e de
1570 falcl, din carl 66o fáld pa.
dure, 745 fAld cultivabile, 195
fald final si restul, prundis, ripi
si teren putin productiv.
Sili§tea, altd numire a com. Butesti-Adunati,
jud. Vlasca.
Sili§tea, sat,cu 322 locuitorT, jud.
Argesul, pl. Topologul, facind
parte din com. rur. Fedelepoiul.
Sili§tea sati Sili§teni, sat, jud.
Arge$ul, pl. Cotmeana, facind
parte din com. rur. Bumbueni.
Sili§tea. Vezl Cristesti, sat, com.
Cristesti, pl. Cosilla, jud. Boto-
$ani.
Sili§tea. Vezi Calinesti, sat, com.
Calinesti, pl. Siretul, jud. Boto-
$ani.
Sili§tea. VezTDracsani, sat, com.
Dracsani, pl. Miletinul - Tirgul,
jud. Botosani.
Sili§tea. Vez! Grigoresti, sat, com.
Calinesti, jud. Botosani.
Sili§tea, sat, jud. Dimbovita, pl.
Dealul-Dâmbovita, com. Raciul.
Sili§tea, sat, jud. Neamtu, pl. Bistrita,
situat In central com. Silistea,
spre E. celuT de al treilea
Taz (care e cel mar mare), ce formeaza
piriul Orbicul, de la izvorul
sAd pe teritoriul comuneT,
cum si spre E. $oseleT judetene
Buhusi-Roman; asezat pe culmele
de V. ale ramurel dealurilor
Silistea.
Intinderea satuluT, impreuna
cu a locurilor vecine ce-T apartin,
e de 2176 hect. 46 ariT, cu
o populatie de 188 familiT, san
631 suflete.
Are o biserica, deservita de
1 preot $1 2 dascalT ; 2 morT de
aloa pe iazul Silistea.
Locuitorii posea: 56 caT, 146
bol, z I° vaci, 480 oT, 43 rimatorT
$i 42 juncT.
Terenul e ad in cea mal mare
parte accidentat, asa ca formeaza
un sistem de dealurT izolate,
acoperite aproape in In tregime
cu padurl.
Sili§tea, atun al com. Birza, pl.
Oltetul - Oltul-d.-s., jud. Romanati.
Se maT numeste $i Birzuica
$i are 6o de locuitorT.
Sili§tea, sat, pe mosia li in com.
cu acelasT nume, jud. Suceava,
asezat pe dealul Silistea.
Are o populatie de 219 suflete ;
o biserica, cu hramul SI: Maria,
zidita. de Lupu Botez in 1861,
deservita de un preot si un dintaret.
Vatra satuluT ocupa. 8 l'ad.
Improprietaritl In 1864 sunt 9
frunta$T, 1z palmasf $i 19 codasT,
stapinind 72 ala
DrumurT principale sunt : la
Valea-GloduluT (3500 m) ; la Li-

S1L1TEA 885 SILIFTEA
teni (4500 m.) si la Stirbatul
(4400 tu.).
Satul a fost mutat unde se afla
acum de Constantin Botez. Mal
nainte se afla lingaSomuzul-Mic,
pe tarmul sting, acolo unde se
vede si asad o cruce : locul Sf.
Mese a bisericel satulul.
Inteun document prescurtat,
publicat in Uricariul de T. Codrescu,
vol. XVI, p. 293, se zice
ca In schimbul unor case din
Dorohoiff, Ursache Davidel a
dat ea patra parte din sat din
Siliste, cu helesteff in Somuzul-
Imputa, din tinutul Sucever si
pgrtile din Meresti, partea lui
Adam, ginerele luI Botez ...y
In 1803, Silistea, proprietatea
Botez4tilor, avea 24 liuzT, plätind
304 lei bir anual, la cari
se mal adaugiail ebreslasiI ot
tams, cu 48 leI. Uricaruls, VII,
p. 254.
Sili§tea, sat, facind parte din com.
rur. Umbraresti, pl. Birladul, jud.
Tecucia, situat pe partea de V.
a Birladului, la 3 kil. i 200m.
de resedinta comund, care e
in Umbraresti.
Are o populatie de 72 famili)",
sal-1 276 suflete.
Teritoriul cat. este de 882
hect. LocuitoriI, fosa' clacasI si
improprietaritl la 1864, stapinesc
tot teritoriul.
Comercial se face de 2 circiumart
Are o biserica de zid, cu
hramul Adormirea Malea' DomnuluIs,
ziditä de Gavril Conachi
In 1826 si care dupa moartea
lid a fost ingrijitä pana la 1869
de Elena Sutu. La 1883 s'a
reparat de locuitorl. Pe icoane
se afla data de ¡793; aceste
icoane ail fost luate de la alta
biserica care era .alaturr si care
aztazI nu mal exista. Pe Apostol
se afla urrnatoarea inscriptie
:
65940 Moras DletIoriar Geograllo. Vol. v.
Aceasa slint i Dumnezeeascil carte,
ce se numeste Apostol, este cumpfiratli
de dumnealtá Manolache Costachi, vel
logofdt *i este data biserice d-sale din sat
de la Utnbaresti, unde se porneneste
(Prea Curata 115satore de Dumnezefia
a fost aceasa carie roabl la Tdtaft,
Impreuni cu alte cgrtY si s'a gIsit la anul
de la Adaza 7277 (1765), Maiil 21.
spre stiintK a scris aceasta, cucernicul
intre preotY slujitoriil acesteY sfinte
bisericY,
Popa loan.
Sili§tea, fost sat, intre Cristesti
si Mosca, jud. Suceava. Mihaia
Sturdza Vocla 1-a desfiintat, mutind
locuitoril in Motea.
Sili§tea, celtun, de resedintd, al
comund Gumesti-Silistea, jud.
Teleorman, pl. Teleorman. Are
o populatie de 1577 suflete
doud biserid ; o scoala ; 3 hect.
vie si 25 hect livezi cu pruni.
Sili§tea, sat, in jud. i pl. Tutova,
com. Hälaresti, spre S. de
satul Halaresti. Are o populatie
de 309 locuitori.
Sili§tea, sat, in partea de N.-V.
a com. Arma.soaia, pl. Racova,
jud. Vasluiti, situat parte pe
valea Silitei i parte pe coastele
dealurilor Silistea si Pungesti,
ce start t'ata in fata, pe
o suprafata de 317 hect., din
care 31 hect. Ociare, 154 hect.
loe de cultura, fina, imas ale
proprietatei si 163 hect. ale locuitorilor,
cu o populatie de 42
familir, san 213 suflete.
Locuitoril posea : i plug,
car cu bol si 2 carute cu ;
8 stupi ; 20 vite marf cornute,
236 cl, 9 cal si 8 rimatori.
Sili§tea, sat, fkind parte din
com. rur. Malaia, plaiul Cozia,
jud. Vilcea, situat pe riul Lotrul,
la 58 kil, de comuna Olanesti,
resedinta plaiului.
Are o populatie de 120 lo-
cuitorl ; o biserica, cladita de
momea
Sili§tea, sat, facind parte din
com. rur. Prejoiul, pl. Oltetuld.-j.,
jud. Vilcea.
Sili§tea, fost sat, pe dealul cu
acelasI nume, com. Dolhasca,
jud. Suceava.
Sili§tea, stafie de jud.
Ialomita, pl. Borcea, cAt. Stefan
Voda, pe Unja Ciulnita-CalArasi,
pus& in circulatie la 17
Noembrie 1886. Se allá intre
statiile Ciulnita (12,5 kil.) si CAlarasi
(14,3 kil.). Inaltimea d'asupra
niveluluI Mdrif, de 35m,57.
Venitul acestei statii pe anul
1896 a fost de 4563 lei, 85 ball'''.
Sili§tea, izincà, in jud. Muscel, pl.
Riurile, cat Golesti. Se zice
in aceasta lunca a fost un sat
pe care Turca l'ar fi robit in
noaptea de Paste. Aci s'a dat
peste urme de zidurl vechl, cuptoare,
vase de pamint i oase
de oameni.
Sili§tea, loe, pe mosia si com.
Vorniceni, pl. Baseul, jud. Dorohoiti,
spre V. de sat, in tarina
locuitorilor ; se zice ca aid
In vechime era un sat cu biserica,
i ca s'ar fi desfiintat de
un fost proprietar, care a stramutat
pe locuitori in Vorniceni
de asta-zl.
Sili§tea, loe, pe muchia dealului
pe mosiea Ghingeoaia, comuna
Cordareni, pl. Prutul-d.-s., jud.
Dorohoifi. Se spune cA aci a
fost sat. In 1842 facindu-se sapatuff,
s'ati gasit monede primitive.
Sili§tea, mofie, in jud. Neamtu,
pl. Bistrita, com. Silistea, proprietatea
d-lul Iordache Nanu,
49

SILITEA 386 SILIFTEA-DEALULUI
care mal posea.: 5 ce, 116
bol, 53 vacf, 4 taurT, 12 viteT,
450 ot, 22 porcf, 12 plugurt,
8 harabale, 2 trasurT si case in
va/oare de 70000 let.
IVIosia aduce un venit de 32000
de la
localitate ieolatd, jud.
Olt, pl. Vedea-d.-s., com. 10letul-Vierosiul,
la locul unde piriul
Toleasa se varsa in Vedita,
unde a fost in vechime sat,
care se zice, s'ar fi pustiit de
Mart. Ruinele satulut se cunosc
chiar azT, precum i locul
unde a fost biserica i cimitirul.
Sili§tea, vechiti pichet, Cu No.
96, spre hotarul Moldovet, in
jud. R.-Särat, pl. Marginea-d.-j.,
com. Maxineni, pe maIul drept
al riuluT Siretul i azt locuinta
izolata.
Sili§tea, pichet de gran:* id, pe
Dunare, linga com. Izlazul, din
jud. Romanati i in fata satelor
Calnovatul si Macrisani, din Bulgaria.
loc, spre S.
de satul Paltinisul, com. cu acelasf
nume, pl. Prutul-d.-j., jud.
Dorohoiti, unde se zice ca odinioara
ar fi fost un tirgusor, cu
numele de Badilita, tirg care s'a
distrus pi-in foc de catre 'Mart.
Sili§tea-Cálugfireascä, loc, pe
Valea-Cobilef, mosia Vaculesti,
com. cu acelasT nume, pl. Cosula,
jud. Dorohoiti. Traditia
zice ca in vechime ar fi fost aicT
un sat mare, i ceva mal departe
de el, un schit de calugart si
ca ati fost distruse de Mart.
Sili§tea-Crucef, com. rur., pl.
Bailesti, jud. Dolj, situata pe
sesul Silistea si pe un 01411 mic,
numit Balta-Ciorolulut.
Se invecineste la E. cu com.
Urzicuta; la V., cu Galicia-Mare ;
la S., ca Afumati si Boureni
si la N., cu Cioroiasul si. Intorsura.
Terenul este ses, accidentat
de movilele : Magura-lut-Gavrila,
Mägura - Pindaruluf, Magura-TiganuluT,
Plestitele, Täcata, M6.gura-BouluT,
Magura cu-Streajä,
Magura-cu - Chisai i udat de
Piriu I- CruceT.
In vechime, cind s'a desfiintat
satul Ciorol-Vecht, cite-va
familif aü venit si s'ají asezat
pe un ses imprejurul unet
Azt aceastä comuna cuprinde
catunul de resedinta Silistea-
Crucet si cat. Cat.
Cioroiul-Noti este la 4 kil.. de
Silistea-Crucel.
Are o populatie de 2333 locuitorl
; 2 biserict, una in Sifondata
la 1852, cu hramul
SfiintiT ImpäratT Constantin
si Elena, si cea-l'alta in Cioroiul-
Not, cu hramul Sf. Haralambie,
fondata in 1885, ambele zidite
din ofranda locuitorilor, i deservite
de 2 preotf si 3 cintaretT; 2
eoIT mixte, una in Silistea, care
functioneaza dinainte de 1864 si
cea-l'alta in Cioroiul, care functioneaza
din 1889, ambele frecuentate
in 1899-900 de 293
copii.
Dupa legea din 1864, sunt
202 locuitort improprietaritT,
dupa cea din 1879, sunt 40 insuratel.
Suprafata teritoriulut comunal
este de 3826 pog., dintre carr
3371 pog. patnint arabil, 200
pog. fineata si 255 pogoane vi/.
Mosia se numeste Silistea-
Crucet si este a statultit, arendata
(1885-95) pentru 50750
Suprafata vinduta: 964 hect ; suprafata
ramasa : 357 hect. Inainte
apartinea manastiret Caluluid
si se numea Mosia-Manästiret
Caluiulut. Din aceastä mo-
sie, 1600 pog. s'ati dat in loturt,
iar restul este al statuluf.
Pe mosia Silistea-Crucei este
o moara cu abur!.
Comerciul se face cu schela
Bistretul, u nde locuitorit duc gnu,
porumb si de unde importa cherestea
pentru case. Transportul
se face cu carele si carutele pe
calea comunala ce leaga com.
cu Bistretul si com. Negolul, si
pe elle comunale vecinale, spre
Rastul, Coveiul, Galiciuca si
Motatei.
In Silistea-Crucei sunt 6 circiumt
si in Cioroiul-Noa, 2.
Budgetul comunel e la veniturf
de 4646,84 ler si la cheltuelT,
de 4187,15 lei.
Distantele: la Craiova, 40 kil.;
la Bailesti, 13 kil.; la Intorsura,
12 kil.; la Boureni, 5 kil.;
la Galicea - Mare, 22 kil.; la
Afumati, 5 kil.; la Urzicuta, 6 kil.
Locuitoril ati 170 vite marr
cornute, 48 ol si I I cal.
Sili§tea-Crucel, sat, jud.
pl. Bailesti, com. Silistea-Crucet,
resedinta Primaria Are o
populatie de 1350 suflete, o
scoala mixta, ce functioneaza
din 1889, frecuentatä (1899
1900) de 103 blett i 15 fete ; o
biserica, fondata la 1852, cu
hramul Sfintit Imparatt Constandin
si Elena, deservita de
preot si 2 cintaretf ; 6 circlumT.
In apropiere de catun trece
calea ferata Craiova-Calafat.
Sili§tea-Crucel, malle a statuluf,
judetul Dolj, plasa Bailesti, comima
Silistea-Crucet, arendata
(1885-95) Cu 50750 lei anual.
Inainte apartinea mandstiref Caluiuluf,
cind se i numea Mosia
Manastirea Caluiuluf. Are pe
dinsa o moara cu aburi.
Sili§tea - Dealulul, sat, facind

SILIMA-GLAVACIOCUL 387 SILISTENI
parte din com. rur. Filipesti-de-
Pddure, pl. Filipesti, jud. Prahoya.
Are o populatie de 299
locultorY ; o bisericd, ziditd la
1833 de State si Mitrea, doT
monahT, care s'aii asezat ad.
Ad i a fost un schit de cAluggrite,
care s'a desfiintat in
urma unel hotdrirT consistoriale,
iar augdritele aü fost mutate
la mAndstirile Zamfira si Susana.
Sili§tea-Glavaciocul, in
jud. Teleorman, pl. Teleormafostd
a StatuluT, de la care
a cumpdrat'o d-na Maria Al.
Manos, spre a rotunji domeniul
Silistea-Gumesti. Fdcea parte din
averile mAndstirestr si era inchinata
mändstireT Glavaciocul, din
jud. Vlasea. Are o intindere
de 790 hect.
cdtun (tira), pe
cimpul BdrAganul, jud. Ialomita,
pl. Borcea, com. CAlärasi-VechT,
In apropiere de statia Silistea
a edil' ferate Bucuresti-Fetesti.
loc, din
sus de satul Ghireni-Curt, com.
Cotusca, pl. Prutul-d.-j., judetul
Dorohoiii, unde a fost sat posedat
de familia SlAvild. Aceastd
fatnilie e printre cele mal- vechT ale
MoldoveT. La 157o, in domnia
Tul Ion-Vodd-cel-Cumplit, Savia
era hatman.
Sili§tea-Stejerei, silifte, la N.-V.
comuneT Matra, dincolo de riul
CAltná.tuiul, jud. Teleorman. Pe
timpul ocupatiunel turcestI a
fost ad i un cioflic (post de pazd).
La Stejerei a fost sat.
Sili§tea-Vechle, loe, spre E. de
satul Dersca, com. cu acelasT
nume, pl. Berhometele, jud. Dorohohl,
unde se cunosc incd bine
urmele satuluf, locul altaruluT
bisericer, i resturile din fundamentele
curtilor boerestT.
Sili§tea-Vechfe, /0c, spre V. de
satul Viddeni, com. Lozna, pl.
Berhometele, jud. Dorohoiu, pe
care a existat din vechime un
tirg cu numele de VIddeni. Se
cunosc si astdif urmele teme-
Iiilor de case si pivnite.
Sili§tea-Vechfe, loc, pe coasta
vdiT Muschioasa, de pe mosia
Miclduseni, com. Corldteni, pl.
Cosula, jud. Dorohoiti, unde se
&ese resturl ce probeazd urmele
unuT sat.
Sili§tea-Vechle, loc, in tarina
satuluT Orofteana - Sutu, com.
Orofteana, pl. Herta, jud. Dorohoiil,
unde se cunosc urmele
locuintelor si a bisericeT. Traditiunea
spune cä aicT ar fi fost
un tirgusor mic, care s'ar fi nimicit
in rdzboiuT cel mare avut de
Stefan-Bogdan-Vodg. cu TurciT.
Sili§tea-Vechle, loc, pe mosia
Miculinti, com. Cotusca, plasa
Prutul-d.-j., jud. Dorohoiti, unde
se vdd putine urme ale unel
bisericT, ce se pare a fi fost de
zid, si care se zice cd s'a distrus
de Tatari odatd cu satul
ce a existat ad.
Sili§tea-Verghia saü Verbia,
loc, jud. DorohoiA, pl. Cosula, pe
coasta i esul din dreapta riuluT
Jijia, la hotarul despre Dimdcheni
si Corldteni, pe mosia
Vdculesti. Aici a fost din vechime
un sat mare, numit Verghia
sad Verbia, ce s'a nimicit
cu totui in urma rdzboaelor ce
aU avut loc pe aceastd localitate
si anume :
La 1561, in timpul Domnief
lui Alexandru Lgpusneanu, s'a
ridicat contra-I Eraclide Despotul,
care intrind fárä veste in
Moldova, cu oaste LesascA, se
lovi cu Ldpusneanu la locul
Verbia pe Jijia, si invingind
Despot, lug. Domnia. («Letopiset«,
tom. I, pag. 211).
La 1597, Irimia-Vodd, fiind
alungat de Mihaid-Viteazul, care
cuprinsese toate tdrile Romine,
Il ajunse pe Jijia, la un sat
anume Verbia, unde urmind
rdzboid cumplit, Mihahi invinse.
O movild stA ridicatà inca peste
trupurile mortilor. («Letopiset,,
tom. I, pag. 255).
De intimpldrile istorice, rezultd
evident existenta satuluT ;
el se pare a fi existat chiar si
mal in urmd dupd aceste doud
rdzboae, dupA cum rezultä dintr'un
document istoric publicat
In «Ateneul Romtn, si care aratd
cl : cDomnul Stefan Toma a
adunat sfatul TdreT la 1623,
pentru rgpirea fAcutd de Hatrnanul-Balica,
a satului Verbia
de la mAnAstirea Sucevita din
Bucovina, pe care mosie a stdpinit-o
mAndstirea pind la anul
1600 cind a fost rdpitA. de Hatman».
In urml de la aceastA datd
prin alte intimplArT necunoscute
se pare cd s'a desfiintat satul,
lar mosia s'a intrupat cu totul
In mosia Vdculesti, ne mai Ostrind
numirea vechTe de cit localitatea
aceasta, numitd Silistea-Verghia,
pe care a existat
satul.
Sili§tei (Valea-), vale, jud. Muscel,
pl. Argeselul, com. Voroveni.
Se zice cd pe aceastä vale a
fost in vechime satul Voroveni
cd s'a desfiintat in urma unuT
hrisov Domnesc, dat pe timpul
cind Domnia era in Tirgoviste.
Sili§teni, com. vier., pl. Ocoluld.-s.,
jud. Mehedinti, la 19 kil.
de orasulTurnul-Severin, situatd
pe o pantA de deal.

SILISTIOARA 388 SIMILA
E formata din satul cu acelasf
nume.
Are o populatie de 700 locuitort
; 156 case; o biserica, cu
un preot si 2 cintarett; o &duma.
Locuitorit posea : 30 plugurt,
56 care cu bol, 2 cárute cu cal;
40 stupf; 400 vite mart cornute,
3 caí, 400 oT si 300 rimatorT.
Prin com. trece soseaua Turnul
- Severin Pfetrele- Rosif-
Govodarva.
Budgetul com. e la veniturt
de 1328 lei, iar la cheltuelt, de
1316 leT.
Sili9tioara, com. rur., in Sudulpl.
jud. Romanati,
formata dint'un singur sat, situat
Ruga Dunare, pe soseaua
Corabia-Mägurele, la 4 kil. spre
E. de Corabia i la 38 kil. de
Caracal. Dunarea are aci 1500
m. latime si o adincime de
32-38 m. in timpul apelor
mijlocif. Altitudinea terenulut
d'asupra niveluluf Maret este
de 53 m.
Are o populatie de 495 locuitorf;
o scoalä; o biseria, cu
hramul $f. Nicolae (1863), deservita
de un preot si 2 cintaretf.
In istoria Tara' este insemnata,
fiind-ca pe ad i a trecut Dunarea
armata romina in ajutorul Ru-
Olor la Plevna. Un pod de vase
s'a construit peste Dunare si
M. S. Regele trecu in revista
la capul podulut batalioanele
romine ce mergeati la lupta.
Silistioara, insuld, in Dunare, in
dreptul satulut Cu acelasf nume,
jud. Romanati.
Silistioara, pichel de granitä,
pe limare, Ruga satul Selistioara,
jud. Romanati.
Silnistea,f es, in jud. Constanta, pl.
Hirsova, pe teritoriul com. rur.
Topalul, coprins intre D u fiare, la
V., Valea-Alvanes ti la N., D ealul-
Olaculut, la E. si Valea-Olaculut
la S. Este acopeiit in cea
mal mare parte cu pietris si este
strabatut de drumul comunal
Boazgic-Topalul. Este situat in
partea de S.-V. a plaset si cea
de V. a -com., la 3 kil. spre S.
de catunul Topalul si la i 1/2
kil., la N. de ruinele Cala-Chioi.
Silvestru, pichet de granild , pe
Dunare, in dreptul com. ¡anca,
jud. Romanati.
Simbotinul, cdtun de resedinta
al com. Cartiul, pl. Vulcan, jud.
Gorj, laN.-E. comunel, pe partea
dreapta a riulut Jiul.
Are o suprafatá de 376 hect.,
Cu o populatie de 94 familiT,
sarr 404 suflete.
Are i biserica de zid, cu
preot si I cintaret.
Locuitorif posea': 16 plugurt,
35 care cu bol, 2 carute Cu cal;
275 vite marf cornute, 15 cal,
433 of, 165 capre si 366 rim5.tort
Este udat de apa Simbotinul.
Comunicatia in catun se face
pe soseaua comunala, care
pun e in legatura la N. cu Porceni,
iar la S., cu en. sati de resedinta.
Simianul. Vezt Simianul,
plasit, in partea de N. a
jud. Tutova. E udata in toata
lungimea sa de la N. spre S.,
de piriul Simila, ce curge prin
partea de V. a el.
Se margineste la N. Cu jud.
Vasluiá, de care se desparte prin
hotarele artificiale ale mosiilor limitrofe;
la S.-V., Cu pl. Tutova,
de care se desparte asemenea
prin hotare artificiale ; la S.-E.,
cu pl. Tirgul, de care se desparte
parte prin riul Birlad, parte prin
hotare artificiale si Cu judetul
Falda, de care se desparte asemenea
prin hotare artificiale.
Pamintul plaset este parte
deluros si parte ves.
Este udata in partea de S.-E.
de riul Birladul, care o desparte
intru cit-va de pl. Tirgul. Birladul
primeste in aceastá pl. pe dreapta
piraiele : Bilavoiul, Buga, Horoeta
Simila, incarcata pe stinga cu
Bogdana adausa Cu Bogdanita
si pe dreaptape Minzatelul. Toate
acestea piral& 41 aú sorgintea
In cuprinsuI acestet plasf, udind-o
deschizind va! frumoase
fertile si formind tot ()data o
multime de lazurt, din care se
scoate o cantitate insemnata de
peste.
Cultura cerealelor si cresterea
vitelor sunt ocupatiunile principale
ale locuitorilor. Cultura
viet ocupa o suprafata de 593,25
hect., din care 30 hect. nelucratoare
si livezile cu prunf, o
suprafata de 222,50 hect.
Se lucreaza in vr'o 2 centruri
rotaria si lemnaria; se face inteo
localitate mangalul ; are 2 morl
cu vaport.
Comerciul se face de 158 persoane.
Este strabltuta de 3 drumurf
maT principale :soseaua nationall
Birlad Vaslui ti, ce merge pe malul
drept a riulut Birlad, pana aproape
de extremitatea de N.-E. a
judetulut, de unde apot trece pe
malul sting al acestut ; soseaua
vecinala Birlad-Bogdana,
ce incepe din soseaua nationald
(com. Simila) si merge spre N.,
la marginea judetulut si trecind
prin com. Bacani, Raddesti, Bogdamita
si Bogdan ; linia ferata
Birlad-Vasluifi, ce vine din pl.
Tirgul si duce la Vasluid. Aceastá
din urmä linie, atinge numat pe
o mica distantá aceasta plasä.
E acum unitá cu pl. Tirguluf.
Singura pl. Simila, are 15
com. rur. i 51 sate, cu o popu-

SIM1LA 389 SIMINICEA-BALS
latie de 13628 locuitorl ; 33 bisericl,
din care 4 ati fost schiturI
; I spital rural cu 48 paturI.
In pl. Tirgul-Simila sunt 33
scolf primare mixte si i coala
de catun.
Simila, vale i Ala, ce curge
prin parea de V. a plasel Simila,
jud. Tu tova. Izvoreste din
com. Floresti, curge de la N.
spre S. si se varsä in dreapta
riuluI Birladul, la satul Gura-
Simila, dupl ce a udat teritoriilc
com. Floresti, Minzati, Ibanesti,
Bacani i Gura-Simila. Primeste
pe dreapta plrlul
lar pe stinga plrful Bogdana,
incarcat de plrlul Bogdanita.
Pe la 1475, se numea
Smila.
Simileasca (Iorguleasca), com.
rur., in jud. Buzaa, pl. Sal-ata,
situan pe malul drept al riuluI
Buzaul, la 2 kil, de orasul Buzar'.
E formata din catunele : Bänceasca,
Odaia-BanuluI, Simileasca
i Spatarul, cu o populatie
de 1700 locuitorl.
Are o scoald in cat.
ceasca, frecuentan. de 32 elevf
si 9 eleve ; o biserica, In cal.
Simileasca, cu hramul Sf. Treime,
deservita de i preot i i cintaret
; 9 circiumI ; io morI de
apa ; I piva.; 2 fabricI, unde se
transforma. In petroleti pacura
ce se extrage de la Cuculesti ;
2 fabrid de postav ; I insemnata
fabrica de faina, i altele 2
mal' miel. Comerciul se face cu
orasul Buzati.
Vite : 281 bol, 194 vacf, 86
viteI, 93 cal, 82 Tepe, 52 mInjI,
2300 oI, 6 capre, 5 asinI i 21 I
porcI.
Are o suprafan de 4445 hect.,
din care 1586 hect. arabile, 263
hect. padure, 428 hect. firman,
751 hect. izlaz si 417 hect.
zmIrcurT, prund, gropI de elramidarif,
drumurI i vatra satelor.
ProprientI mal insemnate
sunt: Negreasca, Simileasca, Vatra-Episcopid
(a statulul),
ceasca, Simileasca, Protopopeasca,
Chirculeasca, Spatarul I, SO.tarul
II, Spatarul III si Trestianca
(particulare). Terenul e
ses, p'alocurea baltos, din care
cauza e intrebuintat pentru grddinI
de zarzavat.
CM de comunicatie are mal
multe sosele, care plena din
ora i trec prin teritoriul saii,
pe care Il ocolesc aproape de
toate partile.
Teritoriul corn. fiind mare
parte proprietatea Episcopief,
Episcopif asezaiei aci atit pe Tigani
robI, clt i ludele ce li se
dedeati prin diferite chrisoave
domnestI, care ají pus fondamentul
com. Satul Banceasca
luat nastere in urma stabilirei
a tirguld DragaiceI.
Odaia - BanuluI i Spatarul se
mentioneaza in mal multe acte
de la inceputul secoluluI trecut.
Are de vizitat localitatea Ciumati.
Simileasca (Iorguleasca), cdtun,
al com. Simileasca, jud.
BUZLI, Cu 720 locuitorI si 167
case ; are subdiviziile : Cliserul,
Simileasca Banul, Caramidaria
Ursari.
Simili§oara, sat, in jud. Tutova,
pl. Simila, com. Bogdana, la S.-E.
de satul Bogdana. Are o populatie
de 62 locuitorI. Aici se
face In fe-care an un iarmaroc,
la 6 August, cInd este tot-odata
hramul bisericeI din acea
comuna..
Simili§oara, schit, in satul Cu
acelae nume, jud. Tutova.
Simine§ti, sat, in partea de N.
a com. Vetrisoaia, pl. Prutul,
jud. Fälciü, asezat pe platoul
din sesul PrutuluI, formind un
trup cu satul Vetrisoaia, despartit
printr'un mic sant.
Are o suprafata de 1795 hect.,
Cu o populatie de 87 familif,
sati 388 suflete.
Are o scoala, infiintata In 1878,
frecuentan de 40 elevI ; o biserica
vechIe, deservita de
preot si 2 dascalf.
Din mosie, d-1 C. State posea
1795 hect. pamInt, iar d-I
Pavel Popov, 600 hect.
Simine§ti, es, se intinde in partea
de N.-E. a com. Vetrisoaia,
pl. Prutul, Intre glrla Prutetul
si 1-1111 Prutul, pe o suprafata
de 635 hect.; este bogat in fiflete
i locurI cu pasune. Pe intinderea
acestuT ses sunt 2 baltl:
Paladea, Balta-Mare, formate din
varsarea Prutuld, unite prin
la-Butucilor si despartite una
de alta printr'un grind, lar in
timpul inundatiilor se impreuna
apol se scurge in Prutul, prin
GIrla-luI-Filip. Ambele baltl sunt
bogate in pescariI. Intre baltI
rlul Prutul se intind dotad
luncI de lozif : Bardänoasa si
$aitanele. In dreptul acestor
luncf, Prutul formeaza un cot
numit Cotul-Moarel.
Siminicea-Bal§, sat, in partea
de N. a com. Salda, jud. Botosani,
in dreapta SiretuluI. Are
o suprafata de 1143 hect., cu
o populatie de 286 familil, sau
1402 suflete ; o scoala mixta,
frecu en tata (1899-900) de 47
baetI si 9 fete ; o biserica, deservia
de i preot si 2 antareti
; 3 circiumT.
LocuitoriT sunt RusT romanizaV
si se ocupà cu lucrarea pamintuluT.
Locuitorif posea : 320 vite
marT cornute, 52 cal, 432 oT,

SIMINICEA-MICLESCU 390 SINA1A
si 117 porcr; 54 stupI Cu albine.
Siminicea - Miclescu, sat, in
dreapta SiretuluI si in partea de
V. a com. Calinesti, pl. Siretul,
jud. Botosani. Formeazd un singur
trup cu satul Siminicea-Bals
din com. SaIcea. Are o suprafata
de 279 hect., cu o populatie
de 151 familif sati 609 su-
(rete, locuind in 141 case.
Are o biserica cu i preot
2 cintaretI ; 2 circiumI.
Vite 181 bol I vacI, 29 cal,
129 oI si 142 porcI. Locuitorir
au 19 stupl cu albine.
Siminoca, bala, in jud. si pl.
Tulcea, pe teritoriul com. rurale
Satul-Noti i anume pe acela al
catunuluI sail de resedinta ; este
situat in partea de N. a plasiI
cea de S. a com.; e format
de bratul Chilla, in una din revarsarile
sale anterioare ; acum
e cu totul izolata i inconjurata
numaI cu stuf; are o forma dreptunghiulara,
o intindere de 140
hect. si contine putin peste.
Simion (Muntele -) Danciul,
Tojan i Laposul, pddure, in
intindere de 700 hect., pe teritoriul
com. Paltinul, pl. Vrancea,
jud. Putna, apartinind locuitorilor
din com. Paltinul si celor
din cát. sale: Voloscani, Ghebari
Prahuda.
Simionesti, sat, in jud. Roman,
pl. Moldova, com. Cordunul,
spre N. de satul Cordunul si la
1764 m. de el, pe malul sting
al riuluI Moldova.
Are o populatie de 438 locultor!.
Locuitorli posea : 231 vite
marI cornute.
Este legat cu orasul Roman
prin osea. Se numea mal inainte
i Izvorul.
Simtiasul, tnunte, in jud. Neamtu,
In grupa Cicul-Tarcaul. Are o
indltime de x372 m. E situat in
susul piriulul Bratesul.
Simul, saü Panait-Simul,
tun, pe malul drept al riuluT Siretul,
in jud. Braila, com. Cotul-
Lung, la 5 kil. spre V. de satul
Cotul-Lung.
Are o populatie de 4 familif,
saii 16 suflete.
Vite : too vite marl cornute,
30 cal' si 20 porcI.
Sinaia, com. urb., jud. Prahova,
plaiul Pelesul, la 450,21 latitudine
N. si 23,014 longitudine E.,
situata pe valea riulul Prahova,
la 66 kil. de Ploesti, capitala
jud. Aci e resedinta plaiuluT Pe-
In timpurile vechT, Sinaia apartinea
de com. Podul-NeaguluI,
ce se intindea de la Predeal
pana la Posada. La 1864, cat.
Posada si Podul-Neagulul s'ati
alipit la Comarnic si la 1874,
catunele ramase, dupa dorinta
M. S. RegeluI, ají luat numirea
de Sinaia, avind primaria la Busteni.
La 1884, catunele : Predeal,
Azuga, Busteni si Poiana-Tapului
s'ati deslipit de Sinaia, formind
o com, notia, sub numele
de Predealul, raminind alipite la
Sinaia numaT Izvorul i Furnica.
Prin legea din 1880, Sinaia
a fost declarata com. urbana.
Documentele vechl spun cä
in vechime aceste locurT erati
acoperite cu pálduri seculare.
SpAtarul Mihaiù Cantacuzino,
fondatorul mandstireI Sinaia,
spune, inteun document, cd inainte
de fondarea manastireT Sinaia,
pe aci era pustie i numaI
padurr se afla acolo. DecT, inainte
de 1690 aceste locurI erati
nepopulate.
Primif locuitorf al SinaieI,
fost niste scutelnicl intrebuintatl
pentru paza mánastireI si cultivarea
mosiilor mAnAstirestI.
Constantin Brincoveanu este
cel dinttiA, care prin hrisovul
sati din 9 Martie 1701, a scutit
40 puscasT ; apoI Nicolae Mavrocordat
(1711) adaoga io familir
de scutelnicI, Grigore Ghica
(1735), inca 30 si Mihaiti $utu
(1783), inca 24 scutelnicI.
AcestI scutelnicI aU fost prima
populatie stabila prin aceste tinututi;
decr prima populatie stabila
isI are inceputul o data cu
fondarea mandstire Sinaia.
Scutirile acordate de Const.
Brincoveanu puscasilor manastireI
Sinaia ere' urmatoarele : de
birul marunt de tara, de miere
si de ceard, de gdleata si de
fin, de sacharele (rechisiti», de
care de oaste, de birul ostieI
si al lefilor, de birul untuluI, de
rinduiala vacilor si a oilor, de
plata chanuluI si a sultanuluT,
de haraciii, de lipsa haraciuluI,
de velichif-seama, de seama a
doua si a treia (pentru echilibrarea
budgetelor), de cheltuiala
visterie, de rinduiala i sataralele
care se pun pe seliste, de
podvoade (care de transport militare),
de mertice (pentru amploiatiI
turcestI), de conace si
de cal de olac (serviciul postal)
si de alte de toate dajdiile
rinduelile, ori cite ar mal esi
pe an in tara de la visteria domneasca,
nimic val si bintuiala sa
Asisderea si de oerit ale lor
drepte bucate pana la t000 si
de dijmarit, stup/ 300, rimatorI
400 sa fie iertatT, niel o data
de nimenea bintuitT se:1 trasl
nu fie.
Locuitoril inmultit din
zi in zi prin numeroasele maritisurI
cu ciobaniI, carT dupa casatorie
se stabileali aci.
Populatia com. Sinaia s'a in-

SINAIA 391 SINAIA
multit In jumatatea a doua a
secolulur al XIX-lea, mar ales
de la 1880, de cind Sinaia a
devenit repedinta de vara a Majestatir
Sale Regelur Carol I, care
a construit aci, la spatele manastirer
Sinaia, inteo luna, in
forma de amfiteatru, inconjurata
de stincr Cu virfurr plepuve pi
de brazI secularr, maretul castel
Pelepul, la poalele muntelui
Piatra-Arsa. .
Situatiunea prospera in care
se gasepte azr %ralea Prahover
se datorepte numar M. S. Regelur
Carol, care, la /ulie 1871,
tmpreuna cu iubita noasträ Suverana,
vizitind manästirea Sinaia
pi vazind frumusetea cu
care natura a inzestrat aceste
locurr pitoreptr, ari hotarit a face
din Sinaia, repedinta domneascä
de vara.
Comuna Sinaia are dona cät.:
Izvorul pi Furnica.
Are o populatie de 525 familir,
sail 2210 loc. (1900); o
pcoala mixta, frecuentata (1899
900) de 103 copir; mAndstirea
Sinaia, restaurata, apezata pe
deal, inteo frumoasa pozitie ; un
parc frumos ; un stabiliment de
hidroterapie ; hotelurr frumoase ;
o statie a dr. de fier Ploepti-
Frontierd; 2 biurourr telegraficepoptale,
farmacir, etc.
Vite : 63 cal, 108 bol, 87 vacr,
27 viter, 157 or pi 118 porcr.
Locuitorir cdt. Izvorul s'ají improprietarit
/a anal 1864, parte
pe mopia d-ner Zoe Brincoveanu,
parte pe mopia Eforier Spitalelor
civile ; ceT din cat. Furnica s'el
improprietdrit la 1880 dula legea
din acel an, la poalele muntelur
Furnica, proprietatea Eforiel
Spitalelor civile ; lar cer din
centrul orapulur el locurr cumparate
de la Eforie, in baza legilor
de la anul 1872 pi 1880.
Comerciul in com. se exercita
de 34 circiumarr, hangir pi la-
canr. In timpul veril, diferite hotelurr
pi restaurante staa la dispozitia
vizitatorilor.
Cine a cunoscut aceste localitatr
mal inainte, nu se poate
indestul mira, a intr'un interval
atit de scurt in locul putinelor
case taraneptr, ce semanail Cu
colibele pustnicilor, se gasesc
azr constructiunr moderne pu.
bucepi private pi multime de
vile pi de case in stil tardnesc
frumoase.
Linia feratä., construitä pe malurile
Prahover, unepte centrul
Tarir cu punctul Predeal, trecatoare
in Transilvania. oseaua
nationala Ploepti-Predeal, ce vine
despre Comarnic, strábate acest
oras. O alta posea vine din com.
Moreni la Sinaia, legindu-se ca
poseaua nationala Ploepti - Predeal.
Locurr insemnate in com. sunt :
spre N.-V. de mandstire, la
2 kil., localitatea numita sfinta
Ana, ande odata se zice a ar
fi fost o vechre bisericutä, ce
servea de casa de rugaciune primilor
eremitr al muntilor 13ucegi.
Aci, la sfinta Ana, este o stincà
inaltd, unde se duc vizitatorir
din Sinaia, In care scop s'a construit
o frumoasa posea pana
acolo.
Sinaia e coprinsa la N.-V. de
pirul muntilor : Omul, Caraimanul,
fepir, Piatra-Ara, Furnica,
Virful-cu-Dor, Paduchiosul, iar
in partea de S.-E., de virfurlie:
Cumpatul, Gagul pi Gagutul, Piscul-Ciinelur,
Coltil- lur-Babep pi
etul.
Com. Sinaia e udata, afara de
riul Prahova, de girla Pelepul,
formata din izvorul Pelepul pi
Pelepelul pi varita cu izvorul
sfinta Ana pi piritil Valea-Rea.
Stabilimente industriale sunt
in Sinaia :
i. Fabrica de cherestea, infiintata
la anul 1879 de d-nir
Popovicr pi Costinescu. La anul
1888, d-1 Costinescu a montat-o
cii mapinr perfectionate, producind
anual pana la ¡5000m. C.
lemarie de brad pi molift, pentru
constructiunT pi timplärie.
Fabrica de var hidraulic,
tot a d-lur Costinescu.
Fabrica de cuie de fier,
care a inceput sä functioneze
la /amarle 1892 pi produce anual
o cantitate de un milion
pi jumatate kgr. cuie de sirma
pi ocupa 45 lucratorI rominT pi
germanr.
V. Pelepul (Castelul-).
Sinaia (Amarul), cdtun, al com.
Amarul, jud. Buzati, Cu 200
locuitorI pi 49 case.
Sinaia, mändstire, jud. Prahova,
zidita la 1695 de Marele SOtar
Mihaii1 Cantacuzino, fiul postelniculur
Constantin, numita de
Dositeiä Patriarchul Erusalimulta
pi manastirea Buceagul.
N umirea de Sinaia a dat'o
mAnAstirer, spätarul Cantacuzino,
dula cum se vede din
acta de fondatiune : Am zidit
din temelie pi am* indltat un
schitipor, numindu -se Sinaia,
dupa asemänarea Sinaier cer
marr pi dupa cum arata pi Patriarchul
Tarigradultit Gavriil
(1702), c.... pe care Sinaia ari
numit'o bine-facind, indetnnindu-se
de multa dragoste pi cucernice.
ce avea catre sfintul pi
de Dumneza umblatul muntele.
Sinai».
Sub numirea de manastirea
Sinaia intelegem cetatea ca biserica
pi chiliile vechr.
Tata inscriptinnea ce se gasesee
apata in piatra, d'asupra
arcader din auntru :
tZugritvitu.s'a aceastK sfllottt biserich,
In zilele Domnultit Ion Alex. Constantin
Moruzi Voevod, fiind Mitropolit Dositetti,
O s'a stivir§it prin toatit o3teneala

SINAIA 392
cheltuiala pdrinteluY egumenuld Darnaschin,
1795».
Nu este referitoare la zidirea
manAstireT, ci numal la unele
reparatiunT, acute de Egumenul
Damaschin, cAcT inscriptiunea
sApata in piatrA si pusA la
frontispiciul bisericel marl e urmatoarea
:
La cursul anilor de la MIntuitorul
nostru Hristos, 1695, zidit sfInta
mandstire Sinaia, de fericitul intru pu.
menire ctitorul Mihail Cantacuzino, marele
Spdtar, /atril cinstea AdormireY Pea
SfinteY de Dumnezed Ndscdtoare; iar la
leatul 1848 s'a maY adä'ogat la ace3std.
sftnt bisericti, in zilele Prea LuminatuluT
nostru Doma Grigure Dimitrie Bibescu
Voevod, cu blagoslovenia Prea
sfintituluY Archiepiscop i Mitropolit al
TareY, D. D. Neofit, cu cheltuiala caseY
si din afiorosirile fericitilor clitorY, In
numele Prea Sfinte TreimY j In cinstea
Adormirer Prea Si. Ndscdtoare pe Dumnezed,
s'a Inceput zidirea acesteY bisericY
de rogu In stdritia Prea Cuviosule losaf
Arhimandrit, ?rara care sus numitul
si rdposat In Domnul si s'ad desdvirsit
prin stdruinta, ostrdia i osteneala Prea
Cuvio1eY sale PdrinteluT Paisie Arhimandritul
acestuY sfint 1846.
Biserica cea nouà s'a inceput
la 1843 de staritul Iosaf, si s'a
terminat in 1846, de staritul Paisie.Acum
de curind s'a restaurat.
MAndstirea Sinaia a fost una
dintre cele maT bogate din Tara.
Pe lingA averile lasate de fondator,
mAnastirea maI poseda
mosiile : Grosani (Buzdti), Chizesti
si Matita, Cimpina i Dudesti,
Valea-Rea, Piatra-ArsA si
altele.
Ea era scutita de toate (larde
cAtre stat, avea dreptul de
zeciuiall, precum si o multime
de scutelnicT, pentru paza manAstireI
i cultivarea mosiilor el.
Cu privire la fondarea manAstireT
Sinaia, cAlugariT de la
manAstire povestesc urmatoarele:
Ingrijitorul bisericeI sf. Nicolae,
dupa Malomrit, avea obice-
iul In privigherile sale de miezul
nopter, d'a esi pe culmea
dealuluT, unde se aflA astAzI
mAnAstirea Sinaia. In noaptea
de sf. Maria-Mare, acest calugAr,
dupa sAvirsirea rugAdunilor,
fiind obosit, a adormit.
Desteptindu-se la auzul unor
cintarT armonioase, vede in josuI
deaIuluT, pe o poenitd, lumina
mal ca ziva, i dotia cete
de tinerT imbräcatI in alb, cu
lumlnarI aprinse, ce strAluciati
ca razele soareluT, si-I aude cintind
troparul Adormirekiar dupA
terminarea cintArilor s'a pus
intunericul nopteT.
Despre cele vAzute, ingrijitorul
bisericei MalomatuluI dAdu
stire la Mitropolie.
SpAtarul MihaW Cantacuzin o,
auzind si el de aceasta vedenie,
dorind a-11 implini fAgaduiala
data, pe citad persecutat de
TurcI, se afla in muntele SinaieT
celei marT, a inceput c15.direa
mAnastirel, inzestrind-o cu
multe mosiT i bunurY.
Mänästirea Sinaia se intretine
de Eforia Spitalelor civile din
Bucuresti.
Printr'un hrisov din 1775,
Iulie 2, mAnAstirea Sinaia era
In drept sA la de la Ocna S1AniculuT,
care ocna era pe mosia
ctitoruluT manastireT Sinaia, Mihaiti
Cantacuzino, biv vel spatar,
pe tot anul cite 'o° leT,
si diferite taxe de la tirgul Urlati.
Sinaia, numire vechte ce se da
satulut Baltesti, din com. Podeni-Vechi,
pl. Podgoria, jud.
Praho va.
Sinaia, statie de dr.-d.j.., jud.
Prahova, pl. Pelesul, com. Sinaia,
pe unja Ploesti-Predeal, pusa
In circulatie la ro Iunie 1879.
Se afla intre statiile Valea-
LargA (5,7 kil.) i Busteni (7,6
kil.). InAltimea d'asupra nivelului
Mara, de 796 °1,35. Venitul
acesteT statiT pe anul 1896 a
fost de 298565 leI, 55 banI.
Sinaia, in judetul Buzati,
com. Amarul, cAtunul Sinaia,
proprietatea EforieI Spitalelor
Civile din Bucuresti, pendinte
de schitul Sinaia. Are o suprafata
de 450 hect., din care 340
arabile, 30 fineatA, 20 izlaz, restul
sterp.
Sináuti, sat, jud. Dorohoiti, pl.
Berhometele, com. Tureatca, cu
treT nuMirT de mosie : SinAuti,
Grigorcea si Buhdesti, cu o populatie
de 114 familiI sati 456
suflete.
Are o bisericl de lemn, cu
hramul Sf. Gheorghe, deservitA
de un cintaret si un palmar,
facuta de locuitorl In 1820.
Proprietatea mosieT este a d-luT
Rosete Solescu, si anume partea
numita Grigorcea, in suprafatA
de 230 hect., 58 ariT, cimp
si 143 hect., 22 aril, pAdure; lar
partea Buhaesti, a EpitropieI SpitaluluT
Sf. Spiridon din Iasi, in
suprafata de 114 hect, 58 ariI,
cimp si io hect. si 3 aril pAdure.
LocuitoriI improprietAritT
ail 300 hect., 76 ariT, pämint.
Pe hotarul mosieT curge piriul
Molnita.
Drumurile principale sunt: acel
de la Mihdileni, prin Tureatca
la Herta, si acel ducator la
Mamornita.
Mosia se hotIreste cu Tureatca,
Bucovina, Tirgul -
Dersca.
Sine§ti, com. rur., in jud. Olt, pl.
Mijlocul, situatA pe &la Plapcea
piriul Osica, la confluenta luT
cu Papcea la 27 kil, de capitala
judetuluI si la 4 kil, de
de resedinta plAsiT. MaT inainte
s'a maT numit I Sinesti-Gura-

S1NE$TI 393 SINpTI-NOf
OsiceI. Pana la 1802, a forrnat
comuna cu Valea-Merilor. Se
compune din 3 catune : Sinesti,
Osica si Gagiulesti, cu o populatie
de 510 locuitorr.
Mal totI locuitorif sunt mosnenl.
El poseda : 6o cal si Tepe,
216 bol, 245 vacI, 900 o!, 140
capre, 258 porcI.
Teritoriul com, se intinde pe
suprafata de peste moo hect.,
din care peste zoo hect. sunt
acoperite cu pädur/ si 5 hect.
livezI de prunI.
Are 3 bisericl, deservite de 3
preotI si 2 cintaretl; o scoala.
Comerciul se face de 2 circiumarl
si un hangiCt.
Veniturile si cheltuelile com.
se ridica. la suma de 2450 Id.
O osea vecinala leaga com.
la V. cu Valea-Mentor, si la S.
cu Ursoaia.
Gira Plapcea, si piriul Osica
uda teritoriul com, de la E. la
V. si paralel ca ele se ridica doul
dealurI: Gura-Ciresulul si Pietrisul,
cum si PAdurile-Calugarestl,
situate la E. si N.-E.
La S., In marginea comund
se vede Braida -lul -Novac. Se
limiteaza. la V. cu Valea-Merilor,
la E. cu Buzesti si la S. co
Ursoaia.
Sine§ti, com. rur., in partea de
S. a pl. Cirligatura, jud. Iasi,
situata pe dealurI si val. Este
formata din satele: Sinesti, Osoiul,
Catirgaci si Stornesti, pe
intindere de cam de 6780
hect., din care 3581 padure, cu
populatie de 410 familil, sati
1935 suflete.
LocuitoriI, pe lingä lucrarea
pamintuluI si cresterea vitelor,
se mal ocupa cu taierea lemnelor
din pädurile statuld si
transportul lor in tirgurile : Podul-IloaeI,
Tirgul-Frumos si orasul
Iasi.
Intreaga com. e pe proprie-
659Z0 Morolo Diefianar GeogratIc. Vol. V.
tatea statuluI. Are 2 bisericI,
deservite de 1 preot, z cintaret
si 3 eclesiarhI ; o scoall si
o moara de aburI.
Budgetul com. e la veniturI
de 10612 Id si 8 banI si la cheltuelI
de 10126 leI si 20 banI.
Vite : 1735 vite marI cornute,
136 cal, 2203 oI si 567 rimatorI.
Sine§ti, com. rur., jud. Vilcea, pl.
Oltetul-d.-s., compusä din 4 ehtune
: Popesti, Ciuchiti, Ganesti
si Mahalaua-VechIe. Este situata
pe riul Oltetul, la 11 kil, de resedinta
plasif.
Are o populatie de 894 locuitorI
si 255 case ; 5 biserici.
LocuitoriI se ocupa cu agricultura.
El posea': 25 cal, Ioo
bol, 120 vacI, mo capre si 200 or,
Pe riul Oltetul, in raionul comuneI,
sunt 2 morI de mácinat.
LocuitoriI sunt mosnenI ; 1 1
s'ají improprietarit la 1864 ca
35 hect. pamint, pe mosiile proprietarilor
locali.
Comuna se intinde pe o suprafata
de 2315 hect., cu padurT,
izlazurI si locurl sterpe.
Prin comuna trece soseaua judeteana,
numita Oltetele, ce o
leaga la vale ca Tereuja si la deal
ca Slavesti.
Veniturile comuna se urca
la 1700 lef si cheltuelile, la 1059
lel anual.
E brazdata de dealurile : Zgubea,
ce o desparte de comuna
Zgubea, spre E., si Dealul-Muerel,
ce serva de hotar al acestd
comune, spre V., despre jud.
Gorj.
Sine§ti, sat, cu 149 suflete, jud.
Arges, pl. Oltul, fácind parte
din com. rur. Mdcai. Are o biseria,
co hramul Sf-ti VoevozI,
ca un preot si un cintaret.
Sine§ti, sat i resedinta com. cu
acelasI nume, in centrul com. Si-
nesti, pl. Cirligatura, jud. Ia i,
situat pe podisul dealuluI Sinesti,
ce se prelungeste din Dealul-
Mare. Are o populatie de 210
familil saa 1000 suflete ; o bisería,
zidia la 1820 de Mitro
politul Veniamin, ca 1 preot, I
cintaret si 2 eclesiarcI ; o scoala,
infiintata in 1839.
Vite: 886 vite mari cornute,
70 cal', 1260 ol, si 313 rimatorr.
Sine§ti, sat, pendinte de com. cu
acelasI nume, pl. Mijlocul, jud.
Olt, situat la S. de cat. Osica,
pe lunca girld Plapcea, sí aproape
de gura piriuluI Osica. E rese
dinta comund. Are o populatie
de 200 locuitorI, din carl 30
sunt improprietaritI dupa legea
rurala., pe proprietatea statulul
numita Calugareasca, pendinte
de schitul Greci.
Locuitorl pose& : 76 bol, 53
vacI, 20 cal, 300 of, 6o capre,
8o porcl:
Are o biserica, zidita la anul
1852, de ctitoriI Maria Postelnicu
(Sinescu), Marin Ciuciu si
Tache Ciuciu si azl deservita
de un preot.
Sine§ti,fostä mändstire,linga satul
cu acelasl numire, com. Catrunesti,
pl. Mostistea, jud. Ilfov.
Asta-if este reclusä la biserica
de mir.
Sine§ti,mafie ipei'dure, a statuluT,
pendinte de biserica Sf. Gheorghe-Noti
din Bucuresti, jud.Ilfov,
arendata (1883-93) ca 20100
lel anual, impreuna Cu mosia
Chiroiul.
Sine§ti-NOI, sat, facind parte
din com. rur. Cá.trunesti-Mii
neasca, pl. Mostistea, jud. Ilfov.
Se intinde pe o suprafata de
116 hect., cu o populatie de 171
locuitori. Proprietatea e a lo.
50

SINE§TI-VECHT 394 SINTE§TI
cuitorilor insurateT. Se cultiva
tot terenul.
Numarul vitelor marT e de
121 si al celor miel, de 178.
S'a infiintat la anul 1879 si
este situat pe valía Mostistea.
Sine§ti-VechI, sat, fäcind parte
din com. rur. Catrunesti-Miineasca,
pl. Mostistea, jud. Ilfov.
Se intinde pe o suprafata de
1249 hect., co o populatie de 64
focuitori. Statul are 1202 hect.
si locuitorif, 47 hect.
Este situat pe valea Mostistea.
Are o bisericg, cu hramul
Adormirea, deservita de 1 preot
si 1 cintaret, si 1 helestett Comerciul
se face de 1 hangiti.
Numarul vitelor marI e de
51 si al celor miel, de 28.
Singureni, com.rur., jud. Vlasca,
pl. alnistea, situata pe partea
stinga a aper Neajlovul, in sus
de Cringuri, la 27- kil. de Bucuresti,
la 37 kif. de Giurgiti, si
la 14 kil. de Ghimpati, resedinta
piase%
Proprietatea d-nel L. Cantacuzino
(Paduroaia).
Are o populatie de 1004 suflete
; o biserica, cu hramul Sf-til
ImparatT, Cu un preot si 2 cintgretT
; o scoala. mixta, frecuentata
(1899-900) de 44 baetT si 3
fete.
Budgetul com. e la veniturr
de 4823 Id si la cheltuell, de
3752 lel.
236 locuitorT s'ají improprietarit
la 1864, Cu 708 hect.
Suprafata mosid este de 3600
hect., cu o padure in suprafata
de 750 hect.; o moard ; un pod
pe apa NeajlovuluT.
LocuitoriT posea : 245 bol si
vad, Io bivolf, 72 cal, 745 oT
si 327 rimatorr.
Multr din locuitorif comuner
ati vil cu embatic pe proprie-
tatea Carada.Copaceni care este
in hotar co aceasta mosie.
Are o osea care duce la
Cringasi si alta la DArAsti.
Singureni, trup de mofie, nelocuit,
in jud. Vlasca, pl. anístea,
com. Rasuceni, proprietatea
d-lor general Al. Zefcari si G.
Filipescu, avind o suprafata de
2051 hect. Pe el sunt valle :
Dandara, Singureni si Rasmiresti
care dati in \ralea Brezoiul,
care face limita despre Draganesti.
Sinica, pda'ure, de 230 hect., pe
proprietatea Baciul a fratilor
Olanescu, pendinte de com. Blejesti,
jud. Vlasca.
Sinoe (Lacul-Albastru), baila
insemnata., in jud. Constanta,
pl. Constanta, si jud. Tulcea, pl.
Babadag si Istrul. Este una din
cele 5 baltr care compun masa
de apa cea mal insemnata. din
Dobrogea (Cu Razemul, Golovita,
Zmeica si Babadag). Este despartía
de balta Zimnicea prin
insula Curt-Bei (ínsula Lupilor),
lar cu Marea-Neagrà comunica
prin canalul numit Portita. Are
o intindere de peste 400 kil.
p. (40.0o0 hect.) si o adincime
medie de 10-12 m. Pe malul
V., se afla asezate comunele Cara-Nasuf,
Casap-Chioi (jud. Tulcea),
Cara-Harman (jud. Constanta).
Pe o limba de pamint
ce inträ inteinsa si apartine
com. Cara-Harman se afla ruinele
vechel si infloritoard colonil
grece milesiare Istropolis,
care si-a luat numele de la faptul
ca una din gurile Istrului
se varsa in Mare ling5. clima.
Lacul Sinoe s'a format de Mare.
Sarea ce contine, precum si a
laculd Diurngi, este proprietatea
statuluI ; tot asa si pescar-tul.
Contine peste mult, de di-
ferite speciT : chefal, nisetru, cega,
etc. 'O parte din el este
acoperit cu stuf.
Sinoe, girld, a carel latime trece
peste 1 kil., jud. Tulcea, pl. Isfruid,
pe teritoriul com. rur.
Casap-Chioi, situata. In partea
de E. a piase si a com.; este
un brat, lung de 4 kil., prin
care mande lac Sinoe comunica
eu intinsul iezer Razelmul si al
carul cap de comunicatie se afla
chiar linga Portita ; este presarat
cu miel insulete, care in
timpul verel, secind apa, se unesc
filtre ele ; bratul e marginit
de o parte si de alta cu
stuf; adincimea variaza in tre
4-8 m.; printeinsul if vine lacului
apa din Mare, cu pestir el.
Sinoe (Bratul-), girld, prin care
lacul Sinoe comunica cu balta
Zmeica, jud. Tulcea, situata in
partea de E. a plaseT Istrul si
a com. rur. Casap-Chioi ; are 1
kil. de lungime si 8owo m.
latime si 3,6 m. adincime; prin
el este si vad care serveste
de legatura intre pamintul ferm
si. insula Curt-Bel, pe care le
desparte.
Sintesti, sat, facind parte din
com. rur. Cretesti-Sintesti, pl.
Sabarul, jud. Ilfov, situat la N.
de Cretesti, pe malul sting al
riuld Sabarul.
Catunul Sintesti era impartit
in 3 trupurT : Sintesti-BalAceanului,
Sintesti-lur-Vasca si Sintesti-Paharnicesel.
Se intinde pe o suprafata. de
1894 hect., Cu o populatie de
996 locuitorl.
Statul, MostenitoriT Costaforu,
Otetelisanu, Al. Triandafil, T.
Eliade si C. Marinescu, aii 1476
hect. si locuitoril, 418 hect.
Ad este o mare fabrica de
rahat.

SINTE§TI
Are o bisericA, cu hramul
Adormirea, ziditA la 1828 de
LogofAtul B5.1dceanu, deservitA
de 1 preot §i I cintAret ; o
coalA mixtl, frecuentatA de 12
elevr O eleve.
Comerciul se face de 5 circi
u marT.
Numdrul vitelor marI e de
608 i al celor miel', de 762.
Sinte§ti, sat, in jud. Ialomita, pl.
Cimpuld, acind parte din com.
BorAne0. Este situat pe luncd,
la 2 kil, de riul Ialomita i la
1 kil. spre V. de satul BorAne0,
pe o ruja vale, formatO
de coasta riului Ialomita li deschisA
spre N.
Are o populatie de 6o familii
§i o bisericd.
LocuitoriT posedä. : 260 bol,
20 caT, 60o or, io capre, ro bivolf
i 16o pora
Sinteqti, stafie de dr.4.-f., jud.
Ilfov, pl. Sabarul, com. Crete0-
Sinteti, pe unja Bucure0-Giurgie,
pusd in circulatie la 1 Noembrie
1869. Se aflA intre statiile
Jilava (4,1 kil.) i Vidra (4,8 kil.).
InAltimea d'asupra nivelului M'AriT,
de 6otn,6o.
Sioava, deal, jud. Dolj, pl. Jiulcom.
Filia0, inalt de aproape
600 m., acoperit pe coasta
de S. cu vil i pe coasta de
N. cu pAdure.
Sipeni, sat, in com. Tutcani, pl.
Horincea, jud. Covurluiti, apzat
pe muchia dealuluT de E.
a vAieT Tutcanilor, i la 31 2 kil.
spre E.-S. de repdinta comuna
Are o populatie de 607 locuitorT
; o bisericA O o coald.
Sipeni e un frumos O vechia
sat rAzApsc.
Sira-Iuiuc, movild, artificialA, in
jud. Constanta, pl. Mangalia, pe
395 S1RETUL (PLASÀ)
teritoriul comuneT urbane Mangalia,
pe drumul comunal Mangalia-Ascilar,
situatA in partea
S.-E. a plApT i de V. a comuneT,
la 41'2 kil. maT spre N.-
V. de Mangalia i la 3 kil.
spre S. de satul Ascilar. Are
63 de m. inAltime, dominind
portul Mangalia, satul Ascilar,
valea Mangalia, precum i drumul
comunal i oseaua judeteanI
Mangalia-Ascilar.
Siran-Culac-Bair, deal, in jud.
Constanta, pl. Silistra-NouA, comuna
Para-Chioi, cdt. Calagi; se
desface din dealul Capusioi-Bair;
se intinde spre S., avind o directiune
generala pe la N.-V.
spre S.-E., §i brAzdind partea
de S. a plApI i cea de V. a
comuniT; las5. spre E. prelungirea
numità dealul Macmora-
Bair ; se in ti nde printre vAile Cara-
Ceair la V. i Ghiuvenli-Ceair
la E.; pe muchea sa merge O
hotarul spre Bulgaria; se prelunge§te
la S. cu dealul Cara-
Peretlic-Artasi ; are 170 m. inAltime
i e acoperit cu tuferiprI
1 finete.
Siretul, piase'', in jud. Boto§ani,
numitA ast-fel de la riul Siretul,
care o strdbate dealungul, de la
N.-V. la S.-E. E situatA in partea
de V. a judetuluT Botopni
O se intinde pe vAile Siretuld
O SuceveT i dealurile ce mdrginesc
Siretul de ambele pArtI.
Se mArginqte la N. cu jud.
Dorohoia ; la E., cu pl. Tirgul
O pl. Copla; la S., cu jud.
Suceava §i la V., cu Bucovina,
de care se desparte prin riul
Suceava.
Se compune din u comune :
Bucecea, formatA din tirgul
Bucecea, spre Nord.
Burdujeni-Tirg, formatA
din tirgul Burdujeni, in partea
de N.-V.
Burdujeni-Sat, formatl din
satele : Burdujeni-Sat, Fete0,
Mereni, Plopeni, Prilipca, i TisAuti,
in parte de N.-V.
Brehue,sti, formatA din satele
: Brehue0, Bursuceni, Corocle§ti,
Hancea, H ipani, Hutani,
Mindre0i §i VIddeni, In
centrul plApT.
Cdlinefti, format din satele
: Bucecea, CAlinqti, Grigorqti
O Siminica-Miclescu, in partea
de N.
Comí, formatl din satele :
Corni O Sarafine§ti, ..in partea
de E.
Dunzbriiveni, formatA din
satele: DumbrAveni, SAllgeni,
VAratic §i Verqti, in partea de
S.-V.
Fin/hiele, formatA din satele
: BAlupni (Stamatele), BO.nqti,
Fintinele, Jolde0, 11.(Icani
i Slobozia (Bustiucul), in
partea de S.-E. a plOpT.
Poiana.Lungd, formatA din
satele: Chipovata, Poiana-LungA,
Icupni, Protopopeni, Satul-
Noti, Vorona-Carale i Vorona-
Theodor, in partea de S.-E.
io. Salcia,. formatA din satele
: Salda i Siminicea-Bal§,
in partea de V.
1 1. Tudora, formata din satele
: Tudora §i Vorona-Mare,
In partea de S.-E.
PAmintul este nisipos pe vAile
Siretul i Suceava i argilo-nisipos
san argilo-calcaros in regiunea
dealurilor.
Teritoriul plApT e strAbAtut
de la N.-V. spre S.-E. de douA
ire de dealurl: una, O a dealurilor
dintre Siret O Suceava,
care sunt ultimile ramificatiunT
ale dealurilor BucovineT, dintre
Prut O Siret, §i a doua, vira
dealurilor din stinga Siretulur.
Dealurile cele mal insemnate
sunt: in stinga Siretulur: Bucecea-
CAlineti §i CAline§ti-Cucoreni, in
com. CAlinqti; Balsa, CociorveT,

SIRETUL (PLASA) 396 SIRETUL (RII-J)
DumbrAva, Hrilcarilor, LupArieT
pi Petroaia, in com. Brehuepti ;
Cornipul pi Sarafinepti, in com.
Corni ; Chipcovata, Dealul-Mare,
HumAria-Bahnoaia, MesteacánuluI,
Protopopeni, Poeni, RuguluI
pi Dealul-VieT, in com. Poiana-LungA;
Bolohanul, Dealul-
Mare, Dealul-Vorona, Plepa pi
Turbata, in com. Tudora; In
dreapta Siretulul: dealul Grigorepti,
in com. CAlinepti ; DumbrAveni,
In com. DumbrAveni
pi Deleni, In com. Fintinele.
VAile cele mal insemnate
sunt : Valea SiretuluI, in partea
de Est a plä.peI pi Valea SuceveT,
care mArginepte pl. la V.;
ambele va sunt intinse, productive
in finete pi imape pi
ocupate Cu o deas5. populatie.
Ape : Siretul in partea de E. a
plApeT, udä. com. CAlinepti, DumbrIveni,
Brehuepti, Fintinele
Corni, Poiana-LungA pi Tudora
pi curgind prin mijlocul MoldoveT,
se varsä. in D un Are aproape
de Galati.
Siretul primepte piraiele : Vilce/ele,
Fetepti cu plriul Porcul
pi PIetrosul in com. CAlinepti,
piriul PAI in comuna Salcia.
Girla-luI-Boghian, cu Piriul-Remnicelor
, Girla-MeriT pi Apele-
Iazulur, VAduletul, apoI gira
.5opota cu Piriul-CipmeleT, gira
Burdun, care toate se varsä. in
Siret prin girla Boghian ; Orla
opota, in stinga.
In stinga Siretuluf : Siretelul,
in com. Cdlinepti ; Piriul-Bahnd
cu Olarul, Pirial-Poper, Timofti
pi Piriul-Hutani, in com. Brehuepti
; Glodinoasa, Butulucul
cu Toplita, prin iaz, Piriul-PoeneT,
prin iazul Poena pi Clopotelul,
apoI prin iazul Aftitei,
prin Lacul-Vorond, in Vorona-
Mare, Muscalul, Soroca, Icueni,
Chipcovata, prin iazul Pancul pi
piriul Pancul in lacul VoroneI ;
Vorona pi Turbata in com. Tu.
dora; Suceava, izvorind din mun-
%ir Bucoviner, curge prin partea
de V. a plApel formind hotarul
plApeI pi a judetulul pi 'T'Arel despre
V. pi udä teritoriul com. Burdujeni,
Salcea pi DumbrAveni. Siretul
primepte piriul satuluI Burdujeni
pi Plopeni, in com. Satul-Burdujeni
; Erche, in com.
Salcia ; Girla-Romineptilor, cu
piraiele SAIAgenilor pi PirluI-Vereptilor,
in com. DumbrAveni.
Sunt 9 iazurr pi 37 bAltT pe
pesurile Siretulul pi Sucever.
Suprafata plapa e de 59571
hect., cu o populatie de 33526
locuitorT.
Teritoriul plAper e ocupat cu
cereale, finete pi imapurT, lar
parte cu pAdurI, maT Cu seamá
partea din stinga Siretuld.
LocultoriT posedä. : 11257 bol*
pi vad, 2051 cal, 12000 01, 4348
pord ; 3135 stupI cu albine.
In plasA sunt : 4 morT de aburl
pi 28 de apl, 1 fabrica de
sApun, 1 de pAldriI, 3 dubdlAriT
pi mal multe olArIT (Poiana-Lungd),
60 cariere de piatrA pi prunt
pentru posele, intre care una
de var la Burdujeni, 2 fabricT
de spirt (velnita), una la DumbrAveni
pi cea-l'altä. la Corni.
Comerciul se face cu cereale,
vite pi diferite producte locale.
Pietele de desfacere sunt Burdujeni
pi Bucecea. La Burdujeni
este trecdtoare In Bucovina.
Plap. Siretul este inzestratä. de
grmAtoarele cAr de comunicatie :
CAÍ ferate : linia principall
care vine pe dreapta Siretulul
Papcani-Itcani, trecind prin Verepti
pi linia secundará Verepti-
Bucecea-Leorda-Botopani.
osele : calca nationall Dorohoiti
- Bucecea - Botopani pi Bucecea
- Hutani DumbrAveni, de
unde pleacA o ramurA la Burdujeni,
pi alta la Fintinele-Ropcan'
; poseaua judetianA Botopani-
Poiana-LungA-Liteni-FAIticeni pi
mal multe posele comunale.
Pe Siret se mal poate transporta
mara pe plute.
Plasa Siretul se compune din
I I com., formate din 41 sate pi
2 tirgupoare.
Are 36 bisericI, deservite de
32 preotT pi 48 cintAretI; 26 pcolT
mixte, frecuentate (i899-900)
de 1079 copiT.
Siretul, plasä, jud. Covurluiti, a
cArei numire vine de la riul Siret,
ce formeazá in mare parte frontiera
de V. a judetuluI Covurluitt
Are o suprafatä. de 102716
hect. ; 10 comune, futre care
orapul Galati pi 33 sate, cu o
populatie de 16879 familiT, sati
75122 suflete. Repedinta plApii
e la Tirgul-Pechea.
Comunele rurale pi satele sunt :
r. Braniftea, cu cát. : Brani-tea,
Lazova, erbepti-VechT pi
Traian.
Cuca, cu cAt. : Cotros, Cuca,
Mavromol, OaseIe, Plevna pi
Zlobozia-Ventura.
Filefti, cu cAt. : Bárbopi,
Filepti (Carlea), Movileni, Satul-
Costi, endreni sati Sardarul pi
SmArdanul.
Inarepenclenla, cu cdt.: Braina,
Independenta pi Vasile Alexandri.
Minjina.
Piscul, cu cAt. : Piscul pi
Vamepul (Odaia-Popii).
Slobazia-Couachi, cu cAt. :
Cuza-VodA pi Slobozia-Conachi.
Pechea, cu tirgul pi satul
Pechea pi
Tulucefti, cu cAt.: Cipmele,
Costachi-Negri, Fintinele (Sultanul),
Odaia-luT-Manalachi, Slobozia-MovileI,
Tulucepti pi VinAtori
(Vez! Covurluiul, judet).
Siretul, rig, ce izvorepte din Bucovina,
pe culmea Cimirnef, din
muntele Lungul, maI spre S. de

SIRETUL (Rit)
satul Bursucheti. Cursul sag mal
intuiü e torential, printre culmea
RahoveT si a CimirneT, spre N.,
pana la satul Berhomet; dupa
ce ad i face un arc de cerc, cu
concavitatea spre N., curge mal
lin spre N.-E., pe un ses larg
de aproape 17 kil., pana la v5xsarea
MihordeT, apoI apucä spre
S.-V., liana la satul Cindesti, unde
intra in Rominia, la 3 kit. spre
S.-E. de acest sat; apoT, luind
directiunea generala dela N. spre
S.-E., 'Ana la confluenta sa
cu Buzaul, se indreapta spre E.,
pana la varsarea sa in Dungre,
la 3 kil. spre S. de orasul Galati.
Siretul, indata ce paraseste
teritoriul BucovineT, atinge frontiera
N.-V. a RominieT, la stilpul
kilometric No. 68, situat la N.
satuluT Verpole, de unde incepe
a forma frontiera in cursul sati
spre S.-E., pana la stilpul No.
69, pe o distanta aproape de
8 kil. In acest parcurs Siretul
face o multime de cotiturI.
De la stilpul de frontiera No.
69, Siretul paraseste frontiera
Tara care ia directiunea spre
N.-V., pe albia piriulul Mohnita
si intrind pe teritoriul RominieT,
strabate jud. Dorohoiti,
curgind in directiunea S.-E. 'Ana
la S.-E. satuluI Hindesti, uncle
paraseste teritoriul jud. Dorohoiti
pentru a trece pe acela al jud.
Botosani. In acest parcurs, Siretul
lasa sa se desparta dinteinsul
un brat considerat mal
mult ca un canal si care strabate
parea de N. a satuluT
Bahna, si un alt crac mal mare,
ce se desparte din dreptul satuluI
Serbanesti, urmarind in
deaproape malul sting al SiretuluI,
pana la E. satuluT Wutesti
; acest crac ia numirea de
girla Siretelul; iar anibele sale
capete par a fi malite si nu comunica
cu Siretul de cit eind
apele sunt marl.
397 SIRETUL (Rtli)
De la S.-E. satuluT Hintesti
cam la 160o m. departe de acest
sat, Siretul trece pe teritoriul
jud. Botosani, i, dupa un parcurs
de 4800 m., ajunge la podul
de fler al liniel ferate Pascani-Botosani
; de la acest pod,
dupa un parcurs de 6800 m.,
Siretul este strabatut de soseaua
Dumbraveni-Vladeni si D umbraveni-Bucegea,
a carel trecere se
face prin vad. De aci Siretul
continua a merge in aceiasT
directie, spre S.-E., i, dupa un
parcurs de 48 kil., ajunge in
dreptul localitateI numita Vercicani
; din acest punct, Siretul
formeazd hotar de judet intre
Suceava i Botosani, pe o distanta
de 2800 m., liana la confluenta
luf cu riul Suceava. In
acest parcurs, Siretul formeaza
ca si mal inainte o multime de
cotud destul de intortochiate,
pe un ses larg de la 3-4 kil.;
de la confluenta sa cu Suceava,
dupa un parcurs de ¡100m.,
Siretul este strabatut de soseaua
Fälticeni-Botosani, a card
trecere se face pe pod de vase.
De la acest pod si dupa un
parcurs de i kil., Siretul este
sträbatut iardsi de hotarul de
jud. Suceava-Botosani, de unde
dupa o scurgere de 200 ni.,
formeaza chiar hotarul intre
aceste cloud judete, pe o lungime
de 14 kil., in care parcurs,
hotarul pardseste Siretul
pentru a Inconjura coturile
Seapte-Lel, cotul Stirbat si alte
doul din dreptul satului Poiana-
RäftivanuluT ; toate aceste coturT
sunt pe malul sting al riuluT.
De la S.-E. satulul Poiana-
RäftivanuluI si cam la 1400
de acest sat, Siretul trece pe
teritoriul jud. Suceava, urmarit
fiind in de aproape de linia
ferata Pascani-Cernauti (Bucovina)
; i dupa un parcurs de
44 kil. i 600 m., ajunge la podul
linieI ferate Pascani-Iasi ; lar la
8o m. la vale de acest pod,
cursul sati trece pe sub an alt
pod de lemn, ce tine de soseaua
judeteana de la Neamtu-Pascani
spre Bajesti-Ruginoasa.
De la acest pod, Siretul urmeaza
aceeasT directiune spre
S.-E. i, dupa un parcurs de
20 kil. si 200 ni., ajunge la E.
satuluT Cosmesti, unde
seste teritoriul jud. Suceava, trecind
pe acela al jud. Roman.
ApoT, dupa un parcurs de 28
kil., 800 m., ajunge la podul
peste care trece soseaua nationail
Roman-Iasi ; de aci, dirigindu-se
putin mal spre S., dupa
un parcurs de 29 kil., 200 M.,
ajunge la podul satuluT Lutca,
peste care trece soseaua Roman-Oancea
prin satul
in urma, dupa un parcurs de
7 kil., 800 m. la vale, ajunge
la podul de lemn din dreptul
satuluT Stirpul, peste care trece
soseaua j udetean Roman-Piatra.
De la acest pod, Siretul
schimbä directiunea mal spre
S.-V. si, dupa un parcurs de
4 kil., 800 m., ajunge la confluenta
sa cu riul Moldova ; de
aci sesul se ingusta ajungind
pana la i kil., iar Siretul, dupa
o scurgere de 3 kil., 600
ajunge la podul umblator al soseler
Roman-Bratesti, de unde,
dupa un parcurs de 7 kil., 400
M., ajunge la podul umblator
ce tine de soseaua comunala care
vine de la orasul Roman si duce
spre S., la satele Recea i Icusesti-d.-s.
; apor, continuindu
cursul spre S.-V., Siretul face mal
multe coturT foarte curioase si,
dupa un parcurs de 20 kil., ajunge
la satul Oniscani, situat pe
malul drept ; de aci îi schimba
directia spre E. si apoi direct
spre S., si, dui:4 o curgere de
16 kil., 200 ni., ajunge la r kil.
800 M. la V. satului Bradul,

SIRETUL (Rit) 398 SIRETUL (Rit))
pendinte de com. Negri, jud.
Roman, unde atinge hotarul judetelor
Roman Bacaii.
De la V. satuluI Bradul, Siretul
continue curgerea sa spre
S., formind insusl acest hotar
pe o distanta de 5 kil., 400 m.,
panà la satul Bogdana (Bacati),
situat pe dreapta ; ad i paräseste
hotarul si teritoriul jud. Roman,
intrind pe acela al BacauluI, urmind
aceeasT directiune spre S.
dupa un parcurs de 24 kil.,
6o0 m., ajunge la podul de lemn
situat la S. satuluI Costel
peste care trece soseaua judeteana
Bacäú, spre E., la Buhociul
; la trecerea sa pe teritoriul
jud. Bacáü, esul se ingusteaza
pana la i kil., apoT se largeste
succesiv spre S., ajungind larasT
la 4 kil. in dreptul satuluI Saucesti.
De la podul soseleI judetene
Bacail-Buhociul, Siretul continua
a merge in aceeasi. directiune
S.-E. si, dupa un parcurs de 46
kil., 200 m. ajunge la S.-V. satulul
Dienetul, pendinte de com.
Pancesti ; ad riul atinge coltul
hotaruluI de judetul Baca-
Putna.
De ad, Siretul, continuindu-sI
directiun ea spre S.-E., formeazä
insusi hotarul intre aceste dona
judete, pe o distanta de 2 kil.,
600 m., pana in dreptul satuluI
Marvila din jud. Tecucia ; din
acest punct, hotarul dintre judetele
Bacan i Tecuciti la directiunea
spre N.-E., lar acela
al judetelor Tecuciti i Putna,
urmeaza albia riuld pe o distulla
de 6o kil, 400 in., pana
la S. satuluI Padureni din Putna;
ad, hotarul de jud. pardseste
albia riulul luind directiunea pe
vechia albie a SiretuluT numita
Siretul-Vechiti. In tot parcursul
cit Siretul formeaza hotar intre
Putna si Tecucia, el se desparte
in maT multe brate, dind nas-
tere la o multime de insule acoperite
de nisip.
De la S. satuld Padureni,
unde Siretul inceteaza de a mal
fi hotar intre jud. Putna si Tecuela,
riul continua aceeasl directie,
si, dupa o scurgere de
9 kil., 400 m., ajunge la podul
de fer peste care trece linia ferata.
Märasesti-Tecucia ; tot ad,
Siretul primeste vechia albie
numita Siretul-Vechia ; de la podul
linieT ferate, spre S., Siretul
incepe iarasT a fi hotar Intre
Putna si Tecuciii, pana la S.
satuld Tudor-Vladimirescu, din
jud. Tecucia, pe o distanta de
56 kil., zoo m. ; de aci, acest
hotar pardseste albia 111114 pe
o distanta. de 2 kil., 200 m.,
apucind spre S., pe viroaga numita
gira Birlazelul i dupa ce
a ocolit padurea Vadul-Prisaca,
se indreapta spre N., pentru a
intra iarasT in albia riuluT, pe
care o urmeaza inca o distanta
de 6 kil., 60o m., pana lai kil.,
800 m. la N. de satul Corbul
din jud. R.-Särat ; din acest
punct, porneste spre V., pe Orla
TiganceT, hotarul dintre Putna
R.-Sdrat, lar acela dintre Tecuela
si R.-Sarat, urmeazà pe
albia SiretuluT pana la satul
Corbul, pe o distanta de 3 kil.,
400 m. De la satul Corbul, hotarul
Tecuciii-Covurluiti porneste
spre N., lar acela al judetelor
Covurluiti-R.-Sarat continua a
merge pe albia riulur, pe o distanta
de 9 kil., 8o0 m., pana la
confluenta cu riul Buzdul ; de la
aceasta confluenta pleaca spre
V., pe apa BuzauluT, hotarul
dintre R.-Sarat i Braila, iar pe
Siret, acela al jud. Braila si
Covurluiti, pe o distanta de 13
kil., 60o m., pana la imbucatura
sa cu Dunarea.
In acest curs riul Siretul traverseaza
Moldova, In directiune
de la N.-V. la S.-E., impartind-o
aproape In doul partl egale,
si da nastere unel v5.1 din cele
mal frumoase sí mal populate
a Tard-RominestI.
Localitalile ce udii. Siretul
in cursul s5i1 uda teritoriul
judetelor Dorohoiti, Botosani,
Suceava, Bacati, Putna, Tecuciii,
R.-Sdrat, Braila i Covurluiti ;
lar localitatile populate ce se
gasesc dealungul acestul 146
mal insemnat e sunt :
In jud. Dorohoia: pe dreapta:
satele Verpoli, pendinte de com.
Gramesti,Balinesti, Lunca, Maghera,
Vatra, Serbanesti si Hintesti
; lar pe stinga : Virful-CimpuluT.
jud. Botofani, pe dreapta :
Bursuceni, Baluseni, Fintinelele,
Slobozia siRoscani ; lar pe stinga :
Hutani, Joldesti i Corni.
In Suceava, pe dreapta : Poiana-Ractivanului,
Dolhasca (pu nct
de junctiune al linieT ferate Dol-
- hasca-Fälticeni), Gulea (schit),
Ungureni de Gulea, Heciul, Diudiul,
Lunca, Pascani, Vatra, Stolniceni,
Petrisul (Lunca) i Cosmesti
; pe stinga : Hirtoapele
Satul-Noti.
In jud. Roman, pe dreapta :
Mogosesti, Luncasi, Mahalaua
Vdleni din comuna Halaucesti,
Rachiteni, Agiudeni, Tamaseni,
Lutca, Cotul-VamesuluI,
Serbanesti, Oniscani, Satul-luI-
Doni, Boantul, Cornesti i Cotul-
GrosuluI ; pe stinga: Volintiresti,
Cuza-Voda, Scheea, Butea, Rotunda,
Burienesti, Stirpul pendinte
de comuna Carol, Sagna,
Gadinti, Cotul-lul-Balan, Recea,
Goroveiul, Icusesti, Spiridonesti,
Dragesti i Bradul.
In jud. Baceta, pe dreapta :
erb esti, Bogdanul, Peletuci-d.-s.,
Peletuci-d.-j., Spineni, Saucesti,
Costa, Holtul, Radomiresti-d.-s.,
Radomiresti-d.-j., Fundul i Galbenul;
pe stinga: Maglul, CotulluT-Iurascu,
Prajesti, Moldoveni,

SIRETUL (Rin)
Satul-Not, Buhociul-Mare, Buhociul-Mic,
Coteni, Racova, Tamasi,
Petrisul, Fintineanul, Gioseni,
Racataul i Dienetul.
In jud. Fuina, pe dreapta :
Beresti, bcani, Adjudul-Vechiii,
Burcioaia, Domnesti, Pufesti,
Ciorani, Calimanesti, Padureni,
Marasesti, Strdjescul, Ciuslea,
Radulesti, Mircesti-VechT, Biliesti,
Sasul, Suraia, Dumbravita
(Butuceni)-Vadul-Rosca, Calieni,
Nanesti, Costieni, Namaloasa-
Tirg, Namdloasa-Sat i Blehani.
In jud. Tecucill : Manila, Rogoaza,
Homocea, Ploscuteni, Argeaua-Mica,
Ionasesti-din-Vale,
Cosmesti, Coni, Cosmesti-Vechf,
Baltaretul, Satul-Noti, Furceni,
Movileni d.-s.,Movileni-d.-j.,Condrea,
Salda, Liesti, Pausesti,
erbanesti, Lungociul si Fundeni.
In jud. R.-Stirat, pe dreapta:
satul Corbul.
In jud.Braila, Vamesul erbanescu,
Cotul-Lung, Cotul-Mihale!
si Vadeni.
In jud. Covurluìü, endreni,
Barbosi i Movileni.
Afluen17.Siretul este cel maT
insemnat ria al RominieT, ata
prin intindere, cit i prin volumul
de apa ce duce cu sine, cu
toate ca o parte o perde pana
la confluenta sa cu Trotusul, din
cauza soluluT care este permeabil.
Basinul Siretulul este cel
important dupa Tisa, dintre
basinurile masivulur oriental al
Carpatilor, pentru ea el ocupa,
impreuna. cu afluentiI sAT, aproape
intreaga reg-iune a MoldoveT
a Bucoviner.
Principalele basinurT ce descind
in basinul acestuT riii
sunt : Basinul Sucever, al MoldoveT,
al BistriteT, al TrotusuluT,
al PutneT, al R.-Sarat si
al BuzauluT, pe dreapta ; si in fine,
basinul BirladuluT, pe stinga
399 SIRETUL (Rit)
care este situat in zona dealurilor
dintre Siret si Prut.
Afluentir SiretuluT maT principal!
sunt:
In jud. Suceava, pe dreapta:
p?raiele Mihova, Siretul-Mic, Suceava,
a caruT confluenta o are
la satul Roscani, omuzul, la
Dolhasca, bar pe stinga: ZAvoiul-Siretultd,
intre Lespezi si
Hirtoapele, plriul Stolniceni la
Satul-Noti.
Tn jud. Roman, pe dreapta
piraiele Draga, Lutca, riul Moldova,
Valea-Neagra, a carel intilnire
cu Siretul este la N.
satuluT Hirlesti; bar pe stinga :
piraiele Tiganca, Pfriul-Moarer,
Stircea, Albuia, la satul Rotunda,
Pirlul-Vulpasestilor, saa Sagna,
Piriul-Velnitef, Brateascu, Ciolacul,
Corhana, Glodeni, la N.
de satul Dragesti, Cretoaia si
Sasa.
In jud. Bacciii, pe dreapta :
riul Bistrita, a cal-uf confluenta .
cu Siretul o are la 2 kil. la S.
de satul Fundul, Piriul-Liuzilor,
Valea -Mare, Cleja, Valea-Rea,
pinol Racaciuni; iar pe stinga :
pirlul Racataul, Pirlul-MoareT, la
N. de Satul-Nori, Soci, Valea-
Mare i Pogletul.
In jud. Putna: riul Trotusul, a
caruT confluenta cu Siretul o are
intre satele : Burcioaia i Domnesti,
piraiele Dragusani, Orbeni,
Valea-Seaca, Pieul-Cimpulur,
satul Padureni, iisita-Seaca, la
Marasesti, Girla-Morilor, la Strajesti,
Putna-Seaca, la satul Ciuslea,
'11.11 Putna, in dreptul satuluT
Lungociul din jud. Tecuciti ;
ntul Rimnicul-Sarat, a axill intilnire
cu Siretul o are in fata
satultif Fundeni din jud. Tecucitl,
apoT riul Birladul, la satul Calieni,
Piriul-Tigancer, ce formeaza
o parte de hotar 'filtre Putna
si R.-Sarat si, in cele din urma,
riul Buzaul, la satul Voinesti.
Mara de aceste, Siretul maT
primeste in sinul saa o multime
de alte miel vilcele, ce coboara
din dealurile din dreapta si
stinga sa.
Natura §. esului. Riul Sinetul,
aproape in toata lungimea
sa se rasfata pe un ses larg si
care variaza intre 2 si 5 kil. in
Rominia, lar in Bucovina, pana
la satul Berhometele, curge pe
un ses foarte putin ingust si
de ad i sesul se llrgeste pana
la 17 kil. In Rominia, largimea
sesuluT se prezinta cam ast-fel :
in jud. Dorohoiti, variaza intre
1-3 kil. i chiar 4 kil. la N. satuluT
Hantesti ; apol la Pascani
sesul are o largime de 4 kil. ;
la Cozmesti, 3 1/2 kil. ; la confluenta
cu Moldova, i kil.; la
Onisesti, 4-3 kil. In Baca"': 3
kil. la erbesti ; 5 kil. la Saucesti
; 5-6 kil. la Buhociul-
Mare ; 2 kil. la Racaciuni ; 3
kil. la Sascut-Beresti ; 4 kil. la
Marasesti ; iar de la podul huid
ferate Marasesti-Tecucitl, sesul
incepe a se ingusta ajungind la
200 M. la satul Biliesti ; 250 to,
la confluenta cu Birladul ; 200
m. la Namoloasa ; bar de ad,
riul incepe urma cursul pe
un pat ingust, formind una si
aceeas/ ramura pana la varsarea
sa in Dunare.
In tot parcursul säü,sesul SiretuluT
este supus inundatiilor ;
pe timpul cind apele vin man,
trecerea devine foarte anevoioasa
si nu se poate face de cit pe
podurT fixe si, pe la anumite
puncte pe podurT umblatoare.
Siretul, aproape in tot cursul
sati, face o multime de coturl
foarte intortochiate, maT cu seama
In judetele Dorohoiti si Botosani,
totusT nu ca acele ale riuluT
Prutul.
Insule. Faptul ca Siretul
se rasfata pe un ses larg 3-4
si chiar 5 kil., face ca riul sa
se desparta in mal multe brate,

SIRETUL (Rit) 9 00 SIRETUL (RItT)
dind nastere la o multime de
insule, mult maT numeroase in
partea de N. si mijlocul Moldover
si mar putin numeroase
cu cit riul inainteaza spre gura sa.
Intre insulele principale formate
de acest riti sunt :
In jud. Dorohoill : intre stilpif
de frontiera No. 68 si 69 se
aflá doua insule micT pendinte
de teritoriul RominieT ; o alta
insuld, mar mare, cam la 2000 m.
la N. satuluT Zamostea-Vatra si
care apartine BucovineT ; alta
insula, la N. satuluf Bahna, si in
fine o insula mare, numità Pruntul-Mare,
in dreptul satuluT SerbAnesti.
In jud. Suceava : cincT insule
micT in dreptul satuld Tudora ;
patru insule in dreptul satuluT
Ungureni-de-Gulea ; doul la Lespezi
; trei la Hirtoapele ; patru
intre satele Lunca i Blajesti, si
in fine o insula in dreptul satuld
Cozmesti.
In jud. Roman: o insulà in
dreptul satuluT Mogosesti ; doul
la satul TAmAseni ; una la N.
satuluT Lutca; una la N. de localitatea
numita Gorovei ; cincT
insule in dreptul satelor Onisesti
una la N. de Cotul-Grosuluf
; doul la DrAgesti, si o
insula mare, la S.-V. satulta
Bradul.
in jud. Baceig : o insula la
satul Peleticul-de-sus ; doul in
dreptul satuluT Costei ; treT la
satul Buhociul-Mare ; treT la Radomiresti-de-sus
(Doctori) ; cinc!
la Radomiresti-de-jos (Alcaziul) ;
o insuld mare, ce se intinde intre
satele Radomiresti-de-jos
Fundul ; doul la Racova ; trei
la satul Tamasi ; patru la S.-E.
satului Galbenul ; una la Gioseni
; la satul Birza ; treT
In dreptul satuluT Rdcataul ; doua
la satul Dienetul ; lar la punctul
unde Siretul atinge hotarul
Bacla-Putna, desfacindu-se in
maT multe brate, formeazA i T
insule ; de ad i si &it timp Siretul
face hotar intre Putna si Tecucia,
dA nastere la o multime
de insule ; cit face hotar intre
Covurluiti i Braila,
riul, adunindu-se in albia sa, face
sä. dispara numarul insulelor
pana la gura sa nu maï intilnim
de &it una, la confluenta
cu Buzau' treT la N.-V. satuluT
Vamesul si in fine una mare la
V. poduluT Barbosi.
Toate aceste insule sunt parte
acoperite Cu nisip, parte cu tufads
si nisip si expuse inundatillor
cind apele yin mail, in
care caz cea mal mare parte
din ele isT schimba forma.
Treatorr. Trecerea de pe
un mal pe altul al riului Siretul
se face in general prin podurT
umblätoare si podurT fixe ; trecerea
prin vad nu se poate face
de &it in partea de N. a riuluI
foarte rar maT spre S. si numaT
in timpul secetelor marT.
Podurile principale sunt :
In jua'. Botofani: Podul linieT
ferate Pascani-Botosani.
In jud. Suceava: i. Un pod
de fer al linieT ferate Pascani-Iasi.
Un pod de vase ce leaga
soseaua Falticeni-Botosani.
Un pod de lemn peste care
trece soseaua judeteana Neamtu-Pascani-BlAjesti-Ruginoasa.
in jud. Suceava:
T. Podul de vase de la Dolhasca.
Podul de vase ce leaga.
drumul Dolhasca-Ciurchinari la
Lespezi.
Podul de lemn dintre Heciul
si Lespezi.
Podul linieT ferate Pascani-Iasi.
Mar la S. de acesta, podul
peste care trece soseaua
Pascani-Blajeni.
Podul umblAtor de la satul
Petrisul spre Ruginoasa.
In jud. Roman :
T. Podul peste care trece soseaua
nationala Roman-Iasi.
Podul de la satul Lutca,
peste care trece soseaua Roman-Oancea
prin satul Bara.
Podul de lemn peste care
trece soseaua Roman-Piatra.
Podul de /a satul Roman.
Podul umblätor peste care
trece soseaua Roman-Bratesti.
Podul umblator peste care
trece soseaua comunalá ce pleaca.
din Roman, spre S., la satul
Recea si Icusesti-d.-s.
Podul umblätor din dreptul
localitateT Gorovei.
Podul de lemn din dreptul
satuluT Bradul.
In jud. Baca& :
Podul de fer peste care
trece soseaua Letea-Buhociul-
Mare.
Podul umblator pe la satul
Peletuci-d.-s.
Podul umblAtor de la satul
Spineni.
Podul de lemn din dreptul
satuluT Fundul, peste care trece
soseaua Letea-Tamasi.
Podul umblator din dreptul
satuluT Galbenul.
Podul umbldtor din dreptul
satelor Racataul si Mazili.
Podul umblator ce leaga
soseaua Racaciuni-Dienetul.
Intre judelele Fuina fi Tecuciti :
T. Podul umblator dintre Sascut
si Rogoaza.
Podul umbator dintre Beresti
i Corni-d.-s.
Podul umblator de la Ajudul-Vechitl.
Podul de lemn peste care
trece soseaua Ajudul-Ploscuteni.
Podul de fier al liniel ferate
Marasesti-Tecucia.
Podul de fer peste care
trece soseaua Nanesti - Hanul-
Conachi.
Podul umblator ce leaga.
soseaua Calieni-Ivesti, unde Si-

SIRETUL (RiÙ) 401 SIRETUL (Rill
retut inträ in regiunea forturilor
de la Nämoloasa.
Podul umblator de la satul
Blehani, din jud. Putna.
Podul umblätor, numit podul
Sirdarul, la S. de satul ca
acelasr nume.
lo. In fine podul de fer de
la Barbosi.
Cu toate foloasele ce aduc
aceste podar!, trecerea pe timpul
inundatiilor devine foarte anevoioasa,
de oare-ce apa acoperind
sestil riulur, ascunde cea
mar mare parte din drumurile
ce-o traverseaza.
Natura cursulut. Siretul, ca
debit de apa, 's1 ia insemnatatea
sa chiar de la obirsie pana
la frontiera ; si aceasta importanta
creste in cursul sa5, pe
masura ce primeste in sinul sa5
afluentiT a cgror basenurT coprind
aproape intreaga regiune
a Moldover. In multe pärtr,
prin abaterT din apa sa, s'a creat
mijloace capabile de a pune in
miscare mor!, velnite si alte fabricr
care de alt fel se gasesc
destul de numeroase.
Aclincimea curentului este
foarte variabia, dupa cum timpul
este piojos sad secetos ; totusT
ca adincime medie se poate
admite urmätoarele date: pana la
Roman, adincimea e de 2-4 ni.;
intre Roman §i BacAti, 2-5 ni.;
futre Bac5ii i Ajud, 2-6 ni.;
la NAmoloasa, 7 in.
Lungimea. Pe tot parcursul
in regiunea Bucoviner, Siretul
are o lungime de 85 kil., lar
de la intrarea In Tara, pana la
varsarea sa in Dunare, are o lungime
de 539 kil., m5.surata pe
firul aper, axilcä pe urma numeroaselor
coturr ce face riul in cursul
s5.5. Inclinarea cursulur acestur
riti este mica si curen tul
relativ incet in regiunea Bucocoviner
si destul de incet in regiunea
Romlnier.
65940. Alarde Dielionar Geogratio. Voi. Vi
De la obirsie si pana la fronfiera
Tara, pe un parcurs de 85
kil , el coboara 1002 m. adica
aproape 13 m. pe kil., in care
intra si regiunea muntoasä a
muntelur Lungul ; iar in Rominia,
pe un parcurs de 539 kil., riul
coboara 295 in., adica om,54 pe
kil.
Cotele, luate pe malul riulur,
Cu ocazia ridicarer harte! Tarir,
sunt urmatoarele : La satul Hintesti,
259 m. ; la E. satulur Bursuceni,
253 m. ; in dreptul satulur
Bänesti, 241 m. ; la confluenta
cu Suceava, 240 in.; la
Dolhasca, 233 m. ; la satul Lespezi,
216 M. ; in dreptul satelor
Stolniceni si Petrisul, 210 in. ;
la satul Mogomti (jud. Roman),
206 m. ; la Scheea, 198 ni. ; la
S. de Rächiteni, 197 in.; la N.
de satul T5.m4eni, 192 m. ; la
confluenta cu Moldova, 184 ni. ;
la Onise§ti, 168 m. ; la *erbe§ti,
160 m. ; la Coste!, 156 ni. ; la
Tama0, 143 ni.; la Räcaciuni,
122 m.; la Adjudul-Vechiti, 93 m.;
la Pufeti, 76 in.; la Cosme5ti,
6o ni.; la Suraia (Putna), 30 m.
la Nämoloasa, zo m. ; la Corbul
(R.-Sarat), 13 m. ; la confluenta
cu Buzdul, 12 In.; la varsarea luT
in DunAre, 5 m.
Leifimea riulur Siretul este
foarte variabila si subordonatd
timpulur ploios sail secetos ; totusr
largimea medie din judetele
Dorohoiti si Botosani este
de 50 ni.; la confluenta ea S aceava,
60 In.; la Dolhasca, 40 ni;
la Lespezi, 60 M. ; la Scheea,
40 in.; la Rachiteni, 50 m.; la
podul de vase, numit Letca,
6o m.; la confluenta cu Moldova,
150 m.; la Onit3e§ti (jud.
Roman), 70 m.; la satul erbqti,
si la podul soseler Bacati-
Buhociti, are o largime de 120
M. ; la podul satulur Galbenul,
70 ni.; la podul R5caciuni, 130
m., iar futre judetele Putna si
Tecuciu, lArgimea este de ioo
m. la Sascut-Beresti ; I 00 ni. la
Adjudul-Vechiu ; 130 m. la Pufesti
; 18o in. la podul linier ferate
Marasesti-Tecucia ; 220 m.
la satul Corbul (jud. R.-S5.rat);
300 m. la confluenta cu Buzdul
§i 450 m. la vArsarea sa in Dunlre.
Comunicafit. Valea Siretu
luT, din punctul de vedere al co
municatiilor, se poate considera
ca una din cele maT fericite val
ale RominieT. Mal intiiu, Bula
ferata ce insote§te riul pe partea
dreaptA, de la N. §i pAna
la MAr4eW, precum i 'filtre ju
detele, BrAila i Covurluia, o
pune in legatura ca tot teritoriul
Tdrer ; apor, soseaua nationalá
care urmareste In de-aproape
linia ferata, inlesneste in de-a
juns comunicatia si transporturile
locale. Din aceasta osea
porneste spre E. o multime de
arte sosele secundare, ce se pun
in legatura Cu alte sosele de
pe malul sting al Siretulur, prin
podurile fixe si mobile ce se
gasesc pe la anumite puncte de
trecere. (Ved trecatorr).
Mara de aceste sosele, valea
Siretuiur mar este straliatuta de
un numar infinit de drumurr de
exploatare, propril pentru transportul
productelor. Comunica
tia pe aceste drumurr devine
anevoioasa si chiar imposibilA
pe timpul ploilor mar!, apele
Siretulur debordind malurile si
inundind aproape intregul ses.
Populafia. Valea Siretulur
este una din cele mar populate
var ale Rominier; existenta frumoaselor
cimpir si dealurr pro
prir pentru agricultura si care
o insotesc In tot lungul e!, au
atras In sinul er inca din tim
purile cele mar vechr, o numeroasa
populatie; aceasta se a
firma prin faptul ca pe valea
Siretulur exista sate imbatrinite
51

SIRETUL (Rit) 402 SIRETUL (Rit)
si despre al caror trecut nu se
mal stie nimic.
Asta-zr Siretul in tot cursul
saa prin judetele : Dorohoia,
Suceava, Roman, Bacaa, Putna,
Tecuciti, R.-Sarat, Braila $1 Covurluia,
este impestritat de un
numar foarte mare de sate al
caror locuitorr duc o viata pad-nica
si multumitoare.
Az/a& locaM. Valea Siretulur
este una din cele mar bogate
val ale Rominier din punctul
de vedere agricol ; dealurile
ce o insotesc in tot lungul saa,
precum si cea mar mare parte
a sesulur °fell locuitorilor el
toate produsele agricole ale Tara,
care, la epoca recoltarer, sunt
strinse si transportate parte in
porturile Galati si Braila, iar
parte direct la Constanta. Mará
de produsele agricole, pe valea
Siretulur se mar gaseste tot felu/
de peste de ria $i adesea
chiar peste de Dunare, care intrind
pe gura sa, inainteaza la
o bunä distanta in susul aper
Siretulur. Pe valea Siretulur se
gasesc un mare numar de fabrier,
de diferite produse si anume
: hirtie, zahar, faina, spirt,
rachia, etc., precum i numeroase
moil plutitoare, ce 'Miesnesc
mäcinatul Miner necesará
locuitorilor de prin satele marginase.
Riul Siretul fiind plutitor,
contribue mult la partea economica
a regiuner ce strabate,
prin faptul a pe dinsul se face
marl transporturr de lemnarie,
prin mijlocul plutelor, peste care,
adesea, pe lingl lemnarie, se
transporta si sad cu tot felul
de grine.
In aceasta privinta, Cantemir-
Voda, in cDescrierea Moldova*
se exprima ast-fel despre Siret:
E1 este o apa lata si adinca
si pentru ca peste tot locul este
coprins de ostroave de nisip,
pentru acea Inca nu s'a putut
face bun deplin pentru umbletul
corablilor,.
Prin lucrar de arta, Siretul
ar putea deveni navigabil de la
Mihaileni si panä la gura so, si
mal cu seama in jud. Putna.
Prin legea de la 1868, Martie,
Siretul a fost declarat plutitor.
Geologia vile Siretulur.
Siretul izvoreste din Muntele-
Lung (Bucovina), din zona de
flysch saa gres carpatic §i indreptindu-se
spre N. o strabate,
avind o vale foarte ingusta.
Muntele-Lung e alcatuit din
gresiuri cu firul mare ,ri mijlocia
asemenea cu cele de la muntele
Tomnatic din V. Bucovina
care ail fost raportate de C. M.
Paul la gresiul de Godula sail
flyschul media, equivalent cu
Gaultul i cretaceul superior.
De Indata insa intra in flyschul
inferior, neocomian qi curge
pe el Ora la Berhomet. De
la izvor si 'Ana la Baia Liipufna
cursul sag e torenlial i /Ira'
aluviunr ; de ad i si pang la Berhornet
valea se largeste putin
si albia minora e pe aluviunI
de o grosime netnsemnata.
La aceasta din urma localitate,
se allá un conglomerat colorat
in general in verde, numit
de C. M. Paul conglomeratele
de la Berhomet, ce se intinde
spre N.-V. si S.-E. Aceste
deposite sunt plecate spre S.-V.
si suprapoartä o succesiune de
flysch inclinata in acelasif sens,
dar care se poate vedea mal
bine in valea Sirefelului. Urmarind
in amont, conglomeratele
se transforma. in altele mar
fine, in brecii fine sati in gresiuri
grosiare. (Equivalent cu
calcarul de Tetschen, Neocomian).
Deasupra, alternanta de greshirr
cu calcaruri Fi schisturr
cite o data cu hieroglyphe. (Ropianka
= Schisturile de Tetschen.
Neocomian).
Apor, gresul alb de Vama
(=Gresiul de Grodischte. Neocomian).
Mar sus, gresiuri vera saa
brune, une oil glauconioase.
In fine, pe virful Petrufca se
afla un gres grosiar, care poate
fi paralelisat cu Godula tot asa
de bine, ca si cu gresiul de
Magura (eocen).
Schisturile negre de la LA"pupa,
sunt equivalente cu cele
din Ungaria de la Smilno,
apartin la nivelul cel mar superior
al gresiulul carpatic, dar
stint putin desvoltate $i nu sunt
figurate pe harta geologica a
d-lur C. M. Paul.
De la Berhomet, valea Siretulur,
intra in depositele tertiare
reprezentate prin terenul
sarmatic, directiunea sa schimbindu-se
subit spre E. Albia
majora, se lateste si aluviunile
sunt bine desvoltate. Tot odata
mantia quaternara il insoteste
neintrerupt pana la gura, acoperind
fiancurile vaer si terasele
sale. In asemenea conditiunr si
In stare de regim (Cu albia mica,
stabila), Siretul strabate Moldova
prin depozitele sarmatice
pang la Dealul-Mare Raga Bacat,
si de ad i prin cele cu Paludine,
ce se vede in riposul
säti mal sting pana. la Barbosi.
Afluentir sal de pe dreapta
aduc, despre N.-V., pe o pan ta
repede, o mare cantitate de
prund si nisip, ce-1 acumuleaza
la gurile lor si fac ca cursul
Siretulur sa se deplaseze, retrOgindu-se
spre E., dupl cum se
poate vedea destul de bine la
confluenta Moldova si cea a
Bistritel, unde Siretul e obligat
O. faca cotiturr cu concavitatea
spre confluenta. Cobalcescu

SIRETUL (00
observase, ca de la Pascani in
jos, Siretul curge mal in totd'a-una
pe lingä dealurile din
stinga sa, si atribue acest fapt
inclinatiund solului spre E. Faptul
citat lamureste destul de
bine acest punct.
In versantul drept, culmile dealurilor
Cu 350-45o m. inaltime
sunt orientate aproape paralel
Cu cursul riuluT, si versantul presinta
in general, mal cu seamd
pentru partea de N. a Moldovei
pa.ná la confluenta riuluT Moldova,
un profil transversal caracteristic
uneT constitutiu n1 geologice
heterogene. Plecind de
la creastä, avem : intliti, o pantg
repede ; apoT o alta foarte ling,
ce se scoboard, ca sä formeze
o terasg, care e penultima, spre
deosebire de o altà de pe yes,
ce se numeste ultima.
Penultima terasa domina sesul
cu 10-30 m. (Pascani-Cozmesti).
Ea devine mal interesanta
Cu cit inaintam spre S.
Deja ceva mal in amont de Pascani,
ca are o latime mal mare
de 4 kil. lätime, care se accentueazä
din ce in ce mal'
mult, cu cit ne scoborim in
aval.
La picioarele acester terase,
se intinde sesul, pe care se distinge
o micá terasd Cu citi-va
metri mal inalta de cit insusT
sesul, care e acoperit de ape
In inundarile cele mad. Acest
ses, ce constitue albia-majord,
are o latime in general in Moldova
de 4-5 kil.
Atit aluviunile fiad cit si
depozitele pleistocene, ce formeazà
terasa penultima, se reazemd
pe o argild vina-td sarmafia
impermeabild, ce are o
grosime foarte mare, ad sondajele
cele mai profunde (309m.),
ce s'ati acut in Moldova nu
ati strabatut-o.
In sondajele acute in alu-
403 SIRETCL (00)
viunT aproape de Pascani, aceastá
argild a fost intilnita la
I I I 2 m., iar pe terasa penultimä
ea se poate vedea pe patul
piraielor Zmeul, la Plop §i
altele. Ast-fel chiar aceasta baza
impermeabilä a fost sapata de
catre Siret si in urmg a depus
aluviunile sale.
Argila are o inclinare foarte
mica spre S.-E., si e ard fosile.
La Bratesti, in lipa piriului
la Plop, la cota 290 m., gasim la
baza, argilele vinete nisipoase
descoperite pe o grosime de
3 m. La partea superloara, ele
alternä cu páturi de nisip galben,
care devin din ce in ce
maT dese, cu cit le considerara
mal sus.
Peste acestea, urineazä nisipurt
galbene calcarifere, ce del
nastere pe alocurT, la cornise de
molasa foarte fragedd, care se
darlma si alunecä pe coasta.
Mai sus, avem bancuri de un
gres cu fire de quarz §i menilit,
cu Cardium plicatum.
Iar la cota 360, in lipa despre
N. de Bratesti, gasim un
calcar oofitic feruginos avind,
ca nucleli, fire de quarz si cimentate
prin calcar cu Tapes
gregaria Partsch, Ervilla podolira.
In diferite puncte, pe mosia
Pascani, se gaseste fauna zonel
a 2-a sarmaticà a lui Cobalcescu
:
M'adra poa'olica ponderosa
Eich., Cardium obsoletum Eich.,
rar Salen subragilis Eich., Cerithium
disjunctum Sow, Cerithium
pictum Bast, Trochus podolicus
Dubois, Buccinium duplicatum
So w. Acest calcar se
intinde spre N. i e bine dezvoltat
lingl Dolhasca, unde se
exploateaza in mare cantitate.
Coasta este acoperita de catre
pleistocen constituit din loess, in
unele locurl, de 30-40m. grosime.
Pana la inallimea de 350 m.
gasim, la baza loessului, prund.
Acesta e prund carpatic, cu
demente din gresiul de Magura,
menilit galben sali cafeniO, gresiud
inchise feruginoase, albastre
cu vine de calcita, eocenice, etc.
Irisa formatiunea pleistocena
devine mult mal' interesantg, daca
o considerara in terasaPenultina,
adica in banda de platouri ce
se ridica cu 10-30 m. mai sus
de cit albia majorg. Pleistocenul
rezemindu-se pe argila sarmaticg
vialta, ce se inclina usor spre
E., are la baza o patura de
prund, de 7 san 8 m. putere,
cu elementele 0'1%03 om,o5
in diametru; mal sus, nisipud
aspre si fine si alte nivele de
prund. Totul e acoperit de catre
loess, cu o grosime de lo m. si
mal mult.
Prundul din terasa infrá in
legatura cu aluviunile din albia
majorá a riuld, afara de punctele
unde patura de prund, fiind
intrerupta, da nastere la izvoare
numeroase, ce le intilnim la poalele
teraseT.
Inclinatiunea cea mica a aces.
tei terase, grosimea mare a pleistocenului
si constitutia luT, precum
si partea superioarä a dealurilor
formata din calcaruri si
acoperita de parlud intinse, stabilesc
conditiuni eminamente
propriT pentru infiltratiunea apelor
meteorice, criad nastere la o
puternica si intinsa masa de apa
subterana, ce se tradeaza prin
numeroase emergente, care Osnesc
cu vioiciune limped si recoroase
din prundul de la poalele
acestuT admirabil si imens
receptacol acuifer. Proectul d luT
Inginer N. I. Paianu adoptat
de consiliul technic superior, pentru
alimentarea cu apa a orasulul
Iasi prevede utilizarea a.
cesta! receptacol prin o galerie
asezatà la marginea terasei.

SIRETUL (RIÙ) 404 SIRETUL-DE-J OS
Aluviunile consistä la baza.,
din un prundif de fund ( Gravier
de fond, Belgrand) cu elemente
carpatice ; peste el, urmeaza
nisipurI aspre vinete foarte
feruginoase; apoI nisiputI fine;
si in fine, totul acoperit de un
loess negra de vale. Aceste aluviunI
cu o grosime de i1-12
m. contin o puternica pinzà de
apa insa foarte feruginoasa.
Ultima terasei. La poalele
penultimeI terase se intinde o alta
ca ultima terasel, care domina'
sesul cu ciff-va m. numar, dar
indestul de Inalta, pentru a fi
la adapostul inundatillor apelor
marI In timpurile ploioase sati
Cu topirea zapezif la muntI.
Aceasta terasa e constituita
de loess negru de vale, ce zace
pe aluviunI, dar nu presintä o
continuitate a penultimeI terasà.",
si e intreruptä, in bancal-1 intinse
d'asupra sesuluf, ast-fel ca
albia majoara se intinde pana
la poalele penultimel terase.
In versantul sting Ia Lespezi,
in malul Sitetului, peste argila vinata,
apare gresul ce boambe ca
fauna zoneI I-a sarmatice Cobalcescu:
Donax lucida Eichw., Modiola
marginata Eichw., Ervilia
podolica Eichw., Ervilia pusilla
Phil., Cerithium pictunz Bast,
Cara'ium plicatum Eichw.
lar maI sus, in dealul Peteru,
nisipurI si molassa, cu fauna
zonei a 2-a (Cob.)
In spre N. de aceastä regiugiune,
s'a mentionat deja Ruga
Dolhasca, un calcar oolitic foarte
mult dezvoltat si sub aceasta
forma sarmaticul se intinde probabil
pana in apropiere de Bucovina,
ca.cI d. Saya Stefanscu
l'a gasit cu aceste caractere la
Bura'ujezzi, numaY cu Ez vilia
podolica, Eichw.
De la Pascani in jos depositele
sarmatice IsI pästreaza un
facies arenaced, avind si fauna
zoneI a 2-a Cob. ca Mactra
ponderosa Eich.
De la Dealul-Mare Baca)
si pana la Galati in tarmul
sting tipos al SiretuluT, se succed
depozitele cu Paludine, ce
at't fost observate de Cobalcescu,
la Dealul-Mare, Ploscuteni,
Cozmesti,'Bärbosi etc. Aci, afloreaza
partea superioard a acestu/
etaj, formata din argila galbeta
deschisa «ce nu face de
loc turtá Cu apa» (nu este plastica),
alternind cu paturI de argila
albastrá foarte plastica. ; peste
aceste, urmeazá patudo de prund
separate intre ele prin ;
in fine, d'asupra avem pleistocenul
Cu prund la baza., ce se
aseamanä cu cel maI de jos ;
apoI loess. Depositele acestea cu
Paludine, se prelungesc in mod
orizontal, atit in lungul SiretuluI
cit si spre E. catre Prut.
Fosilele gasite sunt cum urmeaza
:
Sabo, a determinat Unjo moldavensis
la Peckea.
Cobalcescu la Barbofi : Vipara
Saldleri, V. Leiostraca,
Neritina Danubialis, Valvata
Cabalcescui Brus., Melanopsis
acicularis, Lithoglyphus fuscus,
PisidiumCovurluensis,Congeria
polymorpha, Hydrobia grana'is,
H. Covurluensis i Anodonta problematica.
D. Saya Stefanescu, tot la Barbosi,
in marnele de la baza, citeaza
: Dreissensia polymopha
Pallas, Corbiculafiuminalis Mtiller,
Pisidium amnicum Mtiller,
Pisidium lasiensis Cob., Valvata
(Cincina) Cobalsescui Brusina,
Hydrobia grandis Cob.
Legenca Siretul a fost cunoscut
in vechime sub numele
de Tiarandos (Herodot),
eratus (P tolo m eu), Ceras us
(Amian), Seretos (C. Porfirogenitus);
in evul-mediti Seret (Has-
del), i inteun timp a purtat
si numele de Halup (Miron
Costin). Vorba primitiva e
scitica i insemneza fluvitl ; iar
Tiarandos va sa ziel särat.
(«Letopis. Moldoveb, ed. M. Cogálniceanu,
pag. 505).
Iata legenda originel numireI
de Siret, coprinsa in cintul al
II-lea al uneI poeme serse in
bimba polona si dedicata Regelul
aceleI tarT:
Regele Ungurilor Vladislav,
impreuna cu Rominli, imping
pe Tatar/ de la munte i, gonindu-I
apol arä preget prin
clrapie, ajunsera pana. la Siret
unde se afla orasul Roman. Alela
urmeazä o noua. batalle. InfrintI
Talara, se arunc in undele Siretuldf,
iar RominlY urmarindu-I
Ara' erutare, astupa fluviul cu
cadavrele dusmanilor. Regele,
transportat la vederea acesteT
batAI tataretr, strigä cu veselie
in limba maghiara : cSeretém,
Seretém», l'In*/ place, iml place,
cuvIntul regal, prefacIndu-se
in numele riulul, eternizeaza gloria
victorieI . (V. Dräghicescu,
Dunarea si coastele MareI-Negre).
Siretul-de-jos, p/asä, jud. Baca,
numitä ast-fel de la rial
Siretul, care o uda.
Forma sa este a unuI romb
neregulat Cu unghiurile ascutite
la N., la satul Viforeni si la S.,
la satul Dienetul.
Este asezata in regiunea easa..
Cite-va ridicaturI despart la E.
apele RacatauluI, ale Dienetuld
si ale PogleteluI de acele ale
Berheciuld, din plasa Siretul-d.s.
si din judetul Tecuciti. Riul
Siretul atinge cu malul säü sting
toata limita de V. a plaseI, de
la confluenta sa cu Bistrita pana
la Dienetul si descrie un zigzag
Cu incovoitura concava. spre E.
Solul sail este productiv si

SIRETUL-DE-JOS
bogat in pA.'naint vegetal. AfarA
de cite-va locuri cu lut i nisip,
mal toate holdele ati un pAmint
negru foarte roditor.
In vechea impArtire administrativA,
aceastd plasà nu exista.
Ea a fost formatA numai de
cornunele din E. plasei Bistritad.-j.,
care erati dincolo de apa
Siretului. Resedinta plAseI este
In Tirgusorul PArincea, unde se
aflA i judecatoria de pace, un
serviciti postal, precum si un
spital cu 30 paturI.
Comunele din plasb. sunt :
i. Botefti, Cu cAtunete :
tAsesti, Dealul-Mare satt Botesti,
resedinta, lapa i Viforani,
situate in cursul superior al RAcdtAulur.
Leca, cu catunele : Bibiresti,
Bota, Leca sati Ungureni,
Slobozia, resedinta, Tociloasa,
Varnita i ZIAtari, situate
pe Plriul-Ungurenilor s't In valea
RAcatAulur, mal in josul apei.
Tirgul-Pdrincea, cu eaunele
: Buzdugani i Tirgusorul-
PArincea, resedinta, situate la
S. de com. precedentA.
ZIfilqIi, cu cAtunele : Milesti
- d.-s., Milesti - d.-j., resedinta,
Vdleni i Valea-lul-Drob,
situate pe Valea-RacdtAulut la S.
de cona. Leca si la V. de com.
Tirgul-PArincea.
Neinefti, Cu cdtunele :
rdsti, Ndnesti, resedinta, i Vladnicul,
situate pe valea de sus
a Dienetului.
Petre,rti, Cu cAtunele: Fundul
- Vail% Petresti, resedinta,
Soci si Valea-lui-Neni, situate
pe Dienet, mal in josul apeI.
Piincefti, cu eltunele: Dealul-Dienet,
Fulger4u1, PAncesti,
resedinta, Rästoaca i Valea-lui-
Motoc, situate pe piriul Dienetul
si la confluenta acestuia cu
Siretul.
Riiceltdul, cu cAtunele :
Bizga, Gura RAcAtAul, Räcea, RA-
405
cAtAul, resedinta, i Slobozia-
RAcklul, situate pe valea RAcAtAului,
la confluenta acestuia
Cu Siretul.
Gioseni, Cu cAtunele : Bizga,
Gioseni, resedinta, Horgesti, 0testi
i RAcea, situate pe malul
sting al Siretulur, la N. de comuna
precedentA..
Tamafi, Cu cAtunele : Chetrisul,
Coteni, Fintineanu, Furnicari,
Racova si Tamasi, resedinta,
situate pe malul sting al
SiretuluT, la N. de Gioseni.
Comunicatia cu orasul BacAti
plAsile vecine se face pe urmAtoarele
:
Calea judeteanA care plead.
din Pdrincea, venind de la Tecuciti
si ja directia N.-V., prin
comunele Milesti, Tamasi, Rusi
Letea.
Cdile vecinale: Leca-Pärincea-
Nänesti-PAncesti, Tamasi - Horgesti-Petresti
si Petresti-RA.c5tA.ul,
care deservesc toate satele
acesteI plAsf.
Are o populatie de 3671 locuitori
; 3639 case ; 46 circiumi ;
I I scoale ; 20 bisericI, deservite
de 14 preotI si 17 cintAreti.
Teritoriile comunale sunt de
30621 hect., din care 10989,68
hect. plmint de culturA $i 5668
hect. pAdure, iar restul imase si
pAminturf sterpe.
Vil sunt pe o intindere de
563,38 hect.
LocuitoriI posed5.: 956 cal,
6474 vite marl cornute, 2605
porcT, 428 capre.
Siretul-de-Jos, plasd, in jud.
Roman, situatA in partea de S.-
V. a lui. Are forma until poligon
neregulat, Cu 5 latan, din care
cea mal mare este laturea despre
V.
Se mArgineste la N. cu pl.
Moldova ; la S., cu jud. Baclu;
la V., Cu jud. Neamtu ; la E.,
cu pl. Moldova, 5i cu pl. Fundul.
SIRETUL-DE-JOS
Are o lungime de 29 kil.,
socotitA de la satul Pildesti, la
N., si pAnà la satul Galbeni, la S.
PAmintul plAseT Siretul-d.-j.
este aproape mal tot ses. NumaT
o singurA culme de dealuri, acoperitA.
aproape in intregime cu pA
dud, trece prin marginea el despre
V., urmind directiunea de la
N. spre S. AceastA culme de dea
lull nu este alt-ceva de &it ultimile
ramificatiuni a dealurilor, ce se
despart din muntii ce separa
basinul Bistritei de al Moldovel.
Piscurile cele mal inalte a acesteI
culmi, luate de la N. la S., in
aceastA pl. sunt : dealul Stan,
al Mocanilor, Dealul-lui Vodd,
dealul Movila, dealul Goronul,
Dealul-Tutcanilor, dealul Oretea
dealul Valea-Rea.
VAile cele maT principale din
pl. (afarA de a Siretului si a
MoldoveI) sunt Valea NeagrA,
care strAbate aceastA plasA de la
N.-V. cdtre S.-E. si valea Turbata,
ce urmeazä aceasT directiune
ca si cea de mal sus.
Apele care udä pl. sunt : Siretul,
ce curge prin marginea
de E. a plAsei, de la N. la S.,
formind hotarul despArtitor al
acester pia's! de pl. Fundul. Udd
pl. din dreptul satului Cotui-Varnesulur
si pAnA la S. de satul
Cotul-Grosului i curge formind
mal multe sinuozitAtI. Acest
primeste In sine, In aceastA pl.,
pe dreapta, plrlul Valea NeagrA,
care este incArcat pe dreapta
Cu Piriul-BrAnistenilor si cu Piriul-
ButnArestilor, unit cu piriulPoarca
si acesta mArit pe dreapta
cu piriul Puiul. Mai este udatA
si de pirlul Turbata incArcat pe
dreapta cu piraiele Bahna si Gal
beni, dupA care apoi se varsA
tot in Siretul, pe teritoriul
judetului Bacla. Toate aceste
pirae tsi iati nastere din sirul
de dealurr, ce este in partea dc
V. a pläsef. Marginea de N. E.

SIRETUL-DE JOS 406 SIRETUL-DE-JOS
a acestei plasl este udatä de
riul Moldova, care incepe a
atinge aceastá plasa in dreptul
satuluI Pildesti si se continua,
formind limita de N.-E. a el,
Ona la varsare.
Pätnintul acesteI plasT, formind
aproape in intregime un
ses Intins, este mal tot cultivabil.
Legume se cultiva mult mal
cu seamä in com. Galbeni si SIcueni.
Finetele ocupa partea de
E. a plasiI, de-alungul riulul Siretul,
lar padurile, dealurile despre
V.
Comunele Galbeni i Cirligi ati
pamintul cel maI bun pentru cultura
cerealelor. La Porcesti
Bahna se cultivg. vlea ; la Hociungi,
viea i arborlI fructifed.
In aceasta pl. se lucreaza tesaturile
delina laBahna ; rogojinele,
la Sacueni, Mircesti i Dulcesti ;
olaria, in satul Galbeni. Se fabrica
spirtul in satul Dulcesti,
uncle este o velnita pentru aceasta
i in satul Hociungi, unde este
un cazan. Sunt io morI de apa
pentru macinarea griuluI s't a papusoiuld.
Din cele 6 lazuli ale acesteI
precum si din a-futile Siretul
si Moldova, se scoate peste. Com.
Hociungi face comercia cu fructe.
Toate productele locuitorilor
din aceasta pl. se desface in orasul
Roman.
Cal de comunicatiune : Linia
feratä, care strabate aceasta pl.
in lungul sga, de la N. la S., pe o
intindere de 15 kil., mergind aproape
paralel cu soseaua nationail
Roman-Bacga. Ea are o statie
la Galbeni, la 23 kil, de orasul
Roman. Pe aceasta intinderedinia
ferata Roman-Bacla are un pod
de fer peste 1-1111 Moldova, linga
orasul Roman, pe unde trece din
pl. Siretul-d.-j. in pl. Moldova,
lung de 226 m. si 3 podete
mid : unul peste piriul Valea-
Neagra., altul peste piriul Turbata
si al treilea peste piriul
Galbeni.
oseaua nationala Roman-Baen,
care strabate aceasta plasg.
in lungul saa, de la N. la
S., pe o distanta de 22 kil., merend
aproape paralel cu linia feratd
Roman-Bacati ; printre aceasta
curge riul Siretul. oseaua."
nationala Roman - Bacati
are un pod de fier Iinga orasul
Roman, trece peste riul Moldova
pe unde din plasa Sire -
tul - d. - j. in plasa Moldova si
3 podete de piatra mal
unul peste piriul Valea-Neagra,
altul peste piriul Turbata si al
treilea peste piriul Galbeni.
oseaua judeteana Roman-
Piatra, care incepe din soseaua
nationala Roman-Bacati, chiar
de linga podul de fer de peste
riul Moldova si duce spre V.
catre orasul Piatra. Aceasta sosea
strabate jud. Roman pe o
lungime de 17 kil., trecind prin
satele Felesti Dulcesti, de
unde apor o duce pe teritoriul
jud. Neamtu. Din aceasta osea
pleaca mal multe sosele vecinocomunale
i anume : soseaua vecino-co
mu nal Trifesti-Giulesti,
care incepe din apropiere de
Roman si duce spre V., prin
satele Trifesti si Giulesti, de
ande trece in jud. Neamtu, legindu-se
cu alte sosele vecinocomunale;
de la satul Trifesti se
desparte o alta ramura de osea
vecino-comunala, care duce la
satele Butnaresti, BIrjoveni
Prajesti ; tot din soseaua judeteand
Roman-Piatra incepe, in
apropiere de satul Felesti, o sosea
vecino-comunala, care duce
spre S.-V., la satul Branisteni ;
de la V. de satul Dulcesti incepe
tot din soseaua judeteana
Roman-Piatra o osea vecinocomunall,
care duce spre N. si
leaga intre ele satele : Cirligul,
Bretcani, Moren! i Valen!, din
pl. Moldova.
oseaua judeteana Roman-
Buhusi, care strabate aceasta
pl. de la E. la V. si incepe
din soseaua nationala Roman-
Bacga, din dreptul satulta Mircesti
(com. Slcueni) si duce de
la E. spre V., legind intre ele
satele : Mircesti, Slcueni, Caciulati,
Porcesti si Hociungi, de
unde trece apor in jud. Neamtu,
ducind la tirgusorul Buhusi.
osealia judeteang. Vasluia-
Bahusi-Piatra, ce strabate aceasta.
pl. de la S.-E. catre N.-V.,
incepe in aceasta pl. de la podul
de pe Siretul, de la Dragesti
si merge spre N.-V. pana
la sato! Hociungi, unde se leaga
cu soseaua Roman-Buhusi ;
leaga pl. Fundul cu pl. Siretuld.-j.,
unind tare ele satul Filipesti,
gara Galbeni, Cirligi, Argmesti-R
azesi, Brosteni si Hociungi.
Aceasta osea strabate
transversal jud. Rornan prin partea
de S. a luI, de la satul Hociungi
pana la tirgusorul Bacesti,
prin satul Dragesti i Valea-UrsuluI,
legind ast-fel jud.
Neamtu cu jud.
Patru podurI pun in legatura
drumurile In aceasta pl. co cele
din plasile vecine i anu me : un
pod de fer pe riul Moldova
pentru unja ferata, un alt pod
de fer, tot peste riul Moldova,
pentru soseaua nationall, un
pod plutitor pe riul Siretul, la
satul Spridonesti i un pod statator
de lema, la satul DrAgesti,
tot pe Siretul. Cele doug. dintall
pun in comunicatiune aceastá
pl. cu pl. Moldova ; iar cele
doug. din urma o pun in comunicatiune
cu pl. Fundul.
Plasa Siretul-d.-j. este unita
In privinta administrativa cu pl.
Moldova, avind amindoua un
subprefect cu resedinta in satul
Elizabeta- Doamna. Inainte de

STRETUL-DE-JOS 907 SIRETUL-DE-SLS
unirea plasilor, resedinta subprefecturei
era in satul Porcesti.
Un singur tirgusor se afla in
pl., tirgusorul Oniscani (Hanullui-Doni)
pe soseaua nationald.
Acest tirgusor este cel mai mic
din cele 4 cite sunt in judet.
In aceasta pl. se afia. gara
Galbeni.
Are o populatie de 4923 famili!,
sari 17772 locuitorI; 31
biserici ; un oficiti postal rural,
la gara Galbeni. In pl. unite
sunt 31 scoli mixte si 3 de ca.tun.
Are 45 sate, din care cele mai
populate sunt : Porcesti (1545
loc.), Trifesti (1502 loc.), Cotul-
VamesuluT (1103 loc.), Ruptura
(to95 loc.) si Elizabeta-Doamna
(1004 loc.). Aceste 45 sate formeaza
15 com. rur., din care
cele mg mar! sunt : com. Trifesti
(1829 loc.), com. arligi
(i799 loc.), com. Porcesti (1545
loc.) si com. Bahna (1460 loc.).
Siretul-de-Jos,p/asä, in jud. Suceava.
Se margineste la E. cu
pl. Siretul-d.-s.; la V., cu jud.
Roman si Neamtu ; la S., cu
jud. Roman si la N., cu pl. Moldova-d.-j.
si Siretul-d.-s.
Forma sa se apropie de aceia
a unui patru-later mai mult saii
mai putin regulat, marginit spre
E. si V. de albiile riurilor Moldova
si Siretul, despartite prin
sirul dealurilor Pascani-Cristesti,
imbracate in padurT.
In cereale, este cea mai productiva.
plasä din judet. Intinderea
teritoriala e de 49082
hect., din care aproape jumatate
e acoperita de paduri.
Resedinta sub-prefecture! este
in Pascani. Se compune din comunele
Pascani, Cristesti, Miroslavesti
si Stolniceni, care sunt
formate din 24 sate.
Are o populatie de 5286 fa.
mili!, sari 21905 suflete.
In aceasta plasa sunt schi
turile Bratesti si Boureni.
E strabatuta de soselele: Roman-FAlticeni
(a statuluI), Motca-Pascani-Tirgul-Frumos(judeteana),
Lespezi-Paseani, Miroslavesti-Pascani
si Pascani-Cosmesti-Roman
(comunale).
Ca instalatiunT industriale are
atelierul din gara Pascani si
fabrica de spirt din Cristesti.
Siretul-de-Sus,p/asä,jud.Bacati,
E udata In partea de V., de riul
Siretul care o desparte de pläsile
Bistrita-d.-s. si Bistrita-d.-j.,
spre comunele : Schineni, Sailcesti
si Rusi. Ocupa coltul N.-
E. al judetului.
Forma sa este aceia a unui
pentagon neregulat.
Mara de riul Siret, care o
udä de la N. la S., facind un
unghiii ascutit, cu virful spre E.,
la confluenta acestuia cu piriul
Valea-Mare, aceasta plasa mal
este udata si de Piriul-Odobului
si de phial Berheciul, incarcat
Cu Dunavnul. Niste slabe ridicaturT
de tarim, care fac parte
din dealurile zise ale Birladului,
despart aceste ape intre dinsele.
Resedinta plasei si a judecatorieT
este la Säcuieni.
Are 1 1 com. rur. :
Berbenceni, cu catunele :
Berbenceni, resedinta, Valeni
sad Berbenceni-MicT, Chiticeni,
Fundeni si Gura-Drumului, situate
pe valea Odobului.
Oclobefti, cu catunele: Balosul,
Glodisoarele, Odobesti, resedinta,
igira, Tisa-Silvestru
si Trestia, situate pe pirlul 0dob,
in coltul N.-E. al judetul IT.
Seicueni, cu catunele : Cimpeni,
Dumbrava sail* Baloseni
si Säcuieni, resedinta si a pine
si a comund, situate la S. de
comunele precedente.
Bogdänefti, co catunele :
Bogda.nesti-d.-j., Bogdanesti-d.-
s., Hertiona-Manastirei si Hertiona-RazesT,
resedinta, situate
pe malul sting al Siretului.
Pi djdfti, cu catunele : Prajasti-Moldoveni,
Prajesti-Unguri,
resedinta, si Traian, situate pe
malul sting al SiretuluT, la S.
de comuna precedenta.
Buhociul, cu catunele : Buhociul-Mare,
resedinta, Buhociul
Mic, Costeni, si Satul Nou, situate
d'a stinga SiretuluT, la S.
de Grajasti.
Obirfia, cu catunele : Baimacul
si Obirsia, resedinta, situate
pe izvoarele Berheciului.
Tirgul-Glodurile, cu catunele:
Gioduri si Tirgul-Glodurile,
resedinta, situate tot pe Berhe
cia, la S. de comuna precedentd.
Olelefti, co catunele : An
tohesti, resedinta, FIghieni, 0
telesti si Padureni, situate pe
piriul Berheaul, mai la S. de
comuna precedenta.
IO. Mdrii,ai, cu catunele : BAleia,
Marasti-d.-j., orT Satul-d.-j.,
Valea, sail Marasti-d.-s., resedinta,
situate pe pirlul D un avatul .
1 1. Filipeni, cu catunele
Filipeni sail Slobozia, Fruntesti,
Lunca, resedinta, Moara - Conachi,
Pirlitura si Valea-Botulul,
situate pe piriul Dunavnul, mai
la S. de comuna precedenta.
Este strabatuta de calea judeteanA
Bacaii-Plopana (jud. Tecuciti)
si de mal multe elf vecinale-comunale,
care unesc satele
Aci se afla. 12 parochiI Cu
37 biserici, deservite de 13 preoti
si 22 dascall ; 12 $coale.
Are o populatiune de 3705
familiT, sag 14518 suflete.
Solul plaser este foarteroditor
si are o intindere de 18886,45
hect., dintre care 5697 padure,
10641,66 pamint de cultura si
2833,31 hect. vil.
Vite : 850 ca!, 8907 vite cornute,
2793 pore, 261 capre si
7384 01.

STRETUL-DE-SUS 408 SIRETUL-DE SUS
LocuitoriI poseda 663 stupi
de albine.
Siretul-de-Sus, p/asel, jud. Roman,
situata in partea de N.-E.
Are forma until drept-unghiti, asezat
Cu laturile sale cele maI
lungl, in directiune N.-S.
Se margineste : la N. cu jud.
Suceava ; la S., cu pl. Fundul ;
la V., pe o mica distanta, cu
jud. Suceava; la E., cu jud. Iasi
si Vasluiti.
Lungimea cea mal mare a
plasel este de aproape 45 kil.,
socotita de la N. de satul He-
Oa. la S. de satul Samasurata
prin tirgusorul
satele Pincesti si Poenari
; iar latimea, de 17 kil., socoda
de la V. de satul Sagna,
din malul riului Siretul i pana
la E. de satul Nistra, la marginea
judetuld, prin tirgusorul
satul Boghicea.
Pämintul pl. Siretul-d.-s. este
mult mal sus de cit acel a pl. Moldova
si Siretutd.-j. El prezinta
multe culml de dealurl, vAi i
podisurl, din care cele mal principale
sunt : culmea Dealul-MAruluf,
care este cea maI principall
in aceasta plasa si o strabate
de la S.-V. catre N.-E., legindu-se
la capatul despre N.-
E. cu dealurile din jud. Vasluiti
si Iai, si spre S.-V. cu culmea
Golanilor din pl. Fundul. Aceastä
culme formeaza linia de
impartire a apelor din plasa si
atinge inaltimea cea maT mare
a dealurilor, mar cu seamA in
partea de S.-V. si N.-E. V irfurile
cele mar inalte ale acester
culmI poarta diferite numirl,
care, luate de la S.-V. catre N.-
E., sunt : Poganul, Dealul-Mdruld
propriti zis, Stan, Capatina,
Zimbrul, Ghida (Bantasa),
Piscul-Rusulul, Chicera, MAnAs-
Urea, Buzdugi, Vadnicelele si
Todireni. Aceasta culme este
una din cele mal puternice din
acest judet, cad intre satele
si Pancesti atinge o grosime
de 16 kil.
Din aceasta culme principalA,
se despart alte culml mg mid,
care poarta diferite numiri: Culmea-HolmuluT,
care se desparte
din culmea Dealul-Marului la
satul Zimbrul si se continua de
la N. spre S., separind basinul
piriuluI Zimbrul de piriul
bovetul ; Culmea-Gidintilor, care
se desface tot din culmea
lul-Märululsi merge spre V.,
terminindu-se in riul Siretul, intre
satul Gidinti si Sagna ; Culmea-HabAsestilor,
care atinge pl.
in partea de N.-E., unindu-se
prin dealurile din jud. Iai i
prin Dealul-Todirenilor cu culmea
Dealul-MaruluI. Din aceasta,
pleac5. spre S.-V., catre Siret,
mai multe ramuri mal miel din
earl' cele maI principale sunt :
a-OteIenilor si a-Oborocenilor.
Vale mai principala, afara de
aceea a SiretuluI, este : Valea-
Albuid, prin care curge piriul
Albuia, vale ce se intinde prin
mijlocul plasei, de la N.-E. catre
S.-V.
Podisul cel mal mare din aceasta
pl. este podisul Scheel,
cuprins intre satele : Scheea,
MiclAuseni, Cucova, FArcAseni
s't Oboroceni.
Ape: Siretuf, care curge prin
marginea despre V. a plasei, de
la N. spre S., formind hotarul d espartitor
al acestei plasl de pl.
Moldova. Udä pl. putin mal in
sus de satul Volintiresti i pAnä
la N. de satul BrAtesti, curgind
in genere de la N. la S.; primeste
pe dreapta urmatoarele
piraie : Tiganca, mArita pe stinga
Cu piriul Caracas, Piriul-Moard,
Stircea, Miclauseni, Albuia,
Lai-Ha pe dreapta cu piriul Buhoanca,
lar pe stinga cu Piriul-
Velniter, pirlul Poenele-Oancer,
marit si el pe stinga Cu piriul
Pricopul 1 acesta pe stinga
cu 0611 StAnita, piriul Vulpasesti
(Sagna), marit pe dreapta
cu piriul Lincani, piriul Pietrosul,
marit pe dreapta Cu Piriul-
VelniteT i Piriul - Rimniculul.
Mara de aceste ape pl. Siretul-d.-s.
este udata si de cursul
superior al piriului Chis5.lita,
incarcat pe stinga cu pirtul
Fodorul $1 de cursul superior
al piriului Zimbrul, care
toate curg in genere de la N.
la S. si tree in pl. Fundul, de
se varsa in dui Birladul.
Trei iazurl sunt in aceasta
plasa : doul formate de &NI
Seircea i unul lîngä tirgusorul
In partea de N. a plaseI pamintul
este negru, mai cu seama
in com. Helestieni, Scheia
Miclauseni.
Aproape toata partea de V.
a plasel (sesul SiretuluI) si o
mare parte din cea de V. sunt
acoperite cu fin*.
Toata partea de S. si o mare
parte din cea de E. sunt acoperite
cu padure seculara.
Se lucreaza lemnaria si roaria
in satele : Boghicea, Slobozia,
Sagna si Tatari ; olaria,
la Vulpasesti, Oteleni, Manastirea,
Chicera i Hindresti ; covetl,
lingua si fuse, la Vadul-
Vejei, Veja - Lingurari, Vulpasesti,
Ghideon i Nistra ; cojoaria,
la Litca ; mangalul, la
Bughi.
Locuitorir de pi-in satele de
pe malul Siretulur se ocupa si
Cu pescaria.
LocuitoriI din satul Litca se
ocupa cu comerciul de vite, lar
cei din satul Hindresti si Gidinti,
cu comerciul de lemne.
Cel mar mare centru comercial
in pl. este tirgusorul Bira.
In com. Strunga, spre E. de
satul Glureana, sunt cariere de

SIRETUL-DE-SUS 409 SIRETUL-STA.TATOR
piatra si ape sulfuroase; adi
este si o statiune balneara.
Calle de comunicatiune care
strabat aceasta pl. sunt : Calea
nationala Roman-Iasi, indatá ce
trece riul Siretul in fata satulid
Miclauseni, pe un pod de
fer lung de 317 m. si duce de
la S.-V. catre N.-E, pana. dincolo
de satul Strunga, la locul
numit La-treI-CracI, in fata T'irgulul-Frumos.
Aceastä osea in
plasa Siretul-d.-s. urmeaza mal
mult de jumatate din lungimea
sa cursul pirluluI Stircea. Ea
trece pe la S.-V. de satul Miclauseni
si pe la baile Strunga.
oseaua judeteana Piatra-Iasi Incepe
a atinge aceasta pl. indatä
ce trece riul Siretul in fata satuluI
Cogalniceanu si merge de
la V. la E. prin satul Oboroceni-d.-s.,
Movileni si Crivesti
si apor la locul numit La-trei-
Cracl, In extremitatea jud. Roman,
unde se uneste cu soseaua
nationaIl Roman-Iasi; aceastà s osea
n'are pod peste riul Siretul,
in l'ata satului Cogalniceanu,
asa ca ea' ce ar voi O. mearga
din pl. Moldova, in pl. Siretuld.-s.,
sunt nevoid a parasi aceasta
osea si a merge O. treaca
acest riii mar sus, pe podul de
la Mogosesti. oseaua judeteana
Roman-Bira-Vasluiti ce incepe a
atinge aceasta pl. indata ce
trece rlul Siretul, pe un pod
plutitor, in fata satuluI Sagna
si merge prin acest sat catre
N.-E. pana la tirgusorul Bira,
rinde se si termina.; de aid se
indreapta spre E., trecind pe
la Han ul-luI-Rojnitd, la satul Todireni
; de la Bira la satul Todireni
este intrerupta in mal
multe locurI ; lar de la Todireni
spre E. este numaT pe o lungime
de 14 kil. oseaua judeteana
Roman-Bacesti-Vasluiti ce
incepe a atinge pl. indata ce
trece d'id Siretul, pe un pod
statator de lemn, in fata satultd
Gidinti si merge prin acest sat,
urcind prin padure culmea Dealul-Mdru/uI
; apol se pleaca catre
S.-E., trecind prin satul Poenarul
si de aicI in pl. Fundul,
prin satul Craesti la drgusorul
Bacesti si de acolo la Vasluiù;
parcurge, strabatInd pl., o lungime
de I I kil. O osea vecino-comunalä
strabate aceasta
pl. aproape in toata lungimea
sa, urmind malul sting al riuluI
Siretul ; incepe din marginea de
S. a acestef plasI, la N. de
satul Bratesti (unde se leagä
cu soseaua vecino-comunall Br5.testi
- Cotul-Ini-Balan-Datnienesti
din pl. Fundul) si merge de la
S. spre N. prin satele: Gidind,
Sagna, Buruenesti, Doljesti, Litca,
Butea, Miclauseni, Scheea,
Cuza-Voda, Cogälniceanu, unde
se uneste cu soseaua judeteana.
Piatra-Iasi.
Linia feratä Pascani-Iasi atinge
pulin coItul de N.-E. al
acestei plasl, arä a avea lusa
aci vr'o statiune,
Patru podud peste riul Siretul
pun in legaturd pl. Siretuld.-s.
cu pl. Moldova si anume :
podul de lemn statator intre
satele Carol si Gidinti, podul
plutitor filtre satele Lutca si
Sagna, podul de fer din fata
satuld Miclauseni si poda' plutitor
de la satul Mogosesti.
Are o populatie de 2762 familir,
sail 26177 locuitorr; 35
biserid ortodoxe si 8 catolice;
15 scolI rurale.
E formata din 13 comune
rurale, din care cele maI populate
sunt : com. Miclauseni
(3203 locuitod), 'Doljesti (2579)
locuitorI), Boghicea (2494 10cuitorl)
si Stanita (2409 locuitod).
Tirgusorul Bira e situat In
centrul plaseI si este resedinta
subprefectureI.
Tot in aceasta pl. este si sa
tul Scheea, trisemnat prin lupta
dintre tefan-cel Mare, Domnul
Moldovei, cu Croiot rebelul, data
la 6 Martie 1486.
Siretul-de-Sus, p/asti, jud. Su
ceava. Se margineste la E. cu
jud. Botosani si Iasi ; la V., cu
pl. omuzul si Moldova d.-j.; la
S., cu pl. Siretul-d.-j., jud. Ro
man si Iasi, si la N., cu pl. o
muzul si jud. Botosani. For
ma-I teritoriall se aseamana cu
a judetulta. E strabatuta de la
N. spre S. de d'u/ Siretul.
E formata din comunele : Dol
basca, Lespezile, Ruginoasa ,
Vascani si Tatarusi, cu reseditAa
sub-prefecturer in tirgusorul
Lespezi. Satele ce compun
aceste comune sunt in nu
mar de 30.
Are o suprafata de aproxima
tiv 74363 hect., cu o populatie
de 5596 familiI, sail 20230 su
flete, locuind In 4922 case.
Ad i se afla. manastirea Probota
si satul Ruginoasa, In care
se afla ramasitele luI Voda A
lexandru I. Cuza.
Siretul-Noil, :ida, din Siret,
ce uda com. Ionasesti, pl. Ni
coresti, jud. Tecucia, in directie
de la N.-V. spre S.-E., primind
In partea de S. piriul Valea
Lupei. Locuitoril o mal numesc
si Girla-Moarer.
Siretul-Stätätor, apei" stdatoare,
in jud. Covurluiu, avind in mijloc
o insula cu vil, In apro
piere de gara Barbosi, spre E.
Pana la 1861, Siretul curgea pe
aci ; de atunci irisa, schimblndu-si
cursul, a ramas un loc in
forma uneI zale de lant, ale ca
reI extremitatI par a se intruni
la S.-V., sub solul une! padurf,
formInd In centru-1 o instila bogata
in plantatiI.
6646. Afarole DIctionar Geograflo. Vi. I . 52

SITIETut-vEcH10 410 SIRIUL
Siretul-Vechiti, bral al Siretu-
Id, jud. Tecucitä, pl. Nicoresti,
com. Cozmesti. Pe acest brat
se aflA un pod ce duce in satul
Cozmesti-VechT.
Siretelul, sat, pe mosia cu acelag
nume, jud. Suceava, com.
Lespezi. E impartit in tref partT :
Tutoaea, Dealul si Vatra, asezate
pe doua dealurT ce tarmuresc
piriul Siretelul.
Vatra satuluT ocupa 44 fAid,
cu o populatie de 354 familiT,
sati 1489 suflete.
ImproprietaritT la 1864 sunt
8 fruntasT, 72 palmasT si 64 codasT,
stapinind 539 ala 66 prj.
Are o biserica, deservita de
un preot ; o scoala mixta.
Drumur1 principale sunt : la
Lespezi (2 1/2 kil.), la Stolniceni-Costandache
(5 kil.) si la
Orlan (9 kil.).
In 1803, Siretelul, proprietate
a MedelniceruluT Nicolae
Pascal, avea 107 liuzI, plätind
1172 leT bir anual, fiind si 3
liuzl de ceT ara bir. («Uric.»,
vol. VII, p. 246).
In 1806, gasim proprietar pe
Medelnicerul Nicolae Tuduri,
care se judeca cu Hermeziu,
proprietarul mosieT Stolniceni,
pentru hotarul mosieT. (eUric.»,
vol. VI, p. 206).
Siretelul, viroagd, jud. Braila,
care se desparte de riuI Siretul,
din dreptul fostuluf pichet
Salda, strabate toata lunca Siretuld,
trecind pe litiga tirlele
Mares, Pfetrolul-Vechiti, Popa
si satul Vadeni, si se uneste
iarasT cu riul Siretul la ruptura
de la V. a podtiluT de peste
Siret a caieT ferate.
Siretelul,girld, din Siret, jud. Dorohoiii
si Botosani. VezT Siretul.
Siretelul, pida, jud. Suceava ; iz-
voreste din pAdurea cu acelasT
nume, strabate satul, si dupa
un curs de 4-5 kil, se varsa.
in Siretul. Primeste din dreapta
Seaca, Humosul si Cornul, lar
din stinga Piriul-D ealulu I i Tutoaia.
Siri-Bei-Iuiuc, movild, in jud.
Constanta, pl. Medgidia, la hotarul
com. rur. Enigea si Mamut-Cuiusu.
Are 148 m. inaltime,
predominind valea Calfa-
Dere si ruinele Spapinar. Este
situata In centrul piase, in partea
N.-E. a com. Enigea si In
cea N.-V. a com. Mamut-Cuiusu,
la 21/2 kil. spre N.-V. de ruinele
Spapinar.
Siriul, com, rur., jud. Constanta,
pl, Hirsova, situata in partea
de N. a judetuluT, la 76 kil.
spre N .-V. de orasul Constanta,
capitala districtuluT, si in partea
de S. a plasii, la 24 kil. spre
S.-E. de oraselul Hirsova, resedinta
eT, pe valea Siriul.
Se margineste la N. cu comuna
Sarai; la V., cu comuna
Ghisdaresti si Topalul ; la E.,
Cu comuna Casimcea (p. Babadag,
jud. Tulcea); la S., cu comunele
Tas-Punar (pl. Medjidia)
si Pazarli (pl. Constanta).
Relieful soluluT e destul de
accidentat, de culmile Dulgherul
si Castal la E., Sarai, la
N., Erchesec si Muslu la V.,
Siriul la S. Principalele dealurf
care brazdeazA comuna sunt:
Cadi-Cisla (109 m.), Capugi (142
m.), Casta! (155 m), Dulgherul I
(160 m.), Dulgherul 11 (230 m.),
la N.; Seleus (206 m.), Caciamac
(152 m.), Chucluc-Chioi (135
m.), Aman-Tepe (x37 m.), Tasli-
Culac (140 m.), la E.; Tepe
(185 m.), Hos-Tepe-Bair (181
m.), Satis-Chioi-Bair (131 ni.),
la S.; Erchesec (234 m.), cel
mal inalt din comuna, Tichilesti
(189 in.), Muslu (143 in.), la V.;
apoT dealurile Siriu-Bair (92 m.),
Insiratele (209 in.), Hagi-Bairam-
Tepe (214 m.), Man-Corman
(157 m.), Capugi-Bair (165 m.),
prin interiorul comunef. Sunt
toate acoperite cu bogate pasunf,
finete si semanaturl.
Movile sunt 150, toate artificiale,
servind ca puncte de orientare
sati observatie.
Sunt 5 piraie si o multime
de val.
E forman. din 9 catune: Siriul,
resedinta, spre V., inteo vale
circulara, Siriul ; Muslu, spre N.,
Ja 4 kil. spre N.-V. de resedinta,
pe piriul Tichilesti ; Muslu-
Bei, in partea de V., tot pe
piriul Tichilesti san Muslu, la
3 kil. spre V. de resedinta ; Erchesec,
pe un cot al dealuluT
Erchesec, spre S., la 8 kil.
spre S. de resedinta ; Capugi,
spre V., la 3 ' 2 kil. spre S. de
resedinta, pe piriul Batacli-Dere ;
Catal-Seleus, spre E., la 5 kil.
spre E. de resedinta, pe piriul
Catal ; Terzi-Chioi, tot spre E.,
la ro kil. spre S.-E. de resedinta,
pe piriul Terzi-Chioi-Dere ; Pantelimon
sail Ciatal-Orman, spre
S., la 14 kil. spre S.-E. de resedinta,
pe piriul Ciatal-Orman ;
Satis-Chioi, impartit in 2 trupuri:
Satis-Chioi turc si Satis-Chioi
romín, spre S., la 1 1 kil. spre
S.-E. de resedinta, pe piriul Statis-Chioi
(sail Boazgicul).
Are o suprafata de 25708
hect., cu o populatie, in maloritate
Romín); de 1782 familiT
set 4477 suflete ; 6 pcoll ; 3
bisericf ortodoxe, In catunele
Cartal, Pantelimon si Satis-Chioi,
deservite de 4 preoti si 5 paracliserT;
4 geamiT, in catunele Capugi,
Erchesec, Muslu si Terzi-
Chioi, cu 4 hogf.
LocuitoriT posea : 666 plugurT,
674 care si carute, 17 masinT
de secerat, 36 masinT de batut

SIR1UL 411 SISESTI-DE-SUS
porumb, 97 grape de fier, o
ma$inä de vinturat, 58 trioare;
183 caI, 4264 bol, 16 bivolf, 53
asinI, 27540 ol, 59 capre si
1105 pord ; io morI de apa $1
1 de vint.
Comerciul este destul de activ ;
se face prin gara Cernavoda, la
40 kil., san prin oraselul Hirsoya,
la 24 kil., spre S.-V. de
com., $i consta in export de
cereale $i vite si in import de
coloniale $i manufacturI.
Budgetul com, e la veniturI
de 48175 leI si la cheltuell de
13735 le.
CM de comunica0e sunt : catea
judeteana Hirsova-Cara-Murat,
trecind prin satul Siriul ; apoI
drumurf miel ce unesc catunele
futre ele si cu satele vecine :
Sarai, Topalul, Boazgicul, Ciobanul,
Ta.$-Punarul, Carol I, Caciamacul,
Casimcea, Calfa, etc.
Siriul, sat, in jud. Constanta., pl.
Hirsova, catunul de resedinta
al com. Siriul, situat in partea
centrala a plaseI $i a comunei,
pe piriul cu acela$I nume. Are
o intindere de 2173 hect., din
care 168 hect. ocupate de vatra
satuluI, cu o populatie in maioritate
RominT, de 91 familiI, sat1
417 suflete.
Siriul, catend de mung intinsa $i
mareata, ce incepe din judetul
Prahova si se intinde in jud.
Buzaa, intre piraiele Crasna $i
Siriul, pana in malul drept al
riuluf Buzaul. Acest masiv culmineaza
in piscurile : Tatdrutul,
Fetele, Mallia, Bocirna si Curul-
Munteluf, avind inältimf 'filtre
1642 $i 820 111. E foarte avuta
in padurI, din care bradul secular,
pinul $i moliftul, ocupa
primul loc. Are pasunf si izlaze
intinse, precum $i multime de
animale salbatice. Vara pasc aci
pana la 12000 oI, producind
ca$caval vindut in comerciii, sub
numele de Penteleit
Siriul, mofie, in jud. Buzatí, com.
Chlojdul-din-Bisca, formata din
muntil Fetele, Maliia $i Tatarutul,
proprietate a mosnenilor
ChiojdenT. Are 1700 hect., din
care 400 izlaz, restul padure.
Siriul (Tätärutul, Siriul-M are),
pirig, In jud. Buzan, com. Chiojdul-din-Bisca.
Izvore$te dintre
muntele Tätarutul $i Mallia $1
se varsa in 11111 Buzaul, mal sus
de cal. Gura-Siriuld, din com.
Nehoiasul. El primeste mal multI
afluentI, din care, pe partea
dreapta, izvoarele : Siria$ul, Ro-
$ia, Cocopl, Stearpa, Bratul,
Monteorul $i Valea-Vacil ; lar
pe stinga : Milea $i Mreaja. Pe
albia sa se af1ä so herastrae. E
avut in pastravT.
Siriul-Mare, &lit, izvoreste din
muntele Tatarul, de la N. de
com. Star-Chiojdul, plaiul Teleajenul,
jud. Prahova, curge de
la N.-V. spre S.-E., se impreund
cu Siriul-Mic, in partea de N.-E.
$i apoI intra In judetul Buzar'.
Are de afluent izvorul Villa.
Pe Siriul-Mare este un herestrati.
Siriului (Gura-), cätun, al com.
Nehoiasul, jud. Buzad, Cu 300
locuitorI si 77 case. Aci e stabilit
$i punctul de varad despre Transilvania,
mutat din catunul Prundul,
al com. Nehoiasul, cunoscut
maI bine sub numele Bisca-RozileI
$i Fata-Cheier.
Sise§ti-de-Jos, com. rur. §i sat, in
jud. Mehedinti, pl. Motrul-d.-s., la
26 kil. de ora$ul Turnul-Severin,
situata la poala dealulul Gardoaia,
pe Valea-Co$ustel.
Se margineste : la E., cu com.
Ciovirnasani li Jegujani ; la S.,
Cu comuna Ciovirnasani li. Cra-
guesti ; la V. cu com. Sise$tid.-s.
; lar la N., Cu comunele Pestenuta
li Jegujani.
Satul formeaza comuna Cu sa
tul Noapte$a $i catunele Cainiceni
$i Caramidari, avind o populatie
de 1840 locuitorI $i 356 case.
Are 2 bisericI, deservite de
2 preotI $i 3 cintaretI; o $coall.
Locuitorir posedl : 6o plugurI,
mo care cu bol, 4 carute cu
cal; 180 stupI; 900 vite mari
cornute, 20 'cal, 780. or, 110
capre $i 700 rimatorT.
Are o osea comunala, care
o leaga de soseaua judeteana
SeverinBujorescuTirgul-Jiti,
la com. rur. CiovIrna$ani.
Budgetul com. e la veniturI
de 2457 leI, lar la cheltuelI, de
1547 leI.
Dealue mal principale in com.
sunt : Dealul-BobuluI li Dealul-
CarAmidarilor, iar val principale
sunt : valea Coontea, pe
unde curge riul Cosustea, Valea-
CornuluI, Valea-luI-Novac, Valea-
Hudupulul, Valea-Mare, Valea-
TiganuluI, Valea-Girdoaid, Valea-CopacioaseI
$i Valea-Noapte$er.
Tot pe ter, com, se afla
Cainiceni, platod.
Sise*ti-de-Sus, com. rur., in jud.
Mehedinti, pl. Motrul-d.-s., la 28
kit, de orasul Turnul-Severin,
situata pe valea riuluI Cosustea.
E formata din satul cu acela$I
nume, avind o populatie de 650
locuitorl $1 120 case.
Are o biserica Cu 1 preot $i
2 entaretI.
Locuitorir posea : 26 plugurl,
35 care Cu bol, 1 carutl Cu cal ;
450 vite marI cornute, 33 cal*,
310 oI $1 260 rimatorI ; 40 stupT.
Este legata prin o osea comunala
de com. rur. Sise$ti-dejos.
Budgetul com. e la veniturI
de 1062 14 $1 la cheltuelI, de
875 leI.

SITARI 412 SIUL-DE-SUS
Sitar, sat, jud. Arges, pl. Topologul,
pendinte de com. rur.
Dedulesti-VArzari.
Site§ti, ditun, al com. Bumbesti-
Piticul, jud. Gorj, pe coama indltimilor
din partea dreaptA a piriuluT
Galbenul, la S. de CernAdia.
Are o suprafatA de 150 hect.,
cu o populatie de 56 familiT,
se' 245 suflete ; o bisericA de
zid, fl'cutA de locuitorT, deservitA
de 1 preot si 1 cinaret.
LocuitoriT posedl : io plugurl,
6o care cu bol ; 154 vite
marl cornute, 15 cal, 142 °I,
25 capre, 35 rimatorI; 18 stupI
cu albine.
Comunicatia in cAtun, cu comuna
sa si cu comunele invecinate,
se face prin drumurT nesoseluite.
Sitoaia, 'Vare particulark pl.
Jiul-d.-s., com. Almajul, pe mosia
Sitoaia. E populatä cu cerI,
sala, plopi si mal cu seamA
stejarl si girnitA.
Siul, Mili, izvoreste din pl. Siuld.-j.,
jud. Olt, de lingA com.
Comani, de la locul numit Putul-luT-Doanä.
Curge paralel cu
Oltul, pe aceeasl luncA li udA
teritoriile comunelor : DrAgAnesti,
DAneasa, GostavAtul,Frunzarul,
Birsesti, Beciul si Dudul ;
apoT trece in jud. Teleorrnan si,
dupA ce mal udA teritoriile comunelor
Plopi, Elizabeta, Uda-
Clocociovul si Segarcea-din-Vale,
se varsA in cracul Oltului,
numit Oltul-Mic, in dreptul com.
Lita. Siul strAbate in jud. Olt,
o distantä de aproape 30 kil.,
si in jud. Teleorman, aproape
25 kil.
Albia luT, desi intinsä, nu este
adincä si numar cind apele vin
marT, nu poate fi trecut si atuna'
numaT timp de cite-va ore.
Atit de numeroase sunt cotiturile
lui in cit pe o distanth de citlva
kil. trebue trecut de 7-8 ori.
Siul, alimentat de apa nenumAratelor
izvoare ce curg din
Dealul-OltuluT, in tot parcursul
luT, nu seacá cu totul mal niel
odat5.. Apa lui este tot-d'auna
limpede. In albia lul se gAseste
mult pietris si diferite varietAti
de pesa mAruntl.
Se intimplA, cind apele vin
marT, cA pe alocurea Siul se impreunä.
cu Okul, revArsindu-se
pe marI intindefi.
Siul-de-Jos,p/asd, jud.Olt. Se mArgineste
: la N. cu pl. Siul d.-s.,
printr'o linie ()bijcä trasA de la
dreapta spre stinga, si care in cep e
din riul Olt, de la N. de com. Comani,
si merge pAnA in cimpla
Bolanulul, pAná aproape de obArsia
riuluT CAlmAtuiul; la E., cu
pl. S erbAnesti, printr' o linie
conventionald trasA din cimpia
Boianulul, pe malul drept al
riulul CAlmAtuiul, si cu o mica
parte din judetul Teleorman;
la V., cu lita Olt, care o desparte
de judetul Romanati si
la S., cu jud. Teleorman, printr' o
linie trasä din riul Olt, si care
trece pe la S. de com. Dudul,
pe la E. de com. Viespesti si
CAlinesti si pAnA in riul almatuiul.
Pe lingA riul Olt, care udl
partea de V. a plAseI, mal este
strAbAtutA de riul Siul, de la N.
la S., si de Sohodolul, care are
aceiasi directiune. Curgerea acestor
riurl este linA si nu face
stricAciunT, alai A de Olt, care,
cind vine mare, se intinde pdnA
la com. Dudul.
Terenul plAseT este inclinat
din cauza riuluT Oltul, mergind
din ce in ce inclinindu-se cAtre
orasul Turnul-MAgurele. Cele
mal multe locuri din plasA sunt
mal mult sese.
oseaua judeteanA numitA ea
SlatineT2 trece prin mijlocul pllseT
Siul-d.-j., si prin comunele:
Dáneasa, ZAnoaga, Sprincenata,
Gilmeele, Viespesti, Cretesti, Beciul
si Dudul, mergind pe maluI
sting al riulur Seciul, pdn1 intrA
in jud. Teleorman. Afard de
aceastá osea, toate comunele
sunt legate intre ele prin os ele
vecinale si comunale.
E strAbá.tutä de siruri de dealurT
numit Dealul-Oltuluf, acopen
it cu vil, pAsunT si in parte
Cu pAdurl.
Viea se cultivA pe o suprafatä.
dei331,45 hect., la Birsesti (38,75
hect.), Beciul (112,75 hect.), Comani
(197,25 hect.), CrAciunei-d.j.
(25,25 hect.), Craciunei-d.-s.
(40,75 hect.), DAneasa (230,50
hect.), Frunzariul (59,75 hect.),
DrAgAnesti (420 hect.), Dudu
(49,25 hect.), GostavAtul (75,25
hect.), Poiana (15,75 hect.), Viespesti
(3475 hect.) si StoicAnesti
(31,75 hect.).
Plasa Siul-d.-j. coprinde 13
comune rurale .(cu resedinta in
com. DrAgluesti), adicA : Birsesti,
Beciul, Comani, CrIciuneld.-j.,
CrAciunei-d.-s., DAneasa,
DrAgAnesti, Dudul, Frunzariul,
GostavAtul, Poiana, StoicAnesti,
Viespes ti.
Siul-de-Sus, p/asä, in jud. Olt.
Se mArgineste : la N., Cu plAsile
Oltul-d.-j. si Mijlocul, printr'o
linie care pleacl de la S. de
Slatina, trece pi-in zona viilor,
coteste pe la N., pAnA din sus
de com. BAlteni, si apoT se intoarce
spre S., pe lingä dealul
SerbAnesti, pAnA in mijlocul chnpiel
Boianului; la S., cu pl. Siuld.-j.,
printr'o linie dusà din mijlocul
cimpieT BoianuluT, pe 11110
MAgura-BouluT, pAnA ajunge intre
comunele Märuntei si Comani
; la V., cu jud. Romanati,
de care se desparte prin riul

SlULIA (VALEA-) 413 SiMBURETI
Oltul; la E., cu plasa erbdnesti.
Plasa SiuI-d.-s., numitä. si Iminogul,
este udata de riurile Iminogul
si Vedita, avind o directiune
de la N. spre S. Terenul
acesteT plasT este ses.
Este strabatuta. de : soseaua
judeteana., care pleacä de la
Slatina, cu directia spre S., treclnd
prin comunele : Brebeni,
Coteana, Balänesti, Comani si
apoT intra in pl. Siul-d.-j. ; la S.
de com. Brebeni, se bifurcä si
o ramura apuca spre S.-E., trece
pe linga. com. Greci si intra in
pl. erbanesti; maT multe sosele
comunale si vecinale, care leagd
comunele intre ele.
Se cultiva viea pe o intindere
de 351 hect., 75 ariT, la : Coteanul
(42 hect.), Milcovul (39
hect., 75 arri), BarcAnesti (3
hect.), Alimanesti (45 hect.), Balanesti
(55 hect., 50 ariT), Izvoarele
(62 hect., 50 ariT), Maruntei
(63 hect.), Viisoara (41 hect.).
Plasa Siul-d.-s. coprinde 1 1
comune rurale (cu resedinta in
com. Carcanesti), adica : Mimanesti,
Balanesti, Balteni, Barcanesti,
Coteana, Izvoarele, MAruntei,
Mierlesti, Milcovul, Perieti
si Viisoara.
Siului (Valea-), vale, in jud. Teleorman
si Oltul, pe unde curge
riul cu acelas1 nume.
Sic-Iuc, movilit, in jud. si pl.
Constanta, pe teritoriul com.
rur. Cara-Harman, asezata pe
culmea dealuluT Cara-Harman
si aviad o inaltime de 52 metri
; situata in partea de N.-E.
a plasei si a com.; predomina
prin inaltimea sa tot dealul Cara-
Harman (e virful cel mal inalt),
satul Cara-Harman, partea de
S. a laculuT Tuzla, apa Peletlia
si drumurile comunale Gargalicul
si Cara-Nasuf pe o intin-
dere destul de mare ; este asezata
la i' 2 kil, mal spre S.-E.
de Podul-Dracului-Negra si la
1 kil, mal spre S.-V. de lacul
Tuzla ; este artificiala si acoperita
cu.verdeata.
Sima, munte, in prelungire cu
Stinca - VulturuluT (ramificatia
muntilor Pingarati), jud. Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, com. Bicazul.
Prezintain formatiunea sa grezie
masiva, ale carda granule de
quart sunt mult mal miel de cit
cele ce se gasesc In Stinca-VulturuluT
; de aceia piatra de ad e
foarte buna pentru pavagiii si
constructiunT de tot felul.
Aceasta grezie face parte din
alta formatiune a cretaceuld decit
depozitele din muntele Cozmita ;
e o grezie pe care geologiT
austriacT o numesc de Godula
si de Iamna (Godulasandstein si
Imnasandstein) si care, dupa pa.rerea
mareT maiorita.tT a geologilor,
e de virsta AlbianuluT francez
sail GaultuluT din Anglia,
san chiar si maT vechie, de oarece
de curind s'a constatat In
Maramures, cd suprapoarta depozitele
Cu Exogra si Hierogylif f.
Formatiunea cu aceasta grezie
maT apare filtre muntele Cozmita
si piriul Bicazul.
De la S.-V. muntelul Sima,
nu mal sunt niel grezif masive,
niel depozite cu Exogyra,
ci d'alm peste o formatiune si
mal vechle din greziT cu giluntele
fin si din schisturT argiloase
suriT cu undulatiunT 5i neregularitätT
pe fetele lor asemenea
rozaturilor ce lasd apa de
ploaie cind serpueste pe un pamlnt
slab si umed ; altele orT ridicaturile
si impresiunile au forma
vermiculara, elipsoidala, orT
o forma neregulata. Suprafata
ion e tot-de auna neteda si adese-orl
cu un aspect unsuros;
greziile, mal cu seama, sunt
strabatute de vine de spat, lar
pe fetele schisturilor se Izad im
presiuni foarte frumoase si bine
pastrate de Fucoide.
Avind in vedere aceste caractere
si raporturile de stratificatiune
Cu tarimurile sedimentare
megiese, Gr. Cobalcescu iden
tificà aceste depozite cu depozitele
geologilor nemtI Rossfeldice
(Rossfelderschichten ), facind
parte din rindul Neocomian,
din diviziunea schisturilor
si greziilor superioare de Teschen.
Pdturile Rossfeldice continua
pe cursul BicazuluT in sus pana
la granitO si se intind in Tran
silvania.
Simbotinul, sat, cu o populatie
de 81 suflete, facind parte din
com. rur. Baboesti, pe proprie
tatea cu acelasT nume a EforieT
Spitalelor Civile din Bucuresti,
jud. Arges, pl. Lovistea. Are o
biserica, cu hramul Sf. Gheorghe,
deservita de un preot si un cintAret.
Simbotinul, mofie, jud. Arges,
pl. Lovistea, com. Baboesti, pro
prietatea EforieT Spitalelor Civile
din Bucuresti, pendinte de schi
tul Berislavesti. Are o intindere
de 954 pog.
Simbure§ti, com. rur., jud. Olt,
pl. Oltul d.-s., compusa din 6
catune: Simburesti, Tonesti, MInulesti,
Cungrea, Launele si Cer
beni.
E situata pe dealurile : Sim
burul, Manulesti, Tonesti si pe
valle: Cungrea Mare, BrAnila si
Simburul, la 50 kil, de capitala
judetulur si la 4 kil. de a
piase'.
Are o populatie de 1072 lo
cuitorT ; o scoala ; o biserica, in
cat. Simburesti, fondati. la 16i1
de vel Armas Marcu si sotia sa

StMBURESTI 414 StNGERUL
Rada. D'asupra 1.1eT are urmatoarea
inscriptie :
Acensa biserich este ziditä de vel
Armas Maui la anit 1311, precum neam
informat de la o icoanä gh'sitli Intr'un
mormInt. Iar turnul si amvonul e
zidit de logofhtul Ion si a luat si clopot
la aniI 1771. lar mal incoace s'a zugrävit
de parintele Ion si invelitä de locuitort,
la 1829.
Biserica e deservitä. de 2 preotI.
Se crede ca a fost manastire.
Locuitorif se ocupa, pe Ruga
agricultura, cu caria, dulgheria,
rotaria §i cizmaria. El desfac
produsul muncer lor la Slatina,
Piteti §i Drag4ani.
195 locuitor/ s'al:1 improprietarit
la 1864, pe mo§iile d-lor
I. C. Bratianu, I. Ceawscu, St.
Zaharescu, Pirlianu i G. Viteleanu,
dinduli-se 6r5 hect. El
posea : 15 cal', r8o bol, i5o
vad, 200 capre, 590 oI i 210
pord.
Veniturile ?i cheltuelile com.
se urca la 2283 leI, 83 banI.
O osea comunala leaga com.
Simburesti la V. cu com. Dobroteasa
§i la E. cu com. Ciomage0.
E brazdata de dealurile : Tone0,
Manule0, Simburul, cu
piscurile : Dobra ..51 Ripa-Ro0e,
Coasta-Papa §i surpaturile : Ursul,
Corbul, Merilor, Ciurezul i
Fundura.
Riul Cungrea-Mare trece prin
centrul com., care mal e strabatata
de piraiele : Lanele, BrAnila,
Simburul, Groprea i de altemid
vilcele. Se margine0e cu com.:
Ciomagesti, Deje0, Dobroteasa
pi Paroi.
In raionul com. Simbure0 se
vaca inca ruin ele palatuluf lul vel
Arma. Marcu, fondatorul biserice.
Zidirile acestul palat aii
o grosime de 1 m. 80.
Despre acest Arma se spune
ca avea plaiurT mar/ cu vil* §i
vinurile le aducea in beciurile
palatuluI prin burlane, ce se ga-
sesc chiar az/ sub pamint. Viile
s'ail distrus liad crescut paduri
In locul lor.
In dealul Rudarea, proprietate
a familid Bratianu, sunt mal multe
gropY, unde se zice-ca ad stat
Tatarii, §i unde se gäsesc in
pamint cioburI de oale 51 alte vase,
taxi* li. foarte bine lucrate.
Simbure§ti, sat, facind parte din
com. rur. Cu acela4I nume, pl.
Oltul-d.-s., jud. Olt. Are o populatie
de 170 locuitort
Simnicelul, torent, in jud. Argq,
pl. Topologul ; ia natere
din Dealul-Fetenilor §i se varsa
fu Simulen
Simnicul, torent, izvorete din
muntele Feteni, jud. Arge§, pl.
Topologul §i se varsa In Olt, la
satul Bude0, dupa ce s'a unit
cu Simnicelul.
Simzine§ti, sat, Cu 35 locuitorT,
in jud. í pl. Tutova, com. Lale§ti,
spre E. de satul Lale§ti.
Strigeri, sat, in partea de N.-V.
a com. Gropnita, pl. Copoul,
jud. I4, situat pe valea cu acela0
nume. Are o populatie de
86 familiI, sal:1 347 suflete.
LocuitoriI posea.: 263 vite
marr cornute, 778 oi-, 32 cal li
114 rimatorI.
Singerul, com. rur., jud. Prahova,
pl. Podgoria, situata pe Valea-
Mare 11 pe stinga riului: Cricovul,
la 52 kil, de capitala jud.
§i la 15 kil. de a pl4d.
Se marginqte cu com.: TAtarul,
Apostolache, Cislaul i
Salda, din jud. Buzaa.
Se compune din 3 cat. : Singerul,
Mirqul i Butuci, cu o
populatiune de 2095 locuitorI.
Are o moara cu aburl ; o
§coala; 4 biserid, 2 in cát. Sin-
gerul, una fondata la anul 1816
de Alecu VacIrescu §i alta la
anul 1723, fondata de Dumitrache
Mirzescu, una in cat. Mirqul
fondata de Anica Vacarescu
i fratele sati Pana Babeanu,
la anul 1851, i alta in
cat. Butuci. Toate aceste biseriel
sunt deservite de 3 preotl.
Biserica din Singerul-d.-s. are
urmatoarea inscriptie :
Acest sibt locas ziditu-s'ail din temelie
$i s'ad /nfrumusetat dupii cum se vede,
filtra cinstea o lauda Adormirel rasatoareI
de Dumnezeii si ace/ora sfinV ce
se vild zugrivit1 IntrInsul, In zilele 'n'Altatuld
Domn Ion Carnea Voevod, co
blagoslovenia prea O sfintiel sale Kir
Costandie, Episcopul BuzhuluY, prin osirdia,
silinta si toath cheltuiala DumnealuY,
Iiiv-vel Stolnic Alexandru Vhchrescu si
Anica, sotia DumnealuY, ca sh le fie pomenire
In ved, la anul de la Hr. 1816.
La biserica din Singerul-d.-j.
abia se mal poate citi cuvintele :
c Stefan zugravul i Ion zugravul,
anul 1723... de Andreiti Bozianu
».
LocuitoriI, In numar de 336,
s'ají improprietarit la 1864, pe
mo§iile d-lor Iancu Babeanu §i
D. Mirzescu, dinduli-se 994 hect.
E/ posea : 28 cal, z 16 vad,
64 capre, 884 oi, 850 pord, 527
bol, 106 vite i taurl.
Comerciul se exercita in com.
de ro circiumarI.
Suprafata com, e de 2345 hect.
La locul numit La Sare, sunt
cariere de sare.
Budgetul com. e la venituri
de leI 5907 i la cheltuelr, de
4704 le!.
E brazdata de dealurile : Feliga,
Jar4tea i Poeni, pe care
sant vil §1 livezl de pruriT i de
movilele : Runcul, Bobarul, Feliga
li Jari§tea, acoperite Cu paduri.
E strabatuta de girlele : Mire§ul,
SAratica, Cricovul, de izvoarele
Babanul i Budulacul i de vaile :
Valea-Mare, a-Pala§e0ilor, a-Vacd,
a-BordeluluI i a-Pope!.

SINIR-DERE 415 StRBI
Sink-Dere, vale, in jud. Tulcea,
pl. Babadag, com. Armutlia, catunul
Camber ; serveste de hotar
comunelor Armutlia si Babadag;
Tese din dealul Tas-Bair, se indreapta.
spre S., inteo directie
de la S.-V. spre N.-E. ; taie drumul
judetean Babadag-Macin si
se deschide in balta Toprae-
Chiopru.
Sintr-Ta§-Tepesi, a'eal, in jud.
Tulcea, pl. Macin, pe teritoriul
com. rur. Coium-Punar ; se desface
din culmea Ghium-Ghiurnes
; se intinde spre S., d'alungul
piriuluT Coium-Punar, brazdind
partea de S. a pl. si a com.;
este taiat de hotarul celor 2
jud. ; la poalele luT de N. e asezat
satul Coium-Punar ; de natura
stincoasa, e acoperit cu pasunT.
Sirbeni, cdtun, in j'Id. Vlasca.
(VezT Dobrotesti saii Branistari).
Slrbeni-de-Sus, sati Adunati-
Sirbeni, com. rur., jud. Vlasca,
situata in pl. Neajlovul (VezT
Adunati-Sirbeni).
Slrbe§ti, com. rur., in partea cea
mar de N.-E. a pl. Amaradia,
jud. Gorj, pe ambele farmurT
ale rfuluT Oltetul.'
E formata din satul cu acelasT
nume, marginindu-se cu com.
Polovragi.
Are o suprafata de 800 hect.,
cu o populatie de 553 loc., si
apartine Intreaga locuitorilor
care sunt mosnenT.
Are: 3 bisericI, deservite de
I preot si 1 cintaret ; o scoall;
3 morT pe apa, 13 pive si I
joagar.
LocuitoriT poseda : 25 pluguti,
6o care Cu bol si vacr, 340 vite
marT cornute, 30 cal, 190 or;
81 stupT, wo capre si I io rimAtorr.
Venitul comuneT este de leT
801, banT 53; lar cheltuelile, de
leT 718, bani 66.
Comunicatia se face prin soseaua
comunala, care pune com.
in legatura, la S. cu comuna
Alimpesti, iar la N.-V. cu Poenari,
si da in soseaua judeteana
T.-Jiul Ciuperceni Vilcea.
Malurile Oltetulul in comuna
se numesc : cel drept, Dealul-
MuereI; iar cel sting, Dealul-
TAuzuluT.
Skbe§ti, cdtun, al com. Vintila-
Voda, jud. Buzai, Cu 300 locuitorI
si 78 case; are subdivizia
Fundata.
Strbe§ti, cdtun al com. Ohaba,
pl. Amaradia, jud. Gorj, situat
pe o colina de deal, numita
dealul Sirbesti si in partea de
N.-V. a OhabeT.
Are o suprafata de 350 hect.,
cu o populatie de 30 fama',
sati 100 suflete; 1 biserica, deservia
de 1 preot si 1 cintaret.
In apropierea catunuluT trece
ptriul Inoasa, care se varsa in
Amaradia.
LocuitoriT poseda : 9 plugurT,
16 care cu boT, no vite marf
cornute, 5 caT, 200 oT, 40 fimdtorr
; 15 stupr.
Comunicatia in cAtun cu comuna
sa si cu atunele invecinate
se face prin drumurT nesoseluite.
Strbe§ti, sat, in jud. R.-Sarat,
pl. Marginea-d.-j., cat. comuneT
Maxineni, asezat spre E., la
confluenta SiretuluT si BuzauluT.
Sirbe§ti, stalie de dr.-d.fl, jud.
Covurluiti, pl. Siretul, com. Branistea,
pe linia Barbosi-Tecuciti,
pusa in circulatie la 13 Septembre
1872. Se afla futre statiile
Barbosi (12,7 kil.) si Independenta
(7,5 kil.). Inaltimea d'asupra
niveluluT MareT, de I3m.,14
Venitul acesteT statiT pe 1896
a fost de 8194 ler, 75 banT.
Sirbi, com. rur., in partea de
S.-E. a piase! Baseul, jud. Dorohoiii,
formata. din satele : I-Ianesti,
Sirbi si Slobozia-Hanesti
cu resedinta primarieT in satul
Hanesti. Are o populatie de
531 familir, satí 1959 suflete ;
2 bisericI, deservite de 3 preotT,
4 cintaretT si 2 paracliserT; 1
scoald.
Vite : 1208 vite marT cornu te,
3672 or, 148 caT, 670 porcT.
Loc. posea 350 stupT.
Budgetul com. e la venituri
de 8285 leT si la cheltuell, de
7062 leT.
Sirbi, sat, jud. Bacaii, pl. Tazlaul-d.-s.,
com. Tetcani, situat
intre dealurT, pe valea Pitliasului-Sirbilor,
la 2/2 kil, de satul
Tetcani (scoala).
Are o populatie de 241 lo
cuitorI; o biserica catolica., cla
dita de locuitorT la 1848.
Vite : 114 vite cornute, 27
porcl.
Strbi, sat, jud. Bacan, pl. Tazlaul-d.-s.,
com. Scorteni, care
face trup cu satul Szorteni si
este situat pe Pirlul-Strbilor.
Sirbi, sat, pe mosia Cu acelasT
nume, jud. Dorohoin, comuna
Sirbi, pl. Baseul, cu o popu
latie de 1009 suflete, situat pe
malul BaseuluT, mal in jos de
Saveni.
Mosia apartine EpitropieT Spi
talelor Sf. Spiridon din Iasi.
Are o scoall ; o biserica Cu
hramul Sf. Nicolae, deservita de
2 preotT, 2 cintaretT si 2 palamarT,
mica si vechTe, facuta din OlatucT,
in anul 1795, de locuitorT.
Satenil inproprietaritT au 706
hect., 46 ariT, pamint ; lar proprietatea,
5027 hect. cimp.

SIRBI 416 SIRCA
Sunt 3 iazurt O 2 pirale ce
trec pe moeile numite Bodeasa
e Girla-Zama.
Drum principal, acel ce duce
de la Saveni la StefanWi.
Movía se hotAr4te cu: Borolea,
Flaneqti, Vlasinqti, Saveni
qi Avrameni.
Strbi, sat, fost situat in com.
Rauceqti, pl. de Sus-Mijlocul,
jud. Neamtu, qi acum facind parte
din jud. Suceava. Are 710
pog. padure pe teritoriul sati.
Strbi (Corrate§ti-Sirbi), cdtun,
spre N.-V. com. Cozieni, plasa
Ocolul, jud. Romanati. Are 250
locuitort, e este situat pe tärmul
drept al apet TesluiuluT.
Strbi, sat, pe moia i In com.
Dragineni, jud. Suceava, aezat
pe tarmul drept al Moldovet.
Vatra satulut ocupa 7 falcl,
cu o populatie de 191 suflete.
Are o biserica de lemn.
Improprietäritt In 1864 sunt :
4 palmae e 27 coda!, staplnind
66 T'Ala
Drumurt principale sunt : la
Draggeni (5 kil.), la Draganeti
(4 kit.) i la Rauce4i (3
kil.).
Moea, in marime de 300
falct, forma un trup a parte e
era a manastiret Neamtu, a! carel'
calugart ati cladit qi biserica.
In 1786, Iulie 21, moia Sirbi
tinea de jud. Neamtu e era a
luT Teodor Ciurea, care se judeca
cu egumenul manastiret
R4ca. («Uricar.» de T. Codr.,
vol. VI, p. 267).
Sirbi, sat, facind parte din com.
Giurgioana, pl. Zeletinul, jud,
Tecucia, situat pe coasta dealuid
cu acelae nume, la 51/2
kil, de reqedinta com., in partea
de N.-V.
Are o populatie de 369 suflete
e o coall.
Satul Sirbi pana: /a 1734 a
fost la 11/2 kil, mal spre N. de
actualul. La 1734, s'a mutat spre
S. In acela§ timp s'a facut i
o biserica de birne de Mihail
Iamandi, proprietarul =ea Are
hramul sf. Nicolae. In 1856 s'a
reparat cu lemnäria de la biserica
din satul Damäcga.
Linga bisericä in partea de
N., se afla ruina unet alte biseriel,
al carel zid are o grosime
de I m. 1 15 cm. e o inältime
de 3-4 m.
Strbi, sat, facInd parte din com.
Nicorqti, pl. Nicorqti, jud. Tecuela,
a4ezat pe coasta dealulut
Cu acelae nume, la I kil, de
tirgul Nicorqti, rqedinta com.
Teritoriul satulut e de 2290
hect., cu o populatie de 266
suflete qi 66 case.
Are o biserica, ca hramul S-tit
Voivozt. La 1815 s'a ruinat cea
vechte, facuta de Stolnicul Ifrim ;
mal pe urma Cu ajutorul raze-
Oor s'a rezidit din noti alta in
1853, care a durat pa.na. In 1869,
cind iarge s'a prefäcut dupa
cum exista astazt.
Comerciul se face de 3 circlumart.
Loc. sunt tott razee.
Sirbi, com. rur. si sat, in jud.
Tutova, pl. Simila, spre N.-E.
de Birlad, pe malul drept al
riulut Birladul. Are o populatie
de 237 suflete e o biserica.
Satul formeaza com. Sirbi cu
catunele : StrImtura qi Potirlaci.
Se cultiva. viea pe o suprafata
de 2 hect.
Are o moara cu vapor!. Comerciul
se face de 6 persoane.
Prin com. trece qoseaua nationata
Birlad-Vasluiti.
Satul exista inainte de 1603,
dupl cum reese dintr'un zapis
de pe atunct.
Strbi, sat, facind parte din com.
rur. Petroasa, pl. Cerna-d.-j., jud.
Vilcea. Are o populatie de 70
locuitort i e situat la 4 kil, de
cat. Valea-Mare (qcoalä).
Strbi, sat, facind parte din com.
rur. Suani-d.-s., pl. Oltul-d.-j.,
jud. Vilcea.
Sirbi-Migura, catun, pendinte
de com. Corbul, pl. Mijlocul,
jud. Olt, situat pe valceaua Runcul,
in stinga Veditet. Are o
populatie de 400 locuitort i o
biserica, fondata. la 1839, de
d-na Elena Varipati, in zilele
Domnitorulul Alexandru Ghica.
Sirbi-Sfinte§ti, ceitun, in jud. Teleorman,
pl. Tirgulut, pendinte
de com. Butculeti.
Are o populatie de 481 suflete
e o biserica.
SirbuluI (Grädina-), vechia pichel,
cu No. 77, In jud. R.-S5.rat,
pl. Marginea-d.-j., com. Malcane0,
la E.; azt e han.
Sirca, com. rur., jud. Iae, pl.
Cirligatura. Se intinde de la N.
din malul drept al Bahluiulut,
pana In marginea de N. a jud
Roman, avind forma lungareata..
In partea de N. e wzata. pe podiprI,
iar in cea de S., pe mal'
multe dealurt, acoperite cu padurt,
pe o intindere cam de
9000 hect. Este formaa din
satele : Sirca, Budäile (Frinteti),
Lungani, Crucea, Cositeni, Madärjesti
i Goe0, cu o populatie
de 3519 suflete.
Parte din locuitort sunt Tigant
de srobitt, iar parte Rue, aqezat
prin aceste tacuil' de prin timpurile
cele mar vecht.
Locuitorit, pe linga agricultura,
se mar ocupa cu stoleria, rotarja,
butnaria, fieraria, zidaria,
cizmaria e scripcaria.

SIRCA 417 SLASOMA
Comerciul consta in desfacerea
cerealelor §i a animalelor
la Tirgul-Frumos §i Podul-IloaeT.
Prin aceastA comunA trec : §oseaua
nationalA Ia§i-Roman, ce
o pune in comunicatie spre E.
cu Podul-IloaeI, la To kil., iar spre
V. cu Tirgul-Frumos, la 12 kil. ;
calea feratA Ia§i-Pa§cani.
Pe la hotarul de N. al com.
trece riul Bahluiul ; prin mijloc,
Bahluetul i mal' multe pirae,
formlnd diferite iazurT.
Are 5 bisericl, Cu 4 preotT §i
6 cintAretT ; 3 §coale ; 4 morT
de ap5. §i 2 de abur!.
Budgetul com. e la veniturT
de 1524614 69 banT, yi la cheltuelT,
de 15197 lel, 91 banT.
Vite : 3089 vite marT cornu te,
272 cal, 5526 of, i 1059 fimAtorT.
Sirca, sat, jud. Ia§i, pl. CirligAtura,
situat pe valea Fundoaia,
¡azul Sirca, in partea de N.-E.
a comuneT, pe dinaintea cAruia
trece §oseaua nationalä. §i catea
feratA Tirgul-FrumosIa§i. Are
o populatie de 329 suflete ; o
bisericA, Cu I preot i 2 cintAretI;
o §coalA, infiintatA in anul
188 ; o moard de apl ; casele
proprietAteT §i un rate§ mare. In
partea de N. se aflä o mica
pAdurice.
Vite: 609 vite mar! cornute,
57 caT, 1802 oT §i 35 rimAtorT.
Aicf a avut loe intre anii
7157 §i 7165, rAzboiul cu Petrutefan-VodA,
care a venit in al
doilea rind cu o§tI ungure§ti
§i muntene§tI, asupra luT Vasile-
Vod1, ce se afla atuncT la domnia
Tare! §i in care rAzboid, biruind
*tefan-VodA, a alungat pe Vasile-Lupu,
luind el domnia.
Sirca, sat, fácind parte din com.
rur. Bordeni, pl. Prahova, jud.
Prahova.
Sirca, stalie de dr.-d.-f., jud. Ia§i,
pl. Bahluiul-CirligAtura, com. Sirca,
pe linia Ia§i-Pa§cani, pusA in
circulatie la i Iunie 1870. Se
aflA intre statiile Podul-IloaeT
(I i,i kil.) §i Tirgul-Frumos (10,8
kil.). InAltimea d'asupra niveluluT
MAreT de 66m,9o. Venitul acesteT
statif pe anul 1896 a fost de
16021 leT, 5 banT.
Sirsca, sat, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-s.,
com. Belotul, a§ezat
pe dealul Sirsca. Are o populatie
de 313 suflete.
Sirt-Iol-Bair, fir de dealuri, jud.
Constanta, plasa Silistra-Noul,
pe teritoriul com. rur. Lipnita
Garvan. Prin dealul Curdeli
se pune in legAturd Cu culmea
Co§lugea din N. plA.§il Silistra-
NouA. Sirt-Iol-Bair se gAse§te
in partea de S. a plA§iI. Teritoriul
brAzdat de aceastà
culme este coprins intre valle
Derea-Ceair, Saila-Ceair, Cara-
Culac, la V.; Canara-Ceair, Satis-Chioi-Ceair
§i Dermen-Ceair,
la E.; balta Ciamurlia, la N.
LasA alte prel ungir! secundare,
la V. §i la E. Cea mal insemnatA
este Dermen-Sirt, printre
vAile Ciali - Ceair §i Dermen-
Ceair. O altä. prelungire sudicA
este dealul Ciricegi-Iol-Bair, printre
vAile Ciali-Ceair §i Cara-
Culac. Are de asemenea o multime
de movile, din care cea
maT insemnatA este movila Veli-Chioi,
lingA satul Lipnita, 145
m. inAltime. In interiorul teritoriuluT,
mArginit de valle de
maT sus, §i decT in cutele terenuluT
se ggsesc a§ezate §i satele
Lipnita i Veli-Chioi. Se ridicA
pAnA la o inAltime de 170 m.
Este acoperit Cu cite-va pAdurT
la E. §i S., din care mal insemnate
sunt : Echenli.Orman, Sidi-
Orman, Chiri§lic-Orman, Iasi-
Orman, Carali - Corusu, Sala
Corul-Orman, resturi din intinsele
pAdurz ce acoperead odinioarl
aceste locurT §i care au
fost distruse. Restul azI e acoperit
cu tuferi§urT §1. finete
viile locuitorilor din Lipnita si
Veli-Chioi. Drumurile care brAzdeazA
acest deal sunt drumu
rile Ostrovul Cuzgun, Lipnita
Garvan, Lipnita Veli
Chioi, Veli-Chioi Para-Chioi.
VAile ce au inceputul lor
in acest §in de dealurT sunt :
Derca- Ceair, Ciril-Misi-Ceair §i
altele maT miel.
Slasoma, com, rur., in jud. Mehedinti,
pl. Dumbrava, la 40 kil.
de ora§ul Turnul-Severin. Mo-
§ia e proprietatea StatuluT, §i
maT inainte apartinea mAnAstireT
Gura-MotruluI. Este situatA pe
valea Sla§omeT.
Se mArgine§te : la E. cu com.
Dobra §i Guardenita ; spre S.,
cu com. AlmAjelul ; spre V., cu
com. PAdina-MicA §i Pädina-
Mare, de care se desparte prin
riul Drincea; lar spre N., cu
com. Podul-GrosuluT.
E formatl din satul cu acela.§I
nume §i mahalalele Bocenilor, Po
pe§tilor i Golanilor, cu o populatie
de 1760 locuitorT §i 300 case.
Locuitorh posea : 80 plugurT,
154 care cu bol, 16 cArute cu
cal.; 90 stupT; 900 vite mar!
cornute, 56 cal, 840 oT §i 700
rimAtorT.
E strAbAtutA de maT multe §o
sele com. care o leagA cu co
munele vecine.
Are o bisericl, cu i preot
2 cintlret! ; o §coalA.
Badgetul comunef e la veni
turT de 2488 la, lar la cheltuelf,
de 1777 le!.
Cimpil mal principale in comunl
sunt : cimpia Dobrei, pe
care se aflA pAdurea DrAgaica,
cu arborT secular!. VAT sunt :
Valea - Vircanuluf, a - BibanuluT
66546. Mareta Dictionar Geografla. Vol. V. 53

SLATEIA 418 SLATINA
ogapul Hotarani, pe ale caruT
dealurI, in partea de N., se
aftä plantate vil. In partea de
S. se afla. valea DobreT, valea
Vilcenilor pi Fata-Inalta, pe care
se afla vil.
Slateia, baltä, in jud. Constanta,
pl. Hirpova, pe teritoriul com.
urbane Hirpova, situata in partea
V. a plapei pi cea N. a comuner,
ltngä balta RotunduluT
formata de vre-o revarsare
anterioara a apelor DunareT ;
e inconjuratá de toate pärtile
cu stuf; are o intindere de 80
hect. ; contine putin pepte, ce se
consuma In localitate.
Slatina, conz. urb., capitala jud.
Oltul, situata pe valea opotuluI
i dealurile vecine, linga
malul sting al Oltulur, pl. 01tul-d.-j.,
la 44°,26' latitudine nordica
pi 240,22' longitudine essocotita
dupa meridianul
din Grenwich, cu o altitudine de
150 m. d'asupra niveluluI MIreT,
pi la distanta pe finja ferata
de 189 kil. de Bucurepti.
Teritoriul orapuluT se intinde
pe o suprafata de aproape 1500
hect, din care 150 vatra orapuluT,
910 hect. arabile, 250 viT
pi 150 hect. zavoale, iar restul,
poenr, izlazurr, etc.
Limitele lui sunt : la N., Valea-MueriT,
Ciriapovul i Pirliti;
la E., Valea-Mare, Birca, Recea
Zorleasca; la S., Milcovul
la V., Salda pi Slatioara.
Pana la 1846 n'a fost pod sta
Mor peste Oh ; toat'd comunicatia
se fdcea cu mula greutate
pe poduri de vase. In acest an
Voda Bibescu cladi cel
pod statator de lemn, pe rlul
Olt, Ruga Slatina, format din 2
crimpeie, caer aci Oltul avea
dota ramuti, cate inconjuraa un
ostrov mare ; o ramurl trecea
pe litiga oras, pe sub Gradipte
pi malul livezilor pi se numea
Oltul vechiti, ceea-l'altd inconjura
zavoiul pi se numea Beica.
Capatiele, pariT pi maT ales poseaua
intre aceste podurl, care
era plantan cu o frumoasä alee de
plopT, ati rezistat pana la 1877.
La 1865, stricindu-se podurile
de lemn, s'ail construit altele
de fier, ceva mal la N. de
cit cele de lemn. Era cea d'intila
lucrare de felul acesta in
Rominia.
La 1877, s'a inceput constructia
nouluT pod de fier inteo
singura ramura pi s'a terminat
la 189r. S'a apezat pe 5 picioare,
d'ara de capete la distanta de
cite 8o m.
Viile produc In termen de
mijloc vr'o soo hectol. vin.
Vite sunt : 190 cal, 108 Tepe,
300 bol*, 80 yac!, 400 ol i 300
porcI.
Se compune din centrul orapulul
i mahalalele: Sopotul la
N.-E., Obrocari la N.-V., CAloianca
la S. pi catunul Clocociovul,
mar la S. de aloianca,
pe dealul Clocociovului.
Centrul orapuluT are o pozitiune
frumoasa i strategica, fiind
situat intre dota dealurT i magura
Gradiptea. Are forma unuT
arnfiteatru triunghiular, cu virful
la E. in muchia dealuluT,
baza la V. in Gradiptea, la S.
dealul Caloianca, pi la N. dealul
opotuluT.
Tot raionul orapulul se come
pune din 3 color!: Ropu, Galben
Negru, cu 34 strade, din care
4 maT principale sunt Bucurepti,
Lipscani, Primaria pi Ionapcu,
cu trotuare pavate cu bazalt, pe
o intindere liniara de 1580 in.
Intrarea in ora p se face pe 9
bariere, din care 5 mai principale:
Oltul, Valea-Mu eriT, Pirliti,
Bariera - Garel i Berbeni.
Comerciul se exercita de 245
persoane.
Are o populatie de 8028 locultor!
(1900) ; un palat administrativ,
cladire mare, construit
In 1887; mar multe otelurl ; ir
bisericr, deservite de 15 preotT,
2 diaconT, 13 cintaretl pi II paracliserl
; 2 scoale de baetT, 2
de fete pi i mixta, in suburbia
Clocociovul; un gitnnaziti, dadi
re mare, spatioasa, care a costat
160000 leT, ridicata In anul
1890; o pcoala de agricultura ;
fabrica de cherestea Ruga
Olt, 2 mal cu abur!, 2 tipografiT,
o fabrica de luminarI, 8
brutariI, 6 simigirir, 2 farmacir,
etc.
Intr'o poeana de linga matca
vechle a Oltului, se face tirgul
saptaminal pi oborul de vite, in
toate joile ; tot aci se Vine pi
bilciul anual, la Sf. Gheorghe.
Ad era in vechime casa PopteT,
zahana pi cazartna turceasca,
cladire lungA, construita de
nuele i inventá cu stuf.
Cite-va amanunte asupra bisericilor
SlatineT :
Biserica Ionapcu, situata pe o
movilita, In unghiul format de
strada PrimarieT cu strada Solomon,
poarta urmatoarea inscriptiune
:
Cu vrerea TatäluS i co ajutorul FiuluY
i sävtrsirea Duhulut sfInt, Amin.
Riclicatu-s'ad aceastä sf[nt i Dumnezeeascl
bisericl din teanelie, unde se
präsnueste hramul sfintul Ierarch Nicolae
MarY MucenicY Gheorghe i Dimitrie,
in zilele Mlfrief Sale Ion Alexandru Ipsilante
Voevod, cu blagoslovenia Prea
SfintieY Sale Pärintele Mitropolit al Ungro-VlabieY,
Chiriu Chir Grigorie o prin
ostrdia i cheltuiala d-luY Jupin Ionascu
Ion Serbu Clupetu ot S'atina si s'ad Infrurnuse(at
Cu zugrävitul si cu clopot
co toate odoarele, attt pre din läuntru
precum si pre din afarll dupli cum se vede ;
tnsä aii maY ajutat i d-ltif Constantin
Bälsanu, jupin Martin Mircescu, cu clt
Dumnezed i-a tnvrednicit, ca al fie pomenire
In ved, si s'ad inceput acest sftnt
locas la aria zidire 7290 (1792), Maid 13
si s'a sävtrsit la leatu 7295 (1787),
Sept. 20.

SLATINA 419 SLAT1NA
La anul 1843, s'a reparat, s'a
ingradit cu fier i i s'a pus ceasornic.
La 1873, s'a darimat de guvern,
s'a redada, tot in locul cela
vechI, si la 8 Noembre 1877 s'a
sfintit de prea sfintia sa Episcopul
Ghe nadie II Argesiti, fostul
Mitropolit, zugravindu-se de Pictorul
Tatardscu. Ctitoril zugravitl
inauntru sunt Ionascu Clupet
si sosia sa Neaga, intocmaI dupa
cum sunt si in Pinacoteca Muzeultd.
Biserica Sf. Troita, situata in
centrul orasulul, intre stradele
LipscanI si Ionascu. Are dota
inscriptiunT : una slavona si alta
ro min A.
Aceasta din urma arata ca e
zidita de Ghenea Vel Vistier, in
zileleluT Mateirt Basarab Voevod,
la anul 7153 (1645) ; iar la 1784
s'a reparat fiind cu totul dadmata
si arsa de Turd. La anul
1851 s'a zugravit i reparat pe
din launtru si pe din afara,
precum se vede, prin osirdia
d-luI Alexe Zamfir, Epitropul
bisericer, iar timpla, usile Imparatesti,
s'ají facut cu toata cheltulala
de Pitarul Ionascu Raducu,
in zilele Domnulur Barbu D.
Stirbey, si sub Arhipastoria lul
Climent, Episcopul Argesului.
CtitorI zugravitI in läuntru
sunt Jupin Ghinea Vel Vistiernic
si Jupinita Florica ; apoI Alexe
Marghioala Zamfir.
Are douà clopote cu urmatoarele
inscriptiunI :
Clopotul ce! mare :
Acest clopot ilcutu-Pati jupin Ghinea
Clucer I. Jupinim Florica (1628) ca sd
fie de pomind la biserici la Slatina, unde
este hramul SI. Troi(d, in zilele luT Mateid
Basarab Voevod.
b) Clopotul ce! mic :
Acest clopot este de la biserica cea
mara din S'atina, la hramul Sf. Trola,
s'ad prefdcut de no! : Ionascit i Ion, i
Grigorie (t793).
Aceasta este cea mal vechie
biserica din Slatina.
Biserica Maica-DomnuluI (Precista),
situata sub dealul Caloianca,
strada Precesta, are
o curte mare, imprejmuita cu
zid i dota intrari ; in cea d'intiiil
se afla niste case vechI, in
a doua curte se afla biserica
primul cimitir al orasulul.
Are urmatoarea inscriptie :
Cu vrerea TatdluY, Cu ajutorul FinluY
si Cu sdvtrsirea Sf. Duh, tnceputu-s'ad aceastd
sfintd bisericd tntru hramul Prea
sfinteY AdormirYle Dumnezed ndscdtoare
pururea fecioard Maria, In zilele Prea
LuminatuluY Doran Ion Constantin Nicolae
Voevod, si s'a ostenit D-luY Jupin
Nicole brar Jupla Nicolae, biv vel amdras
za Orne, de ad zidit'o din temelie
ati Infrumuse(aeo, precum se vede, cu
toatà cheltuiala d-luY, si s'a Inceput temelia
la luna luY lulie 4, si s'a shArsit
la Septembre 15, anul de la zidirea lumeY
7244 (5736)-
Aceasta biserica, ramasa, de
la secularizare, biserica de mir,
a fost rnanastire si a posedat
mal' multe mosii : Blrca,
Slatina, Preotesti, din com. Oporelul,
cum si in oras mal multe
acarete i pravalil cu embatic.
A fost inchinatd MbinastireI
Xeropotamul din muntele Athos
si metoh al manastirer Plumbulla
de linga Bucuresti.
Biserica Sf. Nicolae din tirg,
situata l'ata de Precista, in unghiul
unde se impreuna strada
Precesta cu strada Bucuresti,
poartä urmAtoarea inscriptiune
Cu voia TataluY J cu ajutorul
si cu slvtrsirea Sf. Duh s'ad zidit aceastd
girad j Dumnezeiascd biserica intru hramul
Sí. Niculae, in zilele prea lumina tale
Domn loan Scarlat Voevod, fiind
tnainte de lema, flIcutit de rdposatul popa
AndreT, protopop ot Slatina i dupit seasezecY
de an't striclndu-se, indemnIndu-s'ati
robit luY Dumnezed MateY apitan sin
Opreu Judetu, nepot popi luY Andreiti,
impreund cu doT cinstilY si de bun neam
boierT anume : D-lul Radu Slittineanu
biv vel comis, i d-luY heorghe Coman
Cdpitan §erban, i d-luY Manole Bra?o-
veanu, i d-luT Ion Vtitavu brat apitam
i d-luY Mateitt Juptn Ivan, Jupin
i Juptn Manea Titilase, si ad zidit'o din
temelia eY i ati tnfrumuse(at'o, dupd cum
ze vede, anul 1760.
S'a reparat la 1892.
Posea un ohtoih tiparit la
Buda la 1611, fiind Episcop
Iosif.
Biserica Sf. Nicolae Coasta,
situata tocmal in coasta dealululul
lìngä strada Vintild-Voda..
S'a rezidit in 1889, in
locul celeI vechi, a carel inscript'une,
ce era pe o piatra de
marmora albA, att stricat'o lucratorif.
Se zice ca cea vechie
dura de 200 de ad. La 1889
s'a reparat din fondurile raposatulul
Iorgu Anghelescu.
Biserica Sf. loan din Coasta,
situata sub coasta Gradistel, catn
in fata de Sf. Nicolae si aproape
de strada Solomon. Aceasta biserica.
s'a zidit la 1796 de robiI
lui Dumnezeu preotul Popa Barbu
Duhovnicu si alta, in z 1Lle
Domnulul Ion - Alexandru - Ipsilante-Voevod.
S'a reparat in
1827 si 1876.
Schitul-Sopotul, situat in virful
triunghlulul, pe malul sting
al Sopotului. In casele manastireI,
reparate s'a asezat spitalul
judetean. Biserica s'a zidit din
temelie de Jupin Constantin Ratescu,
Gheorghe Logofat si Jupin
Nicolae Mumuianu. La 1839, i s'a
facut reparatia deJupin Rad u Mumuianu,
impreuna. cu Parintele
Archimandrit Nifon Turtaianul,
in zilele Domnulut Alexandru D.
Ghica-Voevod.
Dupa secularizare a ramas biseria
de mir si se intretine, ca
Precestea i Ionascu, de catre
stat.
Btserica Sf. Niculae din Obrocari,
situata in partea de N.,
afarä din oras, d'asupra mahalaleI
Obrocari, are hramul Sí.
Niculae si Invierea.luI-Lazar. Mal

SLATINA 420 SLAT1NA
intiiu a fost facuta din lemn si
la 1877 s'a recladit din carà."mida
de catre locuitorii Gheorghe
Simon si altiT.
Schitul-Siharetul, situat la N.
de oras, cam in muchia dealuluI
dintre Sopotul si Valea-Muerif,
in mijlocul und paduri si cu o
pozitie frumoasa.
Pe piatra asezata la temelie,
In stinga intrarei, se vede urmatoarea
inscriptie :
In zilele crestinuluY Ion Antonie V.
V. si s'a ostenit Episcopul Serafim de o
ad zidit din temelie pInI s'ad sXvirsit,
cu toatd cheltuiala MitropolieY a toatd
Tara Romineascit, Varlam, ca sh le fie de
pomenit in vecY Amin. 718o (1672) si
dupd trecere Episcopul Serafim ramas-s'a
n6stavnic ieremonach Veniamin.
In interiorul bisericeT se maT
afld dota inscriptiuni cu coprinsul
urmator :
Cu vrerea tatdluT si cu ajutorul fiuluY
si cu sIvIrsirea duhule sfint, prenoitus'ad
aceastd sf. bisericK, Adormirea prea
sfinteY de Dumnezeil NAscritoare si pururea
fecioareY Maria, din temelie si cu
toate imprejrnuirile, dupl cum se v6d, cu
toatK osirdia Sf. Sale PdrinteluY Iosif Eclesiarchul,
Egumenul Sf. Schit Striharet
si Greci, co cheltuiala sfinteY MitropoliY,
priu slobozenia si porunea Prea sfintie
sale PArinteld Maropolit Neofit, In zilele
Prea InKltatuluY Domn a toatit Tara Ro.
maneasen, George D. Bibescu Vodd, leat
1844, August zo,
La intrare, in dreapta, se
vede zugravit Serafim si la stinga
Varlam. Ling5. numele Serafim
se adaoga: Episcop, care a episcopit
multa vreme la Buzar!
si Rimnic putinel si s'a prisavit
aciz. lar l'higa mitropolit se
vede scris : (Mati boja Varlam,
Mitropolit al TariT RominestI .
Pe paretele din dreapta de
la intrare se maT vad zugravitT:
Iosif Strihariteanu, egumenul
sfintelor schiturl Striháretul si
Greci, ce se titulea mal inainte
protopop Ion Buciumeanu si
Prea sfintia sa Chiriu Chir Neofit,
Mitropolitul Tarii Romines tí.
Are o evanghelie tiparita la
anul 1775, in Bucurestl, in zilele
DomnuluT Alexandru Ipsilante.
Manastirea Clocociovul, situata
la S. de Slatina, in gura
vaiel Cu acest nume, inteo pozitiune
placuta, Cu privire asupra
OltuluT. De jur imprejur e
inchisa ca o cetatuie, cu o curte
de zid inalt si gros, care a inceput
a se ruina. Casele manastirestf
sunt in complecta ruina
si abia mal pot adaposti pe calugarul
ingrijitor al bisericei.
Din inscriptiunea aflata pe
frontispiciul bisericei, o frumoasa
piatrà de marmor4 alba, se vede
cä a fost zidita pe la 1645, in
timpul domniel luT Mateiti Basarab,
de jupin Dinicu Vel Aga.
Poseda o evanghelie Upada
la anul 1684.
Spre S. de manastire, pe malul
opus al valeI, de altfel adinca
si ingustg, se afla o mare si frumoasa
cismea, facuta de locuitoril
cat. Clocociovul, si de unde
se alimenteazá tot catunul.
Biserica sf. Nicolae din Clococlov,
biserica de mir, situata
in muchea dealuld, cu fata asupra
van' °hulla'. In curtea el,
cam pe coasta din ata, se afld
cimitirul cat. Are hramul Cuvioasa
Paraschiva si Sf. Nicolae
si s'a zidit la anul 1837 de juphi
Grigore Obogeanu si altii.
Cea maI vechie scoala din Slatina
si din tot jud. Olt, este
scoala No. r Ionascu, In fii n tata
pe la anul 1794. Are o cladire,
facuta inadins pentru scoalä, in
curtea bisericeI, zidita tot de
Ionascu, pe la 180o, inteo movilita
de sub Gradiste, in partea
de jos a orasului. Unul dintre
prima dascalT aT scoaleT a fost
George Ardeleanu, tatal d-luT
P. S. A.urelian; asemenea si Ion
Ionascuoan zelos apostol al luminarel
poporuluI, fost membru
al Divanului Adhoc, rAposat la
1876.
Scoala practica de agricultura,
instalata la Striharet, s'a infiintat
in anul 1883.
CM de comunicatiune : Pe litiga
Slatina trece linia ferata Bucuresti-Virciorova,
avind statia
Slatina. Prin oras trece soseaua
nationala Craiova-Pitesti, soselele
judetene : Slatina-Turnul-Magurele
si Slatina-Rosiori, care se
leagá cu soselele vecinale si comunale
si pun ast-fel orasul in
comunicatie cu toate comunele
judetuluf.
Slatina e locul natal al luT
Vintila-VocIA, care a domnit in
Muntenia de la 1533 pana la
1536, cind a fost ucis de boierl
la vinatoare pe malul JiuluT.
Slatina, vaniístire de calugari,
in com. Malini, jud. Suceava,
situata inteo pozitie frumoasa,
pe o poiana de pe tarmul sting
al piriuldi Suha-Mica, la V. de
Malini si Falticeni, si anume la
ro kil. de Malini si la 27 kil.
de Falticeni.
La prima vedere pare o cetate
patrata avind cite un turn
la fie-care colt. Zidurile ce-o inconjura
sunt foarte inalte si
groase, avind id-colo cite o ferestruie
ingusta. Pe zidul din spre
S. d'asupra porta este marca
Mold ove.
In manastire se adäpostesc
16 calugarT si 3 frati.
Traditia si Letopisetele Tare!
ne spun ca s'a intemeiat in imprejurarile
urmä'toare :
,rAlexandru Lapusneanu fiind
Domn, ati facut manastirea Slatina
; legenda zice, ca trdind un
sihastru acolo si fiind un paltin,
copaciti mare, unde este acum
prestolul in oltariti, vedea in
oltariu, spre DuminicT si spre
alte zile marT, multe luminT intru
acel paltin la vremea sluj-

SLATINA 421 SLAT1NA
beI bisericei. Si i s'al" arlitat
Maica Precista in vis, si i-ail zis
sá meaxg5. la Alexandru-Voda
sa zica sa faca manastire si
mergind sihastrul la Alexandru-
Voda, s'ají indemnat Alexandru-
Vodd de sihastru de aù' facut
manastirea Slatina., intru acel
loc unde ati fost paltinul si ad
adus si capul sfintuluI Grigorie
Bogoslovul, de sta pana asta-zI
la sfinta manastire, la Slatina,
ferecatá cu argint i cu pietre
scu mp e.
domnind Alexandru-Voda
Tara, intru lauda luT Dumnezeti,
ad zidit mandstirea Slatina, cu
multa cheltuialä i osirdie si o
ad sfinVit Grigorie Mitropolitul.
Tara la sfirgenie zic sa fi fost
preotI cu diaconT 117, k anul
7066 (1558) Octombrie 14. («Letopis.»,
vol. II, p. 183 si vol. I,
p. 21o).
Sub capul Sf. Gheorghe s'a
gäsit urmatorul Sirepx. :
Precum am bine-voit Domnia mea cu
a noastrd bunN-voire l Cu curata i dragi
inimi si din toati bine vota noastri si
cu ajutor de la D-zed, am dat si am
intirit a noastri veche ctitorie sfinta
ministire de la sftntul Munte, de la Vatoped,
unde este hramul Buna-Vestire
a prea curateY stiptnet noastre Niscitoare
de Dumnezed i pururea fecioard Marie?
cu o cervNgrie ce este In Solon, ce acea
cervishrie Domnia mea am cumpirat-o
de la un cadid turc anume.Baluium de
la Solon, drept 6500 aspri turcestY
am dat'o pe acea mg sus scrisi cerviisirie
si fie supusi chtre sfinta ministire
de la Vatoped, pentru a aduseri
rugitoriT nostri kir. Maxim Eclisiarhul
Sofronie staretul proegumen si cu alti
fratt de la sfinta ministire Vatoped, In
tara noastri si la no? sfintele Molaste:
IntlY sftntul cap al sfintulut Grigore Bogoslov
si sfintele moriste, sfintele fild a
sfintuld loan Zlatoust i sfintele moaste
sfintul o marele deget al sfinteY AneY
MaiceY Prea-curateY stiptneY noastre NisclitoareY
de Dumnezeil i pururea FecioareY
MarieL
DecY i Domnia Mea impreung cual
nostri rugiitorY si pirinty Chir Grigorie
Mitropolitul SuceveY i Chir Eftimie Episcopul
RAdAutilor o Chir Anastasie Epis-
copul RomanuluY, ali primit i totY sobornice$te
blagoslovirh cum a si punem
sfintele moaste tntru a noastrl de noY
ziditl sftnta mánistire de la Slatina, unde
Yaste hramul sfinta Preobritjanie a Domnulut
DumnezeuluI i MIntuitorul Nostru
Is, Chrs. DecY Domnia Mea Cu mare bucurie
ne-am bucurat, i prea frumos am
tmpodobit sfintele moaste si cu mult sur
le-am ferecat pe acele me sus scrise
moaste si multe pietre de mult pret am
pus aire sfintele moaste si le-am pus
tntru a noastrit ministire de la Slitina.
§i Intru aceeast asisderea am binevoit
Domnia mea cu a noastri buni-voire
si cu curatd i dragi inimi si am tocmit
ca sä aibi sfinta lavri, de la noY mertic
pe fie-care an, che 300 de galbent rosit
si am dat si am plinit, si ca s'avem a da
pini ce va sta santa lave( de la santa
miniistire de la Vatoped, pentru mIntuirea
si sinNtatea i pentru sufletul Dom.
nieY mete si pentru mintuirea si sitnitatea
pentru sufletul RuxandeY DoamneY
DomnieY Mete si pentru sindtatea diruitilor
de D-zeil fiiY Domniet Mele Ion ascu,
Bogdan, Mihail i Petru si a fitcelor
Dornniet Mete Tudora, Chiajna si Teofana
si pentru sufletele sfintilor riposatilor
pirintilor nostri, i pentru sinitatea
tinerilor 4 a toati tara DotnnieY mete si
pentru toati legea crestineasci pravoslavnia
; cum ciL si fie acea mg sus
scrisi cervisirie sfintet niNnistire de la
Vatoped unde este hramul Buna-Vestire
a Prea-curate stipineY noastre NNscdtoare
de D zed si pururea FecioareY Maria
si unde este Egumen rugitoriul Nostru
Calist, de la no? uric cu tot venitul
neclintit nicY odinioarti in veciT vecilor;
pentru cil am cumpirat Domnia mea pe
acea mi( sus zisi cervfisirie tot pe barif
gata spre aceia este credinta Doninie
Noastre pre cea rnaY sus scrisi lo. Alexandru
Voevod, i credinta Prea iubitilor
fi« Doinniet mete Ionascu si Bogdan si
Mihaiil i Petru i credinta boerilor nostri
; credinta D-sale lut Negoe si a D-sale
a lut Vascan Moya, Párchlabul de Hotin,
credinta D-sale lut Iosif Veveritii
Pfircilabul, credinta D-sale Atezandru
BuddY Pfircilabul, credinta D-sale ltif
loan Dancul si D-sale Cristea Pardlabul
de Neamtd, credinta D-sale Andricit
si credinta lut Toader Parcilabul din
Cetatea-Noui, credinta D-sale luT Dumitru
Pirchlabul de Suceava, credinta
D-sale lut Moga Spitariul, credinta D-sale
lut Zbiesiii Postelnicul, credinta D-sale
lut Ion Petrie Visternicul, credinta
Costin Paharnicul, credinta D-sale lut
Andreicg. Stolnicul, credinta D-sale lut
Pascu Comisul si credinta tuturor boierilor
nostri MoldovenestY a miel si mart.
IarN dupti a noastrii viatI cine va fi
domn din fiit nostri sad din neamul
nostru, sad iartist orY pe cine ar alege
Dumnezed a fi Domnitor TrireY noastre
MoldoveY, acela ca si nu strice a noastrii
danie si tnarire si acea mal( sus
scrisi toemealit, ci ca sil aibK a Intlri
a tnoi, a da si a plini aceY maY sus
303 galbent rosit obsocul sfitateY
tia de la Vatoped precum este tocmit
ca sil fie in ved.
lar cine s'a ispiti a strica si a surpa
aceasta a noastri maY sus scristi tocmealil,
unul ca acela sil fie bldstimat de Domnul
Dumnezett ce ad flicut Ceriul 1i pimIntul
si de Prea curata Maicti
de patru sfintY Evanghelistt si de 12
sfintY VerhovnicY ApostolY si de 318
sfintY Plirintf de la Niceea i sti
parte ce procletul Arie si cu Inda ii cu
altY jidovY care strigard spre Christos
Dumneze#, stngele lut cel nevinovat spre
clInsiT si spre fui lor ca sii fie precum
este In veciT vecilor, amin.
lar spre maY mare tirie si Intfirire a
tuturor celor maY sus scrise, Poroncit-am
a lui nostru credincios Domnuliff Movilá
Logofitul ca sil scrie, si a noastrd pecete
si o lege citri acensa scrisoare a
noastrtf.
Io Alexandru-Voevod Domn Tifret
MoldoveY. Insil ca si se stie In fiecare
an ca si fie luna ha Decembre 6
zile, la ziva stintulut Neculat, ca s aiblt
a face pomenire DomnieY mete si DoamneY
Domniet mete si celor de Dumnezett
dgruitY flif DomnieY mele sil se facti dupl
obiceiti parastas i panalfizY cu o cupd
mare de argint cu solzY, poleitd, ce am
biut InsusT Domnia mea dintrInsa,
a II-a zi asijderea colivI 1i parasta.s
masfi.)
ciará el (Alexandru LApusneanu)
daca ad implinit 13 anT
si 1/2 a Domniel sale, si ceT
d'intif si a dota, primind intiid
calugarie, ad raposat si Cu cinste
Fati ingropat in Manastirea
S'atina, care este de dinsul zidita.),
(Gr. Ureche, cLetop.» I,
p. 222.)
Doamna Ruxancla esind si ea
din lume (dupa doT anl) in
anul 7078 (1570), Noembrie 12,
ad astrucat'o in manastirea
Slatina, l'inga Domnul salí Ale-

SLATINA 422 SLAVA
xandrul Voda» (Gr. Ureche,
«Letop.» I, p. 222).
Capul sfintuluI Grigore Bocroslovul
este leout cu doul
panglice de aur, pe care este
sapata urmatoarea inscriptie in
limba slavona :
t Acest cap este al PatriarhuluT nostru
Grigore Bogoslovul si l'a ferecat
boerul Postolachi Vistiarnic i Cneghina
luY Cheajna, fiaca luT Alexandru Voevod,
si l'a dat la st/nta Minastire Slatina, in
zilele piosuluY i iubitoruld de Hristos
DomnuluT nostru lo Eremia Moghila
voevod, stapinitor preT MoldoveY, la anul
7105 1597).
De desupt urmeaza inscriptia
ast-fel: Sub arhiepiscopul
Afoghila.,
Sueevii, luna Aprile 23.
Pe piatra ctitoreasca, de asupra
usel bisericei, este urmatoarea
inscriptie :
t Cu invoirea TataluT, cu ajutorul
Pulid SI Cu savIrsirea Sfintulta Duh, lata
eli lob al, al treimeT Inchinator, Io Alex
ndru Voevod, cu Doamna mea Rurcanda
si Cu de Dumnezeil diruita rrne
oclras11, Bogdan si Petru i Constantin,
am inceput a zidi templul acesta Cu numele
Schimbarea la fqi a DomnuluT, la
anul 7069 (1561),
Sub bour, in mijlocul pajurei
de pe piatra, urmeaza
t Aceas piatra s'a asezat sub Egumenul
leromonah .Nil, la anul 7090
1582) luna Aprilie 8.
Pe perdeaua Dverilor, fäcuta
de Alexandru Lapusneanu, este
urmätoarea inscriptie
t Aceasta tnare perdea a facut'o piosul
o Iubitorul de Hristos Io Alexandru
Voevod cu mila ItaY Dumnezeit Dorara
TariT MoldoveT pentru ruga de pomenire
a sufletultif saa si a DoamneT luT Ruxanda
si a copiilor sh'i Ionasco si Bogdan
si Peiru si a fiicelor sale Teodora,
Maria si Teofama, si a dat'o la no h zidita
m nhstire, unde este hramul schimbarca
la fati a Domnulta si ItillntuitoruluT
nostru Isus Hristos anul 7069
(1561).
Pe mormintul din dreapta in
biserica este urmatoarea inscriptie
:
t Acest mormint l'a infrumusetat, Io
Alexandru Voevod fiiceT sale Teofama,
care s'a mutat la vecTnicile locasurT, la
anul 7069 (1560.
Pe mormintul de afara, in páretele
bisericel este urmätoarea
inscriptie :
t AicY este morraintul, unde zace
robul luY Dumnezeti Ieromonahul Nil,
Igumen, care s'a mutat la vednicile locasurY
la anul 70 luna Sept. . . .
(data necunoscuta).
La Trapez este urmatoarea
inscriptie :
t Acest trapez, Iosif Igumenul l'a f11.
cut In zilele luY Alexandru Voevod, fiul
lul Bogdan Voevod, cu mala Jul Durnnezeil
Domn TdriY MoldoveY, la anul
7069 (r561).
ApoI mal sunt si alte odoare
däruite de catre Mitropolitul Veniamin
Costache, care a fost Ingropat
la aceasta Manästire la
18 Decembre 1846, si ale caruT
1111144i le-a stramutat in anul
1887 Mitropolitul Iosif Naniescu
la Mitropolia din /asi.
Acele odoare sunt urmatoarele
:
O evanghelie ferecata cu argint
; dota chivote de argint
suflate cu aur si finifturr; o
cruce de argint suflatd cu aur ;
un rind de sfinte vase de argint
suflate cu aur ; mal multe vestminte,
procovete si perdele ;
aseminea mitra si vestmintele
Arhierestl ale Mitropolitulu1.
Mara de mosiile Mdlini, Gdinesti,
Borca, Sabasa, Madeiul
si parte din Färcasa, ce fusesera
date Manastirei de intemeietorul
ei, aceasta mal poseda O-
Rädaseni, i altele, pe
care le insträina si schimba dupl
placul sfatulur Manastire, supus
orbeste Egumenului. Asa,
un document din 1641 Octombre
2 arata cá Mänastirea
Slatina da lui Vasile V. V. Trusesti
ca sa faca niste chilii la manastire.
(«Uricariul», VII, p. 45).
La 1752 era egumen la Slatina
Partenie (Idem. 26).
In 1821 fu pradata i arsä
de ramdsitele eteristilor.
Vornicul Al exandrul Beldiman
in qalnica Tragedie» descrie
Cu deamanuntul aceasta intimpiare.
Mitropolitul Veniatnin, In raportul
sati catre Divanul Tara,
arata cá manastirea Slatina a
fost meremetisita si facuta ca
din nod dupl ce fusese arsa.
de IenicerT.
In 1860, Guvernul Tärel exila
In manastirea Slatina pe Mitropolitul
Sofronie Miclescu.
Siatina, sat, fácind parte din com.
rur. Nucsoara, jud. Muscel, plalul
Nucsoara, situat pe malul
drept al riulur Doamna. Este
cel din urma sat pana la front'era.
Are o populatie de 160 locultor',
cari s'au improprietarit
pe mosia fratilor IorgulestI.
Slatina,stafie de dr.-d.-f:, jud. Olt,
com. S'atina, pe unja Pitesti-
Craiova, pusä in circulatie la 5
Ianuarie 1875. Se afla intre statiile
Potcoava (21,3 kil.) si Piatra-
Olt (16,6 kil.). Inaltimea d'asupra
niveluluI MariI de 1661%29.
Venitul acestei statii pe anul
1896 a fost de 259585 ler, 14
bani.
Slava, pIrlil, in ¡ud. Tu/cea, pl.
Babadag. Izvoreste din pantele
de E. ale dealulul Bas-Punar,
sub numele de Bas-Punar, se
indreapta mal intiid spre S.-
E., trece prin satul Bas-Punar,
apol. curge spre N.-E., trece pe
iînga manastirea lipoveneasca.
Uspinia, prin satul Slava-Rusa,
de ad i o la lar spre S.-E., trece
pe fina satul Caugagia, taie soseaua
nationala Tulcea-Babadag-
Constanta, si dupa un curs de

SLAVA-CERCHEZEASCA 423 SLAVA-MiSI
mal bine de 70 kil, se varsa
in Iezerul Golovita, o prelungire
a laculul Golovita., litiga. satul
Ciamurli-d.-j. Pana. la Slava-
Rusa curge nurnaI printre dealurI
inalte, acoperite cu padurr
seculare. Basinul este considerabil
pi acopere jum5.tate din
pl. Babadag, cam 800o0 hect.
El este cuprins intre dealurile :
Topolog, Bap-Punar, Periclic,
Haidin, Ciamurli, Tap-Bair, Eniceri,
la V. pi S., pi intre dealurile
Atmagea, Secar-Bair, Jidini,
IzvoruluT, Orta-Bair, Tasli-Bair,
pi culmea Babadagului la N.,
cuprinzind teritoriele comunelor
Atmagea, Ciucurova, Slava-Ruseasc5.,
Ciamurli-d.-j. pi Ciamurlid.-s.
AfluentiI sal' ceI mal insemnati
sunt : Slava-Cercheza,
unita cu valea Haram-Cepme,
Atmagea, valea Jidini, Valea-
Calugaruluï, Sevaiova-Balca, Pahotnicai-Balca,
trecind prin satul
Slava-Cercheza, pe stinga ; iar
pe dreapta valea Cancena.
Slava-Cerchezeasck sat, in jud.
Tulcea, pl. BabadaguluI, cgtunul
com. Slava-Ruseasca, apezat pe
piriul Slava-Cerchezg, la 6 kil.
spre N.V. de repedinta, la poalele
a 3 dealurI inalte pi paciuroase.
Are o intindere de 1397
hect., din care 96 hect. vatra
satuluT, pi o populatie de 682
suflete, totI lipovenI impartitI
in 2 secte: cu popa pi fara popa;
2 bisericI pi 2 pcoale.
Pozitiunea acestuf sat este
una din cele mal frumoase din
toata. Dobrogea, fiind adapostit
de toate partile ca muntI inaltI
pi paduropl.
Slava -Cerchezeascfi, l'amura'
a piriului Slava, jud. Tulcea.
Izvorepte din dealul Sacar-Bair,
sub numele de Sacar-Dere, se
intinde spre E., sub numele de
Arman-Cepme, apol sub acela
de Ciucurova trece prin comunele
Ciucurova, Slava-Cercheza,
de unde ipl la numele, se indreaptä
apol spre S., primind
valle Atmagea, Caluggrul, Jidini,
Salcari-Dere, Matieva-Balca; pe
stinga pi l'higa. S'aya-Rusa se
unepte Cu piriul Slava-Rusa.
Slava-Rusk- com. rur., in partea
centrald a jud. Tulcea pi a pl.
Babadag, pe piriul cu acelapI
nume, la S.-V. de orapul Babadag.
Se marginepte : la N., cu com.
Armutlia pi Bap-Chioi, la S., cu
com. Ciamurli-d.-s. pi Beidaut ;
la V., cu com. Ciucurova pi Atmagea
; la E., cu teritoriul ora
puluI Babadag.
Dealurile care brazdeaza com.
sunt : Culmea -Babadagulul, de
la N.-V. spre S.-E., in partea
de N. cu ramificatiunile eI ; dealul
Jidini, cu virful Jidini (41
m.); Tapli-Bair (251 m.) ; Uzum-
Bair (234 m.) la N.; Matieva-
Hará (264 m.); Lasa-Hara (250
m.) ; Carada Bah (255 m.); Hribescoi-Har5.
(244 m.); Sevaiova-
Hará pi Pahotnicai-Hara (224
ro.), acestea la E..; Camena (143
m.) la S.-E. ; Starcica (Cerpetoarea)
la S.-V., unde se afilä pi
o petera; Lisaia (plesuva) la
V.; lantul Peptercaia la N.; Cardonsca
la N.-V. ; Cardon spre
E.; Emina la S.-E. ; Slavsca la
S.; Spil-Starcica la V.; Clinci-
Jidini (chela izvoruluI) la N.-V. ;
Bujor la E. Inaltimea acestor
dealuti, acoperite cu p_adurI, este
de 200-35o m. La mijloc pi V.
sunt: Culmea-Bap-PunaruluI ca
ramificatiile ; dealul Ciucurova
(335 m.); dealul Ibripov (241
m.), toate acoperite cu padurl.
O uda Slava-Rusa, la S., trecind
prin com. pi cal. Bap-Punar ; are
ca afluentI pe stinga : valea Slava-
Cercheza, numita pi Stavcov, de
la o manastire lipoveneasca Stav-
coy, ce exista pe la mijlocul secoluluI
XIX lea, linga cat. Slava-
Cercheza, Valea-CalugaruluI, va
lea Jidini, valea Dere Iol Cari,
Matieva-Balca, Lisa Batea, Hri
bescoi-Balcg, Seraiova Mea.
E forman. din ca.t. : Slava
Rusa, repedinta, apezata spre E.,
la confluenta piraielor Slava-Rusa
pi Slava- Cerchezg; Slava - Cer
cheza, pe 0.1111 Cu acelapI nutne,
la 6 kil., spre N.-V. de repedinta;
Bap-Punar, pe Slava-Rusa,
la 13 kil. spre V. de repedintd.
Intinderea com. este de 11907
hect., din care : 128 hect. ocu
pate de vetrele celor 3 sate, cu
o populatie lipovang. de 1776
su fle te.°
Locuitora posea : 507 plu
gurr; 544 cal pi iepe; 367 bol
pi vaci ; 300 capre pi d.
Veniturile com. sunt de 13958
Id; iar cheltuelile, de 11284 Id.
CA! de comunicatie sunt dru
mur! comunale ce unesc cal.
filtre ele pi duc la cgtunele invecinate,
ca Babadagul, Canga
gia, Poturul, Ciamurli-d.-s., Ciu
curova, Armutlia, Beidaut.
Sunt treI bisericI lipoveneptt.
In Bap-Punar este o biserica,
cu hramul Sf. Metodiu $i Ciril.
Mal sunt pi 2 mangstirI, una de
barbatr, numita Uspinia ; alta
de calugarite, apezata in sat, zidita
la 1804 pi, litiga aceasta,
o biserica zidita in 1890.
Sunt 5 §colr, din care 2 li
poveneptI.
Slava-Rusk sat, in jud. Tulcea,
pl. Babadag, catunul de repedinta
al com. Slava-Rusá, apezat la
S.-V. de Babadag, pe piriul
Slava-Ruseasca. Are o intindere
de 2944 hect. pi o populatie de
1094 suflete, lipovenI impAiliti
In 2 secte : cu popi si ara popI
sail bespopovI; i biserica, i
mana'stire de mala, i pcoall
romina pi 2 lipoveneptI.

SLAVA-RUSX 421 STINICUL
Slava-Rusä, ramurd a piriulur
Slava, jud. Tulcea ; izvoreste
din dealul Bas-Punar, se prelungeste
spre S., in directia N.-V.
spre S.-E. ; trece prin satul
Bas-Punar, de unde o la spre
N.-E. ; trece pe Ruga manastirea
Uspinia i aproape de
satul SlavaRusa, de la care
luat numele, primeste piriul
Slava-Cercheza, cu care formeaza
piriul ce! mare Slava.
SlArnine§ti, sat, jud. Dolj, pl.
Amaradia, com. Mierea-Birnicl.
Are o populatie de 172 suflete ;
o biserica fondata de locuitorl,
cu hramul Sf. loan.
p/aia al jud. Buzati,
numit ast-fel dupa riul Slanic, ce
IL uda in tot lungul säü, i situat
la partea de N.-E. a judetuluI.
S e li miteaz5. la N. cu Transilvania;
la N.-E. cu Vrancea ; la E., cu
R.-Sarat; la S. cu plasile ampul
Sarata, si la V. cu plaiul
Pirscov.
Are o suprafata de 67247
hect.
E format din 19 comune:
Aldeni, BAesti, Beceni, Beciul,
Blajani, Carpinistea, Cernatesti,
Fundeni, Grabicina, Gura-DimieneI,
Lopatari, Manesti,
Niculesti, Särulesti, Vadul-
Sorestilor, Vintila - Voda, Zarnesti
si Zilisteanca, Cu 91 catune
si 39 sub-diviziunI, avind o populatie
de 25950 locuitorI.
Terenul este muntos la N.,
deluros in centru si ses la S.
Muntif ati pasunI intinse, mal cu
seama cele din Musi, Giurgiti
Bisoca. Padurile sunt numeroase
i seculare. E avut In
substante minerale, precum: aur,
plumb, fier, lignita, pacura, sare,
ozocherita, ocru, etc. Sorginti
de ape minerale sunt numeroase.
Din punct de vedere geologic,
prezinta un interes si o insem-
natate deosebita. Industria sa
principala este exploatarea si
lucrarea lemnuluI, pentru care
are 23 herastrae. Tot aci se
lucreaza multa lemnarie pentru
constructiunI i maT cu seama
grinzI. Pentru fabricarea brinzeturilor
are o caserie si 16 stine.
Are 42 morI din care 2 cu
abur! ; 3 facae, 13 pive i I
dirsta. Cojocaria este respindit5.
Comerciul consta in desfacerea
acestor productiunI, a vitelor,
in transporturT.
Se fac ad 23 tirgue anuale, din
care maI insemnate sunt : cel
din Sapoca si cele din Beceni.
Cale de comunicatie are soseaua
Sapoca -Lopatari, intrerupta
adesea de viiturile riuluT
Slanic.
Vite : 7713 bol, 3807 yac!,
1226 viter, 13 bivolI, 26 bivolite,
740 caT, 867 Tepe, 214
minjl, 38564 o!, 1947 capre, 41
asinT, 3911 porcI. Loc. ail 1050
stupT.
Are 13 scolI ; 36 bisericI, cu
37 preotT, 36 cintaretl si 29 paracliserl.
Pe Ruga comunele din care
e compus actualmente, coprind ea,
pana la 1844, si cite-va sate din
jud. Rimnicul-Sarat. Resedinta
sub-prefectureI sale a fost ciad
in com. Beceni, ciad in com.
Cdrpinistea. Acum e unit cu
plaiul Pirscovul si are resedinta
In com. Plescoi.
Sial-Ami, com. urb., pl. Varbildul,
jud. Prahova.
Este situata pe valea gIrleI
Sldnicul, la 45 kil. de Ploesti.
Aci e resedinta plaiuluI Vdrbilaul.
Are o populatiune de 4488
locuitorl.
Posea 5 bisericl, dintre care
una in Grosani, cu hramul Sf.
loan Botezatorul, fondata cam
pe la a. 1724, de Stoica Gioarsa;
india a fost de lemn, s'a refa-
cut pe la anul 1774, de cAtre
Neagu Toma.
A do.ua biserica, cu hramul
Sf. Gheorghe, are urmatoarea
inscriptiune:
Aceastd sfintd si dumnezeiascit biserica
este ziditd i Infitatit din temelie,
cu toste podoabele ce i se cuvine, duplt
cum se vede, tntru cinstea si lauda st;
Mucenic Gheorghe, de robul lut Dumnezed
Opris, Radul, Filcea, Trandafir,
zilele Domnulur Nostru lo Constantin
Nicolae Voevod si a iubitoruluY de
Dumnezed Episcop Chir Misail,
vecinicd pomenire, In leatul de la facerea
lumeY 7243, de la Hristos 1732, in Septembre
so.
A treia bisericO, catedrala, cu
hramul sf. ErarhI, are urmatoarea
inscriptie :
_Aceastd sftnt i DumnezeiascX bisericit
s'a ridicat Infra cinstea si lauda sfintilor
erarhY, zidit cu toatti cheltuiala
dumnealuY boieruluY biv vel clucer: Ion
X (Hagi) Moscu in zilele Domnuld
lo Alexandru Moruzzi, cu blagoslovenia
Mitropolitulul Chir Dosofteid, Episcop
Chir Constandie, si s'ad sdviqit cu toatil
podoaba el de numitul boer, la leatul
iSoo, Octombre
A patra biserica, cu hramul
Nasterea M. DomnuluI, s'a fondat
la anul 1851 de Salta Zaneasca,
iar a cincea, cu hramul
sf. Ilie, s'a zidit cu ajutorul
d-luI Ion Marinescu si al tuturor
mahalagiilor, la anul z865.
Aceste bisericI sunt deservite
de 5 preotr.
LocuitoriI se ocupa parte cu
taiatul sard din saline, parte
cu munca cimpulul, prin jud.
Ialomita i Braila.
Parte din locuitori sunt mosnenI,
parte s'el improprietarit
la 1864, pe proprietatile mal
multor mosnenl, pe a EforieI spitalelor
si pe a familleI Zanescu.
El posea.: 235 cal, 904 bol,
539 vad, 223 viteI, 70 taurT,
1269 oT, 130 capre, 418 porcT.
In com. sunt 5 morl pe aPa
SlaniculuT, 4 in Grosani si I in

SLXNICUL 425 SLXNICUL
Prajani, precum si o fabrica de
ipsos a fratilor Alexerio.
coa1ä exista in com. de la
1855.
Ape minerale sunt in localitätile,
unde aa fost gurI de ocne
alta-datä si care se numesc : Baia-
Baciul si Baia-Verde. Ele apartin
statuluI. Aceste ape contin
pe linga sare si iod.
Din proprietatea luI Dumitru
Arnautu mal Iese un izvor cu
apa de pucioasa.
Un alt izvor de apa saratà,
continind sare si fier in mare
cantitate, iod si pucioasa intrio
cantitate mal putin pronuntata,
se afla pe proprietatea d-luI Al.
Slaniceanu.
S'a infiintat un stabiliment
balnear, gratie caruia Slanicul
e vizitat vara de mult5. lume.
In Slanic sunt mine foarte
bogate in sare gema, care, in ce
priveste calitatea, rivalizeaza cu
minele din Anglia si aduc Tara
un venit insemnat.
De asemenea exista si o cariera
de piatra, din care se fabrica
ipsos. Localitatea unde
este cariera se numeste Pe-npodie,
litiga Muntele-Verde, in
partea de N.-E.
Comerciul se exercita in com.
de 23 circiumarr.
Budgetul com. e la veniturl
de 24239 leI, iar la cheltuelI, de
25138 lel.
In partea despre N. si N.-V.
a SlaniculuI este plaiul numit
erban-Voda, care desi nu cade
in raionul com., este totusI In
razesie cu Slanicul. Acest piala
incepe din cat. Schiulesti, pendinte
de com. Homoriciurile, si
merge urcind un colnic destul
de intins pana in giturile munflor,
ramificatiunI ale Carpatilor,
prin diferite suisurI si coborlsurl,
muchI si val*, pana ajunge
in Transilvania.
Parte in raionul com., parte
in marginile el, se gasesc urmatoarele
piscurI, poienl, plaiurI:
Piscul-Vulturulul, Poiana-Banu-
14 Valea-Fetel, Piscul-GorganuluI,
al-ScorusuluI, Gornatele,
Cremenea, Zapodia, Fundata
(loe izolat, destinat pentru inmormintarea
holericilor, dupa vremurile
vechT), Podul-LungasuluI,
Mägura, Virful-luI-Gures, Sitarul,
Poiana-VarangheI, Groaza, Degerati,
Plaiul- Ogarului, Leba,
Virful-GisteI, etc. Cele mal multe
din ele sunt locurI pentru pasunat.
E udata de girla Slánicul, ce
desparte com. in doua, de la
N. spre S. si de afluentil acestela
: Tariceanca, Valea-MusceluluI,
a-CarbuneanuluT, Valea-dela-Mihaia-Edu,
Bughia, etc.
Se margineste cu com.: Schiulesti
(N.), Teisani si Bughea (E.),
Livadea si Varbilaul (S.) si tefesti
(V.).
Slänicul, com. rur., in jud. Muscel,
plaiul Nucsoara, la S.-V.
de Cimpulung, la 15 kil. de acest
oras, situatá pe ambele malurI
ale riuluI Slanicul. -
In partea de N. are mal multe
izvoare de apd sdrata.
Se margineste Cu comunele :
Stanesti, Domnesti, Aninoasa,
Berevoesti-Ungureni si Berevoesti-Paminteni.
Are o populatie de 500 locuitori
; o biserica vechie, dadita
de mosnenl, cu ajutorul JupineseI
Diaconeasa Casandra,
reedificata la 1860; o scoala, infiintatá
la 1832.
Locuitoril posea : 46 cal si
Tepe, 400 bol si vad, 946 oI si
berbeci, 188 capre si tapT si
144 porcI si scroafe.
Mosia e proprietatea locuitorilor
mosnenI.
Prin com. trece 1.1121 Slanicul,
care izvoreste din padurea acesteI
com., din lacul Rotundul,
uda com. pe ambele maluri si
se varsa in 1.1111 Bratia, la com.
Aninoasa. Pe marginea de V.
si S. a com. mal trece piriul
Valea-MosuluT.
Pe riul Slanicul, in raionul
com., este o moara si un herás
tr5.5.
La N.-V. de com., cam la 2
kil., in padure, a fost pana la
1805 un mic schit de caluggrT.
Spre N., la I kil., sunt cite va
izvoare de apa sal-ata.
Prin com, trece soseaua ju
deteana CimpulungCurtea-de
Arges.
Slänicul sa5 Slänicelul, sat,
jud. Bacaa, pl. Trotusul, com.
Tirgul-Trotusul, situat in valea
piriuluI Slanicul si pe un podis
format de muntiI Puful, urile
si Piciorul-BorvizuluI.
Are o populatie de 1085 suflete
; o scoalá mixta; o biserica,
cladita la 1847 de Gavril
Manda ; 9 circiumI, 3 morI de
ap5. si 2 herestrae.
Vite : 59 cal, 718 vite cor
nute, 177 porcI si 288 capre.
Slänicul, staliune balnearä, In
com. Tirgul-Trotusul, pl. Trotusul,
jud. Bacaa, aproape de fron
tiera austro-ungara, la z 8 kil.
de Tirgul-Ocna.
Long. E 260.37', Lat. N.
46°.17', Alt. 530 m.
Distanta de 18 kil. de la
Tirgul-Ocna la Slanic se face
In 112 ora cu trdsura, pe o sosea
facutd dealungul piriulul
SlAnicul. E foarte interesanta
descrierea luI V. de Kotzebue,
sub numele de «Slanic in 1855
prin care arat5. peripetiele la
care erail expusT, si nevoile de
tot felul ce aveaa O. sufere bol
navil care, din toate partile Tarel,
se duceau la Slanic, percurgind
distante foarte marI sí
trebuind O. la cu dinsiI mobi
66546. Afarole Dictionar Go (mute. Vol. V. 54

SLÀNICUL 426 SLÀNICUL
lierul, slugile si bucataria. In
ast-fel de conditil pornirea la
SlAnic era un adevarat supliciii.
Slanicul, pe linga ca e cea
intif statiune balneara din Tara,
este in acelasT timp si o statiune
climaterica excelenta, avind o altitudine
de 530m. deasupra nivelului
MareI-Negre. El se afla la
poalele muntilor, care formeazd
la dreapta si la stinga (iota
siruri inalte, Cerbul si Puful,
acoperiti de brag seculati, paltini,
mesteacanI, fagT, etc. E
asezat in mijlocul uneY val inguste
si pitorestr.
Parcul Slanicului e frumos si
mare.
Istork. Apele de la Slanic
sunt cunoscute de la inceputul
secolului al XIX-lea. Ele ati fost
gasite la 20 Iulie 1800 de Serdarul
Mihailuca, mare proprietar
din judetul Bacati, cu ocaziunea
unel vinatorT, chid bind
apa dintr'un izvor, gustul el sarat-acidulat
'i a atras atentia ;
ast-fel s'a descoperit Isvorul
No. 1, care poarta numele de
Mihail in amintirea Serdarului
Mihailucd.
Dupa moartea acestuia, fiul
salt, cAminarul Nastasachi, lug
in posesie aceste locirI.
Intrebuintarea apelor dateaza
'Inca de la 1820, cind deja
multa lume se ducea vara la
Slanic. Erati la Sldnic pe atunci
vr'o 40 camere pentru bolnavI,
facute de Serdarul Mihailuca.
Apele nu erati analizate si eel'
ce le intrebuintali o faceati fara
nici o indicatie medicaid.
La 1839, se descoperira izvoarele
No. 4 si No. 5: S-ta
Ana si SE Pantelimon; lar la
1844 s'a descoperit izvorul No.
6, numit Alecu Ghica.
La 1845, Statul intervine, contestind
drept de proprietate
Mihdilucilor si da locul hatmanuld
Aslan.
La 1846, Adunarea Moldova
a trecut localul bailor, impreuna
cu padurile din prejur, case
SE Spiridon din Iasi ; aceasta
donatiune a fost sanctionata in
6 Noembre 1851 de Grigore
Ghica V. V. Hrisovul domnesc
din acest an, intre altele, coprindea
: c r. Feredeele (baile) sa
se dea impreuna cu tot locul
din prejurul lor, cu acaretele si
hrisovelitif depre ele precum
s'a stapinit Onä in anuI 1847
de catre hatmanul Aleca Asian,
iar mal inainte de raposatul
spatar Mihaluca. 2. Se va da
cite IO falci padure pe an la
partea cea mal apropiata de
baI, pang &TA desfacerea totala
a mosid fiscului, cind atunci
i se va deosebi din tot trupul
aceleasT mo0I pentru vecInicie,
800 fad».
Cu toate acestea, din documentele
vechT, se vede ca incl
de la 1757 casa SE Spiridon
din Iasi era proprietara, dupa
cum se spune in hrisovul luT
Constantin Cihanu Racovita V.
V. Domnul MoldoveT, cu data
de 1 Ianuarie 7265 (1657).
In 1852, s'a descoperit izvorul
No. 7, numit S-ta Aglaia,
lar in 1856, casa SE Spiridon
insärcind pe doctorul Ludvig
Steege cu studiarea complecta
a acestor ape, fiind ajutat de
chimistif Schnell si Th. Stenner.
Pang atunci Slanicul a ramas
sub raportul instalatiilor si confortuluI
in starea cea mal primitiva
Numaf in 1877, ciad mola
bailor Slaqic, in intindere
de 803 aid, devine proprietatea
easel SI. Spiridon din Iasi,
se incepe a se face cite ceva
pentru aceste bal.
In 1881, apele izvoarelor No.
r, 3 si 4 ati fost expuse la expozitia
Internationala de Balneologie
din Frankfurt pe Main,
obtinindit-se medalla tle argint,
distinctiune, ce nu fusese acordata
niel bailor de la Franzensbad,
Marienbad si Hall, care
ail o reputatiune europeana.
In 1882, se descoperi izvorul
No. 8, nutnit Constantin 0
Elena,
In 1874, s'a descoperit izvorul
No. 1 bis, care a fost numit
izvorul cAlexandru», in amintirea
d-lui Alexandru Varnav
Liteanu, care, ca Epitrop al case!
SE Spiridon, a lucrat rank pentru
propasirea aceste statiuni
balneare.
Apele Slaniculta ati fost expuse
: in 1873, la Expositia
din Viena, obtinind medalla de
aun; in 1889, /a Expositia Universala
din Paris, obtinind medalia
de aur; in 1894, capatind
medalla de aur, la Expositia
Cooperativa din Bucuresti si in
fine, in anul Two la Expositia
Universala din Paris.
Numirea ievoarelor. Astäe
In total sunt 17 izvoare, din
care zece se intrebuinteaza si
anume :
Izvorul No. 1, Mihail (inainte
SE Paul si .apoT Chisselef); No.
2, SE Magdalena (inainte Clocotisul)
; No. 3, Sf. Maria, numit
si (Regele SlaniculuI» ; No.
4, SE Ana ; No. 5, SE Pantelimon
; No. 6, Alecu Ghica (apoI
SE Spiridon) ; No. 7, SE Aglaia;
No. 8, Sf. Constantin si Elena ;
No. 9; No. 1 bis, Alexandru.
Instalafiunile pentru bal sunt
mal multe, si anume:
Un stabiliment Cu 20 cabine,
in care vine apa din izvoarele
4, 5 si 7;
Un stabiliment cu 12 cabine,
unde se fac WI calde si
recT ;
Un stabiliment de hidroterapie.
Stabilimentul mare din Hotelul
RacovitA, construit in 1895,
Cu 60 cabine in etajul de jos ; in

SLANICUL 427 SLXNICUL
etagiul II este hotelul, asa cA bolnavii
nu ail nevoie sl ian din
hotel pentru a face blile.
Acest stabiliment costA un
milion de lei.
S'a construit mai in urmA
alte 2 frumoase clAdiff : Salonul
de curd si noul Casino, cu saa
de teatru, concert si bal.
Slänicul posedA de asemeni
mai multe hotelurI, cu un total
de peste 600 camere, in deosell
de noua clAdire a hotelului
Racovin, cu 180 catnere. Man
de aceasta mal sunt multe vile
ce se inchirian. SlAnicul posedd
si un spital cu 20 paturi. In
Satul-Noil, vizitatorif pot gAsi
case pe la locuintele sAtenilor.
Restaurante, cafenele, cofenrii,
bufeturi, etc. sunt de asement
destule. De la 1895, SlAnicul e
luminat cu luminA electricA.
Climatologi a. Clima dupA
observatiunile acute in 1879
1880 :
Temperatura medie in 1879
in Iulie 15° R., in 1880 17° R.
Zilele de ploi medie in 1879
in Iulie 8 zile, in 188o 1 1 zile.
Ploile vin cam la ore hotArite
intre 2-4 dupl amian si
sunt de scurn duratA.
Soarele strdluceste in tot timpul
zilei. Clima e dulce, temperatura
potrivitA si localitatea
e feritä de vinturi din spre Nord.
Curentul predomnitor e vintul
ce vine dinspre S.-V. care e un
vint blind, ventilean localitatea
si e ncoritor. Atmosfera e ozonata
; diminetile si serile, atmosfera
e inprospAtatA ; noptile sunt
red'.
Geologia. Izvoarele de la
SlAnic lag nastere in formatiunea
meniliticI (oligocen), care
este bogatA in izvoare saline si
feruginoase, nu numal In regiunea
TrotusuluT, dar atit in restul
Carpatilor din Rominia &it
si in Carpatir Transilvaniei.
AceastA formatiune oligocenA,
se prezintl in stratificatiunea
anti-inclinan, al cArui
simbure e constituit de formatiunea
saliferA paleogenicA si
care se iveste la suprafan la
gura Slänicului, rAminind in
profunzime la BAile Sanicului,
cea ce explicd profunzimea la
care izvoresc apele minerale bicarbonate
clorurosodice de la
SlAnic.
Proprietei If fiziee. 1. Izvoarele
bicarbonate cloruro-sodice, 1,
2, 3, 6 si 7, an o apA limpede
incolora cu un gust sArat si piscAtor,
miros slab de acid hidrosulfuros
; contin mult acid
carbonic liber ; expuse aerului
nu perd mult din sulful ce intrA
in compozitiunea ape!.
Temperatura apel este cu I-2
grade mai ridicatA ca a aerului
inconjurAtor, asa, temperatura
luatA la 20 Maiti 1880 cu termonietrul
Gaissler, a dat urmdtorul
rezultat:
Apa izvorului No. 1, temp.
la isvor 8°8 C. temp. aer. 5°C.
No. '2, 9°9 C., No. 3, 8°9 C.
No. 6, 8°3 C., No. 7, 8°2 C.
Izvoarele feruginoase 4, 5
si 8 ail o apA cu un gust astringent,
piscAtor, fdrA miros,
contine acid carbonic liber, si
formeazA un depozit rosiu gAlb
ui it
Temperatura luan In aceleasi
conditiuni ca si. la izvoarele de
mal sus este :
Apa izvorului No. 4, temp.
la isvor 606 C. temp. aer. 505 C.
No. 5, 6°6 C.
Izvorul No. 1 bis are o
apA limpede, incolord, cu miros
slab de acid sulfhidric, gust acrisor
putin sArat, pisend limba.
Temperatura apei izvorului
No. I bis este de 1005 C., pe
cind a aerului era de 2708 C.
Densitatea luatd la 20 Maiil
1880 este :
Izvorul No. I, densitate 1,00559
la 170 C. a aer. ; No 2, densitate
1,01565 la 200 C. a aer. ; No.
3, densitate 1,012401a 20° C. a
aer.; No. 4, densitate 1,00030
la 30° C. a aer. ; No. 5, densitate
1,00025 ; No. 6 densitate
2,01602; No. 7; No. 8, densitate
nedeterminatA ; No. 9; No.
I bis densitale 1,00636 la 210 R.
a aerulul.
Analiza chintz* ca' . Prima ana.
lizA a fost acutA la 1832, in
urma ordinuld dat de generalul
Chiseleff cAtre farmacistii
Zotta si Abrahamfi. La 1846 apele
furA analizate si stucliate de
Aga doctorul Virnav si farma
cistul Pavlovici. In 1853 au fost
mai co m plect an aliz ate de d-ril
P. Schnell si Th. Stenner.
D-1 dr. S. Konya a analizat
complect aceste ape si anume :
in 1879 izvorul I Mihail si 3
Sf. Maria ; in 188o izvorul 2
Sf. Magdalena si 4 Sf. Ana ; In
1885 izvorul No. 6 Alecu Ghica
si 5 Sf. Pantelimon ; iar in
1886 izvorul No. 1 bis Alexandru.
Lulnd fie-care izvor in parte,
vedem urmAtoarele asemAnArl:
Izvorul No. 1 seamAnA cu
Selters, Ems, Adelheit, Gleichenberg,
Giesshiibler, Mont D'or,
Contrexevile, Apolinaris, Royat,
Szczawnica.
Izvorul No. 2 seamAnA cu
Ischl, Kreuznach.
Izvorul No. 3 seamAnA cu
Vichy, Karlsbad, Buda, Ems,
Tönnisstein, Vals, Pulna, Biliner
(Josephsquelle), Luhatschowitsh,
Marienbad etc., bine inteles insl
cA apele de la SlAnic nu sunt
ape termale.
Izvoarele 4 si 5 seamAn5
cu Spa si Schwalbach.
Izvorul No. 6 se aseamAnA,
prin iodurul de sodiu si bro.
murele care sunt in mare cantitate,
cu Sulza (Milhlgrabenquelle)

SUNICUL 428 SLAN1CUL
Sultz-Bad, Salzschirf (Tempelbriin
nen), Durkheim (Bleichbriinnen),
Krankenheil, Kreuznach
(Oranienquelle i Elisenquelle).
Aplicafiunt terapeutice. Vom
enumera ad afectiunile contra
cdrora diferitil medici ati obtinut
rezultate satisfacatoare:
Boalele tubulul digestiv 0
ale anexelor : dispepsia, gastrite,
gastro-enterocolite, catarul acut
de stomac, crampe de intestine,
emoroidele, pletora abdominala,
constipatiunile, entente chronice,
taenia, vermii intestinall,
cardialgii nervoase, gastralgli,
hemoragli intestinale, peritonite
exudative cronice, dilatatif de
stomac.
Boalele ficatului: boalele cronice,
colice hepatice, calculi bi-
Earl, tumorile ficatuluI, tumefactiunile
ficatului, iperemiile ficatuluI,
icterele, hepatitele.
Boalele splineI: hipertrofia
splineI consecutivá paludismuluI,
tumorile splinei, febrele paludiene
. i intermitente, malaria.
Boalele sistemului urinar; catarde
vezicale 0 renale, gravela,
calculii vesicali, calcule i concretiunile
urinare de acid uric,
azoturie, fosfaturie, diabetul insipid,
pielite, uretrite, cistite,
ureterite, morbul lui Brigt, pielonefritele,
prostatite, blenoragiele
cronice 0 rebele, spermatoreele,
polutii, perderI seminale.
Boalele organelor sexuale : tumorile
uteruld 0 a ovarelor,
ovarite invechite, hidropisia ovarelor,
anomaliele de menstruatiune,
inflamatiile chronice ale
uterului, metritele chronice, diferite
11 exiunI 0 versiunT ale
uteruluI insotite de inflamatiunI,
parametrite, catarele uterine,
pelvi-peritonitele cronice pu erperale,
amenoreele-dismenoree 0
leucoreele.
Scrofulosa cu toate manifestarile
el, me ales la copli, afec-
tiunile limfatice, hipertrofia organelor
glanduloase a sistemuluf
articular, osos, cutanat, urechi
§i ochI.
Reumatismul articular cronic,
muscular, nodos soli diformant,
artrita , accese de podagra
sati reumatismul podagros.
Boalele aparatuld respirator :
bronchite, acute §i cronic. e, astmul
la pletoricI, catarele acute
i cronice ale laringelta, ulcere
tuberculoase, tracheite, starile
emfisematoase, tuberculosa, (apele
sunt indicate afara de congestii),
palpitatie, diaree, fe.
bra periodica, pleuresiile cronice
exudative esentiale, clorosa,
anemia.
Boalele sifilitice sub diferite
forme.
Boalele de piele in genere
boalele cronice.
Boalele sistemuld nervos : hemiplegii,
paraliziile periferice,
nevralgiI sciatice i curále, isteriI,
ipohondriI, neurasteniI,
congestii cerebrale pasive, iminenta
apoplectici, migrene nervoase,
simptomatice, simpatice,
paraliziile esentiale, care O. nu
fie de natura i idiopatica, cerebrald
sail madulara.
Obesitate: in dispositiunile de
ingra§are, insotite de degenerescenta
grasoasä a ficatuluI,
idropiziile, intoxicatiuni palustre,
boalele nasului 0 faringeha.
Boalele chirurgicale : cind afectiunea
este in stare atonicá
sad cronica, oftalmli, conjuctivite,
blefarite, ulceratiile cronice,
stomatite i faringite ulceroase,
artrite cronice.
Contra-indicafiunr.-1. Toate
afectiunele febrile, inflamatorii
sail cahectice,
2. Ipertrofia inimel 0 alte leziunI
organice ale cordului 0
ale vaselor arteriale.
3. Boalele tuberculoase i
canceroase.
Dispozitiunea pentru emoragiT,
congestiunI cerebrale i
apoplexli.
Idropisia provenind sail de
la boala de mima sad de rarunchI.
De asemenea nu se poate
intrebuinta in cazurile de ingreunaze,
de criza isterica 0 epileptica,
precum §i in toate boalele
acompaniate de slabiclune
mare sad consumatiune.
Cardiad, albuminuricI §i
diabeticI care nu sunt pletorid.
Statistica bolnavilor. De la
1893-1899 ati fost :
In 1893.1367, 1894.1371,
1895.2030, 1896=2049, 1897
-.1339, 1898.2038 0 in 1899
.1732.
Escursiunile ce se pot face
in imprejurimi sunt variate i
placute, a.a:
La Cascada, pavilion la inaltime
de 559 m. 0 apoi la granita
austro-ungara, excursiune scurta,
putin obositoare.
La muntele Borvis, unde este
un pavilion de 678 m. indltime
§i apoi in virf, 741 m., de unde
se desf4ura o frumoasa prive-
4te a imprejurimilor.
La Fintina-luI-Dobrea, la izvoare,
unde este un izvor cu
apa comuna intre muntele Sura
§i Cerbul, 800 m. inaltime. Aci
se afla 0 un pavilion.
La Poiana-Sarata, peste muntele
Cerbul prin satul Hirja,
escursiune foarte frumoasa, ce se
face in 2-3 ore pe jos. Poiana-
Sarata este un mare §i frumos
sat in Transilvania, cu o populairie
romineasca.
La muntele Nagy-Sandar, care
are 853 m. altitudine 0 este
cel mai inalt munte din imprejurinil.
La muntele Puful, unde in 2
ore cu piciorul eW in virful lui,
907 m. inaltime 0 unde este o
poiana frumoasa, la Cerdacul, etc.

SLXNICUL (1:111) 429 SLANICUL (011)
La stinca luI Costache Negri,
numita inainte a luI Agaricf.
La muntele ura, de unde te
scoborI in satul Hirja, situat pe
frontierA.
La muntele Seca:turne, Ia Puful-
Mic si Dobrul, la 360 scarI.
Slänicul, rig, izvoreste din muntele
Sandorul-Mare (Transilvania)
si filtra In Tara pe la S. Picioruluf-PescaruluI,
jud. Baca, unde
se afla si confluenta sa cu piriul
Pescara". De aci si pe o lungime
de 3200 In. formeazá insasI
frontiera Tare' pana la confluenta
Cu pIriul Cheschesul, unde se afla
pichetul rominesc No. 105
stilpul de frontiera No. 98;
de ad piriul parAseste frontiera
care apuca spre V. pe Valea-
Cheschesul i, luind directiunea
spre N.-E. dupa un parcurs de
2000 m., ajunge la baile Slanicul,
de unde, continuind aceeag directie,
dupa un parcurs de 16600
m., ajunge la confluenta sa cu
Trotusul, chiar in marginea de
S. a orasuluI Tirgul-Ocnel.
Slanicul, de la origina si pana
la confluenta sa cu Trotusul,
strabate o regiune muntoasa
acoperita cu padurI seculare, pana
la confluenta sa cu piraiele Tudorache
i Stroe, de unde partea
din stinga pir. se destasura pe o
imensa poiana acoperita Cu flneata
si loe de pasune, iar
partea din dreapta piriulul continua
a fi acoperita cu pAduri,
intrerupte din distantl in distanta
de poenI.
Cursul satl este repede
zgomotos. StrAbate un pat petros
remarcat prin stincile de la
S.-V. bdilor Slanic, precum
de acele de la E. satuluf SIAnicelul.
Are cota 630 m. asupra
niveluluI Maref-Negre la punctul
unde atinge frontiera Tare! si
unde se aflA i sti!pul de kil.
No. 99; 488 m. la baile SlAnic;
408 m. la confluenta cu piriul
Tudorache ; 341 la E. satului
SlAnicul si in fine 257 m. la confluenta
cu Trotusul.
Lärgimea fi adincimea acestuf
pìrîü variazd, dupa cum timpul
este secetos sau piojos; in acest
din urma caz el devine foarte
furios, din cauza apelor cu care
este alimentat de afluenta
Lungimea sa este de 21 kil.
800 m. de la intrarea sa in Tara
si pana. la confluenta cu Trotusul.
Afinenfit principalf a! SlaniculuI
sunt pe dreapta : Piriul-
Pescaruluf, care formeaza si frontiera
; Piriul-Dabrului ; Piriul-SticlarleI
; ptriul Stroe ; pirlul Hoya,
Pavel, Muncelul, Bejan si LupuluI
; lar pe stinga, piraiele :
Cheschesul, Puful, Piatra, Tudorache,
ampulul, Piriul-Sarat,
Bradulta, Finatuld si Pope.
Atara de aceste, SlAnicul maI
primeste, pe ambele partI, o multime
de alte &liase maI miel,
ce se scurg din coastele mun-
Vlor.
Localitap. Slanicul udä
in cursul saa, incepind din
partea de sus, maI india localitatea
numitA Baile Slanic,
una din cele mal insemnate localitäti
de bál din Rominia,
bogate in acid carbonic si hidrosulfuric,
sane, brom, iod si var ;
apor, mal la vale si pe stinga
piriuluI, Slanicul uda. Satul-Noti;
lar de aci, i aproape In tot
parcursul sail, se gAsesc inOrate
pe ambele malurI locuinte ce se
indesesc cu ctt piriul merge
maI la vale, formind satele SIAnicul,Slanicelul,Cherdacul,
situat
la jumatate calea dintre Tirgul-
Ocner si Baile Slanic, si in fine
Gura-SlaniculuI, situat pe stinga
si aproape de confluenta sa cu
Trotusul. De aci putem deduce
ca Valea-SlAniculuf este aproape
In toata lungimea ef populatl
de locuitorI, ocupindu-se cu a-
gricultura, cresterea vitelor, taiatul
i caratuI lemnelor ; se remarca.
msA ca aceasta vale este
cu totul pustie i salbatica de
la baile SlAnic in sus spre origina.
Orografia. InAltimele din
dreapta si din stinga ce insotesc
acest pìrîü, aa un comandament
foarte mare asupra vAer si chiar
a regiunilor invecinate. Ast-fel
avem pe dreapta : vtrful Cernica
(954 m.), situat in dreptul confluente!
cu pirita Pescarul; virful
Paltinisul (1019 m.), in dreptul
BAilor SlAnicul ; virful Bolohanul
(764 m.); virful Ungureana
(779 m.) si virful Copla (778
m.), ale caruI picioare se termina
la confluenta cu Trotusul.
Pe stinga avem : virful Puful
(936 m.), la N. bailor Slanicul,
apo! virfulPetrarul (847 m) ; virful
Pravila (875m.) si in fine Ciresoaia
(771 m.) la N. satuluI SlAnicul
la 689 m. asupra stincilor dintre
satele SlAnicelul si Gura-SlaniculuI.
Comunicafia pe aceasta vale
se face pe unul i acelasI drum,
in parte impetrit si intretinut
In stare de a putea satisface
nevoile locuitorilor de pe aceasta
vale, precum i trecerea lesnicioas1
a numerosulul public ce,
pe timpul vereT, cerceteaza. baile
Sldnicul.
Trecerea de pe un mal pe
cel-l'alt a acestuI drum se face
pe podurT de lemn al caror numar
este de opt.
De la baile Slanicul in sus comunicatia
se face pe o simplA
poteca, accesibill numaf pentru
oamenT calar! salí pe picioare.
Atara de acestea, din valea
SlaniculuI pleaca in dreapta si in
stinga o multime de alte potecl
ctteva drumurI de exploatare,
menite a satisface nevoile locale.
Geo logia. Basinul rfulur SIAnicul
e format la basa din schis-

st-XNicuL (Rtu) 430 sLXNIcui, (R10)
furl inenelitice (eocen superior),
peste care urmeaza g-resiurile
de Miigura (oligocene).
Valea Slaniculur e strimtä si
cursul sat' torential pang in aval
de baile cu acelasr nume. De
aci se largeste putin, dar coastele
er tgiate in mod abrupt Ina
dezgolite pgturile gresiulur masiv
de Mägura in numeroase
puncte, sati se aft' acoperite cu
verdeata, dar presarate cu bolovanr
enormr, ce se desprind
din bancurr si stau suspendatr
in pozitiunI putin stabile, amenintind
in fie-care moment csderea
lor si oferind astfel peizage
pitorestr, admirate de top'
vizitatorii.
La baile Sldnic, izvoarele minerate
izvoresc din pAturr de gres,
ce alternä cu schistuti avind o
inclinatiune foarte mare catre
E.; putin mal in aval ele se ridica
din noil si formeazg un sysclinal
alcatuit din schisturr menelitice.
La Cerdac straturile
devin orizontale si se pot urmarl
pe o mare intindere panä
in apropiere de Tirgul Ocna,
unde se ridica putin spre E. si
apoi se apleacA catre confluenta
cu Trotusul. Deasupra acestor
schisturr ggsim zacind concordant
gresiul de Magura, ce formeaza
chiar muntele cu acelasr
nume. In Valea- lur - Tudorache
s'a gasit pentru prima °all mineralul
ozocherita de catre profesorul
Meyer 0 din aceasta
cauza s'a numit §i moldovita.
Piatra se exploateaza in mar
multe cariere de a lungul vail
Slanicul.
Slänicul, rig, in jud. Buzau, plaiul
Slanicul, format din Izvorul-Furulur,
ce ja nastere de la stina
muntelur Furul-Mic si din Izvorul-Oprir,
care Iese din mulltele
Neharnita si care, dupa ce
inconjoaralunca Odoboaia, se u-
neste cu Izvorul-Furulur. Rini
SlAnicul uda in lung comuna
Lopatari, unde, la catunul Jurubesti,
¡acepe a se sara. Apor, scatda
mai toate comunele plaiulur
Sldnicul, pana la com. Cernate4i
si se varsd in riul Buzaul,
linga com. S'apoca. Cursul sad,
In timp de ploae, e violent si
aduce mad bolovanr, dintre cad
multr conglomeratr de psilodonr
srunio, apoi siga, gips, etc. Apa
sa e foarte saran', din care cauza,
In jurul sail, mar nu se intre-buinteaza
sarea gema. Afluentir
eel mar insemnatr, pe partea stinga
sunt izvoarele : Macesul, Brazeul,
Brebul, Piriul-Sarat, Valea-
Saril, Sturzea, Valea-Perer, Valea-Co
tore, Papa, valea Peceneaga,
Cimpulungeanca, Dimiana,Valea-Vacei,Valea-Hotarulur,
Izvorul-Dulce, Baiasca, Moroianul,
Caciinea, Valea-Laculur, etc.;
iar pe dreapta : Crajna, Plostina,
Mociarul, Poiana-Ascunsa, Valea-Porcului,
Bodinesti, Coca, 0cea
si o multime de alte izvorase
si torente, care toate, marindu-I
volumul, il fac adesea un
fiii periculos.
Geologia vder Sldnicului.
Slänicul izvore0e 0 curge prin
flysch pdna la poalele Muntelul-
Tiganulur, unde gresiul de Magura
(oligocen), ce-1 constitue,
se pleaca catre S.-V. si e acoperit
de salifer (helvetian) in
mod discordant. Putin mar In
amont, gresul de Magura din
muntele Zari0ea prezintd paturr
imbibate cu petrol si altele cu
ozocheritel.
Formatiunea saliferd a fost
studiata in mod amanuntit de
catre Gr. CobiiIcescu si studiul
sail' e interesant in intregime.
Il reproducem aci intocmar:
do partea de N. a Pirscovulur,
formatiunea salifera este
descoperitg pe o mare intindere,
din cauza ca tarimul, cu con-
gerir ce o acopereati, a fost in
mare parte rapit prin denudatiunr
considerabile.
Ea constitue o ripá remarcabill
de-alungul tarmului sting
al Slaniculur, ripa care se prelungeste
de la Minefti pana dincolo
de Lopätari. Aceasta rip.'
este marginea uner terase, ce
se intinde la N. riulur si a carel
suprafata prezinta ondulatiunr,
ce ati insa un aspect cu
totul altul de cit cele ale partet
meridionale ale Pirscovulur; aceste
ondulatiunr sunt mar putin
inalte si aceasta altitudine
mar mica are, de sigur, drept
cauza d'intliti anticitatea lor
mar mare, care le-a expus un
timp mar indelungat la actiunea
agentilor fizicr, si, apoI, natura
rocilor constitutive, ¡amare parte
solubile si in tot-deauna foarte
delatabile in apa. Alura lor depinde
de la directiunea incretiturilor
tarimului, ceva deosebit
de a depozitelor cu congerir si
care sunt in general mult mat
strinse de cit ale acestor din
urma.
«In adevar, studiind precedent
ripa ce se prelunge5te in fata
Lopatarilor, nor am vazut cd O.rimul
salifer, ce suprapoarta si
acolo, tarimul cu congerif, formeaza
incretiturl foarte strinse,
prin care straturile tarimultif
au fost aduse in pozitiune verticald,
si ca. partea superioara
a creturilor a fost, in mare parte,
distrusa si rapita de catre agentir
fisicI, mar inainte de stabilirea
laculur congerian. Vom adauga
ca pgturile, de si indreptate
de la N.-N.-E. catre S.-S.-V.
ail insa directiunea de ii 2 ora
Otte 13112 ora a cadranulur si
ca. aceastA directiune nu este
alta de eh acea a axelor incretiturilor.
cDepozitele inferioare ale tarimulur
(salifer) se OA la Mi-

SLANICUL (Rit) 431 SLANICUL (1111)
nefti, desi nu se poate spune
daca depozitele acestea constitu e
adevarata sa baza., caer, precum
se vede din sectiune, cu eh inaintam
spre Lopatari, paturile prezinta
o pozitiune ce aratä o nivela.
superioara. Aceasta parte
inferloarA e constituita din bancurT
de gips de la 10-20 m.
putere. Acest gips este alb
sacaroid, infiltrat de nisipurT
cuartoase si bancurile ce formeaza
se prelungesc catre N.-
N.-E. 11/2 ora formind protuberante
paralele deasupra teraseT
pre cate o termina. lipa.
El alterneaza cu gresurT lutoase
si gipsifere, In straturf subtirr,
despartite prin paturT subtirT de
luturl asemene gipsifere. Aceste
din urma straturT de gres si de
luturl incep a se arata sub bancurile
de gips, la jumAtatea
cleT catre hanul de la Minzenesti
si constitue singure tarimul
pana la aceasta din urma
lo calitate.
Pe acest spatin, paturile inaintind
catre V., devin din ce
in ce mal verticale si arata apoT
o dispozitiune sinclinalA, cea
ce ne face a recunoaste un prim
cret indreptat in jos. ApoT, pentru
un scurt spatiti, straturile
reían positiunea lor precedenta,
se arata, axila, Inclinate earäsT
catre V. si sustin o sistema de
bancurT groase de gres alb, filabit
si foarte gipsos, ce nu este
alta de cit complexul bancurilor
de gips, pe care le-am observat
la Minesti, dar in care nisipul
predomneste asupra gipsuluT.
Aceasta sistema suprapoarta
in stratificatiune discordanta
o enorma serie de bancurT
de gres, a carel parte inferioara
ridicata forrneaza muntele
Ripa-Lunga.
«Intre Minesti si acest munte,
tarimul salifer a incercat resturnarl
forte marT, cae constitui-
rea ziper nu permite de a restabili
succesiunea paturilor intr'un
ordin regula% Ira a admite
o enorma indoitura, a carel
parte superioara a fost distrusa
si ale careia ramurT, implintate
adinc in sol, ati deviat
catre V., in asa mod, ca partea
occidentala a incretitureT a venit
a lua in aparenta o pozitiune
superioara.
«D upa ce am trecut de aceasta
puternica serie de gresurT ce
este si ea incretita, dar cu crep
mal putin pronuntatT, mal ales
in paturile superioare, se arata
din non paturile serie gipsifere,
1114 inclinate in sens contrar
cu inclinatiunea lor precedenta;
urmeaza apoT earasT seria gresurilor,
care . de asta-data in
urmarea disolutiunel serie gipsoase
si a une prebusiturT neregulate,
determinata de aceasta
disolutiune, vin a se rezema cu
crestele lor pe planul paturilor
gipsifere.
«Mal la V. inaintind catre Lopatari,
rfpa nu arata de cit partea
inferioara a tartmuluT salifer,
al caruia cretT sunt d'intliCt puin
pronuntatf si prezinta pe o
lungime de maT mult de 1 kil.
una din curiositatile naturale
cele maT insemnate ale regiuner.
Ripa constituita cu intregul din
lutuff gipsifere este cu totul
acoperita de druzt de sare foarte
frumosT, a caror albeata stra
lucitoare loveste de departe vederea.
Sarea ce-1 constitue este
foarte curata si ditimea lor asa
de mare, in cit locuitoril din localitate
cred ca aceste incrustatiunI
constitue un adevarat
banc de sare. In realitate aci
este numaT un simplu product
de cristalizatiune a sareT continute
in apele saturate de acest
mineral, ce infiltreaza paturile
lutoase ; de aceia toate aceste
paturT sunt pline de o mare ci-
time de sare si fetele lor de
stratificatiune san de ruptura
sunt si ele acoperite de cristale
ca si suprafata lipa Cauza formare
acestor cristale de sare
se recunoaste mal bine cind intram
in caverna ce se afla sapata
In aceasta epa si care este
importanta Inca si prin alte fapte
ce prezinta.
«Aceasta caverna este situata
foarte sus in Tipa inteun loe
unde paturile sunt orizontale
pe o lungime de maT bine de
400 m. Intinderea sa e de Too
m. p. si inaltimea sa aproape
de 4 in.
«ParetiT si bolta el sunt foarte
neregulatI si tapisatT cu druzi
de cristale de sare stalactitiformT,
si, putem vedea, ci. el sunt in
adevar formatT in chipul stalactitelor,
de catre apa saturata de
sare, ce picura cu incetul de
pe bolta si de pe peretiT pesteref.
Cea ce este remarcaba Inca
in aceastä petera, este un rill
suteran, care Tese din fundul el
cu violenta, avind cel putin treT
metri de largime si mal mult
de un metru adincime. Acest
curent de apa ar indoi de sigur
volumul SlaniculuT, daca ar esi
din petera si ar ajunge pana la
el, dar curentul se precipita,
mal* intreg, inteo prapastie verticala
de o adincime foarte mare,
ce se deschide in caverna, mal
chiar in punctul unde el intra
in cansa. O prea mica parte numai
din masa aceasta de apa
curge pe sola groteT si Tese
dinteinsa formind pe panta riper
un mic curent, ce se arunca
in Slanic la citT-va metri de
basa acesteT inaltimi.
e Apa curentuluT suteran este
atit de sarata, In clt micul pida
ce trimite in S'Ami°, ajunge
spre a face apa acestul rin indestul
de &trata spre a fi nepotabila
pana la confluenta sa

SLANICUL (Ritr) 432 SLANICUL (GIRLX)
cu Buzaul ; pe cind maT inainte
de a primi acest curent apele
SlaniculuT sunt Cu totul nesarate.
4Repegiunea acestuT curent suteran
este extrema. El duce cu
sine blocurT de peatra rupte din
rocile ce indlneste In cursul
san subpamintic i se pare a
fi supus la mar! cresterT, In care
blocurile ce duce sunt aruncate
In interiorul cavernei si tirite
chiar pe panta fijad. Aceste
blocurT constail in gresurT dure
maT cu seama in marT bolovanT
de un gres jaspoid, cu o
frumoasa culoare verde de smaragd,
strabatutl de vine de quart
hialin suriü saü rosietic i care
provin din rocl ce sunt necunoscute
pe suprafata solului, cel
putin in muntil megiesT cu aceasta
regiune.
«Cind trecem de aceastä parte
atit de interesanta a tärimuluT,
unde asistam, pentru a zice
ast-fel, la formatiunea uneT adevarate
mine de sare, intilnim
un fragment de tarim cu congeriT,
foarte redus in grosime,
aI caruT cretr sunt putin pronuntatl,
si care zace tot in stratificatiune
discordanta pe ascutitul
päturilor puternic ridicate
ale luturilor salifere colorate
cenusiù.
«Un fapt pe care trebue a'l
recunoaste ca definitiv stabilit,
este ca in pl. PirscovuluT formatiunea
salifera prezinta doug
sisteme foarte deosebite. Una din
ele, inferioara, este forman', mal
cu seama din luturT, din marne,
din gresurl foarte lutoase si din
alte stincI, toate gipsifere i chiar
si din bancurl de gips; cea-I'alta,
superioara, constituita mal cu
seama din gresurT, ce se presinta
in bancurl sail in straturi subtirT
saú foioase, cu firul in destul de
grosior i indestul de friabil,
si care cuprind raid pietre de
prund, dar care sunt foarte rar
gipsifere. Pe Ruga aceste trebue
a recunoaste ca prima dintre
ambele sisteme este singura salifera.
Aceasta subdiviziune este
cu ata maT importanta, cu cit
ea se mentine pretutindene in
Romlnia propria zisa cit in Moldova.
In unele locurT, Cu toate
acestea, exista sub aceste 2
sisteme o serie de *deposite pe
care. din cauza lipseT de fosile
si din cauza pozitiuneT lor d'asupra
formatiunilor oligocene,
si in particular a gresului de
Magura, trebue pentru moment,
cel putin, a le privi ca un membru
inferior al formatiuneT salifere
2 .
Formafiunea ca Paludine in
Pirscov a fost studiata tot de
catre Cobalcescu i vom rezuma
dupa el :
Grosimea depozitelor cu Paludine
in aceasta regiune trebue
sa fie mal mult de 700 in., dar
ele sunt foarte Incretite i roase
de agentiT atmosfericI. La Beceni,
in malul drept al SlaniculuT,
se pot vedea aceste deposite pe
o lungime de 600 m. La partea
inferioara exista o molasa argiloasa
galbena in bancurT marT,
ce alterna cu paturT subtirT si cu
pg.turT de argill nisipoasä cu nodule
argiloase si Cu oxid de fier.
Aci exista in abondentä un grup
de cardium din care CobAlcescu
a facut subgenul san Psilodon.
Avem : Psilodon Euphrosinae
Cob., Ps. Zamfiri Cob., Ps. Vitzui
Cob., Ps. Urechi Cob. si
Ps. Haueri Cob., de asemenea
si numeroase Vivipare: V. Stricturata
Neum., V. Murgescui
Cob., V. Eufrosinae Cob., V.
Berti Cob. etc.
Deasupra urmeazà gresuri argiloase,
ce alterna cu argile nisipoase
colorate in albastru verzuiü
fosilifere : Lyrcea Euphrosinae
Cob., Vivipara Alexandrieni
Cob., si maT multe
speciT de Lithoghyphus, care cite
odata umplu paturile, precum
numerosT Psilodoni.
Urmeaza mal sus argile schistoase,
ce alterna cu argill plastica,
i gresurT argiloase de culoare
albgstrie saü negricloasa,
cu pa' t'un de lignit, unele avind
mal mult de 0m,40 grosime. Acest
nivel are o mare intindere,
cacT s'a intilnit la Joseni, si la
Coada-Seaca.
Peste aceasta zona se reazima
un gres de o putere de 300 m.,
In bancurl groase, destul de bine
consolidat. El rezista mal bine
agentilor atmosfericl de cit pg.turile
subjacente i 11 gasim formind
virful munteluf din dreapta
piriului Ocea. Aci se gasesc numerosT
Unjo: Unjo acutus Cob.,
Unjo Heberti Cob., U. Kitzui
Cob., U. Orescui Cob., U. Rumanus
Tour., U. Rosseti Cob.,
U. Sturzae Cob. Dupa d. Fuchs,
aceste depozite apartin la paturile
de congerit -,Pontian.
Dealurile ce margin ese versantul
SläniculuT in partea inferioara
a cursuluT sati sunt formate
din aceleasT pAturT dispuse
In creturT, cu axele dirijate SSV.-
NNE. Inaintind spre confluenta
cu Buzeul, depozitele acestea
iail o Inclinatie mal mica si constituesc
terasele rIulul, lar mal
spre S. devin orizontale.
Litiga satul Plescoi, tuteo ripa
malta, se vede constitutia teraseT :
straturl orizontale de nisip
prund alterna cu citeva IntercalatiunT
de argila, iar deasupra
se afla loessul. Depozitele de nisip
i prund sunt raportate de
Cobalcescu la depozitele de Bellevedere
de litiga. Viena.
Slànicul,gîrlà, jud. Prahova, formata
din patru valcele : izvorul,
ce la nastere din plaiul Baba-
Ana; izvorul ce se naste din
plaiul VirtejuluT; izvorul din Po-

SIANICUL 433 SIINICUL (SALINA)
iana-OlmuluI si jzvorul din Valea-Fetel.
Toate acestea amestecindu-sI
apele in Valea-SlAniculuI
dati nastere cursuluI de
apl., numita gira SlAnicul. Curge
de la N. spre S., trece prin
mijlocul com. SlAnicul, plaiul
Varbildul, apol se varsA in Val.bilAti,
la com. VArbilAul, la locul
numit Gindesti.
Apa SlaniculuI are de afluentI
urmatoarele valcele : Tariceanca,
Valea-MusceluluI, VAlceaua-CArbuneanulul,
cea de la Mihaiti
Edu, Bughea, etc., pe partea stingA
; iar pe dreapta se incarcA
cu afluentiI : Fundata, Valceaua
de la Gogon, Ripa, Fintina-luI-
Dusman, etc. AcestI afluentl aI
Slaniculul, inteo mare parte a
anuluT, n'aii apa inteuna, secind
ca si gira Slanicul, une-orI, in
verile cAlduroase mal mult.
Mal tot cursul SlAniculuI se
aflA in depozitele salifere (fielvefian),
afara de partea sa in
ferloara, unde el strAbate depositele
pontiane. Cu citI-va kil.
mar spre N. de minele de sare
de la Sla.nic, se afla muntele Piatra-Verde
sati Piatra- Vindtd,
numit astfel de la culoarea verde
a tufurilor trachytice stratificate
ce se gAsesc pe virful sati. Sub
aceste tufurf exista mame si
gips (dep. salifere), lar in partile
mal joase ale acestuI munte, pe
Valea-PietreI, se vad calcarurl fosilifere,
de acelasYvirsta cu calcarul
de Leitha. Aci saliferul a fost
studiat de d. Saba .,StefeYneseu.
Slänicul, stalie de dr.-d .1"., jud.
Prahova, pl. Teleajenul, com.
Slanicul, pe linia Buda-Slánic,
pusa. in circulatie la lo Dec. 1883.
Se afla la 10,3 kil. de Poiana, statia
cea mal apropiatd. InAltimea
d'asupra niveluluI MareI de
389'09. Venitul acesteI statii
pe anul 1896 a fost de 436175
leI si 95 banI.
Slärilcul, fir de munir, jud. Baca,
pl. Trotusul, care desparte
SlAnicul de Doftana Mare si care
culmineazá in muntele Bota-PufuluI,
la E. de Sandrul-Mare;
ia directia N.-E. pana la Trotusul,
in valea cAruia cade cu
pana brusca.. El prezinta. subdiviziunile
: Puful-Mare, Puful-Mic,
SAcatura, Pietref, Fìnetul- Mezinca,
Finetele, Mea, Pietris, Ciresoaia,
Finatul, Finaturile si MI.
gura. AcestI muntI si dealurl
limiteaza, inteun mod natural,
comunele Tirgul-Trotusul si T'irgul-Ocna,
la S. de com. Doftana,
situatA la N.
Slänicul, ptidure, jud. Baca, pl.
Trotusul, com. Tirgul-Trotusul,
situatA pe muntI inaltI, orientatI
de la S.-V. spre N.-E., pe ambele
malurI ale SlAniculuT. Se
compune din 7 localitatT : La-
Piriul-luI-Ignat, la Stinca-lul-Igariel,
la Puful, la Cheschesul, la
Stroiul, Cerbul si Drobul.
Are o intindere aproximativ
de 2000 hect. O apartine Epitropiei
Sf. Spiridon din Iasi.
SlAnicul, salina', jud. Prahova, pl.
VArbilánl, com. SlAnicul, legata
cu linia Ploesti Predeal prin ramura
feratá Buda-SlAnicul, de
35 kil. lungime. Se allá la 45
kil. de Ploesti.
Salina Sla.nicul este actualmente
cea d'intiiti din salinele
noastre, atit din punctul de vedere
al calitateI superioare a
sareI, cit si din acela al instalatiunilor,
care s'ají inceput la
1878 si s'ati terminat abia in
1885.
Mina de la Slanic era formata
pana in anul 1870 de doud
vechI exploatatiunl, cunoscute
sub nurnele Ocna-din-Deal si
Ocna-din-Vale si care comunicar'
intre ele printr'un tunel la
baza..
La aceasta data. s'ati deschis
galeriile actuale de exploatare
In nu mar de 4.
Metoda de exploatare urmata
astad este aceea prin stilpI si galeriI,
metoda introdusa mal intiid
la Salinele mari de Fogt, inginer
austriac, si introdusa la Slanic
in anul 1870, prin deschiderea
actualelor galerif de exploatare.
Sarea de la SlAnic, zice d.
dr. Bernard, in analiza facuta la
1881, este in genere foarte alba
si e preferata pentru cansumamatiune,
pe cind de la cele-l'alte
saline este mal' vinata si mal
consistenta.
Sarea din ocnele vechr se extragea
inteun sistem ca totul
primitiv cu cal si cravace.
'Mema sard la aceste saline
se face cu ciocanul si cu ma
sinI pentru talere.
Estractia sAreT se face prin
tr'o masinA cu vaporT, care a
inceput sa functioneze la 5 Fe
bruarie 188 i .
Pentru aducerea apei necesa
re diferitelor masinI de la SlAnic,
fiind-ca in colina din spatele mineI
nu s'ati gAsit izvoare, care
O. poatá fi aduse cu inlesnire
si faz% marI cheltuelI pana la
platoul masineI de extractiune,
s'el captat apele unuT izvor de
pe marginea girld Slanicul, si
pentru ridicarea acestel ape la
inaltimea trebuitoare masinelor,
a fost trebuinta a se instala o
pompa aspiranta fulana
Aceste saline sunt luminate
cu lumina electrica.
Pentru macinatul sareI se afla
instalata la Slanic o moarA cu
vaporI, al carel stabiliment este
construit pe un alt platal mai
jos cu vre-o 6 in., ca platoul
mainel de extractiune ; functionarea
eI a inceput la Iulie 1881.
In aniT 1881-1885 s'a extras
de la SlAnic 83363041 kgr. sane.
Prima gura de Ocna a fost
66646. M'arete Dielionar Geografio. Vol. V. 55

SLANICUL (SALINA) 434 SLXTIOARA
cea numitA «la MihaT-Olteanul» ;
azT iT zice «Baia-Baciù», cAcT in
locul acelor ocne, in adincAtura
de unde s'a scos sare, este apA
sAratA, care serveste de bAI;
iar d'asupra acesteT ape, in partea
de V., unde se Malta muntele
de sare amestecatà cu pAmint,
numit «sturif de sare»,
astA-zT este martor putul pe unde
si din care se extrAgea sare in
vechime. Sarea de la aceastA
()era e foarte albA, de o granulare
pronuntatA, dar n'are o
tesAturA deasA si decT niel putere
de a coprinde inteun mic
volum o sArAturl puternicA.
A doua ocnA, dupg incetarea
functionAreT acesteia, a fost cea
numità «la Condrea», la «DorobAnesti»
sati «la Fotachev. Aceasta
vine in josul primei ocne la
o distantA de 800 m. Aceasta a
avut o adincime enormA. Apa
din gura acestel ocne este foarte
sgratA si serveste la bAI pentru
reumatism.
A treia ocnA a fost la localitatea
numità carbuneanu . ..4zT
se zice «Baia-Verde» din cauza
apeT sale verzT. AceastA apA are
o sal-aura extraordinarA si o densitate
atit de mare, cA nu se afundd
in ea niel un corp, chiar
din cele mal grele. i aceastA
ocnA a avut o adincime enorma.
Restul de funiT, de lemne, curele
etc., atestA o stare primitivA
de tot.
A patra ocriä a fost alAturi
de aceasta, la o depArtare de
6o-8o m. N'a fost tocmaT adincA
Acesteia II zicea cOcna-dela-BAican»;
azI n'a mal rAmas nimic
aci ; totul s'a distrus de o
vilcea ce curge pe acest loc.
A cincea ocnA e cea din care se
scoate actualmente sare, adusl
mal tirzin in starea de azT.
A ;asea ocnA este acea numitA
«Sistematica». S'a pArAsit
desi e cea mal nouA.
La 1784, Cu incepere de la
Ianuarie, Domnitorul Sutu findueste,
prin carte de cámArAsie,
la SlAnic si Telega, oameniT sAT
de incredere si ja dispozitiunT ca
locuitoriT sd nu poatA lua pentru
trebuinta caselor de cit cu traista
nurnar ceT cari plAtesc «sArAritul».
AceastA taxA a sArArituluT,
sub Mihail S utu, este de 5
talerT pe an. AceastA dare se
poate plAti printr'un miel htrsie,
un ca s si 6 oca lind.
IatA ce zice mentionata carte
de cAmArAsie
eZem. Vlas. Cu aceastii carte a DomnieT
mele, instiintXm vota ocnasilor
tuturor poslusnicilor de la Ocna SlIniculuY
sud. Saac, cl pe anul acesta am
orinduit asupra a cite trele Ocnele (S11nic,
Telega i ces de peste Olt) pe credinciosul
boerul DomnieT mete Gheorghe
biv-vel Armas, Dumitrache Vel Ispravnic
la curte, si pe Vel airaras za Ocne,
Gheorghe biv-vel Armas, purtlitor de
grije i chivernisitor, dindu-le tosa treaba
ocnelor In seamK ; ci darl sK-1 cunoastetY
de clinKras si la ceY ce se vor orIndui
acolo la aceastg ocnK, din partea numitilor
boerY, sit datY toatl supunerea
ascultarea, silindu-v1 ca cea desIvIrsia
osIrdie spre lucrarea i slujba trebilor
ocneY, flirt de a nu vit arIta ca lene.
vire saU impotrivire; asistieres' sit cKutaff
sd sql multumitY pe dreptul vostru,
care vK este orinduit a vit lua dupl obiceiu
sK fitY gata duph datoria voastrK
la lucrul ocneY, a nu se face de cit
de putin cusur i zMignire din pricina
lenevirel si nesupuneret voastre, pentru-cX
celut nesupus i Impotrivitor IT se va
face grea pedeaps1..
La 1784, Aprilie, s'a fácut carte
la IspravniciT SAcuenilor, ca
fie douT oamed de pazä la malul
Ghidioara, cAcT rinduitiT DomnieT,
de carT vorbim maT sus,
erati Indatorati sA cerceteze «de
fatA si pe sub cumpAt, atit imprejurul
ocnelor, cit si prin satele
si orasele ce vor fi in partea
loculuT, pe aproape de ocnA, si
ori-citA si la ved-cine va gdsi
sare, anul trecut, cu rdvasul eamArasuluT
ce ati fost, san fArA
rayas, toatA sa o faca zapt si
puind'o in magaziT sI le pecetluiascA,
de care fAcind catastih
anume la cine si cla sumA a
gAsit, trimità la numitii boieril
Domnid mele, ce sunt finduitT,
etc.» («Istoria Rominilor»,
de V. A. Ureche).
Penitenciar ad a fost insesi
Ocnele, dupA timpurT. Penitenciarul
actual s'a infiintat la 1885.
Slä nicul-Várbiláú, proprietate
a EforieT Spitalelor Civile din
Bucuresti, jud. Prahova, pl. VArbilAul,
com. VArbilAul, in intindere
de 330 hect.
Slätine anca cu Cäline§ti, proprietäll
ale statuluT, jud. Muscel.
Slatioara, com. rur., in E. pl.
Oltetul-Oltul-d. s., jud. Romanati,
formatA din satele : S11tioara
(900 locuitorl), Salda si
Beica (3 I 6 locuitorT), situatA
Olt, in dreptul orasuld Slatina,
la 18 kil. spre E. de Bals si
la 30 kil. spre N. de Caracal.
Are o populatie de 1216 locuitori
; o scoalA mixta; 2 bisericT,
Sf. Treime (1805) si Sf-ti!
VoivozI (1854) ; i i circiumI.
In fie-care an se face aci un
bilcia in Dutnineca Floriilor.
Vite mar! sunt 814, vite micT
1627 si porcT 1609.
In coprinsul comunel este o
mAgurA si urme din drumul roman
de la Romula la Apulum.
Slätio ara, com. rur., jud. Vilcea,
pl. Horezul, compusA din 7 el
tune : Olari, Vioresti, Mogesti,
Goronesti, Tilpesti, Potresul
MAnAsiesti.
Din chrisoave se constatá cA
s'a intemeiat pe timpul luT Mateirt
Basarab de douI locuitorl:
Stan si Vlad.
Este situatA pe ambele malurT
ale riulul Cerna, pe valea

SLATIOARA 435 SIANTET1
Omulul, la 40 kil, de resedinta
judetuluT si la 6 kil, de a pla-
Pila
Se margineste la N. cu com.
Recea ; la S., cu comunele Stroesti;
la E., cu com. Maldaresti
si la V., cu comunele Greci si
Milostea.
Are o populatie de 1232 locuitorl;
9 bisericT; o scoala, infiintata.
din timpul Domnitoruluf
tirbeiti; cite-va morT pe riul
Cerna.
Locuitorif, mosnenT, se ocupa
Cu olO'ria, cu fabricarea varulur si
transportul luf si a saref de-la
Ocnele-Marf, Cu dulgheria, rot'aria,
croitoria si zida.ria.
Vite sunt : to cal si Tepe, 180
bol, 240 vacT, too capre, 8o of,
300 porcT.
Aci sunt doua sorginti cu apd
mineralä ce izvorálsc din partea
de N si V. a MagureT, si alte izvoare
sarate si carf izvorasc din
partea de S. a MaguriceT. In ripile
dealuluT Magura se gaseste
piatra de var care e si maf abondentä
in partea de S. a Miguref.
Veniturile comuna se urca
la 2200 leT anual si cheltuelile,
la 1990 lef.
oseaua judeteana Rimnic-
Tirgul-Jiù Inlesneste comunicatia
intre aceastä com. si Tirgul-
Horezul la E. si cu Milostea si
jud. Gorj la V. $oseaua Cernel
inlesneste comunicatia cu
com. Stroesti spre Sud.
E brazdata de dealurile : Alagura
si Maguricea, Gurguiul,
Oarba, Cumpenile,Ulmetul, Stocsorul,
Goarganul, si udata, afarà
de riul Cerna, de valle: Potresul,
Toderica, Carpeni, Cotofeni,
Olari, Mavri, Cfupa, Valea-
Omuluf, Putineiul, Cufurita, Gresarea.
Slätioara sati Valea-Slatinef,
sat, in jud. Suceava, com. Bogdanesti,
pe mosia Baia, asezat
pe tarmurile pirtuluT cu acelasT
n um e.
Vatra satuluT ocupa 35 fälcT,
cu o populatie de 498 suflete.
Are o biserica, cu hramul Sf.
VoivozT, de lemn, deservita de
preotul din Rica si 2 cintaretT.
Improprietdritl in 1864 sunt:
1 &untas, 28 palmasf si 27 codasf,
stapinind 185 fdlcf.
Un singur drum principal,
lung de 12 kil., duce la Bogddnesti.
Slätioara, pisc muntos (870 m.),
jud. Vilcea, format din culmea
Gurguiata. La S. de acest munte
culmea Gurguiata intra in regiunea
dealurilor si se bifurca.
in Dealul-Stroestilor si Dealul-
Maldarestilor. Dintre aceasta bifurcatie
la nastere riul Cernisoara.
Slätioare/e, com. rur., in jud.
Arges, pl. Pitesti, la 18 kil. de
com. rur. Biscovul-Flesti (resedinta
subprefectureT) si la 20
kil. de Pitesti. Se compune din
satele: Bajenesti, Lungeni, Piscul-Lungeni,
Metoful, Slatioarele
si Zidaresti, avind o populatie
de 828 suflete. Este udatä de
apele Teleormanul si atina.
Are o biserica, in satul Slatioarele,
Cu hramul Cuvioasa Paras.
chiva, deservita de 1 preot, 1
cintaret si 1 paracliser ; o scoala.
Budgetul com, e la veniturf
de 1296 ler, 42 banf, iar la
cheltuelf, de 1082 leT, 98 banf.
Vite : 384 bol si vacT, 13 cal,
243 or, II capre si 175 rimatorf.
Slätioarele, sat, Cu 330 locuitorf,
jud. Arges, pl. Pitesti, facind
parte din com. rur. cu acelasT
nume. Are o biserica, cu hramul
Cuvioasa Paraschiva, deservita.
de 1 preot, 1 cintaret si I
paracliser.
Slätioarele, sat, in jud. Ialomita,
pl. Cimpuluf, pendinte de com.
Jilavele, situat la 2 kil. spre N.
de satul Jilavele si la coada laculuf
Jilavele.
Are o biserica, deservita de
I preot O 2 dascalT.
Vite : 56 caf, 583 bol', 856
of, 4 capre, 7 bivolf si 107 porcf.
Slätioarele, ditun, facind parte
din com. Ocnele-Marr, jud. Vil
cea, pl. Ocolul, situat tuteo Po
zitie frumoasa. In fata are un
deal, acoperit Cu arborr si livezT,
iar poalele sale sunt udate de
o vilcea, acoperita Cu nisip argilos.
Pe aci trece soseaua care leaga
Ocnele-MarT cu statiunea balneara
Govora.
Slätioarele, schit, jud. Vilcea, pl.
Ocolul, Intre satele : Govora, Teisul
si Titireciul. AstazT e redus
la biserica de mir.
Släveni, com. rur.,.la E. pl. Ocolul,
jud. Romanati, compusa din
satele: Slaveni (600 loc.) si Fintinelele
(217 loc.), situata litiga
Olt, la gura riuluT Caracal, si la
14 kil. spre E. de Caracal.
Are o populatie de 817 locuitorf;
o biseria, cu hramul
Adormirea MaiciT Domnuluf; 4
circi u mT.
Vite: 68o vite marf cornute,
861 vite miel' cornute si 260
porcT.
In centrul com. se afla ruinele
unef vechT cetatuf si allturf
de ea un drum asternut cu plata.
In tipa de sub cetate s'a deschis
in 1873 o bola subteranä
din care s'aU scos mal multe U.blite
de piatra sculptate, cu icoanele
zeuluf Mithra, purtind inscriptiuneasom
INVICTO MITHRAE,
O un altar ARA SOLIS.
Släve§ti, com. rur., in jud. Te

sLXvwn
leorman, pl. Teleormanulur, situatA
pe partea dreaptA a riuluí
Clánita, la hotarul judetulul
cu jud. Vlasca. Se aflA la 45
kil. de Alexandria, 34 kil. de
Rosiori i 78 kil. de T.-MAgurele.
Se invecineste la N. ca com.
Zlotesti ; la S., cu com. Lada;
la E., cu cAtunul Catalina, al
com. Scurtul, din jud. Vlasca,
de care o desparte piriul Clanita
; la V., cu hotarul com.
Ciollnesti-din-Deal.
Are o populatie de 767 locuitorl
; o scoala mixtA ; o biseria,
deservità de i preot,
cintIret si i paracliser ; o moarA
de mAcinat
Vite : 549 vite marl cornute,
179 caí, 907 d., 33 capre
215 porcI.
Riul Teleorman i piraele TeleormAnelul
i Clanita udI teritoriul
comunei.
Statul posedä ad mosia Slàvesti-Zlotesti,
in intindere de 504
hect., din care 350 pAdure si restul
pAmint arabil. Restul mosiilor
e stApinit de diferitr proprietari
de mosned, carl posedA si dinsiI
cite-va curele de mosie, avind
si cite un pile de pAdure pe
valea TeleormanuluI.
Solul este parte mlastinos,
parte nisipos.
Budgetul com, e de lel 2825,
39 banI, la veniturI, si de leí
2813, bard 20, la cheltuelr.
Prin interiorul comuneI stràbate
calca judeteanA Alexandria-
Pitesti si o pune in comunicalle
cu com. vecine Lada si
Zlotesti.
Satul Slavesti este foarte vechin
; el pare a fi fost locuit
numal de mosnenI, din care ati
mal ramas putin ; '11 gAsim trecut
in nomenclatura satelor, in
timpul domniei luf Constantin
Mavrocordat, flcind parte din
plasa Mijlocul (1740.
436
Släve§ti sati Gingule§ti, com.
rur., jud. Vilcea, pl. Oltetul-d.s.,
compusA din 6 mahaIaIe: Tirgul,
Soretul, Dealul, Alexesti,
BAditoiul i Strimba.
Suprafata com. e de 518 hect.
E situatá pe malul sting al
riuluI l'hija, la 70 kil. de capitala
jud. i la 16 de a plása
In com, se fac douà bilciurr:
la Floril i Sf. Dumitru.
Are o populatie de 940 locuitorl
; o scoall, infiintatA la
1858; 3 biserici : una cu hramul
SE Ion BotezAtorul si SE Nicolae,
zidità in zilele luI Ion Nicolae
Sutu Voevod cu blagoslovenia
Sf. S. Chir Filaret, Episcopul
RimniculuI; a doua Cu
mul Sf. ErarchT, ziditA la 1863,
in zilele ePrea InAltatutur Domn
Alexandru loan Cuza Voevod
cu bine- cuvintarea prea si.
sale pArintele Episcop Chir Chir
Calinic al Rimnicului Noului Severil»
; si a treia cu hramul Sf
Treime, ziditA. la 1883.
Locuitorif, mosnenI, pe line agriculturA
i cresterea vitelor, se
mal ocupa si cu rotAria, dulgheria,
timplária, ziddria i cojocAria.
Vite sunt : 15 cal, 33 lepe,
so bol, 265 vad, 98 vid, 208
capre, 452 o! si 490 porci.
Pe gira Tiriia, in raionul comune,
sunt 3 morl de mdcinat.
Veniturile com. se urcA la 2740
leI si cheltuelile, la 1497 Id.
In raionul com. sunt dealurile
: Alunuld la V.; Pirjoletul,
Alexeni, Cloaca, Turtitul si Soretul
la E. Afard de dealul Alunul,
dealurile com. formeazA
un sir de dealurI.
VAlcele sunt : Rima, RAzboiul
Soretul, care izvoresc din dealurile
despre E., trecind prin
vatra satultd si vArsindu-se in
riul Tiriia.
O osea In lungime de 5 kil.
leagA aceastA comunA. cu Coltesti
i AIunul ; lar soseaua ju-
6LXvuTA
deteanI Oltetul strAbate com.
lateral, inlesnind comunicatia intre
pl. Horezul si pl. Oltetuld4.
i Oltetul-d.-s.
Slive§ti-Zlote§ti, pddure a statuluI,
in jud. si pl. Teleormanul,
com. SlAvesti, compusI din dota
corpurl : Cornetul, in partea de
E. si BulgAreasca, la V., peste
riul Teleormanul.
Slfivite§ti, cdtun, in jud. Teleorman,
pl. CAlmAtuiul, pe valea
Oltultu, formlnd cu cat. Plopi,
com. Plopi-SlAvitesti.
Slävite§ti, sat, fAcind parte din
com. rur. irineasa, jud. Vilcea,
pl. Oltul-d.-s. E situat la 1'2
kil. de cAt. Sirineasa (scoalA) si
udat de riul LuncavAtul.
Are o populatie de 123 locuitorl
; o bisericA, cu hramul
SE Voevozi, zidità din temelie
de jupin Ion sin Radu Slavitescu
i jupineasa BAlasa sin
Chir Chir Rosianu Vornic, in zilele
DomnuluI Ion Grigore Voevod,
la anul 7259, Sept. 20.
O parte din mosia Slavitesti
a fost inchinatA mAnAstirel Horezul
de jupineasa Stanca Ciurciubasoaia
si fiul sAu Mateiu Postelnicul
DrAgoescu, dupà cum se
vede dintr'un hrisov al luí Con
stantin Vodà Brincoveanu din
anul 6203 (1695).
Slävite§ti, stalie de dr.-d.-f., jud.
Vilcea, pl. OtAsAul, com. SIAvitesti,
pe linia DrAgdsani R.-
Vilcea, pusA in circulatie la 20
Iunie 1887. Se aflA intre sta-
%lile Ionesti (6,4 kil.) si BAleni
(3,2 kil.). InAltimea d'asupra niveluluI
Mara de 191m,67.
Slävuta, com. rur., jud. Dolj, pl.
Amaradia, situatà pe vAile SIAvuta,
Marinesti si Toiaga, la
42 kil. de Craiova si la kil.

SLXVUTA 437 SLIVNA
de comuna Melinesti, resedinta
plAser Amaradia.
Se invecineste: la N., cu com.
COpreni ; la V., cu com. Mierea-
Birnici si la E., cu com. Talpasul.
Terenu/ comunel este accidentat
de dealurile : Leul, Calul,
Marinesti, Toiaga i Slävuta, cu
tnälÇimI aproximative de 200 m.,
acoperite parte Cu semdnAturf,
parte co livezI de prunI, parte
cu finete si parte cu pldurT.
Intre aceste dealurf serpuesc
väile Marinesti, Toiaga i SlAvuta.
Com. e udatá prin centru de
0.1111 SlAvuta, care iese din pgdurea
Leul, si se vars1 in riul
Amaradia, lingA soseaua satulur
Mi elu sel.
Se compune din 6 sate : Mielusei,
Toiaga, Ulmetul, SlAvuta,
Socoteni i MArinesti.
Are o populatie de 2184 locuitorf
; 6 bisericI, fondate din
spesele enoriasilor, deservite de
2 preotl si 4 cintAretI ; o scoall
mixta, infiintatA la 1882.
Vite : 926 vite marI cornute,
46 car, 2215 OT, 497 pord si
230 capre.
Suprafata comuneI este de
1174 hect.
Mosiile de pe teritoriul com.
apartin locuitorilor.
PAdurI sunt : Toiaga, de 170
hect., Savuta, de 179 hect si
Marinesti, de 190 hect., populate
co fagI, artarl, frasinI,
gorunI i cerI.
Viile ocupä o suprafatO de
114 hect. si livezile de prunr,
15 hect.
COI de comunicatie sunt : soseaua
vecinall SlAvuta-TAlpasul,
soseaua vecinall SlOvuta-
Mierea-Birnici i oseaua vecinalg,
SlAvuta-Stoina.
Budgetul comuner e /a veni.
turI de 1839,17 leI, si la cheltuell,
de 1656,11 leI.
Slavuta, sat, fAcind parte din
com. rur. Stoina, pl. Amaradia,
jud. Dolj, situatl la 2 kil. de
Stoina.
Are o populatie de 115 loc.
si o scoa15..
Slävuta, sat, jud. Dolj, pl. Amaradia,
com. SlAvuta, resedinta
PrimArieT. Are o populatie de
475 suflete ; o bisericA, cu hramul
cSfintif VoivozI2-, reparatA
in 1892.
Slimnicul, cdtunaf, in jud. R.-
SArat, pl. Marginea-d.-s., com.
Slobozia, asezat pe malul drept
al riuluI Slimnicul.
Slimnicul, sat, in jud. R.-SArat,
pl. Marginea-d.-s., cAtunul com.
Timboesti, asezat spre S., pe
malul sting al piriuld Slimnicul.
Are o intindere de 278 hect.,
cu o populatie de 1078 suflete,
si o bisericä.
in jud. R.-SOrat,
pl. Marginea-d.-j. Izvoreste
din pAdurea Gurguiatul, com.
Slobozia. Are o lungime de 45
kil. Basinul sAti cuprinde jumatate
din plasa Marginea d.-s., si e
coprins intre dealurile Nuci, Bordesti,
Gurguiatul, CApAtina, Jinurul
i Cotatcul. UdI caunele
Timboesti i Slimnicul, ale com.
Timboesti, cdt. Obrejita, al com.
Slobozia, trece pe Ruga com. Sihlele,
strAbate clt. Retezati, al
com. Bogza si N. com. BAlesti. Se
varsA in Lacul-Negru. AfluentiI
sal principalf sunt, pe dreapta:
piriul Slobozia unit co Coroteni,
Izvorul-Dulce, Izbasa i Rogozul,
care se vars1 lingl cAtunul
Obrejita i Cotatcul, cel mal
insemnat, care se vars1 mal sus
de comuna BAlesti. Pe dinsul
sunt 12 morf.
Slivileyti, com. rur. i sat, in jud.
Mehedinti, pl. VAilor, asezatA pe
vale, la 51 kil, de orasul T.-Severin.
Se mArgineste : la E., cu comuna
Coroblile ; la S., cu com.
Sura; la V. cu comuna Strimptu/
l Covrigi ; iar la N., Cu
comuna CosmAnesti.
Satul formeazA comunA cu mahalalele
Iepuroaia i Crihala,
al/1'nd o populatie de 640 locuitoa.
LocuitoriI posedl: 30 plugurI,
58 care cu bol, 5 cArute co cal;
40 stupI.
Prin comunA trece soseaua
Samarinesti - Strimptul-Slivilesti.
Are o bisericA deservitl de
preot i 2 cintAretI, o scoalA.
Budgetul com, e la veniturI
de 1141 ler, lar la cheltueli, de
789 Id.
Vite 260 vite mati cornute,
I cal, 200 O! i 260 rimAtorI.
Dealuri mal principale sunt :
Dealul-CorobAilor,al-Siminicu/uI,
al-Covrigilor, acoperite co pldurI
seculare, si Dealul-GoluluI.
VAT: Valea-Slivilestilor, pe care
este asezatA comuna, Valea-luT-
Dan, Valea-Teasculd i Valea-
Fetel.
Ape : piriul Jiltul si mal multe
pirae micr ce latí sorgintea
de la diferite fintinT.
Slivna, cont. rur., jud. Covurluiu,
pl. Horincea, asezatA pe vale,
la 85 kil, de la Galati.
Se mArgineste la N.-E. Cu Prodanesti,
GAnesti i Cavadinesti ;
la S., cu Balintesti si la V., cu
Beresti.
Se compone din dota cAtune
Slivna (resedintA) si Onciul,
cu o populatie de 996 locuitorI.
LocuitoriI din Slivna sunt razesT,
ceI din Onciul, fostI
improprietAritI.
Are 2 bisericf, Cu hramul SE
loan BotezAtorul i Sf. Nicolae,
formind o parohie, cu catedrala

SL1VNA 428 SLOBOZIA
Sf. Nicolae, deservitä de un preot
paroh si 2 cintgretY; o scoald.
Budgetul com. e la venituri
de 2375 lel, 79 banr si la chel:
tuelf de 2374 leT, 98 banI.
Slivna, sat i resedinta com. cu
acelasl nume, jud. Covurluiti,
pl. Hornicea. Are o populatie
de 823 suflete ; 2 bisericI si o
scoald.
Slobozia, com. rur., jud. Gorj,
pl. Ocolul, la S.-V. de orasul
T.-Jiul, asezatA pe ses, la 3 kil, de
oras. Se compune din cdtunele :
Slobozia, Bálani, CAlesti, Corbeni,
Polata, Ursetei i Ursati.
Are o suprafatA de 1985 hect.,
cu o populate de 1557 locuitorI.
Are: i coala ; 5 bisericl ; 10
morI, din care 3 sistematice.
Locuitorii posea : 153 plugurI,
185 care cu bol, ii cdrute
cu cal; 8o stupI; 1008 vite
marI cornute, 6oi oI, 30 capre,
9 bivolf, 455 rimAtorl si 63 cal'.
Budgetul com. e la veniturI
de 1712 ler, 51 bani, iar la cheltuell
e de 1710 lel, 92 banl.
Comunicatia in com. se face
prin soseaua vecinald T.-Jiul-Costeni,
prin soseaua comunala Slobozia-Urseti-Dobrita,
si prin drumur-1
nesoseluite.
E udatd de apele : Susita si
Iazul.
Slobozia, com. rur., in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, situatd.
pe partea stinga a riuluI Ialomita,
intre comunele Bucul si
Pribegi.
Se compune din satele : Slobozia,
Amara si Slobozia-Noug,
Cu resedinta primAriei in satul
Slobozia.
Are o suprafata de 13000
hect., cu o populatie de 4094
locuitorI ; 3 scoale mixte ; o bisericA,
deservitd de 3 preotI, I
diacon i 2 cintAretI.
Vite : 1275 cal', 225 bol, 9700
ol, 21 Capfe, 25 blVOli, 7 asinI
805 por&
Dupa legea ruralg. din 1864,
sunt improprietgriti 320 locuitorr,
lar in 1874 s'AA mal improprietArit
57 locuitorI.
Teritoriul com. este brAzdat
de valle: Crivaia, Mehedinulur,
Crucerulul i CinepeI. Tot pe
dinsul se afld i lacul cu apd
minerald, Amara.
Catea feratd CAlarasi-Slobozia
are ad i statia Slobozia.
Slobozia, com. rur., in jud. R.-
Sdrat, pl. Marginea-d. -s., pe malul
drept al piriulul Slimnicul, asezatA
in partea de mijloc a jud.,
la 17 kil. spre N. de orasul
R.-Sarat si la S. plAsel, la 7 kil.
spre S.-V. de Pldinesti, resedinta
Se invecineste Cu Timboesti
Bogza, la 6 kil. ; cu Dragosloveni,
la 9 kil. i Popestl, la 14
kil.
Se mArgineste la N. cu Timboesti,
despArtitA prin piriul
Slimnicul, la S. cu Jideni, despärtitä
prin dealul Jinurul, la
V. Cu Ddnulesti, despArtita prin
dealurile Jinumul si CApAttna.
Este brAzdata la N. de dealurile
: Trdistenilor, Grumazul
CetItuia ; la V., de CdpAtina
Jinumul, si la S., de Cotatcul.
Riurile care o uclA sunt : Slimnicul
la N. si afluentul sáú Piriul-Dulce
unit cu Slobozia-Coroteni
si Izbasa, Cotatcul si afluentul
säü Valea-CiresuluI la S.
E formatd din catunele : Slobozia,
resedinta, Coroteni la V.,
Obrejita la E.
Are o suprafatg. de 78 t 5 hect.,
cu o populatie de 564 familiI,
san 2047 suflete ; 3 bisericI si
un schit : Q bisericd in cat. Coroteni,
cu hramul sf. loan, ziditA
in 1830, deservitd de
preot, i cintaret si i paracliser,
una in cAt. Obrejita, Cu hramul
sf. Dumitru, ziditA in 1846, deservirá'
de I preot, I cintdret
paracliser, alta in cat. Slobozia,
cu hramul sf. Nicolae,
ziditä in 1808 si schitul Rogozul
; 3 scoale mixte.
LocuitoriI posea : 254 plugurr,
2 masinI de treerat, 2 masinI
de semAnat ; 450 bol, 220
vacI, 395 cal, 40 mAgarI, 2104
01, 38 capre si 200 rimItorr.
aile de comunicatii sunt :
catea feratà si soseaua nationald,
la E.; drumurile spre Tiniboeti-Bordqti
; spre DAnulesti ;
spre Plginesti i spre R.-Sdrat.
In partea de N. a catunuld
Obrejita, se afla ruinele unuI
palat zidit, zice-se, din porunca
Domnitorului Gheorghe Duca
In anul 1676.
Slobozia, com. rur., jud. Vlas ca,
pl. Marginea, situatd pe Domeniul
Giurgiá, in marginea despre
V. a orasulul, pe malul DundreI,
la 4 kil. de Giurgiii si la lo
kil. de Stánesti, resedinta plaseI.
S'a improprietdrit la 1864 un
numAr de 260 locuitorl, fostI
cldcasl, care ají luat 1098 hect. ;
la 1882, s'a mal' improprietdrit
inca un numAr de 27 insurAtei,
carora li s'a dat 155 hect.
Are o populatie de 1753 locuitorI
; o bisericd, acutd la 1864
de fostul arendas al domeniuluI
Giurgiu, Sterie Galita, Cu
hramul Sf. Gheorghe, deservita
de un preot i doI dascAlT
constituind parohia Slobozia ; o
scoald; o moard cu vaporI; un
zAvoiti de salcie numit Zotarul
sail Cama (78 hect.) si o pddure,
pe deal, de 70 hect.
Locuitori posea': 552 bol
vacI, 359 bivolI i bivolite, 171
cal, 6915 or, 40 asini si 325 1-1mdtorI.
Are o sosea judeteand ce duce
din Giurgiti la Zimnicea.

SLOBOZIA 439 SLOBOZIA
In fata satuluI, in vale, spre
DunAre, este viroaga Cama, ce
vine din comuna Malul i dä in
DunAre prin canalul Venga.
Fratif TunusliI, in istoriaTarel
la pag. 18o, ne spun cA Slobozia
a fost a luI Celebi-Aga.
La 1807, August 24, Ia acest
sat, RuoiI incheid cu TurciI un
armistititi in urmAtorul cuprins :
cDacA pace nu se va putea
incheea Orla la 1808, Martie
21, atit Ruoir cit i Turcil
jasa din Principate pánA in termen
de 36 zile, lar administratia
sA se dea unuI divan alcatuit
de boerI pAnA la incheerea
pAcel» .ImpAratul Alexandru I,
nemultumit refusà ratificarea
continuA ostilitAtile.
(VezI Xenopol, gRAzboiul dintre
Rusia oi Turcia,).
La 1811, Septembre S, TurciI
voirA sA treacA DunArea pe
la Slobozia, dar fárA rezultat,
cácI fax-A respinoI.
In acelasI an, Octombrie 2,
marele Vizir fu incongiurat adi
fAcut prisioner (Bouillet).
La 2 'unja, 1828, se fAcu adi
o lupa intre RuoI oi TurciI ce
venise de peste DunAre, luptA
dup5. care Turcil furá nevoitI a
se intoarce inapoI.
La 1854, Tulle 7, TurciI in
numAr de 40000, sub comanda
luI Hassan-Hagi-Paoa, ocupa insula
Cama, Rusif furA bAtutI, cedard
terenul oi ocupará Giurgiul.
La 1877, in rezbelul dintre
RominT, RuoI oi TurcI, RuoiI stabilirA
aci bateriI de asedia, Cu
care aü incepit bombardarea
RusciuculuI.
Slobozia (sati Dulul - BrIncoveanuldf),
sat i com. rur., in
jud. Argeo, pl. GAlloeoti, la 25
kil, de com. rur. Costeoti, reoedinta
subprefectureI oi la 65
kil. de Piteoti.
Are o populatie de 2425 su-
flete; 2 bisericl, ambele Cu
mul Cuvioasa Paraschiva, deservite
ambele de 2 preotI si 2
cintAretI; o ocoa1ä primará ruralA.
Vite : 1568 bol oi vacI, 120
cal, 7 bivolf, 4568 of, io capre,
1487 rimAtorl i 4 asid.
Prin com, trece riul Drimbovnicul.
Aci se aflA o movilá mare de
pAmint, numitä Dulul - BrincoveanuluT.
Slobozia, sat, in jud. BacAti, pl.
Siretul-d.-j., com. Leca, situat
pe stinga pirliaouluI Ungureni,
la 570 m. de satul Ungureni.
Are o populatie de 161 loc. ;
o circiumA ; o moarA de apl.
Vite: 16 cal*, 127 vite mari
cornute i 47 porcI.
Slobozia, sat, in singa pirluluI
Baoeul, pe valea piriuluI Fundoaia,
in partea de N.-E. a com.
BrAteni, pl. tefAnesti, jud. Botooani,
aoezat pe mooia Odaia-
Siliocani. Are o suprafatl de
167 hect., cu o populatie de 80
familif, saá 309 suflete i biserica,
cu 2 cintAretI.
Vite : 90 bol oi vacI, 35 cal,
200 °I i 60 porcI.
Slobozia, sat, pe tArmul drept al
SiretuluT, in partea de E. a com.
Fintinelele, pl. Siretul, jud. Botooani,
pe mooia Fintinelele, cu o
suprafatA de 289 hect. oi o populatie
de 76 familif satí 319
suflete.
Vite : 51 bol i vacT, i i cal,
55 oI oi 31 porcI.
LocultoriI posea 76 stupI cu
albine.
Slobozia, sat, in jud. Botooani,
pl. Cooula, aoezat in valea CerbAtoarea
pe coasta de E. a dealuluI
PetrAria si in partea de N.
a com. Deleni.
Are o suprafatA de 381 hect.,
date locuitorilor la 1864, din mo
oia Deleni, cu o populatie de
55 familiI saa 275 suflete ; o bisericA,
zidità la 1835 de Iorgu
Ghica, Cu un preot si un cintAret.
Locuitorif posedA : 260 bol oi
vacI, 15 cal, 230 ()I, 45 porcI
170 stupI Cu albine.
Slobozi a, ciitun, al com. Calvini,
jud. Buzar', cu 150 locuitorI
30 case ; se alipeste de cAt. Bis-
Slobozia, sat, in jud. Dimbovita,
pl. Ialomita, com. CornAtelul.
Slobozia, sat, pe mooia Horodiotea,
com. cu acelaof nume,
pl. Prutul-d.-j., jud. Dorohoiu.
Are o populatie de 302 locuitorI
; o bisericA de lemn, cu
hramul Indltarea Domnulur, cu
un cintAret oi un pAlAmar, fácutA
la 1823 de fostul proprietar
al moold.
LocuitoriT improprietAriti ati
176 hect. oi 16 arif pAmint.
Slobozia (sail Cocota), sat, pe
mosia Cu acelaol nume, com.
Buda, pl. Herta, jud. Dorohoiu,
aoezat pe deal oi cu privire intinsl
asupra BucovineI.
Are o populatie de 222 suflete
; o bisericA, cu hramul Naoterea
MaiciI DomnuluI, Cu un
cintAret oi un pAlAmar, miel, de
lemn, fAcutl la 1823 de fostul
proprietar.
Locuitorif improprietAritI ati
104 hect., 55 arif pAmint.
Drum principal, este acel ce
duce prin Luncavita la Mamornita.
Hotarele mooiel sunt cu : Buda-
Mare, Luncavita, PAsatul si Godineoti.
Slobozia, sat, pe mooia Cu acelaoI

SLOBOZTA 440 SLOBOZIA
nume, com. Cordareni, pl. Prutul-d.-s.,
jud. Dorohoiti.
Are o populatie de 402 suflete
si o biserica, facuta de locuitorI
in 1843.
Slobozia, alza: de resedinta al
com. Slobozia, jud. Gorj, pl.
Ocolul.
Are o suprafata de 540 hect.,
Cu o populatie de 85 familiI, salí
404 suflete.
Locuitorii posea.: 35 plugurI,
35 case cu bol; 20 stupI ; 3 carute
cu caT ; 174 vite marI cornute,
9 bivolI, 96 a, 17 cal si
73 rimAtori.
Are: o biserica de lemn, cu
un preot si un cintaret ; o scoala ;
4 morI, din care una sistematia
pe apa usita ; 7 fintinT si
4 circiumI.
Slobozia, sat, in jud. Ialomita,
pl. lalomita-Balta, pendinte de
com. cu acelasT nume, situat pe
malul sting al Aula Ialomita,
pe un teren jos, aproape de nivelul
riulul Ialomita. In fata satuld,
spre S., se inalta coasta
aproape verticall a cimpuld Bdragan,
de care se desparte de ria.
In partea de V. este capul
linieI ferate Slobozia-Calarasi si
linga statie se afla o mare cazarina.
Ala este resedinta primaria,
a judecatoria ocoluld alarasi
si a subprefecturii plasir Ialomita-
Balta.
Se fac treI tirgurT anuale: la
23 Aprilie, la Inaltare si la 24
Iunie.
Are o populatie de 586 familiI
; o scoala ; o manastire,
Slobozia, cu tra preotI, un
diacon si da cintareti; un oficiil
telegrafie postal.
LocuitoriT posea : 720 ca,
120 bol, 7000 oi, 15 capre, 22
bivolI, 7 asid si 500 porcI.
Prin sat este o osea si peste
riul Ialomita sunt dota podurT
plutitoare de lemn si podul de
fer al linia ferate. La 5 kil.
spre N. este lacul Amara, cu
apa minerala.
Slobozia, sat, spre S.-V. de satul
si com. Voinesti, pl. Stavnicul,
jud. Iasi, situat pe coasta de
V. a dealuluI Voinesti si pe Valea-Stavnicula.
Are o populatie
de 562 locuitorI, parte RominT,
parte UngurI si parte TiganT lingurarI,
l'aesT.
Satul face parte din mosia
Voinesti si este proprietatea familia
Negruti.
LocuitoriT posea : 308 vite
marI cornute, 115 ol, 36 cal si
50 rimatorI.
Slobozia (Bfilteni), sat, facind
parte din com. rur. Slobozia-
Clinceni, pl. Sabarul, jud. Ilfov,
situat la V. de Bucuresti, intre
riul Rastoaca si riul Ciorogirla,
pe o coasta mica careia locuitoril
iT zic Muchia-Sabaruld.
Ad i e resedinta primaria*.
Se intinde pe o suprafata de
909 hect., cu o populatie de
749 locuitorT.
Are o biserica, cu hramul sf.
Haralambie, deservita de 2 preotT
si 2 cintaretI ; o scoala.
In raionul cat. mal sunt : 2
mori ea n'a, I zalhana, 1 masilla
de treerat cu aburI, 1 helesteri,
I pod.
Comerciul se face de 1 circiumar
si 1 hangia.
Numarul vitelor marI e de
320 si al celor mici, de 628.
Slobozia, sat, facind parte din
com. rur. B Ríe ni-Ungureni, plaiul
laimbovita, jud. Muscel.
Are o populatie de 337 locuitorl
; o biserica, fondata de
logofatul N. tefanescu.
LocuitoriT, fostI clacasI, s'ati
improprietarit pe mosia statuluI,
pendinte de manastire Cimpulung.
Slobozia, sal, in jud. Neamtu,
pl. Bistrita, com. Rosnovul, situat
pe stinga piriuluT Cracaul.
Are o populatie de 180 familii;
o biserica, deservita de 1 preot
2 dascalf ; o scoala.
Slobozia, catun, gendinte de com.
Baltati, pl. Mijlocul, jud. Olt,
situat in centru, In apropiere
de cat. Margineni si Baltati, cu
care formeaza o com., pe girla
Plapcea si Valea-Diculd. Are o
scoala si o bisericä, clddita la
1820 si rezidita la 1862.
Slobozia, sat, fácind parte din
com. rur. Poiana, jud. si pl.
Prahova. Are o populatie de
i6o locuitorI; o biserica, fondatä
de Mihail Cantacuzino, ca metoh
al manastireI Sinaia.
Slobozia, cdtun, facind parte din
com. urb. ampina, jud. si pl.
Prahova. Are o populatie de
63 locuitorI.
Slobozia, ceitun, in jud. Putna,
pl. Racaciuni, com. Copacesti,
situat pe lunca TrotusuluT, in
fata Copacestilor.
Are o populatie de 150 suflete
; o biserica, cu hramul S-tiI
VoevozT (parohia Urechesti).
Slobozia, sat, O resedinta com.
cu acelasI nume, jud. R.-Sarat,
pl. Marginea-d.-j., asezat in partea
de N. a comuneT, pe malul
drept al piriuld Slimnicul. Are
o intindere de 60 hect. cu o
populatie de 273 familiI, sati
973 suflete ; o biserica cu I
preot, I cintaret si un paracliser
; o scoala.
Slobozia, sat, In jud. Roman, pl.
Siretul-d.-s., com. Boghicea, spre

SLOBOZIA 441 SLOBOZIA-BLANEASA
S.-E. de satul Boghicea si la
2250 ni. de el. Are 171 familiT
si o biserica catolica de vA1AtucT.
Slobozia, sat, pe mosia Stolniceni,
jud. Suceava, com. Lespezile,
asezat pe un deal.
Vatra satuluT ocupa I 11/2 ale,
Cu o populatie de 376 locuitorT.
Slobozia, alta' numire a satuiza
Brdtulesti, comuna Corodul,
pl. Nicoresti, jud. Tecucia. In
Rominia sunt mar multe sate
cu aceasta numire. Slobozia
eraa satele al caror locuitorT,
ca sa vie in Tara, se scuteaa de
birurT i obligatiunile in genere
impuse pdmintenilor. Aceste sloboza
se faceaa la inceput ara
formalitatile pe care le gdsim
mar tirzia.
Din secolul al XV-lea infiintarea
une sloboziT fu considerata
ca o chestiune de stat.
Din acest timp, pentru infiintarea
uner slobozif, nu era de
ajuns ca cine-va O. alba o mosie
stearpa,. o siliste vechie
sa se invoiasca Cu locuitoriI de
peste hotare, ca sa-i aduca spre
a popula ocina, silistea, etc. ;
mar trebuia inainte de toate un
hrisov domnesc, autorizind infiintarea
slobozieT. Colonizar de
acestea nu se faceaa numaT pe
mosif particulare, ci si in jurul
manastirilor, din poslujnicT saa
oameni de servida al manastirilor.
Colonistir erail LesT, RusT,
Cazad, Unguri, TurcI, SirbT, BulgarT,
Muntend pentru Moldova
si MoldovenT pentru Muntenia.
Coloniile mal aveaa i scopul
rechemareT in patrie a locuitorilor
ernigratT din cauza navalirilor
sail altor imprejurArT grave.
Slobozlile se faceaa cu aceste
condition!: scutind pe un mimar
de anT pe slobozenI de orT-
ce darT ; dindu-le o jurisdictiune
speciall care le garanta pacea
si nesupararea pe locul unde
asezat;invoindu-le libertatea
cultuluf si a limbeT. (tNotite despre
Slobozif,, de V. A. Urechid,
Bucurestr, 1888).
Slobozia, sat, jud. Vasluia, com.
Ipatele, pl. Funduri, la i kil.
spre N.-V. de satul Ipatele,
despartit de acesta pi-in dealul
Mijloacele.
E situat pe coasta de V. a
dealuluT Osoiul, pe o suprafata
de 644 hect. Are o populatie
de 54 familif saa 280 suflete,
locuitorT RominT, improprietaritT
dupa legea rurall.
Prin partea de V. a satuluT
trece piriul Gelna.
Vite : 75 vite marT cornute,
19 cal, 40 oT, 15 rimatorT. Loc.
posea 50 stupT.
Slobozia, vechtemdmistire, azI biseria
de mir, In jud. Ialomita, pl.
Ialomita-Balta, pe tarmul sting
al riuluT Ialomita.
Din hrisovul luT Antonia-Voevod
cu anul 71761 din al luT Constantin
Brincoveanu, din 7217,
se vede el aceasta manastire a
fost fondata in zilele luT Alexandru
IliasT, de postelnicul Enache
Caragea, pe mosia domneasca
daruita acestuia de Alexandru
IliasI. Manastirea a fost intretinota
i reparan din evlavia mal
multor particularT pana la 1647,
cind Mateia-Basarab, daruind' o
cu mosia Sardteni, din acest judet,
a zidit-o din temelie si a
infrumusetat-o, fiind surpata in
unele partl. La sfintirea noueT
manastirT a asistat Mateia-Basarab
i Doamna, iar serviciul sfintireT
s'a oficiat de Patriarhul din
Constantinopol, inconjurat de
500 preotT.
Pe lingA donatiile facute de
Mateia-Basarab, s'a mal adáo-
gat altele, asa el la 1865 manastirea
mal avea 13 mosiT si
2 metoace mandstirea Apostolache,
din jud. Buzaa i Cuiburile,
din jud. Ialomita.
Vechia manastire, zidita de
Mateiti-Basarab, fiind in ruina, s'a
darimat si in locul el s'a zidit la
1840 o alta. biserica, cu fondurile
manastireT, de egumenul Gavrila.
In biserica azT in finta se afla
zugravit Mateiri-Basarab si Pos
telnicul Enache, tinind pe miinT
o biserica.
Slobozia, stalie de a'r.-d.1., jud.
Ialomita, pl. ampul, com. Slobozia,
pe unja Ciulnita - Slobozia,
pusa in circulatie la 20 Septembrie
1887. Se afla la 16,7
kil. de Ciulnita. Inaltimea d'asupra
nivelului M5.reT de 19'11,57.
Venitul acesteI statiT pe anul
1896 a fost de 231804 leT.
Slobozia (Vatra Schitului
mo,rie a statuluT, jud.
Olt, fosta pendinte de Episcopia
Arges.
Slobozia-Bäneasa, sat, in jud.
Covurluia, pl. Prutul. Are o populatie
de 34 familii, si o biserica.
Slobozia-Bläneasa, sati Odaia,
sat, facind parte din com. Negrilesti,
pl. Nicoresti, jud. Tecuela.
Are populatie de 190 suflete;
4 circiumi.
Prin sat trece soseaua Tecucia-Birlad,
dupa ce strabate salul
Tiganqti, pe malul sting al
BirladuluT.
Are o suprafata de 286 hect.
din care locuitoriT fostI clacasr,
improprietaritT la 1864 pe mosia
d luT Giurgea, stapinesc 140
hect. si 75 ariT.
LocuitoriT posea: 15 plugurr
de fier i 'o de lemn.
66546. Nardo Dlollonar Geoprojto. Vol. V. 56

SLOBOZ I A-CIORXSTI 442 SLOBOZIA-CONA CHI
Slobozia-Ciorä§ti, com. rur., in
jud. R.-Sarat, pl. Marginea-d.-s.,
pe riul Rimna, asezata in partea
de N. a jud., la 33 kil. spre
N.-E. de orasul R.-SArat si in
partea de E. a plasir, la 12 kil.
spre N.-E. de com. PlAinesti,
resedinta plasir.
Se invecineste cu com.: Risipiti
la 6 kil., Gologanul la 8 kil.,
Obilesti la to kil., Golesti la II
kil.
Se margineste la N. cu Risipiti
; la E., cu Gologanul ; la
V., cu Obilesti si la S., cu Golesti.
Riul Rimna o uda prin mijloc,
de la S.-V. la N.-E.
E formata din catunele : Ciorasti,
la N., resedinta ; Silistea,
spre S. E.; Armeni, spre S.-V.;
Oreavul la S.; Dumitreni, filtre
aceste doua din urma.
Are o suprafata de 18183
hect. cu o populatie de392 familiT,
sati 1664 suflete ; o biserica.,
hramul Adormirea-Maicer-
Domnulur, zidita la 1863, reparata
in 1879, deservita de 2
preotr si t chitare% ; o scoala
mixta, infiintata in 1884; II eh-ci
umr.
Locuitorir posea : 420 plugurr,
6 masinT de semana% 2
de treerat si 12 de secerat ;
704 bol, 433 vacT, 188 bivolT,
147 bivolite, 228 viter, 170 cal,
222 Tepe, 62 magarr, 3189 or
si 350 rimatorr.
Calle de comunicatie sunt:
catea ferata isoseaua nationalA
Rimnicul-Focsani, la V.; apor
drumurile : spre Focsani, spre
Golesti Gara - Cotesti (4 kil.),
PlAinesti, Bogza-Voetinul si R.-
Sarat.
Budgetul com. e la veniturl
de 16082 leT, 53 banT si la cheltuelr,
de 8593 le, 65 banT.
Slob ozia-Cirewl, com. rur., jud.
Braila, pl. Ianca, situata pe matul
sting al piriulul Calmatuiul.
S'a infiintat la 1812 de locuitorT
prin staruinta propr. Scarlat
Gradisteanu. Mar inainte era
suhat.
Se margineste la ,N. cu com.
Filipesti, la E. cu com. Batogul,
la V. cu Ulmul, la N.-V. cu
Surdila-Gaiseanca si la S.-E. cu
com. Fleasca.
Are o suprafata de 2500 hect,
Cu o populatie de 706 suflete;
biserica, cu hramul Sf. Nicolae,
infiintata la 1846 de Tache
Falcoianu, deservita de I preot
2 cintaretr; o scoala mixta,
infiintatA la ¡856; 4 morT.
La i kil. spre E. se afla gara
Ciresul. De la cantonul 116 al C.
F. in N. comuner porneste o
sosea comunala spre S.-V. pe
Valea-Fleasca, trece Calmatuiul,
apor printre Scarlatesti i Fleasca
dà in drumul Fleasca-Dudescu.
Drumuti : la Batogul, spre
N.-E. (8 kil.) ; la Fleasca, spre S.
(3 kil.); la Ulmul, spre E. (3 kil.);
la Filipesti, spre N. (17 kil.) ;
la BrAila, spre N.-E. (6o kil.).
Slobozia-Cirewl, sat, j ud. Braila,
com. cu acelasT nume, situat pe
tarmul sting al piriulur Calmatullí,
la 6o kil. spre S.-V. de
orasul BrAila. S'a infiintat la
1818.
Locuitorir ir zic i BAligosul.
Arco suprafatA de 77 pogoane ;
populatie de 706 locuitorr;
o scoala mixta, infiintata. la 1865;
biserica, cladita la 1846 de
fostul proprietar Falcoianu, cu
preot, 1 cintaret si I paracliser
; 5 circiumr; o lipscanie,
3 morT de vira si o moara cu
aburi.
Vite: 430 car, 4 asinI, 840
vite cornute, 3370 or, 2 capre
220 rimatorT.
Slobozia-Clinceni, com. rur.,j ud.
Ilfov, pl. Sabarul, situata la V.
si la 14 kil. de Bucuresti, intre
riut Rastoaca i Ciorogirla. Sta
in legatura cu com. Virtejul
Domnesti, prin sosele vecinale.
Se compune din satele : Clinceni,
Olteni, .Ordoreanu si Slobozia,
cu o populatie de 1981
locuitorr, locuind in 416 case.
Are 3 bisericr (la Clinceni,
Ordoreanu i Slobozia) ; iscoala
mixta; 2 morT cu apa. ; i zalhana
; i masina de treerat cu
aburr; i helesteti ; 3 podurr statatoare.
Budgetul com. e la veniturT
de 6757 ler si la cheltuelT, de
6712 lel.
LocuitoriT posea.: 296 plugurT
: 254 Cu bol, 42 cu cal ;
309 care si carute: 259 cu bol*
si 50 cu cal; 167 cal si Tepe, 2
armasarT, 531 boT, 197 vacT si
vitei, 16 taurl, 7 bivoll, 136 bivolite,
75 capre, 94 porcT, 979
or.
Comerciul se face de 5 circiumarr
si hangiu.
Slobozia-Conachi, com. rur., in
jud. Covurluiti, pl. Siretul, a
carel numire vine de la marele
logoat al Moldover si poet Con
stantin Conachi, intemeietorul
satulur cu acelasT nume. E asezata
pe valea Piriulur-Suhuluiulur, la
35 kil. de Galati.
Se marginete la E. cu teritoriul
satutur com. Negri (com.
Tulucesti), la S. cu com. Independenta
si Piscul, la V. cu com.
Tudor Vladimires.cu (jud. Tecuciti),
de care e despartita prin
piriul Gerul, si la N. cu Pechea.
E formatä din doul catune :
Stobozia-Conachi, resedinta,
Cuza-Voda; india s'a format din
fosti clacasT improprietaritT la
1864 si a doua din insurater,
improprietaritT la 1879.
Are o suprafata de 7971 hect. ;
o populatie de 1755 locuitorr;
o biserica, cu hramul Sf. Treime,

SLOBOZIA-CONACHI 443 SLOBOZIA-LUNCANI
zidita intre anT 1814-18, de
fostulproprietar al moler, Const.
Conachi, reparata de locuitorr
la 1873 si care formeaza o parohie
cu I preot paroh si 2 cintAreti
; 2 scolr mixte ; 8 ctrciumr.
Teritoriul com. e udat de trel
piraie: Gerul, Suhuluiul si Lozova.
Atit spre V. eh i spre E. se
afla dealurT cu teren foarte acciden
tat.
Spre E. com. mar cu seama
se afla dealurr ripoase, continind
pietri i piatra de constructiune.
ce se exploateaza de judet.
Locuitorir poseda : 220 plugurr;
2049 vite marr cornute,
377 cal si Tepe, 1466 or si capre.
Veniturile com. se urca la 5886
le! si cheltuelile, la 5841 ler, 11
banT.
Slobozia-Conachi, sat, i resedinta
comunel cu acelasT nume,
jud. Covurluiti, cu o populatie
de 1118 suflete, o bisericä si o
scoala.
S'a infiintat intre anir 1800
--i8 ro de Constantin Conachi,
fostul proprietar al mosier, poet
insemnat si mare logoat al Moldover
; lar locultoril sal sunt
Ro minr veni ti de din colo de Siret,
mar ales din judetele Braila,
Rimnicul-Sarat i Ialomita.
Se numeste de locuitorr
Placinta.
Slobozia-Conachi, mofie a statului,
de 1002 hect., 37 ariT, in
com. cu acelasT nume, pl. Siretul,
jud. Covurluiti.
Comerciul se face de 3 circiumarr.
Satul comunica cu catunele
din vecinatate prin soseaua comunala
ce vine pe malul sting
al Birladulur, de la Negrilesti,
si duce la Talpigi.
Slobozia-de-Jos, sat, facind parte
din com. Stanisesti, pl. Stanisesti,jud.
Tecucit1, situat pe malul
sting al Dobrotforulur, la 51/2
kil. de Stanisesti.
Teritoriul satulur. e de 1144
hect., cu o populatie de 420 locuitorT,
fostr clacasT, carT sta-
Oliese 443 hect.
Slobozia - de- Sus, sat, facind
parte din com. Stanisesti, pl.
Stanisesti, jud. Tecuch1, situat pe
Valea-Dobrotforulur, care trece
prin coltul de jos a satulur, la
7 kil, de resedinta com., In partea
de N.
Are o scoalä si o biserica,
zidita In 1838 de Nichifor Papadopol.
Slobozia - DobrovatuluI, sat,
In jud. Iasi, pl. Codrul, com.
Ciurea, situat spre S.-E. de satul
Ciurea, dincolo de padurea
Birnova, In codrul Dobrovatulur,
pe podisul dealulur Bordea.
Are o populatie de 295 lo-
cuitorr; o biserica si o scoala.
Vite: 295 vite mar! cornute,
6 oi, 33 cal* si 46 rimatorr.
Slobozia-Galbenul, com. rur.,
in jud. R.-Sarat, pl. Rimnicul-
Slobozia-Corni, sat, fäcind parte d.-j., pe piriul Galbenul, asezata
din com. Negrilesti, pl. Nicoresti, In partea de S. a judetulur, la
jud. Tecuciti, asezat pe dealul cu 24 kil. spre S.-E. de orasul Rim-
acelasT nume, la 3 kil, de rese- nicul-Sarat, si in partea de mijdinta
comuner, spre N. loc a plasir, la -7 kil. spre S.-
Teritoriul satulur este de 301 E. de com. Balaceanul, resedinta
hect., cu o populatie de 213 lo- plaser.
cuitorT, fosa clacasT si Impro- Se invecineste cu com. Galprietaritt
la 1864. benul, la 3 kil.; Drogul, la 7
kil.; Jirlaul, la 7 kil.; Amara, la
7 kil.
Se margineste la N. cu com.
Balaceanul, la S. cu Galbenul,
la E. cu Amara si la V. cu
Pìrlii (jud. Buz5.0).
Piriul Valea-Boulur, cu afluentir
Valea.Helesteulur, Costeiul
i Valea-Dobrotesti, o uda
prin mijloc, de la N. la S. Mar
are heleteul Slobozia Galbenul.
Are o suprafata de 3386 hect.,
cu o populatie de 547 locuitorT;
o biserica, cu hramul sfintir
Voivozr, zidita in 1837 de paharnicul
Hristodor, fost proprietar,
refacuta in 1856 si 1874,
deservita de 2 preotT si I clntaret
; o scoala.
Locuitorir posea : I 8o plugurr,
i moara cu abur); 6 masinT
de semanat, 2 de secerat,
2 de treerat ; 313 bol, 94 vacT,
120 caI, 8i Tepe, 7 magarr, 1855
or, 5 capre, 209 rimatorT.
Budgetul comuner e la veniturr
de 3075 ler, lar la cheltuelr,
de 2819 ler.
Calle de comunicatie sunt :
drumul Rimnicul Faurel ce trece
prin comuna; drumurile spre
Drog, spre Amara-Baila-Alba.
Slobozia-Hänesti, sat, judetul
Doroholt1, situat pe mosia HAnesti
si pe laturea stingä a piriulur
Baseul, in fata satulur HAnesti-Vechr.
S'a infiintat in 1871
de N. Pilat, cu oamenT adunatI
din diferite par!.
Are x86 locuitorT.
Slobozia - Luncani, com. rur.,
jud. Bacaa, pl. TazlAul d.-s., asezata
pe valea piriulur Trebisul,
in cursul sail superior.
Se compune din 5 catune :
Slobozia-Luncani saü Podisul,
Dubasul, cite trele in
vale; l'Upa-Tepe' i Marginenl-
Luncani, pe un deal de lingd
Grigoreni (com Scorteni).

SLOHOZIA-LUNCANI 444 SLOBOZIA-ANDRA
Se margineste la E. cu com.
Luncani, la N. cu com. Buda,
la S. cu com. Nadisa.
Are o populatie de 671 locuitorT
si o biserica, cladita la
anul 1845.
Dupa legea rumia din t 864,
la 25 locuitorI s'aa dat 67 fald
pamint in Improprietarire.
Budgetul comuna e la veniturT
de leT 4138, banT 43, si la
cheltuelT, de leT 1506, banl 65.
Intinderea teritoriuluT comuneT
este de 1573 hect., din care
padurile ocupa o suprafata de
205 hect. si viile, 12,85 hect.
LocuitoriT poseda : 25 caT,
275 vite marl cornute, 33 pord,
44 oI ; 54 stupI cu albine.
Slobozia-Luncani se afla pe
calea judeteana Bacaa-Moinesti,
stinga luT, la 16 kil. de Bula,
capitala districtuluT ; la to kil.
de com. Buda ; 2 kil, de com.
Luncani ; 12 kil. de com. Scorteni,
resedinta piase.
Cea mal apropiata statie de
drum de fer este Girleni, la 8 kil.
Slobozia-Luncani saa Podi-
§ul, sat, jud. Bacan, pl. Tazsituat
pe Trebisul.
Are o populatie de 277 suflete
si o biserica, zidita la 1845.
Vite : II cal, 124 vite marl
cornute i 14 pord,
Slobozia-MieluluI, sat, jud. Bacau,
pl. Tazlaul-d.-j., com. Ripile,
situat pe stinga TazlauluI-
Mare, aproape de gura lul, la
4700 m. de satul Ripile.
Are o populatie de 582 suflete
si o biserica, cladita de
locuitorT la 1821, deservità de
preot si 2 cintaretr.
Vite: 21 cal, 364 vite marT
cornute, 30 porcI si 100 capre.
Slobozia-Mihälceni, com. rur.,
in jud. R.-Sárat, pl. Marginead.-j.,
pe Hui Rimnicul-Sarat, ase-
zata in partea de mijloc a judetuluT,
la 22 kil. spre N.-E. de
orasul 12.1mnicul-Sdrat, si in partea
de V. a plasiT, la 18 kil. spre
S.-V. de Maicanesti, resedinta
Se invecineste cu comunele :
Ciorasti, la 2 kil. ; Balesti, la 7
kil. ; Nicolesti, la 8 kil., si Puesti,
la 9 kil.
Se margineste la N. cu MArtinesti
; la S., Cu Ciorasti; la E.cu
Gulianca si la V., cu Balesti.
Rtul Rimnicul-Sarat o uda
prin mijloc, de la S. la N.; la
V. e Lacul-Negru.
E compusa din catunele Stobozia-Mihalceni,
resedinta, la S.,
si Salda, la N.
Are o suprafata de 2728 hect.,
Cu o populatie de 215 familiT,
sati 844 suflete; o biserica, cu
hramul SfintiT VoevozT Mihail
Gavril, zidita la 1832 de locultor!;
o scoall mixta.
LocuitoriT posea: 85 plugurT ;
398 bol, 402 vacI, 120 cal, 110
Tepe, 514 oT, 2 capre, too
matorl.
Calle de comunicatie sunt drumurile
vecinale: spre Martinesti-
Obilesti ; spre Rimniceni-Maicanesti;
spre Gulianca ; spre Balesti
-Bogza -Sihlele -Plainesti ; spre
Bälesti-Voetinul-Rtamicul- Sarat ;
spre Ciorasti-NicoIesti.
Slobozia-Mihalceni, sat si resedinta
com. cu acelasT nume,
jud. R.-Sarat, pl. Marginea-d.-j.,
asezat la N. comuneT, pe malul
drept al riuluT Rimnicul-Sarat.
Are o suprafata. de 6o hect., cu
o populatie de 720 suflete ; o biserica
si o scoala.
Slobozia-MiluluI, sat, in partea
de V. a com. Poiana-CirnuluI,
pl. Crasna, jud. Vasluiti, asezat
pe valea pirluluT Pocreaca.
Are o suprafata de 279 hect.,
cu o populatie de 294 suflete.
Locuitoril posea.: 8 plugurT
16 care cu boT, 2 plugurT si
6 carute cu cal; 90 vite marT
cornute, 60 01 si 30 cal.
Slobozia-MIndra, com. rur., in
jud. Teleorman, pl. Calmatuiul,
la extremitatea despre V., situatà
pe valea SiuluI i asezata
pe coasta dealulur din sano.
OltuluT.
Se invecineste la N. cu com.
Elisabeta ; la S., cu Uda-Clocociovul
; la E., Cu mosia statuluf
Cu acelasl nume, si la V., cu
lunca OltuluT.
Teritoriul com. ocupa aproape
6600 hect., Cu o populatie de
1772 locuitorT, din care 241 improprietaritT.
Mosia Mindra, cu toate trupurile
eT, are o intindere aproximativ
de 4500 hect., izlaz, livezl,
locuri de pasune i 1200
hect. padure.
Vil sunt pe o intindere de
115 hect.
LocuitoriT posea : 321 cal,
1079 vite Mari cornute, 3243
vite micT, 467 porcI i 13 magarT.
Are o scoall si o biserica,
deservita de 2 preotT, un cintäret
si un eclesiarh.
Budgetul com, e la veniturT
de 8427 lel si la cheltuell, de
7980 leT.
Este legata prin drumurl vecinale
cu com. Uda-Clocociovul
la S. si Elizabeta la N.
Pe de asupra comuneT trece
Brazda-luT-Novac, care in aceasta
parte are largimea de 2 In. §i
adincimea cam de 50 centimetri.
Aceasta brazda la directiunea
spre com. Dorobantul, Cirligati,
si de ad mal inainte spre orasul
Alexandria.
Tot aci pe deal, spre N.-E.,
se afla magura Ostra, Inlitata,
zice-se, de armatele de ocupatiune
austriace.
MaT sunt prin prejurul com.

SLOBOZ1A-MOAR A 445 SLOBOZIA-TRASNII UL
si alte mAgurl. despre com. Cringeni
Dorobantul.
In partea dé E. a com. este
Vilceaua i platoul Comanca, ce
isT are inceputul din jud. Oltul.
Satul Mindra este din cele
mal vechT; il gAsim trecut in
diferite hrisoave si documente,
insl numaT sub numirea de Slobozia.
PAnA la anul .1838 a fAcut
parte din jud. Oltul, pl. Marginéa
; dupA rotunjirea jud. Teleorman
si Oltul, a fost trecut
la pl. CAlmAtuiul.
Slobozia-Moara, com. rur., in
jud. Dimbovita, pl. Bolintinul,
situatä pe cimpie, la 8 kil. spre
S. de gara si com. Ghergani
si in apropiere de riurile Dimbovita
si Ilfovelul, de care este
despArtitA printr'un pod.
Are o bisericA si o scoalA.
Se invecinesfe la E. cu Badana;
la N., cu Podul-BArbierulul,
despArtindu-se de amindota
prin &tul Ilfovul ; la V.,
cu Lunguleti, de care se desparte
prin riul Dimbovita, si la S., cu
Brezoaele, de care se desparte
prin loc ses.
Este asezatA lingA soseaua nationa15.
Bucuresti-Pitesti.
Slobozia-Movilel, sat, Cu 42 fajud.
Covurluiti, pl. Siretul,
com. Tulucesti.
Slobozia-MuscaluluI san Cacaina,
sat, pe mosia Broscluti,
jud. Doroholii, pl. Cosula, com.
cu acelasT nume. Are 146 suflete
si e intemeiat de C. Plagino.
Slobozia-Negrea, mofie particular,
in suprafatA de 416 fäld,
jud. TecuciA, pl. Birladul, com.
CAlmAtuiul.
Slobozia-Nical, sat, in jud. Tu-
tova, pl. Pereschivul, com. Mireni,
spre N. de satul Mireni.
Slobozia-Nouk sat, cu 91 famili',
jud. Ialomita, pl. Ialomita-
Balta, situat pe loc ves, la 4
kil. spre N.-E. de satul i resedinta
com. Slobozia.
Locuitoril posedA : 205 caT,
30 boT, 700 of i 105 porcT.
Slobozia-Oancea san One§ti,
sat, in jud. Covurluiti, pl. Prutul,
in valea Prutulul, la 4 kil. spre
S. de resedinta com.
Are 396 locuitorT.
Slobozia - Panului, sat, fAcind
parte din com. Colonesti, jud.
Tecuciti, pl. StAnisesti, situat pe
partea dreaptä a riuluI Zeletinul,
la 3 kil, de resedinta com.
Are o suprafatA de 429 hect.,
cu o populatie de 238 suflete.
Locuitoril, fostI clAcasT, sunt
improprietAriti de la 1864.
Slobozia-Räcätäul, sat, in jud.
BacIA, pl. Bistrita-d.-j., com.
RAcAtAul, situat in valea RAcAtAul.
Are o populatie de 126 locultor),
care pose& 3 cal, 87
vite marl cornute, 9 capre
i6 porcI.
Slobozia-SecAtura, com. rur.,
in. jud. Botosani, pl. Cosula, situatA
in partea de V. a plAseT,
pe un teritoriù deluros i a6operit
Cu pAdurT.
Se compune din satul Slobozia-SecAtura
sati Oniaga, avind
o suprafat5. de 2176 hect. si o
populatie de 245 familiT, sai1
1021 suflete.
ToatA partea de S. si V. a com.
este acoperitä de pAdurl, care
sunt o continuare a intinsuluT
masiv ce acoperA comunele Poiana-LungA,
Tudora, Cristesti,
Cosula, Storesti, FlAminzi, RA-
deni, Deleni, si se compune din
stejar, fag si tela, cu o suprafatA
de 715 hect.
Are o bisericA, deservitA de
I preot si 2 cintAretT ; o scoala
mixtA.
LocuitoriT posedA : 359 bol si
vacT, 103 caT, 948 of i I01
porcT ; 220 stupT cu albine ; 3
iazurT.
PAmintul com., de naturl argilo-pIetros,
are cariere insemnate,
situate in pAdure spre S.-
V. si din care se scoate piatrA
si prund pentru sosele si constructiunT.
Ca drumurT sunt soselele comunale,
parte pretruite.
Budgetul com. e la veniturT
de 4406 leT, iar la cheltuelI, de
3951 leT, 45 bar&
Slobozia -Sihleanul, mofie, de
2371 hect., jud. BrAila, ocupind
partea de N.-E. a com. Scortarul-Nott.
Slobozia-§erbäne§ti, sat. VezT
SerbInesti, sat, com. Zvorástea,
jud. Dorohoiu, pl. Berhometele.
Slobozia-Träsnitul, com. rur.,
la extremitatea de N. E. a p1AseT
Teleorman, jud. Teleorman,
compusA din 2 cAtune : Purclreni
i Dobreni, cu o populatie
de 1546 suflete.
LocuitorI improprietAriv la
1864 sunt 243, pe o intindere
de aproape 60o hect.
Are o scoalA si 2 bisericT, deservite
de 2 preotT si 4 cintlretT.
Vite : 1238 vite marT cornute,
296 cal, 5505 oT, II capre si
412 por&
Budgetul com. e la veniturT
de 6226 leT, 79 banT, iar la cheltueli,
de 4535 lel.
Comuna Slobozia-TrAsnitul
cAtunele el sunt legate intre
dinsele prin sosele vecinale ; lar

SLOBOZIA-UMBRXRESTI 448 SOCARICIUL
spre cat. Pope§ti comunica cu
§oseaua judeteana Alexandria-
Pite§ti, pe o distanta de kil.
La extremitatea despre S.
este magura, importanta prin
inaltimea eI, carda locuitorif
zic Magura-Dobrenilor.
Slobozia-Umbräre§ti, sat, facind
parte din com. UmbrAre0,
jud. Tecuciù, pl. Birladul, la 3
kil, de rqedinta pl4eI
wzat pe partea stinga a riuluI
Birladul, care Il desparte de
Umbrare§ti propriù zi§T.
Are o populatie de 340 suflete ;
o coala ; o biserica, cu hramul
S tii VoevozI, zidita de locuitorI
in 1866.
Slobozia-Ventura saa Vinturoaia,
sat, in jud. Covurluia,
pl. Siretul, com. Cuca. Are 63
familiI §i o biserica.
Slobozia - Vidra§cu, ciitun, in
jud. Putna, pl. Girlele, com. Pasituat
pe oseaua Foc§ani-
Odobeti, pe Milcov, la 2 ceasurI
de Focpni.
Are o populatie de 125 suflete
i o biserica filiala.
Slobozia-Vräjitoarea, proprietate
a Eforid Spitalelor Civile
din Bucure0, fosa pendinte
de manastirea Sinaia, jud.
pl. Prahova, com. Poiana, in
intindere de 260 hect., din care
x39 hect. suprafata impadurita
121 hect. pamint arabil
finete.
Slonul, sat, facind parte din com.
rur. Cerau1, jud. Prahova, pl.
Teleajenul. Are o populatie de
312 locuitorl ; o biserica, zidita
de locuitori la 1879, deservita
de i preot.
In raionul catunuluI este un
izvor Cu apa, ce contine pucioasA
in mare cantitate.
Slonul, proprietate a EforieT Spitalelor
Civile din Bucuregi, fosta
pendinte de biserica Coltea, jud.
Prahova, pl. Teleajenul, com.
Cera§ul, in intindere de 835
hect., din care 637 hect. suprafata.
impadurita i 198 hect.
pamint cultivabil i finete.
Slonul-de-Piaträ, loc izolat la
poalele munteluI Zamura, jud.
Prahova. Ad era in secolul trecut
cel mal renumit han, pe
valea Prahovd. Dupa urmele ce
se mar vAd i azT, trebue O. fi
fost o cladire mare i masiva,
cu curtI intarite, unde se refugeati
calatoriI i locuitorir in
vremurI grele.
Se zice cá acest han a fost
construit in secolul al XVI-lea,
§i ca ar fi fost darimat de Turci
In razboiul contra Austriacilor
din 1788.
SlOpätul sau HärpInul, munte,
pe mo§ia Barca, com. Madeiul,
jud. Suceava, avind 1689,6 m.
altitudine.
Slujitori-Albote§ti (Zavoaia),
com. rur., jud. BrAila, wzata
pe partea dreapta a viroageI
Puturosul.
Se margine§te la E. cu Insuratei
; la V., cu Dudescul ;
la N.-E., cu Filiul ; la N., cu
Ioneti-Berle§ti §i la S., cu TAtarul.
Are forma unuI trapez regulat.
Suprafata comuneI este de
9000 hectare, cu o populatie de
1204 suflete.
LocuitorI improprietaritI sunt
105.
Are i biserica, fondata la
1873 de locuitorI, deservita de
preot, i cintaret i i paracliser
; I coala ; 7 circiumI; 3
brutariI; i moara cu aburI
de vint.
Vite : 649 bol', 482 yac!, 17
taurT, 230 vitd, .666 cal, 3370
oI §i 212 rimatorI.
DrumurI : la Filiul, spre N.-E.,
peste viroaga Puturosul, apoI
peste podul de pe Calmatuiul
la S. de Filiul (4 kil.) ; la Insuratel,
spre E., prin cat. Caragica
(ti kil.) ; la Tatarul, spre S., pe
linga movila Ulmul (13 kil.) ; la
gara Dudescul, spre S.-V. ; la
com. Dudescul, spre V. (4 kil.) ;
la Batogul, spre N.-V., peste apa
Calmatuiul (I0 kil.). Sunt 2 podur1
pe drumul intre Slujitori-
Albote§ti i Filiul, unul peste viroaga
Puturosul i cel-l'alt peste
Calmatuiul.
Comuna s'a infiintat pe la
1834 din locuitorr venitI de la
Albota i se numqte cSlujitoriv
pentru eà multI dintre locuitorl
faceati servicial de dorobantI
(slujitorI) la ispravnicia din Foc-
Slujitori-Albote§ti, sat, in partea
de N. a comund cu acelag
nume, jud. Braila, pe muchea
platouluI de S., la 53 kil. spre
S.-V. de ora4u1 Braila. Loc.
mal zic i Zavoaia. Vez! i Slujitori-Albote§ti,
com. rur.
Socariciul, com. rur., in judetul
R.-Sarat, pl. Rimnicul-d.-j., pe
011111 Valea-BouluI, a§ezata in
partea de S. a judetuluI, la 12
kil. spre S.-E. de orau1 RItnnicul-SArat
§i in partea de V.
a pla§d, la 5 kil. spre N.-V.
de cotn. Balaceanul, re§edinta
pl4d.
Se invecine§te cu com.: Costieni-Mari,
la 4 kil. ; Costienid.-j.,
la 2 kil. ; SAlcioara, la
¡o kil.
Se marginqte la N. cu Costieni-d.-j.
; la N.-E., cu com. Salcioara
; la S.-E., cu com. Balaceanul
; la S.-V., cu com. Costieni-MarI.
Piriul Valea-Boulta o uda. la

SOCARICIUL 447 SOCETUI.
N., de la V. la E., unde formeaza
helesteul Socariciul ;
riul Calmatuiul o uda. la S.
Suprafata comund este de
2000 hectare.
Are o populatie de 220 familiT,
sati 820 suflete ; o biserica,
cu hramul Sf. Nicolae, zidita
in 1864, de preotul Nicolae,
cu ajutorul locuitorilor, deservia
de 2 preotI, r cintaret
si r paraclisef ; o scoalä mixta,
fondata in 1874 de comuna.
COI de comunicatie sunt drumurile
vecinale spre : Costieni-
Mari gara Zoita ; spre Costienid.-j.-Baltati-R4nnicul-Sarat;
spre
Balaceanul-Galbenul ; spre Ghergheasa
; spre Pirliti (jud. Buzati).
Socariciul, sat, cu 99 locuitorT,
jud. Arges, pl. Topologul, facind
parte din com. rur. Corbi-Mangureni.
Socea, com. rur., situata in centrul
si cam spre S. plaseI Bistrita,
jud. Neamtu, pe terenurile
dintre ramura munteluT Dragvel,
catre E., in spre valea riuluI
Bistrita. Se margineste la N.
cu com. Radiul, de care se
desparte prin muntiT Iurcani (In
parte), la V. cu com. Taslaul,
de care se desparte prin muntele
DrageI (DragveI), la S. cu
com. Cindesti, iar la E. cu com.
Costisa, de care se desparte prin
riul Bistrita.
Teritoriul com. in partea de
V. este inconjurat cu muntl si
dealurl, unde se gasesc depozite
calcaroase, care sub forma
de bolovanI sunt tirite de apele
piriuluT Radiul, de unde locuitoriI
le culeg, pentru a extrage un
var de o calitate cu mult superioara
aceluia din varariele de
la Calul-lapa.
Este formata din catunele :
Socea-d.-s., Socea-d.-j., Betesti
Vadurelele, Impreuna cu ca-
tunul izolat al citor-va lingurarT,
ce stati retrasI in adlncatura
muntilor, pe drumul ce duce
de la satul Vadurelele la Tasaul,
la locul unde se intilnesc
piriiasele Linguri i Dragva.
Are o populatie de 1203 suflete;
2 bisericI, deservite de
2 preotI si 3 eclisiarcI; o scoa15.;
o moara pe apa piriuluT
Comunicatia cu satele vecine
se face prin drumurile comunale
: Socea-Vadurelele-Cindesti,
Socea-Socea-d.-s.-Radiul, Vadurelele-Belcesti-Betesti,
si Vadurelele-Tazlaul.
Socea-d.-j., sat, in jud. Neamtu,
pl. Bistrita, com. Socea.
Are o intindere de 429 hect.
cu o populatiune de 185 familiT
sati 370 suflete ; i biserica, cu
preot i 2 dascalf.
Aci se aflä resedinta comuna
Socea-d.-s., sat, In jud. Neamtu,
pl. Bistrita.
Are o intindere de 514 hect.,
8o aril, cu o populatie de 280
suflete.
Soceni, sat, jud. Dolj, pl. Amaradia,
com. Talpasul, situat pe
Dealul-MuereI, la i i/2 kil. de
Talpasul, catun de resedinta si
udat in partea de V. de piriul
Plosca.
Are o populatie de 50 suflete
; o scoald mixta.; o biserica,
cu hramul Sf. VoevozT.
Comunicatia se face prin soseaua
comunalá care Il pune in
legatura. la S. cu Talpasul, lar
la N. eu
Socetul saü Neaga, com. rur.,
in jud. Teleorman, pl. TirguluT,
la extremitatea de V., la hotarul
judetuluf Olt. E situata pe partea
dreapta a riuluI Vedea, pe
deal, la r5 kil. de Rosiori, 47
kil. de Alexandria si 55 kil.
de T.-MAgurele. E impartita in
dota catune: Socetul (Neaga)
Mindra.
Se invecineste la E. cu com.
Baltati; la V., cu cimpia Bolanula
spre com. Valeni din jud.
Olt ; la S., cu acelasT cimpie spre
com. Mihaesti.d.-j., tot din jud.
Olt. si la N., cu lunca Vezif
pgdurile de pe clima, care o
separa de com. Didesti.
Teritoriul comund este strabatut
de mal multe vilcele, lar
valea BratcovuluI o separa de
mosia BA4ati. 12.?ul Vedea curge
de la V. spre E. si un alt curs
de apa, Ciobintdul, trece in partea
stinga a riulul Vedea.
Teritoriul com , dimpreuna cu
mosia statului, ocupa o suprafata
de aproape 2500 hect., cu
o populatie de 1590 suflete.
Locuitorif improprietaritT sunt
239 pe 805 hect. Din cat.
dra s'ati maT improprietarit, in
anul 1879, 15 locuitori pe 125
hect.
Are o scoala mixta ; o biserica,
cu I preot, I cintaret si
paracliser ; o moara cu aburI.
Vite : 599 vite marT cornute,
269 cal, 34 magarT, 3000 oT,
65 capre i 225 pord.
Budgetul comuneT este de leT
5546 la veniturT si de !el 4940
la cheltuelT.
Cal. de comunicatiune soselele
pietruite spre com. Baltati la S.
spre com. Valeni, din jud.
Olt.
Pe teritoriul com. sunt mar
multe mägurT, din care insemnam
: Magura Neaga, in partea
de N.-V. a comuna pe stinga
riuluT Vedea, la departare de 2
kil. de sat, serveste ca semn de
hotar futre mosiile statuluT Neaga
Merisani cu mosia Cotorga. Pe
lingà aceasta magua trecea vechiul
drum, ce venea despre N.-V.
din jud. Olt. Magura Obaia la
E. comuneT, tot semn de hotar,

SOCETUL 448 SOCRUJENI
spre vechiul drum al Rusilor.
La S.-E. este si un lac numit
Lacul-luT-Dragne, care de asemenT
este semn de hotar spre
mosia Didesti.
Intemeerea acestuI sat se crede
a fi anterioarl secoluluT XVIII.
Despopulat, din cauza invaziunilor,
mal multe zecimI de anT,
a fost repopulat pe la 1827,
cind stabilit ad i multI locuitorT
din jud. Olt, care gAseati
refugia in intinsele i secularele
pAdurT din valea VedeT.
Socetul, sal, jud. Dimbovita, pl.
Ialomita, cAt. com. Bilciuresti.
Soci, sat, jud. Suceava, pe mosia
si in com. MiroslAvesti, asezat
pe tArmurile piriuluT Silistea, zis
Soci.
Vatra satuluT ocupA 90 flIcT
20 prdjinT, Cu o populatie de
823 suflete.
Are o bisericA de lemn, cu
hramul Sf. Voivozi, deservitá.
de I preot si doT cintdretT.
ImproprietAritT din 1864 sunt
51 fruntasl, 73 pAlmasT si 27
codasT, stdpinind 420'/2
Drumurl 'principale sunt : la
MiroslAvesti (2400 m.), la Boureni
(1600m.) si la PAscani (12
kil.).
Soci a fost sat rAzAsesc. In
1803 (SOCii rAzAsestI, aveati 140
liuzI, plAtind 704 lei bir anual,
lucrati pAmintul i aveat putin
loe». (gUricariul», vol. VII, pag.
248).
Nu sunt exacte cele afirmate
de uniT autorT de geografil,
cum el la Soci, lit judetul Suceava,"s'a
intimplat lupta dintre
tefan-cel - Mare si Radu - cel-
Frumos, luptA intimplatA la Soci
din jud. Rimnicul-S1rat. (V. A.
D. Xenopol si Gr. Tocilescu).
Soci, sat, jud. Baca, pl. Siretul-d.-j.,
com. Petresti, situat
pe pfriul Soci, pe stinga piriului
Dienetul, la poalele dealuluT
HAmeiul, la 1900 m. de satul
Petresti. Are o populatie de
436 locuitori si o bisericA de
lemn, fondatA la 1790 de locuitorT.
Vite : 14 cal, 144 vite mari
cornute, 67 porcI si 23 capre.
Soci, trup de sat, in jud. Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, com. Cirligi.
Socoalele, sat, in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, pendinte de
com. Albesti, situat pe cimpul
BArAgan, la 3 kil. spre S.-E. de
satul Albesti.
Are o scoalä mixtA.
Socola, sat §I tirgufor, in jud.
Iasi, pl. Codrul, com. Buciumi,
care, impreunA cu tirgusorul TreT-
FintinT, formeaza un trup, pe
o intindere de 1807 hect., cu
o populatie de 156 familiT sati
663 locuitorT. Satul este asezat
pe dealurl si vä, acoperite cu
livezT i viT, care formeazA o
podgorie frumoasA.
Este resedinta comuna
Are o scoalA de bdetf, infiintatI
in anul 1865; o mAnAstire,
numità Socola, Cu 3 preotT,
2 cintAretT si 2 eclesiarci; o biseria,
numitä Schitul-luT-TAritA,
Cu 2 preotI, 2 cintAretT si
eclesiarh, si una cu i preot,
cintlret si I eclesiarh.
Vite : 68 cal, 435 vite mari
cornute, 114 rimAtorT, 1 caprA
7 or.
AicT a fost seminariul fondat,
la 1803, de Mitropolitul Veniamin,
cu 7 clase si 200 elevI,
din care 150 bursierT, si care
de la 1885 s'a strAmutat in
IasT, din cauza ruinAreT localuluT.
Socola, melndstire, jud. Iai, in-
fiintatA de Domnitorul tefancel-Mare.
A fost in vechime
schit de cálugArite, la care Sultana,
fiica luT Alexandru LApusneanu,
a fost staritA pe la 1565.
De la infiintarea seminariuluT,
cAlugAritele aü trecut la mAnAstirea
Agapia.
Socole§ti, com. rus'., in jud. Mehedinti,
pl. Motrul-d.-j., la 58
kil, de orasul Turnul-Severin.
E formatl din satul cu acelasT
nume si are o populatie de
810 locuitorI.
Locuitoril posedA : 30 plugurT,
53 care cu bol, 3 cArute
cu cal"; 12 cal, 400 vite marT
cornute, 318 rimAtorT si 460 oT.
Are o osea, care o leagl
Cu com. rur. Bresnita i Baltane
; o bisericd, cu i preot
cintAret.
Budgetul com. e la veniturT
de 1179 leT, iar la cheltuelY, de
594 leT.
Socole§ti, sat, jud. Dolj, pl. Dealul-d.-s.,
com. Rasnicul. Are o
populatie de 350 suflete si o
bisericA, cu temelia de zid
trunchiul de birne, fondatA la
1852 de Mihaiti Cruceriti si Nicolae.
Se maT numeste si Corneata.
Socoteni, sat, jud. Dolj, pl. Amaradia,
com. Slävuta, Cu o populatie
de 334 suflete.
Are o scoalá mixtA si o bisericA,
fondatI in 1882, cu hramul
Intrarea in bisericA.
Socrujeni, sal, pe valea piriuluT
Drislea, in partea de N.-V. a
cora. oldAnesti, pl. Miletinul,
jud. Botosani.
Are o suprafatA de 1087 hect.
cu o populatie de 70 familiT,
saii 324 suflete ; o bisericA, cu
preot si i entaret ; i coa15.;
2 circiumI.

SOCUL 449 SOHODOLUL
Vite : 137 bol si yací, 30 caT,
306 oT, 45 porcI.
LocuitoriT ail 15 stupT Cu
albine.
Socul, ciitun, Pacind parte din
com. Bärbatesti, pl. Gilortul,
jud. Gorj, situat pe malul drept
al GilortuluT.
Are o suprafata cam de 5o0
hect., cu o populatie de 157
familiT, sati 721 suflete ; o biserica
fondata in 1882, deservita
de I preot si 2 cintäretT.
LocuitoriT posea : 17 plugurT,
14 care cu bol; 191 vite marT
cornute, 245 oT, 152 capre, 170
rimatorT, 15 caT ; 29 stupT cu
albine.
Gilortul ucla teritoriul acestuT
catun.
Comunicatia in catun se face
prin soseaua judetiana T.-Jiti-
SpahiT-Dolj, care il leaga la N.
Cu com. Piriul-Boia, lar la S.
cu cat. sat1 de resedinta.
Mal are unja ferata T.-Ji a-Filiasi,
cu statie mal apropiata la
Barbatesti.
Sodoli, sat, in partea de S.-V. a
com. TirziT, pl. Crasna, jud.
Falcia, la 5 kil. de satul de resedinta,
situat pe ves, la capatul
de S. al dealuluT Lohanul si
udat de piraiele Lohanul si
Crasna.
Sodomeni, sati Fläsnäqeni-NoI,
sat, pe mosia si In com. Pascani,
jud. Suceava, asezat pe
dealurile Bosteni, Gheorghiesti
si Ratoesti.
Vatra satuluT ocupa 503 hect.,
cu o populatie de 758 locuitorT.
Are o biserica, cu hramul Sf.
ApostolT Petru si Pavel, zidita.
in 1834 de locuitorT, ajutatT de
Ieromonahul Calistru Gheorghiu
din schitul Bratesti, deservita
de 2 preotr §i 2 cintaretT.
ImproprietaritT din 1864 sunt
66646. Marojo Diefionar Geografte. Vol. V.
50 fruntasT, 40 palmasT si 80
codasT, stapinind 192 falcr, 27
prajinT.
DrumurT principale sunt : la
Bratesti (lo kil.) si la Pascani
(4 kil.),
Sofrone§ti, sat, in partea de E.
a com. Borasti, pl. Funduri,
jud. Vasluiti, asezat pe ses si
udat de piriul acovatul. Are o
suprafata de 526 hect.; o populatie
de 91 suflete ; o biserica
actúa la 1753.
Vite : 53 vite marT cornute,
15 caT, 130 oI, 12 rimätorT. Loc.
posea. 20 stupT cu albine.
Sofular, sat, in jud. Constanta,
pl. Mangalia, catunul com. Agemler,
situat in partea de V.
a plaser si cea de N. a comuneT,
la 4 kil. spre S.-V. de
catunul de resedinta, Agemler.
Este asezat pe valea cu acelasT
nume, la unirea sa cu valea
Musur-Cuiuc si este inchis la
N.-E. de catre dealul Chedreanu
si la S.-V. de dealul Culac-Bair.
Are o suprafata. de 835 hect.,
Cu o populatie, in maioritate
TurcT, de 69 suflete.
Sohatul, com. rur., jud. Ilfov, pl.
Negoesti, situata. la 44 kil. spre
S.-E. de Bucuresti. Sta in legatura
cu com. Indita prin o
sosea vecinala.
Se compune din satele: Dona,
Macelarul si Sohatul, cu o populatie
de 1105 locuitorT.
Are o biserica, la Sohatul ;
o scoala mixta; 7 circiumI.
Vite : 702 cal si Tepe, 33 armasar)",
18 taurT, 218 boT, 319
vacT si viter, 38 bivolT, 22 bivolite,
222 porcT, I I capre §i
1649 of.
LocuitoriT posea : 232 plugurT
: 212 Cu caT, 20 cu bol ;
244 care si carute : 215 Cu cal
si 29 cu bol.
ImproprietaritT sunt 136 locuitorT,
si neimproprietaritT, 141.
Sohatul, sat, Pacind parte din
com. rur. cu acelasT nume, pl.
Negoesti, jud. Ilfov, situat la
S.-E. de Bucuresti.
Aci este resedinta primarieT.
Se intinde pe o suprafata de
. 1498 hect., cu o populatie de
1023 locuitorr.
Are o biserica, cu hramul
Schimbarea la FatA;bdeservita
de 2 preotT si 2 cintaretT ; o
scoala mixta ; 6 circiumT.
NumArul vitelor marl e de
1117 si al celor miel, de 1297.
Sohatul, sati Moara-NouA, mofie
i perdure ale statuluT, pendinte
de PlAtaresti, Sf. Apostolf
si Stavropoleos, jud. Ilfov,
arendata, impreuna cu trupul Belcicovul,
Cu 28400 Id anual.
Sohodolul sati Osebiti-Sohodolul,
sat, jud. Bacail, pl. Bistrita-d.-j.,
Com. Calugara-Mare,
asezat pe dealul cu acelasT nume,
la 2 kil. spre V. de satul CAlugara.
Are o populatie de 104
locuitorT si 3 circiumT.
Vite : 4 car, 140 vite mari
cornute si 37 porcT.
Sohodolul sati Crihan, sat, jnd.
Bacati, plasa Bistrita-d.-j., comuna
Osebiti-Margineni, asezat
aproape de satul Secatura, futre
dealurile Corhana si Cirligata.
Are o populatie de 217 locuitorY
si 2 circiumT.
Vite : lo caT, 68 vite marI
cornute, 43 pura
Sohodolul, di/un, al com. Pocruia,
jud. Gorj, plaiul Vulcan,
In partea de N. a comuneT, situat
parte pe deal, parte pe
vale.
Are o suprafata de 672 hect.,
cu o populatie de 173 familif,
67

SOHODOLUL 430 SoLONTUL
sail 665 suflete ; i biserica de
lemn, cu I cintaret.
Vite : 56 cal, 260 vite marT
cornute, 107 rimatorT, 420 oT
si 660 capre.
Comunicatia intre catun si comuna
sa se face prin drumurT
ordinare.
Sohodolul, cdtun, facind parte
din com. Baia-de-Fer, jud. Gorj,
plaiul Novaci, situat la S.-E.
de Baikde Fier, pe Dealul-MuereT,
numit in aceasta. parte Obrejea
OltetuluT.
Are o suprafata de 1300 hect.,
cu o populatie de 50 familiT,
sau 256 suflete; i biserica, cu
cintaret, zidita la anul 1809.
Locuitorif posea: 15 pluguri,
I0 care cu bol, i caruta
cu caT, 32 cal, 126 vite mar'
cornute, T05 rimAtorT, 43 capre
si 355 ol.
Comunicatia in catun se face
prin drumurT ordinare.
Sohote§ti (Vieri),ftaitun al com.
Dobrotesti, pl. Balta Oltul-d. j.,
jud. Romanati, situat pe o vale,
la limita judetuluT. Se invecineste
cu com. Locusteni. Are
6o locuitorT, improprietariti la
1864.
Solca, sat, Cu 39 familii (lingujud.
Roman, pl. Fundul,
com. Oniceni.
Sole§ti, com. rur., in centrul piase!
Crasna, jud. Vasluia, cam
spre V., la 14 kil, de orasul
Vasluia si la 16 kil. de Codaesti,
resedinta plaseT.
E formata din satele: Sole5ti,
Bousori l Folesti, pe o intindere
de 3553 hect., cu o populatie
de 1013 locuitorl.
Are 3 bisericT, cu I preot
2 eclesiard ; o scoala ; 3 mor!
2 circiumT.
Vite: 41 cal, 432 vite marl
cornute, 50 rimatorT, io capre
si 1280 oT.
LocuitoriT posea : 14 plugurT
si 67 care cu boT, 2 plugur1
si 15 clrute cu cal; 50
stupi de albine.
Budgetul com, e la venituri
de 1955 lel, iar la cheltuelr, de
1947 leT.
Prin aceastä comuna trece
soseaua nationall
Solesti, sat, jud. Vasluiti, com.
Solesti, pl. Crasna, asezat de o
parte si de alta a soseleT nationale
Vasluia-Iasi, ce trece prin
el, mal mult pe loe ses, i intinzindu-se
putin si pe coasta
DealuluT-IzvoruluI.
Are o suprafata de 86 hect.,
cu o populatie de 151 familiT
saa 655 suflete; 2 biserici, cu
un preot si un cintaret, dintre
care una este fácuta din lemn,
de obstia locuitorilor, la anul
188f, si se afla pe Dealul-Coserilor,
in partea de E. a satuluT,
iar cea-l'alta, in partea de S.-E.,
este frumoasa bisericä numita a
CurteT, ziditX de d-na Ecaterina
Roseti, nascuta D. Sturza, foasta
proprietara; o scoala, infiintata la
1865.
Solonetul, sat, in marginea de
S. a com. Bivolari, pl. Turia,
jud. Iasi, situat pe valea piriuluT
Solonetul.
Are o populatie de 53 familiT
sau 180 locuitorT; o biserica,
zidita la 1822, Cu I preot
cintaret.
Prin mijlocul satului trece soseaua
nationala Iasi-Botosani.
Vite : 240 vite marT cornute,
15 cal, 187 of si 57 rimatori.
Solonetul, insuld, din bratul Chilla,
jud. Tulcea si pe teritoriul
districtuluT Ismail din Basarabia
ruseasca. Are o lungime de 8
kil. si o latime de 112 kil.,
Cu o intindere totall de aproape
goo hect. Este acoperità cu stuf.
Solontu1,com.rur., jud. Bacán, pl.
asezata in valea de
sus a plriuluT Solontul si pe Tazlaul-Sarat.
Este formata din 5 catune:
Solonvul, resedinta, Chihile,
Cucuieti, Sarata i Tazlaul.
Mosia Solontul apartinea banuluT
Iordache Crupenski (Condica
Liuzilor; «Une.» Codrescu).
Se margineste la N. cu com.
Schitul-Frumoasa, la E. cu com.
Bihnaseni, la S.-E. cu com.
Ardeoani, la S. cu com. Magi
resti, la V. cu com. Valea-Arinilor.
Este strabatuta de dealurile
Poper, U/mul, Zmeurisul i Mosiile.
Are o populatie de 2265 locuitorT
; o scoala mixta, care
functioneaza din 1868, in satul
Solontul ; 3 bisericT, cite una in
satele Solontul, Cucuieti i Sarata,
deservite de 2 preotI si 6
cintaretT.
Dupá legea rurala din 1864,
s'aa dat, la 396 locuitorT, 1276
falcI si 40 prajinI pamint in tarinA.
Teritoriul comuneI are o
ti nd ere aproximativa de 15587
hect.
Totalul paminturilor de cultura
este de 973 hect. Societatea Rominä
pentru industria petroleului
poseda 12800 hect., din
care numaT 600 pamint productiv;
restul e teren petrolifer,
continind ozocherita i carbum.
Baia de la Solont, numita Piriul-
ClopotuluT, are mar mult de 40
puturI, din care se extrage o
cantitate insemnata de pacui A.
Sunt si 3 puturl de ozocheritd,
din care se scoate pana la 300
kil. pe saptaming. Padurea Geamana-Varnita
ocupa 9800 hect.
apartine tot Soc. p. expl.
pacureT.

SOLONTUL
In aceastA comuna sunt ape
slrate (vre-o 5 izvoare) si ape
sulfuroase. La satul Cucuieti se
fabrica oale de pl.mint si var.
Locuitorir posea: 87 cal, 1149
vite cornute, 225 porci, 27 capre
si 1401 of.
Budgetul comuneT e la veniturl
de 10753 leI, 16 banI,
la cheltuielf, de 8329 leI, 38 'Dan
Teritoriul comund este strlbAtut
de calea vecinalá MAgiresti-
Solontul Gura-Solontul, lungl. de
14 kil. De la Solontul, maT pleacl
o altA cale vecinall care duce
la com. Ardeoani.
Distantele: la BacAti, capitala
districtului, 46 kil.; la com. Moinesti,
I° kil.; la com. Schitul
Frumoasa, 23 kil.; la com.
MAgiresti, 4 kil.; la com. Ardeoani,
15 kil.; la com. Valea-
Arinilor, 6 kil.; la com. Bihnaseni,
4 kil.; la com. Scorteni,
resedinta plAsir, 12 kil.
Solontul, sat, i resedintA a com.
Cu acelasI nume, pl. TazIlul-d.-s.,
jud. BacAl, situat pe apa SolontuluI,
futre dealurf, pe o lungime
de aproape 3 kil. Are o
populatie de 1271 locuitori ; o
scoall mixta; o bisericA, clAdità
la 1767 de fostul proprietar,
Pruncu, cu preot si 2 chitAretI
; 5 circiumI.
Vite : 56 cal, 543 vite cornute,
94 porcI i 20 capre.
Pe teritoriul cItunuluI se glseste
piatrA calcaroasA, piatrA
de zidArie, un izvor cu apa
minerall, o multime de izvoare
de pAcurA (80 gropI) si 2 morI
de apl.
Solontul sal Solontul-Mare,
pii izi,j u d. BacAtl, pl. TazlAul-d.-s.,
com. Solontul, care curge de la
V. spre E., pe teritoriul comanet
cu acelasi flume. Izvoreste
din local numit Schitul-UsureI
dupl ce descrie un arc de
431 SORESTI
cerc, Cu deschizAtura spre S.,
se varsA d'a dreapta TazlAulul-
Mare, pe teritoriul com. Bahnlseni,
dupa ce s'a inarcat cu
piriiasele: ModarzAul, Clopotul,
Poper, Pustiul, SArata, Lacul,
Rlchitoiul i Solontul-Mic.
Somova, com, rur., situata in
partea de N. a jud. Tulcea si
a plAsil Isaccea, pe Orla Somoya,
aproape de Dunare.
Se mArgineste la S. cu Basarabia,
despArtitA prin fluviul
DunArea; la E., cu com. Cisla;
la S., ca com. FrecAtei si la V.,
Cu com. Parchesul i Telita.
Are un tentoriti deluros.
Ape: DunArea, eirla Somova,
Valea - Viilor, Valea-luI-Gheorghe.
BältI sunt 3, miel, intre So
moya si Dallare.
Intinderea comund este de
3337 hect., cu o populatie ames
tecatl (RominI, RqsI si BulgarI)
de 1126 suflete.
Are o bisericl, cu hramul Sf.
Voevozi, ziditl. in 1873 de locuitorI,
deservia de i preot si
2 entAretI; o scoalA, fondatA
de locuitorl in 1880.
Vite : 258 boI, 400 vaci, 1112
oI, 800 capre, 120 caí si Tepe.
Calle de comunicatie sunt :
drumul national Tulcea-Isaccea-
Mäcin, ce trece pe HITA comuna;
apol drumurI comunale
ce duc la com. Parchesul, Telita
FrecAtei.
Somova, in jud. Tulcea,
In partea de N. a pl. Isaccea
si a jud. Tulcea ; se desface din
lacul Parchesul, curge spre E.,
inteo directie generall de la
V. spre E., trece pe litiga satele
Parchesul si Somova si, dupl
un curs de 16 kil, se varsá. in
DunAre, aproape de bifurcatia
el; curge numai prin stufarif intinse
; primeste pe dreapta 0111
Somova ; servl de scurgere bAl-
tilor Parchesul si Sauna, precum
altora mal miel, in DunAre.
Soptana, sat, in jud. si pl. Argesul,
flcind parte din com. rur.
MAlureni-BAdiceni.
Sorbele, munte, spre N.-V. de
muntele Oslea, jud. Gorj, plaiul
Vulcanul. Are o suprafatl cam
de 750 hect. Se prelungeste
de la S. la N. pAnA in hotarul
Austro-Ungarier. De sub acest
munte isI la nastere Valea-Sco-
O ramurA a 14 Tapul-ErouluI,
se intinde spre E.
Sorca, sat, in com. Sculeni, jud.
Iasi, pl. Branistea, pe malul Prutala,
in sus de tirgusorul Scu
leni, la 4 kil.
Are o populatie de 97 locu
itori.
Vite: 129 vite marI cornute,
596 or, 31 cal si 61 rirnAtorI.
Soreni, com. rur., in V. pl. Balta-
Oltul-d.-j., jud. Romanati, formatl
din satul cu acelasI nume,
asezat pe un teren ses i nisipos,
aproap.e de hotaral jud.
si ande invadeazá dunele de ni
sip din Dolj, la 40 kil. spre N.
V. de Corabia i la 18 kil. de
Caracal. Altitudinea terenUluI
d'asupra nivelului MAril este de
138 m.
Are o populatie de 1451 lo
cuiton ; o scoall si 2 biserici,
una cu hramul Intrarea In bise
rica i ceea-l'altA cu hramul Sf.
Nicolae, deservite de 2 preoti
si 4 cintAretf.
Vite : 528 vite mari cornute,
1400 vite raid si 460 porcI.
Sore§ti, sat, in jud. Arges, pl.
Pitesti, flcind parte din com.
rur. Biscovul
Sore§ti, catun, al com. BlAjani,

SORWILOR (VADUL-) 452 SOVEJA
jud. Buzan, Cu 350 locuitorT.
Are subdivizia Flaminda.
Sore§tilor (Vadul-), com. rur.,
in jud. Buzan, plaiul Slanicul, situata
pe ambele malurf ale riuluT
Cilnaul, la 20 kil, de orasul
Buzn.
Are o suprafata de 2490 hect.
ProprietatT mal trisemnate
sunt : Modruzesti si Capresti,
ale statuluT, apoT Clociti-Anastasiu,
Clociti-IonesculuT, Hirboca-
BanuluT si Corneanca.
Terenul este accidentat, dar
priincios cultureT.
E formata din cat. Clocociti
si Hirboca, cu subdiviziile sale :
Vadul-Sorestilor si Blestematele,
Cu o populatie de 1190 locuitorT.
Vite : 514 boT, 190 vacT, 8o
viteT, 2 bivoli, 26 cal, 58 Tepe,
12 intuir, 2450 or, 37 capre, 320
porcT si 2 asinT.
StupT cu albine sunt 100.
Are o scoala ; 2 bisericl, cu
2 preop si 2 cintaretT, catedrala
fiind cea cu hramul Sf. Arhanghelf
; 4 circiu ml.
Cale de comunicatie: valea
riulul Cilnaul.
Com. e vechTe.. Cat. Clocociti
si Vadul-Sorestilor existan din
secolul trecut. Se crede ca adi
ar fi fost cetatea dada Ramidava,
pe care ar fi fortificat-o
Romanii. Tot ad i s'a aflat si tezaurul
Clociti, foarte avut in
monede de argint, atit din perioada
republiceT, cit si din a
imperiului roman.
Sorica, munte, care strabate mijlocul
com. Predealul, jud. Prahoya,
pl. Pelesul, situat intre
Azuga, 01111 Azuga si muntele
Dutca.
Este cunoscut pentru padurile
sale de fag, nenumaratele sale
stine de oT, bogatele sale pasunT
si locurT de /Mete.
Muntele Sorica, la poalele ea-
ruia se afla astazT fabrica de
postav, ca si cef-l-altT muntI dimprejur,
a apartinut familia Filipescu,
inca de la inceputul secolulul
trecut.
Boerif Dudestr, d'asemenea
proprietarT aci, profitind de influenta
lor sub diferite domniT,
an hrapit acestf muntr proprie_
tarilor lor legitimI si numal pe
timpul domnieT luT Mavrogheni,
dupa multe straganirT si greutatI,
familia Filipescu reintra
in staptnirea muntilor (i 1 Iulie
1786).
La 1794, Medelnicerul Constantin
Filipescu vinde varuluI
san Dinu Cantacuzino Paharnicul,
trer muntT, adeca partea
lul de mostenire de la 6 muntr :
Jepi- d.-s., Jepi.o1.-j., Petricica, Piraiele,
Sorica, Virful-luT-Gavan,
LaculRosu si Luncile-Dintre-
Prahove, care, dupl cum spun
actele : se vor imparti frateste
cu copiii" frateluI san Stolnicul
Raducan Filipescu.
AstazI, impreuna cu luncile
Azuger, cu Risnoava, Dutca,
Cumpatul, Jepi-MarT si Jepi-MicT,
se stapineste de M. S. Regele
Carol I, inca din 15 August
1882, prin cumparatoarea facuta
de la d-1 N. Cretulescu, Cu pretul
de 400000 lef noT. D-1 Cretulescu
II mostenise de la fratele
san Scarlat, iar acesta iT
poseda prin cumparatoare de
la familia Filipestilor.
La 1846, acest munte a fost
hotarnicit de inginerul George
Fischtum, trimis de marele Postelnic
Ion Al. Filipescu.
Soricarul, virf de munte, in dreapta
riului Arges, jud. Arges, plaiul
Lovistea.
Soroceni, sat, jud. Botosani, pe
valea pirlului Burlea sau Ursoaia,
in partea de N.-V. a com. Gorbanesti.
in vechime se maT nu-
mia i Uriceni-Herascu. Are o
populatie de 266 suflete ; o biserica;
2 iazuri" ; 1 moara de apa
si 1 moara cu aburT.
LocuitoriT poseda : 500 bol si
vacT, 8o car, 850 01', ro bivolf,
120 porcr; 50 stupr.
Sotunul, ostrov, cu zavoin de
salcie, jud. Vlasca, pe malul Dunarif,
pe proprietatea Paraipan-
Arsache.
Soveja, con,. rur., 'in jud. Putna,
pl. Zabrautul, situata in fundul
$usiteT, intre muntI, la 36 kil.
de sub-prefectura plasiT si la 64
kil, de capitala judetuluT. Se
compune din catunele : Dragosloveni,
unde e si primaria com.
si Rucareni, despartite numal
prin un deal.
Este udata de piraele: Susita,
Criminetul, Rachitasul, Bon, Pilugul,
Dumicusul, Piva, Dragomina,
Sarata, Cirligata, Negru
i Cerbul.
Altitudinea comuneT e de 540
m. d'asupra nivelultif MArel.
Are o populatie de 2491 suflete;
o biserica parohiall, cu
hramu/ Nasterea Domnului in
Dragosloveni si una filiala, cu
hramul Sf. Nicolae, in Rucareni;
o scoala mixta.
Vite : 1040 bol, 1070 vacT,
866 caT, 5921 oT, lo capre si
542 porci.
LocuitoriT poseda. 156 stupT
de albine.
In com, se gaseste cuart si sunt
7 localitatT unde se afla sane:
Criminetul, Dealul-MosuluT, Fundul-PiveT,
Poiana-Ascunsa, Piatra-Gogonata,
agit.il si Ciurbele.
Soveja, manlistire, jud. Putna, pe
riul tisita.. Valea *usiteT este
frumoasa, cu sate marT, avind
case frumoase, Cu livezT si gradinT,
situate dealungul soseleT
ce duce la Soveja. Malurile u-

SOVEJA 453 SOVEJA
siteT i albia eT sunt bolovanoase,
fiind-cà ploile necontenit
rup bolovanY, de toate marimele,
de pe coastele muntilor
laturasi si II gramadesc in valea
pe unde curge riul. Mal
nainte de a ajunge la manastire,
intri in satul Soveja, care
este situat parte pe *usita,
parte pe riulDragomirul. Manastirea
este situata 1:Ibe un tapsan,
in dreapta piriuluT Dragomirul,
care se varsá in usita.
Biserica, prin inscriptia el, aminteste
pacea stabilita dupa maT
multe razboae intre Vasile Lupul
si Mate! Basarab. Intre conditiile
pace!, a fost ca Domnul
MoldoveT sa faca o biserica in
Tara-Romineasca in Tirgoviste
si a zidit biserica Steld, iar Mateta
sa faca in Moldova o biserica
: aceasta este biserica de
la manaslirea Soveja. La intrarea
din pridvor in biserica, d'asupra
useT, este urmatoarea inscriptiune
a luT Mate Basarab,
cu marca Vulturul tinind crucea
In gura si d'asupra cruce! coroana
Domneasca :
Cu ajutorul lur Dumnezeu 1 cu porunca
cu cheltueala prea plicátosului
rob al luI Dumnezeil loan Mater Basarab
Domnitor si Voevod a toatá ora
Ungrovlachier (0) a sOel noastre Kneaghina
Elena, s'a ridicat acest Dumnezeesc
templa &I Nasterer Domuulur Dumnezeir
si MIntuitorulur nostru Isus Christos,
afará de hotarele tärer uoastre, In
locul moldovenesc al Vrancel. Zidttu-s'a
Cu bun-voinç i cu pogorámlntul la
vointa noastitt a prea iubituluI fratelur
nostru Domnitorul moldovenesc loan Vasile
Voevod, In anul facerel lumer 7153
(1645).
Biserica actuala de la Soveja
este mica; nu reprezinta niel un
interes de arta ; ea nu are niel
bolta, niel cupold si este Uvanula
Cu scindurT. Partea dinainte
este adaosa pe urma. Biserica
cea zidita de Mate! Basarab
s'ar fi stricat, se spune,
de un cutremur, iar cea actuall
ar fi facuta de egumeniT grecT,
cari aü pastrat irisa inscriptia
celel d'intiiti, a luT Matel-Voda.
Traditia locuitorilor de pe valea
SusiteT spune cá. Mateiii-
Voda ar fi vrut sa zideasca biserica
sa, cam la mijlocul vaeT
tasita, pe mosia razasilor din
satul Cimpurile, dar locuitoriT
de acolo temindu-se ca nu cumva
cu zidirea bisericeT DomnestI
pe teritoriul Ion, sa-sI plarza
mosiile parintestI, s'a(' opus. In
urma a trebuit ca Domnia sa
destineze alt loe pentru zidirea
bisericeI luí Mater-Voda. Dupa
intelegerea avuta cu Mitropolitul
Varlaam, s'a destinat pentru aceasta
schitul noti, numit Soveja,
care tocmaT pe atuncT se
infiintase acolo de un calugar
Partenie, impreunä cu un Vrancean,
Negrea, pe piriul DragomiruluT,
sub muntele Zboina, la
obIrsia usiteT, pe teritoriul VranceT.
(VezT despre schitul Soveja,
preacut in urma in manastire,
cartea Ierarchilor MoldoveT, publicata
in (Cronica Romanuld»,
t. I, p. 259-267).
Gradina i ciairul din prejurul
manastirer sunt date in posesiunea
arendasuluT, impreunà cu
mosia. Locul este pitoresc. Imprejur
sunt muntY acoperitr cu
brazT. Pe linga mánastire, in partea
de S.-V., curge 01.11 Dragomirul,
pe ale caruia malurf este
asezatd o parte din com. Soveja,
cu administratia el, cu 200 de
locuitorT. Piriul Dragomirul curge
in usita, care formeaza alta
vale, unde de asemenea se
tinde o parte a com Soveja,
iar cu 200 de locuitorT.
La Soveja, afara de inscriptia
bisericeT, nu s'a pastrat nicT un
docament sali scrisoare vechTe.
Episcopul Melchisedec a dat aci
de un document slavon al Vrincenilor,
adus inadins de un preot
Vrincean spre a i-1 traduce in
romineste. El dateaza din 1445,
de la tefan-Voda, fiul luT Alexandru-cel-Bun
si este cea mal
buna dovada ca Vrancea si cu
rtul e! Putna a apartinut Moldovel
din vechime, inainte de
marde Stefan.
In acest document se pomenesc
sate de pe riul Putna, ce
se &ti in stapinirea PanuluT
(Dalla Urecli. Se aminteste de
un vechili propfietar din Vrancea,
anume Andreias, al caruT
nume Il poarta i asta-zT un catun,
care maT inainte apartinea
Vrancenilor, lar acutn face parte
din mosia inconjuratoare manastirer
Merif, care este situata
pe Valea-MilcovuluT. Acest document
a fost reprodus la com.
Andreiasul.
In 1685, in timpul domnier
luT Cantemir, cete de tilharT adunate
de prin tara leseasca
ungureasca, de catre locuitoril
boieriT pribegitT sub domnia
a treia a luT Duca-Voda, pradaa
si jefulad manastirele i in special
Soveja (V. N. Costin, «Let.*
Ha, 33 si N. Muste, (Let.» III',
85).
Soveja, trecdtoare in Transilvania,
jud. Putna, unde e un pichet,
cu nunArul i it6.
Soveja, pddure, in suprafata aproximativa
de 500 hectare, situata
pe mosia cu acelasT nume,
jucl. Putna, pl. Zabrautul, com.
Soveja. Se invecineste la N.-E.
si V. Cu padurea statuluT Soveja,
iar la S., cu razesiT din
Vrancea.
Soveja, jîrîtl, jud. Tecuciii, pl.
Zeletinul, com. Corbita ; izvoreste
din dealul Cetatuia si se
varsa in riul Berheciul.
Soveja (Inconjuatoarea-Mi-

SOV1RCA 454 S14'1112E1
nästire0,2nofie, a statuluT, jud.
Putna, compusa din trupurile :
Soveja (3396 hect.), Rachitoasa
(50 hect.), Ciurucul (r3 hect.)
si Talapanul (73 hect.), fosta
pendinte de manastirea Miera.
SovIrca, lac, in jud. Covurluia,
pl. Horincea, com. Rogojeni,
intre Rogojeni si Oancea, format
din ptraiele Horincea, Oarba
etc. si avind o mica scursoare
in Prut. Are cam 5 '/2 kit. lungime
si vr'o 2'12 kil. latime.
Spahiile, cdlun, al comuneT Sipotul,
jud. Gorj, pl. Gilortul, situat
cam la i kil. spre S. de resedinta
comuna, pe partea stingd
a riuluT Gilortul.
Are o suprafata cam de 392
hect., cu o populatie de 88 fa.
mili!, saa 385 suflete ; i biserica
de zid, facuta de un capitan
de poterd anume Stamate
pe la anul 1777, deservita de
preot si i cinaret.
LocultoriT posea : 15 plugun,
12 care cu bol, 3 carate
Cu caT ; 20 stupT; 205 vite man
cornute, 12 caT, 150 oT, 42 ca
pre si 20 rimatori.
Comunicatia in ca tun se face
prin soseaua judeteana T.-Jiti-
Spahii-Dolj, care-I leaga la N.
cu com. sa Sipotul, lar la S., Cu
com. Poiana, din jud. Dolj.
Spantovul, com. rur., jud. Ilfov,
pl. Oltenita, situata la 73 kil.
spTe S.-E. de Bucuresti, pe malul
DunareT, in niste locurt baltoase.
Sta in legatura cu com.
Tatina prin o osea vecinala.
Se compune din satele : Clinciul,
Spantovul, Tatina si Valea-
Soare, cu o populatie de
1595 locuitorT.
Budgetul com. e de 6109 Id
la veniturT si de 5149 leT, la
cheltuell.
Are 2 bisericT (la Spantovid
Valea-luT-Soare); i coall ;
masina de treerat cu aburl;
helestea ; 4 baltT.
LocuitoriT posea 185 plugurT
: 155 cu bol, 30 cu cal;
227 care si clrute : 170 Cu boT,
57 Cu caT ; 507 cal si Tepe, 5
armasari, 424 bol', 518 vacT si
vitef, 4 taurT, 19 bivolf, 74 bivolite,
50 capre, 568 porcT si
3880 oT.
LocuitorT improprietaritT sunt
215 si neimproprietaritT, 201.
Comerciul se face de 6 clrciumati
si r hangia.
Spantovul, sat, facind parte din
com. rur. cu acelasT nume, jud.
Ilfov, pl. Oltenita, situat spre
S.-E. de Bucuresti, pe malul
DunäreT, in niste locurT zmircoase,
formate de Dundre. Aci
se afll niste ruine vechT, cate,
se presupune, ar fi palatele unuT
mare capitan, Spantov.
Se intinde pe o suprafatl de
2100 hect., cu o populatie de
742 locuitorr.
Are o biserica, cu hramul
Sf. Nicolae, deservita de i preot
si 2 cintAreV; o scoald mixta;
masilla de treerat cu abur! ;
balta.
Comerciul se face de 3 circiumarT.
Numarul vitelor marT e de
557 si al celor miel, de 1327.
Spantovul, mofie a statuluT, pendinte
de manastirile Znagovul
Mihalu-Voda, jud. Ilfov, care
se arendeaza cu 35000 leT anual.
SpAlätei, sat, cu 50 familiT, jud.
Arges, pl. G5.15.sesti, facind parte
din com. rur. Deagul.
Spälätei, cdtun, facind parte din
com. Buzesti, pl. Mijlocul, jud.
Olt, situat pe lunca, in stinga
Vede!, la 400 m. maT jos de
cat. Buzesti, resedinta comuneT.
Are o populatie de 114 locuitorT
si o biserica, facuta la 1812
reparata la 1867.
Spärieti, sat, jud. lai, pl. Stavnicul,
com. Mironeasa, situat
spre E. de satele Hadimbul
Mironeasa, asezat pe coasta despre
V. a dealuluT Borcea, lingd
soseaua Iasi - Vasluia. Prin el
trece piriul Sparieti. Are o populatie
de 33 familiT, saa 129
suflete.
Vite : rI i vite marT cornute,
7 caT i 31 rimatorT.
Spätari, sat, facind parte din
com. rur. Val-de-ET, jud. Olt,
pl. Oltul-d.-s.
Spätarul, cdtun, al eom. Simileasca,
jud. Buzaa, Cu 200 locuitorT,
i 42 case.
Spätarului (Crucea-), munte, in
jud. Buzau, com. Boziorul, cat.
Nucul, format dintr'o imensá
sanca calcaroasa, ce se intinde
de la N. spre S., in al careia
masiv sunt sapate mai multe
bisericute i grote: Agatonul,
pesterile TAtaruluT, Tose!, Dionisie
Tozatorul, etc. In virful
sau este o cruce de piatra, ridicata
in 1821.
Spätäreasca, sat, in jud. R.-Sarat,
pl. Marginea-d.-j., cat. com.
Ciorästi, asezat la V., pe /111
Rimnicul-Sarat. Are o tntindere
de 25 hect., cu o populatie de
28 familiT, saa 146 suflete.
Spàfärei, com. rur., la extremitatea
de N.-V. a plasel Marginea,
jud. Teleorman.
E forinata din satul cu acelasT
nume i catunele Ulmeni
Comisanca.
Se afta. la 26 kil. de T.-MAgurele,
25 kil. de Alexandria,

SPATXRESTI 455 SPINENI
29 kil. de Rosiori si 31 kil. de
Zimnicea.
Teritoriul comuneI este intretdiat
de cite-va vglcele. Piriul
Urluiul trece prin comung,
formind un intins helesteti, alimentat
si de apele izvoarelor
ce curg din dealurile care formeazg
tnalurile UrluiuluI.
Se invecineste cu com. Furculesti,
Ologi, Dracea, Bogdana
cu domet4iul MavrodinuluT.
Teritoriul comuneI ocupa o
suprafatd de aproape 4500 hect.,
cu o populatie de 1557 locultorl.
Pämintul este foarte fertil.
Are o scoalg mixtg ; 2 biseriel,
una in cgt. Ulmeni, cu doT
preoti si un cintgret i cea-l'altg.
in Spdtgrei, cu Ipreot si
tgret.
Vite : 792 caT, 1240 vite Mari
cornute, 3541 vite miel corntile
468 porcI.
Budgetul comunel este la veniturT
de 5098 leI si la cheltuell,
de 5077 le!.
Se leagg cu com. Furculesti
si cgt. Ulmeni prin drumurI vecinale
soseluite si impietruite.
Prin cAt. Ulmeni trece vechiul
drum al Mavrodinulut
MAgura Ggunoasa, la hotarul
despre com. Bogdana, este cea
mal mare si maI importantg din
tot judetul, sub toate punctele
de privire. De pe virful eT se
vede in toa te directiunile, dar
maI ales spre Zimnicea. Prin
pozitiunea $i ingltimea el doming
toate cele-l'alte mAgurI
rate pana dincolo de Dungre,
spre Sistov.
Satul Ulmeni este cel mal
vechig ; in privinta luI $i a mosid
Ulmeni sunt hrisoave de pe
vremea luI Mihaig Viteazul. Spgtgrei
s'ag format cu mult mal in
urmg, in a doua decenie a secolulul
XIX.
Cgtunasul Comisanca este for-
mat din insurgteT si din cumpgrAtoriT
de loturI din trupurile
mosiilor Ulmeni si Mogosani
ale statulul.
Spafäre§ti, sat, pe mosia cu acelasI
nume, jud. Suceava., com.
Soldgnesti, asezat pe platoul de
d'asupra si pe coastele deal urilor
Timpesti si Paladi.
Are o populatie de 287 suflete;
o bisericg, cu hramul Po.
gorlrea SI. Duh, zidità de Mate!
Milo (179 . . .) si care formeazd
o parohie cu Entina-
Mare.
Satul se zice ca n'a fost totd'auna
unde se aflA astAzI, ci
mar spre N.-E., pe o vale a
dealuluT Paladi, acolo unde si
acum mal exista citT-va arborT
roditorT, urmele livezilor satuluT.
El a fost mutat ad de Mate!
Milo, fiul luT Vasile Milo,
fost proprietar.
In 1803, SpAtgresti a spgtdreset
Milo, numgrg 65 liuzl, plgtind
570 leI bir anual, fiind si
12 liuzi de ceT fArg bir. El se
ocupag Cu pluggria, avind loc
putin i fAceati dranitg. (
vol. VII, pag. 249). AzI se maT
ggsesc putinT oamenT din SOtgresti
carT O. se ocupe ea facutul
dranitd.
Sperieteni, com. ml'., jud. Dimbovita,
pl. Cobia, situatg pe
o cimpie numitg Cimpia-Speriatul,
la 22 kil. spre S. de Tirgoviste.
Are o populatie de 597
locuitorT ; o bisericá si o scoald.
Se invecineste la E. cu Gura-Sutd;
la V., cu Piciorul-de-
Munte ; la N., cu Raciul si la
S., cu MAtAsarul, despArtindu-se
maT de toate prin pgduri i val' si
legindu-se prin sosele vecinalecomunale.
Sperieti, cdtun, in jud. Putna, pl.
usita, com. Diocheti, situat pe
Dealul-CruceT, care e tgiat de
apa ZAbrgutuluT.
Are o populatie de 426 sufl.;
o bisericA, cu hramul Sf. Ion.
Speteni, com. mur., in jud. Talo
mita, pl. Cimpului, formatg din
satul cu acelasi nume, situat pe
partea dreaptg a riulul Ialomita,
intre com. Borgnesti si Barca.
nesti.
Are o suprafatg de 2780 hect.,
cu o populatie de 1109 locuiton;
o eoala mixta; doug bi
sericI, deservite de doT preotl si
doT dascAlI.
Dupg legea rurald din 1864,
sunt improprietaritT pe mo§ie
33 locuitort; neimproprietgritT
se maT aflA I LO locuitorI.
Vite: 222 caT, 423 boT, 1300
oT, 20 capre, 6 asid i 300 pord.
Spinarea, pädure a statului, in
intindere de 400 hect., aparti
nind de muntiT mdngstird Citn
pulung, jud. Muscel, plaiul Nuc
soara, com. Corbesti i Bere
voeqti.
Spineni, conz. rur., jud. Olt, pl
Vedea-d.-j., situad. pe ambele m a
luri ale riuluT Vedea, la 40 kil. de
capitala judetulut si la 3 kil, de
resedinta plAseT.
Se compune din 4 cdtune :
Spineni, Davidesti,
s. si Vineteni-d.-j., cu o popu
latie de 1747 locuitorT.
Se mgrgineste la N. cu com.
Alunisul i Profa; la S., cu com.
TAtulesti ; la E., cu com. More ni
si la V., cu com. Poborul.
Locuitoril sunt mosnenT. EI
posea.: 58 caT, 400 boT, 250
yac!, 2000 oI, 150 porcI.
Are o suprafatg de 1202 hect.;
4 bisericI, in fie-care cgtun cite
una, deservite de 5 preotT ; o
-scoall.
Veniturile i cheltuelile com.
sunt de 3780,49 leT.

SP1NEN1 456 SPRIA-DE-JOS
O osea comunala o leaga cu
Alunisul spre N. si Tatulesti
spre S. O alta osea spre V.
o leaga cu caunul Cretul.
De o parte si de alta e brazdata
de dealurile: Despre-Apus
si Despre-Rasarit, pe care se cultivä
tot felul de cereale, si pe
care sunt o multime de pomf
roditorl si padure.
De la N. la S. e udata de Vedea
si de valcelele : Ursuletul,
arstianul, Valea-Mare, Calina,
Cocorul, Timesti si Modrea, precum
si de girlitele : Negrisoara,
Radacina si Stupul.
Aci a fost resedinta plasilor
unite Vedea-Oltul. Are o statie
telegrafo-postall, o judecatorie
de ocol si resedinta une companif
de dorobanti.
Spineni, sat, jud. Dolj, pl. Amaradia,
com. Godeni, situat in
stinga Amaradier, la i kil. 40 m.
spre N.-E. de Godeni, catunul
de resedinta al com. Are o populatie
de 449 suflete.
atunul e legat prin sosele
comunale, la S.-E., de Muereni,
iar la E., de Balota, trecind Dealul-Muerel.
Spineni, sat, facind parte din com.
rur. cu acelasT nume, pl. Vedead.-j.,
jud. Olt. Are o populatie
de 800 locuitori; o biserica, rezidita.
la 1884, pe ruinele unel
vechi biserici, avind hramul
Toti-Sfintii.
Spineni, cätun, al com. Bals, pl.
Oltetul - Oltul-d.-s., jud. Romanati,
situat pe Dealul-BalsuluT,
Ruga soseaua nationall si calea
ferata Slatina-Craiova. Are 50
familii, sag 200 suflete.
Spineni-Nol, sag FintInele, sat,
jud. Iasi, pl. Turia, com. Iepureni,
infintat in 1879, pe mosia
statulul Spineni-VechT.
Are o suprafata. de 715 hect.,
si o populatie de 64 familii, san
139 locuitorT.
Vite : 18o vite marT cornute,
160 Or, 20 cal si 64 rimatorr.
Spinehi-VechT, sat, in partea de
S. a com. Iepureni, pl. Turia,
jud. Iasi, pe malul sting al riului
Jijia. Are o suprafata de
n 88 hect. si o populatie de
136 familiT, sag 513 locuitorT.
Pe la 1830, se facea aici mare
iarmaroc de vite, insa. de pe la
1839, dup. infiintarea tirgusorului
Bivolari, ce vine spre N.
de aici, la 12 kil., s'a stramutat
iarmarocul in acest tirgusor.
Are o biserica, facuta la 1828,
deservirá de I preot si 2 cintareti
; o scoala.
Vite : 360 vite marT cornute,
331 oT, 55 cal si 100 rimatorT.
Spinesti, com. rur., in jud. Putna,
pl. Vrancea, situata mal jos de
Pdulesti, la 20 kil, de sub-prefectura
plasei si la 20 kil. de capitala
judetuluT, despartita prin
piriul Leadova si printr'un deal
de riul Putna.
Este situata pe piraiele Dusi,
Hirtoapele, Paulesti, Leadova,
Haulisca, Vasuial si Balosul. In
comuna sunt doua localitati sarate
: Alghianul si Valea-MisineT.
Se compune din catunele Bodesti
si Spinesti, cu o populatie
de 207 familif, sag 928 Suflete.
Are o bisericä parohiala, cu
hramul Cuvioasa Paraschiva, in
catunul Spinesti si una filiala, cu
hramul Adormirea in cat. Bodesti;
o scoala.
Budgetul com. e la veniturT
de 1381,86 leT si la cheltuelT, de
1324,91 lei.
Loacuitorif posea : 35 plugurl
; 7 morT de apa; 320 bol,
330 vacT, 119 cal*, 1220 or, II
capre si 120 porcr.
Spinesti, clitun, in comuna cu
acelasi nume, pl. Vrancea, jud.
Putna, situat mal jos de FUlesti,
despartit printr'un deal
de riul Putna.
Are 1 biserica parohiala, cu
hramul Cuvioasa Paraschiva.
Spinoasa, sat, jud. Iasi, pl. Bahluiul,
com. Birlesti, situat pe
malul sting al riului Bahluiul.
S'a infiintat de ,on Scarlat
cala, pe la anul 1850, Cu locuitori
adusi din jud. Suceava.
Are o intindere de 1 800 hect.,
cu o populatie de 242 locuitorT;
o biserica de zid, facuta de locuitori
cu ajutorul proprietaruluT,
la 1875, deservita de 1 preot
si r eclesiarh.
Vite : 230 vite mari cornute,
24 caT, 670 of si 6o rimatorT.
Spinul, sal, Cu 420 locuitorT, jud.
Arges, pl. Lovistea, facind parte
din com. rur. Perisani. Are o
biserica, cu hramul Cuvioasa
Paraschiva, deservita de 1 preot
si r cintaret.
Spiridonesti, sat, cu mo locuitorT,
jud. Arges, pl. OltuluT, facind
parte din com. rur. Drggutesti-Sapu
nari.
Spinesti, cdtun, pendinte de com.
Tamasesii, pl. Glavaciocul, jud.
Vlasca, situat pe coasta stingl
a apei Glavaciocul. Are o populatie
de 70 locuitorT ; o biseria,
deservita de 1 preot si
1 dascal.
Prin fundul mosieT trece apa
Milcovul ; pe la cap, Glavaciocul.
Spirleni, sat, facind parte din
com. rur. Gusoeni, pl. Oltul-d.-j.,
jud. Vilcea, cu o populatie de
535 locuitorT.
Spria-de-Jos, sat, facind parte
din com. Colonesti, pl. StAni-

SPRIA-DE-SUS 457 STANIMIR-CULAC
sesti, jud. Tecucia, asezat pe
partea dreapta a riuld Zeletinul,
la 3 kil, de resedinta com.
Teritoriul satuluI este de 128
hect. si 89 ariI, cu o populatie
de 163 locuitorI.
Locuitorif fostI clacasI aa fost
improprietaritI la 1864.
Spria-de-Sus, sat, facind parte
din com. Colonesti, pl. Stanisesti,
jud. Tecucia, situat pe
partea stinga a riuluI Zeletinul,
la 4 kil, de resedinta com.,
spre N.
Are o suprafata. de 625 hect.
si 66 ariI, cu o populatie de
189 suflete ; o biserica, cu hramul
S-tiI Voevozi, construita in
1836 si sfintita in 1857.
Locuitorli sunt vechI razesI
stapinesc tot teritoriul.
Spridone9ti, sat, in jud. Roman,
pl. Fundul, com. Batrinesti, spre
V. de satul Batrinesti si la 3
kil. de el, asezat pe malul sting
al riulur Siretul. Are o populatie
de 356 locuitorI ; o biserica
de zid. AicI este un pod
plutitor pe riul Siretul.
Sprincenata, cdtun, pendinte de
com. Frunzarul, pl. Siul-d.-j., jud.
Olt, situat sub malul
In stinga SiuluI, la 5 kil. spre
N.-E. de Frunzarul, resedinta
com.
Mosia e proprietate a statulur,
aviad 30 hect. arabile, 75 hect.
pádurea Opritura, 15 hect. livezT
i 75 hect. izlaz.
.Sprincenata, mofie §i ftddure ale
statulul, jud. Olt, pl. Siul-d.-j.
Padurea e in intindere de 500
hect., formata din trupurile Tufarul-Comani
(i00 hect.), Gilmeanca
(350 hect.) si avoiul-
Comani (50 hect.).
Spulberul, com. rur., in judetul
66548. Morolo Dicltonar Gleograflo. Vol. V.
Putna, situata pe ptriul Mala,
ceva maI in sus de cat. Paltinul,
la 34 kil, de subprefectura p15.sd
si la 71 kil. de capitala judetuld.
Este udatä de piraiele
Mala si Tipaul.
Se compune din treI catune:
Carsochesti, Spulberul (unde e
primaria com.) si Trojanul.
Are o populatie de 809 suflete
; o biserica parohiala, cu
hramul Sf. Vicolae; o scoala.
Budgetul com. e la veniturI
de 3842,89 leI si la cheltuelI,
de 3814,89 Id.
LocuitoriT pose& : 48 plugurI;
6 morI de apa ; 202 bol, 223
vacI, 79 cal, 540 or, 20 capre
si 145 pord.
Spulberul, cdtun, in jud. Putna,
pl. Vrancea, comuna cu acelasI
nume, situat pe piriul Mala,
ceva mg sus de cat. Paltinul.
Spurcati, cdtun, al comunel Enosesti,
pl. Oltetul-Oltul-d.-s., jud.
Romanati, aproape de confluenta
apeI Cornesul cu Dranovetul
si de gara Piatra, pe soseaua
nationalä Corabia-Riul-
Vaduld, unde se incruciseaza
calle ferate ce strabat jud. in directia
celor 4 puncte cardinale.
Are 45 familii, saa 200 suflete.
Stahna, sat, asezat in partea de
N.-V. a com. Urziceni, pl. Cosula,
jud. Botosani, pe stinga
piriuluI Stahna.
Are o populatie de no fasaa
230 suflete.
Vite: 137 bol i vacI, 6 caI
si 86 d.
Stambul-Novai, bral secundar
al bratuluI DunareI Chilia, jud.
Tulcea i unul din cele 14 miel
gurI ale ChilieI in mare; are o
directie de la V. spre E., udind
districtul Vilcov din Basarabia
ruseasca ; are o lungime de 4
kil.; inchide intre el si bratul
Ostovcina, mlastinoasa insula.
Cubanul.
Stambul-Stari, braful principal,
intre cele 14 secundare, prin
care bratql Chilia se varsa in
Mare, jud. Tulcea ; el serva ca
limita intre Rominia si Rusia ;
din el pleaca bratele Novai-
Stambul, Ostovcina si alte 4 mal
raid; are o largime medie de
600 m., o adincime de 10-15
m. ; este singurul plutitor si vapparele
Il urca pana ajung la
Izmail.
Stana, sat, in partea de N.-E. a
com. TirziI, pl. Crasna, judetul
l'Alela, la kil, de satul de resedintä,
asezat pe dealul Stana
si cu o populatie de 28 suflete.
Stanca, cdtun, com. rur. Stancuta,
pl. Balta, jud. Braila, spre
S.-V. si la 12 kil. de Stancuta.
Are o populatie de 568 suflete;
biserica, zidita. la 1839 de lo.
cuitorI, deservitä de i preot,
cintaret si i paracliser ; i coall.
Vite : 277 bol, 289 vacI, 147
viteI, 268 caI, 1373 of §i 291
rimatorI.
Stanca, ostrov, jud. BrAlla, coprins
intre ramificatiunile Dunard,
la S.-V. de ostrovul Bratusca,
la N.-V. de ostrovul Ruptura
si la E. de Noianul.
Stanca, schit, jud. Arges, pl. Lovistea,
astazI redus la biserica
de mir.
Staneica, munte, jud. Bacati, pl.
Trotusul, com. Hirja, din culmea
Casinuld, care desparte
izvoarele PiriuluT-MoareI de ale
piriuluI Lezuntul-Mic.
Stanimir-Culac, deal, in jud.
58

STAIsTiSLIVETI 468 STAR1TA
Tulcea, pl. Babadag, pe teritoriul
comunelor rurale Ali-Bei-
Chioi si Bas-Chioi. Se desface
din dealui Carcaman-Bair, se
intinde spre S., Une° directie
generala de la N.-E. spre S.-V.,
se prelungWe spre S.-E. cu
dealul Tatar-Bair. Ramificatiile
sale de V. ajung in malul piriulur
Taita. Este tdiat de drumurile
comunale Ali-Bei-Chioi-
Nalbant, Cineli-Nalbant. Satul
Ali-Bei Chioi e asezat la poalele
de V. ale lur; are un vid
inalt de 228 m, ce domina satul.
Acoperit cu padurT §i pasunr.
Starnsläve§ti, com. rur., jud. Arge§,
pl. Gd14esti, la 19 kil, de
com. rur. Costqti (resedinta
subprefecturer) si la 47 kil. de
Pitesti. Se compune din satele:
Catan ele, Ciausesti, Lacul-Orjea,
Stanislavesti si Stefane0, cu o
populatie de 14o5 suflete.
Are 4 bisericr, in Ciausesti,
Oarja, StanislAvesti si Steanesti;
o scoala mixta.
Vite : III() bol si vacT, 78 cal,
2 bivolT, 850 or, 35 capre, 1580
rimätorT.
Prin comuna trece $oseaua
judeteana Pitesti-Giurgia.
Stanomfrul, sat, facind parte din
com. rur. Zatreni, pl. Mijlocul,
jud. Vilcea. Are o populatiune
de 173 locuitorT.
Star-Chiojdul, com. rur., plaiul
Teleajenul, jud. Prahova. Este
foarte vechre. Se numeste Star-
Chiojdul saa Chiojdul-Mare spre
a se deosebi de o alta comuna
vecina din jud. Buzan, numita
Chiojdul-de-Bisca saa Chiojdul-
Mic.
Este situata pe cincT vAT :
Valea-Chiojdulur, a-BrAdetulur,
Beni, a-Aner si Rotar, la 53 kil.
de capitala jud. i la 13 kil, de
rqedinta plaiulm.
Se mArgineste la N. cu mun-
VI Transilvanier, la S. si E. cu
jud. Biza, la V. cu com. PoseW,
Bätrini si Drajna-d.-j.
Se compune din eatunele :
Chiojdul, Valea-AniT, Bradetul,
Rotarea, Gresia si Smeuretul, cu
o populatie de 3307 locuitorT.
Are 5 bisericr: 3 in cAt. de
rqedintA, una in cat. Valea-Anir
si alta in cdt. Rotarea, deservite
de trer prsetr; o scoala,
infiintatil la 1838.
LocuitoriT, pe litiga agricultura,
se mar ocupa cu exploatarea
lemnelor de constructiune,
fabricarea tuicel si crqterea vitelor.
ET desfac produsul muncer
lor la orasele : Mizil, Urlati,
Valeni, si mar cu seama la
PI oesti.
Maioritatea locuitorilor sunt
mopenT; 94 s'aa improprietarit
dupa legea din 1864, pe mosiile
unora dintre mosneni §i
ale boerilor Macover. El posea
¡o° cal, 8o Tepe, 462 bol, 658
yac!, 16 bivolf, 876 capre, 1870
or si 638 pord ; 200 stupi cu
albine.
In raionul comuner, pe girla
Batrineanca, sunt 4 morT si
dota herastrae: unul pe apa
Bisca-cu-Cale si altul pe apa Siriul-cel-mare.
In partea de N. a comunef
sunt niste gropT, despre care
se zice ca sunt facute de TatarT,
si se numesc «In Zapodi!»
si «Podul Cotorcir». In partea
de E. se Ad plaiul numit
Roma, ce se zice dupä unil
ea sr-a luat numele de la
niste armate romane, ce aa fost
pe ad ; lar dupa altir de la niste
TiganT-Meti din Transilvania, numitr,
dupa obiceiul lor, RomanT
si Rimr, care ati alungat pe TAtara'
ce stApineaa aceste locurr,
stabilindu - se aci si in com.
Chiojdul-Mic, din jud. Buzar!.
Toatä comuna, cu pAdurr,
izlaz, livezr si pamint arabil, are
aproximativ ca la 2500 hect,
In partea de N.-E. a el se
afla o mica %Tina cu apA de pucioasa,
pe Bisca-cu-Cale, la localitatea
numita «Masa-de-Piatra».
Comerciul se exercitA in comuna
de 7 circiumarr.
Veniturile comuner se ridica
la suma de 4076 ler anual, lar
cheltuelile la 3870 le!.
In partea de S. a comuner se
afla o singura osea, ce pune
in comunicatie aceastA comuna
cu com. Rincezi.
In comuna se afla o movila,
numitA Gorgan, durad care se
recolteazA fin ; dealurr sunt :
Gruiul, Stejarelui, Jar4tea si
Coastelor. Dealurile Gruiul, Stejarelul
i Jaristea sunt in partea
de N. a com., iar Dealul-
Coastelor la E.
Plaiurr sunt : Plaiul Roma,
acoperit cu padure si izlaz ; Valea-Anif,
Serbaneasa si Bobe,
acoperite cu finete si arAturA.
Piscurr: Cerbulul, Purcarulur,
Lacurilor, Stupinir, Rogozulur,
toate in partea de N. servind
pentru aratura.
Muntl: Smeuratul i Calugarul,
Plaiul-Icoanel, Plaiul-Chiojdulur,
totT acoperitT cu padure
si izlaz.
La toate acestea se mal adaogA
: Poiana - dintre - Sirle, a
Carpenulur, Capul - Plaiulul si
Virful-Condrer.
E udatA de girlele : Siritil-
Mare, Siriul-Mic, Siriasul, Biscalaxa-Cale,
Chiojdulur, BrAdetulur
li Batrineanca; de valle Anif
si Rotari §i de izvoarele :
Vino., Cocoptl, Palalogi, Condri,
Tisa, ZmeurAtul, BanuluT,
Gresia, Blidari, Miculuf, Calulur,
Benir, Rasca, etc.
Starita, ala numire a cdtunulur
Crivatul, din jud. Prahova, pl.
Tirgsorul, com. Manesti.

STAR1TA 459 STAVNICUL
Starita, cdtun, in jud. Teleorman,
pl. Margine!, com. Piatra, format
din insurAteli improprietlritT
In 1880 pe mosia Statului
Piatra-Starita, situat la io kil.
de cAt. de resedinta Piatra,
spre N.-E.
Are o populatie de mo locuitorT.
Este legat cu Piatra prin
o ramurA de osea vecinall.
Starita san Piatra-Starita, mo-
,s-ie a statuluT, In jud. Teleorman,
pl. CAlmAtuiul, pe care ail
fost improprietAriti locuitorli In
1880. FAcea parte din averile
minAstiresti, apartinind schitului
Ostrovul.
Starosilta-Radu, sat, pe valea
pirfului Drislea, In partea de N.-
V. a comund SoldAnesti, pl.
Miletinul, jud. Botosani.
Are o suprafatd de 898 hect.
si o populatie de 331 suflete.
FormeazA o continuare cu Starosilta-Stavri.
LocuitoriT posea: 120 bol
$i vacT, 37 caT, 690 oT, 66 porci;
18 stupT cu albine.
Starosilta-Stavri, sat, pe valea
piriulur Drislea, in partea de
N. V. a comund SoldAnesti, pl.
Miletinul, jud. Botosani. Are o
suprafatl de 1480 hect. cu o
populatie de 50 familil san 388
suflete ; 1 bisericA cu 1 preot
si 1 cintAret.
Vite: 199 bol si vacl, 76 cal',
131 o!, io bivoll, 50 por& Locuitoril
posea 19 stupi cu albine.
Stavila, mofie nelocuitA, cu o intindere
de 200 pog., jud. Arges,
pl. Cotmeana, proprietatea
statului, fostA pendintA de mAnAstirea
Cotroceni din Bucuresti.
Stavnicul, plasd, jud. Iasi, situatA
in partea de S. a jude-
'014 filtre plAsile : Copoul la
N., CirligAtura la V., Codrul la
E., si filtre judetele : Romanal
la S.-V. $i Vasluiul la S.-E.
Se intinde de la N. la S.,
de-a dreapta riultil Bahluiul.
E udatl prin mijloc de piriul
Stavnicul.
Terenul este accidentat, avind
in partea despre S. cele mal
mar! dealurl acoperite cu pAdurT.;
iar spre N., vAT si podise
inti nse.
Este formatA din comunele :
Mironeasa, Voinesti, Cucuteni,
Miroslava si Mogosesti.
Suprafata teritoriulul acesteT
p15.$1 este de 25603 hect.
Are o populatie de 11673 loluitorr;
27 biserie, din care 1
catolicA, deservitA de 13 preotT,
23 cintäreti $i 4 eclesiarliT; 1 1
§colT ; 16 mori de apA, 2 cu
abur! li 2 de %/hit.
Vite: 10916 vite mar! cornute,
8463 oT, 355 capre, 26
bivoli, 1188 cal si 2863 rimAtori.
Solul plg$eT este bun si productiv.
Dealuri : partea orograficl a
terenulul acester plA$T se datoreste
siruluI de dealuri ce se
prelungesc din pl. CirligAtura,
cuprinzindu-T toatA partea de
S.; din care apoT pornesc diferite
ramurT spre N., ce se micsoreazA
treptat, pdnä ce ajung
in malul drept al riulul Bahluiul,
sub diferite numirl.
Ape: Afarl de riul Bahluiul,
ce udA toatA partea de N. a
plAseT, mal sunt un numAr de
pirae, care, curgind in diferite
directiunr printre vár, formeazA
multe ¡azur!, ce alimenteazA cu
apele lor deosebite localitAtT
Aceste pirae sunt:
Stavnicul, ce trece prin mijlocul
plAseT, StAvnicelul, Bahna,
Chescul (iaz), Horlesti si Frasinul,
in com. Cucuteni.
Ciurdea, RAcea, Lungani, Nedieni
(iaz), in com. Voinesti.
Bereasca, Vocotesti, MInjesti,
Budesti, Petrosul, Hotar, Mihoi,
Rotariul si santa, in com. Miro
neasa.
Ursita, Brusturetul, VArAria
si Tibana, in com. Mironeasa.
Miroslava, GAureni, Uricani,
PeptAnari, Valea-UrsuluT, Telet
si Ciurbesti, in com. Miroslava.
Productiunele agriculturer, a
vitelor, a viilor $1 a pAdurilor,
pe lingA ca satisfac necesitAtile
locale, dar apoi un prisos mare
se pune in comerciu.
Comerciul constA in desfacerca
cerealelor, a vitelor, a
lemnelor si a mangalului.
DrumurI: pentru inlesnirea co.
municatiel locuitorilor din aceastA
plasA, pe lingl drumurile
comunale si vecinale, trec, pe
toatA marginea despre N., dota
drumurl marT in linil' paralele :
calea feratA ce duce la Ia$i si
tirgusorul Podul-IloaeT, prin statia
Cucuteni si soseaua nationalA
; prin mijlocul p16.$eT, trece
soseaua judetearil Jai-Roman.
Stavnicul, vale, jud. Iasi, pl.
StavniLul, com. Mironeasa, intre
Dealul-Mare la V. si Mogoqe$ti
la E.; se intinde de-alungul piriulul
Stavnicul, trece pe lingl
satul Hadimbul, pAnA In hotarul
despre jud. Vasluiu. Pe Intinderea
sa poartA diferite numili
: Hadimbul, Rotariul, Ulmilor
si Cdpotesti.
Stavnicul,firia, izvoreste de sub
Dealul-Mare, com. Pausesti, pl.
arligAtura, jud. Iasi, de la locul
numit CarpAnul, trece prin
comunele : Cucuteni, Voinesti,
Mogosesti si Mironeasa; apol
intrA in jud. Vasluin ; curge
spre S. printre com. Scheia si
Ipatele, DrAguseni si Parpanita
si se varsA In Birlad, dupl ce
primeste piraele: GAunoasa, Coropca,
Izvorul-cel-Mare si Hu-

STAVNICUL-SEC 460 STÀNCUTA
mAria-Mare, toate din comuna
Scheea.
Stavnicul-Sec, gîrM, jud. Vasluil,
pl. Funduri, com. Scheia,
fosa din vechime albia pirtuluI
Stavnicul ; ea incepe de la movilele
Promoroaca, de la locul
de unde apa piriuluT Stavnicul
si-a luat alt curs, si merge spre
E. si S. para in com. DrAguseni,
unde iarlsT primeste apa
piriuluT Stavnicul.
Stavropoleos, sat, j ud. Dimbovita,
pl. Corabia, clt. com. Uliesti.
Stavropoleos, sat, flcind parte
din com. rur. Moreni, pl. Filipesti,
jud. Prahova. Are o populatie
de 203 locuitorl.
Stäicul, sat, In jud. Mehedinti, pl.
Motrul-d.-s., com. rur. Cdtunele.
Stäicule§ti, sat, fa'cind patte din
com. rur. pl. Oltuld.-j.,
jud. Vilcea.
Stinceasca, cdtun, jud. Vlasca,
pendinte de com. TAmAsesti, cu
mahalaua Lacul-Spurcat.
Stfinceasca, inofie a mAnastireT
Coltea, jud. Prahova, pl. Cricovul,
com. rur. Urlati. Din planul
i actele de hoarnicie ale
acesta mosiT se constata cA, pana
la 1775, com. Urlati se numia
Satul-Urlati. De la aceastd data
a purtat numirea de Tirg unde,
dupl traditiune, se scoborati locuitoriT
dupa dealurile vecine la
urlAtoare, adecA la tirg.
StAnceasca,mofie, cu o intindere
de 277 pog., jud. Argesul, pl.
Oltul, proprietatea StatuluI.
Stinceni, sat, jud. Botosani, pl.
Tirgul, com. BAluseni, situat pe
ambele pArtl ale vleI Siena _si pe
malurile iazulta Saneen', in par.
tea de N.
Are o suprafaa de 2911 hect.
si o populatie de 216 familiI,
saii 860 suflete ; i bisericA, deservia
de i preot si i cintaret
; I coall mixta ; o moarA
de apl.
E alimentat de iazul StAnceni,
bogat in peste si stuh. Prin
sat trece calea judeteanl. Boto.
sani-*tefAnesti.
LocuitoriT posedl 861 bol
si vacI, 52 caT, 1210 OT, 2 bivolf,
301 pord.
Stance§ti, con:. rur., jud. Mehedinti,
pl. Dumbrava, la 55 kil.
de orasul Turnul-Severin, formatO
numaT din satul cu acelasT
nume.
Are o populatie de 340 locuitorT
s't o bisericl, deservia
de i preot i I cintAret.
LocuitoriT posea: 15 plugurl,
16 cArute cu bol, 2 clrute cu
%al"; 30 stupT ; 200 vite marT
cornute, 6 cal, 240 oT i 200
rimAtorr.
Prin comunl trece soseaua
Cordul-StAncesti-B u sul-BArboiul.
Budgetul com, e la veniturl
de 542 leT, iar la cheltuell de
385 leT.
Stance§ti, sat, in partea de N.-
V. a com. Curtesti, pl. Tirgul,
jud. Botosani, spre N.-V. de orasul
Botosani.
Are o populatie de 952 Suflete;
2 biseria, cu 2 preotT si
2 cintAretT ; i coalA mixta ; 3
circiumT ; i moarl de apl pe
iazul Siena.
Vite : 374 bol i vacT, 47 cal,
850 a si 30 pora.
Stance§ti, cdtun al com. Scurtesti,
jud. BuzAti, cu o populatie de
620 locuitorT si 126 case.
Stance9ti, cdtun_al com. Musetesti,
plaiul Novaci, jud. Gorj, -situat
in partea de N. a cAt. Musetesti.
Are o suprafatl de 400 hect.,
cu o populatie de too familiT ;
bisericl, deservitA de preotul
de resedintl.
Locuitorii posea.: 20 plugurT,
40 care cu bol; 190 vite marT
cornute, 23 cal, 600 oT, too
mAtorr si 113 capre.
Comunicatia cAtunulta cu exteriorul
se face prin drumurT
ordinare.
Stänce§ti, rno,cie, In jud. BuzAti,
com. Scurtesti, proprietate a
StatuluT, pendinte de Episcopie;
/Ama un corp cu Spiridoneanca
DImbroca; are peste 50o hect.,
din care 470 s'at.1 dat improprie
iar restul's'a incorporat
mosieT Dimbroca.
Stfinoule§ti, sat, facind parte din
com. rur. Dozesti, pl. Cerna-d.-j.,
jud. Vilcea, situat In centrul comuna,
'filtre riul GeamAna
valea. Omoricea.
Are o populatie de 487 locuitorT
; o biseria, cu hramul
Sf. Nicolae, reparatA la? anul
1868.
Stancuta, com. rur., pl. Balta,
jud. BrAila, asezatl la V. de
japsa StAncuta, situatA In /unca
Dunära, la 2'/2 kil, de fluviii.
Se mArgineste la S.-V. Cu
Bertesti-d.-j., la V. cu Lacul-ReziI
Pirlita, la N.-V. si N. cu Vizirul
i Ciacirul, si la E. cu Dundrea.
Are o suprafatA de 22500
hect., cu o populatie de 1713
suflete ; i bisericl, fondaa la
1854 si reedificatA la 1885, deservia
de 2 preotr, 2 cinaretT
si 2 paracliserT; o scoall mixtl ;
9 circiumr.
DrumurT: la Baila, 46 kil.,
la Ciacirul, 13 kil., spre N., prin
punctul Dulban, drept prin luncA ;

STANCUTA 461 STXNETI
la Polizesti, spre S.-V., prin Stanca
; la Pirlita, 8 kil., spre V.,
prin proprietatea locuitorilor ; la
Vizirul, 16 kil., spre N., prin
posta Aramd ; la bala, spre E.;
la Lacul-Rezir, 13 kil., spre V.,
prin Cornul-Malulur.
Stfincuta,sat, jud.BrAila, aproape
de canalul Pasea din com. cu
acelasT nume, la 46 kil. spre S.
de orasul Brdila, infiintat la 1840.
Are o scoald infiintata la 1869;
o bisericd, rezidità de locuitorr
la 188o, deservitd de 1 preot,
I cintdret si 1 paracliser ; 6
&durar.
Stäne§ti, com. rur., jud. Gorj,
plaiul Vulcan, situatd la N. de
com. Slobozia. Se compune din
atunele : Stdnesti, Alixeni si
Cernadia.
Are o suprafatd de 3256 hect.,
cu o populatie de 258 familiT,
sati 794 suflete ; 1 scoald; 3 bisericr,deservite
de 2 preotT si
3 cintdretr, din care una de zid
fAcutd de Costache Obedeanu
la 1732, iar cele-l'alte de locuitorr
; 15 morr pe apele lisita
si Cernäclia.
Locuit rir posea : 8o plugurr,
58 caz e cu bol si vacT, 8
cdrute Cu cal ; 25 stupT ; 700
vite marT cornute, l000 of, 20
capre, 25 car si 535 rimItorT.
Venitul comuner este de ler
1344, banT 23, iar cheltuelile,
de ler 1323, banT 27.
Teritoriul comuner este udat
de riurile Cernadia si usita.,
care udd partea despre V.
Comunicatia in comund se
face prin soseaua comunald care
vine de la Slobozia-Ursetei prin
StAnesti la Välari si prin alte
drumurr ordinare.
In Stdnesti a trdit in vechime
familia Principilor Bibestr.
Parte din proprietate apartine
chiar astde acester familir.
Stäne§ti, com. rur., jud. Muscel,
plaiul Nucsoara, la 22 kil. spre
V. de Cimpulung, situatä pe
ambele malurr ale riulur Doamna.
Se compune din 3 alune :
Sanesti, PArdesti si Podurile, si
se mdrgineste la N. cu comunele
Poendrei si Corbsori, la S.
Cu com. Dirmonesti, la E. cu
com. Slänicul si la V. cu jud.
Arges.
Are o populatie de 988 suflete
; 2 bisericr, la Stdnesti si
Pdrdesti, deservite de 2 preotT
si 2 cintaretr; o scoald mixtd
In cdt. StAnesti.
Locuitorir se ocupa, pe lingä
agricultura si cresterea vitelor,
cu facerea cheresteler, comerciul
si in special cu chirigiria. El'
posedd : 69 cal, 326 vite marr
cornute, 2649 oi, 127 porcr, 74
capre si 5 asinT ; 6o stupT cu
albine.
In jurul comuner sunt arAturr,
fineturT, livezr Cu peste 20000
prunr, pdclurr populate cu fag,
mesteacdn, anin, stejar si sdlcii.
La E. are dealul numit (Virfulcel-Mare
s .
Riul Doamna trece prin mijlocul
comunei, de la N. la S.,
si in el se varsä. 4 v5.1: Valea-
Lupulur si Valea-Pirliasilor, care
strábat comuna de la E. spre
V.; Valea-TociT si valea Boretul,
care o strdbat de la V. spre
E. Pe riul Doamna sunt 2 morT,
2 piue si 7 herdstrae.
Budgetul com. e la veniturr
de 1617 ler si la cheltueli, de
1613 ler.
176 locuitorT s'ati improprietdrit
la 1864, dindu-li-se 622
hect. pdmint.
Pe Valea-Lupulur, unde in
vechime a fost com. StAnesti,
se vdd niste ruine vechr; asemenea
ruine se vdd si pe mosia
Urianul.
O osea, care merge pe malul
sting al tilda Doamna, strd-
bate com. de la N. spre S. si
o leagd, la N., cu comunele
Corbi, Corbsori si Nucsoara, si
la S. cu com. Domnesti. Un
mic pod de lemn, peste riul
Doamna, leagä. cdt. Sanesti cu
cdt. Podurile.
Stäne§ti, com. rur., jud. Vilcea,
pl. Oltul-d.-j., compusd din 3
cdtune : Stdnesti, Runcul si Tighina.
E situatä pe valea Ma
mulur, la 14 kil, de resedinta
pldser.
Are o suprafatä. de 500 hect.,
cu o populatie de 1.577 locuitorl
; o bisericd.
Locuitorir s'au improprietdrit
la 1864, pe mosia statulur Stanesti,
din care li s'ají dat 507
hect. Er posea : 8o bol, 48
vaer, 4 capre si 1211 or.
In raionul comuner se vdd
ruinele une vechi bisericr, ce
se crede a fi facutä de fratir
Buzesti si apor ruinata de Turci,
si mar multe gropT si santurl,
care au servit de redute.
Budgetul com, e la veniturr
de 2060 leT, si la cheltuell, de
1917 ler, anual.
E brdzdatä de dealurile : Banulm,
Bleotulur, Nästasie, Staulur
si udatd de vdile : Cernisorul,
Osica, Simul, MAndstirea,
Conturul, Bungheroaia si Mamut.
Stäne§ti, com. rur., jud. Vilcea,
pl. Cerna-d.-j., compusä. din 4
alune : Cuculesti, Mijlocul, Valea-Lung5.
si Bdrcdnesti. E situatá
pe valea riulur Cerna, la
50 kil. de capitala judetulur si
la 45 kil, de a paser.
Se mdrgineste la N. cu com.
Gdgeni si Cermegesti ; la S., cu
com. Nisipi ; la E., cu Glavile,
si la V., cu com. Dozesti si
Dejoiul.
Are o suprafatd de 1900
hect., cu o populatie de 1048

STA NEVTI 462 ST.X.NWI
locuitorI; 4 bisericI $1 o scoalà,
infiintatd la 1891.
LocuitoriI sunt mosnenT. EI
posea : 15 ca! i Tepe, 292 bol
taud, 306 yac!, 135 porcI,
94 capre i 482 of.
Pe riul Cerna, in raionul comune);
sunt 2 morI.
Budgetul com, e la veniturI
de 3752 leI si la cheltuelI, de
2640 leI anual.
Prin comuna trece $oseaua
Cotosmanul-Oteteli$ul.
E brAzdatä de dealurile : Oaer,
Baranestilor, Ulmetul, Cernef,
Adomirgasa, Dejoiul si atelul;
$i udatO de valle: Cerna, Gimineaua,
Otinceaua, Purnáreata,
Begul, GAgeanca $i BArbureaua.
Stäne§ti, com. rur., compusl din
StAnesti-d.-j., Stdnesti-d.-s., formar-Id
un singur trup, $i Ghizdarul,
situata la i, kil. spre
N. de ora$ul GiurgiO, pe coasta
dealuluI DunAreI, in jud. Vla$ca,
pl. Marginea. Ambele alune
sunt situate pe 3 dealurI :
Dealul-BisericeI
Dealul - MAlureanuf, i apartin
d-luI Em. Lahovari.
Are o populatie de 3108 suflete
; 3 biserici, din care dota
in StAnesti si una in Ghizdarul
cu 4 preot-I si 6 cintAretT ; o
scoall mixta; 14 circium/ ; o
moarl cu aburI.
Se compune din treI trupurI:
StAne$ti, Foteasca si Gurbanul,
cu o suprafata de 5450 hect.,
din care s'a dat la 517 locuitoa,
improprietAritI la 1864, o
intindere de 1550 hect.
Locuitoril posedd : 200 cal',
roo bivolI, 1050 bol si vaci,
305 porcI $i 4000 of.
Ad i este valea Pirjola, care
incepe din cimpul Lungana $i
merge prin sat; apor alte 3
vAI mal miel care dad in aceasta
: Valea-Tiganilor, ValealuI-BAlan
Valea-Malureanul.
AfarA din sat sunt viile : Tutunaruld,
Zgircitilor, Cringuld
$i Tutanului ; apo/ Valea-Gurbanultd,
valea Ciubucul, Proca,
Zincota si Ozunuld.
Drumul ce trece prin com.
este soseaua Giurgia - Pitesti,
numità in vechime drumul CiocInestilor.
Mal* este apoY, mal
de vale, soseaua Giurgia-Ale-.
xandria. In vechime era drumul
BanuluT, care servea de
hotar intre Stanesti si Giurgia.
Acest drum despOrtea in 1828
Rominia de Turcia, trecea pe
HITA o siliste veche,
Pirjola, sat zidit de Aidin-
Pasa i Benain-Pa$a. Se mal
afla o silivte de sat vechiti, unde
eraiI satele Val-de-EI, Tangirul
Bazalanul.
Ad i este un loe istoric din
timpurile lui MihaI Viteazul,
unde unul din capitaniI
Stroe Buzescu, s'a batut In
duel cu nepo tul hanuld Tataresc,
dupl ce armatele lor s'ati
bAtut intiiti la Putineia si in
uring, dupi. bAtalia de la Stanesti,
la Pudina (i594). La erpAte$ti,
care apartine com. FrAte$ti,
s'ají gAsit oseminte de
oamenI i monede de argint,
cu inscripta' latine, din timpul
lul Sigismund Batori.
Sfane§ti, sat, cu 331 locuitorI,
jud. Arges, pl. Oltul, pendinte
de com. rur. Stoilesti.
Stäne§ti, sat, jud. Arges, pl. 01tul,
fdcind parte din corn. rur.
MAcli.
Stäne§ti saü Stäneasca, sat,
jud. BacAti, pl. Munteld, com.
MIgiresti, situat pe piriul Staneasca,
la 2160 m. de satul
MAgire$ti.
Are o populatie de 498 locuitorI;
o biserici., clAdità de
locuitorI i deservità de I preot
2 cintAretT ; o coalA ; 2 cir-
ciu m1.
Teritoriul atunuld este bogat
in pleura. Are o fabricl
de gaz.
Vite sunt : 41 cal, 224 vi te
marI cornute, 48 porcI si 79
capre.
Stáne§ti, sat, in jud. Botosani,
pl. Miletinul, situat pe o coastä
de deal in dreapta piriuluI Cozancea
i in partea de N. a com.
ZIAtunoaia.
Are o suprafatà de 1072 hect.,
cu o populatie de 183 suflete ;
o bisericA, cu un cintlret.
Vite : 120 bol si vacI, 12
cal, 500 o! 51 40 porcr.
Stäne§ti, sat, in jud. Dimbovita,
pl. Ialornita, cit. com. BOlteni.
Ad i ail fost lupte intre RominI
Turcl (1595-1599).
Stfine§ti saa Pueni, sat, pe mosia
cu acelasI nume, jud. Dorohoiti,
pl. Berhometele, com. Tureatca,
situat pe podisul inalt
despre Bucovina, in fata satuld
Tureatca.
Are o populatie de 278 suflete
; o bisericA, cu hramul Sf.
Nicolae, Cu 2 cintAretI si un pa-
Idmar, facutá din lemn, la 1760,
de locuitori.
Hotarele mosieI sunt: Bucovina,
Mihoreni i Tureatca. Ea
a apartinut Balinschi,
originara din Polonia.
La 1673, cinc/ Petriceico-Vodà
fu detronat, se retrase la curtea
polona, intovArasit de credinciosul
i bravul säú comandant
Balinschi.
In expeditia de la 1683, cind
Regele Sobieschi, despresurl Viena
asediati. de TurcI, luarl
parte activl i Petrieeico VodA
cu Balinschi.
.Intor$I biruitorT, Petriceico $i
Balinschi intrarä cu oaste po-

STANESTI 463 STXNILA I BISCA
lona in Moldova i prinsera pe
Duca Vocia la satul Domnqti,
de unde l'aO dus in Polonia, unde
41 rasplati prin moarte relele
facute in Tara. («Let.», t. 3, p.
24-25 ed. vechie).
Stanesti, ciitun de rqedinta al
com. StAnqti, jud. Gorj, plaiul
Vulcanul.
Are o suprafata de 1250 hect.,
Cu o populatie de 120 familii,
san 310 suflete ; 8 morI pe apele
uOta. i Cernadia.
Locuitoril posea: 38 plugurI,
32 care cu boT, 7 cal-14e cu cal;
25 stupl ; 450 vite marI cornute,
508 o!, 20 capre, 12 cal i 387
porcI.
StAnesti, sat, facind parte din
com. rur. cu acela0 nume, jud.
Mwcel. Ad i este rqedinta com.
E situat pe malul sting al fiuluI
Doamna i udat la N.-E.
de Valea LupuluI, pe care vale
In vechime a fost wzata com.
Stane§ti.
Are o biserica, cu hramul SE
Treime, zidita la 1830, deservita
de un preot i un dascal ;
o coald, ce functioneaza de la
1857.
Stäne§ti, sat, facind parte din
com. rur. cu acela0 nume, jud.
Vilcea, pl. Oltul-d.-j. Are o populatie
de 943 locuitorI.
Sfanesti, ceitun, pendinte de com.
Stane4i-Chirculeti, jud. VlaFa,
pl. Ci1n4tea, situat pe malul
drept al NeajlovuluI, proprietatea
d-lui C. Pariano.
Are o suprafata de 775 hect.,
din care s'a dat la 80 locuitorI,
improprietaritIdupa legea rurald,
273 hect.
Stanesti,fost schit, in jud. Vilcea,
pl. Oltul-d.-j., la S. de Dragapni,
pe malul drept al Oltulul, zidit
de Stolnicul Stroe Buzescu §1
fratiI sal, la 1602. Aci s'a inmormintat
Stolnicul Stroe.
La 1821, in urma lupter de
la Zavideni, Turca se retrasera
in acest schit, cu scop d'a tala
drumul eter4ti1or, condu0 de
N. Ipsilante i Caravia.
Stänesti-Chirculesti, com. rur.,
In jud. Vlasca, pl. Ciln4tea, compusa
din cat. StAne§ti i Chir«.
situatä pe coasta dreapta
a apel NeajlovuluI, aproape de
Arge, la 40 kil. de GiurgiO,
la 25 kil. de Bucureti i la 13
kil. de Ghimpati, reedinta
Locuitor/ improprietarit/ la
1864, in ambele cat., sunt 120,
care ati luat o suprafata. de 425
hect.
Are o biserica, cu un preot
2 cintaretI; o §coala mixta.
Stänesti-Dedulesti, sat, facind
parte din com. rur. Tirporul-
Vechiti, jud. Prahova, pl. Tirgprul.
Are o biserica, cu hramul
S-tiT Apostoli, fondata. la
1874.
Stanesti-Dedulesti, proprietate
a Eforiel Spitalelor civile din
Bucurqti, fosta pendinte de Pantelimon,
jud. Prahova, pl. Tirgwrul,
com. Tirporul-Vechiti, in
intindere de 882 hect., din care
157 hect. suprafata. impadurita
725 hect. pamint arabil
finete.
Stänesti-de-jos i Stänesti-de-
Sus, cdtun al com. StanWi, pl.
Marginea, jud. VlaKa, situat pe
proprietatea Stane0 a d-lul Em.
Lahovari. E wzat petrel dealurl
val, care fac parte din §irul
dealurilor DunareI ce limiteazä
platoul eI inferior i unde incepe
platoul superior cu cimpiile Burnazului.
Are o §coall ; 2 biserici, una
zidita la 1824, cu hramul Ador
mirea Mala Domnulur, in mahalaua
StAne0-d.-j., i cea-l'alta
la 1862, i deservite de trel pre
otI i un &sal.
ImproprietaritI la 1864 sunt
445 locuitorr, fo§ti claca0, carI
ají luat 1334 hect.
Stänesti - VAcäresti (Finita),
sat, facind parte din com. rur.
Vasilati.PopeO, pl. Negoe0, jud
Ilfov, situat la N. de Vasilati,
pe malul drept al riuluI nimbovita.
E format din 2 trupurI: Staneti
i Vdcare0. Aci Mihaiu
Bravul batu pe l'atad la 16
Ianuarie 1595.
Are o suprafata de 600 hect,
cu o populatie de 170 locuitorI
51 o r,; coall.
Numarul vitelor marl e de
228 i al celor miel, de 372.
Stänicei, sat, cu 116 suflete, jud
Argq, pl. Oltul, facind parte
din com. rur. Macal.
Sfanigesti, sat, in jud. i pl. Tutova,
com. PuiWi.
Stanila, ca/un al com. Mlajetul,
jud. Buzati, Cu 380 locuitori
8o case.
mofie, in jud. Buzau,
com. Mlajetul, catunul Stanila,
proprietate a mwenilor StanilenI;
are 560 hect., din care 157
padurea
restul, curaturI, livede, izlaz, fi
neata i sterp.
Stänila i Bisca, mofie, in jud.
Buzati, com. Nehoiapl, catunele
Bisca-RozileT, Venetipl i Ruptura;
se intinde pe ambele malurr
ale riuluI Bisca-Rozilef, proprietate
in devalma§ie a mopenilor
BiscenI i StAnilenI; are 2600
hect. curaturI, fTheata, izlaz §i
padurea C4oca-Mica.

STANILETT 464 STANISLÀVEM
Stänile§ti, com, rur., in partea
de N.-E. a plIseT Prutul, jud.
FAlcii1. Se mArgineste la N. cu
com. Hui; la S., cu com. Lunca;
la E., cu lita Prut si la V. cu
com. Rusca. E formatA din satele
: Budul, Broscoseni, RAducani,
Saratul, StAnilesti si Voinescu,
pe o suprafatA de 7450
hect. Are o populatie de 1725
suflete; o scoall si o bisericA.
Este udatA in partea de E.
de riul Prut si Prutetul; intre
aceste ape se intinde un ses, pe
care se aflá asezate satele ce
formeaz5, comuna, afarl de satul
StAnilesti, care vine pe deal.
Tot pe acest ses, numit al PrutuluT,
se af1á multe bAltr bogate
In pescAriT, imase si flnate. In
partea deluroasä despre V. se
intind tarinele de culturA si padurea.
Locuitorif posed5. : 2504 vite
marT cornute, 3215 oT, 297 cal
si 294 por&
Budgetul comuneT e la venituri
de 8781 lel si 65 banT, lar la
cheltuelf, de 7966 leT si 9E banf.
Stärdle§ti, cdtun, al com. Robesti,
jud. BuzAti, cu 270 locuitorT si
6o case.
Stänile§ti sail Berbece§ti, sat,
in centrul com. StAnilesti, pl.
Prutul, jud. FAlciti, asezat pe
platoul dealuluT ce formeazA culmea
sesuluT PrutuluT. Suprafata
teritoriuluT mosieT e cam de 4950
hect., care, impreunA cu satul
Budul, formeazA domeniul statuluT,
fost pAnA la secularizarea
averilor mAnAstiresti al EpiscopieT
HusuluI.
Are o populatie de 1308 suflete
; o scoall, infii ntatA in 1865;
o biseric5. cu 2 preotT si 3
dascAll.
Istoricul. Din d o cu m en tel e
EpiscopleT (vez! Cronica HusuluT
de Melhisedec Episcopul) reese
c5. satul StAnilesti, care mal de
mult s'a numit Berbecesti, este
foarte vechiti, cdcT exista inc5,
pe timpul luT Alexandru-VodAcel-Bun.
Dinteun suret (copie) de pe
ispisocul sirbesc al luT Petru
Rares, cu data 7035 (1527) Martie
15, se vede el numirea acestuT
sat se trage de la unul
StAni1A, cAcT in acel ispisoc se
pomenesc mg multe persoane,
totT fiT al aceita StAni1A. Prin urmare
numirea StAnilesti nu este
de cit numele colectiv al tuturor
urmasilor luT StAni1A. Acesti
StAnilestT, zice ispisocul, ati vindut
un sat la Prut, anume Berbecesti,
ce-1 aveati (din drept
ispisocul ion de la strAmosul
Domnid mele, de la Alexandru
Voevodl, vrea sä zicA numele
vechiil al StAnilestilor a fost Berbecesti.
Dintr'un uric de la Miron
Barnovschi-VodA, anul 1627, se
vede cA StAnilesti, sub numirea
de c Silistea StAlinestil a fost sat
doinnesc ; dar acest Domn 1-a
hArAzit Vel PitaruluT Ionascu Cehan,
pentru serviciile luT si pentru
un cal bun ce-1 hArAzise DomnieT,
in trebuintele une solie
la Craiul de Ardeal. Uricul are
data 7135, Martie 13. Tot asa
mArturiseste si cartea de intlriturá
de la Alexandru-VodA
(Cond. A. f. t13).
Dintr'un uric de la Vasile-
VodA-Lupu, dat din IasT in 1640,
Noembrie 1, se vede cl StAnilesti
ati fost dAruitT maT intiT
nu de Barnovschi, ci de Stefan
Torna lui Ionascu. Prin urmare,
uricul luT Barnovschi ar fi numaI
ca un act de intAriturA. De asemenea
se vede cA, dupà moartea
luT Ionascu Cehan, StAnilesti
lar ati rAmas proprietate domneascA
; si Vasile-VodA o hlrAzeste
boeriuluT sAil RacovitA
Cehan LogofAt si face cunoscut
prin o carte domneascl sAtenilor
din StAnilesti si le porunceste
sä asculte de noul lor proprietar
; cartea este datl din
Focsani, acelasT an, 12 Noembrie.
La anul 1755, proprietarul
StAnilestilor, NiculaT RacovitA
biv vel Medelniceriul, fiind impovorat
de datoriT, a vindut douà
sate, StAnilesti si Maicani, LogoatuluT
Stefan-Bosie, in pret
de t000 le!. Cu acest Bosie a fAcut
Inochentie Episcopul schimbul,
si de acum inainte StAnilesti
ati devenit proprietatea Episcopie!.
Acest sat, cit si intreaga comunA,
Cu toate imprejurimele eT,
ají insemnAtate istoricA pentru
rAzboiul urmat aieT intre RusT
si Turd si tratatul de pace incheiat
la to Iulie 1711, de cAtre
Petru-cel-Mare, Tarul Rusia (V.
Gura-SArAter, Lunca, Gil-la-ViddicAr
si Rlioasa).
Stänisläve§ti, sat, cu 500 suflete,
jud. Arges, pl. GAlAsesti, fAcind
parte din com. rur. cu acelasr
nume. Aid este resedinta PrimAriel.
Are o bisericA, cu hramul
«Top' SfintiT», deservit5. de
1 preot si I cintAret.
Stänislive§ti, sat, in jud. Olt,
pl. Mijlocul, pendinte de com.
Ursoaia, situat la N. de com.,
pe lunca girlel Plapcea.
Are o populatie de 260 locuitorY,
din care 54 improprietAritl
la 1864 cu 266 hect. din
mosia d-luT I. Stefan Zianu ; o
bisericA, ziditA la 1840 de Alecu
Racoviceanu, deservitA de I preot
si I cintAret.
Locuitorif posea : 80 bol, 20
vacT, 19 caT, 68o of, 20 capre
si 50 porcT.
Stänisläve§ti, mo,rie, cu o intindere
de 660 pogoane, jud. Arges,
pl. Cotmeana, proprietatea

STXNIÉTI 465 STÄNtJWi
statuluI, fosa pendinte de Mitropolia
din Bucuresti.
Stäni§e§ti, plasd, in jud. Tecucia,
situatI la N. de jud., infiintata
dupA impArtirea administrativa
din 1892.
Se compune din 8 comune :
Buda, Burdusaci, Colonesti, CrAesti,
Motoseni, Oncesti, RAchitoasa
si StAnisesti, cu 54 catune.
Are o populatie de 17978
suflete ; 14 bisericf, deservite
de 14 preotf parohl, 8 preotT
ajutorl si 25 cintaretI ; 13 scolf
mixte ; 12 morI de a pa. pe Zeleti n,
28 de vint si 2 Cu aburI; o suprafata
de 27992 hect.
Se mArgineste la N. cu jud.
Baca", la S. cu plasile : Berheciul
si Zeletinul, la E. cu jud.
Tutova si la V. cu jud. Bacäti
si pl. Berheciul.
Resedinta sub-prefecturef este
in com. Stanisesti.
Locuitorif posea : 20 masinI
de treerat, 15 de vinturat, 7 de
batut porumb, 215 plugurI, din
care 185 de lemn si restul de fier.
Sfáni§e§ti, com rur., in jud. Tecucia,
pl StAnisesti, compusa
din 3 catune : Stanisesti, Slobozia-d.-s.
si Slobozia-d.-j.
E situata pe ambele malurl
ale pir. Dobrotforul, la 8o kil.
de capitala judetuluI, spre N.
Se mArgineste la N. cu com.
Colonesti, la E. cu com. Buda,
la S. cu com. Craesti si la V.
cu cdtunele Tarnita, Valea-BouluI
si Lazul, com. Oncesti.
Are o populatie de 1923 suflete
; 2 coale, una in tirgul
StAnisesti, infiintata in 1865, si
cea-l'alta in cat. Slobozia-d.-s.,
infiintata la 1882; 3 bisericI : 2
in tirgul Stanisesti, 1 cu hramul
Sf. Nicolae, facuta in 1810,
de Sandu Polcovnicul, si reparata
la 1868 de A. Papadopol;
cea-l'alta zidita in 1793.
66548. Afarolo Dictionar Geografio. Vol. V.
Vite : 480 bol, 300 vacI, 49
caT, 27 lepe, 924 o! O 300 11m
dtorf.
Meseriasf sunt : 16 lemnarI,
3 timplarl, 2 ferarl si vr'o 5
cizmari.
Teritoriul comuneI este de
4576 hectare.
In raionul comunei sunt 3
morI de abur'', 2 de vint, si 3
iazuri cu peste.
Locuitorif sunt improprietdritI
dupA legea rurala din 1864.
Veniturile comuneI se urca
la 7820 lel, lar cheltuelele la
6820 la
Prin comuna trece soseaua
judeteand care vine din 'Tecucia,
se desparte la gura Craestilor
si merge spre N. in jud.
BacAti.
E brAzdatA de dealurile Dobrotforuld,
Gunoaia si Daviduluf
si valle Busuiocul, DaviduluI,
si udatA de pir. Dobrotforul.
Stäni§e§ti, tirg, facind parte din
comuna cu acelasi nume, jud.
Tecucia.
Are o intindere de 2288 hect.,
cu o populatie de 756 locuitorI,
fostI clIcasf, improprietaritf la
1864.
Este resedinta plAseI StAnisesti.
Are o scoala, infiintata la anul
1862; 2 biserief, una cu hramul
Sf. Nicolae, pe a careI usa
se &este inscriptia : cIn zilele
prea luminatuluf Domn Alexandru
Calimah Voevod. Amin 2,
si cea-l'altà zidita. de Sandu Polcovnicul,
la i800.
Stäni§oara, mändstire, jud. Arges,
plaiul Lovistea, pe malul
sting al OltuluI, cam in dreptul
marastirii Cozia. Era schit nesupus
la niel o ala manAstire,
fie din Tara, fie din streinAtate;
mal in urma a devenit metoh
al mandstireI CozieI din Vilcea.
Atit biserica cit si chiliile
monahilor sunt in bulla. stare.
Stani§oara, munte, la N. com.
Baia-de-Ffer, jud. Gorj, plaiul Novacf.
Se mal numeste si Stanisoara-SAndesti.
E asezat linga
muntele Micaia si e acoperit cu
pAsune, avind sane pe el. Face
parte din muntif zisI al BAeTde-Ffer.
Stänita, com. rur., in jud. Roman,
pl. Siretul.-d.-s., spre N.-E. de
orasul Roman, la 22 kil, de el
si la 6 kil, de resedinta piase!.
Este formata. din satele : Buzdugi,
CalugArita (Negresti), Chicera
(Todireni-SturzeI), Fundul-
Poener, Piscul-RusuluI, Poenele-
Once, Sta.nita, Tarnita, Todireni,
Veja-Cldcasi, Veja-Lingurari
si Vladnicelele (Chetrile),
Cu resedinta comunef in satul
Stanita.
Are o populatie de 2409 locuitorI;
5 bisericI, din care 3 de
zid si 2 de lemn ; o scoall mixta.
Budgetul comuna e la veniturf
de 4800 leI si la cheltuelI,
de 4733 la
Este legata cu orasul Roman
prin osea.
Stänita, sat i resedinta com.
cu acelasI nume, pl. Siretul-d.-s.,
spre N.-E. de orasul Roman, la
22 kil, de el si la 6 kil. de resedinta
piase!.
Are o populatie de 492 locuitorI;
o biserica de zid si o
scoall mixta.
Este legat cu orasul Roman
prin osea.
Stanue§ti, com. rur. si sat, in jud.
Tutova, pl. Pereschivul, spre V.
de Birlad, pe piriul Pereschivul.
Satul formeaza comuna cu ca.
tunele: Chetreni, Cociul, Valeni,
Poiana, si Seaca, cu o populatie
de 1613 locuitorI.
69

STANULEASA 466 STEJARUL
Teritoriul comuner este foarte
deluros. Se cultivA viea pe o
suprafa;A de 82,25 hect. (din
care 2 nelucrAtoare), iar livezele
cu prue, pe o suprafatA de
16,25 hect.
Comerciul se face de to persoane.
Are o $coalA $i 2 biserie.
Stänuleasa, sat, fAcind parte din
com. rur. CiomAge$ti, pl. Oltuld.-s.,
jud. Olt. A fost situat
maT india pe Valea-Simburele
$i s'a mutat pe Valea-LauneluT.
Are o populatie de 340 locu
ton.
Biserica, l'Acutí de boerul C.
Trepteanu, pe la anul 1830, s'a
reparat mal* in urmä de enoria$T.
StAväre§ti, sat, in jud. R.-SArat,
pl. Gradistea, cAtunul de re$edintA
al comuneT Ciineni, situat
in partea de N., ling-A balta
Amara. Are i i hect. intindere,
Cu o populatie de 260 suflete,
si o bisericA.
Stefe§ti, eom. rur., jud. Prahova,
plaiul VArbildul.
E situatA pe malul sting al
riuluT VärbilAul, la 50 kil. de
capitala judetulur $i la 2 kil.
de a plaiuluI.
Se mArgine$te cu comunele :
Bertea, Strimbeni, Livadea, S'Anicul
$i Schiule$ti.
Se compune din dou'A CAtune
: Stefe$ti i Scurtesti, cu
o populatiune de 899 locuitorl.
Are o bisericA in cdt. Scurte$ti,
foarte vechTe, in formA de
pesterA, deservità de un singur
preot; o $coall, infiintatA la
1889.
Are 45 meseria$T.
199 locuitorT sunt mosneni,
lar 50 s'ati improprietArit la
1864, pe mosia statulul, dindu-
Use 212 hect. El posea : 16
cal si Tepe, 227 vacT, 57 capre,
295 oT si 108 porcI.
Pe riul VArbilAul sunt 6 herAstrae
si 19 morT.
Suprafata comuneT, cu izlaz,
pAmint de muna., pAdure, etc.
e de 1058 hect.
In raionul comunel este o
carierA din care se scoate piatrá
buna pentru fabricarea ipsosuluT.
Comerciul se exercitA in com.
de 5 circiumarT.
Budgetul com, e la veniturT
$i cheltuelf de 6970,78 Id.
CincI $osele o pun in comunicatie
cu com.: Bertea, Strimbeni,
Poiana $i SlAnicul.
Partea de N. a cAt. Scurtesti
este acoperitA de muntif : Vulpea
sart Birseanul, plaiul Lupule
si Trifoiul, cu virfurile
Trifoiul, Birseanul $i Virful-CocoaneT.
Ace41 muntf sunt acoperitl
de pAdurf din care se exploateaz1
lemne, ce se taie in herAstraele
instalate pe apa
Partea de E. a acestuT cAt.,
impreunA cu muntii i virfurile
lor, se numeste Crucisoara. Partile
de S. $i V. sunt acoperite de
livezT de prunT $i locurI pentru
porumb.
Comuna e strAbAtut5. la V.
de riul VArbilAul iar la E. de
Orla numitA Valea-Poene.
Stefe§ti, sat, fAcind parte din
com. rur. tefe$ti, pl. VArbildul,
jud. Prahova. Aci e re$edinta
comunei.
Stege, munte, intre com. Borca
$i Transilvania, jud. Suceava
(1614 m.).
Stejari, sat, flend parte din com.
rur. Milcovul, pl. Siul-d.-s., jud.
Olt, situat pe malul OltuluT, la
2 kil. de resedinta comuna
Are o populatie de zo6 locuitorT.
Vite: bol, 40 vacT, 16 cal,
too 01 $1 20 porcI.
Stejarul, ecitun, fAcind parte din
com. rur. Urdari-d.-j., pl. Jiul,
jud. Gorj, situat spre S. de comunA,
pe partea dreaptA si in
albia JiuluT, la poalele dealuluT
Stejarul.
Are o suprafatA de 600 hect.,
cu o populatie de 71 familif,
sal:1 431 suflete.
Locuitorif posea: 20 plugurI,
50 care cu bol, 4 carute cu
cal"; 200 vite marl cornute, 28
cal, 266 pore, 300 oI i capre.
Comunicatia cAtunuluT cu comuna
sa se face prin $oseaua
vecina15., care o leaga in acela$T
timp la S. cu cAt. Strimba.
Stejarul, cdtun, in jud. Mehedinti,
com. rur. Corcova, pl.
Motrul-d.-s.
Stejarul, sat, cu 90 suflete, in
jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele,
com. CalugAreni.
LocuitoriT se ocupA cu plutAria.
Stejarul, sat, cu 67 familiT, in
jud. Neamtu, com. Pingarati,
pl. Piatra-Muntele.
Stejarul, sat, jud. Suceava, com.
FArcasa, pe Domeniul CoroaneT,
de-a-dreapta BistriteI si a piriuluI
Stejarul.
Are o populatie de 207 suflete
$1 o bisericA, restauratA in
1885 de Administratia DomeniuluT
CoroaneI, care a si inzestraeo
cu cele trebuincioase.
Stejarul sail Galiana, sat, fAcind
parte din com. rur. Negoe$6,
pl. Tirg$orul, jud. Prahova. Are
o populatie de 297 locuitorT;
o bisericA fondatA la anul 1834

STEJARUL 467 STEMN1CUL
de Safta Brincoveanu, proprietara
mosieT, si reparatA la 1888.
Apartinea statuluT si fAcea
parte din Postirnacul din jud.
Dimbovita. Este situat de-alungul
apeT Prahova.
Stejarul sati Gavana, mosie, a
statuluT, pendinte de biserica
Särindarul, in judetul Prahova.
La 1888 s'a vindut de ved Doctorulut
Turnescu.
Stejarul, miente, in jud. Suceava,
COM. FArcasa (1347,9 m.).
Stejarul, piriii, in jud. Suceava,
com. FIrcasa. Izvoreste de sub
munteleBusmeniul-Mare si, dupA
un curs de 12 kil., in care a
invirtit o moriscä, se aruned in
Bistrita.
Are de tributarT : Piriul Scurt,
Piriul-Bitcel si Piriul-Strungilor.
Stejarului (Pacturea-), pidiere,
in jud. Neamtu, com. Pingarati,
pl. Piatra-Muntele ; este proprietatea
statului.
Stejäretul, sat, cu 6o familii, ¡ud.
Arges, pl. Pitesti, fAcInd parte
din com. rur. Biscovul-Flesti.
Stejerei, com. rur., jud. Gorj, pl.
Ocolul, situatA pe tArmul sting
al TistnaneT, la V. de comuna
BAläcesti.
Este formatä din 3 catune :
Stejerei, GAlesoaia si Pinoasa,
cu o suprafatA de 648 hect. si
o populatie de 280 familiT sail
895 suflete.
Locuitorif posea : 35 pluguri,
45 care cu bol, 7 arute cu bol
s't vacI, 7 cäxute cu cal; 264
vite marl cornute, 18 cal, 126
pord si 205 ol si capre.
CAT de cumunicatie sunt:
soselele comunale care o pun
in legAturA cu toate comunele
invecinate.
Are o scoalA ; 3 biserict de
lemn, fondate de locuitorT, 2 la
anul 18 to si 1 la 1886, deservite
de 2 preott si 3 cintäretT ;
3 morT pe apa Tismanet ; 2 circiumi.
Stejerei, editen al com. Stejerei,
pl. Ocolul, jud. Gorj.
Are o suprafatá de 200 hgct.,
cu o populatie de 125 familiT
saa 400 suflete.
Locuitorit posea : 15 pluguri,
18 care cu bol, 15 carate ca
cal; 18o vite mari cornute, 12
caT, 36 porci si 30 of si capre.
Stelnica, cont. mur., in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, situatA
intre com. Fetesti si Cegani. Se
intinde din DunAre, din dreptul
orasuluT Cernavoda, spre V.,
prin insula Balta si cimpia BArägan
pe o suprafatA de 6000
hect., din care 1600 hect. 1A1.ti
s si I 10 hect. pAdurT, in insula
Balta, lar 4290 hect. plmint
de cultura pe Bärägan.
Coprinde douä mosiT : Stelnica,
proprietate a EforieT spitalelor
civile din Bucuresti, si Maltezi,
proprietate particularl.
Dupa legea rurald din 1864,
sunt improprietäritr pe tnosie
128 locuitorl ; neimproprietAriti
se maT afiä. 1o6.
Se compune din satele : Stelnica
si Maltezi, si din cAtunele
(tirlele) : Caraman si Borseresti,
cu resedinta in satul Stelnica.
Are o populatie de 1700 locuitori
; o scoall; 2 bisericr, deservite
de 2 preoti si 4 cintAretI.
Teritoriul comunei este udat
de Dunäre, Borcea si lacurile :
Rotundul, Iepurele, Tinosul, Lacul-Mare,
Blestematile, ZAtonul,
Potcoavele, Hirsovistea, CAtinul,
Bisoaecile, Berleasca, Niculitele
si Belciugoiul. Bratele (privalele),
ce unesc DunArea si Bor-
cea cu lacurile, sunt : Bitlanul,
Babele, arnicea, Periatul, Poteca
si S tilpistea.
Vite : 509 caT, 2185 bol, tio6
01, 53 bivoli si 1172 porci.
Pe teritoriul comune trece
calea feratA Bucuresti-Fetesti si
Fetesti-FAurei ca statia Fetesti,
la 3 kil, de satul Stelnica, re
sedinta comunet.
Stelnica, sat, in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, pendinte de
comuna cu acelasr nume, situat
pe coasta BArä.ganului si pe tAr
mul sting al bratului Borcea.
l'Ana la 1832, aicT a fost resedinta
administratoruluT plAsir
Stelnica si a unet capianii mi
litare. Stelnica a avut o schelA
importantl.
Are o scoalä mixta si o bisericA,
deservitA de I preot si
2 dascAlt.
Stemnicul, p/asci, in jud. Vasluiu.
Piriul Stemnicul curge prin mijlocul
el. Se intinde de la N.-V.
spre S.-E., pe valea si dealurile
ce se prelungesc de-a dreapta
si de-a stinga piriuluT Stemnicul.
Se - mArgineste la N. cu pl.
Funduri si o parte din pl. Mij
locul ; la S., cu orasul Vasluiu
si o parte din pl. Racova ; la
E. cu pl. Mijlocul si la V. cu
jud. Roman si o parte din pl.
Racova.
E formatA din com.: Birzesti,
Buda-Rafaila, Buhdesti, Brodocul,
Chetresti, Cozmesti, Osesti
si Rddiul.
Teritoriul plAsei este foarte
deluros, mai cu seamä in par
tea de N.-E., unde ridicAturile
culmilor sunt foarte inalte, mic
sorindu se ca cit se lasA spre S.
Dota culmi mari se desfac
despre jud. Roman si de la
S.-V. plAsei Fundurile se lasà,
una printre piraiele : Stemnicul
si Racova si a arel zare desparte

STEMNICUL 468 STICLXREA
ambele plasT, si alta printre piriul
Stemnicul i riul Birladu. 1 si
pe a caruT zare este hotarul
tre aceasta plasa si Mijlocul.
Ambele culmi, in prelungirea lor,
sunt intretäiate de val cu pirae
si se sfirsesc la dreapta si
stinga lor, in valle marT ale piraelor
: Racova, Stemnicul i riul
Birladul.
Partea de N.-V. a plaser este
mal mult acoperita cu padurT ;
Valea-Stemniculuf si partea S.-
E., este bogata in finete.
Are o intindere de 13300 hect.,
cu o populatie de 13591 suflete
; 26 bisericT, deservite de 28
preotl si 28 eclesiarhl ; 8 scoale.
Este unita cu pl. Funduri, avind
resedinta in tirgusorul Negresti.
Stemnicul, îrîü, jud. Vasluia,
pl. Stemnicul. Izvoreste din padurea
statuluT, Rafaila, de la
locul numit Fintina-Oniculul, curge
spre S. prin com. Osesti,
trece pe linga satele Cozmesti,
Balesti, Delesti, Chetresti si BA1teni
i apol se varsa in riul
Birladul, prin dor crac, unul mar
in sus de satul Brodocul, si altul
linga orasul Vasluia.
Sterea sati Danciule§ti, ciltun, in
jud. Vlasca, pl. Neajlovul, situat
pe domeniul Clejani. LocuitorT
improprietariti dupa legea rurala
sunt in numar de 47, pe
143 hect.
Are o biserica, deservita de
preotul din com. Babele.
Sterianul-de-Jos, sat, acind parte
din com. rur. Butimanul-Luceanca,
pl. Znagovul, jud. Ilfov.
Se intinde pe o suprafata de
237 hect., cu o populatie de
104 locuitorT.
Numarul vitelor mal-1 e de
92 si al celor miel, de 6o.
S'a infiintat la 1853, si este
asezat pe loe ves.
Sterianul-de-Mijloc, sat, fácind
parte din com. rur. Butimanul-
Luceanca, pl. Znagovul, jud.
Ilfov.
Se intinde pe o suprafata de
241 hect., cu o populatie de 88
locuitorT.
Numdrul vitelor marT e de
so si al celor miel*, de 82.
Sterianul-de-Sus, sat, fäcind parte
din com. rur. Butimanul-Luceanca,
pl. Znagovul, jud. Ilfov,
situat la V. de cal. Butimanul.
Se intinde pe o suprafata. de
662 hect., cu o populatie de 204
locuitorT.
Numarul vitelor mari e de
177 si al celor miel, de 229.
S'a infiintat cam pe la 1860,
si este udat de la V. spre E.
de apa Coadele-Znagovulur.
In raionul catunuluT este padurea
Desloaica.
Sterminoasa-Vlädiqorul, pidare,
jud. Musca, supusa regimuluI
silvic, proprietate a mosnenilor
Proculesti si pendinte de com.
Berevoesti-Paminteni. Are o intindere
de 600 hect., populate
mar cu seama cu fag, lar pe vilful
coastelor cu stejar.
Sterpoaia, cdtun, al com. Bibesti,
pl. Gilortul, jud. Gorj, situat
pe valea Sterpoaia.
Are o suprafata de 4875 hect.,
cu o populatie de 170 familiT,
sati 736 suflete ; o biserica, deservia
de I preot si 2 cintdretl.
LocuitoriTposeda : 50 plugurT,
73 care Cu bol, i cdrutà cu cal;
40 stupr ; 265 vite marY cornute,
125 of, 49 capre, 57 rimatorI si
17 cal.
Piriul Sterpoaia curge de la
N. spre S.-E. prin mijlocul catunuluT
; are apa numaT in timpuri
ploioase.
Comunicatia in catun se face
prin oseaua comunala care vine
de la S.-E., din com. Aninoasa;
printr'un drum de care, care-I
leaga cu Piscurile si Costesti-
Daia, si printr'o potecä de picior
care I leagá cu Rasina. In
aceste din urmä. doul directiT
terenul este cu totul accidentat.
Sterpul,rit 1, jud. Ilfov, isI ia nastere
din riul Pältinasul, uda
Frasinul, Baneasa, Jarcaleti,
Pietrele, Pueni i Prundul,
si se varsa in iezerul Greaca;
are o directiune de la V.,spre
E. si o lungime de 15 kil.
Steticani, vechie numire a satului
Tetcani, din jud. Roman,
pl. Moldova. (Vezi Tetcani, sat).
Acest sat exista sub numele
de Tetcani in sec. al XVII-lea.
Stevia, munte, in jud. Buzau,
com. Chiojdul - din - Bisca. Are
1286 m. inaltime. Plaiurile sale
se unesc cu muntele Monteorul.
E acoperit de izlaz i padure.
Stevia (Muntele-) i Muntele-
Fruntea - lui - Vrasei, mofiz
ale statuluT, pendinte de manastirea
Znagovul, jud. Prahoya.
Sticlaria, sat, cu 382 locuitorT,
jud. Arges, pl. Topologul, fad'Id
parte din com. rur. Fedelesoiul.
Sticläria, sat, in partea de S.-V.
a com. Ceplenita, pl. Bahluiul,
jud. Iasi, situat intre dealurl.
Are o populatie de 25 locuitorT.
Sticläria, sal, in partea de S.-
V. a com. Badeni, pl. Bahluiul,
jud. Iasi, situat pe costisa dealulul
Sticlaria, pe o suprafata
de 344 hect., cu o populatie
de 81 familiT, saa 44o suflete.

STIETEM 469 STILPENI
Are o bisericd de lemn, cu 1
cintdret si i eclesiarh.
E inconjurat de toate partile
cu padurT, si formeazd un trup
cu satul Sticldria din com. Ceplenita.
Stiete§ti, sat, in jud. Tutova, pl.
Corodul, com. Adam, la V. de
satul Adam.
Stignita, com. rur., in jud. Mehedinti,
pl. Blahnita, pe valea
DrinceI, in partea stingd, la 35
kil. de orasul Turnul-Severin.
Se märgineste la E. cu com.
Podul-Grosuluf ; la S., cu com.
Iablanita ; la V., cu com. Poroina-Mare
; iar la N., cu comunele
Plopi, Adunati-TeiuluT
si Izvordlul.
Are o populatie de 1200 locuitorf
; o bisericd, deservità de
I preot si 2 cintaretf; o scoald.
Locuitorif posea : 36 plugurf,
77 care cu bol', 17 cdrute
Cu cal; 46 cal, 700 vite marf
cornute, 400 rimAtorf si 780 of.
Prin comund trece soseaua
Severin- Hinova-Stignita-Podul-
GrosuluI.
Budgetul com. e la veniturf
de 1329 lel, lar la cheltuelf, de
885 leT.
Deal mal principal in comund
este dealul sati culmea Stignitef,
in partea de N. Intre drumurf
este de remarcat drumul
numit al Bdif.
Este legatd cu comunele vecine
prin sosele comunale.
StipanuluI (Valea-), pirig, in
jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul
com. rur. Balabancea,
si anume pe acela al cdtunuluf
saii Giaferca-Rusa ; izvoreste din
poalele de V. ale dealuluf Boclogea;
se indreaptd spre S.,
avind o directiune generald de
la N.-E. spre S.-V., brdzdeazd
partea de S. a pldsel si pe. cea
de E. a comunef; curge pe la
poalele de N. ale dealuluf Boclogea,
numaT prin pAdurf, si
dupd un curs de 3112 kil., se
varsd in piriul Taita, pe partea
dreaptd, la 1 kil, mal jos de
satul Giaferca ; la gura sa se
revarsd une-orT si formeazd m'Astinf;
taie drumul comunal Balabancea-Giaferca-Rusd.
Stipevoc, braf al Dundref, in jud.
Tulcea si Basarabia, fatd cu cdtunul
Periprava (al com. Sfistofca).
Are o lungime de 9 kil.,
o ldrgime de 700 m. si o adincime
de 15 m., este destul de
adinc pentru vapoare, dar mal
in sus basfondurile se ridica si
impiedecd navigatitinea. Este
un brat secundar al mareluf
brat Chilia.
Stipocul, punct trigonometric, in
jud. Tulcea, in partea de V. a
pl. Sulina si cea de S. a com.
urb. Chilia-VechIe, in mijlocul
grinduluT Stipocul. Se ridicd pdnd
la o indltime de 4,4 m., domitad
gira Iacob-Suhat si drumul
comunal Pardina-Chilia-VechIe.
Stipocul, grind, in jud. Tulcea, pl.
Tulcea si Sulina; pleacd de pe
malul drept al bratuluT Chilia ;
se intinde spre E. pe lingd gira
Iacob-Suhat, dd de gira Pardina,
pe care o urmeazd pdnd aproape
de orasul Chilia-VechTe, pe o
lungime de 38 kil si o intindere
de 1400 hect; pe el merge
un drum comunal Pardina-Chilia-VechTe
; este productiv ; are
15 cisle (t'irle) de vite.
Stilpeni, com. rur., in jud. Muscel,
pl. Riurile, la 26 kil. spre
S. de Cimpulung, situatd pe ambele
malurf ale riulur Tirgul.
Se compune din 4 cdt. : Stilpeni,
Surdeni, Opresti si Cotori-
Tigdnia, Cu o populatie de 985
locuitorT, din carT 149 improprietdritf.
Sc mArgineste la N. cu com.
RAdesti ; la S., cu com. Livezeni
; la E., cu com. Vulturesti
si Birzesti si la V., cu com. Bdlilesti.
Are o bisericd, deservitd de
2 preotT si 2 dascIlI ; o scoald
mixtd, infiintatd la 1836.
Locuitorif posea: 530 boi
si vacI, 90 01, 207 pord, 47
capre O 15 caT.
Budgetul com. e la veniturT
de 3476 lel' si la cheltuelT, de
1888 leT.
Riul Tirgul udd com. in tot
lungul si in el se varsd Valea-
TingeleI si Valea-luT-Enache, pe
malul drept, si Valea-OgrezeleT
pe partea stingd. Pe acest riti
sunt 3 morT si 2 herdstrae.
La V. com, este dealul Valea-PopeT,
ce merge in directiunea
de la N. spre S., in lungimea
com. si la E., Dealul-MdndstireT,
despdrtit de dealul Valea-PopeT
prin Hui Tirgul. Aceste
dealurT sunt acoperite cu pdclurT,
si pe coaste cu livezT de prunT.
Prin com, trece unja ferata
Golesti-Cimpulung si soseaua nationald
Pitesti-Cimpulung, care
merg paralel, de la S. la N. Pe
linia feratd e un pod de fer si
pe soseaua nationall un pod de
lemn peste Valea-OgrezeleT.
Comunicatia in com, se face
prin soseaua com. ce vine de la
N. din cdt. Opresti, merge in
lungul com. prin cdt. Surdeni,
pdnd in cdt Stilpeni, si aci se
uneste la punctul numit A ncuta
N. Andreiti, cu soseaua vecinald
ce vine de la V. din cdt. Rominesti,
com. Bdlilesti si unindu
se trece Riul-TirguluT si linia
feratd Golesti-Cimpulung si dd
In soseaua nationald.
Silpeni, sat, fAcind parte din com.

STILPENI 470 STINCA
rur. Cu acelasT nume, jud. Musca
Ad este resedinta subprefectureT
pl. Riurile-Arge§elul.
Pe la E. satulul trece calea
feratá. Golesti i oseaua Piteti-
Cimpulung-Frontierg.
Are o populatie de 216 locuitorI
; o biseric5, clgditä de
Ionitg Stilpeanu, la 1833.
Aci este un han mare, care,
inainte de punerea in circulatie
a cgieT ferate, servea ca statie
calgtorilor i birjarilor.
In partea de V. a satuluT, spre
com. Bglile,ti, este dealul numit
Valea-PopeI, iar la S. spre com.
Bgjesti este lunca satuluT.
Stflpeni, stafie de dr.-d.-f., jud.
Muscel, pl. Riurile Argeselul,
com. Stilpeni, pe linia Gole;ti-
Cimpulung, pusg in circulatie la
Iulie 1887. Se aflg intre statiile
Clucereasa (8,1 kil.) si Mihgqti
(6,8kil.). Ináltimea d'asupra
niveluluI MgreT de 355'n,78. Venitul
acesteT statiT pe anul 1896
a fost de 106441 leT, 45 banT.
Stilpi§ul-Päcurarul,ftddure, supusg
regimuluT silvic, jud.
plaiul Nucsoara, com. PTetrosani,
in intindere de 600 hect.,
cu un masiv des, avind ca esentg
fag, stejar i mesteacgn.
Stilpul, com. rur., in jud Buzgri,
pl. Sgrgti, la 13,350 kil, de orasul
E formatg din cgt.: Stilpul si
Balta-Plopuld.
Are o suprafatg de 6870 hect.,
cu o populatie de 1720 locuitorT;
o scoalg; 2 bisericT, deservite
de 2 preotT, I cintgret si i paracliser
; 8 circiumT.
V ite : 690 bol, 450 vacI, 192
viteT, 28 bivoli, 142 cal-, 120
iepe, 25 minjI, 5540 oT, 10 asinT
§i 165 pord.
Com. e vechie, si a fost proprietatea
Ghiculestilor (Alecu
Ghica, Cgciulg-mare), de la care
a trecut la familia Filitis si apoT
s'a instreinat si de la aceasta.
StIlpul, atun de resedintä al com.
Stilpul, jud. Buzäuí, Cu 1540 locuitorT.
StIlpul, cdtun, pendinte de com.
Balad, jud. Vla,ca, pl. Cilnistea,
proprietatea familia G. Vernescu.
Stilpul, mo,sie, In jud. Buzgu, com.
Stilpul, despgrtitg in treT corpuri :
Stilpul Monteoru, 2900 hect.,
Stilpul Hr. Filitis (acum Demetrescu)
i loo hect. si Stilpul Elena
Filitis (acum Maria S. Pang)
too hect.
Stilpul, deal, in jud. Iai, pl. Stavnicul,
com. Mogosesti.
Stilpul-RoscM, stilp de piatra,
In jud. Fglcii.i, pl. Podoleni, asezat
in pamint pe locul unde se
terming Valea-luT-*tefan - Vodg,
In valea piriulul Mosna.
Stina-Vechie, munte, in jud. Bacgri,
pl. MunteluI, com. Podurile,
lingg Prohogesti. La poale are
fin* §i imase, iar pe coaste
virf, tufe de aria
Stinca, com. rur., jud. Iai, pl.
Branistea, In jos de com. Sculeni,
situatg pe dealul StinceI
sesul JijieT, pgng in apa Prutulul.
E formatg din satele : Stinca,
Cirpiti, Luceni, Luceni-BAcAloaeT,
Luceni-SturzoaeT, Icuseni
i Cotul-luT-Ivan, cu o populatie
de 348 familiT, sal."' 1667
su flete.
Prin mijlocul comune trece
riul Jijiea, formind maT multe
cotiturT, iar in partea despre V.,
se prelungeste Dealul -StinceT,
spre S. pgnà in com. Golgesti.
Are 4 bisericT, Cu 3 preotT,
4 cintgretT si 4 eclesiarhT ; 2
scolT ; o moarg de aburT si 4
podurT pe apa
Vite : 1807 vite marl cornute,
2065 of, 182 caT§i 753 rimgtorT.
BudgetulcomuneI e de 9583
lei, 48 baru, la veniturT, si de
9576 leI, 70 ball'', la cheltuelT.
Stinca, sat, jud. Botosani, lingg
dealul Stinca, pe tgrmul .drept
al PrutuluT, in partea de N. a
com. Satul-Stefgnesti, pe mosia
teflnesti.
Are o suprafa0 de 460 hect.,
Cu o populatie de 152 familif,
sail 675 suflete; i bisericä de
lemn, deservitA de i preot i 2
cintäretf ; I coall mix0.
LocuitoriT posea: 216 bol
vacf, 62 cal', 88o of, 16o pord;
160 stupi cu albine.
Stinca, sat, in jud. Iasi, pl. Branistea,
com. Stinca, situat pe
dealul cu acelasT nume. Are o
populatie de 51 familii sau 238
suflete.
Vite : 243 vite marT cornute,
183 oT, 23 caT si 17 rimritorT.
Ala este castelul proprietaruluT
Roznovanu , zidire frumoasg,
in curtea cgreia se aflg
o bisericg, deservitg de 1 preot,
cintgret si i eclesiarh.
Pozitiunea inaltg a dealuluT,
acoperit cu pAdure, dI un aspect
frumos atit satuluT cit
casteluluT, care se vgd de la o
distan0 foarte mare.
Stinca, deal, in partea despre V.
a satulta Cucuteni, pl. Stavnicul,
jud. Iasi. Se intinde de la S. la
N. Este o continuare a dealuluT
Coran din com. Voinesti, si se
terming la satul Cogeasca-VechTe,
de care se desparte prin un iaz.
Pe inclinarea de E., e situat satul
Scoposeni, iar pe cea de E.
satele : Bogdgnesti, Dirjeni
parte din Cucuteni.

STINCA 471 STIRCEI (Ptittur..-)
StInca, pirta, ce izvoreste din padurea
Stinca, jud. Iasi, pl. Turia,
com. Carniceni, curge spre S.,
formind iazul Patron si Iazul-dela.Brazda.
S'anca, deal, jud. Botosani, care
se termina linga Prut si satul
Stinca din com. Satul-Stefanesti.
Este o ultima ramificare a dealurilor
ce se intind intre Prut
si Baseil. In partea de E. a
dealuluT, litiga Prut, se vad evite
niste stincT de piatra calcara.. in
aceste stincY, si anume in partea
despre Prut, unde ail forma unuT
perete inalt si prapastios, se afla
o petera numita (Casa DoamneT»,
despre care legenda spune
a ar fi fost locuita de Doamna
luT $tefan-cel-Mare si maT tirziti
de un pusnic.
Stinca-cu-Zvorä§tea, sate. VezT
Zvorastea-cu-Stinca, sate, judetul
Dorohoiri, pl. Berhometele, com.
Zvorästea.
Stinca -1111- Negri, stincd, jud.
Bacail, pl. Trotusul, com. TirgulOcna,
la capiltul Trotusulur,
pe dreapta.
Stinca-lul-Ureche. VezT Liveni-
MitropolieT, sat, jud. Dorohoiu,
pl. Baseul, com. Manoleasa.
&hin a-Mare, deal, in jud. Tulcea,
pl. Isaccea, pe teritoriul
com. rur. Somova ; se desface
din dealul Comori, se intinde
spre E., inteo clirectie generala
de la N.-V. spre S.-E., brazdind
partea de N. a plaseT si cea
de V. a comuneT ; lasa spre N.
dealul Stinca-Mica; pe la poalele
de S. curge piriul Somova si
merge drumul judetean Tulceaisaccea,
iar pe muchie, drumul
Parche, Somova; acest din urmà
e asezat la poalele sale de E., iar
cel.l'alt la cele de V.; este de
natura stincoasa, inalt de 140 m.
si acoperit cu padurT si pasunT.
Stinca-Micä, deal, jud. Tulcea,
in partea de N. a plaseT Isaccea
si cea de V. a com. So.
moya ; se desface din dealul
Stinca-Mare, se intinde spre E.,
in o directie generala de la S.-
V. spre N.-E. E de natura stincoasd
; pe la poalele sale de N. e
drumul comunal Parches-Somova
; are 92 m. inaltime ; e acoperit
cu verdeata.
Stinca-Popricani, deal, judetul
Iasi, pl. Copoul, com. Radiul-
MitropolieT, in partea de E. a
satuluT Poprieani. Se desface din
dealul Popricani, din partea de
S. a satuluT si continua spre E.,
terminindu-se in Valea-JijieT, in
partea de N.-E. lntre dealurile
Popricani si Stinca-Popricani, in
partea de N. spre Podul-JijieT,
se formeaza valea Popricani, pe
care se lasa si soseaua judeteana
Iasi Botosani.
Stineg§eni, sat, jud. si pl. Tutova,
com. Corodesti, spre V.
de satul Corodesti, asezat inteo
vale strimta. Se imparte in 2
partT: Stincaseni-BoerestT si Stincaseni-RazasY,
cu o populatie de
643 locuitorT.
Stinei (Valea-), cdtun, al com.
Sarulesti, jud. Buzail, cu 200 locuitorT
si 54 case.
&Irle' (Virful-), munte, in jud.
Buzau, com. Balanesti, cat. Cozieni,
fost azilul refugiatilordin
1821.
Stingaceaua, com. rur. si sat, in
jud. Mehedinti, pl. Motrul-d. j.,
situata pe Valea-StingaceleT, care
are directiunea de la V.-E., la
63 kil. de orasul Turnul-Severin.
Se margineste la E. cu com.
Butoesti ; la N., cu com. Grozesti
si Strehaia ; la V., cu mosia
statuluT Strehaia, si spre S.
cu cat. Stancesti, din com. Strehaia.
Satul formeaza com. cu Sangaceaua.d.
s., cat. Birlogeni si
mahalalele Ciuleesti, Cearingani,
Podul-MotruluT si Insuratei.
Are o populatie de 1580 locuitorT
; o scoall si o biserica,
deservita de i preot si 2 cintaretT.
LocuitoriT posea : 62 plugurT,
Too care cu bol, 14 carute cu
cal; 80 stupT ; 800 vite marT
cornute, 40 caT, 740 oT si 6 1 o
rimatorl.
Prin comuna trece soseaua
nationala Virciorova - Bucuresti.
Are si o osea comuna/a ce
duce la Grozesti.
Budgetul comuneT e la veniturT
de 1470 leT, iar la cheltuelT,
de 774 leT.
Ape sunt : Piriul-StingaceleT si
Apa-MotruluT, care o uda in partea
de S., iar dealurile sunt :
dealul Stingaceaua, Grozesti, asezat
in partea de N., formind
Culmea-Stingacelel, si Dealul-Mo
truluT, in partea de S.
Stini§oara, munte, in jud. Su.
ceava, com. Malini, peste care
trece soseaua Fdlticeni-Brosteni-
Dorna. In virful sail este un
canton ce serva de adapost cantonistilor
si calatorilor (1157 m.).
Stircea, ostrov, cu pddure de salcie,
judetul Vlasca, pe domeniul
Giurgiti, in suprafata de
250 hect. ; tine de ocolul silvic
Giurgiil.
&time (Piriul-), pirta, jud. Roman,
ce curge prin pl. Siretuld.-s.,
com. Strunga si Miclauseni.
Izvoreste la S. de satul Habdse,ti,
curge de la N.-E. la S..V.

STIRCI-DE JOS 412 STOENWI
formeaza in cursul sati doua
iazurt, trece pe la V. de satul
Miclaupeni i aproape de varsa
rea sa prime,te pe stinga piriul
apot se varsa in d'II
Siretul, de-a stinga. Pe malul
drept al acestul piriu merge poseaua
Roman Iapi.
StIrci-de-Jos, sat, jud. Arge,,
pl. Cotmeana, facind parte din
com. rur. Baseni-Stirci. Are impreuna
cu satul Stirci-d.-s. 243
locuitotT.
Stirci-de-Sus, sat, jud. Argep,
pl. Cotmeana, pendinte de com.
rur. Baseni-Stirci. Are impreuna
cu satul Stirci-d.-j., o populatie
de 243 suflete, pi o biserica cu
hramul Cuvioasa Paraschiva, deservita
de un preot, un cintaret
pi un paracliser.
Sarpul, sat, in jud. Roman, pl.
Moldova, com. Carol I, spre N
de satul Carol I i alaturea cu
el, pe malul drept al riulut Siret.
Are o populatie de 267 locuitort
pi o biserica de zid.
Stoboräsa, com. rur., in judetul
Teleorman, pl. TeleormanuluT,
situatI pe partea stingX a riuluT
Vedea, pe un deal numit Sadina,
la 33 kil. de Ropiori
la 74 kil, de repedinta judetultd.
E formata din catunele Stoborapti
i Barza, cu re,edinta
in Stoborapti.
Despre N. -V. curge Phi]
Barza, care se varsa in Vedea,
strabatind prin padurea statulut
Barza-Stoborapti.
Se invecinepte cu Tufeni la
N., cu Ghimpeteni la S., cu Te.
cuciul i Doagele la E., iar la
V. cu riul Vedea.
Are o suprafata de 1400 hect.,
cu o populatie de 684 suflete ;
o pcoala .pi o biserica, in Stoborapti,
cu t preot i r eclesiarh.
Locuitort improprietaritT dupa
legea rurala sunt : 102 din Stoborapti
.pi 30 din cat. Baria, pe
o intindere de 360 hect.
Locuitoril poseda : 445 vite
mart cornute, 132 cal, 8 magari,
2042 oT, 38 capre i 193
porcT.
Budgetul comuneT e la veniturT
de 4733 le/ 33 bani pi la
cheltuelt, de 4174 leT 94 bant.
Se leaga cu com. Tecuciti-
Calenderu prin o posea vecinall
de 8 kil. ; cu com. Serbane,tid.-s.,
din jud. Olt, prin cat naturale
; cu com. Tufeni i Ghimpeteni,
tot prin posele vecinale.
Cu com. Crimpoaia sati Ghioca
din jud. Oltul se leaga printr'un
pod peste Hui Vedea.
Stoenesti, com. rur., jud. Vla,ca,
pl. Calniptea, compusa din catunele
: Stoenepti-Mopteni, Stoenepti-d..s.
i Stoenepti-d.-j., si.
tuata pe coasta dreapta a apet
Calniptea, intre Uzunul pi Tangirul,
la 27 kil. de Giurgiii, 36
kil. de Bucurepti, pi la ii kil.
de Ghimpati, repedinta plaper.
Are 2 bisericT, Cu 2 preott
pi 3 cintarett ; o ,coala mixta;
8 circiumi ; o moara cu aburt.
Locuitorit sunt parte moptenT.
ET posecia : 385 boT i vacT, 25
bivolT, 79 cal, 1698 ol i capre
pi 342 rimatorT.
Stoenesti, com. rur., pl. Ocolul,
jud. Romanati, formata din satul
Cu acelapt nume, situata la
gura TesluiuluT, linga Olt, peste
care se afla un pod pe cablu,
la ii kil. spre E. de Caracal.
Are o populatie de 968 locuitorT
; o pcoala. mixta; 2 bise-
: S-tut Voivozt (1830) i Sf.
Nicolae (1831), cu 2 preop
4 rintAretl; un berastrail cu abur;
4 circiumt.
In coprinsul comunet se afla
ruine antice i prin centrul sa-
tulut trece drumul apternut cu
piatra marunta, ce merge de la
Izlaz spre Romula, numit Drumul-lut-Traian.
Stoenesti, com. rur., jud. Vilcea,
pl. Ocolul, formata din 4 mahalale
: Mogopepti, Prislopul, Valea-Siliptel
i Maracini-Mart.
Se marginepte la E. cu com.
Smeuratul, la N. cu com. Dobriceni,
la S. cu Bunepti pi la
V. cu Petrari-d.-j.
E situatà pe riul Cacova
Dobriceni, la 19 kil., de capitala
judetuluT pi la 12 kil, de
a plapet.
Are o populatie de 717 locuitort;
2 bisericT, una in Valea-Siliptet,
recladita la anul 1860,
cea-l'alta in Prislopul la anul
1891 ; o pcoala, infiintata la t 859 ;
6 morT.
LocuitoriT sunt mopnenT i sc
ocupa Cu transportul saret prin
judetele vecine pi facerea de
spete. El posea : 200 caT, 70
bol, too vacl i 30 oT.
Sopeaua dupe apa Govorel le
inlesnepte comunicatia.
Stoenesti, sat, facind parte din
com. rur. Stoenepti.Palanga, pl.
Sabar, jud. Ilfov, situat la V.
de Bucurepti, pe ambele malurT
ale dula Rastoaca. De la N.-
V. satulut, riul se desparte in
2 brate, care se impreuna spre
S.-E. Pe la S. trece soseaua judeteana
Bucurepti-Pitepti.
Se intinde pe o suprafata de
8 to hect., cu o populatie de 427
locuitort.
Are o biserica, cu hramul
Nicolae, deservita de un preot
.pi i cintaret ; o pcoala mixta.
Comerciul se face de z 6-ciurnar
pi 2 hangit.
Numarul vitelor marT e de
306 i al celor miel', de 419.
Stoene§ti, sat, facind parte din

STOENE§TI 473 STO~TI
com. rur. BAdeni-Pdminteni, pla.
iul Dimbovita, jud. Muscel.
Are o populatie de 554 locuitorT;
o ,coald i o bisericd,
deservitd de 1 preot §i I dascgl.
D'asupra satuluT este Coltul-
Albinet munte de piatrd calcaroas,
bund pentru fabricarea
varuluf, O tot ad i este izvorul
Glodul, cu apd mineral.
Prin mijlocul satuluI trece Valea-Stoene§tilor,
care se varsd in
11111 Dimbovita.
Stoene§ti, ¡Irle, pendinte de com.
Stdncuta, pl. Balta, jud. BrAila,
situate pe malul verige Stoenqti.
Se invecinesc la S. cu
Chiciul statuldi Cistia.
Stoene§ti, locuinfel izolatii, insemnata
in Istoria Tdret in fata
cdt. Stoenqti, com. Bddeni, plaiul
Dimbovita, jud. Muscel.
e La 1595, August, Mihaiu Viteazul,
in urma resbeluluT de
la alugAreni, vdzind pe de o
parte micul numdr al oasteT sale
§i oboseala de care era coprinsd,
iar pe de alta cä armata Moldoveand
trebuea sd se intoarcd
In tard, din causa a Moldova era
amenintatd de invasia Polonilor
§i TAtarilor, gdsi cu cale sd se
tragà la muntt unde sä. a§tepte
§i sosirea luI Batori cu oOle
sale.
Mihaiti lud drumul in sus pe
apa Dimbovitet trecu pe la cetatea
luT Neagoe-Vodd (Muscel)
unde odihne,te cit-vg timp, apoT
ajunge la cdtunul Stoene,ti, unde
gdsind o pozitie bine garantatd
'11" asezA lagdrul ateptind ajutor
de la Batori. Sinan Pap se
ja dupd Mihairi §i '§T a§eazd tabdra
in fata lagdruluI luT Mihairi,
pe o inditime pe unde amindota
taberile se putear' vedea.
Peste putin sosete in lagdrul
de la Stoene§ti ajutor de la Si.
gismund Batori. Oastea luT Mi.
haill unitd cu a lui Batori forma
o armie respectabild.
Sinan, descurajat de infrin
gerea de la Cdluggreni, li vdzind
cd oastea cre,tind a sporit in
mod atit de considerabil, '§T
ridicà tabdra din fata du,manuluT
§i se a,ezA lingA Tirgov4te".
(Nic. Balcescu).
Stoene§ti, izvor, cu ape clorurate,
sodice, iodurate ,i bromurate,
jud. Muscel, com. rur. BAdeni
Pdminteni.
Stoene§ti, cimpie, jud. Ilfov, pl.
Znagov, com. Corbeanca, care se
intinde pe lingd coasta dealuluI
Pocioval4tea.
Stoene§ti-de-Jos,cdtun, jud.V1a,ca,
pl. CAlni,tea, pendinte de comuna
Stoenqti, situatA pe coasta
dreaptd a CAlni,ter, intre Stoene§ti-Moteni
§i Stoene0-d.-s.
In 1864 s'el improprietdrit aci
70 locuitort fo§tI clAca§T, luind
210 hect. Are o bisericd, cu 1
preot O 2 cintAretI; 2 circiumT.
Stoene§ti-de-Sus, celtun, judetul
Vlaca, pl. CAlni§tet pendinte
de com. Stoene,ti, situat pe
coasta dreaptd a Calni,teT, la
extremitatea V. a com., lingd
Tangirul.
La 1864, s'atl improprietärit
aci 40 locuitort foST cldca§T,
luind o suprafatd de 120 hect.
Are o _bisericd, cu hramul Cuvioasa
Paraschiva, cu I preot
§i 1 cintdret ; o §coald ; 3 ch.ciuml.
Stoene§ti-Mo§teni, cdtun, jud.
Vlwa, pendinte de com. Stoenqti,
situat pe malul drept al
CAlni§tel, aläturI cu trupul Ia0
din Strimba-d.-j.
Stoene§ti-Palanga, com. rur.,
jud. Ilfov, pl. Sabarul, situatd
la 30 kil. spre V. de Bucurqti,
pe ambele malurI ale riuluI Rdstoaca.
StA in leggturd cu Flo
re,ti-d.-s. prin o osea vecinald.
Este formatd din satele : Drugdne,ti,
Deleni, Gogora, Icoana,
Palanga, Paldnguta i Stoene§ti,
cu o populatie de 2419 locuitoa.
Se intinde pe o suprafatä de
2949 hect.
Are 5 bisericT (la Drugdne§ti,
Deleni, Icoana, Palanga O Stoene§ti)
; 1 §coald mixtd.
Comerciul se face de 8 circiumarT
,i 4 hangit
LocuitoriT posea. : 199 plugurT
: 163 Cu bol, 36 cu cal;
395 care O cdrute : 263 cu bof,
132 Cu cal; 2 ma,inT de treerat;
359 cal' i Tepe, 21 armgsarT,
672 boT, 728 vacT ,i viteT, 64
taurT, 4 bivoll, 374 pixel i
16[6 oT.
Stoenoaia, sat, fAcind parte din
com. rur. Creata-Le,ile, plasa
Most4tea, jud. Ilfov. Se intinde
pe o suprafatd de 1046 hect.,
cu o populatie de 255 locuitorT.
Are o bisericd, cu hramul
Adormirea, deservitd de 1 preot
§i 1 cintdret ; 1 maOnä de treerat
cu aburt
Comerciul se face de 2 circiumart
Numdrul vitelor marT e de
260 §i al celor micT, de 354.
S'a infiintat pe la anul 1800,
de un fost proprietar, Buzescu.
Stoe§e§ti, com. rur., in partea
de S.-V. a pl. Mijlocul, jud. FMcid,
a,ezata intre com. Tifa-
Dode§ti §i Tdm4dni, la E.; Viltote§ti
la N. O judetul Tutova
la S.
Este formatd din satul cu
acela§I nume, aezat intre dealurile
: Podeiul §i Hincul, in hotar
cu jud. Tutova.
Are o suprafatd de 1430 hect.
66546. Marele Ditli nar Geoprajle. Vol. V. 60

STOGUL 474 STOINA
cu o populatie de 200 familiT,
saii 700 suflete; o scoalg, infiintata'
la 7887; o bisericg, fgcutA
la 1802, cu i preot i i dascgl ;
o moarg cu aburT.
Prin sat trece piriul Stoesesti,
iar prin prejur sunt viT si livezT
Stogul, munte, la hotarul jud.
Putna cu Transilvania, de unde
izvoreste Oituzul.
Stoicani, sat, in jud. Covurluiti,
com. Foltesti, pl. Prutul, in partea
S.V. a comuneT, lingg Prut.
Are 4I 9 suflete si o bisericg.
StoicAne§ti, com. rur., jud. Olt,
pl. Siul-d.-j., situatg pe piriul
ramura cea de V.,
numit i Sodolul, la 37 kil, de
capitala jud. si cam la 70 kil.
de resedinta plgseT.
Se mgrgineste la N. cu sesul
numit Cimpia-BoianuluT si com.
Allmgnesti, la E. Cu com. VAleni,
la S. cu com. Cräciunei d.-s.,
si la V. cu com. Dräggnesti.
E strgbgtutg de la N. la S.
de piriul Cglmgtuiul, care izvoreste
din cimpia BoianuluT.
Ale o populatiune de 1998
locuitorT ; o scoalg ; 2 bisericT ;
una vechTe, inchisg, clgditg la
1825, Cu urmätoarea inscrip-
Oune
(AceastK Mina i Dumnezeiasa biseria,
ce prNznue0e hramul sfintilor 1mpltratT
Constantin si Elena si al sf. Arhidiacon
§tefan, s'a ridicat din temelie
si s'a zugrXvit, duptt cum se vede, co
toatI cheltuiala aluT Constantin §etrarul
solia sa Angbebna si a altor locuitorl,
In zilele DomnuluY noatru Ion Alexandru
§utu Voevod si a mbitoruluY de Dumnezeu
phrintele nostrn
a doua, fondatg la anul
1888-89, i avind de ctitorT
pe D na Elena si D. Constantin
Fintineanu, cu ajutorul tutulor
locuitorilor.
Locuitorii, in numgr de 219,
s'ati improprietgrit la 1864 Cu
925 hect, din proprietatea D-nel
Fintineanu. ET ail 221 caT, 109
Tepe, 597 boI, 156 yací, 116
capre, 3103 ni, 367 porcl.
Teritoriul comuneT se intin le
pe o suprafatg de 3175 hect.
Comerciul se exercitg in com.
de 8 circiumarT.
Veniturile i cheltuelile COM.
se ridiel la 5317,40 leT.
Se lea0 la S.-V. printr'o sosea
comunalg cu com. Drgglnesti
si la N.-E. cu comuna
Vgleni.
Stoicane§ti, sat, jurl. Arges, pl.
Oltul, pendinte de com. rur.
Olanul.
Are o popu/atie de 130 fa
miliT si o bisericg vechTe, cu hramul
Adormirea, deservitg de 2
preoV, I cintäret si I paracliser.
Stoiceni, sat, jud. Arges, pl. 01tuluT,
pendinte de com. rur. Stoiceni-Plesoiul.
Are o bisericg, cu hramul Sf.
Dumitru, cu I preot, I cintaret
si i paracliser.
Stoiceni, mo,s-ie, jud. Arges, pl.
Oltul, proprietatea statuluT, fosta
pendinte de mgngstirea Horezul
din Viicea.
Are o intindere de 3293 po
goane.
Pe apa TopologuluT sunt 2
morT si 4 pive.
Stoiceni - Ple§oiul, conz. rur.,
jud. Arges, pl. OltuluT, la 26
kil, de com. tur. Tigveni, resedinta
subprefectureT, si la 28
kil. de Pitesti. Se compune din
15 sate : Bgnesti, Bunesti, Dosul-
Multa, Galtofani, Lambesti, Plesoiul,
Predesti, Tipesti, Stoiceni,
.Serbgnesti, Trgistari, Orgseni,
Trucmei, Valea-VieT i Voiculesti,
cu o populatie de 1633
suflete.
Este udatg de riul Topologul.
Are 2 bisericT, una in Plesoiul
i cea-l'altg in Stoiceni ;
o ScoalA.
Vite : 168o bol' si vacT, 45
cal': 7 bivolT, 550 oT, 30 capre
si 600 rimittorT.
Stoice§ti, sat, fgclnd parte din
com. rur. Frgtila, pl. Oltetul-d.-j.,
jud. Vilcea. Are o populatie de
629 locuitorT i O coa15.
E brgzdat de dealurile Stoicesti,
Furcgtura i Piscul-Lung, si udat
de vaile: Richita i Mgtusei.
Stoile§ti, com. rur., jud. Arges,
pl. Oltulur, la 36 kil. de com.
tur. Tigveni, resedinta subprefecturel',.
i la 24 kil. de Pitesti.
Se compune din 8 sate : Bgloiul,
Bologai, Bolomireasca, Cuca,
Geamgna, Mielesti, Stoilesti
Vgcgria, cu o populatie de 1626
suflete.
Are 8 bisericT si o scoalg.
Vite: 683 DOT §i yac', 37 cal',
626 oT, 33 capre, 497 rimatorT.
Stoile§ti, sat, cu 413 locuitorT,
jud. Arges, pl. Oltul, flcind
parte din com. rur. cu acelasT
nume.
Are o bisericg, cu hramul
Buna Vestire, cu i preot
cintäret.
Stoina, com. rur., jud. Dolj, pl.
Ocolul, la 43 kif. de Craiova
la 74 kil. de resedinta pl., comuna
Melinesti.
E situatg pe malul drept al
riulul Amaradia, de-alungul seseleT
judetene Craiova-Capreni,
din pl. Amaradia.
Se invecineste la E. cu com.
Slgvuta; la V., cu com. Poiana ;
la N., cu com. Cgpreni, si la S.
cu com. Mierea-Birnici.
Terenul comunel este accidentat
de prelungirile dealuluT
Icleanul.

STOTNA 475 STOLNICENI-Plq1ESCU
Este udata de d'II Amarad ja,
ce curge pe limita de E., cu
directiunea N.-S. si care primete
pe pe teritoriul comunel Odiase
intermitente, care se formeaza din
ploT si din topirea zapezeT.
Se compune din 8 cgtune :
Ciorari, care este catunul de resedintg,
Olgreasa, Plopul, Runcul,
Slavuta, Stoina, Urda
Valea-luT-Stan.
Are o suprafatg de 670 hect.
cu o populatie de 1852 locuitorT ;
o scoala mixta; doug bisericT,
una in cgtunul Stoina, iar ceal'alta
in cgt. Slavuta, acute de
birne de locuitorT. Sunt j doug
mängstirT in cgtunele Slgvuta
Ciorari, facute la 1812 de PitariT
Ene si Teodosie. DoT preotT
4 cintaretT oficiaza succesiv la
fie-care bisericg.
Vite : 68 caT, 758 vite cornute,
1966 o'f, 250 porcT si 359
capre.
Pgdurile Pgisani i Ciorari
apartin mosnenilor. Sunt compuse
din stejar, emita, cer, fag,
ulm, frasin, etc.
Viile, in intindere de 35 hect.,
apartin mosnenilor i produc vin
alb.
stoina, sat, jud. Dolj, pl. Amaradia,
com. Stoina, asezat pe
valea cu acelasY nume. Are o
populatie de 324 locuitorT ; o
scoala mixta; o bisericg, fondata
de locuitorT; 2 circiumT.
Comunicatia se face prin so.
seaua judeteang Craiova-Capreni
prin sosele vecinale.
Stoinita, sat, acind parte din
com. rur. Stoina, pl. Balta, jud.
Dolj, situat la 2 kil. spre S.-E.
de Stoina. E udat in partea de
E. de riul Amaradia i brgzdat
in partea de S. de dealul Ideanul.
Are o populatie de 53 familiT,
sail 233 suflete ; o bisericg. de
lemn, Cu hramul Sf. Grigore Decapolitul,
deservitá de un preot
si un cintgret.
Comunicatia se face prin soseaua
judeteang Craiova-Cgpreni
prin sosele vecinale.
Stolniceni, com. rur., jud. Suceava,
numitg i Stolniceni-Prgjescu,
situata la S.-E. plaseT
Siretul-d.-j., la 53 kil. de Falticeni.
Se invecineste la E. cu com.
Ruginoasa ; la V., cu com. Miroslavesti
i Pascani ; la S., cu jud.
Roman si la N., cu com. Pascani.
Are forma unuT poligon neregulat
inclinat spre E. (albia
SiretuluT).
Se compune din satele Stolniceni-PrgjesculuT
i Cosmesti, cu
resedinta in cel d'intiT.
Are o populatie de 1852 suflete;
3 bisericT, deservite de 2
preotT si 4 cintgretT ; 2 §coale
mixte.
Vite: 67 cal, 340 bol, 230
vacT, 1800 oT i wo porcT.
Budgetul com, e la veniturT
de 6252,31 Id' si la cheltuell, de
5795,35 la
E udatg de riul Siretul cu miciT
afluentI : Purcilesti, Pietrisul, Piriul-din-Bahng,
Girla-MoriT, piriul
Hermeziul i alte vre-o 4
Suprafata teritoriuluT comuneT
e de 2796 alcT.
ImproprietaritT in 1864 sunt
157 fruntasT, 64 palmasT si 115
codasT, stgpinind 851 falcT.
Stolniceni, sat, in partea de N.
a coin. Iepureni, pl. Turia, jud.
Iasi, situat pe o costisg, spre V.,
pe stinga riului Jijiea. Are o suprafata
de 757 hect., cu o populatie
de 82 familiT, sail 337
suflete.
Vite : 280 vite marT cornute,
802 oT, 59 caT si 79 rimatorr.
Mosiea e proprietatea StatuiuT.
Stolniceni, altun,jud Vilcea, pl
Ocolul, com. Ocnele Mari, la S.
de Riureni. Liagg Stolniceni se
afla urmele cetateT romane Ruconium.
Aci se yac] cara mizT Cu
litera u, late de 21/2 decimetri
si lungT de 3 decimetri.
Stolniceni - Costandache, sat,
pe mosia cu acelasT nume, jud.
Suceava, com. Lespezile, asezat
pe tgrmurile ripoase ale piriuluT
cu acelasT nume.
Vatra satuluT ocupa 21 fald,
cu o populatie de 561 suflete.
Improprietariti in 1864 sunt :
6o fruntasT si 52 palmas', stg
pinind 344 ala
Are o bisericg, cu hramul SE
ArhanghelT, deservita de i preot
si 2 cintgretT ; o alta bisericg
veche de lemn, in care nu se
anal oficiaza i despre care se zice
ca ar fi fost schit de calugarf ;
o scoala mixta.
In 1803, Stolniceni, a caseT
PostelniculuT Grigoras Hermeziu,
aveati 51 liuzT, platind 472
le 1 bir anual, la care se adgogeail
«liuzii ot tam 3 Cu 24 leT
bir». («Uricariul , vol. VI, p.28!
208 si vol. VII, p. 246).
Stolniceni-Präjescu, sat, pe mo
sia i in com, cu acelasi 'nume,
jud. Suceava, asezat pe podisul,
coastele i poalele dealurilor Troian
si Ciupesti.
Vatra satuluT ocupa 23 falci,
cu o populatie de 891 suflete.
Improprietarip in 1864 sunt :
63 fruntasT, 24 palma« si 57
codasT, stapinind 3341/2 falcT.
Are 2 biserici, una cu hramul
Sf. Gheorghe, ziditá in 1823 de
Logoatul loan Prgjescu i sosia
sa Sultana, deservita de i preot,
diacon si 2 cintaretT; cea-l'altg
de lemn, in jurul careia e cimitirul
satuluT Stolniceni, pe locul
desfiintatulul sat Purcilesti ;
o scoalg mixta, infiintata in 1865.

STOLNICI 476 STORNEVTI
Familia Prgjescu este una dintre
cele mal vechT familiT boere§tT
din Tara, citatg de Canten&
in Descrierea Moldovel.
Vasile-Lupu §i fiul sätí Stefgnitg-Vocld,
avead pe Prgje,ti
printre frunta§iI boerT al Tgrel.
(gLetop. Tgrel», tom. I, p. 322
§i 370.
Drumurile principale sunt : la
P4cani (3 kil.), la Cozme§ti (4
kil.), la Ciohoreni (ro kil.) §i la
Brgte§ti (6 kil.).
Stolnici, sat, cu 600 locuitorI, pe
apa Cotmeana, jud. Argq, pl.
Cotmeana, fgcind parte din com.
rur. Stolnici-Izbgmti. Are o bisericä
vechie, zidità de boerul
Bglitceanu, proprietarul
Stolnici, cu hramul Sf. Nicolae,
deservitg de i preot, i cintgret
paracliser. Aci se aflg Gara-Stolnici,
a cgiel ferate Pite§ti-
Slatina.
StOlrliCi, stolie de in jud.
Argq, pl. Cotmeana-Gglg,qti,
cgt. Stolnici, pe linia Pite§ti-Slatina,
pusg in circulatie la 5 Ianuarie
1875. Se aflg 'nitre
iile Costqti (15,9 kil.) §i Corbul
(9,5 kii.). Ingltimea d'asupra
niveluluI MgreI de 183%22. Venitul
acesteI statiI pe anul 1896
a fost de 82940 leT i 49 banI.
Stolnici-/zbd§e§ti, com. rur., in
jud. Arge§, pl. Cotmeana, compusg
din 2 sate : Stolnici (600
locuitorl) i Izbgp§ti (300 locuitorY).
Are 2 bisericI, una in Sto!nid
i cea-l'altg in Izbg9e,ti, deservite
de 2 preotT §i 2 cintgretT;
o §coall mixta.
Vite : 814 boT i vacl, 131
cal, 3477 Oí, 50 capre i 953
rimAtorl.
Prin com, trece riul Cotmeana.
Stolojani, com. rur., in jud. Gorj,
pl. JiuluI, la N. com. Turceni-
d.-s., pe partea dreaptg a JiuluT
la i kil, de culmea dealuluT
Pivnita-Inaltg.
Are o suprafatg de 711 hect.,
cu o populatie de 79 familit
sad 306 suflete; o bisericg vechTe
de lemn, fgcutg de locuitorI
pe la 1800, deservità de i preot
§iI cintgret ; 2 circiumT ;
moarg cu
Locuitorir posedg ro plugurT,
25 care cu boT, 2 arute cu cal;
10 stupT; 241 vite mari cornute,
14 cal, 192 oT, 14 capre i 76
rimgtorT.
Budgetui com. e la veniturI
de 901 leq, 89 'para, iar la cheltuell,
de 891 leI, 30 banI.
Comunicatia in com, se face
prin §oseaua comunal g care o
pune in leggturg la N. cu com.
Calapirul-d.-j., iar la S. cu com.
Turceni-d.-s.
Stolojani, com. rur., in jud. Gorj,
pl. Vulcan, la N. com Corne§ti,
situatg pe arnbele tgrmurT ale
JalepluI, care o imparte in doug.
Are o intindere de 120 hect.,
Cu o populatie 146 familiI,
710 suflete ; o coalg ; 3 bisericT,
fgcutg la 1832, iar cele-l'alte
doug mal* vechT, deservite de
preot §i 2 cintAretI; 2 mor/ si
2 piue pe apa
Budgetul com, e la veniturI
de 785 leT, iar la cheltuell, de
754 leI §i 74 banI.
LocuitoriT posedg : 8o plugurY,
26 care cu bol .1 vacI, 5 cgrute
Cu cal ; 20 de stupl; 585 vite
marl cornute, 245 oT, 40 capre,
18 cal §i 126 ritngtorl.
Comunicatia in com, se face
prin oseaua comunalg care o
pune in leggturg cu Arcani, iar
la S. cu Corne§ti, pe unde trece
oseaua judeteand T.-jitl-Ciuperceni-Severin.
Store§ti, com, mur., in jud. Boto§ani,
situatg in centrul pkieT
Copla, se intinde pe dealurile
Tencua, Holmul i Ropl i pe
cele care se desfac din acestea.
E formatg din satele Store,ti
Tirgul-Frumu,ica.
Teritoriul com. e foarte accidentat
i tipos, compus din dealurT
inalte i petroase, intre care
Tencua i Hohnul sunt cele
mal inalte.
Se intinde pe o suprafatg de
1654 hect., cu o populatie de
1740 locuitort
Are o §coalg; o bisericg, deservitg
de I preot §i 2 cintg.retT ;
4 mod de apg pe Piriul-SatuluI
§i Petricelul ; I moarg de abuti,
fabricg de sticlg in pgdure §i
carierg de piatrg, in partea
de N.-V. a dealulta Tencup.
Budgetul com. e la veniturI
de 7574 leI i la cheltuell, de
7487 leT.
Vite : 331 bol §i vacI, 125
cal', 1110 oT, 48 capre, 52 pord.
LocuitoriT posedg 260 stupl cu
albi ne.
Prin com. trece calea nationalg
Botopni-Hirlgd, prin tirguorul
FrumuOca.
Store§ti, sat, in jud. Botopni,
com. Store,ti, pl. Copla, situat
In partea de V. a comunel, pe
coastele ripoase ale dealurilor
Tencu,a ;ii Holmul.
Are o populatie de 106 fasad
350 suflete; i bisericg,
cu I preot i 2 cintgretT ;
,coalg mixtg ; 3 circiumI.
Locuitoriï pose-'1 : 92 cal,
320 bol" i vacT, 2 bivoli, 68
pord, 5 capre §i 1238 °I; 170
stupY de albine.
Store§ti, pddure, jud. Botopni,
pl. Copla, com. Store,ti, in intindere
de 500 hect., pe dealurile
Tencup, Holinul, Ropl,
Valea-Runculul.
Storne§ti, sat, in jud. Ia4i, pl.

STRACHINA 477 STRAOANL-DE JOS
Cirligatura, com. Sinesti, spre
N. de satul Sinesti, situat pe
valea piriuluT Osoiul. Are o populatie
de 137 familiT, sail 606
locuitorT, si o biserica cu i eclesiarh.
Vite: 39 cal, 580 vite marT
cornute, 164 rimatorT si 858 oT.
Strachina, sat, in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, pendinte de
com. Tindarei, situat la S. de
valea Strachina si spre V., la
2 kil. de satul Tindarei.
Inainte a purtat numirea de
Chiva.
Are o scoala mixta.
Strachina, lac, in jud. Ialomita,
pl. Ialomita Balta, situat pe valea
cu acelasT nume. Se intinde
spre N., pana linga satul Murgeanca,
iar de aci are directia
spre V. Are o lungime de 20
kil. i contine mult peste.
Strahotin, sat, jud. Botosani, pl.
Jijia, pe dreapta JijieT, la poalele
dealuluT cu acelasT nume,
In partea de S.-V. a com. Dingeni.
Are o suprafata de 991
hect., cu o populatie de 40 familiT,
sail 205 suflete.
Vite : 22 caT, 254 boT i vacT,
71 porcT si 417 of.
Strahova, sat, pe mosia cu acelasT
nume, jud. Dorohoiti, pl.
Cosula, com. Sendriceni.
Are o populatie de 164 locuitorT;
o biserica de lemn, cu
hramul Intrarea in Biserica.
Hota rele moOeT sunt Bosia, Cobila
i toloaca tirguluT Dorohoiti.
Straja, sat, jud. Bacaii, pl. Muntelta,
com. Comanesti, facind
trup cu satul Asaul.
Straja, sat, in jud. Neamtu, pl.
Piatra-Muntele, com. Pingarati,
situat pe stinga riuluT Bistrita.
Are o populatie de 299 locuitorr,
care se ocupa cu agricultura
si plutaria.
Straja, deal, in jud. Mehedinti,
pl. Motrul-d.-j. ; tine de com.
rur. Strehaia, este punct de observatiune,
fiind inconjurat cu 2
santurT naturale si formeaza o
positie strategica.
Acest loc a servit alta data
trupelor care pazeau castelul
din curtea mänastireT Strehaia.
Dealul Straja este in legatura,
din punct de vedere istoric,
cu Comanda.
Straja, unul dintre piscurile munteluT
Pietrele-RosiT, jud. Suceava,
com. Neagra-5aruluT.
Stravolca, sat, jud. Braila, la 2
kil. spre S.-V. de satul Surdila-
Gaiseanca, pe malul de E. al
laculuT cu acela0' nume, infiintat
la 1859.
Are o populatie de 32 locuitorT.
Vite: To cal, 8o vite cornute,
150 oT si 5 rimatorT.
Strichine§ti, fost sckit, jud.
Vilcea.
Strächine§ti, subdivizie a com.
Baesti, jud. Vilcea, pl. Oltetuld.-s.
Aceasta mahala forma in
vechime o singura comuna, dar
locuitoriT aú parasit'o, ducindu-se
prin comunele vecine. Are o
populatie de 38 locuitorT. Aci
e schitul cu acelasT nume. Este
situata intre dealul Gruiul i riul
Oltetul i strabatuta de soseaua
Babeni-Horezul.
Sträini-Dobreni, com. rur., jud.
Ilfov, pl. Sabarul, situata la 21
kil. spre S. de Bucuresti, pe
malul sting al riuluT Sabarul. Pe
Ruga com. trece calea ferata Bucuresti-Giurgiti.
Sta in legatura
cu com. Vidra prin o osea vecinala.
Se compune din satele Bra
gadirul i Vidra, cu o populatie
de 1546 locuitorT.
Budgetul com, e la veniturT
de 4494 leT si la cheltuelr, de
4463 ler.
Are o biserica, la Bragadirul ;
scoala mixta; i moara cu
apa ; 2 podurT.
Vite : 135 cal si Tepe, 470
boT, 171 vacT si viteT, 3 taurT,
57 bivolT, 31 bivolite, 3 capre,
144 porcT sT 1363 oT.
LocuitoriT poseda : 242 plugurT
: 2 16 cu bol si 26 cu cai ;
247 care si carute : 218 cu bol
si 29 Cu cal; i masina de tree
rat.
Improprietariti 231 locuitorT
neimproprietaritT 174.
Comerciul se face de II 6-ciumari.
Sträjescu, ciltun, jud. Putna, pl.
Susita, com. Ciuslea, situat intre
Gira Morilor si "Siret, aproape
de revarsarea GirleT in Putna.
Are o populatie de 269 lo
cuitorT ; biserica, cu hramul
Sf. roan Botezatorul.
Strioani-de-Jos, com. rur.,
jud. Putna, pl. Zabrautul, situata
pe malul i in valea SusiteT, la
4 kil, de subprefectura plasel si
la 32 kil, de capitala judetului.
E strabatuta de piriul Valea
DaniT.
Se compune din catunele : Re
pedea, Straoani-d.-j. i Valeni, cu
o populatie de 478 familiT, sau
1871 suflete.
Are o biserica parohiala, cu
hramul S-tul VoevozT, in cat.
Straoani-d.-j., si 2 filiale, una cu
hramul Adormirea, in Repedea,
cea-l'alta, cu hramul Nasterea
MaiciT DomnuluT, in Valeni ; o
scoala mixta.
Budgetul com. e la venituri

STRÀOANI-DE-JOS 478 STREJEM
de 17904 leT, si la cheltuelT, de
17816 leT.
Vite : 394 boT, '16 vacT, 228
cal, 180 oT, 30 capre si 281 porcT.
Sträoani-de-Jos, catun, in jud.
Putna, pl. Zgbrgutul, com. cu
acelasT nume. E situat pe muntele
usiteT si strgbgtut de piriul
Valea-DaniT.
Are o bisericg parohialg, cu
hramul S-til VoevozT ; o scoalg
mixta.
Sträoani-de-Sus, com. rur., in
jud. Putna, pl. Zgbrgutul, asezatg
lingg Strgoani-d.-j., la V., spre
coasta plriuluT Repegioara, la 5
kil. de subprefectura plgseT si
la 33 kil, de capitala judetuluT.
E formatg din cgtunele : Muncelul,
Strgoani-d.-s., Talapanul si
Varnita, cu o populatie de 533
familiT, sati 1952 suflete.
Are o bisericg parohialg, Cu
hramul Sf. Nicolae, 1 filial g cu
hramul Sf. Nicolae-Vechiii, ambele
in cgt. Strgoani d.-s., ; o bisericl:parohialg,
cu hramul S-tuT
Voevoz1 in Muncelul, si 1 filial,
cu hramul Sf. Nicolae, in Varnita
; o scoalg.
Vite: 262 boT, 98 vacT, 156
caT; 263 oT, 6o capre si 140 porcT.
LocuitoriT din cgtunul Varnita,
In care a fost si un mic schit de
cgluggrI Cu acelasT nume, se ocupg
Cu fabricarea varuluT din
pietrele calcaroase aflate pe valea
usitel'.
Sträoani-de-Sus, atun, la jud.
Putna, pl. Zgbrgutul, com. cu acelasT
nume, situat spre V. de
Strgoani-d.-j., pe coasta piriuluT
Repedea.
Stràoqti, sat, fgcind parte din
com. rur. Hirsa, pl. Podgoria,
jud. Prahova.
Sträule§ti, mofie, in jud. Teleor-
man, pl. Tirgulur, situatà futre
hotarele mosiilor Licuriciul si Bujoresti.
Are o intindere de 20
hect.
Strehaia, com. rur. i sat, jud.
Mehedinti, pl. Motrul-d.-j., la 48
kil, de orasul Turnul-Severin,
situatg pe albia MotruluT. Satul
formeazg comung cu cgt. :
Ciochiutul, Comanda, Slgtinicul-
Mare, Slgtinicul-Mic si Stgncesti,
Cu o populatie de 6000 locuitorT.
Are 2 scolT ; 4 bisericT, intre
care si o mgngstire numitg mgngstirea
Strehaia, deosebitg prin
particularitatea cg e ziditg Cu
altarul spre S.
Este asezatg, se zice, pe niste
ruine, de catre MateT Basarab,
la anul 7153, Septembrie. Inscriptiunea
d'asupra useT biserice
afirmg cg ar fi fAcutg de
MateT Basarab. O altg piatrg,
ggsitg d'asupra porteT de la zidul
de platel ce o inconjoarg,
spune cg ea e ziditg de Constantin-Vodg
Basarab, la 7201, iar
o altg traditiune pretinde cg
este fgcutg de Mihaf-Viteazul,
pe ruinele casteluluT luT Pgtrascu-
Vodg, tatgl sri, si in care castel
MihaT Bravul a fost ngscut.
Iatg ce spune legenda : MihaY
fiind invins de TurcT, in luptele
ce a avut spre Craiova, s'a retras
la Strehaia in casteiul tatgluT
s'al si locul sgti natal, asezindu-sT
trupele, Cu tunurT, la
Comanda si Straja. Ast-fel fortificat,
noaptea s'a apucat sg zideascg
mgngstirea ; fiind insg
intuneric si el grAbindu-se, a zidit'o
cu altarul spre S. La E.
bisericeT, in apropiere de strasing,
se vede o usg, care servea
de comunicatiune intre castelul
de aci si partea de sus a bisericeT,
unde este in fiintg si pgng
astg-zT balconul ce servea DoamneT
si DomnuluT pentru ascultarea
serviciulul divin.
In curtea mgngstireT se aflg
o finting unde s'ad ggsit tnonede
vechT, precum si tevT de
fer, pe care se aducea apa din
depgrtare, din riul Motrul.
LocuitoriT posedg : 241 plugurT,
446 care cu boT, 40 cgrute
cu caT ; 260 stupT; 2000
vite marT cornute, i 16 caY, 1200
oT si 1460 rimgtorT.
Ad se face un tirg sgptgmina],
si cite-va bilciurT anuale.
Budgetul comuner e la veniturT
de 26655 leT, iar la cheltuelT,
de 10258 leT.
Prin comung trece calea feratg
si soseaua nationalg Virciorova-Bucuresti.
Este legatg si cu
Baia-de-Aramg prin soseaua Strehaia-Brosteni-Baia-de-Aramg.
Se zice a Strehaia a fost resedinta
Banilor OltenieT; actualmente
este resedinta sub-prefectureT
plgseT Motrul-d.-j., a judecgtorieT
OcoluluT Strehaia, a unuT
batalion de Infanterie, maT avind
un spital, o farmacie si un
oficia postal.
Strehaia, stafie de dr.-d.f., jud
Mehedinti, pl. Motrul-d.-j., com.
Strehaia, pe unja Craiova-T.-Severin,
pusg in circulatie la 5 Ianuarie
1875. Se aflg intre statiile
Butoesti (s 1,1 kil.) si Timnea
(14,9 kil.). Ingltimea d'asupra niveluluT
MgriT de 1361%66. Venitul
acesteT statiT pe anul 1896 a
fost de 74128 leT si 88 banT.
Strejeni, altun, al com. Tisgul,
jud. Buzgti, cu 480 locuitorT si
98 case. In vatra satuluT, pe malul
sting al izvoruluT Pietrosul,
se aflg o plutg (plop), al cgreia
trunchig, la mijloc, are o grosime
de 9,67 m.
Streje§ti, stafie de dr.-d-f., jud.
Romanati, pl. Oltul-Oltetul, com.
Strejesti-d.-j., pe unja Piatra-Drgggsani,
pusg in circulatie la 13

STREJETI 479 STRtUBA
Decembrie 1886. Se afta intre
statiile Arcesti (11,6 kil.) si Dragasani
(11,8 kil.) Inaltimea d'asupra
niveluluT Mari de 143',34.
Venituf acegteT statiT pe anul
1896 a fost de 31069 let, 40
banT.
Strejesti, deal, intre com. Strejesti-d.-s.
si Cirlog-ani, jud. Romanati,
pl. Oltetul-d.-s., aproape
de limita de N. a jud. Are o
altitudine de 246',36 d'asupra
nivelului MariT, pe un punct
triangulat ce prezinta.
Strejesti-de-Jos (de-Vale), com.
rur., la N. de pl. Oltetul-Oltuld.-s.,
jud. Romanati.
Se compune din satele : Strejesti-d.-j.
(600 loc.), Runcul (400
loc.), Mamura (90 loc.) si Puriceicul
Foisorul (137 loc.).
E situara' lingil riul Mamul,
pe soseaua si linia ferata Corabia-R.-VaduluY,
la 45 kil. de Caracal
si la 24 kil. de Balsul.
Are o populatie de 1224 locuitorl
; o scoala mixta; 3 bisericT,
una cu hramul S-ta Treime
si alta, S-tuY Apostoli (1852), in
Runcul si S-tul George (1821),
cu 3 preotT si 6 cintaretT; 7 circiumT.
LocuitoriT poseda 243 vite
marT cornute, 977 vite miel' si
120 pord.
Aci se face un bilciti in Dumineca
Rusaliilor.
Strejesti-de-Sus (de-Deal), com.
mur., jud. Romanati, pl. Oltetul-
Oltul-d.-s., formata din satul Cu
acelasT nume si cat. Valcelele, situat
aproape de hotarul jud.,
linga apa Mamul, la 34 kil. spre
N.-E. de Bals si la 45 kil. spre
N. de Caracal.
Are o populatie de 1224 locuitorT
; 2 bisericY, una cu hramul
S-tif VoivozT (1821) si ceal-altA
cu hramul S-ta Treime
(1733), cladita cea dintiiu de
Constantin Buzescu si cea de a
doua de tatal acestuia cu sosia
sa Maria. Ad se afla o interesanta
piatrA mormintala a luT
Constantin Buzescu, sfir,itul neamuluT
sau .
Strejnicul, com. rur., jud. Prahoya,
pl. Tirgsorul, situata pe
loc ses, la 6 kil. de capitala
plaseT ;ti la 3 kil, de a judetuluf.
N'are nicI un catun alipit.
Are o populatie de 951 locuitorT
; o biserica, fondata in
1886 de locuitorT, deservita de
1 preot.
LocuitoriI, in numar de 121,
s'ají improprietArit la a. 1864
pe mosia d-nef Elena Barcanescu,
din care li s'ají dat 477
hect. ET posea : [57 cal si Tepe,
103 vacI, 145 porcT, 449 oT ;
130 stupY de albine.
Suprafata comuneY are o intindere
de 3000 hect.
Comerciul se exercita in comuna
de 2 circiumarY.
Budgetul com, e la veniturT
de le 241 I .
Prin comuna trece o osea,
ce vine din Ploesti, si-T inlesneste
comunicatia cu Tirgsorul-
Noti.
E inconjurata de mosia Tirg
sorul-Nou si mosia d-neT Elena
Barcanescu.
Strejnicul, sat, facind parte din
coin. rur. cu acelasT nume, pl.
Tirgprul, jud. Prahova.
Streminoasa, sat, in jud. si pl.
Tutova, com. Plopana, spre S.
de satul Plopana. Are o populatie
de I30 locuitorl.
Se mar numeste si Zinga.
Strigoaia-Brazoaia,pidure, supusa
regimuluT silvic, jud. Muscel,
plaiul Diulbovita, com. Albesti,
in intindere aproxima-
tiva de 700 hect., Cu un masiv
intrerupt, avind ca esente prin
cipale fag, mesteacan si plop.
Se invecineste la N. cu padurea
Dosul-Brati ; la S., cu catunul
Ochqti ; la E., cu Valea
Malinul, la V., cu proprietatea
statului.
Strimba, com, rur., jud. Gorj,
pl. JiuluT, in partea de N. a
com. Girbovul, despartita in doua
prin apa Jiului.
Se compune din catunele :
Strimba, Strimba-de-peste-JiT si
Raci-de-peste-Deal, cu o suprafata
de 3060 hect., si o populatie
de 413 familiT, sati 1070
suflete ; o scoala, infiintata la
anul ¡833; o biserica de lemn,
cu I preot si 1 cintaret ; un
schit de zid foarte vechiu ; 1
moara cu aburY si 2 circiumr.
LocuitoriT sunt improprietaritl
pe proprietatea statuluT.
ET poseda : 47 plugurt, 124
care cu boT, 3 carute cu cal;
45 stupT de albine ; 28 cal, 656
vite marT cornute, 274 rimatorT,
33 capre si 809 oT.
Budgetul com. e la veniturl
de 1943 leT, 94 banT, iar la cheltuelf,
de 1735 leT, 30 banT.
Comunicatia in comuna se
face pe soseaua vecinala care o
pune in legatura la N. cu Undari-d.-j.,
iar la S., cu Girbovul.
Strimba (Tertelul), com, mur.,
la N.-V. pl. Ocolul, jud. Romanati.
Se compune din satele :
Strimba (297 loc.) si Tartalul
(249 loc.), situate pe niste dealurf,
la 21 kil. spre V. de Caracal,
aproape de soseaua Caracal-Craiova.
Are o populatie de 546 locuitorl;
2 biseria una cu hramul
Sf Nicolae (1848) in Strimba,
si cea-Palta, cu hramul Sf.
Nicolae (1847) in Tertelul, Cu 2
preott si 4 cintaretT; 5 circiumf.

STRNBA 480 STRIMBA-DE-SUS
Locuitorir posea : 447 vite
marT, 607 vite mid i 106
porcr.
StrImba, cdtun al com. Colti,
jud. Buzar', cu 6o locuitorr
14 case, situat pe un platoù' izolat
ce se ridica pe malul drept
al Vaer-Sibiciulta.
StrImba, cdtun, al com. Hodorasca,
jud. Gorj, pl. Ocolul, situat
la S. de com. si pe valea
Cu acelasi nume, care da in soseaua
judeteana T.Jiul-Ciuperceni-Severin.
Are o suprafata de 357 hect.,
cu o populatie de 314 locuitoef;
biserica de zid, fondata la
anul 1810 de Costache Glogcveanu
i altr boerr, deservid
de I preot si i cintaret.
Locuitora poseda : 14 plague'',
ro care cu bor, I caruta
Cu cal; lo car, 144 vite marT
cornute, 109 pord, 200 ca
capre.
Comunicatia in catun se face
prin soseaua comunala care
pune in legatura la N. cu co
muna so, iar la N.-V. Cu Ciuperceni.
StrImba, cdtun de resedinta al
comuner cu acelasr nurne, pl.
Jiulur, jud. Gorj, situat pe loc
ses i litiga lantul de inaltimr
din dreapta Jiulta.
Are o suprafatI de 2800 hect.,
cu o populatie de 320
sail 65o suflete; o scoala, infiintata
la 1833; o biserica de
lemn, l'acata de locuitorr la anul
1850, Cu r preot i I cintaret;
schit de zid, pe o pozitie frumoasa
in Ociare, foarte vechiù,
cu mal multe chilir imprejurul
salí, aproape ruinate, fondat de
Stoichita Riosanu in zilele Domnulur
Al. C. Moruz si ale Episcopulta
Nectarie (1755);
moad Cu aburr si 2 circiumr.
Locuitora posea : 29 plugurT,
84 care cu bol, 3 carute
Cu car ; 15 stupT de albine; 23
ce, 400 vite marT cornute, 219
rimatorr, 5 capre si 529 °T.
StrImba, cl/un, al com. Pojaruld.-j.,
pl. Amaradia, jud. Gorj,
la N. comuner Logresti-Mosneni,
pe Valea-Strimba.
Are o suprafata cam de 800
hect., cu o populatie de 88 famita,
sati 362 suflete ; i biserica,
reparata in 1887.
Locuitora posea : 15 plugurl,
48 care cu bor; 25 stupT; 220
vite marT cornute, 208 or, 2
capre, 26 rimatorr si 7 cal.
Comunicatia acestur cat. se face
pe soseaua comunala ce vine de
la S. din com. Rogrest/-Mosneni ;
la V., peste dealurT se leaga cu
Pojarele prin drumurr de care,
iar la E., cu jud. Vilcea tot prin
drumuef de care.
StrImba, caqui:, care inainte de
1830 tinea de com. Petrosani,
pl. Crivina, jud. Prahova, iar de
la aceasta data locuitora
stramutat in Petrosani i si-ati
format satul de azY, asezindu-se
in partea de E
StrImba, sat, in jud. Roman, pl.
Fundul, com. Ciuturesti, spre
N.-E. de satul Ciuturesti. Are o
populatie de 136 locuitorr.
Strimba, cdtun, jud. Romanati,
pl. Oltetul-Oltul-d.-s., com. BAleasa,
lîngä apa Geamartaluiul,
pe dreapta.
Are 170 locuitorl si o biseria,
cu hramul Buna Vestire (1856),
cu I preot i 2 cintaretT.
Strlmba, sat, facind parte din com.
Corbita, pl. Zeletin, jud.
asezat pe ambele malurr ale
piriulta Strimba, la 2 kil, de resedinta
comuner, spre E.
Arco suprafata de 160 hect., t u
o populatie de 159 locuitorr,
improprietaritT la 1864.
Are o biserica de lemn, facata
de locuitorr.
StrImba, sat, in jud. si pl. Tutova,
com. Puesti, spre N.-V. de tirgsorul
Puesti. Are 357 locuitorr
si 82 case.
StrImba saü Catanele, moFie a
statulta, jud. Dolj, pl. Bailesti,
com. Catanele. Are o suprafata
de 504 hect.
StrImba - de -Jos, cdtun, jud.
Vlasca, pl. Cilnistea, pendinte
de com. Strimba-Mare, situat
pe coasta stinga a riuluT Cilnistea,
cam pe deal, spre S.
Se compune din trupurile Hulubesti
i IauI, proprietate a
d-lur Em. Gradisteanu.
Are o suprafata de 3114 hect
din care S'a dat in 1864 la 115
locuitorr, fosa clacasT, 433 hect.
Aci este 'Aclare in trer trupuri
in suprafata de 66o hect.,
cu venit anual de 45000 le.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Nicolae, pe coasta dealulur, zidita
la 1884 de locuitorT, cu
ajutorul proprietarulta, deservid
de un preot si un cintaret; 2
morr, ambele pe apa Neajlovulta ;
un pod de lemn pe apa Cilnister,
ce serva drumu/ur spre
Giurgiù; 7 &duna%
In dosul bisericer sunt niste
ruine vechr boltite, care se zice
ca ar fi fost locuinta lur Oprisan
de la Stoenesti.
Ad i sunt valle: Iasulur, care
da in Cilnistea, Valea-de-la-Cimpul-Ascuns
si mal multe %raleeluse.
StrImba - de- Sus, cdtun, jud.
Vlasca, pl. Cilnistea, pendinte
de com. Strimba-Mare, situat pe
partea stinga a vair Cilnistea,

STR1MBA-DE-PESTE-J11 481 STRiMBENT
cam pe un delut, spre S.-E.,
proprietate a cl-luT M. Corbescu.
Are o suprafad de 1738
hect.; o biserica, zidid de fostul
proprietar, deservid de i preot
si I cintaret ; o scoala ; o padure
de sleail i tufa. in 2 corpurT, In
suprafata de 500 hect. ; o moara
pe apa NeajlovuluT, numita Pa-
; o osea ce vine din Cringuri
si merge la moara; un pod
peste apa Neajlovulta.
StrImba-de-peste-JiI, atun, al
com. Strimba, jud. Gorj, situat
In partea de E., pe loc ses, in
stinga PuluT i d'alungul soseleT
nationale Filiasi-Pietrosani
Are o suprafata de 210 hect.,
cu o populatie de 63 familiT,
sal-1 300 suflete.
LocuitoriT poseda: io plugurT,
20 care cu bol; Loo stupT;
128 vite marT cornute, 2 cal,
223 oT, 24 capre si 38 rimatorT.
Comunicatia in catun se face
prin soseaua nationala Filiasi-
Petrosani, care Il pune in legatura
la N. cu comuna Plopsorul,
iar la S., cu cat. Sarclanesti
si com. Izvoarele.
StrImba-Mare, com. rur., jud.
Vlasca, situad pe partea stinga
a apeT Cilnistea, la gura van
Neajlovului, in partea dreapta,
pe loc ses, putin ondulat in pl.
Cilnistea, la 37 kil. de Bucuresti,
30 kil. de Giurgiu, i 14 kil,
de Ghimpati, resedinta plaseT.
E compusa din cat. Strimba
d.-j., Strimba-d.-s. i Cringurile,
cu o populatie de 1515 suflete.
Are 3 bisericl, deservite de
3 preotT si 5 clascalT ; o scoala
mixta; 3 morT pe apa NeajlovuluT.
Aci sunt mal multe trupurT de
mosiT: Iaul, Hulubesti, Cringurile,
Ionesti si Strimba.
Pe aceasta proprietate era satul
Hulubesti, ale caruT urme se
66646. Marean Diolionar GeogratIo. Vol. V.
vad i azT ceva mai jos de
Strimba-d.-j., pe malul Neajlovulm.
Aci, zice scrlitorul german
Valter (eTezaur de monumente
istorice , ed. P. Ilarian, vol. I,
pag. 18), Mihal Viteazul adasta
pe TurcT, dupa ce veni din
Giurgia.
La pariT podulul luT Varlam,
unde da Neajlovul in Cilnistea,
laiocapul trupuluT Hulubesti, unde
incep Calugareni-Vartiade, se
pare ca a fost si lupta cea mare
de la Calugureni, intre Mihal
Viteazul i Sinan-Pasa. In fata
;rail si a satuluT Uzunul este o
movila mare, numita Gorganul,
care se crede a fi facuta cu ocazia
inmormintariT celor ucisT in
aceastä batalie.
In comuna sunt patru
de pä'dure, din care doua in
lunca NeajlovuluT, compuse din
lemne de sleail, si 2 in trupul
IasuluT, compuse din lemne de
tufa. Toate aceste pilcurI sunt
In continua exploatare si suprafata
lor este de 116o hect.
Strimbeanul, sat, jud. Dimbovita,
pl. Bolintinul, cat com. Vacaresti-de-Rastoaca.
Stembeni, com. rur., jud. Prahoya,
plaiul Varbilaul, situad
pe ambele malurT ale Orla Alunisul,
la 30 kil, de capitala judetulul
si la 3 kil, de a plaiuluT.
Se margineste la V. cu Cosmina-d,-s.,
mosie a d-luT Vasilache
Sinescu ; la S. cu mosia
Stefesti, cu apa si prundul Var.
bilaul, si la E. cu com.. Bertea.
Se compune din 2 cat. : Strimbeni
si Aluniul, cu o populatie
de 1220 locuitorT.
Are 2 bisericT, una in Strimbeni,
cu hramul Duminica Tuturor
Sfintilor, si cea l'alta in
Alunisul, deservite de 2 preoti;
o §coalá.
Locuitoril In numar de 290
s'au improprietarit la 1864 pe
mosia d-nei Rarita Eliad Bar
canescu, din care li s'au dat 1128
hect. El posea: 285 caT si lepe,
411 vacT, 75 capre, 675 oi, 519
porci.
Comuna se intinde pe o SU
prafata de 2645 hect.
Comerciul se exercita in comuna
de 6 circiumari.
Veniturile comuner se urca la
5743,97 leT ;i cheltuelile la
3175,67 1 er.
Este presarata de plaiurile
Mare, Foisorul, Tisa, Miturca,
Virful - lui -Rusin, Virful Benii-;
strabatuta de girlele Bertea si
Alunisul, si de vaile : Strimba,
resului, Frasinului si Zgheboaia
StrImbeni, com. 'ur., la extremi
tatea de N. a plasel Teleorma
nulul, jud. Teleorman, pe valea
CiineluT, la 84 kil, de resedinta
judetuluT, 44 kil. de Rosiori si
la 76 kil. de Alexandria. E formad
din doua catune Strim
beni (resedinta) i Caldararul, la
care este alipit un catuna nerecunoscut
oficial, numit Adunati-
MostenT sau Barza, asezat la
extremitatea de V,, pe Valea
Burdel. Catunele sunt situate
intre valle Ciinelui, Strimba
Plescarca ; cele doul din urrna,
impreuna cu piriiasele lor, dau
in Valea-CiineluT.
Se invecineste la N. cu com.
Coltul-Ungheni, din jud. Arges ;
la S., cu com. Mirosi ; la E., cu
com. Bucovul si la V., cu cimpia
Burdea.
Suprafata teritoriuluT comu
neT este de aproape 6500 hect.,
ca o populatie de 2458 locuitorT.
Are o scoala. mixta ; 3 bise
ricT, doua in Strimbeni ca cite
2 preotI si 2 cintaretT i una in
cat. Caldararul, cu r preot
2 entareff.
Vite : 1372. vite marT cornute,
623 caT, 3351 ol i 770 porcT.
61

STRIMBENI 482 STRIMBUL
Ocupatiunea locuitcrilor, pe
lingg agriculturg, este i lemngria,
cojocgria i cgrutgria.
Budgetul comunel e la veniturT
de 11582 leT, 17 bani, iar
la cheltue11, de 9248 leT, 8o banT.
Prin interiorul comuneT trece
calea judeteang Ro,iori- Striinbeni
la Pite,ti, care o leagà cu
com. Coltul Ungheni, din jud.
Arge,, la 5 kil., iar cu cornunele
Miroi, Bucovul §i cu gara
Miroi, se leagg prin ,osele vecinale
impietruite.
In partea despre S. a satuluT
Strimbeni se vgd urtnele unuT
vechiti elqteti, abgtut din apa
Strimba, numit Ele,teul-Crapu.
luT, cgruia i se zicea i Ele§teul-
Domnesc. Pe valea Burdel este
o mggurg inaltg cam de ro m.
§i largg de 200 m.
Mo§ia statuluT Burdea-CAldgrarul,
dimpreung cu pgdurea, linea
de Mitropolia din Bucurqti,
inainte de secularizare.
Satul Strimbeni este unul din
cele maT vechT ale judetuluT ; el
a fost locuit nurnaT de mopenT;
locuitoriT luT ati fost in mal
multe rindurT risipitT, din cauza
bgjeniilor i a nesiguranteT ce
domnea in Tara In sccolul trecut
Il ggsim figurind printre sate'e
cele marT ale judetuluT, facind
parte din plasa care se
numea Mijlocul.
Strimbeni, sat, cu 123 suflete,
jud. Argq, pl. Ggl4qti, fAcind
parte din com. rur. Cerpnile.
Strimbeni, sat, fgcind parte din
com. rur. Strimbeni-Blejoiul, pl.
Tirporul, jud. Prahova.
Strimbeni, sat, flcind parte din
com. rur. Strimbeni, pl. \Jai-6ilgul,
jud. Prahova.
Strimbeni-Blejoi,com.rur., jud.
Prahova, pl. Tirporul, situatg
pe malul TeleajenuluT i pe ambele
malurT ale piraelor Dimbul,
B/eaja i Strimba, la 4 kil, de
capitala judetuluT i la 12 kil.
de rqedinta. p14eT.
Se compune din 3 cgtune
Strimbeni, Blejoiul i Coco,e,ti,
cu o populatie de 998 locuitorT.
Se mgrginete cu comunele :
Tirporul-Nou, minia
Ploi,toreanca i riul Teleajenul.
Are o bisericg, la Blejoi, reparatà
prin 1764 I deserviti
de i preot ; o ,coalg, infiintatg
la 1889.
Afarg de agriculturg, locuitoril
acestei comune se mal ocupa
cu transportul pietref
nisipuluT la ora,u1
Mare parte din locuitorT sunt
mo,nenT ; 37 s'ati improprietgrit
la 1864 pe mo0a EforieT, din care
dat 130 hect Ef posedg :
27 caT, 8 Tepe, 174 vado 1438
oT i 196 pord.
Teritoriul comuneT, impreung
Cu pádure, are 1308 hect.
Comerciul se exercitg in comung
de 5 circiumarT.
Budgetul comuneT e la veniturrde
3231 leT .1i la cheltuelí,
de 3150 leT.
Soseaua Bratocea
strgbate comuna; are §i drumurile
naturale catre comunele :
Ploe§tiori, Pgule,ti
Strimbi, trup de sat, in judetul
Neanntu, pl de Sus-Mijlocul, com.
Usciti.
Strimbul, com. rur., jud. Brgila,
pl. Ianca, formatä din satul cu
acela0 nume, situat la N viroageT
Strimbul .5i la 69 kil. spre
S.-V. de Brgila.
Se .invecine.5te la E. cu cgt.
Fgurei ; la N.-V., cu cgt. Vizireni
; la N., cu com. Nisipeni,
din jucl. R.-Sgrat, i la S., cu com.
Ru,etul.
Are o suprafatg de 1714 hect.,
cu o populatie de 789 locuitorT,
din carY 90 improprietgritT la
1864 §i 75 la 1879; o bisericg,
fondatg la 1837, i reparatg
1888 de locuitorT, deservitg de
preot, i cintgret §i i paracliser
; o . coalg mixt I, infiintatg
la 185o.
Vite : 380 caT, 970 vite marT
cornute, 2000 oT i 210 rimAtoa.
DrumurT sunt : spre N.-E., la
gara Fgurei ; spre E., la Vizirul,
prin Batogul, 42 kil.; spre S.-S.-
E. la Ruetul, peste iaz, 4 kil.;
spre V., la Buzgii, pe la punctele
Singurul i Movila-Oier. In partea
despre S.-E. a coin., cam la
500 m., se afig vechia comung
infiintatg la 1718 de Gr. Buzoianu,
i care .s'a desfiintat din
cauza despIrtireT tno§ieT Noua
comung e infiintata pe la 1828-30.
Strimbul, sal, jud. Dimbovita,
plaiul Ialomita-Dimbovita, cgt.
com. Virfurile.
Strimbul, sat, jud. Dimbovita,
plaiul Ialomita-Dimbovita, cgt.
com. Valea Lungg.
Strimbul, sat, jucl. Dimbovita,
pl. Dimbovita Dealul, cgt. al
com. Bogati.
Strimbul, sat, jud. Dimbovita,
plaiul Ialomita-Dimbovita, cgt.
com. Pietrari.
Strimbul, sat, in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, pendinte de
com. Giurgeni, situat inteo insulg
pe Dungre.
Strimbul, fost sat, in insula Cu
acela0 nume, pe Dunäre, in fata
cetgter Silistra.
Pe la anul 1764, Domnitorul
Tgrif de atuncT, Stefan Racovitg,
a convenit cu Poarta sg

STRIMBUL
se alipeascg TgriT acea insulg,
impreung cu altele mar inicr, §i
drept despdgubire a adgogat la
tributul ce se plgtea Turciel
2000 leT mai mult.
Strimbul, insuld, in Dungre, jud.
Constanta, pl. Silistra-Noug, pe
teritoriul com. rur. Oltina. Are
o lungime de 2/2 kil., o lgrgime
de 1 kil. ,i o intindere de 200
hect. Este apropiatg maT mult
de malul dobrogean al fluviuluT,
de care e despgrtitg printr'un brat
de 700 m. lgrgime §i 6 m. adincime.
E situatg in partea de N.
a plg,eT ,i a comuneT, acoperitg
in intregime cu pgd.tri de sälcir
§i rgchitg.
Strimtul, com. rur. §i sat, jud.
Mehedinti, plasa Vailor, la 56
kil. de Turnul - Severin, a,ezata
pe vale, futre 2 dealurT,
unul in partea de N. §i cel-l'alt
In partea de S. Se mgrginqte:
la E. cu com. Slivile§ti ; la S.
cu comunele Covrigi O Samarine§ti
; la V., cu comuna Tirioiul
: iar la N., cu comunele
Tehomirul ,i Cozmgnqti.
Satul formeazg comung cu satul
Larga §i mahalalele: Feteni,
Doseni, Vilculqti, Cocorul §i Iorghe§ti,
ce apartin satulut Strimtul,
i mahalaua Valea - Mare
ce apartine satulur Larga.
Are o populatie de 960 locuitorT
; 2 inserid, cu I preot
,i 2 cintgretT ; o ,coalg.
Budgetul comuneT e la venitul-1
de 1648 leT, iar la cheltuelr,
de 844 leT.
LocuitoriT poseda : 32 plugurr,
58 care cu bol"; 5 arute Cu
cal; 80 stupf ; 370 vite mart
cornute, 16 caT, 300 01 O 311
rimgtorT.
Prin comung trece §oseaua
Samarine§ti - Strimtul - Slivile§ti.
Dealurr sunt : Dealul-Sitelor,
al-Pomilor, PiticuluT, Viilor, Cos-
mgne§tilor §i Tehomirul; in partea
de S.: Dealul-RadeT, al-Samarinqtilor,
al-Stirp3rilor, Tulver,
Covrigilor, Drgganul ,i Piscul-Mord.
Va( sunt : Valea - Strimtulur,
Valea-Radel, Valea-Mare, Valea-
Drgganul ,i Valea CocoruluI, ce
cad in partea de S.; iar in
partea de N., Valea-Strimti§orul
li Valea-Fgtgciuner.
Este udatg de apa JiltuluT, ce
curge de la V. spre E., primind
inteinsa Piriul - ReziT, al Vád-
Mari, CocoruluT, StrimtipruluT
;4 Fgaciuner.
Strlintul, pildure, supusà regimuluT
silvic, jud. MuFel, pe muntele
Strimtul, in intindere aproxiinativg
de 400 hect. Se invecine§te
la N. Cu Apa-Marichif, la
E. cu Nämgeti §i la V. cu riul
Tirgul.
Strimtura, sat, in jud. Tutova,
pl. Simila, com. Sirbi, spre S.
de satul Sirbi, situat la jumgtatea
cge1 Birlad-Docolina. Are
o populatie de 90 locuitorr.
Stringule§ti, sat, fgcind parte din
com. rur. Gu,oeni, pl. Oltul.d.-j.,
jud Vilcea, situata la 4 kil, de
cgtunul Spideni. Are o populatie
de 179 locuitort.
Stroe§ti, com. rur., in partea de
V. a plaeT Crasna, jud. Putna,
aezatä pe esul §i o parte a
dealurilor din stinga piriulur
Crasna.
Se mgrgine,te la N. Cu com.
Tabglge§ti ; la S, Cu com. Iepureni
li la V, cu Guge,ti li Bo.
tqti
Este formatg din satele : Stroe,ti,
Valea lut-Bosie ,i GugeSi,
pe o suprafatg catn de 2864
hect., Cu o populatie de 128
familir, sail 694 suflete.
LocuitoriT sunt parte rgze,T
483 STROEFTE
vechl ;ii parte fo,tT clacag, itn
proprietgriti dupg legea din 1864.
Are 3 bisericr, deservitg de
1 preot.
E inconjuratg spre N.-S.-E. de
colina Lohan-Crasna §i udatg
In partea de V. de plriul Crasna,
iar in cea de E. de piriul Lohan.
Budgetul comuner e la veniturr
de 160o Id 50 banT, §i la
cheltuelT, de 1200 leT, 90 banT.
Locuitoril posedg: 355 v;te
marT cornute, 1077 or ,i 117
porcT.
Stroe0, com. rur., jud Gorj,
plaiul Vulcan, situatg in partea
de N. a com. Stolojani.
Se compune din cgtunele :
Stroe§ti ,i Rosnovita.
Are o suprafatg de 750 hect.,
cu o populatie de 203 familii,
sau 903 suflete ; o ,coalg; 3 bisericr,
fondate : una la 1830, a
doua la 1854 §i a treia la 186o
de locuitorT, Cu 2 preotf §i 3
cintgretr.
Locuitorii posedg : 70 plugurr,
roo care cu bol, 3 carute Cu
cal; 55 stupi ; 56o vite !liad
cornute, 290 ol, 22 caí O 276
rimgtorI.
Venitul comunet este de ler
745, iar cheltuelile de ler 699,
95 banT.
Este udatg de apa Sohodolul,
care la qirea sa din sat se
unqte Cu Jale§iul §i apor se
varsg in Bistrita.
Comunicatia in comung se
face prin ,oseaua vecinalg T.
Jiul-Tismana §i prin §oseaua comunal1
care dg in aceasta.'
Stroe§ti, com. rur., jud. Vilcea,
plaiul Horezul, compusg din 2
cgtune : Stroe§ti O Dianul. E situatg
pe atnbele malurr ale riu
luí Cenia, pe dealul Dianul O
piriul Cernipara, la 55 kil. de
capitala jud. §i 15 kil, de a pla
iulut.

STR0ETTI 484 STROETY
Se mgrgineste Cu comunele :
Ciresul, Pojogi, SIgtioara, Màdulan
i Maldgresti.
Are o populatie de 3290 locuitort
; 3 bisericT, una construitg
la 1869, a doua, foarte vechIe,
a treia in cgtunul Dianul, reparata
la anul 1890; o scoalg.
mixta.
Veniturile i cheltuelile com.
se urca la 1300 leI anual.
LocuitoriT sunt mosnenT. EI
posedg : 47 cal, 350 bol*, 313
vacY, 133 capre, 500 oY si 293
poni.
Pe riul Cerna, in raionul comunef,
e o moarg pentru mgcinat.
Pe coasta de S. a dealuluI
Mggura, se ggseste multa piatra
de var.
In partea de V. a com. este
o osea vecinalg, care inlesneste
comunicatia Cu comunele Ciresul
Slgtioara.
E brazdatg de dealul Mágura
si udatg de riurile : Cerna, Cernisoara
i Aninoasa.
Stroe§ti, sat, Cu 742 suflete, pe
malul sting al riuluT Vglsanul,
jud si pl. Argesul, facind parte
din com. rur. Costesti-Stroesti.
Are o bisericg, Cu hramul Sf.
Nicolae, deservitg de i preot
un cintgret ; o scoalg mixta.
Stroe§ti, Cu sectia Romäne§ti,
sat, jud. Bacau, pl. Tazlgul-d.-j.,
com. Beresti, situat aproape de
tnalul TaziauluY Mare, la 3 kil.
de satul Beresti (scoala). Are o
populatie de 241 locuitorT; o
bisericg, cláditg de locuitorI la
1842 si reparata la 1890, Cu 2
cintarett.
Vite : 7 cal, 175 vite man
cornute, 50 porcl.
Stroe§ti, sal, pe valea piriulut
Gornitul, in dreapta Sicnet si in
partea de V. a com. Zlatunoaia,
pl. Miletinul, jud. Botosani. In
vechime se numea Pantiri. Are
o suprafatg de 471 hect., Cu o
populatiune de 166 familiI, salí
693 suflete ; i bisericg, cu un preot
si 2 cintäretT ; 2 circiumt
Vite : 300 bol si vacT, 24 cal,
640 01, 70 porcr.
Stroe§ti (Valea-VieI - Ungureni),
tatun, al com. Pgtirlagi,
jud. Buzar], Cu 120 locuitorl
34 case.
Stroeqti, sat, in centrul com.
Stroesti, pl. Crasna, jud. Fdlcitl,
asezat lingl coasta colind
han.Crasna, inteo vale deschisg,
spre V. Are o populatie de 41
familiY, sati 230 suflete; o bisericg,
facutg la 1854, cu un
preot si 2 dascg1T.
Stroe§ti, atun, com. Stroe.sti,
plaiul Vulcan, jud. Gorj.
Are o suprafatg de 546 hect.,
Cu o populatie de 154 familii,
salí 658 suflete; i coall mixta;
2 biserid, fgcute : i la 1830 si
cea-l'altg la 186o, de locuitorY,
deservite de i preot i 2 cintgretY.
LocuitoriI posedg: 50 plugurt,
70 care cu bol', 2 cgrUte cu cal ;
35 stupl ; 400 vite marI cornute,
200 oT, 12 cal i 200 rituNtorT.
Pe Dealul-Stroestilor, situat spre
E. catunulur, sunt plantate
Stroe§ti (Stroe§ti-Särindarului),
sat, facind parte din com.
rur. Ferbinti-Stroesti, pl. Mostistea,
jud. Ilfov, asezat intre
Ferbinti- cl.-s. si Ferbinti.TirguluY.
Se intinde pe o suprafatg de
908 hect., Cu o populatie de 339
locuitorY.
Numgrul vitelor marI e de
309 si al celor micI de 1568.
Stroe§ti, sal, facind parte din
com. rur. Pestenuta, pl. Motruld.-s
, jud. Mehedinti.
Stroe§ti, ceitun, in com. Ngruja,
pl. Vrancea, jud. Putna, situat
la gura piriulta Ngruja.
Are o populatiune de 151 locuitorY;
o scoall mixta.
Stroe§ti, sat, pe mosia Cu acelasl
nume, jud. Suceava, com. Vgscani,
asezat pe un podis foi mat
din prelungirea dealurilor Usoiul
si Ciumalul i strgbatut de piriiasul
Rg cea.
Are o suprafata de 37 Miel' si
6o prj., cu o populatie de 205 loc.
Intinderea totalg a mosieY e de
283 falcY, din care 160 cultivabile,
218 ring i restul pgdure.
Are o scoalg mixtg, infiintatg
In 1865, desfiintatg in 187r i
reinfiintatg in I88 ; o bisericg,
cu hratnul Sil Voevozí Mihail
Gavril.
Iatg. ce citim in sinodicul bisericeI
:
Biserica cu patronul Sf. VoevozY Mi.
hail si Gavril din anexa Stroesti, a com.
Ruginoasa, pl. Siretul, jud. Suceava, a
c3reia constructiune este de material Arios;
si, dupi toate cercethile fdcute, am
aflat cl ar fi fost fondatI la Inceput de
cf(tre §tefan Cel Mare, fostul Domn al
MoldoveY, spot dupa un Indelungat timp,
fiind rumaaf, s'a retnoit i Inzestrat de
c5tre rSposatul Gavril Enea, ce era pe
atund proprietar al mosieY din aceastK
anexit, lar de cine s'a sfintit nu se stie.
Facut din ordinul . . etc. etc.
Biserica e deservitg de z preot
si 2 cintarett Ea, ca i coala,
se intretine din fondul donatieI
Smaranda Costin, pe lingg care
mal' are 24 hect. teren de cultura',
parte dat dupg legea improprietarid
din 1864 si parte
daruit de aceeasI proprietarg.
Traditia spune cg. stefan Vocia
Ce! Mare si Bun, trecind de la
Hirlgil la Neamtu, a poposit pe
platoul pe care se aflg satul, pldcindu-T
foarte mult. Mosia nefiind
a nimgnul, el o facu danie
luY Stroe, unul dintre cgpitanii
sal, care intemeie satul.

STROESTI 485 STRUNGA
Un stranepot al acestuia vindu
mosia luT Enea Vgleanu, care
o cla de zestre fiiceT sale Smaranda,
cgsgtoriti dupg Iordache
Saranda. Saranda isT mgri mosia
cu trupul Laiul, cumparat
de la familia Isicescu si de atunes/
incepe numirea de Stroesti-Laiul.
Dar el moare si sotia
sa contracteazg a doua cisatorie
cu Costache Comisul, care mal
adaogg la mosia nevestel sale
trupul Ceapa si o parte din Bgiceni
pe care le cumparg de la
ciluggriT gred din mangstirea
Neamtu. Neavind parte nid de
al doilea sot, Smaranda trece in
a treia cgsgtorie cu Mihail Costin
din Bucovina care cumparg
mosia Facuti din jud. Iasi. Dar
moare si Costin si, dupg dinsul,
In 1863, si Smaranda, care, prin
testament, a fgcut danie pgmintul
de cultura obste locuitorilor
din Stroesti si Laiul, padurile,
scoalelor din Tirgul-Frumos si
casele si alte veniturt, scoalel si
bisericeT din Stroesti.
Stroe§ti, sat, ficind parte din
com. rur, Cu acelasl nume, jud
Vilcea, plaiul Horezul. Are o
populatie de 2468 locuitorr.
Stroe§ti, mofie, jud. si pl. Argesul,
proprietatea statuluT, pendinte
de mangstirea Bistrita din
Vilcea. Are o intindere de 3086
pogoane, din care 2500 pogoane
pgdure.
Stroe§ti-Särindäreanca, mofie
,i peldure a statuluT, jud. Ilfov,
com. Dridul. Pgdurea are o intindere
de 875 hectare.
Stroe§tilor (Dealul-), deal, jud.
Vilcea, la S. de muntele Slatioara,
prelungire a culmeT Gurguiata.
Din acest deal si Dealul-
Maldgrestilor ja nastere riul Cernisoara.
Din dealul Stroesti, se
prelungeste Dealul-Mare, care
merge pana aproape de confluenta
Cerniparer cu Cerna.
Stroici-Manoleasa, sal, jud. Dorohoiu,
pl. Baseul, com. Mano-
¡casa, pe mosia Manoleasa, cu
84 familiT, sati 313 suflete.
Strugari, sat, jud. Bacan, plasa
TazIgul-d.-s., com. Nadisa.
Strunga, com. rur. in jud. Roman,
pl. Siretul-d.-s., spre N.-
E. de orasul Roman si la 29
kil. de el. Este formatg din satele
: Brgtulesti, Crivesti, Fedeleseni,
Ggureana, Habasesti, Movileni
si Strunga, cu resedinta
com. in Strunga.
Are o populatie de 2007 locuitorT
; 4 biserid, din carT 2 de
zid O 2 de lemn ; o scoalg mixta.
Veniturile com, este de lel
6491, lar cheltuelele, de le' 6317.
Aid este statiunea balneara
Strunga.
Strunga, sdtuc, jud. Roman, pl.
Siretul-d.-s., com. Strunga, pe
soseaua nationalg Rornan-Iasi, la
29 kil, de orasul Roman si la
13 kil, de resedinta piase'.
Este resedinta com. Strunga.
Aci e si statia balneara Strunga.
Importanta bailor Strunga a facut
ca comuna, care mal inainte se
numea Habasesti, sa ja numele
de Strunga, si resedinta comunet,
care era mal inainte in satul
Hgbasesti, sl fie stramutatg in
Strunga. Aict in timpul sezcnului
bgilor este un oficiu telegrafo-postal.
Strunga, sta(ze balneard, jud. Roman,
la 512 kil, de gara T -
Frumos, la marginea paduret cu
acelasI nume, inteo pozitie plgcutg,
adgpostiti de curente. Are
o altitudine de 230 m.
Instalatiuni. Baile se fac in-
tr'un stabliment care are o sala
n are Cu o piscina si cu 12 cabine
pentru impachetare. Ca tle
si basinul se incglzesc prin vapor';
ap / mal sunt 12 cabine
Cu cite 2 caz' pentru bi'le calde
sulfuro tse; afarg de aceasta exts
ti un basin cu apg rece, o sala
de hidroterapie sistematica
bgt de abur Se mal face:
Inhalatium cu aer compri
mat, indicate contra boalelor
nasultn, gitulut si urechilor, ca
la Reichenhall;
Instalatit de sudatit, care
sunt anexate la baile calde;
C) Masagiu si gimnasticg medican
;
Cura de lapte si de zer
de capre rosit ;
Cura Kneip ca la Wortshofen,
dirigiatg de o persoang
specialg.
La aceste baf se afla un otel
mare cu 44 camere, alte
3 otelun mai micf, apot vile,
restaurante, birturt. Asemenea
exista un oficiu pentru posta,
telegraf si telefon
Transportul de la bara Tu.gul
Frumos se fa e cu tramcare
f.i trasurt.
Geologia : terenunle apartin
ststemuluT nuocen din grupa ter
tiara.
Proprietatt fizice O analiza chi
mica. Apa posea un miros pro
nuntat de hidrogen su furat, este
limpede, iar in conta t cu aerul
devine opalescentg si mal ttrziu
cal:tata o coloare galbeng. Re
a tiune alcalina pronuntata
Densitatea 1,001334. Are un
gust de pucioasi st e cam a
marg. Temperatura apet : + 80
120 R., pe and a aerulut +170 R
Intrebuintare. Din toate izvoarele,
tret se intrebuinteazi pentru
134 iar cel alcalin sulfuros
ca intern, fiind indicat in acelea,t
afectium ca apele de la Eaux
Bonnes.

STRUNGA 486 STUPINET (VALEA-)
Mal este un alt izvor feruginos,
care se intrebuinteaza yi el
ca intern.
AplicatiunY terapeutice : apele
de la Strunga sunt eficace pentru
urmgtoarele boale : Eruptiunile
herpetice ale peld, Catarul
plaminilor salí bronchita cronica,
Reumatismul, Artrita cronica,
Clorosa, Limfatismul, Afectiunea
scrofuloasg, Afectiunea sifiliticg,
Metrita cronicg, Dipepsia, MorbiT
chirurgicalI, Catarul aparatuluI
urinar, Cayexiele metalice, HemoroiziT,
Exudatele yi invirtoserile
i Paraliziile.
Numarul bolnavilor pe sezon
variaza intre 250-300, printre
care sunt si bolnavT ruyI din
Basarabia.
Strunga, vamd, in virful munteluT
Padia, trecatoare in Transilvania,
pe la vama austro-ungará
Gutanul, jud. Dimbovita.
Strunga-Mick polea de trecere
In Transilvania, jud. Dimbovita.
Strunga§ul, ftîrîui, in jud. Gorj.
com. Novaci, plaiul Novaci. Izvoreyte
din plaiul Mggura yi se
varsa la N. de cat. Novaci-Romani
in Gilort. Valea '1 este formata
: pe dreapta de plaiul
gura, ce se desparte din muntele
Cerbul ; iar pe stinga de
Plaiul cel Mare, o alta ramura
a plaiuluT Mggura. Are o largime
de im,5o yi o adincime
de 0"1,20.
Studina, com. rur., in N. playeI
Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanati ;
formata din satul Studina (80o
locuitorT) i Studinita (373 locultor]);
ayezata pe un teren yes,
fina linia ferata i pe yoseaua
Caracal-Corabia, la 21 kil. de
Corabia i la 17 kil. de Caracal.
Are o populatie de 1173 locuitorT
; o ycoall mixta ; o bise-
rica cu hramul Adormirea MaiceT
DomnuluT, Cu 2 preotT i 2
cintaretT ; 8 circiumT.
Aci se face, la 8 Maifl, un
bilciii anual infiintat la 1836.
Studina, mofie a statulia,
com. Studina, jud. Romanati.
Are o padure de 8o pog.,
fusta pendinte de rndngstirea Bistrita,
yi o ferma model.
Studinita, clitun, al com. Studina,
pl. Balta-Oltul-d.-j., jud.
Romanati. E separat de satul
Studina prin o apa mica, pe care
se afla yi o moar6. Are 323
locuitorT.
Stuful, sat, jud. BacAil, pl. Tazlaul-d.-j.,
com. Sanduleni, situat
pe pirita °raya. Are o populatie
de 194 locuitorI yi o biserica
catolicg, cladita de locuitorí
la 1868,
Vite: ii cal, 116 vite marf
cornute, 12 porcT yi 8 capre.
Stuhuletul, sat, in partea de
N.-V. a comund Ranceni, pl.
Prutul, jud. Falciu, ayezat pe
valea piriuluI cu acelayT nume.
Are o suprafata cam de mol
hect., cu o populatie de 219
suflete yi o biserica.
Stupari, pira, in jud. Tulcea, pl.
Isaccea, pe teritoriul comuner
rur. Meidan-Chioi. Se desface
din poalele S. ale dealuluI Pirlita,
se intinde spre S., inteo directie
de la N.-V. spre S.-E., brazdind
partea centrala a playeI i cea de
V. a com. Curge numaI prin padurI
i, dupa 4 kil. de curs se
varsa in valea Boclogea, pe
stinga, ceva rr ai sus de taetura
Valulul-luI-Traian.
Stuparul, virf de deal, in jud.
Tulcea, pl. Babadag, pe teritoriul
com. rur. Enisala i anume
pe acela al cat. sal-1 Visterna.
E situat in partea de E. a playa
yi de S.-V. a com. Are o
inaltime de 219 m. E punct trigonometric
de observatie de rangul
al 2-lea, acoperit numaT cu
padurI. Domineaza satul Visterna,
drumul comunal Visterna- Ciamurli
i Babadag-Jurilofca, precum
yi valea Ceeliu-Chioi.
Stuparei, sat, facind parte din
com. rur. Mihaeyti, pl. Oltul-d.-s.,
jud. Vilcea, la 3 Va kil, de cat.
Mihaeyti, reyedinta comuneT
ycoala. Are o populatie de 146
locuitorT. Cade in partea de N.-
E. a com. yi e udat de Hui
Oltul.
Stupina, cdtun,In jud. Romanati,
pl. Oltetul-Oltul-d.-s., com. Cirlogani,
situat la 4 kil. spre N.,
aproape de hotarul jud., pe un
teren deluros, cu o altitudine de
240 m. d'asupra nivelul MareT.
Are 30 de locuitorT.
Stupina, trup de plidure a stajud.
Vilcea, pl. Oltul-d.-j.,
com. Lungeyti, in intindere de
380 hect., yi, impreung cu trupurile
Girbovul (350 hect.), Cerniyorul
(350 hect.) yi Lunca-Staneytilor
(440 hect.), formeazg
padurea Rimeyti-Staneyti.
Stupina - Calugäreasca (GAgeni-cu-Sforile),
sfoarci de
mosie, in jud. Buzau, com. GAgeni-Vintileanca,
cat. Ga geni- cl.-s .
E proprietate a statuluT, pendinte
de schitul Ciolanul. Are 38 hect.,
nial toate arabile.
Stupinei (Valea-), vale, injiidetul
Constanta, pl. Hiryova, pe teritoriul
com. *iriul, i anume pe
al catunuluT Erchesec. Se desface
din poalele vestice ale dealuluT
Ercbesec ; se indreapta spre
S.-V., brazdind partea de S. a

sTURUL 487 SUCEAVA OUDET)
plAseT si a com., si dupg o distantg
de vre o 6 kil., se deschide
In valea Cala-Chioi. Este tliatg
de calea judeteang BAltAgesti-
Tichilesti si BIltAgesti-Erchesec
si curge printre dealul Olacul,
care e la N., si Zavol-Bair, care
este la S. Malurile sale sunt in
general putin inalte si acoperite
In cea mal mare parte de verdeatg
si fineturi.
Sturul, munte, in jud. Gorj, la S.
hotaruluT austro-ungar si la E.
hotaruluT jud. Mehedinti, algturl
cu muntele Soarbele. Apartine
locuitorilor din com. Izvarna. Pe
el se aflà pgdurT si pgsune de
vite.
Sturza (Zghiabul),pfriii, in jud.
Buzátl, com. Minzglesti. Incepe
din muntele Mgcesul; udg, curbindu
se spre E., cgt. Ciresul ;
se las spre S. la Dealul-VrAbiei ;
descrie un arc spre V., de la
cAt. Zghiabul, pgng la cgt. Po
iana-VilculuT ; se lasg iar spre S.
si dà in riul Slgnicul, in fata
cat. lchimesti, lingg muntele
Grunjul. El primeste mal multT
afluentI, dintre care mal insemnatT,
pe partea dreaptd, sunt : izvoarele
Braga, Ciresiul, Rugina si
Sgratul ; iar pe stinga : Ggvanul,
Coita, Bisoca si BAdicul. Albia
sa e pling de pietre calca roase ;
cea mal mare parte conglomerate
de psilodonT si unio, Cu un
aspect plAcut si variat. Aceste
pietre, duse de curentl, se intilnesc
mal pe toatg albia riulut
Slgnicul si m-11' rar in riul Buzgul
si se intrebuinteazg pentru
fabricarea varulul si mal cu seamg
pentru a face stincT artificiale.
Sturzeni, sat, in jud. Dimbovita,
pl. Dealul-Dimbovita, cgt. com.
Priboiul.
Suat-Iuc, movild, in jud. Cons-
tanta, pl. Medjidia, pe teritoriul
com. rur. Chioseler, situatg in
partea de S. a plasel si aproape
In centrul com., la II2 kil. spre
N.-E. de Chioseler. Are 158 m.
ingltime. A fost punct trigoncmetric
de observatiune de rangul
al 2-lea, dominind prin ingltimea
sa satul Chioseler si drumurile
comunale Chioseler, Ciflicul, Ali-
Bei, Chioseler, Idres si Cuiusul.
Suceava, judei, numit ast-fel dupg
vechia capitalg a Moldovel.
Situalie fi limite. Asezat la
N. RominieT (N.-V. Moldovei),
jud. Suceava este un judet de
munte, cuprins filtre Bucovina,
Transilvania si judetele : Neamtu,
Roman, Iasi si Botosani.
In conventiunea din 2 Iulie
1776, hotarul judetuluT din spre
Bucovina se descrie ast-fel : e S'au
inceput de la riusorul Tesna.Imputitg,
lingg confiniile TransilvanieT,
trecind apoT peste Mggura-CaluluT,
muntele Pietrele-
Rosit, unde se intilnesc tret
confiniT si unde acuma este despre
partea Transilvaniei un mare
semn de acilg. Pentru marcarea
noilor cesiunT, s'ail pus pe partea
dreaptg a ziseT columne un
nou setnn de acilg ; de acolo
coprinzind pgminturile satulut
Condreni, sub jumgtatea munteluI
Lucato un semn de acild ;
trecind apoI la muntele Poiana-
Vinatorului, pe vit ful zisului
munte un semn de acilg ; de acolo
pe locul unde se uneste
riusorul Seriscior cu un altul ce
se chia mg Valea Arsa, un semn
de acila. De acolo, lasind afarg.
satul Sara Dorna, si sesul de finat
al aceluiasl sat de la confiniile
imperiale pgng la poala
muntelut Dealul-Negru, lingg pgdure,
un semn de acilg.
ApoI pe coborisul aceluiasi
munte pang la piriul Neagra-
Dorna, in fataloculuT ce se chia-
mg Piriul LupuluT, un semn de
acilg. RAminind apoT jutngtate
piriului Neagra-Dorna la Aug.
Curte imp. si cea-l'altg jumgtate
la inp. p. otom., pgng la vArsg
tura pomenituluT riusor in riul
I3istrita un semn de acilg.
Apol dc acolo pAng la locul
ce se atinge cu Bistrita si cu
valea ce se zice de Aramg, la
piciorul muntelut nutnit Rarul,
un semn de acilg.
cPgng la acest punct jumgta
tea ritiluT Bistrita face marginile
imperiale, cea-l'altg jumAta te fase
marginile Portil Otomane.
(Dar de la Valea-de-Aramg,
rAminind de-a dreapta riul Bistrita
tot la Poarta Otomang pre
cum si satul Chiril, iar de-a
stinga pgng la muntele Rarul timinind
la Aug. Curte imp. stinca
crApatA de pe yirful numitului
munte Rarul se intAri drept semn
distinctiy intre amindoua con
finiile.
c De acolo pang la muntele
°peina Chiril, un semn de acilg.
De acolo, trecind pe spinarea
muntelui Vuron-Clefil si Capul
Baqescu, i cuprinzind toate
pAminturile satuluT Stulpicani,
pgnI la ritiorul numit Vadul-
Negrileasa, un semn de acill
de acolo suindu-se iargsT pe
muntiT Opcina-Ciumerna si Clg
tita-Micg pe culmea acestuT din
urmg munte, un semn de acilg.
De la muntele ClAtita-Micg
pAnà la muntele Clgtita-Mare,
si pe acesta un semn de acilg ;
de la muntele Clatita-Mare tre
cind pe virful si spinarea mun
tilor Lanuda, Opcina Suvorist,
mergind apoT inainte pe muntil
Opcina, Isachi, Iplesi pgng la
muntele Dealul-Buragul, spre a
insemna pgminturile vecine ale
satuluT Capul-Codrulur, pe virful
pomenituluI munte Dealul Buragul,
un semn de acilg.
cApoi lingg rnalul sting al riu

SUCEAVA (JUDET) 488 SUCEAVA (JUDED
luT Moldova, un semn de acila
linga drumul cel mare care trece
de la Capul CodruluT la Baia.
«De acolo, la incepul VaeT-
Somojul, un semn de acila ; li
apoT unde intra unja la Va,ea-
Lucace,ti, un semn de acila.
De acolo prin valea Somojul-
Mare, cuprinzlnd toate paminturile
satuluT Zahare$i, dinaintea
satuluT Liten Mica, un semn de
adra ; de aicT, mergind inainte
pe valea SomojuluT Mare, pana
la locul unde intra in valea I3o
niel', un semn de acila, ;;i apoT
pe linga aceeag vale panä la o
distan, un semn de acila.
«De la o cel punt, trecind inainte
§i lasind al-ara satele Boniqti
,i parnInturile luT pana la
muntele Boniqti, pe vil-fui numitulul
munte, un semn de acila.
«De acolo, prin valea Samosmica,
un seinn de acila, apoT tred'ad
in fata satuluY Reasca, la Samosmica
,i la valea zisa Rugina,
un semn de acila.
«Din locul acela suind muntele
Vuron-Dumbrava-Resu, pe
Virful zisuluT munte, un semn de
acila.,
«De acolo, lasInd afara satul
MireSi cu paminturile sale de
la marginile Imperiale, pe muntele
Mire,ti, unde incepe valea
Racova, un semn de acila; mergirad
inainte pe valea aceasta
pana la satul Siliseni unde se
varsa apa Balta-Satulul In riul
Suceava, care trece pe dinaintea
satulta Siliceni, un semn de
acill . («Urie.ariul», vol. IV, p.
255 256).
Topografie, Orografie Fi Idrografie.
Forma teritoriala a judetuluT
Suceava este foarte neregulad.
Lung de 170 kil. §i
lat la mijloc mame de 40
kil., intati,eaza o prelungire a
Carpatilor rasaritenT pornind de
la V. judetuluT, din Virfurile Pietrele-Ro§if,
Budacul ,i Raraul §i
scoborind treptattreptat pana
llnga Cotnari O Tirgul-Frumos.
Jumatatea judetuluT aflatoare de
a dreapta MoldoveT e numaT
muntT, iar cea din stinga eT, dealurT
,i coline.
In jud. Suceava nu sunt de
cit doua ,esurT : al-SiretuluT §i
al-MoldoveT. Strabatut de la N.
spre S. de riurile Siretul, Moldova
O Bistrita (v. a. n.), cu
numen* lor afluentT; udat de
peste 635 pirae, prezintl o multime
de ,irurT ,i virfurT de muntI
,l dealurT imbracatT in mare
parte de padurT.
Cele maT insemnate virfurT
de muntT sunt : Raraul, Budacul,
Intre-BorcT, Lucaciul, Grintiqul-Mare,
Pietrosul - Bogolin,
Grintie§ul - Broteni, Scaricica,
Barnarul, Pietrosul, Slopatul §i
altiT (v. a. n.). Numarul muntilor
i virfurilor de muntl din
judet se urca la 344.
IazurT maT insemnate : CalugaruluT,
TirguluT, Ciorsaci, Basarabi,
ArghireT §i Dolhe§ti, formate
de Somuzul-Mare; Giurge,ti
§i Valea-GloduluT, formate
de Somuzul-Mic (v. a. n.).
Cite pirae sunt, atitea sunt
i valle din judet.
Suprafaja jud. Suceava este
de 475000 hect.
Populatia judetuluT este de
129687 locuitorT (1900).
Agricultura ,s-i ocupaliunile locuitorilor.
In jud. Suceava se face
putinA agricultura. Semanaturile
parteT judetuluT din dreapta MoldoveT
nu ajung nicT pentru trebuinta
populatiuneT, iar de la
Broteni in sus se samana numal
putinT cartofl. Sunt comune
intregT in care nu gase,tT un
plug. Muntenir ig aduc hrana
de prin tirguri/e Falticeni, Neamtul
§i Piatra, pe cal. ET se ocupa
cu exploatarea padurilor, fabricatul
dranitiT, a donitelor, plutaritul,
,i cre,terea vitelor.
GrluluT nu-T prime§te de cit in
pla§ile Siretul-d.-s. ,i Siretul d.-j.,
§i intru cite-va pe 5omuzurl.
Cu plugaria se dedatt locuitoriT
din stinga MoldoveT. ViT sunt
numaT in jurul Cotnarilor pe la
Stroe§ti-Laiul, Coste,ti §i Harmane0,
262 hect.
Micf incercarT de a cultiva
vi: s'el facut In satele : Hirtopul,
Valea-GloduluT, Badilita, etc.
In cele mal multe sate, aproape
fie-care casa i§T are gradinita
sa de pomT roditorT, iar merele,
perele, ,i prunele de Rad4eni
sunt vestite in toata Moldova.
Satul poseda in judetul Suceava
15 moOT, care aduc un venit
anual de aproape 250.000 leT.
Padurile de munte adapostesc
mult vInat.
Vite: 75967 capete de vite
marT cornute, 116253 01, 14335
cal', 523 capre, 33855 porcT (1 9o1).
Locuitoril posea 7679 stupT cu
albine.
Industria judetuluT a inceput
a progresa de la instituirea DomeniuluY
CoroaneT i construirea
linieT-ferate Falticeni-Dolhasca.
S'el facut pe Domeniul CoroaneT
,i pe mo§ia Bro§teni, a M.
S. Regeltif frumoase instalatiunT
forestiere i acum sunt herastrae
de cherestea mal sistematice
§i pe moOle : Sasca, Baia
§i Bogclanqti.
In Falticeni sunt fabricT de
pielarie, cleiti, aba, caramida,
luminarT §i sapun. Insemnatele
morT de la Ciorsaci, Moara-DoftoruluT
,i Zavul, produc faina
mult cautata. Tot in jud se fabrica
renumita brinza de Br(nteni
§i untul de Dorna.
Cal' de comunicape. Judetul
Suceava e strabatut de liniile
ferate Pa§cani Iai, Pa§cani-Roman-Bucure§ti,
Pa§cani - Burdujeni
§i Dolhasca-Falticeni, in lun
gime totala de 1 1 i kil., avind
§apte statiT: Falticeni, Basarabi,

SUCEAVA (JUDET) 489 SUCEAVA (JUDET)
Liteni, Dolhasca, Heciti-Lespezi,
Pa§cani, Ruginoasa 0 o halta,
Muncelul.
$oselele principale sunt : Cele
nationale Bune§ti-Falticeni, pana
in hotarul jud. Roman, 65 kil.
Falticeni-Cornul-Luncel-Bro§teni-Dorna,
peste Izo kil. Cele
judetene: Dumbravita-Neamtul
(18229 m.),Motca-Pa§cani-Tirgul-
Frumos (31857 m.), Falticeni-
Dolhasca (24560 ni.) §i Ciorsaci-Liteni
(31870 m). Mara
de acestea maT toate comunele
sunt legate prin §osele comunale.
Pe Salasa, exista o linie ingusta
de drum de fer, in lullgime
de 20 kil. §i alta tot atit
de lunga pe Suha-Mica, cum 0
o linie funiculara 500 ni.) peste
Ciumerna (munte) pentru exploatarea
padurilor de pe Domeniul
CoroaneT. Cale fluviala. este
Bistrita (v. a. n.).
Imparlirea administrativd.
Jud. Suceava pana la 1886 era
impartit in patru pla§T : 5omuzu1,
Moldova, Muntele §i Siretul. In
anul aratat se formara numaí
treT pla§T, alipindu-se cele d'intiI
doua sub numele de 5omuzul-
Moldova ; in 1892, facut §ase
pla§T i anume : i. Muntele, cu
re§edinta sub-prefecturef in Bro§
teni ; 2. Moldova-d.-s., cu re§edinta
in Cornul-LunceT, (com.
Malini); 3. Moldova-d.-j., cu re-
§edinta in Ciumule§ti ; 4. 50cu
re§edinta in Giurge§ti;
5. Siretul-d.-s., cu re§edinta in
Tirgu§orul-Lespezi 0 6. Siretuld.-j.,
cu re§edinta in
Acum jud. e format din 3
pla§T: Moldova-Somuzul, Siretul
Muntele.
Judetul Suceava se compune
din o comuna urbana, Falticeni,
0 38 comune rurale, formate din
185 sate.
Marcajudetulta este treT brazT,
semnul intinselor sale padurT de
ra§inoase.
Cultul. Face parte din eparhia
Ia§ilor. In tot judetul sunt 3 manastirT
0 4 schiturT ortodoxe, 2
manastirr lipovene§tT, 138 bisericT
ortodoxe, 2 bisericT catolice,
3 lipovene§tI 0 o multime de
case de rugaciune ovree0T;
preotT 0 3 diaconT ortodoxT.
Manastirile din judetul Suceava
sunt : Probota, Rica
Slatina i schiturile: Raraul, Boureni,
Preute§ti i Brate§ti ; afara
de aceste, mal sunt mamastirile
lipovene§tI de calugarT
de maicT din Manolea.
,usti p.a. Are un tribunal §i
3 judecatorif de ocoale.
invajamintu . In judetul Suceava
sunt: un gimnasiti clasic
in Falticeni, cAlecu DonicT», infiintat
in 1870; 2 scoale primare
urbane de baetT §i 2 de fete in
Falticeni; o §coala primara urbana
mixtà, intretinuta de Direcia
Cailor Ferate Romine in
Gara-Pa§cani ; 75. §coale rurale
mixte 0 6 de catun, frecuentate
in 1899-900 de 3520 copiT.
Serviciul sanitar. In jud. Suceava
sunt treT spitalurT, din care :
2 in Falticeni : Stamati-Judetean
cu 26 paturT §i cel izraelit cu 15
paturI ; §i unul rural in Manntirea.Slatina,
Cu 40 paturT.
Ca locuri istorice, avem: Baia,
cu cele treT bisericT ale sale:
Saseasca, Alba §i a luT Rare, ;
Bogata, Ruginoasa, Dolhe§ti (biserica),
Boureni, Horodniceni,
Movila-luT-Ravzan i toate localitatile
cu numele de Cetatuia,
Cetataua saU Manastioara (v. a.c.).
Din tre cutuljudeplui Suceava.
Indata dupa rapirea BucovineT,
in amintirea unuia dintre judetele
pierdute in capitala caruia
10 avusese cuibul, acel
Sohn voinic i tare,
Ce tinea pieptul la hotare
Ca un zid de aparare,
se reinfiinta jud. Suceava, lulu-
du-se parte din judetele : Boto§ani,
Hirlauluf i arligatureT
(ultimul avind re§edinta in
Tirgul -Frumos), RomanuluT §i
NeamtuluT.
Ispravnicia judetuluT fu instalata
mar intiT in satul Rada-
§eni §i, maT tîrziü, intemeinduse
tirgul Soldane§ti, zis apol Falticeni,
se muta aci.
Locul ocupat de jud. Suceava
a fost locuit in cele mal vechr
timpurT ; dovada despre aceasta
sunt mormintele i uneltele de
piatra (topoare, alp) gasite in
diferite localitatY ale judetuluT
numite CetatuT §i pe§terile de pe
Lupulur din aproprierea
satuluT Manolea.
Cel popor amintit de
istorie ce l'ar fi locuit ar fi fost
NeuriT, facind ast-fel parte din
Neurida, care a fost devastata
de Darius, chid acesta urmarea
pe Scití. (Herodot, IV, p. 125).
Pe timpul Dacilor, cam prin
aceste locurí intilnim pe JazigT,
care nu prea duceari casa !mina
cu DaciT, cad nu voira sa se
lupte in contra Romanilor §i,
drept pedeapsa, DaciT le rapira
o parte din pamint.
IazigiT se vad pe columna luí
Traian venind cer sa faca
inchinarea lor imparatuluT.
In timpul navalirilor barbare,
slavoniT ocupail jumatatea E. a
judetuluT, dovada numele multor
riurT, dealurT §i localitatT din
judet, cum §i numeroasele expresiunT
cu derivatie slavona.
Poate ca chiar Cumanif sa fi
ajuns cu domnia §i episcopatul
lor pana prin aceste locurr.
Pe timpul voivodatelor, parte
din judet facea parte din al Ompul
- LunguluT 0 parte din al
NeamtuluT. and Drago § descaleca
pe §esul MoldoveT (1288)
Il gasim tributar regelul Ludovic
al UngarieT, care darue§te
pe Balc, fiul luí Sas, pentru sluj-
66548. ifarele Motif:mar Geografto. VOL V. 62

S'UCEAVA (JUDET) 490 SUCEAVA (JUDET)
bele facute in combaterea tradatoruluT
Bogdan, al doilea descalicator
j intemeietor al MoldoveT
ca stat ne-atirnat (1348).
UniT Cronicarl ins ail fost
de pArere c5, pe timpul descalecareT
luT Drago, el ar fi gasit
aceste locurr cu totul deperte
de locuitorl, din cauza invaziuneT
barbarilor. Dragop descalica kite()
tall ce ramasese pe alocurea
pustie, in urma goaneT TAtarilor,
din partile MariT-Negre,
de cgtre Ludovic Regele Ungarier.
Aceasta insa nu e adevarat;
dovadg o geografie ruseascg anterioarg
anulur 1347 in care se
arata ca existind orapele Baia
Suceava.
Sapil, zice d-I Gr. Tocilescu,
(gist. Rom. », p. 58) furg descalicat!
pe MO Hui Moldova de
catre Alexandru-cel-Bun.
Inainte de Stefan - cel- Mare
ctotT muntiT cu earl se inchide
Moldova acum», decT pi aT SuceveT,
erail sub stapinirea ArdealuluTz
(D. Cantemir, cDescrie
rea MoldoveT», edit. 1865 Iapi,
p. So 50. In 1465 se intimpla
lupta de la Baia.
In 1476, dupg lupta de la
Valea-Albg, gTurcif intors
spre Suceava, pi ail ars tirgul,
apol invirtejit inapoT,
prgclind i arzind tara,* decT
pi judetulnostru (cLetop». Tg reT,
om. I, p. 165).
Fu prgdat de TurciT luT Hroiot,
in 1485, ce veniati cu planul
a inlocui pe Stefan-cel-Mare;
pustiit de PolonT, drept razbunare
pentru devastarea PocutieT,
de catre Bogdan cel incrucipat.
Asemenea de TatarT fu
pi-Mat in diferite rindurI.
Fu bgntuit de TurciT SultanuluT
Soliman, de TatarT i PolonT
in 7538, dud fu rasturnat
Petru Rarq din I-a domnie. De
furia pradatorilor nu scapg de
cit dud cvenirg boeriT la Suceava
pi se aruncarg la picioarele
SultanuluT, care-I pritni
iertg ca pe nipte
Pe timpul luT Petru Rare.
Isatele se compuneail din colibe
pastoreptT i °gape fall ingraditurT
; iar casele taranepti putin
ridicate de la pa mint, facute din
lemn de padure, lipite cu lut pi
acoperite cu pale sail trestle.»
Dupg fuga luT Petru Rarep la
Ciceil, Turcif emultA prada
scadere facind Taref, i calcind-o
ail ajuns pana la Suceava cu
mare urgie i pedeapsg tuturor
locuitorilor.
La 1561, fu cutreierat de
oastea compusa din aventurierT
pi oamenT fara cäpätlill adunatT
din lumea intreagg, cu care Iacob
Eraclide veni i alungg pe
Lapupneanu, luindu-T locul in
domnie.
Fu bantuit de foametea cea
mare de la '574 i 1575, pe
timpul domnieT luT Petru Schiopul.
Pustiit de PolonT i Mari,
ce veniail sa sustina pe Irimia
Movila (i595), dar carT fug la
auzul apropiereT luT MihaT Viteazul
care, cu repeziciunea fulgerulta
trece prin judetul nostt u
pi-pT pune tabara linga Suceava.
Pradat de Tatarl, prietinil luT
Vasile Lupu, de doug orT: pentru
a doua oarg, la 1650, chid
luasg cu eT din toatg Tara peste
20000 de oamenT robl.
In 1673, sgracit de optile turce0T
i polone ale luT Sobieschi
Constantin Cantetnir trimite
pe TatariT luT Bech Mirza sl
pedepseasca pe CimpulungenT
pentru ne-ascultare, care TatarT,
trecind pe aci cmulta stricaciune
prada i robie all fácut,
Inuit dobitoc de vite ail scos».
Craiul Sobieschi navali in Tara
spre Iapi: ciar Cantetnir-Voda
Tait gonit pe Craiul cu TatariT
pana la Harmanepti pe Siret.
AtuncT ati ars Le0T i Tataril
multe curtT la targ pi la Iapi ...»
intre altele pi pe cele din cRuginoasa,
Cosme,ti, Purcilepti, in
Stolniceni i in Papcani pi pe
alte .locurT multe».
Cutreerat de optile suede ale
luT Carol XII, (pe timpul domniel
a II-a a luT N. Mavrocordat)
care in lama anuluT 7220 (1712)
ierneaza in Suceava, Neamtu,
Bacaii, etc.
Pe timpul luT Nicolae Mavrocordat,
AustriaciT facurg prima
incercare de inaintare spre Bucovina,
rasluind o parte din Bucovina
de pe la granita DorneT;
dar se retraserg la protestgrile
DomnuluT i amenintarea cu razboa"'
din partea TurcieT.
Dupg 1716, in timpul domniel
luT MihaT Racovitg, fu ocupat
de NemtI, ciar Moldovenii,
facindu-se una cu catanele, cu
marl' cu miCi, prgdati, jefuiati unul
pe altul, mangstirile pre sub
munte, casele boereptt eft tinea
pre Siret pi pre citT nu se inchinaü
sl ting cu dinii. Tinear'
drumurile, colnicele ; mincart,
stricaii pi jgcuiati (cLetopisetele
Mel», tom. III, p. 65).
Dar, dupg ce NemtiT furl bgtutT
i alungatT din Capin pi din
tinutul PutneT, Mihail Racovitg
fu trimis de TurcT sg sprijineascg
rascoala Ungurilor din Transilvania.
Racovitg, in fruntea oardelor
de TatarT, patrunde pe aci
pe la Cimpulung pi Dorna in
Transilvania.
Ast-fel, dupg pradaciunile
Nemtilor, urmarg ale Tatarilor,
poate mal vajnice ca ale celor
Tot pe timpul luT Racovitg,
spun cronicele, ca a fost cfoamete,
ciuma, omor, bocete 0
vaete in toate partile. Pe urma
acelora boalg in dobi-

SUCEAVA (Rit) 491
toace».(eLetopisete», tom. III, p.
125). Prin cartea din 7226 (1718),
April 24, Mih. Racovita desfiinta
solaritul ce apasa rail pe sa.raciT
din jud. Suceava; cad zice
acel hrisov : eFacem stire cu
aceasta carte a DomnieT mele
cur i se cade a sti, pentru
dul solaritulul, ce ayear' obiceiti
camarasil de ocna pana acum
de luati solarit de pe o parte
de loc de la tinutul SuceveY,
o vindea acea slujba si camarasiT
de ocna la ciocoiT tinut,
drept cto sati 50 de leY i apol
aceT ciocoT faceati multe supararT
saracilor, ba luati de la tot
omul si de la femeT sarace
de la babe batrine i neputincioase,
tot cite un ort de cap,
borfaia pe totT saraciT cu acel
obiceiii, de le lua i straele de
pe dinsiT .» («Uricariul, de T.
Codr., vol. V, p. 254 255, Iasi
1862).
/n 1776, Grigore Ghica, yaz/11d
ca toate incercarile luT de
a se strica conventiunea, prin
care se vindea Bucovina, sunt
zadarnice, face o ultima silinta
si voeste sa scape din prada rapitorilor
macar Suceava, vechia
capitala a MoldoveT, dar nicl
aceasta nu 'T-a fost dat ca sa
implineasca i ast-fel se face si
delimitarea aceasta nenorocita
prin care Moldova maT pierde
inca 46 sate peste Huía ce fusese
hotarita prin conventiune.
De jud. Suceava, pe la inceputul
secoluluT acesta, maT tinea
o plasa : Berhometele, Cu 2
tirgurT: Burdujeni i Vladeni.
Suceava, 1121. Izvoreste din Virful-LucineT,
cota 1590 m. asupra
MareT-Negre, pendinte de
culmea Muntilor-Negri din Bucovina.
La inceput, curge in directiune
de la S. spre N., apol
se intoarce spre E., pana la
Radauti, unde formeaza un ses
larg de aproape 15 kil. ; de la
Radauti, ja directiunea spre S.-
E., udind partea de E. a orasuluT
Suceava; iar de aci, formind
frontiera Tarer pana la satul Stirbatul,
continua in aceeasT directie,
formeaza hotar de judet
intre Botosani si Suceava, pana
la satul Roscani, la confluenta
sa cu Siretul.
Riul Suceava atinge teritoriul
RomtnieT chiar la copfluenta sa
Cu plriul Mitocul, situat la 700
m. la S. satuluT Itcani-NoT; din
acest punct, frontiera se desparte
spre N., urmind cursul piriuluT
Mitocul, iar spre S. urmeaza
albia riuld Suceava si
dupa un parcurs de 33 kil. lasa
pe stinga hotarul dintre judetele
Botosani si Suceava, i urmind
aceeasT directie pe o distanta
de 2 kil., 400 m., ajunge
la stilpul de frontiera No. 49,
situat la N. satuluT Stirbatul.
Aci, frontiera paraseste riu/ Suceava
si se indreapta spre S.-V.,
pe un canal anume construit,
lung de 550 m. i, trecind pe
Una. pichetul No. t, da in piriul
Racova (Sucevita), care formeaza
ad o balta, núrnitä Balta-
SatuluT ; iar Suceava, dupa o
scurgere de 2 kil., 200 m., este
strabatuta de hotarul judetelor
Botosani-Suceava, pe care 11 primeste
mg la vale, la i kil., 800
m. ; de aci riul formeaza hotarul
acestor judete pe o distanta
de 5 kil., 600 in., pana la confluenta
cu Siretul, la satul Roscani,
pendinte de com. ',llenelele,
jud. Botosani.
Afluenif, pe dreapta : piriul
Racova (Sucevita) care formeaza
si frontiera TareT; Piriul-LutuluT,
a carta confluenta cu Suceava
o are la S. satuld Stirbatul ;
Piriul-BudaT, la satul Liteni ;
pe stinga : piriul Mitocul, pe
care este si frontiera Tareisi a
caruT confluenta cu Suceava, o
SUCEAVA (11TO)
are la 700 m. spre S. de satul
Itcani-Nol si Piriul Mercuilor.
Sucever, pe tot parcursul
sal-1 despre Rominia, are o
largime ce variaza futre 1-3
kil. ; este acoperit de nutnaroase
baltr i anume Balta-luT-
Balan, Balta-GrajduluT, Balta-
Halla, Ochiul-cel-Mare, Cotul-
Bursuci, Iialta-Rupta, Cotul-Cepurel,
Cotul-luT-Roman si Cotul-cu-Piatra.
Este de remarcat
ca sesul Suceve se intinde numaT
in partea stinga a riuluT,
partea dreaptä fiind rezemata
pe dealurI a el-0r inaltime este
pana la 300-400 m. asupra
MareT-Negre.
Insule. De la intrarea sa in
Tara si pana la confluenta cu
Siretul, riul Suceava formeaza
insule miel, considerate mal
mult ca niste bancurT de nisip
si a caror suprafata este supusa
modificarilor aduse de curentul
apeY.
Localitätt: pe dreapta satele :
Stirbatul, Humaria si Liteni, din
jud. Suceava ; pe stinga, satele:
Cotul-Teseuti, Prelipca, Veresti,
Hancea si Roscani, din
jud. Botosani.
Trecittori. In tot parcursul riului
Suceava trecerea pe acest riti
se face prin vad si anume pe
la satele limitrofe ; posea un
singur pod de fer, la N. satului
Humaria si peste care trece linia
ferata Dolhasca-Veresti.
Natura curentulul. Suceava
curge In regiune muntoasa 55
kil, de la obirsie si pana la
Vilcovul, lar de aci in regiune
de ses inca 55 kil. pana la frontiera
RominieT, de unde urmeaza
inca o curgere de 43 kil, pana
la confluenta sa cu riul Siretul.
In total, lungimea riuluT Suceava
este de 153 kil.
Cursul sal:1 este foarte repede
zgomotos in regiunea muntoasi
i foarte linistit in regiu-

SUCEAVA (RIO) 492 SUCEAVA (Sit')
nea de yes; lar inclinatia albiel
sale este de aproape 0,90 cm.
pe kil.
Cotele luate cu ocazia ridicArd
Harte Tara pe ambele
maturl ale SuceveI sunt urmatoarele
: 282 m. la confluenta
cu Mitocul, unde riul atinge
frontiera ; 267 m. la satul Prelipca,
pendinte de com. Burdujeni
; 256 m. la Veresti ; 250
m. la confluenta cu piriul Racova
(Sucevita), si 240 m. la
confluenta cu Siretul.
Lellimea.Riul este sprijinit,
aproape in tot parcursul sari,
de malurl bine pronuntate si pe
care nu le debordeaza de cit
pe timpul ploilor marI ; la1imea
medie a acestul rid este : 20 m.
la confluenta cu piriul Mitocul ;
30 m. la satul Prelipca ; 40 m.
la Veresti ; 50 m. la confluenta
Cu Racova (Sucevita) si tot atit
la confluenta cu Siretul.
Adincimea variaza in raport
cu timpul piojos sati secetos ;
totusI adincimea apeI sale permite
trecerea prin vad si nu e
intrerupta de at end apele vin
mall
Bogiiiii. Valea SuceveI, ca
si valea Siretulta, este una din
cele maI bogate val ale Rominid,
de si populatia este mult
mal restrinsa ca pe alte val;
produce tot felul de cereale si
de buna calitate ; battik contin
peste in abundenta ; tot dupl
aceastA vale se recolteazA o buna
cantitate si calitate de fin, in
afara de locurile pentru pasunatul
vitelor.
Padua sunt putine, si aceste
nu se exploateaza de cit pen.
tru nevoile locale.
Comunicali1.-- Linia feratà
Dolhasca -Veresti -Burdujeni, si
care strAbate Suceava la N. satului
Liteni, pentru a trece pe
malul sting, urmAreste de-aproape
acest mal, pAna la frontiera.
Ca sosele, aceasta vale nu posecia
de cit acele ce pleac5. din
Veresti spre satele Salda, Dumbraveni
o lidluseni ; in schimb,
aceasta vale poseda o multime
de drumurr ordinare, care inlesnesc
comunicatia aproape in
toate directiunile el si sunt menite
a satisface toate nevoile
transportuld de orl-ce natura.
Geologia ve1e1 riului Suceava.
Suceava izvoreste din banda
de _flysch saú gres carpatic superior
numit schisturt de 55ipot,
de la cunoscuta cascada din localitatea
55ipot Camerale, unde
riut se arunca peste un dig de
gresiurI negre silicioase, ce traverseaza
patul sali.
Cit curge prin zona de flysch,
valea sa e strimtA, cu putine
aluviunI, si numaI de la Straja
se largeste.
De la Sipot Camerale si pana
la Rusca, intitnim o succesiune
complecta de flysch studiata de
C. M. PauL
Schisturt negre silicioase,
plecate spre N.-E.
Schistur1 relit silicioase, cu
aceiasI inclinatiune.
Gresiur1 compacte cu ciment
silicios, ridicate pana la
verticall si apol plecindu-se spre
.9.-V.
Schisturt negre silicioase.
Aceste 4 nivele, sunt cuprinse
In etajul Schisturilor de .,Sipot
raportate la partea superioarä a
gresiululf carpatic, cu probabilitate
eocen.
Mal departe intreaga serie
pana la Rusca se pleaca spre
S.-V. si avem :
Gresiuri grosiare.
Gresiurt fine compacte. Ambele,
cuprinse in grestul carpa.
tic media. (Cretaceti superior §i
Gault).
Schisturt albastre §i gresiurt
calcare cu hieroglyphe de
la Plosca (Schisturile de Ropi-
anka . Schisturile de Tetschen,
Neocomian).
AlternantA de gresiurt grosiare
fi schisturt cu hieroglyphe
de la Seletin (equivalent cu calcarul
de Tetschen, Neocomian).
Nivelut 7 §i 8 formeazä gresul
carpatic inferior sat' Neoco-
mian.
De la Rusca si Oa. la Baltin,
Suceava curge pe flyschul
inferior ; iar de aci pana mal
jos de Sadea, pe flyschul mediti,
pentru a intra din noil in flyschul
inferior, pana la confluenta cu
Putna.
Avem de semnalat la Straja,
presenta unor marne hydraulice,
care se exploateaza pe o scara
destul de intinsa, pentru a fabrica
ciment. Marnele alterna
cu bancuri de gres calcar cu
hieroglyphe i contin numeroase
fucoide Cylindrites i foarte marl
Zoophycos. Ele represinta schisturile
de Ropianka.
De la confluenta cu Putna,
Suceava Lail in Neogen, represintat
prin terenul Sarmatic i
asterne pe el aluviunile sale pana
la confluenta cu Siretul.
Valea sa la o deschidere
foarte mare mal cu seama de
la confluenta cu Mica si pana
la acea cu Sucevita, dind nastere
la un intins platoti, format
din o terasa pleistocena, cu
prund la baza si deasupra loess,
pe care e zidit orasul Radduti.
De ad si pana la Burdujeni
valea e mal ingusta, avind numaI
pe stinga o terasA redusa,
lar pe dreapta curge pe linga
paturile sarmatice.
In general, acest etaj in partite
joase, e format din argild,
ce se vede pe valcelele afluentilor,
pe chid in partite superioare,
din nisipur1 fi gresiur1
cu Cerift sat' un calcar oolitic,
care e bine desvoltat la Burdujeni
cn Ervilia podolica Eich.

SUCEVENI 493 SUHA-MICA
Acest nivel formeaza colinele
care sunt invalite de un loess
de platal, numit de geologiT
austriacT Berglehm sati Lehmplateau.
In asemenea conditiunT, Suceava
jara in Tara si curge
pana la confluenta sa cu Siretul.
Suceveni, sat, in jud. Tutova, pl.
Simila, com. Bogdana, pe pirita
Bogdana, spre E. de satul Bogdana.
Are o populatie de 1258
locuitorT.
Sucevita (Racova), pitia ce
izvoreste din partea de E. a
dealului Pirlita si dupa un porcurs
de T000 m. primeste pe
sti n ga Piriul-ObirsieT, la frontiera
dintre Bucovina si Rominia. De
la aceasta confluenta, piriul Sucevita
urmeaza. directiunea spre E.
si dupa o distanta de 6 i oo m. se
varsa in Suceava dupa ce mal
intiiti a strabatut satul tirbatul.
Pe acest pida se afla frontiera
dintre Rominia si Bucovina.
Pe dinsul se afla pichetele
rominestI T, 2 si 3. Este alimentat
pe dreapta de piraele :
Avram, Saboului si Mällistea.
/Ida in calea sa satele : Racova-din-Vale
si tirba.tul.
Are cota la obirsie 437 m.,
lar la confluenta cu Suceava,
250 m.
Suditi, com. rur., in jud. Jalomita,
pl. Ialomita-Balta, situata
pe partea dreapta a riuluT Jalomita,
filtre comunele Fratile§ti
si Marculesti.
Este formata din satul Suditi
si din catunele (tirlele) : Te-
§ila.Mare, Batogul, Grecul, Perisorul,
Obeada, Caramanul, Sarageaua,
Masali si Putul-Noti.
Teritoriul comuneT, cu o suprafata
de 16400 hect., din care
Too hect. padure, se intinde din
riul Ialomita spre S., pe cim-
pul Baragan, si coprinde doua
mosiT: Berlesti-Popesti, cu 14000
hect., proprietatea statuluT, fasta
pendinte de manastirea Slobozia
; si Popeni, cu 200 hect.,
proprietate a Eforiel Spitalelor
Civile din Bucure§ti.
Dupa legea rural din 1864,
sunt improprietaritT pe mosie
T30 locuitod si dupa legea din
1878 s'ati maT improprietarit
14; iar neimproprietaritT mal*
sunt 195 iocuitorT.
Are o popuiatie de 2390 locuitorT;
o ,coala mixta, si o
biserica, cu 2 preotT si 2 dascalT.
Pe partea de S. a teritoriuluI
comuneT trece calea ferata
Bucuresti-Fete§ti.
Suditi (Cacaletf-Vechl), cdtun,
al com. Gheraseni, jud. Buzati,
cu 3co locuitorT si 6r case;
are sub-diviziunile: Geavleti si
Sopirliga.
Suditi, cdtun al com. Zilisteanca,
jud. Buzar!, situat pe mosia Slobozia,
O avind 380 locuitod.
Suditi, sat, facind parte din com.
rur, Meri-Petchi - Netezesti, pl.
Mostistea, jud.Ilfov, situat spre
N. de cat. Nuci.
Se intinde pe o suprafata de
481 hect., cu o populatie de
656 locuitorT.
Are o biserica, cu hramul Adormirea,
deservita de 1 preot
si I cintaret.
Numarul vitelor marl e de
534 §i al celar mid, de 1425.
Suditi, sat, in jud. Ialomita, pl.
Ialomita-Balta, pendinte de com.
Fundul-Crasani, situat pe tarmul
drept al riuluT Ialomita si sub
coasta cimpultá Baraganul.
Se mal numeste §i Crasanid.-s.
Are o populatie de 90 familiT
; o scoala mixta.
Vite : 200 cal, 16o bol, 128
porcT, 20 capre si 700 °I.
Suditi, vechie numire a catunulut
Gura-VaduluT, din com. Tohani,
jud. Buzati.
Suduleni, sat, jud. Dimbovita,
plaiul Dimbovita-Ialomita, rat.
com. Izvoarele.
Sue§ti, sat, facind parte din com.
rur. Cermegesti, pi Cerna-d.-s.,
jud. Vilcea. Are o populatie de
204 locuitorT si o biserica.
Suha, sat, pe mosia si in com.
Malini, jud. Suceava, asezat pe
tarmul sting al piriuluT Suha-
Mare.
Vatra satuluT ocupa 132 falce,
Cu o populatie de 782 locuitorT.
ImproprietäritT in 1864 sunt :
1 i fruntasT, 41 palmasT si 42
codasT, stapinind 3281/2 falcT.
Drum principal e numaT unul
ce merge la Falticeni (19 kil.) si
Brosteni (50 kil.).
Suha-Mare, pilla, in jud. Suceava,
com. Malini. Izvoreste
din jurul munteluT Stinisoara,
formata la obirsie din piraiele
Nemtisorul si Valea-Colibe.
In cursul sM.i de 25 kil.
invirteste patru moriste §i 2
herastraie si se varsa in Moldova,
in dreptul localitateT Molna.
Are de tributad pe dreapta:
Nemtisorul, Hartoneasa, Piriul-
Rosu, Piriul-TabereT, Pojorita,
Primatarul, Cursunariul, Pietroasa,
Malaiul .si Butnariul ;
iar pe stinga : Valea-ColibeT,
Petroni, Piriul-luT-Ionel, Dohotarul,
Frasinul, Celarul, Plaiul-
Batrin, Fintinele, Piriul-BoiculuT
si Rachitisul.
Suha-Micfi, piria, jud. Sudeava.
Izvoreste dintre muntiT Intre-

SUHAIA
Dealurl i Petroni ; uda com.
Malini pe o intindere de 26 kil.
dupa ce a invirtit 2 morI
si I herestrad, se varsa in Moldova,
in dreptul locului numit
Baltile-din-Todiresti.
Are de afluentI pe dreapta :
Piriul-Coacazelor, Pirlul-CaluluI,
Piriul-MaguriceT, Piriul-Pirlel, Piriul-ButnariteT,
Pietroasa, Balaceanul,
piriul Pangratia,
ti,u1 i Bratiana ; iar pe stinga :
Piriul - Arinilor, Piriul - GarduluT,
Ciumerna, Valea-cu-Calea, 50vArita,
Humaria, Piriul - PiueI,
Maghernita (pe linga manastirea
Slatina) i Bildireasa.
Suhaia, com. rur., in jud. Teleorman,
pl. Marginea, situata pe
dealul deasupra baltiT Suhaia,
la 13 kil. de Zimnicea, 36 kil.
de T.-Magurele si 32 kil. de
Alexandria. Casele locuitorilor
sunt insirate de a lungul dealuluT,
pe un teren accidentat, pe o intindere
de mal bine de kil.,
inteo pozitiune frumoasa. Dinnaintea
satuluT, se intinde o balta
nesfirita si mal departe fluviul
Dunarea, cu zavoaiele luT. Orasul
Sistov se vede foarte bine din
Suhaia. La marginea satuluT se
intind viile locuitorilor, pana in
satul Viisoara.
Se invecineste la E., cu com.
Fintinelele; la N. si N.-E., cu teritoriul
com. Gauriciulf situat la
lo kil. ; la V., cu com. Viisoara
cu mo§ia Piatra ; la S., cu balta
Suhaia i fluviul Dunarea, cu insulele
i zavoaiele lor, care o
separa de Bulgaria pana in thalwegul
fluviuluT.
Teritoriul com. ocupa o suprafata
de aproape 2300 hect.,
cu o populatie de 2466 suflete.
Are doua scoll si o biserica,
deservita de I preot si 2 cintaretI.
Budgetul com, e la veniturT
de 6120 leT si 54 banT, iar la
494
cheltuelT, de 5984 ler, 30 banI.
LocuitoriT poseda : 775 cal,
1032 vite marl cornute, 4363
vite micT cornute i 265 porcl.
Cal de comunicatiune : soseaua
mixta, ce vine despre com.
Viisoara, trece prin sat si continua
pana la com. Fintinelele ;
la poalele satulul, pe lingO balta,
cind nu sunt apele marT, este
drum mare de comunicatie de
la Zimnicea la T.-Mggurele.
Imprejurul com. sunt mg multe
magurT. Mal insemnate sunt : a-
Cotofenel, care este si semn de
hotar spre mosia Viisoara ; a-
Bitlanulul, Ia N.-V., spre mosia
Traista; a-PanureT la S.-E., fOcind
hotar intre proprietatile locuitorilor
i mosia Fintinelele ; si aluT-Camen
care desparte o latura
a acestor proprietgfi de mosia
Traista.
Satul Suhaia este foarte
Dupä impartirea administrativa
din timpul domnieT luT Constantin
Mavrocordat, facea parte din
pl. ce se numea a MargineT; in
istoria luT Dionisie Fotino Il gasim
trecut la pl. Marginea-d.-s.;
la 1870, com. Suhaia a fost intrunitä
cu com. Fintinelele, pana
la 1876.
Mo§ia Suhaia se ggsqte trecuta
ca hotar despre Dunare al
priT RominqtI, in tratatul de
pace incheiat la 1741 intre Turcia
si Austria : (De aci (din hotarul
jud. Vlasca) apa Dunaril
este hotar pana la zOgazul TurnuluT,
care se numeste Cule-Si'.
Printre mosiile ale caror marginT
mergeati pana in Dunare,
era si Suhaia, a manastirel Clocociovul.
Suhaia, bala intinsa, in jud. Teleorman,
formata de Dunare
situata de-a lungul com. Fintinelele
(din apropiere de Zimnicea),
Suhaia, Lisa si Vinatori.
Are o lungime de aproape 20 kil.
SUHAIA
Latimea baltiT variaza intre
3-4 kil. ; la inceputul el, spre
com. Vinatori, este mal ingusta.
Gura sa se afla intre com. Fintinelele
i orasul Zimnicea, unde
facut zagazurT pentru a se
opri pestele.
Toata intinderea de apa de
a lungul com, sus enumarate
poarta numirea generica de balta
sali iezerul Suhaia ; aceasta numire
se subdivide in altele, dupa
numirile proprietatilor sati mosiilor
pe care se afla balta. Astfel.
portiunea care face parte din
mosia Fintinelele poarta numirea
de Balta-Fintinelelor; apol. vine
Balta-SuhaieT, a-ViisoareT, a-LiseT
a-Cacanauluï.
In partea despre S., spre Dunare,
este o girlA mare numita
Bolda, cu o adincime, in unele
locurT, de 4-5 m. De la S., in
departare cam de i kil., girla
formeaza un unghiti spre N.-E.,
se indreapta spre E. si se precurma
inteo listeava, ce comunica
cu Dunarea.
Ceva mal departe de Bolda
este un alt canal care se numeste
Pielcea. Spre Dunare, tot
la S., este si un golf numit Valuia.
Are insulele : Ruiosul, Beciul
§i Plopsorul. In Riiosul este
un lac, numit tot Riiosul. Prin
mijlocul insuleT Beciul, curge o
gira numita Mitiul; lar insula
Plopsorul formeaza un platal,
unde pasuneaza vitele. In aceste
insule sunt i mal multe magurT,
din care mal principale sunt :
Magura-BeciuluT, Magura-Lunga
Magura-Pirlita sail Prislea,
toate in insula Beciul.
Cind apele Dunaril sunt in
mare crestere, tot spatiul dintre
Dunare i pana in marginea satelor
situate de-a lungul baltiT
Suhaia, formeaza o singura intindere
de apl. Adese orT niel insulele
nu se mal vad. Iar cind
apele scad, cursul girlelor sus

SUHARÀUL 495 SUICI
aratate se poate observa foarte
distinct. In balta Suhaia se varsa
la marginea de V. a satulul Vii§oara,
piriul CalmatuiuluT, impreunat
cu Urluiul §i Duhna,
precum §i apele tuturor izvoarelor
ce curg din dealurl.
Cind apele sunt miel, comunicatiunea
cu tasurile se face
pe marginea baltiT, incepind de
la satul Vii§oara i panA la Zimnicea.
Varietatile de pe§t1 din bala
sunt aproape acelea§T ca §i in
Dunare. Cantitatile de pe§te ce
se scot din bala se calculeaza
cu sutele de mil' de kilograme.
Vinatoarea de pe§te, iarna pe
ghiata, de catre navodarT experimentatI,
prezinta o priveli§te
din cele mal' atragatoare. Navoadele
colosale, introduse prin
diferitele ochiurT practicate in
ghiata, sunt trase la marginea
baltii, cu cite 5-6 §i uneorT chiar
15000 de kilograme de pe§te,
inteo singua zi. Pe marginea
baltiT sunt, la diferite puncte,
depozitele unde se vinde i se
saa pe§tele. LocuitoriT numesc
aceste depozite catune. Doua din
ele sunt pe proprietatea Viipara,
una pe Suhaia, i doul
pe Fintinelele. Balta Suhaia aduce
veniturT insemnate proprietarilor
er.
Suharäul, com. rur., jud. Doroin
partea de jos a pla§eT
Prutul-d.-s., formaa din satele :
Arborea, Comane§ti, Lima, Mlenauti,
Plevna i Suhaaul, cu o
populatie de 3618 locuitorT.
Are 5 bisericT, cu 4 preotT, 8
cintaretT §i 5 palamarT; o §coala
Budgetul com. e la veniturT
de leT 876 i la cheltuelT, de
781o, banT 42.
LocuitoriT poseda : 1563 vite
marT cornute, 1865 01, 205 cal,
1055 pord; 285 stupT.
Suharäul, sat, pe mo§ia cu acela§T
nume, jud. Dorohoiti, com.
Suhaaul, pl. Prutul.d.-s.
Are o populatie de 1259 suflete
; o biserica, cu hramul Sí.
Ilie §i Sf. Nicolae, cu I preot, 2
cintAretI i i 'alamar; este mica
de lemn, facuta din vechime de
calugar, restaurata la 1792,
de Ilie Botez; o §coalO mixta;
4 iazurT, din care cel mal* mare,
numit Arborea, are o suprafata
de 151/a hect.
Piraiele ce trec pe mo§ie sunt
Ba§eul §i Corobana.
DrumurT principale : acel ce
duce la Dorohoiti §i acel ce
duce la Herta.
Mo§ia se hotara§te cu : Lima,
Havirna, Cracalia §i Dämileni.
Suharul, fost sat, jud. Dolj, pl.
Dumbrava-d.-j., com. Sdlcuta.
Suhat, deal, in jud. fulcea, pl.
Babadag, pe teritoriul com. rur.
Caraman Chioi. Se desface din
dealul Ivan-Bair, se intinde spre
E., prelungindu-se cu dealul Dolojman.
Ondulatiunile sale se terminA
pe malurile iazurilor Golovita
i Razelm. Are o inaltime
de 62 m. Este acoperit cu pa-
§unT i suhaturf de vite.
Suhuletul, com. rur., in partea
de N.-V. a pla§eT Fundurile,
jud. Vasluiil, la 48 kil, de ora-
§ul Vasluiri §i la 25 kil. de Negre§ti,
re§edinta pla§eT. E situan
la intrunirea dealurilor : Birla
deanul, la V.; Comornita. la S.;
Dealul-Cruce1 la S.. E. §i Bra§ovnita,
la E._FormeazA un podi§ intins,
de unde incepe Dealul-LaculuT,
la N.
E formata din satele : Suhuletul,
Gaureni §i Bramvnita, pe
o suprafata de 1359 hect., Cu
o populatiune de 331 familif,
saii 1268 suflete.
Are 2 bisericT.
Vite . 364 vite marT cornute,
91 cal, 641 oT §i 37 rimatorT.
Budgetul com. e de 1856
leT la veniturl §i de 175510, la
cheltuelT.
Suhuletul, sat i re§edinta com.
Suhuletul, pl. Fundurile, jud.
Vasluiti. Are o suprafata de 786
hect. cu o populatie de 204 fasail
967 suflete ; o biserica,
fOcuta de unul Ionita Lazar, cam
pe la 1698, dupa arderea uneT
alte bisericT, ce a fost putin
mal spre E. de actuaba. Se cunoa§te
foarte bine §i azT atit locul
bisericeT arse cit §i al cimitiruld
el.
Vite : 364 vite marT cornute,
91 caT, 641 oT i 37 rimatorT.
Suhuluiul, pida, in partea de V.
a jud. Covurluiti. Are dota ramificatiT
: Suhuluiul-cu-Apa, care
izvore§te din sus de satele Diocheti
§i Zmulti, trece prin Corni
in dreptul com. Baleni, se
une§te cu ramura a doua, Suhuluiul-Sec,
care pleaca din sus
de Zimbrul (com. Bursucani) §i
trece prin centrul comuna ApoT
amindouO, impreunate, strabat
prin centrul com. Pechea i Slobozia-Conachi,
prin vecinatatea
de E. a com. Piscul, §i se varsa
in Siret, la S. de com. Independenta.
Suici (Suici-Moräqti), com. rur.,
jud. Arge§, pl. Lovi§tea, la 49
kil. de Pite§ti. Se compune din
5 sate: Carpeni§ul, Mora§ti, Rudeni,
Suici §i VAleni, cu o populatie
de 2577 suflete.
Este udata de riul Topologul.
Are 6 bisericT, din care una
Schitul-Valeni, §i o §coala mixta.
Vite 620 boT §i vacT, 65 cal,
3 bivolT §i 4 asinT, 2150 Or,
capre, 370 rimatorT.
Suici, sat, cu 2206 locuitorT, jud.

SULACOLUL 496 SUL1NA
Arges, pl. Lovistea, facind parte
din com. rur. cu acelasT nume.
Are 2 biserid, cu hramul Sf.
Nicolae si Intrarea in Bisericg,
din care una e fgcutg de familia
Brgtianu, deservite de 2 preotI
si 2 cintgretT.
Sulacolul, sat, facind parte din
com. rur. Pirlita-Sgrulesti, pl.
Negoesti, jud. Ilfov, situat spre
S. de cgt. Pirlita.
Se intinde pe o suprafatg de
305 hect., cu o populatie de 97
locuitorI.
Are o bisericg, cu hramul Sf.
Dumitru, cu i preot i i cintgret ;
o scoalg mixta.
Comerciul se face de 2 circiumarT.
Numgrul vitelor marT e de
182 si al celor miel, de 418.
Sulei-Orman, pddure, in jud.
Constanta, pl. Silistra-Noug, pe
teritoriul com. rur. Hazarlic, la
hotarul cu Bulgaria, situatg in
partea de S. a plgseT si a com.,
la 2112 kil. spre V. de satul Sevendic
si la 2 kil. spre E. de
satul Hazarlic ; are o suprafatg
de so hect. sí face parte din
dealul Ghiol-Punar, i anume din
ramificatiunile sale de S.
Suligatul, sat, in jud. R.-Sgrat,
pl. Gradistea, cgtunul comunel
Racovita, asezat spre N. de catunul
de resedintg, la poalele
dealuluT Suligatul.
Sulimanca, bral, lung de 2'/2
kil., prin care riul Dungvgtul
alimenteazg cu apg dulce Orla
Cernetul i aceasta la rindu-T
lacul Dranovul, jud. Tulcea, la
S.-E. pl. Tulcea.
Sulimanca, girld, in jud. Tulcea,
pl. Sulina, pe teritoriul com.
rur. Sfistofca i anume pe acela
al catunuluI sàü Periprava. Pleacg
din balta Ve/ichi-Merhei, se indreaptg
spre N., intr'o directie
de la S.-V. spre N.-E., brgzdind
partea de N. a piase si cea
de V. a comund. Dupg 5 kil.
de curs se varsg în bratul secundar
Cernofca, pe dreapta,
linga satul Periprava. Curge
numaT prin stuf.
Sulimanca-Sesca, gir/el, jud.
Tulcea, in partea de N. a plgsel
Sulina si cea de V. a comuna
Sfistofca. Se formeazg in interiorul
stufurilor i dupg 6 kil., se
varsg in bratul Cernofca, pe
dreapta, aproape de gira Sulimanca.
Sulimanul, sat, Icind parte din
com. rur. Ileana-Suliman, pl. Mostistea,
jud. Ilfov, situat la S. de
Ileana, pe malul drept al Vgid-
Vingtg. Aci Valea-BulumeziT se
varsg in Valea-Vingtg.
Se intin2e pe o suprafatg de
928 hect., cu o populatie de 142
locuitorT.
Are i helesta i i pod.
Comerciul se face de 2 drciumarT.
Numgrul vitelor marT e de
219 si al celor mid, de 375.
Sulina, plasd, in judetul Tulcea,
spre E.
Se mgrgineste la N. Cu Basa.
rabia, de care se desparte prin
Dungre, si anume pi-in bratul
Chilia; la E. si S., cu Marea-
Neagrg si la V., cu plasa Tulcea.
Tot teritoriul sn este cuprins
intre bratele DungriT, unde
pgmintul este la nivelul apeT,
de unde provin acele dese inundatiunT
ale DungreI, cind in
unele locur1 parnintul se innaltg
Cu 2-4 m. deasupra niveluluT,
formind grindurile Chilia,
Periprava, Satul-Noti, Letea
Cara-Orman, din care parte sunt
acoperite Cu nisip, parte cu pg-
sunT, si parte cu pgdurT (Cara-
Orman).
Bratul Chilia, al DungreT, o
uda la N., Sulina, prin mijloc
Sf. Gheorghe la S. Are nenumgrate
Orle ce servg de scurgere
multor bgItT din Deltg in
Dungre. Principalele bgltT sunt :
Obretinul, Puiul, Puiuletul, Dovinca,
Ivancea, Lumina, Rosul,
Rosuletul, Velichi-Merhei, Malul-Merhei,
i altele. Ele contin
stuf i peste in mare cantitate
si care se exporta.
Intinderea plasil e de 180000
hect., cea maT mare din tot
judetul ; din acestea, 4000 hect.
sunt ocupate de vetrele comunelor,
16000 hect. ocupate de
pgmint ferm, 35000 hect. baltI
restul de 125000 hect. stuf.
Are o populatie de i I.000
locuitorT, compusg din RUsT, carT
sunt in maioritate,RominT, GrecT,
Evrer, etc.
E formatg din comunele : Sulina,
com. urb., resedinta plgseT,
la E., la vgrsarea bratuluT Sulina
in Mare, port si pe brat
pe Mare;Chilia-Vechfe, com. u rb. ,
la N., pe bratul Chilia, port pe
dinsul; Cara-Orman, cu cgtunele
Cara-Orman si Uzlina in interiorul
plaseT, spre V.; Satul-Noti,
cu cat. Satul-Noti i Letea, la
N-E. a proape de Mare ; Sfistofca,
cu cgt. Sfistofca i Feriprava,
la N. - E., aproape de
bratul Chilia ; Sf. Gheorghe sal-1
Cadirlez, la S.-E., la vgrsarea
bratulul Sf. Gheorghe in Mare.
In total 2 com. urb. si 6 rurale,
cuprinzind 6 sate.
LocuitoriT se ocupa in cea
mal mare parte cu pescgritul.
Comerciul constg in export de
peste si fabricate de stuf, i in
import de co/oniale, manufacturT,
etc., ce se face din orasul
Tu/cea.
Viile se cultivg pe o suprafatg
de 148 hect.

SULIN A 497 SULINA
CAT de comunicatie sunt citeva
drumurT comunale, pe care locuitoril
le-ad fAcut prin stuful
cel intins, i care leagA comunele
t'Are ele. Calea principalA
InsA este cea fluvial a bratuluT
Sulina, pi pe Mare de la Sulina.
Plasa Sulina cuprinde mutesartflicul
vechiti turcesc al Sulinel,
din care, maT tirzid, la impArtirea
judetulul in plApT, s'a dat
o parte, cea de V., plApeT Tulcea.
Sulina, com. urb., in jud. Tulcea,
pl. Sulina, situatA in partea de
E. a judetuluT, la 65 kil, de orapul
Tulcea, capitala districtuluT,
pi in partea de E. a plg.pil
a cAreT repedintl este.
Se márginepte la N. pi N.-V.
cu comunele Satul Noti i fi,tofca;
la S. pi S.-V., cu com. Cara-
Orman ; lar la E., cu Marea-
NeagrA.
Solul este peste tot acoperit
cu stuf i maï jos de cit nivelul
apelor DunArd, ceca-ce explicg.
inundatiile la care este supus.
Mal ridicatA este o fipie de pAmint
ingustA, ce se intinde de-alungul
MAriT, pi alta in interior, strAbAtutA
de o girIA, numitA Grindul-Sulina,
pAmint improductiv
acoperit cu nisip, pi care se
leagA, pe ling4. malul DunArd,
cu grindul de la E., pe care
este apezatA i Sulina pi pe care
se mal' &ese i douA ridicAturT,
2 puncte trigonometrice : Cardonul
(3,5 m.) la N. pi Sulina (2,8
m.)lingA Sulina, spre E., aproape
de malul MArd.
Apele care o udA sunt : Marea-NeagrA,
la E., pe o lungime
de 14 mile marine (25 kil.) pi
pe al cAreT mal se aflA imbucAtura
bratultd Sulina i orapul Sulina ;
DunArea, la V. pi prin mijloc
pe o lungime de 7 mile (12 kil.);
Orla Imputita ce primepte pe
dreapta apele lacurilor Porcul pi
PorculaT, pi pe ale marilor lacurT
Ropul pi Ropculetul, la S.; gira
Bivolul, ce este o scurgere a unuT
mic lAcpor de pe malul MAriT, la
mila marinA No 4, care udA
comuna la S.-E.
Ora,u1 este apezat pe malul
drept al bratuluT Sulina, la vArsarea
acestuia in Mare; o micg.
parte se intinde pi pe malul
sting al bratului. Are un aspect
plAcut, cu intinsul sü cheid, la
ca re se vAd ancorate nenumArate
corAbiT din diferite %Ad.
Intinderea totalà a comunel
este de 8000 hect., din care 82
hect. ocupate de vatra orapulul ;
restul, acoperit cu stuf, apartine
StatuluT.
Populatiunea sa, ca a orT-cAruT
port fluvialo-maritim este din
cele mal amestecate; dar elementul
mai numeros este cel
grec. Are 1331 familiT, sad 5611
suflete goo).
Are 2 coale nomine : i de
bAetl pi una de fete ; t coalA
greceascA pi una germang; 4
bisericl, una Cu hramul Sf. Nicolae,
roming, ziditA de locuiton,
una elenA, tot cu hramul Sf. Nicolae,
2 bisericT strAine §i 2
giamil.
Nu este un port Insemnat,
dar gratie pozitiuneT sale admirabile,
la gura bratuluT Sulina,
portul luT e singnr in Marea-
NeagrA, dupA Bosfor, adApost
sigur pentru bastimente in cotice
timp pi el este frecuentat
anual de mal bine de 6000 corAbir
p't vapoare.
Exportul sAi-1 constA in sardele
in butoaie, pepte proaspAt
sArat, piel, morun i nisetru,
grill, lemne de constructie (din
pädurea Cara-Orman), flinA, icre
negre, porumb, butiI i butoae.
Importul constA in porumb, lArnif
portocale, gril, spirtoase, orfevrArie,
confectiunl de rinA, bumbac,
uleT de mAslinT, orez, berbecT
pi tapT, etc.
Este repedinta comisiunel DunArene,
a vice-consulilor din Italia,
Anglia, Olanda, Suedia
Norvegia i Austro-Ungaria, a
agentiilor caselor de comercid
din BrAila i Galati. Are un spital
pi clAdirl frumoase.
Budgetul este la venitun de
1235161e, 55 banTi la cheltuell,
de 123438 la
Are 2 drumurT comunale, ce o
unesc cu Chilia-Vechie la N. l cu
Gheorghe la S.
lstoricul. Acum so de anT Sulina
nu era alt-ceva de cit o grAmAdire
de cite-va colibe de pescan', carT
pe lingA pescArit se mal ocupad
pi Cu jefuirea corAbiilor, ce erau
aruncate de furtunA in aceste
locuri. AtuncT s'ad umplut
tinile cu savura adusg de bastimente
pi ast-fel s'a constituit
un mic tirgu,or, care, la 1854,
Iulie 18, a fost distrus cu totul
de vice-amiralul Parker, ca sA
rAzbune moartea fiuluT sAu, asasinat
de voluntaril grecT din armata
rusA. Acest ora p a suferit
pi el soarta comunA a Deltef ;
la 1813 a fost smuls de la TurcT
de cAtre Rupr, odatl cu rApirea
Basarabia RupiT ati stApinit-o
pAnA la 1854, cind a fost ocupatA
militArepte de Austriacr. DupA
tratatul de pace de la Paris, Delta
pi Sulina in loe de a trece
la Rominia, conform tratatultd,
ail trecut sub Turcl. La anul
1877, O ctombrie, asediatA
bombardatA treT zile, a fost predatI
Rupilor, dupl tratatul de
la St. Stefano, iar din Noembrie
acelapT an, a trecut la Rominia,
impreunA cu Dobrogea,
dupA tratatul de la Berlin.
Sulina, punct trigonometric de
observatie de rangul al 3-lea, jud.
Tulcea, in partea de E. a plApeT
Sulina, pi la S. de orapul Sulina,
apezat pe tArmul MariT,
mijlocul une bande de nisip.
66646. Marao Dictionar Geovralio. Vol. V. 63

SULINA 498 SULTAN-TEPE
Are 2,8 m., dominind partea de
S. a orapulig i drumul comunal
Sulina, grind insemnat, in jud.
Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul
com. rur. Satul-No. Se desface
din grindul Letea, se dirige spre
E., inteo directie generala de la
N.-V. spre S.-E., brazdind partea
de E. a pla,eI pi cea de S.
a comuneI. Are forma uner fapit
Se termina pe malul MareT. Pe
el merge un drum comunal Sulina-Letea.
Sulina, grind, in jud. Tulcea, pl.
Sulina, in partea de E. pi cea
de V. a orapulur Sulina. Are
forma une fii, cu o directie
generala de la N.-E. spre S.-V.
Are o lungime de 6 kil. pi o
intindere de i io hect. E inconjurat
cu stuf.
Sulita, con: rur. (tirg), jud. Botopani,
apezata pe culmea de deal
ce se termina intre piriul Ursoaia
i Siena i lacul Dracpani,
In centrul plapel Miletinul.
Este situata la 20 kil. spre
S.-E. de Botopani, socotite pe
valea Sicna, i la 25 kil., pe poseaua
Botopani-Talpa-Sulita. O
posea, Sulita-Talpa, pune in comunicare
tirgul cu calea Botopani-Stefanepti.
Are o suprafata de 457 hect.,
cu o populatie de 495 familiT,
sail 2850 suflete ; r biserica, deservia
de 2 preop pi 3 cintarep.
; i coala mixta.
Aici se face in fie-care saptamina
iarmaroc, Lunea, cind de
multe ori se fac vinzarT multe
de vite pi producte agricole ; este
a doua piata dupa Boto,ani,
Cu searna in ce privepte comerciul
de vite.
In partea de V., despre lacul
Dracpani, la locul numit «Ponoare»,
se scoate din coasta dea-
lului piatra pentru case pi losele
; tot acolo este pi o caramidarie
Vite: 400 boT i vacT, 52 cal',
200 of, 120 capre i 135 pord.
Budgetul comund e de 21693
le, 59 bani, la veniturT, pi de
21600 leT, 40 baig, la cheltuelI.
Sulita, pichet de granifil, judetul
Mehedinti, plaiul Clo,ani.
Sulitoaia, sat, jud Botopani, in
partea de N.-E. a com. Drac-
.pani, pe valea Ursoaia, in apropiere
i in partea de N. a tirguita
Sulita. Are o suprafata de
207 hect., cu o populatie de 6o
fama, sati 240 suflete.
Vite 125 boi pi vacT, 20 caT,
674 oT i 55 pord.
Sulta, sat, jud. Bacati, pl. MunteluI,
com. Agapul, coprinzind
sectiile Preluci i Diacone,ti.
Este situat pe ambele malurI
ale piriuluI cu acelapT nume. Are
o populatie de 426 locuitorr ; o
pcoala mixta, infiintata in ¡879;
o biserica de lemn, cladita
de locuitod in anul 1852; 2
circiumT ; i moara de apa pi 6
herestrae.
Vite : 40 caT, 332 vite marl
cornute, 49 porcT i 26 capre.
In apropiere de acest sat, se
aflo 2 izvoare cu ape minerale
carbuni de pamint.
Sulta, sari §ulta, firld, in jud.
Bacati, pl. Munteliff, com. Agapul,
care vine din Ardcal, curge
pe granita, de la V. spre E., pi
dupa ce se incarca cu piriiapele
Agapioasa i olintartil, trece
prin satul Sulta pi se varsa in
Trotup, pe stinga, dupa un curs
de ti kil.
Sulucul, deal, in jud. Tulcea, pl.
Macinul, pe teritoriul com. urb.
Macinul, situat in partea de E.
a com. pi cea de N. a plapeT.
Este virful culminant al clealulig
Pricopanung pi al culmeT Macinula
Are o inaltime de 364
m. pi e unul din cele mg inalte
virfurT din jud. Este stincos, gol,
pi domina orapul Macinul i tanprejurimele
luT, pe o mare intindere.
Sulucului (Valea-), vale, jud.
Tulcea, pl. Macinul, pe teritoriul
com urb. Macinul. Se desface
din pantele de V. ale culmel
Pricopanulul; se intinde spre
S., inteo directie generala de la
N.-E. spre S.-V., brazdind par.
tea de N. a plapei pi de E. a
com. Este scurta pi se pierde
in cimpia de la E. orapului MIcin.
Sulugea, deal, in jud. Tulcea,
pl. Istrung, pe teritoriul com.
Casimcea. Se desface din dealul
Smcancula, se intinde spre
S., in o directie de la N.-E. spre
S.-V., brazdind partea de S. a
plapeT pi a com. La poalele sale
N. e apezata o parte din satul
Casi mcea. Are o inaltime de
214 m. E de natura pietroasa
pi e acoperit cu finete.
Sulugea, vale, in jud. Tulcea, pl.
IstruluT, pe teritoriul com. Casimcea.
Se desface din dealul
Suci-Tepe-Bair, se intinde spre
V., pe la poalele dealului Sulugea
i, dupa 4 kil., se deschide
In piriul Casimcea, pe stinga,
intre satele Baciamacul pi Casimcea.
Sultan-Tepe, virf de deal, jud.
Tulcea, pl. Babadag, pe iteritoriul
com. urb. Babadag, apezat
In partea de E. a plApeT i cea
de N.-E. a com. urb. Este unul
din virfurile de N. ale dealuluI
Canara-Balca. Poalele sale de
S. se oglindesc in apele laculuT

SULTANUL 499 SURDENI
Babadag. Are o ingltime de 6o
metri, dominind calea judeteang
Babadag-Jurilofca, ce trece pe
la poalele de S.; calea nationalg
Tulcea-Babadag, ce trece pe la
V. de el, precum i Tezerul Babadag.
Este acoperit Cu livezY,
iar la poalele sale se ggsesc maT
multe viT.
Sultanul, sat, fgcind parte din
com. rur. Prahovita-d.-s., pl. Prahoya,
jud. Prahova. Are o populatie
de 92 locuitorT.
Sultanul, mo,Fie a statuluT, fostg
pendinte de mangstirea Slatina,
jud. Covurluiti, pl. Siretul, com.
Tulucesti
Are o intindere de 881 hect.
Sunfitori, sati Sirghieni, sat, pe
mosia i in com. Dorna, jud.
Suceava.
E situat pe tgrmul drept al
BistriteT i poalele munteluT Palmesul,
i strgbgtut de piriul cu
acelasT nume.
Are o populatie de 73 locuitorT.
Un singur drum principal, in
lungime de 2 kil., duce la Zugreni.
(V. Dorna).
Sunfitori, j ud. S uceava ,
com. Dorna. Izvoreste din muntele
Pietrosul, udg teritoriul comuneT
pe o lungime de 5200
m. i, dupg ce a invirtit 3 herästrae
si o moarg, strgbate satul
cu acelasT nume si se aruncg
In Bistrita, in dreptul satuluT.
Sura, com. rur. §i sat, in jud.
Mehedinti, pl. Vgilor, la 55 kil.
de orasul Turnul-Severin, situatg
pe coastele unuT platoU, avind
forma unuT amfiteatru. Se mgrgineste
la E. cu com. Corobgile
Bolbosi, ce apartin jud. Gorj ;
la V., cu com. Slivilesti si Covrigi;
iar la N., cu com. Corobgile.
Satul formeazg. comuna Cu
satele iacul i \ralea-Casa.
Are o populatie de 640 locuitorT;
o scoalg mixtg si 2 bisericT,
deservite de i preot si
4 cintgretT.
Locuitorit posedg ; 30 plugurT,
47 care cu boT si 4 cgrute Cu
caT ; 300 vite marT cornute, 260
oï, 19 caT i 235 rimAtorT.
Are o osea coinunalg, care
leagg cu soseaua Cosmgnestilor.
E udatg de riul Jiltul.
Budgetul comuneT e la veniturT
de 740 leT, iar la cheltuelT,
de 529 leT.
DealurT maT principale sunt :
Dealul - SureT, Dealul - SiaculuT,
Dealul-TrgstioareT i Cioca-DuchieT.
Väl sunt : Valea-ObirsieT, Valea-SureT
i Valea-CaseT, acoperite
cu pometurT.
Suraia, com. rur., in jud. Putna,
pl. Biliesti, situatg pe malul drept
al SiretuluT, lingg locul unde se
varsg balta ce vine de la Dimaciul,
la 18 kil, de capitala judetuluT.
Se compune din cgtunele: Butuceni,
Dimaciul, Dumbrgvita
Suraia, unde e si primgria com.
Are o populatie de 838 familiT,
sati 3041 suflete ; 2 bisericT
parohiale, una cu hramul
Cuvioasa Paraschiva, in cgt. Suraja,
a doua cu hramul Sf. Ilie
In Dumbrgvita i i filialg, cu
hramul Adormirea, in Dimaciul;
scoalg.
Budgetul comuneT e la veniturT
de 8137 leT, 45 banT si la
cheltuelT, de 8131 !el.
LocuitoriT posedg masing
de treerat cu aburI, 3 de vinturat,
41 plugurT de lemn, 90
de fier, io grape, i moarg de
apg ; 1087 bol', 866 vacT, 249
caT, 896 oT, io capre i 469 porcT.
Terenul com., in mare parte,
este un sol argilos ; pe alocurea,
nisipos i baltos. Este strabgtut
de piriul Dimaciul.
Suraia, anula, in jud. Putna, pl.
Biliesti, com. cu acelasT nume,
situat pe malul Siretului, lingg
locul unde se varsg balta ce vine
de la Dimaciul.
Are i bisericg parohialg, cu
hramul Cuvioasa Paraschiva,
scoalg mixtg.
Surani, com. rur., jud. Prahova,
pl. Podgoria, situatg pe deal si
pe girla Sgrata, la 48 kil. de
capitala judetuluT si la 19 kil.
de resedinta plgseT.
Are o suprafatg de 2000 hect.,
Cu o populatie de 974 locuitorT;
bisericg, fondatg in anul 1816
de locuitorT, deservitg de i preot ;
scoalg, infiintatg la 1889.
LocuitoriT sunt parte mosnenT,
parte improprietgritT,cu 25o hect.,
pe mosia statuluT. ET posedg 5
cal', 2 Tepe, 214 vacT, 30 capre,
400 or si 120 porcT.
Comerciul se exercitg de 4 circiumarT.
Budgetul comuneT e la veniturT
de leT 4515, iar la cheltuelf,
de leT 3096.
Are sosele prin care comunicg
cu comunele Soimari, Aricesti,
Cgrbunesti i Predealul.
Este brgzdatg de dealurile
Poiana, numit cLa-Pgdurf»; Secgrile,
o ripg spre S.; Mane
Pgcurile, spre V., ambele acoperite
cu livezT de prunT.
Este udatg de Orla Sgrata,
ce vine din com. Aricesti, trece
prin centrul comuneT, primind
pe dreapta izvoarele: Puturoasa
Bracacea.
Surdeni, sat, jud. Arges, pi 0htul,
pendinte de com. rur.
Surdeni, sat, fgcind parte din

SURDEM 500 SURDULErI
com. rur, Stflpeni, pl. Rturile,
jud. Muscel, situat pe malul drept
al riuluT Tirgul, intre cgtunele
Stilpeni si Opresti. Are o populatie
de 178 locuitorr.
Pe la E. de sat trece calea feratg
Golesti-Cimpulung si soseaua Pitesti-Cimpulung.Frontierg.
In partea de V. a satuld,
spre com. Bglilesti, este dealul
numit eVa1ea-Popi1».
Surde§ti, sat, jud. Arges, pl. Pitesti,
fkind parte din com. rur.
Frintesti-Zmeura.
Surdewti, sat, fgclnd parte din
com. rur. Breaza-d.-s., pl. Prahoya,
jud. Prahova, situat in
partea de V. a comuneT, cuprins
fltre riul Prahovita si muntele
Surdesti. Are o populatie de
409 locuitorT.
Surdila-Gaiseanca (Cita), com.
rur., jud. Brgila, pl. Ianca, asezatg
pe ses, la E. de cgt. Bratesul,
in partea stingg a ramificatieT
viroageT BuzeeluluT.
Se mgrgineste la N. cu Filipesti
; la V., cu Surdila-Greci si
cgt. Bratesul ; la S., cu Slobozia-
Ciresul si Rusetul si la E., cu
Ionesti-Berlesti.
Are o suprafatg de 5740 hect.,
cu o populatie de 1245 suflete ;
2 bisericY, construite la 1864 de
locuitorT, deservite de 2 preotT,
I cintgret si 2 paracliserT ; o
scoalg mixtg, infiintatg la 1859.
DrumurT: la gara Ianca, spre
N.-E. ; la Filipesti, spre N., peste
linia feratg Brgila-Bucuresti, pe
la cantonul 109, 8 kil.; la gara
FgureT, spreV., prin cgt. Bratesul,
2-3 kil.; la Surdila-Greci, spre
V., traversind calea feratg Fgurei-
Fetesti, pe la cantonul 5, 13 kil.;
la Slobozia - Ciresul, spre S.-E.,
TI kil.
Comuna s'a infiintat la anul
1854 de locuitorT.
Surdila-Gáiseanca, sal, judetul
Brgila, in partea de E. a: com.
cu acelas1 nume, pe viroaga Buzeelul-Sec,
la 56 kil. spre S.-V.
de orasul Brgila. S'a infiintat la
1851. Este strgbgtut de la N.
spre S. de viroaga Buzeelul,
despgrtindu-se in sat si formind
insulg.
Are o suprafatg de 64 hect.,
cu o populatie de 830 locuitorT;
o scoall mixtg, fnfiintatg la 1859;
bisericg, .clgditg de locuitorT
la 1866, cu I preot, I cintgret
si 1 paracliser ; 7 circiumT; o
lipscgnie ; o timplgrie si 4 fergril.
Vite : 350 caT, 800 vite marT
comute, 1900 oT, li 200 rimgtorT.
Surdila-Gäiseanca, mosie particularg,
pendinte de com. cu
acelasT nume, plasa Ianca, jud.
Brgila.
Surdila-Greci, com. rur., situatg
la S.-V. jud. Brgila, pl. Ianca,
pe yes. Se mgrgineste la N. cu
cgtunul Bratesul si finja feratg;
la S., cu Strimbul si Rusetul ;
la E., cu Surdila-Ggiseanca si
la V., Cu cgtunul Fgurei-Nol.
Are o suprafatg de 6530 hect.,
Cu o populatie de 1264 suflete;
o scoalg mixtg, infiintatg la ¡858;
moarg cu abuer; 8 cIrciumI.
Vite : 501 bol', 367 vacT, 11
taurT, 305 rimgtorT si 1958 oT.
Veniturile com. sunt de 5006
leT si cheltuelile, de 4976 leT.
LocuitorT improprietgritY din
64 sunt 152, si neimproprietgritT,
36.
DrumurY : la gara Fguref, spre
N., peste podisca Buzgulul, t1/2
kil. ; la Ciorani, spre V. (jud.
Buzgii) ; la Visani, spre N.-V.
(R.-Sgrat); la Nisipeni, spre N..
V. (jud. R.-Sgrat); la Buzgri,
prin cgt. Faurei, la V.; la Strimbul,
spre S., pe la Movila-Ti-
ganuluT, 8 kil.; la Rusetul, spre
S., pe ling Movila-TiganuluT,
peste viroaga Strimbul si C-glmgtuiul,
¡r kil. ; la Surdila-Ggiseanca,
spre E., peste viroaga
Buzgul si calea feratg Fgurei-
Fetesti, 5 kil. ; la Ianca, spre
N.-E., 48 kil.
Surdila-Greci, sat, in partea de
N. a comuneT cu acelasT nume,
jud. Brgila, la stinga caleT ferate
Brgila-Buzgli, pe malul sting
al viroager Fgurei, la 61 kii.
spre S.-V. de orasul Brgila.
S'a infiintat la 1858.
Are o suprafatg de 38 hect.,
cu o populatie de 621 locuitorT ;
o scoalg mixtg, infiintatg la
1860 ; o moarg de vint si 3
circiumr.
Vite : 220 cal, 450 vite marT
cornute, 200 rimgtoa lí 1420 a
Surdila-Greci, mo,rie particularg,
pendinte de com. cu acelasi
nume, pl. Ianca, jud. Brgila,
Are o suprafatg de 1700 hectare.
Surdoiul, sat, cu 45 locuitorT,
jud. Arges, pl. Lovistea, fgcind
parte din com. rur. Perisani.
Surdulelti, com. rur., in jud.
Teleorman, pl. TeleormanuluT,
pe valea Burdel, situatg intre
com. Balaciul, (3 kil.) si cgt.
Cgtelesti (com. Tecucii1), la 79
kil, de resedinta judetuluT, 34 kil.
de Rosiori si 66 kil. de Alexandria.
Are un cgtun, Afumati,
la o micg depgrtare de cgtunul
de resedintg. In apropiere de
Surdulesti, si pe aceiasT linie,
este cgt. Cgtelesti, la 3 kil.,
pendinte de com. Tecuciul-Calenderu.
Se invecineste la N. cu teritoriul
com. Mirosi si pgdurea
DrggociuluT ; la S., cu com. Tecuciul
; la V., cu com. Tecuciul.

SUR ICARUL 501 SURPATELE
Calenderu si la E., cu com. Gumesti-Silistea
si Balaciul.
Are o suprafatg de aproape
600 hect., cu o populatie de
634 locuitorT ; o scoalg mixta
si o bisericg, deservitg de 1
preot si 2 cintgretT.
CursurT de apg are : pe de o
parte piriul Burdea, la a cgruT
margine e asezat, iar pe de alta
pirilasul Drggociule, care curge
de la V. spre E. si se varsg
In Burdea, in apropiere de comung.
Vite : 521 caT, 194 vite marr
cornute, 1430 vite miel si 175
porcT.
Budgetul com. e la veniturT
de 29251er, iar la cheltuell, de
2812 leT.
Comuna este asezatg intre
doug ggrT : Mirosi si Balaciul,
si in mijlocul soseler judetene
Rosiori-Strimbeni. O ramurg de
sosea vecinal s'a constriiit spre
com. Gumei;ti.
Satul Surdulesti a purtat in
vechime numirea de Besnesti
sati Bgsnesti; asa ggsim trecutg
si mosia in actele de hotgrnicie.
In nomenclaturele mar vechr ale
comunelor nu figureazg, ci se
vede trecut ca sat important
numar cgt. Cgtelesti.
Acesta a format un singur
sat cu Surdulesti, de care e
putin depgrtat ; azT, in loc de
a fi alipit la Surdulesti, face
parte din com. Tecuciul-Calenderu,
de care se ggseste la
distantg de peste 5 kil.
Suricarul, sat, jud. Arges, pl.
Topologul, fgcind parte din com.
rur. Milcoiul-Izbgsesti.
Surla, t'usual in Dungre, pendinte
de com. Girgovul, jud. Romanati.
Are 16o hect. pgdure, impreung
cu Gircovul si Cgtina.
Surla-Nennilor, pisca/ cel me
inalt al munteluT Istrita, jud.
Buzgii. E punct trigonometric.
Surlari, sat, facind parte din
com. rur. Creata-Lesile, pl. Mostistea,
jud. Ilfov, situat la S. de
cgt. Creata, pe malul drept al
vgieT Mostistea.
S'a infiintat la anul I66o de
Vornicul Mateill Fglcoianu, fost
proprietar pe acel timp.
Are o suprafatg de 1207 hect.,
cu o populatie de 399 locuitorT;
o bisericg, cu hramul Adormirea,
deservitg de 1 preot
si 1 cintgret ; 1 helesteti ; o
masing de treerat cu aburT; 2
circiumT.
Numgrul vitelor marT e de
359 si al celor miel, de 1121.
Surlari (Clinciul), sat, fgeind
parte din com. rur. Chiseletul,
pl. Oltenita, jud. Ilfov.
Are o suprafatg de 1369 hect.,
cu o populatie de 1057 locuitorT;
3 circiumr.
Numgrul vitelor marT e de
498 si al celor miel, de 828.
Mosia e pendinte de schitul
Ggiseni, din jud. Dimbovita, proprietatea
Eforier Spitalelor Civile
si are o arendg anual de
14350 leT.
Suroaia, trup din domeniul sta.
tului Turnul, jud. Teleorman.
Se intinde din hotarele mosiilor
Dracea, Lita, Piatra si Seaca
pgng la Dunä're. Pe acest trup
de mosie s'a format coin. Traian,
din insurgter, cgrora li s'a
vindut o mare parte; iar o altg
parte s'a vindut in loturT. Este
partea cea maT frumoasg si me
fertill din domenul Statulur. Are
si importanta istoricg, de oare-ce
forma hotarul TgreT-Rominestf,
despre Dungre, dupg hotgrnicia
fdcutg in 1741. Era inchinatg
mgngstirer Vgcgresti. Me in
urmg, dupg desfiintarea raialef
turcestT de la Turnul, s'a mgrit
cu mosia pe care o stgpineati
Turca, precum si cu trupul de
mosie Gira, tot a statule, de
peste Olt, din jud. Romanati,
formind toate Domeniul - Turnulur.
Surpatele, com. mur., jud. Vilcea,
pl. Oltul-d.-s., compirsg din 2
cgtune: Surpatele si Mosneni.
Parte din com. Surpatele se
gil situatg la poalele dealulur
zis Bgloi si parte sub poalele
dealuluT Cli testi, si pe ambele
malurT ale riuluY Otgsgul, la 20
kil, de resedinta judetulur si
la 12 kil, de a plgsef.
Are o supratatg de 2000 hect.,
Cu o populatie de 556 locuitor1;
2 bisericr, Schitul-Surpatele si
biserica Colnicul - din - MosnenT,
fondatg de Episcopul Climent
la anul 1642; o scoalg ; 3 morT
pe riul Otgsgul.
Vite : II ce, 150 boT, 120
vacr, 6o capre si 8o porcT.
Locuitorir cgtunulur Surpatele
s'ati improprietgrit la 1864, iar
cer din cgt. Mosneni ati pgminturT
strgmosesti.
Veniturile si cheltuelile sunt
de 1299 leT.
Soseaua OtgAul inlesneste comunicatia
in com, si merge la
N. in com. *erbgnesti si la S.
in com. Mgngstireni.
Comuna e coprinsl intre com.
Govora, Serbgnesti, Genuneni,
Frincesti si Mgngstireni.
E brazdatg de dealurile : Biloi
(la E.), Ciinestilor (la V.), Poeana-
Lungg si a-DraguluT (la S.). Sunt
si mar multe piscurr si fintinT, rgspindite
prin com. E udatg de
vglcelele : Rece, Socetule si Bivolgriei
(la N. .V.). LocurT izolate
sunt : Tarnita, Scgunelele,
Vgcgriile, Ispasul si Albinele.
Surpatele, sat, fgcind parte din
com. rur, Cu acelasi nume, pl

SURPATELE 502 SUS ANA
Oltul-d.-s , jud. Vilcea, apezat
in partea de N. pi V. a com. Lo -
cuitorilor satuluT, in numgr de
74, li s'a dat in 1864, pe mopia
statula Surpatele, 226 hect.
Aci e schitul Surpatele, re,edinta
comuneT pi pcoala.
De la E. spre V. este strgbgtut
de riul Otgsgul, in care se
varsg 1Xile : Caldgrel, Bogdan §i
Sucetul.
E situat intre Dealul-Ciinesc
(la S.) pi dealul Bgloi (la N.).
Surpatele, Tosta nandstire de
cgluggrite, pe valea OtgsguluT,
jud. Vilcea, com. Surpatele, a.,ezatg
la marginea satuluI, sub
nipte ripT infundate de la stinga
riuletuluT, cale de o ora de la
mgnástirea Dintr' un -Lem n.
Aceastg mangstire s'a tondat
la 1591 de cgtre $tefan al II-lea
Surdul, fratele luT Mihaiti-Viteazul.
Ea a fost restauratg in
urmg de Doamna Maria, sotia
luT Constantin Brincoveanu. UniI
sustin cg acest schit s'a zidit
din vechime de fratiT BuzeptT.
Aci a fost schit de maicT,
dar maicile s'al:1 mutat toate la
mgngstirea Dinteun-Lemn, iar
schitul a rgmas ca bisericg de
mir.
Iatg ce zice legenda asupra
acestuT schit :
e$tefan Surdul, fratele luI Mihaiil-Viteazul,
ar fi rgtgcit prin
codriT acesteT comune pi ggsind
sprijin in coliba unuT mopneag,
de care a fost bine tratat, la
plecare a intrebat pe mopneag
ce vrea sg'T facg. Mopneagul a
rgspuns cg nu dorepte nimic de
cit o bisericg pi un preot ca sg
aibg pi el unde sg se inchine luT
Dumnezeil. $tefan-Surdul implini
dorinta bgtrinuluT pi zidi mgngstinca
Surpatele,.
Surpatele, plIdure a statuluY, in
intindere de 250 hect., situatg
In com. Surpatele, pl. Oltul-d.-s.,
jud. Vilcea.
Surpati, sat, cu 36 familiT, jud.
Argep, pl. Topologul, flcind parte
din com. rur. Urluepti-Bgbeni.
Are o bisericg, cu hramul Cuvoiasa
Paraschiva, cu un preot
pi un cintgret.
Surul, vi'rf de munte, in apropriere
de frontiera TransilvanieT,
plaiul Loviptea, jud. Argep.
Are o ingltime de 2397 m. d'asupra
niveluluT MgriT Negre.
Susaiul, munte, judetul Prahova,
inalt de 1437 m. d'asupra niveluluI
MgreT-Negre. Are bogate
pgpunT, livezT pi pgdurI.
Acest munte, impreung Cu
munth Retivoiul, Fata-GgvaneT,
Coptila, jumgtate din Lacul-Ro,u,
Unghia-MicN, Virful-luT - Drggan
pi un sfert din Podurile, apartinca
din timpurile cele maT
vechT familieT Dudeptilor.
Ace.ptT muntT ail fost zglogitT
de logofgtul Dudescu cgmgtaru_
luT $tefgnache BgItgretu pentru
suma de 2000 galbenT. Logorátul
Dudescu, neputind plgti la
timp datoria, muntiT furg scopT
la licitatie pi cumpgratT prin cartea
de mezat din 5 Februarie
1804, de cgtre un om al Bgltgretulur,
Mamuc bey, cu pretul
de I 13000 let vechT. Astg-zI
apartin M. S. Regele Carol I,
pi el fost cumpgratT in Mairt
1892, de la Mamuc-Bey, pe
pretul de 850000 leT.
Pentru exploatarea pgdurilor
din muntiT Susaiul, Retivoiul pi
Fata-GgvaneT, fratil Carol pi Samuel
Schiel de la Bupteni ail
infiintat la poalele SusaiuluT, din
spre Retivoiul, lingg valea Azu
ga, o fabricg sistematicg de cherestea
pi de bete de chibriturT.
Constructiunea clgdirilor acester
importante pi frumoase in-
treprinderT industriale, s'a inceput
la 1891 pi in primgvara anuluT
1892 s'a inceput fabricati
u nea .
Pentru transportul materialuluT,
este apezatg in virful SusaiuluT,
nu departe de hotarul TgreT, o
maping elevatoricg de vaporT cu
cazanul eT, care face sg circule
vagonetele pe drumul de fier
american, ce unepte fabrica de
cherestea (din valea AzugeT), cu
piriul Limbgpelul, pe o distantg
ce urcg 900 metri ; iar de la
obirpia LimbgpeluluT, pAng la
gara Azuga, administratia acesteI
fabricl a dispus construirea
uneT liniT ferate in regulg.
Tot pentru transportul materialuluT
din muntele Susaiul este
construit, d'alungul vgieT TeasculuT,
un drum de fier pentru
vagonete, pe o distantá de 3
kil. pi acest drum leagg centrul
pgdurilor din Susaiul, cu gara
Predealul.
Productia anualg a acesteT fabricT
este de : 6000 m. c. cherestea
de brad pi de molift pi
doug miliarde bete de chibriturT.
Uscgturile din pgdure, rImgpitele
pi lemnele ce nu se pot
intrebuinta la fabricatiune sail
transporta in alte pgrtT, se intrebuinteazg
pentru arsul varuluT
alb, in cele doug cuptoare de
lingg gara Predealul.
Fabrica de cherestea ocupg
astgzT in permanentg 40-60 lucrgtorT.
Susana, sat. VezT Suseni, jud.
Argep.
Susana (Suseni), schit de maid,
in jud. Argep, pl. GglIsepti, lingg
satul cu acelag nume.
Susana, mlinastire de cgluggrite,
situatg pe valea TeleajenuluT,
jud. Prahova, in dreapta dula,
In mijlocul uneia din cele maT

SUSENI
frumoase infundgturT, la 4 ore
de Vgleni. In apropiere sunt girlele
Stanca §i Iepura§ul, care
dar' in Teleajenul, la poalele mgngstireT.
La o orA mal sus de
Susana, lingg trecgtoarea Bratocea,
este mgngstirea Cheia.
Mgngstirea Susana s'a intemeiat,
pe la 1740, de catre o
maicg numitg Susana, cu ajutorul
altor ctitorT, care, flcind o
bisericg de lemn, i-ati pus hramul
SI. Nicolae, hram ce se prgznue,te
§i azT. Dupg aceasta, pe
la 1840, in zilele EpiscopuluT
Chesarie al BuzguluT, s'a zidit a
doua bisericg de piatrg, cprin milostenia
credincioOlor crqtinT».
Aceasta fiind amenintatg sg cadg,
In 1880 s'a reclgdit prin stgruinta
stariteT Natalia Perlea,
contribuind i statul, Ebria Spitalelor
i altI credincio§T.
La 14 are urmgtoarea inscriptie
:
cln slava luY Dumneze i ajutorul
Sf. Nicolae, flentorul de minunY, al enruY
hram se stirbItoreste, s'a fondat aceasen
mndstire si s'a &cut o biserid
de lema In 1740 de maica starita Susana
Arsicu 1 cu ajutorul ctitorilor Filip
Treti, In 1840, In zilele EpiscopuluT
Chesarie al BuzeiteluY, Cu ajutorul prea
sfintieY sale si altor ajutoare4s'a zidit de
peatd, fijad staritn maica Susana ; iar
la r88o, biserica fiind ruinatn, s'a reconstruit
fiind staritn Natalia Pules, Impreunn
cu no! ctitorif : I. Filip, D. Fmngulea,
N. Pedes. i Dutu Petis, In timpul
Mitropolitulta Calinic i ta zilele Maiestiltilor
Lor Regele Carol I si Regina
El isabeta
Pozitiunea SusaneT este una
dintre cele maT fruinoase din
targ.
La poalele mgngstireT, in Valea-TeleajenuluT,
se aflg i un
izvor abondent de apg feruginoasg,
indestul de concentratg.
Cgluggritele se ocupa mult cu
torsul §i tesutul, facind stofe de
mina foarte solide i frumoase,
pentru imbrgcgmintea lor i pentru
vinzare.
Suseni, subdiviziune a satulur
Mgngstirea-Ca§inul, jud. Bacg0,
pl. Trotupl, com. Mangstirea-
Ca§inul.
Suseni, com. rur., in jud. Arge,,
pl. Gglamti, la 19 kil, de comrur.
Costqti, rqedinta subprefecturei,
i la 33 kil. de Pitqti.
Se compune din Boerqti (Strimbeni),
cu 100 familiT, i Suseni,
cu 103 familiT. Are 2 bisericT,
cite una in fie-care sat, i o
§coalg mixtg.
Vite : 400 bol i vacT, 75 cal,
1500 ol, 16 capre i 150 rimgtorT.
Suseni, sat, cu 550 suflete, jud.
Arge§, pl. Gglg§e§ti, fAcind parte
din com. rur. cu acelal nume.
Are o bisericg, cu hramul Ingltarea
DomnuluT, deservitg de
preot i I cintAret.
Suseni, sat, in jud. Dimbovita,
pl. Dealul-Dimbovita, cgt. com.
Bogati.
Suseni, sat, in jud. Tutova, pl.
Simila, com. Bgcani, spre N. de
satul Bgcani. Are o populatie
de 334 locuitorT.
Suseni, ea/un, pendinte de com.
Cgscioarele, pl. Neajlovul, jud.
VlaFa. Acest cgtun este populat
mal numaT cu TiganT, vechT
robT aT MgngstireT Cotroceni, de
care depindea. Este situat lingg
satul Cgscioarele.
Suslänesti, sat, fgcind parte din
com. rur. Mgtgul, plaiul Dimbovita,
jud. Muscel.
Sut-Bair, deal, jud. Tulcea, situat
in partea E. a plg.§iT Mgcin
cea N.-E. a com. Cerna. E
o prelungire S.-V. a dealuluT David.
Intre el §i Orta-Bair curge
piriul Cerna, a cgruT vale, precum
503 suTEm
drumul comunal Cerna Hancearca
sunt dominate de virful
sgu de 168 m. E acoperit cu
puting pgdure i pg§une.
Sutesti, com, mur., jud. Vilcea, pl.
Oltul-d.-j., situatg pe valea riuluT
Pqteana, la 65 kil. de capitala
jud. i la 5 kil, de a pl4eT,
compusg din 5 atune : Sutqti,
Boroseti, Mazili, Verdea §i Pietroasa,
cu o populatie de 1670
locuitorT.
Se mgrgine§te cu comunele :
Creteni, Drgg4ani, ZIAtArei §i
Valea-Manulur.
,Are 4 bisericT: la Mazili, PTetroasa,
Borose,ti §i Verdea; o
§coalg ; 2 morT cu aburT.
Locuitoril sunt mo§nenT. ET
posedg : 15 caT, 176 boT, 56
yac!, 19 capre, 787 oT, 602
porcT.
Vatra satuluT are 104 hect. ;
iar cu izlaz, pgdurT §i viT, 166o
hect.
Veniturile comuneT se urcg la
2297 leT i cheltuelile, la 2185
leT, anual.
oseaua zisg a-PqteneT leagg
comuna cu Dragg4ani la S.
Creteni la N.
E brgzdatg de dealurile : Pitolo,ani,
Giode§ti, Borose,ti, Sute§ti,
Pietroasa, OltuluT i udatg
de vgile : Petener, VerdeT, Bira,
Sparta, PersuluT, Vgratica, Solmul.
Sutesti, sat, fgcind parte din com.
rur. cu acela§T nume, pl. Oltuld.-j.,
jud. Vilcea. Are o populatie
de 463 locuitorT.
Sutesti, deal, in raionul com, cu
acelag nume, pl. Oltul-d.-j., jud.
Vilcea, pe care se cultivg 728
hectare vie.
Sutesti (§uta), com. mur., jud.
Brgila, pl. Ianca, situatg in par.
tea de V. a judetuluT. Se intinde

SUTESTI 504 SUZENI
pe ambele tgrmurl ale riuluf Buzgul.
Partea de pe tgrmul sting
formeazg un unghiti cu virful
In movila Bariciul, de pe muchia
Saliganulut Este strgbgtutg de
Buzgelul si de muchia Catirulut
Pe partea de S. E., despre
tgrmul drept al BuzguluY, se intinde
platoul de N. al judetulta.
Se invecineste la E. cu Movila-
MiresiT ; la V. si N., cu riul Buzgul
si la S., cu Ianca i Dedulesti.
Are o suprafatg de 13000
hect., cu o populatie de 3036
locuitorT ; o scoalg, infiintatg la
1845; bisericg, ziditg de proprietarul
mosieT, Cu hramul Sf.
Constantin si Elena, cu 2 preotY,
diacon si 2 cintgretT. In aceastg
bisericg sint ingropatT proprietariT
mosieT: marele logofgt Constantin
utu, fiul sàuí Grigore
C. Sutu si Irina Sutu, sopa luT
Grigore.
Vite : 1260 bol, 86i vad, 16
bivolT, 16 taurT, 214 viteT, 1339
caT, 5 mggarT, 7180 oT si 540
porcT.
Veniturile com. sunt de [9728
Id, 61 banT, iar cheltuelile, de
19549 leT, 64 banT.
Ad i se fac 11 tirgurT anuaIe :
la 25 Martie, 21 Maig, 29 Iunie,
20 Iulie, 15 August, 8 si 14
Septembre, 15 si 26 Octombre,
21 Noembre si 6 Decembre.
Spre V. de com., la 2 kil.,
este un pod peste riul Buzgti.
DrumurT : la Dedulesti, spre
S., ¡o kil. ; la Ianca, spre S., 9
kil. ; la Movila-MiresiT, spre E.,
14 kil. ; la Romanul, spre E., 22
kil. ; la Scortarul-Nog, spre N.-E.,
18 kil.; la Brgila, spre N.-E.,44 kil.
Comun, s'a infiintat la 1855
de locuitorir venitY din Maraloi,
Racovita, Plesoiti si alte localitItT
din prejur. Numele Il poartg
de la proprietarul mosieT.
In apropiere de com., spre V.,
se aflg un an vechiù, numit
Santul-hui-Traian, in lungime de
kil. si care merge pgng in malul
BuzguluT.
Sute§ti, sat, in partea de V. a
comuneT cu acelasT nume, jud.
Brgila.
S'a infiintat pe la 1836.
Are o suprafatg de 64 hect.,
cu o populatie de 2054 locuitorT
; o bisericg, ziditg de proprietar
la 1842, Cu 2 preotl,
diacon, 2 cintgretT si 2 paracliserT
; o scoalg, infiintatg la 1845
12 circiumT si o moarg de aburl.
Vite : 6580 vite marT cornute,
780 cal, w000 oT si 450 rimgtorl.
Sute0i, mosie, pendinte de com.
cu acelasT nume, pl. Ianca, jud.
Brgila, proprietate a d-luT Gr.
C. titu, in suprafatg de 12000
hect. si cu un venit de io60o0
leI.
Suzeni, sat, in jud. Neamtu, com.
Grumgzesti, pl, de Sus-Mijlocul.
Are o intindere de 524 hect. ;
o populatie de 474 suflete ; o
bisericg, Cu 2 preotT si 2 dascg1T.
Vite : 96 bol, 59 vaci, 34 juncT,
86 oT, 16 cal i 32 porcl.

§aban-Bair, deal, in jud. Constanta,
pl. Silistra-Noug, pe teritoriul
com. rur. Ese-Chioi. Se
desface din dealul Mahale-Orman-Bair,
de lingg pichetul Opanez,
de pe teritoriul romin. Se
indreaptg spre N., tuteo directiune
generalg de la S.-V. spre
N.-E., printre valle aban-Ceair
Ese-Chioi-Dere, brgzdind partea
de V. a plg,eT i de S.-V.
a comuneY. La poalele de N.-E.
este a§ezat satul Ese-Chioi. Are
o ingltime cam de 155 m. E
strgbgtut de drumurT ce merg
din Dobrogea in Bulgaria. Este
acoperit cu putine pgclurT, cu
finete i izlazurT.
aban-Ceair, vale, in jud. Constanta,
pl. Silistra-Noug, pe teritoriul
com. rur. Ese-Chioi. Se
desface din poalele de S.-V. ale
dealuluT Maha/e-Orman-Bair, se
intinde spre N., inteo directie
generalg de la S.-V. spre N.-E.,
printre dealurile aban-Bair
Pinirlic-Bair, brIzclind partea de
V. a plg,eT i pe cea de S. a
comuna Are spre N. o prelungire
numitg dealul Tiumbet-
Bair. Dupg un curs de 4 kil.,
prin finco i pgdurT, trece prin
sa.tul Ese-Chioi i se deschide
In valea Ese Chioi, pe dreapta,
in mijlocul satuluT. O parte din
cursul sgil superior este situat
In teritoriul neutru.
§acovätul, pira Izvorqte din
pgdurea Goeti, jud. Tai, trece
pe marginea de S. a comunelor
fgcind o parte de hotar
intre jud. Iai i Roman ; apoT
trece prin pAdurile Sine,ti, Popeti
i Voineiti, i formeazg
o parte de botar intre jud.
Vasluiti. De la tirgu,orul Tibana,
din jud. Iai, trece cu totul
pe teritoriul jud. Vasluiuí, prin
com. Girbeti, printre comunele
Tingujei i Tilagne,ti; iar pe teritoriul
com. Todirqti, aproape
de tfrgu,oru/ Negre0i, se varsh:
In riul Birlad, dup4 ce a primit
pe dreapta i stinga maT multe
§ahmanul, sat, jud. i pl. Constanta,
cut. comuna Gargalicul,
situat in partea de E. a plg,eT
cea meridionalg a comuneT, la
2 kil., in linie dreaptU, trecind
lacul Gargalicul-Ghiol, la 4 kil.
pe drumul comunal, ocolind lacul,
pe la N. de cAt, de re,edintg
Gargalicul-Mic, pe marginea
de N.-E. a laculuT Ta§gul,
la 500 m. spre V. de lacul
Gargalicul-Ghiol §i inchis la N.
de dealul Sahman. Are o suprafatA
de 832 hect., din care
53 hect. sunt ocupate de vatra
satuluT i de grgdinT, cu o populatie,
in maioritate TurcT, de
35 familiT, saii 179 suflete, ocupindu-se
cu pescuitul in lacurile
invecinate.
DrumurT comunale pleacg la
Ta,gul, la Gargalicul-Mic, la Mamata
i la Cara-Coiurn.
§ahmanul, virf de deal, in jud.
pl. Constanta, com. Gargalfcul,
situat pe culmea dealuluT
Sahman §i dominind lacurile :
Gargalicul-Ghiol, Ada-Ghiol,
precum §i satul dhinan.
Are o inUltime de 64 in. Este
acoperit cu verdeatg.
§aliul, salí Manaful, trup de rno-
,rie nelocuit, pendinte de com.
Tanglrul, jud. Vlaca, proprietate
a statuluT. Aci, la 1879,
improprietgrit 80 insurgtet,
luind 400 hect. (VezT com. Petre-Rare§).
§analul-Dunfirel, mofie §i Ociare
ale statuluT, pendinte de
com. Greaca, Chirnogi i Chiseletul,
jud. Ilfov. Padurea are
o intindere de 855 hect. i e
formatg din 7 trupurT : Ostrovul-
Becherul (15 hect.), Ostrovul-
Frumos (200 hect.), Ostrovul.
Turtucaia (200 hect.), Ostrovul-
86546. Mango Dtotionar Goografio. Vol. V. 64

ANDRUL 506 ARPELE
Paraschiva (200 hect.), Ostrovul-
Albina (175 hect.), Ostrovul-
Saica (50 hect.) si Micsunesti
(i5 hect.).
andrul, sat, facind parte din
com. Stanise;Ii, pl. Stanisesti,
jud. Tecucig.
Are o populatie de 52 suflete.
Este asezat la extremitatea
judetuluT, la 141/2 kil, de tirgul
Stgnisesti, spre N.
§andrul-Mare, munte, jud.
pl. Trotusul, com. Tirgul-
Trotus, situat pe granitg ; are un
pisc inalt de 1650 m., din care
pleacg spre V. culmea MagherusuluT
din Transilvania.
§andrul-Mic, munte, jud. Bacati,
pl. Trotusul, com. Tirgul-Trotus,
situat pe granitg, lingg muntele
Sandrul-Mare. E acoperit
cu padure de brazT.
antul, sat, facind parte din corn.
rur. Lipia-Bojdani, pl. Znagovul,
jud. Ilfov, situat la N.-V. de
Gruiul, lingg balta Znagovul. Partea
futre N. i E. e baltoasa.
Intre sat si soseaua vecinald
Gruiul este o mica baltg, numitg
Cozia.
Se intinde pe o suprafata de
1325 hect., cu o populatie de
406 locuitort
Comerciul se face de 3 circiumarT.
Numarul vitelor marT e de
233 si al celor micl, de 125.
§antul, sat, facind parte din com.
rur. Stetgnesti, jud. Vilcea, pl.
Oltul-d.-j., situat la 2 kil, de cgt.
coala. Are o populatie de 55
locuitorT.
Prin cgt. trece soseaua nationalg
si pe la E., calea feratg
Piatra-Rimnicul.
§anturile, deal cu pdure, in jud.
Iasi, pl. Stavnicul, com. Mironeasa.
Se prelungeste de la N.
spre S.-E., pana linga tirgusorul
Tibana. Numele 'T vine de la
niste santurT, de pe culmea luT,
despre care batrinif spun cl serveati
de aparare in timpurT de
razboae. Nu departe de santurT
se aflg i doug movile marT, numite
Movilele-CapraruluT (Capracei).
Aceste santurT si movile sunt
In apropiere de movilele si redutele
de pe valea i piriul Stavnicul,
'filtre satele Mironeasa (Iasi)
si Cioca-Boca (Vasluit), in dru.
mul mare care servea in trecut
de comunicatie intre Iasi si Taradejos,
si in legatura Cu santurile
movilele ce sunt mal la vale,
pe costa despre V. a dealuluT
pe care se aflg satul 5cheia-Cgpotesti
(Vasluig), tot pe piriul
Stavnicul. Acest drum, pe intinderea
cgruia se vad multe une
de sapaturT, se mal* numea in
vechime i Cgpotesti (v. Capotesti,
vale).
§arba sag §erboaia, sat, facind
parte din com. Huruesti, jud.
Tecuciti, situat in partea de N.-E.
a com., la 11/2 kil, de resedinta
com. E inconjurat de dealurT si
val.
Teritoriulsjtulul este 24o hect.,
cu o populatie de 36 familiT, sag
126 suflete.
LocuitoriT, ve chi clacasT si improprietgritf
la 1864, stapinesc
143 hect.
§artnga (Coca), com. rur., in
jud. Buzgil, pl. Sgrata, situatä
sub poalele de S.-E, ale munteluT
Istrita i filtre valea Pietroasa
piriul Sgrata, la 20 kil, de
orasul Buzai.i.
E formatg din cgt. Clondirul,
Dara i aringa.
Are o suprafatg de 2043 hect.,
cu o populatie de 185o locuitorT ;
o scoalg mixta; 3 biserici, deservite
de 2 preotT, 2 cintgretT
2 paracliserT i avind drept catedralg
cea cu hramul Sf. Dumitru
; 5 circiumT.
Vite : 470 bol, 80 vacT, 30
viteT, 81 cal', 77 Tepe, 18 minjT,
470 of, 43 capre si 142 pord.
Budgetul com, e de 3458,79
leT anual.
ProprietatT mal insemn ate sunt:
Coca, Tircoleasca (mo§tene§tT),
Cire§eanca, Coca-Iatropolu
(particula re).
Terenul la N. e accidentat
de poalele muntelui Istrita ; lar
la S., e ses.
Cal' de comunicatie are : soseaua
vecinall Mizil-Sarata, prin
Saringa si soseaua comunalg aringa-soseaua-nationalg,
la care
se poate adgoga vechiul, strategicul
i insemnatul drum natural,
din Saringa pe la Fintinacu-Cerc,
in Grgjdana, fgcut cu
mu/tg dificultate peste muntele
Istrita.
Demne de vgzut sunt ruinele
Negru-Vodg, de pe dealul Gruiul.
Com, e vechie ; la inceputul
secolului XIX existail satele Saz-higa
i Clondirul-1.-s.
§arInga (Coca), atun de resedintl
al com. Sartnga, jud. Buzar],
cu io8o locuitorr si 271 case.
§arpele, deal, situat pe teritoriul
com. Viisoara, plasa Siul.d.-s.,
jud. Olt. Are forma unuT unghig
cu virful la S., litiga care e situatg
com. Viisoara. Coasta de
V. e taiatg. de Valea-OltuluT, iar
cea de E., de a IminoguluT, si
formeazg un platog ridicat cam
de 15 m. In virful sail se aflg
o grotg adinca, in care, spune
legenda, locuia un sarpe mare,
care facea multe stricaciunT locuitorilor
de prin prejur, si de care
nu se putea apropia nimenea.
AtuncT se al-ata un viteaz, anume

ARUL
Ostrea, care se hotari sa scape
lumea de pacoste : flicu o magura
mare in dealul com. Lita,
jud. Teleorman, si din virful el
trase cu sageata in dihanie si
o rani ; dar, vazind a n'a ucis'o
ca e urmarit de ea, se arunca
in Dunare si o trecu in not.
Sarpele voi S'Q treaca si el, dar
'1 raci rana in apa si muri innecat.
Linga acest pisc s'ati gasit multime
de oase omenet i inele
cu inscripfiunT vechT, pe cind
se sapa la soseaua judefeana
Slatina - Turnul - Magurele, care
trece pe litiga dinsul.
Tot pe acest deal, mal la N.
de grota, in viile dei. Evloghie
Gheorghief, se afla o magura
ca de 5 m. inalfime.
E probabil ca aci a fost o
mare recluta, care a facut parte
din marele cadrilater al cetafilor
dintre Olt si Vedea : Marunta
sal-1 Mariufa, la S. de acest
deal, intre Viisoara i Marunfei
Cetatea-lul-Gilma de la Gilmee,
amindoug pe Olt ; precum si cetatea
de linga Rosiori si 1VIagazia
de la Crimpoaia, amindoua pe
dreapta riuluT Vedea.
§arul, sat, jud. Dimbovifa, plasa
Dealul-Dimbovifa, catunul com.
Valea-Caselor.
§arul, sal, pe mosia i in com.
Sarul-DorneT, jud. Suceava. si-a
luat numele de la terenul rosietic
numit sar, ce confine mult
arsenic, ca re alta data se exploata,
trimifindu-se in Austria. Mineralul
se &este in bucafT.
E situat pe farmurile piraielor
Neagra-Sarulta, Va/ce/el, RusuluT
i Piriul-Mare.
Are o populafie de 300 locuitorT
; o biserica de lemn, cu
hratnul Duminica-Mare, deservid
de r preot i 3 cintareff ; o
scoala mixta, infiinfata in 1863.
LocuitoriI sunt raza.
DrumurT principale sunt : la
Panaci (5 kil.), la Neagra-SaruluT
(5 kil.) si la Dorna (8 kil.).
§arul - Dornei, com. rur., jud.
Suceava, pl. Muntele, situad
spre V., si la too kil. de Falticeni.
Se margineste la E. cu
com. Dorna si Brosteni ; la V.,
cu com. Neagra-SaruluT si Transilvania.
Are forma unuT poligon
neregulat si e compusa din
satele 5arul, Plaiul, 5gr4orul,
Panaci, Dragoeasa i Paltinisul,
Cu resedinfa in 5 arul.
Are o populafie de 663 famili',
sati 2426 suflete ; 4 bisericT,
deservite de 3 preofT si 8
cintarefT ; 2 scoale mixte.
Budgetul comuna e la veniturT
de 8490 leT i la cheltuelT,
de 8397,3o lei.
LocuitorT posecl 1830 caT,
738 boT, 1253 vacT, 6180 oT,
461 capre i 381 porcI.
Altitudinea comunel de la nivelul
M'ara este de i too m. in
centrul com. si in virful LucaciuluT,
de 1777 m.
E u lata de Neagra-SaruluT,
Cu afluenfir 5Ariprul-Mare
Mic, Piriul-Mare, Valcelele, al-
PichetuluT, Pietrenilor, Rusului
Mindrila; Càlimànelul, cu afluenfir
sal.; Neagra-PaltinisuluT
cu afluenfil Tomnaticul i Dra.goeasa-Mica
si Mare, Piriul-Va-
GloduluT, Glodisorul
Negrisoara, cu afluenfiT Scorusul,
Paltinisul, Catrinari, Bradului,
OpcioareT, SahastrieT, Toplicioara
i Dirmoxa.
CeT mal insemnafT munfT
comuneT sunt Sarba cu virfurile
Lucaci, Virful-Sarbel, Rusul,
Vinatul, BoambeT, Panaci, Calimanelul,
Buzileanul, Mihaileful
Bucinisul.
Intinderea com, e de 12284
hect. Mosia e proprietate razaseasca.
507 GASA
Locuitorif se ocupa cu exploatarea
padurilor, cresterea vi
telor si plutaritul.
In comuna sunt 5 izvoare de
apa mineral :
I. Carmen Sylva, renumitul
izvor de apa mineral bicarbonata,
confinind arsenic, al d luT
Dr. Polyzu, pe farmul drept al
piriuluT Sarisorul, inteo pozifie
deschisa frumoasa. Izvorul e abundent.
Maladiile in contra caruia se
recomanda sunt: anemia, clorosa,
scrofuloza, impaludismul, eczema,
psoriazisul, lichenul, pelagra, boli
nervoase, tuberculoza in pritnul
period si artritismul.
Burcutul lui Mindrild.
Burcutul luT Castran, de-a
stinga piriuluI Neagra ;
Burcutul luT Stefan Silivestru,
confinind i multa pu-
cioasa
.
Burcutul luT Gh. Tara.
Apa mineral de la Dorna e
cunoscuta din vechime, cacT inca
in 1787, Haquet, facind o caltorie
prin CarpafT o descrie in tratatul
sal:1 (vol. II, p. 213), publicat
la Niirnberg si o analizeazO.
D-1 dr. A. Löbel in studiul
säul balneoterapeutic, publicat in
1888 in Bade-Zeitung din Viena,
arata cà aceasta apa prezinta
o mare insemnatate, de
oare ce poate inlocui cunoscutele
ape de la Roncegno, Levigo
Bourboule.
§asa, com. rur., jud. Gorj, pl.
Ocolul, in partea de N.-E. a comunel
Danesti, situad pe deal
si vale.
Are o suprafafa. de 2408 hect.,
cu o populafie de 140 familiT,
sail 6 o suflete; 2 bisericT, din
carl r reparad la 1886, deser.
vita de I preot si 2 cintAretT;
o §coalX mixta.
LocuitoriT poseda: 45 plugurT,
6o care cu bol ; 560 vite marT

KINIDRENI 508 CHIOPENI
cornute, 16o oT, 14 caT si 19
ri Ingt o rií.
Venitul comunel este de leT
1072, banT 32, iar cheltuelile, de
1061 leT.
Apele ce udg comuna sunt :
Sasa i Sestioara.
Comunicatia in comung se face
prin soseaua comunal ce vine
de la S.-V., de la Danese.
§findreni, sat, pe coasta de V.
a dealulul Holmul, ramificare a
dealulul Tencusa, in partea de
S. a comuneT Storesti, pl. Cosula,
jud. Botosani.
Are o suprafatg de 42 hect.,
cu o populatie de 93 familiT,
salí 430 suflete.
Vite: 260 bol si vacT, 33 caT,
180 oT si 16 porcT.
§sandre§ti, fost sat, jud. Tecuciil,
com Huruesti. LocuitoriT de aicT
s'ail strgmutat in com. Nedelcul.
In locul unde a fost satul n'a
rgmas de cit biserica i casele
proprietaruluT.
Biserica, cu hramul eIngltarea
Sf. CrucT,, este fácutä de lemn,
in anul 1717, de un boier, Bals.
A fost reparatg de locuitorT in
1796 si 1842.
§ArbeI (In Virful-), unul dintre
piscurde mullidor SgrbeT, in j ud.
Suceava, com. Sarul - DorneT,
avind 1651 m. de altitudine.
§ArbeI (MuntiI-), cei mal
munir din com. Neagra-SaruluT
si Sarul-Dornel, ale cgror cele maT
insemnate virfurT sunt: Lucaciul,
In-Virful-SgrbeT, Harla, Preluca-
VingtoruluT i Piciorul-luT-Panac.
Culrnea lor formeazg hotar
intre Rominia si Bucovina. Piscurile
sunt plesuve, iar coastele
poalele, acoperite cu pgdurl de
brad.
§firi§orul, sat, pe mosia i in
com. Sarul DorneT, jud. Suceava,
asezat pe tgrmul drept al piriului
cu acelasT nume.
Are o populatie de 359 locuitorT
rgetsT.
§Ari§orul, sat, pe mosia i in
com. Neagra-SaruluT, jud. Suceava,
asezat pe colinele i dealurile
ce tgrmuresc pirlul cu acelasT
nume.
Are o populatie de 181 locuitori
rgzásT.
§Ari§orul-Mare, jud. Suceava.
Izvoreste din Fundul-Sgrbel,
din doug piriiase Apa-Rece
si Izvorul- M'are ; dupg to kil. de
curs, in care a invirtit doug moriste,
se aruncli in Sarul. Are
de tributar pe Sgrisorul-Mic.
§Ari§orul-Mic, pirtii, jud. Suceava
; e format din 4 piriiase,
numite Sarisoare, ce ies de sub
muntiT Sgrba si Straja ; dupg
un curs de aproape 7 kil., in
care a invirtit o moarg, se varsä
In Sgrisorul-Mare.
§äträreni, sat, jud. Botosani, pl.
Jiji.a, situat pe coastg de deal,
In dreapta JijieT si in partea de
S.-V. a comuneT Buimáceni.
Are o suprafatg de 468 hect.
si o populatie de 64 fatnilit,
sail 239 suflete ; o bisericg, deservitg
de I preot í 2 cintgretI.
Vite : 193 boT i vacl, 20 cal,
18o oT, 12 pord.
§äträreni, sat, in partea de N.-V.
a com. Cgrniceni, pl. Turia, jud.
asezat intr'o infundaturg
Are o intindere de 86o hect.,
cu o populatie de 54 familiT, salí
201 sullete; o bisericg, fgcutg
in 1818, deservitg de i preot
si j cintgret.
Vite : 198 vite marY cornute,
25 cal, 54 01 j 49 rimittorT.
§chela, sat §i resedinta com. cu
acelasT nume, jud. Roman, pl.
Siretul-d.-s., spre N.-E. de orasul
Roman, la 261/2 kil, de el si la
71/2 kil. de resedinta plgseT, pe
malul sting al riuluT Siretul.
Are o populatie de 744 locuitorT
; 2 bisericT de zid, din
care una catolicg; o scoalg mixta.
Este legat cu orasul Roman
prin osea.
In acest sat s'a dat lupta intre
Stefan-cél-Mare, Domnul MoldoveT,
i Croiot, in rezbelul cu
UnguriY, la 1486, Martie 6. (e Letop.),
I, pag. 169, ed. 1872).
§cheuletul, fost sat, ce era situat
pe Valea-SiretuluT si pe
malul cting al riuluT, la V. de
actualul sat Cuza-Vodg, jud.
Roman, desfiintat din cauzg cg
locuitoriT luT erati supusT inun- "
datiunilor SiretuluT. ET mutat
in satul Cuza-Vodg, fondat
cu aceastä ocaziune.
De vechimea acestuT sat aminteste
un document de la Bogdan-
Vodg, fiul luI Alex. LApusneanu,
de la 28 Ianuarie 1569. Acest
sat, impreung Cu mosia inconjurgtoare,
apartinea pe la 1756
EpiscopieT de Roman, apol statuluT,
si me In urmg s'a impartit
locuitorilor
§chiopeni, com. rur., in partea
de N. a pläser Mijlocul, jud.
Mal. Se mg'rgineste la N. cu
pgdurea statuluT de pe teritoriul
com. Hui; la S., cu com. Ivgnesti
si Berzeni; la E., cu satele
Leesti si Dgnilesti, din com.
Rusca, i la V., ea com. Urlati.
Este fortnatg din satul Schiopeni,
asezat pe valea piriuluT cu
acelasT nume.
Suprafata teritoriuluT comund
e cam de iioi hect., din care
70 hect, vie si 8 hect. pgdure,
cu o populatie de 442 familif,
sail 1745 suflete.

CHIOPENI 509 ENDRENI
Satul Schiopeni se imparte in
mahalaua de sus, locuitg de vechil
rdzesT, si in mahalaua de
jos, in care se zice a locuitoriT
sunt venitT maT in urmg, de prin
alte localitdtT.
Are o scoalg, infiintatg in
1864; doug bisericl, din care
una fundatd la 1807, deservite
de 2 preotT si 4 dascalT.
Vite : 843 vite marl cornute,
1179 oT, 61 capre, 127 caT si
444 porcT.
Prin com. trece 04111 Schiopeni.
Budgetul comuneT e la veniturT
de 4706 de leT, banT 44, si
la cheltuelT, de 4794 leT, bani 55.
§chiopeni, sat, jud. R.-Sdrat, pl.
Rimnicul.d.-s., cdt, com. Mdrggritesti,
asezat la S., pe riul
Hirboca. Are o suprafat'd de
loo5 hect., cu o populatie de
306 suflete si o bisericd.
§chiopeni, mo,cie, proprietatea
statuluT. Ocupg toatg partea de
N -V. a com. Latinul, jud. Brdila.
§chiopoaia, cdtun, al com. Baba-
Ana, jud. Buzdti, cu 180 locuitorl
si 41 case.
§chiopoaia, (Ingusta, Brosteanca),
mo,fie, in jud. Buzdti,
com. Baba-Ana, cdt. Schiopoaia.
Are catn go hect., proprietate
a scoaleT Crdciunescu.
§chiopota, sat, fdcind parte din
com. rur. Prahovita-d.-s., pl. Prahoya,
jud. Prahova.
§chiopuluI (Valea-), sat, in jud.
R -Sárat, pl. Rimnicul-d.-s., cut.
com. Pardosi, asezat la S. de
cgt, de resedintd, la poalele
dealuluT Valea-Schiopulur. Are o
suprafatd de 6 hect., cu o populatie
de un suflete, si o biserica.
§chiule§ti, sat, fdcind parte din
cotn. rur. Homoriciurile, pl Teleajenul,
jud Prahova. Are o biseria,
fondatd la 1842 de locuitorT.
§coala, sat, fácind parte din com.
rur. Stefgnesti, pl. Oltul-d.-j , jud.
Vilcea. Are o populatie de 424
locuitorT ; o scoald ,i o bisericd
de lemn, fAcutd de locuitorT.
§coala,sub-divizie a com. rur. Mál
dulari, pl. Horezul, jud. Vilcea,
situatg in partea de E. a comuneI
si udatä de riul Cernisoara si de
afluentil sgT Piriul.luT-Pang, UrsuluT,
Racovita si Stgiculesti.
Aci e resedinta primgrieT si
scoala.
Are o populatie de 263 lo.
cuitorT si o biserica, fondatg la
1830.
§egarcea, cdtun, de E. al com.
DrAnovdtul, pl. Oltetul-d.-s., jud.
Romanati, situat lingd Olt si pe
tdrmul drept al riuluT Drgnovdtul.
Are o populatie de 56o
locuitorT.
§eineasca, cdt. al com. Sageata,
jud. Buzdti, Cu 60 locuitorT si
12 case.
§einoaica (§einoaia), sat, t'A.
cind parte din com. rur. CglIreti-
Seinoaia, pl. Negoesti, jud. Ilfov,
situat la S. de Calgreti, pe malul
drept al vgieT Mostistea.
S'a infiintat la anul 1853 de
SArdarul Seinoiii, numit si Atanase.
Se intinde pe o suprafatd de
65o hect., cu o populatie de 223
locuitorT.
Are 1 helesteti. Comerciul se
face de 2 circiumarT.
Numgrul vitelor marT e de
288 si al celor miel, de 212.
§elari, sat, fddind parte din com.
rur. Valea-Mare, plaiul Dimbovita,
jud. Muscel, situat pe dealul
Mata. Are o populatie de 333
locuitorT.
§elarilor (Dealul-), deal, jud.
Muscel, plaiul Dimbovita. Constitue,
de la Pgpusa, sirul despdrtitor
intre apa ArgeseluluT si
Riul Tirgulul, impreund cu muntiT
Grgdtsteanul, Gginatul-Mare si
Gginatul.Mic, Dobriasul-Mare si
Dobriasul-Mic, Stritntul, ClIbucetul,Coasta.MAngstirel.Ndmdesti,
Chicioara, Dealul Cuculul
si Dealul.Mdtgulta.
§elarul, cdtun, jud. Vlasca, pen.
dinte de com. Glavaciocul, pro.
prietatea statuluT, fostg a Mdndstire]
Glavaciocul; se arendeazd
impreund cu vatra mIngstirel
Glavaciocul, din care face parte.
In 1864 s'a improprietgrit 126
locuitorT, care ati luat o suprafatg
de 378 hect.
In 1882 s'a dat la 6 insurgteT
o suprafatd de 35 hect.
Are o biserica, deservitg de 1
preot si 2 dascgh.
§eläreasa, cdtun, in jud. Teleorman,
pl. TeleormanuluT. Formeazd
cu cdtunele Birla si Podisorul,
cotn. Birla. E situat in partea de
N -V. a cgtunuluT de resedintd
Birla, pe partea stingd .a riuluT
Cotmeana.
Are o populatie de 182 Suflete;
o moard cu aburT. Pe aci
trece sos.aua vecinald Birla Ciocesti-Mindra,
care pune in legaturd
cdtunul cu Birla si cu com.
Ciocesti.
§eläriile-Lopätäreasca, sat, in
jud. R.-Sgrat, plaiul Rimnicul,
com. Bisoca. (VezT Lopdtgreasca).
§endreni sal.'" Särdarul, sat, in
jud. Covurluití, com. Filesti, pl.
Siretul, aproape de riul Siretul.

EtTDRENI 510 ERBXNEASCA
Are o populatie de 390 suflete
; o bisericg. impreung cu
cgtunele Movileni i Bgrbo§i, formeazg
parohia Sgrdarul, cu catedrala
SI. VoevozT, Cu i preot
paroh 1 3 cintgretI (V. FileSi,
comung).
§endreni, sal, in jud. Iai, com.
Sculeni, pl. Brani,tea, pe malul
riuluT Prutul, in sus de tirguprul
Sculeni, la 5 kil.
Are o populatie de 27 familiT,
satl 130 suflete.
Vite : 172 vite marT cornute,
233 oT, 23 caT i 43 rimgtorT.
§endreni, sat. (VezT Bicul, sat,
com. Ipatele, pl. Funduri, jud.
Vasluiti).
§endreni, sati S'ardarul,
In jud. Covurluiti, com. File§ti,
in intindere de 457 hect., proprietatea
comuna Galati, obtinutg
in 1889, prin hgrgzirea ilposatuluT
filantrop Alecu RadovicT
Casapul.
§endre§ti-RäzäsI, com. rur.
sat, in jud. Tutova, pl Pereschivul,
in Enarginea de V. a judetullir,
pe plriul Pereschivul §i
aproape de sorgintea sa.
Are o populatie de 526 locuitorT
; o §coalg mixtg i 2 bisericT.
Satul formeazg comung (com.
5endre§ti)cu cgtunele: Sendregi-
Statulul, Bgrtglupl, Merina,i, Vgraticul,
Bgclqti §i Valea-Casef.
Teritoriul com, este foarte deluros,
cgcï dealurile din pl. Pereschivui,
i chiar ale intreguiuT
jud., aci ating culmea ingltimelor
lor. Aceste dealurT sunt in mare
parte pietroase i acoperite Cu
vie pe o suprafatg de 29,50 hect
Locuitoril se ocupa cu facerea
mangalulur, rotgria i butngria.
Comerciul se face de 5 persoane.
§endresti-Statului, sat, in jud.
Tutova, pl. Pereschivul, com.
Sendre,ti, spre S. de endreti-
Rgzgg.
§endriceni, com. rur., in jud.
Dorohoitl, pl. Copla, formatà din
satele: Bosia, Buhaiul, Cobila,
Sendriceni-d.-j., Sendriceni-d.-s.
Strahova, cu re,edinta primgrieT
in satul Sendriceni-d.-s.
Are o populatie de 644 familiT,
sati 2580 suflete; 5 bisedeservite
de 3 preoff, 5
cintgre0 i 5 pglgmarl; I coal'á
mixta ; 2 iazurl i 28 pog. vie.
Vite: 1337 vite marT cornute,
1123 oT, 18 capre, 139 caT, 343
porcT.
Budgetul comunel e de le14620
la veniturT i de 4253 leY, 20 banT,
la cheltuelT.
§endriceni-de-Jos, sat, pe moia
acela0 nume, jud. Dorohoitl,
pl. Copla, com. Sendriceni.
Are o bisericg vechTe, de zid,
Cu hramul SI. Mihail §i Gavril,
refgcutg, in 1855, de Postelnicul
Ghergel, fost proprietar.
Pirae principale sunt : Buhaiul,
Ghilinta, Strahova i Bosia. Se
aflg multa piatrg calcaricg
de zidgrie.
DrumurT sunt: catea judeteang
Dorohoiti-Mihaileni i acea de la
Lozna spre Dorohoiti.
Mo§ia se hotargSe cu : DumbEgvita,
Sendriceni-d.-s., Lozna,
Bosia i toloaca tirguluT Dorohoiti.
§endriceni-de-Sus saü Ghilia,
sat, pe mo§ia cu acela0 nume,
jud. Dorohoitl, pl. Copla, com.
5endriceni.
Are o populatie de 285 familiT
sal 1140 suflete ; o bisericg
de zid, cu hramul Adormirea-Maicil-DomnuluT,
fgcutg in
T860, de fostul proprietar C. Cer-
chez, deservitg de i preot, 2 chitgretT
§i i pligmAr.
Piraiele ce trec pe mo§ie sint :
Buhaiul §i Ghilinta. Piatrg calcaricg
se aflg multg.
DrumurT sunt : calea ju deteang
Dorohoiti-Mihaileni, §i acea de
la Lozna la Dorohoiti.
Mcnia se hotgrg te cu : Buhaiul,
Dambrgvita, Lozna ;;i Sendriceni-d.-j.
De insemnat aicT este Movila-
Mare.
Familia Canangii, originarg de
aci, este dintre vechile familif ale
MoldoveT.
La 1750, Iulie 29, Spgtarul
Const. Canangti Cu Const. Stamati,
fgcu hotgrnicia mo§iilor
SerafineSi §i Mite§ti, propriemp
de ale MgngstireT Moldavita,
dupg insgrcinarea ce Ii s'ati
dat de C. Racovitg-Vodg.
La 1772, Paharnicu/ Gh. Canangti
cu Ionitg Cantacuzino,
furg numitT de Inaltul-Divan, ca
comisarT de credintg, pentru o
cercetare localg, in procesul dintre
M-rea Moldavita cu rgze§iT vecinT,
pentru despresurarea moOeT
Vama. (eFond Relig. Pumnu,
1865, pag. 38 i 63).
§erbanul, eser mare, jud. Brgila,
ocupind N. com. Tichile,ti
§i S. com Gropeni.
§erbficani, /oc, spre E., pe culmea
dealuluT Drumul-BrgileT, jud.
Falciti, com. Bg§e§ti, pl. Mijlocul.
Se zice cg aicT a fost in
vechime sat, §i cg a trgit in el
un bltrin, numit Stefan Banul,
proprietar. Satul se intindea
pe dealul .de algturea, numit
Cgtelul sarz GneriuluT. In cuprinsul
teritoriuluT acesteT locamaT
sunt .incl urmItoarele
localitgtT: Tupita, Ciohrin,
Hargani, Chiricea §i Ploe5ti.
§erbäneasca, sat, CU 610 IOCUi-

ERBANETI 511 ERBXNEr'I
torT, jud. Argep, pl. OltuluT,
cind parte din com. rur. Stoi-
*erbäne§ti, plasef , jud. Olt. Se
märginepte la N., cu pl. Mijlocul,
printr'o linie tras O din
dealul 5erbOnepti, la S. de com.
Florul ; la V., cu : Siuld.-s.
i Siul-d.-j., printr'o linie
dreaptd, dusA din dealul erl3Anepti
pAnI in riul CllmAtuiul;
la S., Cu jud. Teleorman, i la
E., tot cu jud. Teleorman, de
care se desparte prin riul Vedea.
E strObAtutO de riul Vedea,
care intrA in plasO mal jos de
com. Florul; udI partea de E.
a plOpeT, eurgind de la N. la
S., despOrtind plasa de jud. Teleorman
; curge la E. de com.
Crimpoaia, Titulepti pi VOleni ;
primepte la cAt. Ungurei, piriul
Dorofeiul, iar de la cNt. Popepti
trece in jud. Teleorman.
Dorofeiul izvorepte din pl.
Mijlocul, curge de la N. la S.,
trece prin mijlocul comunelor
Timpeni, 5erbOnepti-d.-j., pe la
E. de clt. Buta, prin mijlocul
com. Crimpoaia, acind o mul-
time de zigzagurT, iar pe la
VAleni, curge in linie dreaptO
spre S.
CN1mAtuiul ja naptere din teritoriul
mopieT Greci, trece pe
la V. de Momiceni, sine mijlocul
cimpieT BoianuluT
continuO drumul pe linga comunele:
Seaca,
MihAepti-d.-j.
Terenul plOpeT este putin accidentat
i mal ridicat in par.
tea de E., pe tOrmul VedeT.
Unele dealurl merg inclinindu-se
spre S., iar altele de la E. spre
V., pi vAile lor dalí in ale
DorofeiuluT, Vedel pi CAlmAtuiulul.
De la VOltni spre N. pAmintul
plOpeT e roditor, iar de la
Valeni spre S., valea i dealu-
rile CAlmAtuiuluT sunt foarte
productive, avind pAmint negru.
In comunele VAleni, Seaca
MihOepti, locuitoriT cultivO viea.
Plasa SerbOnepti coprinde 9
comune rurale (cu repedinta in
com. 5erbAnwi-d.-j.): Crimpoaia,
MihOepti-de-sus, MihAepti-de-jos,
Seaca, 5erbOnepti-d.-s.,
Timpeni, Titule,ti
Are 9 pcoale mixte.
E strAbOtutO de poseaua judeteanO
Slatina-Ropiori-de-Vede,
ce unepte comunele : 5erbAne,ti,
Crimpoaia, Titule,ti pi VAleni.
In interiorul lor sunt posele care
le leagO Cu comunele vecine.
§erbäne§ti, com. rur., jud. Argep,
pl. Lovi,tea, la 21 H. de com.
rur. Suici, repedinta sub-prefectureT,
pi la 69 kil. de Pitepti.
Se compune din satele: PAtepti
(105 locuitorT) pi 5erbAne0 (440
locuitorl). Are 2 bisericT i o
pcoalál mixtä.
Vite : 451 vite marT cornute,
135 rimAtorT,
capre.
erbane§ti, sat §i com, rur., jud.
Arge,, pl. GN1epti, pe apa
Drimbovnicul, la 17 kil, de corn.
rur. Costepti, repedinta sub-prefectureT,
pi la 38 kil. de Pitepti.
Are o populatie de 681 locuitorT
; 2 bisericT, una cu hramul
Inaltarea Domnulul, i ceal'alt1
cu hramul Adormirea, deservite
de 3 preop, 2 cintg.rel
§ii paracliser ; o pcoalA mixtà.
Vite : 32 cal, 706 boT pi vacT,
16i rimatorT, 186o di pi 30
capre.
§erbäne§ti, com. rur., jud. Dimbovita,
plaiul Ialomita-Dimbovisa,
situatà pe deal pi pe vAT.
Dealurile sunt : CopAcipul,
mina pi Cretul.
Este udatI spre E. de piriul
Bisdidelul i spre V de riul
Ialomita.
Se compune din treT cOtune :
5erbAne§ti, Miculepti i Diconepti,
Cu o populatie de 2000
locuitorT.
Are douO bisericT pi o scoall
mixtO.
SerbNnepti, pOnA in Martie
1886 forma o singur5 comung
cu cNtunele de maT sus pi era
repedinta plaiuluT Ialomita
apoT a plaiurilor unite; de atuncT
s'a unit cu com. Podurile
lormeaz1 o singurl comunA :
SerbAnepti -Podurile. (VezT Podurile).
In com. erbOne,ti-Podurile
se aflA repedinta sub-prefectureT
plaiurilor Dimbovita - Ialomita,
judecgoria de ocol, medicul de
arondisment, o statie telegrafopoptalO
i bNile Pucioasa; otelurT,
birturT, brutOriI, pravAliT, etc.
(VezT Pucioasa, Podurile, etc.).
Se mArginepte la N. cu com.
Bela ; la S., Cu Podurile ; la E.,
cu Virfurile, pi la V. cu Motl-
1285 oT IT 125 eni, despArtindu-se de Vil-fila
prin Muchea-Cretulur, de Mo-
tOeni prin Ialomita, pi de Bela
prin piriul Bisdidelul.
La .5erbOnepti ail fost lupte
intre Turd i RomlnI, pe timpul
luT Milìaiü Viteazul.
erbäne§ti, com. rur., jud. Vilcea,
pl. 111ijlocul, compusI din
2 cAtune : Bugiulepti i Cimpeni.
E situatO pe apa 5 asa, la 70
kil. de capitala judetuluT pi la
40 kil. de a plOpeT.
Se mArginepte cu comunele :
CrApAturile, Giulepti, Tetoiul
ntreni.
Are o populatie de 749 locuitorT
; 2 bisericT (in fie-care
catun cite una); o pcoalI mixtà,
infiintatA la 1853.
LocuitoriI sunt mopnenT. ET
posedI : 12 caï, 300 bol*, 150
vacT i i8o oT.

ERBXNEM 512 ERBA.NEM.
Veniturile i cheltuelile comuneT
se urcg la 850 leT anual.
E brazdata de dealurile: Mare,
Omircea, Piscul-luT-Dan, Mijlociul,
etc. i udatg de valle: PiriuluT,
Dan, Curmatura, Brezoiul,
Mijlocia, LazgruluT, care toate
se varsg in riul Sasa.
O posea inlesne,te comunicatia
intre com. Crapaturile
Tetoiul i o alta futre com. Ganelti
i Giulepti.
§erbäne§ti, com. rur., jud. Vilcea,
pl. Ocolul, compusg din 5
entine : Cernelele, Buzduganul,
$erbane,ti, Bugiulepti i Lunca.
MaT inainte de 1866 se numea
Cernelele.
E situata pe valea riuluI Otgsgul,
la 23 kil, de capitala judetuluT
i la 22 kil. de a pla,e7.
Se margine,te la E. cu com.
Surpatele ; la V., cu com. Päu-
§e,ti Otgsaul; la N., cu com. Govora,
pi la S., cu com. Genu
neni.
Are o populatie de 958 locuitorT
; 2 bisericT, una in Cernelele,
reziditg la 1887 pe ruinele
uner alte bisericT, i cea
l'alta in cgt. Serbgnqti, reziditg
la 186o; o pcoalg mixta, infiintata
la 1830; 2 morT pe apa
OtgsguluT.
Vite: 79 cal, 215 bol, 280
vacT, 50 capre, 35 oT 375
pord.
66 locuitorT s'ari improprietgrit
la 1864 pe mo,ia Cernelele,
a statuluT, i li dat
169 hect ; iar 13 s'al imptoprietarit
pe mo,ia d-luT Scarlat
Pgltineanu, Cu 43 hect.
In cat. Lunca, pe moje particulara,
se aflg un izvor cu apg
sulfuro-feruginoasg. In cát. Cer
nelele, in siliptea casei unuT locultor,
se aflg un izvor cu apA
sulfuroasg, in combinatiune cu
apg saliferg. Linga hotarul PgupeptiOtgsgul,
§i in apropiere de
baile Govora, este un izvor cu
apg sgratg.
Veniturile i cheltuelile cotn.
se urca la 1163 leT.
Sta in leggturg cu Surpatele
(la E.) pi Paupepti-OtAgul (la N.-
V.), prin poseaua OtgsguluT.
E brgzdatg de dealurile : Feter,
Coasta-Lungg, Magura i Corne,iul
i udatg de valle: GorunipuluY,
Pureca, Girbaciul pi Valea-BisericeT.
§erbäne§ti, sat, cu 440 locuitorT,
jud. Arge,, pl. Loviptea, fácind
parte din com. rur. cu acelag
nume. Are o bisericg, cu hramul
TotT-SfintiT, deservitg de
preot, i cintgret i i paracliser.
§erbäne§ti, sal, jud. Bacati, pl.
Bistrita-d.-j., com. Letea, situat
la N -E. de orapul Baca, dincolo
de Bistrita, aproape de Botul-
DealuluT, la 2 kil, de satul Letea.
Are o populatie de 78 suflete.
Vite : 14 caT, 120 vite marT
cornute i 35 poref.
§erbäne§ti i erbäne§ti-Slobozia,
sate, pe mopia cu acelapT
nume, alipite la trupul mopieT
Zvoratea, com. ZvorAptea,
pl. Berhometele, jud. Dorohoiti.
Are o populatie de 316 familiT,
saii 1264 suflete; o biserica,
cu hramul Sf. Mihail §i
Gavril, deservitg de i preot
palgmar, mica i vechTe, fAcutg
la 1778, de loan Stircea, proprietarul
mopieT de atuncT.
Aci s'a retras Grigore MateT
Ghica Vodl in a 2-a domnie.
Dupg iruptiunea razboiuluT
dintre Rug i TurcT, generalul
Miinich, ocupind Moldova, Ghica-Vodg
fugi din Iai i se retrase
aicT la mopia sa ; dar
aicT fiind urmarit de Rug, fugi
din tara. (Let., Tom 2, p.
451, ed. vechTe).
§erbäne§ti, sat, in jud. Ilfov, pl.
Dimbovita, facind parte din com.
rur. Robepti-Bglgceanca.
Are o suprafatg de 250 hect.,
cu o populatie de 75 locuitorT ;
o pcoalg mixta.
NumArul vitelor marT e de 79
pi al celor miel, de 29.
§erbäne§ti, sat, fricind parte din
com. rur. Poenari,
pl. Arge,elul. Acest sat a fost
dgruit pe timpul lui Mateiti Basarab,
mangstireT Cimpulung.
erbäne§ti, sat, Cu 51 locuitorT,
jud. Roman, pl. Siretul-d.-j., com.
§erbäne§ti, sat, flcind parte din
com. Liepti, pl. Birladul, jud.
Tecuciti. E apezat pe ambele laturY
ale poseleT nationale Tecuciti-
Galati, pe platoul ce se ridica
la E. de riul Birladul i spre S.
de Tecuciii, la 28 kil
Are o suprafata. de 5719 hect.,
cu o populatie de 1408 suflete ;
2 bisericT de zid, una cu hramul
Adormirea MaiciT Domnu
10, in malul BirladuluT, In satul
vechitt, ziditg la 1834 de locuitorT,
cu ajutorul fostuluT proprietar
al mtnieT Costache Ghica
a unuT alt boer, Moruzzi ;
cea-l'altg, cu hramul sf. Nicolae,
ziditg la 1848 de Costache Ghica,
cu sopa sa Ecaterina, reparatg
de doug oil in 1878 pi 1889;
o pcoalg mixtg, infiintata la 1872.
In partea de S. a satuluT se
aflg forturile Ngmoloasa-Focpani,
iar in partea de V., in fata satuluT
Cglieni (jud. Putna), se varsit
riul Birladul in Siret.
Satul era aezat pgng la r88 r,
In unghiul ce-1 formeazg riul
Birladul Cu Siretul i partea cea
maT mare a satuluT era in stinga
riului Birladul; din cauza dese-
Ion inundatiunr pi mar cu seamg a
mareT inundatil din 1881, care a

ERBXNETI 513 ERBXNW1-DE-J0S
cauzat marT striciciuni, a fost
nevoit satul sl se mute pe
deal, 'filtre Birlad i calea leratä
§erbänesti, sat, flcind parte din
com. Corbita, pl. Zeletinul, jud.
Tecuciti. E apezat pe coasta dealuluT
Cu acelafl nume, la i kil.
de repedinta com., spre N.
Are o populatie de 312 suflete;
o biseric5, ziditl. in 1821,
cu cheltuiala doamneT Elena Plitos
pi cu ajutorul locuitorilor
o pcoall, infiintatg la 1866.
Teritoriul satuluT este de 1050
hect. Locuitoril, foptT clAca,T
improprietAriti la 1864, stäpinesc
914 hect. i 5o ariT ; printre ei
sunt i r5zepT, care posedà 72
hect.; familia Plitos posedA 764
hect.
§erbäne§ti, sat, fácind parte din
com. rur. Bropteni, pl. Cernacl.-s.,
jud. Vilcea. E a,ezat in
centrul com. pi e udat de riul
Cerna i valea Negrita. Are o
populatie de 354 locuitorT ; o
biseric5, ziditA la 1857. Ad i e
repedinta com. pi pcoala eT.
§erbänesti, sat, fácind parte din
com. rur. eripärie,ti, pl. Mijlocul,
jud. Vilcea. Are o populatie
de 135 locuitorT ; o biseda,
cu hramul S-tiT TreT-IerarhT,
reziditA la 1860 pe ruinele uneT
vechT bisericI, flcutA cu cheltuiala
lui Tudo. r Grecu, din com.
PAupepti-Othlul.
§erbäne§ti, fost schit de clluluglrI,
jud. Vilcea, pl. Oltuld.-j.,
com. $teflnepti, zidit de
Matei5 Morunglavu, cam pe la
anul 1740. Este aproape ruinat.
Se intretine de Eforia Spitalelor
Civile din Bucurepti.
La 1821, in urma lupteT de
la nvideni, TurciT se retraserl
in acest schit, cu scop d'a tgia
drumul eteriptilor, condupT de
N. Ipsilante i Caravia.
§erbäne§ti- de-Jos, com. rur.,
jud. Olt, pl. $erbAnepti, situatl pe
valea DorofeuluT i dealurile vecine
: Boboepti si IvAnepti, la 28
kil, de capitala jud., la 20 kil.
de gara Potcoava pi cam la jumltate
distant5. intre Slatina
Ropiori. Se compune din 6
eltune : Mlgura, Linia, Stircul,
Boboepti i Murge,ti.
E repedinta pra'peT.
Se nagrginepte la N. cu SerbAnepti-d.-s.
; la E., cu riul Ve dea ;
la S., cu clt. Buta i la V., Cu'
en. Momiceni (comuna $erblnepti
d.-s).
LocuitoriT o maT nutnesc
Domnepti-$erbänepti.
Mult4 vreme a format o sin
gurI com. cu $erbAnepti-d.-s.
cAt. Buta i Moiniceni, sub numele
de 5erbäneti, pinà la 1875,
de ciad s'ati format doul comune.
Se crede cl $erbänepti e cel
mal vechiii sat de pe intinsul
plato5 dintre Oltul i Vedea.
Are o biseriel vechie, azi
ruinatA, infiintat5. la 1774 de
eNtre N'Aria sa Doamna Salta
Cretulescu. Pe timpul le Mihaiti
VodA, aci era un sat
mare, inconjurat cu pldurl seculare,
carT serveati oamenilor
de azil, in timpul invazitlor. Mopia
a fost proprietatea lut Vodàerban,
de unde com. s'a
numit erbane,ti-Dornne,ti.
In mijlocul com, este o nagurg
inaltà, despre care se spune
cA forma un fel de instill in
mijlocul unuT eleteu, format de
apa DorofeiuluT, ale clruT urme
se cunosc 011 azi pi se numesc
Helepteul-Domnesc.
Are o populatiune de 1500
locuitorT ; 2 bisericT, din care
una ruinat5, cu hramul sf. loan
BotezAtorul, clAdita la 1747 de
Salta Cretulescu pi reparatl la
1838 de Comisul Costache Cretulescu;
i cea-l'altl cu hramul
Implrati i SI. loan, claditl
la 1880 de olaptea locuitorilor
pi cu ajutorul lloamnel Zinca
C. Cretulescu, apezatI pe o culine
din Dealul-Baboeptilor ; o pcoalI
mixtl.
Mopia e proprietatea familiel
Manu pi are 3050 hect. LocuitoriT
improprietlritT dupl legea rurall
sunt 248, din care 34 numaT
cu locuri de cas6 pi 214 §i cu
locurT de arAturA, avind 800 hect.
ET posedä : 163 caT, 25 arml.sarT,
129 Tepe, 548 boT, 289
vacT, 39 bivolT, 25 naNgari, 20
capre, 5250 oT pi 323 porci.
Teritoriul com. se intinde pe
o suprafatI de aproape 4000
hect., iar vatra satulur ocupl
300 hect.
Comerciul se face in com.
de 7 circiumarT i i blcan.
Budgetul com. e la venituri
ii la cheltuelT de 18651 lei.
Ad i se face bilciu de 3 orT
pe an : La Floril, la sf. Ilie
la sí. Dumitru.
Se leagl prin poseaua judeteanl.
Slatina-Ropiori, la N. V.
cu $erblne§ti-d. s., pi la S.-E.
cu clt. Buta. O altl retea de
posea vecinall o pune in comunicatie
la N. cu com. Florul pi
Titnpeni pi la S.-V. cu
Toate aceste posele strIbat
interiorul comuneT.
In centrul com, se afll MAgura-Frumoasà,
pe lingl care
curge piriul Dorofeiul i in care
dati vlIcelele: Tomoaica, Pogo-
Cojocarul, Tiganilor, Buta-
Miel, Buta-Mare, pe dreapta ;
Valea-Rogojini, Stircul, Dosul-
Viilor, pe stinga.
De o parte pi de alta a
DorofeuluT se intind dealurile :
Tomoaica, Pojorita, Cojocarul,
TigAnia i Buta, la V.; Vedea,
la N.-E. ; Stircul, Brinescul, Boghiul
i Dealul-Viilor, la E.
66646. Marele Dictionar Geografie, Va. V. 65

ERBÀDIEFII-DE-SUS 514 ERBEV'1.
La N.-V. se intinde un platal
putin ondulat, pe care se afla
4 dealurf : Albota, Cringul-SatuluT,
Cringuletele si Bungetul.
Dincolo de dealurf, la V. si la
E., pina in Vedea, se intind
cimpiT acoperite cu tarinele locuitori/or.
Imprejurul Serbgnestilor ají
mal fost, in vechime, 3 sate:
Momiceni, Corbul si Silistea-
Benga.
§erbäne§ti-de-Sus, com. rur.,
jud. Olt, pl. Serbgnesti, situata
pe Valea.DorofeiuluT si a Butel,
la 29 kil, de capitala judetuluT
si la 2 kil, de resedinta plgsef.
Se compune din 3 cgtune : Buta,
$erbgnesti-d.-j. si Momiceni, cu
resedinta com. in catunul Buta.
Mal inainte a fost unita cu
5 erbAne§ti-d.-j., cu care forma o
singurg comuna sub numele de
Serbgnesti - Domnestf, pana la
1875. Comuna e vechie ; se crede
a fi una din cele mal vechT ale
judetuluT si ca mosia ar fi fost
proprietate a luI ,5 erban Basa rab,
de unde s'a si numit Serbgnesti.
Are o populatiune de 870 locuitorf
; 2 bisericf (in cat. Buta
si Serbgnesti), deservite de 1
preot si 2 cintArey.
LocuitorT improprietgritTdupg
legea rurala din 1864 sunt : 42,
cu 149 hect. in Buta si 47, cu
163 hect. in $erbanesti-d.-s. La
Momiceni, singurul proprietar in.
semnat e ptincipele Brincoveanu.
Comerciul se exercita in comuna
de circiumarT.
Budgetul comuneT e la veniturT
si la cheltuelT, de 3376,90
leT.
LocuitoriT posea : 209 bol,
18o vacT, 197 caf, 3790 of si
300 pord.
Afara de piriul Dorofeiul, care
curge periodic pe teritoriul consuneT,
se maT aflg Lacul-BarbuluT
si Elesteul-Momicenilor. La
E. de cgt. Buta se afla mggura
Rentea, despre care se zice ca
ar fi facuta de Tatart
Comuna se leagg la S.-E. cu
Serbgnesti.d.-j., prin soseaua judete
ang Slatina-Ro.siori.
§erbAne§ti-de-Sus, sat, facind
parte din com. rur. cu acelasT
nume, jud. Olt, situat pe linga
riul Dorofeiul, pe Dealul-Biserice.
Are o populatie de 450
locuitorT, din carT 47 s'ad improprietgrit
dupg legea rurala cu
168 hect ; o bisericg, deservita
de 1 preot.
Vite : 120 bol, 75 vacT, 95
cal, 1950 of si 201 pora
§erbe§ti, com. rur., jud. Bacail,
pl. Bistrita-d.-s., asezatg pe malul
drept al riuluT Siretul si in %ralea
girleT Turbata, care o strabate
de la N. la S. paralel cu. Siretul,
in care se varsa.
Se compune din 2 cgtune :
Serbest/, resedinta, si Bradul, la
2300 m. Bradul se ggseste mal
aproape de sectia Pgdureni (com.
Beresti).
Serbesti si 5 erbWi-luT-Istrati,
la 1803, cind s'a intocmit Condica
Liuzilor, se ggseste fIcind
parte din jud. Neamtu, ocolul
Siretul.
Se invecineste la N. cu com.
Galbeni (jud. Roman); la V., cu
comunele Beresti si Ciumasi ; la
S., cu Schineni si la E., cu Hui
Bistrita, care o desparte de jud.
Roman.
Teritoriul comuneI are o intindere
de 840 hect.
Are o populatie de 730 suflete;
o scoalg mixta, in satul
erbesti; 2 bisericl, deservite de
1 preot si 1 chttNret; 5 circiurnI.
Vite: 44 cal', 336 vite marY
cornute, 85 pord si 351 ca.
Budgetul comuneT e la veniturT
de 4032 leT, 74 banT si la cheltuelf,
de 2324 leT, 55 ball'''.
E legatg cu comuna Beresti
printr'o cale comunala soseluitg,
care taie unja nationala Bacgil-
Roman, si cu com. Schineni, prin
o cale vecinal.
Distantele : la Badil, capitala
districtuluT, Ir kil. ; la com. Schineni,
6 kil. ; la com. Beresti, 8
kil.; la com. Galbeni (statie de
drum de fer, jud. Roman) 4 kil. ;
la com. Girleni, resedinta plgsel,
13 kil.
erbe§ti, com. rur., jud Neamtu,
situata in partea de E. a pl. PiatraMuntele.
E formatg din cgt. :
Serbesti, Ghigoesti, Hirtopul,
Brosteni si Trudesti, cu o suprafata
de 3511 hect. si o populatie
de 2188 suflete.
Dintre locuitorif improprieta-
ritT in 1864, sunt astazT 1 16
care trgesc si-sT stapinesc singurT
locurile date, 69 care stgpinesc
ca urmasT, si 79 care,
de si ihsuratT si cultivatorT de
pämint, n'ail niel un fel de proprietate.
Imasul are o intindere de 15
hect. si nutreste 2928 capete de
vite.
Are:3 bisericY; 2 scolf ; o moara
de apg, una cu aburT, si o brabaile.
Budgetul com, e la veniturf
de 6138 la, iar la cheltuelf, de
5958 lef.
Comunicatia cu satele vecine
se face prin soseaua judeteang
Girovul - Tupilati si Piatra - Bozieni.
§erbe§ti, sal i resedinta com. cu
acelas1 nume, jud. Bacgii, pl. Bistrita-d.-s.,
situat in dreptul 'Siretuluf.
Are o populatie de 526
suflete ; o biserica vechie, rezidita
la 1843 de catre locuitorT,
cu ajutorul StolniculuT Ionitg Istrati
; o scoalg ; 5 circiumf.
Vite : 32 cal, 240 vite marT
cornute si 52 por&

ERBETI
§erbe§ti, sat, in jud. Nemtu, pl.
Piatra-Muntele, com. $erbesti,
situat in drumul Girovul-Tupilati,
la 131/2 kil, de orasul Piatra.
Are o populatie de 996 suflete
; o biserica, deservita de
un preot i un dascal; o scoall ;
o moara cu aburT ; o braharie.
§erbe§ti, cdtun, in jud. Putna, pl.
Girlele, com. Iresti, situat pe
malul PutneT, aproape de Dealul-Mare.
Are o populatie de 367 suflete:
o biserica parohiala, cu
hramul Adormirea, si una Hala,
cu hramul Sf. Nicolae.
§erbe§ti, sat, spre S. com. Ciortesti,
jud. Vasluiti, pl. Crasna,
situat intre dealurile Chircesti
si $erbesti. Prin mijlocul
curge piriul $erbesti. Are o suprafata
de 1597 hect., cu o populatie
de 457 suflete ; o biserica,
facuta de Sandu Miclescu
la 1808, deservita de 2 cintaretT;
o fabrica de spirt ; o moara cu
aburT; 3 circiuml.
Locuitorif poseda : 15 plugurI
30 care cu boT, 2 plugurI
9 carute cu cal'; 157 vite marT
cornute, 46 cal, 400 of, IO capre,
45 rimatorT ; 250 stupT.
§erbe§ti-Vechi, sat, in jud. Covurluiii,
pl. Siretul, com. Branistea,
la 41/2 kil. spre S.-E. de
resedinta comuna
Are o suprafata de 1283 hect.,
cu o populatie de 148 suflete.
§erboaia, fost sat, in Jud. Tecuciti,
pl. Berheciul, com. Negulesti.
Locuitorif s'ail mutat in satul
Maldaresti, care tine de com.
Negulesti.
§erboeni sat.i Slobozia-Gole§ti,
com. rur., pe apa Teleormanulur,
jud. Arges, pl. Cotmeana, la 15
kil, de com. rur. Costesti, (resedinta
subprefecture1) si la 40
kil. de Pitesti.
Se compune din satele Serboeni
(736 loc.) si Vladuta (Lungulesti,
90 loc,).
Are 2 biseric1, una in Serboeni
si cea-l'alta in Vladuta, deservite
de 2 preotI, 2 cfntareVf
2 paracliserT; o scoala mixta.
Vite: 455 vite marT cornute,
39 cal, 1135 oT, 27 capre si 248
rimatorI.
5erboeni se afla la vr'o 5 kil.
de gara Costesti i sunt proprietatea
familieT Golescu.
§erboeni, sat, jud. Are, pl.
Cotmeana, facind parte din coin.
rur. cu acelasI nume, pe malul
sting al riulta Teleorman.
Aid este resedinta primarieT.
Are o populatie de 736 suflete
; o biserica, cu hramul Cuvioasa
Paraschiva, deservita de
I preot, I cintaret si I paracliser.
§erbote§ti, sat, in partea de S.
a com. Codaesti, pl. Mijlocul,
jud. Piriul $erbotesti
trece prin mijlocul satuluI.
Are o suprafata de 1361 hect.,
cu o populatie de 95 familir, sail
379 suflete ; o scoala, infiintata
la 1884; o biserica vechre, deservita
de I preot si 2 cintaretI,
restaurata la 1817, de Theodor
Buhus ; i moara de apa ; 2
circiumT,
LocuitoriI poseda : 30 plugurT
si 40 care cu bol, 4 plugurf
7 carute cu cal"; 140 stupT ; 243
vite marf cornute, 38 caf, 1200
of, 2 capre i 75 rimatort
§erbuluI (Mägura-), meigurd,
jud. Teleorman, linga soseaua
judeteana Turnul-Rosiori, pe teritoriul
coin. Baneasa.
S'ad gasit aci felurite monede
romane si se gasesc i asead cu
ocaziunea araturilor.
515 SERPILOR (INSULA-)
I s'a dat numirea de Magura-
Colonulur (v. a. n.), in urma
descoperirilor archeologice acute
in interiorul i imprejurul
§erpeni, sat, jud. Bacati, pl. Tazlaul-d.
s., com. Slobozia-Luncani,
asezat pe scursura 5erpenibor,
avind o populatie de 76 suflete.
§erpenita, sat, pe mosia cu acelas1
nume, jud. Dorohoiu, pl.
Baseul, com. Manoleasa, numit
in vechime $erpeni.
Are o populatie de 227 suflete ;
o biserica mica, cu hramul SI.
Constantin si Elena, deservita
de i preot, z cintaret si i paacuta
de zid, in I830;
o scoala
Piriul ce trece pe mosie este
Novacul. Piriul Prutul curge pe
hotar. Piatra calcarica se ga
seste despre Prut.
Drum principal, e acel de la
Radauti la Stefanesti.
Mosia se hotaraste cu riul
Prutul i cu Domosani, Flondora
L iveni-Mitropoliel.
Istoricul. Din vechime mosia
a fost a Marelur Postelnic Serpe,
care, pe la 28 Tulle 1520, fu
Consilier Domnesc, dupa cum
rezulta din Uricul de la $tefan
Bogdan-Voda. Mal tirziil a devenit
a ManastireT Putna din
Bucovina, ce a stapinit-o pana
la anul 1785.
Postelnicul $erpe, cu Visten
nicul Giurca, art fost trimes1 de
Bogdan Stefan-Voda, la 1503,
ca ambasadorI la Curtea Polona,
ca sa ceara de sotie pe sora
Regeld. $erpe cunostea multe
limbI, era invatat si bun diplomat.
(Ist. Mold. Dragh. tom. I,
pag. 153).
§erpilor (Insula-), insuld, ce
apartine RominieT, in Marea -
Neagra, neinsemnata din punctul
de vedere al intinderel

ERPILOR (INSULA-) 516 ERPILOR (ÍNSULA.)
productiunel, dar foarte insemnatA
in cea ce priveste geologia,
arheologia si strategia.
Este una din putinele insule ce
are Marea-NeagrA si singura
care se aflA situatA la o mal
mare depArtare de tArmul el.
S'a numit in vechime Asuict =
albäsi Achillea, si de aci probabil
cA vine si numele bratuluT
de N. al DunArii. E asezatä
in fata gureT bratulul mijlociti
Sulina, la o depArtare de aproape
45 kit., intre 450, 15',
53" latidudine nordicA si 30o,
14', 41" longitudine orientalA.
Are o intindere de 17 hect.,
o circumferintA de 1973 m., de
formä neregulatd, cu o lungime
de la N. la S. de 440 m. si de
la V. la E. de 414 ni. Diametral
cel maT lung este de 662 m.
InAltimea tArmurilor pe alocurea
e de 21 m., spre S. si E., unde
sunt de naturA präpAstioasA ;
la N., abia se tidied tärmul cel
alb cretos deasupra MdriI, care
In aceste locurT are numaT 4 m.
adincime, pe end in cele-l-alte
pArtT ea trece peste 20 m.
Ea este o stincl compusA din
greziT silicioase, dure, conglomerate
si cuartite, fAcind parte din
grupa Primarl, sistemul Permic.
In apA, de jur imprejurul insulef,
sunt blocurr marl de piatrA
ce at% provenit din ruptura
stincilor de la %Arm. Pe platoul
el, se malta, pe cel mal 'Malt
punct, un far de 50 m., intretinut
de Comisiunea internationalä
de navigatiune pe DunAre,
lingl care e alipit si un pichet
de observatie. De si insula este
la o mare depArtare, totusT din
farul el, pe timp senin, se vede
continentul si, mai cu seamA in
noptile intunecoase, dar nu cetoase,
se vede bine lumina rosiaticlafaruluTceluT
mare. din Sulina.
Insula nu are port ; totusl ea
poate fi abordatä. prin 3 locurT;
corAbille nu se pot apropia din
pricina stincilor sub marine, ci
ancoreazA la 50 m. in mare si
numal prin bArcT se poate aborda
in insulA ; in partea de S.-V. se
abordeazI mal Cu 'Lnlesnire.
In tnijlocul insuleT se aflA un
platoil a cAruT supra fatA este
formatA dintr'un strat de 2 picioare
grosime de pämint negru
i fertil, pe care in timpiI
din urrnd s'a semAnat secarA.
Dupg cercetArile une comisiunT
rusestf din Odessa, s'a gAsit
cà existA in insulA 12 felurT
de piante anuale, Intre care se
aflif: pirul, laba-gistiT, rAgozul
timoftica ; plante mirositoare,
florT, arborT, sati tufisurT nu existA.
AdevAratil locuitoril al insuleT
sunt niste pAsArT albe, nenumArate,
insl numaT de douA
specit : larT, al cAror tipAt seamAnA
cu risul unul copil, i cormoranT
negri, ce-sT fac cuibul
prin crApAturile stincilor. LariT
sunt albl i frumosT, dar rAutAciost
; nu suferä vre-o altA pasAre
pe insulA. Se nutresc cu
pestT. In timpul clocituluI cuiburile
sunt nenumArate si probabil
cA multimea lor face insuba
roditoare. AfarA de pasArT,
insula e populatA de o multime
de serpT negri, de la care vine
numele et, cu capul mic, pintecele
rosiatic si o lungime de
4-5 picioare. Se nutresc cu
pasArT si se ascund prin stincl.
Sunt mai mult hidosT la vedere
de cit vAtAtnAtorT. Ca insecte
sunt aci ni§te scolopendrae
cingulatiae, foarte primejdioase,
si care trAesc ascunse in
pAnnint ; in fine in apa MAreT,
pe lingA insulà, trAesc racT de 4
felurT.
Foarte insemnatA este aceastä
insulA in cea-ce priveste mitologia
i arheologia. Ea a fost
cunoscutA de mult timp sub
numele de Leuki .albA, si maT
atribuindu-se luT Achille,
care ar fi avut ad i un templu,
s'a numit i Achillea. Scriitoril
cel vechT, ce pomenesc de aceastA
insuld, sunt : Aretinos din
Milet, care, pe la 777 a. C.,jspune
el : (Thetis (muma luT Achille)
luind de pe rug pe fiul sAa,
duse in insula Pindar
zice late° odA a sa: (In Pontus,
Achille are o insull std.lucitoare»
Euripide, tragicul,
in o tragedie a sa pune pe
Thetis O. promitA luT Geleti cl
(va vedea pe Achille locuind
in lAcasurile insulare, pe tdrmul
cel alb din mijlocul PontuluT-
Euxin».
Achille era adorat in toate coloniile
eline din Pontul-Euxin,
fiind eroul national al Ionienilor,
i coloniile PontuluT, ca Istrus,
Olbia (de care depindea
insula Leuce) if ridicarl altare
in tinuturile lor.
Cci vechi nu stiat bine pozitia
insuleT ; o puneati cind la
gura BorystenuluI chid la S.
Filostrat spune cl cine intrA
In Pont, o are la stinga. Stefan
din Bizantiu i Hesychin
spun eà cexistA o insull, Achillea,
pe care null o numesc
Leuce , farà sA-I determine pozitia.
Atnian Marcelin greseste
chid o pune lingl Taurida (Crimeea).
Poetul Alexandrin Lycophron
o aseazA mal bine, cind,
vorbind de Achille, spune cA :
(locueste de mult timp pe stinca
albA de spume de la gurile mlAstinoase
ale fluviuluT Celtic (Istrul)».
Pseudo-Skylax zice : Drumul
in linie dreaptA de la Istrul
OA. la Cryruetopon (in Taurida)
e de tref zile i &el* nopti ;
dacA insä cine-va ja tärmul, drumul
e dublu, cAcT aci este un
golf in care se af15 o insulA, desartA
ce e drept, numitA Leuce
consacratA WI Achille. Scymnos
din Chios vorbind de Is-

ERPILOR (1NSULA-) 517 SERPOAICA
trul, ce se varsa pe cincT gurT in
Pont, zice : aPeuce se numete
dupa marea multime de pinT
(ze6x71), ce cresc pe ea ; drept
In fata-T e§te a§ezata in Mare
insula luT Achille. Aceasta are
multime de pasarT domestice
ofera un sfint spectacol celor
care sosesc aci ; de pe insula nu
se poate vedea nicaerT continentul,
Cu toate ca acesta nu-T
maT departe de &it 400 stadiT,
cum spune Demetriu».
Dionisiti Periegetul zice despre
aceasta insula : stinga PontuluT-Euxin
se gasqte in Mare o
vestita insula, in fata BorysthenuluT.
Ea este inchinata eroilor.
Se nume,te Leuce fiindca
animalele care traesc acolo
sunt albe. Se spune ca prin vaile
de,erte ale insuleT ratace,te sufletul
lul Achille i al altor eroT,
cacT o ast-fel de recompensa s'a
dat de Jupiter celor buni pentru
virtutea lor ; virtutea atrage dupa
sine onoarea eterna». Geograful
Strabo o determina mal bine,
zicind ca e in partea de V. a
PontuluT, la 500 stadiT de Borysthene
(o eroare, cacT aceasta
distanta se aplica intre Peuce
Leuce). Pomponiti Mela o confunda
cu insula de la gura BorysteneluT,
zicind : eLeuce, situata
la varsarea BorystenuluT, e
foarte mica §i poarta numele de
Achillea, fiind-ca Achille aci a
fost ingropat Aceeag con fusie
face ;;i Pliniü, naturalistul, ziand
: «In fata lul Borysthene se
afla Achillea numita i Leuce
Macaron (a fericitilor); observatiunT
din zilele noastre o a-
,eaza la 40000 pa0 de Borystene,
la 120000 de Tyras,
la 50000 de Peuce. Circuitul 11
are de t0000 pa0D. Lasind la o
parte pe Julius Solinus, pe Priscianus,
pe Rufus Avienus, care
compileaza pe ceT dinaintea lor,
trecem la marele geograf Pto-
lemeu, care o pune pre la
S., zicind : Linga tarmul amintit
al MoesieT inferioare se afla insula
Borysthenis i Leuce a luT
Jornandes, episcopul
Gotilor, ne spune numaT ca se afla
dinaintea IstruluT. Vestitul calator
Pausanias spune : La gura
IstruluT se aft, in Pontul-Euxin,
insula cu numele Leuce ; periplul
el e de 20 stadil, acoperita
toata de paclure i 'Ana
de animale salbatice i domestice,
avind un templu i o statue».
Leonin ne spune ca a vazut aci
pe Achille, pe Ajace al luT
§i pe al luT Telamon ; ca se afia
impreung cu el i Patroclu
Antiloc, i 111 Elena traefite impreuna
cu Achille. Tot ap vorbqte
i filosoful Maxim din Tyr :
(Achille locue,te in insula din
dreptul Istruld, in Marea-Ponticg,
templul unde sunt i altarele luT
Achille, i de buna voe nimenI
nu calatorefite acolo, de cit ca
sa aduca jertfe ; fäcind sacrificiT,
infra in templu». Nesiguranta aceasta
provenia din aceea ca
Marea-Neagra fiind furtunoasti, se
expuneati cu gret1 navigatoriT
spre a o cunoa,te maT bine.
Din punct de vedere arheologic,
insula Leuce prezinta iar4T
o importantg. deosebita. La
1823, capitanul Kritzky a descoperit
urmele vestitulul templu
al luT Achille. Templul are o
intindere foarte mare ; forma luT
patrata, fie-care latura are o
lungime de 29m,87. Un zid de
la N. la S. imparte templul in
doua partT e gale, dintre care jumatatea
vestica §i ea la rindu-I
eimpartita in treT partT egale,
care ad o lungime de 14'1'93, pe
lgrgime de I 1m,93. In partea
de E. a temphiluT se afia sanetuarul
lui Achille, dupg cum
afirma Filostrat ; dar e probabil,
dupa KOhler, ca dispozitia templuluT
sa se fi schimbat in cur-
sul veacurilor. Templul §i constructiunile
Leucet se reduc, pe
eft se pare, la architectura vechie
a Grecilor, la epoca numita
ciclopeana, act. zidurile
stint formate din blocurT marl
de piatra putin cioplite i Lira
ciment; ele sunt de calcar cu
o culo ire alba i seamang cu
alte constructiunT ciclopeene ce
s'ati gasit in Thesalia §i Tracia.
Templul 10 Achille trebue sa
fi fost i un monument de arta
In spatele luT trebue sa mal
fi fost i alte catnere pentru oracol
i darurile ce se aduceati
erouluT. Era impodobit cu marmura
alba, proba resturile ce
s'ati gasit in timpurile noastre.
In dosul templuluT se mal pot
distinge i asta-zT urmele a doul
zidurT putin rasarite din pam'int ;
dupg Kritzky, ele ar fi fo,t consti
uite pentru a impedica na
ruirea insuleT in acele partT ;
dupg Köhler, pentru a impedica
atacul du§manilor, ce ar fi venit
in insula. Pe linga urmele templuluT
maf desgropat, pe
icT pe colea, multe §i interesante
resturY antice, intre care i treT
inscriptiunT : una se afla la Petersburg
pe calcar alb icontine
cuvintele: eMenestratos Olbiopoliteanul
a ridicat o statue luT
Achille» ; o a doua inscriptiune
s'a gasit pe un vas, i contine
cuvintele : Glaucos din Possidia,
pe mine m'a inchinat luT Achille,
stapinitorul insulel». 0 a treia inscriptiune
se pastreaza in muzeul
din Bucure0i, 0 a fost publicata
de d. profesor Gr. Tocilescu
in Arch. Epigraph. Mittheilungen,
Wien» ; ea cuprinde
un decret al Olbiopolitanilor in
onoarea unuT personagiti mort,
cetatean in Leuce, ingropat cu
cheltuiala publica 0 caruia i se
ridicase §i o statue.
§erpoaica, piriil, jud Iai. Izvo-

ERPOAIELE 518 IMNICUL
rete de sub Dealulul-V1Adicenilor,
com. Buciumi, curge de la
S.-V. spre N.-E., intrg in com.
Tome0, la podul numit Durducul.0,
trecind pe ,es, se varsg
in dreapta BahluiuluT, la podul
Holboca.
§erpoaiele, deal, in jud. Gorj,
pl. Gilortul, la V. de com. Aninoasa,
care o desparte de com.
Costqti-Daia ; are directia de
la N. /a S., pIng la corn. Gro-
§erea.
Se ramificg cgtre com. Aninoasa
in maT multe cracurT micT,
ca Gorganul, Ple;ea, Tintoalea,
Vacgroaia, Iepuroaia ii Poancea,
ce formeazg partea despre V..a
com. Aninoasa.
§esurile, sal, jud. Bacàií, pl. Tazlgul-d.-s.,
com. Leontine§ti, situat
pe esul Tazlgul-Sgrat, la 2700
m. de re,edinta comuneT. In
vechime se numea Costegi.
Are o populatie de 168 suflete
; o bisericg vechie, clgditg
de locuitorT la 1650, deservitg
de i preot i 2 dascg1T; o §coalg;
2 circiumT.
Vite : 30 caT, 135 vite marT
cornute, 27 of i 76 porcT.
§esurile, sat, in jud. BacAti, pl.
MunteluT, com. MAgire,ti, situat
pe riul Tazlgul-Sgrat, la 1840
m. de satul Mggire0 (coalg).
Are o populatie de 75 suflete.
§etul (Muntele-), proprietate a
EforieT Spitalelor Civile din Bucure0,
fostg pendinte de mgngstirea
Sinaia, com. Sinaia, pl.
Pele§ul, jud. Prahova, in intindere
de 345 hect., din care 55
hect. suprafatg impgduritg §i 290
hect., pgmint cultivabil finete.
§iacul, sat, in jud. Mehedinti,
pl. VAilor, com. rur. Sura.
§igläul, munte, in jud. Gorj, com.
Runcul, situat spre N.-V. com.
Are p5clure de brad, fag i altele.
Pe el se aflg pichetul cu
No. 4 §i 2 serie.
§igläul, pichel, cu No. 4, judetul
Gorj, construit pe dina de S.-E.
a *iglguluT-Mare. Se mgrgine§te
la N.-V. cu iglul - Mare, la
E. cu iar la S. cu
Cracul-Pescarilor. Drumul ce se
privegheazg de acest pichet strgbate
dealurile: Siglgul-Mare §i
Pescarilor, de unde coboarg in
Valea -SohodoluluT, pe care o
urmeazg pgng la Runcul.
Patrularea filtre iglgul i Gura-
UliteT se face pe poteca ce trece
pe dealurile Stevioara, Custura-
Plestioara, Poiana - Mgcr4uluT,
Gura-PlaiuluT, Arcanul i Gura-
UliteT.
§imianul, com. rur. i sat, in jud.
Mehedinti, pl. Ocolul-d.-s., la 6
kil. de ora,u1 Turnul-Severin, situatg
in valea DungreT. Satul formeazä
com. Cu cgtunele Duda,i
Piatra-Albg, cu re,edinta in
Are o populatie de 1400 suflete
; 2 bisericT, deservite de 2
preotT i 2 cintgretT ; o §coalg ;
7 circiumT.
LocuitoriT posedg : 82 plugurT,
128 care cu boT, ro cgrute Cu
cal"; 260 stupT ; goo vite marT
cornute, 35 caT, 640 oT I 420
rimatort
Budgetul com, e la veniturr
de 10452 leï, iar la cheltuell, de
3874 leT.
Prin com. trece ,oseaua nationalg
§i calea feratg Virciorova-
Severin-Bucure0.
In com, se afl5, in dealul 5imianul,
lingg mahalaua Tunari,
nipte ridicgturT de pgmint, numite
metereze.
Tot aci se aflg §i monumentul
ridicat de AustriacT in 1856,
in memoria soldatilor inortT de
holerg in 1849.
§imianul, insuld pe DunNre, in
jud. Mehedinti. Se intinde mar
jos de Podul-luT-Traian i pgng
in com. cu acela,T nume, cgreia
ir apartine.
§imianul, stalie de dr.-d.f., jud.
Mehedinti, pl. Ocolul, com. Simianul,
pe unja Craiova-Turnul-
Severin, pusg in circulatie la 5
Ianuarie 1875. Se aflg intre statiile
Palota (10.8 kil.) §i Turnul-
Severin (8,1 kil.). Ingltimea d'asupra
niveluluT MgriT, de 65 m.
§imianul, picket de granitg, pe
marginea Dun5reT, jud. Mehedinti.
§imnicul, com. rur., jud. Dolj,
pl Ocolul, la 8 kil. delCraiova ;
re,edinta
E situatg parte pe costip deal
lurilor Fetele i Mugulqti, parte
pe loc ,es §i pe malul sting aduluT
Anlaradia.
Se invecine§te la E. cu coin.
Mischi, de care se desparte piin
ino§ia EpiscopieT de Vilcea ; la
V., Cu com. 4alnita, de care se
desparte prin rîul Amaradia ; la
N., cu orapl Craiova.
E compusg din 5 cAtune : Albe,ti,
Duduvice§ti, Flore0, 5imnicul-d.-j.
Are o populatie de 2237 locuitorT;
3 bisericT, din care 2
cu hramul Sf. Maria, in cgt.
Simnicul-d.-j., iar a treia, cu hramul
S-tuT VoevozT, in cgt. FloreSi;
3 scolI mixte ; o moarg
cu aburï.
Terenul comuna este accidentat
de dealurile Fetele i Mugule§ti
; restul este
Este udatä pe la V. de riul
Amaradia, ce izvore,te din muntiT
Gorjului §i, de la intrarea sa in
aceasta comung, curge de la N.-

IMN1CUL 519 IPOTELE
E. spre S.-V. apoT trece de se
varsg in Jult la N. de cgt. Troaca,
pendinte de comuna Cernelele.
Dupg legea ruralg din 1864
sunt 183 locuitorl improprietgritT,
iar dupg cea din 1879, 23
insurAeT.
Suprafata teritoriuluT comuneT
este de 5335 hect.
Mo,iile de pe teritoriul comunal
apartin d-lor: Enciu, General
Solomon, Hagiade, Craiovenilor,
Mangstirel Obedeanu
mo,nenilor. Venitul lor este
de 81860 leT anual. Mo0a MgngstireT
Obedeanu s'a dat parte
In loturT i parte s'a vindut intr'un
singur lot de 360 pogoane.
PgdurT sunt : simnicul-d.-j.
Viile, in suprafatg de 485 hect.,
se ggsesc pe mo0a mopenilor
a proprietarilor.
Budgetul com. e la veniturT
de 8362 leT, 78 banT i la cheltuelT,
de 7986 leT, 89 banT.
§imnicul ( §imniceni
jud. Romanati, pl. Oltetul-01tul-d.-s.,
la N. com. BAzggrei,
situat lingg apa GeamartaliuluT.
Are 72 de locuitorT.
§imnicul-de-Jos, sat, jud. Dolj,
pl. Ocolul, com. *imnicul.
Are o populatie de 360 locuitorT
i o bisericg, cu hramul
S-ta Mgria-Mare.
§imnicul-de-Sus, sat, jud. Dolj,
pl. Ocolul, com. Simnicul.
Are o populatie de 541 suflete;
o §coalg mixtg, ce functioneazg
din 1860.
§inca, irii, jud. Suceava. Izvore§te
din Poenita.-*arpeluT, udg
com. Sasca pe o lungime de 7
kil. §i se varsg in Moldova.
Are de tributarT : Hohalea
Piriul-ChilieT.
§indila-PleseI, sat, in jud. R.-Sgrat,
plaiul Rimnicul, cgt. com.
Bisoca, a,ezat la 6300 m. spre
N. de cgt, de reedintg, la poalele
dealuluT
Are o suprafatg de 280 hect.,
cu o populatie de 62 familiT,
sal 277 suflete.
§indrilari-de-Jos, cdtun, in jud.
Putna, pl. Girlele, com. Mera,
a§ezat pe cursul MilcovuluT, de
la Odobe§ti spre Monteorul. Are
o populatie de 501 suflete ;
bisericg parohialg, Cu hramul SI.
Gheorghe.
§indrilita, sat, fácind parte din
com. rur. Moara-Domneascg, pl.
Dimbovita, jud. Ilfov, situat la
N.-E. judetuluT, lingg pgdurea
Gradi,tea.
Se intinde pe o suprafatá de
206 hect., cu o populatie de
692 locuitorT.
E proprietatea locuitorilor.
Are T heleteií i i pod stgtgtor.
Comerciul se face de i circiumar
i i hangiii.
Numgrul vitelor marT e de
363 §i al celor miel', de 264.
AicT a fost statie de caT de
po,tg.
§ipei, vale, izvore,te de la N. de
muntele Cumpgtul, jud. Prahova,
pl. Pele§ul, com. Predealul, curge
de la E. spre V. i se varsg in
riul Prahova, pe tgrmul sting,
in raionul cgt. Poiana-TapuluT.
§ipotele, com. rur., in partea de
N.-E. a pl4eT Bahluiul, jud.
situata pe podi,ele i valle dintre
riul Jijia la E. i piriul Jijioara
la V. E formatg din satele :
(Iazul-Noti),
Mitocul
1-111ceni,
Vadeni, Iacobeni, DrggXne§ti,
oldana, Buhgieni, One§ti cu
Plugari, ChiFgreni-NoT cu Chi§-
cgreni-Vechl i Fintinelele (Cioara),
cu o populatie de 1099 familiT,
sau 4979 suflete.
Teritoriul com, e udat de fila
jijia, i de piraele Maletinul
Jijioara.
Are 8 bisericT, deservite de
5 preott, 7 cintgretT §i 6 eclesiarhT
; 4 ,colt ; 7 morT : 3 de
apà, 3 cu aburT i i de vint.
Budgetul com, e de 50879
leT, 42 banT, la veniturT i 50169
leT, 88 banT, la cheltuelT.
Vite : 4248 vite marT cornute,
500 caT, 9604 oT §i 876 rimgtorT.
Cal de comunicatie sunt cgile
comunale i vecinale.
§ipotele, sat i re§edinta com.
cu acela,T nume, jud. Iai, pl.
Bahluiul, situat pe podipl delupruluT
ipotele, de-a stinga piriuluT
Miletinul. Are o populatie de
182 familiT, sati 881 suflete ; o
,coalg, infiintatg la 1865; o bisericg
de piatrg, ziditg in anul
1507, de Luca-Arbore, Pircglab
de Suceava, deservitg de
preot §i 2 cintAretT.
Pe la 1700, biserica a fost
arsg de TurcT, lar pe la 1780
s'a refgcut de cgluggriT grecT,
care stgpineati mo0a ce era inchinata
Sft. Mormint. In apropiere
de bisericg, se aflg o fintina,
pe care oameniT din localitate
o numesc Fintina luT tefan-Vodg,
crezind cg ar fi fgcutg
de tefan-cel-Mare, Domnul
Moldover.
Vite : 705 vite marT cornute,
96 caT, 1628 oT i 225 rimgtorT.
Satul Sipotele a fost din vechime
mo§ia luT Miron-Barnovschi-Vodg.
§ipotele, sat, jud. Bacîltí, pl. Bistrita-d.-s.,
com. Buda, wzat pe
dealul Sipotelul, din dreapta Bistritet
Are o populatie de 758 suflete
; o bisericg ; 4 circiumT.

§1POTELE 520 ,IRINEASA
Vite : 5 caT, 243 vite cornute,
51 oT i 14 porcT.
§ipOtele, sittuc, in jud. Covurluiti,
com. Bere,ti, pl. Horincea, la
4 kil, in sus de Bere,ti.
§ipotele, ciltun, pendinte de com.
BAneasa, pl. CAlmAtuiul, jud. Teleorman,
situat in partea de
S.-V.
Are o populatiune de 634
suflete.
Are vif situate inteo pozitiune
foarte frumoasA, de unde se vAd
satele Putineiul, BAneasa i Salcia.
La poalele dealuluT unde
sunt viile, curg abundente izvoare,
care formeazN o intindere
de mla,tinT.
§ipoteni, sat, pe mo,ia cu acela,T
nume, com. CordAreni, pl.
Prutul-d.-s., jud. Dorohoiti.
Mo,ia apartine StatuluT i formeazA
un domeniti cu mo,ia
CorclAreni. A fost inchinatA
nAstireT Dolje,ti.
Are o populatie de 374 locuitorT;
o biseria micA, de lemn,
cu hramul Adormirea MaiciT-
DomnuluT, deservitA de i preot,
2 cîntre i i pAlArnar, fAcutA
la 1762 de locuitorT; o ,coalA;
3 iazurT.
Pe mo,ie trece piriul IbAneasa.
Mcnia se hotárA,te cu : Havirna,
Liveni Sofian, Vircolici
Dumeni.
AicT este locul de na,tere al
MareluT-Vornic AndreT *ipoteanul,
de la cate arAmas i nunr
rea mo,ieT.
§ipotul, com. rur., jud Gorj, pl.
Gilortul, la S com. Turburea,
In partea GilortuluT, situatA pe
,es, lingA culmea dealuluT Bulbuceni.
Se compune din cNtunele :
ipotul i' Spahiile.
Are o suprafatA de 81i hect.,
Cu o populatie de 953 suflete ;
,coalA, cu re,edinta in cAt.
Sipotul ; 2 bisericl, deservite de
I preot i I cintAret.
LocuitoriT sunt parte im proprietAritT,
parte mo,nenr, i se
ocupg, pe lingA' agriculturA
cre,terea vitelor, Cu abageria,
lemnAria i dogAria.
ET posedA : 36 plugurT, 42
care cu boT, 5 cArute Cu cal,
50 stupT, 486 vite marY cornute,
22 caT, 250 oT, II capre
132 ritnAtorT.
Budgetul com. e la veniturT
de 1447 lel, 48 banT, iar la cheltuelf,
de 1421 leí, 50 banT.
Este udata de piriul Oache-
,u1 i Piriul-Izvoarelor din SpahiT.
Comunicatia in comunA se
face prin ,oseaua judetianA T.pul-Spahir-Dolj,
care o pune
In legAturg la N. Cu Turburea,
iar la S. Cu comuna Poiana, din
judetul Dolj. MaT are ca inlesnire
de comunicatie unja ferati
cu statie mal
apropiatà la Gilort.
§ipotul, catun de re,edintA al
com. Cu acela,T nume, pl. Gilortul,
jud. Gorj.
Are o suprafatA de 419 hect.,
cu o populatie de 141 familiT,
satí 568 suflete; i,co..1A; i bisericN,
fAcutA de locuitorT in
unire cu d. Achil CrNsnaru, pe
la anul 1384; 2 circiumr.
§ipotul, sat, fAcind parte din com.
rur. Ponoarele, jud. Mehedinti,
pl. Clo,ani.
§ipotul, sat, fAcind parte din com.
rur. Bolde,ti, pl. Podgoria, jud.,
Prahova, situat pe loc es. O
parte din cAtun mal poartA nu_
mele de Ulmi-LipAne,ti.
Are o bisericA, cu hramul
Adormirea PrecisteT i SI. Dumitru,
fondatA la 1840 Cu cheltuiala
PaharniculuT Gheorghe
Boldescu, a PostelniculuT Atanasie,
a luT Calozisu i altora.
§frineasa, com. rur., jud. Vilcea,
pl. Oltul-d.-s., compusA din 3
cAtune: CiorA,ti, .Sirineasa i S1Avite,ti,
cu o populatiune de 1518
locuitorT.
E situata pe valea riuluT LuncAvAtul,
la 27 kil. de capitala
judetuluT i la 24 kil, de a pINFT.
Se mNrgine,te la E. i N. cu
comuna BAbeni ; la V., cu D4e,ti,
la S. cu comunele Roe,ti
Scundul.
Are 3 bisericT, in fie-care cNtun
cite una. Cea din cAtunul
irineasa s'a fondat la 7202, de
care Constantin Brincoveanu
Voevod i Maria Constantin
Voevod. Biserica din SlAvite,ti
s'a crádit la 7259 de cAtre
Jupin sin Ion Radu SlAvitescu
jupineasa sa BAla,a sin Kir
Kir Ro,ianu Vornic, cca sA fie
intru pomenirea nostrA i a pgrintilor
no,tri ; i s'ati zidit in
zilele DomnuluT nostru Ion Grigore
Voevod, clAruindu-se cu
t6te dichisele ce sunt de trebuintA».
Cit despre biserica din
cAtunul Cioräti, existA un hrisov
in care se vede a la anul
1797 s'a gasit fondatA de mo,neniT
CiorA,ti, care ati avut de
mo, al lor pe un Vasile. S'a
reparat la anul 1882.
Meseria,T sunt: 24 dulgherT,
12 rotarT, 5 dogarl, 5 cizmarT,
2 timplarT, 2 zidarT, I olar.
LocuitoriT posea : 625 boT,
85 caT, 502 vacT, 113 capre,
3767 oT i 1149 porcY.
Pe 21111 LuncavAtul, in raionul
comuneT, sunt 7 morT.
Locuitoril din cAt. CiorN,ti
sunt mo,nenT ; ceT-l'altI, in numAr
de 124, s'ati improprietArit
dup5. legea din 1864 pe mo,ia
statuluT Sirineasa i pe proprietatea
d-luT SlAvitescu,
395 hectare pAmint.

IRINEASA 521
coala dateaz n comung de
la 1855.
Prin comuna trece soseaua
judeteang Slgvitesti-Cotosmanul,
inlesnind comunicatia 'filtre comunele
Bgrbeni-Marcea ì Dgesti,
unde, ramificindu-se, cea
judeteang mtrge spre S., iar
cea comunal g spre V., la Horezul.
Budgetul com, e la veniturT
de 2412 leT si la cheltuell, de
2233 leT.
E brgzdatg de dealurile
CioareT, ,s irineasa, Stupina, Ha.
rasa, Ruginosul, Glgmanul, Tereuja,
Izmana si Petrisul, si udatg
de vgile : Alunisul, Dosul, Valea-Rea,
Bgzoiul si Impgratul.
cMosia $irineasa, fostg a jupineseT
Stanchel si a fiulul
Mateiti Postelnicul din Drggoesti,
feciorul DimeT Ciurciubasa, din
cimp, din pgdure, din apg, din
sezutul satuluT i cu tot venitul
de peste tot hotarul i cu moara
din apa LuncavgtuluT; care mosie
a fost a lor, cumpgrgtoare de
la mosneniT din 5irineasa cu
zapise adevgrate, a fost dgruitg
mgngstireT Horezul, dupg cum
se vede din hrisovul luT Constantin-Vodg
Brincoveanu, din
anul 7202 (1695), care zice:
lo Constantin Basarabli Voevod, Domn
stIpinitor al Ungro-Valahiet
Intelepciunea 1Nudind'o laudatul si
prea Inhltatul Solomon o propovedueste
a fi de cit toate cele-l'alte zidirt ale luY
Dumnezeli i cerestY i plimIntestY, mar
huila si mal vrednicli...
Pentru aceea, dura ce co a sa Dumnezeeascl
putere ne am Invrednicit si
am venit la scaunul strimosilor nostri al
DomnieY preY-RominestY, dintru alegerea
i vointa a toatd. boerimea preY, pusam
glnd ca acela, i dintru toata iMma
noastrI am voit a ridica Atila mInKstire
aicea pre pamintul TIreT, ca sli se
prea slitveascit prea sllivitul nume al Jul
Dumnezell, i gitsind loc ca acela la locul
ce se cheamli Hurezil ot sud VlIcea,
luat-am pre Dumnezet Intr'ajutor si intr'al
doilea an din domnia noastril,
66546, Afarole Die: lanar Goopraflo. VOL V.
pus-am temelie si am zidit irandstiretn
tru numele marilor ImplratY i IntocmaY
ca apostola Constantin si Elena, ..
cAci se vorbeste despre mosia
Sirineasa pe care Jupineasa Stanca
si fiul slti, Mateiü Postelnicul,
o dgrueste mgngstirel Horezul,
cum am argtat mal sus. Aceastg
mosie maT inainte d'a se face
danie a fost data de zestre de
jupineasa Stanca fiiceT sale, ju-
Oliese Ilinca, care a tinut pe
Constantin Vel Pitar, feciorul
luT Vintill Corbeanul, biv Vel
Ban. cDecT intimplindu-se fieseT
moarte, nefäcind feciorf cu
Constantin Pitarul, rgmas-a iarg
aceastg mosie pe seama jupinesei
Stanca si a fiu-sgil Mateiti
Poste/nicul.s
cDed jupineasa Stanca cu
fiu-seil Mateirt Postelnicul ail dat
si ail inchinat la sillita mgngstire
a DomnieT-mele zice
hrisovultoat,1 partea lor de ocing
de la $irineasa, pentru pomang
si pentru sufletele lor si
a boiarulul el Dima Ciurcibasa
si a coconilor el celor pristgvitT
ce scris numele lor
si al pgrinjilor la sfintul Potnel.
nic, dind si inchinind ocina lor
Sirineasa, toatg partea lor, cu zapis
de la mina lor, la leatul 7208,
de danie si de inchinIciunel,
(Cesar Boliac).
§irineasa, sat, facind parte din
com. rur. 5irineasa, pl. Oltuld.-s.,
jud. Vilcea.
§irineasa, fose meto,' al manas.
tirel Horezul, jud. Vilcea, zidit
de Constantin Brincoveanu, la
1694, si inchinat acesteT nangsdupg
cum se constatg din
hrisovul sIti din 1695:
sK fie sfintet mtlnitstirt (1-10rezul)
metohul de la Sirineasa ot sud
N/tices, co casete si cu biserica, cinstind
hramul Sf. Nicolae, Cu pivnita si cu jicnita
i co doul roate de moartt Î cu o
dIrsttl In apa LuncavatuluY, care si acestea
PScut plirintele Ion ; lar mosia Sirineasa
este dita de Domnia mea sfln
telmdnItstirY,
§irineasa, padure a statuluT, in
intindere de 4620 hect., situatg
In com. Bgbeni, pl. Otgsgul, jud.
Vilcea.
§irna, com. rur., jud. Prahova,
pl. Tirgprul, situatg pe un deal
si pe %ralea riuletulur Balotina,
la i5 kil, de capitala judetuluT
si la 16 kil. de resedinta plg-
seT.
Se compune din 2 cgtune :
*irna si \Tantita, cu o suprafa
de de 783 hect. $i o populatie
de 890 locuitorl.
Are doug bisericT, una in
cgt. irna si cea-l'altg in Varnita,
fondatg la 1874, deservite
de 2 preotT.
Locuitoril posedg : 55 caT
Tepe, 105 vacT, 32 porcT si 35301.
Budgetul com, e la veniturT de
7920 leT 39 banT, si la cheltuelT,
de 3077 leT, 80 bant
Prin comuna trece soseaua
irna-TAriceni.Cocorgsti.
E brgzdatg de cite-va dealurY
si e strgbgtutg numaT de
un riusor, numit Balotina, ce
se varsg In riul Prahova.
§irna, sat, fgcind parte din com.
rur. cu acelasT nume, pl. Mgsorul,
jud. Prahova. Are o bisericg.
§irna, peldure a statuluT, in intindere
de 430 hect., pendinte
de com. 5 irna, pl. Tirgsorul,
jud. Prahova, formatti din trupurile
irna (400 hect.) si Pis.
culesti (30 hect.).
§i§cani, com. rur., in partea de
N. a pl. Mijlocul, jud. Fglciu,
formalg din satul *ani.R4ze§i.
Are o suprafatg cam de
68

ICAN1 522 OCAR1CILTI.,
1500 hect., cu o populatie de
206 familir, salí 700 suflete; o
,coala O o biserica.
Satul e a§ezat pe valea piriuluI
cu acelag nume, inconjurat de
treT dealurT, carT se desfac din
partea de N.: Grumazoaia, Hurcata
§i Cetatuia, acoperite cu
vil, livezT ,i padurr
Locuitorir sunt vechr razeg.
ET posea: 86 car, 415 vite
marl cornute, 204 porcr i 86 or.
Budgetul com, e la veniturr
de 3126 leT, 74 batir, lar la
cheltuelr, de 2725 ler, 49 banT.
§i§cani, cdtun, in jud. Putna, pl.
Girlele, com. Adjudul Vechiii,
cu o populatie de 512 .suflete.
§i§cani-Boereqti, sat, in partea
de N. a com. Hoceni, pl.
Mijlocul, jud. Falda, alaturea
Cu i,cani-Raze0, din com. 4cani,
cu care din vechime forma
un trup.
§i§cani-Räze§i, sat. Vezr i§cani,
com. rur., pl. Podoleni,
jud. Falcia.
§i§e§ti, cdtun al com. Vadeni,
pl. Ocolul, jud. Gorj, la S. de
catunul de rqedinta §i la N.
de ora§ul T.-Jiti, situat pe ,es.
Are o intindere de 40 hect.,
cu o populatie de 117 suflete
1 bise rica, deservita de 1 preot
,i I cintaret.
LocuitoriT posea.: 4 plugurT,
9 care cu boT ; 3 cal, 1 1 1 vite
marI cornute, 23 rimätorT, 73
of ; 40 stupr de albine.
Comunicatia in catun se face
prin oseaua nationala Filia0-
Pietro§ani, care4 pune in comunicatie
la N. cu comuna sa,
iar la S., cu oraul T.-Jiti, cu
care se invecinqte.
§itoaia, sat, jud. Dolj, pl. Jiulcom.
Almajul. Are o po-
pulatie de 636 suflete ; o biserica,
fondata in 1819 de Dumitru
Medelnicerul Socoteanu,
cu hramul SI. Dumitru ; 3 circiumT.
§itoaia, cdtun al com. Ro§ia, pl.
Amaradia, jud. Gorj, situat la
N. comuner ,i la V. de com.
Corprul.
Are o suprafata de 550 hect.,
cu o populatie de 126 suflete,
O o biserica.
' Locuitoril posea : 5 plugurT,
8 care cu bol; 14 caT, 96 vite
marl cornute, 35 rimAtorf, 91
or i 16 capre.
Comunicatia in catun se face
prin drumurr ordinare.
§iuta, sat, facind parte din com.
rur. Muereasca-d.-s., pl. Cozia,
jud. Vilcea. Are o populatie de
241 locuitorT.
§ivita, com. rur., in jud. Covurluir',
pl. Prutul, wzata pe =tul
PrutuluT, la 19 kil. de GaIati.
Se marginqte la N. cu Ijdileni
(com. FrumuOta) §i Folte§ti ;
la E., cu Prutul ; la S., cu Tuluce,ti
O Galati §i la V., cu teritoriul
com. Pechea. De Galati
se desparte prin mo,ia Balta-
Bratq, ce tine de ivita.
Se compune din doua catune :
Marca . i sivita (re§edinta), distantate
de 2 kil ; mar are §i subdiviziile
: FrumuOta i Tamaoani.
Are o populatie de 1432 locuitorT,
fcwr claca,r improprietaritT.
Intinderea teritoriulur com, e
de aproape 6835 hect., din care
cea maT mare parte apartine proprietater
marT, reprezintata prin
moOle particulare Marca, ivitele-Galata
O Frumoasa, pre-
C11111 ji moOile Statulur Balta-
Brate§ul ,i Balta-Badalanulur.
LocuitoriT posea : 17 armasarT,
94 cal, 114 Tepe, 3 magarT,
6 taurT, 6o8 bol*, 333 vacT, 121
viter ; 1718 oT, 98 berbecT ; ro
tajar, 29 capre, 99 porcr, 140
scroafe §i 63 vierT.
Budgetul com, e la veniturT
de 10930 leT, 70 banT, iar la cheltuelT,
de 8311 ler 48 banT.
Are 2 bisericr, una in ivita,
cu hramul Adormirea Maicer
Domnulur, construita in 1881,
li cea-l'alta in 'Marca, cu hramul
Sf. ArhanghelT, constructie
vechie, intreaga com. formind
o parohie cu catedrala Adormirea,
avind r preot paroh, ,i
3 cintäretP, 3 colT. .
§ivita, sat ,i rqedinta com. cu
acela§T nume, jud. Covurluiii Are
o populatie de 297 familir, saii
951 suflete ; o biserica O 2 §colr.
§ocariciul, com. rur., in jud. Ialomita,
pl. Borcea, situata intre
comunele Dichiseni §i Jegalia.
Mo§ia Jegalia, supranumita §i
Del eanca, e proprietatea statulur,
fosta pendinte de manastirea
DealuluI. Are o suprafata de
23000 hect., din care 7000 hect.
balti§, woo hect. izlaz §i 15000
hect. pamint de cultura. Pe
aceasta mo0e se mar afla comunele
Jegalia i Gildaul.
Dupa legea rurala din 1864,
sunt improprietaritT in comuna
208 locuitorT ; in 1878, s'al mar
improprietArit 14; neimproprietgritT
se mal aflA 77 locuitorT.
Se compune din satele : Socariciul
i Oltina, cu re§edinta
primarier §i a judecatorieT comunale
in satul 5ocariciul.
Are o populatie de 2054 locuitorI
; 2 jcolT mixte; 2 bisericT,
deservite de 3 preotT §i 4 dascalr.
Vite : 1802 bol, 1079 caT, 74
bivolr, 1 i capre, 650 porcI li
6929 or.
§ocariciul, sal, in jud. Ialomita,

SOFRACENI 523 sOIMUL
pl. Borcea, pendinte de com.
cu acela,T nume, situat pe maiul
sting al bratuluT Borcea li in
apropiere de vgrsarea bratulul
Gura Bali in Bort.ea.
Aja este re,edinta primgrieT
a judecgtorieT comunale.
Are o populatiune de 302 fa.
miliT ; 2 scoale; o bisericg, deservitg
de 2 preotT si 2 dascIIT.
LocuitoriT posedg : 1331 boT,
755 caT, 6o blvoll, 3070 oT, II
capre §i 145 porcT.
§ofräceni, catan al com. aneni,
pl. Novaci, jud. Gorj, situat
pe loc ,es i la S. de Ciineni.
Are o intindere de 820 hect.,
cu o populatie de 330 locuitorT ;
o bisericg.
Locuitoril posedg: 40 plugurT,
6o care cu bol, 2 cgrute cu cai;
640 vite marT cornute, 70 caT,
350 oT i 400 rimgtorl.
Comunicatia in catan se face
prin ,osele comunale, care 11
pun in leggturg cu ' calea nationalg
Filia0-Pietropni.
§ofrice§ti, sat, in jud. Roman,
pl. Siretul-d.-j., com Trife,ti,
spre S.-E. de satul Trife,ii §i
la 3 kil, de el. Are o populatie
de 327 locuitorT ,i o bisericg
de zid.
§oimari, com. rur.,jud. Prahova,
pl. Podgoria, situatg pe gira
Lopatna, la 8 kil, de reedinta
plg,e1 i la 30 kil de capitala
judetuluT.
Se mggine,te cu comunele :
Chiojdeanca, Podeni-NoT, Pgcureti
i Surani.
Se compune din 2 cgtune :
Soimari §i Atirnati, cu o populatie
de 2101 locuitorT.
Are o suprafatg de 3500 hect.;
bisericg, deservitg de 2 preotT ;
,coalg mixta; 3 morT de apg
pe girla Lopatna, li 1 Cu aburT.
Maioritatea locuitorilor sunt
mo,nenT, lar o micg parte s'art
improprietgrit la anul 1864 pe
mo-Oa statuluT numitg. Caldgrupnca
,i pe mo0a d-luT Stefan
Nicolari, dindu-li-se 49 hect. ET
aii : 14 cal', lo Tepe, 180 vacr,
130 capre, 2000 oT ,i 500 porcT.
Aci se aflg maT multe izvoare
de apg mineralg §i de pgcurg.
In localitgtile numite Pe-Glod
O la Atirnati se gasqte in pgmint
multa sare.
Comerciul se exercitg in co.
muna.' de 6 circiumarT.
Venitul anual al comuneT se
urca la 7524,64 leT.
osea iT inlesne,te comunicatia
ca comunele Surani, Adce,ti
O Carbune,ti.
brazdata de 4 dealur1
Soimul in partea de N.-E., pe
care se cultiva vie; Ple§uva, in
partea de S..E. ; Piscul-Hotilor,
la S -V., ,i Corbul, situat in partea
de V. a comuneT.
udatg de girlele: Lppatna-
Mare, Loptna-Micg §i Stircul.
§oimari, sat, facind parte din
com. rur. Soimari, pl. Podgoria,
jud. Prahova.
§oimaresti, sat razg,esc, in jud.
Suceava, com. Draggnesti, a,ezat
pe tgrmul drept al MoldoveT.
Are o populatie de 239 locuitorT;
o bisericg de lemn, cu
hramul Sf. VoevozT, clac:lita in
1762 de razg§iT Tgnase Frunzeti,
Manolache Motoc 0 loan Berea,
deservitg de un preot §i 2 cintgretT.
Pana in 1878 fácea parte din
alipita comung Brusturi.
Moia, proprietatea locuitorilor,
are o intindere de 234 raid,
50 prj.
Improprietgritl in 1864 sunt
29 clIca,l, stapinind 61 falcT.
DrumurI principale sunt : la
Tonti (1220 m.), la Savqti (1030
m.) §i la Draggnqti (1200 m.).
§oimeasca, sat, jud. Bacri, pl.
Bistrita-d-j., com. Cleja, situat
pe dreapta piriuluT Cleja ,i pe
dealul Zaharia, la 1240 m. de
satul Cleja (§coalg). Are o populatie
de 885 locuitorT.
Vite : 139 cal, 303 vite cornute,
158 porcT si 106 capre.
Ma.T inainte forma o comuna
a parte, impreung Cu satul Valea-Rea.
§oimescu, sat, fAcind parte din
com. rur. Ceptura, pl. Cricovul,
jud. Prahova. Are o populatie
de 400 locuitorl ,i o bisericg,
Cu hramul Sf. Nicolae.
In cAt. se ggsesc foarte multT
cgrbunT de pamint.
laimUl, atun, pendinte de com.
Zmirdioasa, pl. MargineT, jud. Te.
leorman. Are o populatiune de
590 suflete i o moarg de mgcinat
pe apg.
Este sat vechiti; in secolul
trecut se gaseSe figurind printre
satele rnarl ,i populate ale
judetuluT, s'a unit cu com. Zmirdioasa
dupg anul 1845.
§oimul, munte, in jud. Buzad,
com. Vintilg-Voda, cgt. Sirbegi,
pe malul drept al riuluT Slgnic.
Era unul din piscurile fortificate
pentru apgrarea cetateT Vintilg
Vodg.
§oimul, munte, in jud. Buzgii,
com. Gura-Aninoasef, cgt. Ráte,ti,
acoperit de pgdure. Sub
poalele sale se afla schitul Rate,ti.
§oimul, mofie, in jud. Teleorman,
pl. Marginer, com. Zmirdioasi,
proprietate a d.luT G. Gr. Cantacuzino,
in intindere de peste
2550 hect., din care 50 hect.
acoperite cu pgdure yi vre.o 48
hect. de vil.
Este mo§ie frumoasg, canoscutg
pentru fertilitatea solulur eT.

§oimul, insulii, pe Dungre, in
jud. Ialomita, pl. Borcea, in dreptul
satuluT Dichiseni. Are o lungime
de 4 kil. i contine pg-
§unT §i pgdurT de salcie i plop.
§oimul, pichet vechili de frontierd,
pe malul DungriT, in dreptul
insuleT cu acelag nume, jud.
Ialomita.
§oimuluf (vira-), ramurd de
munfi, jud. Neaintu, com. Taz
lgul, pl. Bistrita. Se intinde perpendicular
pe capgtul de S. al
ramureT TarcguluT. Extremitatea
sa despre V. este bifurcatg in
douà ramurf secundare : una care
se ridicg intre piriul Tarcgul
piriia§ul afluent acestuia numit
Cracul-TapuluT; §: alta care incepe
hotarul despre judetul Bacgri,
spre E. de muntiT Tárhgoa-
§uluT i de obirOa piriuluT Tarcgul,
continuindu-se intetin singur trup
spre E. i N., printre
piriul Tazlgul, pAnal in
dreptul localitgteT Puciosul (din
com. Ta zlgul).
§oldana, sal, in partea de E. a
com. Sipotele, pl. Turia-Copoul,
jud. Iai, situat pe dealurile sol.
dana §i Tolpana, pe malul drept
al JijieT. Are o populatie de 40 fasati
209 suflete ; o bisericg,
ziditg la 1828, de Florea Cgminarul,
deservitg de T cintgret.
Vite : 114 vite mal-Y cornute,
36 cal, 352 of 24 rimgtorT.
§oldana, s'a/le de dr.-d.f., jud.
Ia0, pl. Turia-Copoul, com. ipotele,
pe unja
pusg in circulatie la i August
1896. Se aflg futre statiile V1gdeni
(88 kil.) i Rediul (78 kil).
Ingltimea d'asupra nivelulT MgriT
de 45m.61. Venitul acesteT statiT
pe 1896 a fost de 13995 1., 75 b.
§o1däneqt1, con, rur., in partea
524
de E. a p111.1eT Miletinul, jud. Boto§ani,
pe un teritoritl deluro cu
pod4e intinse §i formatg din
satele Bgtrineti (Zahareni), Borcileni,
Iong,eni, Socrujeni, Starosilta-Stavri,
Starosilta-Radul,
oldgne0, Viforeni CuziY i Viforeni-Cerchez.
Are o _suprafatg de 1186o
hect., cu o populatie de 2998
/ocuiturT; 6 biserid, deservite
.de 2 preoff si 4 cintgreti;
,colT; 4 iazurT cu pqte, I moarg
de apg §i 3 cu aburT.
Vite: 2823, bol i vacT, 862
caT, 13 bivolT, 3942 oT, 150 capre
§i 799 pord.
Budgetul comuneT e de 8904
leT, 46 banT la veniturf, ì de
8874 leT §i 44 banT, la cheltue17.
Comuna e strgbgtutg de calea
judeteang Boto,ani-Stergne,ti.
§oldäne§ti, com. rur., jud. Suceava,
situatg la S.-V. pl4e1muzul,
lingg Fglticeni.
Se invecine§te la E. cu coin.
Preute§ti i Ciumulqti; la V.,
cu FAIticeni i com. Opri,eni ;
la S., cu com. Baia §i Fintina-
Mare §i la N., ca com. Ple. ,ti
Giurgqti.
E compusg din satele : soldgne§ti,
Hartopul, Spátgre;ti
cu re,edinta in satul
Timpe,ti.
Are o suprafatg de 2892 hect.,
cu o populatie de 1396 suflete;
4 bisericT, deserVite de 6 preotT
8 cintárretT ; o ,coalg mixtá
in Hirtopul ; 5 circiumT.
Budgetul comuneT e la veni
turT de 4272,72 leY i la cheltuelT,
de 4206,73 leY.
LocuitoriT posedg : 49 caí, 316
bol, 217 vacT, 1474 01 §i 105
porcT.
E udatg de piriul ,Somuzul-
Mare cu afluentiT sgT : Buciumeni,
Tiganul, Petiuta, Ciorsacul, Prisgcer
i Arini.
LocuitorY improprietgritT din
OLIDANWI
1864 sunt 59 frunta§T, 70 pglinag
187 coda0, stápinind 525 fgla
LocalitV de insemnat in com.
sunt : Mgngstioara (Dealul)
Dealul-HalmuluT, vestit pentru
finaturile sale.
§oldäne§ti, sat, pe un platoláinalt,
in centrul com. oldgnWi, pl.
Miletinul, jul. Boto,ani, cu o suprafatg
de 1716 hect., din care
vre-o 280 hect. padure i o populatie
de 71 familif, sati 344
suflete.
Are i bisericg i 3 circiumT.
LocuitoriT posedg : 193 bol*
vacT, 24 cal', 914 oT, 67 capre,
6 bi volt, T71 porcY ; 6o stupY cu
albine.
§oldäne§ti, sat, pe ino0a i in
com. cu acelasT nuine, jud. Suceava,
a§ezat pe dreapta piriuluT
Buciumeni §i pe coasta dealuluT
Curingturfle.
Are o pop. de 326 locuitorT ;
o bisericg, ziditg de AndreT Ba-
§otg in 7798, deservitg de preotiT
din Fglticeni. Pe unul din dopotele
bisericeT se citete :
Acest clopot I am facut eti §tefan
Basoti Ban s't I am pus la biserici In
satul meu §olddnesti, ce prdznueste hramul
Sf. Nicolae, 1700).
Bis. are odgjdiT bogate i doug
evangheliI legate in argint.
ImproprietgritT de la 1864 sunt
16 pg1ma0 i 36 coda.g, sapinind
112 fgIcT.
DrumurT principale sunt : la
Fglticeni kil.), la Hirtopul (7
kil.) 11 la Spgtgre,ti (31/2 kil.).
Origina satuluT §i mo§ieT soldgne§ti
reiese lgmurit din urmgtoarea
carte:
Nor Vasilie Voevod,
Cu mila lur Dumnezeil Domn TArer
Moldnver. Instiintare facem cu aceastd
carte a noastrd tuturor cur vor eduta
sad o vor auzi citindu-se, pentru acest
adevdrat i credincios sluga noastrd §tefan
§oldan din curtea Doinnier mele,

SOL1NTARUL
fiul rdposatuluY Dumitrazcu Soldan Biv
Vel Vornic, care acest parinte a tul
Dumitrazcu Soldachi ad slujit DomnieY
mele Cu cuata inima i cu mare credinta
In toste trebile, del:A poruncile
Domnie mele, pana. sosit ceasul de
s'ad savtrait.
No1 Inca de la moartea luY pentru
acea cu dreptate l cu credinta, a luY
catre n'A slujba am miluit pe fiul stid
Stefan Soldan cu osebita noastra mill,
de 1-am apropiat In curtea DomnieY mele,
Y-am dat, i Y-am Intarit drepte oci-
Dele i mo§iile luT, carY i le-ad dat
i le-ad daruit unchiul sad Teodoraacu
Soldan cu litnbl de moarte, deosebit
de altY frat'f al luT, ad ica tot satul SoldaneSi
pi jumatate din satul Preutqti,
ce sunt pe Somuz, In tinutul SuceveY,
cu iazurY i cu morY In Somuz.
Drept aceia dar ... etc. etc.
Scris In lag de Dumitrachi Diac din
leat 7150 (1642), April 5.
NoY Vasilie Voevod.
(L. pec.)
Pe mosia $oldanesti s'a infiintat
tirgul Soldgnesti, numit
mal tirziti Fglticeni.
In 1803, 5oldNnqti tij a Banulur
Basotg are 62 liuzT, plgtind
1076 ler bir anual, avind
si 18 liuzT de ceT scutiy, ocupatY
cu lucrul pgmintului (aldearul»,
vol. VII; Condica liuzi/or).
§olintarul, munte, in jud. Bacail,
pl. Muntelur, com. Brusturoasa,
facind parte din masivul Cgrunta.
E situat pe granitg.
§olintarul, Êruia, in jud. Bacgii,
pl. MunteluT, com. Brusturoasa
Se varsa in piriul $ulta,
dupl ce a curs in intregime
pe granitg, de la Seaua-Solin.
tarulur pana la vgrsarea sa Aci
delegatiunea de delimitare din
Viena a fgcut sg revie Rominiel
590 hect.
§ornäneqti, com. rur., in jud.
Gorj, pl. Ocolul, situatg la V.
de com. Bglacesti, pe loc ses
si la poalele dealulur $omanesti.
525
Este formatg din 3 catune :
Buduhala, $omanesti i Telesti-
Birnici
Are o suprafatr. de 874 hect.,
cu o populatie de 820 locuitori;
o scoalg, in cat. Somgnesti ; 3
bisericT (din care cea din cgt.
Telesti e fondatg. in 1728), deservite
de 2 preotr si 2 cinta
rey; o moarg pe apg.
Parte din locuitorr sunt ruo;;nenr,
iar parte, improprietgriti.
El posedg : 40 plugurT, 70
care cu bol si vacT, 3 cgrute
Cu cal, 453 vite marT cornute,
31 car, 243 porcT i 165 or si
capre.
Budgetul com, e la veniturT
de ler 1718, banl 76, iar la
cheltuelr, de ler 1235, banT 73.
Com, e udatg de Bistrita si
de Jalesul, numit in localitate
Sadul.
Comunicatia in com, se face
prin soseaua judeteang T.-Jiii-
Ciuperceni-Severin si prin soselele
comunale ale fie-cgruT cgtun.
§onaäne§ti, cdtun de resedinta
al com. cu acelasY nume, jud.
Gorj, pl. Ocolul.
Are o suprafatg de 295 hect.,
cu o populatie de 120 familiT,
sati 300 suilete ; o scoalg ;
bisericT, una de zid, fondata la
1727 de Egumenul Dionisie Bglacescu,
iar cea l'alta de lemn,
facuta de locuitorr la 1790, deservite
de 2 preotT si 2 cintarey.
Locuitoril posea : 12 plugurT,
25 care cu bol si vacT, t cartita
cu cal, 140 vite marT cornute,
11 caT, 24 or si capre i roo
porcl.
DealurT mal insemnate in com.
sunt : Dealul-cu-Viile, piscul numit
Scaunul-Hotilor Taturoaica.
§omuzul, plasT, jud. Suceava.
Se mgrgineste la E. cu jud. Botosani
; la V., cu pl. Moldova-
SOMUZUL-MARE
d.-s. ; la S., cu pl. Moldova-d.-j.
Siretul-d.-s. si la N., cu Bucovina.
Forma teritorialg este prelun
gitg de la V. spre E. si strgbatuta
in lungul el in linie paralela
de ambele piraie : Somuzul-Mare
i Somuzul-Mic, cu afluentir
lor, care o uda pe o lungime
de 43-45 kil. La E. e
udata de Siretul i Suceava.
Este compusa din comunele :
Dolhesti, Giurgesti, Liteni, Plesesti,
Preutesti, Silistea, $oldanesti
si Valea Glodulur, cu re
sedinta subprefecturel in Giur
gesti.
Are o suprafata de aproape
48369 hect., cu o populatie de
14749 locuitorr.
Budgetul comunelor din plasg
e la veniturr de 41191 leT, si la
cheltuelY, de 35471 ¡el.
Statul poseda in pl. Somuzul
o mosie aducindu-T un venit anual
de 21112,27 leT, avind pe
dinsa si 370 hect. pgdure.
§omuzul, munte, jud. Neamtu,
intinzindu-se din hotarul Transil
vanier, spre S.-E. de cursul Bicazulur
i pgng in stinga piriuluT
Tarcgul. Se mal numeste si
Magura-SomuzuluT,
§omuzul-Mare, sati §omuzuljud.
Suceava.
Vine din Bucovina, atinge ho
tarul TgreT la locul numit Podul
Tolvel, servind de frontiera Tater
pana la piriul Bunesti. Curge
de la V. spre E., strabgtind teni
toriul com.: Bradàtelul, Radaseni,
Oprisani, Plesesti, pe litiga
Fglticeni, $oldinesti, Preutesti,
Dolhesti i Dolhasca. In cursul
sgil de 4 kil., udg parte din
plgsile: Moldova-d.-s., $omuzul
Siretul-d.-s.
Are de tributarr pe dreapta : $o
muzelul, Trifan, Topchile, Hara ,
Alunisul, $ipotul, Branistea, Ro-

OMUZUL-MARE 526 $011.11LITA
pia,Brgdgtelul, Siliptea, Fundoaia,
Opripeni, Buciumeni, Piriul-Tiganulur,
Lecu.pepti, Piriul-Prisgce,
Hirburile, Durgitoarea, Piriul-luT-
Gheorghe, Platonita, Podi,orul
pi Valea-Poener ; iar din stinga :
Zghgrepti .pi Mgzgnge,ti, in Bucovina,
Bunepti (al Granite), Pocoleni,
Vi,iner, Petiuta, Ciorsacul,
Piriul-Prisk'ciT, Hirtopul, Velniter,
Marculur, Brana, Glodurile,
VIgdepti, Socilor, Hotarul,
Butngrapul, Harbuzul, Diudiul,
Pelineptilor, Vgmeni pi Piriul-Bociule.
Se varsg in Siret din josul
satule Dolhasca prin 4 gurr
numite : Durditoarea, .Somuzul-
Mare, Pgltinosul pi Girla-de la-
Moara-lur-Pavel.
In curgerea sa formeazg iazurile:
Cgluggrulur, TirguluT, Ciorsaci,
Hui, Basaraba, Arghira ,i
Dolhe,ti pi invirtepte sistematicele
mor/ ; a-Doftorulur pi Ciorsaci
pi alte io moripte ,i cite-va
piue.
Convine pe,te : crap, ,tiucg,
caracudg, etc.
§omuzul-Mare (D.de), pirliab
In jud. Suceava, plg.pile Moldovad.-s.
pi Moldova-d..j. Ia naptere
de pe mo,ia Sasca, de unde primepte
pe pirtul Bahna, curge de
la N. spre S. pi dupg ce s'a unit
cu Somuzul-Mic formeazg
Iazul-Morir, in suprafatg de 40
prgjinT,invirtepte o moripcg, trece
pe mo,ia Fintina-Mare, unde
mar invirtepte o moripcg. Curge
apoT aproape paralel cu /1111 Moldova,
primepte in stinga piriul
format din izvoarele din satul
Fintina-Mare ,i Cotul-BgeT De
la Temelie trece pe teritoriul
com. Ciumulepti, pi apor se ramificg
la dreapta printr'un canal
numit Girla-MoriT, pentru cg pune
in mipcare o moripcg, prime,te
In stinga Pirlul-Rece, iar in dreapta
Toplita, taie poseaua Fglticeni-
Roman pe din jos de satul BI-
rgpti pi dupg ce a invirtit lila
3 4 morr se varsg in Moldova.
Lungimea sa e de 18 kil.
§omuzul-Mic, piriti, in jud. Suceava,
pl. omuzul, numit in vechime
,i somuzui-imputit (v. satul
Siliptea). III are obir,ia in Bucovina,
aproape de frontierg. Intrg
in targ pe la Nimirceni, udg
com. : Plepepti (7 kil.), Giurgepti
(4 kil.), Valea-GloduluT (2 kil.),
Sili,tea (2 '/2 kil.) pi Liteni (3 kil.),
avind astfel lungitnea totalg de
aproape 16 kil. Se varsg in Siret,
in dreptul satulul Rotunda.
In cursul sgri formeazg iazurile:
Nimirceni, Ghitescu, Ciulei, Valea-Glodulul
pi Ulmul, invirtind
7 morT.
Are de afluentr din dreapta :
Racova, Valea-Sinescu, Ciornirner,
Copvana, Gropani, Levejoare,
Prisgci, Lingurari, Plepa , Podi,
Ghidale, Tulburea, Humgria pi
Recea ; iar din stinga : Fisticul,
Popa, Bazaci, Budgiul, Vulturepti,
Piriul-GloduluT, TeiuluT,
Grajdulur, Lutulur, Osoiul, Velniter,
Siliptea, Runcul, Ciobgnita,
Pietrosul pi Vgrgria.
Contine pepte : ptiuchl, lin, caracudg,
etc.
§ondul, girld, in partea de N.
a jud. ,i pl. Tulcea, pe teritoriul
N. al com.: Malcoci, Be,-
Tepe, Mahmudia pi cel E. al
com. Satul-Nod. Se desface din
bratul Chilia, se inclreaptg spre
E., paralel cu bratul Sulina, tot
merei prin stufurf pi dupg 25
kil, se varsg in bratul Sulina,
lingg mila No. 24. Prime,te apele
lacurilor Pentiliciuc, Bahlinepti,
Fortuna ,i Hontul-Mic.
Intre ea, Chilia ,i Sulina, e inchis
ostrovul numit Pardina.
§ondul, punct trigonometric, in
partea N. a jud. ,i pl. Tulcea
pi a com. urb. Mahmudia, pe
malul drept al girleT Sondul,
aproape de varsarea Iaculur Fortuna
in ea. Are 2,5 m.
§ondul, alt puna trigonometric,
In jud. pi pl. Tulcea, pe malul
drept al bratulur Sulina, in fata
gurer girle Sondul ; are 2,7 in.
ingltime ; lingg el e o pescgrie.
§opia, altd numire a comuna
Pleapovul, pl. CAlmgtuiuluT, jud.
Teleorman. (VezT Pleapovul).
§opirle§ti, cdtun, pendinte de
com. Talpa-Ogrgzi, pl. Glavaciocul,
jud. Vlapca. Are o bisericg,
deservitg de I preot ,i 1
cintgret.
§opirliga, cdtun, al com. Brädeanul,
jud. Buzgti. Are 6o locuitorT.
§opirliga-Brebul, mo,rie, in jud.
Buzgri, com. Ghergseni, cgt.'.50pirliga,
proprietate a Eforier Spitalelor
Civile din Bucurepti, pendinte
de mgngstirea Brebul. Se
mal numepte pi Brebeanca.
Are o suprafatg de 920 hect.,
din care 30 hect. pgdurea Tufele-Pirnogul
pi restul loc arabil.
§opIrlita, com. rur., in partea
de S. a plg,er Oltetul-Oltul-d.-j.,
jud. Romanati, formatg din satul
cu acelapT nume, situat lingg
Oltetul, pe stinga, la 15 kil. spre
S.-E. de Bal, pi la 18 kil. de
Caracal.
Altitudinea terenulur d'asupra
nivelulur Mgrer este de 150 ni.
Are o populatie de 817 locuitorT
; o scoalg ; 2 biserie,
S-ta Treime (1859) pi SI. Nicolae
(1832), deservite de 2 preoti
pi 3 cintgretT ; 4 circiumr.
LocuitoriT posedg : 803 vite
marT, 596 vite miel pi 171 pord.
In coprinsul comuneT se aflg
mar multe mggurr, Brazda-lur-
Novac, ruine de cale romang

OPOTUL 627 OTRILE
pi, la V., ruinele uneT manas- vaiT Cu acelag nume, jud. Olt.
ti rT. (VezT orapul Slatina).
§Opotul, com. rur., repedinta subprefectureT
Dumbrava-d.-s., jud.
Dolj, la 26 kil. de Craiova, 5 kil.
de Oghianul, 5 kil. de PTetroasa
pi 12 kil. de Gogopul.
Situara pe dealurile Buciumul
la N. pi Boianul la S., care formeaza
Valea-Mare sail *opotul,
prin care curge un 01.41 periodic,
n umit opotul.
Se marginepte la E. cu com.
Belotul; la V Cu com. Gogo,u1;
despartita prin movilele inginerilor
; la N., cu com. Rasnicul
pi la S., cu com. PTetroaia.
Se compune din 2 catune :
opotul pi Manastiricea.
Ape : Valea-Rece, Sopotul pi
Buciumul.
In comuna se gasesc 2 sili,tT,
numite opotul pi Manastiricea.
Are o populatie de 1357 locuitorI;
2 bisericl, una in com.
5opotul, cu hramul Sf. Constantin
pi Elena, facuta la 1889, de
proprietarul Saya on:tanescu, cu
ajutorul locuitorilor, cea-l'alta in
cat. Manastincea, cu hramul Sf.
Nicolae, facuta in 1828 de locuitorT,
deservite de 2 preoff pi
3 cintaretT ; o pcoall mixta,.
Dupa legea din 1864, ati fost
impamintenitT 174 locuitoti din
opotul pi 38 din Manastiricea.
O cale de comunicatie, in directiunea
de la V. la E., unepte
com. cu Gogopul.
§opo tul, sat, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-s.,
com. Sopotul, re,edinta
primarieT. Are o populatie
de 1065 suflete ; o pcoala mixta,
ce functioneaza din 1877; o bisericà
de zid, facuta in 1889
de proprietarul Saya otrianescu,
impreuna cu locuitoriT pi deser.
vitA de r preot pi 2 cintAretT.
§opotul, schit, situat in coasta
§oriciul, callen, pendinte de com.
FrAsinetul, pl. Glavaciocul, jud.
Vlapca, proprietatea Moptenilororicepti.
§oroca, sat, cu 6o case, in jud.
Mehedinti, plaiul Cerna, com. rur.
Marga.
§orogari, sat, jud. Ia,i, pl. pi
com. Copoul, situat pe inclinatiunea
de E. a dealuluT cu acelapT
nume. Are o populatie de 158
suflete.
LocuitoriT posea : 90 vite
marl cornute, 6 cal pi 18 rimatorT.
§otani, sub dwizie a com. Dejoiul,
pl. Cerna-d.-j., jud. Vilcea. Are
o populatiune de 230 locuitorT.
§oting a, com. rur., jud. Dimbovita,
pl. Dealul-Dimbovita, situatA la
6 kil. spre N.-V. de Tirgoviptea,
pe malul drept al IalomiteT,
parte pe loc pes, parte pe malurl
pi val'. Dealurile dimprejur
pi pe unde este apezata comuna
se numesc: Gilbina, Plaiul-ReziT,
Carbunarul, Rovina pi Stibina ;
iar cimpie, este Cimpia-Tirgulul.
Se invecinepte : la E. cu Doicepti
; la V., cuManesi; la N.,
cu Vilcana-Pandeli pi la S., cu
Tirgovigea, despartindu-se de
Doicepti prin Ialomita, de MI.
nepti prin padurT marl, dealuri
pi val, iar de Tirgoviptea pi Vilcana-Pandeli
printr'o posea vecino-comunald,
ce merge cam
paralel cu Ialomita.
Prin raionul comuneT curge
Ialomita pi piraele : Valceaua cu
Glodul pi Valea-PopeT.
Se compune din treT catune:
otinga, Goleasca pi Teipul, cu
o populatie de 2200 locuitorT.
Are doua bisericT pi o pcoala
mixta.
In raionul comuneT sunt padurl
in intindere cam de 85000 ariT.
Are 2 mine de carbunr de pa.
mint in exploatare, una a proprie.
taruluT D. Dobrogeanu pi alta a
statuluT, exploatata inteun mod
sistematic. Aci se face pi var.
§otircari, sal', In jud. R.-Sarat,
plaiul Rimnicul, catunul comuneT
Dealul-Lung. Are o suprafata de
25 hect., Cu o populatie de 30
locuitorT.
§otrile, com. rur., jud. ,i plaiul
Prahova, situata pe valea otrile,
in dreapta girleT Doftana, la 45
kil. -1e capitala judetuluT pi la
12 kil. de a plaiulta.
Se margine,te la N. cu cat.
- Secaria, ce tine de com. Co.
marnicul ; la S., cu com. urb.
Cimpina ; la E., cu com. Brebul,
de care se desparte prin riul
Doftana, pi la V., cu com. Breazad.-s.,
de care se desparte prin
riul Prahova.
Se compune din 5 catune :
Lunca-Mare, Frati, Osibitul, Seciurile
pi Plaiul-CornuluT, dintre
care : Lunca-Mare, Frati ,i Osibitul
sunt pe proprietatea Principelul
Dimitrie Barbu tirbeiu ;
Seciurile pe a d luT Stan Biebea,
iar Plaiul.CornuluT pe a d-luT Nicolae
Bibescu.
Are o supralata de 4250 hect.,
cu o populatiune de 1568 locuitorl
; o pcoala; 2 bisericT, una
In cat. Frati pi cea-l'alta in cat.
Lunca-Mare. Cea din Frati s'a
fondat la 1886 de Printul Stirbeiti
pi locuitorT, iar cea din
Lunca-Mare de Sardarul Grigore
Negru, la 1845. Ambele bisericT
sunt deservite de 2 preo0.
LocuitoriT in numAr de T70
s'ail improprietarit la 1864, pe
mopia 5otrile a Pr intuluT 5tirbeiuí,
din care li s'ad dat 591 hect. ET
posea : 40 cal, 45 lepe, 361 vact,
200 porcl O 3525 oT.

OVARNA-DE-JOS 528 qTEFINEASCA
In raionul comuner, pe dul
Doftana, sunt 4 morT, 3 pive
si o dirstg.
In localitatea numitg Seciurile
sunt cadete de pratrg.
Comerciul se exercitg de 5
circiumari.
Veniturile ccmuner se ridicg
la suma de ler 2990i che/tue-
/He, la 2900 ler.
E brgzdatg de virfurile: Boncul,
Frurnosul si Pietrisulur. Din
Boncul izvoresc doug van Valea-Bonculur,
ce curge spre S.
si desparte cgtunele Osibitul de
Plaiul-Cornulur i Valea-Serbuloaia,
ce curge spre S., se intilneste
cu cea d'intiiti si formeazg
gina Cimpinita, ce trece
pe lingg com. Cimpina si_ se
varsg in riul Prahova.
Prin partea de V. e udatg de
Valea-Firilor, ce se varsg In
Doftana.
§ovarna-de-Jos, coin. rur. §i sat,
jud. Mehedinti, plaiul Closani,
la 37 kil. de orasul Turnu - Severin.
Este asezatg la poalele
dealulur numit Plaiul i brgzdatg
de mar multe dealurI ce se ramificg
din dealul Plaiulur.
Se màrgineste : la E. Cu com.
Vidimiresti i Pestenuta ; ht V.,
cu com. ovarna-d.-s. ; la N., cu
comunele Rudina i Vidimiresti;
iar la S., cu com. 11°001 si
cgt. Noaptesa din Sisesti-d..j.
Satul formeazg com. cu mahalalele
Prundenilor, Ivgnestilor,
Cotorbilor, Mostiorilor, Cgruntilor,
Girbovaniior, Stroestilor,
Lerenilor i Ggdgilor, cu o populatie
de 960 locuitorr.
Prin com, trece soseaua comunalg
Sovarna-d.-s. i ovarnad.-j.-Pestenuta.
Are o bisericg, deservitg de
I preot i I cintgret ; o scoalg.
Locuitorir posedg: 40 plugurr,
70 care cu bol, 5 cgrute cu cal";
roo stupI; 1236 vite marI cor-
nute, 21 cair, 310 or i 360 rimgtorr.
Budgetul com. e la veniturr
de 1236 ler, iar la cheltuelr, de
798 la
Dealurr mar principale sunt :
Culmea-Plaiului-Viilor, care e o
ramurg a Culmer-Cracul e-Petrel,
Culmea-Tginasulur, care e o ramurg
a Culmer-Mohornatulta, acoperitg
Cu pgdure secular, Culmea
Cheier i dealurile Poiana,
Lazul-Mare, Lazul-Mic, Cismer,
Stiljer, Bejenici, DealuI-MaluluI,
Dealul-de-Mijloc, Dealul-Cgluggritel
i Dealul Cheer. VgI: Valea-Caselor,
Valea-Iepelor si Valea-Pestenet
Este udatg in lungul sgil de
Apa overnilor, si de piriul Pestener,
care se varsg in Iupca.
§ovarna-de-Sus, com. rur. §i
sat, In jud. Mehedinti, plaiul
Closani, la 40 kil, de orasul
Turnul-Severin. Satul formeazg
com. cu satele Runcul i Studina
si e situat pe valea piriulur Runcul.
Se mgrgineste la E. cu com.
ovarna-d.-j ; la V., cu com. Ilovgtul
; la N., cu comunele Dilma
si Rudina ; iar la S., cu com.
Ilovg tul.
Are o populatie de 1200 locuitoti
; o bisericg, deservitg de
2 preog i 2 cint5retY; o coalg.
Locuitorir posedg : 46 plugurT,
79 care cu bol, 6 cgrute cu cal.;
6o stupT ; 600 vite marr cornute,
30 cal, 400 or si 500 ritrigtorr.
Budgetul com, e la veniturr
de 1552 leT, iar la cheltuelI, de
968 ler.
Dealurr mar principale in com.
sunt Dealul-Studina, pe care
este asezat satul Studina, Dealul-RunculuT
ii Dealul- overner ;
iar vgr Valea-Runculur si Valea-Soverner,
pe unde curge pi
rlul Runcul, care in Sovarna-d.-j.
ia numele de Apa-5overner.
§tefan, n'unte, in jud. Gorj, plaiul
Novaci, spre N. de com. Novaci,
situat intre munir: arbunele,
GAurile, Coasta-Benghir si Mereutul
san Mirul-Mic, pe dreapta
riulur Gilortul.
§tefan-cel-Mare, cdtun, judetul
Vlasca, pendinte de com. Glavaciocul,
proprietatea statuluT,
format cu ocasiunea aplicgrer
legiI improprietgrirer.
Ins u rgteil o r.
S'a dat aci pentru 400 locuitorT,
o bisericg si 2 §coaie, o suprafatg
de 2210 hect. (VezT com.
Glavaciocul).
§tefan-cel-Mare, sat, jud. Vasluir',
pl. Stemnicul, com. Brodocul,
infiintat in 1878, Cu nota
improprietgritT, situat in partea
cea mal de N.-E. a com., pe sesul
Birladulur, in stinga
pe locul numit Dealul-Birladulur.
I s'a dat numele de tefan-cel-
Mare, pentru cg se pretinde
aicT ar fi fost una din luptele
ce a avut marele Domn cu Turcir,
in rgzboiul de la Racova.
Are o suprafatg de 120 hect.,
Cu o populatie de 30 familir,
sal:1 176 suflete.
Vite: 8 car, 103 vite niarI,
14 rimgtorr si 310 or.
§tefanuluI (Valea-), cittun al
com. Boziorul, jud. Buzgri, cu
160 locuitorr si 40 case.
§tefäneasca, sat, fgcind parte
din com. rur. Lgmotesti-Gglbenasi,
p. Negoesti, jud. Ilfov,
situat spre N. de Gglbinasi, intre
rlul Dimbovita si Valea-
Grecilor.
Se intinde pe o suprafatg de
205 hect., cu o populatie de
121 locuitorr.
Numgrul vitelor marr e de
124 si al celor micr, de 47.
Comerciul se face de r
ciumar.

TEFANELUL
Are i moara cu aloa si
ma,ina de treerat.
tefänelul, sat, cu 525 suflete,
jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-s.,
com. GogoOul.
§tefäne§ti, ptasei, jud. Botosa ni.
E situata in partea de E. a judetuluT.
Se intinde pe vaile
Prutulur §i Baeulur si pe valle si
dealurile dintre Jijia i Prut.
Se margine§te : la N., cu jud.
Dorohoiti ; la S., cu pl. Jijia
jud. Iasi ; la E., cu Prutul i la
V., cu pl. Jijia.
Este formata din lo comune :
Babiceni, Bobule,ti, Brateni, Dobirceni,
Durnesti, Movila-Rupta,
Ostopceni, tefanqti-Tirg, 5tefanesti-Sat
§i
In tirgul 5teane§ti, la scoala
de baetr, este o statiune meteorologica.
Dealurile ce strabat plasa, se
impart, prin valea §i piriul Baseul,
in doul Ore: una in stinga
Ba,eulur, pana in Prut, iar ceal'alta
in dreapta Bapulur, pana
in Jijia. Aceasta din urrna e despartita
inca in doua culmT, prin
valea i piriul Corogea : una in
stinga Coroger, care se termina
la satul Ilieni,§i alta in dreapta,
care, intretaiata de mar multe
var, se continua in jud.
sub numele de podipl Furilor
o al Turier.
Cele mar insemnate dealurl : in
stinga Ba§eulur: Cinghineni, Geamanul,
Hirtopul, Padurer, Popoia,
Stinca, Sarata i Viilor,
In com. Nlovila-Rupta; intre
Baseul si Corogea : Bratenilor,
Ferarul §i Incaul, in com. Brateni
; Valea-Adinca, Birsenesti,
Cismane,ti, Ciriter, Luparia, Mur-
guta-Parulur.
§i Vier, in com.
Dobirceni ; Bulhacul, Corogea,
Pelin §i Vier, in com. Durne0;
Bro§tenilor, Bisericer, Cineper,
Murguta i Zgirieta, in com.
66646. Marojo 2h4kniar 6r/os/ratio. YoL
529
Babiceni ; Dealul-Botcelor, Cui_
bul-Vulturulur i movila Captalanul,
in com. Bobulqti ; Corogea,
Hirtopul-lur-Anciaza, MA-
1a4tea i Vier, In com. Ostopceni
; filtre Corogea i Jijia : Cracalia,
Cristioaia, Ulucele i Vulturul,
in com. Ringhilesti.
Vaile mar insemnate sunt
Valea-PrutuluT, in tot lungul plaser,
la E.; Valea-BaeuluT, care
o strabate in partea de N.-E.,
si valea Corogea care o strabate
prin centru, in lungul plaseT.
Apele ce strabat plasa in
ordine de la E. la V. sunt :
Prutul, la E., trecind pe linga
comunele Movila-Rupta, 5tefgne,ti,
Bobulesti, Ostopceni
Ringhilesti i curgind spre DunOre
; Ba,eul, ce curge prin valea
BaFul, prin comunele Brateni,
Stetanesti, Bobulqti i, la Ostopceni,
se varsa in Prut ; Co.
rogea izvorind din com. Dobfrceni
i formeaza mar multe iazurT
in cursul sati, trece prin
comunele Durneti, Babiceni
Ringhilesti i, mar in jos de satul
Ili§eni, se varsa in Prut.
In toata plasa sunt 55 iazurY
§i 12 baltr.
Aproape intreaga suprafata
a piasei e ocupata de semana.
turr, finete i ima§urT ; paclurl
sunt putine.
Are o populatie de 5952 fasai:i
18735 suflete; 26 bisericT,
deservite de 23 preotr
§i 46 cintaretr; 13 scolT mixte.
LocuitoriT posea : 2743 cal,
9265 bol i vacT, 3408 porcI,
7000 01, 200 capre ; 2374 stupT
de albine.
In plasa Stefanesti se afla :
6 morT cu aburi, 21 morr cu
apa, i moara de car §i 3 de
vint ; i fabrica de tabacit pide,
fabrica de luminarT §i i de
sapun ; apoT 2 cariere de piatra
de var, una la Lehnqti §i ceal'alta
la satul Stinca.
Industriile manuale ca : croitoria,
ciubotaria, lemnaria, rotaria,
fieraria, etc., se practica
mar mult in tirgul 5tefdne§ti.
Comerciul se face cu cereale,
vite, vinurr §i alte produse locale.
Pietele de desfacere sunt
tirgul 5tefanqti §i Boto,ani.
Comunicatia cu Botopni se
face pe calea judeteana Boto-
§ani - tefa.ne§ti, prin comunele
Durnesti i Babiceni. Are calea
vecinala tefane§ti-Ia0, pe Prut,
prin comunele Bobule§ti, Ostopceni
i Ringhile§ti, pe o lungime
de 24 kil. Mar sunt §i
,osele comunale, care leaga comunele
cu soselele marT.
Formeaza un ocol cu plasa
Jijia, §i re§edinta judecatorier e
in tirgul *tefane§ti.
tefa'ne9ti, jud. Boto§ani. (Vezr
,Stefdne,cti - Tirg i ,Stefelne,sti-
Sat).
§tefäne§ti, com. rur., in partea
de N.-E. a com. Pojogeni, jud.
Gorj, pl. Amaradia, situata pe
valea Gilortulur §i pe valceaua
Ungurelul, pe partea dreapta a
dula Gilortul.
Se compune din catunele :
*tefaneti, Ungurelul i Cojani.
E situata d'alungul une valcele.
Are o suprafata de 1920
hect., cu o populatie de 219
familiT, salí 884 suflete; o coala,
inflintata la 1864; 4 bisericT,
deservite de i preot i 2 cintaretr.
Venitul comuneT este de 1105
ler, 90 banr, lar cheltuelile, de
998 leT, 73 banT.
Locuitorir posea : 27 pluguri,
77 care cu bol, 63 stupr, 647
vite marT cornute, 246 capre,
661 or, 235 rimatorr i 80 cal.
Riul Gilortul ucla Stefane§ti de
la N. la S.
Comunicatia in comuna se
faceprin oseaua comunala, care,
67

TETrANEM 530 TEleANEFTI
In apropriere de Cojeni, da in
soseaua vecinala ce vine de la
Petresti-d.-s.
§tefäne§ti, com. rur., in jud. Ialomita,
pl. CimpuluT, situad qpre
E. de com. Lehliul si aproape
de jud. Ilfov.
Dupa legea rurala din 1864,
sunt improprietaritT 159 locuitorT
si in 1878 s'ati mal' improprietarit
T3 ; neimproprietaritT
se maT afla 58 locuitorT.
Teritoriul comuneT este brazdat
de Valea-1/eaneT si Valea-
BanciuluT.
Este formata din satele: Stefanesti
si Odaia, cu resedinta
primarieT si a judecatorieT comunale
in satul $tefanesti.
Are o populatie de 1478 locuitorT;
o scoall ; 2 bisericT, cu
2 preotT si 3 dascalT.
Vite : 720 cal, 800 bol, 1400
oT, 84 capre, 4 bivolT si 85o
porcT.
§tefäne§ti, jud. Ilfov. (VezI ..5'tefitne,cti-Lipovillul).
§teráne§ti (Tirgul- Dealulul),
com. rur., jud. Muscel, pl. ArgeselW,
la 54 kil. spre S. de
Cimpulung.
E situad' pe piraele Stefanesti
si Izvorani. Se margineste la
N. cu o mare padure ; la S., cu
'1111 Argesul ; la E., cu comuna
Golesti, si la V., cu comuna Valea-Mare.
Are o populatie de 1628 locuitorT
; 3 bisericT, deservite de
4 preotT si 5 dascalT; o scoala,
infiintata la 1866.
Scoala are un rasboiti sistematic
oferit de Ministerul InstructiuneT
publice la anul 1886.
Vite sunt: 39 cal, 275 oT,
701 porcT, 9 capre, 1907 vacT
si bol si 3 catirT.
Riul Argesul uda partea de S.
a comund (distanta de 4 kil.),
iar prin mijlocul eT, dela N. la
S., trec piraele : Izvorani si $tefanesti,
care se vana in rful
Argesul.
Parte din locuitorT sunt mosnenT,
iar parte s'ají impropriedrit
pe mosiile statuluT: Aninoasi,
Herburia, EpiscopieT-de-
Arges si Cimpulungeanca.
Calea ferata Golesti-Cimpulung
trece prin statia Florica,
din aceasta comuna. Peste girlele
5tefanesti si Izvorani sunt
micT podistf. Calea nationala' Bucuresti-Pitesti
strabate partea de
S. a comuna Alte 3 sosele vecinale
merg prin centrul comune.
In partea de N a com. sunt
padurT, iar la E. si V., dealurT
acoperite cu vil. Printre catunele
5teranesti si Izvorani este un deal
mare si frumos, pe care se cultiva
numaT vita. La S., pe malul
riuluT Argesul, sunt locurile de
flnete si porumbiste ale locuitorilor.
Se zice ca la anul 1712, Carol
XII, regele Suedief, in drumul
saii spre Pitesti, a trecut
dincoace de acest oras, sub vil,
in coasta cimpuluT, la Tirgul-
DealuluT, si a poposit in minunita
lunca a Golestilor, in casele spataruluT
Radu Golescu.
§tefäne§ti, com. mur., pl. Oltuld.-s.,
jud. Vilcea, compusa din
6 catune: Dobrusa, Scoala, Condoesti,
5erbanesti, Santul si Petculesti,
cu o populatie de 1427
lo.cuitorT.
Este situad pe valea $tefanesti
si Dobrusa, la 85 kil, de
capitala judetuluT si la 7 kil, de
resedinta plaseT.
Se margineste Cu com.: Lun.
gesti, Stanesti, Fumureni, Voicesti
si Zlatarei.
Are 3 bisericT, una in Dobrusa,
alta in catunul 5coala, ambele
de lemn, facute de enoriasT si
a treia, schitul 5erbanesti ; o
scoala mixta; o moara cu aburT.
LocuitoriT posea : 275 boT,
340 vacT, 41 caT, 41 capre,
900 oT.
LocuitoriT, in nutria'. de 271,
s'ati improprietarit dupa legea
rurall din 1864, pe 1020 hect.
din rnosia EforieT Spitalelor Civile
din Bucuresti.
Veniturile comuneT se urca la
1903 leT si cheltuelile, la 1715 leT.
Locurile din jurul comuneT
sunt linaf toate proprietatile Eforiel.
Prin comuna trece calea ferata
si soseaua nationala. In raionul
comunel sunt drumurT comunale
ce-T inlesnesc comunicatia
cu com. Stanesti, Lungesti
si Zlatarei.
DealurT sunt: 5erbanesti, Condoesti,
Parasistea si Dobrusa ;
val: Dobrus2 si 5erbanesti. Un
sant, de la schitul Serbanesti
pana la cannul Santul, s'a facut
pentru cut-Airea schituluT.
§tefäne§ti, sat, cu 138 locuitorT,
jud. Arges, pl. Galasei;ti, facind
parte din com. rur. Cersanele.
Are o biserica cu hramul TotT
SfintiT, deservid de 1 preot si
I cintAret.
§tefäne§ti, sat, cu 210 suflete,
jud. Arges, pl. Galasesti, facind
parte din com. rur. Stanislavesti.
Are o biserica, cu hramul Sf.
VoevozT, cu 1 preot, 1 cfntaret
si I paracliser.
§teráne§ti, sat, in jud. Botosani,
com. 5tefanesti-sat, in apropiere
si in partea de V. a tirguluT
5tefanesti.
Are o populatie de 216 familiT,
sa5 864 suflete ; o biserica,
cu hramul Cuvioasa Paraschiva,
deservid de I preot si 2 dintaretT,
facuta, se zice, de 5tefancel-Mare.

TEFANETI 531 TEli''ANEM-L1P0VATUL
Vite : 529 bol' i vad, 88 cal,
924 or, 204 pord, 7 bivolr.
In partea de N.-V. a satuld
til guita *tefine§ti, incepind
de litiga tirg i pana in dealul
Stinca, se afla o rezetura mare
pe piriul Bwul, despre care se
zice a era facuti de Stefan-
-)
cel-Mare. Se zice cä toati valea
Baeulur, spre V. de tefitne;ti
forma pe atuncI un iaz mare.
In mijlocul esulur Ba,eul se afla
o movila, pe care se spune
era un foi,or al luT Stef-an, unde
poposia acesta cind venea cu
barca de pe iaz i de la ringtoare,
cu suita sa.
§tefäne§ti, certun, jud. Gorj, pl.
Amaradia, com. Stefaneti, situat
pe valceaua Ungurelul, coprins
futre dealul Culmea la
V. i Ursoaia la E.
Are o suprafata cam de 55o
hect., cu o populatie de 92 familiT,
sali 406 suflete; i biserica,
deserviti de preotul de la citunul
de rqedinti, Ungurelul.
Locuitoril posed 1:13 plugurr,
37 care CU bol; 35 stupI ; 325
vite marr cornute, 249 or, 151
capre, 86 rimatorr i 12 cal.
Deosebit de riul Gilortul, cat.
mar e udat i de piriul Ungurelul,
care curge de la N. la S., prin
mijlocul sait
§tefäne§ti, sat, in jud. Ialomita,
pl. ampulta, pendinte de comuna
cu acelaÌ nume, situat
In S. pli,er, in apropiere de
limita dintre judetul Ialomita
jud. Ilfov §i pe amindona
malurile viiI Bulumezir.
Se nume,te §i iar
mar inainte se numea Buluvita.
Aid este rqedinta.
a judecitorier comunale.
Are o populatie de 226 familir
; o §coall ; doua biserid,
deservite cu 2 preotr i3 dascilr.
Locuitorir poseda : 450 cal,
500 bor, 800 al, 8o capre, 4
bivolr i 600 pord.
§tefäne§ti, sat, facind parte din
com. rur. cu acelag nume, jud.
Mu§cel. E strabitut de la N.
spre S. de girla *tefine§ti, care
se varsi in riul Argqul. Are o
populatie de 1196 locuitorr ; 2
bisericr i 2 ,colT.
Este as-ezat pe Valea-Stefanetilor.
O ,osea comunal, care
pleaca din calea nationala Bucure,ti-Pite§ti,
II stribate in tot
lungul lur.
Se desparte de cit. Izvorani
printr'un deal mare, pe care
sunt plantate numaI vii i diferitr
arborr fr.uctiferr.
§tefäne§ti, sat, facind parte din
com. rur. Piro,i, pl. Oltul-d.s.,
jud. Olt. Are o populatiune de
365 locuitorT §i o biserica vechre.
§tefäne§ti, atun, pendinte de
com. Antone§ti, pl. TirguluT,
jud. Teleorman, situat in apropiere
de com. Bivolita i la 6
kil, de cit. de re§edinta Antane§ti,
pe valea Tinoasa. Are
o populatiune de 95 suflete.
§tefäne§ti, sat, facind parte din
com. rur. Stefinqti, pl. Oltuld.-j.,
jud. Vilcea. Are o populatiune
de 403 locuitorr. E situat
la i kil. zoo m. de cit.
coala (§coali).
§tefäne§ti -de -Jos, sat, ficind
parte din com. rur. tefane,ti-
Lipovatul, pl. Dimbovita, jud.
Ilfov, situat la N. de Bucureti,
pe malul drept al vnieT Pasirea.
Aci este resedinta primaria
Se intinde pe o suprafata de
ton hect., Cu o populatie de
543 locuitorr.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Nicolae, deservita de i preot
I cintaret ; o ,coala.
Cotnerciul se face de un circiumar.
Numarul vitelor inarr e de
328 i al celar mici, de 186.
§tefäne§ti-de-Sus, ficind parte
din com. rur. tefinesti-Lipovitul,
pl. Dimbovita, jud. Ilfov,
situat la N. de Stefine,ti-d.-j.,
pe malul sting al vaier Pasirea.
Se intinde pe o suprafata de
781 hect., cu o populatie Lie
327 locuitorT.
Are o biserica, Cu hramul
Voevozr, cu i preot
cintAret ; un heleteri.
Comerciul se face de 3 circiumarT.
Numarul vitelor marr e de
218 ii al celor n'id', de 224.
§tefäne§ti-Lipovätul, com. rur.,
jud. Ilfov, pl. Dimbovita, situad.
la N. de BucureA linga valea
Pasirea, la 15 kil. de Bucurqti.
Sta in legitura cu Colintina §i
Dascilul-Creata prin osele vecinale.
Se compune din satele : Boldul,
Cretule§ti -Lipovitul, *tefine,tid.-s.,
tefine,ti-d.-j., Stefinqti-
Pasirea, cu o populatie de 1714
locuitorr, mare parte tiganr de
vatri.
Are o suprafata de 3076 hect.;
3 bisericr, la CretuleAi-Lipovatul,
*tefäneAi-d.-s. §i
o §coall mixta i 2 hele§taie.
Locuitorii poseda : 124 plugurr
: 91 CU bol', 33 CU car ;
172 care i cal.* : Iii cu bol,
6.1 cu cal; 270 ce §i lepe, 281
bor, 135 vad §i viter, 8 tata%
85 bivoll i bivolite, 22 capre,
142 porci §i 826 or.
Budgetul com. e la venituri
de 6812 ler, iar la cheltuelT, de
6895 ler.
ImproprietaritT sunt 157 locuitorr
i neimproprietarip, 265.
Comerciul se face de 8 cit.ciumarr.

TEFXNEV'I-PASXREA 532 TEFUL
§tefane§ti-Pasarea, sat, facind
parte din com. rur. tefanesti-
Lipovatul, pl. Dimbovita, jud.
Ilfov.
Se intinde pe o suprafata de
178 hect., cu o populatie de
145 locuitorT.
Comercial se face de i circiumar.
Numarul vitelor marT e de
110 I al celor mid, de 223.
§tefäne§ti-Sat, com. rur., jud.
Botosani, situata in partea de
E. a piase teranesti. Se intinde
pe sesul BaseuluT si al Prutulur,
dealul Sanca si dealurile ce marginesc
Baseul in dreapta
E formata din satele : Badinti,
Stinca i tefanesti-Sat.
E udata in partea de E. de
Prut i strabatuta de pir.Baseul.
Are o suprafata de 6435 hect.,
Cu o populatie de 1958 suflete ;
3 bisericr, deservite de 3 preop
6 cintaretT; i coala mixta.
Vite sunt : iris bol i vacr,
217 caT, 2148 or si 453 pord.
Budgetul comund e de 4110
leT la veniturr si de 3994 ler la
cheltuelr.
Comunicatia se face pe calea
judeteana Botosani- tefanesti
calea tefanesti-Iasi, care strabat
comuna.
§tefine§ti-Tlrg, com. rur., jud.
Botosani, asezata in partea de
E. a piase Stefanesti, pe tarmul
drept al Baseulur si pe loc
ses. Se margineste in toate partile
teritoriul comuner tefanesti-Sat
: la E., pe o mica parte
cu Prutul; la S.-E., Cu satul Badinti
; si la N.-V., cu satul tefanesti.
E situata la 46 kil, de orasul
Botosani spre E., si la 75 m.
deasupra niveluluT Marer-Negre.
Udata la E. de Prut, lar pe litiga
tirg trece piriul Baseul.
Intinderea mosier tirgulur pe
care se afla tirgul, itnasul si
viile, e de vre-o 286 hect.
Are o populatie de 857 familiT,
salí 3092 suflete ; t biserica,
deservita de 1 preot si 4
cintaretr; t farmacie, i spital judetean,
i biroü telegrafo-postal ;
fabrica de tabacit pide, I moara
cu cal pentru grisa si Mina de
griti, i fabrica de rachiil de tescovina,
cite-va {abrid de lumlnarr,
de sapun; i coala mixta,
unde mar este instalan si
statiune udometrica, conclusa de
invatatorul-director al scoaler.
Vite sunt : 503 bol i vad,
355 cal, 240 capre, 836 or si
285 porcl.
Viile, in Intiodere de 43 hect.,
sunt asezate pe dealul ce se ri
dica Ruga erg, in partea de S.
Are trecatoare in Rusia, cu
vacua sucursala.
Este legat cu orasul Botosani
prin o osea petruita si fire telegrafice;
o alta osea il pune
in legatura ca orasul Iasi prin
tirgusorul Bivolari.
In Stefanesti e resedinta subprefecturer
plasilor Jijia - tefanesti,
apor resedinta judecatoriel
ocoluld.
Budgetul comuneT e la veniturY
de 23820 leT, 52 banT si la
cheltuelT, de 2 I I Io ler, 20 banY.
In privinta vechimer tirguld,
cronicele spun :
In anul 7017 (1500), luna lur
Iulie, PoloniT ati ars si pradat
tefanesti, din pricina el Bogdan,
Domnul Moldover i fiul lur
5tefan-cel-Mare, a intrat cu armata
in Polonia, spre a 'sr razbuna
contra regeluT Sigismund,
care refuzase a'r da in casatorie
pe sora sa Elisaveta («Letop.»,
tom. I, pag. 181).
La anul 7021 (1513), Mari(
cu Bet-Gherer, fiul Hanulur
Menlii, ati pradat si ars tefanesti
(cLetop.»,tom. I, pag. 184).
Dupa moartea lur Simion Mo-
vila, fu razboiti la Stefanesti intre
Constantin, fiul lur Sitnion Movila,
ajutat de PolonT, cu Visnovetki,
i intre Mihailas, fiul lur
Irimia Movila, ajutat de Turcr.
La anal 1685, esind Turculet
cel mare la 5tefgle,ti, a batut
un pile de TurcT, ca la 40, care
se intorceart pe sleah de la Camenita
(cLetop.», ton-i, II, pag.
239).
La anul 1713, Turcir, tutorcindu-se
din razboiul cu Polonir,
ati facut pod peste Prut la Stefanesti,
pentru a trece ostile ce
veneati de la Hotin.
La 1855, tefanesti all fost
ocupatY de AustriacT, care ati
facut cazarmr i grajdurr de cal.
In fine, Stefanesti art fost ocupatr
In alte multe rindurr de
armate streine, caer eT erati tre.
catoare i loc de propas pentru
ostirile care mergeati la Hotin
orT in Polonia.
§tefäne§ti, deal, in raionul comuner
cu acelasr nume, plasa
Riul-Doamne, jud. Muscel, pe
care se cultiva 202 hect. vie.
Valea tefanestilor produce
multe fructe bune i gustoase,
mar ales persicT i strugurT de
diferite soiurr.
§tefäne§ti, girld, ce izvoreste
din mar multe izvoare i, dupa
ce uda com. teranesti, pl. Riul-
Doamner, jud. Muscel, d'alungul
satt, de la N. la S., se varsa
in tIni Argesul, la locul numit
Zavoiul.
§tefänoaia, fost sal. S'a desfiintat
impreuna cu Risnarul, Cioricesti
si Chira, pentru a se forma
com. Ghirdoveni, pl. Filipesti,
jud. Prahova.
§teful, cdtun al comuner Cotul-
Ciorir, jud. Buzad, cu 40 locuitorT
si 8 case.

TEJICUL 533 TIRBET7
§tejlcul, munte, in jud. R.-Sgrat,
plaiul Rimnicul, com. Jifia. Are
2 virfurT: tejicul-Mare si *tejicul-Mic.
E acoperit cu pgclurT
si pgsunI. Vara se fac stine de
oT. De aci izvoreste 01551 5tejicul,
afluent al riulta Rimnicelul.
§tioboräni, com. rur., jud. Vasluiii,
pl. Crasna, in partea de
V. a judetuluT, la 20 kil, de
orasul Vasluiil, si la 27 kil. de
Codgesti, resedinta plgseT, situatg
pe o continuitate de dealurT
si ygT, avind teritoriul accidentat.
E formatg din satele : Stioborgni,
Valea-SilisteT si Bgltati.
Are o suprafatg de 2348 hect.,
Cu o populatie de 366 familiT, sail
1630 suflete ; 3 bisericT deservite
de 2 preotT si 6 eclesiarchT;
o scoalg ; o moarg cu vaporl,
maT multe de vint si 4 circiumT.
Budgetul comuneT e de 2327
leT la veniturT, si de 2247 leT,
67 banT, la cheltuelT.
LocuitoriT posedg : 90 plugurl
si 99 care bol ; 1 lo stupT ; 530
vite marl cornute, 7530 ol, 76
cal si 150 rimgtorT.
§tioboräni, sat, in centrul com.
Stioborgni, pl. Crasna, judetul
Vasluiti. E situat pe coasta dealuluT
Stioborgni, pe o suprafatg
de 529 hect., cu o populatie de
116 familiT, sail 580 suflete.
Este resedinta comunef. Are
o scoalg, infiintatg la 1881 ; o
bisericg, fgcutg /a 1752 de un
cgluggr numit Isaia, deservitg
de I preot si 2 eclisiarcT ; 2
circiumT.
LocuitoriT pose& : 3o plugurT
si 45 care cu bol ; 60 stupI ;
164 vite marT cornute, 29 caT,
300 oT si 8o rimatorT.
§tioboräni, pirifi, izvoreste de
sub Dealul-Popestilor, com. Miclesti,
intrg pe teritoriul com.
5tioborgni, din pl. Crasna, jud-
Vasluiti, curge printre dealurile :
Anghelina si Liesti, apor Iese
din comung si se varsg in riul
Birladul, aproape de Docolina,
dupg ce primeste piraele : Liesti
si Mita, pe 5esul-Mclinoailor.
§torobäneasa, com. rur., in jud.
Teleorman, pl. Margine, situatg
pe partea stingg a Huid Teleorman,
la 15 kil. de Alexandria,
28 kil. de Zimnicea si
52 kil. de T.-Mggurele.
Se invecineste la N. cu com.
Atirnati; la S., cu com. Beiul;
Ja V., cu com. Brinceni si Tiggnesti,
dincolo de riul Vedea,
iar la E., cu hotarul mosieT Ciochina,
din jud. Vlasca si cu valea
Atirnati.
Are o intindere de 2825 hect.,
cu o populatie de Io16 suflete ;
o scoalä si o bisericg, cu treT
preotT si dol cintgretT.
Locuitorl improprietgritT sunt
181, pe 734 hect.
Vite : 402 caT, 74 mrtgarT,
605 vite marT cornute, 1793 vite
miel cornute si 103 porcI.
Budgetul comuneT e de leT
3956 la veniturT, si de leT 3489,
banT 94, la cheltueli.
Cale de comunicatie are o sosea
vecinalg spre com. Beiul, cu
un pod peste elesteul din co-
Inung, osea care dg in drumul
judetean Alexandria-Zimnicea.
Dintre mggurT, Mggura-Rgcotestilor
este singurg maT importantg;
cele- Falte sunt numaT
niste micI movilite.
§tirbätul, sat, jud. Suceava, pe
mosia si in com. Silistea, ase
zat pe sesul SuceveT si lingg
Sucevita.
Are o populatie de 434 locuitorT
; o scoalá mixtg, infiin
tatg in I890; o bisericg, cu hramul
Sf. Nicolae, pe catapeteasma
cgreia se citeste:
Acest slint locas s'a Rcut cu OO.
chelttuala dtunt-sale d-1 uT Alexandru
Ciurea la anttl 5867.
Satul formeazg o parohie cu
Silistea,
ImproprietgritT in 1864 sunt
24 fruntasT, 23 palmasT si lo
codasT, stgpinind 762 /*lid si
32 prj.
DrumurT principale sunt ; la
Silistea (4400 m.) si la Liteni
(3 kil ). Se numea in vechime
si Iliseni si Letcani.
tirbeiii, numire vechie a orafulur
011grasi, ju .1. Ialomita.
*tirbeiti, com. rur., in N. pl.
Oltetul-Oltul-d.-s., jud. Romanati,
la 16 kil. spre N. de Bals
si la 47 kil. de Caracal. Se
compune din satele : Stirbeiti
(7348 locuitorT), Curtisoara (30o
locuitor5), Dobretul (300 locuitort),
Bgrbesti, (300 locuitorT) s't
&Apoca (Oltetani, 300 locuitor5).
Satul f,itirbeill (Ciuturoaia) este
situat pe tgrmul drept al OltetuluT;
Boboca si Bgrbesti, dincolo
de Oltet, pe tgrmul sting ;
Dobretul si Curtisoara, spre V.
de 5tirbeiii.
Are o populatie de 2848 locuitorT
; 3 bicericT, Cuy. Paraschiva
(156o, clgditg de Buzesti) in
5tirbeitl, S tiT VoivozT (1850) in
Bgrbesti si S-til Voevozr 0857,
clgclitg de printul B. *tirbeitl
in Curtisoara, cu 4 preotT si 6
cintgretl; o scoalg si 16 circiumT.
Vite : 1124 vite marI cornute,
3840 vite miel' si 700 porcT.
Satul s'a numit $tirbeiti, dupg
numele princip. Barbu D.
5tirbeiri, care a ayut proprietate
aci, unde a fost cea mal
vechie locuintg a Buzestilor, si
unde se stinse ulthnul reprezentant
din aceastg familie.
§tirbe§ti, com. rur., jud. Vilcea,
pl. Oltetul-d.-j., compusg din 2
cgtune: tirbesti si Hergsti. Este

TI1113ETTI 534 TUBEIUL
situatg pe valea Pe§teneT, dealul
Chituci §i dealul Nucul, la
70 kil, de re§edinta judetuluT§i
Ja 40 kil, de a plg,eI.
Se margine§te la N. cu com.
Ghioroiul ; la E., cu com. Bene§ti
; la S., cu com. Balce§ti
§i la V., Cu com. Frgtila.
Are o populatie de 1006 locuitorT;
3 bisericT : 2 in Stirbe§ti
§i t în Herg§ti; o §coala datind
de peste 5o de anT ; 2 mort
LocuitoriT sunt mo§nenT. ET
posedg : 20 caT §i Tepe, 120 boT,
300 vacT, 2 bivolT, 250 capre,
800 oT §i 350 porcT.
Veniturile §i cheltuelile com.
se urca la t000 let.
Stg in leggturg Cu COm Ghioroiul,
Frgtila, Balce§ti, prin §osele
comunale.
E brazdata de dealurile : 01tetul,
Chitucul, Nucul, Tiguzul §i
Prgdgtorul §i udatg de vgile
Pe§teana, Tinoasa, Maluroasa,
Jivul, Covaciul, Raciul, Giurica,
Gherghina i Ascunsa.
§tirbe§ti, sat, facind parte din
com. rur. cu acela§T nume, pl.
Oltetul-d.-j., jud. Vilcea. Aci e
re§edinta comunet. Are o populatiune
de 1554 locuitorT; 2 bis erict,
una cu hramul Intrarea in
Bisericd, zidire foarte vechie §i
reparatg la 1856, ceaTaltg,cu hramul
Cuvioasa Paraschiva, ziditg.
din temelie de Popa Marin cu
fecioriT luT §i zugrgvitg la 1837.
§tirbe§ti, cdtun, facind parte din
com. Dide§ti, pl. Tirgulut, judetul
Teleorman, situat pe partea
dreaptg a riuluT Vedea, la vre-o
4 kil, de cit. de re§edintg, la
punctul numit Uidumacul i numaT
la 11/2 kil, de com. vecina,
Cucueti.
Are o populatie de 200 suflete.
§tiubeieni, com. rur., in partea
de N.-E. a pl. Ba§eul, jud. Dorohoiti,
formata din satele :
Petricani, StiubeTeni §i
OdaiaBosia, cu re§edinta primgrieT
in StiubeTeni.
Are o pop. de 531 familiI,
sati 1959 suflete; 2 bisericT, deservite
de 2 preott, 4 cintgretr
§i 2 palgmarI; o §coalg;. 5 iazurT
§i 3 pog. vie.
Budgetul com. e la veniturT
de 8285 leT §i la cheltuelT, de
7002 la
Vite marI cornute 1208, OT
3672, cal 148 §i pord 670.
§tiubeieni, sat, jud. Dorohoiti,
pl. Ba§eul, com. StiubeTeni, pe
mo§ia Cu acela§T mime.
S'a numit in vechime Bala
ne§ti i apoi Chi§cgreni.
Proprietatea mo§ieT, fostg a
mängstireT Putna, din Bucovina,
pgng la 1785, e a familier Grigorie
Cogälniceanu.
Are o pop. de tolo locuitorl
; o biseria, deservitg de t
preot, 2 cintaretT §i i palmar,
micg, ziditg de locuitorr ; o §coala
mixta.
Piriul ce trece pe mo§ie este
Ba§eul, iar Podriga §i Ibgneasa
trec pe margine.
Piatrg calcaricg se gase§te
destulg. Cultura vitelor e foarte
bine ingrijitg.
Din vechime, apicultura era
ad foarte raspindita, de unde
numele satuluI.
Drumurile principale : acel de
la Sgveni la Dorohoití; acel de
la Radauti-DrOgg§eni la Boto-
§ani, pe la Plopeni-Jianu ; acel
de la Darabani la Sgveni i acel
de la Sgveni la Boto§ani.
Mo§ia se ingrginete cu: Drggu§eni,
Mileanca, Podriga, Saveni,
Vlasine§ti, Plopeni-Jianu,
Odaia- BosieT, Balinti §i Tgtgrg§eni.
§tiucani, sat, in judetul Mehe-
dinti, pl. Vailor, com rur. Micule§ti.
§tiucani, sat, in jud. Mehedinti,
pl. Motrul-d -s., com. rur. Girbovgtul.
§treanga, sat, pe mo§ia cu acelaT
jud. Dorohoiii, pl.
Herta, com Mamornita.
Are 132 loc. improprietaritI.
Piriul Molnita trece pe mo§ie.
Drumurl principale : calea judeteang
Herta-Matnornita §i drumul
ce merge la Hreatca.
Mo§ia se hotareAe cu : Hreatca,
Calea-HotinuluT §i Bance§ti.
§tubeile, sal, in jud. Dimbovita,
pl. Ialornita-Dimbovita, cgt. com.
Valea-Lungg.
§tubeile, cdtun, spre S.-V. com.
Streje§ti -d. - s., jud. Romanati,
spre E. de dealul Streje§ti.
§tubeilor (Dealul-), deal, in jud.
Tulcea, pl. Mgcin, pe teritoriul
com. rur. Cerna. Se desface din
dealul Co§lugea, se intinde spre
E., inteo directie generalg de
la V. spre E., brazdind partea
de E. a pl. i a com. Se prelunge§te
spre S. cu Dealul-lur-
Negoiti. Este tgiat de drumul
comunal Greci-Tiganca. Are 407
m. inaltime, §i e unul din cele
mal inalte virfurT din jud. i din
Dobrogea. Este acoperit numaï
cu padurT.
§tubeiul, com. rur , in jud. R.-
Sgrat, pl. Gradi§tea, pe malul
drept al riulut Rimnicul-Särat,
a§ezatg in partea de mijloc a
jud., la 9 kil. spre E. de ora§ul
Rimnicul-Sgrat §i in partea de
N. a pl., la 27 kil. spre N. de
Grgdi§tea-d.-s., re§edinta plg§eT.
Se invecine§te cu com.: Obiditi
§i Mgcrina (5 kil.), Pue§ti
BOltati (8 kil.), Salcioara (9 kil.).

TUBEIUL 535 1.ilCA
Se mgrgineste la N. cu Votinul;
la E., cu Puesti si Mgcrina ;
la S., cu Sglcioara si la V., cu
Obiditi.
Riul Rimnicul o udg prin mijloc
si Orla Iazul-Morilor, la S.
E formatd din cgt. : Stubeiul,
resedinta la S., Fotenul la N.,
Colibasul la N.-V.
Ateo suprafatg de 3900 hect.,
cu o populatie de 717 suflete ;
3 bisericT, una in cgt. Fotenul,
cu hramul Sf. loan, ziditg in
1890 de Ioan G. Ciurea, a doua
in cgt. tubeiul, cu hramul Nasterea
Maicil DomnuluT, ziditg
in 1838 de Alecu C. Nicolescu
si a treia in cgt. Colibasi, cu
hramul Sf. VoevozT, ziditg in
1888 de preotul Rosescu cu locuitoriT,
deservite de 3 preoti,
1 dascgl si 2 paracliserT; 2 colY.
LocuitoriT posedg : 89 plugurT,
o moarg cu aburT, o masing de
semgnat, 2 de secerat, 4 de treerat
; 272 boT, 310 vacT, 160
caT, 110 Tepe, 2172 oT, 39 capre,
118 rimgtorl si 2 mggarT.
Budgetul com. e la veniturT
de 4862 leT, 24 banT, si la cheltuell,
de 4732 leT, 74 banT.
CAT de comunicatie : calca judeteang
Rimnicul-MgicInesti ; la
Puesti; SAlcioara -Balta - Albg ;
Voetinul-Bogza-Sihlele.
§tubeiul, sat, pendinte de com.
iur. Caciulatul, pl. Dumbravad..s.,
jud. Dolj, situat la 6 kil.
spre V. de aciulatul, resedinta
comuneT.
Are o populatie de 97 familiT,
sati 437 suflete; o bisericg, fondata
de locuitorT, cu hramul
S-tiT ImpgratT, deservitg de un
preot si un cintgret ; o scoald
mixtg.
Comunicatia in cgtun se face
prin sosele vecinale si comunale,
carT il pun in leggturg
Cu Ivgchesti la E. si cu Geblesti
la V.
§tubeiul, sat, fgcind parte din
com. rur. Olteni, pl. Teleajenul,
jud. Prahova.
Are o bisericg cu urmatoarea
i nscripti e
clntlreste Doamne santa si Dumnezeeasca
busericK aceasta pe care o aT
c4tigat cu scump singele CristosuluT th5,
ce acum din temelie s'a ridicat si s'a
zugrXvit prin ostrdia si cheltuiala D-lor
NegoitX PAntoiul si a locuitorilor de aci
si altor particularT de afarK, si sK prhznueascl
SE Nicolae si Cuvioasa Paraschiva
; la anul de la Christos 1870).
Aceastg bisericg s'a construit
In locul cele vechT.
§tubeiul, sat i resedinta comuneT
Cu acelasT nume, jud. R.-Sgrat,
pl. Gradistea, asezat la S., pe
malul drept al riuluI Rimnicul-
Sgrat. Are o intindere de 25
hect., cu o populatie de 89 familiT,
sail 375 suflete; o bisericg
si o scoalg.
§tubeiul, virf de munte, din Culmea-ComarniculuT,
jud. Arges,
pl. Lovistea.
§tubeiul-Orä§ti (§tubeiul-SE-
Gheorghe), com. rur., judetul
Ilfov, plasa Dimbovita, situatà
la 16 kil. spre S -E. de Bucuresti.
Se compune din satele : Canela,
Filastache, Orgsti, °rasca,
Postgvari, Pitigaia, Posta si Pgroaia,
cu o populatie de 1190
locuitorI.
Are 4 bisericf, la Filastache,
Ordsti, Postgvari si Pitigaia ; o
scoalg mixtg ; 5 morT cu apg.;
3 helestaie ; 4 podurT.
Vite : 439 caT si Tepe, 15 armIsarT,
339 boT, 245 vacT si
viteT, 9 taurT, 12 bivolT si bivolite,
78 capre, 1558 oT si 357
porci.
Budgetul comuneT e la veniturT
de 6228 leT si la cheltuell,
de 6193 leT.
LocuitoriT posedg 117 plu-
gurT : 94 cu bol si 23 Cu caT ;
166 cale si cgrute : 102 cu bol,
64 cu cal.
ItriproprietgritT 117 locuitorT
si neimproprietgritT 192.
Comerciul se face de 9 cir
ciumarY si 1 hangiti.
§ube§ti, vechie suburbie a oraptut
Cimpulung (1831), jud. Mil,cel.
Coprindea toatg partea dela
Mgngstire, pAng la Crucea-de
Piatrg.
§uchea, cdtun, al com. Cgnesti,
jud. Buzgil, Cu 300 locuitorT si
48 case. Are subdivizia Rotar.
§uica, com. mur., jud. Olt, pl. Vedea-d.-j
, compusg din 3 cgtune:
Teisul, Rusciorul si uica, cu
o suprafatg de 1104 hect., si o
populatie de 1132 locuitorT.
Este situatg pe dealul dintre
apa PlapceT si Teiusul si vgile
girlelor Teiusul, uica si Plapcea-Micg,
la 30 kil, de capitala
judetuluT si la 5 kil, de resedinta
plgseT.
Are o scoalg mixtg; 4 biseriel,
una in cgt. Teiusul, ridicatg
futre aniT 1863-66, avind
de ctitorT pe preotul St. Refe.
rendar, Const. Popescu, etc., a
doua in cgt. Rusciorul, ridicatg
intre anir 1883-85, o a treia in
cgt. uica, fondatg la 1816, avind
de ctitorT pe Popa Gheorghe
uiceanu, Const. Sterpu si Postelnicul
Nicolae Cretu, reparatg
la 1870, si a patra, tot in cgt.
uica, ziditg la 1832, avind de
ctitorr pe MateT Mihaiti, Stoica
Stefgnescu, Radu Tgtulescu si
altiT, deservite de 4 preotT.
MeseriasT sunt : 7 dulgherT,
3 butarT si 2 rotarl.
LocuitoriT sunt mosnenT. Ef
posedg : 30 caT si Tepe, 320 bol,
260 vacT, 1400 or si I30 porcT.
Comerciul se exercitg in com.
de 5 circiumarr.

qiTICA 536 q1JRINA
Budgetul com. e la veniturf
de 2068 leT pi la cheltuell, de
2039 la
posea inlesneste comunica0a
spre com. Tatarai pi Poborul,
M'ara de alte posele ce
trec prin interiorul com.
brazdata de dealul dintre
Plapcea-Mic i Teiupul, de cel
dintre uica pi Teiupul, pe care
se cultiva cereale. Servesc de
papune, avind in interiorul com.
o lungime de 5 kil.
udata. de girlele Plapcea,
Teiupul i uica pi de vaile: Stuparul,
Valea-PoduluY i Adinca.
§uica, sat, facind parte din com.
rur. cu acelag nume, pl. Vedea-d.-j.,
jud. Olt. Are o populatie
de 440 locuitorI ; 2 biseriel,
una cu hramul Cuvioasa
Paraschiva, fondata la 1816 de
Popa Gheorghe *uiceanu i altil,
cea.l'alta zidita la 1832.
§uletea, com. rur., in partea de
S..V. a pl. Mijlocul, jud.
Se marginepte la S.-V. cu
com. Iepureni pi jud. Tutova ;
la V., cu com. Jigalia pi la E.
cu com. Gagepti. E ajezata pe
dealurile Zavoiul pi *ipotul,
pe valle formate de aceste dealurT,
pe o suprafad cam de
1300 hect., pi Cu o populatie
de 245 familif, sad 932 suflete.
formad numaT din satul
5uletea i brazdata de doua piraie,
unul pe partea de E , numit
Bobi,u1 pi altul pe partea
de V., numit Dealul-de-pe-Vale.
LocuitoriT sunt razepT, pi, pe
linga agricultura, se ocupa cu
cultura viilor pi a livezilor.
Pe teritoriul com. se afla o
padure cam de roo hect.
Are o pcoall, infiiMata la
1809 pi o biserica, facuta la
1899, pe ruinele altel bisericT
vechr pi deservid de 2 preotr
2 d asa i'.
Vite : 505 vite mari cornute,
557 oT, 55 cal i 154 porcr.
Budgetul com, e de leT 3105,
bara 83, la veniturT, i de leT
2662, banT 54, la cheituelf.
§umandra, sat, in jud. MehediO,
pl. Dumbrava, facind parte
din com. rur. Secul.
§upan saii §ipan, sat, jud. Bacgti,
pl MunteluT, com. Comanepti,
situat pe malul drept al TrotupuluT,
mar sus de confluenta acestuT
rî Cu piriul upan, la 710
ni. de satul Comanepti.
Are o populatie de 95 familif,
sal 432 suflete ; o biserica, cladita
pe la 1810, deservid de 2
cintareti ; 2 cliciumT.
In apropierea acestuT sat, in
valea upanulul se gasesc mine
de carbunI de pamint.
§uräne§ti, com i ur., in partea
de N. a plapeT Mijlocul, jud.
Vasluiii, la 33 kil, de orapul
Vasluid i la 5 kil. de Codlepti,
re,edind plapeT. E formad din
satele : Suranepti.d -s., pi Suranepti-d..j.,
Ghergheleul i Dracpeni.
Are o suprafad de 5083
hect., Cu o populatie de 309 familiT,
sati 1405 suflete ; 3 bisedeservite
de 2 preotT i 3
cintaretY ; o ,coala ; 2 morl cu
aburI; 3 iazurT pi 5 circiume.
Comerciul se face de 8 per.
soane.
Vite : 688 vite marT cornute,
12 bivolT, 1780 01, 5 capre, 98
cal pi 128 porcT.
Buclgetul comuneT e de 3600
leI la veniturT, pi de 3394 leT, 60
banT, la cheltueli.
LocuitoriT posedrt: 8 plugurT
pi 124 care cu bol, ii plugurT
pi 16 caru0 cu cal; 190 stupl.
§uräne§ti, sat, in centrul com.
uranepti, pl. Mijlocul, jud. Vasluid,
la 6 kil. spre V. de tir-
guporul Codaepti ; apezat parte
pe platoul dealuluT .5uranepti,
parte pe pesul din valea platoulut
Are o populatie de 125
familiT sal"' 559 suflete.
AicT este repedinta comuna
Are o pcoala, infiintata in anul
1878; o biserica, deservid de
preot pi r cintaret, zidire frumoasa,claditapi
inzestrata la 1877
de catre d-1 Gh. Racovita, pro.
prietarul mopieT ; o moara cu
aburT pi 2 circiumT.
LocuitoriT poseda : 45 plugurf
pi 6o care cu bol', 3 plugurI pi
5 carute Cu cal ; 280 vite marY
cornute, ro bivoll, 615 oI, 6 capre,
40 cal pi 45 rimatorT.
§urAnqtilor (Dealul -), deal,
jud. Vasluid. Se intinde din com.
Dane,ti, pe la E., purtind numele
de Suranepti, in partea de
N., pi de Ghergheleul in partea
de S. In deosebT de acest deal,
se mal intinde un altul la V.
comunel, pi care in partea de
N. poarta numele de Dealul-
Rapcanilor, in dreptul BereseT, se
numepte Dealul-Bereser, iar in
partea de S., Dealul-GolieI
Dealul-Fereptilor.
Din Dealul- uraneptilor, se mal
prelungesc alte dota limbI de
deal : una alaturea Cu satul Danepti
spre E., numita Brehnacea
alta prin mijlocul satuluT Danepti,
nurnita al-Daneptilor. Din
Dealul-GhergheleuluT, despre E.,
se mal prelungepte un deal pe
lîngä satul Danepti.GolieT spre
S. pi pe care e apezat Ciorita,
iar altul, prelungit tot din Dealul-
GhergheleuluT, continua spre E.
pana la Sudul comuner pi se
numepte Dealul.UlmuluT.
§urina, sat, jud. Bacad, pl. Bistta-d.-s.,
com. Girleni, apezat
pe pes pi pe dreapta BistteT.
Are o populatie de 88 suflete.

1JRPA
Vite : 88 vite marT cornute,
28 Or i 40 porcr.
urpa, deal, se prelungepte in
partea de N.-E. a satulta pi comuna
Bohotinul, pl. Podoleni,
jud. Fálciii, trece in com. Isaia,
se termina in Gura-Bohotinula
Costipa despre S.-V. din
com. Isaia, se numepte Zatuotic.
Mare parte a dealulur e acoperitg
cu vil i pgdure.
*urpenul, sat, facind parte din
com. rur. Mircepti, pl.
jud. Olt.
urupali, com. rur., in jud. Gorj,
plaiul Novaci, la S. de com.
Crasna i formatg din satul cu
acela,r nume.
Are o intindere de 500 hect.,
cu o populatie de 130 familir,
sail 571 suflete ; o pcoall ; 2 bisericr,
fond2te una la 1780 pi
reparatg la 1850, iar cea-l'altg
la 1840, ambele deservite de 2
preotr, 2 cintgretY pi 2 paracliserl.
LocuitoriT posedg : 15 plugurf,
26 care cu ; 390 vite marr
cornute, 21 car, 506 or pi 70
rimatorr.
Budgetul com, e la veniturl
de 500 ler, iar la cheltuelT, de
460 leI.
Riul Blahnita udg, de la N.
la S., partea de V. a com.; pe
el sunt 5 morI.
Comunicatia in com, se face
prin poseaua comunalg care e
impietritg numar in interiorul
com. pi prin drumurI ordinare
care o pun in comunicalie cu
Crasna la N., cu Turbati la
N.-V. pi Ciocadia la S.-E.
Dealurile mar insemnate in
com. sunt: Dealul- urupatilor, pe
care se ggsepte situatA com., Dealul-CarpenuluI
i Dealul-Bolcer,
plantate cu vir i pomr roditorr.
: Valea-Blahniter, Valea-
Ursului i Valea-Bolcer.
§u§ani, sat, facind parte din com.
rur. Supani-d.-s., pl. Oltul-d.-j.,
jud. Vilcea.
§u§ani-de-Jos, com. rur., in jud.
Vilcea, pl. Oltul-d.-j., com¿ausa
din 2 catune : Staicule,ti pi Susituatg
pe riul Beica
.pi dealul Stgiculepti, la 75 kil.
de capitala jud. i la 20 kil, de
a plaper.
Are o populatie de 1768 locuitorT
pi o bisericg.
Locuitorir, in nutria,- de 165,
s'ail improprietarit la 1864, cind
li dat 601 hect. pamint, pe
mo,ia d-ner Ana utu.
Vite sunt : 24 cal, 240 boi,
198 vacr, 65 capre i 759 or.
Budgetul com, e la veniturr
de 1890 ler, iar la cheltuelr, de
995 ler.
E brazdata de dealurile : Zinelor
i Stgiculepti i udatg de
valle: Milovanul, Greaca, Balpoara,
Stilpul i Matupa, pi de
Hui Beica.
§u§ani-de-Jos, sat, facind parte
din com. rur. Supani-d.-j., pl.
Oltul-d.-j., jud. Vilcea
537 1.1grA
u§ani-de-Sus, com. rur., in jud.
Vitcea, pl. Oltul-d.-j., compusa
din 2 catune : Supani i Sirbi,
situatg pe riul Beica, la 8o kil.
de capitala jud, pi la 20 kil. de
a plaper.
Are o populatie de 668 lo
cuitorr ; o bisericg ; o pcoalg ;
o moara cu aburr.
Locuitorir improprietgrit
la 1864. El posedg : local, 159
bol, 200 vacr i 500 or.
Budgetul com, e la veniturr
de 1000 ler, iar la cheltuelr, de
900 ler.
E brazdatg de dealurile : Milovanul,
Mupatepti i Olari pi
udatg, afarg de riul Beica, de
vgile Milovanul, Sirbeaua, Ciuleiul,
Negrilg, Cirstea pi Purcal ul.
§u§ani-Sirbi, padure a statulur,
in intindere de 68o hect., situata
in com. Supani, pl. Oltul d.-j.,
jud. Vasluihi, i formatg din trupurile
: Miloramul (125 hect.),
Grauri (280 hect.) i Sirbi (275
hect.).
§u§ita, p/astr, jud. Putna. Se compune
din it coinune, 28 catune
tirg : Batinepti, Ciu,lea, Diochepti,
Domnepti, Fgurei,
rg,e,ti, Movilita, Pgdureni, Pgune,ti,
Pufepti pi Rugine,ti.
Are O populatie de 4279 familir,
sati 16217 suflete ; 26
seria, din care 12 parohiale pi
13 filiale; 12 pcolr.
§u§ita, com. rur. §i sat, in jud.
Mehedinti, pl. Motruhd..j., la 70
kil, de orapul Turnul-Severin,
situatg pe proprietatile statulur:
Tizmana, Ionepti i Gura-MotruluI,
pe valea upiteT. Satul formeazg
comuna cu diviziile Scurtulani,
Popepti, Lungulani, Mogopani,
Fometani, Rupinari, Graurani-din-Fatg,
Iepurani, PAsgrani,
Graurani-din-Cimp i Ghiculepti,
cu o populatie de 570 locuitorr.
Are o bisericg, deservitg de
preot pi 2 cintgretr ; o pcoalg.
Budgetul comuner e la veniturr
de 646 ler, iar la cheltuelf,
de 467 leT.
Locuitorir posedg : 26 plugurr,
46 care cu bol, 4 cgrute cu ;
41 stupT ; 360 vite marr cornute,
I I cal*, 460 rimatorr i 500 or.
Prin comuna trece poseaua
care vine de la com. Grozepti.
Este legatg i cu com. rur. Stingaceaua.
E udatg de apele : uita, cu
piraele Blidarul, Valea Seaca,
Vlgdutul, ce izvorgsc din Obirpia;
VlAdoaica, Fintina-lur-Cioacg,
Nadelul, Clainicul, ce izvorgsc
din valea Clainiculur.
Dealurile mar principale sunt :
Dealul-Scurtulur,
66646. Marele Dictionar Geograflo. Vol. Tr. 68

st.IsiTA 538 1;171TA
Dealul-Mogosanilor, Dealul-Rotarilor,
Piscul-CroitoruluT, Dealul-luT-Ghica
i Dea/ul-Mfeilor.
Val sunt : Valea-BlidaruluT,
Valea - Seacg, Valea - BuciuluT,
Vdcloaica, Sirboaica, Valea-luT-
Parg, Valea-luT.Creacg si Valea-
Crainicului.
§u§ita, clitun, al com. lonesti, pl.
JiuluT, jud. Gorj, situat la S.
com., pe loc ses i lingg lantul
de ingltiinT din dreapta _Dula
Are o suprafatg de 534 hect.,
cu o populatie de 71 familiT,
salí 388 suflete.
LocuitoriT posedg : 13 plugurl,
39 care CU bol ; 5 stupT ; 220
vite marl cornute, 13 cal, 305
oT i 107 rimgtort.
Comunicatia in cgtun se face
prin soseaua vecinalg, care 'I
pune in leggturg la N. cu com.
sa Ionesti, iar la S. ca soseaua
judeteang Dolj-Mehedinti.
§u§ita, sat, in jud. Mehedinti, pl.
Ocolul-d -s., com. rur. Jidostita.
§u§ita, rî, izvoreste din Valea-
LaculuT, udg com. Circeni, Gro
zesti i Susita, jud. Mehedinti,
si se varsg in Jitl, la satul Gura-
Susita.
§u§ita, udind pl. Zgbrguti
o parte din pl. Biliesti, jud. Putna.
Izvores'te din mosia oveja,
la locul nurnit Fundul-Tina, primeste
piriul Sgrata si piraele
Dumicusul, Chioa, Cirligatul, Creminetul,
Valea-Babel, SingureluT,
Rgdoaia, Hatasul, Alba (cel mal
mare áfluent al sg5), Repejoara,
Aluna,Valea-Cimpulul, Repedea,
Strgoani, Valea-DaniT si Hgulita.
Udg com.: Panciul, Cimpurile,
Crucea-d.-j., Crucea-d.-s.,
Fgurei, Mgrgsesti, Soveja i Strgoani-d.-s.,
si se varsg in Siret,
la S. de Mgrgsesti.
§uta (Gura), com. rur., jud. Dimbovita,
pl. Cobia, situad pe drilpia,
care din vechime se nuine,te
Cimpia-Brinzoaia. E situatg
spre S. de Tirgoviste, la
25 kil., pe partea dreapta a
DimboviteT. In raionul sg.5, afarg
de Dimbovita, mal are pir. Suta
.si un heleste5, numit Pgpuristea.
Are o populatie de 2450 locuitorT
; o bisericg si o scoalg.
Se invecineste la E. cu Nucetul,
de care se desparte prin
Dimbovita ; la V., cu Sperieteni,
la N., cu Persinari ;4 la S., cu
Produlesti, despärtindu-se prin
pgdure si apa Stita
§uta, pira, jud. Dimbovita. Izvore,te
din pgdurile Rincgcio-
vuluT, din coprinsul com. Lucieni
; curge pe ltngä comunele :
Suta-Seacg, Raciul, Gura-SuteT,
Produlesti, Titu, Odobesti, si se
varsg In partea stingg a riultg
Rgstoaca, aproape de Vgcgresti
de-Rgstoacg. In raionul com.
Suta-Seacg se desparte in doug
ramurr : Suta-Mare iSuta-Micg.
§uta-Seacà, com. rur., jud. Dimbovita,
pl. Cobia, situatg pe Dealul-SuteT,
cam la 12 kil. spre S.-
V. de Tirgoviste, pe soseaua judeteangTirgoviste-Ggesti-Vlasca.
Prin raionul comuneT curg pirajebe:
Suta-Maresi Suta-Mica, peste
care sunt doug podete. Se compune
din patru cgtune : Olteni,
uta, Boboci i Pgdureni, cu o
populatie de 800 locuitorT..
Are doug bisericr si o scoalg.
Se invecineste: la E., Cu com.
Raciul ; la V., cu Cobia ; la N.,
Cu Lucieni si la S., cu Piciorulde-Munte.
Se desparte de mal
toate corn. vecine prin pgdurT
se uneste cu Lucieni i Piciorulde.Munte
prin soseaua judeteang
Tirgoviste-Ggesti-Vlasca, iar cu
cele-l'alte, prin sosele vecinalecomunale.
§uvita, sal, jud. Dimbovita, plaiul
Ialomita-Dintbovita, com. Virfurile.

Tabaci, tnahala, din com. rur.
Fole§ti d.-s., plaiul Horezul, jud.
Vilcea, la 1 kil, de cat. Dosul
(;icoalX), in partea de S. a comuneT,
pe unja BabeniHorezul.
Tabära, sat, cu 29 locuitorT, jud.
Roman, pl. Fundul, com. Balu-
§e§ti, ,i la 4 kil, de re§edinta com.
TabAra, deal, in jud. Roman,
pl. Fundul, com. Balue,ti, spre
S. de satul Balu,egi, cam la
I 'la kil. Se intinde la E. de satul
Tabara, face o curba spre S.,
pana in dreptul satuluT Balu-
§e,ti, de unde apol se indreapa
spre V. §i trece pe linga satul
Iuc§e§ti-d.-j. Desparte satul Balu,e,ti
de satul Chiliile ,i Iuc-
§e§ti-d.-j. de satul Batrinegi,
luind numirile satelor prin dreptul
carora ti ece. Este acoperit
maT in intregime cu padure.
Tabära, localitate istorica li pddure,
de 300 hect., a statuluT,
in partea de S.-V. a satuluT
Stanile§ti, jud. Falcití, pl. Prutul,
in hotar cu comunele Lunca-
BanuluT §i Ivane§ti. Se zice ca
aicea a fost lagarul cel mare
al Turcilor, in razboiul de la 1711
cu Ru§iT. (VezT Stanilqti, sat).
Tabära, peiclure, in partea de
T
N.-V. a com. Poiana-CirnuluT,
pl. Crasna, jud. Vasluiri.
Tabara-Mänästirel, sat, jud.
Ia§i, pl. Turia, com. Bivolari,
situat inteun cot al riuluT Prutul,
In partea de E. a comuneT, formind
un trup cu satul Siline,ti.
Are o populatie de 94 familiT,
sati 328 suflete ; o biserica, reparata
in 1832, deservita de 1
preot, I cintaret ,i 1 eclesiarh;
o ,coala, infiintata in 1871.
Vite : 82 caT, 527 vite niarT
cornute, 148 rimatorT ,i 190 oT.
In acest sat se afla un loc
numit La-Po,ta, fiind-ca, pe timpurile
vechT, se facea ,i pe aicT
comunicatia cu cetatea HotinuluT.
Pana in anul 1835, s'a
vazut inca urmele poduluT peste
riul Prutul ce servea de trecatoare
in Basarabia. In partga
de V. a satuluT este un
care inconjura satul in formX de
semi cerc, prelungindu-§T ambele
capete pana in malul PrutuluT.
Este inalt de 12 palme i facut,
se zice, din timpul Eteri,tilor,
care ati stationat in 1821, in
acest cot al Prutuluf, aparindu-se
in contra Turcilor.
Tabia-Vechie, ruinele una fortigre/e
turcqtT, in jud. O pl. Tulcea,
pe teritoriul com. urb. Tul-
cea, capitala judetuluT, situate
in partea de V. a pina i de
N.-V. a ora§uluT, pe dealul TulceY,
linga ruinele vechiultn ora;
Tulcea. S'a distrus de cind Rominia
a luat Dobrogea ; fusese
ridicata pe la inceputul seco
luluf de catre TurcT, pentru a
apara trecerea DunareT in contra
Ru,ilor, in razboaiele ce pur
tari cu eT.
Tablele, pichel, pe granita Transilvanier,
jud. Neamtu, situat intre
pir. Bistrita ;;i Coromislele.
Tabonul, picket militar pentru
paza frontiereT, jud. Teleorman,
pe marginea DunareT, in dreptul
com. Seaca.
Taili-Sirti,deal, in jud. Constanta,
pl. Silistra-Noua, pe teritoriul
com. rur. En4enli, §i anume pe
acela al cAtunelor Bazirgian ,i
Techi-Chioi. Se intinde din S.
de satul Bazirgian, indreptinduse
spre S., cu o directie gene
rala de la N.-V. catre S.-E.
Se intinde printre valea Gheren-
Cea ir ,i dealul Mezarlic-Bair
§i. se prelunge§te cu dealul
Havalele-Burun. Este acoperit
cu tufer4 i,-3i e situat in partea
de S.-E. a pla§eT §i cea de V.
O centrall a comuna.

TAINA 540 TAITA
Taina, deal, jud. Fälciuí, pl. Prutul,
ramificare a dealulur Lohanul,
care se intinde spre E.,
pe teritoriul com. Iepureni,
spre V. de satul Iepureni, in
hotarul mosier Hui. Nurnit astfel,
pentru cg aicr era un loc
unde se ascundeati locuitorir
vechr in timpul invaziunilor.
Tainita, munte, in jud. Buzgg,
com. Boziorul, cgt. Nucul, situat
intre valea Tainiter i piriul Bisca-
RozileI, i zvorul Gote,u1;i muntele
Arsenia. E izolat i acoperit de
vaste §i seculare pgdurr.
Tainita, iddure secularA, in jud.
Buzlg, com. Boziorul, cit. Nucul ;
face un corp cu BIleanca, Bursuaria
i Hinsarul, sub numele de
Nucul. (Vezr Nucul, pgdure).
Tainitei (lzvorul-), izvor, in j ud.
Buzgil, com. Boziorul, cgt. Nucul,
pe hotarul de N. despre
com. Goidqti. Incepe din muntele
Tainita §i se scurge in pinul
in fata localu
luT primgrier din com. Gura-
Teghir. Malurile sale sunt avute
In grezie, lignitg, lemne petrificate,
fier sulfurat, etc. Aproape
de sorgintea sa are i o ving
de apg pucioasg.
stinct de piatrd,
ce se ridicg in formg de coloane
marr, in mijlocul pädtirer Tainita,
com. Boziorul, jud.
Tair-Buaz (Privalul-luL),gir/d,
jud. Constanta, pl. Hirova, com.
urbang Hir,ova. Se desface din
Dungre, din dreptul Canalulurlur-Manole,
se indreaptg spre
E., avind o directiune generalá
dela N.-V.-V. spre S.-E.-E.
brazdind partea apusang a comuneT.
Dupg 21/2 kil, de curs,
primefte apele bgltil Puturoasa,
la apor numele de Privalul-
RotunduluT, de la balta Rotundul,
in care se deschide.
Contine pe,te, ce vine din
Ore. Pe malul sAil drept este
drumul, ce vine de la Hirova
spre Conacul-lur-Manole.
Taita, sat, in jud. Tulcea, pl. Isaccea,
com. rur. Balabancea, situat
In partea centralg a plgOT ì in
cea nordicg a comuneI, pe malul
drept al vgiT Tiganca, unde
Tiganca se une,te cu Taita, la 9
kil. spre N. de cgt, de re,edintg.
Se märginqte la N. cu com.
urbang Isaccea ; la E., cu com.
Nicolitelul ; la V., cu cgt. Tiganca
; la S., cu ea. Geaferca-Rusg.
Dealurile care fi brgzdeazg
sunt : Cadiul i Breazul la N,,
Taita prin rnijloc, Piral la E.
E udat de piriul Taita ii afluentul
sgg Valea-Cadiulur, la V.
N. §i de valea Pirlita, unitä cu
Pirlita-Micg, la S. i E.
Drumurr comunale Il leagä cu
ca. Hancearca, Geaferca i com.
apor cu Isaccea §i
Luncavita.
Taita, mandstfre, in jud. Tulcea,
pl. Isaccea, pe teritoriul com.
Balabancea, i anume pe acela
al -cgtunulur sàil Tiganca-Taita,
In partea de N. a pl4er §i a
comuner, la T o kil. spre N. de
ca. de re,edintg, Balabancea,
la 11/2 kil. spre N.-V. de satul
Tiganca-Ta4a, la poalele dealulur
Tiganca, pe malul drept al
piriulur Valea-Tiganca.
Taita, deal, in jud. Tulcea, pl.
Isaccea, pe teritoriul com. rur.
Balabancea, cgt. Tiganca-Taita.
Se desface din dealul Breazulur.
Se intinde spre S., printre piraiele
Taita i Pirlita, avind o
directiune generalg de la N.-E.
spre S.-V. ii brázdind partea
de N. a plg;ief i a comuna
Pe muchia lur merge drumul
comunal Cocopl-Taita. Se ridicg
la o ingltime de 284 ni.
Este acoperit numaI cu pgclurr,
In care predoming stejarul
teiul.
Taita, rid, cel mal insemnat
curs de apg din jud. Tulcea §i
din toatg Dobrogea. Izvore§te
din dealul Cadiulur, din poalele
sudice ale 14 face un semi-cerc
spre V.; se indrepteazg iar spre
S., udind poalele dealulur Taita ;
trece prin satul Tiganca- Taita
; de unde o ia spre S.-E. ;
trece prin satele Hancearca §i
Giaferca-Rusg, pe lingg cgtunul
Balabancea ; intrg in com. Orta,
Chioi, pe care o udg pe la S.;
de aci se indreaptg spre E., ping
In dreptul com. Alibei-Chioi, de
unde o la spre S.-E; trece pe
lingg com. Ba,-Chioi, Armutlia,
ca. Camber §i Satul-Noti ; formeaz4
lacul Toprac-Chiopru,
dupg un curs de aproape roo
kil., udind partea centralg-sudicg
a plg,er Isaccea §i pe cea de
N. a plg,er Babadag, se varsg
in lacul Babadag, la 3'12 kil, mar
sus de ora§ul Babadag. Malurile
sale sunt ripoase pgrig in
com. Balabancea ; §i de aci joase
§-i acoperite cu verdeatg. Basinul
sAti, Cu o intindere de 150000
hect., e cuprins intre dealurile
Teilor, CoOegiul, Secarul, David,
Amzalgr, Carapcea, Dautcea,
Consulul, Bac-Ciaupl, Petrosul
Carada-Bair, la V. §i S.;
dealurile Cadiul, Piatra Ro;iie,
Telita, Ciliculur la N. Cuprinde
juingate din pl. Isaccea,
cu comunele Balabancea, Orta-
Chioi, Meidan-Chioi i o parte
din pl. Babadag cu con). Ba-
Chioi, Armutlia, Congazul. Afluentir
principalr ar sAT sunt : Valea-Tiganca,
Cgrbungria, Sarap-
Dere, unit cu David, Dautcea,
Ba§-Chioi, unit cu Musafir-Culac,

TAITA-MARE
Jidini si Bac Ciausul, pe dreapta ;
Valea - Pirlita, valea Boclogea,
piriul Acadinul, valea Ormangic-Cula
si izvorul Telita, pe
stinga. Avind tot-d'auna apa,
intretine rodnicia cimpiilor pe
care le strabate. Pune in miscare
peste 50 morY asezate pe el.
Taita-Mare, ramurd principald
a riului Taita, jud. Tulcea. Izvoreste
din poalele sudice ale dealule
.Cocosul. Se indreapta spre
S.. V., pritneste piriul Cadiule
si, lingl satul Tiganca, piriul
Taita-Mica, spre a forma impreuna
riul Taita. Ud a partea
de N. a piase' Isaccea si com.
Balabancea.
Taita-Mica', ramurd secundara
a riului Taita, jud. Tulcea. Izvoreste
din poalele sudice ale
D ealul uT-Teilor. Se indreapta spre
S.-E., udind partea de N. a
piase Isaccea si a comune Balabancea.
Primeste pe dreapta
Valea-Tiganca si, litiga satul Ti.
ganca, se uneste cu Taita-Mare,
spre a forma riul Taita.
Talaba, sat, in partea de S.-E.
a cora. Deleni, pl. Mijlocul, judetul
Falda, la T kil, de satul
de resedinta, asezat pe costisa
dealuluI si a sesuluT piriule Bujor-Talaba.
S'a infiintat de un proprietar,
numit Toma.Luca, cu locuitori
Tiganr, improprietariti dupa legea
din 1864, pe o suprafata.
de 115 hect.
Are o populatie de mi suflete;
o biserica vechie, reconstruita
de catre locuitorr in 1856.
Talaba, mgie, jud. Ilfov, pl. 01tenita
; tine de com. Cascioarele.
Are o intindere de 953 hect.
apartinind insurateilor.
Talabasca, mofie, In j ud. Tecuciti,
541 TALEA
com. Fundeni, pl. Birlad. Are
o suprafata de 314 hect., 89
ariI, din care 156 hect. loc arabil,
iar restul baltos.
E strabatuta de calea ferata
Hanul-Conachi-Privalul.
Poarta aceasta numire de la
un slujbas al le 5tefan-cel-Mare
cu numele de Talaba, care pentru
serviciile sale militare a primit
dar aceastà mosie, unde
a infiintat 2 sate: Branistea si
Piele - Goala, care, din cauza
inundatiilor Siretule, s'ail distrus.
Talapanul, cdtun, in jud. Putna,
pl. Zabrauti, comuna Straoanid.-s.,
situat pe apa itsiteT si pe
coasta piriuluT Repedea.
Are o populatie de 135 suflete.
Talar-Ceair, vale, in jud. Constanta,
pl. Mangalia, pe teritoriul
com. rur. Cavaclar, si anume pe
acela al catunule sal Mangaci,
situata In partea de V. a piase
si cea centrala a comuna Este
asezata intre %/lile Culac-Ceair
si Mangaci-Ceair, cu o directiune
generala de la N.-V. catre S.-
E. Are o lungime de aproape 3
kil. Satul Mangaci este asezat
in partea de N. a ;rae, care e
strabatuta de drumul comunal
Mangaci-Ghiuvenli.
Tala§manul, sat, in jud. Constanta,
pl. Medgidia, cal. com.
Enige, situat in partea de V. a
piase si cea de N.-V. a comuna
la T o kil. spre N.-V. de
resedinta, pe valea cu acelasT
nume. Are o intindel e de 166
hect., din care 4 hect. ocupate
de vatra satuluï, cu o populatie
in parte bulgareasca si in parte
romina.
Tala§manul, movild, in judetul
Constanta, pl. Medgidia, pe te-
ritoriul com. rur. Enige si anume
pe acela al cat. sau Talasman,
in partea de V. a piase si cea de
N. a comline, la 1 ' 2 kil. spre
N. de satul Talasman. Are 178
m. Inaltime. E punct strategic
dorninind prin inaltimea sa satele
Talasman, Polucci si Arabagi,
valea Urluia, drumul judetean
Ostrovul-Cuzgun si calle comu
nale Rasova Enige si Aliman-
Polucci. Este acoperita cu verdeata.
Talea, com. rur., jud. Prahova,
plaiul Pelesul. S'a infiintat pe la
1790, dupa cum se constata
dintr'un leat gasit pe stilpul bi.
serice vechl.
E situata pe un deal, in apropiere
de muntT, la 55 kil.
de capitala judetule si la 28
kil. de resedinta plaiilla
Se margineste cu jud. Dim
bovita si Cu mosia Cotnarnicul.
Se compune din 2 catune
Talea si Plaiul, cu o populatie
de 841 locuitorI.
Are 2 bisericT, una de lemn,
facuta la 1790, si cea-l'alta de
zid, construita la 1878, Cu hra
mul Sf. Nicolae, ambele deservite
de 1 preot; o scoala ; 2 ch.
citunT
Locuitorii, in numar de 127,
s'au improprietarit la 1864, pe
mosia Printule Panait Ghica si
a caseT Zoe Brincoveanu, dindu-li-se
380 hect. ET poseda :
166 cal, 182 lepe, 20 vacT,
156 boT, 385 capre, 3685 oT si
269 porcT.
In raionul comunet, pe moia.
Breaza, este o cariera de piatra,
numita Cariera BeliT.
Budgetul comuna e la vera
turI de 2190 lel si la cheltuell,
de 2169 leT, 74 banT.
E brazdata de mal multe dealurl,
cu directia S.. E, si de pis
curile : Ptscul-cu-Catina si Pisad
cu-Plopt, situate in partea de S

TALEA 542 TALPA-TR1VALEA
a comuneI. Toate servg pentru
pa,une.
E udatä de girla Belia, care
face mal' multe zigzagurY, i de
ValceauaNiezuinei.
Talea, sat, facind parte din com.
rur. Talea, pl. Pelepl, jud. Prahoya.
Aci e re,edinta comuna.
Taterul, insuld in Dungre, jud.
Constanta, pl. Sdistra-Noug, pe
teritoriul com. rur. Beilicul, lungg
de i kil., larga de too m., cu o
intindere de lo hect., i despgrtitd
de malul dobrogean al DungreY
printr'un brat, larg de too
adinc de 4 in., putin navigabil.
E neproductivg, fiind acoperita
in toatg intinderea cu pietris
i nisip.
Talpa, com. rur., in jud. Neamtu,
pl. de Sus-Mijlocul, formatd din
satele : Chiliile, Crge;iti, Hldpe;ti,
Homiceni, Negoe0, Talpa,
§i Taetura (Tdetura-Bor,eni), cu
o suprafatg de 3118 hect., i o
populatiune de 18 lo suflete.
Dintre locuitoriI improprietaritI
in 1864, sunt astazI : 85
care trgesc §i-,I stdpinesc locurile
lor, 92 ca urmag; 42 care,
dei insurati i cultivatorI de
pgmint, n'ad nicI un fel de proprietate.
Are 5 biserid ortodoxe, deservite
de 2 preotr i 5 dascal1;
una catolicg ; o §coala mixta.
Burdgetul com. e de 4828
4 banT, la venituil Id de 4783 Id
la cheltuelI.
Comunicatia cu satele vecine
se face prin §oselele Bgrbgoani-
Talpa-Tupilati ; Talpa-Baratca ;
Talpa-Hlape$i.Totote§ti.
Talpa, sat, jud. Botopni, a§ezat
pe coasta de deal, in dreapta vaid
piriuluT Ursoaia, in partea de
V. a com. Gorbgneti, pl. Miletinul.
Are o suprafata de 507
hect., i o populatie de 24 familiï
85 suflete ; 3 iazuti ;
moarg de abuti i puting pgdure.
Vite : 200 bol' §i vacI, lo cal,
150 oT §i 45 perd.
Se mal' numea §i
Talpa, sat, pe mo,ia Cu
nume, com. Lozna, pl. Berhometete,
jud. Dorohoid.
Are o populatie de 168 suflete
; o bisericg, cu hramul SI.
Mihail i Gavril §i S-ta Treime,
Cu i palamar, mica, facuta din
lemn in 1777 de Teodor Volinschi,
§i reparatg in 1860 de
loan Volinschi.
Riul Siretul curge pe hotar.
Drumurl principale sunt : calea
nationalg Mihaileni-Boto,ani,
drumul care duce la Zamo0a
la Grameti.
Mo;iia se hotgre,te cu : Do
bronguti, riul Siretul,
Lozna.
Talpa, sat, in jud. Neamtu, pl.
de Sus - Mijlocul, com. Talpa,
situat la 301/2 kil. de ora;u1
Piatra (prin satul Borni). A re o
populatiune de 450 suflete ; o
bisericg, ortodoxa, Cu un preot
i i dascal i una catolicg ; o
,coald ; 2 morT de apä i i fergrie.
Numgrul vitelor e de 295
capete.
Talpa, subdivizie a satuluz Dealul-
Nod, jud. 13acgii, pl. Bistrita-d.-j.
Talpa-Bitcoveni, com. rur., in
jud. VJaca, compusg din cgt. :
Linia-Coastd, Mo§teni-Rotgre,ti
saü Rindurica, Talpa - Trivalea
san Bitcoveni ;;i Zadáriciul, Pduleasca
san Coste0. Situata la
V. judetuluI Teleortnan, la 62
kil. de Bucure,ti, 65 kil. de Giurgi4
28 kil. de Obedeni, re,edinta
pl4er Glavacioc-Neajlovul.
Are o populatie de 684 su-
flete ; o §coalg. mixta; o biserica,
cu hramul Sf. Paraschiva, deservitg
de 2 preotr §i 2 dascglr.
Budgetul com, e la veniturI
de 2844 leï, iar la cheltueli, de
2094 leT.
Pe aci trecea drumul ce] vechiti
al pcnteI, ce ducea de la Bucure,ti
la Craiova.
Talpa - Ione§ti, cdtun, pendinte
de com. Talpa °grazne, pl. Glavaciocul,
jud. Vlaca, proprietate
a mopenilor.
Talpa-Ogräzile, com. rur., in
jud. Vla§ca, pl. Glavaciocul, compusd
din cgt. : Lefe;ti,
Talpa - Ograze,ti
Cu mahalaua Dovloce,ti i Talpa
Trivalea, toate situate pe platoul
dintre Valea-Clenite i Valea-
Cilni;itd, la V. judetuluT, despre
Teleorman, la 67 kil. de Giurgill
la 29 kil. de Obedeni, reedir4a
pl. Glavacioc-Neajlovul.
Are o populatie de 1583 suflete
; 2 bisericI, deservite de 2
preotf .5i 3 dascali ; o ;icoala
mixta; o moara cu aburr §i 6
Budgetul com, e la veniturI
de 3776 Id i la cheltueli, de
2783 ler.
Talpa-Ogräzile sal:1 Peret, cdt.,
pendinte de com. Talpa-Ograzeni,
jud. Vlaca, pl. Glavaciocul.
Moia are o suprf. de 1300 hect.
Talpa-Trivalea, cdtun, pendinte
de com. Talpa °grazne, jud.
Vla§ca.
Talpa-Trivalea satá Bitcoveni,
cdtun, pendinte de com. Talpa-
Bitcoveni, jud. VJaca, pl. Glavaciocul.
Are o suprafata de 1615 hect.
S'a dat la 35 locuitorI in 1864
o suprafata de 171 hect.
Are o padure de 25 hect. §i

TAMAg 543 TANACUL
o moara Cu aburt pe Valea-A-
(Vezt com. Talpa-Bitcoveni)
Tama§i, com. rur.. In jud. Baca,
pl. Siretul-d.-j., situata pe sesul
Siretulut, pe malul sting. E formata
din 6 sate : Furnicari, Racoya,
Fintineanul, Tarnasi (resedinta)
Coteni si Chetrisul.
Se invecineste la N. cu Rusi,
de care se desparte prin riul Siretul
si com. Buhociul ; la S.,
cu Gioseni; la E., cu
la V., cu Valea-Seaca.
E udata, afara de Siretul, care
if spalà marginea de V., si de
2 piriiase: Racova i Tamasi ;
si este brizdata de dealurile
Coteni, Racova, Chicerea, Bradulut
si Chitigoiul.
Are o populatie de 1440 SUflete;
o scoala mixta, care functioneaza
din 1865, in satul Tamasi
; 3 bisericr, una ortodoxa,
deservita de un preot .si un cintaret,
una catolica, la Chetris,
si alta, tot catolica, la Racoya.
Se gaseste pe mosie o moara
Cu vaport si 3 mort de apa.
Viile ocupa o suprafata de
74 hect.
Vite : 38 caT, 559 vite marT
cornute, 238 porcT, 32 capre
990 oT.
Budgetul com, e la veniturt
de 5172 ler, 77 bant, iar la chel
tuelt, de 2711 Id, 19 bant.
E strabatuta de calea judeteana
Bacaa-Parincea si de cat com.
care o leaga cu satele vecine.
Distantele ; la Bacau, capitala
jud., Ii kil. ; la Tirgul-Parincea,
resedinta pl., 15 kil.; la Valea-
Seaca, 16 kil. ; la Rus', 5 kil. ;
la Gioseni, 7 kil. ; la Buhociul,
16 kil. si la Milesti, 12 kil.
Tama§i, sat, i resedinta com.
cu acelast nume, jud. Bacati, pl.
Siretul-d.-j., situat pe piriul Ta-
masi si lingà dealurile Chicerea
si Chitigoiul.
Are o populatie de 502 suflete
; o scoala; o biserica catolica,
facuta de locuitorf la 1836,
si una ortodoxa, Peal la 1792
de Manolache - Coroiu; o cirduma
; 2 morf.
Vite: 18 cal, 209 vite cornute,
102 porcT si 19 capre.
Tama§ul, sat, facin i parte din
com. rur. Corbeanca, pl. Znagovul,
jud. Ilfov, situat pe un
ses intins, la N. de Bucuresti.
Sta.' in legatura cu Bu ftea si Cu
Corbeasca prin o osea vecinala.
Aci este resedinta primaria.
Se intinde pe o suprafata de
721 hect., cu o populatie de
598 locuitort.
Are o biserica, cu hramul
Sí. Nicolae, deservità de i preot
siI cintaret; i coala mixta; 2
masinf de treerat, i he/esteti.
Comerciul se face de 3 circiumarT.
Numarul vitelor mart e de
336 si al celor micT, de 525.
Tama§ul-Mare §i Tama§ul-
Mic, munti, la N. jud. Muscel,
intre riul Dimbovita si Frontiera.
Aci culmea principalä a
Carpatifor, in dreptul plaiulut
Dimbovita, 'sf schinTha brusc
directiunea spre S.-E., merge
ast-fel pana din jos de Peatralut-Craiti,
la Piscul Sf. Ilie, de
unde se indrepte spre N.-E.,
formind in aceasta parta hotarul
catre jud. Dimbovita.
Tamba, sal, ju I. Botosani, pl.
Cosula, asezat pe coasta de E.
a dealulut Tamba, in dreapta
piriulut Miletinul si in partea de
N. a com. Uriceni. Are o populatie
de 59 familiT, sail 230
suflete.
Tana-Sala, vale, in j'id. Con-
stanta, pl Silistra-Noul, pe teritoriul
comunet rurale Lipnita
anume pe acela al catunulut
sau Coslugea. Se desfare din
poalele rasaritene ale dealulut
Coslugea, si se indreapta spre E.,
avind o directiune generala de la
S.-V. spre N.-E., brazdind partea
de N. a plaset si pe cea de
N.-V. a comunet si a catunulta.
Dupa un drum de vre-o 21/2 kil.
se uneste cu vaile Micul-Orman
Valea-lat-Iroftie, pentru a forma
impreuna valea Coslugea. Malurile
sale sunt joase si acope
rite id' si colo cu padurice. Printr'insa
trece drumul comunal
ce duce de la Calnia la Satul-
Nou.
Tana-Sirti, deal, jud. Constanta,
in pl. Silistra-Noua, pe teritoriul
com. rur. Girlita. Se desface
din dealul Bei-Orman-Bair, si
anume din virful numit Cuiugiuc;
se indreapta spre N., avind o
directiune generala de la S.-E.
spre N.-V., brazdind partea de S.
si V. a plaset si cea de S. a comunet.
Se intinde printre valea
Ese-Chioi-Ceair si doua vat mat
miel, adiacente ale sale. Se ridica
pana la o inaltime de 135 m.,
dominind valea Ese-Chioi-Ceair.
Este acoperit cu tufarisurt,
mapitT din intinsele padurt ce
odinioara acopereati acest deal.
Pe la poalele-I de E. trece un
drum comunal : Chiuciuc-Cainargi-Girlita.
Tanacul, com. rur., jud.
pl Crasna, la to kil. de orasul
Vasluiti si la 32 kil de Codaesti,
resedinta plaset, situata in
sirul de dealurt ce se intind de
la N. spre S., pe partea stinga
a piriulut Vasluetul. Terenul sari
est foarte accidentat, prezintind
dealurT, podise si val.
E formata din satele: Tanacul,
Burghelesti i Benesti, pe o su

TANACUL 544 TAPLICUL
prafatg de 3290 hect., ca o populatie
de 556 familiT set 2136
suflete.
Are o coak i 4 bisericl,
deservite de 4 preotl si 4 eclesiarta
; maT multe morY de vint
6 circiume.
Comercial se lace de 29 per
soane.
Vite: 1497 vite marl corunte,
1550 cif, 129 caT §i 870 rimg-
torT.
LocuitoriT posedg : 185 plugurT
si 290 care cu bol, 4 plu
gurI cu caT; 200 stupT cu albine.
Budgetul com, e de 3246 le1,
57 bant, la veniturT i de 2640
le, 87 bant, la cheltuell.
Tanacul, sat, jud. Vasluiti, pl.
Crasna, com. Tanacul, situat
pe podi,u1 §i coasta DealuluT-
MoareT, pe o limbg de pgmint
numitg DealulParpanita ;--;i pe
coasta dealuluI Merieni.
Are o suprafatg. de 1717 hect.,
cu o popula tie de 355 familiT,
1402 suflete ; o ,coalg, infiintatg
in 1867; o bisericg,deservitg de
2 preNT si 2 cintäretT; maT multe
morl de vint i 4 circiuml.
Vite 1004 vite marT cornute,
1100 ol, 59 cal §i 500 rimritor1
LocuitoriT posedg: too plugurT,
209 care ca bol; too stupT.
Tanai-Teiubesi, deal, in jud.
Constanta, pl. Medjidia, pe teritoriul
com. rur. Mamut-Cuiusu
Biulbiul. Se desface din partea
de N. a dealuluT Carada-Bair,
indreptinduse spre N., inteo
directiune generalg de la S.-E.
spre N.-V. ; trece prin satul Mamut-Cuiusu
§i se terming eu dealul
Ciflic-Bair, dupg ce a mers printre
vgile Ce§me-Culac §i Derin-
Alceac. Are o ingltime de 125 m.,
dominind satul Mamut-Cuiusu,
vgile Derin-Alceac, Ce,me-Culac
drumurile comunale Mamut-
Cuiusu, Caceamac §i Mamut-Cu-
iusu-Chiuciuc-Biulbiul. Este situatg
in partea de V. a pl.
corn Mamut-Cuiusu í cea de
V. a com. Biulbiul.
Tangtrul, com. rur., jud. Vla,ca,
pl. Cilni,tea, compusg din cgtunele
Gubavia, Mirgul, Tangirul
Petru-Rare,. E situatg pe
partea dreaptg a apeT Cilni,tea,
putin mal sus de Stoene,ti, la
42 kil. de Bucure,ti, 30 kil.
de Giurgiti i 9 kil, de Ghimpati,
re,edinta plg,eT.
Are o populatie de 1379 su
flete ; 2 bisericT, deservite de 2
preotT i 3 cintgretT; o ,coalá
mixtg ; 4 circiuml.
Budgetul com, e la veniturT
de 4171 leI i la cheltue11, de
3494 ler
In com., Statul posedg 4 trupurT
de pgdure: Ogara, 400
hect.; Te,i1a, 350 hect.; Manaful,
300 hect; Albele i aliile, 400
hect. ; toate tin de ocolul silvic
Ghimpati.
Tangtrul sati Ogarul, catun,
pendinte de com. Tangirul, pl.
Cilni,tea, jud. Vla,ca, situat pe
partea dreaptg a apel Cilni,tea,
proprietatea statuld, fosa a mAna'stireT
Sgrindarul. Se arendeazg
impreung cu trupurile Mirgul .5i
Albele Cu 47000 leT.
Are o suprafatá. de 1750 hect.;
o bisericg, deservitg de i preot
dascAl ; 2 circiumI.
Tanislavi sati Stanigociul, sat,
fgcind parte din com. rur. Doze,ti,
pl. Cerna-d.-j., jud. Vilcea,
situat in partea de S. a com.,
pe valea riuluT Geamgna.
Are o populatie de 366 locuitorr;
o bisericg, cu hramul
Sf. loan, ziditg de locuitorT in
anal 1864.
Tansa, com. rur. i sat, jud. Vasluir',
la 50 kil, de ora,u1 Vas-
luiti i la 25 kil. de Negre,ti,
re,edinta plg,eT.
E a§ezatg in partea de V. a
pl. Fundurile i a jud.
in margine ca jud. Roman, situatg
intr'o infundAturg a doug
dealurT, din care unul, care vine
in partea de E., poartg nunnele
de Suhuletul, iar in prelungirea
sa spre N. ia numirea de Dealul-
PgdureT-MuculuT §i cel-l'alt, care
vine in partea de V. a satuluT,
se nume,te dealul Fina, pe al
cgrul podi i coaste e asezata
o mare parte a satuluT. La poalele
luT se intinde un §es, numit
*esul-Dagitel, care lgtinduse
spre S.-E., ia numirea de
Lunca-Dagitet.
E strgbgtut prin centru de
piriul Tansa, care desparte
In doug.
Are o suprafatg de 713 hect.,
cu o populatie de 581 familif,
sati 2355 suflete ; 2 bisericT, una
vechie §i alta mal' noug, fgcutg
la 1882 de ob§tia locuitorilor,
deservite de 2 preott i 2 cintgretT;
o ,coalg, infiintatg la
1865; maT multe morT de vint.
Comerciul se face de 9 persoane.
Vite : 723 vite marT cornute,
12 caT, 956 oT, 8 capre ;i 33
rimgtorT.
Budgetul com, e de 3850 le
la veniturT §i de 3618 leí, 19
banT, la cheltuelT.
Taplicul, deal, in jud. Constanta,
pl. Silistra Noug, pe teritoriul
com. rur. Girlita, §i anume pe
acela al cgtunuluT sgti Ganta. Se
desface din dealul Draca, se indreaptá
spre V., avind o directie
generalg de la N.-E. spre S.-V.,
brgzdeazg partea de N. a plg-
§el §i a comunel §i se intinde
printre valea Galia i Tezerul
Girlita, flcindu-T malurile inalte
stincoase. Satul Galita, in parte,
e a,ezat chiar la poalele sale su-

TARCAUL 545 T4-BAIR
dice. Se ridica pana la o inaltime
de 46 m., dominind valea
Galita, satul Galita, Tezerul Girlita,
in parte, ,i drumul comunal
ce merge pe muchia luT: Gatita-
Cilnia. E acoperit cu paclurr ,i
finete, iar pe poalele de S.-E,,
cu putine podgoriT.
Tarcäul, sat, in jud. Neamtu, pl.
Piatra-Muntele, com. Pingarati,
situat pe piriul Cu acela,T nume.
Are o populatiune de 400 suflete
,i 119 case.
TarcAul, schit, situat pe mo,ia
Tarcaul, com. Pingarati, pl. Piatra-Muntele,
jud. Neamtu, la confluenta
pieuluT Bolohani,u1 cu
piriul Tarcaul.
S'a zidit la 1833 de catre Eromonacul
Avratn, cm' cheltuiala
bine-facatorilor», ,i are hramul
Dumineca tufuror Sfintilor.
Tarcäul, san Ciudomirul, ,rird
de munir, jud. Bacan, pl. MunteluT,
com. Brusturoasa, de pe
granita spre Ardeal, de la Ghi me,
§i muntele Ciudomirul pana in
virful cu acela,T nume, ,i de aci
inainte prin judetul Neamtu, pan'a"
la pasul BicazuluT.
Tarcaul, virf de triunfe, jud. Bacan,
pl. MunteluT, com. Brusturoasa,
situat putin maT la N. de
coltul N.-V. al judetuluT, pi inalt
de 1664 m.
TarcAul, ftlidure a statuluT, in
intindere de 35000 hect., jud.
Neamtu. Din aceasta intindere,
numaT ¡0000 hect. sunt puse
in exploatare.
Tarchul, Ala, izvore,te din muntele
Tarhaoa,u1, jud. Neamtu,
(marginea despre judetul Bacan),
curge spre N., trecind pe la
schitul Tarcaul, apoI pe la Brate,,
Tarcan, ,i se varsa pe
66546. Afarole Diojionar Geograjto. Voi. V.
dreapta riulul Bistrita, dupti ce
prime,te urmatoarele piriia,e : din
dreapta, piriul Cracul - TapuluT,
Parami,tea, Piriul-luT - Dumitru,
Piriul-luT Chirila, al-Murgociului,
al-ParuluY, al-Radulta, Butuci/or,
Laptoacelor ,i Malae,tea ; iar din
stinga: Tarcuta, Bolohánosul (Bo-
1ohani,u1), Brate,u1, Ata, CheiT,
PretreT, BatrineT, Frasinul, CriveT.
Taraul, izvoare minerale sulfuroase,
jud. Neamtu, pl. Piatra-
Muntele, com. Pingarati, pe mo,ia
Tarcaul.
Tan-Verde, sat, in jud. Tulcea ,
pl. IstruluT, catunul com. Cogelac,
situat in partea de S. a plOT
§i cea de E. a comuneT, la 2 kil.
spre E. de catunui de re,edinta,
Cogelac, pe malul sting al piriuluT
Duimgi, la poalele sudice
ale dealuluT Haidin.
Are o intindere de 3010 hect.,
cu o populatiune, amestecata, de
563 suflete ; o ,coall ,i o casä
de rugaciunT.
Tarnita, sat, facind parte din
com. rur. Baia de-Arama, jud.
Mehedinti, plaiul Clo,ani, a,ezat
pe ambele laturT ale ,oselel Severin-Flore,ti-Baia-de-Arama,inteo
pozitiune frutnoasa.
In sat, in apropiere ,i in partea
dreapta a piriuluT Bistrita, se afla
urmele une manastirT vechT.
Tarnita, sat, in jud. Roman, pl.
Siretul-d.-s., com. Stanita, spre
S.-V. de satul Stanita ,i la
4 kil, de el, aproape de extremitatea
de E. a judetuluT. Are
o populatie de 135 suflete.
Locuitorif posea 2009 vite
marT cornute.
Tarnita, sat, factnd parte din com.
Once,ti, pl. Stani,e,ti, jud. Tecuciti,
situat in partea de N. a
comunel.
Are o suprafata de 250 hect.,
cu o populatie de 564 suflete ;
o ,coall mixta, infiintata la 1891;
o biserica, cu hramul Adormirea
MaiciT DomnuluT, situata toc.
mal pe hotar, intre jud. Te.
cuciu ,i Bacau.
Satul are o vechime de mat
bine de I00 anT ,i locuitoriT
sal' sunt venitl din Bucovina
Tarnita, schit de calugelrr,la poalele
munteluT Magura, comuna
Grage,ti, pl. Girlele, jud. Putna.
Tarnita, sau Tarnitoaia, virf de
munte, jud Bacan, pl. MunteluT,
com. Vasie,ti, din ,ira Moine,tilor.
La poalele luT se afla un
lac mare de vre-o 7 hect.
Tarnita, mofie, proprietate a statutti)",
jud. Tecuciii, com. Once,ti,
pl. Stanimti. Apartinea manastireT
Rachitoasa. Are o suprafata
de 1205 hect., din care o
padure de 400 hect.
Tarnitele, munte, jud. Suceava,
pe culmea caruia e hotarul TareY,
intre Bro,teni ,i Bucovina,
avind 1475,5 m. altitudine.
Tasoc, deal, in com. Tanacul,
pl. Crasna, jud. Vasluiii. Se intinde
de la N. spre S., dinspre
Grumaze,ti, pana la circiuma Buzabriciti.
Pe dinsul e a,ezata o parte
a satuluT Tanacul.
Ta§-Bair, deal, in jud. Tulcea,
pl. Babadag, pe teritoriul com.
Congaz. Se desface din dealul
Ciatal.Bair, se intinde spre S.,
In o directie generala de la N.
spre S., brazdind partea de N.
a plA,eT ,i cea de E. a com. Pe
la poalele de S. trece drumul co.
munal Congaz-Agi-Ghiol. Este
acoperit cu tuferi,urY ,i de natura
pietroasa. Domina s. Congaz.
69

TAs-BAIR 546 TA-PUNAR
Ta§-Bair, deal, in jud. Tulcea,
pl. Babadag, com. Arinutlia. Se
desface din dealul Asmilar-Bair;
se intinde spre N., in o directie
generala de la S. spre N., brazdind
partea de N. a plasiI si de S.
a comuna Este de natura stincoasa,
acoperit cu padurI si cu
pasunT. Domina cu virful sail
inalt de 115 m. satul Camber
si drumul comunal Camber-
Slava-Rusa.
Ta§-Bair, deal, in jud. Tulcea,
pl. IstruluI, pe teritoriul com.
rur. Ciamurli-d.-s., $i pe al catunulta
sart Caugagi. Sc desface
din dealul Chiuciuc-Bair ; se intinde
spre E., in o directie generará
de la V. spre E, brazdind
partea de N. a plasiI i cea
de mijloc a comuna Se prelungeste
spre E. cu dealurile
Tasli-Bair si Bal-Bair. E de natura
pietroasa $i acoperit cu pa-
;uní.
Ta§-Burun, a'eal, in jud. Tulcea,
pl. Babadag, pe teritoriul com.
rur. Enisala. Se desface din
dealul Golovar-Bair ; se intinde
spre E., in forma de semicerc,
avind o directiune generala de la
S.-E. spre N.-V. ; brasdeaza partea
de E. a piase si cea de S.-E.
a comuna Pe la poalele de S.
trece calea judeteanä Babadag-
Jurilofca. Este de natura pietroasa,
acoperit cu putina padure
si pasunI. Virful cel mar inalt,
dealul Juc, are 84 m.
Ta§-Burun, virf de deal, jud.
Tulcea, situat in partea de E.
a plaseT Babadag $i a com. rur.
Enisala. Este unul din virfurile
nordice ale dealuluf Tas.Burun.
E stincos si bah de 70 m.
Se termina repede in iezerul Razelmul.
Pe la 12-15 m. de la
baza luI se vad resturl de cochiliI
marine, ceca ce atesta pre-
zenta de odinioara a Mari prin
aceste locurL
Ta§-Punar, com. rur., jud. Constanta,
pl. Medjidia, situata in
partea de V. a judetuluT, la 54
kil. spre N.-V. de orasul Constanta,
capitala districtulur, si cea
septentrionala a piase, la 19 kif.
spre N.-E. de oraselul Medjidia,
pe valea Tas-Punar.
Se margineste la N. cu com.
Siriul (pl. Hirsova) ; la E., cu
com. Pazarli $i Carol I (pl. Constanta);
la S., cu com. Tortomanul
; iar la V., cu com. Seimeni
si Topalul (pl. Hirsova).
Solul e in general accidentat.
Valle ad malurI inalte $i prapastioase.
Este brazdata de culmile
Carol I la E., Tas-Punar
la S., Topalul la V., $i
iriul la N. Principalele dealurI
din comuna sunt : Geabac-Bair
(106 m.), la S.-V.; Calele-Bair
(114 in ) $i Tortomanul (107 m.)
la S.; Tuzla-Bair (129 m.) la
S -E. ; Harapat Daga (103 ni.),
dealul La-Movila-Greculuï(95 ni.),
Pinar-Bair (I to m.), Zavol-Bair
(126 m.), toate spre V.; lantul
Eschesec (234 m.), Satis.Chioi-
Bair (131 m.), Alah-Bair (204
ni.) $i Saragea-Bair, &alud pietroase
$i intretaiate de o multime
de va( adincT si prapasticase,
la N ; Hos-Tepe-Bair (203
m.), Mdhometcea Bair (127 m.),
la E ; dealurile Tas-Punar (roo
ni.), Mezarlic-Bair ( loa ni.), Chior-
Cesme, (17 ni.) $i Baltagesti
(137 m.), in interiorul comuna
Ele sunt acoperite, in cea maT
mare parte, cu Aun)", fmete $i
putine samanatutt
Movile sunt 22, toate artificiale,
$i servesc ca puncte de
orientare si observatie.
Are 2 piraie miel': Boazgic-
Dere $i afluentul sati Saragea-
Dere, precum si mal multe val'.
Are o suprafata de 15708
hect., cu o populatie, amestecata,
de 1738 suflete ; 2 biseria una in
cat. Saragea, deservita de 1 preot
si 1 paracliser, alta in cat. Tas-
Punar, deservita de I preot, 1
cintaret si 1 paracliser, prima
cu hramul Sf. Nicolae, a dona
cu hramul S-tiI VoevozI ; 2
geamif, una in cat. Chior-Cesme
$i alta in cat. Tas-Punar, Cu 2
hogT; 2 scoale mixte, una in cat.
Chior-Cesme $i cea-l'alta in cat.
Tas-Punar; 2 coale musulmane
alipite de gearnir; 3 morI de
vint si 1 cu abur'''.
E formata din eatunele : Tas-
Punar, resedinta, in partea de
S., pe vaile Tas-Punar $i Sali-
Bei-Dere ; Baltagesti, in partea
de N., la 7 kil. spre N. de resedinta,
pe piriul Sara gea ; Chior-
Cesme-Romin, spre E., la 5 kil.
spre N.-E. de resedinta, pe valea
cu acelasT nu me ; Chior-Cesme-Tatar,
la 800 m. spre N.-E. de precedentul,
tot in valea Chior-Cesme.
Locuitoril poseda: 260 plugurl,
484 care $i carute, 1 masina
de treerat cu aburf, 8 masini
de secerat, 30 masini de
batut porumb, 25 grape de fier,
4 masinI de vinturat, 20 de cosit;
1007 caT, 2445 bol, 20 asinT,
22344 01 ii 194 pora
Comerciul este activ. Se face
prin gara Cernavoda, la 17 kil.
spre S.-E., $i consta in import
de coloniale $i manufacturT si in
export de cereale $i vite, cu
produsele lor.
Budgetul com, e la veniturr de
10955 1. si la chelt., de 5545 1.
Cal de comunicatie sunt: calca
judeteana Hirsova-Medjidia,
trecind pe la 1 kil. spre V. de
satul Tas-Punar ; apor drumurI
miel ce unesc catunele intre ele
si cu satele vecine : Tortomanul,
Caro] I, Dorobantul, Siriul, Satis-
Chioi, Boazgicul, Seimeni, etc.,
;d care se intretae in deosebite
directiunI.

TA-PUNAR 547 TATINA
Ta§-Punar, sat, in jud. Constanta,
pl. Medjidia, cgt, de resedintg
al com. Tas-Punar, situat
in partea de N. a plgser si
centralg a com., pe valea cu acelasT
nume. Are o intindere
de 3198 hect., din care 11 hect.
ocupate de vatra satuluT, cu o
populatie de 99 familiT, salí 525
suflete.
Ta§-Tepe-Iuc, movild, in juti.
Tulcea, situatg in partea de S.
a plgseT IstruluT si cea de E. a
com. Casimcea, asezatg pe una
din prelungirile de S.-V. ale dealuluT
Saxan-Cula, intre vgile Sulugea
si Di chili-Tas-Aleac. E acoperitg
cu verdeatg. Are 184 m.,
dominind cele doug vgT, piriul
Casimcea, satul Caciamac si drumul
comunal Caciamac-Rimnic.
Ta§äul, sat, in jud. si pl. Constanta,
cut, com. Cicracci, situat
maT mult in partea de E. a plgseT
;ti cea centralg a com., la 5
kil. spre N. de cgt. de resedintg,
Cicracci, pe ambele malurT ale
piriuluT Tasgul si la marginea
laculuT Tasgul. Are o suprafatg
de 1150 hect., cu o populatie
de 68 familil, sail 308 suflete.
Soseaua nationalg Constanta-
Babadag trece cu 2 kil. maT
spre V. de sat.
TaOul, lac, in jud. si pl. Constanta,
pe teritoriul comunelor
rurale Cicracci si Gargalic, situat
In partea de E. a plgseT, de S.-
V. a com. Gargalic, centrará si de
E. a com. Cicracci. Este inconjurat
de dealurile Sahman la
N.-E. si Cicracci si Cara-Chioi-
Bair la S.-V. Lungimea sa, consideratg
de la locul unde apa
Casimcea se varsg in el si pgng
la marginea sa de S.-E., este
de 8 kil. Adincimea variazg intre
2 5 40 metri, iar intinderea
este de 1200 hect. In partea de
S.-V. a laculuT si in interiorul
luT se aflg insula Chiuciuc-Ada,
care tine de com. Gargali-ul.
In partea de N. se varsg piriul
Casimcea si, putin maT la E., piriul
Tasgul ; iar in partea meridionalg,
se varsg piriiasul Cicracci.
Afarg de aceste piriun,
se mal deschid in acest lac si
urmgtoarele vgl : Valea-Tasgul,
Valea-Dolufaci si Valea-Cicracci.
Contine peste, al cgruT venit
apartine statuluT. Pe marginele
sale s'ail asezat mal multe sate :
Cara-Coium, situat in coltul sgil
de la S.; Cicracci, situat aproape
la jumgtatea liniel S.-V. ; Dolufaci,
situat la extremitatea sa
N.-V. ; satul Tasgul, situat in partea
de N., si satul $ahman, situat
aproape de extremitatea S.
a latureT N.-E. Malurile sale sunt
in general joase. Nu comunicg
Cu marea, fiind, intre el si mare,
o insemnatg distantg acoperitg
cu nisip.
Ta§aul, alt nume al piriului Casimcea,
care udg jud. Tulcea, pl.
IstruluT.
Ta§Aul, vale, in jud. si pl. Constanta,
pe teritoriul com. rur.
Cicracci, si anume pe acela al
cgt. sgii Tasgul. Are o directie
generalg de la N.-E. cgtre S. Se
intinde dea-lungul dealuluT Tasgul-Sirti,
trece prin satul Tasgul
si se deschide in lacul Tasgul.
Prin mijlocul acesteT válT e albia
piriuluT Tasgul, care are j umgtate
din lungitnea vgieT.
Taca, sittuc, in jud. Neamtu, pl.
Piatra-Muntele, com. Bicazul, situat
pe stinga piriuluT Bicazul,
In drumul ce duce spre trecgtoarea
Prisgcani.
Are o scoalg.
Tatanir, lac, jud. Tulcea, pl.
Sulina, pe teritoriul com. urb.
Chilia-VechTe, format de bratul
Chilia, in una din revgrsgrile sale,
si cu al cgruT brat secundar Tatam ,
comunicl prin gira Tatanir. Are
o intindere de 300 hect. si, impreung
cu lacurile Pojaret, Bisagi,
Capanos, ce se varsg inteinsul,
420 hect. Are 2 micT insulete
in interiorul sgu. Este inconjurat
Cu stuf, si contine peste,
care se consumg in orasul Chilla
si se exportg si in Basarabia.
Tatar-Bair, deal, in jud. Tulcea,
pl. Babadag, pe teritoriul cotn.
Bas-Chioi. Este o prelungi re S.-E.
a dealuluT Stamuni-Culac, brgzdind
partea centralg a plgseT si
a comuneT. De naturg stincoasg,
pe alocurea, doming satul Ras-
Chioi, asezat la poalele sale su
dice, si piriul Telita. Este acoperit
cu putine pgdurT si pgsunT In
tinse, si cu ceva semIngturl pe
la poale.
Tatar-Eni-Ghiol, lac, in partea
de N. a plgseT si jud. Tulcea
si cea de N.-V. a com. Malcoci,
a.proape de bratul Sulina, de
care este format. Este izolat,
inconjurat de toate pgrtile Cu
stuf. Are o formg triunghiularg,
o intindere de 8o hect. si contine
peste.
Tatina, sat, flcind parte din com.
rur. Spantov, jud. Ilfov, pl. 01
tenita, situat spre N. V. de Span
tov, inconjurat de dealurT. Spre
V. de sat este o micg baltg,
numitg Tatina.
Se intinde pe o suprafatg de
1863 hect., cu o populatie de
252 locuitorT.
Numgrul vitelor marT e de
317 si al celor micr, de 443.
Tatina, insuld in Dungre, in
dreptul satuluT cu acelasT nume,
jud. Ilfov.

TATINA 648 TATOMIREM
Tatina, mosie a statuluT, pl. Oltenita,
jud. Ilfov.
Tatina,p/idure,jud. Ilfov, pl. Oltenita
, com. Spantov, formatä din
trupurile : Tatina-de-Baltg (too
pog.) ;-;i Tatina-din-Deal (700
pog.).
Tat1A-Suhat, ano, acoperit cu
iarbg O Cu pg,unl, jud. Tulcea, pl.
Babadag, pe teritoriul comunelor
Canli-Bugeac O Ciamurli-d.-j.
Este tgiat de mica vale Mil-Vel-
Culac; iezerul Golovita cel mic
il udg de 3 pgrtT. Are o intindere
de 300 hect., din care mal'
mult de 2 pgrtl apartin com.
Canli-Bugeac, restul, com. Ciarnurli.
Tatligeac, com. rur., jud. Constanta,
pl. Mangalia, situatg in
partea meridionalg a jud , la 58
kil. spre S. de ora;-ail Constanta,
capitala districtuluI, i in cea
de E. a pl4eI, la 13 kil. spre N.
de org,elul Mangalia, re§edinta
ocoluluT, lingg lacul Tatligeac.
Se mgrgine,te la N. cu com.
Tuzla i Musurat ; la E., cu Marea-Neagrg
; la S., cu com. urbang
Mangalia ; iar la V., cu
com. Ghelingec ,i cgt. Parveli
(al com. Tuzla).
Relieful soluluI e putin accidentat
; principalele dealurT care
o brgzdeazg sunt: Taupn-Bair
(70 m.), la N.; Mangea-Punar-
Bair (47 ni.), la N.-E.; Parveli
(66 m.), la V. ; Tatligeac-Bair, la
S. (55 m.) ; ele sunt acoperite
cu finete ,i semgngturT.
Movile sunt 25, toate artificiale.
Ape:Marea-Neagrg, care o udä
la E., pe o distantg de 6 kil.; lacul
Tatligeac-Ghiol, format de
Mare, la E. com., avind i8o hect.
intindere, din care jumgtatea apusana
acoperitg cu stuf; piriul
Tatligeac, curgind dinspre V.,
din dealul Ghelingec, trecind prin
satul Tatligeac-Mic, O vgrsindu-se
in lacul Tatligeac.
E formatg din doug cgtune :
Tatligeac-Buiuc ,i Tatligeac-Cuciuc.
Are o suprafatg de 4407 hect.,
cu o populatie, amestecatä, de
568 suflete ; 4 geamit, cite 2
In fie-care cgtun, avind cite 1
hoge.
Locuitoril posedg : 40 plugurI,
105 care ,i. cgrute, I maing
de treerat cu aburI, 6 ma-
,inI de semgnat, 6 ma4inI de
treerat, 9 grape de fier, 2 trioare;
8540 capete de vite, mal
cu seamg oI ,i bol; 4 moti de
vint.
Budgetul com, e la veniturI
de 3705 leI, i la cheltuelT, de
1716 la
Clf de comunicatie sunt: pe
lac ,i Mare cu luntrile; ,oseaua
judeteang Constanta - Mangalia
care trece printre cele doug
sate ; drumurl miel' comunale
sati vecinale ce duc la satele invecinate
ca: Tuzla, Parveli, Abdulah,
Gheringec, Ascilar, Copucci,
Mangalia, etc.
Tatligeac, movild, in jud. Constanta,
pl. Mangalia, pe teritoriul
comunef Tatligeac. Are 63 ni.
,i doming satele Pervelei, Tatligeacul-Mare
,i Tatligeacul-Mic,
precurn i valea cu acelag nume.
Tatligeac, pirki, in jud. Constanta,
pl. Mangalia, pe teritoriul
com. rur. Glieringec §i. Tatligeac.
I,T ja na§tere din doug
fintini marI, ale satulul Gheringec,
indreptindu-se spre S. i
mergind spre S.-E. pana la satul
Ascilar, udindu-i partea de N.; apoI
se indreaptg spre N.-E., Ora
la Tatligeacul-Mic, strgbate satul
prin mijloc O la e§ire se indreaptg
spre E. Formeazg in drurr ul gil
doug lgculete, ,i apoI se varsg in
lacul Tatligeac-Ghiol, dupg un
curs de 8 kil.
Tatligeac -Biuiuc (Tatligeacul-Mare),
sat, in jud. Constanta,
pl. Mangalia, cgtunul de
reedintg al com. Tatligeac, situat
in p artea de E. a plg§el O
cea central a com uneI.
Are o suprafatg de 2182 hect.,
Cu o populatie, in rnaioritate turceascg,
de 267 suflete, care se
ocupä cu agricultura *i putin cu
pescgria. Casele sunt a,ezate pe
valea Tatligeac-Derea, putin mal
spre N. de lacul Tatligeac-Ghiol.
Tatligeac-Cuciuc (Tatlfg eacul-Mic),
sat, in jud. Constanta,
pl. Mangalia, cgtunul comuneI
Tatligeac, situat in partea de
E. a pläml" ,i cea de V. a comuna,
la 2 kii. spre S.-V. de
cgtunul de re§edintg, Tatligeac-
Biuiuc.
Are o suprafatg de 2225 hect.,
cu o populatie, amestecatg, de
433 suflete.
Tatligeac-Derea, vale, in jud.
Constanta, pl. Mangalia, com.
Tatligeac. Se desface din dealul
Tainian-Bair, i anume din virful
slu Sani-Iucler, indreptindu-se
spre S. ,i avind o directiune
de la N. cgtre S.-E Apucg pe
valea Biuiuc-Derea, trece prin
satul Tatligeac-Biuiuc 5i se deschide
in lacul Tatligeac-Ghiol.
Tatligeac-Ghiol, lac, in jud. Constanta,
pe teritoriul com. rur.
Tatligeac, situat in Sudul satului
Tatligeac-Biuluc O la E. satulta
Tatligeac-Cuciuc. Are o formg
alungitg de la E. cgtre V. Este
acoperit mal mult de jumgtate
cu stuf §i trestie, avind o suprafatg
de 80 hect. In el se varsg
piriul Tatligeac.
Tatomire§ti, com. rur., jud Dolj,

TATOMIRETTI 549 TAZLÄUL
pl. Jiul-d.-s., la 27 kil. de Craiova
si la 9 kil. de resedinta
piase, Filiasi.
E situata pe ambele malurl
ale Hule' Jiul i forman din catunele
Tatomiresti, resedinta, pe
stinga, i Segarcea, pe malul
drept.
Se invecineste la E., cu com.
Bradesti, despartindu-se prin Valea-Rea;
la V., cu com. Racari
; la S., cu com. Bralostita,
si la N., cu com. Bradesti.
Terenul comund este ses.
Este udata de riul Jiul, cu directiunea
de la V. spre E. Pe
el se aflä doug podurT statatoare.
Jiul primeste in comuna
Tatomiresti, pe dreapta, tre piraje.
Are o suprafata. de 1355 hect.,
cu o populatie de 1097 suflete ;
dotia bisericT : una in Tatomiresti,
fácuta de Mate Biv-vel-
Aga Medelnicerul, cu sotia sa
Anita, pe la 1750, reparata la
1826 de R. Serban-Filisianu si
la anul 1886 de d-na S. Filisianu,
cea-l'alta in cal. Sfircea,
tacuta de locuitorl, pe la anul
1850, ambele deservite de 2
preoff si 2 cintareff ; o scoall
mixta.
Prin comuna trece calea ferata
Racari, la 3 kil., i tre cal
vecinale : una catre Bralostita,
lunga de 5 kil., a doua catre
Scaesti, in intindere de 5 kil.,
si a treia la Bradesti, de 7 kil.
Tatomire§ti, sat, jud. Dolj, pl.
Jiul-d.-s., com. Tatomiresti, situat
pe stinga riule Jiul si strabatut
de dealul Tatomiresti.
Are o populatie de 583 suflete
; o scoala mixta, ce functioneaza
din 1874; o biserica,
fondata in 1750 de Mate Bivvel-Aga
Medelnicerul i sotia sa
Anita.
Tatomire§ti, sat, in jud. Neamtu,
com. Margineni, pl. De-Sus-Mijlocul,
situat pe piriul cu acelasT
nume, intre satele Micsoreni
Itrinesti.
Are o populatie de 319 suflete;
i biserica, cu i preot
dascal.
Vite: 74 be, 81 vaci, IO
jund, 177 oT, 30 cal, 26 porcI.
Tatomire§ti, sat, in partea de
E. a com. Draguseni, pl. Funduri,
jud. Vasluiu. Are o suprafata
de 715 hect., cu o populatie
de 360 suflete; o biserica,
zidita din piatra.
De acest sat tin i catunele:
Mácresti, Gura-VAie, fosa proprietate
a statuluT, lar acum
a locuitorilor improprietaritT in
1879, i Perieni.
Tatomire§ti, moFie particulard,
jud. Dolj, pl. Jiul- d.-s., com. Tatomiresti,
apartinind clne Filisanu
locuitorilor. Aduce venit anual
de 54000 Id. Are pe dinsa 6o
hect. vie si 300 hectare padure.
Tatu-Cimpoia§ul, piria, in jud.
R.-Sarat, plaiul Rimnicul, com.
Valea-Salcie. Izvoreste din Dealul-Modrenilor,
uda partea de
E. a comune si se varsa in riul
pe dreapta luT, mal jos
de catunul Modreni.
Legenda zice ca luat numele
de la un gingas pastor,
Tatu-Cimpoiasul,care cinta foarte
frumos, muri tinar, si fu plins de
top' sAtenit Acesti a in amintirea-T
ciadura numele sàù val pe unde
de obicelli el isT ducea oile.
Taula, sat, facind parte din com.
Oncesti, pl. Stänisesti, jud. Tesituat
pe coasta dealuluI
Taula, la E., pe rediul Scafara
la S., si pe dealul Perjul la N.-V.
Are o populatie de 289 suflete,
locuind in 65 case.
Locuitoril sunt vechl rAmi §i
st5pinesc tot teritoriul catuntiluT,
care e de 255 hect.
Taula-Parvuloc, o cotitura a
brafulut SE Gheorghe, jud.
Tulcea, situit4 in partea de V.
a piase Sulina i cea de S.-V.
a com. rur. Cara-Orinan ; in ea
se varsa gira Litcovul ; linga
ea e situat i punctul trigonometric
Parvuloc, inalt de 2,2 In.
Taumirul, /oc cu plidure, de go
run, in intindere de 6700 ni. p.,
jud. Vilcea, com. R. Vilcea, pl.
Ocolul, pe mosia Cetatuia
Tau§an-Bair, deal, in jud. Cons
tanta, pi. Mangalia, pe teritoriul
com. rur. Tuzla si Musurat. Se
intinde de la S.-V. satuluI Tuzla
si pana la N.-E. satule Pervelei,
avind o directiune de la
S.-V. catre N.-E. Are maT multe
virfurl ca Dara-Iuiuc (57 m.),
Baldova-Iuiuc (70 ni.) i Sari-
Iucler, care e cel mal inalt (74m.).
Dealungul aceste deal, merge
drumul com mal Tuzla-Pervelei
iar extremitatea sa S.-V. este
taiata de soseaua judeteana Man
g ilia-Constanta.
Tazläul, com. rur., in S. piase.
Bistrita, jud. Neamtu.
E formata din catunele: Taz
laul, Frumoasa i Balcani, Cu o
populatiune de 2871 suflete.
Dintre locuitoril improprietAritT
in 1864 sunt astAzi : 280
care trAesc si-s1 stdpinesc locurile
Ion; 184, ca urmag; 257,
care dei insuratI i cultivatorT
de pamint, n'au niel un soiu
de proprietate.
Are 3 biserici ortodoxe, cu
lo deserventT si una catolica ;
o scoala.
Budgetul com. e la veniturT
de 6450 leT, si la cheltuelT, de
6155 leT.

TAZLÀUL 650
Comunicatia cu satele vecine
se face prin soseaua judeteang
Dobreni .Moinesti.
TazlAul salí Präjoaia, sal, jud.
Bacgti, pl. Tazlgul-d.-j., com.
Berzuntul, situat pe malul drept
al TazlguluT-Mare, la 7 kil, de
satul Berzuntul (scoalg).
Are o populatie de 135 suflete.
Vite : 9 cal, 187 vite marl'
cornute, 18 pord i ii capre.
Tazläul, sat, jud. Bacgii, pl. MunteluT,
com. Valea-Arinilor, situat
In valea si pe piriul Tazlgul-
Sgrat, la N. de Girlele, la 4500
m. de satul Lucgcesti (scoalg).
Are o populatie de 442 Suflete;
o bisericg, fostg schit de
cgluggrI, ziditg in secolul XV
(1496), reziditg in 1852 de locuitorr,
deservitg de 2 cintgretT;
3 circiurra.
Vite : 30 caT, 311 vite cornute,
33 porcl si 63 capre.
Pe teritoriul atunulul se aflg
peste 58 de puturT cu pgcurg,
care daii titeiti in mare cantitate,
iar gropT pArgsite sunt peste
100.
Tazläul, cdtun, Cu 56 locuitorY,
fgcind parte din com. Solontul,
pl. Tazlgul-c1.-s., jud. Bacìí, situat
la poalele muntelul Utura,
in valea Tazlgulta-Sgrat, la
kil, de satul Solontul (scoalà).
Tazliul, sat, in jud. Neamtu, pl.
Bistrita, com. Tazlgul, situat pe
piriul cu acelasT nume, la 31
kil, de orasul Piatra.
Are o populatie de 287 fam.;
3 bisericT si o scoalg.
Tazläul, losl?! mandstire, jud.
Baal, pl. MunteluI, com. Valea-
Arinilor, situatg pe valea
Tazlgului si ziditg de tefan-cel-
Mare la 1496, in al 40-lea an
al domnier sale, pe locul unde
maT inainte exista mgngstirea Cu
acelasT nume, precum se constatg
dinteun uric din 1481 al
aceluT Domn, prin care dg Sf.
MgngstireT din Tazlgul sail Tazby,
dou1 sate din vecingtate
Borilesti i Dragotesti (v. Melchisedec,
(Notite istorice si archeologice»,
adunate de pe la 48
mgngstirT i bisericT antice
Moldova, pag. 89-92). In anul
1852 s'a reinoit catapiteasma
si alte lucrurf maT micT, cu cheltuiala
luT Gh. Constantinidi. Usa
cea mare de lemn din nguntru
este in stil gotic si incadratg
In stilpT de granit, grosT de o
palmg i foarte frumos sculptatT;
are si o inscriptie slavong
pe ea, care ne aratg cà existg
de 400 anT. Din ornamentatiile
cele vechT nu se maT ggsesc ;
cele noT sunt de bacfon rusesc.
Aceastg mgngstire se intindea
pe marginea piriuluT TazlAul-SXrat,
ocolitg fiind din treT pgrtT de
muntT uriasT, ale cgror poale si
virfurT sunt acoperite cu brae.
Curtea eT este spatioasg, pgtratA
inconjurafä cu zidurY Make
de peatrg. Deasupra porteT are
o clopotnitg; in stinga sunt casele
egumenestI, toate zugrgvite.
Dinaintea bisericel este un turn
care contine i vre-o 5 chiliT ;
afarg din curte este o grgding
frumoasg.
AstgzT este redusg la bisericg
de mir.
Tazläul, ape minerale, situate pe
mosia statuluT, jud. Neamtu, pl.
Bistrita, com. Tazlgul, pe malul
drept al piriuluT Tazlgul, la poalele
dealului Mggura-Micg.
Ingltimea deasupra niveluluT
MgreT a acestor izvoare e de
430 m. Izvorul principal se aflg
la 2 kil. spre N.-V. de mgngstirea
Tazlgul.
Izvoarele fac parte din c/asa
TAZLÀ131,
apelor alcaline-sodice-salifere
bicarbonate ; continutul lor este
analog cu al apelor minerale de
Ja Slgnic, Ems, Royat, Gleichenberg.
Terenurile apartin grupeT tertiare
; izvorul principal iese dintr'un
chist argilos, care formeazg
malul sting al piriuluT ; apa se
adung intrio escavatiune la malul
piriuluT Tazigul.
ProprietAtile fizice i chimice
sunt urmgtoarele apa este 11mpede,
incolorg, cu un miros de
hidrogen sulfurat i cu un gust
sgrat. Temperatura 140,5 C. Apa
degajeazà putin gaz, compus din
anhidritg carbonicg, hidrogen
sulfurat i o hidrocarburg.
Densitatea determinata de d.
Poni este egalg cu 1,0082, la
temperatura, 170 C.
Hirtia de turnesol este inrositg,
ceea ce indicg o reactiune
acidg.
Aceste ape sunt bine contra
reumatismuluT, accidentelor secundare
i tertiare sifilitice
contra diferitelor eczeme.
Tazläul, culme de munii, jud.
Bacgti, pfgsile Tazlgul-d.-s. si
Tazlgul-d.-j., care, Incepind din
Tarcgul, apucA spre E. si intrg
In jud. Bacgil, pe la Bgsgsti. De
aci inainte e formatg numaT de
dealurT, care despart Tazlgul-
Mare de Bistrita si de Siret,
apol Trotusul de Siret pgng la
Adjud (jud. Putna).
Tazläul, rîi. Izvoreste din muntele
GosmanuluT, jud. Neamtu,
plasa Bistrita, comuna Tazlgul
curge printr'o vale frumoasg
pgng in dreptul satuluT Tazlgul,
urmind directiunea V.-E.; de aci
coboarg inteo vale, Cu coastele
ripoase i descoperite, mergind
paralel cu Bistrita si Siretul,
printre masivul TazlguluT.Mare,
la E. si ale Pietrei si Moines-

TAZLXUL 551 TAZLXUL-DE-SUS
tilor (jud. Bacati) la V., strabatind
pana la hotar in doua rindurT
soseaua judeteana Dobreni-
Moinesti (in dreptul kil. 42-46
ramificat).
Se varsa in Trotus, in fata
satulul Onesti, la Slobozia-MieluluT
din com. Ripile.
AfluentiT s'al din jud. Neamtu
sunt, pe dreapta : piriul SoimuluT,
PuciosuluT, CociorveT, Babel',
Nacladul ; pe stinga : piriul Carpanul,
Brusturosul, StrajeT, Pestiosul,
Limpegiorul, Radia, Carpanul
si RaduluT.
In jud. Bacàù, uda cele doua
pläsT ce poarta numele de Tazlaul
si se incarca pe dreapta
cu : Piriul-Iuï-Coman sati Negrul,
Solontul, Tazlaul-Sarat, pe
care-I prime.ste la satul Tetcani,
Cernul, Versesti, Berzuntul ; Piriul
- Albelor, Birsanesti, Gura-
VaiT i Prisacelul; iar pe stinga,
cu Piriul-BouluT, Sla- tina, Borzesti,
Piriul-Sirbilor, Nadisa, FinatuluT,
Turluiul, ()rasa, Valea-Rea, Filipea,
Balaneasa, Helegiul, Deleni,
Bratila si Belciul.
Lungimea cursuluI sail este
de 585c0 m. Apele sale sunt
repezT si pe timp ploios lesne
se revarsa, inundind foarte iute
mal toata 'alea sa. Albia-T este
bolovanoasa, iar de la Tetcani
In jos contine pietris. Valea-T
este in general larga de 11/2 kil.
si comunica cu valea Bistritel
prin pasul Orase, pe unde trece
soseaua Bacaii-Ocna, care se
lasa. spre S. pe aceasta vale.
Tazläul, vale, in jud. Neamtu
Bacati. Are directia N.-V. spre
S.-E., paralela cu a Siretulul
printeinsa curge Tazlaul-Mare.
Este coprinsa intre sira Moinesttlor
si a TazlauluT. Este viabila,
vesela, roditoare i cu aer curat,
dar expusa revarsarilor dese ale
riurilor. Este garantata in contra
curentilor red de la N. si
E., precum si din partile Inuntoase
de la V., prin ridicaturT
de tal-in-1 destul de importante,
asa ca clima sa este foarte dulce
pläcuta. Nimic nu impedica
vederea de la inceputul el, pe
povirnisul S.-E. al munteluT Tarcaul,
pana in valea TrotusuluT.
Tazläul-de-Jos, plath, jud. Banumita
ast-fel de la apa
Tazlaului.
Se margineste la E. cu pl.
Bistrita-d.-j., de la satul Turluiul
pana la satul Gropile, catre comunele
Valea-Mare,
Faraoani, Cleja i Fundul-Racaciuui
; la S.-E., cu jud. Putna
si pl. Trotusul, pe o mica intindere;
la S. si S.-V., cu pl.
Trotusul, spre comunele insirate
d'alungul TrotusuluT, de la comuna
Onesti Orla la com. Doftana
; la V., Cu pl. MunteluI, spre
comunele Darrnanesti Vasiesti,
Moinesti i Poduri ; iar la N., cu
pl. Tazlául.d.-s., spre comunele
Bucsesti, Tetcani i Nadisa.
Are forma une pilniI, al carta
gît ar fi intre izvoarele piriulta
Racaciuni i confluenta
TazlauluT-Mare cu Trotusul.
Riul Tazlaul intra in plasa
pe la Gura-Cernul si, dupa ce o
strabate in directia de la N. la
S., se varsa in Trotus, la E.
de Slobozia-Mielultá, de unde insusi
Trotusul curge. pe limita
plaseI panà la satul Motocesti.
Tazlaul se incarca cu piriurtle :
Strimba, Berzuntul, Albele, Birsanesti,
pe dreapta ; si Turluiul,
Comanul, Valea - Rea, Dragugesti,
Bratila l Belciul, pe stinga.
Dintre afluentiT Trotusuld, piriul
Paltinata curge pe dintregul
In aceasta plasa, iar Caraclaul
o uda numaT in cursul sau superior.
$irele de dealurT numite
ale TazlauluT rnerg in directie
N.-V. spre S.-E., pe marginea
de E. a plaseT, iar ultimele ra-
mificarT din sira Moinestilor
brazdeaza partea S.-V. a plaseT,
inchizind intre ele valea riuluT
Tazlaul-Mare.
Dupa vechia impartire administrativa,
mal cuprindea si comunele
Nadisa, Scorteni, Tetcani
i Ardeoani, care azI sunt
alaturate de pl. Tazlaul d.-s. Alte
douä comune, care apartineart
plasel Trotusul, i anutne Gropile
Ripile, alipit de .aceasta
plasa, unita alta data administrativ
cu pl. Trotusul i numita
pl. Tazlaul d.-j.-Trotusul.
Cuprinde to cotnune rurale,
avind resedinta in Tirgul-Valea
Rea : Bosoteni, Sanduleni, T'irgul-Valea-Rea,
Dragugesti, Bratila,
Gropile, Ripile, Beresti, Berzuntul
i Birsanesti.
Are o suprafata de 42499
hect., cu o populatie de 18095
locuitorT; to scolT; 12 parohiT,
cu 42 bisericT filiale, deservite
de 20 preotT i 44 cintaretT; 6
bisericT catolice ; 76 circiumr.
LocuitoriI posea : 646 caT,
10233 vite marY cortlute, 2148
porcT, 1391 capre i 9126
Viile ocupa 266 hect.
Budgetul comunelor din plasa
e, la veniturT, de 69435,84 leT
si la cheltuelT, de 31286,02
Drumurile sunt : calea nationala
Bacall-Ocna, care trece prin
comunele : Sanduleni, Tirgul-
Valea - Rea, Dragugesti, Birsanesti.
Aceasta cale are 2 podurr:
la Helegirt, pe Tazlaul-Mare
si la Onesti, pe Trotus. Mal este
un drum vecinal-comunal, care
leaga Barsanesti d'a dreptul cu
Tirgul-Ocna.
Tazliul-de-Sus, plasa, jud. Bacati,
numita ast-fel de la Tazlaul-
Mare, care in cursul sail superior,
o strabate prin mijloc. Mal nainte
se numea Tazlaul-Sarat, fiind-ca
lit,' ce poartd acest nume o
uda in intregime.

TAZLAUL-MARE 552 TAZIAC-CULA
Riul Tazlgul-Mare udg plasa,
in directie N.-V. spre S.-E., pgng
la Gura-Cernulul. Aceasta se in
caret pe dreapta, cu piriul Co.
man, Solontul si Tazlgul-Sgrat;
iar coltul de E. al plgsiT, este
udat de piriul Trebisul.
Este strgbgtutg de partea N.
a culmeT TazlguluT la E. si de
culmile sireT PietreT la V.
Aceasta plasg se intindea, maT
nainte de 1892, 'Ana la granita
V. a judetuluT, mergind de la
Ghimes pAng la Doftana. Din
15 cornune din care se alcgtuia
maT inainte, i s'ati luat comunele
Mggiresti, Valea-Arinilor, Podurile,
Moinesti, Vgsiesti, Brusturoasa,
(Aggsul nu era infiintatg)
Comgnesti, Dgrmgnesti i Doftana.
Cele 8 d'intiiti ati format
plasa MunteluT (Doftana
s'a alipit de plasa Trotusul),
iar comunele Luncani i Slobozia-Luncani,
ce erau in pl.
Bistrita-d.-s., precum i Nadisa,
Scorteni, Ardeoani si Tetcani,
care erati alipite de fosta plasg
Tazlaul-11.-j.-Trotusul, s'ad alipit
de aceastä plasg.
Ea coprinde azT 12 comune cu
resedinta in Scorteni: Luncani,
Slobozia-Luncani, Bgsgsti, Scor
teni, Nadisa, Schitul-Frumoasa,
Bghngseni, Solontul, Leontinesti,
Ardeoani, Tetcani, i Bucsesti.
Are o populatie de r782
locuitoriT ; 12 §colT ; I i parohiT
cu 61 bisericT fi/iale i deservite
de 19 preotT si 42 cintgretT ; 5 biserici
catolice.
Teritoriul pl. are 54991 hect.,
dintre care 21450 hect. pgdure,
9615,22 hect. pgmint de culturg.
LocuitoriT posedg : 732 cal,
10334 vite cornute, 2282 capre,
9659 oT; 651 stupT CU albine.
Ville ocupg 8567,50 hect.
D rumurT sunt : catea judeteang
Bacgti-Moinesti Tirgul-Ocna
alte cgT vecinale comunale, care
leagg satele acestei plgsT.
Tazläul-Mare, ramurlt de munp,
In grupa TrotusuluT, jud.Neamtu,
jud. Bacgti, formind marginele
ba sinuluT Trotusul in acest judet.
Tazliul-Mare, nil, jud. Neamtu
jud. Bacuí. VezT TazliYul,
Tazräul -Frumos, pitdure, de
14700 pog., in jud. Neamtu, pl.
Bistrita. (VezT Branistea, mosie).
Tazläul-Särat, sat, jud.
pl. MunteluT, com. Mggiresti,
situat in valea TazlguluT-Sgrat,
la 7500 m. de satul Mggiresti
(scoalg).
Are o populatie de 107 suflete.
Vite : 7 caT, 79 vite cornute
si 14 porcT.
Tazlaul-SArat, nuil, jud. Bacgti,
plile MunteluT i Tazlgul-d.-s.
Izvoreste din locul Flocea de pe
muntele Geamgna, pe limita
judetelor Bacgti i Neamtu. Curge
maT intiiti spre E -S.-E., pe urmg
spre S., pAng la Lucgcesti,
si spre E., ridicindu-se putin
spre N., spre a se vgrsa in
Tazlgul-Mare, la Tetcani. Valea
sa este cuprinsg intre culmea Pietrel
si a Moinestilor.
AfluentiT sgt, pe dreapta: Dianca,
iar pe stinga : Valea-Arinilor,
Ruja, Cglnusul, Bejenia,
Birzul, Stgnisoara, Modirzgul,
Cornita i Vgclimbul. Apele-1 sunt
repezT si albia, bolovgnoasg. Conduce
maT multe morT si herestrae.
Lungimea sa 'este de 39750 m.
Taz11-Bair, deal, in jud. Tulcea,
pl. Babadag, com. S'aya-
Rusg. Are o directie generalg
de la N.-V. spre S.-E., brazdind
partea centralg a plgseT
nordicg a com. Pe la poalele
sale merge un drum comunal de
la Cambt.r la Slava-Cerchezg.
Are un virf inalt de 258 m.
Este acoperit numaT cu pgdurT.
Taz1I-Burun-Ceair, alt nume
a 71E1 Nursus-Ceair, jud. Constanta,
pe care ea Il poartg pe
teritoriul com. rur. Garvan.
Tazlic-Bair, deal, in jud. Constanta,
pl. Medjidia, pe teritoriul
com. rur. Alacapi, situat
in partea E. a plgseT i cea
centralg a com. Se intinde pe
la E. satuluT Alacapo, avind o
directie generala de la S.-V.
spre N.-E. Este tgiat pe la fiecare
din extremitgtT de cate un
val al luí Traian, iar in partea
S. maT este tgiat si dd calea fe.
rataConstanta-Cernavoda si de
drumul com. Omurcea-Alacapi.
Are o ingltime maximg de 83
m. i domina intreg satul Alacapi,
care se aflg la I kil.
spre V., precum i ambele valurT
ale luT Traian, calea feratg
drumul comunal.
Tazlic-Bair, deal, in jud. Tulcea,
pl. IstruluT, com. Ciamurlid.-s.,
cgt. Caugagi. Se desface
din dealul Tas-Bair, si se intinde
spre N., in o directie de la S.-
V., spre N.-E. Are un virf de
189 m., dominind pirlul Slava
si satul Caug,agi. Este de natura
stincoasg i acoperit cu pgduri
si pgsunï.
Tazlic-Cula, vale, in jud. Tulcea,
pl. Istrulul, com. Tocsof.
Se desface din dealul Rimnicul ;
curge spre S., pe lingg dealul
Tazlic-Culac, taie drama' com.
Tocsof-Rimnic i dupg 3 kil, se
deschide in valea Cuiu-Culac,
pe dreapta, in satul Tocsof.
Tazlic-Cula, vale, in jud. Tulcea,
pl. Babadag, orasul Babadag
; iese din dealul Ianchi-Bair,
se indreaptg spre N.-E., brgz-

TA ZLÌ C-CULAC 553 _ TACUTA
dind partea N. a plgsiT si a
com., si dupg 3 kil, se varsg
In balta Toprac-Chiopru, lingg
soseaua nationalg Tulcea-Constanta.
Tazitc-Culac, deal, in jud. Tulcea,
partea S. a plgseT IstruluT
ii cea V. a com. Tocsof. Se
desface din dealul Rimnic-Bair,
se intinde spre S. in o directie
de la N.-E. spre S.-V., pgng in
piriul Casimcea. La poalele E. e
asezat satul Tocsof. E tgiat de
drumul Rimnic-Tocsof si este a
acoperit Cu pgsunT.
Täbäcari, sat, in jud. R.-Sgrat,
pl. Rimnicul-d.-s., cgt. com. Jideni,
in partea de V. a comuner,
pe malul drept al riuluY
Rimnicul-Sgrat, la poalele dealuluT
Cotatcul, si la 200 m. spre
V. de cgtunul de resedintg, Oratia.
TabficAria, las, in jud. si pl.
Constanta, pe teritoriul com. urb.
Constanta, situat in partea de
E. a plgseT, cea de N. a comuneT,
la 3 kii. spre N. de orasul
Constanta si la 1 kil. spre
N.-E. de' satul Anadol-Chioi. Are
o suprafatg de aproape roo hect.
Din el se scoate o mare cantitate
de peste. In partea de N.-E. se
apropie foarte mult de Mare,
insg nu comunicg cu ea prin
nicT o parte. Mal la N. de acest
iaz se intinde marele lac Siut-
Ghiol. Este inconjurat de drumitrile
comunale Anadol-Chioi-Tgbgcgria
(fabrica), Tgbgcgria-Palazul-Mare
si Palazul-Mare-Anadol-Chioi.
In partea de V., pe
malul sgt.i, sunt foarte multe grgdingriT.
rábfice§ti, sat, in jud. Tutova,
pl. Pereschivul, com. Prisgcani,
pe piriul Bolborosoaia, spre S.
de satul Prisgcani.
66546. Nardo Dlclionar Geograflo. Vol. V.
Are o populatie de 309 locuitorT,
in care intrg si populatia
cgtunelor Plesesti si Valeacu-Apg.
Tälaäräe§ti, com. rur., in partea
de N.-E, a pl. Crasna, jud. Fglciti,
13e dealurT si vgT. Se mgrgineste
la N., Cu comunele Botesti
si Averesti ; la S., cu com.
Stroesti ; spre E., Cu comunele
Iepureni si Duda, si la V., cu
Gugesti. Este formatg din satele
: Tgbglgesti, Valea-Seacg si
Mantul, cu o populatie de 180
familiT, sati 265 suflete.
Are o bisericg si o scoalg.
Vite : 75 cal, 355 vite marT
cornute, 197 porcT si 384 oT.
Este udatg de piriul Crasna,
ce trece prin mijlocul s511.
Täbälfie§ti, sat, in partea de N.
a com. Tlbglgesti, pl. Crasna,
jud. Fglclii, asezat parte pe
coasta dealulur si parte pe sesul
CrasneT.
Este resedinta comuneT.
Are o populatie de 539 locuitorT;
o bisericg vechTe, deservitg
de 1 preot si 2 dascgiT ; o
scoalg, infiintatg la 1864.
LocuitoriT sunt rgzesT vechT
Täbfirä§ti, com. rur., jud. Buzgu,
pl. Cimpul, situatg pe malul
drept al riuluT Buzgul, la 12 kil.
de orasul Buzgii.
E formatg din cgtunele : Bentul,
Gglbinasul, TAbgresti-Vechr
si Tgbgresti-NouT, cu o populatie
de 1640 locuitorT.
Are o suprafatg de 5230
hect. ; o §coall, in cgt. Gglbinasul
; 3 bisericT, deservite de 4
preotT, 3 cintgretT si 3 paracliserT,
si din care catedrala e cea cu
hramul Sf. Nicolae ; 8 circiumT.
Proprietgtr me insemnate sunt:
Tgbgresti-VechT, Bentul-Dudeasca,
Gglbinasul, Masca si Sforile
mosnenilor LipienT.
CgT de comunicatie are : soseaua
judeteang Buzgti-Brgila,
prin Tgbgresti, si alte drumurT
n atu rale.
LocuitoriI posedg : 197 caT,
311 Tepe, 75 minjT, 734 bol,
542 vacf, 245 viteT, 8 bivo1T,
24 bivolite, 3 asinT, 575 porcT,
2 capre si 3500 oT ; 48 stupT
de albine.
Täbäre§ti, stafie de-dr.-d.-fier, judetul
Buzgti, pl. Cimpul, com.
Tgbgresti, pe unja Buzgil-Brgila,
pusg in circulatie la 13 Septembrie
1872. Se aflg intre statiile
Buzgti (9,6 kil.) si Cilibia
(6,3 kil.). Ingltimea d'asupra niveluluT
Madi e de 721'1,64. Venitul
acester statil a fost pe
anul 1896 de 19464 leT, 85 bani.
Täbfire§ti-Noi, atun al com.
Tgbgresti, jud. Buzar], cu 110
locuitorT si 24 case.
Täbäre§ti-VechI, clItun de resedintg
al com. Tgbgrgsti, jud.
Buzgti, Cu 460 loc. si 103 case.
Täbäre§ti-Vechl, mo,sie, in jud.
Buzgil, com. Tgbgrgsti, fostg proprietate
a statulur, pendinte de
Mihairt-Vodg ; acum datg in loturT.
Täcmfineqti (CAlugfireni), sat,
in partea de S. a com. Birzesti,
pl. Stemnicul, jud. Vasluiii, situat
pe coasta dealuluT Tgcmg
nesti.
Are o suprafatg de 624 hect.,
cu o populatie de 74 familiT,
sal 310 suflete ; o bisericg de
lemn, flcutg intre aniT 1826
si 1830, de locuitorT.
Vite : 67 vite marT cornute,
6 car, roo oT si 4 rimgtorT.
E strgbgtut de la V. la E.
de o ripg, formatg din scurgerea
ploilor.
Tficuta, com. rur., in partea de
70

TACUTA 554 TALPAUL
N. a plg§eT Mijlocul, jud. Vasluir',
la 41 kil, de ora,u1 Vasluiti
i la 9 kil. de Codge,ti, redinta
p1eT, situatg parte pe
deal, parte pe va/.
E formatg din satele : Tgcuta,
Cujba, PotropeO, Ruleni, Pripoarele
i Foc§asca, pe o Intindere
de 3603 hect., cu o populatie
de 298 familif, sati 1396
suflete.
Are 4 bisericI, deservite de
preot §i 2 eclesiarhl; o coala;
2 iazurl; o velni i 4 cit.ciuml.
Comerciul se face de 4 persoane.
LocuitoriT posedg : 65 plugurI
120 care cu bol, 16
§i 26 carute cu cal; 77 stupT
cu albine.
Vite : 720 vite marl cornute,
1293 ol, 2 capre, 131 cal
137 rimatorT.
Budgetul com, e la veniturl
de 3146 leT, iar la cheltuelI, de
3109 10, 91 banT.
Ticuta, sat i rqedinta com. Tgcuta,
la E. com., pl. Mijlocul,
jud. Vasluiti, situat intre dealurile
DumWi i Larga, pe o suprafatg
de 2150 hect., cu o populatie
de 133 familil, salí 741
suflete. Are o biserica, deservita
de preot §i 2 eclesiarhY, facutg
de fostul proprietar al mo§ieT,
Gh. Sturdza ; o ,coalg, infiintatg
la 1867; 2 morT ; o fabrica de
spirt ; 3 circiumI i I iaz.
Vite : 337 vite marT cornute,
1072 o!, 44 cal i 84 rimatorT.
LocuitoriT posedg : 26 plugurT
§i 62 care cu bol, 6 plugurT
t6 carute cu
Thetura, sat, in jud. Neamtu, pl.
De-Sus-Mijlocul, com. Talpa.
Are o populatie de 54 suflete.
Täetura-Bärbo§i, sat, in jud,
pl. Mijlocul, com. Bar-
boO, situat in mijlocul padurel
Barbo,i, pe mo0a cu acela,T
nume.
Are o populatie de 40 loc.
Prin sat trece piriul Prunocul.
TäetureI(Plaiul-), treatoare, din
Neagra-SaruluT peste Cgl?rnan, in
Ardeal, jud. Suceava.
Täeturei (Poiana-), poiand, in
virful munteluT Tgetura, jud. Suceava,
la o inaltime de 7408,3
metri.
Täeturile, munte, (1408,3 m.), in
jud. Suceava, com. Neagra-SaruluT.
Tälä§manul, mute, in jud.Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, Com. Dobreni.
Tälhäre§ti, sat, in partea de N.-E.
a com. Idriciul, pl. Crasna, jud.
Falda, a,ezat pe coasta de V. a
dealulul Dolheni.
Are o populatie de 40 familiT,
sal 150 suflete.
E udat de piriul Idriciul.
Tälpa§ul, com. rur., in jud. Dolj,
pl. Ama radia, la 45 kil. de Craiova
.5i la 16 kil, de re§edinta
E situatg pe ambele malurT
ale riuluT Plosca.
Se invecinqte la N. cu com.
Zaicoi ; la S., cu cat. GolumbuluT,
com. Amgrqti ; la E., cu
comunele Ghioroiul i Poenari,
din jud. Vilcea, de care se desparte
prin dealurile Ghioroiul
Poienarul; iar la V., cu comu
nele Mierea i Slavuta, de care
se desparte prin dealurile cu acelag
nume.
Este accidentata de dealurile
Mueri, de la N. la S., Blindarulul
i NistoiuluT.
Tine de basinul riuluT Plosca.
In 1873, com, se compunea
din urmatoarele 12 cgtune: Dan-
Dutule§ti, Halgnge§ti.
Nistoiul, Pirvule§ti, Pope,ti, Robe0i,
Soceni, TàlpauJ, Viezureni,
Vladirnireti i Zgicoiul.
Se compune din 4 cgtune :
Talpnul, re§edinta, Vladimirul,
Soceni i Nistoiul.
Are o suprafatg de 350 hect.,
cu o populatie de 1410 locuitorl
; doug bisericI, una in
cal Soceni, fondatg cu ajutorul
preotuluI Vasile Socianu, cu hramul
S-tiT VoevozT, cea-l'alta
in cut. Talpapl, cu hramul
Inaltarea DomnuluT, fondatg de
Ghitg ì Ngstase TglAgneanu,
deservite de i preot §i 3 cintgretT
; o §coala mixta in cat.
Soceni.
Dupg legea runa din 1864
sunt 36 locuitorI impamintenitT.
Este strgbgtuta de clIvecinale,
pe o lungime de 8 kil., §i de
cal comunale, pe o lungime de
2 kil.
Budgetul com. e la veniturT
de 2184,88 leT, iar la cheltuelT,
de 1988,6 leT.
Vite sunt : 51 caT, 429 vite
marl cornute, 563 oT, 314 capre
§i 223 porcl.
Tälpaqul, sat i re§edinta com.
cu acelag nume, jud. Dolj, pl.
Amaradia, situat pe dreapta piriuluT
Plosca, la 9 kil. spre S.
de Zgicoiul §i la 45 kil. spre N.
de Craiova. E format din doug
cat. :
Cu o populatie de 764 suflete.
Are 2 bisericI, din care una
parohialg in cgt.
cu hramul Ingltarea DomnuluT,
fondatg de GIL §i Ngstase Talp4anu,
i una filialg in cgt. Talcu
hramul Sf. Nicolae,
deservite de I preot 2
cintaretT.
Comunicatia se face prin pase
ata comunala, care pune com.

TÀLPALAI 555 TAM4EN1
In leggturg la N. cu Soceni,
iar la S., cu Fgrcasul.
Tälpäläi, sat, cu 153 loc., jud.
Roman, pl. Siretul-d.- s., com.
Pincesti, spre N.-E. de satul
cesti si la 2 '/2 kil, de el, asezat
pe vale.
LocuitoriI posedg 287 vite
marT cornute.
TAlpa§eni, sat, CU 37 locuitorl,
jud. Falciii, pl. Crasna, com. Brgdicesti,
proprietate rgzgseascg.
Tälpä§e§ti, cdtun al com. Ceaurul,
jud. Gorj, pl. Ocolul, situat
pe partea dreaptg a apeT
la S. com. Bglesti.
Are o intindere de I000 hect.,
cu o populatie de 113 familil,
sail 358 suflete.
LocuitoriT posedg 42 plugurT,
78 care cu boT, o cgrutg cu cal;
15 stupl ; 232 vite marf cornute,
23 caT si 128 rimItorT.
Comunicatia in cgt. se face
prin soseaua comunalg care
pune in leggturg la N. cu
lesti, iar la S. cu com. sa Ceaurul.
Tilpäul, sat, in jud. Tutova, pl.
Corodul, com. Ghidigeni, spre
S. de satul Ghidigeni, pe malul
sting al riuluT Birladul.
Tälpe§ti, maha la, fgcind parte din
com. rur. Slgtioara, plaiul Horezul.
E situatg in partea de S.-E.
a com. si udatg de piriul Gresarea.
Are o bisericg.
Tälpigi saU Tälchici, sat, fgcind
parte din com. Negrilesti, pl.
Nicoresti, jud. Tecuciti, la 3 kil.
de resedinta cnmunef.
Are o suprafatg de 630 hect.,
Cu o populatie de 171 familiT,
sail 703 suflete ; o scoalg; o bisericg,
cu hramul S4i1 VoevozT,
deservitg de un preot i 3 cin-
tgretT, clgditg, in 1865, cu ajutorul
locuitorilor, dupg cum se
vede din o condicg.
Tämacläul, mofie a statuluT, pendinte
de mgnXstirea Plumbuita,
jud. Ilfov, arendatg cu 16550 leT
anual.
Tämädäul-de-Jos, sat, fgcind
parte din com. rur. Tgmgdgul-
Dirvari, pl. Mostistea, jud. Ilfov,
situat la S. de Tgmgdgul-d.-s.,
pe malul drept al vgii Mostistea.
Intre aceste sate este un pod
de lemn peste girla Mostistea,
Are o suprafatg de 1800 hect.,
cu o populatie de 196 locuitorT;
o bisericg, Cu hramul S-tiT 40
de MucenicT ; i helesteil.
Comerciul se face de un cir.
ciumar.
Vite: 290 vite marT cornute
si 415 vite micT cornute.
Tämädaul-de-Sus, sat, fr.cind
parte din com. rur. TImgclgul-
Dirvari, pl. Mostistea, jud Ilfov,
situat la E. de Bucuresti, pe
malul sting al vgieT Mostistea.
Prin mijlocul satuluY trece soseaua
judeteang Bucuresti-Brgila.
Aci este resedinta primgrier.
Are o suprafatg de 1900 hect.,
cu o populatie de 584 locuitorT ;
o bisericg, cu hramul Adormirea,
deservitg de un preot si un cintgret;
o scoalg mixtg ; 2 masilla'
de treerat Cu aburT ; o moarg
pe apg, o moarg cu aburT; un
helesteil si un pod.
Comerciul se face de 2 cfr.
ciumarT si un hangiii.
Vite: 795 vite marT cornute
si 1666 vite mid cornute.
*Tämädäul-Dirvari, com. rur.,
jud. Ilfov, pl. Mostistea, situatg
la E. de Bucuresti, lingl valea
Mostistea, la 38 kil. de Bucuresti.
Se compune din satele
vari, Tgmgdgul-d. - s. si
cu o populatie de 1176
locuitorT.
Se intinde pe o suprafatg de
5550 hect.
Are 3 biserid (in fie-care eXt.
cite una); o scoalX mixtg ; o
moarg Cu aburT, 2 morT pe apg;
3 masinT de treerat cu aburT ;
3 helestee ; i pod.
LocuitoriT posea : 201 plu.
gurT : 104 cu bol si 97 cu cal;
205 care si clrute: 112 cu bol
si 93 Cu cal; 491 cal si Tepe,
438 bol, 351 vacT i vitel, TO
taurT, 29 bivolT, 44 bivolite, 13
capre, 350 porcf, 2607 of.
ImproprietgritT sunt 141 locui.
torT i neimproprietgritT, 151.
Comerciul se face de 4 circiumarT
i i hangiii.
ritnioani, sat, in jud. Covurluitl,
pl. Prutul, com. Frumusita, in
sus de resedinta comunet
Are o populatie de 438 suflete
si o bisericg.
Tämä§ani, sat, fácind parte din
com. Umbrgresti, jud. Tecuciti,
asezat pe partea stingg a BirladuluT,
la kil. si 200 m. de re.
sedinta comuneT.
Are o populatie de 138 suflete.
rárnä§elul, mutile, jud. Muscel,
plaiul Dimbovita, situat la extremitatea
de N.-E. a jud., serveste
ca hotar despre Transilvania.
Tämä§eni, com. rur. i sat, jud.
pl. Mijlocul.
Are o populatie de 138 familiT,
salí 760 suflete; o bisericg,
fácut5 la 1853, deservitg
de I preot si 2 cintgretT.
LocuitoriT sunt rgzesT vechT.
El posedg : 211 vite inarT cornute,
380 oT, 40 cal si 260 porcl.
Thmä§eni, com. rur. i sat, jud.

TilM4EM 556 TXRICENI
Roman, pl. Moldova, spre N.-
N.-E. de oraptil Roman, la 9 kil.
de el pi la lo kil. de repedinta
plapeT. E apezatg pe malul drept
al riuluT Siretul, inteun loc jos.
Are o populatie de Io6o suflete,
compusg numaT din Unguri
; o bisericg catolicg, formind
o parohie cu locuitoriT UngurI
din satul Sagna pi orapul Roman ;
o pcoalg mixtg.
Se face aci bilciti la 24 August.
Budgetul com, e la veniturl
de 1824 leT, 85 bard ,i la cheltuell,
de 1795 leT.
Este legatg cu ora,u1 Roman
prin posea.
Tämä§e§ti, com. rur., jud. Vlapca,
pl. Glavaciocul, compusg din cgtunele:
Parisepti, Spinepti, Stgnceasca,
cu mahalaua Lacui-Spurcat,
pi Tgmlpepti. E situatá pe
partea stingà a apeT Glavaciocul,
la 23 kit. de Bucurepti, 6o
kil. de Giurgig pi 12 kil. de
Obedeni, repedinta plgpel.
Are 2 bisericl, deservite de
2 preotT pi 3 cintgreti, constituind
parohia Tgmgsepti ; o pcoalg
mixtg ; 8 circiumT.
Se face tirg cu obor de vite
la Duminica Floriilor.
Tämä§e§ti, sat, fgcind parte din
com. rur. Dirmonepti, pl. Riul-
DoamneT, jud. Mupcel.
Tfimä§e§ti, sat O repedinta com.
cu acelapT nume, jud. Roman,
pl. Moldova, com. Tgmgpepti.
Aid s'a dat la 22 August
1454 lupta intre Alexandru-Vodg
pi Bogdan, in care luptg
cel d'intiiti fu invins pi perdu pi
domnia.
Tämä§e§ti, catun, pendinte de
com. Tgmlpepti, pl. Glavaciocul,
jud. Vlapca, situat pe coasta
stingg a apeT Glavaciocul.
Are o suprafatg de ¡520 hect.,
din care s'a dat la 150 locuitorT,
fo,tT clacapI, 450 hect.
Are un petec de pgdure de
18o hect.
Pe dealul unde se face bilciul,
sunt nipte ruine despre care se
zice cg ail fost o cetate romang.
Are o bisericg, cu hramul Sf.
Nicolae, deservità de 1 preot pi
2 cintgretT.
Täma§oaia, catun, in jud. Putna,
pl. Rgcgcluni, com. Cotofenepti,
apezat lingg cgtunele Cotofenepti
pi Satul-Nog, in lunca TrotupuluI,
sub poalele pgdureT.
Are o populatie de 18o locuitorT.
Tänase (airla-lui-), girld, jud.
Tulcea, pl. Mgcinul, com. Pisica,
cgt. Azacliul, in partea de
N.-V. a plapel. pi cea de S.-V.
a comunel. Se desface din Dungre,
merge spre N.-E., prin.grindul
VglcanuluI, se unepte Cu
Orla Hilerul pi, dupg un curs
de 3 kil., se varsg iar in Dungre,
lingg satul Azacliul.
Tallase (Grindul-lul-), grind,
jud. Tulcea, in partea de S. a
plapeT Sulina si cea de V. a
com. Sf. Gheorghe, situat lingg
bratul Sf. Gheorghe. Se intinde
ca o flpie spre S.-V. Are 18
hect. intindere.
Tfindäle§ti, com. rur.,jud. Gorj,
pl. Gilortul, situatg intre com. Logepti,
la N., pi Colte,ti, la S.,
pe malul sting al riuluT Amaradia.
Are o suprafatg de soo hect.,
cu o populatie de 567 locuitorl ;
o pcoalg, infiintata la 1854; o
bisericg de zid, refticutg de locuitorI
la anul 1884, deservitg
de I preot O 2 cintlreV.
LocuitoriT posedg: 20 plugurT,
2 cgrute Cu cal, 31 care ca bol ;
317 vite marT cornute, II cal,
312 OT, 36 capre §i 214 rim goa.
Venitul comuneT este de Id
88o, banT 5, iar cheltuelile, de
leY 869, batir 20.
Riul Amaradia o udg de la
N. la S.
Comunicatia in com. se face
printr'o posea vecinalg, care o
pune in leggturg la N. cu Lowepti-Birnici,
iar la S. cu Colte,ti.
DealurT sunt : al- Gilceptilor
spreV., Dealul-Viilor ,i al-Horgel
spre E.; iar vgl : a AmaradieT,
a Crainuld-cu-Corbul pi Valea-
Horgea.
Tärateni, sat, in jud. Neamtu,
pl. De-Sus-Mijlocul, com. Pipirig,
situat pe piriul cu acelapl nume,
spre marginea jud. Suceava.
Are o populatie de Io8 suflete.
LocuitoriT posedg 295 capete
de vite.
Tärde§ti, sat, flcind parte din
com. rur. Mopaia, jud. Argep,
pl. Pitepti.
Täriceni, com. mur., jud. Ilfov,
pl. Oltenita, situata la 77 kil.
spre E. de Bucurepti, lingg riul
pi balta Mostiptea.
Se compune din satele : Curgtepti,
Luptgtori, Odaia - V1Adicha
pi Tgriceni, cu o populatie
de 1351 locuitorl.
Se intinde pe o suprafatg de
6500 hect.
Are 3 bisericT : la Curgtepti,
Odaia-Vildichif, pi Tgriceni ; 2
pcoale mixte ; 3 bgItT.
Budgetul com, e la venituri
de 6256 leT, pi la cheltueli, de
5112 leT.
Locuitorif posedg : 259 plugurT:
252 cu cal pi 7 cu bol;
288 care i cgrute : 276 Cu cal
pi 12 cu bol.; 815 cal- pi Tepe,
22 armgsarT, 25 boT, 444 vacT
pi vitel, 37 taurr, 15 bivolf, 117

TARICENI
bivolite, 812 porcT si 2586 ol.
Comerciul se face de 'o circiurnarT.
ImproprietgritT, 264 locuitorl,
si neimproprietgritl, 276.
Täriceni, com.rur., jud. Prahova,
pl. Tirgsorul, situatg pe valea
P.rahoveT, la 15 kil, de capitala
judetuluT si a plgser.
Are o suprafatg de 1352 hect.,
cu o populatie de 1255 locuitorT;
o scoalg ; o bisericg, fondatg la
1735 de Radu Scarlat vel vistier
si Maria, sotia sa, reparatg in
1843 de Marele Ban George Filipescu
si Ecaterina, sotia sa, iar
mal in urmg de locuitorT, si acum
deservitg de I preot.
Locuitoril se ocupg me mult
cu fabricarea varuluT alb, numit
de irna.
Un numgr de 158 locuitorT
s'el improprietgrit la 1864, dindu-li-se
772 hect. El posedg : 67
cal si Tepe, 258 vacT, 4 bivolI,
345 oT si 139 pord.
Comerciul se exercitg in comung
de 3 circiumarI.
Budgetul com, e la veniturT
de 7436 leY, 79 banT, iar la cheltuell,
de 4126 leT, 38 banT.
Prin com. trece soseaua Tg.riceni-Popesti
si Poenari-Burchi.
Täriceni, sat, fgcind parte din
com. rur. cu acelasT nume, jud.
Ilfov. Situat la E. de Bucuresti,
pe malul drept al ritiluT Mostistea.
Se imparte in doug trupurT:
Tgriceni-d -s. si Tgriceni-d.-j.
Aci este resedinta primgrieT.
Se intinde pe o suprafatg de
430 hect. cu o populatie de 423
locuitorT.
Are o bisericg, cu hramul Sf.
Nicolae, deservitg de 1 preot si
2 cintgretT ; o scoalg mixtg.
Comerciul se face de 3 circiumarT.
Numgrul vitelor marT e de
555 si al celor micT, de 1233.
557 TXTARILOR (ANTUL-)
Täriceni-Curäte§ti, mo,sie a statuluT,
pendinte de Mitropolie si
Cotroceni, jud. Ilfov, arendatg
cu 61300 leT anual, impreung
cu Odaia - VlgdichiT, afarg de
trupul Cotroceanca, care s'a vindut
de vecT.
Tarita sei Gura -SolontuluI,
sat, jud. Baca, pl. TazIgul-d.j.,
com. Bghngseni, situat la confluenta
piriuluT Solontul cu Tazlgul-Mare,
la 3200 m. de satul
Bghngseni (scoalg).
Are o populatie de 357 locuitorT;
o bisericg catolicg, clgdità
de locuitorT, si o circiumg.
Vite sunt: 8 cal, 173 vite
marT cornute si 6 porcI.
In sat, in fie-care an, la S-ta
Mgria-Micg (8 Septembrie), se
face tirg.
Tärle§ti, sat, cu 15 familir, jud.
Arges, pl. Cotmeana, flcind parte
din com. rur. Telesti. AicT este
resedinta primgrieT.
Tärpe§ti, sat, in jud. Neamtu, pl.
De-Sus-Mijlocul, com. Petricani.
Tärse§ti, sat, cu 28 familiT, jud.
Arges, pl. Pitesti, flcind parte
din com. rur. Drgganul Bascovel.
Tärtäräul, munte,laN. com. Aninisul,
plaiul Novaci, jud. Gorj,
in partea dreaptg a GilortuluT,
situat intre muntiT : Macaria,
Mindra si Tguzul. Aci se aflg
pichetul cu No. 1 1, numit M'indra.
Tärtäräul, pichel, Cu No. 15, jud.
Gorj, situat pe muntele Tgrtgrgul.
Potecele ce se supravegheazg
din acest pichet, sunt : 1, poteca
ce pleacg din Timpa, in directia
N.-V., trece pe la obirsia piriuluT
Frumoasa si ajunge in
poalele munteluT TArtgrgul, la
pichet; a 2-a, poteca ce se detaseazg
din poteca generalg Novaci-Timpa,
spre stinga, in directia
N., trecind peste virful Plesea-
TimpeT, si scoboará. in Tgrtgrail.
De la pichetul Poiana-MuereT,
la Salane, mergI pe linia de
frontierg.
Tärtd§e§ti, com. rur., jud. Ilfov,
pl. Znagovul, situatg la N.-V. de
Bucuresti, pe soseaua nationalg
Bururesti-Pite;sti, la 30 kil.
de Bucuresti. Stg in leggturg
cu Brezoaia si Ciocgnesti prin
sosele vecinale.
Se compune din satele : Bujoreanca,
Cgluggrul, Hanul-de-
Pg mint si Pajerea, cu o populatie
de 1148 locuitorr.
Are o suprafatg. de 1558 hect.
Are 3 bisericT, (la Bujoreanca,
Cgluggrul si Pajeiea) ; 1 scoalg
mixtg ; 1 moarg cu aburT.
Budgetul com. e de 5417 leT
la veniturT, si de 4937 leT, la
cheltuelT.
LocuitoriT posedg.: 151 care ;si
cgrute; 119 Cu boT si 32 Cu ce ;
71 plugurT: 62 cu boT si 9 Cu caT ;
103 caT si Tepe, 311 bol, 266
vacl si viteT, 36 taurT, 23 capre,
291 porcT si 1696 oT.
ImproprietgritY, 132 locuitori
si neimproprietgritT, 149.
Comerciul se face de 6 circiumarT
si 5 hangiT.
Tätarca, sat, in jud. Covurluiii,
pl. Prutul, com. ivita. Are o
populatie de 403 suflete; o bisericg
si o scoalg.
Tätarilor (§arrtul-), resturi' dintr'o
vechie fortificalie, in jud.
Buzgti, com. Gura - NiscovuluT,
cgt. Mierea. antul incepe din
culmca dealului pgdureT Mierea,
se lasg in jos, trece riul Niscovul
si urcg pe dealul opus, in pg.
durea Filitis.

TXTARILOR (VALEA-) 558 TATXRANI
Titarilor (Valea-), coast11,in
jud. Buzgii, com. Trestia, cgt.
Pietrarul, formind o prgpastie
foarte adincg in partea de N. a
munteluT Dintele i virfuluT Dinimezi.
Aci ggsit instrumente
de piatrg i alte urme, ce probeazg
existenta preistoricg a
omuluT in aceste locurT.
Tätarul, com. rur., jud. Brgila,
pl. CAlmgtuiuluT, situatA pe loc
ses. Se mgrgineste la S.-E. cu
com. Cioara-Radu-Vodg ; la V.,
cu com. Colea; la N., cu com.
Slujitori-Albotesti si la S.-V.,
cu com. Rosiori.
Are o suprafatg de 5090 hect.,
ru o populatie de 1470 suflete;
bisericg, fondatg pe la 1830
reparatg. la 1862 de locuitorT
de arendas, deservitA de i preot
si I cintgret; I coala mixtg.
DrumurT sunt spre comunele:
Vizirul, Insurgtei, Cioara-Radu-
Vodg, Rosiori, Colea, Durescu,
Slujitori-Albotesti si l'azul, din
jud. Ialomita.
Tätarul, cont. rur., in jud. Prahoya,
pl. Cricovul, situatg in
partea de E. a plAser, lingg jud.
BuzAti.
E formatg numaT din satul
cu acelasT nume.
Tätarul, sat, in partea de N.-V.
a com. cu acelasT nume, jud.
Brgila, la 63 kil. spre S. de
orasul Brgila.
Are o scoalg mixtg ; o bisericg,
clgdita la 1854 de locuitorl,
deservitg de i preot, i cmtäre
i i paracliser ; 6 circiumT
si 2 lipscAniT.
Tätarul, sat, in jud. R.-Sgrat, pl.
Marginea-d.-j., cAtunul comuneT
Mgicgnesti sati Bolboaca, asezat
in partea de V. a com., pe malul
drept al Hulla R.-Sgrat, la
to kil. spre V. de cgt. de re-
sedintg, Bolboaca. Are o intindere
de 12 hect., cu o populatie
de 381 suflete; o bisericg,
deservitg de I preot si 2 cintAretl.
Tätarul, in suprafatg de
5190 hect., pendinte de com.
Tgtarul, pl. CAlmAtuiuluT, jud.
Brgila, apartine statuluT, unitg
ftind cu Cioara-Radu-Vodg. (V.
Cioara-Radu-Vodg, mosie).
Tätarul, grita, sati loc ridicat
deasupra stufului inconjurgtor,
in jud. Tulcea, pl. Sulina, pe
teritoriul com. urb. Chilia-VechTe,
situat in partea de N.-V.
a plgseT i cea de V. a com. ; se
intinde de-alungul maluluT drept
al bratuld Tgtarul (brat secundar
al ramureT celeT marT Chilia);
are forma une fásiT si o
intindere de 400 hect., acoperitg
cu pgsunT ; pe el se aflg situatg
pescgria cu acelasT nume
punctul trigonometric Fudulul.
rätarul, lac intins, acoperit cu
stuf, in apropiere de cgt. Plagresti,
jud. Ilfov, care aminteste
izbinda luT Mateiti-Basarab asupra
Tgtarilor, la 1639.
Tätarul, bral al Dungrel, jud.
Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul
com. urb. Chilia-Vechie ; se desface
din bratul Chilla, la i kil.
mal jos de satul Pardina ; se indreaptg
spre E., avind o directiune
generalg de la S.-V. la
N.-E., paralell cu aceea a bratuluT
Chilia, si, dupg un curs de
25 kil., se uneste iar cu vechiul
brat Chilia, lingg orasul Chilia,
brAzdind partea de V. a plgseT
si cea de N. a com. Lgtimea luT
e de la 400-800 m., adincimea
de 25-50 m.; comunicg in 3 locurT
cu bratul Chilla, inchizind
ast-fel intre ele 4 ostroave : Tgtarul-
Mare (Ivgnesti-Tatarschi),
Tgtarul-Mic, Daller-Mare i Daller-Mic.
In el se scurg la curile:
CArpgnosul, Tatanirul, Pojaretul,
Bisagi-Lung,-Bisagi-Mare,
Fudulul, Maxinca si Baciul. Pe
malul sAti drept merge drumul
Pardina - Chilia - VechTe. Contine
peste.
rátarul-Mare, ostrov, jud. Tulcea,
in bratul Chilia, in partea
de N. a pl. Sulina si a com.
urb. Chilia-VechTe, cuprins 'filtre
bratul principal Chilia i ce! secundar
Tgtarul. Are o lungime
de 15 kil. si o suprafatg de
1500 hect., acoperitg' cu stuf.
Tätarul - Mic sati Tätärutul,
munte, in jud. Buzgil, com. Chiojdul-din-Bisca,
ramificatie din masivul
Siriul, fgcind hotarul dintre
jud. BuzAti i Prahova. Are
818 m. ingltime si e acoperit
de izlaz.
Tätarul-Mic, ostrov, jud. Tulcea,
in partea de V. a plAseT
Sulina si a comuneT urb. Chilia-
Vechie. Are o lungime de 7 kil.
si o intindere de 600 hect., acoperita
cu stuf.
Tätärani, com. rur., jud. Dimbov4a,
pl. Dealul-Dimbovita, situata
spre N.-V. de Tirgoviste,
cam la 20 kil., pe dealurT si pe
ripT, pe malul drept al titila
Dimbovita.
Se invecineste la E. si S. cu
Manesti; la V., cu Botesti si la
N., cu com. Priboiul, despgrtindu-se
de Botesti prin pgdurT si
dealuti i unindu:se cu Mgnesti
Priboiul prin osea comunalg.
Se compune din doug cgtune:
Tgtgrani i Cgpriorul, cu o populatie
de 1339 locuitorT.
Tgtgrani are in raionul sAil:
Piscul-cel-lnalt, Piscul Bulina, Piscul-Podisorul,
Piscul- Valea- Ur-

TATA.RANI 559 TATXRANILOR (DEALUL.)
sulur i Piscul-CaruluT ; iar CIpriorul
are : Piscul-Mlaca, Piscul-Mop-Neagulul,
Piscul-Crucel
Ripa-BaciuluI.
Are doug bisericT §i o ,coalg.
Tätärani, com. rur., jud. Prahova,
pl. Crivina, situatl pe ambele
malurT ale piraelor Recelea
Calda, la 5 kil, de capitala judetuluT
i la 9 kil, de a pl4e1'.
Se mdrginqte la N. cu oraul
Ploqti ; la S., cu com. Barcgneti
; la V., ca Pope§ti i la
E. cu Rifovul.
Are o suprafatd de 2040 hect.,
cu o populatie de 683 locuitorT;
o bisericg, fondatá la anul 1744
de Jupin Gherghiceanu i Jupineasa
Joita, reparatd in 1830 de
Vel Mihalache Cornescu, deservitd
de i preot ; o §coalg.
LocuitoriI, in numgr de 116,
improprietgrit la anul 1864,
pe m4a d-luI Emanoil Lahovari,
dinduli-se 360 hect. EI poseda
: 28 cal, 26 Tepe, 122 vacf,
8 bivoll, 268 oT i 119 porcT.
Comerciul se exercitg In comung
de 6 circiumarT.
Budgetul comunel e la veniturT
de leT 6390,88, iar la cheltuelT,
de 4776 lei.
Prin comung trece §oseaua
nationald ce-T inlesnqte comunicatia
spre Ploe§ti i Bgrcane0.
E udatd de piraele : Recelea,
Calda §i Topila. In partea de
E. a comuneT se aflg un elqteti,
flcut de Cotman Vel Mihalache
Cornescu, prin care trec piraele
Recelea §i Calda.
Tfitáranul, sat, In jud. R.-Sgrat,
pl. Marginea-d.-j., cgtunul com.
Mgrtinqti, aezat pe riul Rimnicul-Sdrat,
in partea de S. a
comund, la 1440 m. spre N. de
cgtunul de rqedintg Mgrtinqti.
Are o suprafalg de so hect.,
cu o populatie de 141 familif,
sal."' 546 suflete; o bisericg, cu
preot, i diacon i i cintdret.
TatärAi, com. rur., jud. Dimbovita,
pl. Ialomita, situatd la 45
kil. spre S.-E. de Tirgov4te, pe
cinipie i pe malul drept al riuluT
Ialo mita.
Se invecinqte la E. cu com.
Fldbudul i Poenari-Burchi din
jud. Prahova ; spre V. i N.
cu com. Cdtunul i spre S., cu
coin. Poenari.PolizuluT, din plasa
Znagovul, jud. Ilfov.
Se compune din treT cgtune :
Tgargi, Ologeni i Poenari, cu
o populatie de 1029 locuitorI.
Are 2 bisericT; o ,coald; o
moarg de apg i o piug.
Aproape de com, se varsg.
riul Cricovu/-Dulce in Ialomita.
La citl-va kil. spre E. de TItgrgi
se aflg gara Crivina in
jud. Prahova, i gara Periul, in
jud. Ilfovul, pe linia feratd Bucure,ti-Ploe§ti.
Tätärdi, com. rur., jud. Olt, pl.
Vedea-d.-j., situatg in apropiere
de Hui Plapcea-Micg, spre N.-E.
de orapl Slatina.
Se invecine§te cu comunele :
ScorniceSi i Constan-
Se compune din 2 cdtune :
Tdtgrdi §i Isgrg,ti. Are o populatie
de 664 locuitorT ; o coalg
2 bisericT.
LocuitoriT sunt mopenT.
posedg : soo bol §i vacT, 15 cal,
2000 0.1 i 150 porcl.
O ,osea comunalg leagg com.
Tgtgrgi de Scornicqti
TatAräi-Conduratul. (VezT com.
Conduratul, pl. Cricovul, jud.
Prahova).
Tätarani, com. rur., in centrul
pl4e1* Crasna, jud. Fdlciti. Se
mgrginqte la N. cu com. Stroe§ti ;
la S., cu com. Crgsn4eni ; la E.,
cu ora,u1 Hui i la V, Cu jud.
Vaslui5. Este formatá numaT din
satul Tgargni, a§ezat pe coasta
de V. a colino' Lohan-Crasna.
Are o suprafatg de 1380 hect.,
Cu o populatie de 226 familiT,
sau 890 suflete ; o ,coalg ; o bisericd,
flcutg in 1877, in locul
alteia vechle, deservita de i preot
§i 2 dascglI.
Budgetul com, este de lel
1732, bani 96, la veniturT i !el
1579, banT 63, la cheltuelT.
Vite : 758 vite marT cornute,
5o8 of, 53 caT §i 150 pord.
Numele de Tgtgrgni se zice
el i s'a dat din cauzg cd in
aceastg localitate ar fi existat din
vechime niqte bordee locuite de
TgtarT. Faptul este de crezut, de
oare-ce se §tie cg Tgtarif aì locuit
mult timp in partea de jos
a Basarabiel, in vecingtatea judetulul,
i ca uniT DomnT inggduiati
Tgtarilor sg se stabileascg
In aceastg parte a TgreT
du-le unele conditiunT de dare.
Tätäräni, sal, in partea de E. a
com. Telejna, pl. ,Mijlocul, jud.
situat 'filtre doug dealurT
marl.
Se intinde pe o suprafatg de
199 hect., cu o populatie de
75 familiT, sail 263 suflete.
Are o bisericg cu i preot
eclesiarh, fgcutg la 186o de
preotul N. TIbu§c1 i locuitoriT
rgze0; 3 morT de vint §i o
circiumg.
Mo§ia Tgareni este proprietateá
locuitorilor rgze0, care stgpinesc
acest loc prin succesiune
de la strgbuniT lor, improprietgritT
de cgtre Stefan-Cel-Mare, in
urma rdzboiuluT cu Turca de la
Valea-RacoveT.
Vite: 130 vite marl cornute,
20 oT, 14 cal §i 50 rimgtorT.
Tatiränilor (Dealul-), deal, ce
se intinde la V. sattiluI Tata.

TATAR4ANI 560 TXTXREFI'I-DE-SUS
rani, com. Telejna, pl. Mijlocul,
jud. Vasluiti ; i e cel mal inalt
deal din comung. Pe timp frumos
se vgd de pe el muntiT CarpaIi.
Este o continuare din irul de
deal ce vine din com. Bereasa,
despre N., despgttindu - se in
marginea satulut Tgtgrgni. For.
meazg o infundgturg numitg
Noug-Funil, de la care infundAturg
mar la vale se intinde
satul Tgtgrani. 5irul despre
E. de Tgtgrani, se intinde spre
S. in com. Ferwi, iar irul despre
V., incepind cu dealul TatArani,
continug spre S., trecind
in com. Zepodeni.
Ramificgrile luI in com. Telejna
poartg diferite
Buznoia, BArbinta, Pislgreasa,
Zgvoiul, Laba§cul, Bgliteni i SArAcine,ti.
Pe cost4e se face semgnAturl,
lar pe culme sunt pAclurT.
Tätärägani, sat, pe mcnia cu
acela0 nume, com. Mileanca,
pl. Prutul-d.-j , jud. Dorohoiti,
cu 149 familiI, sail 613 suflete.
Are o bisericg cu hramul Sí.
Ion Botezgtorul, cu I preot, 2
cintgreV i z palgmar ; este de
zid i spatioasg, fgcutg la 1843
de defunctul N. Mi§olu, fost proprietar.
Baeul curge pe botar.
DrumurI principale sunt : acel
de la RAdguti la Botopni
acel de la Darabani la Sgveni.
Mo0a se hotgrqte cu : DrAguqeni,
Mileanca, Girbeni, Havirna
;i Balinti.
Proprietatea acesteT inoOT a
fost din vechime a luT stefan
Petriceico-Vodg. Acest Domn,
intorcindu-se, dimpreung cu Grigore
Ghica, Domnul ValahieT,
de la rAzboiul urmat intre TurcI
si Leg la Hotin, unde luarg
el* parte, ají trecut Prutul pe la
Zalucea la Crginiceni, in aceastg
parte, i de unde s'ari despgrtit.
Petriceico-Vodg a mers
la satul luT, la TgtArgpni, iar
de acolo a luat drumul pe sub
codru la IbAnqti, filtra intimpinarea
Polonilor, care veniail din
jos, (c Let.)) , tom. 2, pag. 203).
TAfáre§ti, a'omenit7, in jud. Teleorman,
pl. TeleormanuluI, proprietatea
d-luI Stefan Belu. Pe
acest domenii.1 se ggsesc apzate
comunele TAtArgqti-d.-s., Slobozia
Trgsnitul i Popqti-Palang.i.
Intinderea luT este de aproape
6000 hect., din care goo hect.
pgdure.
TAtfire§ti, sat, pendinte de com.
Corni, pl. Berheciii, jud. Tecucitt
Aezat in centrul comuneI, filtre
dealul Cgrgmizilor i valea Tgtgretilor,
la E.; dealul SontuluT
la S.; dealurile Dimboaia
litulur, la V., i Valea-PirlituluT
la N.
AicT se aflg rqedinta com.
Are o suprafatg de 726 hect.,
cu o populatie de 63 familiT,
305 suflete ; o ;coalg mixtg, o
bisericg de zid, deservità de
preot i 2 cintgretl.
Locuitoril posedg: 27 plugurT
de fer i 6 de lemn, i maOng
de treerat, i de bgtut porumb
2 de vinturat ; zoo stupT.
Tatäre§ti (MoviIele-), tnovile,
In jud. Buzgii, com. Glodeanul-
Sgrat.
Tätäre§ti-de-Jos, com. rur., in
pl. Teleormanulul, jud. Teleorman,
pe partea dreaptg a titila
Telcorman.
Se invecinete la N. cu hota.
rul moieT statuluT Udupul-Horezeanca
; la S., cu hotarele diferitelor
sforT de m(niT ce tin de
com. ZloteSi ; la E., cu mo0a
Negreni, din jud. Vlapa, din.
colo de riul Teleorman, iar la
V., cu teritoriul mo,ieT
Parte din moOile locuitorilor,
In mare maioritate monenT, se
intind i in jud. Vla;ca, peste
tiul Teleorman ; iar din mo0a
Negreni, se intinde o bung parte
in raza com. TAtgrepti-d.-j.
E situatg la 78 kil. de repdinta
judetului, 51 kil. de Alexandria
i 38 kil. de RoOori.
Teritoriul com, este putin accidentat.
ImproprietgritT dupg
legea rur. sunt 157 locuitorI pe
586 hect. ; restul moOilor este
al momenilor.
Are o populatiune de 1487
suflete ; o coalg mixtg ; doug
biserid, una vechle care set-vete
de paraclis la cimitirul
com. i alta maT nouä, in sat,
deservite de un preot i 2 d'utgretI
; 2 circiumT i o moarg
cu aburT.
Vite: 314 cal, 8io vite marI
cornute, 2641 oT, 51 capre
477 porcI.
Cal de comunicatiune are : pseaua
judeteang, care strgbate
prin interiorul com. i o pune
in comunicatiune cu com. Udupul
i Zlotqti, i oseaua comunalg
spre com. Negreni, din jud.
Vlwa.
Satul Tagrqti-de-jos este din
cele mal vechI ale judetulul. Se
ggsqte trecut in lista satelor
intocmitg la 1741, cind fgceaparte
din pl. TeleormanuluT-d.-j., iar
pe la finele secoluluT trecut, a facut
parte din pl. Mijlocul. A
fost locuit numal de mo,nenT
este i astAzT unul din putinele
sate locuite de un mare numgr
de mopenT. Actele lor de proprietate
i diferitele lar chrisoave
prezintg un deosebit interes.
TätAre§tl-de-Sus, com. rur in
partea de E. a pl. TeleormanuluI,
jud. Teleorman, la hotarul
cgtre jud. Vlaca, pe partea
stinga a vgiel i a riuluT
Teleormanul, la impreunarea sa

TATA.ROAICA 561 TATXRUI
cu valea si cu piriul Bucovulur,
la 82 kil, de resedinta judetulur,
56 kil. de Alexandria si
33 kil. de Rosiori.
Se magineste : la E. Cu teritoriul
com. Negreni, din jud.
Vaca; la V., cu al com. Gumesti-Silistea
; la N., cu al com.
Slobozia-Traznitul si la S., cu
al com. Udupul.
Teritoriul comuner, impreuna
cu trosiile de pe dinsa, ocupa
aproape 60oo hect. Mosia face
parte din domeniul Tatarestilor
si este proprietatea d-luT tefan
Belu. Pe dinsa sunt improprietaritr
141 locuitorr, pe o intindere
de 565 hect.
Are o populatie de 734 locuitorT;
o scoall mixta ; 2 bisericT,
una intretinuta de comuna
si de locuitori, servita
de 1 preot si 1 cintaret, cea-l-alta
intretinuta de proprietar si servita
de I preot si 2 cintaretr. Aceasta
din urma are deosebita importanta
istorica ; este cladita in
felul manastirilor, inconjurata de
toate 01-pie de zidurT groase,
Cu turnulete in dreapta si in
stinga, un adevaat bastion. A
fost zidita de stramosir actualulur
proprietar si, in urma cutremurulur
cel mare de la 1802,
s'a darimat si s'a construit Ruga
clima biserica actuala. Se crede
cà cladirile dimprejur ar fi datind
de mar bine de doua secole.
In interiorul bisericer este mormintul
boieruluT Anghelache Amira,
ingropat acolo la 1798.
Vite : 147 caT, 569 vite marT
cornute, 5 magarT, 289 porcf,
196 capre si 1885 or.
Sunt 3 circiumr, din care una
are si diferite marfurT de manufactura
si coloniale; o moara de
macinat cu aburT.
Aci se sine tirg la 20 Iulie.
Budgetul com. e la veniturT
de 4058 ler, 91 banT si la cheltuelr,
de 4025 ler, 30 banr.
Caí de comunícale sunt : soseaua
judeteana care strabate
prin interiorul comuner, si soseaua
vecinala Silistea-Tataresti,
care o pune in legatura cu com.
Balaciul. Aceasta din urrna ramura
de osea pune in legatura
com. Tataresti cu comunele
din tot mijlocul piase, incepind
de la hotarul judetuluT Oltul,
strabatind in lungime to,pta plasa
si trecind in ;ud. Vlasca.
Satul Tataresti-d..s. avea fiinta
inca din secolul al XVII-lea, de
oare-ce sub domnia lul C. Mavrocordat,
la 1741, se vede trecut
in lista satelor, ca sat mare
si populat. Facea si atund parte
din plasa ce se numea Teleormanul-d.-j.,
iar in Istoria luí
Fotino se vede figurind in plasa
Teleormanulul-d.-mj. De la 1870
pana la anul 1876, a fost intrunit
cu Tatarasesti-d.-j.
Tätfiroaica, sat, facind parte din
com. rur. Prundeni, pl. Oltul-d.-j.,
jud. Vilcea. Are o populatie
de 735 locuitorr.
TätAru§i, com. rur , jud. Suceava,
situata in partea de V. a plaser
Siretul- (3,-s. si la 30 kil. de
Falticeni.
Se margineste la E. cu com.
Lespezi; la V., cu com. Uideti ;
la S., cu com. Pascani si Cristesti
si la N., Cu com. Dolhasca.
E formata din satele Tatarusi
si Uda, cu resedinta in satul
Tatausi.
Are o populatie de 2308 suflete;
2 bisericT, deservite de 1
preot s'i 4 cintaretr; o scoala
mi,cta.
Budgetul comuneT e la veniturT
de 4387 leT, si la cheltuelr,
de 4358,40 lei.
Vite : 71 car, 397 bol', 607
vacr, 1523 or, 6 capre ,i 447
porcr.
E udata de piriiasele: Mati-
oaea, Leordisul, Posta, Satulur,
Racilor si Oiter.
Mosia, proprietatea statulur,
fosta a ManastireT Probota, are
3517 l'ala, din care 1900 cultivabile,
1566 padure si 51 hect.
loc sterp.
Improprietaitr in 1864 sunt
1 1 fruntasT, 129 palmasr si 240
codas!, stapinind 1177 l'ala si
40 prajinr.
Pe teritoriul comuner existan
alta data satele Iorcani, Nanaseni,
Turbata, pe locurile numite
ast-fel, unde si acum se
vad urmele livezilor de pomr
roditorí. Ati mar fost sate la
Fintina- la - Ovaz, la Visini si
la Temelie, unde si. acum se
cunosc urmele temelier uner bisericr.
Prin hrisovul din 1472, August
19, Stefan-cel-M are acorda Manastirer
de la Poiana (Probota),
pentru freí sate din judetul Suceava
: Bodesti, l'atad si Iorcani,
prerogativele urmatoare:
Scuteall de orrce gloaba domneasca,
afara nume acea cuvenita
pentru rapire de fete ; supunerea
absoluta la jurisdictiunea
egumeneasca, fara nicr un
amestic din partea juzilor domnestr.
(gArhiva Istorica», de B.
P. Hasdeti, tom. I, p. 124). Vezr
si satul Tatarusi.
Tfitäru§i, sat, in jud. Iasi, pl.
Copoul, com. Tautesti, infiintat
In 1879, cu improprietairele facute
de Stat insurateilor. E situat
allturea de satul Radiullur-Tatar,
pe valea Radiului. Are
o populatie de 17 locuitorf.
I s'a dat numele de Tatarusi
pentru a-1 deosebi de satul Radiul-Tatar.
Tätaru§i, sat, pe mosia si in com.
cu acelasT nume, jud. Suceava,
asezat pe ondulatiunile formate
de piraiele Calugarer, SatuluT si
66546. Manad Dialionar Googrevlo. Vol. V. 71

TATMIT.W1, 562 TAUTETI
Posta. Partea din dreapta Piriulur-Satulur
poartg numirea de
Tgtgrusi-MarT, iar partea din stinga,
de Tgtgrusi-Micr i Pietrosul.
Vatra satulur ocupg 48 ("lid,
cu o populatie de 2230 suflete.
Improprietgritl in 1864 sunt
ii fruntasT, 129 pgInnasT si 240
codasT, stgpinind 11771 2 fgla.
Are o bisericg, in Tgtgrusi-
Mari, cu hramul SI. Nicolae, zidita
in [842 si alta in Tgtgrusi-
MicT, cu hramul Sf. Vasile, zidita
1827, deservite de ï preot
si 4 cintgretr; o scoalg mixta.
In 1803, Tgtgrusir mgngstireT
Probota, numgrg 192 liuzT, plgtind
314 ler bir anual si avind
loe in destul. (cUricar.» VII, p.
127).
Tfitäru§ul, sat, jud. Iai. Vez!
TatAru§ul, mafie, in jud. Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, com. Gircina.
Formeazg trup cu Gircina. Ambele
sunt pendinte de manastirea
Bistrita. Arendatg anual cu
13410 lel.
Tätule§ti, com. rur., in jud. Olt,
pl. Vedea-d.-j., situatg pe valea
riulur Vedea, la 35 kil de capitala
jud. Este resedinta plgseT.
Se mgrgineste : la E., cu com.
Colonesti ; la V., cu com. uica;
la N., cu com. Cgluggri si la S.,
cu com. Optasi.
Are o populatie de 1209 locuitorT
; 4 biseria, 3 fondate la
1736, 186i, 1814 si una reparatg
la 1890, deservite de 5
preotT ; o scoalg mixtg ; o moarg
cu aburr.
LocuitoriT sunt mosnenr. ET
ají: 2600 a, 400 bol, 260 vacr,
58 cal si Tepe, 40 capre si 200
porcT.
Suprafata com, e de 1429
hect.
Veniturile i cheltuelile com.
se urcg la 2317 ler anual.
Prin Tgtulesti trece soseaua
comunalg, care o leagg la N.
CU com Cghiggri si la S. cu
com. Optasi. Riul Vedea udg
partea de E. a com., de la N.
la S. Prin centru e udatg de vgile
Negrisoara, Dopicea si Fremul.
Mureasa, numire vechie a comunei
,si a mo,tier Uda-Paciurea,
jud. Teleorman.
Täu§an-Iol, vale, in jud. i pl.
Tulcea, servind de hotar futre
com. rur. Cisla si orasul Tulcea.
Iese din dealul Tgusan-Tepe, se
indreaptg spre N., tale soseaua
judeteang Tulcea-Isaccea, pe la
kil. 4, i dupg 4 kil, de curs
prin stuf se deschide in partea
sudicg a laculur asta. Numele
ski inseamng Valea-IepureluT.
Täu§an-Orman,ftadure, judete/e
Tulcea i Constanta. Are o intindere
de 350 hect.
Täu§an-Tepe, deal, in jud.
pl. Tulcea, pe teritoriul com.
rur. Cataloi. Are o directie
generalg de la S.- V. spre N.-E.,
brgzdind partea vesticg a plgser
si nordicg a comuna. Este tgiat
de drumul comunal Cataloi-
Cisla. Satul Cataloi e asezat la
poalele lui sudice. Are un virf
pietros de 104 m., dominind
satul Cataloi si piriul Telita.
Acoperit ca pgsunT.
Tau§an-Tepe, deal, in partea
esticg a pl. si jud. Tulcea
cea nordicg a comuna Sari-
Ghiol. Este cel maT inalt virf al
dealulur Calica (118 m ). Domina
si drumul comunal Sari-
Ghiol-Bes-Tepe-Pirlita i satul
Sari Ghiol.
Täu§an-Tepe, deal, in jud.
pl. Tulcea, pe teritoriul com.
Cataloi ; se desface din dealul
Uzum-Bair, se intinde spre S.,
in o directie generalg de la N.-
E. spre S.-V., brAzdind partea
vesticg a plgseT si esticg a comuna
; este acoperit Cu pgsunr
livezr ; are o ingltime de 106
dominind satul Eni-Chioi
calea nationalg Tificea-Constanta.
Täu§ani (Ulmeni - Tätnani),
sat, fácind parte din com. rur.
Ulmeni, pl. Oltenita, jud. Ilfov,
situat la E. de satul Ulmeni.
Se intinde pe o suprafatg de
648 hect., cu o populatie de 437
locuitorT.
Numgrul vitelor marT e de
470 si al celor miel, de 763.
Täute§ti, com. rur., in partea
de S. a plgser Copoul, judetul
Iasi, spre N. de orasul Iasi.
Terenul e plin de hirtopurl,
dimburr i miel' platourr, care
in mare parte sunt acoperite Cu
argila plasticg i humoasg.
E formatg din satele: Tgutesti,
Zahorna, Horlesti, Rgdiullur-Tgtar,
Tatgrusul i Letcani,
ca o populatie de I Too locuitorr,
din care parte sunt rgzgsT.
Are 4 bisericl, deservite de
3 preotr, 3 cintgretr si I eclesiarc;
2 §C011 i 2 morr.
Budgetul comuna e la veniturT
de 9012 ler, 76 banT, si la
cheltuell, de 8216 ler, 45 bant
Vite: 1906 vite marT cornute,
2420 oT, 205 car si 418 rimgtorT.
Täute§ti.VezT Zamostia, sat, com.
Zamostia, pl. Berhometele, jud.
Dorohoiii.
Täute§ti, sat, ca 23 familir, pe
mosia cu acelasr nume,- com.
Borzesti, pl. Baseul, jud. Dorohoiti.
Täute§ti, sat, in partea de S.-E.

TA VA DARETI 563 TECHE-CHIOI
a com. Tautesti, pl. Copoul, jud.
Iasi, situat in centrul mosieT Tautesti,
pe coasta de S. a dealulta
.si pe malurile piriuluT Tautesti.
Are o populatie de i 11 locuitorT.
Vite: 387 vite mati cornute,
29 caT si 36 rimatorT.
Mosia Tautesti este cedata
prin testament com. Tautesti,
de catre raposatul Procopie Florescu,
pentru a intretine din
venitul eT, o scoall profesionala
de fete.
Tavädäresti, sat, fIcind parte
din com. Vultureni, pl. Berheciul,
jud. Tecuciti, situat in mijlocul
com. pe malul drept al
riulul Berhecii.i.
Are o populatie de 140 suflete;
o scoala mixta.
Teritoriul satuluT este de 544
hect. LocuitoriT, fostf clacasT
improprietaritT la 1864, stapinesc
143 hect., iar proprietariT,
403 hect. Vatra satuluT ocupa
17 hect.
LocuitoriT posecia : 66 boT,
32 vacT, 16 caT, 8 Tepe, 5 bivol,
250 oT ; 6 capre; 30 stupT;
To plugurT de fer, 15 de lemn,
T masilla de treerat.
Comerciul se face de 3 circiumarT.
Teancului (Valea-), cont. rur.,
in jud. Buzar", pl. SI-ata, filtre
comunele Simileasca i Vernesti,
la 12 kil, de orasul Buzar,.
E formata din catunele: Nisipul,
Valea-TeanculuT i Zoresti.
Are o suprafata de 2152 hect.,
cu o populatie de To8o locuitorl
; o scoall in cat. Zoresti ;
2 bisericT, deservite de i preot,
cîntäre i i paracliser si din care
catedrala e cea cu hramul Adormirea
MaiciT DomnuluT; 6 circiumT.
ProprietatT mai insemnat e sunt :
Voineasca, Filipeasca, Ilieasca
Zoresti. Terenul e yes, accidentat
la N. de mar multe dealurT,
acoperite de viT i paclurT.
CAT de comunicatie sunt : soseaua
vecinala Mizil-Gura NiscovuluT
prin Valea-Teanculul,
precum i alte drumurT naturale,
care o pun in comunicatie cu
orasul Buzar'.
Vite: 357 boT, toG vacT, 24
viteI, 66 cal, 12 Tepe, 4 minjT,
460 oT, si 120 porcI.
Teancului (Valea-), cdtun al
com. Valea-TeanculuT, jud. Buzar',
cu 360 locuitorT i 81 case.
Teancului (Valea-), bliciti, pe
teritoriul com. Vernesti, judetul
Buzar', in apropriere de com.
Valea.TeanculuT ; incepe de la
15 Septembre sine pana la
15 Noembre, numaT Simbata
Duminica. Pana in 1868 era mult
mal important. Primaria orasuluT,
infiintind si ea un tirg de toamna
sub nutDele : Carol I-Valea-TeanculuT,
pe locul unde se sine tirgul
DragaiceT, i-a luat forte
mult din insemnätatea sa.
TeanculuI (Valea-), (Carol I),
bilciti, in jud. i orasul BuzAil
incepe la 15 Septembre i sine
pana la 15 Noembre.
Teascul, sat, in partea de S. a
com. Popouti, pl. Tirgul, jud.
Botosani, cu o suprafata de 72
hect. si o populatie de 22 familif,
sati 90 suflete.
Vite : 42 bol' si vad i 12
porcT.
Teascul, sat, jud. Dolj, pl. Ocolul,
com. Secuiul. Se invecineste
la E. cu com. Ghindeni ; la V.,
cu riul Jiul ; la N., cu mahalaua
Pescarul si la S., cu com. Adunati-de-Giormane.
Are o populatie de 350 su.
flete; o biserica, fondata de locuitorT.
Teascul, pisc, ce se lasa din Dealul-OltetuluT,
in partea de E. a
com. Zatreni, pl. Mijlocul, jud.
Vilcea.
Teascul-din-Deal, sat, Cu 146
suflete, jud. Dolj, pl. Jiul d.-s.,
com. Argetoaia.
Teascul-din-Vale, sat, cu 315
suflete, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s.,
com. Argetoaia.
Teascului (Valea-), izvor de
apd mineral, continind fier
sare, in jud. Prahova, cat. Predeal,
pe Domeniul CoroaneT, in
apropiere de gara Predeal.
Teche-Chioi, sat, in jud. Constanta,
pl. Silistra-Noua, catunul
com. Enisenli, situat in partea
de E. a plA§eT i cea de V. a comuner,
la 4 kil. spre V. de re-
,edint5, En4enli, pe malul sting
al vAel Medmedi Bair, lingO valea
Teche-Chioi, cgreia i-a dat
§i numele, la poalele de E. ale
dealului Teche-Chioi i la cele
de V. ale dealuluT Hazarlic.
Are o suprafata de 1218 hect.,
din care 130 hect., ocupate de
vatra satuluT, cu o populatie de
321 suflete.
Teche-Chioi, vale, in jud. Con.
stanta, pl. Silistra-Noua, com.
rur. Dobrornirul si En4enlia ;
vine din Bulgaria, sub numele
de valea Uzum-Culac, ja apor
pe cel de Iucari-Mahala-Ceair ;
trece prin satele Dobromirul-din-
Vale si Dobromirul-din-Deal, de
unde ia numele de Teche-Chioi ;
intra in com. Enisenlia, trece pe
Ruga satul Teche-Chioi si se
deschide in valea Gheran-Ceair
(sail Beilicul), pe stinga, la locul
numit Giumifa-C4me; are o lun-

TECHE-CHIOI-BAIR 564 TECHIR-GHIOL
gime de 14 kil.; brgzdeazg partea
centralg a com. Dobromirul
si cele de S. si S.-V. a com.
Enifenlia ; prin ea trece drumul
Dobromirul-Enisenlia.
Teche-Chioi-Bair, deal, in jud.
Constanta, pl. Sílistra-Noug, comuna
Enisenlia, cgt. Teche-Chioi,
In partea de V. a comund .5i a
cAtunuluI si cea de E. a plg5ef.
Se desface din dealul Sitma-
Baír ; se intínde spre S. printre
vgile Teche-Chioi si Medmedi-
Culac. La poalele sale de E., e
asezat satul Teche-Chioi, la cele
deV., satul Dobromirul-din-Vale.
Le doming pe amindoug. Are
196 m. Acoperit cu tuferisurT, e
tgiat de drumurile cornunale ce
duc de la Teche-Chioi la Dobromirul-din-Vale
si Dobromiruldin-Deal.
Teche-Deresi, sat, in jud. Constanta,
pl. Silistra-Noug, cgtunul
com. Regep-Cuiusu, situat in
partea meridionalg a plgseT si
a com., la 3 kil. spre S.-E. de
cgtunul de re5edintg, Techi-Deresi-Ceair.
Este inconjurat la
N. si la E. de marea pgdure
Sarpali-Orman, dominat fiind de
virful Tuzla-Iuc, care este si
tuat la 1 kil. spre S.-V. de sat
si care are o ingltime de 182 m.
Prin mijlocul satuluY, avind
directiunea de la N. cAtre S.,
trece drumul comunal, care vine
de la Dobromir si duce in
Bulgaria. Alte drumurI comunale
mal sunt: unul care merge la
Regep-Cuiusu 5i altul la Cadi-
Chioi (Bulgaria).
Techir-Ghiol,com. rur., jud. Constanta,
pl Constanta, situatg in
partea de E. a judetulur, la 17
kil. spre S. de orasul Constanta,
capitala districtuluT si in cea S.
a plg5eT, la 43 kil. spre S-E. de
com. Cara-Murat, re5edin ta plAseI.
Com. si cgt. invecinate cu
&lisa sunt: Tuzla, la 5 kil. spre
S; Urlu-Chicri, la 4 kil.; Musurat,
la 5 kil. ; Carli-Chioi, la 6 kil.;
Chiuchiuc-Muratan, la 6112 kil. ;
Biuiuc-Muratan, la 7 kil. ; Abdalah,
la 6 kil. (toate cgt. ale
com. Mu3urat, pl. Mangalia) spre
S. si S.-V.; Mametcea, la fo
kil.; Hasancea, la 13 kil. (cgt.
ale com. Hasancea) spre N.-V. ;
Toprai-Sari, la ti kil. spre S.-V.
Se mArgineste la E. cu Marea-
Neagrg ; la N., cu com. urbang
Constanta, de care se desparte
prin dealul Laz-Mahale si Valulluf-Traian
si cu com. Hasancea,
de care se separg prin dealul
Hazi-Diuluc si vaiul de S. al luI
Traían; la V., cu satele Mametcea
(al com. Hasancea) ,i Abdulah
(al com. Musurat, pl. Mangalia),
separindu-se de cel dintiiti
prin dealul Hazi-Diuluc si de cel al
2-lea prin valea Abdulah-Deresi ;
la S., cu satele Musurat si Urlu-
Chioi (ale com. Musurat, pl.
Mangalia), separindu-se prin dea -
lul Ormancea-Bair si valea Aiatan-Dere
si cu com. Tuzla (tot
din pl. Mangalia), despArtindu-se
prin lacul Tuzla-Ghiol.
Relieful soluld este putin
accidentat, de oare-ce dealurile
prezintg ingltimI luid, iar ondulatiunile
lor sunt marf si largT.
Culmea Techir-Ghiol cu ramificatiile
sale brgzdeazg teritoriul
comune.
Movile sunt in numgr de 34,
grgmgdite in partea de N.-V.
Piriul Techir-Ghiol brgzdeazg
partea de S. a com., trecind
prin satul Techir-Ghiol $i deschizindu-se
in lacul Tuzla-Ghiol.
Vi sunt numeroase, cu malva
putin inalte 5i depArtate intre
ele.
Marea-Neagrg udg com, in
partea de E., pe o lungime de
¡o kil., formind lacurile Agigea-
Ghiol, Tarafan-Ghiol, li. marele
lac Tuzla-Ghiol ; malurile sale
sunt in general inalte si ripoase,
afarg de locurile din dreptul lacurilor
de maT sus, cgcT intre
ele 5i mare se intinde o plajg
formatg de o bandA de nisip
5i pietri, destul de largg.
Lacurile care se ggsesc pe teritoriul
com. sunt toate asezate
spre E., pe malul MgriT, de
care sunt formate prin revAr -
sgrile el din ti mpurile mal
vechT; aceste lacurT sunt : Agigea-Ghiol,
la E. de satul Agigea,
cu 80 hect. intindere 5i
presgrat icI 5i colo cu stuf; Tarafan-Ghiol,
spre S. de precedentul,
litiga movila cu acelasT
nume, Cu r8 hect. intindere ;
Tuzla-Ghiol, in partea de S. a
com. Tuzla, Cu 700 hect. intindere,
din care 300 hect. apartín
com. Techír-Ghiol, putin
adinc. Produc peste foarte bun,
ce se consumg in localítate 5i
se exportg 5i al cgruT venit apartine
statuluT.
Cgtunele ca.re conapun com.
sunt : Techir-Ghiol, resedinta, asezat
in partea meridionalg a
com., pe malul nordic al laculuT
Tuzla-Ghiol, pe ambele malurT
ale piriuluT Techir-Ghiol, inchis
si dominat la S. de dealul Ormanciul-Bair,
la V. de dealul
Techir-Ghiol si la N. de dealul
Telegraf-Tepesi-Bair, si de m ovilele
Ormanciul-Tepe la S.,
Techir-Ghiol la V., Bozlutac-Iuc
la N. Agigea, in partea de E.
a com. la 3 kil. spre N.-E.
de cAt. Techir-Ghiol, resedinta,
a5ezat pe malul de V. al laculuT
Agigea, inchis i dominat la S.
de dealurile Agigea Cu virful
Agigea, Cum-Tepe, .5i Tuzla-Iuc ;
la V., de dealul Telegraf-Tebesi-Bair;
la N.-V., de dealul
Orto-Burun-Bair pe muchia cgruja
la 11/2 kil. spre N.-V. de sat,
e asezatg fortgreata Orta-Tabia
in ruine; la N.-E., de dealul

TECHIR-GH1OL 565 TECHIR-GH1OL
Lazmahale, la
E. com. la 5 kil. spre N. de satul
Techir-Ghiol, resedinta, in valea
Lazmahale-Ceair, inchis si dominat
la N. si la V. de dealul
Lazmahale-Bair, cu movilele
Cioinac-Tuc, iar la
E si S.-E., de dealul Denis-Iolasi-
Bair, cu movilele Sara-Iuc si
Lazmahale-Iuc. Hazi-Diuluc, in
partea centralA a com., la 8
kil. spre N.-V. de cat. Teghir-
Ghiol, in valea Hazi -Diuluc,
sati Carsi-Dere, dominat si inchis
la N.-E. de dealul Lazmahale,
cu movilele Cioinac-Iuc
Tera-Iuc, la V. de dealul
Hazi-Diuluc, cu movila Caramat-
Iuc, si la S. de dealul Techir-
Ghiol, cu movila
Suprafata com. este de 20388
hect., cu o populatie, in rnaioritate
TurcT, de 1268 locuitorT.
LocuitoriT poseda : 126 plugurT,
180 care si arute ; 3 masinT
de treerat cu aburT, 3 masinT
de semanat, 15 masinT de
secerat, 2 masinT de batut porumbul,
69 grape de fier, 3
trioare ; 902 caT, 1284 boT, 106
bivoll, 17 asinT, 2240 oT, 13
capre, 55 porcT.
Sunt in Techir Ghiol 3 giamiT
cu 3 hogT ; o scoala primara
mixta si o scoall mahometana.
Budgetul com. e de 8179 leT
la venituri, si de 1193 leT la
cheltuelT.
CAT de comunicatiune sunt :
pe lac cu luntrele; calea jud.
Constanta - Mangalia ce trece
prin com.; apoT drumurT vecinale
i comunale, care unesc
cAt. intre ele si le leaga cu satele
maT apropiate, ca Gheringec,
Ascilar, Perveli, etc.
Techir-Ghiol, sat, in jud. si pl.
Constanta, catunul de resedinta
al comuna Techir-Ghiol, situat
In partea S.-E. a plaseT si meridionala
a comuneT, pe ambele
malurl ale piriuluT cu acelasT
nume si pe marginea N -V. a
laculuT Tuzla-Ghiol, fiind inchis
la S.-V. de dealul Ormancic-
Bair i dominat la N. de virful
Bozlutuc-Iuc (48 m.) i la
S. de virful Ormancic - Tepe
(39 ni.).
Are o suprafata de 3445 hect.,
cu o populatie de 118 familiT,
saiI 434 suflete.
Soseaua judeteanA Mangalia-
Constanta tre,e prin partea V.
a satuluT; alte drumurT conmnale
nT pleaca doua spre N.,
mergind la Agigea i Hasi-Diuluc,
dota spre V., mergind la
Abdulah si Musurat i unul la
E., care o ja apor la S. pe
dupd lacul Tuzla-Ghiol si duce
la Tuzla.
Techir-Ghiol, lac §i stabiliment
balnear, in jud. Constanta, la
15 kil, de orasul Constanta, distanta.
ce se percurge inteo ora
cu trasura, sart, Cu calea ferata
proectata, in 15 minute, si in
apropiere de comuna Techir-
Ghiol, la 15o m. de malul MA-
reT.
Este unul din principalele lacurT
sarate din Dobrogea, avind
o suprafata de 8o hect.
Techir-Ghiolul se afla la o
altitudine de 20 m., latitudine
N. de 44,ii'i longitudine E.,
de 28°,39'.
Comuna Techir-Ghiol are 1268
locuitorT, iar comuna Tuzla din
apropiere, 1065 locuitorT.
Se afla o frumoasa plantatiune
de salcimi i brazT, facuta
de Eforia Spitalelor Civile.
BolnavT vin putinT in timpul
vereT, ca la 100-150 persoane,
fiind-cA nu sunt pana acum de
cit locuintele satenilor unde sa
se poata adaposti.
Este proprietatea EforieT Spitalelor
Civile, care a cladit un
spital maritim pe locul aflat in-
tre lacul Techir-Ghiol si Marea
Neagra. Acest spital e compus
din 2 sali marT pentru scrofulosT
si 4 rezerve ; apoT vin dependintele
: bucatat'a, sala de tnincare
si catnerile personaluluT.
Proectul clAdireT acestuT spital
se l'Acuse la 1893, cind se afla
ca prim-efor d-1 Gheorghe Gr.
Cantacuzino, lar inaugurarea luT
s'a faca in vara anuluT 1899,
fiind prim-efor d-1 Mihail Gh.
Ca ntacuzino.
In vara anuluT 1899 acest
spital fiind deschis, serviciul medical
a fost incredintat d-luT dr.
Marinescu -Sadoveanul, medicul
primar a judetului Constanta,
care a avut 105 copiI scrofulo§I
In 3 seriT.
S'a facut i bAT calde cu aloa
cu namol, in cabine provizoriT.
Serviciul technic al judetulul
Constanta a facut de curind stu
diele pentru facerea uneT liniT
ferate de la Constanta la Techir-Ghiol.
Lacul Techir-Ghiol precum
imprejurimile apartin grupeT cuaternare.
Flora acuaticl este aceeasT
ca a LaculuT-Sarat (v. a. c.).
Apa nu este limpede, cu o
densitate foarte mare, Cu un gust
foarte sarat si un miros pronuntat
de hidrogen sulfurat.
A fost analizata de d-niT d-ri
Maximilian PopovicT, Saligny si
Georgescu.
Analiza flcuta in Septembre
1893 de d-niT d-r1 Saligny si M.
Georgescu, a dat urmAtorul rezultat
apa putin opalescentl,
miros slab de hidrogen sulfurat
si un gust sgrat amar foarte
pronuntat.
Densitatea 1,0552 la 15° C.
In un litru apa s'a gasit :
Clorur de soditi . 55,39722
potaziù 2,00462
2amoniuí . 0,00366
3 magneziii 4,46890

TECHIR-GHIOL-BAIR 566 TECL'CIUL (JUDET)
Bromur de magneziti 0,13573
Azotat de soditi 0,00523
Sulfat de magneziti 8,14978
Sulfat de calciti 0,60013
Carbonat de magneziti 0,00287
Oxid de fer .
Oxid de aluminiti 0,02084
Silice . 0,00720
Total 70,87716
Anhidrita carbonicg
libera si semi-combinata 0,28416
Hidrogen sulfurat urme
Materir organice 0,59600
Din aceasta analiza vedem :
I. Cg apa acestur lac este
foarte mineralizad si este de
4 orT mal sgrata i maT concentrad
ca apa de Mare.
2. CA proportiunea de Brom
e mar mare ca in apa de Mare.
lata in rezumat apreciarea sus
zisilor chimistT : ¿Apta din la cul
Techir-Ghiol meritg a fi Wad
in serioasa considerare de medicir
nostri balneologr, fijad o
apa chloro -sodicg magneziang
concentrad', si cea mar bromurata
din cite s'ad analizat pana
acum in Tara).
Namolul se afla pe toata suprafata
laculur.
D-I dr. in chimie Georgescu
a facut analiza calitativa a extractuluT
apos al ngmolutur,
a gasit:
Hidrogen sulfurat liber. Acid
sulfuric putin (ca sulfatT). Acid
chlorhidric mult (ca clorure).
Brom putin (ca bromurg).
putin. Magneziti mult. Frer
si aluminita' putin. Soditi mult.
Potasiti putin. Materir organice
putine.
Rezidiul insolubil in apg este
compus din :
Carbonar. Calciti mult. Frer
mult. Nisip i argila mult. Coloarea
bruna inchisa
Baile cu nomol aü dat rezultate
bune in reumatistne articulare,
artrite, scrofule,
sifilis inveterat i eczeme
chronice, rachitiztu, boale de femer,
paraliziT cronice.
S'a tratat in verile anilor 1899,
900 si 901, cu succes, la copif:
osteite supurate cronice, adenite
tuberculoase, reumatizm nodos,
afectiunile ligatnentelor, aderente
cronice.
Cataplasmele de clamol pe cap,
la Favus, aplicate la mar multT
bolnavT, ari dat rezultate excelente.
In 1896 a fost vizitatg de 65
bolnavr, in 1897.ail fost 97 bolnavl,
iar in 1899 ati efost 105
copir, in Spitalul maritim.
Techir-Ghiol-Bair, deal, jud.
si pl. Constanta, pe teritoriul
com. rur. Techir-Ghiol Se intinde
de la V. satuluT Hasi-Diuliuc
i pana la N.-V. satuluT Techir-Ghiol,
avind o directiune
generala de la N.-V. catre S.-E.
Din el se desface spre E. dealul
Telegraf - Tepesi - Bair si valea
Iantacan-Dere la N.; lar spre
V., se desfac vaile Cuan-Dere
Aiatan-Dere. Are o inaltime
medie de 8o m., avind ca
furT mar insemnate : Iuci-Iuc-Berichi
(81 m.) i Cogea-Iuc, din
care se desface deAul Telegraf-
Tepesi-Bair.
Techir-Ohiol, virf de deal, jud.
Constanta, pe platoul pl. Constanta
i Mangalia si al com.
Techir Ghiol si Musurat. Este
virful cel maT inalt al dealulur
Ormancic-Bair (82 m.).
Tecucelul, pira Izvoreste din
punctul nutnit Fintina-TeiuluT,
in partea de N. a cat. Buciumeni,
pl. Nicoresti, jul Tecuciti,
curge spre S.-V., pe lingg
satul Buciutneni. Aci primeste
pe dreapta piriul Runcul, iar
pe stinga Ripa-Rosie. Udá la
stinga satele Tecucelul-Sec
Vizuresti, iar la dreapta satul
Branistea. De aci intrg pe teritoriul
com. Nicoresti, avind
pe malul drept satul Sirbi, din
josul caruia primeste 0111 Caclina,
care vine din Nicorestid.-s.
Trece pe linga satul Dobrinesti
si de ad i putin spre S.,
schinabg directia spre S.-E., intrind
pe teritoriul com. Tecuciti,
udg «astil Tecuciù' spre V.,
avind pe dreapta mahalaua Bulgari,
iar pe stinga mahalaua
Branistea, face o cotiturg spre
E., udg partea de S. a orasulur,
unde se varsa in Birlad.
Tecucelul-Sec, sat, facind parte
din com. Buciumeni, pl. Nicoresti,
jud. Tecuciti, situat pe ambele
malurT ale piriulur cu acelast
nurne, la 2 kil, de resedinta
comuneT.
Are o populatie de 6o8 suflete;
o bisericg, facutä in 1886,
deservid de i preot si 2
cinta retT.
Teritoriul satuluT este de 496
hect. LocuitoriT, vechT razesT,stapinesc
tot teritoriul, iar proprietarul,
d-I Gh. Istrate, roo hect.
Vii sunt pe o intindere de
100 hect.
Vatra satului ocupa 35 hect.
si 75 ariI.
Locuitorir posea: 65 boj', 63
vad, 22 cal, 66 or ; 10 pluguri
de frer, 28 de lema si 8 cazane
pentru fabricarea rachiulur ;
78 stupT,
Pe piriul Tecucelul, in punctul
numit Silistea, a mar fost o biserica,
ale carel urme se cunosc
i astazr. Aid a fost un
sat vechiti. In partea de E. a
satulur se intinde Valul lur-Traian,
care desparte Tecucelul-Sec
de com. Tepul, in directia de
la N.-E. spre S.-E
Tecuciul, judeb asezat in partea
de S. a Moldover.
Hotarul. La N.: o linie con-

TECUC1UL (JUDET) 567 TECUCIUL (JUDET)
ventionalg care pleicg din malul
sting al SiretuluT, de lingg
satul Marvila, merge spre E.,
pe pir. Pogletul, pe ring. satul
Pogletul, continug pe lingg satul
Taula, Faca in raionul comuneT
Colone,ti, despgrtindu-se de judetele
Bacgii i Roman. La E.,
incepe cu o culme de dealurI,
de la E. comuneT Colone,ti,
merge spre S. pgng la Negrile,ti,
de ala' apucg spre E. päng
la satul Brgtulqti (com. Corodul),
pgng unde se desparte de jud.
Tutova ; de la Brgtuleti, tot prin
o linie de invoealg, merge pgng
la satul Mindre,ti, (cotn. Puteni)
De la Mindre0, hotaru il formeazg
piriul Gerul, care merge
spre S. pgng la comuna Tudor-
Vladimirescu, de unde curge
spre V. i apoT se varsg in Siret.
In partea de E. se atinge cu
judetele Tutova i Covurluiti.
In partea de V., hotarul
formeazg Siretul, care intrg in
judet la satul Marvila, merge
spre S., pgng la satul
de aicT, prin cotiturT, spre S.-E.,
pgng la satul Fundeni, unde
face o cotiturg mal mare, tot
spre E., pIng la com. Tudor-
Vladimirescu, in punctul unde
era satul Privalul i de unde intrg
in judetul Covurluirr.
Siretul desparte jud. Tecuciti
de judetul Putna pe o intindere
de i15 kil.
La S, Siretul pe o intindere
micg desparte jud. Tecuciri de
jud. Rimnicul-Sgrat, din jos de
satul Fundeni ipgng la Privalul-
Vechiti; iar de aicT, spre E., r. Gerul
Il desparte de jud. Covurluirr.
Judetul Tecucid are o mare lungime
in raport cu lgtimea luT; inteadevgr,
lungimea luT este de
140 kil., iar lgtimea, in punctele
cele mal depgrtate, numaT de
25 - 28 kil.
Idrografia. Este udat de mal
multe ape :
Siretul, la rriarginea de V.
II separg de judetele
Plana, i putin de Rimnicul-Sgrat,
pe o intindere de mal' bine de
115 kil. Malul cel drept din spre
judetul Putna este jos; iar cel
sting despre Tecuchl este, in
partea de N. a judetuluT, foarte
inalt i cu cit merge spre S., se
tot micpreazg, pgng ce aproape
de marginea de S. a judetuluT
dispare eu desgvir§ire, a,a cg
revgrsgrile sunt dese pe teritoriul
comunelor: Bucqti,
Fundeni i Tudor-Vladimirescu,
toate in plasa BirladuluT.
Polocinul. Udg 'plan Berheciul
§i se varsg in Siret, din
jos de satul Homocea.
Birladul. Intrg in judet pe
teritoriul satuluT Ireasza, servete
ca margine futre plg,ile
Nicoreti i Zeletinul, pgng la
gura BerheciuluT ; apoT udg numaT
plasa Nicore,ti pgng din
jos de oraul Tecuchl, trecind
In urmg in plasa Birladul, unde
in dreptul satuluI SerbInqti se
varsg in Siret.
Tecucelul. Udg plasa Nicore,ti
i partea de S. .V. a orapluT
Tecuchl, i se varsg in
dreapta BirladuluT, la marginea
de S. a orapluT.
e) Berheciul. Izvore,te din judetul
Baati, udg plàile Berheciul
i Zeletinul, i se varsg in
dreapta BirladuluT, din jos de
comuna TigAne,ti, pl. Nicore0i.
Zeletinul. Vine tot din judetul
Bacäul, udg plgOle
Zeletinul, i se une,te
cu Berheciul, pe teritoriul com.
Brghg,e,ti, plasa ZeletinuluT.
Dobrotforul. IzvorWe din
com. Colonqti, pl. Stgnii,
udg comunele Stgnimti, Crle§ti
Moto§eni §i apoT se varsg
in dreapta ZeletinuluT.
Corodelul. Izvorqte din
jud. Tutova, udg pl. Nicorqti
in partea de E., in directia N.-E.
spre S.-V., trece in pl. Birlad
se varsg in stinga Birladulm,
din jos de satul Barcea.
i Gerul. Udg partea de E.
a plg§ilor Nicorwi i B:rlad,
apoT trece in jud. Covurluiti,
unrle se va rsg in stinga SiretuluT
la S. de com. Tudor-Vladimirescu.
Fie-care din aceste ape formeazg
cite o vale, din care maT
insemnatg este valea BirladuluT,
cea mal frumoasg i mar proprie
pentru cultura cerealelor.
ApoT avem: valea Si. etuluT, care
tine numaT pe teritoriul comunelor
: Umbre,ti, Iveti, Bucqti,
Fundeni i Tudor-Vladimirescu
din pl. Birlad ; vgile
TecuciuluT, Gerulur i CorozeluluT,
asemenea propriT pentru
cultura cerealelor ; vgile : Polo
cinuluT, BerheciuluT, ZeletinuluT
DobrotforuluT, propriT mal mult
pentru fineatg, din cauzg cg
terenul judetuluT in plgOle
Zeletinul, Berheciul ;;i in
partea de N. a plg,eT Nicorqti,
este foarte deluros, formind 4
lanturT de dealurT, ce se detapel
din muntiT jud. Bacgri.
Orografia. Lanturile de muntT
sunt : Unul care vine prin pl. StgniF,ti,
separa va lea Dobrotforulul
de a ZeletinuluTi se termina
pe teritoriul com. Motoeni
Al 2-lea lant, mal mare, care
strgbate comunele din partea
de E. a pl4eT Berheciul, separa
valea BerheciuluT de vale DobrotforuluT,
apoT de a ZeletinuluT
se terming din jos de Corcioveni,
comuna Brghgmti, unde Zeletinui
se une,te cu Berheciul.
Al 3-lea lant, la V., care
str5bate plasa Berheciul, separind
valea BerheciuluT de a PolocinuluT,
i apoT trece in plasa
Nicorqti i se terming din sus
de com. Tig5ne0, separind valea
BerheciuluT de a TecuceluluT.
Al 4-lea lant, la V. comune-

TECUCIUL (JUDET) 568 TECUCIUL (JUDET)
lor din plasa Berheciul, care
separa valea Polocinulur de a
Siretulur si se termina din sus
de com. Homocea.
Afara de aceste lanturT, mar
sunt si altele de mar putinä insemnatate,
intre plriele ce uda
judetul.
Dealurile din aceste plasr, in
cea mal mare parte, sunt acoperite
cu padurr ; unele 115 viT,
din care mar insemnate sunt
cele de pe dealurile cotnunelor
Nicoresti, Buciumeni, Gohorul,
Corbita i Valea-Rea.
Aceasta a fäcut ca marca judetuluT
din timpurile cele mar
vechT, sa fie o vita cu strugurT.
Pe valle dintre dealurT, pi
mintul este bun pentru cultura
cerealelor i pentru fineata.
In partea de V. si S. a pl.
Nicoresti i toata plasa Birlad,
nu se afla de loc dealurr ; aci
sesul intins alterna cu valle Siretulur,
Birladulur, CorozeluluT
GeruluT.
Printre aceste vAT sunt 2 platourT
unul numit Furceni, cel
mal mare din toata Moldova si
care se intinde spre V. pana in
malul sting al Siretulur, spre E.
pana in valea TecuceluluT si a
Birladulur, spre N. pana la Nicoresti
si spre S. pana la Movileni
; cea-l-alt care se intinde in pl.
Birlad, intre valle: Corozelul la
N., Birladul la V. si Vilcea-Heretaulur
la E., pe o latitne de
vre-o ro kil. si o lungime de maT
bine de 30 .kil.
Pamintul de pe aceste platourr,
precum i acela de pe
val, fiind un pamint gras, este
propriii pentru cultura cerealelor.
Valle dati fin de latina calit
ate.
Pe cele 2 platourT se afla
padurT, i anume: la Furceni,
teritoriul com. Cosmesti, pl. Nicoresti
si la Hanul-Conachi, teritoriul
com. Fundeni, pl. Birlad.
De si malul sting al
Siretulur este ridicat in partea
despre judetul Tecuciii, totusT
in dreptul comuner Homocea
unde se varsa Polocinul, malul
este tntretaiat si formeaza mar
multe baltr ; asemenea, se formeaza
cite-va baltT pe teritoriul
comunelor Fundeni si Tudor-
Vladimirescu, in pl. Birlad.
Clima judetulur este foarte
placuta; partea de 'a S. nu este
expusa curentilor, fiind mal mult
seasa.
Teritoriul. Suprafata judetulur
este de aproximativ 216550 hect.,
din care proprietariT i arendasir
posea. 127439 hect., iar locuitoril
vechr rà'zesT, 44848
hect. si fostiT clacasT, 44163 hect.
Vil sunt 6170 hect.; padurr
32000 hect., finete 6749 hect.,
baltr, 1885 hect., livezr 3524
hect.
Catunele ocupa 10272 hect.
Vite in z 900 : 14197 caT, 35
asinr, 17 catirr, 55422 borsi
bivoll, 25883 porcr, 622 capre
§i 74724 01-
LocuitoriT posea 10970 stupT.
Unelte: 4745 plugurr de fier,
5262 de lemn, 55 masin1 de
treerat, 18 de vinturat, 49 de
secerat, 15 de semanat, ii de
cosit, 13 de bätut porumb.
Serviciulsanitar. Are 4 spita
unul in orasul Tecuciil, al II-lea
In tirgul Nicoresti, facut i intretinut
din fondul donat de d.
A. Cincu, al ¡II-lea in tirgul
Podul-Turculur, intretinut de judet
si al IV-lea in tirgul Ivesti
intretinut de stat ; ele ati fiecare
cite un medic si un ajutor
sub-chirurg. In fie-care plasa se
mar afla cite un doctor de plasa.
Caile de comunicafie. Jud. Tecuciti
este strabatut de caileferate
Marasesti-Tecuciul-Galati
Tecuciul-Birlad.
Soseaua nationalä facuta din
timpul Domnier luT Mihail Sturza,
si care pleaca din Iasi, strabate
orasele Roman si Baca trece
Siretul la Cosmesti, pe sub podul
cäer-ferate (mar inainte trecea
pe la Ionäsesti), se ridica
pe deal si merge paralel cu calea
ferata pana in Tecuciii, de
unde apuca spre S., prin strada
Galati, trece Tecucelul, tae ca
lea ferata Ruga Draganesti, trece
Birladul, strabate prin mijloc
satele : Dragänesti, Dorasti,
BarceaNouO, Ivesti, Blajeri-d.-j.,
Vultureni, Bucesti, Liesti, Serbanesti,
face o cotit ura spre
S.-E., intra in padurea Hanul-
Conachi, pe care o strabate prin
mijloc, trece prin satele : Hanul-
Conachi i Tudor-Vladimirescu
si intra in jud. Covurluiii. Aceasta
sosea este aproape paralela cu
calea ferata.
Soseaua nationala, care pleaca
din Tecucill spre Birlad, iesind
prin partea de N. a orasuluT,
trece prin suburbia Tecuciulsatele
TigInesti, Posta, de
unde apucind spre N.-E. infra in
jud. Tutova.
5oseie judetene sunt : In partea
de V. soseaua ce duce la Nicoresti,
si care se desparte la Hanul-Cincul
din soseaua nationalä
apuca spre N., trecind prin tirgul
Nicoresti, i satele : Poiana,
Buciumeni, Ploscuteni, Homocea,
Huruesti, Condrachesti, Gilceana,
Hutul, Ghilovesti si de
aicr intrl in jud.
Din partea de N. a orasuluT
Tecuciii, pleaca soseaua nationala
care, in com. TigAnqti, se
desparte in dota: o parte apuca
spre E. la orasul Birlad, iar
alta spre N.; aceasta din urna se
bifurca: o osea apuca pe valea
Zeletinulur pe Ruga satele :
Goholul, Boghesti, infra in tirgul
Podul-Turculur, iese prin partea
de N., trece prin mijlocul satulur
Muncelul, si de aicr prin
com. Burdusaci, Rächitoasa, Bu-

TECUCIUL (JUDET) 569 TECUC1UL (ORA)
da, Colonesti pi satele de N.,
de unde trece in jud. Bacail.
Cea-lalta posea judeteana apuca
pe valea Berheciulul, trece
prin com. Brahasepti, Corbita,
Giurgioana, Valea-Rea si Negulepti,
unde iarapT se bifurca, o
ramura apucind pe valea Gaiceana
pi ducind la tirgul Gaiceana
pi alta ramura mergind spre N.,
trecind prin com.: Vultureni,
Godinesti pi Oncepti si de aicT
Bacati.
Din Tecuciti maT pleaca o posea
judeteana spre E. si duce la com.
Puteni, iar de aicY trece In jud.
Covurluiti si jud. Tutova.
.MO,siile statulul. In jud. Tecuciti
statul posea 17 mopiT,
Cu alte trupurl maT micT.
Industria ,si Comerciul. Se
practica mar mult In capitala
jud. LocuitoriI din satul Buda
se ocupa Cu rotaria pi carutaria ;
cesí din tirgul Nicorepti fabrica
strachinT, oale pi faz-atril. Comerciul
consta in export de cereale,
vite pi vin pi in import de manufacturT,
etc.
Morl de abur 38, de apa 47,
si de vint 20.
FabricT de coniac sunt 2: la
Berheciti si la Iona,e,ti.
O fabrica de cherestea este la
Furceni, pe malul SiretultiT, ;si
una de lumlnarT, in ora,u1 Tecuciti.
Bilciun (iarmaroace) se fac :
in orasul Tecuciti, la 24 Iunie
(Dragaica); la Ivepti, de 4 orT
pe an ; la Nicorepti, :a Lespezi,
pi la Podul-TurculuT, in fie-care
saptamina, Lunea.
Imparfirea administrativa.
PAnA la 1892, judetul era impartit
in 4 plapT, din care 2
(Birlad-Nicorepti) erati unite, avind
un singur sub-prefect, cu
repedinta in Ivepti. Din anul
1892, s'a impartit in 5 pla,T :
Plasa Berheciul, cu re,edinta in
com. Giliceana ; pl. Birladul, cu
66546. M'arete Dicjionar Geografic. Voi V
repedinta in com. Ivepti ; pl. Nicorepti,
cu repedinta in com.
Nicoresti ; pl. Stanipesti, cu resedinta
in com. Colonepti $i pl.
Zeletinul, cu repedinta in com.
Tirgul-Podul-Turculut
In anul 1895 s'a facut o noua
impartire a plasilor, unindu-se
ast-fel :
Plasa Birlad-Nicoresti, cu
re,edinta in tirgul Nicorepti.
Plasa Berheciul, cu re.pedinta
in tirgul Gliceana.
Plasa Stanipepti-Zeletinul,
cu resedinta in tirgul Podul-TurculuT.
Comunele. In tot judetul sunt
o comuna' urbana ,i 47 comune
rurale, compuse din 225 catune.
Populafiunea jud. (in 1900)
este de 120026 locuitorT.
Bua'etul judetuluY pe 1900
901 a fost de 407468 le1, 83
banT, la venituri $i de 398278
leI, 98 banT la cheltuelT.
.7us4lia. Are un tribunal pi
2 judecatorif de ocoale : Tecucili
,i Podul-Turculta.
Cultul. In judet sunt 153 bisericT.
Din cele ce functioneaza,
2 se intretin de stat, 2 de com.
Tecucia, 8 de ctitoril fondatorr
$i 141 prin epitropil, de (A:Ola
locuitorilor.
La aceste bisericT, sunt 123
preotI, 2 diacont, 163 cintaretT
,i 7 paracliserT.
In judetul Tecucia se afla pi
2 bisericT catolice, in com. Ploscuteni
pi Unguri (com. Gaiceana).
Instrucjiunea. In judetul Te.
cuciti sunt 4 .pcolT urbane de
baetT si 3 de fete; 79 ,colT rurale cu
o populatie ,colara (1899-900)
de 4097 copir.
In Tecucid este un ghnnazid.
Istoricul jade/u/tú. Istoricul
complect al judetuluT pi orapuluT
Tecuciti, incepind din timpurile
cele mal vechT pi pana in zilele
noastre, s'a rezumat intru cit-va
de d. Papadopol - Calimach in
gScrisoarea despre Tecticiq,, pu.
blicata in g ConvorbirT Literare»
$i bazata pe documente si scrierl
importante. (V. Tecuciul, oras).
In acest judet ari fost 3 tb.gurT
insemnate : Tecuciul, Nicorepti
pi Piscul. Acest din urma
este actualmente un sat in jud.
Covur/uia.
Denumirea generala a judetuluT
vine de la orasul Tecuciti,
care din caliza situatiund sale
geografice a fost preferat tuturor
celor-l-alte localitatI ca repedinta
autoritatilor. AicT s'a aezat
de timpuritl centrul de
administratie.
Judetul Tecuciti a fost adeseorT
teatrul luptelor Moldovenilor
Cu TurciT, cum ,i a pretendentibor
la tronul Tare.
Tecuciul a fost impartit in timpu/1
mal vechT in patru ocoale
numite : Birladul, Berheciul, Poiocinul
$i Zeletinul. Aceste o.
coale ají luat in urma numele
de plapl, schimbindu-se numaT
denumirea de Polocinul in Nicoresti.
In anul 1892 s'a imparta
in cincT plapT: Birladul,
Berheciul, Nicoresti, Stanipepti
pi Zeletinul. In anul 1895 s'a
unit, formind numal 3 pla,T.
Acest judet a fost leaganul
maT inultor barbatl insemnatY,
din care amintim pe poetul $i
Marele Logofat al MoldoveT Cos
tache Conache, nascut in satul
TigAnelti.
TeCuciul, ora,s, capitala judetuluT
Tecuciii, pl. Nicorepti, apezat pe
loc pes, in valea BirladuluT, pe
ambele maluri ale acestuT riti
pi ale piriuluT Tecucelul.
Birladul uda partea de E. a
ora;ailui, in directie de la N. la
S. $i Tecucelul partea de V. pi
S., unde se unepte cu Birladul.
Teritoriul orapulul se invecineAe
: la N. cu comunele Tia.
nesti si Nicoresti ; la E., cu com.
72

TECCCIUL (ORA§) 570 TECUCIUL (ORA)
Matca ; la S., cu com. Barcea
fi la V., ca com. Cozmesti.
Orasul se imparte in 3 culort
sa5 comisit : Albastrg, Galbeng
Rosie.
De culoarea rosie tine si
fosta com. rur. Tecuciul-Noti,
asezatg la marginea de N. a
orasulut, de ambele pgrtt ale
cgiet nationale Tecuciù-Birlad,
situatg intre malul drept al Birladulut
si calea feratg Tecuciù-
Birlad, comuna infiintatg conform
leget de la 1879, pe mosia
Spitaluld-Odaia (vezt Oda ia,
mosie), si care la i88z a fost
alipitg la orasul Tecuciii, sub
numele de suburbia Tecuc iul-
Non.
In oras sunt doug grgdint
publice : una in centrul orasulut
pe strada Carol I si cea-l-altg
la marginea de N., tot pe strada
Carol I; la partea de V. a acestet
grgclint se aflg cimitirul
ca o capelg frumoasg, care are
patronul St. lije.
Doug piete : una in centrul
orasuluI, bine pavatg, avind in
mijloc un frumos turn de observatie
; cea-l-altg, ande se afil
pescgria, este asezatà pe
strada .5tefan-cel-Mare.
Cele mat insemnate clgdirt
publice sunt Primgria, Teatrul,
Tribunalul, Gimnaziul real, Spitalul,
intretinut de judet.
Fopulafiunea orasulut este de
13405 suflete (1899).
Teritoriul com. orasulut Tecuciù
este de 12600 hect., din
care proprietatea d-net Ecaterina
Sturdza (mosia Cernicari) s000
hect., proprietatea comunei 1072
hect., raza orasulut 600 hect. si
mosia statulut Odaia 1430 hect.
Budgetulorasulut in 1896-97
a fost acesta: budgetul ordinar :
let 320961,50; budgetul spita-
Midi', 27085,5610; budgetul dru-
ITIUril0r, 44926,67 let.
Cultul, Instrueliunea j justi-
In oras sunt 9 biserict
anume:
Sf. Gheorghe, catedralg, construitg
la 1813 de orgsent.
SI. Nicolae, foarte vechte si refgcutg
la 1825.
S-tit Voivozt-Vecht, ziditg la
1838 de spgtarul Vidra.
S-tit Voivozt-Not, ziditg la 1856
de Grigore Istrate, Dimitrie Vrabie
si cu ajutorul orgsenilor.
Maica Precista, foarte vechte,
'Msà refIcutg la 1828.
SI. loan, ziditg de Tudoran
Cincu, la 1858.
Sf. Dumitru, construitg in 1835
de Miron i ca ajutorul poporanilor.
S-tit Apostolt, construita la
1866 de Mihalcea Costea.
Sí. Ilie, construitg la 1882 de
primrtrie, cu banit lgsatt de defunctul
Teo lor Sgndulescu.
La toate aceste bisericf sunt
15 pre(41 i 17 cintAreff.
In 1891, din initiativa j stgruinta
Protoiereulut I. An d reescu ,
s'a infiintat o scoalg de cintgrep'.
Are : un gimnaziti, infiintat la
1878; 3 scolt primare de MO'
si 3 de fete si o scoalg mixtg
ruralg in suburbia Cernicari.
Are i tribunal si o judecgtorie
de ocol.
Comunicaliunile. Tecuciul este
pus in leggturg Cu orasele si judetele
vecine prin calea feratg
Iasi-Vasluitl-Galati si
Mgrgsesti i prin sosele.
osele sunt in numgr de 6: 50seaua
nationalg Tecuciti-Galati,
spre S.; Tecuciti-Birlad, spre N.-
V. si Tecuciti-Mgrgsesti, spre V.;
si 3 sosele judetene: Tecuciti-
Puteni spre E spre jud. Covurluiti;
TecuciiI.Furceni, spre V.,
peste Siret, la Focsani ; Tecuciti-
Podul-Turculut.
Istorieul. D-1 Papadopol-Calimach,
membru al Academier Romine,
ne dg o interesantg de-
scriere istoricg a judetulut i ora.
sulut Tecuciù'.
Tecuciti, oras foarte vechirt,
pomenit in documente vecht, de
760 ant. Numele acesta îI poartg
alte localitgtt din Valachia
Bucovina ; asa in Bucovina este
satul Tecuciil (Hurmuzachi, docuntente,
tom. VII, pag. 498),
In Valahia, satul Tecuciti i apa
Tecucirt in Teleorman. Acest
nume, dupg toatg probabilitatea,
pare a se fi dat de la orasul Tecuciti,
o traditie vechie din timpul
ngvgliret Tgtarilor zicind cg Rominit
din Moldova si Vrancea
s'ati adgpostit in Valachia, mat
Cu seamg peste Olt si de acolo,
in unire ca totit, ail ngvglit asupra
Tgtarilor (Aricescu, cIstoria
ampu-Lungulut), tom. II, p. 85).
Acest oras, in timpurile vecht,
se afla tot pe locul unde este
asezat astge; cronicarul Grigorie
Ureche scrie cg, la 1475,
dud Stefan-eel-Mare a alungat
pe Turd dupg bgtglia de la
Podul-Inalt, Tecuciul era asezat
spre Iongsesti, deasupra Siretulut.
Pentru prima oarg se pomeneste
de Tecuciù la 1134, Maiti
in 20, inteun hrisov al Domnulut
Birladulut de pe acele
timpurr, Iancu Rotislavovict, care
avea pe atunct dominatiune asupra
Moldova-de-Jos cu orasele:
Birlad, Tecuciti si Galati, hrisoy
ce Il dgdu negustorilor din
Mesemvria, i unde se spun e
cg le acordg sg nu plgteascg
varng, la intrarea mgrfurilor lor
in orasul Galati, ci numat la
Birlad, Tecuciil i cele-l'alte orase
ale Domniet sale.
Acest document cunoscut sub
numele de Diploma Birlgcleang,
s'a ggsit in Rusia intre cgrtile
Domnulut MoldoveI, Dimitrie
Cantemir. Asa dar la 1134 Tecuciul
exista si avea importantg
de tirg cu scaun de vamg.

TECUC1UL (ORA) 571 TECUCIUL (ORA)
In timpurile vechT, fiind aproape
de hotarul MoldoveT spre
Valahia, se numea oras de margine;
ast-fel '1 numeste ,i Joppecourt,
ostas nobil din Lotaringia,
care a luat parte la luptele
dintre fiT lul Simeon ,i aT
luT Irimia Movilg (1608-1617),
pe lingg principir polonl, protectoriT
familieI Movile,tY, ,i care
a scris, dui:4 sederea si luptele
sale in Moldova, memoriile sale
sub titlul : f Histoire sommaire
des choses plus mémorables advenues
aux derniers troubles de
Moldavie», si le-a tipgrit, la 1620,
Ja Paris. Joppecourt numeste Tecuciul
oras de margine destul
de bun: e Ticouche est une ville
frontière assez bonne».
Letopisetul vechiti moldovenesc,
scris de aluggriI de la mgngstirea
Putna, pe la 1466, de
pe care avem numaT o foarte
micg prescurtare, scrisg in limba
polonA la Iasi, la 1566, Octombre
28 ,i pgstratA de renumitul
istoric polon Adam Naruszewiez,
vorbeste despre tinutul Tecuciii
«powiat Tekuczowschi».
In jud. Tecuciii, glsim pomenindu-se
multe nume de ale vecheT
aristrocratiT moldovenestI :
pe Nicoarg, mare vornic al Tg -
rel-de-Jos, in Nicoresti ; familia
acestuT boier al TAreT o ggsim
in fastele Moldova pe la 1570,
1574, 1615 si 1624; pe Condrea
Bucium, mare vornic al TAreIde-Jos
(1460, 1582 si 1588) in
BuciumenI; pe Sendrea, viteazul
hatman si cumnat al luT tefancel-Mare,
in Sendresti ; pe Huru,
mare vornic al TAreT-de-Jos si viteaz
vestit (1535) sub Petre Rare,
Voevod, in Huruesti ; pe
Dgmgcusa (1429, 1431, 1432,
1456 §1 1460) in DgmAcusa ; pe
Grozav, hatman vestit si viteaz
sub Stefan-cel-Mare, in Grogvesti
; pe Berheciii, logagt mare
In zilele lul loan-Vodg ce! cum-
plit la 1576, in Berhecirt ; pe
Nicorita, vornic de gloatg 1615,
In mAngstirea Nicorita, care la
1620 cumpArg o casA in Iasi,
in ulita Ungureascg, de la logofgtul
Vitolt, fiind Soltuz in Iasi
,i iscglind zapisul de cumpgrgturg
Glegorcea Lapte-Acru cu
12 pirgarl; pe Margo, Toflea,
cgpitan de Tecucid (1597), in
mota Toflea, astg-zI proprietatea
familier Crgescu.
Acestl boerl al Moldovel art
lgsat numele lor citatelor localitgtl,
care le art fost dgruite de
DornniT TgreT pentru vitejia ,i
slujba lor.
Nu departe de Tecuciti, spre
Nicoresti, a fo.st satul Bucuresti.
Aceastg localitate pgstreazg pomenirea
vecheI familiT Bucur,
pe care o ggsim in analele MoldoveT.
Pe la 1820, ggsim incg pe un
Vasile Bucur, vornic de poartg,
pogoritor din aceastA familie si
unul din poetif MoldoveT de pe
atunci.
In marginea de sus a TecuciuluI,
este rnosia Odaia.
In vechile documente de prin
zilele urgieT turcestY, ea se numeste
Odae-de-beilic. Pe acele
vremT de jale si de asuprire,
Ieniceril aveati etape, adicg statiunT
prin maT multe locurT ale
TAreT, care se numeart « OdAile
ieniceresaz ; era dar si aci o
odae de beilic, precum era beilicul
la Iasi si in alte locurT ale
TgreT.
Tirgul Tecuciti, la E., merge
'Ara in apa BirladuluT, care
curge de la N. spre S. si se
vars1 in Siret lingg satul Serbgnesti.
La V. de tirg curge apa
Tecuciul (Tecucel), care se varsg
in Birlad, la marginea din jos a
tirguluT, formind aci un unghiti,
In lguntrul cgruia se aflA tirgul.
In timpurile veclii se afla, tot
ca s't acum, pe Birlad, dupg cum
dovedeste o hartg tipAritg la
Viena, in 1541, de George Reichersdorf,
ambasadorul Ungarid
de la Curtea luT Petru Rare,.
La 1434, cind fiT luT Alexandru
cel-Bun, Ilie si Stefgnicg,
au impArtit Tara intre el, se pomeneste
in impArteala lor si de
Tecucirt.
La 3 Iulie 1460, 5tetan cel-
Mare acord1 din Suceava un
asezAmint negustorilor din Lemberg,
cu oare-care privilegiT, in
care asezdmint pomeneste de
orasele : Roman, Bacgti, Putna,
Vasluirt si Tecuciti ca sg plgteascg
cite dor galbenT de casg.
La 1475, Stefan - cel - Mare,
cind a alungat pe Turd dupg
bItglia de la Podul-Inalt ,i T-a
gonit pang la Iongserti, inecindu-I
in locul numit si astg-zT
Vadul-Turcilor, s'a oprit la movila
cea mare a TecuciuluT, care
este in partea de V. a ora,uluT
si unde s'a odihnit treT zile. («Letopisete»,
Tom. I, pag. 126).
La 1564, Alexandru Lgpus
neanu venind pentru a doua
°all Domn, cu o armatA de 7030
de spahiT si 3000 oaste de strinsurg,
ajungind la coastele Te
cuciuluT, unde poposirg la Dum
brava Drággnesti, in partea de
S.-E. a orasulur, pe malul CorozeluluT,
intre satul Matca la
V. si Drgggnesti la S.-V., T-ail
esit inainte boeriT luf Tomsa-
Vodg : Vornicul Motoc, PostelniculVeveritg,
SpItarul Spancioc
si Vistierul StroicT, si inchinindu
se luT LIpu,neanu fgrg a I
sgruta poala dupg cum era obiceiul,
Lpusneanu le zise :
«Bine at( venit boert» iar el
iT rAspunse:.«SA fiT sgngtos MAria
Ta». Alexandru adaose :
«Am auzit de bintuelile 'rarer
si am venit sA o mintuT». Motoc
zise : «SA nu bAnuestT MAria
Ta 1 Tara este linistitg si
pentru aceia ne-a trimis pe nol

TECUClUL (ORA.5) 572 TECUCJUL (01(A)
sg-tY spunem a norodul nu Te
vrea, niel Te iubeste si Mgria
Ta sg te intorcY inapds. e Daei
nu MI voitl vol, Ed vd vreau,,
zise Lgpusneanu, si ridicindu-se
cu oastea a mers la Iasi ; iar
Stefan Torna cu Motoc, Spancioc
si Veveritg ad fugit in Polonia,
unde Regele le-a tgiat
capul la tOrL
La 1587, Petru Vocld Schiopul,
domnind pentru a doua
oard in Moliova, in ziva de 20
Iunie a fAcut nuntd aid in Tecucid,
nepotuld sdil Vlad, feciorul
luY Milos, fratele sil, care
a luat in cdsgtorie pe fiica luI
Mircea, fost Domn al Valahiel,
la care nuntg a poftit si pe Mihnea-Vodd,
Domnul Valahia, unchiul
Oil.
Nunta a fost insotitg de multe
petrecerY si veseliT, la care ail
luat parte multI DomnY de prin
prejur.
Intre anil 1608 si 1617, tiind
multe lupte pentru Domnia Moldavia,
intre urmasiI Movilestilor,
care erail ajutatl de cumnatiY
lor din Polonia si fiind-ca
Stefan Toma cel rinduit de
Turd, venea sg ocupe scaunul
Cu ajutorul a 4000 de MuntenY
trimig de Mihnea Domnul Valahid,
Alexandru, fiul 10 Eremia
Movilg, trimite pe principele Corechy,
cu 60o cglgretY PolonY si
Cazad ca sa astepte pe Toma
la Tecuciti, care este un prea
bun oras de margine, iar Alexandru
rdmine in Iasi Cu un
cumnat al sgd, principele Visinovschi.
Corechy asteaptd lingd Tecuciii,
unde, primind veste imbucurgtoare
ed. Alexandru a bdtut pe
Orheeni, ce tinead cu Toma,
in marginea de V. a Tecuciulul,
pe cimpia ce se mgrgineste cu
Siretul (Furceni), se intoarse
seara in Tecucid, ca sä se odihneascg
; dar fiind-cg nu putuse
sg facd pace, imparte armata
sa, iar el trece prin Tecucid,
Birlad, Roman, Vasluid si se
intoarse la Iasi. (A. P. Laurian,
e Tesaur de monumente istorice»,
p. 264-266).
La 1624, a fost din no nuntg
In Tecucifl : Mihnea-cel-Mare,
Domnul Moldova, cdsgtori pe
fiul sgti, Alexandru, Domnul Muntenia,
cu fata und oin bogat
din Tarigrad, Scarlat Telembasa
Beicliceiul si la aceastd
nuntg, uncle amindoI DomnI ad
luat parte cu tor( boerit lor,
veselia a tinut io zile; bocril
Moldova sedeati la masd in
dreapta lor, iar eel din Muntenia
sedeati in stinga.
Mobile trebuincioasc la aceastg
masg, s'atí lucrat la Movileni
(Movileni, coin., pl. Birlad, jud.
Tecuciti).
La aceastg veselie venirg soh'
din partea Transilvania, Ungarid
si Poloniel, cu darurY bogate
(Miron Costin, c LetopiseteIe
Moldova), Tom. I, p. 258).
Intre anil' 1650 si 166o, Arhidiaconul
Paul de Alepo, intovärgsind
pe Macarie, patriarhul
AntiohieY, in cdldtoriile sale prin
Moldova si Valahia si descriind
acele cälltoriY, vorbeste despre
Tecucid, care este un tirg asezat
pe un rill mare (Birladul).
Zice cg Tecuciul era un tirg
intins si avea treI biserid cu
clopotnite la poartg si cd Pkcglabul
de Tecuciii intimping pe
Patriarh, aducindu-I trasurd si cal
domnestl de la Vasile-Lupu-Voda,
dindu-I si un boer sa-1 intovdrgseascd
si cd de acolo pleend
cu toatg salta sa inainte,
seara foarte tirziti a ajuns la un
alt tirg numit Birlad. (e Arhiva
Istoria Rominilor», tom. 111-lea,
p. 60 7 3).
Cele tra biserid erail :
Precista, care este si astgd
la partea de N. a orasuluI ; Sf.
Ilie, pe malul BirladuluY, arsg la
1858, cind a ars o mare parte
din Tecucid si Sf. Nicolae, in
mijlocul orasuluI, pe m ilul drept
al Birladulut
La 1711, in urma invingeril
la Prut, vizirul Achmet Baltagi,
&ad voe Tdtari/or si Turcilor
sa prade Tara, cea mal mare
parte a MoldoveI-d.-j. a fost
pustiitg si data pradg focule;
iar locuitoriT, parte all fost ucisl,
parte Way robT la Marl% iar
parte ail fugit incotro all apucat.
Intre orasele pustiite a fost
si Tecuciul, iar locuitora cif( aù
mal rginas s'ad retra.s la Nicoresti,
mg aproape de muntl si
codri.
Ocirmuirea tinutuluT se retrgsese
atuncT la Nicoresti.
De pe atunci, multe familif
s'ail mutat la Nicoresti si ail
rginas Ong astgd.
Pe la 1769, Tecuciul era pustiit
din cauza acelor devastärt
In acel an mitropolitul si
boeril Moldova, dupd ordinul
impgräteseI Ecaterina, fAcind un
raport care generalul rus Elen,
si vorbind in el despre starea
Tgra, pomeneste si despre Tecuciti,
zicind cd: cIn acest tinut
a fost Virg mal inainte, numindu-se
tirgul Tecuciuld, dar s'a
pustiit ne rgininind nicl o casg».
IscglitY : Manolachie Bogdan vel
ispravnic, Iordachi Iamandi ve!
paharnic.
Pe la 1785, Tecuciul era
fäcut la loc; comitele Hauterive,
gentilom de ambasadg
pe lingd ambasadorul Francia
din Constantinopole, venind in
acel an in Moldova, in calitate
de secretar francez al Domnuld
Moldova, Alexandru Mavrocordat,
si descriind aceastg
cglgtorie, zice cg, ajungind cu
suita dornneascd la Tecucid, ispravnicul
de Tecuciil era un
boer mare, mal mare de &it

TECUCIUL (ORA) 573 TECUClUL (ORAS)
cel de Focsani, cg in ¡inutul
TecuciuluT sint 3 tirgurT ce vin
unul dupg altul, cuprinzind o
vale frumoasg, bine cultivatg
udatg de riurT, cg ispravnicul de
Tecuchl era un om foarte serios
si cu nepgsare de strginT,
cg avea o barbg asa de frunaoasg,
cum n'a maT vgzut in
viata sa.
Cele treT tirgurT erati: Nicoresti,
Tecuchi si Piscul (acuna
cgtunul Piscul este in jud. Covurluiti).
Puterea armatg a TecuciuluT
era asezatg sub conducerea unuT
vel cgpitan.
Orasul Tecuciti, cu mosia inconjurgtoare,
a fost in vechime
proprietate domneascg, ca toate
tirgurile in vremile vechT, dar
mal pe urmg a trecut la mal
multe fallan de boerT, dgruit
fiindu-le pgrnintul de deosebitT
DomnI, pgng la 1839, d'Id s'a
rescumpgrat si a devenit obstea
proprietarg.
Printr'un hrisov de la Domnul
Constantin MihaT Cehan
Racovitg din 20 Maiii 7261
(i5,), Domnul milueste pe Nicolae
Crisoverghi, pentru Slujbele
cu dreptate si cu credintg
fgcute DomnuluT i TgreT, cu
5oo stinjeuT mosie din fruntea
loculuT, din teritoriul domnesc a
tirgului Tecuciti, ce a ramas
ne dat danie la altI DomnT,
numind hotarnicl pentru alegerea
locuiuT pe boeriT: Tgnase
Meleghe, vornic de poartg,
Nicolae, vel cgpitan de Tecucii.i.
O carte a Divanulur Moldo.
veT din 1774, lginureste cg acea
parte se afla in acel an proprietatea
dumnealuT loan Cazu vellogofa
de Tara-de Sus, zestre a
jupineseT sale Anastasie Costache,
ce ea a avueo de la cel
intiiti boer al d-sale, spgtar Manolache
Crisoverghi.
Un alt hrisov, de la Mihail
Cehan Racovitg, din 1757,
dgrueite mgngstireT Prooroculul
Samoil din Focani, 2540 stin
jenT lungime si 670 stinjenT
time din mo§ia tirguluT, drept
din malul BirladuluT i algturea
de mosia luT Crisoverghi.
Mgngstirea ProoroculuT Samoil
era ziditg de sus numitul
Domn.
Un hrisov de la Scarlat Ghica
Voevod, din 23 Maja 1758, al.
tul din 28 Februarie 1759, intgresc
dania fgcutg de Mihail
Racovitg, mgnIstireT ProoroculuT
Samoil.
Din o anafora a DivanuluT
din 1798, cgtre Domnul MoldoveT,
Alexandru I. Calimah,
In una unor judecgti urmate
intre Nicolae Roseti, teran Catargiii,
Elena Costandache si
mgngstirea ProoroculuT Samoil,
se constata cg toate aceste famili1
aveati fie-care cite o portiune
de pgrnint pe teritoriul
mosiel tirguluT, däruitg de diferitT
DomnT.
Din o jalbg, cu data de 5
Septembrie 1815, se constata
cg in acel timp mal erail stgpinT
asupra mosieY tirguluT, familiile
Costache, Ghenea si mgngstirea
Rgchitoasa.
La 1735, Martie 15, o carte
de schimb intgritg de Divanul
apelativ al TgreT-de-Jos, aratg.
vornicul N. CoRtache, a schimbat
cu logofgtul Costache Conachi,
dind luT partea de loc
ce avea in trupul TecuciuluT, pe
ambele pgrtT ale BirladuluT, si
pgrtile de mosie Cosmesti, Oncesti
i Joseni, de pe apa SiretuluT,
i luind in schimb de
la Conachi mosia Mirzesti.
Partea din trupul TecuciuluT
a CostandgchioaeT era venitg de
la familia Ghenea, care primise
aceastg parte de pgmint din tru
pul mosieT tirguluT, danie tot de
la Mihail Cehan Racovitg, in
anul 1708.
La 1838, tirgovetir all rgscumpgrat
tirgul cu mosia inconjurgtoare,
si fiind-cg nu puteau
cumpgra Cu banT partea mgngstireT
Proorocul Samoil, ci numaT
in schimb cumpgrg de la
logofgtul Conache, atit partea
din tirg, cit i mosille Cosmesti,
Onceni i Poeni, opresc pe seama
lor din ceia ce ati cumpgrat de
la Conache, analog si mosia inconjurgtoare
; iar mosiile le schimbg
Cu Proorocul Samoil, adicg
Prorocul Samoil primeste mosiile,
Igsind oamenilor partea ce el o
avea in Tecuciti.
Acest schimb fácut prin mijlocirea
mareluT logofgt Conache,
ce era si membru in comitetul
central al spitalurilor, dimpreung
Cu mitropolitul Veniamin Costache,
s'a confirmat de comitet
si intgrit de divanul apelativ al
Tgrilor-de-jos, sub No. 792 din
1837, Fcbruarie 26, si la 1839,
spgtarul C. Vidra, epitropul obsteT,
a obtinut hrisovul domnesc
No. 84 din 14 Iunie, care a intgrit
schimbul fgcut intre obstia
tirguluT Tecuchi i epitropia SI.
Spiridon, mgngstireT Prooroculuf
Samoil din Focsani.
La 22 Noembrie 184E, pos.
telnicul Iancu Costandache, care
avea si el o parte din mosia
tirguluT Tecucia, vinde obstieT
tirguluT partea sa de 150 stinjenT
curmezi,u1, incepind mgsurarea
din partea mosieT luT Crisoverghi.
(Actul No. 364 din
1841).
Aa dar tirgul i mosia inconjurgtoare
TecuciuluT, a fost odinioarg
proprietate domneascg,
apoT a familieT Crisoverghi, a
mgngstirel Prooroculur Samoil, a
familiilor Roset, Costandache, Vasile
i Costache Conache. La
1834 si 1841, orgseniT, prin rescumpgrgrI
i schimburT, ail rg-

TECUCIUL 574 TEGA
mas stgpinT pe raza ora§uluT §i
pe mo§ia fnconjurgtoare.
Tecuciul, stalie de jud.
Tecuciti, pl. Nicore§ti, com. Tecuciul,
pe liniile Tecuciu-Birlad,
pusg in circulatie la 13 Sept.
1872 i Mgrg,qti-Tecuciii - Galati.
Se aflg intre statiile Cosme,ti
(7,4 kil.) i Berheciul (15,9 kil.)
pe linia 1-a i Cosme§ti i Barcea
(8 kil.) pe a 2-a. Ingltimea
d'asupra niveluluT Mgril de
35111,93.
Venitul acesteT statiT pe anul
1896 a fost de 440080 leT,
88 banT.
Tecuciul, mofie, in jud. Teleorman,
pl. TeleormanuluT, proprietatea
fratilor I. i Dr. N.
Calenderu. Se intinde pgng pe
Cimpia-Burdel, de o parte, iar
de alta pang in hotarele mo-
Olor Dobrote,ti, Tufeni,
Balaciul, Cu care se invecinqte.
Mo0a are o intindere de mal
bine de 3000 hect.
Tecuciul, pira Izvore§te de pe
teritoriul com. Martalogi din jud.
Argq, in apropiere de hotarul
judetuluT Teleorman i dupg ce
strgbate Cimpia-Burdel, in jud.
Teleorman, servind de hotar futre
diferite moOT, trece prin comunele
Tecuciti Calenderu, Dobrote§ti,
Meri§ani §i se varsg In
Vedea, la punctul numit Gura-
CeretuluT, aproape de cgtunul
5tirbeti In cursul säuí i spre
gura sa prime§te piriia,ele Tecucelul
Tecuciului (Valea-), vale, jud.
Teleorman. Strgbate toatg plasa
TeleormanuluT, de la hotarul
despre N. cu judetul Argq, pe
Cimpia-Burdel, i urmeazg cursul
piriuluf cu acela§T nume. La
punctul Bgliganul, pe teritoriul
comuneT Tufeni, se impreung
cu numeroasele vgIcelu,e care
strgbat Cimpia-Burdet, fricepind
dintre comunele Strimbeni
Urlueni, pgng la punctul Bgliganul.
Aci valea incepe a se
lgrgi, malurile el sunt mal ridicate,
iar piriul dobinde§te un
volum mal mare de apg.
Tecuciul-Calenderu, com. rur.,
In jud. Teleorman, pl. TeleormanuluT,
situatg filtre ambele malurT
ale pirfuluT Tecuciti. Vatra satuluI
este wzatg atit pe deal
clt i In vale. Are un cgtun, Cgtele§ti,
situat la 5 kil., pe partea
dreaptg a vgiT Burdea.
Se invecine,te la E. cu com.
Balaciul, de care este despgrtitg
prin välceltle BglgceluluT i TiganuluT
; la V. i la N.-V., cu
teritoriul com. Dobrote,ti i Tufeni
; iar in partea despre S., cu
o altg vAlcea, a CapreT, care o
desparte de com. Dobrote,ti. La
N. se limiteazg cu teritoriul com.
Tufeni
Pirhil Tecuciul muge prin interiorul
comuneT.
Cgturuil de re,edintg este situit
la 73 kil. de Turnu-Mggurele,
61 kil. de Alexandria, 29 kil.
de Ro§iori i i8 kil, de gara
Stolnici.
Are o scprafatg de 4500 hect.,
cu o populatie de 1630 suflete ;
o §coalg mixtg; 2 bisericT, una
ziditg de Lazgr Calenderu, deser.
vitg de dol preotT i doT cintgretT,
wzatg pe partea stingg a piriulu1
Tecuciul §i avind aspectul
une mIngstirT, inconjuratg fiind
din toa& pgrtile de zidurT, lar
cea-l'altg in partea opusg a satuluT,
pe deal, deservitg de un
preot §i doT cintgretT; 6 circiumT,
dintre care un han mare al proprietltif,
unde se desfac mgrfurT
de manufacturg i coloniale ;
spital rural.
Vite 1139 vite marT cornute,
238 caT, 3092 01 i 313 porcI.
Aci se tin trel bilciurT pe an :
la Dumineca TomeT, la Dumineca
Mare i la Pantelimon (27
Iulie).
Cal de comunicatiune are :
§oseaua, vecinalg, care duce la
N. spre com. Tufeni i de acolo
la gara Stolnici, iar la S.-E. Tese
in §oseaua judeteang RoOori-
Strimbeni, la com. Balaciul; alte
doug ramurT de osea vecinalg,
care duc la com. Stobortl i
la comuna Dobrotqti. Pe dind
exista vechiul drum al CraioveT,
aci era releí potal.
Veniturile comuneT sunt de
leT 7095, iar cheltuelile, de leT
7029.
In partea despre S. a satuluT
sunt cite-va mggurl inteuna din
acestea s'ají ggsit ni§te resturi
de ceramicg, din epoca preromang,
i unelte casnice de oare-care
importantg archeologicg.
Tecuciul este sat foarte vechiii.
Il ggsim trecut In toate listele
de sate intocmite in secolul 18-lea,
la inceputul secoluluT 19, precum
i in Istoria luT Fotino;
tot-d'auna a fost sat mare §i populat.
Cgtunul Cgtele,ti a fost de
asemenea sat mare, de carece
amindoug sate le vedem figurind
printre cele mar insemnate
ale vechiT plg..5T a MijloculuT.
incetul cu incetul cgtunul
Cgteleti s'a despopulat.
Tecuciul-Noti, suburbie a orajud.
Tecuciti, In
partea de N., infiiiitatg pe mo§ia
Odaia, sub numele de Satul-
Noti. S'a numit Tecuciul-Noti,
alipindu-se la orapl Tecuciti.
Tega, atta: al com. Gura-Teghir,
jud. Buzäui, cu lo° locuitorT
32 case ; are subdivizia Spitgre§ti.
Tega (Privale9ti), cdtun al com.

TEGA 575 TEIOAS i
Rusiavatul, jud. Buzar', cu 380
locuitorI si 87 case. Are subdivizia
Valea-Cirnulul.
Tega, serie de muutZ, in jud. Bu-
Mi, com. Gura - TeghiI, intre
inuntil Podul-CaluluI si Paltinisul.
Aci pasc anual pana la
2600 °I si 120 vacI.
Are o caserie, al careia produs
se vinde in comercia sub
mele de Pentele5.
Teghii" (Gura-), com. rur., in jud.
si plaiul Buzar', pe malui drept
al riuluT Bisca-RozileT, la 88 kil.
de orasul Buzari.
E formatg din enunele : Arggsalesti,
Gura-PaltinisuluI, Gura-Teghif,
Furtunesti, Ivanesti,
Lunca-PirciuluT, Lunca-Vasculul,
Nemertea, Pietriceni, Piatra-Cornuluï,
Páltinisul-d.-s., Roscoiul
si Tega, cu o populatie de 1650
locuitorT.
Are o scoalg in cat. Lunca-
Pirciulul; 2 bisericI, in enuncie
Gura-Teghil si Piatra-Corbulta,
deservite de 2 preotT, 2 cintaretT
si 1 paracliser, catedrala fiid
cea cu hramul SI. Nicolae ;
5 circiumr.
Vite : 358 bol, 207 vad, 62
viteT, 3 bivoll, 9 cal, 27 Tepe,
II minjI, 58o °I, 130 capre si
350 pord.
MeseriasI sunt : 6 lemnarl, 2
rotarT, 3 fierarI si 3 cojocarI,
pe lingl care se poate aciaoga
o mare parte din locuitorI, ocupatI
cu taierea trunchiurilor
in herastraie si lucrarea obiectelor
de brad.
Are o suprafatg de 10040 hect.
ProprietatI mar insem nate sunt:
Tega si Bisca-RozileY, ale cetelor
de mosnenI: PaltinisenI, Furtunestl,
Roscoiul, PietricenT, NemertenI,
TeganT, ale cetel straine
Sibiciï.
Terenul com, e accidentat,
coprinzind parte din muntiI ceI
mal mur si ceT mal frumosI al
jud., 'filtre care Podul-Grecilor.
E avut in substante minerale si
mar cu seama in fier, lignita,
sorgintI sulfuroase, etc. Finetele
si izlazele al-1 o deosebitg reputatie.
Animalele sglbatice : ursul,
lupul, vulpea, aprioara, si chiar
cerbul, se intilnesc adesea. Gala
si cocosI salbaticl sunt multi in
jurul pichetuluI Cocianul ; iar
pastraviI se pescuesc aci mal'
mult ca in oil-ce altg com. Locultora
se o:upg cu lucrarea braduluT
pentru facerea scindurilor,
putinelor, donitelor, si nd Hiel', etc.
Ail 2 ruca de ap5, 6 facae, 2
piue, 7 hergstrae, apoT caseria
Tega si 2 stine. Se lucreaza de
asemenea aci tesaturI de fina, precum
: plocate, saricI, di rni I,
zeglif, etc. Comerciul consta in
desfacerea acestor productiunT.
Are 3 tirgurT : 29 Iunie, 8
Septembrie si Dumineca Mare.
Comuna e vechie si consta in
secolul al XVIII-lea numaI din
satul Gura-Teghii. Cele-l'alte cgtune
sunt formate in mare parte
futre aniI 1830 si 1840.
Caí de coinunicatie sunt : soseaua
vecinala Nehoiasul-Gura-
TeghiT, care se intrerupe adeiea,
atit din viitura Biscel cit si din
lugirea malurilor, mal cu seama
la Venetisul si Rupturi, care o
a stupá. La aceasta se poate adgoga
romanticul drum al PenteleuluI.
Teghii (Gura-), celtun, al com.
Gura-TeghiT, jud. Buza, Cu 220
locuitorI si 27 case.
Teharäul, movild, in jud. Buzar',
com. Nehoiaul, pe malul sting
al riuluf Buzad, in apropiere de
frontierg ; baza sa pare a fi o
masa de lava; mijlocul e acoperit
de padure, iar virful, de pasun't
renumite, unde pot paste anual
2000 oI.
Tehomirul, com. mur., in jud. Mehedinti,
pl. Vailor, la 57 kil, de
orasul Turnul-Severin. E sauna
pe vale si e formatg din satul cu
acelasT nume, avind o populatie
de 400 locuitorI ; o bisericg, cu 1
preot si I cintaret; o scoalg mixta.
Locuitora posea : 10 plugurI,
14 care cu bol, 2 carute cu cal;
30 stupT; 200 vite marT cornute ;
7 cal, 160 en- si 300 rimatorT.
Are o osea comunalg, care o
leaga cu comunele rurale Cosmanesti
si Miculesti.
Budgetul com, e la ven iturT de
654 Id, iar la chelt., de 534 leT.
Tehu1e9ti, mo,sie O pildure, in jud.
Tutova, pl. Tirgul, com. Vin
derei, proprietateastatulur; aren
data, cu mosia Andonia, Cu 2728
leT anual.
Teilor (Dealul-), deal, jud. Tul
cea, pl. Isaccea, pe teritoriul co
mune rurale Balabancea, si anu
me pe acela al catunuluI sa5 Ti
ganca-Taita. Se desface din dealul
Piscul Inalt-si-Tutuiat; se intinde,
In forma de semicerc, spre E,
avind o directiune generala de
la S.-V. spre N.-E., brgzdind
partea de N. a plaseI si a co
munet Se intinde printre piraiele
Luncavita-Mare si Lunca
vita-Mica. Din poalele-T sudice iz
voreste piriul Tiganca si Taita
Mica; iar din poalele nordice,
cele doug Luncavite. Este taiat
de drumul comunal Luncavita-
Tiganca. Se ridica pana la 304
m. Este acoperit numar cu padurf
intinse de tel.
Teioasa, sat, pe mosia cu acelasT
nume, jud. Dorohoiti, pl. Prutul
d.-j., com. Paltinisul.
Are o populatie de 641 su
flete ; o bisericg, de lemn, cu
hramul Sf. Mihail si Gavril, deservia
de 1 preot, 1 cintaret si
1 [Alamar si acida la 1823.

Locuitora improprietaritT ati
486 hect., 95 ariT, pamint, iar
proprietarul mopieT, 966 hect.,
48 ariT cimp, 143 hect., 22 ariT
padure, un iaz i io pog. vie.
Mckia se hotare,te cu riul
Prutul, cu Paltinisul i Darabani.
Tei§ani, com. rur., jud. Prahova,
plaiul Teleajenul, situata pe valea
Tekanilor .si pe malul drept
al riului Teleajenul, la 33 kil,
de capitala judetuluY pi la 5 kil.
de repedinta plaiulu1.
Se margineste cu comuncle :
Slanicul, Olteni i Drajna.
Are o populatie de 1355 locuitorT;
o pcoala, infiintata la
1894; 2 bisericY, una fondata
in anul 1878, cu cheltuiala locuitorilor,
.si a doua, vechie, ramasa
ca cimitir. Pe clopot se
vede urmátoare inscriptie:«1786,
rail facut Bratul pi Maria», iar
pe zidurile bisericeT : «s'a inadit
de d. Dinu Duducitl, sotia Maria,
1848, Noembrie 18». In
adevar, biserica fiind prea mica,
la 1848 s'a inadit cu o tina
pi Cu prispa din fata. Constructia
in intregime este de birne.
O data maT nouá. «1856, Iunie
20) indica o reparatiune ce s'a
maT fácut bisericeT.
LocuitoriT sunt parte mo,
nenT, parte claca,T. ET posea::
18 caT pi Tepe, 376 bol', 209
vacT, 207 porcr i 444 a
In raionul comunel e o rimara,
pe un iaz despartit din riul Teleajenul.
La confluenta Vaiei-luT-Dragomir
cu Teleajenul, se afla urmele
unor ocne, foste proprietatea
locuitorilor, ce se exploatail
prin secolul al XIV-lea si
al XV-lea, pi care ail fost vindute
de locuitoril din Tekani
luT Aga MateT, impreuna cu
cele 3 trupurT de mckie ce aveat
in stapinire, din cauza darilor
prea grele.
576
In raionul comuna se gasepte
piatra de constructie
marmora slaba, de coloare verde,
precum pi gips.
Sare se gaseste in mare cantitate.
Comerciul se exercita in comuna
de 3 circiumarT.
Iti partea de E. e udata de
riurile Teleajenul, Bughea i Dragomirul,
pi de väile : Marcu-
Viteazul, StilpuluT, MusceluluT,
SaratureT, BirzeT, CruceT, Valea-
Rea, Valea-Mare, etc.
E brazdata de multime de
dealurT, intre carT: Virful-Petrel,
Mare, TeiuluT, Gorinilor, CaluluT,
Fata-luT-Lomotä, Fata-Curaturilor,
Coama-CaluluT, Predealul,
Ripa-Mare, etc.
Soseaua Teipani-Slanicul, ce
se desparte din poseaua judeteana
Ploesti-Bratocea, trece prin
Teipani pi merge la Slanic. Din
aceasta se despart doua ramurT:
una ce duce la com. Olteni
cea-ralta la Homoriciul.
In timpul domnieT luT Radu
Serban-Basarab, la Teisani a
avut loc o lupta intre Stroe
Buzescu i nepotul hanuluT tataresc.
Tei§ani, sat, CU I 3 t locuitorT, jud.
Dolj, pl. Ocolul, com. Ghecesti.
Tei§oara, sat, pe valea piriuluT
Teipoara, in partea de N.-V. a
com. Costepti, pl. TirguluT, jud.
Botopani, pe mopia statuluT Teipara.
Are o populatie de 120
familiT, sail 540 suflete ; o biserica,
deservita de 2 cintaretT; o
pcoala.
Vite : 770 vite marl cornute,
116 caT, 2400 oí, 14 capre
500 porcI.
Tei§ul, sat, cu 16 locuitorr, facind
parte din com. rur. Poiana-
LaculuT, jud. Argepul, plasa Pitesti.
TEIUL
Tei§ul, cittun al com. Trestia, jud.
Buzar', Cu 290 /ocuitorT pi 64
case.
Tei§ul, sat, in jud. Dimbovita,
pl. Dealul-Dimbovita, cat. com.
Sotinga, situat la 3 kil. de bari
era Plaiurilor sail a-Susenilor
din Tirgoviste. Pe cimpiile TeisuluT
sunt redute facute la 1877.
Tei§ul, cdtun al com. Leotepti,
jud. Romanati, pl. Oltetul-Oltuld.-j.,
situat pe valea Genge,
poseaua ii calea ferata Craiova-
Slatina, la 2 kil. spre E. de Bak.
Are o populatie de 375 locuitorT
; o biserica, cu hramul
Cuvioasa Paraschiva, deservita
de I preot pi 2 cintarett
Tei§ul, fost schit, linga satul cu
acelapT nume, com. rur. Poiana-
LaculuT, jud. Argep, pl. Pitepti,
astazT redus la biserica de mir.
Teiul, com. rur., jud. Arge,, pl.
Galapepti, pe apa Mozacul, la
¡8 kil, de com. rur. Costesti,
resedinta subprefecturel, pi la 49
de Pitesti. Se compune din
satele: Buta,
Olanepti, Lagarul (Ciupa), Teiul-Noti
(Teiul-din-Deal) i Teiul-
Vechiti (Teiul-din-Vale).
Are o populatie de 1624 locuitorT
; 2 bisericT; o pcoala.
Budgetul com. e la venitur7
de 4323 leT, iar la cheltuelT, de
3923 leT.
Vite: 623 vite marT cornute,
86 caT, 986 oT si 210 rimatorT.
Teiul, sat, cu 26 familiT, jud. Argep,
pl. Oltul, facind parte din
com. rur. Galicea,Flaminda. Are
o biserica, cu hramul Adormirea,
deservita de un preot pi un cintAret.
Teiul, sat, in jud. Dolj, pl. Dumbrava.d.-jr,
com. Cornul.

TE1UL 577 TELEAJENUL
Are o populatie de 305 locuitorT
; o biserici, cu hramul
Sf. Glv:orghe ; 2 circiumI.
Teiul, loc izolat, jud. Ilfov, spre
N. de Bucuresti. Ad este orfelinatul
numit De - la - Teiì, azil
pentru copiT surdo-mutT si ceT
lipsitT de mijloace. La 24 Iunie,
In fie-care an, se face aci un tirg.
Tot aci a fost palatul si resedinta
de vari a fostuluT Domn
Grigorie-Vodi-Ghica. Servea de
loc preumblare Bucure?tenilor
pe la inceputul secolulul
trecut. O frumoasi alee de tei
ducea de la Colentina pini la
palatul domnesc, de unde si
numele de (La Tela.
Teiul (La-Tel), baltd, in jud.
Ilfov, formati de riul Colentina,
la N. de Bucuresti.
Teiul-Noií sati Teiul-din-Deal,
sat, cu 9o0 suflete, ficind parte
din com. rur. Teiul, jud. Arges,
pl. Gilisesti. Are o biserici, cu
hramul Adormirea, deserviti de
un preot si un cintiret.
Teiul-Vechia saii Teiul-din-
Vale, sat, cu 435 suflete, ficind
parte din com. rur. Teiul,
jud. Arges, pl. Gi14sesti. Aci
este resedinta primiriel. Are o
biserici, cu hrarnul Cuvioasa Paraschiva,
deserviti de un preot
si un cintiret
Teiulul (Finttna-), loc, la N.
de satul Buciumeni, com. cu acelasT
nume, pl. Nicoresti, jud.
Tecuciti, mal in sus de schitul
Buciumeni, in mijlocul pidureT.
Alce este obirsia pir. Tecucelul.
Teiul-Brazului, localitate mllistinoas11,
lingi Dunire, spre V.
de Itlaz, jud. Romanati, acope riti
adt sea, din cauza miceI sale altitudinI
(24m.), de apele DunireT.
Teiusul, sat, ficind parte din
com. rur. Titireciul, pl. Ocolul,
jud. Vilcea, la 3 kil, de cit.
de remdinti.
Are o populatie de 553 locuitorT
; o biserici, cu hratuul
SI. Nicolae, ziditi in timpul oral.
paiuneT austriace (1718-1738)
si cu urmitoarea inscriptiune :
1. Cu vrerea tatluT i cu ajutorul
fruluY si cu slivlqirea sfintuluY Duh, ziditu-s'alt
aceastl sfintd i Dumnezeeascd
bisericl din temelie de robul luT Dumnezeil
Nicolae Eromonahul, d'impreunii cu
ajutorul fratilor sfintieY-sale, Intru cinstea
si lauda aceluY dintre sfintiY ph.rintelta
nostru Nicolae Archiepiscopul de la Mira-
Lichia, fdatorul de minuta, si a sfintilor
TreY Erarlif, In zilele pica
tuluT lmpgrat al RomeT Caro!, avtrid
archiplstor pe Pica Sfintitul pNrintele
Inochentie, Episcopul RbuniculuY, i cu
toste ante-podoabele ce se vor face linprejurul
sfinteY biscricY.
Teiusul, sat, Cu 53 locuitorl, pl.
Bistrita-d.-j., jud. Bacäii, com.
situat pe dreapta
retuluT, mar sus de Riciciuni,
la 2 kil, de satul Riciciuni
(scoali).
Teiusul, sat, ficind parte din
com. rur. uica, pl. Vedea-d.-j.,
jud. Olt. Are o populatie de
530 locuitorT si o biserici, zidita
filtre aniT 1863-66.
Teiusul, cdtun, in jud. Putna,
pl. Riciciuni, com. Parava, situat
peste dealul de la Drigusani,
in valea pe care curge
piriul Parava.
Are o populatie de 402 suflete
si o biserici, Cu hramul
Adormirea.
Teiusul, deal, care brizdeazi
partea de V. a com. Coteana,
pl. Siul-d.-s., jud Olt.
Se intinde la N. citre V., 'filtre
Valea-DirjovuluT i vilcelele
Ciocirlia i Cotenita. Aproape
de Ipotesti formeazi Piscul-Spin-
zuritoareT. Urmind malul OltuluT
catre S., mal formeazi s.1
Piscul.Boia, pe lingi care trece
Brazda-luI-Novac.
Are o intindere de aproape
3 kil.
Teleasca, cdtun, pe apa Teleormanul,
jud. Arges, pl. Cotmeana,
ficind parte din com. rur. Cos.
testi.
Teleajenul, plaid, jud. Prahova.
Se mirgineste la E. cu jud. Buziti
si pl. Podgoria, de care se
desparte printr'o linie dusi de la
N., din muntir CarpatT, pini in
pl. Podgoria si care trece pe la
E. de com. Bitrini, Popesti
Tirlesti. De ad i se indreapti spre
S.-V, pini la com. Scliosi.
La N., se mirgineste cu Transilvania,
de care se desparte prin
munir CarpatT si la V., cu plaiul
Virbiliul, de care se desparte
printr'o lithe aproape verticali,
dusi din muntiT CarpatT pini
la com. Scilosi si care trece pe
la V. de comunele Mineciul,
Izvoarele, Homoriciurile, Teisani
Bughiile.
Se compune dintr'o com. urb.,
Vileni, si 21 comune rurale: Bitrini,
Bughiile, Citunul, Cerasul,
Drajna-d.-j., Drajna-d.-s., Gura-
VitioareT, Homoriciurile, Izvoarele,
Mineciul-Piminteni, Mineciul-Ungureni,
Ogretinul, Olteni,
Opiriti, Posesti, Predealul, Rincezi,
Scäioi, Star-Chiojdul, Tirlesti
si Teisani.
Resedinta sub prefectureT e in
com. Vileni.
Cele mal populate comune
din plaiul Teleajenul sunt Star-
Chiojdul, Drajna-d.-j., Homoriciurile
i Posesti ; apoT vin Rincezi,
Mineciul-Ungureni, Cerasul,
Opiriti i Bitrini. Cele mal putin
populate sunt : Gura - Vitioarer,
Ogretinul, Bughiile, Citunul si
Drajna-d.-s.
66646. Afarolo Dlefionar Geogralio. Va. V. 73

TELEAJENUL 678 TELEGA
Plaiul Teleajenul, din punctul
de vedere al producpuneT ca
al inaltimeT soluluT, coprinde dota
regiunT : regiunea muntoasa
regiunea deluroasa.
In regiunea muntoasa se
&ese intinse padurT de brad,
fag, carpen si stejar, mal ales
pe vi, pe coastele i poalele
muntilor, si locurT de pasune, unde
se nutresc vara cirezT de vite si
turme de ol. Lemnele scoase din
padurr se intrebuinteaza la facerca
scindurilor de tot felul,
prin taerea in numeroasele herastrae
ce se &ese pe riul Crasna,
pe Teleajen i in muntif Siriul,
precum si la facerea donitelor,
hirdaelor, putinilor, sindrileT, etc.
Finetele naturale, care se gasesc
mal ales pe Valea-Teleajenulta,
dati un fin foarte bun
pentru hrana vitelor.
In regiunea dealurilor, se
&ese paduri intinse, maT ales
de stejar, fag, plop, etc., din
care locuitoriT prepara : doage,
lemne de constructie, care.
Prunele se cultiva in toate satele
plaiuluT, extragindu-se din ele
o plica de cea maT buna calitate.
Dintre minerale, In plaiul Teleajenul
gasim sare in mare cantitate
; pacura, carbunT de pamint
; argila, din care se tac
oale, strachinT, etc. ; un fel de
argila alba, din care s'ar putea
face diferite obiecte de faianta ;
pietris pentru asternutul drumurilor
; plata de var, din care se
face cel mal bun var alb; plata
de construcpune de gips ; pucioasa
multa i fier prin munp.
Pe linga acestea se mal &ese
numeroase izvoare de ape minerale,
precum : izvoare de apa
santa, in toate localitatile unde
se afla sare; izvoare de apa amestecata
cu pucioasa, izvoare
amestecate cu rugine de fier, la
manastirea Susana si pe dial
Teleajenul.
Dintre animalele domestice
sunt: cal, bol, oT, vacT, bivolT,
asinT, cada, rimgtorT, capre, etc.
Prin padurT asemenea sunt
felul de animale s1lbatice, precum
: ursT, lupt, porcr mistretT,
cerbT, caprioare, iepurl, vulpl, etc.
Se cultiva viea pe o intindere
de 119 hect.
Riuri insemnate sunt Teleajenul
i Drajna.
Plaiul Teleajen s'a imparta In
22 parohiI, avind i 12 filiale.
Teleajenul, sat, facind parte din
com. rur. Maneciul-Ungureni, pl.
Teleajenul, jud. Prahova, situat
spre N., aproape de vama Bratocea,
pe valea riulul cu acelasT
nume. Are o populatie de 82
locuitorL
TeleajenuI, 1-177. Izvoreste din
muntil Chirusca, de la N. cat.
Teleajenul, com. Maneciul-Ungureni,
pl. Teleajenul, jud. Prahoya
; curge de la N. spre S.
printre muntii Bratocea, Tigaile,
Balabanul, Babesul, Fata -
Gherghel, Bobul - Mic, Bobul-
Mare, Ulita, Nebunasul, Nebunul-Mare,
Clabucetul si Malul-
BasteT; trece, aproape de izvor,
pe l'higa manastirile Cheia
Susana; uda comunele : Maneciul-Ungureni,Maneciul-Paminteni,
Homoriciul, Drajna-d.-s.,
Drajna-d.-j., Valeni, Vitioara,
Scliosi, Magurelele, Manastirea
Zamfira, Bucovul, Coslegiul si
Sienta, si se varsä in riul Prahoya,
filtre cat. Palanga si Belciugul.
Uda pl. Teleajenul in
tot lungul ; pe la comuna
Scaiosi inta in pl. Podgoria,
formeaza limita intre aceasta
plasa si pl, Tirgusorul, si apor
intra In pl. Cimpul, unde se
varsa in riul Prahova.
In cursul san primeste urmatoriT
afluenp, pe dreapta :
Bratocea, Babesul, Cheia, Valea-
Neagra, Ciumernicul, Mogosul,
Toma, Rogozul, Stancea, Bobul,
Carpenul, Popa, Brusturei,
Molivisul, Boul, Plaiul, Seaca,
Sacuianca (unit cu Gheba),
Crasna i Dragomir ; pe stinga :
Timpa, Tapul, Rudele, Prigvarea,
BrAdetul, Iepurele, Plesul,
Monteorul, Telejenelul i Drajna.
Cursul sati e repede, mare,
si formeaza patru cascade. Catn
in dreptul manastirei Chela la
adevaratul nume de Teleajenul.
Teleajenul saa Pläetul, pcklure
a statuluT, in intindere de 750
hect., pendinte de com. Izvoarele,
pl. Teleajenul, jud. Prahoya,
care, Impreuna cu trupurile
Ursoaia (I 50 hect.) si Vatta
manastirei Crasna (50 hect.), formeaza
padurea Izvoarele.
Telega, com. rur., jud. Prahova,
plaiul Prahova, situata inteo
frumoasa positiune, in valea RiuluT-Sarat,
la 40 kil. de Ploesti,
capitala judetuluT, si la 4. kil.
de Cimpina, resedinta plaiuluT.
Se compune din 4 catune :
Boselcesti, Bustenari,
Telega, avind o populatie de
4000 locuitori. Este cea
populata comuna a plaiuluT.
Se margineste cu com.: Cimpina,
Brebul, Banesti i Scorteni.
Aceasta mosie, dupd cum se
constata din urmatorul hrisov, a
apartinut Manastirei Margineni :
aZeonle Vlascoe sfinta
ministire ilirgineni, din sud Prahova,
are mosie ce se numeste Telcga, pe care
este si ocna Telega, i prin cirtT Domnesti
ati avut obiceid ca numg o clrclumi
g tie cimirasiT de ocne pentru
treaba lor, iar alt nimenea, ci toati vinzarca
vinuluT, i a rachiuluT, garz de cit.ciuma
chmirasilor, si fie a ministiret,
cum g jelui Dormid mele Varnava,
citlugirul acesteY sfinte mintistirT, a nu
i se pizeste acest obiceid ci,
locuitoriT de acolo ad deschis 12 cir
ciumT; decT fiind c pentru acest obiceiti
nti avut din vechime, ne adeverim

TELEGA 579 TELEJNA-DE-JOS
Domnia mea din cdrtile mIrastireY, eatit
Vit poruncim Domnia mea Dunmea-Voasispravnicilor
aï judetuluY: toate celel'alte
circiume stt le opritY, afarl de clrciuma
cnnKrasilor, i ffirit de vota ml.nfistireY,
niminea sfi nu fie volnic a face
vInzare de vin, i rachiti, dind Dumnea-
Voastrfi tot ajutorul cel cuviinctos la
aceasta, ca sit nu p5gubeascl sflnta mlnAstire
de drepturile sale. 1791. Nov. 161.
In raionul comuner se vad
mar multe gua de puturr, din
care se extragea inainte vretne
sare. In aceste gropl, pline
cu ap5, sarata, patimasir mar
ales ce r ce su far de reumatism,
slabiciune i boale de pide,
fac bar.
Sub Voda Mihail atit
ocna de la Telega, cit si cea
de la Slanic, erati un apanaj al
Domnier. La anul 1791, Mihail
*utu autoriza pe Caminarul Moscul
esa faca zapt tot venitul aces
tor ocne pe scama camarel Domniel
mele,.
Pe la 1856, minele ati inceput
sa se lucreze dupa un
sistem noti.
Parasindu-se aceste mine, s'a
inceput exploatarea la Doftana
(v. a. n.), unde s'a construit un
penitenciar model de =rica silnica,
alocindu-se in budgetul statulur,
in acest scop, suma de
8650oo ler.
Are 2 scoale, una in Telega
si a doua in Bustenari ; 4 bisedeservite
de 4 preott
Aci mal este si un izvor Cu
apa sulfuroasa i särata.
Comuna are un venit anual
de 17350 leT.
Comerciul se exercita in comuna
de 18 circiumarr i N,canr.
In timpul verer, pentru inlesnirea
vizitatorilor, sunt restaurante
si otelurr.
Telega, sat, facind parte din com.
rur. Telega, plaiul Prahova, jud.
Prahova.
Telega (Telega-Doftana),
de sare, avind nomol continind
iod, com. Telega, pl. i jud.
Prahova, situate in centrul co.
muna, in apropiere de gara Doftana,
pe unja Buda-Slanic. Apartin
mosnenilor Telegenr si
statuluI, care a avnt saline pe
locul acestor bar.
Altitudine : 5 lo m. Nu este
instalatie sistematica ; totusr apa
se intrebuinteaza de vre-o roo
bolnavr pe vara.
In raionul comuner Telega
mal sunt izvoare de apa sulfuroasa
si apa purgativa, pe proprietatile
locuitorilor Dinu Brezianu
si C. Stavgrache Bobescu,
tot in centrul comuner si in apropiere
de gara Doftana.
Telejenelul, Ha, izvoreste din
munir Clabucetul si se varsa in
riul Teleajenul, pe malul sting,
in raionul com. Maneciul-Ungureni,
pl. Teleajenul, jud. Prahoya.
Are de afluentr piraiele : Alticioarele,
Valea-Rea si ValealuT-Dutnitru.
Telejna, com. rur., in centrul
piase Mijlocul, jud. Vasluiti, in
marginea despre V., la 23 kil.
de orasul Vasluiti si la 23 kil.
de Codlesti, re;edinta plaser.
E formata din satele : Telejnad
-j., Telejna-d.-s., Butuaria,
Chioaia, Tatarani i Ciofeni.
Are o suprafata de 2287 hectare,
cu o populatie de 1067 locuitorr.
Are 3 bisericr, deservite de
2 preotI si 3 cintaretr ; o scoala ;
4 morT de vint, una de aburr ;
4 iazurr si 5 circiumI.
Comerciul se face de 9 per
soane.
Budgetul com. e la veniturr
de 2271 ler, 42 banI, iar la cheltuell
de 2075 ler, 61 batir.
Locuitorir posea : 81 plugurl
si 131 care cu bol, 4 plugurr
si 7 carute cu cal ; 732 vite
marr cornute, tolo or, 21 capre,
8o cal i 170 rimatorl ; 360 de
stu pr.
Telejna, vale §i pirit7. Izvoreste
de sub dealul satulur Riscani,
jud. Vasluiji, pl. Mijlocul, com.
Bereasa si, dupa ce primeste afluentul
Chioaia, trece de-a lungul
spre S., prin comunele : Bereasa,
Telejna si Zepodeni,
din jos de Capul-Dealulur, in
com. Zepodeni, se varsa in Hui
Birladul. Are o lungime cam de
kil.
Telejna-de-Jos, sat i resedinta
com. Telejna, pl. Mijlocul, jud.
Vasluiti, situat pe un podis mare,
intre donä dealurl cu loc deschis,
avind putine livezr si vil.
Are o suprafata de 572 hect.,
cu o populatie de 30 fatniliI,
sati 130 suflete; o scoala, infiintata
la 1879; 2 iazurr si o
circi urna.
Satul acesta mal de mult a
fost alipit pe linga Telejna-d.s.,
formind un singur sat, sub
numele de Telejna; insa, la 1856,
proprietarul mosier a strátnutat
pe locuitorir clacasl cu gospoclariile
Ion in vale, aproape de
pian' Telejna, si de atuncr satul
a luat numirea de Telejna-d.-j.,
iar satul ramas in deal, al 11zesilor
vechr, a luat numirea de
Telejna-d.-s.
In partea de E. a satuluI Telejna-d.-j.,
dincolo de piriul Telejna,
pe coasta dealulur, se zice
ca din vechime ar fi fost un
sat cu numele Blieni, ar earuja
locuitorr parte s'ar fi asezat
in satul TatIreni, iar parte
din el, cu materialul bisericer,
In satul Butucaria. Locul ramas
clamp dovedeste intru cit-va
ar fi existat satul, fiind-ca si as.
ta-zr se cunosc mormintele

TELEJNA-DE-SUS 580 TELEORMANUL (JUDET)
daca se sapa pamintul se gasesc
pietre i caramizT.
LocuitoriT posea : 15 plugurT
§i care cu bol, i plug §i 2 carute
cu cal; 132 vite marT cornute,
140 oT, 25 cal §i 30 timatorT
; 'o° stupT.
Telejna-de-Sus, sat, la N. de
satul Telejna-d.-j., pl. Mijlocul, jud.
Vasluiti, situat pe o costi,a de
deal. Are o suprafata de Si hect.,
cu o populatie de 26 familiT,
sall 139 locuitorl ; o biserica, facuta
de locuitoriT raze0 in 1816,
Cu i preot i i eclesiarh ; o
moara cu aburT ; o circiuma.
Satul Telejna-d.s. este proprietate
vechie a locuitorilor
raze§T, mo;ltenita de la strabuniT
lor, de pre timpul Marelul Domn
numit Telejna, insa din acel
an, proprietarul rno0eT stramutind
pe locuitoriT clacag mal
In vale, a format un al doilea sat
pentru a le deosebi, a numit
pe unul Telejna-d.-s., §i pe altul
Telejna-d.-j.
Partile de pamint de pe mo-
§ia satuluT Telejna se numeail
dupa numele unor familiT vechT
raze,e§tI: Condre$1, SaracinqtT,
TabuceST, Childe§tT.
LocuitoriT posea : 6 plugurT
14 care cu bol, I caruta Cu
cal; 16 vite marT cornute, 50
oT, 2 cal, 20 rimgtorT ; 50 stupT
cu albine.
Teleormanul, judej, numit ast-Id
dupa 6'111 Teleorman, care uda
toata partea sa de E. i o mica
parte din Nord Estul saii. Se intinde
intre 22°, 36' i 240, 30'
longitudine de E. i intre 43°,
41', i 45°, 33' latitudine de N.
Limitele. Incepind de la S.,
jud. Teleorman are ca limita naturala
fluviul Dunarea, cu toate
insulele Jul pana in thalweg,
care fi desparte de Bulgaria, de
la gura OltuluT pana in hotarul
jud. Vla,ca, la puntul unde se
varsa riul Vedea in Dunare, pe
o distanta de aproape 8o kil.
De ad, de la gura VedeT, hotarul
apuca de la S. spre N.-
E., in linie aproape dreapta,
pe cimpia Burnazulul, care se
intinde mal departe in judetul
pana in Valea-Petropnilor,
de pe teritoriul com. Petro§ani,
tot din VlaKa. Hotarul
sue apoT cit-va numaT spre N.,
In linie tot cam dreapta, cu
prea putine curbe, pana la hotarul
com. Cacaleti din Vla,ca,
de unde apol ja directiunea de
la N. spre V., intra in Valea-
Atirnatilor, trece pe la hotarul
*tefan, in urma razboiuluT de la mo§iilor Foiasca i Pielea, de
Racova. unde ja din noti directiunea
Pana la 1856, acest sat s'a spre N., facind aci mal multe
curbe pana in hotarul DomeniuluT
Alexandria. De ad i inainte
merge in linie aproape paralela
cu cursul riuluT Teleorman,
incepind de la comuna
Laceni i urcind spre N. pana
la com. Zlote,ti. De pe teritoriul
acesteT din urma comune
hotarul se indrepteaza tot spre
N., pe o distanta aproape egala
filtre riurile Teleormanul i alnita,
pana intra pe teritoriul
comuneT Slobozia-Trasnitul, de
unde limita atit a judetuluT Teleorman,
cit i a uneT partl din
judeteie VlaFa i Argequl, o
formeaza riul Clanita. Pe te.
ritoriul com. Slobozia-Trasnitul,
se termina limita despre jud.
Argq, urmind tot pe partea
dreapta a ClaniteT, luind directiunea
mal spre V., printre hotarele
comunelor Slobozia-Trasnitul
din Teleorman i hvorul.
d. j. din jud. Argq, facind
mal multe curbe, in directiune
spre V., pe la marginea
comunelor Pope§ti Manga §i
Bucovul-Adunati, apol intra pe
teritoriul com. Strimbeni, de
unde limita judetelor Teleorman
§i Arge; urmeaza in linic aproape
dreapta Cimpia-Burdel, pana la
com. Urlueni, unde da de riul
Cotmeana, care serve§te ca
masa' cu jud. OltuluT, spre N.-V.
De la com. Urlueni, riul Cotmeana
lormeaza limita naturala
de V. intre aceste doua judete,
pana la padurea Bade§ti, din
com. Mozaceni, unde riul Cotmeana
se varsa in riul Vedea.
De la Bacle§ti, hotarul judetuluf
urmeaza cursul VedeT pana in
hotarul mo0e1 statuluT Neaga,
in tata catunulul Pope§ti, al com.
Valeni din jud. Olt. Dintre mo-
§iile Neaga i Valeni, hotarul
almea spre S.-V., parasind cu
totul unja VedeT, pana unde incepe
Valea-BratcovuluT. De la
aceasta vale hotarul merge in
linie dreapta pana pe Cimpia-
Boianulul i de la hotarul com.
Mihae§ti-d.-s., din jud. Olt, intra
pe ramurile vaii CalmatuiuluT,
numita Sodolul, pana la hotarul
moOeT Maldgeni, atingind o mica
parte din Valea-Urluiulul. De
pe teritoriul Maldaienilor apuca
in linie aproape tot dreapta spre
S., pana da de cea-l'alta ramura a
CalmatuiuluT, la hotarul com.
Base§ti, §i de aci inainte cote,te
pe linga com. Cranceni, coborindu-se
mentí spre S.-V. pana
da in Valea-Cioarei, de unde
intra pe teritoriul com. Plopi-
Slaviteqti, apoT apuca pe marginea
riuluT Oltul. De la Piopi,
riul Oltul formeaza limita cu
jud. Romanati, pe luncl, de
la N. spre S., pXna la gura
luT la limare, de unde am
plecat. Jud. Teleorman are ca
limita la S. fluviul Dunarea,
care Ii desparte de principatul
BulgarieT, la E. jud. Vla§ca, la -
N.-V. i N. jud. Argeq §i la V.
judetele Oltul qi Romanati.

TELEORMANUL (JUDET) 581 TELEORMANUL (JUDDr)
Forma judetuluT este un con
neregulat, avind la baza (de la
gura Ohului si pgng la punctul
Bujor) o intindere de peste 83
kil.; ceva mal sus, de la com.
Mindra,din margineaOltului,pgng
in hotarul com. Atirnati, 96 kil. ;
din dreptul com. Plopi-Slgvitesti
pgng la hotarul com. Pielea,
89 kil. ; din hotarul com. maldgeni
pgng la al com. Lgceni,
49 kil.; lar de aci in sus, spre
N. merge subtiindu-se pgng la
limita sa de N., unde (futre com.
Urlueni si Slobozia-Trgsnitul) este
de o intindere numaT de 43 kil.,
pe diferite cotituri.
Relieful. Te/eormanul este
judet numaT de cimp. Incepind
de la limita lui dintre N -E. si
N.-V., formatg de riurile Cotmeana
i Clgnita, el prezintg in
aceastg parte maT multe vgi
vglcele, strgbgtute de Oraje si
dealuri, care merg inclinindu-se
din ce in ce mal mult spre S.
In partea de N. este Cimpia-Burdei,
un mic I3grggan, care incepe
din jud. Arges, se intinde pe
o lungime de maT bine de 30
kil. si pe o lgthne de aproape
40 kil , de la limita de N. a jud.
pIng in hotarul com. Dobrotesti
(Doagele). De aci inainte, filtre
hotarele de V. si E., vglcelele
incep a se rgri, rgrninind numaT
vgile cele maT pronunt.te, cuni
sunt : Valea-TeleormanuluT, Valea-
CiineluT, Valea-Burdel, Valea-
Tinoasa i Valea-TecuciuluT, care
toate strgbat jud. de la N. spre
S. Din jos de. orasele Rosiori
si Alexandria, spre Dungre, inclinatiunea
este si maT micg, vgile
mal largi si dealurile mi
mici. Aci, pe la mijlocul judetuluT,
intre riurile Olt si Teleorman,
pe lingg diferitele vgi
vglcele ce strgbat judetul, mal
sunt i alte doug cimpiT, maT
putin intinse de cit Cimpia-Burdei,
i anume : Cimpia-Coman-
cei, in partea de V., si Chnpia-
Gguriciului, mal spre S.-E. judetuluT.
Partea despre E. este
si maT putin accidentatg, pgng
In Dungre, avind si dinsa o drilpie
foarte intinsg, dincolo de Hui
Vedea, Cimpia BurnazuluT, care
se intinde mal mult in jud. Vlasca,
lar in partea de V. sunt dealurile
OltuluT, care incep la com.
Plopi-Slgvitesti i merg inclinindu-se
spre Dungre. In fine toatg
partea despre Dunri re prezinth
un sir de dealurT, nu to_mai pronuntate,
precum si locurT intinse,
acoperite de bgltiM care se aflg
pe lingti Dungre, in toatg partea
de S. a judetuiur.
Altitudinea diferitelor puncte
din judet este : T.-Mggurele, 40
m ; Zimnicea, 35 in. ; dealul
de la com. Slobozia-Min Ira, 95
m.; Rosiori, 110 m.; Balaci,
135 m ; Urlueni si Strimbeni,
155 m. ; Drgguseni, 150 ni. si
Alexandria, 100
Suprafala.Judetul Teleorman
are o suprafatg de 476000 hect.
sail 4760 kil patrati. Ca importantg
teritorialg, el ocupg al
cincilea rind printre judetele de
chnp ale 'j'Are.
Din suprafata sus argtatg,
286663 hect. sunt pgmint arabil,
32000 hect. pgdure, din
care numaT statul, in 1890, avea
27000 hect., 4000 hect. zgvoaie,
lo681 hect. livezT
nete, 7699 hect. vil, 269 hect.
livezl de pruni, aproape 1600o
hect. balti, lar restul de 118688
hect , pginint neproductiv, in
care intrg nisipurile, terenurile
satelor si oraselor, drumurile,
cursurile riurilor, helestaele, etc.
Nuineroasele valcele cc
strgbat maT ales partea de N.
a judetului ail maT toate gurile
lor in vgile cele marT. Din
acestea din urmg, voin nota pe
cele me importante:
Indreptata de la V. spre S.-E.,
este Valea-CgInigtuiuluT, care venind
din jud. Olt incepe de la
N. plgser Cglmgtuiul, lgrginduse
din ce in ce maT mult pgng
Ja com. Voivoda, de unde con-
. tinug printre com. Piatra
Viisoara, pgng la gura el. Aceastg
vale are la inceputul eT, in jud.
Olt, doug rainurT, una numitg
Sodolul sail CAlmuiul Sec si
cea.l'altg Càlrnatuiul; ambele ramurl
isl a/1 origina aproape una
de alta. Intre com. Cringeni
BAsesti ele se impreung, formind
o singurg vale care se lgrgeste.
Valea-Urluiului vine tot din
Olt, de pe teritoriul com
Mihgesti-d.-s., trece pe la S.-V.
orasuluT Rosiori, pe la com. Belitori
i Spgtgrei, de unde merge
de se impreung cu Valea-011mAtuiului,
la com. Voivoda.
Valea-Bratcovuluf este maT
micg ; incepe tot din jud. Olt,
trece pe lingg com. Bgltati,
Scrioastea i Rosiori, de unde
se pierde spre Valea-VedeT, in
dreptul com. Meri Goala.
Valea Tinoasa incepe mal sus
de com. Zimbreasca, din pl.
Teleormanul, îT urmeazg cursul
pe lingg com. Ciurnri, Saceni,
Sfintesti, Rgdoesti, Antonesti
Licuriciul, din pl. Tirgulia, si se
impreung cu in
dreptul com. Mavrodinul.
Valea-Ciinelui isT are inceputul
pe Cimpia-Burdel, in jud.
Arges, merge pe la com. Strimbeni,
Rica, Silistea-Gumesti din
pl. Teleormanul si de,aci inainte
pgng la com. Mavrodinul, unde
se impreung cu valea Tmoasa.
Valea-Teleormanului urmeazg
cursul riului cu acelasT nume,
incepind de la com. Poiana-
Laculul, din jud. Arges. In aceastg
vale dail o multime de
vglcele pe partea dreaptg ; ea
se impreung cu Valea VedeT la
com. Beiul, de unde continug.

TELEORMANUL (JUDET) 682 TELEORMANUL (JUDET)
sub numirea de Valea-Veder
panX la Dunare.
Valea-Tirnaver cu Valea-GauriciuluT,
formind una si aceeasr
vale, isT are inceputul din apropiere
de soseaua nationala T.-
Magurele-Alexandria, intre com.
Spat arel si orasul Alexandria,
de la Lacul-Simioaner. Valea-
Tirnaver merge in linie aproape
dreapta de la N. spre S., pana
pe teritoriul com. Piatra, pe
linga cat. Starita, unde formeaza
o cotitura foarte pronuntata. De
aci inainte ja numirea de Valea-
Gäuriciulur, largindu-se de odata
si luind directiunea de la E.
spre V., pana spre com. Gauriciul,
de unde apuca iar spre
N.-V. si se pierde in Valea-Vedel,
pe teritoriul com. Zmirdioasa.
Valea-Veder strabate judetul
incepind de la com. Mozaceni
(paclurea Badesti), scoboara spre
comunele Ghimpeteni, Didesti,
Socetul, si de aci spre comuna
Papa, pe Ruga orasul Rosiori,
de unde se largeste din ce in
ce mai mult printre comunele
Peretul, Plosca, Nanovul, pana
la marginea orasulur Alexandria,
si de aci inainte spre comuna
Beiul.
De la N. spre S. sunt : Valea-
Tecuciulur, care trece pe teritoriul
comunelor Mirosi, Tecuciti-
Calenderu, Dobrotesti, Merisani
si se pierde in Valea-Veder, pe
teritoriul com. Didesti.
Valea Burdea, ce vine din jud.
Arges, intra in judet pe la com.
Strimbeni, taie in doua platoul
Burdel si se prelungeste pana
In Valea-Veder, in apropiere de
comunele Albesti si Dulceanca.
Valea-Cotmenir, ce vine din
munir A rgesu lui , formeaza cu riul
Cotmeana latura despartitoare a
jud. Teleorman despre jud. Olt,
incepind de la com. Urlueni
pana la com. Mozaceni. Aceasta
vale este Cu mult mar ingusta
ca cele-l'alte.
Mara de aceste val principale,
mal sunt o multime de
valcele din carr unele sunt mar
mult sed t si nu se urnple de
apa de cit numal cind pica
sail la topirea zapezer.
ldrografia. Judetul Teleorman
are norocul d'a fi udat, in toata
partea sa de S., de apele Dunarer
si pe laturea de la V. de
ale riulur Oltul.
Dunairea, cu intinsele er baltr,
curge in judet pe o distanta
de mar bine de 89 kil.; Oltul,
pe aproape de 33 kil., socotind
si cotiturile la Acest riti are
un singur afluent in jud. Teleorinan,
Siul sail Siceiul, care izvoreste
din jud. Olt si se varsa
In apropiere de com. Lita.
Tot de la V. spre S.-E. curge
riul almatuiul, care strabate
toata plasa cu acest nume si la
com. Voivoda se impreuna cu piriul
Urluiul, formind marT intinderl
mlastinoase. De aci, Calmatuiul,
marindu-s1 volumul, merge
de se varsà in balta Suhaia, intre
comunele Lisa si Viisoara.
Despre Nordul judetulur curg:
piriul Ciinelta sau Cfineasca, care
strabate toata plasa Teleormanulur
si o parte din plasa Tirgulul
; piraele Tinoasa, Burdea
sail Zbirgleasa, Tecuciul, precum
si un mare numar de pi-
1-fiase, care vara sunt seci si nu
se umple de cit numal la plor
sail la topirea zapezer, varsindu-se
in cele-l'alte pirae mal marr.
La E., Teleormanul curge de
la N. spre S. si se varsa in riul
Vedea, pe teritoriul comuna
Beiul. Acest rid ucll toata partea
despre E. a judetulur si are
de afluentl piraele : Teleormanelul,
Cerboaica si Clanita. Acest
din urmä curge prin judetul
Vlasca si se varsa in Teleorman
la com. Laceni. Mara
de acestea, Teleormanul mar primeste
inteinsul si apele altor
pirae si girlite de mica importanta.
Riul Vedea care izvoreste din
dealul Dadulesti, jud. Arges, intra
pe teritoriul judetulur in
dreptul comuna Tufeni, ja directiunea
spre S.-E., trece pe
linga orasele Rosiori si Alexandria
si se impreuna cu Teleormanul
la punctul Beiul. In
calea sa primeste apele dula
Cotmeana, ale piraelor Bratcovul,
Urluiul, Tecuciul, Ciinelur,
Tinoasa si altele. Se varsa in
Dunare, in dreptul coinuner Bujorul,
din jud. Vlasca.
Apele Veder scad atit de mult
vara, in cit adese-orr matca sa
rämine Cu totul uscata pe alocurea.
In partea de N.-E. este piriul
Cotmeana, un afluent al
\redel% care uda o latura a plaser
Teleormanulur, de la com. Urlueni
pana la com. MozIceni,
In dreptul cat. Badesti.
Beilit. Ca judet dunarean, Teleormanul
are balt7 foarte importante,
producatoare de marr
cantitatT de peste de tot felul.
Incepind despre V., este balta
Berceluiulur, in apropiere de
Turnul-Magurele ; apor vin tallile
din dreptul comunelor Seaca
si Cioara, care sunt mar miel'.
La putinä departare de Cioara
incepe balta sail rezerul Suhaia.
Aceasta balta are o suprafata de
aproape toor>0 hect. si se intinde
de la comuna Vinatori
pana in marginea orasulur Zimnicea
; ea poarta in intinderea
er diferite numirr, dupa proprietatile
carora apartine ; ast-fel
i se zice balta Viisoarer, a-Suhale,
a-Fintinelor, etc., dupa numirea
mosiilor pe care se afla.
In partea despre E. a orasulur
Zitnnicea este balta Scaestilor,
foarte intinsa.

TELEORMANUL (JUDET) 583 TELEORMANUL (JUDET)
Toate aceste baltT sunt formate
din derivatiunile si din revarsarile
Dullard precum si din
cursurile apelor ce primesc. In
latul acestor baltT, exploatatoriI
lor intretin lucrarl de arta, cum
sunt zagazurile si gardurile prin
care opresc pestele de a nu tiece
maT departe.
Produc si multa trestie si papull,
care serveste la fabricatul
rogojinelor.
Sunt si cite-va helestae formate
din oprirea cursuld riurilor; mar
Importante sunt: helesteul de la
Belciug, din com. Gardesti, format
din oprirea apelor riuluT
Ciineld si din izvoare; helestaele
de la Brosteanca, Pirlita, Belitori,
Ulmeni si altele.
Baltile de la Dunare consti-
.
tuesc una din ramurele principale
de avutie a judetuld.
Sunt proprietarI carT isT arendeaza
partile lor din balta cu
preturI mar bune de cit cea
mar bung mosie; altiI le arendeaza
dimpreuna cu mosia. Astfel
este pentru partile de balta
de la Lisa, Viisoara, Suhaia,
Fintinele si Scaesti.
Insule. Dunarea, in jud. Teleorman,
are multe insule, din
care unele sunt importante atit
ca marime &it si in ce priveste
foloasele ce aduc statuld prin exploatarea
zavoaelor si a finetelor.
Incepind de la gura Oltuld, in
josul fluviul uT, aceste insule sunt :
Catina-Mare si Catina-Mica,
intre portul Turnul-Mggurele si
com. Flaminda; Cioroiul, in dreptul
com. Cioara; Belina, intre
coin. Cioara si Vinatori. Apd
vin Luta-Mare si Luta-Mica,
Cinghinelele, Birzina, Chichinetul
si Bujorescul, care toate sunt insirate
pe distanta pana la Zimnicea.
Din dreptul acestia oras
pana la limita judetuld maI sunt
insulele: Fisteica, Gisca.Mare si
Gisca-Mica.
Periodic se maT formeaza mid
insule din depunerile de namol
ale Dullard.
Riul Oltul are si dinsul insule;
cea maT importanta este
Insula-dintre-OlturI, care tine de
mosia IzIazultif; vin apoT Chichinetul
-de- Olt, care apartine
Statulul, facind parte din domeniul
TurnuluI (trupul Gira),
precum si alte insule maI micI
si maT putin importante.
In lacul Suhaia inca este o
insula insemnata, Beciul, si alte
dougi maT mid : Mosul si Plopsorul
; iar pe Riul-Ciineld, in
helesteul de la com. Gardesti,
este 'o insula, numita Belciugul.
Natura sulului. Ca judet de
cimp, Teleormanul apartine formatiund
deluviane. Deluviul ocupa
maI toga supratata luí,
a vailor si dealurilor ce are ; in
multe vat' se gasesc si aluviud
moderne, formate md ales din
cauza deselor revarsarI de ape.
Deluviul g Liben pe care geologiT
it numesc loess se gaseste
In toate lunette, cum este a 01tuld,
a Veda, a TeleormanuluT,
a Dullard. Solul judetuluI, maI
ales in pilsile Calinatuiul si Marginea,
e bogat in materiI organice,
coprinzind toate ciernentele
necesare vegetatiund. Grosimea
acestuT strat trece in unele
locurl de 50 cm. si este foarte
permeabil. La analizele chimice
facute, s'a constatat ca pamin
tul din aceste doug plasT, pe
linga alte diferite materiI, consine
inteo mare proportiune carbonat
de calce, acid fosforic si
potasa, ceea ce il face a fi renumit
in toatg Tara pentru productiunea
agricola. Bogatia so.
luluT in aceste plasT se atribue,
pe linga stratuluT de loess, si intinselor
paclurf ce ati existat in
acest judet, si gratiecarora stratul
vegetal a putut ajunge la o
grosime putin obicinuita. Astazt,
din padurile seculare nu a maT
ramas aproape nimic si in curind
agricultoriT vor fi nevoiti
a recurge la amendarea parnintuluT,
care s'a si inceput pe alocurea,
maI ales in partealie N.,
in pl. Teleormanuld.
In alte cite-va partí ale judetuld,
spre Dunare, imprejurul
comunelor Suhaia, Fintinele,
Zimnicea si Viisaora, se observa
un fel de pamint cenusiti, fria
bil, ce se preface in pulbere fina
pe timp secetos; acesta este
format din o amestecatura de
nisip Cu argila, asociate si cu
putin calcar. MaT putin bogat
In materiI organice, acest pamint
produce totug destul de
bine.
Vine apoT pamintul rosu, o
amestecatura de nisip feruginos
si argila, care se gaseste maT
mult dealungul dealurilor Oltulur,
al Will' Tinoasa, si prin prejurul
comunelor Dracea, 13eli
tori, Pirlita, etc. Acesta este
putin priincios agricultureT, el
ocupa insa putina intindere si
me tot-d'a-una, in straturile lui
inferioare, se gasesc cariere de
pietris.
Cu cit trecem me spre N.
judetuluT, calitätile productive
ale soluluT se imputineaza. Astfel,
pe eft este de bogat in pla
site Calmatuiul, Marginea si parte
din Tirg, indata ce trecem de
Rosiori, se resimt lipsurile. M IT
ales Cimpia-Burdel este de o calitate
maT putin de cit mediocra.
Aci, compozitiunea soluluT este
din argila amestecata cu substage
calcaroase, ceca ce il face
prea putin permeabil. Pentru a
cest motiv, pe timpurT ploioase
apele baltesc pe cimpie, iar la
seceta pamintul crapa.
Cu toata diferenta sensibila a
calitatilor soluluT in diferitele luT
regiud, jud. Teleorman, considerat
in totalitatea luT, ocupa

TEL EORMANUL (JUDET) 584 TELEORMANUL (JUDET)
cel d'intiiil rind ca productiune
agricola cantitativa a soluluT.
Ast-fel, pe chid in unele judete
aceasta productiune variaza intre
30 si 42010, in jud. Teleormatt,
ea tace in anif bunT de
63nio, iar ca mijlocie nu ramine
nicT °data mal pre jos de 50-
5 t'io
Clima. Regiunea despre
Turnul-Magurele, coprinsa in unghiul
format de Olt si Dunare,
este foarte mult expusa vinturilor
; de asemenea i toata partea
de S. a judetului care se
intinde dealungul Dunarit Aceste
douil partT, Valea-OltuluT
si Valea-DunareT, produc in totT
aniT emanatiunT palustre, care
cauzeaza frigurT i alte maladiT
printre populatiunea rurala ; emanatiunile
nu sunt de eh consecinta
naturall a revarsarilor
periodice ale acestor (Iota marl'
cursurI de apa.
Presiunea atmosferica, dupa
observatiunile meteorologice din
Turnul-Magurele, atinge anual
media de 774,8.
Sunt iern1 grele, dud temperatura
atinge chiar 28° si atuncT
apele DunareT i chiar ale
OltuluT inghiata cu desavirsire,
asa ca se poate trece peste
dinsele cu carele si cu cele mal
grele poverT ; ast-fel a fost iarna
din 1884 ;i acele din 1887 si
1888. In timpul vereT temperatura
se ridica la Turnul-Magurele
in uniT anT pana la 39,9
chiar. Media maximala este de
17,4 i cea minitnala de 6,7.
De la 1884-1891, verile
fost mal mult secetoase. Cantitatea
de ploaie cazuta in anul
1891 a fost de 516 mm., iar
maxima in 24 ore de 38,I. Grosimea
stratului de zapada va
riaza de la 30 la 45 mm. Sunt
foarte rare iernile, chid stratul
de zdpada ajunge la 80 cm. Aceasta
se explica prin frecuenta
vinturilor care sufla in toata in
tin lerea judetuluT si care, din
cauza despldurira aproipe complecta,
spulbera zapada si o duc
pinsanturT i adaposturi, cauzind
intreruperT de comunicatiunT
zile itvregi, aft pe calea
ferata eft si pe sosele. Se observa
adesea, dupa viscole, cif
In unele locurf zapada nu are
grosimea nicT de i mm., iar in
altele este de 3 4 ni. Sunt
iernf chid ninge foarte putin.
Vinturile dominante diferd
dupa regiunile judetuluT: In partea
de S. si S.-V., dupa observatiunile
luate la Turnul-Magurele
si Zimnice i, vinturile dominante
sunt cele de S.-E. si
S.-V.; aceste doua vinturT sunt
cele maT frecuente in cursul anuluT
; vine apoT vintul de V.
si de N.-V. si, maT rar, cel de
N. si N.-E.
Cind sufld vintul de N.-E.,
lama, apele riurilor adesea in
ghiata ; grosimea gheteT pe Dunare
si Olt variaza in aniT gerosl
hare 0,40-0,80 cm. ; ail
fost iernT chid ghiata din Dunare
a ajuns, la unele puncte,
pana la i metru grosime.
In partea despre N. a judetului,
vinturile maT frecuente sunt
cele de N.-E., de E. si S.-V.
Iuteala vinturilor, in partca
despre Dunare, merge adesea
pana la 6 m. pe secunda; pe
timpurT furtunoase ajunge la to
iar iuteala cea maT mica la
Turnul-Magurele este i m. pe
secunda aproape in permanenti ;
curentil OltutuT i DunareT, fac
ca vinturile sa nu inceteze in
aceasta parte a judetuluT.
Produouni naturale. Citeva
cariere de pietri; sunt pe
moiiIe Putineiul, Ulmeni, Piatra
si Lisa. Ape minerale sunt la
com. Flaminda si la Didesti
In putinele padurf ce ail maT
ramas, cea maT mare parte pro-
prietate a statuluT, se gasesc
lemne de stejar, frasin, ulm, jugastru,
cer 0 carpen de diferite
dimensiunT; salcimul i salcia se
gasesc in tot judetul ; in partea
despre Dunare si Olt, copacul
creste foarte rar ; in partea despre
N. a judetuluT, pe la com.
Malul i Urlueni si putin pe
Valea - TeleormanuluT, sunt padurT.
Paul a nu se despaduri
judetul, se gasea foarte multa
s:umpie. De aci se aprovizionatl
tabacil din Bucuresti si din alte
part1 ale TariT cu scumpia de
care aveatí trebuinta.
Daca ponal roditorT nu sunt
multi, cultura viilor a luat mare
dezvoltare in anif din urma ;
multe din viile din partite des.
pre Dunare se crede ca ail fost
plantate pe titnpiT ocupaliunilor
turcestI; ast-fel sunt viile batrine
de la Bogdana, de la Mindra
si de la Turnul.
Flora 0 fauna judetuluT sunt
acelea a tutulor judetelor din Valea-DunareT.
Agricultura. Teleormanul
este unul din judetele cele maT
renumite pentru productiunea sa
agricola. Dintr'un tabloil comparativ
publicat de directium a
generala a statisticeT, rezulta
in timp de 30 de anT, intinderea
cultureI s'a impatrit in acest
judet. In 1862 suprafata cultivata
cu grill era de 42114 hect.;
in 1892, ea a atins 142601 hect.
Cultura cerealelor de tot felul
este cea maI mare si aproape
singura productiune a acestuT
jud, Griul ocupa eindul de frunte,
vin apoT porumbul, rapita, orzul,
ovazul, meiul, si in fine secara.
Plante textile, ca inul si cinepa,
precum i leg-uminoasele, ca fa.
solea, lintea, etc., se cultiva
maT putin.
Teleormanul ocupa aproape
intiiul rind printre judetele akricole
de la Dunare; ast-fel in

TELEORMANUL (JUDET) 585 TELEORMANUL (JUDET)
privinta culturer griulur, el a fost
in 1892 al doilea dupg Dolj 0
intinderea acester culturr a reprezintat
9,35°/0 din toate semanaturile
de grill din Tara. In
raport cu suprafata sa, acest
jud. este unicul in Tara, cad
aproape jumgtate, 48,290/0, din
intinderea ILA' totalg, a fost acoperita
cu semanaturr de grill.
In privinta cantitater recoltate,
a fost tot cel d'intliti, de oarece
din cele 22532961 hectolitri
de grill, care a fost productiunea
PHI intregr, 2652473 hectolitri,
a produs numar jud. Te
leorman, ceea-ce reprezinta proportia
de 11,770/e din productiunea
intregeT Tarr.
Abia t1454 hect. all fost acoperite
cu finaturT, in 1892,
pe cit timp in ¡865 erall 23622
hect. finete. Aceastg insemnata
scgdere se explica prin dezvoltarea
uria.A ce a luat 0 ia pe
fie-care an cultura cerealelor. Nu
numar finetele, dar 0 izlazurile
se imputineaza din ce in ce mar
mult. Nu mar sunt acum renumitele
suhaturr de alta data de
pe mo0ile Bragadirul, Lisa,
Mindra 0 Mavrodinul, unde Aiteati
mil de vite marl' 0 unde
se ingrapii de cirezariT de prin
Bucurqti 0 Craiova.
Viile datl in acest jud. foarte
insemnat produs ; nu se culth A
insa vita in toate partile luT. Regiunea
viticoll mal insemnata
este in plgOle Calmatuiul 0 Marginea.
Viile de pe dealurile dintre
com. Magurele, paralel cu
Dungrea, pang aproape de Zim
nicea, sunt cele mar renumite ;
apor vin viile de pe dealurile
Oltulur, cele dimprejurul Alexandrier,
0 in fine viile, de o mar
mica importanta, din pl. Tirgulut
In plasa Teleormanul sunt
foarteputine viT. Intinderea viilor
din jud. este de 7699 hect
LivezT de prunT all rgmas nu-
16546. Hardie Dictionar Geografta. voi. V.
mar 269 hect., in pla0le Tir
gulur 0 TeleormanuluT.
Animalele domes/ice yri de
muna Apicultura §.i Seri cicultura.
Dei agricultura este foarte
dezvoltata in acest jud., crqterea
vitelor tot ocupg un loc insemnat,
mar ales in ceea-ce prive,te
oile. Dupg numargtoarea
din Decembrie 1890, sunt in Teleorman
: 45226 car, 1341 asinT,
45 catirr, 74907 boT §i bivolT,
281321 oT, 13839 capre, 68006
porcr. Locuitorir posecla 12327
stupor de albine.
In 1892 s'atf crescut vrermr
de matase in 76 de comune, de
catre un numgr de 3532 crescatorT.
Productiunea gogoOlor
de mgtase a fost de 13371
kilogr.
Industria. Sunt in judet : r
fabrica de bere la Turnul-Magurele,
8 (abrid T de lumingrI de
cearg, 3 de sgpun, 28 morT de
macinat Cu aburr, din care 3 foarte
importante in orwle Alexandria,
Zimnicea i Ro0ori ; 14 mod'
de apa, 4 pe Olt, cele-l'alte
pe Calmatuiul, Urluiul, Teleormanul
,i alte Hurl'. Fabricr de
spirt sunt doug : mar importanta
este cea de la Nanovul, pro
prietatea d-lur I. Christodorescu;
cea-l-alta se aflà in com. BIse,ti,
proprietatea d-lur Gh. Milliaressi,
i e cu mult mar mica
In fabrica de la Nanovul se produce
anual pang la 1200000
decalitri spirt, intrebuintindu-se
la fabricatiune 4-4500 cintare
metrice de producte, 0 mar cu
seama porumb 0 putin orz. Fabricatiunea
tuicer se face in putine
localitätl din pla0le Tirgulur
,i Teleormanulur. Osebit de
acestea, mar in fie-care com.
pe unde sunt vir, se gasesc cite
unul sari mar multe caz.gnete
pentru fabricatul tescoviner. Fabricr
de apg gazoasg sunt 3,
tipografir 3, tabacarir sunt 4,
care produc mar mult pier groase
pentru opincr. Pentru lucratul
liner sunt.prin orae i prin citeva
com. ma0nr perfectionate pentru
daracit i pine pentru batut
abalele pe diferite cursurr de apa.
In orw 0 prin multe comune
industria cojoacelor ,i a hainelor
tarane,tr este ceva mar dezvoltata.
Tarancele mar ales se
deosebesc in cite-va localitatT,
cum este Neaga (Socetul), Gume0,
Piatra, Mindra i altele,
in tesaturr i alesaturr de tot
felul de o arta vrednicg de admirat.
In cite-va coll' se practica,
de putin timp, impletitul
palariilor de paie, iar locuitorir
din comunele despre Dungre se
indeletnicesc ca fabricatul ngvoadelor
i, mar putinr, cu al
rogoj i n il or.
Spre Dungre, se prepara marr
cantitatr de pete sgrat, cu care
se face insemnat comerciri, pentru
indestularea insa fulmar a
trebuintelor locale.
Fabricatiunea brinzer, in pl.
Marginer mar cu osebire, meritg,
sg fie notatg ; oile care papneazg
prin prejurul orwlor Alexandria
0 Zimnicea produc
brinza de excelenta calitate, revalizind
cu cea de Braila. Din
Zimnicea se exporteazg, in multr
anT, cantitatr insemnate de brinza
pentru Bucurqti i alte orw
ale Tarir.
Comerciul. Productiunea mar
insemnata a judetulur fiind numar
cerealele, singurul comerciti
mar dezvoltat este desfacerea
produselor agricole. Pietele mar
importante de cereale sunt por.
tul T.-Mggurele, orwil Ro0ori ;
apor vin Alexandria 0 Zimnicea.
Ora.011 Ro0ori tinde a lua
intliul loc in judet in comerciul
de cereale. Aci precum 0 in
Odle Balaci 0 Salcia, se fac
citr-va anT transactiunT comerciale
destul de insemnate.
74

TELEORMANUL (JUDET) 586 TELEORMANUL (JUDET)
Vinzarea cerealelor se face
numaT pentru export; cele maY
multe vinzarl se fac pentru
Braila, prin porturile Turnul-Magurele
i Zimnicea, de unde se
incarca in ,lepurT ; parte din cereafe
lau i directiunea spre
Buda-Pesta, mal ales griul ce se
vinde i in Austria i Germania,
sub nume de grill unguresc.
In timpul ierneT, cind navigatiunea
pe Dunare este inchisa,
transportul cerealelor se face pe
cal ea ferata Coste,ti-Magurele,
luind directiunea atit spre Braila
eft i spre Virciorova.
Importanta comercian a celor
dotia portua ale judetilluf a
scazut coniiderabil de la inmultirea
mijloacelor de transport.
Turnul-Magurele, cel ma/ insemnat
port al Dunaril dupa
Giurgiii, servia pana la 1875 ca
singurul debu,ei.1 pentru desfacerea
productelor agricole din.
judetele Teleorman, Olt, Arge,
Mu,cel.
De la infiintarea portuluT Corabia
in judetul Romanati 0 de
la constructiunea linielor ferate
de-a lungul Tarif, traficul din acest
port a scazut in mod simtitor.
De la constructiunea liniel
ferate Piatra-Corabia acest
port a pferdut i ma/ mult.
Tot asemenea i portul Zimnicea,
unde se aduceati producte
din judetele Vla,ca
Arge,u1, acum este redus la starea
until portulet neinsemnat, servid
ca punct de desfacere a productelor
mo,iilor mal apropiate.
Comerciul de vite nu este atit
de insemnat ; tau,/ merita
fie notat. Vinzarea vitelor marl
se face atit in zilele de tirgur/
marl, &it i la cele saptaminale
in ora,ele Alexandria, Ro,iori
la alte tirgurT anuale de prin
comune, unde vin cirezarT din
Bucure,ti, Craiova i Pite,ti. Comerciul
de porcl, pentru export,
se face de catre citT-va din agricultoril
marl' al judetuld ; mo-
,iile unde se cresc mal multi
pore/ sunt : Bragadirul, Zimnicea,
Cioara, domeniul Turnul,
Cringeni, Gume,ti, Mavrodinul
altele.
Tirg-urr. Pentru comerciul local
sunt bilciurile saU tirgurile
anuale, precum 0 cele sAptaminale.
Cel mal insemnat din acestea
este tirgul AlexandrieT (fost
al MavrodinuluI), care se tine
de Rusalii ; apoI tirgul de la
Roiori (infiintat de vre-o citT-va
anI), care se tine de douà orT
pe an : la 25 Martie i la 8
Septembrie ; tirgul de la Turnul-
Magurele, deschis intre I 0 15
August.
In com. rtir., maY importante
sunt
In plasa Calmatuiul : tirgul de
la Cringeni, la 9 Martie, la
Floril, la 20 Iulie 0 8 Septembrie
; la Uda-Clocociovul, 15 August
i 29 Iunie.
In plasa Marginea : Conte,ti,
25 Martie j 26 Octombre;
tra, la Dumineca-TomiT i 29
Iunie.
In plasa Tirguluï: Mavrodinul,
de RusaliI i la 20 Iulie ; Peretul,
la Inaltare i Orbeasca la
29 Iu nie.
Cele ma/ multe tirgurT sunt
In plasa Teleormanulta. Mal
importante sunt : cel de la Urlueni
la 15 August, 8 Septembrie
0 27 ; Miro,i, 23 Aprilie,
14 Octombre ; Balaci, la
29 Iulie; Dobrote,ti, 24 lunie;
Gume,ti-Sili,tea,.8 Man, 6 August;
Cionne,ti-din-Del, la Dumineca-Mare
0 14 Septembre ;
20 Iulie i Tecuciul,
la 9 Martie, Dumineca-Mare
0 27 Iulie.
Populagunea, (recensg mintul
din 1899), este de 236129 locuitorY
: 120467 barbatY i 115662
femeT.
Cm t ferate ,vi drumurt. Judetul
e strabatut, de la anul 1885,
de ramura de cale ferata Coste,ti-
Turnul-Magurele, care in
statiunea Coste,ti se impreuna
cu linia Bucure,ti- Virciorova.
anul 1892 s'a construit linia Turnul-Magurele-Port,
destinata pentru
inlesnirea transportuluT de
cereale.
MaT are unja ferata Ro0ori
prin Alexandria la Zimnicea.
Calea nationala, cu o lungime
de 57 kii., Turnul-MAgurele-Alexandria-Vitane,ti.
Calea portuld T.-Magurele,
Cu o lungime de 4 kil. 200 m.
Calea portuluT Zimnicea, de
la S. acestuT ora, ducind la port,
cu o lungime de 3 kil. 800 m.
CA/ judetene : calea Turnul-
Ro§iori-Balaci, de 89 kil. ; Ro
iori - Zimnicea, de 71 kil. ;
Alexandria-Giurgiti, de 22 kil.
500 m. pana la marginea judetuluT
; Turnul-Izlaz, care, la Olt,
se impreung printr'un pod plutitor
cu ,oselele din Romanati ;
Turnul Magurele-Slatina, de 29
kil. Soo in. 0 Turnul-Magurele-
Zimnicea, de 55 kil,
CAT vecinale. Lungimea tom%
a ,oselelor vecinale date in circulatie
este de 589 kil.
Mara de aceste drumur/ vecinale
de mare comunicatie, comunele
sunt in mare parte legate
intre ele cu catunele lor
Cu comunele invecinate pi-in
,osele comunale. Tot asemenea
garile sunt legate cu comunele
prin
DrumurI vechY. Cu toate ca
noile drumurT de comunicatie
aU facut sa dispara vechile drumuri
naturale, pe alocurea, pe
unde nu ail fost cotropite de
araturY, ele îT pastreaza inca
vechile numiri i servesc
pc ntru comunicatiune. Pi-in unele
locurl ele servesc i ca hotare
int re mo0T.

TELEORMANUL (JUDET) 587 TELEORMANUL (JUDET)
Ele sunt :
Troianul (v. a. n.).
Drumul-Oif, ce incepe de lingg
com. Lita din pl. CgImgtuiuluT,
trece pe Ruga comunele Segarceadin-Deal,
Dorobantul, Cringeni
si de acolo in jud. Olt, pe
la com. Mihgesti, spre Slatina.
Numele acestuT drum aratg des.
tul de Igmurit destinatiunea luT
pe acest drum se ccborali si se
coboarg incg toamna turmele
de of de la munte /a baltg,
pentru iernatic.
Drumul-Tintef, ce incepea de
la Rosiori, de unde apuca spre
com. Peretul, si de aci o lua pe
moiile Indita i Bogdana, trecea
pe d'asupra satuluT Spgtgrei
si se cobora d'asupra mosief
Piatra, de unde lua directiunea
spre Viisoara i Suhaia ; apoT
pe d'asupra FintInelor pgng la
Zimnicea. In unele locurT if zicea
Drumul-Suiter.
Drumul-SgriT punea in legaturg
orasul Pitesti cu portul Zimnicea.
Parte din acest drum trecea
pe Valea-Teleormanulta, de
pe care se abgtea spre Valea-
Tinoasa , pe la comunele Rgdoesti,
Licuriciul i Mavrodin, de
unde lua directiunea spre Zimnicea.
Acesta era drum comercial
de mare importan; el
punea in comunicatie toate comunele
din cursul luT, sub vechia
impgrtire administrativg, cind
jud. Teleorman se intindea pgng
aproape de Pitesti.
Drumul-OlacuIuT, saü vechiul
drum al Craiovel, ce incepea de
la com. Tecucid, venind despre
Slatina, de unde avea treT statiunf
sau popasurT : la Greci, la
Serbgnesti si de acolo la Tecuciul,
apol la Ciolgnesti si Lada,
de unde trecea la com. Talpa
din jud. Vlasca ; de ad lua directiunea
spre Bucuresti. Acesta
era drumul pe care se faceati
cursele postale si calgtoriile maT
nainte de a se construi soselele
nationale si cele judetene, avind
din distantg in distan tg (vechia
postg avea 20 - 25 kil.), statiT
unde se schimbad caiT de catre
renumitil surugii de pe atuncT
Drumul-UntuluT, care venea
despre Giurgiti i cobora pe la
Bragadir, de unde se indrepta
spre mosia GguriciuluT, si de aci
pe d'asupra satuluT Piatra, urmind
linie dreaptg spre Turnul.
Drumul-CeriT, care venea parte
despre Romanati, parte despre
jud. Olt, se impreuna pe mosia
Segarcea, de unde pornea, pe
deal, spre mosia Piatra si de
acolo la Zimnicea.
Impärfirile administrative.
Pgn1 la 1882, jud. Teleorman era
impgrtit in patru plgsf : 1. Plasa
CalmatuiuluT, cu resedinta in com.
Riioasa si mal in urmg in Turnul-
Mggurele. 2. Plasa Marginel, cu
resedinta in orasul Alexandria ;
pe la 1868 resedinta acestel plgsT
era in com. Brinceni. 3. Plasa
TirguluT, cu resedinta in orasul
Rosiori si 4. Plasa Teleormanuluf,
cu resedinta in com. Balaciul.
De la 1882, plgsile CgIrrigtniul
si Marginea s'ati intrunit, formind
o singurg impgrtire administrativg
sub numirea de plasa
CgImgtuiul-Marginea. Cele-l'alte
doug plasT art ramas nemodificate.
Judetul are 127 'com. rur.,
si 4 com. urb. ; T.-Mggurele,
Rosiori- de - Vede, Zimnicea
Alexandria.
In secolul trecut, dupg Istoria
luT Dionisie Fotino, jud. Teleorman
avea, in urrna impgrtireT
fgcutg sub domnia luT C. Mavrocordat,
io plg§I Cu 137 sate.
Impgrtirea de pe atuncT a judetuluT
a avut de norma cursurile
riurilor care serveati de
limita naturalg. Cele zece plgsT
eran:
Plasa Veda cu comunele :
Izvorul, Vatad.-s., Vata-d.-j., 131rgsti,
Motoesti, Guesti, Buzesti,
Merlesti, Corbul, Maldgrul, Vlaici
Colone.sti.
Plasa Cotmeni : Mirghiile,
Lunca-Corbuluf, Cochinesti, Tiesti,
Stolnici, Cgcgrezeni, Izbgsesti,
Vlgscuta, arstesti, Urlueni,
Martalogi, Tomesti, Lereni, Mglureni,
Ciocesti, Mindra, )3irla,
Tufeni, Stoborgsti i Slobozia.
Plasa TeleormanuluY-d.-s. :
Mosoaia, Maresul, Cerbul, Mumueni,
Podul-din-Brosteni, Cersani-d.-s.,
Cersani-d. j , Pgrul-
Rosu, Brosteni, Oarzele, Braduld.-s.,
Hintesti, Zmeura, Braduld.-j.,
Albota i Stantiile.
Plasa TeleormanuluT-d.-mj.:
Costesti, Stirci, Ionesti, Vulpesti,
Corngtelul, Deagu, Ungheni, Coltul,
Buzoesti, Hutne/e, Recea
Serboeni.
Plasa MijloculuT.d.-j.: Ggrdesti,
Capul-LunceT, Ciolgnesti,
Slgvesti, Tgtgresti-d.-j., Tgtarestid.-s.
si Poenesti.
Plasa Mijloculul-d.-s. : Palanga,
Strimbeni, Rica-Vechfe,
Rica-Noug, Mirosi, Cgtelesti, Dobrotesti,
Tecucitl, Balaciti, Si-
Merisani i Zimbreasca.
Plasa TirguluT : Scrioastele,
Plopi, Rusi - de - Vede, Saceni,
Belitori, Peretul, Pirlita, Sfintesti,
Drggsenei, Albesti, Butculesti-
Mitra, Brosteanca, Plosca i Mggureni.
Plasa Teleormanulta-d.-j. :
Depatati, Bratasani, Netoti, Orbeasca
- d. -j., Lgceni, Putinte!,
Strgini, Copgceanca, Negulesti,
Orbeasca-d.-s. i Speriatul.
Plasa Marginea-d.-j. : Cgtuneasca,
Scgesti, Petrosani, Bragadirul,
Odaia-Hrisi, Zmirdioasa,
Brinceni, Adgmesti, Nanovul-Romini,
Soimul, Nanovul Sirbi,
Beiul, Sirbi-cle-pe-Mosia - MitreT,
Odaia-CerneT si Tiggnesti.
10, Plasa Marginea-d.-s. : Vii-

TELEORMANUL (JULIET) 588 TELEORMANUL (JUDET)
soara, Ulmeni, Dracea, Secara,
Voivoda,Piatra,Cgcangul, Suhaia,
Fintgnelele, Gorganul, Furculesti,
Malul-Rosu, Zimnicea, Ologi,
Lisa si Cioara.
Dupg descrierea ValahieT de
Nicolae Lazaru, Teleormanul
avea la 1776 numaT sapte plgsT
si tot 137 de sate, lar Fotino
adaogg a in acest judet eratl
si 7 capitaniT a Scaunulur de
la resedinta judetulni, a CotmeneI,
a Humelor, a BalaciuluT,
Ciolgnestilor, a RicheT, a PietreT,
si a ZitnniceT. Pe lingg acestea
era o polcovnicie si o vatasie
de arabagil.
Budgetuljud. Teleorman a fost
in 1900-901 de leT 823120,
banT 13, la veniturT si de leT
778613, banr 70, la cheltuelt
Spitalurt se aflä'.: la Tecucia-
CaIenderu, intretinut de judet,
la T.-Mggurele, la Rosiori si la
Alexandria.
Yustifia. Sunt treT judecgtoriT
de ocol, la T.-Magurele, Alexandria
si Rosiori ; un tribunal la
T.-Mggurele, care tine de jurisdictiunea
CurteT de apel din Bucuresti
; o curte cu juratI.
Cultul. Bisericile de prin sate
si orase sunt in numNr de 200,
deservite de 246 preotT, 3 diaconT,
165 cintgrep si 117 paracliserT;
14 bisericT sunt parasite.
Din punctul de vedere administrativ,
bisericile din acest jude;
tin de Eparchia Mitropoliei
din Bucuresti.
CatoliciT aU in T.-Magurele
o scoala, al egret' local serveste
de capelg credinciosilor acestuI
rit.
Evreif ail cite o sinagoga in
case particulare inchiriate, in
T.-Mggurele, Rosiori si Alexandria.
Instructiunea. Sunt in comunele
rurale 138 scoale primare
(1900), din care 130 mixte
4 de cgtun ; in Alexandria si in
Rosiori-de-Vede, estecite o scoalg
primarg ruralg tnixtg ; in T.-Mggurele
sunt 2 scoff primare urbane
de baetT iuna de fete, in Alexandria
3 de bgetT si 2 de fete, in
Rosiori, 2 de bgetT si 2 de fete,
In Zimnicea, i de bgetf i i de
fete.
In 'Alexandria si in T.-Magurele
sunt cite un gimnaziil.
Marca. Insetnnele judetultif
sunt trel cite. Aceastg marcg atesta
ca aci s'ail crescut si se
cresc numeroase turme de of.
Pang la 1845, judetul Olt se
intindea pang la Dungre si coprindea
maT toate satele de pe
partea dreaptg a riultif Cglmgtuiul.
Negresit ea i T.-Mggurele
fácea parte tot din jud. Olt pi
de la turnul roman de cetate de
la gura Oltuluf sT-a lua marca
acel judet.
Astg-zT chid maï bine de o
jumgtate secol s'a luat judetuluT
Olt orasul Turnul, el continua
a avea ca marcg tot un
turn, pe cit timp Teleormanul
a ratnas cu marca celor treT oite,
pe care o avea i inainte de
rotunjire.
Importauta archeologicli a judeplur.
De si nu s'ail /kilt in
acest judet descoperia de felul
celor din judetele Romanati, Mehedinti,
Vilcea si altele, totusT
nicT Teleormanul nu este lipsit
de impottantg, din punctul de
vedere archeologic. Drumul-luT-
Traian sail Troianul, cum IT zic
locuitoriT, Cetatea- de - la - Zimnicea,
cu importantele el obiecte
de ceramicg ; cetgtile de pamint
de la Calotnfiresti, Frumoasa,
Voivoda, Netoti, Zimbreasca
altele ; apoT sirul nesfirsit de
magurf, care maT de care maT
importante in descoperirT ; monetele
ce s'ail ggsit si atitea alte
imprejurarT, dovedesc cg judetul
Teleorman este important si din
punctul de vedere archeologic.
In privinta magurilor judetuluT,
foarte numeroase, eruditul
nostru profesor, d. Gr. Tocilescu,
ne spunein cDacia inainte de RomanYI
cg nu toate sunt din aceeasT
epocg, nicT toate aparti n
acelorasi populatiunT si nicT corespund
uniculuT scop cum
pretind unil de a fi servit
drept morminte. Unele sunt de
o data inaT recentg, inaltate in
memoria oare-cgror evenimente
marT, unor bgtglif ; altele
acestea sunt din departata vechimeall
fost semne de drumurT
si de vadurT dupg care se
calguziail popoarele in desul lor
cutreierat pe lunca rgsleatg a
DunareT. Cele maT multe movile
insg, magurT i gorgane, sunt
morminte omenesti din epocele
cind se inhuma sail se incinera
cadavrul.
Cit priveste armele i uneltele
ce s'atl gasit si se ggsesc
inca in interiorul mggurilor, acelas
autor ne explica el cenusa
sail cadavrul mortuluT era
insotit de cutite, sagetT, ciocane,
dalte i alte obiecte de piatrg
sail de metal, cum si de vase
pen tru baut i mincat, in credinta
ca aveaa sg-T serve pe ceal'altg
lume, sail din sentimentul
de pietate cgtre decedat,
pentru cg se servise de aceste
unelte in timpul vieteT. Ast-fel
se explica hirburile ce se ggsesc
astg-zT pe la magurT, in diferite
lo:alitatT ale judetuluT.
Istoricul. Numirea judetuluT
Teleorman este ramasa de pe
timpul invaziunilor i ocupatiuner
Cumanilor. D. Hasdetl in
Colutnna /uT Traian», d. Grig.
Tocilescu in scrierile sale si d.
Al. Xenopol in astoria Kominilorl
all stabilit el Deli-Orman
inseamna apgdurea deasgv.
numire cam identicg se ggseste
si in Bucovina, Denuorman, a
cgreT origing cumanicg nu poate

TELEORMANUL (JUDET) 589 TELEORMANUL (JUDET)
fi pus la indoialg, cgcl cunoscut
este cl CumaniT ail ocupat
mult timp 0 Moldova.
Teritoriul Teleorm anuluT a
fost locuit incg de pe timpul
colonizgreT DacieT, cum ne-o
probeazg Drumul-luT-Traian, cetatea
de la Zimnicea, intgriturile,
,anturile 0 numeroasele descoperirT
archeologice de tot felul
tgcute in diferitele luT localitgtT.
prin acest judet incg apucase
sg0 facg drum civilizatiunea romang,
dupe cite rezultg din diferite
dovezT istorice §i archeologice
; dar tot p'aicT 0-ail fgcut
drum §i neamurile barbare care
el cotropit Tara in curgerea
veacurilor.
Din probele istorice ce avem,
se poate induce ca 0 prin acest
judet arr Inaintat RomaniT in
contra Dacilor 0 Getilor, cgcT
urma neapgrat g pung in comunicatiune
0 partea de dincoace
de Olt cu cea de dincolo,
pe care o stgpinea maT dinainte
0, in acela4 timp, sg izgoneascg
pe barbarT 0 sg asigure lini§tita
stgpinire a coloni§tilor din
judetele de astgzT Romanati,
Dolj i Mehedinti.
Intr'o scriere recentg, d. Gr.
Tocilescu, vorbind despre Drumul-luT-Traian,
demonstreazg cg
el nu putea fi alt-ceva de cit
tot un drum roman, avind din
distantg in distantg diferite intgriturT
sail punte de pazg §i
observatiune, dintre care cel
maT important era la T.-Mggurele,
cgruia i s'ar fi zis Turris.
Acest drum probabil cg merge
spre munte, pentru a e0 pe o
altg directiune, poate pe la Cimpulung
tot in Transilvania, precum
e0a 0 cel-l'alt drum prin
Romanati, Vilcea (Bivolari), Riul-
VaduluT, tot in Transilvania.
Partea despre S. a acestuT
judet a servit ca trecgtoare de
preferintg ordelor barbare care
ngvgleati in 'Tara de peste Dungre.
Lucrul se explicä prin faptul cl
fluviul este cu mult mal ingust
p'aci 0 ch pgdurile, de sigur,
nu vor fi fost atit de dese in
partea sudicg, cum erati in cea
nordicg, 0 aceste imprejurgrT le
inlesnea mult inaintarea mal
departe pe ad, pe la S., spre
inima Tgri.T.
TurciT maT ales, dupg ce el
ocupat toatg partea de peste
Dungre 0 0-el stabilit re,edinte
pe la Nic poli, Sofia (vechia
Sardica) §i alte puncte, gdsesc
maT nernerit sg treacg adese-orT
Dungrea prin pgrtile judetuluI
Teleorman, incepind de la Gura-
OltuluI 0 pgng la Pfetro§ani.
Pe timpul domnieT luT Mircea,
dupg intiia organizare maT serioasg
a TgriI, Teleormanul incepe
a fi maT bine cunoscut ca
imphrtire administrativg. In secolul
XV numirea judetuluT Teleorman
o ggsim maT adesea
repetatg prin hrisoave 0 diferite
documente, care probeazg cg judetul
era infiintat 0 avea administratiunea
proprie organizatg.
Un act de implcgciune dintre
mar multI locuitorT din comuna
Nec§e0i, purtind data de 23
Aprilie 1486, publicat in cArchiva
Istoricg a Rominie12, ne
probeazg cg judetul era deja
populat 0 avea multe sate int emei
at e.
Din secolul XVI, se ggsesc
nurneroase documente in care
se citeazg diferite numirT de sate
0 mal ales de mo0T din judetul
Teleorman. MaT cu osebire hrisoavele
din timpul luI Mihaiti-
Vitea'zul 0 a§a nuniitele luT slobozil,
documenteazg ciar cg organizatiunea
adrninistrativg a judetuluT
era deja de mult timp
intemeiatg.
Printre cglgtoriT maT de vazg
carT ail trecut prin Teleorman
In secolul XVII este episcopul
Paul din Alep, apoT Macarie al
AntiochieT, care sf-a publicat
scrierile sale in liniba englezg
Cu putin mal naintea acestora,
un alt episcop catolic din
ora,u1 :Galipoli, Petru Bogdan
Bacsic1.
Acest episcop laudg mult fertilitatea
soluluT din prejurul cetgtir
turcqtT a TurnuluT.
In secolul XVIII, gIsim Cu
profusiune documente §i scrierT
care ne lgmuresc cum era organizat
judetul sub toate raporturile
: adrninistrativ, financiar §i
militar, maT ales cu ocaziunea
reformeT de sub domnia luT
Constantin Mavrocordat.
Judetul Teleorman se intindea
de la Dungre, cam de la actuala
com. Cioara, in sus pe
inarginea stingg a Cd1mgtuiuluT,
coprinzind toate satele din aceastg
parte, dimpreung cu orapl
de re,edintg Ru,i-de-Vede
§i satele de la V. luT; de aci apucg
pe riul Vedea in sus, pgng
la com. Vata, care astg-zT este
In jud. Olt.
Limita de N. a judetuluT era
o linie dreaptg, plecind de la
s.itul Vata Ong la Hinte0, (astgzI
in jud. Arge,), de unde se
cobora spre E. de-a lungul riuluT
Teleorman pgng la Dungre,
pe unde este 0 astgzI limita luT;
iar la S., hotarul era Dungrea
pgng la com. Cioara.
De la aceastg comuna pgng
in zona cetgtiT turce§tI a Turnulul
era judetul OltuluT, care
se intindea dincolo de zong, intre
partea stingg a HuluT Olt
0 partea dreaptg a CglmgtuiuluT
pgng la satul Cimpul-Mare
0 de acolo in sus, in linie dreaptg,
Ong la satul Izvorul, de unde
apoT o Ilia pe partea dreaptg a
riuluT.
Impgrtirea administrativg din
secolul trecut a tinut pgng dupg
1843, and siati format actualele

TELEORMANUL (JUDET) 590 TELEORMANUL (PLASX)
circumscriptiunT ale judetelor Olt,
Argep pi Teleorman.
Dupg scriitorul grec Nicolae
Lazaru pi dupg Dionisie Fotino,
in secolul al XVIII-lea Teleormanul
avea 137 sate pi 65000
locuitorir.
Plgpile, dupg Lazaru, erati
papte, insg el nu ne aratg de cit
pase ; dupg Dionise Fotino, erati
zece.
Dupg scriitorul german Sulzer
eral o sutg-doug-zecT ,i ceva
de sate (Ortschaften) in 1781.
Generalul austriac von Bauer
s'a ocupat de asemenea cu descrierea
amgnuntitg a multora
din satele pi localitgtile mar importante
ale judetultif, mal ales
din punct de vedere istoric pi
archeologic.
Neajunsurite ce sufereati creptinir
de peste Dungre din partea
Turcilor, ail fgcut pe multT BulgarT
sg pr caute refugiul ,i adgpostul
in multe pgrtT ale acestul
judet, unde ari format colonir
carT existg pi astg-zr. Satele Gguriciul,
Licuriciul, Cringeni, Caravaneti,
parte din Segarcea-din-
Deal pi din orapul Alexandria,
sunt !oculte de multr BulgarT,
din carr unir ipT pgstreazg lila
limba, portul pi datinele lor. Asimilarea
lor cu populatiunea romina
se face treptat.
In privinta acestor colonir, putem
spune ca ele n'ad a face
cu acelea din Dolj pi Prahova,
despre care s'a scris cg dateazg
de pe timpul luT Mihairi-Viteazul.
Coluniile bulgare din Teleorman
sunt venite in urmg de
tot, pi mar ales in secolul XIX.
Ast-fel, Bulgarir din com. Cringeni
ati venit pe la 1821, iar
ceT din Alexandria s'el stabilit
acolo odatg cu intemeerea orapuluT,
pe la anul 1833. In multe
locurr e! s'el stabilit prin simple
invoelT cu proprietarir mopiilor,
fgrg sg maT aptepte invoire
de pe la stgpinire, pi nu s'ag
mal inapoiat.
In urma tratatuluT de la Adrianopole,
la 1828, s'a desfiintat
vama turceascg de la Turnul
; totu,1 a mal ramas adi
cit-va timp un beiri, care tgcea
marT neajunsurr locuitorilor de
prin prejur, dindu-se cu neferir
s'Al la numeroase prgdgciunT, ascunzindu-le
vitele ,i atrggindu-T
In cursg.
Dupg aceastg desfiintare s'a.5
organizat vgmile romineptY de
la Turnul pi Zimnicea, dindu-se
in arendg, dimpreung cu celel'alte
vgmr pi Cu salinele, cunoscutuluT
boier Vilara. Tot pe
atuncT s'all infiintat, pe lingg
biurourile vamale, pi carantinele,
pentru care eral" pi revizorr sanitarr.
Paza graniter s'a fgcut mult
timp de cgtre trupe regulate,
pgng sub domnia lur Stirber-
Vodg; apoT s'a dat grgnicerilor
carT erati luatY treptat, dupg
tunsul pletelor, cu schimbul ; mar
in urmg grgnicerir ati fost scutitT
de bir pi alte dgrT.
Pana la 1837, repedinta judetullir,
alcgtuit precum argtargm
mar sus, era la Rupi-de-Vede.
Dupg rotunjirea administrativg,
urmatg la acea epocg, repedinta
s'a mutat la Zimnicea, unde a
stat dor anr. Pe la 1831, erati
dor ispravnicY la Ropiori.
La noua organizare data Tgrir
in timpul ocupatiuner RuseptT,
sub generalul guvernator Kisseleff,
s'a dispus ca pentru interesul
apgrgrir interioruluT pril,
repedintele judetelor sil se mute
in ora,ele de pe marginea DungriT,
spre a se putea veghia
mar bine in caz de vre-o incercare
de ngvAlire. La 1839, repedinta
TeleormanuluT s'a mutat
definitiv la Turnul-Mggurele.
AtuncT s'ad mutat aci toate
autoritgtile pi s'a construit pa-
latul adrninistrativ care se vede
pi astil-zr.
Multe din satele ale cgror numili
le ggsim prin nomenclaturete
din secolir trecutl ati dispgrut
prin diferite imprejurgrl,
dar mar ales din cauza nesiguranter
in care se ggseati p'atuncr
viata pi averea locuitorilor. In
locul lor s'ati format mar in
urmg alte sate, cu alte numirr.
In partea de S. a judetulur ,i
mar ales in plgpile Cglmgtuiul
pi Marginea se vgd pi astil-zr
siliptr de sate vechr pi urme de
bisericr.
Gratie legeT pentru vinzarea
In loturr a mopiilor statulur la
sgtenr, Teleormanul se populeazg
pe zi ce merge ,i sate
noT, ca Traianul, Vodg Carol,
Cuza-Vodg pi altele mgresc numgrul
centrufflor locuite pe intinsele
lur cimpir.
In secolul in care ne ggsim,
ca pi in cele precedente, Teleormanul
a fost judetul unde s'ari
desfg,urat insemnate fapte de
arme in rgzboaele Cu Turcir.
La 1812, la 1828 ,i la 1877,
prin Teleorman a fost locul
de trecere al armatelor peste
Dungre.
In rezbelul pentru independentà
mar ales, in Teleorman,
spre Dungre s'a grgmgdit tot
grosill armatelor. Spre Turnul-
Mggurele ,i Zimnicea se concentra
tí toate aproviziongrile pentru
armate ; p'aci s'a intors, incgrcat
de glorie, ilustrul nostru
cgpitan, Domnitorul Carol I pi
viteaza lur armatg, dupg luarea
Plevner.
Teleormanul, plasd, in partea
de N. a jud. Teleorman. si-a
luat numele de la riul Teleormanul,
care curge in partea despre
V. Este apezatg intre doug
vgr, Valea-CotmeneT pi a TeleormanuluT,
care o desparte de

TELEORMANUL (RIU) 591 TELEORMANELUL
jud. Vlasca si Olt. Terfnul eT
este putin accidentat, strgbgtut
de vAl si v4lcele, piraie si girlite.
MaT toatg partea despre
N.-E., N.-V. si de mijloc, formeazg
un ses intins, prea putin
variat, numit cimpia Burdea.
La N. se mgrgineste cu pl.
Cotmeana-Gglasesti din jud. Arges,
incepind de la com. Urlueni
si päng la TgtArgsti-d.-s.
La V., cu pl. erbgnesti din
jud. Olt, incepind de la com.
Urlueni si páng la com. Ghimpeteni.
La E., cu pl. Neajlovul-
Glavaciocul din jud. Vlasca, incepind
de la com. Slobozia-
TrAsnitul, pgng la com. Deparati
- Hirlesti si la S., Cu pl.
TirguluT din jud. Teleorman.
Este formatg din 33 comune
si 59 cgtune, avind o suprafatg
de 85580 hect.
Cele 33 com. sunt :
i. Urlueni, cu cit. Tomesti
si Lezeni ; Malul, cu cdt. Afrimesti,
Brabeti si Zuvelcati ; Ciocesti-Nlindra;
Mozgceni, cu cgt.
Bgzesti si Tufeni ; Stoborgsti,
cu cgt. Barza si Ghimpeteni cu
cgt. Atirnati, la extremitatea
de N.-V. si V. a plAseT, pe Valea-VedeT.
Slobozia-Trgsnitul, Cu cgt.
Dobreni si Purcgreni; TAtArgstid.-s.
; Udupul ; TAtgrAsti-d.-j., cu
cgt. Ochesti; Zlotesti, Lada si
Deparati-Hirlesti pe Valea-TeleormanuluT,
in partea de E. a
pAseT.
Strimbeni, cu cgt. Caldararul
si Riea ; GumestiSilistea,
cu cut. Rica-Noug, Ciolgnestidin-Deal
si Ciolgnesti-din-Vale ;
Grgdesti, cu cgt. Belciugul si
Cgzgneasca si com. Necsesti, pe
Valea-CiineluT, prin mdlocul pl.,
de la N. spre S.-E.
Mirosi, Surdulesti si Balaciul,
cu cAt. Pgdureti ; cgt. Catelesti,
de la com. Tecuciti, com.
Zimbreasca si Beuca pe valea
si cimpia Burdea, situate tot de
la N. spre S.
Com. Tecuciti, Dobrotesti
si Merisani, pe Valea-TecuciuluT.
Com. Bucovul-Adunati, la
N.-V. plgseT, pe Valea-BucovuluT.
Resedinta acesteT plgsT este in
com. Balaci. (V. si Teleormanul,
judet).
Teleormanul, ra Izvoreste in
jud. Arges, la locul numit Poiana-LaculuT,
lingl Pitesti ; dupg
ce udg in acest judet plgsile
Cotnneana si GAllsesti, trece in
jud. Teleorman, pe care II strgbate
spre a se vgrsa in Hui
Vedea, fgrä sg farg limitg spre
jud. Vlasca, dupg cum se reprezintg
pe charte si mal in toate
manualele de geografie.
Limita jud. Teleorman spre
jud. Vlasca e mult mal departe
de acest t'ir]; ea urmeazg o linie
conventionalg, dupg intinderea
teritoriuluT comunclor
dincolo de apa Teleorman si
care toate fac parte din jud.
Teleorman.
In parcursul luT primeste, pe
partea dreaptg, incepind de la
intrarea sa, urmgtoarele pirae,
ca afluentl : Bucovul, care se
varsg pe teritoriul com. Tgtgresti-d.-s.;
Cerboaica ce se varsg
In dreptul corn. SlAvesti; Teleormgnelul,
la limita com. Depgrati-Hirlesti-Netoti,
si Rgcica in
apropiere de com. Olteni ; iar
pe stinga, primeste apele CIgniteT,
care curge prin jud. Vlasca
si se varsg in Teleorman, pe
teritoriul com. Lgceni.
Dupg ce trece, udind in cursu-T
toate com. de la limita jud.,
din plAsile Teleorman, Tirg-ul si
Margineni, se varsg in Hui Vedea
futre comunele Beiul s't Cervenia.
Albia acestuT riti este nisipoasa
si curatg ; apa curge
limpede si lin ; numal la con-
fluenta CIgniteT formeazg o mlasting
intinsg.
Afarg de afluentiT sus argtatl,
Teleormanul primeste si apele
maY multor Odiase, atit pe
dreapta, cit si pe stinga. Cornunele
pe care le udg sunt : Popesti-Palanga
, Tgtgresti, Udupul,
Zlotesti, SINvesti, Lada, Deparati-Flirl
esti, Netotif, Orbeascad.-s.
si Orbeasca d.-j., Lgceni,
Pielea, AtirnatiT, Storobgneasca
si Beiul.
TeleormanuluI (Valea-), vale,
jud. Teleorman, strAbgtutg de
riul Teleorman, de la intrarea
in judet si pgng la gura luY.
MultT din locuitorT dar' aceastg
numire si pArtil care continug
spre Dungre, de la punctul unde
acest riti se varsg in Vedea.
Pe valea TeleormanuluT sunt
cele maT plgcute pozitiunT din
tot judetul. Inspirat de frumusetea
lor, poetul Depgrgteanu
a scris gingasele luT g DorurT si
amorurT, , in partea maT despre
N., la satul Deparati, unde se
ngscuse si locuia.
Aproape intreagg aceastg vale
este de o fertilitate exceptionalg.
Teleormänelul, pitia, jud. Teleorman,
mal adese-orl sec. Cursul
sgri incepe de la izvoarele
ce curg din dealurile de prin
prejurul com. Popesti-Palanca.
Se varsg in riul Teleormanul,
intre comunele Deparati - FM-lesti
si Netoti. Serveste ca hotar
natural al maT multor mosiT.
El desparte mosia statuluT Cio-
Ignesti-Baldovinesti de mosia Gumesti-Silistea,
mosiile si pgdurile
statului Udupul si Zlotesti S11vesti
de TItgresti, precum si
mal multe mosiT ale proprietarilor
din partea loculuT si ale
mosnenilor din com. Tgtgrestid
.-j., SlAvesti, Zlotesti si altele

TELEWANI 592 TELITA
Tele§mani, sat, fkind parte din
com. rur. Chilla, pl. Vedea-d.-s.,
jud. Olt. Are o populatiune de
158 locuitorY si o bisericg, zidit5.
la 1872.
Te1e0i, com. rur, pe apa Teleormanulul,
jud. Arges, pl. Cotmeana,
la u) kil, de com. rur.
Costesti, resedinta subprefectureY,
si la 55 kil. de Pitesti. Sc
compune din satele Dactul, Tirlesti
si Telesti.
Are o populatic de 607 locuitorT
; 2 biserid, cu 2 preoff
si I cintgret; o scoalg.
Budgetul com. e de 1469 leT la
veniturl, si de 1534 leT la cheltuelT.
Vite: 505 boT si yací, 53 caT,
983 di, 20 capre si 22! poref.
Tele§ti, com. rur., in jud. Gorj,
pl. Ocolul, la N. comuneT oingnesti,
situatg pe ses si pe
deal, pe partea dreaptg a riulta
Bistrita si pe Dealul-cu-Viile.
E formatg din satul cu acelasT
nume.
Are o suprafatg de 620 hect.,
cu o populatie de 242 familiT,
sail 1051 suflete ; o scoai5, fondan
la 186o ; 2 bisericY de lemn,
deservite de 2 preotI i 4 cintgretT
; 2 morl pe apa Bistrita,
19 puturT si 7 fintinT.
Locuitorii posedg: 40 plugurY,
50 care cu bol si vacT, 4 cärute
cu cal; 20 stupY ; 420 vite marT
cornute, 25 cal, 150 oT, 50 capre
si 90 elingtorT.
Venitul comuneT este de 669
leT, 19 banT, iar cheltuelile, de
653 leT, 89 banY.
Comunicatia in com, se face
prin soseaua comunalg ce vine
din comuna Brldiceni, trece riul
Bistrita si se leagg cu soseaua
comunal de la *onignesti.
Tele§ti, sat, cu 307 locuitorT, ¡ud.
Arges, plasa Cottneana, igcind
parte din com. rur. Telesti.
Are doug bisericT, una cu hramul
Sí. Voevozr si cea-l'altg cu
hramul Adormirea, deservite de
2 preotT, 2 cintAretY O 2 paraclisert
Tele§ti-Birnici, cdtun al com.
onIgnesti, pl. Ocolul, jud. Gorj,
situat pe malul drept al riuluT
Bistrita si aproape de soseaua
judeteang T --Jiti-Severin.
Are o suprafatg de 379 hect.,
cu o populatie de no familiT,
sail 340 suflete ; o bisericg de
zid, fondatg la 1727, de Egumenul
Dionisie Balgcescu.
LocuitoriT posedg: 20 plugurT,
30 care cu bol si yací, 2 cgrute
cu cal, 230 vite marT cornute,
20 cal', 110 pord, too cir
si capre.
Este udat de apa Bistrita.
Comunicatia in cgtun se face
prin soseaua comunalg, care il
pune in leggturg la N. cu com.
Teiesti, lar la S. cu orrigne.sti,
&lid in soseaua judeteang.
Teletul, pirig, jud. Iasi, pl. Stavnicul,
com. Miroslava. Izvoreste
de sub poalele podisulur Focsoaia
; curge prin valea Proselnici,
apoT trece in valea Cornesti,
primind in dreapta piriul
TigAnimea. Formeazä doug iazurT
in vatra satuluT Cornesti,
pe care se afil cite o moarä.
Mal' la vale prirneste piriul Boghea
si, in stinga, piriul Surda,
dupg care formeaza iazul de
11110 Colonia-Italiang. Iesind din
satul Cornesti, primeste piriul
Dancasul ; trece in valea Iezereni
si, formind iazul cu acest
nume, se varsg in piriul Nicolina.
Telita, com, rur., jud. Tulcea,
situatä in partea de N. a judetuluT
si cea de E. a plgseT Isaccea,
pe piriul Cu acelasT mune.
Se mgrgineste la N. cu com.
Parchesul ; la E., cu Trestenicul;
la S., cu Frecgtei si Nalbantul ;
la V., cu Meidan-Chioi si Nicolitelul.
Dealurile care brgzdeazg teritoriul
comuneI sunt: dealul Drggaica
la E., dealul Tocila la S.,
Sarica la V.; apol dealul Armutlu-Conac,
la S.-E. (182 m.),
dealul CiliculuT (342 m.), cu
virful Selda - Copac (315 In.),
dealul Fundul-BurtiT (263 m.),
toate la S. si acoperite cu pgdurT
; dealul Sarica, acoperit cu
vil.
Piraiele, care udg comuna sunt :
Valea-Telita, de la N.-V. spre
S.-E, trece prin mijloc si pe
Ruga satul Telita, cu afluentiT
sn: Valea-Plopilor, pe stinga, si
Piriul -CiliculuT, care trece pe
lingg mängstirea CiliculuT, pe
dreapta; apol Valea-AmziT, pe
stinga.
E formatg din egtunele : Telita,
resedinta, pe malul sting
al piriuluT Telita ; Mingstirea
Cilicul, pe teritoriul sgtr; Posta,
la E., tot pe piriul Telita.
Intinderea comuna este de
4500 hect., cu o populatie de
186 familii, sati 874 suflete.
Budgetul com. e la % eniturt
de 4057 leT, si la cheltuelT, de
4053 leT.
Are o bisericg, fondatg la
1803 de locuitorY, cu hramul
Nasterea Maici/ DomnuluT, deservia
de 1 preot si 2 cintaretl
; o scoalg, fondatg in 1879,
de RusT.
DrumurT sunt: la N., soseaua
nationalg Tulcea-Isaccea ; apoT
drumurT comunale la comunele
Parchesul, Somova, Nicolitelul
si Frecgtei.
Telita, sat, in jud. Tulcea, pl.
Isaccea, cgt. de resedintg al com.
Telita, asezat in partea centralä
a pl. si cea de V. a com., pe
malul sting al piriuluT Telita. Are

TELITA 593 TERESCONDU-CEAIR
o intindere de 480 hect., din
care 78 hect. ocupate de vatra
satuluT, cu o populatie de no
familIT, sail 523 suflete, compusa
din RominT, BulgarY i RusT.
Pe aci trece drumul comunal
Frecatei-Nicolitelul.
Telita, rig, in jud. Tulcea, pl.
Tulcea, Isaccea i Babadag. Ia
nastere din dealul NicoliteluluY;
se indreapta mal întîiti spre N.-
E.-E., pana in dreptul com. Telita,
sub numele de Valea-Morilor
; de aci o ia spre S.-E.-E.,
Cu numele de Telita i arare-orY
Cilicul, pentru ca trece pe Ruga
manastirea Cilicul; curge prin
satele Posta, Frecatei, Cataloi,
de unde o ja spre S., trecind prin
Eni-ChioI, Congaz, si se varsä,
dupa un curs de 6o kil., in
lacul Babadag, in partea numita
Coada-BaltiT. Malurile sale sunt
joase i acoperite cu verdeatä.
Uda partea de E. a pl. Isaccea,
pe cea de V. a pl. Tulcea
pe cea de N. a pl. Babadag.
Primeste ca afluentT: Valea Nicolitelulta,
Valea - Mare, Valea-
Stupinef, valea Cataloi i Valea-
IzvoruluT, unita cu valea Hagilar.
Are tot-de-a-una apl.
Telita, »la, in jud. Tulcea, pl.
Babadag, pe teritoriul comuna
Nalbant. Izvoreste din Dealul-
CiliculuT (400 m.), se indreapta
spre S.-E, sub numele de Valea-
Carbunarilor, trece prin satele
Trestenicul i Nalbant, de unde
ja numele de Valea-IzvoruluI-
Telita i, dupa ce trece pe la
poalele dealurilor Ghel- Tepe,
Esil-Tepe, Sari-Tepe si Cataloi-Bair,
se varsa in riul Taita,
pe stinga, ceva maY sus de satul
Satul-Noti. Pe valea sa merge
drumul comunal Babadag-Nalbant-Telita.
Temisani, com. rur., jud. Gorj,
66546. Nardo Dicjionar Goograllo. Vol. V.
pl. JiuluI, pe partea dreapta a
riuluT Jiul, situata pe o vale si
la poalele dealultd Rosia, la
V. comune Rosia.
Are o suprafata de 422 hect.,
cu o populatie de 709 locuitorf,
scoala, i biserica de lemn, fon
data de locuitorY la anul 1740,
descrvita de j preot i i &inret.
LocuitoriT sunt mosnenI. ET
poseda : 32 plugurT, 40 care cu
bol i vacT, 4 carute Cu ;
534 vite marl cornute, 33 caT,
364 oI i capre i 331 porcT.
Venitul comuneY este de leI
556, banT 27, iar cheltuelile, de
leI 553, banT 31.
Comunicatia in aceasta comuna
se face prin soseaua co.
munala, care la comuna Rosia
da in soseaua vecinala.
Dintre dealurT, cele maT insemnate
sunt : al-Rosief si alchiopuluT,
cu maY multe ramificatiI;
printre aceste dealurT se
formeaza valcelele : a-Brazilor,
a-StineT, a-RosieT,a-ScoarteT, etc.
Tenghea - Orman, pddure, In
jud. Constanta, pl. Silistra.Noua,
pe teritoriul comuneI rurale Dobromir,
si anume pe acela al
catunuluT sàií Calaigi. Are o
intindere de peste 120 hect.,
intinzindu-se la Vestul dealuluI
Uzun-Mese-Sirti. Pe la Sudul saii
trece drumul comunal Calaigi-
Dobromirul-din-Vale.
Teodora, cîli, (tia de O, in
jud. Tuicea, pl. Macin, pe teritodul
comuneI rurale Satul-
Noti, in partea E. a plaseI si
cea de V. a comuneT, Ruga girla
Valea-Ulmulta, pe drumul °comunal
Turcoaia-Picineaga.
Teodoreni,
in jud.
Botosani, com. Burdujeni-Tirg,
fundata la 1587 de Simion Movila
Voda. La partea de E. a manas-
tireT, pe zid, se afla o inscriptie
cu literile C. W. 1587 si marca
Tare, cu capul de zimbru sapat
in platra.
Tepe-Bair, deal, jud. Constanta,
pl. Constanta, pe teritoriul com.
rur. Cicracci i anume pe acela
al catunuluI Cogea-Ali. Are o
directiune generala de la N. la
S., Cu o inaltime maxima de 83
m. in virful sati Movila-Imbinata.
Este tliat pe la S. de soseaua
judeteana Canara - Caramurat.
Tepe-Caramurat, virf de deal,
in jud. i pl. Constanta, com.
Caramurat. Are 103 m. si este
virful cel maT inalt al dealulu/
Amut-Bair.
Tepsinari, sat, Cu 45 familiT, jud.
Arges, pl. Topologul, facind parte
din com. rur.
Are o biserica, Cu hramul Adormirea,
deservita de un preot
un paracliser.
Terca, atun, al com. Lopatari,
jud. Buzati, Cu 50 locuitoti si 14
case.
Terchesti, sat, in jud. R.-Sarat,
pl. Marginea-d.-s., catunul com.
Dragosloveni. Este asezat pe ritil
Rima, in partea de V. a comuneI,
la 3 kil. spre V. de
catunul de resedinta, Dragosloveni.
Are o intindere de 20
hect., cu o populatiune de 107
familiT, sati 516 suflete ; o biserica,
cu i preot i i dascar; o
scoala.
Terescondu-Ceair, vale, jud.
Constanta, pl. Silistra-Noua, pe
teritoriul comuneT rurale Regep-
Cuiusu, i anume pe acela al catunuluI
sa5 Techi-Deresi ; are o
directie de la V. catre E.; vine
din Bulgaria, merge drept pe
75

TEkELJA 694 TERZI-CH10I
hotarul DobrogeT si, la i kil.
spre S. de satul Techi-Deresi,
se deschide in valea Techi-Deresi-Ceair
; merge printre padurile
Caralmus-Orman i Sarpali-
Orman, la N., si Checi-Orman,
la S.
Este situata in partea de S. a
piase( si S. E. a comuna
Tereuja, com. rur., jud. Vilcea,
pl. Oltetul-d.-s., formata din 7
mahalale : Dobricea, Zgubea,
Urzica, Valea-StejaruluT, Dealul-
Bisericel, Mijlocul f Budoiul. E
situata pe riul Oltetul, la 9 kil.
de resedinta subprefectureT.
Are o suprafata de 1158 hect.,
cu o populatie de 518 locuitorT ;
3 bisericT de lemn.
LocuitoriT poseda : lo caT, 50
bol, 40 vacl, 100 capre.
19 locuitorT improprietarit
la 1864, pe 16 hect ; restul sunt
mosnenT.
Veniturile comuneT se urca
Ja 1103 leT anual.
Tereujani, ca/un, facind parte
din com. Logresti-Mosneni, pl.
Gilortul, jud. Gorj, situat pe
sesul si coasta cu acelasí nume,
spre S.-E. de catunul Logresti-
Mosneni.
Are o suprafata de 20o hect.,
Cu o populatie de 69 familif,
sail 280 suflete ; o biserica de
lemn, refacuta de locuitorT la
1834.
LocuitoriT poseda: 23 plugurT,
32 care cu boT, 2 chrute Cu
cal, 100 vite marl cornute, Io
cat 145 oí, 13 capre i 86 rimátorT.
Comunicatia in catun se face
printr'un drum ordinar, care da
in soseaua vecinala Tindalesti-
Logresti.
Teriul-Mare, ostrov, in Dunare,
jud. Constanta, pl. Silistra-Notia,
pe teritoriul com. rur. Mirlea-
nul, situat in partea de N. a
pl. si cea de V. a com. Are o
lungime de i kil., o largime
de 300 ni. si o 'tntindere de
77 hect. E despartit de ostrovul
Teriul-Mic prin o limbd de
pamint, care adesea e acoperita
cu apa; iar de ostrovul
Puiul-StrimbuluT, deunbrat putin
adinc, nenavigabil. E acoperit
cu sala' i richite.
Teriul-Mic, ostrov, jud. Constanta,
pl. Silistra-Nota, pe teritoriul
com. rur. Mirleanul, situat
spre E. Are o suprafata
de 42 hect. si comunica cu Te.
riul-Mare printeun mic istmu,
acoperit mal* tot-d'auna cu apa.
Terjoasei (Burcutul-), ape minerale,
jud. Neamtu, pl. Piatra-
Muntele, com. Hangul.
Izvoresc din malul drept al
dealuluI Terjoasa, in Poiana-
SaruluT. Apa este limpede
Aran la gust. A fost analizata
de dr. Th. Steiner., la 1856,
si s'a constatat ca 7680 grame
de apa contin : sulf. de potasa,
0,1958; clorur de potas4, 0,0699;
clorur de soditi, 4,61404; carbonat
de soda, 10,2444; carbonat
de calce, 3,0763; carbonat de
magnezia, 0,9055 ; carb. de protox.
de fer, o,o6oi ; aluminiti,
urme ; acid silicic, 0,0256; (suma
subst. compacte : 17, 97o ; acid
carb. liber, socotit in grame,
15,3604
Acest izvor face parte din
grupa izvoarelor minerale de
la Hangul, si este clasat ?are
apele clorurate sodice.
Terpezita, com. rur., jud. Dolj,
pl. Dumbrava-d.-s., la 27 kil.
de Craiova si la 16 kil. de Virtopul,
resedinta plA§er.
Este asezata pe dealul Troian
valea Terpezita.
Se margineste la N. cu com.
Plesoiul ; la S., cu com. Tincanaul
; la V., cu com. Caciulata
si la E., cu com. Virvorul.
Terenul com, este accidentat
de dealul Troian, Piscul-luT-Cinghir
i ripa numita Puica.
Este udata la S. de piriul
Purceaua, care are un vad
un pod pe dinsul, in cuprinsul
acesteT com.
Se compune din 3 sate : Gabrul,
Lazul i Terpezita, sat de
resedinta.
Are o suprafata de 4450 pog.,
cu o populatie de 1457 localtoa
; 2 bisericT, fondate de locuitorT,
una in Terpezita, iceputa
la 1848 si terminata la
1852, i cea-l'alta in Gabrul, inceputa
la 1889 si terminata la
1891, deservite de i preot
3 cintareti ; o scoala mixta in
satul Terpezita, care functioneaza
din 1856; 8 circiumt
Com, e strabatuta de soseaua
judeteana Craiova-Cetatea si de
poteca Puica, care duce spre
Plesoiul.
Prin centrul comu neT trece drumul
numit Brazda-luT-Traian.
Budgetul com. e la veniturT
de 4371 leT, 71 banT, si la cheltuelT,
de 3098 leT, 50 banT.
Vite cornute 318, caT 49,
ol 70.
Terpezita, sat, in jud. Dolj, pl.
Dumbrava-d.-s., com. Terpezita,
resedinta primaria Are o populatie
de 592 suflete; o scoala
mixta, ce functioneaza din 1856;
o biserica, fondata de locuitorT
la 1848 si terminata la 1852;
5 circiumT.
Terzi-Chioi, sat, in jud. Constanta,
pl. Hirsova, cat. com.
Siriul, situat in partea de E. a
pl. si a com., la 6 kil. spre N.-E.
de cat. de resedinta, pe valea
cu acelasT nume. Are o intindere
de 3228 hect., din care 188

TERZI-VELI 595 TEILA
hect. ocupate de vatra satultir,
Cu o populatie, in maioritate turceascg,
de 202 fama', sail 930
suflete.
Terzi-Veli, sat, in jud. Constanta,
pl. Mangalia, cgtunul com. Cazil-Murad,
situat in partea occidenialg
a pl. si cea de N.-V.
a com., la 4 kil. spre N.-V. de
cgt. de resedintg, Cazil-Murad;
asezat pe valea Cazil - Murad.
Ceair si inchis la S.-E. de dealul
Bairam-Dede-Bair.
Arco suprafatg de 1515 hect.,
din care numaY 5 hect. sunt
ocupate de vatra satulur si de
grgdinI, cu o populatie, compusg
numar din TurcT si BulgarY, de
48 suflete.
Tescureni, sat, pe mosia cu acelasT
nume, jud. Dorohoiri, pl.
Baseul, com. Manoleasa. E situat
pe malul piriulur Volovgtul
si format din doug cgt. : Tescureni
Bagiurea si Tescureni-Timusul,
cu o populatie de 168
locuitorr.
Piritil Volovgtul trece peste
mosie.
Hotarele mosier sunt: Mitocul,
Avrgmeni si Hgtcguti.
Tesluiul, com. rur., jud. Olt, pl.
Oltul-de-jos, compusg din 4
cgt.: Tesluiul, Cherlesti-din-Deal,
Cherlesti-din-Vale si Curtisoara,
Cu o populatiune de 1434 locuitorT.
Este situatg pe valea OltuluT
si pe valea Tesluiulur, la 8 kil.
de capitala jud. si la 2 kil. de
resedinta plgsel.
Parte din locuitorr sunt venit1
din Transilvania, si parte de
peste Olt.
Are 2 bisericI: una in cgt.
Cherlesti-din.Deal si cea-l'altg in
Curtisoara, deservite de 3 preotT
; o scoalg; o moarg cu aburT.
220 locuitorT s'ail improprie-
tgrit dupg legea rur. din 1864,
cind li s'el dat 718 hect, pgmint
din mosiele Curtisoara, Tesluiul,
Cherlesti-din-Vale, Cherlesti-din-Deal.
ET posedg : 65 cal
si Tepe, 346 boY, 186 vacT, 18 capre,
1256 or si 522 porcT.
In cgt. Curtisoara se ggsesc
sub pgmint zidurr in forma de
curte, cu mar multe despgrtirT
si cotiturr.
Se intinde pe o suprafatg de
2459 hect., pe care sunt si citeva
carien l de pratrg pentru drumurT.
Comerciul se exercitg de 5
circiumarr.
Veniturile com. sunt de 3225
ler, si cheltuelile, de 2869 leT.
oseaua judeteang ce trece prin
partea de V. a com. inlesneste
comunicatia com. Tesluiul spre
N. cu com. Deleni si Comgnita,
si spre S. cu com. Dobrotinetul
si Slatina. O alta osea comunalg
pleacg din cea judeteang, trece
prin satul Tesluiul, merge spre
E. si N. la com. Oporelul, Rgdesti,
etc.
In partea de E. a com. se
aflg Drumul-Oer, care'T serveste
de limita.
Dealurile de pe lingg Olt, cu
directia N.-E., se intind spre E.
de com., pana in Orla Plapcea-
Mare. Pe ele se cultiva tot felul
de cereale si vie.
E udatg de vgile Oltului, Raitultir,
Tesluiul si Cherleasca. Riul
Oltul in dreptul com. formeazg
o mare insulg, despgrtitg in doug ;
bratul Oltulur despre com, se
numeste Oltisorul.
Tesluiul, sat, fgeind parte din
com. rur. Tesluiul, pl. Oltuld.-j.,
jud Olt.
Tesluiul, riti, afluent pe dreapta
Oltulur, jud. Dolj si Romanati.
Izvoreste din dealul Crucile, jud.
Dolj, trece in pl. Ocolul, din
care udg com. Motoci, Mischir,
Ghercesti-Izvorul si Pielesti; apoI
pgtrunde in jud. Romanati, udg
com. Viisoara, lasg Caracalul in
dreapta si riul Oltetul in stinga
si se varsg in Olt, la com. Stoenesti,
spre E. de Caracal. Acest
d'U seacg in timpul verer.
Valea Tesluiulur este populatg
si productivg. Albia sa e strgbgtutg.
de 2 sosele nationale :
Slatina - Craiova si Drgggsani-
Caracal, si de 2 CM' ferate : Slatina
Craiova si Drgggsani - Corabia,
peste care sunt podurr
de fier.
Testemelul, sal, in jud. Tulcea,
pl. Istrulur, cgt. com. Ciamurlid.-s.,
situat in partea nordicg a
plgseI si in cea vesticg a comuner,
la 7 kil. spre N.-V. de
resedintg, de ambele malud ale
piriulur Beidaut. Are o intindere
de 65 hect., cu o populatie de
42 familiT, sail 178 suflete. Pgmintul
e acoperit cu pgdurY si
pgsiunT. Printeinsul trece drumul
comunal Beidaut - Bas-Punar.
Te§ila, com. rur., jud. Prahova,
plaiul Pelesul, situatg pe albia dula
Doftana si la poalele muntilor
: Fundurile, Negrasul, Ciopirceni,
Carabanul, Prislopul, Rusul,
Lacurile si Gilma-Secgrier,
la 79 kil. de Ploesti si la 20
kil. de resedinta plaiulur.
Se compune din 3 cgtune :
Prislopul, Negrasul si Trestieni,
cu o populatie de 2816 locuitorr
Are doug bisericr: tina in
cgt. Trestieni, fondatg la 1724
de Constantin Cuculeatg, azT aproape
in ruing din cauza vechimer,
si a doua in cgt. Tesila,
ziditg la 1878 de locuitorr si
de decedatul Bucur Sgvulescu,
ambele deservite de 2 preotr; o
scoalg.
LocuitoriT, in numgr de 229,

TEFLA 596 TETOIUL
s'ají improprietarit la 1864, pe
mosia statuluT si a EforieT, din.
du-li-se 900 hect.
Vite 196 caT, 149 Tepe, 480
vacT, 360 vitel, 500 bol, 12
taurr, 396 capre, 4298 di, 604
miel si 243 porcI.
In raionul comuneT, pe apa
Doftana, sunt 4 pive, 7 morT
(din care doug fgcgurl), II hergstrae,
din care 3 circulare, si
o dirstg.
La poalele muntelul Negrasul
sunt multime de izvoare minerale.
In partea de S. a comuneT,
la punctul numit Cheia-TesileY,
se aflg o carierg de piatrg, ce
apartine statuluT si comuneT, din
care se scoate anual in termen
mediti pana la 12000 In. c. de
piatrà.
Comerciul se executá in comung
de 7 circiumarT.
Veniturile j cheltuelile comuneI
se urca. la 7308 leT
De la S. la N., pgng in Transilvania,
este strgbgtutg de o sosea
care o pune in leggturg cu
Brebul i Telega. Din aceastg
posea pleacg o alta spre comuna
Comarnicul.
De la N. la S., de la cgtunul
Trestieni, i pgng la locul numit
Cheia-Tesild, unde se termina
comuna, este brgzdatg de
muntir: Fundurile sati Silistea,
Negrasul-Mic, Ciopirceni i Carabanul,
totT pe partea stingg a
riuluI Doftana ; iar pe partea
dreaptg, de muntiT Prislopul, Rusul,
Lacurile i Gilma-Secgriei.
Totl acestY muntT servesc pentru
pgsunarea vitelor.
De la N. la S. e udatg de
riul Doftana, de piraele Negra-
Hermeneasa, Fiord' i Prislopul,
si de valle : Mogosoaia,
Ciopgrceni, Gilmeia, argbanul,
Ghimpoasa, Petrisorul, Brgdetul,
etc.
Se mgrgineste cu Transilvania,
Sinaia i Comarnicul.
Te§ila, sat, facind parte din com.
rur. cu acelasT nume, pf. Pelesul,
jud. Prahova.
Te§ila, ftddhre a statuluT, in intindere
de 5coo hect., pendinte
de com. Tesila, pl. Pelesul, jud.
Prahova, formatg din trupurile :
Gilma, Carabanul-cu-Boia, Lacurile-cu-Rusul,
Rusul-d.-j., Prislopul,
Podurile i Virful - NegrasuluT.
TeOla-cu-Muntii, me* a statulul,
pendinte de mángstirea
Mgrgineni, jud. Prahova.
Tetcoiul, sat, jud. Dimbovita, pl.
Cobia, cgt. com. Mogosani.
Tetera-Bair, deal, in jud. Constanta,
pl. Medgidia, pe terito
riul com. urb. Cernavoda, situat
In partea de V. a pI4eI i cea
de S.-V. a com., intinzindu-se
filtre Dungre i balta Carasu,
intr'o directiune generalg de
la S. spre N. Se desface din
virful Cernavoda si se sfirseste
in valea Carasu, in dreptul dealuluI
Sari-Burun. Partea sa merdionalg
este tgiatg de Valul-luT-
Traian, partea septentrionalg este
tgiatg de calea feratg Cernavoda-
Constanta i oseaua judeteang
Cernavoda - Medgidia ; iar de-a
lungul luT merge drumul comunal
Chochirleni-Cernavoda.
Tetila, com. rur., in partea de
V. a plaiuluT Novaci, jud. Gorj,
si la S. comuneT Bumbesti-de-JiT.
E formatg din 3 cgtune : Tetila,
unde e si resedinta, Ggmani
Lgzgresti.
Are o intindere de 719 hect,
cu o populatie de 499 locuitorT ;
2 bisericT, deservite de t preot
si I eintgret, una in cgt. Tetila,
fondatg de un locuitor Tetileanu,
pe la 1783, i cea-l'altg in cgt.
Lgzgresti, fondatg la 1702 de un
locuitor Lgzgrescu, si reparate :
cea la 1826, lar cea de
a doua, la 1812.
Locuitor.iT sunt parte mopenT,
parte improprietgritT. ET posed5 :
30 plugurT, 60 care cu boT; 539
vite marT cornute, 585 o'f, 370
rimNtorT, 56 cal i 97 capre.
Veniturile comuna sunt de /el
568, banT 40, iar cheltuelile, de
leT 500, banT 12.
Comunicatia in comuna se
face prin soseaua nationalg Filiasi-Pietrosani,
care trece pe la
V. comuneT, prin soseaua comunalg
i prin soseaua vecinalg ;
din cgt. Tetila mal pleacg un
drum ordinar, care dg in soseaua
nationalg.
Tetila, cdtun de resedintg al comunes(
Tetila, jud. Gorj, situat
pe ses i in stinga JiuluT.
Are o intindere de 450 hect.,
Cu o populatie de 58 familiT, set
283 suflete.
LocuitoriT posedg: to plugurY,
18 care cu boT ; zoo vite marT
cornute, 150 or, 120 rimgtorT, 30
cal. si 40 capre.
Tetoiul, com. rur., jud. Viicea,
pl. Mijlocul, formatá din 4 cgtune
: Mandocesti, Ruginosul, Vijoesti
i Bgroiul.
E situatg pe valea riuluT 01tetul,
la confluenta acestuia cu
girla $asa. Hotarul comund e pe
lingg Dealul-cu-Vil, avind directia
spre S.-E. Se aflg la 70 kil. de
capitala judetuluT si la 40 kil. de
Drgggsani, resedinta
Se mgrgineste la E. cu comunele
Giulesti i Rusgnesti, de
care se desparte pi-in matca riuluI
Omoricea; la V., cu teritoriul comund
Ggnesti, de care se desparte
prin nul Oltetul i printr'o
linie tras1 din sus de Gura-
$aseT, pgng in capuI dealuluI ce
desparte $asa de Oltetul ; la N.,
cu com. $erbgnesti -si la S., cu

TETCANI 597 TIA-MARE
arlogani, de care se separa prin
Valea-RoscgT.
Are o populatie de 729 locuitorT;
o scoalg; 2 bisericr, in
cgtunul Vijoesti, una fondatg Í.
I820, i cea-l'altg la 1792. Cea
din 1820 s'a fgcut Cu cheltuiala
rgposatuluT protopop Tetoianu
si a sope?' sale Ruxandra. Cea
de la 1792 e fgcutg de rgposatul
VlAdutu Tetoianu, biv Vel
Stolnic, i sotia sa, cocoana Safta,
zugrgvitg cu cheltuiala fiilor
lor, Gheorghitg Tetoianu, biv
Vel $etrar, Constantin Tetoianu.
Ion Tetoianu i vgrul lor, BArbuceanu,
biv-velT logofetr, in 1823.
TotT locuitorir sunt mosnent
Budgetul com. e la venituri
de 1977 leT, si la cheltuelT, de
1818 ler.
De com. Tetoiul atirng Dealul-
Viilor, cu plantatiunT de vil, tufarT
i putine ogrAzT de prunT
pe coaste,si Dealul-Piriulur, acoperit
cu pgdure mgruntg si pusine
pgsunl. Ambele dealurr aii
directia spre S. si futre ele se
aflá. valea Piriul.
In valea Ruginosul se aflg ruinele
uneT vechT bisericr, fondatg
de un cgpitan numit Ruginosul,
care a dat numele sàuí cgtunulur
La N., comunicg printr'o sosea
comunalg cu Serbgnesti, iar
spre S., Cu com. Cirlogani, prin
drumurr nesoseluite.
Tetcani, com. rur., jud. Bacgti,
pl. Tazlgul-d.-s., situatg in vgile
Tazlgultif-Mare si a Tazlgulul-
Sgrat. Se compune din 2 cAtune:
Tetcani, resedinta, mal jos de
confluenta celor doug riurT si pe
dreapta TazlguluT-Mare, i SirbiT,
pe piriiasul Sirbilor, futre dealurl.
In Condica Liuzilor, ggsim
Tetcanir apartinind medelniceruluT
Gheorghe Roset, iar in
Statistica din 1874, SirbiT sunt
numitl Sirbit-UngurT.
Se mgrgineste la N.-E. cu
com. Scorteni, la E., cu comunele
Nadisa si Bosoteni, la
S., Cu com. Beresti, la V., cu
com. Bucsesti, si la N.-V., Cu
com. Ardeoani. Este brgzdat
de dealurile: Zarea-Tetcanilor,
Stirpa, Arsura, Sirbir si Coman.
Ad se tine de vre-o 12 orI
pe an erg, pe la sgrbgtorT, ca
Intimp. DomnuluT, Sf. Gheorghe,
Ziva CruceT, Sf. Ion (dupg
Boboteazg) etc.
Are o suprafatg de 1793 hect.,
Cu o populatie de 919 locuitorT;
o scoalg mixta in satul Tetcani,
infiintatg. in 1865 ; 2 bisericT, una
ortodoxg in satul Tetcani, cu I
preot j icîntaret, si una catolicg
In cgtunul SirbiT.
Dupg legea ruralg din 1864,
s'a improprietgrit 83 locuitorT,
cu 254 fAlcr pgmint in taring.
Ad se fabrica cgratnizr. Se
ggseste o moarg cu aburT si o
fabricg de spirt, bine instalan'.
Pe teritoriul com. sunt izvoare
de ape minerale continind sull
fier.
Vite : 36 caT, 815 vite cornute,
porcr, 3 capre i 248 oT.
Budgetul comuneI e la veni
turT de leT 3921, banT 75, si la
cheltuielT de leT 3914, batir 25.
Este strAbltutg de calea vecinal
g Moinesti Poduri-Tetcani-
Nadisa i altele comunale spre
Beresti si A rdeoani.
Prin satul Tetcani trece soseaua
judeteang Bacgii-Moinesti.
Distantele : la Bacgii, capitala
districtuluT, 33 kil. ; la Tirgu-
Ocna, 42 kil. ; la com. Nadisa,
6 kil.; la com. Bucsesti, 6 kil.;
la com. Ardeoani, 5 kil. ; la com.
Beresti, 8 kil.; la com. Scorteni,
resedinta plgseT, 5 kil.
Tetcani, sat, ¡ud. Bacan, pl. Tazlgul-d.-s.,
i resedinta comuner
cu acelas nume, situat la confluenta
celor dota Tazlgurr.
Are o populatie de 678 su-
flete ; o scoalg mixtg ; o bisericg,
Cu I preot si i cintgret,
clgditä de defunctul G. Roseti
la 1769; 5 circiumr.
Vite : 34 cal, 71 vite marl cornute
si 74 porcr.
Tetcani, sat, in jud. Roman, pl.
Moldova, com. Mircesti, spre
S.-V. de satul Mircesti, pe soseaua
nationalg Roman-Fdlticeni,
asezat pe platoul ce separg basinul
Moldover de al Siretulur.
Are o populatie, in maioritate
Ungurr, de 251 locuitorT; o bisericg
catolicg. Locuitorir Ungurr
tin de parochia catolicg.
Ghirgesti. Se face bilciti la 20
August. Se numea in vechime
Steticani, dupg cum se vede
din documentul din 1679, Aprilie
27, de la Duca-Vodg.
Tetcani, mo,sie, jud. Bacgii, pl.
Tazlgul-d.-s., com. Tetcani, apartinind
familier Tetcanu, Cu vre-o
1500 hect. intindere si venit
de aproape 30000 ler anual.
Teu§anul, insuld, in Dungre, cu
to hect. pgdure. Depinde de
com. Orlea, jud. Romanati.
Tia-Mare, COM. rur., in E. pl.
Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanati.
Se compune din satul Tia-Mare,
(850 locuitorr), si Urdgreanca
cu Parsinoia (191 locuitorl). E
situatg lingg Olt, pe soseaua
Stoenesti-Izlaz, la 14 kil. de Co
rabia si ra .34 kil. de Caracal.
Are o populatie de 1041 locuitorT
; o bisericg, cu hramul
Sf. Haralambie (1895), deservitg.
de i preot si 2 cintgretT ;
o scoalg mixtd.
In timpul Romanilor (sec. III
p. Chr.), s'a numit Antonina,
dupg. numele Impgratulur Antonin-Caracala,
si mar tirzia la
RominT deveni Tia, dupg cum
din Vidin s'a fAcut Diul. Era

TIABIA-BABALIC 598 TICHILETI
In vechime statiune la catea
Romana ce mergea de la Izlaz
la Romula, pe malul Oltulur,
dupl cum ne probeaza 2 cetati
ce se afla la S. de sat. Fotino
confunda Antina cu Tia: 'Avttva
il Tia, dupa cum le confunda
si Vaillant : (Antine ou Tia»,
de si sunt puncte geografice
foarte departate unul de altul.
Tia poate fi Antonina, dar Antina
nu.
Tiabia-Babalic, deal, in jud.
Constanta, pl. Silistra-Noua, pe
teritoriul comuner rurale Hairam-
Chioi, situat in partea S.-V. a plaser
si cea V. a com. Se intinde
din Bulgaria, desfacindu-se din
dealul Circ-Bair ; trece printre
satele Dell-Iusuf-Cuiusu sí Hasamcea
; intra in Dobrogea pe
la 1 kil. spre S. de virful Iaram-Iuc,
si se termina in valea
Schender. E acoperit cu padurT
si tufaris.
Tibrinul, vale, in jud. Constanta,
pl. Medjidia, pe teritoriul com.
rur. Tortomanul si pe acel al
comuner Seimeni, Pacind hotar
Intre Seimeni si comuna Cernavoda.
Este formata. de unirea
vailor Geaba-Culac si Geaba-
Ceair. Se indreapta spre V. si
se deschide in Dunare la S.
satulur Seimeni-Micr. In valea
Tibrinul, incepind de la E. catre
V., se afla lacurile Tibrinul,
Ramazan si Purcáreti.
Cursul Mil are ; directie generala
de la E. catre V. si pu-
%in spre N., mergind printre
dealurile Dermengiulur si Cernavoda
la S. si In-Izlaz la N.
Tibrinul, lac, in jud. Constanta,
pl. Medjidia, pe teritoriul com.
rur. Seimeni.
E situat pe valea Tibrinulur,
putin mar la E. de lacul Ramadan,
in partea meridionala
a comuner si cea vestica a plaser.
Are o suprafata de aproape
15 hect., acoperitä de stuf si
trestie.
Tichile§ti (Frumu§ica), com.
rur., jud. Braila, pl. Vadeni, situata.
pe malul sting al Dunarer.
Se marginete la N. cu Chiscani;
la V., cu Silistrarul si Osmanul;
la S., cu Gropeni si Valea-Cineper
si la E., cu Dunarea.
Are o suprafata. de 15748
hect., cu o populatie de 2460
suflete; 1 biserica, construita in
1854 de locuitorT, cu hramul Sf.
Voevozi, deservita de 2 preotr,
2 cintaretT si I paracliser ; o
scoall mixta.
Drumurr: la Chiscani spre N.
(7 kii.), la Gropeni spre S. (6
kil.), la Valea-Cineper spre S.-V.
(9 kil.), la Osman spre S.-V.
(ro kil.), la Silistrarul spre V.
(io kil.), la Braila spre N. (17
kil.).
Comuna s'a infiintat pe la
I8ro. Mal inainte se ,numea
Frumusica. Rusir in razboaele
lor cu Turcil ati trecut prin comuna.
Pe aci era drumul poster
vechr Braila-Calarasi.
Budgetul com. e la veniturr
de 5359 ler, 4 banr, si la cheltueli,
de 5109 ler, 50 banr.
Tichile§ti, sat, pe muchea platoulur
de N. a judetulur Braila,
la 17 kil. spre S. de orasul
Braila.
Are o intindere de 97 hect.,
Cu o populatie de i2o6 locuitorr
; o scoala mixta; o biserica,
cladita de locuitorT la 1852, deservita
de 2 preotT, 2 cintarep
si I paracliser.
Vite : 1310 vite marT cornute,
710 cal, 4260 or si 800 rimatorr.
Tichile§ti, sat, in jud. Constato,
pl. Hirsova, catunul com. Ghizdaresti,
asezat in partea de V.
a plaseT si cea de S.-E. a com.,
la 6 kil. spre S.-E. de resedinta
Ghizdaresti, pe malul drept al piriuluT
Cechirgea, la locul unde
se deschide in piriul Dalasma-
Cuide.
Se margineste la N. cu cat.
de resedinta si cat. Muslu (al
com. Siriul); la E., cu cat. Capugi
(al com. Siriul); la S., cu
com. rur. Topalul ; la V., cu
jud Ialomita, despartindu-se prin
fluviul Dunarea.
Are o intindere de ii8o hect.,
din care 75 hect, ocupate de
vatra si gradinele satulur, cu o
populatie de 92 familir, sati 538
su flete.
Relieful ad e accidentat de
prelungirele'iN.-V. ale dealulur
Erchesec (189 in. cele de N.
ale dealulur Olacul (124 m.), ambele
aflatoare la hotar si acoperite
Cu pasunT si semanaturr.
Movile sunt putine, artificiale
si acoperite cu verdeata.
Dunarea, la V., pe 2 Mi., uda
com., formind ostrovul Atirnati
(70 hect.), acoperit cu salcir. In
Dunare se deschide piriul Cechirgea,
ce trece prin sat si in
care se deschid urmatoarele val':
Batacli-Dere, la N.-E , Tichilesti
la S.-E. ambele pe stinga ; Dalasma-Culac
la N. si N.-V., pe
dreapta.
Tichile§ti, siituc, jud. Tulcea, asezat
intr-una din cele mar frumoase
pozitiT ale dealulur Gilmele-Insirate,
din plasa Isaccea,
pe teritoriul comuneT Luncavita,
in partea de N. a piase si de
E. a comuneT.
Are o populatie de 37 tocuitorT.
Un drum vecinal se desface
din drumul Isaccea - Macin ,l
duce ad.

TICHIR-GHIOL 599 TIGVENI
Tichir-Ghiol. VezT Techir-Ghiol.
Tichiri§ul, com. rur., in jud.
Putna, pl. Vrancea, situata pe
malul sting al Putnel, pe coasta
dealuluI ce formeaza podipul Tichiripul
pi pe ripa piriulur cu acelapT
nume, la 37 kil, de capitala
judetuluI.
E udata de riul Putna i de
piraele Tichiniul, Colacelul, Balanul
i Chilimetea.
Se compune din catunele: PArosul,
Rugetul si Tichiri,u1 (unde
e pi primaria comune1). Are o
populatie de 262 familiI, salí 1013
suflete; i biscrica parohiala, cu
hramul Adormirea, pi 2 filiale,
din care una cu hramul Sf. Dumitru,
in Rugetul i cea-l'alta, cu
hranaul S-tiT VoevozI in Parosul ;
pcoall de meseriT, infiintata
In 1883.
Budgetul comuneT e la veniturT,
de 2240 leI, pi la cheltuelI, de
2164 leT.
LocuitoiiI poseda : 25 plugurT
de lemn, i de fier, 6 morT pe
apa; 277 boI, 190 vacT, 69 caT,
985 oT, 72 capre i 133 porcI.
Tichiri§ul, clitun, in comuna cu
acelapT nume, pl. Vrancea, jud.
Putna, situat pe malul sting al
Putnef, la 1/4 ora de Vidra. Are
biserica parohiala, cu hramul
Adormirea; i coala de meseriT,
infiintata: la anul 1883.
Tichiri§ul, parohie, in comuna
cu acelapT nume, pl. Vrancea,
jud. Putna, avind i biserica parohiala,
cu hramul Adormirea,
in catunul Tichiripul, pi 2 filiale,
una cu hramul Sí. Dumitru, in
Rugetul i cea-l'alta cu hramul
S-tiT VoevozI in Parosul.
Tico§ul, ciitun, in jud. Neamtu,
com. Bicazul,. pl. Piatra.Muntele,
situat la hotarul despre Transilvania,
linga satul Chisirt.
jud. Neamtu, care
formeaza in tot cursul säA hotarul
judetuluI despre Transil.
vania ; se varsa pe dreapta piriuluI
Bicazul.
Tiefeloaga (Tefeleica), masiv,
intre riul Argepelul i ritil Dimbovita,
jud. Mupcel. Este inconjurat
de confluenta riuluT Doimna
cu Argepelul. Se prelungepte la
S.-E..spre Pite,ti-pi-Glepti pi apoT
dispare spre Titu. Acest masiv
prezinta, intre Namaepti î Stoenepti,
o larga depresiune, care
poate fi considerata ca zona de
despartire a parte muntoase de
cea deloasa i prin care trece
poseaua Rucarul.
Regiunea muntoasa este anevoioasa
pi are o poteca care
duce prin virful Tiefeloaga (1500
ni.) pe Papupa pi se termina la
S. prin piscul Pravatul, care
are o frumoasa vedere asupra RucaruluT.
Regiunea deluroasa coprinde
dealurI foarte inalte pana
Tese din jud. Mupcel (com. Gemenea).
La S., aceasta regiune
este Mata de piriul Circinovul.
Tiefeloaga, virf (1500 m.), pe
masivul cu acelapT nume, jud.
Mupcel. Are o poteca care duce
Papupa pi care se termina la S.
prin piscul Pravatul.
Tighina, sat, facind parte din
com. rur. Stanepti, pl. Oltul.d.-j.,
jud. Vilcea. Are o populatie de
318 locuitori.
Tigoiul, sat, in jud. R.-Sarat, pl.
Rimnicul-d.-s , catunul com. Jideni,
apezat in partea de N. a
comuneI, .pe piriul Cotatcul, pe
malul drept, la 3115 m. spre
N.-V. de catunul de repedinta
Oratia. Are o intindere cam de
355 hect., cu o populatie de
126 familiI, sal 493 suflete ; o
biserica, cu I preot i I cintaret.
Tigoiul -Dedule§ti, pö.dume, in
jud. R.-Sarat, pl. Rimnicul-d.-s.,
com. Dedule,ti, latid parte din
circumscriptia VII, ocolul Babeni.
Are o intindere de 1 soo
hect., populate cu fag, jugastru,
frasin i ulm.
Tigvele, munte, jud. Gorj. VezT
Titvele.
Tigveni, com, rur., pe apa TopologuluT,
jud. Argep, pl. Topologul,
la 31 kil. de Pitepti. Se
compune din satele :
Balteni, Blajul, Momaia
cu o populatie de 740 locuitorT.
Aci este repedinta plapeT Topologul.
Are 4 biserid, in
Balilepti, Balteni, Blajul i Tigveni
; o pcoall ; 8 circiumT.
Vite : 73 caT, 652 boT i vacT,
235 rim atorT, 66 capre i 195 oT.
Budgetul com. e la veniturT
de 4484 leT, pi la cheltuelT, de
3994 leT.
Prin comuna trece poseaua
Curtea - de - Argep la Rimniculilcea.
Tigveni se afla cam la 20
kil, de fie-care din aceste dotia
°rape.
Ad i se tine anual un bilciti
(la 9 Martie).
Tigveni, sat, cu 160 suflete, jud.
Argep, pl. Galapepti, facind parte
din com. rur. Ratepti-Furduepti.
Are o biserica, cu hramul
S-tiI VoevozI, deservita de
preot i I cintaret.
Tigveni, sat, cu 460 locuitorT,
pe apa TopologuluT, jud. Arge,,
pl. Topologul, facind parte din
com. rur. cu acelapI nume.
Aci se afla repedinta subprefecturiT
plá§eT Topologul.
Are o biserica vechie, zidita
de Stolnicul Dinu Bratianu, tatal
fratilor Ion pi Dumitru Bratianu,
cu hramul Adormirea.

TIMARESTI 600 TINOSUL
Timäre§ti, sat, Cu 36 locuitorr,
jud. Bacgti, pl. Tazlgul-d -s., com.
Bgs4ti, situat aproape de malul
sting al Tazigulur-Mare, la poalele
dealulur Bourul, la 3800 m. de
satul Bgs4ti (poalg).
Locuitorir posea : 19 vite
cornute, 36 or O 8 porcr.
Timi§e§ti, com. rur., in partea
despre N.-E. a pigpr De-Sus-
Mijlocul, jud. Neamtu, situatg pe
valea riulur Moldova.
E formatg din cgtunele : Buzati,
Plgepl, Preute§ti, Timipti
§i Ungheni.
Are o intindere de 2130 hect.;
o populatie de 1889 suflete ; 2
bisericT, Cu 2 preotr O 3 dascgIT;
o poalg.
Vite : 358 bol, 474 vacr, 548
junci, 1709 or, 94 cal, 360 porcr.
Comunicatia Cu satele vecine
se face prin oseaua T.-Neamtu-
Papani fi prin drumul Tirni,qti
Pgstrgveni.
Timi§e§ti, sat, in jud. Neamtu,
pl. De-Sus Mijlocul, com. Timipoi,
situat la 55 kil. de orapl
Piatra.
Are o populatie de 958 suflete
; o bisericg, deservitg de
I preot 5i 2 dascIlT ; o §coalg.
Vite: 1 6o bol', 230 vacr, 275
juncr, 809 or, 40 cal, 200 porcr.
Vechimea satulur o dovedqte
uricul lur tefan-Voevod, din
6942 k1434), Aprilie 24, prin
care el intgrqte lur Popa Iuga
hgazirea pgrintelur sIll Alexandru
Voevod : satele Buciumeni,
li, la Gura-Studentel, satul Ti.
mip,ti, amindoug pgrtile de judes,
,i Strimba din vid pgng
la gurg.
Timnea, com. rur., stalie de drd.f.,
judetul Mehedinti. Vezr
Timna.
Tina, sat O com. mur., pl. Mijlo-
cul, jud. Vilcea, formatg din 2
cgt. : Tina §i Valea-Mare.
E situatà pe valea riulur 01tetul,
la 8o kil, de capitala ju.
detulur §i la 3 kil, de a plápr.
Se rrarginqte cu com. Plepiul,
Grad*ea, Pirieni, Veaca
5i la N. Cu jud. Gorj.
Are o populatie de 368 locuitorr;
2 bisericr, una de lemn,
In cgt. Valea-Mare, fIcutg de
fotiT proprietarr Vigdgeni, i
cea-l'altg de zid in Tina, fondatg
de V. N. Plepianu, la 1861 ; o
§coalg ; o moarg pe 'l'II Oltetul.
Vite: 13 cal, 56 bor, 71
vacr, 4 bivolr, 12 capre ,i 130 or.
Locuitorir s'el' improprietgrit
la 1864, pe moOele familiilor
Piriianu li Plepianu.
Veniturile §i cheltuelile com.
se urcg la 673 anual.
E brgzdatá de dealurile : 01tul,
Dealul-Pescener, Bibolea, Pis.
cul-jiganilor 9i Cisla ; 11 udatg
la S. de Hui Oltetul.
Tincule§ti, sat. Vezr Vgt4e,ti,
jud. Arge§.
Tinda, baltd, jud. Tulcea, in par.
tea de N. a pl. Mgcin i cea
de V. a com. rur. Pisica, situatg
pe grindul Tinda. E formatg de
Balta-anciuldr; are forma unuT
corn O o intindere de 6o hect.
Tinda, grind, in jud. Tulcea, pl.
Mgcin, pe teritoriul com. rur.
Pisica ; in partea de N. a pl4eT
§i cea de V. a comuner; este o
parte din marele grind Pisica,
coprins intre balta Cluciulur, Orla
Ciulnetul §i Durare. Se impreung
Cu grindul Gemener. Are o formg.
semi.cercularg ,i o intindere de
1.15 hect. E tgiat de drumul comunal
Pisica-Azacliu10 acoperit
Cu pgpnr O puting pgdure la N.
Tinoasa, sat, jud. 12.-Sgrat. Vezr
Tinosul.
Tinoasa (11.1u1-), rhl, jud. Te.
leorman, strgbate pe la mijloc
pl4ile Teleormanulur 9i Tirgul.
Incepe din apropiere de com.
Zimbreasca, dintr'o pgdure Pietripl,
intrg in pl. Tirgulur, pe
la corn. Ciurari, curge apor pe
lingg. comunele SIceni, Butcule§ti,
Sfinte§ti, Rgdoe§ti, Antone,ti
§i Licuriciul, de unde se indrepteazg
spre com. Mavrodinul,
unde se varsg in Apa-Ciinelur,
la marginea satulur. Apor amindoug
aceste ape, irnpreunate, se
varsg la depgrtare de citr-va kil.
in Vedea.
Numirea acestut rig se atribue
m'ad tine ce poartg in albia
ha. Este atit de clisos ngmolul
acester ape, in cit abiti se pot
desnomoli carele cu bol, cind
se intimplg sI treacg printeinsa,
pe la unele vadurr.
Apa acestur piriti este gglbue
li pare a fi mar mult stgatoare.
Tina ce poartà in albia lur provine
din cauza terenuluT argilos
al albier sale.
Tinoasa, pira, in jud. R.-Sgrat,
plasa Oraplur, com. Odobasca.
Izvorqte din dealul Piciorul-Nuculta,
udg partea de N. a comune'.
O de se varsg in riul
Rimna, mar sus de cgt. Odobasca
.
Tinosul, sat, fgcind parte din
com. rur. Tinosul, pl. Crivina,
jud. Prahova. Locuitorir s'ati improprietgrit
la 1864.
Tinosul salí Tinoasa, sat, in
jud. R.-Sgrat, plaiul Rimnicul,
cgt. com. Dealui-Lung, apzat in
partea de V. a comuner, pe piriul
Tinosul, la poalele dealulur
Tinosul, la 7 kil. spre V. de
cgt. de repdintg, Peleticul. Are
o intindere de 80 hect., cu o po.
pulatie de 50 familir, sal 207
suflete.

T1NOSUL 601 T1SÀUL
Tinosul, cetate vechie, pe un pisc
al maluluT PrahoveT, jud. Prahoya,
11110 com. Pucheni-MicT.
Este inconjuratá. de un val am
de 2 m., de pAmint ars. Obiectele
antice ce s'ail ggsit aci sunt
fragmente de olgrie ro§ie, cenuOe
i negriparg ; cgrburif; o
mica cgtime de meiti carbonizat ;
vase cu substante carbonizate,
§i, inteun strat superior al suprafeteT,
un fier de lance §i o
micg uneltg in forma de 'cutit
Vasele poartg pe coade §i buze
ornamente §i impletiturI de diferite
grade de dezvoltare artisticg.
Ele sunt din lut ales, bine
frAmintat i bine ars, indicind o
industrie oare-care. Intre altele,
s'a ggsit i doug ulcele de o
formà ciudatg, cu o mAnue
cu o gaurg in chip de turloiti
la mijloc, cu substage carbonizate
inteinsele.
Tiia, sat, cu 108 locuitorT, jud.
Baca'', pl. TazIgul-d.-j., com.
Sgnduieni, situat pe stinga Taz-
Iguld-Mare.
Tisa, sat, jud. Dimbovita, plaiul
Ialomita -Dimbovita, cgt. com.
Tisa, sat, jud. Dimbovita, plaiul
Ialomita-Dimbovita, cgt. com.
Valea-Lungg.
Tisa, sat, fAcind parte din com.
rur. Apostolache, pl. Podgoria,
jud. Prahova. Are o populatie de
279 locuitorT ; o bisericg, fondatg
la 1893.
LocuitoriT improprietgrit
la 1864.
Tisa, sat, fAcind parte din com.
rur. Moreni, pl. Filipeti, jud.
Prahova. Are o bisericg, construitg
din temelie la anul 1893.
Tisa, sat, fAcind parte din com.
66700.Marele Ditlionar Geognift. Va.
rur. Olàneti, piaiul Cozia, jud.
Vilcea, situat pe valea Tisa, la
4 kil, de cgt, de rqedintg. Are
o populatie de 62 locuitor).
Tisa, vale ,si pîrîu, jud.
pl. Racova, strgbate teritoriul
com. Lipova, trece prin esul
Tisa i se varsg in piriul Lipova,
unde, la confluentg, e numit
de locuitorT Duruitoarea ; formeazg
aci o miel cascadg.
Tisa-Silvestri, sat, jud. Bacgti,
pl. Siretul-d. s., com. Odobeti,
situat pe pirlul OdobuI §i pe
pîruiaele Tisa i Silvestri, la 21/a
kil, de com. OdobeSi. In Statistica
din 1874, acest cgt. era
compus din doug sate: Tisa §i
Silvestri. Are o populatie de
412 locuitorT ; o bisericg, fondata
la 1799, cu r preot i r chitgret
; o moarg cu aburT §i 2 circiumT.
Vite : 32 cal, 296 vite marY
cornute 47 porcT.
Tisa-Silvestri sati Sälävästrul,
peIdure foiasg, jud. Bacgti, pl.
Siretul-d.-s., com. Odobe§ti. Cuprinde
3 partT: a Sta.tuluY, cu
279 hect., ce apartinea mal innainte
mgngstireT Dolge,ti (jud.
Roman), a luT Ilie Dgscglescu,
Cu 45 hect., i a familiel Lupacu,
cu 286 hect.
Tisäul, com. rur., in pl. Sgrata,
jud. BUZàuI, situatg pe ambele
malurT ale riuluT Ni§covul, la 26
kil, de ora,ul
E formatg din cit.: Glodul,
Linia-Ciolanul,
Pisculeni, Tisgul, Sf. Georghe-Noi.1,
Strejeni, Valea-Caprel
Valea-Rea, Cu o populatie de
2650 locuitorI.
Are o coalg, in com. Valea-
Rea; 7 bisericT, dintre care
schiturile Ciolan i Cetgtuea, catedralg
fiind mgngstirea Bradul,
deservite de 6 preotT, 5 cintgretT
si 2 paracliserT ; 22 circiumT; 6
morT i i fAcAti.
Vite : 857 boI, 230 vacT, 51
vitei, 24 caT, 18 Tepe, 3 minjI,
480 01', 152 capre i 231 pord.
Meseria0 sunt : 4 lemnarT, 6o
rotarT, 2 butnarr, 7 cizmarT, 6
fierarI i i vgrar.
Coinerciul constg in transportul
lemnelor, in desfacerea uice
§i a pietreT de var.
Budgetul com, este de 4600
lef.
Com. e foarte vechie, consistind
la inceput numaT din satul
Tisgul. Cele-l'alte cit. sunt
formate in decursul secoluluT al
XIX-lea, alar de Halepl i Linia-Ciolanul,
care exista dintr'o
vreme cu schitul Ciolanul.
Frumusetea, intinderea, multimea
pgdurilor, izvoarele minerale
: Fata-Inaltg i Tisgul, mgngstirele
Ciolanul, Cetgtuia, Bradul,
etc. fac ca aceastg com.
si fie una .,din cele ,maT importante
§i mal vizitate din judet.
CM' de comunicatie sunt : pseaua
vecinalg N4covul-Tisgul §i
§oseaua com. Tisgul-Lapo§ul,
prin Glodul.
Are o suprafatg de 9360 hectare.
ProprietAtImarinsemnatesunt:
Bradul-Berca, Vatra mAngstirer
Ciolanul, Sf. Gheorghe-Noil, Slobozia
i Ngeni-Sfinteanul, ale
statuluT; apoT: Bldeni, Burdu-
§e,ti, Cal, Cgtunul, Frgsineanca,
Glogoveanul, Leiculqti, Melicioaia,
Ngeni §i Tisgul, particulare,
sail ale cetelor de mo
nenT : BAdenl, Pope§ti, GenqtT,
ProcanT, MArculetT, HodorogWT,
NgenT, BunT i RAT. Terenul
e muntos, strAbgtut de la
V. spre E. de frumoasa vale a
duluT Ni§covul, ale cgreT malurT
sunt acoperite de pgdurT seculare..
E avutg in substante minerale
76

TisAUL 602 TITIRECIUL
i mal cu seama in sare O ape
sulfuroase.
Multimea padurilor a facut
ca o mare parte de locuitorT sä
se ocupe cu lucrarea lemnuluT,
O in special cu rotaria.
Tis'aul, catun,a1 com. Tisaul, jud.
Buzail, Cu 270 locuitorT O 69
case.
Tite§ti, sat, cu o populatie de
500 suflete, jud. Argq, pl. Lovi,itea,
facind parte din com. rur.
Titqti-Bratove§ti. Aci este reedinta
primarieT. Are o bise-
rica, cu hramul SfintiT Ingerl,
deservita de un preot ,i un cintaret.
Tite§ti-Bratovoe§ti, com. rur.,
jud. Arge,, pl. Lov4tea, la 40
Tisäuti, sat, cu 30 locuitorY, jud. kil, de com. rur. Suici, re,edinta
Botopni, in apropiere de Hui pla§eT, ,i la 78 kil. de Pitqti.
Suceava, in partea de S. a com. E situata la poulele munteluT
Satul-Burdujeni. Clabucetul.
Se compune din 3 sate : Bra-
TiseI (Podul-), cofia, in jud. tovoe§ti, Cucoilil ,i Tite§ti, cu o
Buzan, com. Magura, cIt. Cinta, populatie de 1188 locuitorT.
intre muntiT Cetatuia §i Schitul- Are 3 bisericT, in fie-care sat
Nifon. Are renumite cariere de cite una ; o coalri.
piatra de constructiunT, cunoscuta Budgetul com, e la veniturT,
sub numele de Ciuta.
de3144 le, iar la cheltueli, de
2630 leT.
Tise§ti, suburbie a com. Tirgul- Vite : 900 vite marT cornute,
Oena, jud. Bacaii, pl. Trotu§ul, 40 cal, ¡500 of, 360 capre, iSo
situata la S.-V., pe partea dreapta
a TrotguluT, pe-drumurile ce
rimatorT §i 2 asinT.
duc la Bogclane§ti li trecatoarea Titila, sat, in jud. R.-Sarat, pl.
Oituzul i la poalele munteluT OrapluT, cat. com. Andrea0,
Chichilaul. Are o populatie de a,ezat in partea de V. a com.,
120 familiT ; o biserica, cu hra- pe poalele dealuluT Titila, la 2
mul Sf. Gheorghe, cladita de kil. spre V. de cat. de rqedinta,
protopopul Ion Tisescu la 1798.
Aci se afla o casa mare, incon-
A n drea0 .
jurata de o padure care se intinde Titila, munte, in jud. R.-Sarat,
pana la malul TrotutiluT, casa in pl. OrapluT, com. Andrea0. Se
care a locuit Costache Negri. desface din culmea AluntiluT,
Titcovul, (miren', in jud. Braila,
brazdeaza partea de V. a com.,
impiedica cursul Huid Milcovul,
coprins intre ramificatiile Duna- formind aci una din cele maT
reT-VechT, la S. de ostrovul Tur- frumoase pozitiunT ale pla§eT Ocoaia
si spre E. de privalul Tit- rapta Are o inaltime de 800
covul. Este format de venga m. §: e acoperit cu padurT . i
Titcovul. pasunt. Vara se waza pe dinsul
,i stine de oT. Mal are §i nu-
Titerle§ti, sat, cu 83 case, in jud. mele de Chitila, care se aplica
Mehedinti, plaiul Clopni, tinind
de com. rur. Orze§ti. In acest
deopotriva i catunulta Titila.
sat, ca §i in Stane§ti ,i Bratilov, Titila, virf al munteluT Monte-
locuesc maT mult UngurenT, care orul, in lantul AlunipluT, jud.
se ocupa Cu cre,terea ,oilor, a Putna, cel mal inalt al MagureT
cailor §i a vitelor mar! cornute. din ramul dintre Milcov §i Putna,
situat d'asupra schituluT Tarnita.
Din virful sail se vede de o
parte Vrancea, cu frumo§iT sal'
muntT, O de alta, cimpia din
jud. Putna. Vederea se intinde
In judetele Rimnicul, Tecuciti,
Galati §i Braila, O nu se opre§te
de cit la Dunare ,i Marea-N eagra.
Titila, munte, in jud. Buzati, com.
atina, cat. Moara-luT-Ienica ; face
hotar despre com. Patarlagi; e
punct trigonometric; are ramificatia
Titilele.
Titireciul, com. rur., jud. Vilcea,
pl. Ocolul, compusa din 3
cal.: Titireciul, Fire§ti §i Teitipl.
E situata pe dealurile Teiu,ul,
Firqti §i pe Ruga riul Govora,
1 t x 4 kil, de re§edinta jud. i
la 7 kil. de rqedinta pla§eT.
Are o populatie de 765 locuitorT
; o §coala ; 2 bisericT,
una in cat. Titireciul §i cea-l'alta
in Teiqul.
Mo0a tinea de schitul Titireciul.
154 locuitorT s'ail improprietarit
la 1864, clindu-li-se 534
hect. pe mo0a statuluT Govora
§i pe mo§ia Titireciul, pendinte
de Eforia Spitalelor Civile
din Bucurwi.
LocuitoriT posea : 28 caT,
167 bol, 222 vacT, 357 01, 330
porcI li 4 capre.
Pe riul Govora, in raionul
comuneT, sunt 2 morT.
Veniturile i cheltuelile com.
se urca la 1385 leI.
In cat. Titireciul este un izvor
de apa salifera.
$oseaua Rimnicul - Ocna-Govora-Titireciul-Bune,ti
inlesnqte
comunicatia.
In raionul com. sunt : DealulluT-Dragota,
Crucea - de-Piatra,
dealul Teiu§ul, Dealul-Viilor, Lespezilor,
CornuluT, Coasta-Mare,
Valea - lul - Mogol, a-Teiu,uluT,
Poeana-Galbena, Stejeretul, Ri-

T1TIRECIUL 603 T1TULESTI
chitile,. Mggura-PopeT i Fintina-
Rece.
Titireciul, sat, lcind parte din
com. rur. Titireciul, pl Ocolul,
jud. Vilcea. Aci e re;edinta
com. Are o pop. de 164 locuitorT;
o bisericg, cu hramul S-tif
Apostoll, ziditg din temelie de
Pitarul Iancu Panait, din ora§ul
Ocnele-MarT, la 1852, i reparatg
la 1875.
Titireciul, fost schit, in raionul
com. Ocnele-MarT, jud. Vilcea,
inteo pozitie frumoasg, zidit de
Mihaiù Cantacuzino, vel spátar,
la 168o, §i terminat cu zugráveala
in 1746 de un monah
egumen, Damaschin Cernavodeanu.
Inscriptia de d'asupra u,eT de
d'ara are urmgtoarea coprindere :
Aceastii s(tnt j Dumnezeeascd
biserich ce se numeste Titireciul, unde
se prdznueste hramul pe numele
reuld si Misal sfIntul Ion Zlataost
(Gurd de aur), s'ad zidit din temelie cu
toste cele de prin prejur zidirT de d-lid
Juptn Mihaiti Cantacuzino, vel-spdtar, cu
ispavnicia Jupinulut cilindras, fiind
Indemnitor I ostenitor d-luY Logoat
Kera de la vel Ocnd.
lar acum, prin nevointa phrintelta Kategumenula
Kir Ion Ursache, s'ad acoperit
de iznoavd sí s'ad pardosit.
Ferestrile s'ad Inoit si s'ad scris si
pisania aceasta in zilele prea luminatuluT
Implrat Carol VI-lea. Leat (nedescifrabil).
Inscriptiunea din nguntru are
urmgtoarea coprindere:
Aceastil. sfintd biseried ce se chiamd
Titireciul, unde se prliznueste hramul
S-tulut Ion Zlataost, din temelia eY s'a
zidit de d-lut rdposatul Jupin Manid
Cantacuzino, vel-splitar, InzestrInd'o tu
mo,if i tu alte ce se add Intr'Insa.
trectnd multa vreme la mijloc, nu s'ad
putut zugr.vi, iar cind all fost acum, la
leatul 1746, s'ad Indemnat pdrintele egumen
Damaschin Monah Cernavotleanul,
de ad Infrumusetat'o cu zugrliveala pe
din nduntru, precum se vede, In zilele
luminatuluT Domn Ion ConstantinNicolae
Voevod Mavrocordat, fiind ispravnic
K Kliment, i s'all stivirsit de zugrd-
veald la luna lut Octombre, fiind zugravY
Popa Gheorghe, Ignat Ego, Iorgne,
nepotul egumenulut
Titireciul sa 11" Ungureanul, deal,
la V. orapluT Ocnele-MarT, jud.
Vilcea, pe dreapta RiuluT-Sarat,
prelungindu-se spre S. Ora la
Govora.
Titu, com. rur., in jud. Dimbovira,
pl. Bolintinul, situatg la
35 kil. spre S. de Tirgovi,te,
maT la vale putin de gara Titu,
pe cimpie întins i pe §oseaua
nationalg Bucure§ti-Pitqti. Prin
raionul aceste com. curge pfriul
5uta i apa Negripara, avind
treT podete : unul peste uta,
altul peste Negripoara i altul
peste SpVátura. Com, se compune
din 8 cAtune : Titu, Plopul,
MAruntipul, Fusca, Codreanu,
Hagoasca, Dimbovicioara i Atirnati,
Cu o populatie de 16o6
locuitorT.
Este re§eJinta subprefectureT
plg§eT Bolintinul i a judecgtoriel
de ocol.
In Titu este un mic tirg, compus
din mal multe prgvgliT
case de comercid dé diferite
articole Gara Titu se leagg cu
comuna prin o mica ,osea comunal.
Are 4 bisericT ; 2 §coale ; o
moarg de aburT.
Gara Titu este una din ggr,ile
cele maT insemnate din jud. Dimbovita.
Aci este punctul de intilnire
al linieT ferate Titu-Tirgovipte
cu unja principal Bucureti-Virciorova.
Se invecinete la E. cu com.
Cornetul ; la V., cu Mgrunti§ul ;
la N., cu Brani,tea §i la S., cu
Odobe,ti. Se desparte de Cornetul
prin cimpie ì apa Negripara,
de Mgrunti,u1 prin Rastoaca,
de Brani§tea prin cimpie
de Odobqti prin pgdure, legindu-se
ca Cornetul prin po-
seaua nationall Bucurepti-Pitepti,
lar ca cele-l'alte, prin pos ele comunale
pi drumurT practice.
Titu, stalie de dr.-d.-f., in jud.
Dimbovita, pl Bolintinul, cát.
Titu, pe unja pusg
in circulatie la 13 Septembrie
1872 i statie final a liniel Titu-
Tirgovite-Pucioasa. Se aflg pe
unja Bucureti-Pite,ti, intre
Contqti (6,5 kil.) i Airadsarul
(10,4 kil.) pi pe Unja ceal'ala
la 10 kil. de Canton 3,
statia cea mal apropiatg. Ingltimea
d'asupra niveluluT MgriT
de 152'11,38. Ven itul acestei statiT
pe 1896 a fost de 331550 leT
68 banT.
Titule§ti, com rue., in jud. Olt,
pl. erbane,ti, situatg pe dealurile
Tituleiti i Ungurei, pe
stinga DorofeiuluT i a VedeT,
la 40 kil, de capitala jud. §i la
8 kil, de rqedinta
Se mgrginete la N. ca Crimpoaia
; la E., cu riul Vedea,
care o separg de Ghimpeteni
§i de Pgdurea-BisericeT; la S.,
cu Valeni i la V., cu Hui calmAtuiul,
care o separa. de StoicIne,ti.
Se compune din 2 cgtune :
Titule§ti i Ungurei, cu o populatie
de 989 locuitort
Are o §coalg i o bisericg cu
urmgtoarea inscriptie
Cu puterea Prea SfinteY ficlitoare de
viatd Troita, s'ad zidit acest sfint si
Duumezeesc ldcas Intru cinstea $i lauda
Erarhulut Nicolae g a sí. Marele Mucenic
Gheorghe, nrin ostrdia i stdruinta
sí. sale, Protopop Nicolae Pcotonotarie,
dintr'acest sat Ungurei, Inslt cu cheltuiala,
atit de la stintia sa, cum si din venitul
mosiel ce are sf. bisencl danie de
la un Radu Reutea si din venitul a una
sutd. stinjent rnosie, ce ad ddruit tot acesteY
biserid, prin adiata sa, rdposatul
Dumitrache Ungurelu, cum si de la alt1
prea blagoslavnicY crestint, care dupd
slivIrsirea In leatu 1838, Ghenarie
din tntimplarea groazniculd cutrernur,

TITULETI'I 604 . T1ZNIkNA
crIpind foarte edil si cum iar prin °sirdia
omenosuld Protopop, tot din venitul
cum si de la sí. sa intrind i drepturile
preotilor, ce ah de la aceasth mosie
anume : Popa Costache Eromnimo
Popa Dumitru, prePlcindu-se In turll
auavonul mare, meremeusindu se toate
zugrhvindu.se precum se vede, 1844.
LocuitoriT, in numgr de 104,
improprietgrit la 1864, Cu
299 hect. EY posedg : 127 caY,
99 Tepe, 345 bol, 102 vad,
bivolT, 13 capre, 2279 oT i 301
pord.
Teritoriul com. se intinde pe
o suprafatT de 2400 hect., coprinse
intre valea Cglnigtuiulul
la V. i riul Vedea la E.
Comerciul se exercitg in com.
de 5 circiumarT.
Budgetul com, e la veniturl
de 4014 lel, iar la cheltuell, de
4006 leT.
Comuna se leagg prin oseaua
judeteang Slatina-RoOori, la N.
cu Crimpoaia i la S. cu Vgleni,
§i printr'o osea vecinalg, la E.,
peste Vedea, cu Ghimpeteni, din
jud. Teleorman.
Teritoriul in genere e §es, accidentat
numal cgtre E. prin
dealurile Ungureilor
tilor i udat de apele Dorofeiu-
!di i Vedea, care se impreung'
intre aceste doul cgtune. Aceste
dealurT pi ape strgbat com. in
partea de E., avind directia N.-
V. cgtre S.-E.
Vglcelele mal insemnate ce
udg teritoriul com. sunt : Valea-
Strimbg, Neacul, Valea - LungeSilor,
Moara-Burcg, numitg
CgclIgul, Valea-DurupnuluT, a-
Manole§tilor i Turcoaica. Toate
ati directiunea V.-E. §i se varsg
in Vedea. La N.-E., intre Dorofeiul
§i Vedea, se afig pgclurea
Zgvoiul.
Titule§ti, sal, pendinte de com.
Titule§ti, pl. ,5 e r b nqti, jud.
Olt, situat la S., pe malul drept
al Veda, numit Dealul -Titu-
letilor, pe Valea-Iancil. E rqedinta
comuneT. Are o populatie
de 443 locuitorY, din carT 42
sunt improprietgritl dupg legea
ruralg, cu 195 hect.
Titvele, munte, in jud. Gorj,
plaiul Novaci, pe stinga muntelta
Rinca i Dglbanul, pe partea
stingg a GilortuluY i intre muntil
Mu,etoiul (750 m.).
Este o statiune climatericg de
munte putin frecuentatg incg.
Soseaua ce duce la acest munte
fiind acum terminatg, Eforia
Spit. Civile, proprietara, are intentiunea
de a zidi pe dinsul
un sanatoriti pentru tuberculo,T.
Titie§ti, salí Pepele§ti, sat, cu
140 familif, jud. Arge, pl. Pite,ti,
fgcind parte din com. rur.
Sgpata-de-jos. Are i bisericg,
cu hramul Sí. Nicolae, deservitd
de preot, I cintgret §i
paracliser.
Tiumbet-Bair, deal, in jud. Constanta,
pl. Silistra-Noug, pe teritoriul
com. rur. Ese-Chioi ; este
maT mult o prelungire N. a
dealului' Pinirlic - Bair ; se indreaptg
spre N , avind o directiune
generalg de la S.-V. spre
N.-V., intinzindu-se printre vgile
Ese-Chioi-Ceair I Begene-Ceair,
brgzdind partea V. a plg,eT
cea E. a com., din care o parte
e wzatg pe poalele luY S.-V.;
are 77 ni. ingltime; de naturg
stincoasg, doming satul i valea
Ese-Chioi acoperit cu pgdurT, tufer4urI
§i p4unT; pe muchea
lul trece i drumul comunal Girlita
Chiuciuc-Cainargi Ese-
Chioi.
Tiumbet-Bair, deal, al plg,eT Silistra-Noug,
jud. Constanta, situat
pe teritoriul bulgar al com.
Ese-Chioi; se intinde de la S. spre
N., intrind in jud, Constanta,
printre pichetele cu No. 6 i io,
merge spre N. printre vgile
Chelege-Ceair i Punar-Orman-
Ceair, brgzdind partea S.-V. a
plg,e1 i cea S.-E. a comuneT ;
este de naturg stincoasg ; acoperit
In cea maT mare parte cu tuferi,urY,
§i cite-va pgdurf; are
o ingltime de 134 m.; pe muchia
luT merge drumul comunal Ese-
Chioi-Chiuciuc-Cainargi ì este
tgiat de marele drum Silistra-
Varna.
Tiutiuluc-Ceair, vale, in jud.
Constanta, pl. Silistra-Noug, com.
Aliman ; se desface din poalele
N. ale dealuluT Echi-Iuiuc-Alceac
; se Indreaptg. spre N.,
inteo directie generalg de la S.
spre N., printre dealurile Polucci,
Uzun-Culac-Bair la E. i Chior-
Cuius la V.; dupg un drum de
5 kil., .se deschide, trecind prin
satul Aliman, in balta Sarpul
(a bglteY Vederoasa) ; pe dinsa
merge drumul comunal Aliman-
Polucci.
Tizmana, com. rur., in partea
de N. a com. Godinqti, plaiul
Vulcanul, jud. Gorj. Se compune
din cgtunele : Tizmana
Vingta. E situatg pe es i la
gura vgeT Tizmana.
Are o suprafatg de 995 hect.,
cu o populatie de 333 locuitorY
; o coalg, fondatg la 1857;
4 biserid, din care i de zid
3 de lemn, cu 2 preotI i 4
cintgretT.
LocuitoriT sunt fo,tr clgca,r
al statuluT, i posedg ad i un
intins domeniti.
El el : 49 plugurY, 50 care
cu boY, 35 cgrute Cu caT ; 290
cal, 908 vite marl cornute, 590
rimgtorl, 73 capre §i 3600 oT
180 stupT.
Budgetul com. e la veniturT
de 1319 leT, 75 banT, iar la
cheltuelT, de 1315 leT, 24 banT.

TlZMANA 605 TILVICI
Este udatg de dril Tizmana.
Comunicatia in comung se
face prin soseaua vecinalg T.-Jiul-
Pestisani-Tizmana.
Tizmana, celtun de resedinn al
comuner Cu acelasT nume, plaiul
Vulcan, jud. Gorj.
Are o suprafatg de 680 hect.,
cu o populatie de 232 familiT,
sati 943 suflete ; 1 bisericg de
zid, fondatg la anu,1 1724 si 2
de lemn, fondate una la 1834 si
cea-l'altg la 1835, deservite toate
de I preot si 3 cintgretY.
LocuitoriT posedg : 29 plu
gurl, 30 care cu bol, 20 cgrute
cu cal; 173 cal', 537 vite marT
cornute, 340 porcl, 39 capre,
2600 oT ; too stupT.
Tizmana, mandstire, jud. Gorj,
situata in muntii plaiuluT Vulcan,
la N. com. Tizmana, pe
poalele muntilor si in strimta,
dar frumoasa vale a riului Tizmana,
pe o ingltime grandioasg,
inconjuratg de palaturT zidite
tocmal pe marginea stincoasg a
ingltimer. Din sus de mgngstire,
valea se mal lgrgeste putin, incit
rgmine dealungul riuluT loe pentru
livezT. Dealurile ce inchid
mgngstirea sunt piezise, acoperite
cu pgdurT, in parte de castanl.
Din pgretele stincos, situat in
partea de S. a MgngstireI, Tese
zgomotos un izvor puternic, care,
captat in conducte, strgbate curtea
mAngstireT, esind de sub
palat si formind prin cgderea
sa, de la o ingltime de vr'o 60
m., o frumoasg cascadg.
Intrarea in mgngstire se face
printr'o osea care inconjurg stinca
in partea de N., trece riul
Tizmana printr'un pod de lemn
si urcg coasta., intrind prin par
tea de V. pe portile mgngstireT.
Are 13 cgluggrI si 1 egumen.
Tizmana a fost in toate tim-
purile una din cele mg importante
si mal bogate mgngstirT
ale TgreT. Ea a constituits un
loc de apgrare, fa tg de trecgtoarele
de la Vulcan si fatg de
Valea-JiuluT.
La anul 1382, caluggrul Nicodim,
sosit in aceastg localitate
din Prilep (Albania), a ridicat o
micg bisericg de lemn de tisg
In locul unta mare copac de
tisg, in tata izvoruluT, si pe care
o numi Biserica-de-Tisg. De la aceastg
bisericg 'sl-a luat mgngstirea
numele de Tizmana.
La 1386, Radu-Vodg Basarab
a asezat cel d'india temelia de
zid a mgngstirel Tizmana, pe
care o terming fiul sgil Dan.
Ruinan prin invaziunile barbare,
stgtu in ruing pgng la 1520,
cind a inceput a fi restauran
de Radu-cel-Frumos. Restaurarea
s'a terminat la anul 1542
sub Mircea, iar la 1566, sub
domnia luT Petre, fiul luT Mircea,
Tizmana a fost zugrgvitg.
La anul 1732, jupineasa Stanca
Glogoveanu 'I-a acut miel
reparatif.
La 1788, s'a schimbat timpla
si zugrgviala in urma foculuT
pus de TurcT, care 1-art ridicat
si portile de fier ale intrgreT,
cgcl' er o socoteati cetate.
La 1844, a fost reparatg de
Printul George Bibescu, care a
ridicat si clgdirT nof, din care
v acuse resedinta sa de varg.
Dar la 1861, palatul a ars. Biserica
prin restaurare a pIerdut
stilul el original.
La 1888, statul a pus in reparatie
acoperisul, sargmat de
grinding, si parte chiar din palatul
ars la 1861, lucrare care
s'a terminat in anul 1891.
In stinga TizmaneT, pe un
deal, e o pesterg unde se zice
cl a locuit Sf. Nicodim ; iar in
curtea mgngstireT se afla mormintul
sfintuluT.
Tizmana, riz7, in jud. Gorj, plaiul
Vulcan. Izvoreste de la piciorul
muntelul Rechitelor, curge
de la N. la S., lgsind in
partea de V. Cracul-GearnInuluI,
si Schitul-Cioclovina, iar la E.
muntiT Gripcia, Ulmgtul si Schitul-TenisuluT,
primind in cursul
sgil piriul Tizmgnuta, ce vine
de la E., pe valea cu acelasT
nume, din muntele Gripcia ; trece
pe lingg mgngstirea Tizmana,
iese din muntT la com. Tizmana,
pe care o udg, trece prin
corn. Godinesti, prinieste in
dreapta piriul Orlea la cgt. Ar
joci, iar in stinga : Singerasul,
Sgucul si Bistrita; trece prin
centrul cgtunelor : Piriul, Ciuperceni,
Hodorasca si alnicul,
din pl. Ocolul, intrg in pl. Jiulul,
udind com. Rosia, in dreptul
cgreia se varsg in Jiti.
Mijloacele de trecere peste
acest rití sunt : pe podurT de
leinn, la Mgngstirea Tizmana ;
pe pod de lemn, pe drumul ce
duce spre cgt. Cilnicul; pe pod
de leinn, de la Godinesti la
com. Cilnicul si la cgt. Rogojelul.
Tilveqti, catun al comunel arbesti,
pl. Ocolul, jud. Gorj, situat
pe un platal si la S.-E.
cgtunuluT de resedintg.
Are o suprafatg de 290 hect.,
cu o populatie de 327 suflete ;
1 bisericg de lemn, fondatg de
locuitorT in I790, deservitg de
1 preot si 1 cintgret.
LocuitoriT posedg : to plugurT,
30 care cu bol, 2 cgrute Cu cal";
200 vite marl cornute, 60 cal',
Ioo poi-el, toa ol si capre.
Cotnunicatia in cgtun se face
prin soseaua comunalg, care o
pune in leggturg, pe de o parte
Cu comuna sa, pe de alta Cu
comuna Poiana.
l'Hl/1cl, sat, acind parte din com.

TIMBOE*TI 606 TIMNA
rur. Pdusesti-Otdsdul, pl. Ocolul,
jud. Vilcea, situat in partea de
S.F. a comuneI i udat de riul
Otdsdul.
Are o populatie de 519 locuitorY;
o bisericd, fondatd la
1833 i reparatd la anul 1845.
Timboe§ti, com. rur., in jud. R.-
Sdrat, pl. Marginea-d.-s., pe piriul
Slimnicul.
E asezatd in partea de mijloc
a judetuluT, la 17 kil. spre N.
de orasul Rimnicul-Sdrat, si in
partea de V. a pldser Marginead.-s.,
la 6 kil. spre V. de com.
Pldinesti, resedinta plAseI.
E formatd din atunele : Timboesti,
cdtunul de resedintd, asezat
pe riul Slimnicul, in mijlocul
comuneT; MdrAcini, in partea
despre E., la kil., la poalele
dealultd Cindesti ; Slimnicul, la
V. pe piriul Slimnicul, la 550 m.
spre S. de cdtunul Timboesti ;
Gura-FdgetuluT, in partea de V.
a comuneT, la i kil. spre V. de
cdtunul de resedintd, la poalele
dealuluI Trdistenilor;"apol cdtunasele:
Bordesti, in partea de S.
a comuneT pe piriul Slimnicul,
fost al comuner Bordesti; Trdisteni,
in partea de V. a comuneT,
pe poenile dealuluT Träistenilor.
Se Invecineste cu comunele :
Slobozia (6 kil.), Bordesti (6 kil ),
Sihlele (8 kil.), Popesti (13 kil.),
Lacul-luT-Baban (14 kil.) i Bogza
(14 kil.).
Se mdrgineste la E. cu com.
Pldinesti, de care se desparte
prin Dealul-Trdistenilor i piriul
Slimnicul, la N. cu comuna Bordesti.
E brdzdatd la V. de Dealul-
GirboveT, de pldurosul Gurguiatul,
la N., de Virful-PddureT-PietroaseT,
dealurile Intre-Andrea.sT
si Valea-Neagra.
VAT sunt: Valea-Slitnnicultd,
valea Timboesti.
E udatd de riul Slimnicul, ce
trece prin mijlocul comuneT, prin
cdtunele Timboesti si Slitnnicul,
de la V. la E. si de piriul Timboesti,
ce o udd in partea de E.
Are o suprafatd de 3010 hect.,
Cu o populatie de 2709 locuitorT;
2 §colI; 3 bisericT : una
in cät. Slimnicul, cu hramul
Sf. Niculae, construitd din birne
la 1717, de cdtre locuitorT,
läsatd acum ca cimitir, alta
in Tirnboesti, cu hramul Cuvioasa
Paraschiva, de gard, fdcutd,
in I720, tot de locuitorT,
si a treia in cdtunul Timboesti,
cu hramul Sf. Dumitru, a cdreI
pisanie este :
Intlrirea celor ce ngajduesc spre
tine, Doamne, intgreste sfint locasul tu
acesta, care cu scump slngele al Mi
l'aY clstigat, spre serbarea i mXrirea
ngscittoare si a sf. mare martir i mucenic
Dumitru, izvoritolul de mir cu
osirdia si cheltuiala preotuluY Dumitru,
trnpreura cu ajutorul locuitorilor acestuf
sat i a altor iubitorY de Dumnezed crestinY,
cu binecuvIntarea prea o sfintitulul
episcop al BuzXuliff i cavaler al ordinuluY
Sf. Vladimir de clasa al seaselea,
D. D. FilofteY, In zilele oblliduiriT sale
printulta caimacam a toatit Romtnia Alexandru
D. Ghica, anul 1858, Noembre
5.
In curtea acester bisericT se
afld i vechia bisericd de gard.
Sunt deservite de 2 preotT, 2
cintdretT i 2 paracliserT.
LocuitoriT posedd: 23 plugurT;
399 bol*, 120 Vad, 200 cal, 40
Tepe, i5o oT, 88 capre i 300
rimAtorT.
Cdile de comunicatie sunt :
Drumul ce vine de la Dumitresti,
trece prin comuna Pldinesti
; cel ce vine de la LaculluT-Baban,
Bordesti, si trece la
Sihlele i cel ce merge la Slobozia-R.-Sdrat.
Budgetul com, e la veniturT
de 8407 leT, 18 banT si la cheltuel1
de 8245 leT, 60 banT.
TImboeqti, sat, in jud. R.-Sdrat,
pl. Marginea-d.-s., cdt. de rese-
dintd al cotn. Timboesti, asezat
in mijlocul el, pe riul Slimnicul
si la gura piriuluT Timboesti.
Are o intindere de 277 hect.
Cu 0---populatie de 172 familiT,
salí 574 suflete ; 2 bisericr, una
de zid deservitd de i preot,
cintdret si r paracliser, cea-l'altd
de lemn, foarte vechTe, ce servd
de cimitir ; o scoall.
Timna, coz. rur., in jud. Mehedinti,
pl. Ocolul-d.-j., la 37 kil.
de orasul Turnul-Severin, situatd
parte pe vale, parte pe deal.
Se mdrgineste la N. cu com.
Cremenea, la E., cu com. Valea.UrsuluT,
la S., Cu com. Plopi,
iar la V., Cu com. Izvordlul
Pavdtul.
E formatd din satul cu acelasT
nutne si din satul Valea-Perilor,
nurnit i Bdrzuica, Cu mahalalele
Gurdnesti i Drdgulani.
Are o populatie de 740 locuitorT
; o bisericd de zid, flcutd
de decedatul loan Izvoranu,
Cu I preot si 2 cintdretf ;
scoald; i circiumd.
LocuitoriT posea : 34 plugurT,
57 care cu bol, 13 cdrute Cu
caT; 40 stupT; 400 vite marT
cornute, 32 caT, 8 bivoli, 460
oT i 340 rimAtorT.
Budgetul comunel e la veniturr
de 1502 leT, iar la cheltuelT,
de 1012 leT.
Prin aceastA comunA trece oseaua
Timna-Izvordlul-Plopi,
soseaua nationall.
Tot pe teritoriul acesteT comune
trece si calea feratd, avind
gara
Este udatd de riul Husnita,
In partea de N., si in care se
varsd aci Pesceana, si de piriul
MdtuseT, ce se formeazd din
Dealurr sunt:. dealul Dosan,
acoperit cu pddure, i Dealul-
HaimanaleT, pe care este ziditd
biserica.

TIMNA 607 TfIvIPEM
Timna, stafie de dr.-d.-f., jud.
Mehedinti, pl. Motrul-d.-j., com.
Timna, pe unja Craiova-T.-Severin,
pusg in circulatie la 5
Ianuarie 1875. Se aflg intre statiile
Strehaia (14,9 kil.) i Prunisorul
(9,8 kil.). Ingltimea d'asupra
nivelulul MAril, de 1781%82.
Venitul acestel statiT pe anul
1896 a fost de 27239 ley, 12 b.
Timpa, jud. Prahova, pl.
Teleajenul. Izvoreste de sub poalele
munteluT Zgganul, trece pe
lingg mgngstirea Cheia si se
varsg. in riul Teleajenul, pe malul
sting, in raionul com. Mgneciul-
Ungureni. E format din Valea-
Neagrg si piriul Curul-Rosu, care
se unesc spre E. de mgng'stirea
Cheia, i se varsg in riul Teleajenul.
Timpa, picket, cu No. 16, numit
Florile-Albe, jud. Gorj, situat
pe clina de S. a munteldf Timpa.
Poteca ce se privegheazg din
acest pichet trece in Targ pe
muntele Larga, apol pe la Timpa,
s_oboarg in Lotru pe la Plesa-
TimpeT, urmeazg cursul LotruluI,
in jos de poteca ce duce de
la Urdele la Timpa, apol trece
la muntele Pgpusa si de aci in
Novaci, pe poteca Pgpusa-Cazarrnele-Novad,
descrise la pichetul
Bora.
Timpeanul, lac, in jud. R.-Sgrat,
pl. Rimnicul-d.-j., com. Galbenul.
Are o intindere de 30 pog.
Proprietate particular, contine
peste ce se consumg in
comung
munte, in ¡ud. Gorj,
plaiul Novaci, la frontierg, pe
stinga riuluI Lotrul, situat intre
muntil: Tartgrgul, Largile i Balul.
Ad se aflg sucursala vamalg
NovaciTimpa i pichetul de pazg
No. 16, numit Timpa sati Flo-
rile-Albe. Pe aci trece o potecg
in Transilvania.
Timpeni, com. rur., jud. Olt-, pl.
.Serbgnesti, situatg pe piriul Do
rofeiul, la 25 kil. de capitala judetuliff
si la 6 kil. de a plgseT.
Se compune din 3 cgtune
Timpeni - d.- s., Timpeni- d.- j. si
Bacea, cu o populatie de 2200
locuitorl.
Se invecineste la V. cu Perieti
si Mierlesti; la N. si N.-E.,
cu Valea - Merilor ; la E., cu
Icoana i Florul, separata prin
Valea-Rogojina si la S., cu com.
Serbgnesti.
Are 2 bisericI, una in cg.t.
Timpeni-d.-s., clgditg la 1843 de
serdarul Gheorghe Opran i cea
l'altg in cgt. Bacea, fondatg la
1857, deservite de 2 preotI ; o
scoalg, infiintatá. la 1882.
In cgt. Bacea, ceT mal multT
locuitorI sunt mosnenI.
ImproprietgritY dupg legea rural
g din 1864, sunt 211 locuitorI;
iar 56 s'ail improprietgrit dupg
legea insurAteilor din 1879.
LocuitoriT posedg 140 cal,
300 Tepe, 818 bol, 354 vacI,
6200 oT si 500 porcl.
Teritoriul comuner se intinde
de la V. la E., din Iminogul pgng
in Valea-Rogojinef, pe o suprafatg
de 4625 hect.
Femeile Timpene se ocupg
cu cultura gindacilor de rngtase.
Comerciul se exercitg in comung.
de 7 circiumarI.
Veniturile com, se ridicg la
6256 leí, 14 banI si cheltuelile,
la 6254 leI, 14 banT.
O osea vecinalg, care trece
prin centrul comunel si merge
paralel cu Valea - DorofeiuluI,
leagg com. la N. cu gara Potcoava
si la S. Cu com. .Serbgnesti.
Teritoriul comuneI e mal mult
ses, putin ondulat de cite-va dealuti
micI si udat de mal multe
valcele, carT dati in DorofeT ;
TeiusuI i Zmedrioasa pe dreapta
; Bacea, Tgngsuia i Ivgneasa,
pe stinga.
Tot pe teritoriul acesteI comune
trece si Brazda-lui-Novac,
Cu directiunea S.-V. cgtre N.-E.
pe la N. de satul Timpeni, prin
cgt. Bacea, i printr'o pgdure,
numitg Brazda.
Timpeni, cdtun, Cu 113 locuitorT,
pendinte de comuna Vizirul, pl.
Balta, jud. Vasluitt, situat la 67
kil. spre N.
LocuitoriI posedg; 74 boI, 55
vacT, 8 vitel, 51 cal, 283
13 rinigtoff.
Timpeni-de-Jos,cdtun, pendinte
de com. Timpeni, jud. Olt, situat
la S., pe ambele laturI ale
pirîuluï Dorofeiul.
Are o populatie de 500 locuitorT,
din carl 70 improprietgritI.
Elposedà 150 bol, 8o vacI,
100 cal', 1200 oI si 150 porcT.
Cu ocaziunea facerer unel sosele,
tgindu-se un mal, s'ati dezgropat
aci o multime de schelete
omenestY, toate de mgrime naturalg
i cu capul cgtre V. S'ati
ggsit niste inele de argint, cu un
fel de .scaun mare, vre o 3 brgtgrl
marr, tot de argint, 'de o
greutate de 850 grame una, fgrg
nid o inscriptiune, dar frumos
ornate si in forma luI C.
Timpeni-de-Sus, sat, pendinte
de com. Timpeni, pl. $erbgnesti,
jud. Olt, situat pe valea i malul
sting al DorofeiuluI, in formg
de amfiteatru, la N. si in apropiere
de cgt. Timpeni-d.-j. E resedinta
comuna
LocuitorT improprietgriff sunt
so, cu 600 hect. El' posedg
no bol, 180 vacl, 150 ce si
2800
Timpe§ti, sat, jud. Suceava, pe

TIMPLARI 608 TINCANAUL
mo,ia Cu acela§T nume, care formeazg
un trup cu mo0a Baia,
com. Soldgne§ti.
E a§ezat pe coasta rgsgriteang
a dealulni Timpe,ti.
Are o populatie de 115 locuitorT
; o bisericg, in jurul elreia
se aflg cimitirul ora*iluT Fglticeni
O unde se aflá. urmgtoarea
inscriptie:
Tudorache Ciurea, Marele Paharnic,
am zidit din temelie, cu tosa cheltuiala
mea, acest Sfint si Dumnezeesc locas, uncle
se priisnueste hramul Sfintilor Mg Marilor
Voevozt Mihail si Gavril, spre pomenirea
rhposatilor phrintilor si stritmo-
Olor meT si a skracilor locuitorY din satul
acesta, rugind pe totY ceT ce vor mira
In biserica aceasta sK roage pe Dumnezet
pentru mIntuirea pomenitilor si s.-Y Yerte.
Anul 1807, Maui 31.
ImproprietgritT in 1864 sunt :
4 frunta,T, 8 pg1ma4T i 3 coda0,
stgpinind 38 fglcT O 28 prgjinT.
In 1803, a Timpqti a Cluceruldf
Tudorache Ciurea avea 35 liuzT,
plgtind 376 ler bir anual, fiind ,i
3 liuzT de ceT scutitTI (cUricar.v,
VII).
Timplari, sat, jud. Arge§, pl.
Oltulul, pendinte de com. rur.
Barsoiul. Are o bisericg, cu hramul
Adormirea, cu 1 preot §i
I cintgret.
Tincäbe§ti, com. rur., pl. Znagovul,
jud. Ilfov, situatI la 29
kil. spre N. de Bucure§ti. Spre
V. trece ,oseaua nationalá Bucurqti-Ploe§ti.
Se compune din satele : Ciofliceni,
Izvorani, Tincgbe,ti-Filitis
§i Tincgbqti-Mitropolia, cu
o populatie de 1385 locuitorT
§i 317 case.
Are o suprafatg de 6535 hect.;
3 bisericT : la Ciofliceni, Izvorani
li Tincgbe§ti-Filitis ; 1 coalg
mixtg ; 1 moarg cu apg, 1 Cu
yapo:1; 1 pod; 2 bgltT; 1 hele,teti
; 1 maing de treerat cu
aburT.
Locuitoril posedg : 58 plugurT,
43 cu boT, 15 Cu caT; 143 care
O cgrute: 91 cu boT §i 52 Cu
cal; 105 caT O tepe, 7 armasarT,
377 bol, 236 vacT §i viteT,
22 taurT, I 1 bivolT O bivolite,
57 porcT, 25 capre i 959 ol.
Budgetul com, e la veniturl
de 5699 lei, §i la cheltuelT, de
5092 lel.
Comerciul se face de 1 1 circiumarl.
Locuitorl improprietgritT sunt
180 i neimproprietgritT, 174.
Tincäbe§ti-Ciofliceni, mofie li
pticlure a statuluT, in intindere
de 1250 hect., pendinte de
com. Tincgbe,ti, pl. Znagovul,
jud. Ilfov, formatg din trupurile
: TincgbeSi (675 hect.), Ciofliceni
(200 hect.) §i Comora
(375 hect.).
Tincäbe§ti-Filitis, sat, jud. Ilfov,
pl. Znagovul, fgcind parte
din cotn. rur. TincAbqti.
Se intinde pe o suprafatg de
2400 hect., cu o populatie de
242 locuitorr.
Are o bisericg, cu hramul
Ingltarea, deservitg de 1 preot
O 2 cintgretl; 1 moarg cu aburT,
I moarg Cu apg ; 2 maOnT de
treerat cu aburT ; 1 helqteil §i
I pod stAtgtor.
Numgrul vitelor mati e de
151 i al celor miel, de 300.
Comerciul se face de 4 circiumarT.
Tincäbe§ti-Mitropolia, sal, facind
parte din com. rur. Tincgbqti,
pl. Znagovul, jud. Ilfov,
situat la N. de Bucureti, intre
Valea-luT-Baron O Valea-PescgrieT,
brat al bglteT Znagovul.
Spre V. trece oseaua nationalg
B ucurqti- Ploe§ti.
Are o suprafatg de 2190 hect.,
cu o populatie de 399 locuitoa;
o coalg mixtg.
Comerciul se face de 2 circiumarl.
Numgrul vitelor marT e de
270 i al celor miel, de 318.
Tincanaul, com. rur., jud. DO,
pl. Dumbrava-d.-j., la 28 kil.
de Craiova, §i la 13 kil. de
re§edinta p14ei, com. Virtopul.
Situatg pe ambele malurT ale
duluT Dgsngtuiu1,0 pe marginea
pgdureT statuluT, Tincgn41.
Se mgrginege: la N. cu com.
Ciutura ; la S., cu com. Periprul
.5i Sglcuta; la E., cu com.
Ciutura §i Virvorul li la V., cu
com. Sglcuta.
Este accidentatg de dealul
Tincgngul, acoperit cu viT, §i
de pgdurea Tincgng'ul ; prin centru
este tgiatg de valea DgsngtuiuluT,
acoperitg Cu finete, §i
udatg de d'II Dgsntuiul, cu
indreptarea de la V. spre E.
Prime§te in stinga apa DgsngtuiuluT-Mic.
Se compune din treT cgtune :
Drggoaia, numitg in vechime
Iculqti, Mgrgcinele i Tincgngul,
cu re§edinta in cgt. Manga
Are o suprafatg de 4503 hect.,
Cu o populatie de 1520 locuitorY
; 2 biserici de zid: una in
Tincgngul, fondatg la 1852, de
Mitricg Constantin ,i jupin Dumitru
Ciorecan, cu hramul S-tuT
VoevozT, cea-l-altà in Mgrgcinele,
fondatg la anul 1869
de Lepädatu Petcu, Chirea Buit,
Sanda Berceanu §i loan Ciliciti,
cu hramul Sf. Nicolae, deservite
de 1 preot §i. 1 cintgret ;
o §coalg mixtg ; 5 circiumI li
3 morT.
Vite: 40 cal", 214 vite cornute.
Dupg legea ruralg din 1864,
sunt 188 impAmintenitT, dupg
legea din 1879 sunt 18 insurgteT.
Viile in intindere de 186 hect.
apartin locuitorilor, iar o vie
de 36 hect. apartine statuluï.

TINCANXUL 609 TtNTAVA-BANULUI
Cete de mo§nenT se ggsec
in Drggoaia.
Budgetul com, e la veniturT
de 2675 leT, 94 banT, iar la
cheltuelf, de 1712 leT, 63 banT.
Tincinäul, sat, jud. Dolj, pl.
Dumbrava.d..j., com. TincAngul,
rqedinta primgrieT. Are o populatie
de 816 suflete; o ,coalg
mixtg, ce functioneazg din 1882;
o bisericg, fondatg in 1852 de
Mitrica Constantin li jupin Dumitru
Ciorecan, Cu hramul S-tiT
VOiVOZT; 2 &dula
Tinganul, com. rur., pl. Dimbovisa,
jud. Ilfov, situatg lingg riul
Dimbovita, la r6 kil. de Bucure§ti.
Se compune din satele : -finganul
§i Tinganul-Moara, cu o
populatie de 883 locuitorT.
Stg in legAturg cu Cernica ,i
Frunzinqti prin ,osele vecinale.
Se intinde pe o supra fa de
1935 hectare.
Are i bisericg; 1 §coall mixtg;
1 ma,ing de treerat cu abur';
I hele§teti; 2 podurT.
LocuitoriT posedä : 67 plugurT,
50 boT, t7 Cu caí; 112
care O cgrute : 64 Cu boT, 48
cu caT ; 173 caT O Tepe, 3 armgsarT,
213 boT, 2 taurT, 119
vacT ,i viteT, 36 bivolf §i bivolite,
147 porcT, 43 capre O 777 oT.
ImproprietgritT sunt 84 locuitorT
§i neimpropriet4riff, 127.
Comerciul se face de 5 cfr.
ciumarT.
Tinganul, sat, fAcind parte din
com, rur. cu ace1a0 nume, pl.
Dimbovita, jud. Ilfov, situat intre
riul Dimbovita i valea Pasgrea.
Aci este rqedinta primgrieT.
Se intinde pe o suprafatI de
1878 hect., cu o populatiune de
81i locuitorT.
Are o coalg ; o biserick cu
hramul Acjormirea, deservitg de
2 preorí O 2 cintdreV ; 1 hele
teil ; i pod ; o maing de treerat.
Comerciul se face de 4 circiumarT.
Numgrul vitelor marT e de
491 ,i al celor micT, de 944.
Tinganul, mo,vie a statuluT, pendinte
de mIngstirea Vgare,ti,
jud. Ilfov, arendata cu 28400
ler anual.
Are i o pgdure de 1063 hect:
Tinganul, fostd stalie de caT de
po,tä pe la anul 1836, pe drumul
intre Bucure,ti O Un-4,
jud. Ilfov.
Tinganul-Moara, sat, fácind parte
din com. rur. Tinganul, pl.
Dimbovita, jud. Il fov, lingg valea
Pasgrea.
Se intinde pe o suprafatA de
56 hect., cu o populatie de 72
locuitorT.
Proprietatea e a locuitorilor.
Are 1 pod stAtItor.
Comerciul se face de 1 circiumar.
Numgrul vitelor marT e de 55
§i al celor micT, de 23.
Tingujei, com. rur., in partea
de N. a plg§eT Fundurile, jud.
Vasluiti, la 40 kil, de oraul Vasluir'
§i la 14 kil. de Negre,ti,
rqedinta pl4eT.
E formatg din satele : Tingujei,
Grie,ti, RAcea, Moara-luT-
Ciorneiti, Pänoasa li Poiana.MAngstireT,
pe o suprafatA de 4044
hect. §i cu o populatie de 565
familiT, sati 1323 suflete.
Are 2 bisericT ,i o §coalg.
Comerciul se face de 6 persoane.
Vite : 675 vite marT cornute,
163 cal, 1600 oT, 56 capre, 160
rimAtorT.
Budgetul comuneT e de 3055
leT, 30 banT, la veniturT, §i de
2773 leT, 18 banT, la cheltuelT.
Tingujei, sal, in centrul comuneT
Tingujei, pl. Fundurile, jud. Vasluiä,
situat pe un podi§, inconjurat
de dealul Gorgana la E.,
de dealul Cojana ;ii Toaca la
N., de doug movile §i de valea
Onaca la S., iar la V., de frumoasa
vale a piriulur Sacovgtul.
Are o suprafatg de 1344 hect.,
cu o populatie de 120 familiT,
salí 413 suflete.
Este resedinta comuneT. Are
o bisericg, fácutg la 1845 de d-1
Grigore Carp, §i o coalg infiintatg
la 1867.
Vite : 329 vite marT cornute,
68 caT, 678 oT, 84 capre ,i 384
rimAtorT.
'Mitaya, com. rur., jud. Ilfov,
pl. Sabarul, situatg spre V. de
Bucurwi, intre riul Rgstoaca ,i.
Arge§ul, la 26 kil. de BucureAi.
Stg in legAturg Cu BAlApeni ,i
GrAdinari-FAlcoianca prin o qosea
vecinal.
Se compune din satele : Tintava-BanuluT
.1i Tintava-BAll§oaia,
cu o populatie de i180 locuitorT.
Are o suprafatg de 1127 hect. ;
o bisericä ; o pcoalg mixtg ; o
moarg Cu apg ; 2 podurT.
Budgetul com, e de 3073 leT
Ja veniturT, i de 3148 leT la
cheltuelT.
LocuitoriT posea 103 plugurT :
63 Cu boT, 40 cu cal'; 167 care
li cgrute : 92 cu boT, 75 Cu caí;
170 caT §i Tepe, 180 oT, 270
vad ,i viteT, io taurT, 12 bivolf,
558 01 §i 20 pura.
Tintava - Banulul (Dirvari),
sat, fAcind parte din com. rur.
Tintava, pl. Sabarul, jud. Ilfov,
situat la V, de Bucure,ti, pe
malul drept al riuluT Rgstoaca,
intre riul Arge §i Rgstoaca.
Se intinde pe o suprafatg. de
751 hect., cu o populatie de
867 locuitorT.
Aci este rqedinta primgrieT.
66700. Morolo Dlefionar Goografic. Vol. V. 77

TÌNTAVA-BXLWAIA 610 TiRGOVI§TEA
Are 1 bisericg, cu hramul
Sf. Treime, deservita de z preot
§i 2 cintaretT; 1 moarg cu apa ;
i pod ; o scoala mixta.
Comerciul se face de 5 circiumarT.
... Numarul vitelor marT e de
416 si al celor micT, de 526.
Tintava-Bälä§oaia(Bäcanul),
sat, facind parte din com.
rur. Tintava, pl. Sabarul, jud.
Ilfov.
$e intinde pe o suprafata de
376 hect., cu o populatie de
312 locuitorl.
In raionul satuluT e o padure
de vr'o 30 hect.
Comerciul se face de I circiumar..
Numarul vitelor marT e de
226 si al celor micT, de 122.
Tirbe§ti, aftun, al com. Baldovinesti,
pl. Oltetu-Oltul-d.-s., jud.
Romanati, la 5 kif. spre V., situat
pe niste dealurT, aproape
de hotarul judetuluT, la 8 'ja kil.
de Bals. Are o populatie de
117 locuitorT.
nrcovul, com. rur., in jud. Buzail,
pl. Pirscovul, situata d'a-lungul
vgiT Tircovul si pe malul sting
al riuluT Buzati, la 28 kil., 500
m. de orasul Buzgli.
E formata din at. Gura-TircovuluT,
Olesesti, Tircovul si
Trestieni, cu o populatie de
900 loeuitorT,
Are o suprafata de 12 30 hect.;
2 bisericT, deservite de 1
preot, 2 cintaretT li 1 paracliser,
catedrala fiind cea cu hramulAdormirea-MaiceT-DomnuluT;
1 scoala; 2 circiumT.
Vite : 168 boT, 140 vacT, 38
viter, 2 cal, 9 Tepe, 3 minjr,
800 oT, 24 capre si 116 porcT.
LocuitoriT posea 88 stupT.
ProprietatT mal insemnate sunt:
Tircoveneasca si Oleseasca, ale
cetelor de mosnenT TircovenT.
Budgetul com. e de 951 leT,
98 bard.
Locuitorif din comuna Trestieni
sunt improprietaritf pe
mosia Lunca-Frumoasa.
Terenul este accidentat, avind
forma uneT arene, care din virful
muntelur Mima se !asa pana
in albia riulul Buzar'.
Cale de comunicatie e drumul
natural pe valea TircovuluT.
D-na Zinca Tircoveanca poseda
un hrisov de la MihaT-Viteazul
prin care se recunoaste
oare-care drepturT mosnenilor
din aceasta comuna.
Tircovul, cdtun, al com. Tircovul,
jud. Buzar', Cu 270 locuitorT
si 65 case ; are subdivizia
Fundul-TircovuluT.
Tircovului(Fundul-)(Schitul),
subdivizie a comunei Tircovul,
jud. Buzad, com. Tircovul.
nrcovulul (Gura-), cdtun, al
com. Tircovul, jud. Buzati, cu
i6o locuitorT si 39 case.
TircovuluI (Schitul-), fost metoh
al EpiscopieT Buzail, jud.
Buzaii, com. si cat. Tircovul,
azT biserica de mir.
Tirgovi§tea, com. urb., situatg
cam in centrul jud. Dimbovita,
a carel' resedinta este. Are o
populatie de 7812 locuitorT. Este
asezata pe loc ses, pe malul
drept al dula Ialomita, aproape
de locul unde acest riti scapa
din muntT si serpueste spre S.-E.
In partea de N.-V., V., S.-V.,
S. si S.-E., orasul e incins cu
un sant si cu un zid, ambele in
stare de ruina, care ati forma
unuT semi-perimetru de poligon,
aproape regulat si care din (listanta
in distanta sunt intrerupte
de 12 metereze sara forturT de
aparare. $antul cetateT dateaza
din timpul luT Matheiti-Basarab
si a fost pe alocurea reconstruit
la 1821 de Al. Ipsilante.
Are dota scoale primare de
bletl, doug de fete si un gimnaziti.
BisericT sunt 24, din care
19 functioneaza si 5 sunt in
ruina. Din cele in fiinta sunt mal
insemnate : Mitropolia, templu
mgret, care sta in picioare de
370 anT si pare ca a fost regina
tutulor bisericilor din Tara. Ea
are 9 turnurT marT si miel si a
fost invelita toata cu plumb.
La revolutia din 1821, se zice
ca soldatiT luT Ipsilante ati luat
plumbul de pe biserica si ail
facut dintr'insul gloante, lasind
numaT pe cel de pe turnurT.
Neagu Basarab, fondatorul vestiteT
mangstirT de la Curtea-de-
Arges, a pus temelia si mitropoliel
din Tirgoviste, la 1515.
In nauntrul el sunt mar multe
morminte pretioase a diferitT Mitropolip
si Domnl aT Tarif. Mitropolia
vechie a fost radical reconstruita
de catre d. Lecomte
du Nouy, dar inca nu e zugravita.
Mara de Mitropolie se afla:
Biserica Curtea-Domneasca, reconstruitg
de Petru-Voda-Cercel,
pe la 1585, si mal tirziii reinoita
cu totul 0 impodobita la 1699
de Constantin Brincoveanu. La
1745, Grigore-Ghica o mal repara
si infrumuseta ; dar arzind
si daralnindu-se de un cutremur
mal pe urma, fu iarasT rezidita
si impodobita la 1748, tot de
Grigore-Ghica. Asta-A acest templu,
de pi vechiti, este solid ;
zugraveala, ornamentele si timpla
sunt lucrate in aur, pgstrindu-se
aproape cum erail in vechime.
L'higa acest monument
pretios sunt ruinele palatelor
DomnestT si subteranele salí drumutile
pe sub palate, despre

TIRGOVIMA 611 TIRGOVIMA
care se vorbqte a unele merg
chiar afarg din ora., pe sub pamint.
Tot aci este Chindia, un
turn de observatie, care se crede
a fi fgcut de Mircea-cel-Mare,
impreung cu palatele. Chindia
insa se cam ruinase ; dar la 1844
s'a reparat de Bibescu-Vodg.
Acest turn se compune din doug
partT. Partea de la bazg are
forma unul trunchia de piramidg
patrunghiularg, claditg toatg de
piatr i inalta cam de To m. ;
a doua, partea de sus, are forma
cilindricg i e cladita din caramida
i ne tencuitg. Aceastg
parte la extremitatea superioarg
are, de jur-imprejur, in forma
circularg, niaì multT stilpT de zid
de forma paralelipipedica, de
inaltimea unuT metru §i prin,T
unul pe altul cu lanturT de fer.
Partea cilindricg este cam de 30
metri. De la acest turn a ramas
in popor zicatoarea : «A ajuns
soarele la chindiT», adicg la un
punct al zileT, end trebue a se
pune la masa, fiinclcä in timpurile
trecute DomniT aveati obiceill
a pune la masg sg le
cinte muzica din virful acestuT
turn. Asta zi inca exista cintecul
chindia, care este un fel de joc.
Biserica Stelea-VechTe, linga cazarmele
militare de dorobantr §i
calgra0. Aceasta bisericg s'a facut
dupg modelul bisericel TreT-
IerarhY din Ia0 de cgtre Vasile-
Lupu, Dom nul Moldova, la 1645,
in locul alteT bisericT vechT, ce
fusese ridicatg de mult de un
negustor, anume Stelea. Aceastg
bisericg in timpul luT Mateiil-
Basarab era inconjurata de zidurT
groase i Make i avea in
curte palaturT metropolitane. In
curtea SteleT-VechT, se zice ca
ar fi stat patriarhul Nifon, pe
vremea luT Radu-Vodg-cel-Mare.
NumaT poleiala crucilor de pe
turnurT costa pe Vasile-Lupu
700 galbenT venetianT. Stelea,
ca i toate cladirile vechT din
Tirgovi,te, a suferit multe.
Biserica Sf. Nicolae pe strada
Brincoveanu, facuta--de Mateiti-
Basarab in anul morteT sale,
1654. In apropiere de aceastg
bisericg, se afla Tunelul, care
este o mare clgdire particularg,
facuta pe una din pivnitile cele
mg marl din Tirgovi0ea, ce se
zice a a fost a DomnuluT
coveanu Basarab.
Biserica Sf. VinerT, a§ezata intre
ruine, aproape de Curtea
Domneascg. Aceastg bisericl
este 0 ea foarte vechre. La 1595,
dupg lupta de la Caluggreni,
Mihaill-Viteazul, ducindu-se in
muntT, Sinan-Pap intra in Tirgovi§te,
îí stabili cartierul general
in palatele i Curtea bisericer
Sf. Vinerf, pe care o prefgcu
impreung cu palatul Domnesc
in cetgtuie, din care 0 azT
se mal vgd doug zidurT groase
arcurT mgrete de port! de cetate.
In ipoi, d. profesor Tocilescu
a reggsit pe teren fortgreata
luT Sinan-Pap, adicg zidurile
imprejmuitoare. In jurul acestel
bisericT se vgd ruine de palate,
care se zice ca la 1821 erati
in bung stare, aproape de locul
unde Ipsilante, cu ZavergiiT sgT,
aî prins pe Vladimirescu.
Afar-a de aceste, semnalgm
ca bisericT mat putin insemnate :
biserica Sf. Nifon, biserica Simuleasa,
biserica Alba, biserica
Ro0e i biserica Stolnicul pe
Strada-Mare; biserica Cretulescu,
biserica Sf. Dimitrie, biserica Sf.
George, biserica Lemnul, biserica
Tirgul, biserica VoevozT,
biserica Geartul, biserica Izvorul
TamaduireT. ApoT in ruing :
Biserica-Vg rzarul, cladita, se zice,
de catre Ghinea Vgrzarul, ministrul
luT Mateiti-Basarab ; biserica
Catolica, ziditg in timpul
luT Negru-Voda ; biserica sí.
Constantin, in care se zice ca
s'a fgcut jurgmintul de alianta intre
Mihaili Viteazul, Aron, Domnul
Moldovet, i Sigismund Batori,
Domnul TransilvanieT, contra
Turcilor ; biserica Sf. loan,
biserica sf. ImpgratT, §i in fine
capela de la cimitir, care este
afarg din ora, in apropiere de
gara drumuluT de fer. Ca mgnastirT
din apropiere citgm : mgngstirea
DealuluT i Viforita.
Pe locul deschis dintre Funclarie,
Mitropolie, strada ProgresuluT,
Industria 0 Stelea-
VechTe, este tirgul sauí oborul
de saptaming. Ad, in fie-care
saptaming, Joia i Vinerea, se
face mare comerciti cu tot felul
de articole.
Tirgov4tea este orapl rominesc
cel mal vechiti, datind innainte
chiar de fundarea principatuluT
TgriT-RomineM. Este
cea d'inteiti i cea mal vechie
capitala a Tara, constatata prin
documente, 0 a ramas ca atare
pana pe vremea luT Gheorghe-
Voda Ghica (1659-1660), care
din porunca Turcilor muta pentru
tot-d'auna capitala TariT la
Bucure§ti §i &lima la pamint
zidurile Tirgovi§teT i mangstirile
de prin prejur; aceasta pentru
ca Poarta sg fie maT sigurg
de credintaDomnilor (Tocilescu,
«Manual de Istoriea Rominilor ,
1900, pag. 370).
A face istoria orapluT este
a scrie istoria TariT-Romine01.
Vom da cite-vaindicatir numar
Pe la 1515, Neagu Basarab fgcu in
Tirgov4te biserica Sf. Gheorghe,
care azT e in ruina, i zidi din
temelie Mitropolia. Tot Neagu
strgmutd de la Argq tronul
metropolitan in palatele MitropolieT
din Tirgov4te. Mitropolia
din Tirgov4te, in acel timp,
avea in prejurul sail palate §i
gradinile cele mar frumoase,
care coprindeati mal tot oborul

TIRGOVITEA 612 TIRWRUL
I-undaria de azi. Pe la
1583, Petru Cercel mal inavuti
Tirgovistea cu biserica Domneasca.
Apo/ peste 12 anT, la
1595, in timpul ,lui Mihaiti Viteazul,
SinanPasa cuprinse
govistea, intra in ea si prefacu
Curtea domneasca si biserica
Sf. VinerT in cetatue de aparare.
Aceste Intariri se vad
azT; dar Mihaitl prin vitejia luT
Ii scoate d'aci. In timpul luT
Mateiii Basarab, Tirgovistea a
ajuns la apogeul san. In acest
timp orasul era bine canalizat,
stradele frumos pavate, si orasul
avea peste 60000 locuitorT.
Mateiti repara din temelie zidurile
cetatet El fácil biserica Sf.
Nicolae-Vechiil la 1651 si Sf. Nicolae-Noti
la 1654. Pe timpul
lul, la i65z, Vasile Lupu, Domnul
MoldoveT, fiind in relatiT
prietenestl cu Mateiti, facu biserica
Stelea. Un viene musca
din linistea luT Mateiti si din
fericirea : el nu avea armata
romineasca, ci niste straini
cu plata, numitT SeimenT.
SeimeniT nu s'ail sfiit a ucide
chiar in palatele domnestI, care
sunt azT in ruina, pe Ghinea
Varzarul i Armasul Radu Olarul,
ceT d'intiiii sfetnicT aT
Chiar Domnulul eT iT
inchisera portile cetAteT bite()
zi cind venea de la Curtea-de-
Arges, zicindu-T : InapoT, nu ne
trebue Domn batrin», cela ce
grabi moartea bunuluT Domn.
De la Mateiti Basarab
govistea a inceput a da indarat.
La 166o, Vizirul Cupruli a
dat ordin de s'a darimat cetatea
si s'a mutat capitala in Bu
curesti. Sub Grigore Ghica II,
pe la 1748, tot se mg facu reparatie
i imbunatatirT palatelor
domnestT ; dar sub Constantin
Mavrocordat, TurciT ars -cu
totul, daramind i toate intariturile
cetateT, ca sa numaI ra-
mina de cit cenusa, spre a nu
avea eT de ce se maï teme.
Pana i orasuluT, unul din
domeniile cele mal intinse din
Tara, era sa fie data zestre fiiceT
sale de un Domn fanariot al TareT
(Sutil); dar s'ají rasculat orasenil
ca un singur om, dus
la Bucuresti cu jaiba in protap
si cu rogojinT pe cap si ati protestat
sa nu 11-se instrAineze mo-
; cererea lor a fost ascultata.
Tirgovistea nu numaT in
timpurile eT de marire a fost
cuibul eroilor i oamenilor
marT aT Tare; dar si in epoca
eT de decadenta. Asa, pe la
1786 s'a näscui: la cit1-va kil.
de Tirgoviste, in com. Vacaresti,
poetul, literatul i marele
patriot romin, loan Vacarescu,
al caruia nume Il poarta
gimnaziul din Tirgoviste. La
1802, s'a nascut loan Eliade Radulescu,
pärintele literatureT romine.
Casele in care s'a näscut
el sunt inca: in fiinta linga biseserica
Voivozl. Eliade a cintat
ruinele Tirgovister. Tot in
Tirgovi,te s'a nascut poetul si
fabulistul Gr. Alexandrescu, la
1812. El a fost elevul lul Eliade.
Un bust al sati infrumuseteaza
gradina orauluT. Poetul Vasile
Cirlova s'a näscut asemenea
in Tirgoviste, la 1809.
Tirgovi§tea, stafie de dr.-d.-f.,
jud. Dimbovita, com. Tirgovistea,
pe linia Titu-Th-govistea-
Pucioasa, pusä in circulatie la
2 Ianuarie 1884.
Se afla intre statiile Vacaresti
(7,1 kil.) i Doicesti (9,9 kil.).
Intre Tirgovistea si Doicesti se
afla halta
Inaltimea d'asupra niveluluY
MariT de 276m,26. Venitul acesteT
stat4 pe anul 1896 a fost
de 253261 leI si 97 banT.
Tirporeanca, $at, flcind parte
din com. rur. Ploestiori, jud.
Prahova, pl. Tirgsorul,
Are o populatie de 317 locuitorT.
In cimpia de linga acest catun
se afta ruinele uncí bisericI.
Inainte de 1848, in jurul aceleT
bisericI se afla un tirgsor
numit Bereasca, format din locuitorl
bulgarT, venitY aicl in
urma rezbelulul ruso - turc din
1828.
Proprietarul mosieT, voind a-T
impune la daca, el' n'ati voit
sa se supuna, darimat singurT
casele retras la Ploesti,
in partea de N., pe malul
Dimbului, ce se numeste i azi"
mahalaua sirbeasca.
Tirporul, plasd, jud. Prahova.
Se margineste la E. cu
Crivina si Cricovul, de care se
desparte printr'o linie mixta dusa
de la N. la S. si care trece pe
la E. de comunele: Blejoiul.Strimbeni,
Ploesti, Popesti i Tariceni ;
la N., cu plasa Podgoria, unde
Hui Teleajen formeaza un unghiti
ascutit cu limita de N.-V. a
piase si care trece pe ling4
cornunele : Paulesti, Tirgsorul-
Non $i Vladeni-Margineni ; la
S. cu judetul Dimbovita, de care
se desparte prin piriul Cricovul-
Dulce.
Se compune din 14 comune
rurale si una urbana, cu resedinta
plaseT in com. Tirgsorul-
Noti.
Partea de N. a plaseT este
deluroasa, acoperita cu vil
padurT. Partea de V. si S. are
indestulatoare locuri de finete
si produce cereale. Ad sunt
cite-va padurl.
RiurT insemnate sunt Prahoya,
Cricovul - Dulce si Leaotul.
Plasa Tirgsorul are II parohir
jo filiale.
Parohiile sunt: Tariceni, 5irna,

TIRGSORUL 613 TIRGSORUL-VECHIU
HIbudul,Popqti, Strejnicul, Cocorg,ti-Coltul,
Pgule§ti, Ploe§tiori,
Tirporul-Noti, Mänqti i VIIdeni.
Tirg§orul, sat, fäcind parte din
com. rur. Tirporul-Vechitl, pl.
Tirporul, jud. Prahova.
Tirporul, mandstire, in jud. Pra.
hoya, pl. Tirgorul, com. Tirgsorul-Noil.
UrmAtorul hrisov, de la Alexandru
Ipsilante, ne aratä
mängstirea Tirg.5oru1 s'a fondat
de Antonie-Vodg, in a doua jumätate
a secoluluT XVII, §i cg
a fost scutitä de toate dAjdiile
puse pe alte mänästirT :
SfinteT o dumnezeevter manastirT Tirgvorul,
unde se cinstevte vi se praznuevte
hramul sfintilor i afara de trupurY, maY
mar! VoevozY i ArhistratigY, Mihail vi
Gavriil, care este zidit i Inaltata din
temelia e! de Domnia-sa Antonie-Voda
cuviosuluT egumen Kir tutulor
parintilor clingier eitY se afia locuitorY
la aceasta sfinta manastire, ca A fie
sfinta manlstire In pace v't Yertata de
toate dajdiile i orInduelile ce vor evi
de la visteria DomnieY.mele pe alte manastirl
de nicY unele val satl supurare sil
n'alba ; j iar sa fie sfinteY manastirY
mill de la Domnia-mea sä sibil a lua
In totrY aniY din vama Ploevtilor cite talerY
una sial, care batir A alba a-Y da
vameviY de doua orY 'litem an, /usa la
Sf. Dimitrie taleif cincY-zed vi la Sf.
Gheorghe talerY cincY-zecY. Avijderea
drepte bucatele manastireY sil. fie scutite,
stupY i rimatorY de dijmarit i vinul
de vinaricr, i doul pivnite In oravul
Ploevti scutite i n'Arate, de vama, de
fumarit, de caminarit, de vin Domnesc
vi de ot vatavesc; j iar sa fie sfinteY
manlistirY, mila de la Domnia mea sit
aibli a lua In totT aniY mertic de sare de la
Ocna Telega pe an bolovanY douit sute,
la vremea chid vor lua i alte sfinte
manastirT i sa facl ca dInsa orY ce va
vrea, vi de catre nitnenea
nu aibl, numaY i egumenul dupl avezamintul
ce s'a flicut sä aibl a da
ruptoarea de sfintul Pantelimon, unde
este Inchinata, pe an talerY una sida, la
sflntul Gheorghe talen l cind-zecT vi la
sfIntul Dimitrie talerY cincr-zed ; vi pentru
ca sa se pazeasca mila aceasta ne-
stramutatii, A aiba de unde a da vi baticul
cu care A se ajutoreze sama bolnavY
de la spital 1i pentru ca A fie
DomnieT.mele vi riiposatilor Intru fericire
parintilor Domnief-mele vecYnica
pomenire, am /ntarit Domnie-mea hri.
soyul acesta cu InsavY credinta Domniermele
1w Alexandru Ipsilante Voevod
cu credinta prea iubitilor DomnieT-mele
fi! Constantin-Voevod, Dumitravcu-Voevod,
vi martorY punem pe toft cinstitir
credincioviY boeif ceY mar! aT divanula
Domnier mele, Pan Dumitrache
Ghica Ve! Ban, Pan Nicolae Dudescu
Vel Vornic de Tara-de-Sus, Radu Vacarescu,
Vornic de Tara- dejos, Pana. Filipescu
Vornic de Tara-de-Sus, etc. vi
s'a pus hrisovul acesta In anul dintliit
al Domnier-mele, ad In Bucurevti, la
leatul de la Adam 7283, iar de la navterca
DomnuluY nostru Is. Hrist. 1775,
Iunie 22.
De-asupra u,eT se cite,te o
inscriptiune aproape tearsä, literile
fiind mäcinate. AstäzI biserica
fiind dezvälitä i servind
de adäpost vitelor, e condamnatä
a se desfiinta. Cite-va pie.
tul-Y murale ail fost luate
depuse in muzeul national de
antichitätT, prin ingrijirea directiuneY
acestuT a,ezamint.
TIrg§orul-Noil, com. rur., jud.
Prahova, pl. Tirporul, situatg
in partea de E. a apeT Leaotul,
la fo kil, de capitala judetulta.
Aci e re,edinta
Se compune din z atune :
cäruia locuitoriT
'T mal zic i Cringul-Teitiluï,
nume pe care l'a purtat oficial
päng la 1857, iTigAnia, numitg
Tigänia-Stoenqti. Are o populatie
de 1127 locuitorT.
In comunä e mänästirea Tirg-
§orul, iar in cgt. Tigrtnia o biseria
ziditä la 1827 de Arhiereul
Ioanichie i Jupin Voicilä,
deservità de un preot, plätit de
Eforia Cretnlescu.
LocuitoriT, in numär de 147,
s'ati improprietärit la 1864, pe
mcOa azI proprietate
a EforieT Spitalelor Ci-
vile, §i Tiggnia, proprietate a bisericeI
Cretulescu.
Ef ail : 56 caT, 345 boT, 122
vacT, 3 capre, 735 oTi 154 pord.
In raionul comuneT, pe apa
Leaotul, numitä i Moruzi, sunt
doug morT.
Are o suprafatä de 2459 hect ;
o §coalg; un oficia telegrafo
poSal; un penitenciar niilitar.
Comerciul se exercitä in comung
de 5 circiumarT.
Mara de ,oseaua dintre Tirg-
§orul i Tirgovi,te, prin com.
Dirmonqti, Haimanalele, etc.,
prin com, mal e o altä osea,
ce-T inlesne,te comunicatia spre
Arice0i, Nedelea i Flore§ti,
unindu-se cu §oseaua nationalä
Ploe,ti-Brapv, la locul numit
Doug-Circiume. Tot aceag
sea inlesnqte comunicatiunea
intre Tirporul i Ploe,ti, pe la
punctul Tiggnia.
Pe teritoriul comund se aflä
8 movile de diferite märiml
a§ezate in di ferite directiunT. Dintre
ele numaT treT ail numirl :
Movila-Mare, situatä la V. de
cät Tirgorul, intre riul Prahoya
§i apa Leaotul, fäcind ho.
tar intre mo0a Tirg,orul i Ti
gänia ; Movila-FlueruluT, pe malul
sting al LeaotuluT; §i MovilaluT-Serban,
situatä la E. de Tirgsorul
)
Din restul de 5 movile, färä
numirT, 3 sunt situate la E. de
Tirpor, lingg pädurea CringulluT-Bot,
una la N. §i alta la S.-
V. Pe toate aceste movile, a
farä de cea mare, se cultivä cereale.
E udatä de riul Prahova §i
apa Leaotul nurnitä §i Moruzi.
Tirg§orul-Vechitl, com. rur., in
jud. Prahova, pl. Tiroorul, situatä
pe malul drept al piriuluT
Leaotul i malul sting al Pra
hover, la fo kil, de capitala jud.
§i la 4 kil, de rqedinta pl4eT.

TiRGUL 614 T1RGUL
Se compune din 4 cgt. : Mgporul,
StIncepti, Dedulepti pi Coltul.
Are o suprafatg de 1250 hect.,
cu populatie de 803 locuitorl ;
2 bisericT, una in cgt. Tirgporul-
Vechiti, cu hramul Sf. Nicolae,
fondatg la 1884, pi cea-l'altg in
cgt. Stgncepti, cu hramul
ApostolT, fondatg de locuitorT,
ca cea din Tirgporul, la 1874;
o pcoalg; 3 circiumr.
Un numgr de 136 locuitorI
s'ají improprietgrit la 1864, pe
Inopia EforieT, din care li
dat 120 hect. ET : 58 cal,
o iepe, 402 bol, 120 vacT, 24
bivolf, 724 oT.
in raionul com. e o fabricg
de spirt pi 4 morT de apg : 2
pe apa Leaotul, una pe izvorul
Bularul pi una pe Pantelimon.
Budgetul com. e la veniturT
de 6376 leT, pi la cheltuelT, de
4548,88 le!.
O posea comunalg inlesne,te
comunicatia cu com. Strejnicul,
cea mal apropiatg.
E udatg de riul Prahova, de
apa Leaotul, izvoarele Bularul
Pantelimon. Se mgrgine,te cu
comunele : Tirgporul-Notl, Mgnepti,
Cocorgpti, Negoepti, Ploepti
i Strejnicul.
Tirgporul este unul din orapele
vechf ale TgriT. Il ggsim deja
mentionat pe timpul luT Mircea
Vodg Basarab (1386-1418) bite°
poruncg domneascg a fiuluT
sgti Mihaiii. Este in 'relatiunT
strinse comerciale cu Brapovul.
Cu infiintarea orapluT Ploepti,
pe la finele secolulur al XVI-lea,
Tirgporul ipT pierde treptat din
vechia sa insemngtate, ast-fel
astg-zT nimic nu mal amintepte
trecutul sgri, de cit ruinele unef
vechT mgngstirT situata pe o ingltime.
Tirgul, p/asii, in jud. Botopani.
Se intinde pe dealurile dintre
Siret i Sicna, in partea de N.-V.
a jud. Botopani. Se mgrgine,te
la N. cu jud. Dorohoiii ; la E.,
cu pl. Jijia i Miletinul ; la S.-V.,
cu pl. Copula i Siretul.
Se compune din 8 comune :
Bglupeni, Botopani, Coste,ti, Costinepti,
Cucoreni, Curte,ti, Mdngstireni
i Poponti.
Aceastg plasg e strgbgtutg de
dealurile ce se prelungesc de la
N.- V. spre S.-E., intre riul Siretul
Jijia, de ambele pgrt1 ale piriuluT
Sicna ; multe din ele sunt
nipte platourl intinse. Ele se impart
prin valea SicneT in doug
grupe : dealurile din dreapta Siena
i dealurile din stinga sa.
Cele mal insemnate sunt :
In stinga SicneT: Cotirgaci, Movila-VulturuluT,
Nicpeni, Teipara,
in com. Costepti ; Cripma-MinzuluT,
Gherman, Rgchiti i Teipoara,
in com. Poponti ; Coparilor,
LupuluT, PuturosuluT, Curmgtura,
Humgria, Ionete pi Valea-SantuluT,
in com. BIlupeni.
In dreapta SicneT : ArapuluT
(Licache), Dolina, Staniptea, Sicna,
Vasilincea, in com. Costinepti
; Armanul, BrAiasca, Botopanca,
Budgiul, Harangiul, Humgria,
Cornul, Curmgtura, Meica,
Slatina i Sicna, in com. Cucoreni
; CipmeleT i SicneT, in com.
Poponti ; Agafton, Bobeicg, Balta-Arsg,
Bgsgrgboaia, Birul, Chirivoaia,
Conegi, Crivgtul, Hulmul,
Humgria, Hliboci, Lebgda,
Micul, Manole,ti, Nisipgria, Radiul,
Sicna, Tirgul, Via pi Vulturul,
in com. Curtepti ; PostuluT,
In comuna BAlupeni (v. a. n.).
Vgile mal principale sunt: Valea-SicneT,
care strgbate plasa
prin mijloc, valea Teipoara
Valea-GrajduluT in stinga pi valea
Drgsleuca in dreapta.
Valea-SicneT e bogatg in iazurT,
stuhgriT i papurg.
Apele ce udg plasa sunt :
Sicna, pida care izvorepte din
jud. Dorohoiù, strgbate pl. de
la N.-V. spre S.-E., prin valea
Sicna. E un piriti mic, dar pri
mete alte multe piriiape. Dupg
ce formeazg in cursul sgii o multime
de iazurT marT i bogate in
pepte, se varsgin Jijia, la Todireni.
Prime,te, in stinga: Tei,oara,
care izvore,te din phdurea Cioara,
din jud. Doroiniti, pi se varsg in
iazul Stgnceni, in com. Bglupeni.
Piriul-Porcgrier pi Prisecer, pe
mopia Stgnceni, com. Bglupeni,
ca re se varsg in iazul Stgncenilor ;
In dreapta Bucecea cu Dolina
Vasilincea, in com. Costinepti ;
Budgiul, in com. Cucoreni.
Drgsleuca, care curge din iazul
Loeptilor, com. Cocoreni, cu piraiele
Slatina, Loepti i Brgiasca,
prin com. Cucoreni, apor, trecind
prin com. Curtepti, primepte piraiele
IoaneT, Olmul, Baisa, Hliboci,
Turcani, Izvoarele, Broscgría,
Sgliptea pi trece in com. Bglupeni,
i primind Cgcaina i Cirnitura
se varsg in Sicna, com.
Bglupeni.
Birlgdeanca, care curge prin
com. Bglupeni pi Drgcpani pi se
varsg in Siena.
Sunt 42 iazurT pi 7 bgltT, din
care cele mal insemnate sunt :
Drgcpani, in com. Drgcpani, Iazul-Stgneptilor
pi Zosinul, in com.
Rgchita i Vasiliul in
com. Poponti.
Plasa Tirgul se compune din
28 comune formate din orapul
Botopani pi 42 sate pi se administreazg,
unitg cu pl. Miletinul, de
un sub-prefect, cu re,edinta in
Botopani.
Are o suprafatg de 46000
hect., cu o populatie de 49123
locuitorT ; 49 bisericT, deservite
de 58 preotr pi 83 cintaretT; 28
,coale, conduse de 67 invgtgtorl
pi 16 invItgtoare ; 24 morT
de apg, i 9 morT de aburl;
fabricg de tabIcit peile ; i de
bere ; i de spodium ; i de ci-

TIRGUL 615 TIRGUL
coare; T de vax si cerneala;
5 de luminarT si sapun ; j de
spirt (alcool); ma multe fabricT
de cardmida.
Cerealele, finetele si imasele
ocupa in plasa cea maT mare
parte din teritoriti ; padurl maT
multe se Oa in com. Cucoreni,
Curtesti, Costinesti si Baluseni,
iar vil, in com. Botosani, Curtesti
si Balusani.
LocuitoriT poseda : 12588 boT
si vacT, 30 bivolf, 2099 caT,
15438 ol si 3703 porcT; 1849
stupT cu albine.
Se exporta cereale, vite si
produsele indigene, importinduse
produse manufacturare, coloniale,
maOnf agricole, ferariT, etc.
Piata cea maT importanta e
orasul Botosani.
Caile de comunicatie sunt :
Calea ferata Botosani-Veresti,
care are 2 statiunI in plasa:
Botosani si Leorda.
oseaua nationala Dorohoiii-
Botosani - Hirlaul, trecind prin
Cucoreni, Poponti, Curtesti si
Baluseni.
oselele judetene : Botosanitefanesti,
Botosani-Seveni (jud.
Dorohoii1), Botosani - Burdujeni
si Botosani-Falticeni, precum si
maT multe sosele comunale.
Tirgul, plasd, in partea de E. a
judetuluT Tutova.
Se margineste la N. si N.-V.
cu jud. Falciii, pl. Simila si pl.
Tutova, despgrtindu-se de cel
d'intiiii prin hotarele artificiale
ale mosiilor limitrofe, de cea de
a doua parte prin hotare artificiale
si parte prin did Birladul,
si de cea a treia tot prin hotare
artificiale; la S. si S.-V., cu jud.
Covurluid, de care se desparte
prin hotare artificiale, sicu pl. Corodul,
de care se desparte parte
prin hotare artificiale si parte
prin pirlul Jeravatul., laV. Cu pl.
Pereschivul, de care se desparte
prin hotare artificiale; si la E., cu
provincia Basarabia (Rusia), de
care se desparte prin riul Prutul.
Pamintul plase este ses, lar
in partea despre E., baltos.
Este udata, in partea despre
E. de dill Prutul; in interior, de
piriul Elanul, care se varsa in
Prut, pe teritoriul jud. Covurluiii,
incarcat pe dreapta cu plraiele Mihoaia,
Ser atul si Liscovul; in partea
de V., de riul Birladul, care
primeste pe stinga piraiele Recea,
Trausul si Trestiana ; si in partea
de S.-V., de piriiasele Vinderei si
Docani, afluentI aT JeravatuluT.
Riul Prutul formeaza in plasa o
multime de baltT.
Are 17 comune, din care
T urband, cu o populatie de
19045 locuitorT ; 37 bisericT ; 19
scolT primare mixte ; un oficiu
postal rural in com. Slobozia-
Zorleni, pentru pl4ile Tirgul si
Simila. Aceste doua OW sunt
impartite in 9 sectiunT, avind
afara de biroul din Zorleni, inca
3 birourT sucursale : in Murgeni,
In Bacani si in Banca.
Viea se cultiva pe o suprafata
de 987,50 hect., din care 6o hect.
nelucraroare, socotite si acele din
com. Birlad ; iar livezile cu prunT,
pe o suprafata de 4225 hect.
Are doua fabricT de spirt si
3 morT cu abur.
Comerciul este destul de activ.
Din baltile pla,d, ce sunt pe
malul PrutuluT, Se scoate o multime
de peste, cu care se face
un comercill insemnat, din care
cauza s'a dat acestuT judet ca
marca treT pqtT.
Este strabatuta de 2 drumurl:
soseaua jud. Birlad-FIlciti, ce
trece prin satele Simila, Zorleni,
Popeni si Iepureni si merge la
tirgul Falciti ; soseaua Birlad-
Galati, ce pleacd din orasul Birlad
spre S., parcurgind pe o
mica distan ta cuprinsul aceste
plasT si trecind in urma in cu-
prinsul plaser Corodul, de unde
se continua spre S.-V., mergind
la Galati.
Tirgul,plasd, a§ezatI in partea de
mijloc a judetuluT Teleorman,
spre N. de plasile unite Cahilltuiul-Marginea.
Se margineste la N. cu pl.
TeleormanuluT; la S.-V., cu pl.
CalmatuiuluT ; la E., cu judetul
Vlasca, si la V., cu jud. Olt. Are
39 comune rurale §i I urbana,
Rosiori-de-Vede, unde este si
resedinta plaseT, cu o suprafata
de 122147 hect.
Riul Vedea strabate toata plasa
in diagonala, incepind de la
com. Didesti si pana la com.
Mavrodin, spre extremitatea de
S.-E. a plaseT ; maT este udata
de rlurile maT mid Burdea, Tinoasa
si apa CiineluT, care strabat
plasa in directiunea de la
N. spre S. Teleormanul uda partea
de E. a plaseT, pe o distanta
de 28 kil. Piraele Urluiul si Bratcovul
udd partea eT despre V.
Vaile mg principale din plasa,
incepind de la V., sunt: Valea
UrluiuluT cu valea Adincata, Valea-BratcovuluT
si Valea-Veder
Prin mijlocul pl4eI strlibat vAile
Tinoasa, Ciinele, si parte din valea
Burdea.
Comunele sunt toate insirate
prin val. Pe partea dreapta a
riuluT Vedea sunt comunele : Peretul,
Plosca, cu cat. Plosca-d.-j.,
Plosca-d.-s. si Buzescul ;vin partea
stinga a VedeT sunt comunele
Meri-Goala, Albesti, Nenciulesti,
cu cat. Parul-Rotund si
Mavrodinul. In susul riuluT Vedea,
vin comunele Papa, Cucueti
cu cat. Ciocul, si Didesti cu cat.
tirbeti, tot pe stinga ; Scrioastea,
Baltati cu cat. Bratcovul
si Gresia, apoT Socetul sari Neaga,
pe dreapta. Dealungul cursuluT
pirluluT Bratcovul, incepind
de la N.-V., de la limita jud.

T1RGUL 616 TtRGUL-FRUMOS
Olt, sunt comunele Mggureni
Mgldgeni, Pe cursul riulur Burdea,
sunt comunele Drggsitnei
cu cgt. Muti, Odobeasca si Drggsani,
pe dreapta si pe stinga,
precum .si com. Drgggnesti, situatg
pe muchia dealulur dintre
Vedea i Burdea, impreung cu
cgt. TigAnia i Atirnati; dupg
acestea, tot pe Burdea, este com.
Dulceanca. Pe Valea - Urluiulur
sunt comunele : Belitori, cu cgt.
Dulceni i Adincata, Edita si
Bogdana, cu cdt. Brosteanca. Pe
cursul vAer Tinoasa sunt
rate, de la N. spre S.: Ciurari,
Sgceni, Butculesti cu cgt. Sirbi,
Sfintesti, Rgdoesti, Sfintesti Cu
RAteasca, Antonesti cu cgt.
Cetatea i tefgnesti si com.
Licuriciul. Pe Valea-CiineluT, de
ambele pgrtr, sunt com. Gäràgul
cgt. Golgsei, Virtoapele
d.-j. cu cgt. Nichita, Virtoapeled.-s.,
Bivolita cu cAt. Manita si
Cglinesti. Dealungul riuluT Teleorman
sunt comunele Netoti,
compusà din cgt. Netoti - d. - j.,
Netoti-d.-s. i Mosteni, Peri-Ricu
cgt. Brosteni, Olteni cu
cAt. Dobrogostea, Orbeasca-d.-s.
Orbeasca - cl. -j. Intre Valea-
CiineluT i Valea-TeleormanuluT,
la extremitatea de S., este com.
Lgceni. Resedinta plgseT este in
orasul Rosiori-de-Vede.
Este strgbItutä in toate directiunile
de diferite sosele judetene
si vecinale, precum cale"deteangTurnul-Rosiori-Balaciul,
Rosiori-Alexandria, catea
judeteang de pe Valea-Teleormanulta
isoselele vecinale care
pun comunele sale in comunicatiune
directl cu comunele din
jud. Oltul i Vlasca si cu cele
din plgsile invecinate.
Solul este de o fertilitate recunoscutg
in toatA partea de S.,
mar bine de jumgtate 'plasa in
tot cursul riulur Vedea si al
lunceT
Are o populatie de 52120 loeuitorr
si 41 scoale.
Vite: 8973 car, 29524 vite
marr cornute, 92480 vite miel
cornute i 10298 porcr.
Statul posea in aceastg plasg
mosir si pgdurT insemnate Bogdana-Neniculesti,Drgganesti-Tignia
i Didesti (cu plidurT bltrine),
Plosca si Netoti-Trivalea.
In comunele Ciurari, SOceni,
Muti, Cucueti, GArgggul, Rgdoesti,
Sfintesti i Virtoapele, se
ggsesc incg multT mosnent
Locurr insemn ate in plasg sunt :
Troianul, care trece pe teritoriul
com. Belitori, cgt. Adincata,
luind directiunea pe lingg marginea
de V. a plgsel, pe lingg.
com. Maldgeni i Bgltati.
Comunele : Netoti, Antonesti
si Bgltati, cgt. Gresia, importante
pentru descoperirile archeologice.
In secolul XVIII si in primele
treT decena' ale secolulur XIX,
aceastg plas1 era mult mar micg,
multe din comunele eT fgcind
parte din plgsile vecine, care
se numeati Teleormanul i Mijlocul.
Tirgul, suburbie a °regula Cimpulung,
jud. Muscel. Coprindea
dupg statistica de la 1844, suburbiile
Popa Savu, Sf. lije, Biserica
Domneascg iSubesti, de
la Calea-BraduluT pgng la Piug.
Tirgul, sub-divizie a com.rur. Sig.vesti,
pl. Oltur-d.-s., jud. Vilcea.
Tirgul-Cucului, sat, in jud. R.-
Sgrat, pl. Marginea-d.-s., cAtunul
de resedintg al com. Plginesti.
Vez1 CuculuT (Tirgul-).
Tirgul-Dealuluï. Vez1 tefgnesti,
pl. Riul-DoamneT, jud. Muscel.
Tirgul-Frumos, com. urb., in
partea de N.-V. a plgser
ggtura, jud. Iasi, la 411/2 kil. de
orasul situatg parte pe platoul
Dealulur-Tirgulur, care e o
prelungire a Dealului-Cotnari,
parte pe Dealul-Costestilor, iar
parte pe sesurile Costesti, Bahluet
i Crivesti, avind o pozitiune
inchisg mar de toate pgrtile
cu dealurr, iar in partea de
E. se deschide sesul Bahluetulur.
Se mgrgineste la N. si N.-E.
cu com. Bgiceni ; la E., cu teritoriul
satulur Prigoreni (com.
Brgesti) ; la S., cu com. Buznea,
si la V., cu mosia Jora.
Prin mijlocul tirgulur, curge
piriul Bahluetul.
Are o intindere de aproape
3112 kil., cu o populatie de
4585 locuitorr ; 3 bisericT ortodoxe,
Cu 5 preoti, 2 diacota,
6 cintgretr si 3 eclesiarhY;
o bisericA lipovang ; o scoalA
mixtg ; un spital judetean; o
farmacie ; un biuroil telegrafopostal.
La 8 kil, de aicr, pe soseaua
nationalg, se afil bgile sulfuroase
de la Strunga, din jud. Roman.
Este legat cu comundle .limitrofe
si cu tirgurile depgrtate,
prin calea feratg Iasi-Pascani ;
cu soseaua nationalg Iasi-Roman ,
ce trece prin mijlocul lur
spre N., cu jud. Botosani, prin
soseaua mixtg
Istoric. E un oras vec.biii
a fost capitala judetulur Cirligatura,
pgng la Regulamentul
Organic, eind s'a desfiintat judetul,
impgrtjndu-se intre Iasi'
si Roman. Se zice cg acest tirg
din vechime era situat mar spre
N. si cl in urma untar incendiii
s'a asezat mar in jos, pe locul de
astgzT, avind inIesnire si de apg.
A existat odinioarg in aceastg
localitate i un palat Domnesc,
in care locuia5 Pircglabir tinutulur
si unde Duca-Vodg a tliat
eapul luT Donia, fiul luìHtncu,
la 7188,
Tinutul Cirliggturer (de sigur

TIRGUL-FRUMOS 617 TIRGUL-JIULUT
ca i tirgul), a fost prgdat §i ars
de catre Bet-Gherel, Hanul Tatgrgsc,
la 1512.
Pe la 7199 (1691), Sobieschi,
Craiul Le§esc, a trecut prin acest
tirg spre cetatea Neamtula
Tirgul-Frumo s,s talie de dr.-d.-f,
jud. Ia§i, pl. Cirliggtura, c.
T.-Frumos, pe unja Ia§i-Pa§cani,
pusg in circulatie la
Iunie 1870. Se aflg intre statille
Ruginoasa (16,o kil.) i Sirca
(10,8 kil.). Ingltimea d'asupra
niveluluT Mari de 74m,72. Venitul
acesteT statiT pe anul 1896
a fost de 325599 le); 44 banT.
Tirgul- Frumos, localitate,
partea de V. a com Dirmone§ti,
pl. Filipe§ti, jud. Prahova,
pe malul drept al riuluT Prahovita,
unde se zice cg a fost cetate
fgcutg de Tgtaff §i care
s'a pustiit de Negru-Vodg. P'aci
s'a gasit un drum a§ternut cu
pietri§ mgrunt, oseminte i multa
zidgrie, ce s'a dgrimat de riul
Prahovita.
Tirgul-Glodurile, com. rur., jud.
Bacgti, pl. Siretul-d.-s., situatg
In valea piriuluT Berheciti i intre
dealurile: Spira §i Podureni, spre
jud. Tecucirt, Raiul §i Bgimacul
spre com. Obir§ia, §i Coroiul,
spre com. Mgrg§ti.
E compusg din 2 cgtune:
gul-Glodurile, re§edinta, §i Gloduri,
sat.
In anul 1833, cind s'a fgcut
rotunjirea, comuna se gase;te
alcgtuitg din cgtunele : Gloduri-
Conachi §i Gloduri-Botez
gu§orul-Gloduri).
In statistica din 1874 are cgtunele
: Dobriana §i Gloduri.
Se mgrgine§te la E. cu comunele:
Spira §i Colone§ti (jud.
Tecuciti);la S., cu com. Otele,ti;
la V., cu com. Mgrg§ti, §i la N.,
cu com. Obir§ia.
Este udatg de piriul Berheciti
piriia§ele Mirza i Glodul.
Are o populatie de 533 locuitorT
; o §coalg mixta in Tirgul-
Glodurile, care functioneazg din
1874, o bisericg, deservitg de un
preot §i un cintgret; 7 circiumT.
Teritoriul com. este de 539
hect. Are o pgdure in intindere
de 18 hect.
Viile ocupa o intindere de
340 hect.
Vite sunt : 28 cal, 243 vite cornute,
66 pord, 17 capre §i 695 01.
Teritoriul comunel este strgbItut
de calea vecinalg ampeni-
Obir§ia-Gloduri Otele,ti, lungg
de 13 kil.
Distantele: la Bacati, capitala
districtuluT, 33 kil. ; la com. Mgrg§ti,
3 kil.; la com. Otele§ti, 5
kil.; la com. Obir§ia, 7 kil. §i
la com. Sgcuieni, re§edinta plg-
§eT, 15 kil.
Tirgul-Glodurile, sat i re§edinta
cotn. cu acela§T nume, jud.
Bacn, pl. Siretul-d.-s., situat
pe pirlurile Berheciù i Glodul,
avind dealul Pgdureni la E. §i
Coroiul, la V. Are o populatie
de 445 locuitorI; o §coalg mixta;
o bisericI, clAditg de Constantin
Botez, in 1853, deservitg de
preot §i I einfaret ; 7 circiumT.
Vite : 28 cal, 99 vite cornute,
56 pord §i 17 capre.
Tirgul-DuluI, com. urb., capitala
judetului Gorj, situata cam in
centrul judetulta §i pe malul
sting al riuluT Jiul. Se compune
din 2 mahalale : Botorogi §i
Intre-Jiete.
Are o suprafatg de 3000 hect.,
§i o populatie, dupg recensgmintul
din 1899, de 6634 locuitorT
: 3898 bgrbatT §i 2736 t'eme.
Numele i s'a dat de la d'A
care udg teritoriul jud. Gorj,
atit in partea sa muntoasg cit
§i in regiunea dealurilor.
Ora§ul T.-JiuluT, deosebit de
riul Pul, care '1 udg in partea
de V., mal este strgbgtut §i
de piriul Hodongul, care curge
de la E. spre V. i se varsg
in Jiu ; trecerea peste acest pi-
115 se face prin 3 podurT de
lemn. In partea de V. a ora-
§uluT, i paralel cu riul Jiul, este
un canal din Jiti, adus de primgria
ora§uluT in scop de a
avea apg maY in apropiere. Trecerea
peste acest canal se face
pe un pod de lemn.
Comunicatia in acest ora § se
face prin calea feratg T..Jiul-
Filia§i, prin calea nationalg Fiprin
cgile judetene
T.-Jiul -Ciuperceni -Severin,
- SpahiT - Dolj, T.-Jiul-Ciuperceni-Vilcea,
i prin alte §osele
vecinale §i comunale, care,
din deosebite directiunT, convergeazg
catre ora.
Are o clima plgcutg §i temperatg
in acelag timp, aer curat
§i apg bung de bgut.
Altitudinea ora§uluT de-asupra
MgriT-Negre e de 226 m.
Budgetul ora§uluT pe anul
1899-900 a fost acesta : ZecimI,
273173 lel, 54 banI ; DrumurT,
22300 leY; Pensil, 15776
leT, 48 banl, la venit, 6905 leT,
28 banT, la cheltuelT.
Are un gimnaziti, deschis in
anul 1890; 2 §colT primare, una
de bgetY §i una de fete.
In T.-Jiul sunt 5 bisericT :
Biserica Domneascg, cu hramul
S-tuT VoevozT, fgcutg in
anul 1736, de Dobre Sirbul §i
Radu Cupetul, deservitg de
protopop, i preot, i diacon, 2
cintaretT §i i paracliser ; biserica,
cu hramul Sf. Constantin,
fgcutg in anul 1875 de locui
torT, deservitg de I preot, 2
cintaretY §i I paracliser ; biserica,
cu hramul S-tiT ApostolT,
fgcutg de locuitorT in anul 1838,
deservitg de i cintgret, slujba
66700. Mareta Diolionar Geograft. Vol. T. 78

TiRGUL-puLlif 618 TiRGUL-JI1JLUI
bisericeascà fiind facuta de preotiï
de la cele-l-alte biserici ; biserica,
cu hrarrul Sf. Nicolae,
facuta de locuitorT in anul 181o,
deservita de i preot i r cintaret
; biserica, cu hramul S-teT
TreimI, facuta de loc. in 1853,
deservità de i preot si i cintaret.
Are un tribunal ; o judecatorie
de ocol ; un spital intretinut
de judet ; un biuroil telegrafo-postal
; o statie a caleT
ferate Filiasi-T.-Jiul, etc.
Ca cladire mal insemnata este
un frumos palat comunal.
La terminarea stradelor Unirea
i Tudor Vladimirescu, in
marginea de E. a orasuluT, este
platoul numit Obrejia, pe care
se face tirgul saptaminal, precum
si 2 bilciuri anuale, unul
la Vinerea Mare si altul la Inältare
(Ispas).
Tabacaria de piel si blanr, imbeacAmintea,
incaltämintea, dogaria,
timplaria i mai cu seama
°Facia, constituesc industria orasului.
LocuitoriT poseda : 53 plugurr,
83 care cu bol i vacT, 38 trasuet',
18 carute; 205 car, 600
vite marT cornute, 33 bivoli,
346 porcI I 140 oi.
Din istoricul
presupune ca pe locul unde se
afla acum Tirgul-Jiul ar fi fost,
inainte de cucerirea DacieT, un
sat dac. Vatra orasului de azi,
acoperita de ape, cu nenumarate
insulete pline de padurl
mal nestrabatute, printre care
serpuiail Jiul, Hodonaul, Voivodiciul
si Putna, forma un fel
de adapost, favorabil contra napadirilor
din afara.
Tirgul-Jiul este asezat toemaI
pe calea romana care lega odinioara
castre si municipiY bine
cunoscute, ca muncipiul Drobeta
(Turnul-Severin), cu statiunea
romana Buridava (R.-Viicel.
Pons-Aluti la Aschbach).
Pe la T.-Jiului a trecut o parte
din armata romana in timpul
razboaielor de cucerire a DacieT
i probabil legiunea I Minervia,
pia fidelis.
Imparatul Traian insusT a
trecut in fruntea ostirilor pe la
Drobeta spre N.-E., peste Motru
si Tizmana, apol peste PI,
pe la Iasi si Rominesti, si s'a
oprit in Bumbesti, unde a wzat
un c tstru. Probabil cA Tirgut-Pula
a fost, pe timpul Romanilor,
maT intîiü statiune postal
la Jiti (mansio
apoY vicus (sat), in fine poate
chiar muncipiu m, forurnjiliense
(oras, tirg al PuluT).
Populatiunea acestul oras s'a
alimentat dupI incetarea administratiund
romane, in timpul
fora-lard micilor satulete in
muntf cu locuitoriI canabelor
negustorest1 ale veteranilor
Romani din Bumbesti, al caror
ur masI, inmultindu-se, aìí pornit
In jos, pe apa JiuluT, spre imbelsugatul
Corn al CapreT,
aü intemeiat alte centre de via-
A. azY, nemijiocit mal
jos de castru, pe ambele malurT
ale JiuluT, o comuna mare numita
Curtisoara, si in secolele
trecute cCurtei. Numele acesta
ori implica idea de resedinta a vreunuI
Voevod al Tarii-Jiului,
vine de la cohortele romane care
stationail in castrul stabilit in
apropiere. Migratiunea populatiunei
de la N. la S. se confirma
i prin ramasitele de ziduri
aflate pe malul JiuluT de la
castrul din Bumbesti pana in ora.
Pentru intervalul dintre sec.
VXIII ne lipsesc texte si documente,
dar nu ne lipseste perspectiva
istoriel. In Oltenia si
Hateg traia poporul romin adapostit
in munti.
In sec. XIII, pe and voevodatul
oltenesc se intindea la N.
asupra IIategului si peste Syl-
va-Blacorum (Amlas), pana la
Fagaras, iar la S., pe ambele malurI
ale Jiului, pana la Dunare,
punctul politic central $i maT
bine aparat era regiunea superioara
a JiuluT.
Basarab, cel numit de RasanerenT
Radu-Negru, trebue sa. fi
plecat de la Tirgul-Jiul, cind a
go nit pe contele Conrad din VIIcea
si din Sylva Blacorum (1235
1240). El venise dincoace de
muntY, din AmIa i Fagaras, la
1232, din cauza prigonirel contelui
de mal' sus. Acesta e eBasaran-Barn»,
care s'a razboit la
1241 cu Mongolil si cu care s'a
identificat Radu -Negru (1380),
adevaratul intemeetor al Statulul
Muntean. 'fa din T.-JiuluY
cata sa fi pornit Mihahl-Voda-
Liteanul (1246-78) cind s'a dus
sa combata pe navalitoril Un.
guri in Hateg.
D upa intemeerea principatuluT
TariT-RomlnestI, Tirgul-Jiului inceteaza
de a fi curte a Voivozilor
Tarii-JiuluT i ramine numaI
resedinta a judetilor. Tinutul
caruia apartinea se numea jud. de
Jales. Pe la 1330, Carol Albert
ocupa Severinul si trece prin
acest judet, poate i prin Orasul-
Jiulul. Armata luT e sdrobita de
Romini in muntT, la intoarcerea
sa pe aceeasT cale. Judetul de
Jales in secolul al XIV-lea se intindea
mult mal spre V. ca acum,
cuprinzind i Hategul pe care l'a
perdut intre aniT 1390-1400.
La 1406, Orasul-pulur era resedinta
judecatoruluT JiuluT, Jupin
Brat, si pe la 1420 calugariT
din Tizmana aveati morT
ad, pe apa
In prima jumatate a secoluluT
XV, pe timpul lui Basarab-Vocla
cel Batrin, orasenif cumpara mosia
otasulul Tirgul-JiuluT de la
Tudor Negrul cu I00000 aspri.
AceeasT epoca se poate caracteriza
prin fixarea, asezarea ora.

TiRGUL-JIULUÌ 619 IIRGUL-OCNA
suluT in hotarele actuale. Mosia
Tirgul - Pule se marginea pe
atuncT, ca si acum : la V. Cu
Birsesti, Slobozia, Balesti, Voi
nigesti; la S. cu Rominesti ; la
S.-E. cu Vacarea si Da.nesti ; la
E. cu Varsaturile, Moine§ti; la
V. cu Vaseni, isesti-d.-s., isesti-d.-j.,
la N.-V. cu Cernadia
de Mazaroi.
Secolul al XVI-lea reprezinta In
istoria Tirgul-JiuluT epoca luptelor
orasenilor pentru Ostra rea
posesiunilor lor impresurate de
vecinï. Bucsa Comisul si altiT
cotropesc mosia Frasinetul, care
era a orasulta. Orasenil jura cu
24 boerT inaintea le Mircea-
Voda Ciobanul si cistiga procesul.
Dar eT maT avura a lupta
pana la 1591 pentru hotarele
mosiei lor.
In secolul XVII, oraseniT nu
numaT isT asigura prin noT hrisoave
domnestT proprietatile cistigate,
dar cumpara si alte mo§iT
In satele invecinate, ca Danesti,
Petresti, Pistesti, Dragoeni, Balanesti.
In acest secol, Radu
5erban Basarab darueste fratilor
Buzesti, Radu Clucerul si Preda
Marele Ban, o parte din T.-JiuluT
cu mori si viY, pentru credinta
si slujbele lor, precum si
ale frateluT lor Stroe, Marele
Stolnic. In 1631, Tirgul-JiuluT a
fost teatrul luptelor dintre Mateiil-Aga
si Leon-Voda.
Pe la inceputul secoluluT al
XVIII-lea se naste in Oltenia
un curent puternic contra suzeranitatel
turcestT. BoeriT oltenT
nazuesc catre civilisatiunea apusana
si, inca inainte de anexarea
Oltenier la Austria, militiele oltene,
sub conducerea Sardarilor
Barbu Brailoiu, Obedeanu si Ben -
gescu, boerT proprietarT in Gorj
§i in oras, infring la Tirgul-JiuluT
cetele luT Nicolae Mavrocordat.
In acest ora § se semneaza
la 1719 o petitie de 66 boerT
catre Printul Eugeniti de Sa
voia si contra boerilor Baleanu
si Stirbehl, partisaniT politiceT
turcestt El devine apol" teatrul
luptelor intre AustriacT si TurcT,
in urma carora Oltenia se reincorporeaza
la pamintul TareT-Rominesa
( t 739). Sub Mavrogheni-
Vodä. (1788), Tirgul-JiuluT e din
notl supus flageluluT razboiuluir
intre AustriacT si TurcT, cu care
acum erail aliatl" RominiT.
Catre finele secoluluT XVIII incep
Domnii TariT, ca Alexandru
Ipsilante, Al. C. Moruzzi, sa se
ocupe de scolt Cel din urma da
un hrisov prin care se hotaresc
veniturile scoaleT stabilita de Dumitrascu
biv vel Stolnic in chihile
dimprejurul bisericeT catedrale.
In ultimul an al sec. XVIII,
Pasvangiii ard orase, faptuind
cele maT cumplite cruzim1, care
silesc pe locuitorl sa bajenareasca.
El sunt urmatY in primul
an al sec. XIX de CirjaliT,
demniT lor emulT.
Dupl aceasta epoca de jale
se ilustreaza in Tirgul-Jiuldf, prin
fapte patriotice si evlavioase, protopopul
ora§uluT, parintele AndreT
Skevofilax. Tot aci, straluceste
Tudor Vladimirescu, care
gaseste in Tirgul-Jiulul elementele
trebuincioase marilor sale
planurT. TurciT, crezind pe Tudor
aliat cu eteristil", incepura a face
din noti cruzimT. Se platea o
rubia de fie-care cap de pandur.
MultY oamenT nevinovaff piereei
dupa simpla pira a unora sati
a altora. Pasa turcesc era tras
In casele pitaruluT Dumitrache
Maldarescu. In pridvorul caselor
se faceei gramezi din capetele
taiate spre a se plati. Intr'o zi
lusa, veni la conacul PasiT slugerul
Costin Radosanu, om de
un caracter energic, care a atras
atentiunea Pase a unele capete
din pridvor sunt de femeT si a
ceT taiatT sunt raiale, iar nu pan-
durT. AtuncT s'a dat porunca sa
inceteze macelul si s'a ridicat
steag pe cula Pestenarula din
Slobozia, unde se tala inca t'ara
mita.
La 1848 se face in T.-Jiul o
mare manifestatie contra Regulamentulul
Organic, pe care poporul
il arde in Obrejie. larde
la acea data, orase incepu a
duce o viata linistita si a face
insemnate progrese.
Tirgul-PuluI, statie de dr.-d.1.,
jud. Gorj, pl. Ocolul, com. Tirgul-
JiuluT pe linia Filiad-T.-Jiul, pusa
in circulatie la T Iulie 1888. Se
atla la 13,2 kil. de Copacioasa,
statie finala. Inaltimea d'asupra
niveluluT Mard de 202".5 I. Venitul
acester statiT pe anul 1896
a fost de 203.110 leY, 59 banT.
Ttrgul-Moine§ti. VezY Moine,sti.
Tirgul-Noil, sat, in jud. Neamtu,
com. Petricani, pl. De-Sus-Mijlocul,
situat pe piriul Topolita.
La 7099 a fost daruit, de Iestion
Usmel, M-reT Agapia.
Tirgul-Ocna, com. urb., jud. Bacati,
pl. Trotusul, situata in valea
TrotusuluT, intre muntii Ruginosul,
Chichilaul, Magura, Greblisul,
Prislovul si Carbunari.
Se margineste la N. si N.-E.
cu com. Birsanesti; la S., cu comuna
Grozesti ; la E., cu com.
Tirgul-Trotusul si la V. si N.-V.,
cu com. Doftana.
Este udata de apele riuluT
Trotusul, care o strabate prin
rnijloc, de la V. spre E., si de
ale piraelor Slanicul si Vilcica.
Se compune din 8 suburbiT
sail mahalale, situate de-a dreapta
si de-a stinga Trotusulul; pe
stinga riuluT, sunt : Pacurele, Mosoarele,
Gura-Slanicul sail Troita
si Tisesti ;. iar pe dreapta : VAleni,
Centrul, Vilcelele si Gio sen i.

TIRGUL-OCNA 620 TIRGUL-OCNA
Comuna Tirgul-Ocna este recunoscutg
ca com. urb. prin
anaforaua sfatultil ocirmuitor din
30 Ianuarie 1846, in urma raportuld
comisiund instituitg de
Principele Mihail Sturdza in 1845.
Are 2 coale primare de bgetl
si 2 de fete. .5coala de bgetT
No. 1 functioneazg de la
1845 de pe timpul Itil Gr. Ghica,
inteun local dgruit de acest
Domn. Localul el, a fost ref-Acut
de com. in 188r. coala
de bgeff No. 2, situatg in str.
GgreT, functioneazg de la 1868.
In anul 1899-900 ail fost frecuentate
de 381 bgietT si 222
fete. Mal este in or4e1 o scoalg
armeneasc.1 si 5 belferil.
Sunt 1 1 biserici ortodoxe :
1 in mahalaua Mosoarele, 2 in
Vgleni, 4 in centru, 1 in Vilcele,
1 in Gioseni, 1 in Tisesti
si 1 in Gura-Slgnicul, deservite
de 9 preotl; o bisericg armeneascg
in Vgleni, una catolicg
In Pgcurele si o sinagogg in
centru. Dintre bisericele orto
doxe : 2 se intretin de stat, 3
cu propriul lor venit si 8 de
comung. Pe muntele Mggura se
aflg un schit de caluggrT intretinut
de Epitropia Casa Sf.
Spiridon din Iasi.
Are o populatie de 8033 suflete
(recens. din 1899), din care
aproape 500 contribuabilT.
Orasul este strgbätut de 6o
strade, dintre care mal marT sunt :
Calea Ajud-OcnaMoinesti, Str.
Mare si Str. Garet.
Posedg : o piatg ; 71 debitantT
de tutun ; otelurT; o grgding
publicg.; un spital, intretinut
de Epitropia Sí. Spiridon din
Iasi, care functioneazg de la
1854 CU 30 paturT si altul, cu
12 paturT, al penitenciaruluI, intretinut
de Stat ; o farmacie, in
centru ; un penitenciar, numit
Castelul, in mahalaua Vgleni, fondat
la 1851 de Gr. Al. Ghica-
Voevod, prin ofisul domnesc
No. 46; 2 cazgrml, una in Centru
si alta in Gioseni; un foisor
de foc, in curtea localuld Primgriel,
cu un serviciii de pompierI.
Aci se aflg : o statie de cale
feratg situatg la marginea de
E. a orasuluT; resedinta subprefectureI
plgseI Trotusul si a
judecgtorieT ocolultil Trotusul;
1 oficiti postal - telegrafic, infiintat
la 1861 ; doug sucursale
ale Societgtilor de Asigurare
e Nation al a " si (Dacia-Rominia
din Bucuresti; o societate de
economie evreiascg (Fortuna',
fondatg la 1 Noembrie 1886.
Teritoriul comuneI are o intindere
de 20000 hect. Pgdurile
(Blggesti, Mggura, Tirgul-Ocna,
Bgile-Nastasache) ocupg aproape
6000 hect Proprietarl sunt :
Statul, Epitropia CaseT Sf. Spiridon
din Iasi, Boter, rufetasil
Ocnelor, care ail numaT un drept
de usufruct asupra pgminturilor.
Pgmintul comuneI este bogat
in mine de sare, plcurg, care
se exploateazg maY cu seamg la
Mosoarele si Pgcurele, si cariere
de piatrg (proprietatea cumuneT).
Se ggsesc izvoare cu ape sulfuroase,
de fier, de iod (vezl
Bgile Nastasache), ape sgrate In
mahalaua Vilcelele.
Mal' are : 2 fabrid de gaz, o fabricg
de tgbgcgrie, una de säpun,
una de lumingrT de cearg albg,
2 de pglgriT tgrgnesti, 5 morT (una
de apg si una cu aburI), 1 olgrie.
ViT sunt pe o intindere destul
de mare. Mal toate coastele
de dealurl, chiar de oras, sunt
acoperite de yip.
Vite sunt : 409 cal, 1977 vite
marT cornute, 500 porcT, 300
capre si 2033 oT.
Budgetul com, e la venit u-I
de Id 96635, banT 66, si la
cheltuelT, de leT 94483.
Este strAbgtutg de calea judeteang
Onesti-Tirgul-Ocna, in
continuatie prin mijlocul orasuluT
cu calea Tirgul-Ocna-Comgnesti;
de calea vecinalg Helegiul-
BirsgnestiTirgul-Ocna-Bgile- Signic,
care si &Lisa trece prin
oras ; de calea vecinalg spre Tisesti
si Grozesti. E atinsI de calea
feratg Adjud-Palanca.
Sunt 6 bariere : Mosoarele,
Gura-SIgnicul, Tisesti, Galianu,
Vilcica, Viisoara, si doug podurT
.maT marl pe Trotusul: Podul C.
Negri (de la Rgducan), pe drumul
SIgniculuT si podul Lgstunilor,
pe drumul Comgnestilor,
si alte mg micT, dintre care unul
pe SIgnic, spre bgile Nastasache.
Distantele : la Bacgri, capitala
districtuluT, 58 kil. ; la com.
Tirgul-Trotusul, 5 kil. ; la corn.
Doftana, 8 kil. ; la com. Grozesti,
8 kil. ; la com. Birsgnesti,
23 kil. ; la Slgnic (bgI), 18 kil.
si la Ajud, 51 kil.
Documente de cumpgrIturT
de pgminturi de prin secolul
XVII dovedesc cg rufetul OcneT
trebue sg se fi infiintat pe la
inceputul secoluld XVII. Pe la
1580, Tirgul-Ocna era numaT un
sat mic, care ocupa mahalaua
Vgleni de astg-zT, locuit in mare
parte de corporatiunea alggilor
din Ocnele vechT, ad umplute
cu apg. Acest sat tinea de
Tirgul-Trotusul, unde era si resedinta
judetuluT. Pe dud, dar,
Tirgul-Trotusul era orasul cel mal
insemnat din tinutul TrotusuluT,
Ocna nu era de cit un sat. Fie
insg in vederea und maT bune
administratiud a Ocnelor, fie
ea, dupg cum spun locuitoriT
TirguluI-Trotusul, ne maT fiind el
In sigurantg in acel oras din
cauza deselor ngvälirT de ostI
strgine, muntenestT si ungurestT,
erati nevoitT sg pgrgseascg orasul,
spre a se adgposti in alte locurT
mal linistite, s'a mutat si cgmargsia
Ocnelor la gura lor,
fapt care s'ar fi petrecut intre

TIRGUL-OCNA 621 TiRGUL-TROTWL
anul 1680, cand s'a zidit biserica
cea mal vechie, i 1700.
In acest timp i dupg, mare
parte a tirgovetilor din Trotu,,
s'ati a,ezat in locurile de azY
ale TirguluT-Ocna spre a fi mal
aproape de Ocne (Ocnele-vechT)
pe care le exploatail el. Pe la
1760, Tirgul-Ocna era bine intemeiat,
dupg cum rezultI din
hrisovul hit Gr. Ghica-Voevod,
din 3 August 1766, prin care
dispunea a tirgovetiT nu ati voe
a vinde i a instrNina locul domnesc
imprejurul TirguluT-Trotu,,
ci acel loc fusese 1Nsat lor
hotgrit de Gr. Ghica-Voevod
numaT ca sI se hrgneasa pe el
pe cit le va fi trebuinta lor,
hrisov care fusese dat in urma
plingereT SalgAilor i Tirgovetilor
Ocnet, cg locurile nu le
mal ajung ca sI pue bucatele
pd,uneze vitele din cauzl
cg multt instrginase pgminturile.
Muncitorilor de la saline numitt
rufeta,T, li se dNduse in schimbul
munceT lor locurt de hranN
de pA,une pentru vite i erati
scutitT de orr-ce dare de angarale
(dgrt in muna) i recrutatie.
Mal cu seamN dupg ce re,edinta
tinutuluT se mutà la BacAti,
tirgul crescu repede, venind
intilninduse aci locuitoriT i de
prin satele vecine. Prin secolul
XVII se a,ezarN i multi strAinT,
care venind in Moldova treceati
pe aci, pe unde, dupg cum spune
Cantemir, era drumul cel
drept din Moldova la Ardeal,
atra,I de bogNtiile locale
de clima-1* pacutN, rilmineati ad.
Domnit pret Moldovet dindule
SalgAilor anumite prerogative,
pun ast-fel solide temeliT corporatiuneT
lor. .kst-fel, crescind mere5
numArul industria,flor, glsim acest
sat de odinioarg, a este
ridicat la starea de ora,, participind
in secolul nostru cu
multe i variate producte la ex-
pozitiunea universalN de la Paris
din 1867.
Tirgul-Ocna, stalie de dr.-d.f.,
jud. Bacri, pl. Trotu,u1, com.
T.-Ocna, pe unja Adjud-T.-
Ocna, pusl in circulatie la 22
Iunie 1884. Se aflg la x2,6 kil.
de One,ti, statia vecing. InAltimea
d'asupra nivelulut Milrit, de
de 25411%94. Venitul acesteT statiT
pe anul 1896 a fost de 707943
leT, 62 banT.
Tirgul-Ocna, plidure, jud. Baati,
com. Groze,ti, parte a Statulut
parte a comunet, cu 5550
hect. Mal inainte apartinea salinelor
TirguluT-Ocna. Este foioas
i ra,inoasI; neamenajatN.
Tirgul-Pirincea. VezT Pgrincea.
Tirgul-Trotu§ul, com. rur.,jud.
BacAti, pl. Trotu,u1, a,ezatN in
valea S1Nnicu1uT i in a Trotu,uluT.
Se compune din 4 atune :
gul-Trotu,u1, re,edinta, in stinga
Trotu,uluT; Vii,oara, pe dea 1,
tot in stinga ; Piriul-BoghiT, pe
malul drept al aceluia,T riti, iar
BNile-SlAnicul, dimpreung cu sectiile
SINnicelul, La-Cerdac i La-
Bisericg, a,ezate toate pe piriul
S1Nnicul, de la izvoare in jos.
In Condica Liuzilor (1802) se
gNsesc trecute Vii,oara i Trotu,u1,
rAze,e,tT, iar in Statistica
din 1874 se gNse,te compusA
din cele 4 atune de maT sus.
Teritoriul com. se intinde de
la limita din spre Ardeal pAnA
In malul sting al Trotu,ulut
se mArgine,te la N. cu teritoriul
comunelor Doftana i T.-Ocna,
la V., cu Transilvania i T.-Ocna,
la S., cu comunele Groze,ti
BogdIne,ti i la E., cu com.
One,ti. Muntit de pe comunN
sunt Inalti i cu priveli,t1 frumoase,
iar riurile sunt pline de
substante minerale ce servg de
leac pentru diferite boale. Pe
teritoriul sAii se aflg cele mal
insemnate bNI din Moldova
BNile
Despre re,edinta acester comune,
care a fost inteun timp
capitala tinutulut Trotu,u1, precum
i loe de vamN, iatg ce
spune istoria :
'La 1653, Vasile-VodA venind
cu ajutorul lut Timu, Hmelnitki,
fiul luT Bogdan, Hatmanul Cazacilor,
recapete tronul, pusese
pe fugN pe Gheorghe Stefan,
care, impreunl cu Kemeny
Iano,, fuge pIng la Trotu,. De
aict, Kemeny Iano, a trecut in
Ardeal ; iar G. Stefan a apucat
in jos pe apa TrotupluT i a
trecut prin Foc,ani in Valachia
La 1637, Vasile-Lupul a trAmis
aci pe cumnatul sàui Soldan,
cu cite-va mil de oaste
moldoveneascN, ca sA pAzeascl
inarginea despre Ungaria, plaiul
Oituzul, de la Trotu,, in contra
oastet ungure,g, condusg de Ion
fiul luT Simion Movi1N-
Voevod, care era pretendent la
tronul Moldovet, sub protectia
lut Racoti I. Vasile-Lupul se
temea de ngvglirea oastet ungure,tt,
fiind-cA Matet-VodN, Domnul
Valachiet, a areT Tara Vasile-Vodl
o alcase i o prgdase,
se legase in aliantN cu
Racoti I, Domnul Transilvaniet.
Oastea ungureascX, condusg de
Ion MovilX, se pogorise pgnI
in Trotu,, dar in urma ordinelor,
primite de la MateT, s'a
reintors inapot, orT temindu-se
de Turd i intelegind patima
ViziruluT, oil din vre-o alt1 cauzg,
dupg cum spune Miron Costin
( Letop. Mold.», tom. I, p. 281).
Aceste imprejurgrT sunt arAtate
intr'o scrisoare a principelut Racoti
I, atre cancelarul Imperial
(Presburg), datatA din 23 Decembre
1637 i care se aflg
publicatg in Hurmuzachi. («Do-

TIRGUL-T ROTUV L 622 TÌRGULUT (PL4SA-)
cumente privitoare la Istoria
Rominilor», tom. IV, part. I, pag-
635, 636).
Are o populatie de 2812 SUflete;
doug pcolf mi xte, una in Tirgul-Trotupul,
care functioneazg
de la 1869, .si cea-l'altg in satul
Bgile-SIgnicul, care functioneazá
de la 1889; 4 biserid ortodoxe,
cite una in fie-care cgt un, deservite
de I preot pi 5 cintgretI,
.si o bisericg catolicg in Tirgul-
Trotupul, foarte vechTe, care a
fost ridicatg de SecuT; 7 hergstrae
de apg, 3 ale EpitropieT
caseT Sí. Spiridon, pi 4 ale locuitorilor,
6 morY ; o carierg de
piatrg; 21 circiumT.
Teritoriul comuneT are o intindere
de 4269 hect. adurile
ocupg aproape 2000 hect
Vite sunt: 117 cal, 1683 vite
cornute, 433 pord, 389 capre
. i 2314 a
Budgetul comunel e la veniturT
de ¡el 16150, ban/ 14, pi
la cheltuelr de leI 11379, banT 65.
Viile sunt pe o intindere de
121,25 hect.
Totalul pgminturilor de culturg
este de 1001,50 hect.
Distantele : la Bacni, capitala
districtuluT, 56 kil.; la T.-Ocna,
re,edinta plgpeT, 5 kil. ; la com.
Doftana, 13 kil.; la com. Grozepti,
24 kil. ; la com. Bogdgnepti,
15 kil.; la com. Onepti,
9 kil.
Este strgbgtutg de calea judeteang
Onepti-Ocna si de calea
vecinalg Ocna-Bgile-Slänicul.
TIrgul-Trotusul, sat ,i re,edinta
com. cu acelapT nume, jud. Baají,
pl. Trotupul, situat pe malul
sting al TrotupuluT. Are o
populatie de 865 locuitorY ; o
,coalg mixta ; o bisericg ortodoxg
foarte vechie, deservitg de
2 cintgretT .si una cato/icg In
centru ; 8 circiumr.
In acest tirg era biuroif de
vamg (B, P. Flajdeil, (Archiva
istoricg»). El a dat numele finutultfi
Trotu,u1 ,i a fost locul
de re,edintg a poltuzilor .si pirgarilor,
despre care au rgmas
documente. In timpul domnielor
luT Vasile-Lupul ,i Stefan Gheorghitg-Voevod,
era incg capitala
tinutuluT cu acela,r nume, iar in
urmg mutindu se la Bacgii administratia,
tirgul a decgzut, mal
cu seamg fiind-cä mal totT tirgovetiT
s'e:1 mutat pi la Tirgul-
Ocna. Sigiliul municipalitgtil Trotupul
era un brat cu ciocan, care
se tipgrea cu fum.
Tirgul-Valea-Rea, com. rur.,
in jud. Bacgd, pl. Tazlgul-d.-j.,
situatá in valea Tazlgul-Mare.
Se compune din 7 cgtune : Org.sa-Mare,
Valea-Rea (sat), Valea-
Rea (tirgupor), repedinta com.,
a plgpeT pi a judecgtoriel de
ocol, Bglgneasa, pe stinga riuluT
; Lunca (Filipea), Scariga pi
Poiana, pe dreapta riulul pi Vrgbieni.
Orgpa, in Condica Liuzilor,
este mopie a banuluT Stefan Roset,
iar in Statistica din 1874
ggsim Orgpa-Mare, lipitg de l'irgul-Valea-Rea
pi doug alte cgtune
: Filipea (azT alipitg. de Lunca)
,i Albele (azT alipitg de satul
Albele, din com. Birsgnepti).
Se mgrginepte la N cu com.
Sgnduleni ; la V., cu com. Berzuntul;
la S., cu com DrAgugesti
pi la E., cu comunele Faraoni
pi Cleja.
Este udatg de Tazlgul-Mare,
Cu directia de la N. la S., pi de
afluentiT sgT : piriurile Orgsa, Valea-Rea
pi Bglgneasa, de pe stinga
pi Filipea, de pe dreapta.
E brgzdatà de dealurile : Ghimelciul,
Pietrele, Bglgneasa, BA-
1Inelul pi Bglanul.
Are o populatie de 593 familiT,
sati 2241 suflete ; o pcoalg
mixtg, care functioneazg de la
1864; 3 biserid ortodoxe, cite
una in cgtunele : Poiana, Bglgneasa
pi Orgpa-Mare, deservite
de 2 preotT pi 6 cintgretT, ,i una
catolicg, in cit. Balgneasa ; 1 1
circiumT.
Vite : 97 cal', 1103 vite marT
cornute, 49 capre, 964 oT pi 114
pord.
Totalul pgminturilor de culturg
este de 67089 hect.
Dupg legea ruralg din 1864
s'ati improprietgrit 251 locuitorl,
Cu 796 fgIcT, I prIjing ,i 24 stingenT
pgmint in taring.
Teritoriul com, are o intindere
de 61o° hect., din care pgdurile
ocupg aproape 2000 hect.
Viile sunt pe o intindere de
2175 hect.
Budgetul corn.. e la veniturl'
de 7099 leT, 99 banT, iar la
cheltuelT, de 4883 leT, 65 banT.
Este strgbgtutg de poseaua
nationalg Bacgti-Onepti .si de catea
vecinalg Valea-Rea-Berzuntul-Poduri/e.
Distantele : la Bacgil, capitala
districtuluT, 31 kil. ; la Tirgul-
Ocna, 24 kil. ; la com. Faraoani,
49 kil. ; la cotn. Cleja, 70 kil.;
la com. Berzuntul, ir kil. ; la
com. Drágugegi, 7 kil. pi la
com. Sgriduleni, 4 kil.
Tirgului (Iazul-), iaz, jud. Suceava,
format de Somuzul-Mare,
mal' la vale de Fglticeni, in suprafata
de 50-6o flia. I se mal
zice si lazul de-la-Moriscg.
TIrgului (PIrlul-), pilla, izvorepte
din Ripa-Maluluï, com. Berevoesti-PgmintenT,
plaiul Nucpara,
jud. Mupcel, se uneste Cu
piriul Ciocanul pi formeazg Valea-SatuluT,
care se varsg in riul
Bratia, pe teritoriul comuneT Berevoepti-
Pg m in tenT.
TIrgului (Plasa-). Vezr Tirgul,
plasg.

TÌRGULUT
TIrgultif (R1u1-), rî. Izvore§te
din muntele Batrina, jud. Muscel,
com. Leresti, plaiul Dimbovita,
primeste de afluentI aproape de
izvor pe Cuca, din Papusa
Riusorul, si cistigà o ti-adule ce
intrece de 2 orT pe a ritiluI Argeselul.
El tia. comunele Leresti
Voinesti si trece apoT in plaiul
Nucsoara, udind orasul Cimpulung,
comunele Schitul-Golesti,
Mihaesti, Valea-PopeT, Radesti,
Stilpeni si Livezeni si se varsa
in riul Doamna, la comuna Colibasi,
plasa
El primeste pe dreapta Hui
Bratia, din jos de Bajesti,
riul Bughea, in dreptul catunuluI
Furnicosi, comuna Mihrtesti.
n'ella, ruiz. Izvoreste din muntii
Polovragi, jud. Gorj, curge apoI
prin jud. Vilcea, de la N. spre
S.-E., printr'o vale foarte ingusta
si adinca pana la Berbesti,
de unde incepe a descrie un
arc de cerc, apoI se indrepteaza
catre S.-V. si se varsa in Oltetul,
pe stinga, putin maï jos de comuna
Coltesti.
Valea Jul e populata, productiva
i viabila. Acest 1111 nu seaca
vara. Fundul albieIcontine pTetris.
Ucla comunele Milostea, Greci,
Mateesti, Turcesti, Berbesti si
Slavesti.
Tirltul, sat, in jud. R.-Sarat, pl.
Orasul, catunul com. Andreasi,
asezat pe riul Rimna, la poalele
dealuluI nihil, in partea de E.
a comuneT, la 8 kil. spre E. de
catunul de resedinta, Andreasi.
Are o intindere de 600 hect.,
Cu o populatiune de 28 familil,
sati 124 suflete.
Tirla-BerbeculuI, munte (1598
m. d'asupra MariT Negre), situat
la N.-V. de cat. Azuga,
com. Predealul, jud. Prahova,
623 TÌRNAUCA
servind de limita filtre jud.
Prahova i jud. Dimbovita.
Tirle§ti, com. rur., plaiul Teleajen,
jud. Prahova, situata pe
vaile Zeletinul i Gogeasca, la
48 kil, de capitala judetuluT
la 20 kil, de resedinta plaiulul.
Se margineste la E. cu jud.
Buzar', lar la S., V. si N., cu
mosiile mosnenilor CarbunestI,
AricestI, Posestf, atina si Chiojdent
Se compune din dotia catune:
Tirlesti i Gogeasca, Cu o populatiune
de 1181 locuitorT.
Are o biserica, cu hramul Sí.
Nicolae, fondata de locuitorT la
186o, deservita de un preot; o
scoala.
Pe linga agricultura, locuitoril
se maI ocupà cu dulgheria,
dogaria, ziclaria i rotaria.
Parte din locuitorI sunt mosnera
; 119 s'ail improprietarit
la 1864 pe mosiile Floreasca,
Carbunesti si Homoriceanul,
dindu-li-se 243 hect. EI posea:
16 caT, Too vad, 266 boI, so
capre, 400 ol, 250 porcI.
Are o suprafata de 1550
hect.
In raionul comuneT se gasesc
localitätT cu piatra de moara
si pietris pentru sosele, iar pe
Valea-Saraca se gasesc carbunI
de pamint.
Comerciul se exercita in comuna
de 3 circiumarT.
Budgetul com, e de 2300 leI
88 bant
Prin comuna trec doua sosele
: soseaua judeteana ce vine
din spre Valeni si comunica cu
plaiul BuzaO, i oseaua peste
muntele Predvalea, ce o pune
in cornunicatie cu com. Carbunesti.
E brazdata de dealurile:
Valea-Saraca, Malul-Lung,
Croitorari, Borsari si Coasta-VoiculuI.
Piscurï: Valea-SeciI, Vir-
Virful-Mare i Virful.Mic,
Malul.Lung, Neacsulta,
Tofilului, PaunuluI, PoeniteT, Dul
banuluT, FeligeI, Zboilor, Bineltif
i Predvalea cu plaiul Hotilor.
Pe aceste plaiurT se afla
padure si locurT de pasune.
PoienT mal principale are :
Paunul, Ursoaia, Valea-Saraca,
Poiana Ascunsa, PlopiI, Fundatura,
MarcarT, La CarbunarI
si Fungul-GirleT.
E strabatuta de girlele Zeletinul,
Gogeasca si de valle:
Seaca, Saraca, FintineI i T'ir-
Girla Zeletinul o uda de
la N. la S., in toata lungimea el'.
Tirle§ti, sat, facind parte din com.
rur. Tirlesti, plaiul Teleajenul,
jud. Prahova.
Tirnauca, com. rur., in partea
de S.-E. a plaseT Herta, jud.
Dorohofil, formata din satele
Probotesti si Tirnauca, cu re. edinta
primariel in satul Tirnauca.
Are o populatie de 1017 fa-
4093 suflete ; 4 bisericI,
cu 3 preotT, 6 cintareff
3 palämarT; i coala mixta; mal
multe iazurI si 15 pogoane de
vie.
Vite marr cornute 1796, ol
1084, caT 153 §i porcl 2555.
Budgetul com, e de 6704 leí,
68 banI, la veniturr si de 6482
leT, 58 banI, la cheltuelT.
Tirnauca, sat, pe mosia cu acelasT
nume, comuna Tirnauca, pl.
Herta, jud. Dorohoiii, cu o populatie
de 618 familil, san 2507
suflete.
Are 2 bisericr : una cu hramul
Sf. Dinnitrie, cam in centrul
satuluI, de zid, i facuta la
1812 de Zoe Sturza, cea-l-alta
mal la o parte de sat, cu hramul
Sf. Nicolae, l'anua din lemn
la 1773, de catre proprietarul
C. Potlog, deservite de 2 preotT,

TIRNAUCA 624 Tt1INAVA-DE-SUS
4 cintarep pi 3 palamarl ; o
pcoala ; un spital numit Potlogescu,
apezat in vechia casa
boereasca a Sturzeptilor.
Pe mopie e o velnita mare cu
toate dependintele eT ; o moarA
pi doua vil: una de 5 pog. linga'
satul Tirnauca p't cea-l'alta de io
pogoane, linga satul Probdepti.
Piraele ce trec pe mopie sunt :
Georteanul, Obadari pi Petrovanul.
Piatra de constructiT se afla
multa pi in marl blocurl.
Drum principal e acel de la
Herta la Mihaileni.
Hotarele mopieT sunt cu : Herta,
Pomirla, Culiceni, Fundoaia, Becepti
pi Hreatca.
Proprietatea mopiei a fost a
ManastireI Putna, din Bucovina,
daruita de Stefan-Voda-cel-Mare,
la 17 Martie 1479. De la 1785,
s'a cumpärat de la Manastire
de catre Familia Potlog de la
care trecu la familia Sturza ;
apor a trecut intealte miinT.
Familia Sturza e, dupa uniI,
originara din Valahia, unde este
pi satul SturzaniT (Sturzepti) in
jud. Dimbovita, pi unde Vlad-
Voda era din familia Sturzeptilor,
dupa diploma latina a lui Mihail
Apafi, Principele Transilvaniel,
din 24 Februarie 1670,
in care numepte pe Vladislati
Turzo, Principe de Valahia.
Dupa altiT, familia Sturza este
originara din Moldova, unde
de secolT a fost in marT pozitil
sociale. Apa:
La 1539, sub Stefan Lacusta-
Voda, Sturza era mare Camarap,
velit boer, («Fond. Relig.
PUM.), p. 48).
La 1546, sub Petru Rarep-
Voda, Sturza era consilier Domnesc
intre velitiT boerT. («Cron.
Rom. » Melh., tom. 1, pag. 175).
La 1613, sub Stefan Tompa-
Voda, Sturza era Hatman. («Letop.
, tom. I, pag. 236).
La 1672, Matd Sturza niarita
pe o copila a sa cu Grigore
Ghica-Voda al ValahieT.
(«Let.», tom. 3., pag. 151.)
La 1709, sub MihaT Racovita-
Voda, loan Sturza era Mare
Postelnic pi consilier Domnesc
(«Cron. Hup.», pag. 163).
La 1757, sub Const. Mihaiti
Racovita-Voda, Const. Sturza
vel Paharnic, era consilier Domnesc.
(«Cron. Hup.», pag. 249).
La 1782, sub Const. Dimitre
Moruzi-Voda, stefan Sturza era
Vornic-Mare pi Scarlat Sturza,
Mare Hatman (c Cron. Hup. » , pagina
331).
La 1799, sub Cons. Alex. Ipsilant-Voda,
Sandulache Sturza
pi Grigorap erati LogofetT MarT.
De la 1822, pana la 1828 a
fost Domnitor al Moldover, Ionita
Sandu Sturza.
Mihail Gr. Sturza a domnit
de la 1834 pana la 1848.
Unul din descendentI, Dimitrie
Alex. Sturza, Secretarul actual
al Academiel Romine, a fost
ministru sub Voda Carol I la
1866, apoT in diferite rindurl ministru
pi prim-ministru.
Tirnauca, pddure, pe mopia cu
acelapT nume,.jud. Dorohoiti, pl.
Herta, com. Tirnauca. Poarta
diferite numirl : Boura, Ciocova,
Comori, Huta, Lozia-Neagra, Malaiptea,
Pietroasa, Piciorul-PietreT,
Poarta-Gristea, Stodola, Tinca
pi Valea-PlopuluT. Toate aceste
partT, legate una de alta, formeaza
impreuna padurea cea
mare de pe Tirnauca pi Probote,ti,
in suprafata de 2860 hect.
Tirnava, sat, in jud. Dolj, pl.
Jiul-d.-Mijloc, com. Virvorul. Are
o populatie de 549 suflete; o
pcoall mixta, ce functioneaza
din 1862; un schit, fondat la
1540 pi terminat la 1543 de Voivodul
Constantin Basarab, de-
servit de un preot pi un cintlrq,
ce slujcsc O la biserica din
Fintinelele.
Tirnava-de-Jos, com. rur., in
jud. Vlapca, compusa din cat.:
Tirnava-d. j., Comoara, Dandara
pi Cu Tunari salí Zgaidaracul,
situate pe valea Cilni,tea, proprietate
a statuluT. Inainte de
secularizare apartinea manastireI
Zlatari ; azY se arendeaza impreuna
cu Mereni-MitropolieT Cu
pretul de 6100o lel.
E situata la 41 kil. de Giurgitl,
18 kil. de Ghimpati, repedinta
plapeT, pi 60 kil. de Bucurepti.
Are o suprafata de 5100 hect.,
cu o populatie de 2010 suflete;
o biserica, in Tirnava-d.-j., zidita
de calugatr pi alta in Comoara,
zidita la i866, deservite
de 3 preotT pi 4 dascalI; o pcoall
mixta; 8 circiumT.
Vite : 443 vite marT cornute,
250 caT, 170001 O 520 rimatorT.
Aci sunt 2 heleptae ce produc
pepte.
oseaua judeteana Giurgiu Pitqti
trece prin Tirnava.
Padurea statuluT, de pe teritoriul
Comoara, are o suprafata
de 350 hect., pi e compusa din
2 trupurl : Cringul-Hotilor pi PAdurea-TurculuT.
nrnava-de-Jos, cdtun, in jud.
Vlapca, pendinte de com. cu
acelapT nume, situat pe Valea-
CilnipteT pi proprietate a statuluT.
Are o suprafata de 1050 hect.
pi se arendeaza cu Mereni-Stefeni.
In 1864, s'a dat la 6o locuitorT
o suprafata de 153 hect.
Are o biserica, facuta in 1862
de catre calugarT, deservita de
un preot pi un dascal; o pcoall;
3 circiumT.
Tfrnava-de-Sus, sati Botoroa-

ThINAVEr (VALEA-) 625 TtRziT
ga, com. rur., compusg din eltunul
Cu acela§T nume, situat
pe apa alni§tea, pl. Cilni§tea,
jud. Vla§ca, §i proprietate a statulut
Inainte de secularizare, tinea
de mgngstirea Sf. Gheorghe.Noti
li se compunea din trupurile
Ieroslgvescu §i Vilceni.
Sub acest din urmg nume sunt
trecute la Stat.
E situatg la 6o kil. de Bucure§ti,
45 kil. de Giurgiti §i
la 20 kil. de Ghimpiti, re§edinta
plg§eI.
Are o suprafatg de 3000 hect.,
cu o populatie de 490 locuitorT;
o bisericg, cu hramul Adormírea-MaiceT.Domnulia,
ziditg. la
1830, deservitg de 2 preotT §i
3 dascg1T, constituind parohia
Tirnava-d..s., impreung cu T'irnava-d.-j
, Comoara li Tunari ;
o §coalg mixtg.
Locuitoril posea : 532 caY,
410 boT §i vacI, 24 bivolf, 1526
oT §i capre §i 402 riingtorY.
Printeinsa trece §oseaua judeteang
care duce la Giurgiti.
TirnaveI (Valea-), vale, ineepe
de pe cimpia dintre mo§iile Spgtgrei
§i Alexandria, jud. Teleorman,
din apropiere de Lacul-
SimioaneY, formind mal departe
una §i aceia§T vale cu Valea-
GguriciuluI.
Spre sfir§itul sgii, Valea-GguriciuluT
este mal tot-d'a una pling
de apg, atit din ploT cit §i, maT
ales, din izvoarele dealurilor pe
sub care trece.
Ttrnova, sat, jud. Neamtu, pl.
De-Sus-Mijlocul, com. Filioara ;
se me nume§te §i Piriul-Tirnova.
Tirnova, culme de munte, jnd.
Vilcea. Porne§te din muntele
Bobul, tot din Culmea-Paringuluí,
insg pe partea de N, se
indrepteazg cgtre N.-E. §i merge
pgng In apa Lotrita.
Are ca pisc maT inalt muntele
Tirnova §i Turcina.
Tirsa, sat, in jud. Mehedinti, pl.
Motrul d.-j., tinind de com. rur.
CosovAtul-de-Motru.
Tina, (Steagul, Piatra - DrahneI,
Dealul-Vid, Pesculdf, Surupgturile,
Capul - StoguluT, Fereggi,
Malul-Stoice§ti), sir de dealurr,
prelungindu-se din poalele muntilor
Arnota, jud. Vilcea, mergind
prin centrul com. Coste§ti, plaiul
Horezul, intre titirite Bistrita §i
Coste§ti, pgng se pierde aproape
de impreunarea acestor doug
rturl. Este brgzdat de cite-va
vgl : Valea-GglbezeT, care ia na.§tere
de sub dealul Tirsa §i merge
spre E, värsindu-se in dreapta
riuluT Coste§ti ; Valea-CgrgmideI,
care ja na§tere de la N. piscului
Stogul-Mare, vArsindu-se in Hui
Coste§ti pe partea dreaptg ; Va.
lea-Prodoe§tilor §i Valea.PopeT,
ce izvoresc din virful Stogul-
Mic §i merg spre E. de se varsg
in dreapta riuluT Coste§ti. De
la N. spre S. sunt uringtoarele
piscurT: Piscul-ILid, Cu-PerY, virful
Stogul.Mare, Stogul-Mic, Cu-
PlopT, Curgturile, Izvorul, Rugilor,
Mlacilor, Coastele-Pivelor,
Mu§eT §i Mu§ceilor.
Cimpiile de pe coama §i poalele
acestuT §ir de dealurT, luate
In ordine de la N. spre S., sunt :
Cimpia DrahneT, Glodul, Finata,
Vgrnitilor, Liciulta, Zacharie,
Ghiorghioi, Luncilor, Cirstel, Basarab,
VggAuna, Prejurelul, Tir.
seT, StoguluI §i Mlgcilor.
Tirseni, sat, facind parte din com.
rur. Purcgreni, pl. Riul-Doamnef,
jud. Mu§cel. E situat la N. com.
Purcgreni, pe malul drept al
riulta Doamna §i sträbgtut de
§oseaua comunalg care leagg
com. PurcAreni cu Dirmone§ti,
spre N.
Are o populatie de 230 locuitorI.
Tir§i. VezI Brgni§teni-d..s , sat,
in jud. Roman, pl. Siretul.d..s.
Ttrzia, sat, pe mo§ia §i in com.
Boroaia, jud. Suceava, a§ezat pe
albia piriuluT cu acela§T nume.
Are o populatie de 289 lo.
cuitorT; o bisericg, cu hramul
Sf. Vasile §i Sf. Maria-Micg,
clgditg de egluggriT ingnIstireT
Rica, deservitg de 1 preot §i 2
cintgretY.
ImproprietgritT In 1864 sunt
3 frunta§T, io pglma§1 §i 35 codal,
stgpinind 1431/2 fgIcT. In
1879, s'ati improprietgrit 5 in.
surgteT cu 15 falcI, lar In 1889,
ají cumpgrat 15 locuitorT cite
un lot mie a 5 hect.
Tirzieni gati Tirzeni, sat, jud.
Bacgti, pl. Bistrita-d.-s., comuna
Valea - luY - Ion, situat pe piriul
Vrabie §i pe dealul Obcina.
Are o populatie de 129 fa.
miliT ; o bisericg, deservitg de
I preot §i 2 cIntAretY, vechie,
ziditg de enoria§T pe la 1760;
3 circiumT.
Vite: 14 cal, 247 vite marT
cornute, 364 or ,i 23 pord.
Tirzii, com. rur., in partea de S.-
V. a plg§eI Crasna, jud. Fglciti,
pe deal §i vg. E formatg din
satele : Gura-CrasneT, Pihna, Petrile§ti,
Sodolul, Stana §i T'Iza,
cu o suprafata cam de 6294
hect. §i o populatie de 846 suflete.
Are : o scoalg; 2 bisericT §i
1 Taz.
Vite : 838 vite mar/ cornute,
1396 oT, 97 caY, 65 capre §i 306
porcT.
De-a lungul comund pe par.
tea de V. trece calea feratg
Crasna-Hui §i §oseauajudeteang,
iar pe partea de S.-V., calea
66700. Marero Diationar Geograllo. Vol. v. 79

ferati Vasluiti-Birlad i calea nationala.
Tot pe partea de S.-V. e
udata de piraiele Lohanul §i
Crasna §i de riul Birladul, pe o
intindere cam de 5 kil.
Tfrzif, sat, in centrul com. Tirzil,
pl. Crasna, jud. Fàlciü, pe valea
Cu acela0 nume, inconjurat de
dealurT, atara de partea vestica
unde se intinde .5esul Lohanuluf.
Aid este re§edinta comuna.
Are o populatie de 404 sufiete;
o cola, infiintata in 1884; o
biserica, facuta la 1802, Cu
preot i 2 dascalI.
Pe partea de V. a satuluI trece
calea ferata Crasna-1-10
§oseaua judeteana. Este udat de
piraiele Lohanul i Crasna, pe
marginea mo§ia.
LocuitoriT s'ati improprietarit
la 1864.
Toaba-Tepe, virf de deal, in
jud. Constanta, pl. Hir§ova, pe
teritoriul com. rur. Siriul, a§ezat
pe culmea dealuluI Siriul. Are
o inaltime de 164 m., cu care
domina satele Siriul i Muslu
drumurile comunale Siriul-
Dulgherul i Muslu - Cartal - Seleu§ul.
E situat in partea sudica
a pl4el i cea nordica a comuna,
la 2 //2 kil. spre N.-E. de
catunul Siriul §i la 4 kil. spre
E. de cat. Muslu. Este acoperit
peste tot ca verdeata §i a
fost punct trigonometric de ob.
servatiune de rangul al III-lea.
Toaca, munte, jud. Mu§cel, la
N. de Cimpulung i ale caruT
poale le uda riul Bughea.
Toaca (Muntele-), munte, jul.
Argq, pl. Lov4tea, com. Dange§ti,
pendinte de schitul Cornetul,
proprietatea EforieT Spitalelor
Civile din Bucure0. Are
o intindere de 4083 pog.
626
Toader movilll
artificiala, in jud. i plasa
Constanta, pe teritoriul com.
rur. Pazarli i anume pe acela
al satuluT säìi Seremet, situata
in partea nordica a pl4eI
cea nord-esticä a comuna, la
212 kil. spre N. de satul Seremet.
Are 88 m. inaltime §i domina
satul Seremet i drumurile comunale
Seremet-Tocsof i Panyli-Cogealac
(jud. Tulcea).
Tochile, sat, facind parte din
com. Burdusaci, pl. Stani,qti,
jud. Tecuciti. E situat pe malul
sting al piriuluI Zeletinul, in
partea de N.-V. a comuna, §i
la 3 kil. 200 m. de Burdusaci,
rqedinta comuna.
Are o populatie de 35 familil,
sail 136 suflete, care locuesc in
40 case.
Locuitorif sunt vechI razeg.
Teritoriul satuluT este de 141
hect.
Locuitorir poseda : 8 plugurl
de lemn i 3 de fer ; 21 bol,
50 vacT, 2 taurl, 4 cal, 2 Tepe
18 °I.
E strabatit de doua drumurf :
unul venind din oseaua judeteana
cel-l'alt din satul Burdusaci.
Tocila, sat, jud. Bacatl, pl. Tazlaul-d.-s.,
com. Luncani, situat
pe costia dealuluI cu acelag
nume. Are o populatie de 223
suflete.
Tocila, clitun, al com. Beciul, jud.
Buzati, Cu 90 locuitorI ji 19 case.
Tocileasa, vale, in jud. Buzati,
com. Magura, formata din To.
cileasa-Mare i Tocileasa-Mica.
Ambele incep de la Piscul.cu-
BolovanI i, dupa ce se reunesc
sub numele de Tocileasa, se
scurg in ritil Buzaul.
Tocileni, sal, jud. Botoani, pl.
TOCSOF
Tirgul, pe coasta de deal in
stinga iazuluT Zosinul i piriuluT
Sicna, in partea de E. a comuna
BIltqeni. Are o suprafata
de 675 hect., ca o popuIatie de
89 familil, sail 347 suflete;
biserica, cu i preot i i cintaret;
2 circiumt
Vite: 120 bol i vacY, 8 cal,
120 OT §i 230 porcI.
Tociloasa sati Doru§anul, sal,
in jud. Bacatl, pl. Siretul-d.-j.,
com. Leca, wzat pe pirliapl
Varnita, la 5700 m. de satul
Ungureni. Are o populatie de
221 SUflete.
Tocsimiul, inovill, in jud. i pl.
Tulcea, pe teritoriul com. rur.
Agi-Ghiol i anume pe acela al
catunultá sati Sabandgia. In jurul
lur se incruci§eaza hotarele
comunelor Agi-Ghiol, Congaz
Sari-Chioi. Este naturala i acoperita
cu verdeata. Are o
time dede 115 m., dominind valea
Cozangia ì drumurile comunale
Congaz-Sari-Chioi i Agi-
Ghiol-Zebil.
Tocsof, com. rur., in jud. Tulcea,
a§ezata in partea de S. a jud.
a pla§a Iatrullf, pe un afluent
al piriuld Casimcea.
Se marginete: la N. cu com.
Beidaut; la V., cu com. Casimcea;
la S., cu com. Pazarli (din
jud. Constanta) i la E., cu com.
Cogelac.
DealurT mal insemnate sunt :
Iuci-Tepe-Bair (I 85) m., ;
Chiuciuc-Chioi-Bair, al ami vid
Apti-Iuc are 178 m., la V.;
Tal?-Cula, la V.; Cara-Tepe-
Bair (170m.), Chelin gec-B lir (r85
Chir4lic-Bair (135 m.), Seremet-Bair
(128 m.), toate de
natura stincoasa, la S.;
cu virful Biuiuc-Cogelac-
Tepe (194 m.), la E.; Rimnicul-
Bair, cu 6 virtud de peste 200111.9

TOCSOF 627 TODIRENI
Sarim-Iuc (206 m.), la N.-E. ;
Zimdam-Bair (197 m-.), la N.;
toate sunt acoperite cu fin*
seinanaturT.
Movilele sunt numeroase, parte
artificiale, parte raturale.
Apele care udä com. sunt :
piriul Casimcea sati Ta. aul la
S. i afluentil saT pe stinga : piriul
Rimnicul-Dere, format din
valle Curt-Balic i Sari-Ghiol.
Dere, unit apoT cu piraiele Curu-
Dere i Sari-Ghiol-Dere, la N.
N.-E. ; alt afluent, valea Cuiu-
Culac, unita cu Ta0i-Culac, la S.,
trecind i prin satul Tocsof.
E formata din catunele : Tocsof,
re§edinta, la S., pe piriul
Cuiu-Culac saU Tocsof ;
la 4 kil. spre S., pe malul
sting al piriuluT Casimcea ; Culelia,
la 6 kil. spre N., pe malul
sting al piriuluT Rimnicul;
nicul-d.-s. i Rimnicul-d.-j., la 7
8 kil. spre N. de rqedinta,
pe piriul Rimnicul-Dere.
Are o suprafata de 15318
hect., Cu o populatie amestecata
de 500 familiT, saU 2010 suflete
2 bisericT, una in Tocsof, cu
hramul SE Paraschiva, i ceal'alta
in cu hra
mul SE Nicolae ; 2 FolI.
LocuitoriT poseda : 312 plugurT
; 8831 cape de vite ; 44
morI de vint ; 5 circiuml i 2
bacanit
Budgetul com, e la venituri
de 12200 leT, lar la cheltuelT, de
10500 ler.
Poseda caT comunale care duc
la satele invecinate, Cogelac, Casimcea,
i prin catunele comuneT.
Tocsof, sat, In jud. Tulcea, pl.
IstruluT, cat. de rqedinta al com.
Tocsof, aezat in partea de S.
a pl4er i a comuneT, pe ambele
malurI ale piriuluT Tocsof,
la locul de intilnire al vailor
TaP-Culac i Cuiu-Culac.
Are o intindere de 1200 hect.,
cu o populdtie compusa din BulgarT,
TurcT, TatarI §i RominT.
Tocsof, deal, in jud. Tulcea, pl.
IstruluI, pe teritoriul com. rur.
Tocsof. Se deslace din dealul
Rimnic-Bair ; se intinde spre E.,
avind o directiune generala de
la N.-V. spre S.-E., brazdind
partea de S. a pl4eT i cea de
N. a comund ; din el se desface
TaP-Culac, i îT iaU nWere plraiele
Ta1i-Culac §i Cuiu.Culac.
Este intretaiat de mal multe
drumurY comunale, ce duc de la
Tocsof la Rimnic, la ruan-Ce,me
§.1 Cogelac. Este acoperit cu semanaturI
Tocsof, pîrî, in jud. Tulcea, pl.
IstruluT, pe teritoriul com. Tocsof.
Este format din doua v1:
TaP-Culac i Cuiu-Culac, care
se unesc linga satul Tocsof,
prin care trec, i se varsa in
piriul Casimcea, pe partea stinga,
brazdind partea de S. a pla-
§ef §i cea centrala a com. Malurile
sale sunt inalte i ripoase.
Todirelul, sat,jud. Iai, pl. Codrul,
com. Ciurea, spre E de satul
Ciurea i la 3 kil, peste esul Tinoasa,
a,ezat pe dealurile Todirelul
§i Popa-Vasile.
Are o populatie de 78 familiT,
sati 321 suflete, parte TiganT,
fotT robT de aT manastireT
Birnova, §i parte RominT.
Vite 258 vite marf cornute,
120 oT, 30 caT i 27 rfm5torT.
Todireni, com. rur., in partea de
S. a p14er Jijia, jud. Botopni.
Se intinde pe Valea-JijieI, Valea.SicneT
i dealurile din dreapta
stinga Jijiel. E formata din
satele: Cobiceni, Hlipiceni §i Todireni,
cu o suprafata de 85374
hect. §i o populatie de 545 familiT,
salí 1878 suflete.
Are 3 bisericT, deservite de 2
preotT i 4 cintgretT ; i coalX;
6 circiumr; 9 iazurI §i I moara
de apa pe Sicna.
Teritoriul comuneT e deluros,
dar de buna calitate.
Vite : 3900 boT i vacT, 132
cal, 3676 oT 135 porcT.
Budgetul comuneT are la veniturT
8412 leT, 70 b3nT, i la
cheltuelf, 8336 leT.
Este udata de riurile Jijia §i
Siena, care conflueaza ambele la
Hlipiceni.
Este strabatuta de calea fe.
rata Dorohoiti-Ia,i i de o osea.
Todireni, sat, in partea de N.-
V. a com. Todireni, pl. Jijia,
jud. Botopni, situat pe coasta
de E. a culmer ce se prelungqte
intre piraiele Cozancea, Jijia §i
Sicna.
Teritoriul moieT e deluros
intins. Mo,ia apartine Epitropief
SpitaluluT Sf. Spiridon din
§i are o suprafata de 7278 hect.,
Cu o populatie de 229 familiT,
sati 679 suflete.
Are i biserica, deservita de
preot i 2 cintaretT, facuta
de Visternicul Sturza, vechiul
proprietar al mo0e1; 2 circiumI.
Vite : 992 bol i vacT, 71 caT,
3691 oT i 280 pora
Todireni, sat, in partea de S. a
com. IvaneSi, pl. Prutul, jud.
wzat pe valea piriuluT
Chetrosul §i pe coasta dealuluT
Todireni, pe o suprafata de 917
hect. i u o populatie de 18
familiI, sati 25 suflete.
Todireni, sat, in jud. Roman, pl.
Siretul-d..s., com. Stanita, spre
E. de satul Stanita i la 2 kil.
de el. Are o populatie de 165
locuitorT i o biserica de zid.
Se face aci iarmaroc la -15 August.
Se mal numqte i Todireni-

TOD1RENI 828
Rgzgsr, spre deosebire de satul
Cichirdic, care mar poartg si
numele de Todireni-Sturzer. El
forma mar inainte de 1886, impreung
cu satele Cichirdic (Todireni-Sturzel),
Pietrele, Tarnita
si Veja, o com. seperatg, care
purta numele de com. Todireni.
Todireni, stafie de dr.-d.f., jud.
Botosani, pl. $tefgnesti, cgt. Todireni,
pe unja Iasi-Dorohoiti,
pusä in circulatie la I Iunie
1896. Se afll 'filtre statiile Rediul
(lo,' kil.) si ZIgtunoaia (13,1
kil.). Ingltimea d'asupra niveluluT
MgriT de 56"1,50. Venitul
acesteT statiI pe anul 1896 a
fost de 31757 ler, 50 batir.
Todireni-Raze§i, numire ce se
del satulur Todireni, din com.
StInita, pl. Siretul-d.-s., jud.
Roman.
Todireni-Sturzei, numire ce se
da satulza Cichirdicul, din com.
Stgnita, pl. Siretul -d.-s., jud.
Roman.
Todire§ti, com. rur., in partea
de S. a pl. Fundurile, jud. Vasluiti,
la 49 kil, de orasul Vasluir]
si la 5 kil. de Negresti, resedinta
plgser, situad. intre 11111
Birladul si pfriul acovgtul.
E formatg din satele : Todiresti,
Balica, Coticul si Hucul,
pe o suprafatg de 2907 hect.,
cu o populatie de 249 familiT,
sati 946 suflete.
Comerciul se face de 7 persoane.
LocuitoriT pose& : 881 vite
marr cornute, Ii8 cal', 2000 oT,
55 capre si 162 rirrigtort
Budgetul com, e la veniturI
de 1875 ler, si la cheltuell, de
1847 lei, 45 banT.
Todire§ti, sart CAluggreni, c1,
pe *mosia cu acelasT nume, jud.
Suceava, com. Vgscani, formlnd
un sat cu Bglucesti.
E strgbgtut de plriul Ciumalul.
Vatra satulur ocupg. aproape
14 falcr, cu o populatie de 213
suflete.
Mosia, proprietate a statulur,
are to8 hect., din care 58 hect.
pgdure si restul cultivabil.
Improprietgriti in 1864 si 1878
sunt 17 locuitorT, Cu 44 fald.
Are o scoalg mixtg ; o bisericg,
in sinodicul cgreia citim :
e Biserica, cu patronul Adormirea-MaiceT-DomnuluT,
din satul
Todiresti, a com. Ruginoasa,
este construitg din vechime, de
cine si la ce an nu se stie. Se
zice a fi fost inhintatg ca schit
pentru cgluggrl ce tinea de mgngstirea
Zagavia ...» E deservitg
de 1 preot si 2 cintgretI.
Todire§ti, s.zt, in centrul com.
Todiresti, pl. Fundurile, jud.
Vasluiti, si tuat pe coasta dealuluT
cu acelasf nutne, pe o suprafatg
de 1933 hect. si cu o
populatie de 104 familiT, salí 385
suflete.
Are o bisericg, deservitg de
un preot.
Vite : 553 vite mari cornute,
80 cal, 119 oT si 8o ritnAtorl.
Todiriteni, trup de sat, in jud.
Neamtu, pl. De-Sus - Mijlocul,
com. Vingtori-NeamtuluT.
Tofanari, insuld, pe Dungre, in
jud. Constanta, pl. Hirsova, com.
Dgeni, situatg la V. plgseT si
comuner, in fata satului Dgeni
si la S. ostrovulta Dgeni. Are
o suprafatl de I° hect. si e
acoperitg Cu sglciI si richite.
Toflea, sat, facind parte din com.
Brghgsesti, pl. Zeletinul, jud.
Tecuciti, situat la 1 kil. de resedinta
com., inteo vale, si inconju-
TOHANI
rat de dealurile : Brghgsestilor
la V. si Toflea la E. Este strgbgtut
de plriul Toflea.
Are o suprafatg de 1781 hect.,
cu o populatie de 956 suflete;
o bisericg, cu hramul Intrareain-Bisericg,
deservitg de 1 preot
si 2 cintgreV; 2 circiumr.
Locuitorir posedg: 19 plugua
de fier, 26 de lemn, 2 masinT
de secerat, 1 de bgtut porumb
si 1 de vinturat ; 84 bol',
I6o yac', 2 taurT, 45 cal', 28
Tepe, 4 armgsarr, 300 or si 6o
capre.
Este pus in comunicatie cu
sat ele dimprejur prin mal multe
drumurT naturale si o osea comunalg.
Togeni, numire vechle a satului
Hagieni, pl. Ialomita-Balta, jud.
Ialomita.
Tohani, plasd, in partea de S.-
V., a jud. Buzati, limitatg. la N.
de plaiul Buzgti si pl. Sgrata,
la E. de pl. Cimpulta, la S. de
jud. Ialomita si la V., de jud.
Prahova.
E formatg din 18 comune,
dintre care Mizilul e urbang,
iar Amarul, Baba-Ana, Boldesti,
Breaza, Cotorca, Fintesti, Gggeni-Vintileanca,
Glodeanul- Cirlig,
Glodeanul-Sgrat, Glodeanul-
Silistea, Jugureni, Mihgilesti, NIeni,
Pietroasa-c1.-j., Pietroasa-d.s.,
Tohani si Vispesti sunt rurale,
avind 57 de cgtune si 12 subdivi
ziu nT.
Are o suprafatg de 89823
hect, cu o populatie de 29560
locuitort
Proprietgy mar insemnate sunt
68 mosil si 9 pgdurr, parte ale
statuluI, parte particulare si parte
ale celor 38 cete de mosnenT
aflatl in plasg. Terenul e ,es,accidentat
putin In partea de N.,
de muntiT Istrita si Strihani cu
ramificatiile lor.

TOHANI
E udatg de piraiele Sgrata
Istgul, de vgile Tohgneanca,
Ngeanca Pietroasa ; are lacurile :
Amarul, Boldepti, Coltgneni, Cufuritul,
Glodeanul, Margineanul
Mihgilepti.
Are 18 pcoll rurale, 2 §coir
primare in com. Mizil; 38 biseriel,
Cu 37 preotI, i diacon, 39
cintgretT pi 23 paraclised ; 193
circiumI ; i moarg de apg,
fgcgil, 9 morT de aburI, 4 cgperiT,
32 stine pi 5 fabrie.
Vite : 10552 bol, 4922 vacT,
2032 vite,- 94 bivolí, 104 bivolite,
3196 cal*, 1941 Tepe, 559
minjT, 32980 oI, 300 capre, 39
asinI pi 6514 porcI.
Sunt 8 tIrgurT, dintre care mal
principal e Drggaica, de la Mizil.
Caí de comunicatie sunt : unja
feratg i oseaua nationalg in
partea de N.; poselele vecinale:
Mizil-Cotorca, Mizil-Jugureni
Mizil-Pietroasa ; poselele comunale
: prin Baba.
Ana, Jugureni-Pietroasa, prin
Fintepti, Ngeni i Breaza, Vintileanca-Sghgteni,
etc.; precum
pi parte din poseaua judetiang
Buzgri-Urziceni, la care se pot
adgoga mal multe drumurI naturale,
dintre care mal insemnate
sunt Drumul-SgriI ii Drumul-Oilor.
Pgng la 1844, a tinut de desfiintatul
judet Sgcueni. In urmg,
satele ce compuneati acest judet
ati trecut, parte la jud. Buzgri,
parte la jud. Prahova.
Tohani, com. rur., in jud. Buzgri,
pl. Tohani, situatg pe ambele
malurT ale vil Tohgneanca,
la 43 kil, de orapul Buzga,
la 12'/2 kil. de Mizil.
E formata din cgtunele Gura-
Vadului, Tohani, Tohgneanca,
Valea Scheilor, cu subdiviziunile
lor.
Are o suprafatg de 3024 hect.,
cu o populatie de 2020 locuitorI;
629 TOMENI
pcoala primara ruralg mixtg
In cgt. Tohani; 7 biserid, cu 5
preoff pi 5 cintgretI; 12 circiumI.
Terenul este accidentat de mun
tele Strihani i nenumgrate
acoperite cu viI, dintre care
maï renutnite sunt Dumbrava,
Drggaica i Virful-Utit
CV de comunicatie are ,oseaua
vecinalg Mizil-Jugureni
drumul La-Bobod pe Valea-
Scheilor.
Vite : 754 bol, 201 vad, 76
vite, 4 bivolI, 46 caí, 19 Tepe,
5 ininjf, 1120 01 §i 419 porcT.
Budgetul com. e de 6720 le.
Ca locurT de vgzut sunt: Bgile
Bobod, unde
se aflg ruinele crame luT Brincoveanu,
Virful-Guld i Virful-
UtiT, de unde se desfilpurg o
frumoasg privelipte.
Comuna e vechie pi a fost
mult timp repedintg a plg,e
Tohani. PrimiI e locuitorY sunt
coloniI aduse din satul Tohani,
din Transilvania, care 'i ati
dat numele. Satele aflate pe teritoriul
aceste comune la ?riceputul
secoluluI erail: Tohani,
Tohgneanca, Vgdeni (Gura-VaduluI)
i Valea-DealuluT (Valea-
Scheilor).
Tohani, cdtun de re,edintl al
com. Tohani, jud. Buzgti, cu
500 locuitod, 146 case i multe
crame. Are subdivizia Tirchilepti.
Tohani, in jud. Buzgti,
com. Tohani-, proprietate a mo,
nenilor Tolignent Are 940 hect.,
cea mal mare parte vie.
Tohäneanca, celtun, al com. Tohani,
jud. Buzga, cu 660 locuitoa
i 177 case ; are subdiviziile:
Perpunari i Ungureni.
Toiaga, sat, jud. Dolj, pl. Ama-
radia, com. SIgvuta. Are o populatie
de 399 suflete ; o bisericg,
cu hramul SI. Gheorghe.
E apezat pe dealul Toiaga.
Tojanul, cdtun, în jud. Putna,
pl. Vrancea, com. Spulberul, aezat
pe piriul Zgbala, in sus de
cgtunul Paltinul.
Ard o populatie de 245 su.
flete pi 6o case.
Tolanul, munte, in plaiul Novaci,
jud. Gorj, la N. de com. Cerngdia
pi la S. de muntele Florile-Albe.
Tolosmanul, vale, judetul Tulcea,
in partea S.-V. a plgpe
Mgcin pi E. a comune Picineaga.
Se formeazg pe teritoriul
comuna, se indreaptg
spre N., avind o directiune genera%
de la S. spre N, taie
drumul comunal Picineaga-Jaila
dupg 2 kil, se aruncg in Valea-Cerna,
pe 4inga, ceva mal
jos de Satul-Nou.
Toma (Movila-luI-Mos-), movild,
jud. Tulcea, in partea N.
a plgpe Isaccea i cea centralg
a com. Luncavita, pe una din
prelungirile N. ale dealuluI Gilmele-Inpirate.
Are 92 ni.; e atoperitg
Cu verdeatg pi doming
satul Rachel pi drumul judetean
Mgcin-Isaccea, pe o mare intindere.
Tomeasca, pddure, supusg regimulta
silvic, jud. Mupcel, coin.
Glimbocelul, pl. Podgoria, avind,
impreung cu trupurile Goleasca,
Bgneasa, Dinuleasa, Cilceasca,
Ghergsoaia, Chiriceasca i Chiteasca,
o intindere de 1350 hect,
compuse din stejar, fag, carpen,
jugastru, plop pi frasin.
Tomeni, cdtun, al coinuneI Po
ciovaliptea, pl. Novaci, jud. Gorj,

TOMEN' 630 TOMANT
situat pe malul drept al Gilortulur.
Are o suprafatg de 400 hect,
Cu o populatie de 65 familiT,
sail 290 suflete ; 1 bisericg, deservitg
de 1 preot si 1 cintgret ;
8 mor?.
Locuitorir posedg: 20 plugurr,
30 care cu bol, 1 cgrutg cu cal,
280 vite marT cornute, 20 cal,
ioo o?, 8o capre, 120 pord.
Comunicatia in cgtun cu comuna
sa se face prin drum ordinar.
Tomeni (Ostrovul, Tigänia),
cdtun, al com. Greci, pl. Oltetul-Oltul-d.-s.,
jud. Romanati, situatg
spre E., la confluenta OltisoruluT
cu Oltul. Are 250 locultor?.
Tomesti, com. rur., in partea de
N.-E. a plgsel Codrul, jud. Iasi,
asezatg pe dealurT si vgT. E formatg
din satele : Tomesti, Goroni,
Chicirea si Osoiul, pe o intindere
de aproape 6006 hect. si cu o
populatie de 579 fanal, sail
2767 suflete.
Vite: 2242 vite marY cornute,
1910 oT, 322 cal si 690 rimgtorT.
Pe marginea de N.-E. a com.
une?' trece soseaua nationalg
Tutora si calea feratg Iasi-Ungheni.
Are 3 bisericY, Cu 3 preotT,
3 cintgreti si 4 eclesiarhT ; 2
coll".
Teritoriul comune1 a fost pendinte
de mgngstirea Golia si,
dupg secularizare, a devenit proprietatea
statuluT, care l'a dat
comunel lag in contul datoriel
de io milioane.
Budgetul comuna e de 10809
le?, 8 banI, la veniturT si de
10284 leT, 52 batir, la cheltuelr.
Tomesti, sat, in jud. Iasi, pl. Codrul,
com. Tomesti, spre S.-E.
de orasul lasi, la 8 kil., situat
inteo infundlturg a dealurilor
Blanarul, Pgun, Opinca si Murgul.
Este resedinta comuna Are
o populatie de 745 'oculto??; o
bisericg, cu 1 preot si 1 cintgret;
o scoalg, infiintatg in 1865.
Vite : 496 vite marT cornute,
269 oY, 114 cal si 278 ritugtorT.
Pe marginea satuld, la N.-
E., trece soseaua nationalg Iasi-
Tutora, iar prin mijlocul satuluT,
soseaua judeteang Tasi-Fglcid.
Peste apa BahluiuluT, pe malul
sting si in fata satultn Tomesti,
se aflg satul Hulboca, ce
se zice cg mal din nainte se numea
Tomesti (V. Hulboca, sat).
Tomesti, catana', fgcind parte din
com. Urlueni, jud. Teleorman.
(Vez? Urlueni, com. rur.).
Tomesti, sat, in jud. si pl. Tutova,
com. Bogesti, spre N.-E.
de satul Bogesti. Are o populatie
de 452 locuitorT.
Tomesti-Ciolac, sat, in partea
de N. a com. Gorbgnesti, pl.
Miletinul, jud. Botosani, cu o populatie
de 33 familiI, sari 132
su flete.
Mal nainte se numea Tomesti-
Fotea.
LocuitoriY poseda : 300 bol si
vacr, 30 cal', 125 or si 40 pora
Tomesti - VirnAvoaia, sat, in
partea de N. a com. Gorbgnesti,
pl. Miletinul, jud. Botosani, cu
o populatie de r6o suflete.
LocuitoriT posedg: 120 bol si
vad, 15 cal', 21 oI si 25 porcY.
Tomnaticul, munte, in jud. Suceava,
com. Brosteni, avind 1604
m. altitudine.
Tomozeiul, sat, fgcind parte din
com. Oncesti, pl. StInisesti, jud.
Tecuciti, asezat in partea de S.
a com., la V, de pgdurea Cuibgresti,
pe coasta dealulur cu
acelag nume.
Are o populatie de 264 suflete;
o bisericg, cu hramul Sf.
VoevozI, ziditg la 1795 de un
cgluggr Tomozeiti si reziditg la
1830.
Vi!le ocupa Io hect., finetele
32 hect., pgsunile 40 hect., iar
vatra satuluY 30 hect.
LocuitoriT sunt vechr rgzesl.
El' posedg : 45 bol, 72 yac?, 3
cal, 8 Tepe, 2 armgsarr, 64 o?;
6o stup? ; 2 plugurT de fer si 18
de lemn ; 3 morT de vint.
Comerciul se face de 2 circiumart
Toma, sat, in com. Hoceni, pl.
Mijlocul, jud. Fglchl.
Tomsani, com. rur., jud. Vilcea,
pl. Horezul, compusg din 3 cgtune:
Tomsani, Bogdgnesti si
Modirceni, situatg pe riul Bistrita,
la 40 kil. de capitala judetuluI
si la 4 kii. de a plaiuluT.
Se mgrgineste cu comunele
Petrari-d.-s., Mgldgresti, Folestid.-s.
si Costesti.
Mosia s'a vindut de ved /ocuitorilor.
Are o suprafatg de 1290 hect.,
ca o populatie de 740 locuitorT;
3 bisericT: una in Tomsani,
fondatg, dupg cum se vede intr'un
pomelnic, la anul 7339,
ctitorr fiind jupin Pgun Dan 0
Cu Milita, sotia sa si reparatg in
anil 1853 si 1890; o alta in Bogdgnesti,
fondatg la 1812, ctitorT
fiind Niculae Leca si Bgdicg
Chiceanu, si reparatg la 1890, ;i a
treia in Modirceni, fondatg la
18 to de Anghel Chiceanu ; o
scoalg.
Parte din locuitorT sunt mosnenT
; 200 s'ail improprietgrit la
¡864, cind li s'ad dat 600 hect.
pgmint pe mosia Tomsani si

TOMSANI 681 TONTI
pe mo0a BogdOne,ti, pendinte
de mgngstirea Arnota.
Are o suprafatg de 1200 hect.
Veniturile ,i cheltuelile comuneT
se urcg la T000 leT anual.
Soseaua judeteang. Horezul-
Bgbeni inlesne§te comunicatia cu
comunele Flore§ti-d.-s., Horezul
li Costqti (Bistrita). Soseaua comunal
g (din oseaua judeteang)
trece pe lingg §coalg §i bisericg.
E brOzdatg de dealurile: Grotina,
Mggura §i Dealul-Inalt, §i
udatg de vgile : Ripilor, Rudgre§ti,
NeagoteT §i ModarieT.
Tomsani, sat, jud. Dimbovita,
pl. Bolintinul, cgtunul com. MAruntisul.
Tomsani, sat, faind parte din
com. rur. Tompni, pl. Cricovul,
jud. Prahova.
Tomsani, sat O mo,sie a statuluT,
facind parte din com. rur.
Torqani, plaiul Horezul, jud.
Vilcea.
Tomseanca, sat, cu 40 familiT
O 115 suflete, jud. Arge§, pl.
Cotmeana, fOcind parte din com.
rur. Ione§ti.
Tomuleasca, loc les, in lunca Siretulul,
jud. Tecuciti, pl. Nicore§ti,
com. Iong§e0. Pe acest
,es a existat vechiul sat Tomu-
1e0 care, din cauza deselor inunal-Y
ale SiretuluT, s'a distrus.
Tomulesti, sat, jud. Argq, pl.
Topologul, fkind parte din com.
rur. AlimOne0-Poenari.
Toancele, strimloare intre muutt,
prin care trece Bistrita, jud. Suceava.
gStrinsg intre doT muntI
inaltY O stinco§T, printre carT
abia strgbate lumina zileT, Bistrita
spumegg aci ca §i cind ar
curge pe o albie de foc. Valu-
rile gem cu o turbare nespusg
i miT de stincT Tes ascutite din
sinul BistriteT inspumate. Val!
de pluta§ul care n'o ti sg cgrmueasca
pluta pe acolo! Cind
nevoia il silqte sg treacg prin
Toancele, el se preggte§te ca
de rOzbolii; cearcI maT intif cirma,
cerceteazg toate leggturile grinzilor,
pentru ca sg se incredinteze
dacg nu e vre o zmintealg;
41' suflecg minecele §i-'0 face
semnul cruciT.
c Cum a intrat pluta in Toance,
torentul a O luat-o inteun vglmg§ag
de spume, i, purtatg
ca o scoTcg pe crestele valurilor,
ea s'afundg, se ridicg, se
sfg§ie O se ftlimintO inteo luptg
nesfirOtg, i e de ajuns o singurg
gre§all de lopatg, pentru
ca dinteinsa sg nu mal rgrnie
de cit tAndArTp. (N. Gane, eNuvelel).
Tonea, com. rur., pl. Borcea,
jud. Ialomita, situata intre ora§ul
Calgra0 §i com. Roseti-
Volna§i.
Se compune din satele : Tonea,
Cadina, Roseti-Clgca0 li
Gambeta §i din cgtunele (tirlele):
Nacul, Sirbi, Cgprgreasa, Budulea,
Putul- din - Grind, Potirnichea,
MOnucul, Ceacgnul, Nisipul
,i Prodanul, cu re§edinta
primAriel yi a judecAtorieT comunale
in satul Tonea.
Are o populatie de 1483 locuitorT;
o coalg mixtg ; 2 bisericT,
Cu 2 preotT li 4 dascAlT.
Teritoriul comuneT, cu o suprafatg
de 28917 hect., se intinde
din Dungre spre N., pe
cimpul BgrAganul, §i coprinde
12 mo,iT, din care doug sunt
proprietAtI ale statuluT.
Dupg legea ruralg din 1864,
sunt improprietgritT 321 locuitorT
; in 1878 s'ail mal improprietgrit
230; neimproprietAritT
se mal' afil 140.
Pe teritoriul comuneT curg :
Dungrea O Borcea, precum §i
bratele (privalele) : Bogdanul,
Costache, Popa-Vlad, Camnita
§i Nica. LacurT sunt : Lupul,
Bglanul, Rotundul, Geabalacul,
Strimbul, Zatonul, Albina, 511bovita,
Saragul i Plosca.
Prin satul Tonea trece oseaua
judeteang CalgraO-Roseti-
Volna§i.
Pe cimpul Bgraganul s'a plantat
de stat, pe 250 hect, din teritoriul
comuneT, pgdure de salcim.
Tonea, sat, in jud. Ialomita, pl.
Borcea, pendinte de comuna
cu acela§Y nume, situat pe malul
sting al bratuluT Borcea, la
5 kil. spre E. de orapl Calara§i.
Ad i este reedinta priingrier
§i a judecgtoriel comunale.
Are o populatie de 330 locuitorI
; o §coalg mixtg; o biseria,
deservitO de i preot i
2 dascgli.
Prin sat treee calea judeteang
Cglgra§i-Roseti-Volna0.
Tonesti, sat, fkind parte din
com. rur. Simbure§ti, pl. Oltuld.-s.,
jud. Olt. Are o populatie
de 400 locuitorT.
Tonti, sat, pe mo§ia Cu acela0
nume, com. Drgggne0, jud.
Suceava, wzat pe tOrmul sting
al RisceT.
Are o populatie de 139 locuitorI
; o bisericg, cu hramul
Sf. ImpgratI Constantin O Elena,
clIditg din lemn de N.
Beldiceanu, la 1852, deservitg de
preotul din 5z)imgre,ti §i 2 dascgli
; icoanele §i catapeteazma
acestel bisericT s'ail adus in
anul infiintg reT de la prima biseria
din FAlticeni, Sf. Ilie.
DrumurT principale sunt : la
DrAggnqti (1674 m.) §i la Soimgre§ti
(1226 m.).

TOPA-ASLER 632 TOPANA
Topa-Asler, deal, in jud. Constanta,
pl. Silistra-Noua, pe teritoriul
com. rur. Hairam-Chioi
§i anume pe acela al satuluT
sau Malcoci, coprins filtre dealurile
Cime-Bair i Turla-Mezarlic-Bair
i inconjurat de toate
partile de satele Becter, Chioseler,
Borungea, Sarapcea-Caraci
§i Malcoci; are o directie
de la N. catre S. i este situat
In partea de E. a pl4eT i cea
de N.-E. a comuneT ; este acopen
t cu verdea ta §i putine padurT.
Topalul, con:. rur., jud. Constanta,
pl. Hirpva, situata in
partea N.-V. a judetuluT, la 77
kif. spre N.-V. de orapl Constanta,
re§edinta judetuluT, i in
partea meridional a pla§ef, la
22 kil. spre S.-E, de orapl
Hirpva, reedinta
Se invecinqte cu comunele
Ghizclarqti, la 5 kil, spre N.
Siriul, la 6 kil. spre N.-E.; Ta4-
Punar, la 7 kil. spre S.-E. §i
Seimeni-MarT, la 5 kil. spre S.
Se marginqte la N. cu com.
rur. Ghizdarqd, de care se desparte
prin pidul Cechirgea
valea Tichile0; la E., Cu comunele
rurale Siriul, despartinduse
prin dealul Erchesec i Ta-
Punar (pl. Medjidia), separánduse
prin dealul Zavol-Bair
Pinar-Bair; la S., cu com. Seimeni-MarT
de care o desparte
dealul la Movila-GreculuT i Valea-
Mare ; iar la V., cu jud. Ialomita,
de care se desparte prin fluviul
Dunarea.
Relieful sail este in general
accidentat, insa inaltimele nu se
ridica mult asupra niveluluT DurareT.
Prelungirile i ramificatiunile
V. ale dealurilor : Erchesec
(189 m.) la E., Zavol Bair (126
m.) la S.-E.-E., Pinar-Bair (116
m.) la S.-E., brazdeaza com, de
la V. la E.; dealul Olacul (125
m.), prelungit spre S.-V. cu platoul
Siln*ea, brazdeaza com.
in partea N. i N.-E. Dealurile
sunt acoperite cu p4unT intinse,
finete i bogate semanaturT.
Movilele sunt parte naturale,
parte artificiale i acoperite cu
verdeata.
E udata de Duna.re la V., pe
o distanta de 22 kil. Venga,
un brat al DunareT, incepind de
linga Topal i pana in dreptul
ostrovuluT Atirnati, o uda la N.
§i N. V. Piriul Boazgicul o Ira
la S.-E. §i se varsa in Dunare,
trecind prin satul Boazgicul.
Valle sunt numeroase, brazdind
teritoriul com. in directiune de
la N.-E. spre S.-V. i toate deschizindu-se
in Dunare.
Se compune din doua catune:
Topalul, re§edinta comund, a-
§ezat in partea N,-V. a com.,
pe malul drept al DunareT, de la
locul unde se desface girla Veriga,
la poalele prelungirilor V.
ale dealuluT Olacul, strabatut de
valea TabaculuT i dominat de
movilele Dragaica, Olac i Topalul
; Boazgicul, in partea de S.
a comuneT, to kil. spre S.-E. de
rqedinta, pe tnalul drept al DunareT,
in fata ostroavelor Boazgicul-Mare
i Boazgicul Mic, la
poalele S.-V. ale dealuluT Zavol-Bair
i malul drept al girleT
Boazgic-Dere.
Suprafata comuneT e de 9642
hect., cu o populatie de 2000
locuitorr.
Are 2 bisericT, una in catunul
Topalul, cu hramul Adormirea,
a doua in catunul Boazgicul
cu hramul Inaltarea, deservite
de 3 preotT, 3 dascalT i 3 paracliserT
; 2 §colT mixte, in fiecare
eatun câte una.
LocuitoriT poseda : 369 plugurT,
472 care i carute, 4 tna§inT
de batut porumb, 4 ma,inT de
vinturat ; 8800 capete de vite,
maT Cu seama boT i or.
Topalul, sat, in jud. Constanta,
pl. Hirpva, cat. de rqedinta
al com. Topalul, wzat in partea
S.-E. a pl. i cea N.-V. a com.,
pe malul drept al DunareT §i pe
ambele malurT ale vaii TataruluT,
la locul unde se desface gira
Viroaga sad Venga, la poalele
V. ale dealuluT Olacul. Se marginqte
la N. cu catunul TichileSi
al comuneT Ghizclare0, la
E. cu catunul Capugi al com.
Siriul, la S. cu catunul sail Boazgic,
la V. cu jud. Ialomita, despartit
prin Dunare.
Relieful gil e accidentat de
prelungirile vestice ale dealuluT
Erchesec 089 m.) de la hotar,
care se intind de la E. spre
V ,i intre ca re dealul Olacul (125
m.) e cel mal insemnat.
Movile sunt numeroase, artificiale
i acoperite toate cu verdeata.
E udata de Dunarea la V.,
de girla Venga, la N.-V., avind
amindoua malurT inalte i stincoase.
VaT : Cechirgea §i adiacenta
sa, valea Picioarele-CechirgeliT
la N.; Tatarul, prin centru ;
Olacul la S.
Are o intindere de 5836 hect.,
din care 130 hect. ocupate de
vatra i gradinele satuluT, cu o
populatie de 450 familiT, sad
1334 suflete.
Topana, com. rur., in jud. Olt,
pl. Vedea-d.-s. Are o populatiune
de 750 locuitorT.
PrimiT eT locuitorl s'ad numit
Cringumti.
Este situatA pe dealul numit
Drumul-OaeT, i intre valle Vedea
Cungri§oara, la 6o kil, de capitala
judetuluT §1 la 8 kil, de
a pl4el.
Se margine§te cu com. ParoO,
Chilia, Valea-UngureT, din jud.
Argq.
La inceput com. a fost situ-

TOPANA 633 TOPLITA
ata pe valea Vedea, dar locuitoril
s'ail stramutat pe deal din
cauza apelor.
Are o biserica, zidita in 1857
de familia CringusT; o scoala.
Un numar de 139 locoitorI
s'ab' improprietarit la 1864, pe
mosiastatuluT Topana, dindu-lise
461 hect. EI posecla : 150 vite
marl cornute, I I cal si iepe,
200 oT §i. 50 porcT.
Budgetul com, e la veniturI
si la cheltuelI de 1882,27 leT.
oseaua comunala iT inlesneste
comunicatia cu com. Fagetelul
si Parosi.
Topana, mo,rie, in jud. Arges, pl.
OltuluT. Are o intindere de 5600
pogoane, din care 4000 pogoane
padure, proprietatea statuluT, tosta
pendinte de Episcopia de Arges.
La 1871 avea un venit anual
de 13700 leT si a fost ipotecata,
impreuna cu alte 380 mosiT ale
statulta, pentru imprumutul do.
menial de 78 milioane.
Topci-Iol, pichet, No. 5, jud. Constanta,
com. Almaliul, situat in
partea de V. a com., linga drumul
Silistra-Varna, aproape de
inceputul micet val Topci-Iol.
Tope§ti, com. rur., in partea de
N.-V. a plaiuluT Vulcanul, jud.
Gorj, si a com. Pestisani. Se compune
din catunele Topesti si
Gornovita, ce sunt legate printr'un
drum ordinar, care comunica
Cu soseaua ce vine dinspre
Pestisani.
Are o suprafata de 770 hect.,
cu o populatie de 358 familiI ;
o scoala, fondata la 1856; 3 bisericT
de lemn, cu un preot si
3 CintgretT.
LocuitoriT pose& : 33 plugurT,
45 care cu bol si vad, 8 carute
cu cal; 6 stupT ; 750 vite marT
cornute, 39 caT, 2000 oT, 300
capre O 273 rimatorT.
Budgetul com, e la veniturT
de 1144 le, iar la cheltuelT, de
1143 let
Comunicatia cu Pestisani se
face printr'o osea comunala.
e
Tope§ti, atun de resedinta al
com. cu acelal nume, jud. Gorj,
plaiul Vulcan, situat pe coasta.
Are o suprafata de 460 hect.,
cu o populatie de 909 suflete ;
2 bisericI de lemn, una fondata
la 1703 si cea-l'alta la 1833, deservite
de 1 preot si 2 cintaretT.
LocnitoriT posea : 23 plugurT,
30 care cu bol:, 5 carute cu cal ;
35 stupl ; 514 vite marT cornute,
24 cal, 200 capre, 1400 of si
170 rimatorI.
Tope§ti, catun, in jud. Putna, pl.
Vrancea, com. Birsesti, asezat
pe malul sting al PutneT, parte
sub Dealul-CurmatureT si parte
sub muchea PetrimanuluI si chiar
pe prundisul Putnel, despartit
prin piriul Cociul de cat. Birsesti.
Are o populatie de 513 suflete
; o biserica, cu bramul S-tir
VoevozT.
Topila cu Pale§ul, ball?, pe teritoriul
satulul Scoposeni, com.
Sberoaia, pl. Prutul, jud. Fakir',
pe o suprafata cam de 86 hect.,
unite printr'o glrla cu piriul Bohotinul.
Topilea, munti,sor, pe malul girleI
Zeletinul, com. Posesti, pl.
Teleajenul, jud. Prahova, pe care
sunt papal pentru vite.
Din acest munte curge un
izvor abonent de apa ce contine
pucioasa.
Topilele, sat, pe mosia si in
com. Pascani, jud. Suceava.
E asezat pe coastele dealurilor
BisericeT si Racea si strabatut
de piriul Varlam, zis si
Topilele.
Vatra satuluT ocupa aproape
66 ala
Are o scoala mixta, purtind numele
de eScoala din Gistesti-
Topiley de oare-ce serva si satuluT
Gistesti a caruia biserica
serveste si locuitorilor din Topile.
ImproprietaritT in 1864 sunt
70 palmal si 41 codal, staplnind
416 t'ala si 63 prj.
Drumurile principale sunt: la
Gistesti (i kil.), la Brosteni
(4 kil ), la Valea Seaca (3500
m.) si la Pascani (6 kil.).
Topilele, clitun, al com. Mlajetul,
jud. Buzar', Cu ro locuitorT
si 40 case.
TopliceanuluI (Odaia-), numire
vechie a catunulul Zoita, jud.
Rimnicul-Sarat, com. Costieni-
MarT.
Topliceni, sat, in jud. R.-SIrat,
pl. RImnicul-d.-s., cat. com.
Zgirciti, in partea de mijloc a
comuneT, asezat pe malul drept
al riuluT Rimnicul-Sarat si la
imbucatura piriuluT Topliceanul,
la 2 kil. spre N. de cat, de
resedinta, Zgirciti. Are o intindere
de 385 hect., cu o populatie
de 70 familiT, salí 198 suflete.
Toplita, sat, cu 520 suflete, jud.
si pl. Arges, facind parte din
com. rur. Malureni.Badiceni.
Are o biserica, cu hramul i Sf.
Teodor», cu un preot si un
cintaret.
Toplita, aftun, Cu 40 case, in
jud. Mehedinti, pl. Vailor, tinind
de com rur. Negomirul.
Toplita, pefterd, cu o intrare
foarte strimta si periculoasa, jud
Muscel, sub un colt din fata
schituluT Namaesti si in care s'a
gasit o amasa romana de fier,
86700. Mareta Diciionar Geogralto. Vol. V. 80

TOPLITA 634 TOPOLOGUL
niste sggctT i monede dace
romane. Prin ea trece izvorul
de apg care l'ese la luming tocmal
la poalele munteld din
fa, la locul numit Toplita.
Toplita, pdclure foiasa, jud. Baen,
pl. MunteluI, com. Valea-
Arinilor. Are 1300 hect. si este
supusg regimuluT silvic.
Topoliceni, sat, in jud. Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, com. Galul,
situat pe valea Hulla gistrita.
Topolita, sat, in com. Humule0,
pl. de Sus-Mijlocul, jud.
Neamtu. Are o intindere de 760
hect., cu o populatie de vr'o
140 familiI; o scoalg.
Vite : 294 vite cornute, 34 caT,
46 pore, 232 or si 34 juncT.
Topolita, ofrig, ce izvoreste din
llealulMare (ramura muntilot
Mggura), jud. Neamtu, com Filioara,
pl. de Sus-Mijlocul; curge
spre E., strIbgtind soseaua
Piatra-Neamtu, trece pe lingg
satele Ceablgesti, Topolita, Cocea,
Tolicea, Terpesti, Tirgul-
Nou, Curechistea, Petricani-d -j.,
Uricheni, Spiesti, In dreptul cgruja
se varsg pe dreapta riului
Moldova, dupg ce primeste urmgtoriT
afluentT, din dreapta :
Agapia, Varatic, Terpesti,
din 8tinga, cite-va piriiase
Topolnita, altor, in jud. Mehedinti,
pl. Ocolul-d.-s., tinind de
com. rur. Izvorul-BirzeT.
Topolnita, schit, in jud. Mehedinti,
pl. Ocolul-d.-s., tinind de
satul Topolnita. Este ziditg de
Lupu Buliga in 1675; dupg
cum se spune, ea ar fi ziditg
pe urmele une zidgriT romane.
Aci ggsit maT multe pietre
cu instriptiunT romane, unele
bine conservate.
Topolnita, rig, ce izvoreste din
poala muntelui Secul, jud. Mehedinti,
din hotarul com. Costesti,
fi mgreste cursul cu piraiele
Gornovita i Prejna, dupg
ce formeazg o mare baaltg
hotarul com. Balta, curge spre
com. Ciresul, unde la dealul Proseacul
intrg In pgmint, de unde
Tese la Gura-Pestere, despre mgngstirea
Topolnita, unde ja numele
de Topolnita. ApoT udg
comunele : GOdeanul, Balotesti,
Izvorul-Birzer, Malovgtul, Severinul
i imianul, unde se varsg
in Dungre, in partea de V. a
satuluT
Din punctul de vedere istoric
valea Topolnite i mal' cu seamg
nomenclatura de la comunele
Balotesti, Izvorul-Birze, Godeanul
i altele, sunt foarte interesante,
dupg cum se vede si
din urmele de zidgriT romane
ce se ggsesc la Grgdetul, Martalogi,
Schitul-Topolnita si alte
imprejurimT.
Topologul, plasd, in jud. Arges.
Se invecineste la N., Cu plaiul
Lovistea, la E. cu pl. ArgesuluT,
la S. cu pl. Oltului si la V. cu
jud. Vilcea, de care este despgrtitg
prin riul Oltul. Este udatg
In tot lungul e pe la mijloc de
riul Topologul ; de riul Oltul, pe
toatg marginea de V. si de maI
multe piraie i torente, intre care
cele mal insemnate sunt: Simnicul,
Simnicelul, Barza, Valea-Izbgsesti,
Valea-BAlceasca i altele.
In plasg sunt ramificatiile Culme
ComarniculuI, care desparte
valea Argesul de valea Topologul
i valea Oltul de Topologul.
Intinderea plgser este de 50944
hect.
Are 18 comune rurale, formate
din 95 sate si cgtune, cu o populatie
de 18800 suflete ; 4305
case i 59 bisericT.
Resedinta plgse este in com.
rur. Tigveni.
MgngstirT maT insemnate in
plasg sunt : Biscovul, Fedelesoiul,
Goranul, Jiblea, etc.
CIT de comunicatie sunt : soseaua
judeteang Curtea-de-Arges-kimnicul-Vilcea
i mal multe
sosele comunale.
Plasa Topologul produce poame
renumite, ca mere, pere, cirese.
Se cultiva mult aci porumbul,
care este de o calitate
supenoarg. Se fabrica rachiti de
pruhe. Tuica de Topolog se
bucurg si cu drept cuvint de o
reputatie care a trecut de mult
peste marginele judetuluT.
In bgtrinele pgdurT din aceastg
plasg se cresc si se ingrasg turme
numeroase de rimg.torT, care sunt
dusI spre Sibii, Buda-Pesta si
Viena.
E acum unitg cu pl. °huta
Topologul, com. rur., jud. Constanta,
pl. Hirsova, situatg in
partea de N. a judetuluT, la 96
kil. spre N.-V. de orasul Constanta,
capitala districtuluT i in
cea septentrionalg a plgse, la
44 kil. spre N.-E. de orasul Hinsoya,
resedinta eT, pe piriul Topologul
(saii Sarai).
Se mgrgineste la N. ca com.
Atmagea (jud. Tulcea); la 'E,,
cu Ciucurova si Slava-Rusg (tot
din jud. Tulcea); la S., cu com.
Calfa; iar la V., cu comuna
Urumbei.
Relieful soluluT e accidentat
de culmile : Topologul, la N. si
E. si Ghium-Ghiurmes, la V. E.
brgzdatg de dealurile : Ghiolgic-
Bair (315 m.), la N.-V.; Cerchene-Bair,
(302 m.) la V.; CeemsicBair
(223 m.), la S.-V.;
Cara-Mica-Tepe (197 m.), la S.;
Periclic, cu virful Doerani (392
m.), cel mal inalt din judet, la
S.-E.; dealurile Bas-Punar (298
m.) i Chitisliva (320 m.) la E;

TOPOLOGIJL 635 TOPOLOVENI
dealurile Sultan-Bair (358 m.)
Topologul (366 m.), la N.-E.;
(221 m.), la S.-E.
Toate aceste dealurT, afarg de
Ceemsicul i Caramisea, sunt
stincoase, pietroase i acoperite
Cu pgdurT intinse, prin care se
intrevgd pgsunT mgnoase ; cele
doug de mal sus sunt acoperite
cu fin* i semgngturT.
Movilele sunt 5, artificiale.
E udatg de doug pirae Sarai
Hagi-Omer sail Doerani, si de
cite-va micT vgl carT a apg. numal
in timpurile ploioase.
E fortuatg din doug cgtune
Topologul, resedinta, in partea
vesticg, pe ambele malurT ale
piriulut Sarai sail Topologul,
desOrtit in doug trupurT: Topologul-Thar
la N. si Topologul-Romin
la 300 m. spre S.
de cel d'intihl ; Doerani, in partea
de S., pe ambele malurT ale
piriuluT Hag i-Omer sati Doerani,
la 4 kil. spre S.-E. de resedintg.
Suprafata comuna este de
5606 hect., din care 217 hect.
ocupate de vetrele celor tret
sate, cu o populatie, In maioritate
RominT, de 799 suflete.
Are doug bisericl ortodoxe,
cite una in fie-care cgtun, deservite
de i preot, z dascgl si 2
paracliserT ; o geamie cu I hoge
In càt. Topologul; 2 scoale, cite
una in fie-care cgtun.
Locuitorit posedg : 120 plugurT,
138 care si cgrute, 2 ma-
Out de bgtut porumb, 15 grape
de fier; 3520 capete de vite.
Budgetul comuneT e la veniturT
de 9145 leT, si la cheltuelT,
de 4128 leT.
CgT de comunicatie sunt numaT
drumurile comunale, care, strgbatind
dealurT i vgt, prin pgclurT
leagg satele intre ele si cu cele
invecinate UrumbeT, Calla, Bas-
Punar, Atmagea, Carp-Bair.
Topologul, sat, in jud. Constanta,
pl. Hirsova, cgtunul de resedintg
al comuneT Topologul. Are o intindere
de 2939 hect., din care
113 hect. ocupate de vatra satulul,
Cu o populatiune, In maioritate
RominT, de 202 familiT,
sail 930 suflete.
Topologul, fostd stafie de poFtd,
jud. Arges, pl. Oltul, a doua
poste de drum vechitl de la Pitesti
la Ritunicul-Vilcea. Celealte
poste erail Biscovul, Cocorul
Rimnicul. Posta Topologul avea
(1850) un numgr de 36 cal.
Topologul, deal, in jud. Tulcea,
plgsile Babadag i Mgdn, la hotarul
judetuluT cgtre districtul
Constanta ; el este un nod central,
de unde pornesc o multime
de alte ramificatiunl ata in judetul
Constanta cit si in Tulcea,
ca Coium - Punar la V.,
Ghiun-Ghiurmes la V., Sacar-
Bair cu virful Atmagea la N.,
Chirisliva la E., Bas-Punar la
S.-E. si Periclic la S. Desparte
basinele riurilor Aiggr - Ahmet
(Constanta), Ai-Orman si Slava-
Rusg (Tulcea). Se ridicg pgng
la 388 in. ingltitne, fiind i punct
trigonometric de observatie de
rangul 1-iti. Din el izvoresc piraele
Aiggr-Ahmet, Valea - Orumbei,
Valea-Topologul si Valea-Hagi-
Omer. Este acoperit pretutindenT
cu pgclurl.
Topologul, rîz, izvoreste din
muntele Fata-SfintuluT-Ilie, jud.
Arges, pl. Lovistea, curge printre
Culmea-Cozier i Culmea-ComarniculuI,
de la N. la S., pgng
in dreptul orasuluT Rimnicul-
Vilcea, apol spre S.-V. pang
la satul Ostroveni, unde se varsg
in Olt, fatg de gura Luncgvgtul,
in dreptul satului Slgvitesti
din judetul Vilcea.
Topoloveanca, mo,rie i pddure
supusg regimuld silvic, pe proprietatea
Negresti, jud. Muscel,
pl. Podgoria, com. Beleti. Pgdurea
are 2500 hect., impreung
cu trupul de pgdure Cglineasca,
populate cu fag, stejar, carpen,
mesteacgn i anin.
Topoloveni, com. rur., judetul
Muscel, pl. Podgoria, la 66 kil.
spre S. de orasul Cimpulung,
situatg in mare parte pe tgrmul
drept al girleT Circinovul.
Se compune din 3 cgtune
Topoloveni, Circinovul si Inurile,
cu o populatie de 684 locuitorT.
Se mgrgineste la N. cu com.
TigAnqti, la S. Cu com. Cgteasca-Popesti,
jud. Arges, de
care se desparte prin riul Arges,
la E. cu. com. Glimbocelul
Golesti Badel si la V. cu com.
Cglinesti.
Are o biserica, asezatg departe
de centru, la marginea
de N. a comunel, din cauzg
mar inainte pe p.colo era com.
MaT In urmg s'a strgmutat maT
la vale, de o parte si de alta a
cgieT nationale Bucuresti-Pitesti.
Are si o scoalg, care dateazg
de la 1830.
Budgetul com. e la veniturT
de Id 3125 si la cheltuelT, de
3019 leT.
Locuitorif posea : 53 vacT,
101 bol, 19 taurT, 50 vitei, 15
cal. i lepe, 279 or, 52 berbeci
si 89 porcl.
In jurul comuneT sunt vil, livezT,
dealurT i pgdurT compuse
din stejarT, plopT i mesteacInT.
Gira Circinovul udg comuna
In tot lungul sgu, de la N. spre
S.; pe dinsa se aflg 3 morT.
Parte din locuitorT improprietgrit
dupg legea din 1864
pe mosiile d-lor Urlgteanu, Toma
Bucsan, Stan Mirescu si Topoloveanu
; iar parte sunt mosnenT.
Peste Orla Circinovul este un
pod de lemn care leagg coni.

TOPOLOVEN1 636 TORCETI
Topoloveni cu comuna Golesti-
Bader.
Calea feratg trece pe la S.
de comung. Calea nationalg Bucuresti-Pitesti
trece prin comung
si are o directie spre S.-E. Din
aceastg osea o altg osea comunalg
merge spre N. si leagg com.
Topoloveni cu Tiggnesti.
P'aci a trecut Carol XII, Regele
Suedier, la anul 1712, in
drumul sgti spre Pitesti.
Topoloveni, sat, fgand parte din
com. rur. cu acelasr nume, jud.
Muscel.
Toporästi, sat, in partea de E.
a com. Cursesti, pl. Racova,
jud. Vasluiti. Are o suprafatg
de 1392 hect., cu o populatie
de 150 fainiliT, sati 725 suflete ;
o bisericg, deservitg de 1 preot
si 2 eclesiarcr, flcutg de obstia
locuitorilor la 1835; I circiumg.
Locuitoril posea.: 30 pluguri
si 65 care cu bol*, io cgrute Cu
cal; 20 stupi cu albine; 316
vite marT cornute, 700 01, 36
cal O 100 rimAtorY.
Toporul, com. rur., in j ud. Vlasca,
pl. Marginea, situatg pe Valea-
Tresteniculur, la 26 kil. de Giurgin,
16 kil. de Stgnesti, resedinta
plgser si 6o kil. de Bucuresti.
Are o bisericg, ziditg la 1854
de fostul proprietar Steriade,
deservitg de I preot si 2 chiaretr
; o §coalg mixtA, facutg
de zid, tot de Steriade ; 5 circiumr.
Vite: 550 bor, 25 bivolr, 75
caT, 200 01 §i 130 rimItorr.
Are o suprafatg de 1282 hect.
S'a improprietgrit la 1864 un
numgr de 160 locuitorr fostr
clgcasI, din pgrtile d-luI dr. Teodori
si Ef. Spit. Chile, pe o
suprafatg de 706 hect.
Budgetul com, e la veniturr
de 8246 ler si la cheltuelf, de
8721 Id.
In centrul satulta se afll un
helesteti ce apartine Eforier Spitalelor
Civile si care servg pentru
pescuit.
Pe aci trece soseaua judeteang
Giurgiu-Pitesti.
Toporul, padure, proprietate a
statuluI, in intindere de 1032
hect., com. Hirtiesti, pl. Argeselul,
jud. Muscel.
Toprac-Chiopru, lac, in jud.
Tulcea, pl. Babadag, pe teritoriul
com. rur. Conga; si
anume pe acela al cgtunulur
sgil Satul-Noti, situat in partea
de E. a plIser si cea de S. a
comuner. Este format de piriul
Taita. Are o lungime de 6 kil.
si o lime de 400 ni. In cea
mar mare parte este acoperit
cu stuf. Contine peste in abundentg.
Pe malul de N. merge
calea judeteang M gcin-Bas-Chioi-
Babadag.
Topraisar, com. rur., jud. Constanta,
pl. Mangalia, situatg in
partea de S.-E. a judetuluI, la
26 kil. spre S.-V. de orasul
Constanta, capitala districtulur,
si in cea de E. a plgsir, la 18
kil. spre N.-V. de orgselul Mangalia,
resedinta plgsir.
Se mgrgineste: la N., cu com.
Osman-Faci ; la E., cu com.
Musurat; la S., cu com. Gherengic
si la V., cu com. Edil-
Chioi.
Are dealurile : Osman-Faci-
Bair, la N. -V.; Meragi - Bair
(88 m.), la S.-V. ; Muratan-
Bair (80 m.), la S.-E.; Toprai-
Sari (82 m.), la E.; Toprai-Sari-
Bair (77 m.), prin interior; aceste
dealurr sunt acoperite cu semgnAturI
§i flnete.
Movile sunt putine ; ele ati
servit ca puncte de orientatie.
Este formatg de cAt. cu acelasT
nume, situat in mijlocul comuner
bite° depresiune coprinsg intre
dealurile Toprai-Sari-Bair, Meragi-Bair
si Toprai-Sari.
Are o suprafatg de 6697 hect.,
cu o populatie de 176 familir,
sati 796 suflete, in maioritate
TurcI si Bulgarr; o bisericg ortodoicg,
2 geamif Cu 2 hogr,
si 1 casg de ruggciunr protestantg
; o scoalg mixtg, infiintatg
de stat in 1884.
Locuitorif posedg : 71 plugurf,
126 care si cgrute, 3 masinr de
secerat, 4 masinT de bgtiit porumb
si i masing de vinturat ;
5600 vite, mal cu seamg bol
si a
Budgetul com. e la veniturr
de 2630 ler, si la cheltuelT, de
2513 lel.
Are drumurr vecinale si comunale,
la satele invecinate ca
Musurat, Muratan, Uzumlar, Edil-
Chioi, Tuzla, Gheringec, etc.
Torcesti, com. rur., jud. Tecuciti,
pl. Birlad, compusg din 2 cgtune:
Blgjeri-d.-s. si Torcesti.
Satul Torcesti e situat pe
malul sting al Birladulur, iar
Blgjeri-d.-s., pe platoul ce se
intinde in partea de E., lingg
tirgusorul Ivesti.
Se aflg la 27 kil. spre S.
de capitala judetulul, si la 2
kil, de resedinta plgser.
Are o populatie de 230 familir,
sail 1300 suflete ; o scoalg
mixtg, infiintatg la 1865; o biseria,
in satul Torcesti, ziditg
In anul 1840 de Gavrilg si Constantin
Dodan, arendasir mosier
lur Mihail Pascan, proprietar pe
acel timp al mosier Torcesti.
S'a reparat in anul 1877. Are
o bogatg colectie de cgrtI bisericesa,
dgruite de Panait Bals
in anul 1859, dupg cum se vede
scris in Triod. E deservitg de
I preot si 2 cintgretr.

TORCET1 637 TORTOMANUL
Teritoriul comuna este de
7197 hect. LocuitoriT, fosa clxca
i improprietgritI la 1864,
stgpinesc to8o hect., iar proprietarul
mosiei Torcesti, d-1
Mihail Bals, 6117 hect.
LocuitoriT posedg : 115 plugua
de fer, 5 de lemn, 2 masinT
agricole i i maOng de
bgtut porumb; 50 caT, 120 Tepe,
560 bor, 340 vacT, 320 minj1,
4 asinT, 16o porcT i 240 or.
Comuna este udatg de patru
ape : Siretul, in partea de V.,
despgrtind-o de jud.Putna; Birlovita,
o girlg ce se formeazg din
Siret, in partea de S.; Birladul,
ce trece prin mijlocul satuluT
TorceSi, curgind in directie
de la N. la S.; Hergtgul, cu
valea sa, la E.
Are calea feratg
cu statia Ivesti, pe teritoriul
com. Torcesti ; soseaua
nationalg Tecuciti-Galati, care
o strgbate prin mijloc, paralelg
cu calea feratg, in directie
de la N. la S., pe o intindere
de 21/2 kil. ; o osea comunalg,
care pleacg din soseaua
nationalg, din jos de gara
strgbate satul Blgjeri-d.-s. si duce
la satul Cglmgtuiul ; o osea
comunalg, care pleacg tot din
soseaua nationalg de lingg gara
Ivesti, si duce la satul Torcesti
si la moara de pe Birlad.
Torce§ti, sat, pendinte de com.
cu acelasT nume, pl. Birladul, jud.
Tecuciti, situat pe malul sting al
BirladuluT, la 2 kil. de resedinta
comuneT.
Are o populatie de 170 fasail
760 suflete ; o bisericg,
zidin la 1840, deservitg de I
preot i 2 cintgretT ; o scoalg
de bgetT, infiintatg la 1865.
Teritoriul cgt. este de 5717
hect. LocuitoriI, fWT clgcasT
improprietgritT la 1864, stgpinesc
564 hect., lar proprietarul
mosieT Torcqti, d-1 Mihail Ba4,
5148 hect.
In partea de S., pe malul BirladuluT,
este o moarg cu aburT,
ziditg in 1851 si reparatg in 1892.
Toropäle§ti, sat, in jud. R.-Sgrat,
plaiul Rimnicul, en. com.
Buda, asezat in partea de E.
a comuneT, pe malul sting al
riuluT R.-Sgrat, la poalele dealuluT
Dgnulestilor, la 2200 m.
spre E. de cgt, de re,edintg
Buda. Are o intindere de 700
hect., cu o populatie de 84 famili'',
sal" 344 suflete. Se numea
inainte Fggetul si Fintina-CapreT-
Toropi, cIttun, al com. Bglg nesti,
jud. Gorj, pl. Ocolul, la N. comuneT
§i pe tgrmul drept al pidula
Amaradia.
Are o suprafatg de 500 hect.,
cu o populatie de 107 familiT,
sati 160 suflete ; i bisericg, deservia
de preotul de resedintg.
LocuitoriT pose& : i i plugurT,
18 care cu bol, So vite marT
cornute, 4 caT, too oT si 60 rimgtorT.
Comunicatia in cgtun se face
prin drumurT ordinare.
Torove§ti, sat, jud. Argq, pl.
Pitesti, f1cind parte din com.
rur. Bradul-d.-j.
Tortoe§ti, sat, acind parte din
com. rur. Drgganul, pl. Cernad.-j.,
jud. Vilcea. Are o populatie
de 480 locuitorT ; o bisericg
de zid, fondatg la 1802.
Tortomanul, com. rur., jud. Constanta,
pl. Medjidia, situatà in
partea vesticg a judetuluT, la 4
kil. spre N.-V. de ora§ul Constanta,
capitala districtuluT si in
cea centralg a plgseI, la 12 kil.
spre N. de oraul Medjidia, resedinta,
pe valea Tortoman (sati
Geabacul sati Tibrinul).
Se mgrgine;te la N. cu com.
Ta-Punar si Carol I (din pl.
Conetanta); la E., cu com. Caratai
§i Alaca pi; la S., cu orasul
Medjidia si com. Cochirleni; la
V., cu com. urb. Cernavoda si
Seimeni-MarT.
DealurT : Carapat - Daga (tot
m.), la N.-V. ; Geabacu-Bair (1o6
m.) ; Calele-Bair (114 m.), cu
virful Tas-Punar (107 m); Tuzla-
Bair (129 m.); Tortoman (99
m.); Bilarlar cu virful Dere-Chioi
(108 m.), la N.; Dere-Chioi (90
m.), la E.; Ducuzol-Bair (93
m.); Panaghir (97 m.); Ciocurac-
Bair (104 m.), Bechiraga-Bair
(t t4 m.), la S.; Oba-Bair (107
m.); Dealul-TurculuT (121 m.) ;
Dealul-In-Izlaz (102 m.), Cilibi-
Chioi-Bair (tos m.), prin partea
centralg. Sunt acoperite cu finete
i sernAnAturl.
. Movilele sunt numeroase, mal
ales pe dealul Oba-Bair.
E formatg din cgtunele: Tortoman,
resedintg, in centru, pe
valea Tortoman ; Dere - Chioi,
spre E., la 5 kil. spre E. de resed
i ntg, pe valea Dere-Chioi ; Geabacul.Mare
si Geabacul-Mic, spre
V., la 6 kil. spre V. de resedintg,
pe vgile Geabacul i Tibrinul ;
Devcea, spre S., la 4 kil. spre S.-V.
de re,edintg, pe valea Tortoman ;
Azizic, spre V., la 5 kil. spre S.-
V. de resedintg, pe valea Geabacul
; Cilibi-Chioi, spre S., la 7
kil. spre S.-V. de re,edintg, pe
valea Ciiibi-Chioi-Dere ; Fgcria,
la 3 kil. spre S.-V. de resedintg,
pe valea Tortoman ; Satul-Nou,
la 61/s kil. spre S. de resedintg,
pe valea Cilibi-Chioi-Ceair.
Suprafata comunei este de
14412 hect., din care 123 hect.
ocupate de vetrele satelor, cu o
populatie, formatg din Bulgarl,
TurcI si GermanT, de 423 familiT,
sati 2037 suflete.
Are o bisericg ortodoxg in
cgtunul Ta4-Punar, cu hramul Sf.

TORTOMANUL 638 TRAIAN
Dumitru, ziditg de locuitorT, cu
I preot, 1 paracliser ; 2 giamiT
In cgtunele Celibi-Chioi pi Devcea,
ca 2 hogI pi o capelg catokg
in cgtunul Fgcria ; 2 pcolT
mixte, una in cgtunul Celibi-
Chioi, a doua in cgt. Tortoman.
LocuitoriT posea : 383 plugurT,
432 care pi carute, I ma-
§ina de treerat cu abur, 51 mapini
de secerat, 6 mapini de bgtut
porumb, 79 grape de fier, to
mapinf de vinturat ; 1265 cal,
2 asinI, 13172 or, 3173 bol' pi
479 porci.
CaT de comunicatie sunt : calea
judeteang Medjidia-Hirpova, trecind
prin satul Tortoman ; apoi
drumurT comunale intre cgtunele
comuner, §i catre satele invecinate
: Seimeni, Cernavoda, Tap-
Punar, Caratai, Carol I, etc.
Tortomanul, sal, in jud. Constanta,
pl. Medjidia, cgtunul de
repedintg al comuneT Tortomanul,
situat in partea N. a plapei
pi cea mericlionala a comuneT,
pe valea Tortomanul. Are o intindere
de 1477 hect., din care
18 hect. ocupate de vatra satuluT,
Cu o populatie, in maioritate
romineasca, de 91 familir
saii 476 suflete.
Totea, pi/4u, in jud. Gorj, plasa
Gilortul. Izvore,te din furcgtura
DealuluT-Negreni, in dreptul comuna
Frumosi pi curge filtre
dealurile Icleanul pi Negreni,
pana la comuna Hurezeni-d.-s.,
cu directia de la N. la S., apoT
se varsg in riul Amaradia.
Tgrmurile rr sunt inalte pi ripoase
pe unele locurT, iar prin
altele, joase.
Latimea variazg intre I pi 2
m. ; el se formeazg din ploT ,i
izvoare, iar in timpul vereT, seacg.
Peste acest piral trece poseaua
vecinall, pe care e un pod de
lemn, la comuna Hurezani-d.-s.
Pe valea acestuT lila se aflg
situat cgtunul Giurcul al com.
Negreni, din plasa Gilortul ; largunea
acestel val* variazg intre
400-800 M.
Tote§ti, sal, in partea de N.-E.,
a com. Birlepti, pl. Bahluiul, situat
pe coastele podipulur Totoepti,
de-a stinga riulur Bahluiul.
E format de un numgr de locuitorT,
fugitt din partea de jos
a MoldoveT, de pe linga orapul
Galati, din cauza invasiunilor
turcepti.
Are o intindere de aproape
4000 hect., cu o populatie de
151 familiY saa 736 suflete ; o
bisericg, cu I preot pi I cintaret
; o pcoalg, infiintatg in 1869.
Vite: 222 vite marr cornute,
49 cal, 1000 or O 220 rirnatorr.
Totoe§ti, trup de sat, in jud.
Neamtu, comuna Uscati, pl. de
Sus-Mijlocul, situat in dreapta
piriuluI Valea-Alba, lingg satul
Bor,eni.
Totoia, munte, in plaiul Clopani,
jud. Mehedinti ; are 1993 m.
ingltime de la nivelul MareT.
Traian, com. rur., /a extremitatea
de S. a plgpel almatuiul,
jud. Teleorman, situatg pe lunca
din stinga fluviuluT Dungrea, la
3 kil, de fluvia pi la gura AA
numitg Suroaia, la 12 kil, de
repedinta judetuluT.
S'a infiintat la 1880 din insurateiT
comunelor de prin prejur
pi din com. Izlazul din jud.
Romanati ; se gasepte pe proprietatea
statuluT domeniul Turnul,
inconjuratá in toatg partea
de N.. E. pi V. de dealurile
Calina, Adinca pi Dealul-Surtaa
Se invecinepte la E. cu com.
Seaca ; la V., cu cit. Ciuperceni
; la S., cu lunca pi fluviul
Dungrea p't la N , cu Valea-Duh-
neT, care servepte de hotar al
mo,iiler din acea directiune.
In timpul cind Dungrea se
revarsg, se formeazg pe teritoriul
comuneT, in lunca Dungrel,
lacurT carT poartg diferite nurnirr:
Lipteava, a cgruT lungime este
ca de 2 kil.:; Rotundul, alt lac cu
o forma rotunda; Sgratul-SeceT,
spre S.-E. pi din care o parte
cade pi pe mopia Seaca. Aceste
doug lacuri, cind apele se re_
trag, lasg pe teren un depozit
de sgrurT.
In partea despre N., se intinde
cimpia, tgiata de vilceaua
numitg Cucuta, care da in lunca
DungreY pi care continua, presgratg
de cite-va ggvane, pana
in valea Duhna. Valle Suroaia
pi Adincata pornesc de la N.-
V. comuneT spre S.-E, pana
dau in lunca DungreT.
In dreptul acestel comune se
aflg mal multe zgvoaie ale statuluT,
precum pi pichetele militare
de paza frontiereT No. 5 §i
5 bis. (Tabonul).
LocuitorT improprietaritl din
I88o sunt in numgr de 250 .si
posedg o intindere de 1375 hect.
Are o populatie de 1265 sucuitorT
; o pcoala mixta; o biserica,
construita de locuitorY, cu
I preot pi 2 cintareV; o amara
de aburT cu doug pietre.
Vite : 3970 capete, din care
298 car, 587 vite marT cornute,
2981 vite mici cornute O 104
porcT.
Pe la V. comuneT trece valul
lut Traian; spre S., se afla
dota magurl marT : Magura-Sgpata
pi Mggura-Mare, iar spre N.,
o alta magurg numitg a SuroacI.
Cgile de comunicatie sunt : la
comuna Seaca (2 kil.), la cit.
Ciuperceni (1 kil.), prin poseaua
judeteang Turnul-Zimnicea.
Traían, sat, jud. Bacali, pl. Siretui-d,-s.,
comuna PrajA§ti, in-

TRATAN 639 TREI-FiNTINI
fiintat la 1879 pi situat pe tgrmul
sting al SiretuluI, la 4 kil.
de Prgjgpti-Ungur:. Are 52 familit
Traian (Muftiul), cdtun, pendinte
de com. Silistrarul, pl. Vgdeni,
jud. Brgila, situat la 1 kil.
spre V. de comuna:. Are o populatie
de 564 locuitorT; I bisericg,
cu I preot pi un cintgret;
o pcoalg mixta:, infiintatg
la 1882.
La N. de cgtun e statia Muftiul,
a cgeT ferate BrAila-Bucurepti.
Traian, sat, jud. pi pl. Constanta,
cgtunul comund Cara-Harman,
infiintat in 1884, pe partea de
N. a plgpeT ,i cea meridionalg
a comuna, la 4 kil. spre S.-E.
de repedintg. Are o intindere
de 1270 hect., din care 22 hect.
ocupate de vatra statuluI, Cu o
populatie de 34 familiT sati 117
su flete
Traian, sat, in jud. Covurluitl,
com. Braniptea, pl. Siretul. Are
o intindere de 730 hect., cu o
populatie de 115 locuitorT pi o
bisericg.
Traian, sat,in jud. Neamtu, com.
Zgne,ti, pl. Bistrita
Traian (Valul-lui-), Vez? Valul-lui-Traian,
jud. Vilcea pi Troianul.
Träistari, numire ce se da tirgulut
Horezul propriii zis, jud. Vilcea,
afarg de cele 2 cgtune ce'? apartin,
Olari pi BgIgnepti. Este situat
pe loc pes, 'filtre doug riurT:
Luncavgtul la S.-V. pi Luncavgciorul
la N.-E, in capul uneT
lungT peninsule. Acest cap al
peninsuleT se numea in vechime
cTrgistrariv, fiind-cg era locuit
de nipte oamenT fIcgtorT de
trgi,b ; astg-zT e loc de pgpune,
numit la (Poptg » cgcT ad i stationati
caiT popteT, mar de de.
mult. Aceastg peninsulg 'pf are
inceputul in virful Carpatilor, la
hotar cu Transilvania.
Träistari-Oräseni, sat, jud. Argep,
pl. OltuluT, pendinte de
com. rur. Stoiceni.Plepoiul.
Träisteni, sat, in jud. R.-Sgrat,
pl. Marginea-d..s., cgtunul com
Timboepti, apezat in parte de
V. a comund, pe Dealul-Trgistenilor.
Trämsani, insuM, formatg de
bratul Borcea, in jud. Ialomita,
pl. Borcea, com. Tonea. In dreptul
satuluT Mggureni, Borcea se
desface in doug brate, care nu
se unesc de cit in dreptul satuluT
Tonea pi formeazg ast-fel
insula pe care se aflg p4iunT
pi vi?. Pgng la 1828, aicT a fost
un sat, populat de TurcT, carT
cu inceperea rgzboiuluT dintre
Rup1 pi TurcT, &I trecut peste
Dungre.
Trebisul, sat, jud. Bacgti, pl.
Bistrita-d.-s., com. Fintinele, apezat
pe malul sting al piriuluT
cu acelapT nume.
Are o populatie, arnestecatg,
de 373 locuitorT.
Vite: 7 caT, 165 vite cornute,
97 oI pi 42 porcT.
Trebi§ul sati Birnatul,filriu, jud.
Bacgil, pl. Bistrita-d.-s. pi Taz-
Igul-d.-s., care strgbate comunele
Slobozia-Luncani pi Mggureni-
Munteni. Izvorepte in dealul Feiuca,
curge de la V. spre E. pi
aproape de confluenta sa cu
Bistrita, curge paralel cu dinsa,
vgrsindu-se inteinsa, maT jos de
fabrica de lemngrie, la N. de
Bacgil, lingg care se aflA pi un
pod pe dinsul. Acest pida, la
obiria sa se numepte Trebipelul
pi numaT dupg ce se incarcl
cu piriTapele: Chetrosul, Vulpea,
Rgul, Duba,u1, Scursura-Serpenilor,
Sgratul, Drgcosul, Ralea,
Glodul sail Tocilita pi Petrosul,
pe teritoriul com. Luncani, ja
numele de Trebipul, apoI se incarcg
cu Cirligata pe dreapta
pi se varsg in Bistrita sub nu.
mele de Birnatul.
Trec Atoarea - Domneasc '6, /ocul
vadulu?, pe cursul PrutuluT,
mopia Crginiceni, jud. Dorohoiti,
pl. Prutul-d.-j., com. Horodiptea,
pe unde se zice cg ar fi trecut
cu optile DomnitoriT Ghica-Vodg
al Valachiei pi Petriceico Voclif
al MoldoveT, dupg rgzboiul urmat
intre TurcI ,i Levi, la cetatea
HotinuluT in anul 1672.
Trecátoarea-Ostilor, localitate,
la riul Prut, pe mopia Iznovatul,
com. Rgdguti, pl. Prutul - d.-j.,
jud. Dorohoiù, pe unde, la 2
Septembrie 1746 (7248) a trecut
Prutul armata ruseascg condusg
de Feld-Marepalul Miinich,
urmgrind pe TurcI, cind Beizadea
Dimitrie Cantemir, ce era
maior, cu o parte din optire apucarg
cgtre Suceava pi apoT pe
sub muntY cgtre Bacgil ; iar Beizadea
Constantin Antioh Can.
temir, fiind brigadir, cu altg parte
de oaste apucg spre Jijia, cgtre
Botopani pi Iapi. insg Feld-Marepalul
cu greul armateT s'e" coborit
de a dreptul la Iapi de il
ocupara. ((Let.', t. 2, pag. 407)
Trei-Fintini, tirgupr, in jud. Iapi,
pl. Codrul, com. Buciumi (v. Socola,
tirgupor). Numele i s'a dat
dupg treI fintinT ce sunt aicT.
Se afig in marginea de S. a orapuluT
Iapi, apezat de o parte
pi alta a oselei nationale Iapi-
Vasluitl, pe o intindere de 87
hectare.

TRELHOTARE 640 TRESTIA
Are o fabrica de sgpun, una
de lumingrI, alta de scrobealg
si o moarg cu vaporT, o fabrica
de chibriturT, infiintatg in 1878
si mal multe cArgmidgriT.
Tref-Hotare, loe de trecere in
Rusia, cu punct vamal, sucursala,
in satul Molnita, com. Pilipguti,
pl. Herta, jud. Dorohoiti.
Trenul, sat, fa'cind parte din com.
rur Chiojdeanca, pl. Podgoria,
jud. Prahova.
Trepteanca, girld, in jud. Arges,
formind limita intre acest
judet si jud. Oltul ; se varsg
In riul Oltul, aproape de satul
Olanul.
Trepteni, sat, cu so familiT, jud.
Arges, pl. Oltul, fácind parte
din com. rur. Vitomiresti-Trepteni.
Are o bisericg, cu hramul
S-tuT Impg.ratT, deservitg de un
preot si un cintgret si case boerestT,
zidite la 1811 de boerul
anca Trepteanu.
Trestenicui-de-Jos saja' Pope§ti,
com. rur., in jud. Vlasca, pl.
Marginea, compusg. din cgtunele :
Trestenicul-GrAjdgnesti, Trestenicul
Popesti si Trestenicul-Tomulesti,
situate pe valea Trestenicul,
la 26 kil. de Giurgiti si
la 15 de StAnesti, resedinta pl.
Are o populatie de 920 locuitorT
; 2 bisericT, din care una
in Trestenicul-Tomulesti si ceal'altA
in Trestenicul-Popesti, deservite
de 2 preotT si 4 dascIIT ;
o scoalg mixta si 6 circiumT.
Vite : 620 vite marT cornute,
120 cal, 740 o! §i 306 rfingtorY.
Trestenicul-de-Sus sati Rfizmire§ti,com.rur.,
in jud. Vlasca,
pl. Marginea, compusg din cgt.:
Trestenicul-d. -s. si Ludgneasca,
situatg pe valea Trestenicul, la
extrema N.-V. a plgseT, in marginea
jud. despre Teleorman, la
33 kil. de Giurgiii, la 64 de Bucuresti
si la 23 de Stgnesti, resedinta
plgseT.
Are o populatie de 638 locuitorT
; o bisericg, cu hramul
S-tuT ImpgratT, ziditg la 1858,
deservitg de 1 preot si 2 dascAlY
; o scoalg mixtg.
Vite : 372 vite marT cornute,
75 cal, 340 or . i 140 timatort
Trestenicul-de-Sus, ditun, pendinte
de com. Trestenicul-d.-s.,
jud. Vlasca, pl. Marginea, situat
pe ambele coaste ale vgiT Trestenicul.
Are o suprafatg de '118 hect.
S'a dat la 1864, la 70 locuicuitorT
improprietgritl, o suprafatg
de 298 hect.
Are o bisericg, cu hramul Sf.
ImpgratT, ziditg la 1858, deservitg
de I preot si 2 dascAlT si
o scoalg ; un helesteti intins.
Pe la capul mosieT despre E.
trece drumul Pielea-Giurgiii.
Trestenicul-Gäjdänescu,cdtun,
pendinte de com. Trestenicul-d.-j.
sati Popesti, pl. Marginea, jud.
Vlasca.
Apartine trupulta GrAjdgnescu
si are o suprafatg de 1300 hect.,
pe care, la 1864, s'a improprietgrit
70 locuitorT fostI clAcasT,
dinduli-se 220 hect.
Trestenicul-Pope§ti sati Räzmire§ti,attun,
pendinte de com.
Trestenicul-d .-j., pl. Marginea,
jud. Vlasca, apartinind EforieT
Spitalelor Civile din Bucuresti.
Are o suprafatg de 2600 hect.,
din care s'a dat la 68 locuitorf
improprietgritY dupg legea ruralg
din 1864, o suprafatg de
333 hect.
Are o bisericg, deservitg de
I preot si I dascgl.
Trestenicul-Tomule§ti, clttun,
pendinte de com. Tresteniculd.-j.,
pl. Marginea, jud. Vlasca.
O parte apartine d.lor Urseanu
si Tomulescu, in suprafatg de
1340 hect., si alta, familiel Alexandrescu,
in suprafatg de 145
hect. Din acestea, s'a dat la 66
locuitorT, fostT clgcasT, 286 hect.
Ambele aii un venit anual de
36000 leT.
Are o bisericg vechTe, cu hramul
Sf. Dumitru, cu i preot si
si 2 daSCg1T.
Trestia, com. rur., in plaiul Pirscovul,
jud. Buzgii, situatg pe
ainbele malurT ale piriuluT SArgtelul-BAlgnesti,
la 37500 m. de
BuzAti.
E formatg din atunele : Ciocgnesti,
Colteni, Glodurile, Izvorul,
Lungesti, Nistoresti, Pietrarul,
Pietrile, Punga, Teisul,
Trestia, Valea-Roatel si Zapodia,
cu o populatie de 2220 locuitorT.
La inceput com. avea satele
Trestia si Mosesti (azT Pietrarul).
Cele l'alte s'el format maT in
urml. Primele cete de mosnenT
ad fost Mosesti si Pietrgreni, din
care ail derivat cetele de azT :
PietrgrestT, PosmangiT, MArggritestl
si HirbAsestT.
Are o scoalg ; 2 bisericT, cu
2 preotT, 2 cintgretT si 2 paracliserT,
catedrala fiind cea cu hramul
S f. Constantin si Elena ;
6 circiumT.
Vite : 306 bol, 164 yac!, 63
vitel, 5 bivolT, 1 o cal, 7 lepe,
1200 oT, 51 capre si 315 porcT.
Stupl sunt 13.
Meseriasl sunt : 24 lemnati,
I r timplati, 7 rotar, II butnarT,
I croitor, I cizmar, I fierar, 1
cojocar, 1 boiangitl si 1 brutar.
Anual se ti n 4 tirgurT : 21
Maui'', 27 Iulie, 8 Septembre si
Dumineca-Mare.
Are o suprafatg de 3924 hect.
Proprietgff mal insemnate sunt :

TRESTIA 641 TRESTIOARA
Trestia, Micheia si Zapodia ;
apor pgdurile : Dilma si Valea-
Seacg, Birza si PAngtgul.
Terenul e accidentat, constind
din frumoase coline si dealurT,
parte goale, parte acoperite de
pgdurT, livezT si finete.
CgT de comunicatie sunt : soseaua
vecinalg Pirscovul-Goidesti
prin Trestia si maT multe drumur).
naturale.
Trestia, sat, Cu mo locuitorT, jud.
Bgcgti, pl. Siretul-d.-s., comuna
Odobesti, situat d'a stinga piriulta
Odobul si pe dealul cu
acelasT nume, la 3 kil. de Odobesti.
Trestia, sail Trestia-cu-lzvor,
cdtun de resedintg al com. Trestia,
jud. Buzgil, cu 130 locuitorl
si 22 case.
Trestiana, sat, pe mosia Cu acelasT
nume, com. Broscguti, pl.
Cosula, jud. Dorohoiii. Se desparte
de mahalaua tirguluT Dorohoiti,
prin 1.11 Jijia.
Are o populatie de 612 locuitorT
; o bisericg, cu hramul
Nasterea -MaiceT - Domnul u f, deservitg
de 1 preot, 2 cintgretT
si 1 pglgmar. Bis, este micg,
ziditg de locuitorT la 1881.
Apele care curg pe mosie
sunt : riul Jijia si piraiele Zahorna
si Ghirlanca. MaT sunt 5
iazurI, din care cel maT mare,
numit al-Popilor, e in suprafa
0 de 3 hect.
DrumurY principale sunt : acel
care duce din Dorohoiti la Pomida,
Ibgnesti si Herta ; acel
care duce de la Dorohoiti la
Iazul - Popilor ; o ramurg prin
Lisna, Hudesti si Darabani si
alta prin Liveni, Havirna si Bivolul,
la Radguti; drumul ducind
peste mosia Broscguti, prin Carasa
si Corlgteni, In jos.
Mosia se mgrgineste cu : 5en-
66700. Marele Diclionar Geograllo. Vol. V.
driceni, Ibgnesti, Liveni, Popeni-Basotg,
Broscguti si tirgul
Do ro hoiti.
De insemnat aci este Movila-
Mare, ridicgturg inaltg.
Familia Calimah, originarg de
ad, este una din vechile familiT,
care ail dat mal multI DomnT in
Moldova, in timpul de la 1758
1819, pe: loan Teodor Calimah,
Grigore Ioan Calimah, Alexandru
loan Calimah si Scarlat
Alexandru Calimah.
Trestiana, sat,. in jud. Tutova,
pi. Tirgul, com. Birladul, spre
S.-E. de acest oras.
Trestiana, sat, in partea de mijloc
a comuneI Poiana-arnulta,
pl. Cerna, jud. Vasluiti, cu o
intindere de 107 hect., proprietatea
locuitoxilor, in numgr
de 260.
Are o bisericg, deservitg de
I preot si 2 eclesiarhT, construitg
din lemn de stejar de cgtre
niste monahT.
LocuitoriT posedg : 20 plugurT
si 30 care cu bol, 6 plugurT si
8 cgrute Cu cal'; 140 vite marT
cornute, 55 cal', 120 OY, II capre
si 65 rimgtorT; 90 stupT Cu
albine.
Trestiei (Gura-), sat, in jud.
R.-Sgra t, pl. Rimnicul, cgtunul
com. D umitresti, asezat In par.
tea de N. a com., pe piriul Valea-TrestieT,
la poalele dealuluT
Lupanul.
Trestieni, cdtun al com. Tircovul,
jud. Buzgil, cu 200 locuitorI si
53 case.
Trestieni, jud. Ilfov, pl. Sabarul.
VezT Poenari-Floresculuf.
Trestieni, sat, fgcind parte din
com. rur. Cosoba-Trestieni, pl.
Znagovul, jud. Ilfov, situat spre
V. de Bucuresti, pe malul drept
al riuluT Ciorogirla.
Se intinde pe o suprafalg de
627 hect., cu o populatie de
436 locuitorT.
Are 1 bisericg, Cu hramul
Sf. Niculae, deservitg de 1 preot
si 1 cintgret; 1 moarg cu apg ;
3 masinT de treerat cu aburT;
1 baltg ; 4 podurT stgtgtoare.
Trestieni, sal, fgcind parte din
com. rur. Netoti, pl. ampul,
jud. Prahova.
Trestieni, sat, flcind parte din
com. rur. Ciupelnita, pl. ampul,
jud. Prahova.
Trestieni, sal, &ciad parte din
com. rur. Tesila, pl. Pelesul, jud.
Prahova. Are 1 bisericg, fondatg
la anul 1724 de Constantin Cuculeatg,
az1 aproape in ruing
din cauza vechimer.
Trestii (Grindul-,cu-), grind, in
partea V. a com. Sf. Gheorghe
si cea S. a plgsil Sulina, jud.
Tulcea. Este mal mult o prelungire
a grinduluT Danov. E
acoperit Cu trestiT.
Trestinicul, sat, in jud. Tufcea,
pl. Babadag, cgtunul comund
Nalbaut, asezat la 3 kil. spre
N.-V. de resedintl, pe ambele
malurT ale vgiT Telita... Are o
intindere de 1700 hect., din care
28 hect. vatra satuluT, Cu o populatie,
amestecatg, de 102 familiT
sail 511 suflete.
Trestioara, com. rur., in jud.
Buzgti, plaiul Pirscov, situatg pe
ambele malurT ale piriiasuluT Fundata,
la 45 kil. soo im de orasul
Buzgil.
E. formatg din cgtunele : Albesti,
Budesti, Chiliile, Crivelesti,
Ghiocari, Trestioara, Si cari si Veghlurile,
cu o pop. de 980 loc.
81

TRESTIOARA 642 TRIVALEA
Terenul e accidentat si steril,
constind, in mare parte, din coline
albe, pe care rar se vede iarba.
E avut in substante minerale
si maT cu seama in sare.
Aci se fac 2 tirgurT anuale
la 23 Aprilie si la 20 Iunie.
Vite: 104 boT, 109 vacT, 42
vitel, 32 caT, 77 Tepe, 46 minjT,
2020 OT, 451 capre si 148 pord.
Are 3 bisericY, cu 2 preotT,
2 cintaretT si 3 paracliserl, catedrala
fiind cea cu hramul la 14
Octombre ; o scoala mixta.
Trestioara, com. rur., jud. Prahoya,
plaiul Varbilaul, situata pe
valle : Chilia, Urzicarul si Turburea,
la 30 kil, de capitala
judetuluT si la 12 kil. de resedinta
plaiului.
Are o suprafata de 350 hect.,
cu o populatie de 475 locuitorT ;
o biserica, fondata la anul 1842,
deservita de i preot, cu urmatoarea
inscriptie :
Acesstii sfintK si Dumnezelascii biseria
s'a ridicat din temelie si s'a infrumusetat
ca zugrIveala fi ca toate, al
cdreia bram SI. Islicolae, Sf. Ion Botezhtorul
DomnuluT de D.nu Ghill sin
Jupin Alexe Pescaru ot Ploesti, Alexandru
Dimitrie Voevodul, fiind Episcop
Kir Kir Chesarie, si s'ah slvirsit In anul
1842, Octombre 20. Avram Chesarie,
Pirvu Zugravu ot Tirgovistea.
LocuitoriT s'al improprietarit,
la 1864, pe mosia D-luT GhitI
Alexiu si pe mosia statuluT, dindu-li-se
155 hect. O poseda : 4 caT
si Tepe, 6o vacT, Zoo bol, 37
viteT, 2 taurT, 120 or.
Prin comuna e o singura sosea
spre Vilcanesti.
E brazdata de Movila-de-la-
Furca-PutuluT si de muntele MIgura-Neagra,
ce servA pentru pasunatul
vitelor.
E udatg de riul Saratul, in
care se varsa vXile : Chilia, Urzicarul,
Turburea si Vilceauade-pe-Vale.
Trestioara, cdtun al com. Min.
zalesti, jud. Buzar', cu 6o locuitorT
si 13 case.
Trestioara (Minciune§ti),cdtun
al com. Trestioara, jud. Buzati,
Cu 270 locuitorT si 59 case.
Trestioara, cdtun al com. M'Ajetul,
jud. Buzar', cu 180 locuitorT
si 36 case.
Trestio ara, sat, in jud. Mehedinti,
pl. Vailor, tinind de com. rur.
Corobaile.
Trife§ti, com. rur., in jud. Roman,
pl. Siretul-d.-j., spre S.-V.
de orasul Roman, la 61/2 kil.
de el si la 5'12 kil, de resedinta
plaser. Este formata din satele :
Radiul, Sofracesti si Trifesti, resedinta.
Are o populatie de 462 familiT,
sail 1829 suflete ; 2 biseriel
de zid ; o scoala mixta.
Budgetul com. e la veniturT
de 5487 leT, iar la cheltuelT de
5125 leT.
Este legata cu orasul Roman
prin osea.
Trife§ti, sat, in partea de N. a
com. Hermeziul, pl. Turia, jud.
Iasi, situat pe coasta podisulul
ce formeaza valea PrutuluT, linga
tirgusorul Damachi.
Are o populatie de 482 locuitorT
; o biserica, deservita de
1 preot, 1 cintaret si 1 eclesiarh.
Vite : 6o6 vite marT cornute,
58 or, 59 cal si 149 rimatorT.
In partea despre N. este o
movila mare patrunghiulara si la
mijloc gAunoasa, care pare a fi
o urma a vre-unuT razboiù din
timpurile vechr.
Trife§ti, sat O resedinta com. Cu
acelasT nume, in judetul Roman,
plasa Siretul-d.-j., spre S.-V. de
orasul Roman, la 61/2 kil, de el
si la 51/2 kiI, de resedinta pIXseT,
pe piriul Valea-Neagra.
Are o populatie de 1502 locultor!;
o biserica de zid ; o
scoalg. mixta.
Aci se face iarmaroc la Inaltarea
DomnuluT, cind este i
hramul bisericeT.
Este legat cu orasul Roman
prin osea.
Acest sat, impreund cu mosia
inconjuratoare, apartinea, dupa
cum ne spune Episcopul Ioanichie
in jaluirea sa catre C. Racovita-Voda
din 12 Aprilie 1751,
SpataruluT Aristarchi (cCr.Rom . 2
Melc., vol. II, p. 38).
Trife§ti, culme de deal, ce strabate
com. Trifesti, pl. Siretuld.-j.,
jud. Roman, de la N. spre
S., trecind prin marginea de E.
a satulul Trifesti.
Pe muchea acestel culmT, spre
N.-E, de satul Trifesti, se afla
o movila mare artificiala.
Triozorul, lac, jud. Tulcea, in
partea de N. a plasei Sulina si
cea de S. a comuneT urbane
Chilia-Veche, lingd bratul Sulina,
de care este format. Comunica
cu Sulina, gira Lopatna
si lacul Bodaproste. Are o intindere
de wo hect. si e inconjurat
cu stuf.
Trivalea, schit, Cu hramul S-ta
Treime, jud. Arges, pl. Pitesti,
la io minute spre V. de Pitesti.
S'a intemeiat de pitropolitul
Varlaam si era metoh
al mandstirer Cozia (din Vilcea).
A stat vr'o 40 de anT pustiti
si la 1854 s'a restaurat din temelie
de catre Egumenul schi
tuluT. Dupd secularizare (1862),
s'a redus la biserica de mir si
s'a inscris in budgetul general
al statuluT pe 1897/98 o suma
de 2532 leT pentru intretinerea
serviciuluT divin, care se face

TRIVALEA 643 TROESM1S
de 2 preotT, 1 cintaret si i paracliser.
In pgdurea care inconjoara
schitul s'a fgcut, in timpurile din
urm4 un frumos parc, care servg
de loc de preumblare orgsenilor
din Pitesti.
Trivalea, padure, in jud. Arge,
pl. Pitesti, proprietatea statuluT.
Are o intindere de 640 pog.
Trivalea (Vatra - Schitului-),
mofie, in jud. Arges, pl. Pitesti,
proprietatea statuluT, cu venit
anual de 3800 leT.
Trivalea-Netoti,mofie,i peIdure
a statulul, in com. Netoti, jud.
Teleorman ; pgdurea are o intinderea
de 360 hect.
Atit pgdurea cit si mosia apartineati
mangstireT Trivalea, inainte
de secularizare.
Trincovita, deal, jud. Constanta,
pl. Silistra-Noug, pe teritoriul
com. Ostrovul si Almaliul ; se
desface din dealul Ieral-Ceea-
Bair ; se intinde spre E., inteo
directiune generalg de la V.
spre E., printre piriul Almaliul
si afluentul san, valea Trincovita,
brazdind partea de N.-V.
a plaseT si pe cea de S. a comuneT
rurale Almaliul. Ingltimea
sa cea maT mare este de 88 m.
Domineaza com. Almaliul, care,
In parte este asezatg la poalele
sale de S., precum si valea piriuluT
Almaliul. Este acoperit cu
semangturT si pasunT, si e tgiat
de drumul comunal Almaliul-
Ostrovul.
Trincovita, vale, jud. Constanta,
in pl. Silistra-Noug, pe teritoriul
comunef urbane Ostrov. Incepe
din poalele de V. ale dealului
Trincovita, se indreapta intil spre
S., avind o directiune generala
de la N.-V. spre S.-E., si brgz.
dind partea de N.-V. a plaseT si
de S.-V. a comuneT; merge printre
dealurile Trincovita la S., Iapce-Bair
la N., si DealulCarginiziT
la E.; se deschide in valea
piriuluT Almaliul, la locul numit
Cismeaua-Ostrovenilor. Valea nu
este adincg, malurile 'T sunt joase,
si are apg numaT in timpurile
ploioase. Este tgiata de drumul
comunal Ostrov-Almaliul si de cel
judetean, ce duce de la Ostrov
la Cuzgun.
Troaca, sat, jud. Dolj, pl. Ocolul,
com. Cernelile, in N. comuneY,
pe malul sting al riuluT
Amaradia, in punctul unde acest
riti se varsg in 1111 Jiu. Are o
populatie de 430 suflete, o bisericg
de zid, fondatg la 1855
de Gheorghe Sandoin si Dimitrie
Pata si reparatg la 1882 de
loan Sandoin.
Trocanul sail Tarnita, deal, in
jud. Gorj, com. Hodorasca, pl.
Ocolul. Incepe de la locul numit
Moara-Trocanilor, merge paralel
cu vatra satuluT si se tertning
In hotarul catunulul Strimba,
pendinte tot de com. Hodorasca.
Pe acest deal este drumul StrejeT,
care se zice cg dateazg de pe
timpul Tatarilor. E acoperit cu
pgdure, plantatiT de vil si prunet.
Troche§ti, sat, Cu 1070 locuitorY,
jud. Dolj, pl. Bgilesti, com. Cioroiasul.
Troesmis, stafiune anda, jud.
Tulcea, pe malurile Dungrefd.-j.,
departe o ora numal de
Macin, intre satele Greci si Turcoaia,
si cunoscutg sub numele
de Iglita. A fost unul din cele
maT strategice puncte, ce RomaniT
an stiut sasT aleagg in
aceste locurT si laggrul de la
Domitian pana la Marcu Aurelin
al legiuneT V macedonice.
Fortgretele se Malta pe un
promontoriu, tocmaT acolo unde
Dungrea 41 incovoae trutasul
sgil curs, apgrat la spate de
malul stincos al fluviuluT. Trece rea
fluviuluT in acest loc era tot atit
de upara in vechime ca si acuma,
maT cu seamg iarna, cind, inghetind
Dungrea,ScytiT, Getif si Dacif
o trecean spre a prada aceste
tinuturT. De aci, insenmatatea
strategicg ce a avut statiunea
de la Iglita, in epoca romana.
Cele doug marT castre stative
cu turnurY, santurile si treT sirurT
de circumvalatiunT ati ajuns
pana la noT.
La N., S, si E. se intindea
fortgreata, care dupg pietrile
ce s'el ggsit, itinerariile, si
scriitoriT vechimel, se numea
Troesmis. Prima mentiune
despre Troesmis o ggsim In
Oviditi, inteo epistolg a luT catre
C. Pomponius Graecinus, in
care, intre altele, spune ea fratele
luT Graecinus, anume Flacus,
guvernase itiainte aceste
locurT, care sub el ati fost linistite,
cadbarbariT tremurati de sabia
sa ; a luat inapoT de la inimic,
Troesmis, si a rosit cu
singe Istrul ; fapt intimplat la
16 p. C. De la Ovidin si pana
la Ptolemeil nu mar ggsim nicT
o mentiune despre Troesmis.
Ptolemeil, tabula Peutingiriang,
itinerariul Antonin, mentioneaza
acest municipiti, insa pana in
anul 1861 nimenf nu bgnui locul
unde a fost °data Troesmis
si ce .insemnatate are acest
loc. Cu toate astea, din timpurT
vechT, locuitoriT din satele
dinprejurul IgliteT scoteatt din
ruinele castrelor materiale pentru
constructiunf, ca : pietre lucrate,
cgramizI legionare, co.
loane, fragmente architectonice ;
le transportan si le vindeati in alte
partí, t'ara sg fie impedicatT de
guvernul otoman. La 186r, in-

TROFINCI-VOVILION 644 TROIANITL
ginerul frances Désiré More a
aatat permisiune de a exploata
aceste mine ; dar sgpdturne
PárA niel o regulá stricail
fizionomia antia a castrelor,
pAnN. ce d-1 Engelhardt, comisarul
frances al navigatiuner DunNreT,
intelegind insematatea
ruinelor de la Iglita ,i a unor
pietre cu inscriptiunr, ca : ordo
Troesmensium, ordo municipii
Troesm., intreprinse cu cheltuiala
sa skaturr regulate si
atrase atentia gavernuluT frances
0 a AcademieT din Paris
asupra rezultatelor sale. Copa
de pe inscriptil aii fost comunicate
ilustrulul epigrafist L.
Rénier; pe de ala parte Th.
Mommsen, cApNtá de la Bliicher,
vice-consulul PrusieT la
GalatT, copir de pe alte monumente;
Engelhardt mar trimete
fila. 16 lur Rénier; 7 din ele
s'ail publicat de Laurian in «Tezaur
de monumente istoricev. In
acelap an, d-nir Gustav Boissière
pi Ambroise Baudry, insarcinatr
de imaratul Napoleon
III cu o misiune archeologia
in42.ominia, ail intreprins
lucrArT regulate pi costisitoare
la Iglita, care avurá de rezultat
desgroparea castrulur de S., cu
fragmente de pietre cu inscriptir,
etc. LucrArile ail fost oprite
din ordinul papel' de la Tulcea.
In 1867, d. Desjardins, explorind
Dobrogea, s'a oprit la
Iglita, unde a aflat fila 21 inscriptiunt
In fine, in 1873,
Mommsen a editat toate inscriptiunile
descoperite succesiv la
Iglita de d-ni! More, Engelhardt,
Boissière pi Desjardins, pi care
se tira la 55, in (Corpus Inscriptionum
Latinarum». TreTzecr
pi trer din aceste monumente
s'al' dus la Paris, pi azT
se pot vedea in galeria de jos
a Bibliotecer nationale ; doa
s'el intrebuintat ca material de
constructie in Biserica greceasa
Sf. Dumitru din BrAila ; uná a
nimerit in Normandia ; 16 s'el
prerdut, iar restul, prin ingrijirea
d-luT Tocilescu s'ail adus in Muzeul
de anchitAtT din Bucurepti,
impreung pi cu alte I I pietre
ce ad fost gIsite de d-sa in s'a%
páturile intreprinse in anul 1881.
Troesmis de pi exista pe timpul
tu! Ovidiii, n'a cIatat forma
constitutiuniT romane de cit in
urmA, pe timpul imaratulur
Marcu Aureliti, cind legiunea a
V macedonia, care pr-a avut
laggrul aci, a fost mutatá in
Dacia la Potaissa (Torda). Atuncr
canabele care existaii in
preajma lagArulur furN prefAcute
in municipiii. Cetatea deveni infloritoare
; era rezidenta sacer.
dotelta provincia Pustiita d'a
rindul de popoare barbare, Constantin
sail Justinian a reconstruit
lag-Art.11 cu materialurile
cetNtir derimate, futre care a
fost pi un mare numNr de pietre
cu inscriptiunr, scoase acum la
ivealá.
Astfel origina acestur municipiii,
ca a altor orape din Dacia,
este militará; municipiul se
intindea pe un spatiil de mar
multe kil. pNtrate. La N., S. pi
E. de castre liniile apeductelor
sunt incN vizibile.
(Vez! Grig. Tocilescu, (Monumente
epigrafice in Dobrogea,).
Trofinci-Vovilion, grind, jud.
Tulcea, situat in partea sudici
a plAper Sulina pi a com. rur.
Sf. Gheorghe ; se desface din
grindul Carasevschi, se intinde
spre S.-V. in formá de (lisie, pe
o lungime de 7 kit.; are o intindere
de 44 hect. pi e acoperit
ca nisip.
Trohanul, sat, in partea de V.
a com. Girceni, pl. Racova, jud.
Vasluiti, de-a stinga piriulur Ra-
coya, apezat parte pe Dealul-Biserice!,
iar parte pe coasta unur
alt deal, pe o suprafatá cam de
800 hect., din care 459 hect.
pádure pi 167 vil' cu livezr, cu
populatie de 114 familiT, sau
500 suflete, locuitorl rneg.
Aicr este repedinta comuna
Are o biserica de lemn, ficutA
la 1824, deservitA de 1
preot pi 2 eclesiarhr.
Locuitorir posedá: 20 plugurl
,i 28 care cu boT, 3 plugurT pi
5 cárute cu caT, 208 vite mar!
cornute, 84 Of, 15 capre, 47
cal' pi 120 rimAtorl; 51 stupT
cu albine.
Troianul, stalie de dr.-d.-f., jud.
Teleorman, pl. Tirgultir, com.
Belitori, pe linia Ropiori-Turnu-
MAgurele, pusN in circulatie la
12 Septembrie 1887. Se afIN
intre statiile Ropiori (13,0 kil.)
pi Salcea (9,5 kil.). Ialtimea
d'asupra nivelulur Mire! de 98,27
m. Venitul acester statir pe anul
1896 a fost de 27697 la 15
banT.
Troianul, val de pdmint, jud.
Teleorman, constituind, dupi
studiile d-lur profesor Tocilescu,
a doua linie de apgrare romaa,
saii linia rAsNriteanN a OltuluT
(limes cis-alutanus), prima linie
fiind formati de castrele romane
d'alungul Oltulur (limes transalutanus).
Iatl descrie'rea lur pe scurt
apa cum ne-a dat-o d. Gr. Tocilescu
: 4( Valul incepe drept din
maluI DunNriT, la 2 kif. spre E.
de com. Fláminda, la io kil.
spre E. de gura OltuluT. El are
látime de 1 1 m. pi se ridia
d'asupra nivelulur terenulur Cu
ialtime ce variaza de la 20-
30 centimetri pAnN la 2 m. Valul
trece prin Balta-Sipteaua ang
la poseaua Turnul-MAgurele-Ciuperceni
- Troianul, pe care al-

TRO1ANUL 646 TROINA
cind-o d'acurmezi se duce drept
pe deal spre a scobori in Valea
Adincg, §i de acolo, prin Valea-
Surer, valea Poper, Putineiri,
valea Calmatuiulur, pana la gara
Troian. De aci scoboarg in valea
Urlueni, in valea Bratcovulur,
la 2 kil. spre V. de Ro,ioride-Vede,
intrg in Brani§tea de
la Scrio§tea (proprietate a d-luT
General Manu), unde are o Mal.
time de la 1m,50 pana la 2 m.,
iar lAtimea de 22 par. ApoT,
dupg o intrerupere, reapare tocmar
pe Dealul-Urluenitor, apoT
iar dispare ca sg ni se arate la
Piriul-GiorociT, un kil. spre E.
de Albota, i de aci continua
neintrerupt pana la izlazul Piunde
sfir§qte pe malui
cel ripos al riulur Arge§, la citrva
pa0 numaT de gara drumulur
de fier. De aci, el apucg spre
Cimpulung, recunoscindu - se o
bucatg din el in satul Valea-
Mare din sus de Cimpulung,
apor trece prin pasul Bran in
Transilvania.
cAcest val saa limes, construit
probabil pe la inceputul
Domnier luT Marcu-Aurelia (16i
dupg Cristos) era apgrat de 18
castele, din care 14 simple
4 duble. Din aceste castele mentiongm
de la Dungre in sus :
Bgneasa, Valea-UrluiI,
Gresia, Ghioca, Sgpata, Albota,
Purcgreni, Jidova (tanga Cimpu
lung, castru de piatra, unde
ggsit pietre §i caramizT Cu inscriptiunT
'atine pe ele), §i Rijnov
(Rosenau) in Transilvania.
Linia totalg a valulur de la
Dungre i pana la Rijnov, rnAsuratg
pe val, este de 235 kil.
e Valul este construit din lemn
pamint bgtut §i bine ars,
se poate u§or recunoWe prin
araturr dupg culoarea roOaticg
a pamintutur ars. Castelele sunt
toate castele saa cetatT de pgmint,
afarg de cel de la Jidova,
a cgruia constructiune seamang
cu cel de la Bumbe,ti §i pare
a data din timpul luT Septimiti
Sever (201 d. Cr.) cind, dupg
inscriptiunea aflatg la Bumbe,ti,
castelul de pgmint de acolo a
fost reconstruit in castel de piatrg
(muros cespiticios castrorum
vetustate dilapsos lapidas eos
restituerunt) I .
Troianul, val de piimint, jud.
ce se intinde de la V. spre
E., trece printre com. Radiul-Mitropolier
i Cgrniceni, i se intinde
in marginea dula Prutul, pana
la satul Sendreni, din com. Sculeni.
Continua peste Prut prin
Basarabia, pana la apa NistruluT.
Locuitorir numesc aceasta ridicaturg
Santul-luT-Troian.
Troianul, val de pdmint, judetul
Tecucia. Incepe din pgdure, din
dreptul com. Homocea, ja directiunea
catre S.-E., formeazg
marginea intre com. Buciumeni
§i Tepul, trece pe teritoriul comuneT
TigAne§ti, de aci ja directia
mar mult catre E., trece
prin comunele Corodul, i Puteni,
se duce in jud. Covurluil
Are o. latime de vre-o 6 m.
§i pe unele locurr o inaltime de
maT bine de I m.
Troianul sari Traianul, deal,
In jud. Vilcea, la 15 minute de
Rimnicul, care doming toatg valea
OltuluT §i pe virful cgruia
se aflg ziditg o frumoas1 bisericutg,
datoritg egumenulur Hrisant
Horezeanul, care o zidi im
preung cu un mic palat in anul
1838, spre a'T servi de re§edintà.',
cind pgrAsea metania sa obicinuitg,
mAngstirea Horezul. (G.
I. Lahovari).
Locurile i livezile de la Troianul,
dupg cum se vede in hrisovul
ita Constantin Vodg. Brincoveanu
din anul 7219 (171 1),
ati fost proprietAtT ale acestur
Domn i inchinate mangstireT
Horezul, ziditg de el.
lata coprinsul chrisovulur in
cestiune :
§i eadi si fie sfinteY mantistid (IIorezul)
niste locurY i livezY din dealul
TroianuluY ot sud Vilcea, care locurY si
livezY sunt alaturea cu via din Troian
a sfinteY manastirY (Horezul) data de
Domnia Mea, unde s'ad facut via cea
nona, insa dizoare 16 cumparate de la
Radul BorboanN, singa Episcopie de la
drept talere 12.
Chiliile. mangstirer ari servit
pana mar anir trecutT de arest
preventiv al judetulur Vilcea.
Troianul, loc istoric, la S. de
Rimnicul-Vilcea, jud. Vilcea.
In urma evenimentelor intim.
plate in Bucurqti, in vara anulur
1848, armatele ruse,tr i turce§tr
ocupara Tara din toate par-
Guvernul revolutionar hotgri
a se opune invaziuner
strgine §i, in acest scop,
concentra aci, la Troian, un corp
de armatg de voluntarT, pandurr,
sub comanda generalutur Magheru.
In urma infiintarer unta
guvern legal in Bucure§ti °a-ce
rezistentg devenind imposibilg,
armata se licentig, iar capir er
trecurg in Transilvania prin Turnul-Rop.
(G. I. Lahovari).
Troina, insulä, pe Dungre, in
jud. Constanta, plasa Medjidia,
com, Seimeni, la S. ostrovutur
Seimeni-Mari i in fata satulur
Seimeni-Micr. Are o suprafatg
de 120 hect.; e acoperitg numar
cu sAlcir i rAchitT ; este nelocuita
; are o forma lunguiatg, in.
dreptatg de la N. catre S., i e
situatg in partea de V. a plg,er
a comuneT, tinind dreapta satulul
pana maT la
S. de Seimeni-Micr.
Troina, insuld, pe Dungre, in
jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta,

TROINA 646 TROTU§IlL (RIL)
com. Cegani. Are 70 hect. pgdure,
populata cu salcie si plop.
Troina, pichet vechig de fronfiera,
pe Dungre, jud Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, com. Cegani.
Tronari (Poiana-Lungi--), cdtun,
al com. atina, jud. Buzag,
cu 100 locuitorY si 22 case; de
dinsul e alipit i cgtunasul Roma.
Trotu§anul, cdtun, in jud. Putna,
pl. uita, com. Movilita, situat
pe piriul Zabrgutul, mal sus de
Diocheti.
Are o populatie de 225 suflete;
i bisericg, cu hramul Sf.
Nicolae.
Trotu§ul, plas, judetul Bacgg,
situatg in partea de S.-V. a judetuluT,
din malul TrotusuluT pana
in muntiT de pe granita transilvang
i pgng la limita jud.
Putna.
M'ad de sira Carpatilor moldovenr,
care limiteazg plasa spre
V., se maT desprind dintr'aceasta
mal multe cultnT precum : a SlaniculuT,
OituzuluT, Grozestilor,
Mggura-CasinuluI i Zgbrgutilor,
cu ramurile CirpanuluT, GoronuluI
Bilca. D'a stinga TrotusuluT
se ridicg ultimile ramifican ale
sireT Moinestilor pi ale CiortolomuluT,
care sfirseste muntir TazlguluT.
Printre ele curge Trotusul in
directie generalg de la N.-V. spre
S.-E. si se incarcg cu: Doftana,
Slgnicul, Oituzul, Casinul, Caiutul,
pe dreapta, i Carcalgul,
Tazigul - Mare i Pgltinata, pe
stinga.
Clima este relativ mal asprg
de cit in orT-care alta parte a
judetului din pricina altitudineT ;
aerul insg este foarte sgngtos
imbglsgmat, mal cu deosebire
vara, din cauza intinselor pgdurT
de brad, afarg de partea din Va-
lea-TrotusuluI, mal jos de Tirgul
Ocna, unde stejarul i fagul
iag locul braduluT.
Prin pl. Trotusul trec urmgtoarele
cgI :
Calea feratg Adjud-Cgiut-Onesti-Tirgul-Ocna,
soseaua Onesti-Oituzul,
soseaua Caiutul-Onesti-Tirgul.Ocna,
soseaua Tirgul-Ocna-Bgile-Slgnic,
i altele.
Aceastg plasg a fost alrpita
cu pl. Tazlgul-d.-j. si cuprindea
si com. Ripile i Gropile, iar
com. Doftana nu tinca de dinsa,
fiind in plasa Tazlgul-d.-s. Prin
noua impartire administrativg se
alcgtueste din 12 comune, cu
resedinta administrativa in Tirgul.Ocna,
unde se aflg i judecgtoria
de pace.
Cele 12 comune sunt : Doftana,
Tirgul-Ocna, Tirgul-Trotusul,
Hirja, Grozesti, Bogdgnesti,
Mangstirea-Casinul, Casinul,
Onesti, Bogdana, Cgiutul
Javreni.
Are o populatie de 7865 familiT,
sag 29537 suflete; 18 scoale,
dintre care 4 urbane in Tirgul-
Ocna.
Parohiile sunt in numgr de
14, cu 52 bisericr filiale, deservite
de 32 preotT i 50 cintaretl.
BisericT catolice sunt io,
cu 2 preotr.
Teritoriul plIseT este de aproximativ
102258 hect., din care
padurile ocupa 68185 hect., iar
pgmintul de cultura, 16257 hect.
LocuitoriT posea : 1363 cal,
14056 vite marl cornute, 3862
porcI, 1740 capre §i 17964 oT
590 stupT cu albine.
Viile cuprind 5720,67 hect.
Trotu§ul, rîù. Izvoreste din muntele
Solul, din masivul CiculuI
(Transilvania), curge mal
spre N.-E., pgng la confluenta
sa cu piriul Recea i apoT intrg
In Rominia, pe la trecgtoarea
Palanca, unde este si confluenta
sa cu piriul Santul, ce formeazg
o parte din frontiera de N. a
prei.
De la Palanca, curge in jud.
Bacàü spre S.-V., pgna la satul
Comgnesti, strabgtind pana aci
o distantg de 33 kil. 600 m.
De la Comgnesti riul
schimbä directiunea putin mal
spre S. si, dupg un parcurs de
21 kil. 500 m., ajunge la T.-
Ocna, de unde indreptindu-se
spre E., dupg un parcurs de
17 kil. 600 m., ajunge in marginea
de V. a satuluT Ripile. Aci
schimbg iar'a'.sT directia maT spre
S.-E., si, dupg ce conflueazg cu
riul Bilca, intrg in jud. Putna,
In dreptul com. Borsani, ast-fel
cg dupg o curgere de 45 kil.
zoo m. ajunge la confluenta sa
cu Siret-ul, situatg la r kil. 300 m.
la S. de satul Burcioaia.
Orografla vela. Riul Trotusul
curge in regiune de munte pana
la T.-Ocna ; iar de ad i in regiune
de deal pgng la Adjud,
in fine in regiune de ses pgriä
la confluenta cu Siretul.
Regiunea ce strgbate este
acoperitg cu pgdurr seculare de
la intrarea in Tara si Ora la
satul Brusturoasa, unde riul intrg
inteo poiang situatg mar
mult pe stinga vgeT, lungg
de aproape 12 kil., i lata
pgng la 5 kil. ; de la satul Goioasa
§i pgng la satul Straja,
marginele pgclurilor incep a se
departa, avind liziera lor foarte
neregulatg pgng la V. de T.-
Ocna, de unde riul incepe a
strgbate o regiune descoperitg
pana la confluenta sa cu Siretul.
Ingltimile ce insotesc riul, aproape
in toatg lungimea luI,
ag un comandament destul de
mare, atit asupra vgeT, cit
asupra regiund invecinate.
Ast-fel avem : intre goo si 1072
in. in dreptul trecgtoareT Palanca;
1200 i 1062 m. In drep-

TROTUWL (RIO)
tul satulul Brusturoasa ; 1244
908 m. in dreptul confluenteI
cu Sula; 1034 pi II15 M.
in dreptul satuld Ciobgnapul ;
931 pi §,58 m. in dreptul satuluT
Asäul ; 560 pi 842 m. in
dreptul Comgneptilor ; 561 pi
757 m. in dreptul Dgrmgneptilor
; 717 pi 506 ni. la T.-OcneI;
400 pi 403 1111. la Onelti ; 442
m. la Miele; 310 pi 541 ni.
la Cgiuti ; 330 pi 522 ni. la Cotofenepti
; 409 m. la Corngtelul
309 ni. la Copgcepti.
Din aceste cote, cele dintilil
sunt pe dreapta rIuluT, iar cele
de al doilea sunt pe stinga.
Afluenfi. Riul Trotupul primepte
in sinul gil o multime
de afluentI, iar parte din aceptf
afluenp ati o importan tg deosebitg,
atit din punct de vedere
al populatieT i exploatgrilor, cit
pi din punct de vedere militar,
de oare-ce vgile lor conduc la
&ondea.
Aflueng e dreapta sunt : Popoiul-d.-s.,
Popoiul, Ciughepul,
Cotumba, piriul Grohotipul, $ulta,
Tuluc, Grohotulur, Edera, Ciobgnapul,
Laload, upanul, Valea-MaluluT,
Darmäneasca, Uzul,
Mascapul, Doftana, Slgnicul, BoghiT,
CretuluT, Oituzul i Capinul
la Onepti ; Ggureana, Bogdana,
Garbovanul, Matiapul (Cgiutul),
Popenilor (Cgiutul-Mare), PiriulluT-Pang,
piriul Adinc, Borpani,
Bilca, Larga, Trestioara i Dgmopita.
4fluenir pe sting-a sunt : Piriul
antul, ce formeazg frontierg,
RunculuT, Cuchinipul, Tonenilor,
UrsuluT, Camuga, Burinipul,
*ugura, Aggpul, Seaca,
Beleghetul, Foroja, Goepi,
Lungenilor, Asàul, Ulmeni, Busuioc
(Glodurile), Plopul, Conti,
LargeT, Brgatelul, Huitori, Dacoaia,
OciT, Vilcica la T.-
OcneT, Gglianul, Caraclgul, Tazlgul
la satul Slobozia-Mielu-
647. TROTUVL (Mi»
luT, Biene, Valea-Rea, CorbuluT,
FgteT, Flocepti, GreculuT,
Heltin, Valea-HotaruluT, ScorlärieT,
BglcuteT, Lipgnoaea, 111sdavang
i VgarieT.
Afarg de aceste vgl, !fui maT
prime,te in sinul säti o multime
de alte vilcele ce coboarä din
coastele ce 'I insotesc aproape
in tot cursul sgti.
Lärgimea afta Trotu.,cului variaz1
filtre 4-50 m. in regiunea
muntoasg, i anume : 4 m.
la Palanca ; io ni. la Brusturoasa
; 15 ni. la Gura-CiobänapuluT;
30 m. la Dgrmgnepti; 40
m. la Doftana ; 50 m. la T.-
Ocna ; dar aceastg lgrgime nu
poate fi constantä, fie din cauza
ploilor, care fac ca riul sg creascg,
fie din cauzg cg lgrgimea patuluT
sgti Il face adesea sg se
despartg in mal multe brate.
De la T.-OcneT spre confluenta
sa cu Siretul, riul merge
pe un pat maT liniptit, iar lgrgimea
sa medie este de 50 m.
la tirgul Trotupul ; So m. la
podul liniel ferate Adjud-T.-0cneT
(Onepti) ; 90 m. la Podullta-tefan-cel-Mare
; 40 m. la
podul de la Corngtel; 8o m. la
Adjud i in fine 6o m. la confluenta
sa cu Siretul.
Larg-imea albie sale este de
m. la S. de Palanca; 250
m. la Brusturoasa; 300 m. la
confluenta cu piriul Sulta ; 250
m. la confluenta cu Asgul ; 300
m. la ComInepti ; 350 ni. la
confluenta cu Uzul ; 300 m. *filtre
T.-Ocner i Bgile-Ngstgsache;
300 m. la Onepti ; 250 m. la
Cgiuti; 300 m. la satul Bojo ea-
Boereascg ; 580 in. la Corngtelul;
goo m. la satul Slobozia,
pendinte de com. Copgcepti ;
goo m. la Adjud i t000 in. la
confluenta cu Siretul.
Repeziciunea. Curentul Trotupultir
este mal putin repede
zgomotos ca al PrahoveT, in
regiunea de munte; iar in regiunea
de deal, cursul sgil este
destul de liniptit.
Patul sgt1 in regiunea de munte
este nisipos i bolovgnos;
dar bolovaniT dispar cu cit riul
inainteazg spre confluenta sa cu
Siretul, unde patul sgti devine
numaT nisipos.
Inclinarea cursulut, in general
pi in regiunea muntoasg, o are
de 10m. pe kilometru.Aceastg
inclinare se indulcepte pe mgsurg
ce riul inainteazg, ajungind
la confluenta sa cu o pana de
2u1,50 pe kilometru.
Cotele luate cu ocazia ridiarel
HarteT TgriT in 1892-93
sunt uringtoarele : 694 m. deasupra
nivelulur MäriT-Negre, la
trecgtoarea Palanca ; 61i m la
Brusturoasa ; 532 m. la confluenta
cu piriul ; 461 m. la
confluenta cu Ciobgnapul; 386
m. la Coingnepti; 325 m. la
confluenta cu Uzul; 257 m. la
T.-Ocna ; 228' m. la T.-TrotupuluT;
206 m. la Onepti ; 193
m. la satul Ripele; 159 m. la
Cgiuti ; 125 m. la Corngtelul;
117 m. la Urechepti ; i in fine
82 ni. la confluenta cu Siretul.
Lungimea cursulut TrotupuluT
este de 117 kil. goo m. de
la intrarea sa in Targ i pgnä
la confluenta cu Siretul.
Loa:lita/t. Valea - Trotupul uT
este una din cele mal populate
vgI ale Rominier pi aceasta se
dovedepte prin marele numgr
de sate ce acest nu udg in cursul
sgri. Ast-fel avem : Palanca,
pe ambele pgrtT ale riuluT ; Brusturo
asa, pe stinga ; Cotumba,
pe dreapta ; Simbrea, Aggptil,
Beleghetul i Preluci, pe stinga ;
Gura-CiobgnapluI, L5laia,
&panul, DgrmIneasca, Dgrnignepti,
Doftana, Bogatul, Poenile,
Gura-SIgniculur, Tisepti, Piriul-Boghif,
PArggrepti, Tutul,
Onepti, Negoepti, Girbovanul,

TROTUUL (RIÙ) 648 TROTUVL (RE))
Cliuti, Cotofenesti, Corngtelul,
Lunca-DochieT si Copgcesti, pe
dreapta; iar pe stinga rnaì sunt:
Ggioasa, Streja, Asäul, Comanesti,
Lunca-d.-j., ipoteni, Plopul,
PAgubeni, Larga, Pgcurele,
Vgieni, T.-Ocna, Ghioseni, T.-
Trotusulta, Slobozia - MieluluI,
Ripele, Petroscani, Corbul, Jevreni,
Flocesti, Vrinceni, Heltiul,
Boistea-Boereascg, Boistea-
Rgzesi, Boistea - Galinul, Urechesti,
Slobozia i Adjudul.
Trecdtori. Rin' Trotusul posedg
o multime de podurf, atit
pentru trecerea linieT ferate
a soselelor, cit si a celor-l'alte
drumurI ce serpuesc in lungul
acesteI väI.
Cele mat principale podurY
sunt : doug podurI de fier la
S.-E. de Adjud, peste care trece
unja feratg i oseaua nationalg
Focsani-Adjud ; podul dublu de
la satul Corngtelul, fgcut pentru
linia feratg isoseaua Adjud-T.-
Ocna ; podul dublu de la Onesti,
ce servg pentru acelas scop ;
podul de la Rgducanul (T.-Ocna),
Podul-Lgstunilor si al linid ferate,
de la V. de T.-Ocna ; podul
liniel ferate de la N. de Dgrmgneasca
; podurile de fier de
la Comgnesti, Gura-CiobgnasuluT,
Ggioasa si Diaconesti.
Trecerea pe acest 310 se mal
face in cea mg mare parte prin
vaduri, care de alt-fel sunt foarte
numeroase, dar aceastg trecere
este periculoasg i chiar suspendatg
pe timpul ploilor marI
primIvara, cind apele cresc prin
topirea zgpezilor de la munte.
Geologia vdiel Trotu,sulur.
Geologia basinuluI Trotusulta
este foarte interesantg, fiind-cg
In el si in imprejurimile sale
din Transilvania, deja de acum 30
anT, Rerbich a gdsii fasile in
gresul carpatic, cea ce a permis
stabilirea virste1 diferitelor nivele
din acest gres.
De la sorgintea sa i pänä
la confluenta cu Trotusul
are un curs torenfial ; de aci
pgng la revärsarea in Siret, mal
jos de Ploscuteni, cursul
divagant se schimbg pe patu-I
de aluviunI de o micg grosime.
Trotusul izvoreste i curge
prin zona de Flysch gres carpatic
pogná, la Comdne,sti, de aci
päng la Tirgul-Ocna, cind pe
flysch, ciad pe Salifer ; iar de
la Tirgul-Ocna pgng la Onesti
strgbate dea curmezisul zona
saliferg, si de la aceasta din urmä
localitate i pgng la confluenta
sa cu Siretul, formeazg limita
intre Sarmatic i Pontian.
In Transilvania, in valea sa
superioarg, in schisturr marnoase ,
Herbich a ggsit in 1873 Aptychus
de Amoniff neocomient
Peste ele urmeaza un gres sur
identic cu gresul de
Csukas, fin la fir, cu ciment lutos,
adesea.orl cu vine de calcar
spatic, ca i marnele cu care
alterng. El prezintg crgpäturI
cu crest ele microscopice de quart
foarte des bipiramidate, strglucitoare
ca la Osdola (valea Kaszon).
Acest gres se vede in basinul
Uzulul si al KaszonuluT,
continuindu-se pgng la Zaizon,
unde suprapoartg depozite de
calcar cu Caprotina Lonsdalii
d'Orb. si C. amonia d'Orb.
Acest gres sur-albgstriti ocupg
spatiul inre sorg-intea Trotusulta
si a OltuluI. In schisturile ce
contin sferosiderit i insotesc
gresul, Herbich a ggsit la Osdola
(Kaszon) un Roplites castellanensis
d'Orb. lar in valea
Kovasna, pe coasta N. a munteluI
Kopacs, a gäsit Hoplites
neocomiensis d'Orb. in marnele
inchise cu sferosiderit. Aceste
specir sunt Hanteriviane-schisturile
de Teschen i Grodischte.
Deasupra gresiuluT sur - al-
bastru, zace discordant un gres
galben anian.
Peste aceste urmeazg alt gres
alb-sur, in bancurl groase, care nu
presintg niel lut nj,cT marne,
e lipsit cu desgvirsire de fosile,
si ocupg o mare intindere
basinul Trotusultif si al UzuluT.
El reprezintä terenul albian
(Godula Sandstein). Acesta este
gresul cunoscut sub numele de
peatrd de Tirgul-Ocna, ce se
exploateazg ca peaträ de cioplit,
pentru trepte, constructiY de poduti,
soclu de grilaj, etc.
De la confluenta cu
Trotusul inträ in zona eoceng
reprezintatg prin gresurr dure
cu vine de calcitd (eocene), prin
marnele inframenilitice depositele
de Bajo, ce se afig la
suprafatg, in apropiere de Moinesti
i mg departe la Solont,
Tetcani, si care cuprind gisemente
de petrol, ce se exploateazg;
prin schisturil e menilitice=
schisturile cu sola de pe,str de
la Ilonda, care cuprind schisturI
argiloase dure, infiltrate de
silice, cu argile bituminoase
pIturI cu silice menilit. Schisturile
argiloase se desfac in for
subtirI i presintä suprafetele
de stratificare acoperite cu o
pulbere galbeng. In urma studiilor
d-luT Saba tefgnescu, aceste
schisturY menilitice trebuesc
raportate la eocenul superior.
In fine, ultimul nivel al flyschuluT
e gresul de Mdgura
(oligocen), ce constitue muntele
cu acelas nume de lingg Tirgul-Ocna.
In basinul Uzulta si al Doftanelor
gresul de Mggura se aflä
acoperit probabil de Ponlian.
De la Tirgul-Ocna, Trotusul
strgbate transversal banda de
salifer pgng la Onesti -Berkiul.
La confluenta cu Caracläul,
se vgd in tärmul TrotusuluI arsi&
,si bancurt de gyps, ce for-

TRUCNEI 649 TUDOR-VLADIMIRESCU
meaza mal multe incretiturT cu
axa indreptatä de la N.-N.-E.
la S.-S.-V. Acest nivel contine
sare.
Deasupra urmeaza un gres
grosiar Cu gyps de culoare alba
galbue, care se vede bine in
dealul Berchiulta din fata Onestilor,
la Viisoara, la Tirgul-Ocna,
in partea superioara a Dealulur-
SdreZ. In aceasta localitate, sub
gres, se aflg argile ce contin
bancurile de sare exploatate,
care in Rominia se afla in general
in a 2-a zona salifera a
luT Cobalcescu (I-a, zona conglomeratulul,
a 2-a, zona argilelor
salifere 5i a 3-a, zona gresultiT).
D. Teisseyre a gasit la Viipara
si Bratesti fragmente de
calcar cu Nullzpore intercalate
in gresurT analoage cu cele din
dealui Berchiulta si in dealul
Clenciul calcar cu Nullipore, cu
Pecten din grupa P. Substriatus,
Ostrea, Trochus, Astrea, cuprins
In paturT. salifere aná.loage cu
cele de la Onesti.
Flind-ca calcarul cu NullzPore
de Leitha apartine la al doilea
etaj mediteranian, formaliunea
saliferd subcarpaticd trebue raportatli
cel putin la al 2-lea
etaj mediteranian.
De la Onesti, ce se afla in
fata gureT TazlauluT, si pana la
confluenta cu Siretul, Trotusul
face limita intre Sarmatic la N.
si Pontic la S. (Pentru aceste 2
terenurY a se vedea cursul inferior
al SiretuluT).
Trucnei, sat, jud. Arges, pl. 01tuluT,
com. rur. Stoiceni-Plesoilif.
(V. a. n.).
Trufinesti, sat, pendinte de com.
Potcoava, pl. Mijlocul, jud. Olt,
situat la Estul comuneT, pe malul
sting al girleT Plapcea. Are 260
locuitorT si o biserica, fondata
de enoriasl, la 1875.
66700. Mango »Jet{ nar Geograflo. Voi. V.
Trusesti, com. rur., jud Botosani,
situata pe valea Jijia si dealurile
din dreapta si stinga Miel,
In centrul plaseT Jifia, si for.
mata din satele: Masateni, Hulubul
- Vechia, Hulubul - Noti si
Trusesti, situate pe mosiile Mascateni
si Trusesti.
Are o suprafatá de 5025 hect.,
cu o populatie de 540 familiT,
sail 2079 suflete ; 3 bisericl, cu
4 preotT si 6 cintaretT ; 2 colí
mixte ; 8 iazurT si o moara de
aburT.
Teritoriul comuneT este foarte
deluros si strabatut de cite-va
val inguste : Jijia, Drislea si Valea-GurandeT.
E strabatutá de calea ferata
Dorohoiti-Iasi si de soseaua judeteana.
Botosani- teianesti.
Vite : 1054 boT si vacT, 276
caí, 4424 oT, 142 porcT si 6 capre.
Trumti, sat, jud. Botosini, situat
pe coasta dealuluI din stinga
JijieT, pe valea Jijiel si in centrul
com. Trusesti, pe mosia statuluT
Trusesti, pl. Jijia. Are o
suprafata de 2359 hect., cu o
populatie de 227 familif sau 950
suflete ; o biserica, cu 1 preot
si 2 cintgreff; o scoall mixta.
Vite : 726 bol si vacT, 102 caT,
2166 oT si 69 porcT.
Despre Trusesti se zice ca in
vechime a fost mosie razaseasca,
dar parte din razasT aii inchinat
manastireT partile lor si mal pe
urma si ceT-l'altY, silitT de catre
calugarT, ati vindut partile lor.
Trusesti, stafie de dr.-d. f., jud.
Botosani, pl. Jijia, c. Trusesti,
pe unja Iasi-Dorohoiii, pusa in
circulatie la 1 Iunie 1896. Se
afla intre statiile Zlatunoaia (13,2
kil.) si Dingeni (to,8 kil.). Inaltimea
d'asupra nivelulT Mari e
de 71'43. Venitul acesteT statiT
pe anul 1896 a fost de 36796
lel, 70 bani.
Tudor-Vladimirescu, com. rur.,
jud. Brgila, pl. Vgdeni, situatg
pe ses. Se mgrgineste la N., cu
com. Nazirul; la E., cu Cazasul;
la V., cu Ro nanul si la S., cu
Scortarui-Vechia. S'a infiintat la
1884 prin improprietarirea insurateilor
din 1878, venitf din catunele
invecinate : Cenusa si Va..
lea-Adincg.
Are o suprafata de 500o hect
cu o populatie de 899 suflete ;
o biserica, construita de locuitorT
la 1884, cu hramul Sf. TreT ferarht,
deservita de 1 preot si t
cíntgret ; o coalA mixta, infiintata
la 1882; 7 circiumT.
Vite : 632 bol', 369 vacT, 27
taurT, 96 viteT, 435 cal, 3 magarT,
1750 oT, 134 rimatorT.
DrumurT : la Braila spre E.,
1 1 kil. ; la Cazasul, spre E., 6
kil. ; la Nazirul, spre N., 8 kil. ;
la Romanul, spre V., 13 kil. ; la
Scortarul-Vechiii, spre S., 7 kil.;
la Silistrarul, spre S., jo kil.
la Lacul-Saratspre S.-E., strabatind
calea ferata Braila-Buzau,
4 kil.
Tudor-Vladimirescu, com. rur.
i sat, jud. Tecuciii, pl. Birlad,
asezata pe loc ses, la marginea
de S. a plasel si a judetulul. Se
invecineste la E. cu catunul Vamesul,
com. Piscul, jud. Covurluir],
de care se desparte prin
piriul Gerul; la S, cu com. Namoloasa,
din jud. Putna, si Cor
bul, din jud. R.-Sarat, de care
se desparte prin riul Siret ; la
V., cu com. Fundeni si la N.,
cu teritoriul com. Liesti.
Este udata de apele : Siretul
la S., Gerul la E. si Calmatuiul
la V.
Are o suprafata de 4415 hect.,
cu o populatie de 1875 suflete ;
o biserica, cladita de locuitoti
Ja 1883, Cu 2 preott si 2 cintaretT,
13 circiumT.
Locuitorit posea : 676 boT,
82

TUDOR-VLAD1MIRESCU 650 TCFENI
503 vacr, 6 taurr, 156 car, 154
Tepe si 530 or ; 152 stupr ; 157
plugurl de fer; 1 masing de treerat
si 1 de vinturat.
Distantele: pana la Tect:citi
38 kil., pgng la Ivesti, resedinta
plgser, 18 kil.
Este pus g in comunicatie cu
comunele vecine prin calea feratg
Tecuciti-Galati, ce strgbate
prin mijlocul com., de la N.-V.
spre S.-E., si 3 sosele : soseaua
nationalg Tecuciti-Galati, p a ra lelg
cu calea feratg si care trece prin
mijlocul com , si 2 §osele comunale
: una ce duce spre N.,
la Cglmgtuiti, si alta spre S.,
peste Siret, la com. Corbul, in
jud. R.-Sgrat.
Tudor - Vladimirescu, sat, in
partea de N.-V. a com. cu acelas
nume, jud. Brgila, la 1 I kil.
spre S. - V. de orasul Brgila.
S'a infiintat la 1879 si 1881,
Cu ocazia improprietarireT.
Are o populatie de 890 locuitorr;
o scoalg mixtg, infiintatg
la 1881 ; o bisericg clAditg de
locuitorT la 1887, deservitg de
I preot, I cintgret si z paracliser.
Vite : 440 cal', 3 asinr, 1130
vite cornute, 1750 01 si 150 rimgtorr.
Tudor-Vladimirescu,cdtun, jud.
Tecuciti, com. Tudor-Vladimirescu,
pl. Birlad.
S'a infiintat la 1881 cu locuitoril
de prin satul Privalul si din
comunile invecinate, in urma marer
inundgrr a Siretulur, care a
distrus satul Privalul.
Tudora, com. rur., jud. Botosani.
Se intinde in partea de S. a pl.
Siretul, pe valea Siretulur si dealurile
din stinga sa, pgng in hotarul
judetulur Suceava, spre S.
Se compune din satele Tudora
si Vorona-Mare.
Are o suprafatg de 8304 hect.,
cu o populatie de 713 farair
sari 2795 suflete ; 2 bisericr, cu
2 preotr si 2 cintgretr ; o scoalg
mixtg.
Teritoriul comuner e deluros
si acoperit cu pgdurr, care se exploateazg
sistematic si ocupg
toatg partea de S. si S.-E., pe
o intindere de 3243 hect.
Vite : 1300 bor esi vacr, 236
cal, 2070 or, 6o t pord.
Tudora, sat, jud. Botosani, in
centrul com. Tudora, in stinga
Siretulur, cu o suprafatg de 8304
hect., din care 3243 hect. pgdure,
si o populatie de 609 familir
sail 2332 suflete.
Are 2 bisericr, cu 1 preot si
2 cintgretT; o scoalg. mixtg.
Vite: 859 bol si vacr, 91 cal,
961 or, 237 pord.
Tudorächesti, catan, al com.
Ngeni, jud. Buzgti, cu 140 locuitorr
§i 35 case.
Tudoresti, sat, cu 81 locuitorY,
jud. Arges, pl. Oltul, com. rur.
Cremenart-Mosneni (v. a. n.).
Tudoresti, sat, jud. Arges, pl.
Oltul, com. rur. Lgunele-d.-s.
(v. a. n.).
Tudoresti-PopiI, sat,jud. Arges,
pl. Topologul, com. rur. Ciutesti-Cgzgnesti
(v. a. n.).
Tufani, sat, fgcind parte din con).
rur. Hgtcgrgul, pl. Cimpul, jud.
Prahova. Are o populatie de
102 locuitorT.
Tufari, sat, jud. Olt, fgcind parte
din com. rur. Ursi, pl. Oltul-d.-s.
Are o populatie de 210 loc.
Este situat pe dealul Tufari.
Tufei (Groapa-), sat, in jud.
R.-Sgrat, pl. Marginea-d.-s., cgt.
com. Lacul-lur-Baban. E asezat in
partea de E. a comunef, inteo
scobiturg, in mijlocul uner pgdurT
de tufanT, la poalele dealulur
Constandoiul, la 2860 m. spre
E. de cgt. de resedintg, Constandoiul.
Are o intindere cam
de 12 hect., cu o populatie de
18 familiT, sati 62 suflete.
Tufele, cätun, al com. Fintesti,
jud. Buzgil, cu zoo locuitorT si
23 case.
Tufeni, com. rur., in jud. Teleorman,
pl. Teleormanulur, in partea
de V., situatg pe calea judeteang
Rosiori-Urlueni, la 76
kil. de resedinta judetulur, la
35 kil. de Rosiori si la 67 kil.
de Alexandria.
Se invecineste la N. cu com.
Mozgceni ; la E., cu teritoriul
com. Tecuciul-Calenderu ; la S.,
cu com. Stoborgsti si la V., Cu
riul Vedea, care serveste in parte
de hotTr.
Teritoriul comuner, cu diferitele
mosir si trupurr, este de
aproape s000 hect. Pe aceste
mosir sunt improprietgritr 185
locuitorr, care stgpinesc aproape
65o hect.
Comuna se imparte in doug:
Pluggresti, in partea de N.-V.,
si Tufeni-Olgresti saii Pgdureti,
in partea de S.
Are o populatie de 1167 suflete
; o scoalg mixtg ; o bisericg,
deservitg de 2 preotr si 2 cintAretT;
3 circiumr si 1 han.
Vite : 772 vite mar/ cornute,
166 cal', 1458 or si 212 porcr.
Cgile de comunicatiune sunt:
soseaua judeteang Rosiori-Urlueni,
care trece prin comung,
soselele vecinale spre com. Stoborgsti-Mozgceni
si spre com.
Florul, din judetul Olt, spre riul
Vedea.
Tufeni, sat, situat la N. com.

TUFENI 651 TULCEA (JUDET)
rur. Bgicoiul, pl. Filipepti, jud.
Prahova. Are o populatie de
340 locuitorr.
Tufeni, mo,sie particulara, jud.
Teleorman, Plasa Teleormanulut
com. Tufeni, compusl din trupurile
Stoborg,ti, Mozgceni pi
Bldepti.
Intinderea acester mopil este
de aproape 4500 hect.
Tufe§ti, sat, jud. Argep, pl. Vite§ti,
fgcind parte din com. rur.
Bradul-d.-j. (v. a. n.).
Tufeqti-d.-j., sat, in partea de
S. a com. Botepti, pl. Mijlocul,
jud. Vasluiri, situat pe valea
dealulur Tufepti, in partea de
E., pe mopia Rgdiul-Scinteia.
Are o suprafatg de III hect.,
cu o populatie de 41 familil salí
149 suflete.
Locuitorir posedg : 4 plugurT,
pi 8 care cu bol', 2 cgrute cu
cal', 82 vite marT cornute, 13
cal* pi 46 ol. V. Botepti, com. rur.
Tufe§ti-d.-s., sat, in partea de
E. a com. Bodepti, pl. Mijlocul,
jud. Vasluitl, apezat pe valea
Tufeptilor, prin care curge piriul
Cu acelapT nume, pe o suprafatg
de 720 hect., cu o po_
pulatie de 97 familil sati 303
suilete.
Are o bisericg, cu I cintgret ;
moarg de apg, un iaz pi o
&duma.
LocuitoriT posedg: to plugurr
si 12 care cu bor ; io stupr cu
albine, 139 vite marT cornute,
I i caT, 98 of, 4 capre §i 35
rlmatorY.
Tugarlea-Bair, deal, k judetul
Tulcea, pl. Babadag, pe teritoriul
com. rur. Congaz. Se desface
din dealul Fundul - Ggvanulta,
se ,intinde spre E., in
directie generala de la S.-E.
spre N. V., brazdind partea N.
a plgpel pl S. a comunei. Pe la
poalele S. merge drumul co.
munal Satul-Noil-Sari-Chioi, iar
pe la cele V., curge piriul Telita.
El domina satul Congazul
pi e acoperit Cu papa.
Tulburea, sat, jud. Botopani, apezat
pe coasta de S. a dealulur
Tamba, in stinga piriulur Tulburea,
in partea de S. a com.
Urviceni. Are o populatie de 130
familir, saii 289 suflete.
Vite : 199 bor pi %raer, pi
248 of.
Tulbureni, sat, in partea de N.-
V. a com. Bglupeni, pl. Tirgul,
jud. Botopani, in stinga cger
nationale Botopani - Hirlgti, pe
mopia Stanceni. Are o populatie
de 123 familir, set 452 suflete ;
1 bisericg cu I cintgret.
Vite : 320 bol pi vacr, 20 cal,
80 or, 2 bivolr, 301 pord.
Tulcea, judef, unul din cele doug
districte ale Dobroger.
Este apezat in partea de N.
a Dobroger pi in cea de E. a
Rominier pi e cuprins intre 280 6'
pi 32° to' longitudine oriental
(Ghecet pi Insula - erpilor) pi
intre 440 30' ,i 45° 40' latitudine
boreald (Chilia-Vechie pi
Duiingi).
Forma luT, exceptind Delta
Dungrir, este aceea a unuT dreptunghiti
mar mult sag mal putin
regulat, ale cgrur virfurr ar fi:
satul Azaclig, Picineaga, gura
Perita,ca pi aceea a bratulur
Sf. Gheorghe ; la aceasta mar
adguggm pi triunghiul Delter cu
virfurile gura Chilier, gura SE
Gheorghe pi bifurcatia Ciatal.
Lung-imea hotarulur este de 400
kil. ; iar intinderea totalg, de
8453 MI. pltratT sag 845300
hect. Cele mar mur diagonale
sunt : De la Ghecet la gura Su-
liner, 186 kil., pi de la satul Chiri,lic
la Chilia-Vechre, 240 kil.
Relieful solulur este foarte
accidentat, cu dealurile sale care
ajung pOng la 500 m. Judetul
Tulcea cuprinde doul regiunr :
a pesurilor ,i a dealurilor. Re_
giunea pesurilor se intinde in
partea de N. a judetulur, pe o
fg.pie relativ ingustg, pe malul
drept al Dungrer; cuprinde intreaga
Deltg pi partea de E. a
judetului ; ocupg o Intindere de
aproape 4000 kil, patratr sau
400000 hect. Aceastg regiune
este acoperitg mal numaT cu stuf,
semanatg de bgItT nenumgrate,
variate in intindere pi in forma,
intretgiatg de girle nu mar putin
numeroase, care nu seacg nicrodatg,
fiind alimentate tot-deauna
de Dungre. Id pi colo se ridicg
oare-care intinderr de pgmint deasupra
nivelulur bAltilor pi stufulur,
unele formate din pgmint
nisipos, altele phmint roditor,
pe care sunt satele, orr Ova,
°a locurr arábile. Aceste suprafete
poartg numele de grindurr
; apa avem in partea de
N.-V. a judetulur, in cotitura
Dungrer de la Brgila pi Galati,
grindurile : Zgtoaca, Oder, Coaer,
Spinaul, Ghecet, Azaclig, Gola,
Gemener, Galati, Tinda, Cliciul
pi Pisica, cel mar insemnat; apor
in Delt1 se aflA mal marT grindurY
pi mar bine ingrijite, cum
sunt grindurile Chilia - Vechie,
Satul-Noti, Letea, Sfiptofca, Stipocul,
Periprava pi Cara-Orman,
cu pgd urea cu acest nume. In Delta
companie olandez1 se silepte
din rgsputerT a da agriculturel
bung parte din acest teren,
aproape mobil. In partea de
E., intre malul Mgrer pi lacul
Razelm, se intinde iar stuful
nestrgbgtut, Wat de girle pi lacurr
pi destinat a ramine incg multg
vreme ne productiv. Regiunea
dealurilor coprinde partea cen

TULCEA (J(JDET) 652 TULCEA (JUDET)
trail`, de V. si de S. a judetulur.
Dealurile din judetul Tulcea
se pot grupa in trer marl'
diviziunr, afarg de altele mar
izolate : 1. Dealurile-Mg.cinuluT,
in partea de V., 2. Culmea-Babadagulur,
in partea centralg
si de E. a judetuluT, 3 Culmea-Isaccer,
situatä in partea de
N. a judetulur, intinzindu se intr'o
directie paralelg cu cursul
Dungrer.
In partea de S. a judetulur
este un sistetn de dealurr care
stall in leggturg cu cele din judetul
Constanta : Bas-Punar, Topolog,
Chirisliva, Periclic, Ca.
mena, Eschi-Baba, toate acoperite
cu pgdurr. Mar la S. sunt
dealurr acoperite numarcu pgsunr,
anume: Rimnic-Bair, Arman.
Tepe, Sari-Ghiol, Inan - Cesme-
Haidin, Mormintelor, Cascalac-
Bair si Chirislic, cu frumoase
grote.
Dealurr izolate sunt : Bes-Tepe,
(240 m. Cu 5 virfur1), ale cgruT
poale ail fost scgldate de Mare
odinioarg, la N.-E.; Deniz-Tepe
(180 m.); Dealul-Mgrer, fiind-cl
altg-datg Marea se intindea pgng
la el.
Maude sunt foarte numeroase,
miele naturale, altele artificiale.
Hidrografia. Jud. Tulcea se
poate impArti in 2 basinurr: al
Dungrer si al Mgrer.
1. Basinul DundreY ocupà
partea de V., N. si N.-E. a judetulur;
are o intindere de 4200
kil. pAtratr (420000 hect.), COprinzlnd
toatg plasa Mgcinulur, N.
plásilor Isaccea i Tulcea i intreaga
plasg Sulina. Dungrea
udg judetul la V., N.-V. si N.
Plug in dreptul Brgiler poartg
numele de Canalul-Mgcinulur,
la punctul numit Ciatal se bifurcg
in doug : Bratul Chilia la
N. si Tulcea la S.-E. Acest din
urmg, la 6 kit mar jos de
Tulcea, se divide in : bratul Su-
lina, cu o directie spre E. §i
bratul Sf. Gheorghe, spre S.-E.,
inchizind intre ele si bratul Chilia,
portiunea numitg Delta si
compusg din insulele : Ciatal,
Tgtarul-Mare, TAtarul-Mic, Daler
I, Daler II, Letea, Meslin,
Cernofca i Sf. Gheorghe, cu o
suprafatg de 2600 kil. pgtr. Dungrea
primette afluentr numerosT
pe dreapta, din care mar insemnatr:
Picineaga saü Ai-Ortnanul,
la S., cu afluentir sgr Cana-Calfa
pe stinga, valea Hormular, piriul
Cerna unit cu valea Jaila,
pe dreapta. Apa Calistrier, la N.
de precedenta, cu afluentul sAti
Valea-Grecilor, udind satul Iglita,
formind i lacul Iglita. Valea-
Vitelarulur, mar sus de aceasta,
trecind prin Mgcin. Valea Jijila,
cu afluentir : Valea-Largg,
Valea-Grecilor i Valea-Popir, la
N.-V., vArsindu-se in balta Jijila.
Valea Luncavita, formatg din
Luncavita - Mare si Luncavita-
Micg', Cu afluentil Valea-Ascunsg,
Luncgvicioara, Valea-Satulur,
trecind prin satul Lunca
vita, vIrsindu-se in gira Ciulinetul.
Numar Valea-Vitelarulur se
varsg direct in Dungre; cer-l'altr
afluentr se pierd sail in stuful de pe
malul el sail in bältile numeroase
ce o marginesc. Dar afarg
de acestea, ma1 sunt o multime
de canale ale Dungrer, unele
fAcute de ea in revgrsgrile er,
altele de oamenT, ca sI facg sg
treacg pe$e din Dungre in
pesco-tse; ele se numesc
girle, ape sal privalurr. Cele
mal insemnate sunt : Viroaga
de Rugg Dungre, Turcoaia, privalele
Carcaliul i Coticerulur,
si girlele : CoticeruluT, Lgtimea,
Combra, Coea, Oaia i Mocanulur,
la V.; Ciulinetul si So.
moya, la N. In Deltg sunt
mal numeroase; mar marr sunt :
Rosul, Pardina, Aliboca-Suhat,
Iacob-Suhat, Sondul, Merheder,
Jidanulur, Imputita, Tudor-Vgtaful,
Marchel i Litcovul. Dunavgtul,
cea mar insemnatg dintre
toate, cAcT uniT o considerg
ca chiar un brat sudic al
Dungrer, leagg bratul Sf Gheorghe
cu lacul Razelm, face o retea
cu girlele Cernetul, Florea,
Dranovul, Semngtul, Dovinca,
etc., intre Mare, lacul Razehn si
bratul SI. Gheorghe.
2. Basinul Ilfdrer-Negre coprinde
partea centralg, de E. si
de S. a judetulur, intregile plgsr
Babadag i Istrul, si partea de
S. a plgsilor Isaccea i Tulcea;
are o intindere de 4250 kil. p.
(425000 hect.). In Mare nu se
varsg niel o girlg sat"' rig, dar
in bAltile formate de inundatiunile
er anterioare, ca lacul Razelm,
Babadag, Zmeica, Sinoe
etc , se varsg :
VAile Sari Ghiol i Agi-Ghiol
la N., udind satele cu aceleasr
numirT. Telita (70 kil.), tot la N.,
udind satele : Telita, Frecgtei,
Posta, Cataloi i Eni-Chioi, vgrsindu-se
in lacul Babadag
avind ca afluentr Valea-Izvorulur,
unitg cu vgile Hagilar i CiliculuI,
pe dreapta, Valea-Cardonulur,
unitg cu Valea-Redil
pe stinga. Taita, cel mar insemnat
rid al Dobroger, udg
centrul Dobroger, trece prin satele
Tiganca, Taita, Hancearca,
Balabancea, Orta-Chioi, Cineli,
Bas-Chioi, Arnnutlia, Camber si
Satul-Noii, se varsg in lacul Babadag,
are mo kil. lungime
printre numerosiT sAl afluent1
distingem valea Tiganca, Sarap-
Dere, Hancearca, Dantcea, pe
dreapta ; valea Pirlita, valea Boclogea,
pirlul Accadin, Ormangi-
Cula i izvorul Telita, pe stinga.
Slava, al 3-lea rid al Dobroger
si al judetulur, udg V. si S.
judetulur, format din vgile Slava-Rusg
si Slava-Cerchezg (85
kil.), avind ca afluentr valea At-

TUL C EA (JUDET) 653 TULCEA (JUDET)
magea, valea Chirisliva, Valea-
CgluggruluT, Cari-Iol-Dere si Ca.
mena, udg satele Ciucurova, Bas-
Punar, Slava-Rusg si Slava-Cerchezg,
Caugagia si se varsg in
lacul Golovita. Beidaut, (50 kil.)
la S. de aceasta, udg satele
Testemel, Beidaut, Potur si Hamamgi
; are ca afluentT vgile
Cail-Dere, Sari-Ghiol, Hagi-Avat
si Ciamurli, se varsg tot in lacul
Golovita. Sari-Iurt, la S., udg
satele Sari-Iurt si Casap-Chioi si
se varsg in lacul Sinoe. Duimgi,
la S. de precedentul, udg satele
Iuan-Cesme, Tarivende si Duimgi
si se varsg, dupg ce a primit
ca afluent valea Cogealac, in
lacul Tuzla. Casimcea (95 kil.),
al 2-lea riti al DobrogeT, udg
V. si S.-V. lul, trece prin satele
Alifaci, Casimcea, Chiuciuc-
Chioi, Chirislic (Tulcea), Seremet,
Talazul-Mic (Constanta), si
se varsg in lacul Tasgul, de unde
s't une-orl numele sgti de piriul
Tasgul ; are ca afluentT piriul
Rimnic-Dere, unit cu Sari-Ghio)-
Dere, Valea-Esteref si valea Cazargic.
Vara aceste riurT seacg
de cele mal multe orT; numaT
Taita, Telita, Beidaut, Luncavita
si Casimcea, nu seacg nicT
o datg.
BIltT sunt nutneroase ; in aceasta
privintg este cel mal bogat
judet, avind cele maT multe
si mal marT; intinderea lor este
de 1200 kil. p. (salí 120000 hect.).
Ele se impart in bgltT cu apg
dulce si cu apg sgratg. I. Cele
cu apg dulce, numite lacurT si
ghiolurT, sunt toate asezate lingg
Dungre si in Deltg ; sunt formate
de revgrsgrile el si alimentate
de aceste revgrsgrT sail prin
gidele, ce se intretae ca o retea,
facindu-le sg comunice unele
cu altele. Cele mal insemnate
sunt : Picineaga, Turcoaia, Iglita
si Carcaliul, la V.; Jijila, LAOmea,
Plosca, Mocanul, Combra,
Coaea, Oaia, Porcilor, Piatra-FeteT,
Popina, Crapina (cel mal
mane lac dulce), la N.-V. ; Rachel,
Rotunda, Somova, Rahoya,
Iapsia, Piatra Cgcatg, la
N.; Zaghen, Malcoci, Dirnoiul,
Moru Ghiol si Dranov, la N.-E.
In Deltg avem multe si marT ;
principalele sunt : Rosul, Pardina,
Tgtarul, Fortuna, Gorgova, Babina,
Matita, Velichi - MercheT,
Puiul, Puiuletul, Rosul si Rosuletul.
2. Bältile sánate, ce poartg
nutnele de Tezere si ghiolurT, sunt
formate de apele MgreT, fie prin
o revgrsare anterioarg, fie prin
retragerea Ion. Inteadevgr, in
secolul al VII-lea a. Cr. orasul
Istropolis, ce era pe malul unuT
brat al DungreT si lingg Mare,
acum este la to kil. ; dealurile
Denis - Tepe si Bes- Tepe,
ale cgror poale erati scgldate de
valurile Mgret astgzT sunt la 40
kil, departe de tgrmul eT ; probabil
cg Dungrea prin aluviunile
el a fgcut sg se retragg.
apele Mgret Cele ma,1 insemnate
lacurT sunt: Razelmul, cel mal
mare lac al DobrogeT si Ro
minieT, cu insula Popina, cu dependentele
alimentate de el, la
curile Agi-Ghiol, Calica si Babadag,
in care se varsg riurile Taita
si Telita, El comunica cu alt
lac mare, Zmeica, cu Golovita-
Mare, Golovita - Micg, Sinoe si
Tuzla, formind o intindere apoasg
de 9oo kil. p. (90000
hect.), inconjuratg cu prundurT
si stuhurT, producind peste bun
si abundent, al cgrul venit apartine
statuluT si, foarte insemnat,
trece de '/2 milion de ler
anual.
Imparfirea administrativd.
Judetul Tulcea se imparte de
la 1895 in 4 plgsT: Babadag,
Tulcea, Mgcin si Sulina. Inainte
se impIrtea in 6: MIcin, Isaccea,
Istrul, Babadag, Tulcea si
Sulina. (VezT aceste cuvinte).
In total judetul Tulcea are 7
com. urb : Chilia-Vechie, Sulina,
Isaccea, Mgcin, Babadag, Mahmudia
si Tulcea, 57 com. rur.
si 120 sate, cu o populatie amestecatá,
compusg din RominT,
Turd, BulgarI, RusT, GermanT,
TiganT, etc., de 123192 locuitorT,
dupg recensgmintul din 1899.
Instrucliunea, Cultul. Judetul
are : un gimnaziti, in orasul Tul
cea, 78 scoale primare mixte, 16
scoale de cAtun, in com. rur.,
frecuent tte in 1899.900 de 4466
copiT, 2 scoale primare rurale
mixte in com. urb. Tulcea; 4
scoale primate urbane de bgett
si 4 de fete in orasul Tulcea ;
cite o scoall primarg urbang de
bgetT ;ni una de fete, in Babadag,
Mgcin, Isaccea si Sulina.
Sunt 74 bisericT ortodoxe, 12
geamit, 8 temple lipovenestT, 4
bisericT catolice, 1 luterang, I
anabaptista, 7 sinagoge, I bisericg
armeneascg si una a secteT
Natnolocilor. Aye 68 parohiT ortodoxe
rurale si 9 urbane.
Budgelul judetuluT Tulcea pe
1900-901 a fost acesta: Zecimi,
215957,65 leT la veniturt, 187530
la cheltuelY; DrumurT, 123 too leT;
spitalul rural Babadag 30176,95
leT; Pensil, 18802,16 leT, la ve
nituti si 11250 la cheltuelt.
Geologia, (rezumat de d. Gr.
teránescu) Jud. Tulcea prezintg
mare interes din punctul de vedere
geologic. La E. si la V.
el este aproape ses si acoperit
de depozitele cuaternare, care
insg sunt strgbgtute de roce mat
vechT, formind adevgrate insule.
Asa in partea de E., numeroase
roce triasice strgbat depozitele
cuaternare, formind spre Dungre
cele cinc! coline (Bes-Tepe,
turceste); iar spre Mare si aprope
paralel cu acestea, lantul
de coline triasice numite Cairacile
; si mal spre V., la N. de
lacul Razim, Dealul-cu-Cunung.

TULCEA (JUDET) 654 TULCEA (JUDET)
Satul-Rosu ; afarg de acestea,
triasicul maT formeazg alte citeva
insule. Triasicul, i mal cu
sea mg partea superioarg, procurg
frumoase marmure de ornament,
rosiT i cu vine albe; ele se exploateazg
/a Tulcea si Isaccea,
unde se aflg importante cariere.
In partea de V. a judetulur
depozitele cuaternare sunt stràbNtute
de roce primare, niste
grezir i schisturT verzY silicioase
si de calcarurT jurasice, care formeazg
asemena numeroase insule.
Centrul judetulul, incepind de
la Mare si mergind spre Dungre,
in o directiune de la S.-
S.-E. spre N.-N.-V., este ocupat
de adevgratT muntisorT compusT
de masive de roce, de diferite
virste ; asa in partea de
S.-S.-V. si dirijindu-se de la
Cara-Choium la S.-E. Ong. la
Dungre, la Picineaga la N.-V.,
se aflg masivul primar, format
din greziile i schisturile verzl
pline cu numeroase oxidate de
pirite de fier. La mijloc i urmind
aceeasT directiune, ggsim masivul
cretacic, iar spre N.-N.-E. masivul
jurasic si al schisturilor cristaline
arhaice.
Intreaga masg a acestor masive
este strIbAtutg de numeroase
si importante roce eruptive;
asa la Camena, la muntele
Consul, la muntele Toptasul
si la Iglicioara, se aflg puternice
TesiturT de porfire; apoT
la Atmagea, la Slava-Rusg, la
Dealul-10-Iacob, la Greci i la
Vgareni gAsim insemnate iesiturT
de granit i pegmatitg. La
Nicolitelul, Isaccea, Rachel si
Luncavita ggsim importante masive
de melafir.
Numeroase cariere sunt deschise,
atit in rocele sedimentare
cit i in rocele eruptive.
Afarg de carierele de marmurg
coloratA de la Tulcea i Isaccea,
deschise, dupg cum am argtat,
in calcarurile triasice, maT avem
In schisturile cristaline, carierele
de la orasul Mgcin.
In greziile vent' primare, carierele
pentru fabricarea varuluT
pentru pietre de constructie,
cum sunt : carierele de la Tulcea,
Eschi-Tulcea i Iglita, la
Dungre ; cele de la Cataloi, de
la Cirjelari si de la Enisala, ce
se ggsesc in centrul judetuluT
spre Mare.
Carierele de la Babadag si anume
acele de la Chiul-Culac
de la Cismele, acele de la Hasanlac,
deschise in calcarurile cretacice
pentru pietre de construetiunt;
si, in fine :
Importantele cariere deschise
in masivele de granit de la muntele
Iacob, in com. Turcoaia,
de la com. Greci, la S.-E. de
Mgcin.
In delta DungreT, i mal cu seamg
la Letea i la Satul-Noii, la
N. de Sulina, si la Cara-Orman
la S., precutn i d'alungul
muluT Mgrel, existg suprafete intinse
acoperite cu dune de nisip.
Ca minerale stint oare-care
indiciT de oxizI de fier, la Atmagea,
Lozova si la dealul Cara-
Pelit ; iar indiciT de cupru sub
forta de Carbonat de cupru
verde (Malachit) se vgd la Lozova,
dar sunt neinsemnate.
Producliunile. Minerale : granit
rosu si alb, porfir, cuart,
micg, calcar, silice, schist si fier
oligist, dintre metale. Dintre acestea,
numaT calcarul este exploatat,
precum i piatra de var
dealungul DungreT, de la Sulina
la Cernavoda ; cariere mat importante
sunt cele din Dealul-Cariere
de ling orasul Tulcea,
linga Mgcin, si cele din dealul
Iacob de Rugg satul Turcoaia.
Cea mg mare exploatatiune a
acestor cariere a fost fácutg de
comisiunea clunAreanl, care in
virtutea until firman imperial, a
fost scutitg de taxe cAtre stat
singurg a avut ;ireptul de
deschidere a carierilor de piaträ
si de calce. Se fac de asemenea
exportatiunT de piatrg de constructiutif
si de pavagiT din carierele
MgcinuluT, Isaccer, Iglitel,
pentru orasele Brgila si Galati.
Intre productiunile minerale putem
considera si sarea, care se
extrage din apa MArel si a lacurilor
sgrate de pe malul MArel.
Unele din lacurT, precum
lacul Agi-Ghiol, ati si proprietAtT
medicamentoase. AstAzI Agi-
Ghiol este statiune balnearg ;
iodul abundg in apa sa. La
Duitngi, statul are niste saline,
neexploatate incg sistematic.
Vegetale. Are pAsunT i livezT
intinse, unde pasc nenumgrate
turme de cif, terenurT destul
de fertile, cultivate cu griti, orz,
secarg, poiumb, meiti, rapitA ;
plante textile : cinepg, in, si
in fine tutun. MaT cu sea mg
orzul si secara, constitue,
impreund cu plantele oleoginoase,
obiectele de export.
Dintre arborI, viinuI, zarzgrul,
mgrul, pgrul, prunul, persicul
i dudul se ggsesc rgspinditT
pi-in tot judetul; gutuiul,
alunul i cornul se ggsesc chiar
In stare salbaticA prin pgcluri ;
dintre arbustT, vita se cultivg
cu succes, pe lingg Tulcea, MAcin,
Isaccea (viile Sarica i Babadag
(viile Bgdila).
Pgdurile sunt pi ele una din
boggtiile judetulta si din cele
mal insemnate ; nu sunt insa
incg exploatate sistematic ; se intind
pe 200000 hect.
Animale. LivezT i pAsunT bogate
; pgdurT intinse i stufoase,
lacurT abundente, Dungrea
si Marea, iatg. cauzele ce fac ca
animale de tot solul sg se ggseascg
pe mult incercatul pAmint
al DobrogeT.

TULCEA (JUDET) 655 TULCEA (JUDET)
Vite, dupg statisti a din 19o1:
36837 car ; 422 Inggarr ; 53240
bor si bivolí ; 14507 porcr; 12349
capre ; 214082 or. StupT cu albine
sunt 5690.
Ogarir dobrogenr erail cer mal
renumit1 in Orient ; pgsgrile domestice
sunt abundente ; dintre
animalele abatice, cerbul, cgprioara,
vulpea, lupul si mistre-
'01 se ggsesc in mare numgr in
pgdurele cele intinse ; mistretul
se ggseste si in bgltile Delta.
Pestele, care constitue un insemnat
articol de expirt, este abundent
si de cele mar marl' specir,
in Mare, Dungre, MO, lacurT
si girle.
Industria §-i Comerciul. Sunt
In Tulcea si Isaccea fabricantr
de vin si de rachiii din tescoving;
o fabricg de sgpun,
una de lumingrr de seil si de
cearg, vre-o cite-va caserir. Ala
datg, la Isaccea si Tulcea, erail
si santiere, unde se construiail
si se reparail vase pentru Turcia.
Dealurile judetulta fiind bogate
In gismente minerale, exploatarea
lor ar da nastere indus
trier metalurgice, care ar ridica
mult comerciul judetulur.
Comerciul judetulur Tulcea
este din cele mar prospere ; in
aceastg privintg stg algturr Cu
cele mar comerciale judete, Covurluiil
(Galati) si Brgila, pe care
le intrece in ceca-ce priveste
intrgrile si esirile vaselor, fiindu-le
insg inferior in ce priveste
transactiunile comerciale. Judetul
Tulcea are 5 porturr, din
care Sulina si Tulcea sunt infloritoare,
Isaccea si Mgcinul, incg
neinsemnate, Chilia-Vechie, clzutg
din inflorirea de odinioarg.
Sulina si Tulcea fac aproape singure
transactiunile comerciale
ale judetulur.
Cade de comunicafie. Cgile
de apg sunt Dungrea, girlele si
Marea. Acestea servesc comer-
ciulta judetulur cu natiunile strgine
; cea mar umblatg cale este
cea pe bratul Sulina, de la Sulina-Tulcea-Isaccea-Mgcin,
si tot
de-odatg cea mar scurtg, mar
ales acum chid s'a prescurtat
bratul Sulina si i s'a amenajat
cursul sAil prin lucrgrile comisiuner
europene; girlele si lacurile
servesc mime pescarilor
lipovenT; cele de pe Mare, vapoarelor
strgine de comerciil.
Cele mar insemnate drumurT pe
uscat sunt: 1. Calea nationalg
Tulcea-Babadag- Constanta ; 2.
Soselele judetene : a) Tulcea-
Isaccea-MAcin ; b) Tulcea-Mahmudia
; c) Babadag-MAcin ; d)
BabadagJurilovca ; e) MAcin-Satul-Noil
- Ostrov ; 3. Drumurile
comunale, care unesc comunele
si satele intre ele.
Monumente istorice. In aceastg
privintA, iatg ce zice d-lTocilescu,
In cRevista de Archeologie si de
litere) : cCu anexiunea Dobro
ger Rominier s'a deschis un cimp
cu totul noil oamenilor de stiintg
care se ocupg Cu archeologia,
epigrafia, numismatica si geografia
anticA. Dobrogea, fkind
parte din provincia romang cunoscutg
mar intiiil sub nuinele
de cRipa. Thracia», apor de
eMoesia, inferior, sub Domitian,
si de g Scytia, sub Diocletian,
se vor putea face profunde
cercetArT, ad ea pgstreazg rgmAsite
de orase, de sate, de statiunr,
de laggre fortificate si de
alte urme, care atestg prezenta
Grecilor si a Romanilor. Explorared
6 in fe-care punct, identificarea
minelor actuale prin mijlocirea
numelor lgsate de anticir
scriitorr, verificarea distantelor
prin ajutorul vechilor itinerarir,
restabilirea topografier, recompunerea
istorier celor mar importante
orase pontice, ca Tomis,
Kallatis, Istros sail Istropolis,
precum si aceea a muni-
cipiilor si coloniilor romane, in
fine ingrijirea monumentelor, care
pot servi istorier desvoltgrir polit
ice, militare si intelectuale a
une provincir, sentinelg Main
tatg a civilisatiuner romane in
Orient, este o lucrare ce se impune
puternic. Am putut sg for
mez in muzeul national de antichitAtT,
inteun spatiti de un an,
o colectiune de monumente din
Dobrogea, cu inscriptiunr, sarcofage,
bas-reliefurr, statue, fragmente
architectonice, sculpturr
si altele, care se urcg la 300 bucgtI
si mar mult de jumdtate
sunt inscriptir grece si latine.
Aceste monumente art fost ggsite
mar toate la Constanta.,
SgpAturile s'ail inceput de niste
invAtatr francezr, si ail fost continuate
cu mult succes, de singurul
nostru epigrafist, d-1 Tocilescu,
dind la ivealg un material
foarte bogat, relativ la istoria
noulur oras. Sgplturile s'ail
fAcut la Iglita 1857-1858 (vechia
Troesmis); la Constanta
(Tomi), AdamKlissi (Tropaeum
Trajani). In ce priveste judetul
Tulcea, ca rAmgsite a timpurilor
trecute, sunt : ruinele municipiulur
Troesmis, resedinta legiunilor
III si VIII macedonicg;
rgmAsitele until zid paralel cu
vechiul curs al Dungrer, pe lingg
Babadag; un apeduct pe ling
acest zid si ale cgrur ruine se
vgd la Armutlia si Enisala ; Nicolitelul
se crede a fi asezat pe
ruinele infloritorulur oras Trajanopolis
sail Trianopolis; Mgcinul
e considerat ca vechia Arubium
sail Axiopolis ; cgtunul
Rachel, pare a fi fost, dupg ruinele
sale, un laggr militar roman
mar mare de cit cel de la Iglita.
Afarg de ruinele de la Isaccea
si Bes-Tepe, care atestg dominatia
romang in aceste locurr, se mar
ggsesc intre Nicolitelul si MAngstirea
Cilicul, ruine de fintinT

TUL CEA 656 TULCEA
s'i apeducte romane, vase de
parnint ars, de 4 m. ca dimensiune,
ce serveati la pastrarea
vinuluI saii a cerealelor. Tot la
marginea satulta Nicolitelul s'a
descoperit pe la 1820, de niste
vinAtorT, un templu p5gin roman,
care acum serva de biserica a satulta
; este pe jumAtate ingropat
in pgmint, tnic, dar are zidurile
groase de 1 m., cu 2 ferestre
la S. si N.; forma sa e poligonala
regulata. Multimea monedelor
vechT grece, romane si bizantine,
precum si a rninelor care
acopera Dobrogea, sunt probe
ca aceasta provincie era mal' populata
si mal' infloritoare de cit
astNzt Ruinele de zidirT, de apeducte,
lagare, sunt ca o amintire
departata a vecheI inflorirT
de odinioara.
Tulcea, plasd, in partea de N.
a jud. Tulcea.
Se margineste la N. cu pl. Su.
lina si Cu Basarabia, de care se
desparte prin amare ; la S., cu
pl. Babadag ; la E., cu pl. Sulina
si la V. cu pl. Isvcea.
Relieful sNti se imparte in
doua regiunT : sesul, ce cuprinde
68 din suprafata plaseT, in partea
de N. si E., intretaiat de
limare, girlele el', baltT, si in
burla parte acoperit cu stuf intins.
Dealurile, ce cuprind 28
din intinderea a si ocupa E. .si
centrul plasiT, si din cate principalele
sunt dealurile : Tulci, Cataloi,
Orta-Bair, Bes-Tepe (242
ni.), si Cairacile, toate acoperite
cu semanaturT si pasunT bogate.
In partea de N., Dunarea, Cu
cele trel brate ale sale : Chilia,
Sulina, Sí. Gheorghe, o uda.
Piraiele : Telita la V. si Agi-
Ghiol, pe la S., o strabat. Baltile
sunt numeroase si situate
litiga si futre bra tele DunareT;
principalele sunt : Zaghen,
Rosul, Rosculetul, Malcoci, For-
tuna, Gorgova, la N.; Iezerul
Razelm si cu dependentele sale,
Dranov, Calica, Agi-Ghiol, care
produc stuf si contin cantitatT
insemnate de peste.
Intinderea acesteT plasI este
de 1600 kil. patratT saii 1 60000
hect., din care 5000 hect. ocupate
de vetrele com., 50000
hect. pamint bun, si restul, de
ios000 hect., acoperit de baltY,
Dunare si locurT neproductive.
Populatia sa este cea mal'
amestecata din tot judetul si
chiar din Dobrogea intreaga ; elementul
predominant sunt insa
Rominit Sunt 5600 familiI, cu
mal' mult de 40000 suflete, Romita,
RusT, BulgarT, Turcl si
Mari, GrecT, GermanT, Evref,
etc.
Comunele care compun aceasta
plasa sunt : Mahmudia, comuna
urbana, resedinta piase, la E.,
pe amare ; Agi-Ghiol, cu en.
Agi-Ghiol si Sabangia, la S.,
litiga lacul Agi-Ghiol; Bes-Tepe,
cu catunele Bes-Tepe si l'Hita,
la N., nu departe de amare ;
Cisla, la V.; Cataloi, cu catunele
Cataloi si Eni-Chioi, la S.-V., pe
piriul Telita ; Malcoci, cu cat.
Malcoci si Prislova, la mijloc,
litiga Dunare ; Moru-Ghiol, cu cat.
Moru- Ghiol, Dunavatul-d.-s. si
Dunavatul-d.-j., la E. de Dunare
; Sari-Chioi, la S.-E., pe lacul
Razelm ; Sari-Ghiol, cu cat.
Sari-Ghiol si Calica, la S., nu
departe de lacul Razelm ; Sari-
Nasuf, cu cat. Sari-Nasut, Caraibil
si Bei-Bugeac, la S., linga
lacul Razelm ; Satul-Noti, cu catunele
Ceata-Chioi, Pardina, Pat.
Iggeanca si Satul-Noil, la N.,
pe bratul Chilia ; Zebil, la S. pe
lacul Babadag ; orasul Tulcea
capitala judetuluT. In total avem
in plasa doul comune urbane si
1 1 comune rurale, ce cuprind
21 sate.
Calle de comunicatie sunt :
soseaua nationall Tulcea-Babadag-Constanta
; soseaua nationala
Tulcea-Isaccea-Macin ; sosele
judetene Tulcea-Mahmudia
si Tulcea-Agi-Ghiol ; apoI nenumarate
drumurY comunale si
vecinale ce unesc comunele si
satele futre ele.
Tulcea, com. urb., in jud. si pl.
Tulcea, asezata in partea de
N. a districtuluT, a carta capitala
este si in partea de N. a
plaseT, pe malul drept al DunareT,
numit bratul Tulcea, la
jumatate distanta intre ramificarea
bratuluT Chilia si ramificarea
bratuluT Sulina, in forma
de annfiteatru, la poalele dealurilor
Tulcea si Dealul-Mare.
Aspectul sati este din cele mal
pitorestI, mal' cu seama cid
vil cu vaporul de la Galati spre
Sulina. Dupä ce scapT de cotul
de la Ciatal si intri in canalul
Tulcea, 41 apare orasul, cu casele-T
vapsite si coperisurile albe,
cu geamiile, cupolele bisericilor
lipovenestI si ortodoxe, ce stralucesc
in departare, lar pe muchia
verde a dealurilor, cu nenumaratele
sale morI de vint.
Se margineste la N. cu com.
Satul-Noii; la V., cu com. Cisla ;
la S., cu comunele Cataloi si
En!-Chioi; la E., cu com. Malcoci.
Comuna apartine $i regiunel
dealurilor si regiuneT sesuluT ;
partea de N. apartine sesuluT
brazdat de Dunare, girle si lacurT,
lar cea de S., regiuner dealurilor.
Cursurile de apa : Dunarea
(Bratul Tulcea) la N., uda comuna
pe o lungime de 8 mile
(satl 13 kil.) de la mila 46-54;
pe malu-1 drept se afla gradinariile
orasulta. Valea Tausan-
Ghiol, la V. Valea-Tulcel salí
Agi-Ghiol, la S., si Valea-Mare,
la E. Comuna are pase baltT, cu

TULCEA
o intindere total de 400 hect.
si din care cea maT insem-
)
nata este Zughenul, la E. de
ora § (120 hect.).
Tulcea se divide in doug
culorT, galben la V. si rosu la
E.; mal inainte, ba chiar si
azT, locuitoril cunosc numai sub
numele de mahalale, impirtirile
acestea ; avem t Mahalaua-Titireasci,
la V.; cea Turceascg, tot
la V.; cea Bulggreasci, la V. si
E., intinzindu-se din ambele culoe
; cea Lipoveneascg, tot la
V. si E.; cea Nemteascg (in culoarea
de rosu), si cea Ovreiasci,
la V.
Populalia este foarte amestecati
; sunt 1888o locuitori
(1899), RominT, TurcT, Bulgarr,
NemtT, Rusi, EvreT, etc.
Intinderea totali a comunei
este de 1800o hect., din care
250 hect. ocupate de casete si
griclinile orasuluT; 3500 hect.
apartin locuitorilor si restul apartine
statuluT.
Biserici : Catedrala roming, cu
hramul SI. Nicolae, ziditg de locuitorT
(are un cor intretinut de
corn. cu 4200 leT anual), cu filialele
Buna-Vestire (eleng) si Comorovca
sati Buna-Vestire (rusa),
apoi bisericile Sf. Impirati (roming),
Schimbarea la fati (bisericg
rusa), biserica Sf. Gheorghe
(bulggreascg). MaT avem in
Tulcea I geamie, 3 sinagoge, I
biserici a lipovenilor cu pop,
1 a lipovenilor firg pop, 1 biseria
catolicg, 1 luterang, o casi
de rugiciune a Nimolecilor, alta
a Anabaptistilor, 1 schit lipovenesc
de ciluggrite si o bise-
Tia armeneascg, toate intretinute
de comunititile respective.
Instrucliunea. Are (I 899-90o) :
2 coale primare rurale mixte ;
4 scoale primare urbane de bieti
si 4 de fete ; 2 scoale bulggresti
(I de bietT si 1 de fete) in curtea
bisericeT, 1 scoali rus, I
66700. Morolo Dio¡ionar Googroilo. Vol. V.
657
scoali greacg, ambele in curtile
bisericelor lor, mal multe scol!
ovreestl, 1 scoalg turceasci in
corpul geamiT. S'a infiintat la
.1889 si un gimnaziti romin. BulgariT
al si er gimnaziul lor.
Comerciul orasuluT Tulcea este
destul de activ. In 1893-94 ají
intrat in Tulcea 256 vase de
Mare cu 17627 tone.
Exportul in 1893 a fost de
30000 tone, in valoare de 4992726
le!; articole de export rnaT insemnate
sunt : cereale si brinzeturT
in Turcia si Anglia, linurT
In Rusia si Austria, peste si
icre in Rusia si Rominia, cereale
In Olanda si Italia, grill in Grecia,
secara in Austria, griii si
linurT in Grecia, comestibile in
Rominia.
Importul in 1893 a fost de 4000
tone in valoare de 2640000 be!.
Budgetul com, a fost pe 1900
901 acesta : Budgetul ordinar,
497100 leT la veniturT li 492983
leT la cheltueli ; DrumurT, 64000
leT la veniturT §i cheltueli.
Cdile de comunica/le : Soseaua
nationalg Tulcea-Babadag-Constanta,
soselele judetene ce duc
la Isaccea-Mgcin, Cataloi si Mahmudia,
' drumurile comunale ce
duc la Chilia - Vechie, Sulina,
Agi-Ghiol, Zebil, etc.; principatele
ciT de comerciti sunt Dunirea,
soseaua nationalg si soselele
judetene.
Istoricul. De la inceput si
pira la 1834, orasul Tulcea a
fost asezat maT la V. de cel actual,
pe dealul Tulcea. La 1854 a
suferit o nivilire a Turcilor, ea
la 1828 si ca acu In in urmg la
1877.
Tulcea, deal, jud. Tulcea, in partea
N. a pl. Tulcea si N.-V.
a orasuluT Tulcea; e acoperit cu
verdeatg ; se ridicg ping la 47
m., dominind orasul Tulcea, Dunirea
si drumul judetean Tulcea-
TULETI
Isaccea; pe virful luT sunt ruinele
vecher Tutee, a uneT fortgrete
turcesti si a 3 forturT.
Tulcea, virf de deal, in partea
centralg a jud. si pl. Tulcea si
cea S. a com. urbane Tulcea,
punctul culminant al DealuluT-
Mare. Are o iniltime de 204 m.,
punct trigonometric de rangul
al 2-lea, dominind orasul Tulcea.
E acoperit cu pisunT.
Tulcea, vale, jud. Tulcea, in
partea central I a plI§iT Tulcea
O a com. Agi-Ghiol ; se deschide
din Dealul-Mare, de la poalele
virfuluT Tulcea ; se indreapta spre
S., in o directie de la N.-V. spre
S.-E.; trece prin satul A gi-Ghiol
§i se deschide in lacul Agi-Ghiol ;
pe vale-T merge drumul comunal
Tulcea-Agi-Ghiol.
Tulchia-Mare, insuld, pe Dunire,
in dreptul satului Tonea,
pl Borcea, jud. Ialomita.
Tulchia-Mick insuld, pe Dungre,
spre E. de Tulchia-Mare si in
dreptul orasuluT Ostrov, din jud.
Constanta.
Tulchia-VechIe, insuld, pe Dungre,
spre V. de Tulchia-Mare.
Se maT numeste si Insula-Vechre.
Tulei, sat, cu 25 familiT, jud.
Arges, pl. Topologul, com. rur.
Giurgiuveni-Vitisesti. (V. a. n.).
Tu1e9ti, sat, in jud. si pl. Tutova,
spre N -V. de orasul Birlad, pe
piriul cu acelas nume, compusg
din 2 pirti: Tulesti-Boeresti si
Tulesti-RizisT. Are o populatie
de 260 locuitorT. Formeazg o
com. cu cit.: Popesti, Bgbuta,
Seimeni, Ciuperca, Rideni li Vinderei.
Se cultivi viea pe o suprafati
de 17 hect.
83

TULNICI 658 TUNARI
Tulnici, com. rur., in jud. Putna,
situatg pe partea formatg de
dealurile de pe malul drept al
PutneT, la 34 kil de subprefectura
plAser si la 61 kil, de capitala
judetuluT. E udatg de riul Putna
si de piraele Gresul, Valea-MgruluT,
Steiul, Lepsa, Mociarul,
Lepsuletul, Lorinca i CurmAtura.
Se compune din cgtunele
Lepsa i Tulnici, cu o populatie
de 939 suflete.
Are o bisericg parohialg, cu
hramul S-tiT Voevoz1.
LocuitoriT posedg: 30 plugurT
de lemn si 4 morY de apg.
Tulnici, cdtun, pl. Vrancea, jud.
Putna, situat la poalele amfiteatruluf
format de dealurile ce
se intind pe malul drept al riuluT
Putna.
Are i bisericg parohialg, cu
hramul S-tiT Voevozl.
Tulnici, schit d cdlugdrr, jud.
Putna, pe malul Lepsel.
TuluCe§ti, com. rur., jud. Covurluiti,
pl. Siretul, la 14 kil. de Galati,
pe malul PrutuluI, asezatg
la coada laculuT Bratesul. Se mgrgineste
la N. cu ivita, la E.
cu balta i lacul Bratesul, la S.
cu Galati si la V. cu teritoriul
com. Filesti, Branistea, Independenta
i Slobozia-Conachi.
E formatg din 7 cgtune : Tulucesti
(resedinta), Costache-Negri,
Cismelele, Fintinele, OdaialuT
Manolachi, Slobozia - MovileT
i Vingtori, cu o populatie
de 2976 suflete.
Numgrul vitelor se urca in
total la 3499 capete.
Are 2 bisericT : in Tulucesti, Sf.
ArhanghelT, si in Odaia-luï-Mano-
Jachi, Sf. Gheorghe. Dupg intocmirea
sinodalg din 1888, com.
Tulucesti formeazg doug parohiT:
Tulucesti, alcgtuitg numaT din
resedinta comunalg, cu catedrala
Sf. Arhanghelr, i preot paroh
si 2 cintarep ; i Odaia-luT-Mano-
Jachi, formatg din cgtunele OdaialuT
Manolachi, Vingtori, Fintinele
i Cismelele, cu I preot
paroh si 2 cintgretT; 5 §coale.
Pe teritoriul com., incepind
de la coada BratesuluT, trece
Valul-luT-Traian. Asemenea pe
parte din teritoriul sgil se intind
fortificatiile Galati - NAmoloasa-
Focsani.
Prin mijlocul satuluT trece soseaua
judeteang
calea feratg Galati-
Birlad.
Tuluce§ti, sat i resedinta com.
cu acelas nume, pl. Siretul, jud.
Covurluiti, cu 850 suflete, o bisericg
i 2 scolT.
Tulu ce§ti, mo,sie a statuluT, de
1778 hect., fostg a mgngstireI
Cetgtuia din Iasi, jud. Covurluir',
com. Tulucesti, pl. Siretul.
Tuna-Orman, deal, in jud. Constanta,
pl. Silistra-Noug, pe teritoriul
com. Beilicul i Oltina.
Se desface din dealul Cale-Urgirla,
se intinde spre E., inteo
directie generalg de la S.-E. spre
N.-V., dealungul maluluI drept
dobrogean al DungriT, intre scurgerile
Iezeruri/or Oltina i Mirleanul,
brgzdind partea de N. a
plAseT si a comunelor. Are o ingltime
de 105 m.
Tunari, com. rur. 1ci sat, in jud.
Dolj, pl. Cimpul, situatA pe loc
ses, la 8o kil. de Craiova si la
14 de resedinta plAseT, Calafat.
Se invecineste la E. Cu co:n.
Piscul, la V. si N., cu com. Po.
iana, i la S., Cu com. Desa.
Are o populatie de 1037 suflete
; o scoalg mixta; o bisericg,
fondatg de locuitorT, la 1868,
Cu hramul SI. Gheorghe i S-tiT
VoevozT. Pe frontispiciul biseri-
ceT de asupra useT se aflg urmAtoarea
inscriptie:
cAceastg sftnt i dumnezeiascli biseria,
care s'a zidit din ternelie In leittul
1867, Martie 5, Cu toate cheltuelile, Cu
maY mu1t1 fraff ajutorY, care se pritzuuegte
Sf. Gheorghe i S.ii VoevozY In vremea
prea Intiltatuld nostru Carol 1. CtitorY:
Ion RadovicY, C. Poiana, Nicola
PetrovicY, Preotul Ion, loan M1inuI, B.
Muera, G. Mludew, Oprig Muda gi
lancu Muda.
in com. sunt 4 circiumT.
Movile : Movila-luT-Stamat, Mggura-cu-Nita,
doug movile : Insiratele,
Mggura - TrgsniteT, Mggu
ra-luT-Poparg, MAgura-HotuluT,
Grindul-cu-BanT, care este plantat
cu salcimI, Mggura - VAcgreaua
i Grindul-cu-Gutuita.
Balta-Popesti, la S. com.,
se scurge spre V., in apa PurcgrieT,
pendinte de com. Poiana ;
balta Lacul-Cailor, tot la S.
Balta-Gogoneatg, Balta-Sandulta,
lacul Catranul i balta Frumosul.
Viile, in intindere de 73 '/2 hect.,
se ggsesc toate pe mosiile locuitorilor.
CAT: doug cAT comunalg
cea vecinalg.
Tunari, sat, fIcind parte din com.
rur. Tunari-Dimieni, jud. Ilfov,
pl. Dimbovita, situat la N. de
Bucuresti, pe malul drept al vgiet
Pasgrea. La N., locul e bgltos,
din cauzg cg e prea mult
aplecat spre valea Pasgrea.
Se intinde pe o suprafatg de
3484 hect., cu o populatie de
1317 hect.
Are 2 bisericT, una cu hramul
S. Nicolae si cea-l'altg cu hramul
Invierea-luT-Lazgr, deservite
de 2 preotT ; o qcoalA mixtg ;
helestell; o masing de treerat.
Vite : 494 vite marT cornute
921 vite micT.
Tunari, sat, com. rur. Glnesti, pl.
Mijlocul, jud. Vilcea, Cu o populatie
de 181 locuitorT.

TUNARI 659 TURBATI
Tunari se:1 Zgaidaracul, cdtun,
pendinte de com. Tirnava-d.-j.,
pl. Cilnistea, jud. Vlasca, compus
din 97 locuitorT, insurgteT.
Tunari,fort, in jurul Bucurestilor.
Tunari-Dimieni, com. rur., in
jud. Ilfov, pl. Dimbovita, situatà
la N. de Bucuresti, lingg Valea-
Pasgrea, la r8 kil. de Bucuresti.
Se compune din satele : Tunari
si Dimieni, cu o populatie
de 1638 locuitor/ si 371 case ;
3 bisericl (2 la Tunari si i la
Dimieni); o scoalg mixtg ; o
moarg cu aburT, 2 masinl de
treerat ; 2 helestae.
Vite: 433 vite marr cornute,
185 cal si iepe.
LocuitoriT posea : 179 plugurT
: 136 cu bol si 43 cu cal;
193 care si cgrute: 136 cu bol
si 57 Cu cal.
Tunari-Popeqti, me* a statuluT,
jud. Dolj, pl. Cimpul, com.
Tunari.
Tunse§ti, sat, in jud. Tutova, pl.
Simila, com. Bogdgnita, spre V.
de satul Bogdgnita, pe dreapta
piriuluf Bogdana, campus din 2
pgrtl: Tunsesti-d.-j. si Tunsestid.-s.
Tunse§ti, mo,s.. ie §i peaure, in jud.
Tutova, pl. Simila, com. Bogdgnita,
proprietatea statuluT.
Tun§i, cdtun, al com. Ticleni, pl.
JiuluT, jud. Gorj, situat pe valea
Cioiana.
Are o suprafatg cam de 800
hect., cu o populatie de 48 familil,
se:1 170 suflete ; o bisericg
reparatg in 1886 si deservitg de
preotul din cgt. Cretesti.
Locuitoril posedg : 67 plugurT,
37 care cu bol; 128 vite marT
cornute, 185 oT, 126 capre, 6
cal si zoco rinigtorl. Comuni-
catia in cgtun se face prin drumurT
ordinare si printr'o osea
comunalg care il leagg la N. cu
Cretesti, cgtun de resedintg.
Piriul Cioiana curge prin mijlocul
com., de la N. la S.-V.
Tunzäria, munte, intre comunele
Brosteni, arul-DorneT si Dorna,
jud. Suceava.
Tupilati, com. rur. §i sat, in jud.
Roman, pl. Moldova, spre N.-V.
de orasul Roman, la 31 kil, de
el si la 32 kil, de resedinta plgsel.
E situatg spre N.-V., la
confluenta piriulul Valea-Albg cu
11111 Moldova si pe malul drept
al acestuT riti.
Are o populatie de 1144 locuitorr
; 3 bisericT: 2 ortodoxe
si i catolicg; o scoalg mixtg.
Se lucreazg lemngrie ordinarg
si mobile de lux.
Sunt 506 vite marT cornute.
Se face iarmaroc la 24 Iunie.
Budgetul com. e la .veniturT
de 3394,56 leT, iar la cheltuelT,
de 3094 leT.
Pe teritoriul com., lingg satul
Tupilati, este un pod de lemn
stgtgtor, peste care trece soseaua
judeteang Piatra-Iasi. Este legatg
cu orasul Roman prin osea.
Tupilati, sat, in partea de S.-V.
a com. Mglgesti, pl. Mijlocul,
jud. FAlciii, asezat pe valea piriulul
Cu acela nume, pe o suprafatg
de 573 hect., cu o populatie
de 6o familiT, salí 303
suflete. Are o bisericg, deservitg
de / preot si 2 dascglf.
Tupilati, sat O resedinta com.
cu acelas nume, jud. Roman, pl.
Moldova. V. Tupilati, com. rur.
Turbata, piriu, ce curge prin pl.
Siretul-d.-j., com. Brosteni, Bahna
si Galbeni, jud. Roman. Izvoreste
la V. de satul Tutcani,
din dealurile ce separg jud. Roman
de jud. Neamtu ; curge de
la N.-V. la S.-E. La S.-E. de
satul Galbeni iese din jud. Roman
si trece in jud. Baca, apoT
se varsg, la N.-E. de satul Sirbesti,
in riul Siretul, de a dreapta,
dupg ce primeste in sine pe stinga
piraiele Bahna si Galbeni. Acest
plriti curge printr'un ses intins,
din care cauzg maT in tot-d'auna,
in timpurile ploioase, apele
tul ies din albie si se varsg
peste cimp.
Turbata, poiand, in jud. Suceava,
in pgdurea cu acelas nume, intre
com. Dolhesti si Tgtgrusi.
Se zice cg pe aci trecea sleahul
(drumul mare) ce lega Suceava
cu Iasi.
Turbatul, cdtun, pendinte de com
Bállnoaia, pl. Marginea, jud.
Vlasca, situat pe domeniul Giurgiil.
La 1864 s'ad improprietgrit aci
92 locuitorT, primind 370 hect.,
iar la 1882 s'aii improprietgrit
25 insurgteT, primid 146 hect.
Are o bisericg vechie.
Turbati, com. rur., in jud. Gorj,
plaiul Novaci, la S. com. Drggoesti,
situatg parte pe culmea
dealulul Turbatilor si parte pe
valea piriuluI Sgngtoarea.
E formatg din 2 cgtune : Turbati,
resedinta, si Buzesti.
Are o suprafatg de 2000 hect.,
cu o populatie de 224 familiT,
sau roo2 suflete ; o scoalg, infiintata
la 1888; 2 bisericT, deservite
de 2 preoff si 2 cintgrep.
LocuitoriT posedg: 32 plugurI.
64 care cu bol; 1153 vite marl
comute, 74 cal, 1221 OI, 94
capre si 471 rimgtorf ; 62 stupT,
E udatg de piraiele Sgngtoarea
si Scurta.
Comunicatia in aceastg com.
se face prin drumurI ordinare.

TURBAT1 1360 TURBUREA.DE-SUS
DealurT maT insemnate in com.
sunt : Curaturile, Soava si Dealul-LargeT.
Turbati, celtun li resedinta com.
Cu acelasT nume, situat pe culmea
Turtasilor, jud. Gorj, plaiul
Novaci.
Are o suprafatg de 1400 hect.,
cu o populatie de 134 familiT,
salí 552 suflete ; o scoalg, infiintata
la 1888; o biserica, deservita
de r preot si 1 cintaret ;
3 morT pe apa.
Turbati, sat, jud. Ilfov, pl. Znagovul,
com. rur. Lipia-Bojdani,
situat la N. de Gruiul, pe malul
drept al riuluT Ialomita si in
partea de N. a balteT Znagovul.
Aci a fost mangstire de caluggrite.
Dupa anul 1812 ele ail
fost duse la mangstirea Tiganesti,
raminind la Turbati
un schit. Astg-zT este bisericg
de mir.
Are o suprafata de 775 hect.,
Cu o populatie de 441 locuitorf;
I scoala mixtl.
Numgrul vitelor marT e de
245 si al celor micT de 417.
Turbencea, ruinele unza fost sat,
jud. Tulcea, situat in partea de
V. a pl. IstruluT si a com. rur.
Casimcea, la poalele de N. ale
dealuluT Turbencea, aproape de
piriul Casimcea ; ca si satul
Saxancula, de pe malul opus,
a fost distrus de un incendiii si
locuitoriT s'ati asezat In satul
Casimcea.
Turbencea, movild, in com. Casimcea,
pe cel maf inalt virf
(252 ni.) al dealulur Dulgherul,
la hotarul jud. Tulcea si Constanta,
punct trigonometric de
rangul 1-iii, dominind satele Casimcea,
Curudgea, drumurile comunale
ce duc de la Casimcea
la Curudgea, Dulgherul, Cartal-
Seleus. E acoperit cu verdeata.
Turburea, com. rur., jud. Gorj,
pl. Gilortul, in partea de S. a
plaseT si la S. com. Andreesti.
E compusa din catunele Turburea-d.-s.
si Turburea-d.-j., situatg
pe ses si coastg, pe malul
sting al riuluT Gilortul.
Are o suprafatg de 1974 hect.,
cu o populatie de 267 familit,
se:1 1302 suflete.
Are: 1 scoala, infiintata la
1837; 2 biserici, Cu 2 preotl si
4 cintaretT.
LocuitoriT posedg.: 91 plugurT,
5 cArute cu cal, 149 care
Cu bol', 748 vite marT cornute.
24 caT, 976 of, 132 capre si 315
ri m ato rI.
Deosebit de apa GilortuluT,
care uda comuna in partea de
V., mal sunt si alte pirae care
o udg de la E. la V., facind pe
timpurl ploiase stricaciunT prin
inundatiile lor. Aceste pirae sunt:
Nangul, Valea-TurbureT, Valea-
CaluluT, Valea-CaluseluluT, care,
impreunindu-se, se varsg in Gilort
si Valea-StinceT.
Comunicatia in comuna se
face prin soseaua judetiang T.-
Jiul-Spahii-Dolj, prin calea fe.
rata Filiasi-T.-Jiul, avind ca statie
mal apropiata statia Gilortul,
prin soseaua com. si drumurr
ordinare.
Turburea, sat, cu 140 locuitorl
jud. Arges, pl. Lovistea, com.
rur. Corbeni (y, a. n.).
Turburea, cdtun al com. Balanesti,
jud. Buzgil, cu 290 locuitorT
si 72 case.
Turburea, sat, facind parte din
com. rur. Predealul, pl. Teleajenul,
jud. Prahova. Are o populatie
de 232 locuitorT. Girla-Turburea
trece printr'insul.
Turburea, sat, in jud. R -Sgrat,
plaiul Rimnic, cat. com. Chiojdeni,
asezat in poalele muntilor,
in partea de V. a comuneT, pe
malul sting al duluT Rimnicul-
Sgrat si la imbucatura piriuluT
Turburea. Are o intindere cam
de 500 hect., cu o populatiune
de 107 familiT saii 422 suflete.
Turburea, mahala, facind parte
din com. rur. Bgesti, pl. Oltetul-d.-s.
Are o populatie de 327
locuitorT ; o biserica, pe un deal.
Este situata In centrul comuneT,
si udata de piriul Dobrice4 si
valle: Turburea, Baza si a MartologuluT.
Turburea, gira Izvoreste din
com. Vitioara, intra in com. Pacureti,
pl. Podgoria, jud. Prahoya,
curge de la N. la S., printre
dealurile Nucetul sí Vrgnesti,
pana la localitatea numitg (Crucea
Bracaci,, unde se uneste
Cu Sgratelul.
Turburea-de-Jos, cIttun, re,edinta
com. Turburea, pl. GilortuI,
jud. Gorj, situat pe ses
si coastg, pe maiul sting al Gilortulift
si la gura VgiT-CaluluT.
Are o populatie de 900 suflete ;
i scoalg, infiintatg la 1837; I
biserica de lema, facuta la anul
1885.
LocuitoriT posea : 53 plugurT,
90 care cu boT, 4 cgrute cu cal,
500 vite marT cornute, 14 cal,
600 o!, 90 capre si 195 rimatorT.
Turburea - de.. Sus, editen, jud.
Gorj, pl. Gilortul, com. Turburea,
situat pe ses si coaste,
pe malul sting al riuluT Gilortul
la N. de cgt. Turburea-d.-j. Are
o populape de 402 suflete si I
bisericg, eleservitg de i preot si
2 cintgretT.
LocuitoriT sunt mosnenT. ET

TURCENI-DE-JOS 661 TURCOAIA
poseda: 38 plugurf, 59 care cu
bol, 1 caruta Cu cal, 248 vite
marT cornute, To car, 376 or,
42 capre pi 120 rimätorl.
Turceni-de-Jos, com. rur., pl.
JiuluT, jud. Gorj, la N. comunet
Ionepti, In partea dreapta a Jiulut
pi pe linga poalele dealulut
Ropul, situata parte pe pes, parte
cam pe deal.
Se compune din catunele :
Turceni-d.-j. pi Iliepti, cu o populatie
de 1126 locuitort ; 1
pcoala ; 2 biserid, deservite de
2 preoff pi 2 cintarett.
Locuitorit posea: 40 plugurt,
8o care cu boT, 6 carute cu cal,
I6o stupT, 584 vite mart cornute,
51 cal, 992 ol, 29 capre
,i 267 rimatort.
Are o posea vecina% care o
pune in legatura la N. Cu com.
Turceni-d.-s , iar la S., cu Ionepti.
Turceni-de-Jos, cdtun, repedinta
com. Tureeni-d.-j., pl. Jiulut, jud.
Gorj, Cu o populatie de 540
locuitorT, o pcoala pi 1 biserica
facuta pe la 1841, deservita de
I preot pi I cintaret.
Locuitorit poseda : 21 plu gua,
50 care cu boT, 4 carute cu cal,
40 stupT, 292 vite marl cornute,
34 cal, 487 or, lo capre
li 177 rimatort. (V. Turceni-d.-j.,
com. rur).
Turceni-de-Sus, com. rur., in
jud. Gorj, pl. Jiul, la N. com.
Turceni-d.-j. pi in partea dreapta
a Jiulut. Are o populatie de 740
suflete ; o pcoall pi o biserica
de lemn, facuta de locuitort pe
la 1848, deservita de 1 preot
pi 1 cintaret.
Este situata parte la poalele
dealulur Teiul, care este pi culmea
JiuluT pi parte cam pe coasta.
Locuitorit posea : 35 plugurr,
I E) care cu bol', 4 carute Cu
cal, 30 stupt, 452 vite marT
cornute, 68 casi, 575 or, IO capre
O 342 rimatorT.
Cale : poseaua vecinal, le-
Ond'o Cu Murgepti, la N., Turceni-d.-j.,
la S. pi Caloparul-d.-j.,
la V.
Turce§ti, com. rur., jud. Vilcea,
pl. Oltetul-d.-s., compusa din mahalele
: Vladulepti, Biserica-de-
Zid, Lespedea, Iriptea, Meia, Codrepti
pi Pilpepti, cu o populatie
de 902 locuitort, 4 biserict (una
In Biserica-de-Zid, de la 1837,
alta in Mahalaua-Vechre, ziditá.
la 1856, una in Lespedea de la
I880 pi una zidita in 1857) pi
o pcoall, infiintata in 1882.
E situata pe dealurile : Codrepti,
Vladutepti, Iriptea, Meia
pi Pilpepti, pe lingá riul Tirlia
pi valea Lespedea, la 6o kil. de
re,edinta judetuluT pi la zo kil.
de a plaiulut.
Se marginepte la E. cu com.
Pojogi pi Cirepiul; la V., cu com.
Alunul ; la N., cu com. Mateepti
,i Berbepti.
Locuitorit sunt mopenl. ET
poseda: 100 bol, 200 vad, 30
capre, 350 or, 30 cal pi 300
pord; 6 mort de macinat.
5oseaua judeteana o leaga cu
Berbepti pi Mateepti.
E brazdata de dealurile : Pilpepti
pi Talpele ,i udata de
valle: Lespedea, CiineluT, Secit,
precum pi de girla Tiriia. La
E. are locurile izolate : Valea-
Podulul, Padinile pi Socetul; la
V., Pleasca pi Jderul ; la N., Aluni,u1
,i Valea-Onicioiulut; la
S., Lunca-Mare pi Crivinalut-
Panait.
Turce§ti, sat, jud. Argep, pl. Pitepti,
com. rur. Bradul-Geamana
(v._ a. n.).
Turcina, culme de munte, jud.
Vilcea, cu virfurile : Bora, Tur-
cina, Poiana-Mare, Repedea pi
Gurascul, se desface din muntele
Bobul, al Culmet-Paringulut,
se intinde paralel cu Culmea-
Plataneptilor, separind Lotrul de
Lotrita.
Turcine§ti, cdtun, re;iedinta. coin.
Curtipoara, pl. Ocolul, jud. Gorj,
situat la V. de Curtipara pi in
partea dreapta a riulut Jiul, Cu
56o suflete pi 1 biserica, deservitá
de 1 preot pi 1 cintaret.
Locuitorit posea: 20 plugurT,
38 care cu bol, 70 vite mart
cornute, 7 cal', 100 or, 10 capre
§i 25 dmItorr.
posea comunal o leaga cu
catunele invecinate. (V. Curtipoara,
com. rur.)
Turcoaia, com, mur., in jud. Tul
cea, pl. Macinul, situata in partea
V. a districtului, la 80 kil.
spre S.-V. de orapul Tulcea, capitala
judetulut pi in partea de
S.-V. a plapel,, la 18 kil. spre
S. de orapelul Macin, repedinta
plapeT. Infiintata pe la 1830.
formata din cat. Turcoaia,
repedinta, pi Iglita, cu 1081 suflete
; o pcoala mixta; o bise
rica, cu hramul SI. Nicolae, zidita
la 1862 de locuitort, deservita
de 1 preot pi 1 cintgrq.
Se marginepte la N. cu com.
urb. Mácinul ; la V., cu judetul
Braila, despartita de Dunare ;
la S., cu com. Satul-Noil ; la E.,
cu com. Cerna si Greci.
Dealurn Iacob, cu prelungirile:
Iglicioara Mare, Iglicioara-
Mica, Gorgova pi Manole.
Movile sunt 1 i, artificiale.
udata de Dunare la V.
pi de girlele Balanul, Redeluia
pi Noroioasa. In Dunare, Insulalut
- Mop - Dobre apartine comunet.
Baltt: Turcoaia salí Armanul
(2oo hect.), Certe-Tele, Iglita,
(300 hect.), ale_statulut.

TURCOAIA 662 TURIA
Locuitoril posedg : 105 plugurr,
218 cal, 5 asinT, 583 bol
si vacT, 1608 oT, 356 capre si
228 pord; 2 morY de apg.
CgT : Soseaua judeteang Mgcin-Satul-Noti
si drumurT comunale
la Turcoaia, la cit. Iglita,
la Greci, Cerna, Satul-Nori, Carcaliul
si Picineaga.
Turcoaia,1 sa_, cu 1040 locuitor1
si o intindere de 3351 hect.,
In jud. Tulcea, pl. Mäcinul. Se
mgrgineste la N. cu Iglita, la
V. cu Dungrea, la E. cu Satul-
Noti si la S. cu Picineaga. Are o
;coalg si o bisericg, ziditg in
1862. (V. coin. Turcoaia).
Turcoaia, ostrov, jud. Tulcea,
format de Dungrea-Vechre. Aci
se aflg carierg de piatrg.
Turcoaia, lac (140 hect.), jud.
Tulcea, pl. Mgcinul, pe teritoriul
com. rur. Turcoaia.
Turcoaia, tuna trigonometric de
rangul al 2-lea, jud. Tulcea, pl.
Mgcinul, com rur. Turcoaia, asezat
pe dealul Iacob (336 m.).
Turcul, munte, in jud. Prahova,
pl. Pelesul, com. Predealul, la
limita dintre jud. Prahova si jud.
Buzga, futre izvoarele Stevia si
Turcul. Este proprietatea d-luT
G. Gr. Cantacuzino.
Turcule§ti, sat, resedinta com.
Cglinesti, pl. Podgoria, jud. Muscel,
cu 500 loc. si o bisericg,
deservitg de i preot si 2 cintgretT.
E situat in centrul comune
§i se intinde pgng in riul Argesul.
In centru si la N. are
doug dealurT: Slgtineanca si Dealul-BisericeT,
acoperite cu viT ;i
livezl.
Prin mijlocul satuluT trece calea
feratg Bucuresti - Pitesti si
soseaua nationalg paraleig.
Turculetul, deal (45o ni.), jud.
R.-Sgrat, pl. Marginea-d.-s., la
hotarul el' cgtre plaiul Rimnicul.
E continuatia dealuluT Lupanul
si 'sT intinde rarnificatiile printre
afluentif riurilor R.-Sgrat si
Rimna. La poalele luT se aflg
satul Poenita. Este acoperit parte
cu pgdurT, parte cu pasunT.
Turcului (FintIna), sat, Cu 18
suflete, in jud. R.-Sgrat, pl. Rimnicu1-c1.-s.,
in partea de N. a
com. Grebgnul, la poalele dealuluT
si pe piriul Cu acelas nume.
Turda, pise, pe creasta siruluT de
dealurT ce brgzdeazg in lung si
lat com. Costesti, plaiul Horezul,
j ud. Vilcea, si se prelungesc
pe toatA partea de E. a com.,
in stinga riuluT Costesti.
Tureatca, com. rur., in partea
de N. a pl. Berhometele, jud.
Doroholit, formatg din satele : Culiceni,
Mihoreni, Stgnesti sati
Pueni, Singuti si Tureatca. Are
3046 suflete; 5 bisericT, deservite
de i preot, 5 cintgretT si
4 pgIgniarI; I scoalg.
Vite marT cornute 1630, oT
1300, cal 255, porcT 1575.
Tureatca, sat, pe mosia cu acelas
nume, jud. Dorohoiti, com.
Tureatca, pl. Berhometele.
Are o populatie de 1680 locuitorT,
2 bisericT, una in sat,
de lemn, din 1770, si una in
curtea boiereascg, fgcutg la 1842
de vornicul T. Bals; o scoalg,
ziditg in 1890.
Piraie : Aria, Molnicioara si
Molnita.
Piatrg calcaricg si grezia se
afla in mare cantitate.
DrumurT principale sunt: acel
de la Mihaileni la Mamornita
si la Herta si acel ce duce
la Dersca.
Mosia se hotgreste cu: Cu-
liceni, Dersca, Singuti, Stgnesti
si Bucovina.
Originarg de aicT este familia
Balus.
In unele cronice si acte vechT
se vede scrise Bale, iar in altele
Balo. Tot dupg unele acte
se deduce cl Balas ar fi tulpina
familieT, si cg se trage din
Cneazul Balo, proprietarul mosieT
Poiana de pe Moldova, care
a venit din Serbia si s'a statornicit
in Moldova.
In Serbia vietuia in secolul
al 14-lea aceastg familie vechle.
Banul Balo; era ginerele luT Lazgr,
Regele SerbieT. Dupg clderea
SerbieT sub jugul turcesc,
el pgrgsit Tara si pe la 1430
trecurg in Moldova. In Domnia
fratilor Dies si Stefan, fiiT
luT Alexandru-cel-Bun, pe la
1436, Balus era intre velitiT
boerT si Consilier Domnesc. (1 Letopisitele,
si cCron. Rom.) de
Melhisedic).
Turia, t'asa, in partea de N.-E.
a jud. Iasi, asezatg filtre riurile
Jijiea la V. si Prutul la E. si
N., pe podisul TurieT, pe valea
Miel ;i pe sesul PrutuluT,
prelungindu-se paralel cu riurile
Prutul si Jijia, din marginea jud.
Botosani, spre S. pgng in capgtul
de N. al plIseT Branistea, ocupind
39377 hect.
Se mgrgineste la N. cu jud.
Boto;ani, de care se desparte
prin hotare stabilite; la V., cu
pl. Bahluiul si Copoul, de care
se desparte prin riul Jijia; la
S., cu pl. Branistea si la E.,
cu Basarabia, de care se desparte
prin riul Prutul.
E formatà din 5 comune: Bivolani,
Iepureni, Hermeziul, Roscani
si CArniceni, 37 sate si 3
tirgusoare.
Are 24 bisericT, cu 16 preotT,
29 cintgretT si 9 eclesiarhT, apartinind
de eparhia Mitropolie

TURIA 663 TURNUL-M A.GURE LE
din Iapr; 13 pcolT ; un spital judetean
; 20 morT.
Dealul Turia, cu diferitele tur
ramificarT se intinde de la N.
la S., printre riurile Jijia pi Prutul.
Ape: Prutul pi Jijia pi un numar
de piraie, ce izvoresc de printre
deaturr pi care in cursul lor formeaza
prin diferite val' IazurI, ce
servesc pentru adapatul vitelor.
Can poseaua judeteana Ia,i-
Botopani, o cale comunala vecinala
pi un drum vechiti, numit
Drumul-Furilor, ce vine din
, jud. Boto,ani ; mal multe drumurr
comunale pi vecinale.
Din 39377 hect., intinderea
teritoriule plaper Turia, 13513
hect. sunt parnint de cultura, care
produce tot soiul de cereale pi
legume ; 75 hect. vil' pi 1835 hect,
padurI; lar 23956 hect. sunt
cuprinse de apa (piraie, iazurT,
mlaptin1), imape, finate, locurT
pentru apezarea satelor pi livezI.
E bogata in imape pi fi
nate inlesnindu se prin aceasta
crepterea vitelor, care se ridica
la 37344 capete, din care : 13182
vite marI cornute, 18815 oT,
113 capre, 1753 ce pi 3481
rimatott
E acum unita cu pl. Copoul
(v. a. n.).
Turia, com. rur., jud. Olt, pl.
Oltul-d.-j., compusa din 6 cat.:
Zorleasca, Recea, Turia, Birca,
Valea-Mare pi Buicepti, cu o
populatie de 2400 locuitorI, 5
bisericr pi o pcoala.
Este situata pe dealul pi va'
lea Turia, la ro kil. de Slatina,
capitala judetulur, pi la 12 de
repedinta plaper.
Parte din locuitorT sunt mopnenT,
325 s'ail improprietarit la
1864. El' posea: 200 ce, 500
Tepe, 800 be, 6o0 vacI, ro capre,
5000 e pi 500 porcT.
Veniturile pi cheltuelile co.
mune se ridica la 6148,99 ler.
oseaua nationall Pitepti-Slatina
traverseaza comuna.
E brazdata de dealurile : Recea,
Drumul-Oir (de la N. la S.),
Biftia (de la E. la V.), Osiletul
(de la E. la V.), Sterpul (de la
N. spre S.) pi udata de valle:
Turie, Pana, Paraschiva, Biftia
pi Dirjovul.
Turia, sat, Cu 550 locuitorT, jud.
Olt, pl. Oltul-d.-j., com. Turia
(v. a. n.).
Turia, podi,c al dealulur Turia,
ocupa partea de mijloc a com.
Ropcani, pl. Turia, jud. Iapi, prelungindu-se
de la N. la S. Pe
el se afla drumul Furilor.
Ca ramificarI ale aceste podip
sunt podipele : Tabira, Pope! pi
al CruceT, Capul-Dealule pi al
Gaurenilor pi podipul Borper.
Turia, vale, in jud. pi pl. Tulcea,
pe teritoriul com. rur. Be-Tepe.
Turiacului (Valea-), pirig, in
jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul
com. Luncavita, pi anume
pe al cat. satí Rachel.
Turluianul, sat, Cu 208 locuitorr,
jud. Bacati, pl. Tazlaul-d.-s., comuna
Bucpepti, situat pe 01'111
CernuluI, mal la vale de satul
Cernul, la 3 kil, de satul Bucpepti
(v. a. n.).
Tumul, schit de cdlugelrr, jud.
Argep, pl. Loviptea, metoh al
manastirer Cozia, din jud. Vilcea.
Este situat in mijlocul padurilor
seculare pi nu este accesibil
de cit cu piciorul sal-, cu
cale. Monahir duc o viata de
schimnicr foarte retrasa.
In timpul din urma (1900
Y9o1) acest schit s'a reparat pi
infrumusetat prin ingrijirea pi
Cu cheltuiala P. S. S. parintele
Episcop de Argep, Timu,.
Turnul, loc izolat, tipos, judetul
Mupcel, com. Berevoepti-Paminteni,
plaiul Nucpoara. Legencia
spune ca pe ripile Turnulta, Negru-Voda
'T-a apezat optirea sa
pi s'a batut cu Mara, care erail
apezatI pe Malul-Vier (spre S.),
unde voiati sa zideasca cetate.
Turnul, mofie a statule, judetul
Teleorman. (Vezr: Turnulur (Do
meniul-).
Turnul-Mägurele, com. urb.,§i
repedinta jud. Teleorman, situata
pe partea stinga a fluviuleDu-
/tarea, pe un platal care inain
teaza din tunca coprinsa mire
Dunare pi riul Olt. Se gase,te
la distanta de 4200 ni. de la
Dunare pi 3200 m. de la Olt, iar
in unghiul format de aceste 2
distante se afta gura unde 01tul
da in Minare. Inaltimea orapule
d'asupra niveluluI Mare-
Negre este de 40 m., la observatorul
meteorologic de litiga
spitalul judetule. E situat la
242 kil. de Bucurepti.
Turnul e apezat pe deal in forma
de amfiteatru care domina
toata tunca dintre Dunare pi Olt
In ata sunt dealurile Bulgariel
pi orapul Nicopoli.
Orapul propriti zis are ca limite
la S.-E, pi la S.-V. tunca
dintre Dunare pi Olt, la N. pi
N.-V. com. Odaia pi teritoriul
el, lar la E. com. Magurele, pana
aproape de bifurcatia dintre poseaua
nationala Turnul Alexandria
pi cea judeteana Turnul-
Ropiori.
Fiind situat intre Olt pi Dunare,
este tot-d'auna expus curentilor
acestor marl cursurT de
apl. In timpul veril temperatura
se ridica in unir anT pana la
39,90 Celsius; iarna termometrut
se coboara intre 150 pi 200 ,i
ciliar pana la 28°, cind inghiata
Dunarea pi chiar Oltul.

TURNUL-MXGURELE 664 TURNUL-MAGURELE
Suprafata comuna, dimpreung
Cu mopia i diferitele proprietgtY
ce are prin prejur, este de 1450
hect.
Populatiunea orapulur in 1900
a fost de 8668 locuitorT : 5013
bgrbatr pi 3655 femer.
Numgrul vite/or e de 9264
capete in toatg raza comuner.
Din acestea sunt 315 caT, 2960
vite marr cornute, 1939 vite
micT cornute i 4000 pord.
Turnul-Mggurele are un gimnaziti
infiintat in 1889; trer
pcolr primare, doug de bletr
alta de fete ; o grgding de copir
pi o pcoalg confesional l a izraelitilor.
Bisericr sunt dota: SI. Haralambie
pi SI. Vinere. La ciadtirul
orapulur este 'fila o bisericg
ce servepte de capelg
unde nu se oficiazg. Preotr sunt
5, cintgretr 4 pi paracliserr 2.
Catolicir i Evreir ati case particulare
de ruggciune.
Are o statiune meteorologicg
de al II-lea ordin.
Ca punct comercial de intiia
ming, Turnul-Mggurele a avut
timp de peste 40 de anT cel mar
mare renume in Targ. Aci se
aducean spre incgrcare la Dungre
productele de tot felul din
mar multe judete, din Olt, Argep,
Mupcel, Romanati i chiar
Vilcea.
Dupg ce se infiintg portul
Corabia la 1870, mare parte din
traficul comercial trecu la acest
port noil, iar in urma terming-
Ter liniilor ferate Bucurepti-Roman,
Bucurepti-Brgila i Bucurepti
Vicirorova, Turnul incepe a
pierde pi mar mult din impor
tanta lur i aceasta s'a accentuat
u deosebiredupg constructiunea
liniel ferate Costepti-Mggurele.
Ae nu mar avem de semnalat
aci de cit comerciul de cereale.
Vezr pi Turnul, port.
Are o fabricg de bere, 2 de
sgpun, i fabricg de lumingrr de
cearg i mal multe ateliere mecanice.
Ce de coinunicatie : calea feratg
Costepti-Mggurele i diferite
posele, din care mar insemnate
calca nationall Turnul-Alexandria-Bucurepti,
calea judeteang
Turnul-Slatina, calea judeteang
Turnul Izlaz, calea Turnul-Zi
mnicea pi dru mul spre Port.
Not4e istorice. In apropiere
de Turnul-Mggurele se aflg ruinele
unur castel roman, transformat
mal in urrnA in cetate romineascg
sub numele de Nicopoli-Mic,
sati Nicopoiul-Mic,
care apoi a devenit cetate turceascg.
Ea a fost dgrimatg in urma
tractatulur de la Adrianopole
(1827), Cu care ocaziune s'a
aflat o piatrg Cu inscriptiune lating
privitoare la Iulius Captiv,
conductor publici portara Illyrici
et ripae Thraciae, adicg arendap
general al vgmilor din
tgrile de la izvoarele Dungrer
pgrig. la gurile riulur (din anir
161-169 d. Chr.). Tot de aci
d. Tocilescu a transportat la muzeul
din Bucurepti o altg inscriptiune
a luT Traianus Decius. Aceste
pietre cu inscriptiunT provin
probabil din ruinele cetgtil
Oescus (azT Ghighen) in Bulgaria,
peite drum de
Abia in secolul al XIV-lea incep
a se ivi oare-care dovezr cg
prin aceste locurr petrecut
fapte insemnate. In anul 1394,
Baiazed a trecut Dungrea cu o armatg
numeroasg pi a cuprins fortgreata
Nicopoiulcel mic, apezind
acolo garnizoang. Mircea Basarab,
cu ajutorul luI Sigismund, regele
UngarieT, alungg pe Turcr pi cuprinde
din noil cetatea (1395).
La 1416, Turca* trec Dungrea,
jefuesc i pustiesc Tara, oeupg
din noti Turnul pi apeazg
sul armatg pentru a le servi de
apgrare, cgcr Giurgiul deja II o-
cupase. Turca stgpinesc acest
punct ping la anul 1462.
In primgvara anulur 1462 o
armatg turceascl de 250000 soldatT
porni in doug pgrtr: o parte
pe Marea-Neagrg cu flota pentru
transportul proviziunilor de
razboiii pi de hrang ; cea-l'altg
parte i cea mar insemnatg
de la Adrianopole se indreptg
spre Dungre. Locul de intilnire
era la Nicopole. Vlad, cu vre-o
22000 oamenT, intre care se numAraii
i tinerir de la 12 anr in
sus, tglagri in dreptul Nicopoler,
ca sg apere trecgtoarea. Armata
turceascg de uscat, comandatg
de insupr Sultanul Mahomet, ajungind
ad, trecu Dungrea cu
marr pierden, din cauza picad
de sggetT ce Rominir aruncail
asuprg-r. Tepe; este silit insg a
se retrage, ne mar pudrid apgra
trecgoarea.
Tirnp de aproape 6o de anr
istoria nu mar mentioneazg despre
vre-o intimplare imprejurul
acester cetgtT.
Pe la 1521, Mahomet-Ber vine
de peste Durare cu puterr marr
pentru a nimici optirea lur Radu
de la AfumatT, care dupg ce fusese
izgonit de Turcr de pe tron,
strinsese oaste pi ipr reocupg scaunul.
Mahomet vine ca puterr
pi mar marT, in urma acestur
fapt, dar dupg mar multe
este silit sg ja fuga peste infringenr
Dungre, unde Radu il urmgrepte
bgtindu-1 infricopat la Nicopole
Siptov.
In anul 1545, sub domnia luT
Radu, fiul luT Radu-cel-Mare,
TurciT puserI din noti mina pe
cetatea TurnuluT, o intIrirg
impreung cu teritoriul dimprejur
o declararI raja, utilizind'o ca
un post inaintat in aceastg parte
a imperiulul. Delimitarea teritoriulur
ocupat de raiaoa Turnulur
s'a fgcut in anul 1546, sub domnia
lur Mircea - Vodg - Ciobanul.

TURNUL-MAGURELE 665 TURNUL-MÀGURELE
Marele ban al PriT a luat parte
la aceastá importanta lucrare.
De la acesta a ramas numele
de Drumul-Banulut, care venea
despre Giurgiti, pe marginea Dunaret.
°data cu ocuparea cetatel
de catre TurcT, i s'a dat si
un comandant sati beiti si beg.
(cMagazin istoric,, vol. IV),
In timpul luptelor luT Mihaiti-
Viteazul, punctul Turnul-Magurele
a fost locul multor inttmplarT
insemnate. Dunarea fiind
inghetata in iarna anulut 1598,
o parte din trupele erouluT trecura
si pe ad, cuprinse, pustii
si dariml Nicopoli si satele de
prin prejur, precum acuse si cu
alte cetatt si orase de pe malurile
Dunaret pana la Marea-
Neagra. Turcit lusa, curind dupa
aceia, luara iarasT cetatea Turnulur
inapor. In Septembrie 1596,
Mihairt ataca din noti aceasta
cetate si o darima,
°data cu stingerea erouluT,
In urma odiosulut asasinat de
la Turda, TurciT reocupa Turnul
si ist stabilesc acolo desavirsitä
stapinire. Dupa aceasta data, nu
maT vedem facindu-se mentiune
de dinsul thnp de aproape un
secol si jumatate.
In timpul razboiulut dintre
Rusl si TurcT, la 1768-1774,
cetatea Turnulut, ocupata de o
garnizoana de 3000 Turct, este
asedian de armatele rusestT, care
inaintail sub comanda generaluluT
Repnin (1771). In aceastl cercare
sosqte §i generalul Potemkin.
Impresurarea cetatit parea
anevoioasa din cauza pozitiuneT
sale.
La 15 Martie 1772, generalul
rus Bogdan batu pe Turd la
Turnul si le ocupa intarirea ; in
18 Aprilie, Turcit navalesc spre
a relua castelul, dar sunt batutl
Cu desavirsire si pust pe fuga.
Mulp din et se ineaca in Dunare.
(Cronicarul Atanasie Comnen).
86700. Afarole Diclionar Geografic. Vol. V.
La 13 Ianuarie 1774, Izzet-
Ahmed-pasa reuseste a bate pe
Rust la Turnul.
In anul 181o, luna Maiti, RusiT
incercara a trece Dunarea tot
pe la punctul Turnul-Magurele,
dar sunt respinst.
In iarna anulur 1828-1829,
Rusit luara capul de pod stabilit
pe Dunare, intre Nicopoli si
Turnul. In Nicopoli se gasea
atunct comandant Ceapanoglu,
dintr'o familie ilustra din Asia.
In Februarie 1829, un detasament
din trupele rusestT, din
al 9-lea regiment de vinatorT,
trece Dunarea si surprinde flotila
turceasca nu departe de Nicopoli.
In urma tractatulut de la Adrianopole,
Turcit sunt obligatt sa
paraseasca raiaoa Turnulut, ca si
pe a Giurgiulut si Brailet, si teritoriul
ocupat de raja fu inapoiat
Pril. Dar cu toate ca stapinirea
turceasca fusese marginita,
un beiti, care a mal stat
acolo cit-va timp, fleea mart
neajunsurt locuitorilor, pe care
IT jefuia prin neferiT sal.
La anul 1848, Turnul-Magurele
fuse si dinsul, intru cit-va,
teatrul evenimentelor revolutiunet
la care participara Eliade,
Tell, Magheru, Popa-Sapca si
altit, care pornise de la comuna
Izlazul din judetul Romanati, tre
cind prin Turnul-Magurele.
In rezbelul de la 1853 54,
Turnul-Magurele suferi multe incercarT
pe una luptelor dintre
Rust si TurcT.
In timpul acestut rezbel, in
Februarie 1854, pe cind armatele
ruse se aflati pe la Segarcea
si alte sate de prin prejur,
Turcit ati navalit despre Dunare
in oras, cu scop maT mult ca
sa jefueasca de cit sa se lupte.
Era inteo zi de sarbatoare, pe
cind se urma slujba la biserica
Sf. Haralambie. La alarma data
ca vin Turcil, preoth si lumea
din biserica ati fugit, coprinst
de frica'. Unul din acestia, ra
posatul preot Paraschiva, a fugit
imbracat in hainele preotestt,
luind cu dinsul pe un copil mic
al sati si ail apucat spre Ale
xandria, impreuna Cu altf locuitorT,
Turcit al intrat in adevar
in biserica, crezind ca vor gasi
ceva odoare scumpe si lume, sa
jefuiasca ; negasind ?usa nimic,
atí profanat'o, tragind un glont
in icoana SI. Haralambie, furind
numaT vasele sfinte ale bi
sericeT. Pe la 186o, acele vase
ati fost Osito la un Turc din
Nicopoli si readuse la biserica.
Acest fapt e de relevat pentru
a este cel din urma, din mul
titnea de salbaticit si tilharit ce
Turcit mal bine de cinci secole
aii savirsit asupra 'T'axil.
Din toate luptele ce s'ati pe.
trecut la acest punct, reese importanta
vadita a lui, cact el a
fost considerat tot-d'a-una drept
cap al podulut pe Dunare pe
la Nicopoli, de aci la Plevna
spre Sofia (vechia Sardica); iar
pe de alta parte deschidea dru
mul spre pasul Sipca la Balcant,
de unde apot se putea lua drumul
spre Constantinopole.
Cel maT important rol lusa,
l'a avut Turnul Magurele in tot
timpul ultimuluT rezbel pentru
independenta, din 1877.
Dupa ce trupele rusestt trecura
Dunarea pe la Zimnicea,
diviziunea IV-a romina trecu de
peste Olt la T.-Magurele.
La luarea NicopoleT, trupele
romine de la Turnul - Magurele
si Izlaz ati contribuit in
cea mal mare parte la aceasta
izbincla.
In zilele de restriste ale Rusilor
inaintea Plevnet, generalit
rust, marele duce Nicolae si insust
Imparatul Alexandru II, ati
cerut mal intiiii ca trupele ro-
84

TURNUL-MAGURELE 666 TURNUL-MXGURELE "A
mine sg ocupe Nicopoli pi mal
in urmg ca sg le ving in ajutor
din naintea PlevneT. StrimtoratT
de repetatele infringen' suferite
din naintea PlevneT, RupiT cer
prin faimoasa telegramg a mareluT
duce Nicolae, din 15 Iulie
1877, adresatg A. S. R. Carol
I, Domnitorul RominieT, ca sg
le ving in ajutor gcu orT-ce pret
pi in orT-ce conditiunl, cauza
creptingtgtiT fiind in mare pericol*.
La 20 Iulie, trupele romine
aflate pe la T.-Magurele
pi prin prejur trec Dungrea pi
ocupg Nicopoli ; peste putin trece
pi Domnul Rominilor, Carol I,
tot pe la T.-Mggurele, la car..
tierul general rusesc ; iar mal'
In urmg se apezg pe Dungre
podul pe vase pe care s'ají fgcut
comunicatiunile cu Nicopole
In tot timpul cit a tina rgzboiul.
In toatg durata impresurgrei
PlevneT, T.-Mggurele a avut cea
mal mare importantg : aci se
adunau toate proviziunile de
hrang pi de rgzboiu ale trupelor romine
pi parte din a celor ruse; primul-ministru
al j'Are pi ministru
de rezbel loan C. Brgtianu statu
multe sAptAminf aci pentru a ingriji
de inciestularea optirel; pe
aci erau condup1 prisonieril; de
aci i0 comunicau noutgtile diferitii
corespondentr al ziarelor
din lumea intreagg ; de ad, in
fine, fu anuntata la cele patru
punctecardinale, gloria armatelor
romine pi bravura valorosulia
Cgpitan pi Domn al Rominilor,
la 18/20 Noembrie 1878.
Dar nu numaI ca punct strategic
a avut importantg Turnul-
Mggurele in decursul veacurilor,
ci ,i ca punct comercial a jucat
mare rol ; aci era pi port pi treatoare
insemnatg, cAcT lata ce
ne spune un misionar catolic
care a cglgtorit acum 256 de
anT pe la T.-Mggurele:
gObiceiul se fgcuse incg din
timpurile de mal inainte ca episcopiI
catolicT sail loctiitoriT
lor sg. plece pe la doT-treT anT
odatg din repedintele lor, spre
a vizita bisericele catolice, fie
din circumscriptiunea lor, fie din
circumscriptiunea altora care, neavind
parale sail curagiul de a
infrunta primejdiile cglgtorieT,
cereati voie de la Roma sg nu
fie obligatT a face aceste inspectiunT
gPetru Bogdan BacsicT viziteazg
in primgvara ,i in vara anuluT
1640 bisericile catolice din Bulgaria
pi, pentru cg la Nicopole
se aflA o bisericg catolicg, inchinatg
S-tuluI pi mareluT mucenic
tefan, el vine pi aci pi
apoT trece pi peste Dungre, in
Tara-Romineascg, la Turnul-Mggurele.
Cetate turceascg, Turnul
avea imprejuru-T un domeniti de
pease mile de lung, ,i incg mal'
mare in lgrgime ; acest domeniti
era sub stgpinirea Turcilor. Pgmintul
acestuT domeniil, e de o
calitate minunatg pi produce cu
un belpug care intrece productiunea
tuturor pgminturilor arabile
din Bulgaria,.
Teleormanul pgstreazg pi astgzT,
dupg. 262 anT, reputatiunea
pi calitgtile ce-I recuno;itea episcopul
catolic la 1640.
La schela TurnuluI se fgcea,
ne spune tot BacsicT, comercia
intins de cereale, lemne, oT, vin,
pe,te. NegutgtoriT RaguseT, cetate
al cIreI rol in istoria comerciuluT
rominesc este nesgmuit
de mare, veneati la Nicopole pi
la Turnul ca sg, cumpere, sg
vindg pi sg schimbe, ,i veneati
In numgr atit de mare, in cit
simtiserg trebuinta de a avea o
bisericg a lor catolicg.
In privinta intemeieriI orapuluT
Turnul-Mggurele, dgm aci urmgtoarele
amgnunte :
Citl-va anl dupg complecta
evacuare de cgtre TurcT a ce-
tgtiI Turnulul, simtindu-se trebuinta
de a se infiinta acolo orap,
de oarece negutgtoril ce
ayear' afacerT in port locuiati in
satul Mggurele, s'a pi pus la
cale ca repedinta jud. Oltul, din
care incg fgcea parte aceastg
regiune, sg se mute de la Sla-
'tina la Turnul.
gGazeta oficialgl a Tgril cu
No. 5 din 27 Februarie 1836 a
publicat textul decisiuneT luatg
de M. S. Vodg, de pe care reproducem
urmgtorul extras :
gCu prilejul incredintgreT ce
s'a primit de la departamentul
din lguntru, cl negutatoriT ce
prin jalbg cgtre Ingltimea Sa ati
argtat dorinta a infiinta ora p la
Turnul, sunt la numgr una-sutgcincl.spre-zece
pi se pot aduna
pg.ng la doug-sute ; luindu-se in
bggare de seamg cit de folositor
este a fi capitala judetelor de
margine la locul unde este port,
privind aceasta atit spre inflo
rirea negotulul cea cu inlesnirea
adungreI populatieT, multa intindere
pi spornicg inaintarea
intru infrumusetarea orapelor, cit
O sfire in maT multg inlesnire
in organisatia bunelor intocmirT,
urmind a fi inteunul pi acelap
loc pi maT cu seamg unde este
carantina, toate ramurile de
dreggtoril administrative, judecgtoreptI
pi carantineptT, precum
pi strejuitorie de granitg. etc.,
chibzuepte polieteneasca priveghere
pi inlesnirile ce pot avea
negutgtoriT asupra relatiel ce ar.i
in felurT de pricinT Cu dreggtoriile,
cit pi pentru cg Slatina se aflg
inteun loc Cu totul la o margine
pi neindenignatic pentru
cea maT multa parte a locuitonlor
judetulul la trebuintele ce
ail cu autoritgtile din capitala
lid, de neaparat se socotqte a
se muta capitala judetuluf Oltul
la Turnul, dupg pilda orapelor
Giurgiul, Brgila pi Turnul-Seve-

TURNUL-MAGURELE 667 TURNUL-MAGURELE
rinulul. n'Id i judet din cele
de margine si cu o schelg asa
insemngtoare, iar maT Cu seamg
cg si locuitoril judetelor inve
cinate vor simti un mare ajutor
de a putea vinde maT cu pret
productele ce ar putea stringe
din munca lor, pentru cg atuncT
le vor duce cu inlesnire la acest
port, unde vor putea g5si destuT
mustereT a le cumpgra, spre
un asemenea dar sfirsit, se chibzueste
urmgtoarele
Se va statornici acolo, oras,
in raza sa de stinjenT cuadratT
200000, avind i islaz, peste
tot 1004 pogoane, cu aceleasY
indatorirl §i regull ce s'el intocmit
si la Giurgiul si la Brgila.
Planul orasuluT se va. alcgtui
dupg pilda celor noug orase
marT ale EuropeT. Numirea
acestuT ora § va fi Turnul.
Strgmutarea ot-cirmuireT si a
tribunaluluT din S'atina la Turnul,
se va face dupg noua inscriere
a contributiunilor, cind atuncT
se va duce la sgvir§ire §i proiectul
despre rotunjire In totalul
sgti, potrivit cu intinderea judetuluT
Olt, fiind unele sate peste
treT-zecT ceasurT depgrtare de
Turnulf.
La inceput a fost vorba ca
orasul sg se stabileascg in vale,
la cetate, dar in vederea revgrsgrilor
DungreT si Oltultif, se
hotgri sg'l pue in deal unde se
ggseste.
Strgmutarea definitivg a tuturor
autoritgtilor s'a fgcut tocmaT
la 1839.
Rotunjirea judetelor Oltul si
Teleorman, despre care se face
mentiune, s'a fgcut ast-fel precum
existg azT, dindu-se OltuluT
Slatina ca resedintg, iar capitala
TeleormanuluT s'a strgmutat de
la Rosiori intiiil la Zimnicea,
ende a stat vre-o doT anT, si
apoT a trecut la Turnul.Mggurele.
Orasul se popula treptat de
cgtre locuitoriT, maT ales negutgtorT,
din satul Mggurele, precum
si cu ceT venitT de pe la
Rosiori, Zimnicea si din alte
pgrtT.
Turnul-Mägurele, port, situat
pe Dungre, jud. Teleorman, la
4 kil, de orasul cu acest nume
si la 2 kil, de gura OltuluT. Aci
abordeazg vapoarele i toate
vasele plutito are ce vin pe Dungre
cu mgrfurl si cglgtorT. Compania
austriacg de navigatiune
are aci debarcaderul sgil propriil
si o agentie sucursalg. Agentia
este pusg In comunicatiune
printr'un fir telegrafie Cu
oficiul Turnul-MAgurele, cgruia
se transmite telegrame numaT
pentru serviciul navigatiuneT si
al afacerilor de comercirt. Compania
rusg de navigatiune Gagarin»
are de asemenea debarcaderul
sgii propritt, avind in
oras un reprezintant pentru alacerile
comerciale. Ad e si un debarcader
propriil al RegieT Monopolurilor
StatuluT pentru servidul
navigatiunel romine.
Portul este pus in legaturg
Cu ormul printeo osea, intretinutl
de Ministerul lucrgrilor
publice din veniturile portuluT.
In 1885 s'a construit la capgtul
soselel, in port, un cheil
de lemn care a fost degradat
de inundatiunile DungreT si 01tuluT,
dar care mal in urmg a
fost reparat si pus in bune conditiunT.
in 1892 s'aii inceput
lucrgrile pentru constructiunea
ramureT de cale feratg Turnul-
Port, care pleacl din gara Turnul-Mggurele,
ast-fel cd incgrcg-
Ale de producte se fac astgzT din
vagoane direct la port. Ramura
Turnul Port are o lungime de 5,2
kil.
Turnul-Mggurele este si punct
vamal important. Biuroul vamal,
infiintat in 1860, a avut in 1897
un venit de 187261 leT. Biuroul
vamal este instalat in oras, iar
in port se aflg numaT o sucursalg
; operatiunile vamale maT
importante se fac la biuroti, iar
cele maT miel la sucursalg.
Tot aci In port, pe partea
dreaptg a soseleT, se aflg clgdireaobservatoruluT
de vite, unde
se tin sub observatiune vitele
bAntuite a fi bolnave, destinate
pentru import salí export.
Locul unde este astIzT portul,
a fost una din cele maT vechT
trecgtori pe Dungre si un punct
comercial de mare importantg.
Pe timpul ocupatiuneT turcestT
era in adevgr trecgtoare pe la
cetatea TurnuluT si doug vgmT,
una turceasa in port §i una
romineascg la Segarcea. Fatg
cu nesiguranta in care se ggseail
negutgtoriT rominT in fata autoritgtilor
turcestT i fatg de jafurile
la cari erail expusT, multT dintr'insiT
preferati sg-§1 incarce mgrfurile
pe la com. Cioara, unde
a fost mult timp o micg trecgtoare
pe Dungre. Dupg stabilirea
autoritgtilor rominestr la
Turnul, trecgtoarea de la Cioara
s'a desfiintat.
Turnul-Mägurele, s'a/je de dr.d.f,
jud. Teleorman, pl. Calmgtuiul-Marginea,
com. Turnul-
Mggurele, pe linia Rosiori-T.-
Mggurele, pusg in circulatie la
12 Septembrie 1887. Se afht la
7,6 kil. de Lita, statia vecing.
Ingltimea d'asupra niveluluT MgriT
de 26',57. Venitul acesteT
statiT pe anul 1896 a fost de
184280 leT, 39 banT. De aci
pleacg o linie la port.
Turnul-Mägurele-Port, stafie
de dr-d.f., jud. Teleorman, pl.
CIlmgtuiil, com. Mggurele, pe
finja T.-Mggurele-Port, pusg. In
circulatie la i Decembrie 1893.

TURNUL-SEVERIN 668 TURNULUT (DOMEN1UL-)
Se afil la 5,2 kil. de T.-Mggurele,
statia vecing. Ingltimea deasupra
nivelulur Mgrir de 22n1,07.
Venitul acester statir pe anul
1896 a fost de 38477 ler, 90
banl. Aci se trece Dungrea spre
a lua trenul ducind la Sofia in
Bulgaria.
Tumul-Severin, com. urb., in
pl. Ocolul-d.-s., jud. Mehedinti,
situatg pe o pozitie frumoasg
in valea Dungrer, la V. TgreT.
Are forma unur poligon, inconjurat
in partea de N., E. si
V. de un sant, iar la S., de
Dungre.
Se mgrgineste : la E., cu com.
imianul; la S., cu fluviul Dungrea;
la V., cu com. Schela-
Cladovef, iar la N., cu com.
Bresnita.
Turnul-Severin are aproape
4000 case si 18626 locuitorT
(recensgmintul din Decembrie
1899).
E capitala judetuluT, oras comercial
si unul din porturile cele
maT principale ale Rominier pe
Dungre.
Are un ; o scoalg prolesionalg;
3 scoale primare de
bgetT si 3 de fete ; mar multe
institute private; o scoalg de
cgtun, in mahalaua Cerneti.
Sunt 3 bisericr ortodoxe
anume : biserica cu hramul Adormirea-MaiceT-Domnulur,
care e
catedrala, biserica GrecesculuT,
cu hramul Si. loan i capela
de la cirnitirul orasuluT; ele
sunt deservite de 7 preotr, un
protoereii, 2 diaconT §i 7 cintgretT.
Se mal afig o bisericg catolicd,
una protestantg si o sinagogg
; 3 cimitire : unul ortodox,
unul catolic i unul izraelit.
Are 201 circiumr.
El posedg o grgding foarte
frumoisg pe malul DungreY, in
mijlocul cgreia se inaltg un turn,
singura rging,itg a castelulur me-
dieval ce a fiintat ad, si de la
care sì'-a luat numele de Turnul-
Severin.
Orasul antic se afia ceva mar
sus, in dreptul capuluT podulur.
Este cel mar vechiti asezgmint
roman in Tara noastrg,
dupä constatgrile d-lur Tocilescu,
era deja municipiti cu
numele Municipium Flavium
Drobetta, inainte ca Traian sg
fi bgtut i supus pe DacT. Podul
de piatrg construit aci de
Traian a inceput deja inainte
de sfirsitul primuluT rgzboiii dacic,
si la anul 105 era gata.
Municipiul dgrimat fiind de
barbarr, impgratul Hadrian l'a
reconstruit i I-a dat numele :
MUnicipium Flavium Hadrianum
Dobrettensium. Septimiti
o parte se afig expuse in grg-
dina publica a orasuluT, ne
ajutg a cgpgta o idee despre
viata ce a inflorit odinioarg aci.
La capul poduluT antic se afig
ruinele castelulur, cate pgzia podul.
Sgpgturile intreprinse de d.
Tocilescu in anir 1897 si 1898
ati constatat in acest castel 3
epoce : a) epoca /O Trazan, careia
apartine rgmgsitele capulut
zidurile fortgreteI cu
ale sale 15 turnurr asezate in
interior, i praetorium ; b) epoca
luT Constantin-cel-Mare, cgreia
if apartine : 4 turnurr exterioare
si 4 edificiT cu ale lor 8o de
camere sea' cubicula (aceste ca.
mere airi inaintea lor o arcadg
boltitg); i c) epoca luT Yustinian,
de la care s'a pgstrat turnul
circular mentionat de scriitorul
Procopios sub numele de Turnul-Teodorer.
In acest turn, archeologul
nostru a ggsit futrebuintate
ca materiale de constructiune
9 marT stele funerare
de ale unor soldatT mortr putin
dupg epoca luT Traian. In afarg
de zidurile casteluluT sgpgturile
atf descoperit ruinele une bisericr
si a uner capele crestine
(VezI Gr. G. Tocilesco, ,Fouilles
et recherches archéologiques
en Roumanie,, p. 141).
In partea de V. a orasulur
s'a descoperit un cimitir vechiti
in marginea DungreT.
In Turnul-Severin se aflg santierul
romin al vapoarelor, un
atelier al cger ferate si un depoil
de masinT, iar mar sus, pe
malul Dungrer, se afiä ocoalele
de rImAtorr. In acest oras sunt
si mar multe fintinT Cu apg bung
de bgut, despre care traditia
povesteste cg ar fi fost adusg
de catre RomanT de la Bres-
.
nita (v. a. n.).
Sever l'a ridicat la rangul de Turnul-Severin, stalie de dr.-
colonie. Inscriptiunile, din care
d.-f., in jud. Mehedinti,
Ocolul, com. T.- Severin,
pl.
pe
linia Craiova-Virciorova, pusg
in circulatie la 5 Ianuarie 1875.
Se afig intre statiile Palota (18,8
kil.) i Virciorova (17,3 kil.).
Ingltimea d'asupra niveluluT MgriT,
de 48'1,24. Venitul acester
statir pe anul 1896 a fost de
300406 ler i 19 banT.
TurnuluI (Domeniul-), mo,rie,
proprietate a statulur, in jud.
Teleorman, pl. Caltugtuiul, compusg
din 3 corpurr : Turnul, Suroaia
i Gira. Aceasta din urmg
este situatg peste Olt in jud.
Romanati. Pe acest domeniti
este si balta Berceluiul. Se intinde
de la Dungre spre hotarul
mosieT Seaca, de aci merge
pe hotarele mosieT Secara, Dra.
cea, Lita i Segarcea, de unde
trece pe hotarele mosier si terenuri/or
orasuluT T.-Mggurele. Suprafata
sa este cam de 4500
hect., impreung cu balta. Statul
are pe domeniul sgil mal multe
clgdirT. La marginea com. Traianul
este conacul mosier, ma-

TURTABA 669 TUTOVA
gaziT de producte si o moara
de macinat cu aburT. Pretul Cu
care se arendeaza mosia este
de 82445 la.
Inainte de frnproprietarirea insurateilor
pe o portiune din corpul
Suroaia, unde s'a format
com, Traianul, acest domeniti
era cu mult maT mare.
Patru com. rur. sunt pe teritoriul
domeniuluI Magurelele, Fla-
Traianul i Odaia. Aci
sunt i vil, in me multe partT,
cultivate de locuitoriT cu drept
de otasnita. Tot pe acest domeniti
statul are maT multe case,
bordee si locurT virane, date cu
embatic.
Turtaba, sal, facind parte din
com. rur. Silistea, pl. Cerna,
jud. Mehedinti. Este situat la
poalele dealulul Paharnicul.
Turtucaia (Ostrovul-), piidure
a statuluT, jud. Ilfov, in intindere
de 200 hect.
Turturesti, sat, Cu 195 locuitorT,
com. Caciulesti, pl. Piatra-Muntele,
jud. Neamtu, situat la 5 kil.
de orasul Piatra.
LocuitoriT posea 125 vite
cornute, i0 caT, 9 porcI, 300 cif.
Tuta, sal, jud. Bacati, pl. Trotus,
com. Bogdanesti, situat pe malul
drept al TrotusuluT, la 'hl kil.
de satul Bogdanesti si la 3
de gara Onesti. Are o populatie
de 311 suflete, UngurT
o biserica catolica, cladita in 1866
de locuitorl.
Vite: 127 cal, 16o vite cornute
i 35 porcT.
Tutana, com. rur., pe valea cu
acelas nume, jud. Arges, pl.
Arges, la 12 kil. de Curtea de
Arges, resedinta subprefectu reT si
la i8 kil. de Pitesti. Se compune
din sate/e : Anghinesti, Noaptesu,
Tutana, Valea-Brazilor, Valea-
Enache i Valea-PorculuT, cu 1881
locuitorf, 2 scoa/e i5 bisericT,
din care una fosta Manastirea
Tutana (v. a. n.).
E situata pe malul drept al
duluT Arges, cam la vr'o 15 kil.
spre S. de Curtea-de-Arges.
LocuitoriT posea: 394 bol
vacf, 21 caT, 12 bivoll, i T8 or,
46 capre i 820 rimatorT.
Satul Tutana se afla pe proprietatea
statuluT Vatra-Schitulul-Tutana.
Tutana, sat. VezT Cicanesti-d.-j.,
jud. A rges.
Tutana, sat, jud. Arges, pl. Pitesti,
com. rur. Gavana-Vatea-
Rea (v. a. n.).
Tutana, sat cu 312 locuitorT, jud.
si pl. Arges, com. rur. Tutana
(v. a. n).
Tutana, schit de calugarT, cu hramul
Cuy. Athanasie, pe malul
drept al riuluT i jud. Arges,
intemeiat de Mihnea Vocla, feciorul
luT Alexandru Voda, la anul
1577. Servea de metoh manastirif
Radu-Vocla din Bucuresti, care
era inchinata la manastirea Jvirul
din muntele Athos. In urma
secularizariT, s'a redus la biserica
de mir, avind 2 preotr, i cintaret
paracliser.
Tutana, viunte (2079 m.), in jud.
Arges, plaiul Lovistea,
Tutana, peldure (4000 pogoane),
proprietatea statulul, jud. Arges,
pl. Topolog.
Tutana (Vatra-Schitului-), mofie,
de 6200 pog., proprietatea
statuldf, jud. si pl. Arges, fosta
proprietatea schituluT cu acelas
nume. La 1871 a fost ipotecatg
pentru asigurarea imprumutuluT
domenial de 78 milioane leT si
avea la acea epoca o arenda
de 39900 leT. Pe mosie sunt
case, han, magazie, poyarna
o moara pe apa ArgesuluT.
Tutova, situat in regiunea
seasa dintre riurile Sirettil
Prutul.
Are forma aproape a unul
drept-unghiti, asezat asa ca laturile
sale cele lungT ail directiunea
de la N. spre S. si avind
dota prelungiturT, asemenea unor
drept-unghiurT, una in partea
de N.-V. si alta in partea de E.
$T-a luat numele de la piritil
Tutova, care '1 uda prin partea
de V., aproape in toata lungimea
sa.
Se margineste la N. cu jud.
Vasluiii; la N.-V., pe o mica
distanta, cu jud. Roman ; la S.,
cu judetele Covurluiti i Tecuciii ;
la V., cu jud. Tecuciti i putin
cu jud. Bacati si la E., cu jud.
Falciii, cu Basarabia (Rusia) si
jud. Covurluiii. Toate limitele
sunt artificiale, afara de una,
care este naturala, riul Prutul,
ce o separa de Basarabia. Dintre
judetele incunjurgtoare, jud. Tecuciti,
este acela cu care se atinge
pe o distanta mal mare.
Are 0 supi afata de 255205,72
hect.
Pamintul sati este in cea mar
mare parte favorabil agricultura
; cu toate aceste se ggseste
incg destule ball, locurf m'astinoase,
joase si supuse foarte
des inundatiunilor.
Partea de N. si mal cu seama
partea de V. a luT, este foarte
deluroasa. Aceste dealurf formeaza
o culme aproape neintrerupta
pe toata marginea de
V., ajungind une-orT la inaltimT
destul de manTi adese-orT pretroase.
Ele merg micsorindu-se din
ce in ce spre S.-E., pana maT in
jos de prasul Birlad, de unde

TUTOVA 670 TUTOVA
se deschide un ;es intins, care
se continugpNnI la extremitatea
judetuluT, trecind in urma in
jud. Tecuciii i Covurluiii.
Este udat de Prutul care curge
prin marginea despre E. si '1
separa de Basarabia, cu afluentele
Elanul, incarcat si el la
rindul sati Cu piraele Mihoia,
Sarat si Liscovul; de Birladul, cu
afluentil sal, care trece prin mijlocul
judetuluT, curgind de la
N.-E. spre S.-V.
Viea se cultiva pe -o suprafata
de 4824 hect., din care 688
nelucratoare; lar livezile cu prunT
ocupa o suprafata de 49490 hect.
Vite in 1901: 10599 cal, 58
asinY i catirT, 60364 bol si bivolT,
25522 porcT, 3474 capre
837oo oT.
Locuitorif poseda 10401 stupT.
GindaciT de matase se cultiva
in citeva locurT, insa pe o scara
maT intinsa numaï in Balabanesti
i Grajdeni.
Se lucreaza in maT multe locurT
polobocele. Se fabrica in
4 fabricT, spirtul, care se consuma
parte in judet si parte se
exporta; din aceste fabricT cea
de la Ghidigeni este mal perfectionata.
Faina se macina in
18 morT cu vaporY i maT multe
de apa si de vint. Se fabrica
sapunul in Birlad.
Acest judet era maT inainte
foarte bogat in peste, pe care'l
scotea din baltile sale, ce se
gasesc pe malul PrutuluI si din
iazurile din interiorul sail, ceea
ce a facut ca sa i se dea de
marca treT pestI; astazl s'a imputinat
mult acest produs.
Are 6 drumurT mal principale
si anume : Linia ferata Tecucití-
Birlad-Vasluiti, soseaua nationall
Tecuciti-Birlad-Vaslulli-Hui, soseaua
judeteana Birlad-Bacati-
R ornan, soseaua vecinall ce urmeaza
malul sting al piriuluT
Tutova, soseaua jud.. Birlad-
Falcitl, soseaua jud. Birlad-Galati,
soseaua vecinala Birlad-
Bogdana.
Este subimpartit in 5 plasY :
pl. Tirgul, in partea de. E. a
jud.; pl. Simila, in partea de N.;
pl. Tutova, in partea de N.-V.;
pl. Pereschiv, in partea de V.
pl. Corod, in partea de S.
Acum sunt unite in 3: Tirgul-
Simila, Corodul Pereschivul
Tutova.
Are o populatie de 115786
locuit (1899); 72 comune, din
care I urbana si 71 rurale, din
care cele mal" popu/ate sunt :
orasul Birlad, tirgs. Puiesti, satul
Balabane,ti i tirg,. Murgeni ;
158 bisericI; 78 scolI primare
rurale, in sate ; I gimnaziù, 6
,coale primare de baetT i 6 de
fete in Birlad si 2 spitale, unul
in oras si altul in satul Floresti;
un tribunal, dependinte de Curtea
de apel din Galati si 3 judecatoriT
de ocol, 2 in Birlad si
una in tirgsorul Puesti.
Formeaza o protoerie, care
depinde de Episcopia de Hui
ambele de Mitropolia de Iasi.
Budgetul pe 1900-901 este
acesta: Zecimr, 218858 leí; Drutima,
veniturT, 115247 leT, cheltuelT,
113814 ieT; bud, extra
ordivar 20607 ; spitalul rural
Floresti, 48879 leI, 95 banT ;
Pensil', veniturT, 7714 leY, cheltuelr,
2800 ler.
Tutova, plasd, in pilca de N.-
V. a jud. Tutova, udata- prin
mijoc in toata lungimea sa de
la N. spre S, de piriul Tutova
ii avind un pamint in genere
deluros. Se tnargineste la N. Cu
jud. Vasluiti, la N.-V. cu jud.
Roman, la S. cu pl. Tirgul, la
E. Cu pl. Simila, la S.-V. cu
pl. Pereschivul si la V. cu jud.
Tecuciii i Bacati, hotarele mo-
Olor limitrofe (servindu-I peste
tot de limite.
Are 2 centrurT maT insemnate :
tirgsoarele Puiesti i Plopana.
Este strabatuta numat de un
singur drum mal principal, de
soseaua Birlad - Bacati, care o
parcurge prin mijloc in toatl
lungimea sa, trecind prin com.
Bogesti, Halaresti, Puiesti, Lalesti,
Voinesti, Tule,ti, Drago_
miresti i Plopana.
Resedinta este in tirgsorul Pu-
In privinta judiciará depinde
de judecatoria de ocol din tirgsorul
Puiesti.
Are 14 comune rurale, din
care cele mal populate sunt :
Puiesti, Plopana i Bogesti ; 81
sate, din care cele mal populate
sunt Perieni, Puiesti, Dragomiresti
si Avramesti; 2 tirg,oare
Puiesti i Plopana ; 36 bisericT ;
16 scoll mixte i de catun
(1899-1900). V. Tutova judet.
Tutova, stalie de dr-d.-f, jud.
Tutova, pl. Corodul-Pereschiv,
com. Pogonesti, pe unja Tepusa
in circulatie la
13 Septembrie 1872. Se afla intre
statiile Ghidigeni (7,1 kil.),
si Birlad ('5,0 kil.). inaltimea d'asupra
nivelulur Mara' de 50in 5.
Venitul acestel statir pe anul
1896 a fost de 94637 lel, 70
bant
Tutova, ftfrîu, jud. Tutova, ce
purge de la N. spre S. prin partea
de V. a acestuT judet ; izvoreste
din padurea Fundul-TutoveT
(punctul 'cel maT despre
N. a judetuluI) ; curge maT intîiü
S.-E., pana aproape de
satul Dragomire,ti, de aicT spre
S.-V., pana aproape de satul
Tulesti, de unde ja directiunea
S.-S.-E, pana in dreptul satuluT
Politeni, pe urma se 1ndreapta
spre S.-V. pana aproape de Bogesti,
apol spre S.-E. pana in
dreptul satuluT Pogona, de aicT

TUTOVET (ZAREA-) 671 TUZLA-CiMP
spre S.-V. pgng mal in jos de
satul Cirygoani, apoT drept spre
S. pàng la satul Pogonesti si de
aid spre S.-E. pgng la vgrsarea
sa.
El primeste pe shga piraiele:
Lipova, Iezerul i Studinetul ;
lar pe dreapta piraiele : Fundul_
Cornesti, Valea-Mare
dupg care se varsg
in dreapta riulta Birlad in fata
satulul Crivesti, dupg ce a udat
pl. Tutova in toatg lungimea
sa, si partea de E. a pl. Pereschivul,
trecind pe lingg satul
Fundul-TutoveT, tirporul Plopana,
satele Dragomiresti, Lglesti,
tirgsorul Puiesti, satele Bogesti,
Ciocani, Ivesti i Pogonesti.
Este afluentul cel maT mare a
riuluT Birlad in cuprinsul acestuT
judet. Valea sa este ingrginita
de doug culi-J[1T de dealurT, din
care cele din dreapta sunt maT
inalte.
TutoveI (Zarea-), deal (400 m.),
jud. Tecuciti, continuare a dealulul
ce vine din judetul Roman,
in directie N.-S., pe la marginea
de E. a comunelor Colonesti
si Buda, pl. Stgnisesti,
pe o Intindere de 15 kil. ; forrneazg
hotarul intre com. Buda,
Avramesti i Lglesti (din jud.
Tutova) i mal separg Valea-ZeletinuluT
de Valea-TutoveT, purtind
diferite numirT, dupg comunele
pe care le strgbate.
Tutunarul, phi, jud. Ilfov. Izvoreste
din pgdurea Paduroaica,
trece pe la N. de com. Cociocul,
pl. Znagovul, si alimenteazg
balta Znagovul.
Tuzla, com. rur., jud. Constanta,
pl. Mangalia, situatg in partea
E. a jud , la 24 kil. spre S. de
orasul Constanta, capitala districtuluT,
si in cea orientalg a
plAsil, la 22 kil. spre N. de orgselul
Mangalia, resedinta el', pe
malul S. al laculuT Tuzla.Ghiol,
nu departe de Mare.
Se mn.gineste la N., cu com.
Techir-Gbiol, pl. Constanta ; la
E., cu Marea-Neagrg ; la S., cu
comuna Tatligeac si la V., cu
com. rur. Musurat.
Vgl: Chiuciuc, Tuzla - Bair
(48 m.), la N.; Tgusan - Bair
(70 tn.), la V. si S-.V.; Dermen-Bair
(51 m.), la S. si E.,
terminindu-se pe malul Mire ;
Murata (8o m.), la S.-V. Sunt
acoperite Cu finete si semAngturI.
Movile sunt numeroase,
artificiale.
E udatg de Marea-Neagrg, la
E., si de lacul Tuzla-Ghiol, la N.
E formatg din cgtunele : Tuzla,
resedinfa , la N., lingg lacul Tuzla,
pe valea Tuzla-Alceac, la i kil.,
departe de Mare ; Perveli, spre
V., la 8 kil., spre S.-V., pe valea
Chiuciuc - Tatligeac, intre
dealurfle Muratan la N. si Gheringech
la S.-V. ; Mangea-Punar,
la S., pe malul V. al laculuI
Mangea-Punar, la 6 kil., spre S.
de resedintg, la poalele S. ale
dealulul Derrnen-Bair.
Are o suprafatg de 11767
hect., cu o populatie de 1035
locuitorT, compusg din BulgarI
si TurcT ; o bisericg, Cu hramul
Sf. Nicolae, in cgtunul Tuzla ;
4 geamiT, cu 4 hogI ; o scoalg
mixtg, in cgt. Tuzla.
LocuitoriT posee% : 132 plu-
guri, 200 care si cgrute, 17 ma
sinT agricole, 20 grape de fier,
3 trioare ; 7200 vite, mal cu
seamg oT i bol.
CgI : pe lacurr si Mare, apoI
calca judeteang Constanta-Mangalia
i drumurT rnicT spre Techir
Ghiol, Muratan, Topraisar,
Tatligeac, Gheringec, etc.
Tuzla, sat, resedinta com. Tuzla,
pl. Mangalia, jud. Constanta,
pe lacul Tuzla cu 6o8 suflete,
In maioritate Turd, ocupindu se
cu agricultura si pescuitul.
Tuzla, lac, in jud. si pl. Cons
tanta si jud. Tulcea, pl. IstruluT,
pe teritoriul com Cara Nasuf.
Este format de lacul Sinoe, de
care acum e despgrtit printr'o
lungg baria de nisip. Contine
sare si peste in abundentg. Venitul
e al statuldl. Are o intindere
de 700 hect.
Tuzla, movild (43 m.), in jud.
Constanta, pl. Mangalia, com.
Tuzla, situatg pe culmea dealuluT
Dermen-Bair.
Tuzla, peninsuld, in Marea-Nea
grg, jud. Constanta, pl. Mangalia,
com. Tuzla, situaig la
212 kil. spre S.-E. de satul
Tuzla si la 2 kil. spre E. de
movila Meragi-Iuc. Este capul
cel maT inaintat In Mare din
intreaga Dobrogea.
Tuzla-CImp sari Baldara-Iuiuc,
movild (70 m.), in jud.
Constanta, pl. Mangalia, coin.
rur. Tuzla, situatá pe culmea
dealuluT Tausan Bair.

Tandära, sat, Cu 177 suflete, jud.
Dolj, pl. Amaradia, com. Adincata
(v. a. n.).
Täcäliile, mahala, jud.Vilcea, pl.
Oltul-d.-s., situatg intre Dealurilecu-Vir
(Fiscglia) ,i lunca Olt ulur.
Täcäul, cdtun, com. Vizirul, pl.
Balta, jud. Braila, situat pe partea
dreaptg a Vilciulur, in ata
padurer Ruptura - Moldovencer.
V. Vizirul, com. rur.
Tändarei, com. rur., sat, stage
de dr.-d.-f. Vezr 7Thddrei.
Tärcule§ti, sat, com. rur. Gornetul-Cricovul,
pl. Cricovul, jud.
Prahova, cu 642 locuitorr pi o
bisericg, fondatá de locuitorT la
anul 1840, cu hrainul Cuvioasa
Paraschiva.
TärtAlul, cdtun de repedinlg al
com. Strimba (v. a. n.), in partea
de V. a plaper Ocolul, jud.
Romanati, situat pe un tgrim
dcluros (165 m.), la 21 kil.
spre V. de Caracal. Are 219 locuitorT
pi o bisericg, cu I preot
§i 2 cintgreV.
Teghelul (Domne§ti- Ale§i),
sat, Cu 419 locuitorT, jud. Ilfov,
pl. Sabarul, com. rur. Dom-
T
nepti-d.-s. (v. a. n.). Este situat
la S. de Domne,ti-d.-s., pe malul
sting al riulur A rgepul. Intre
Domnepti pi Teghepiul locurile
sunt zmircoase.
Numgrul vitelor marr e de
169 pi al celor miel', de 234.
Teica, cdtun ,si fost schit, la N.
de com. Ocnele-MarT, pl. Ocolul,
jud. Vilcea. Schitul s'a zidit
la 1726. Se face aci Mar la
Sf. Ilie pi la Sf. Gheorghe.
Tencu§a, deal, inalt pi pietros,
jud. Botopani. Incepe din dreapta
MeletinuluT, linga. satul Flarninzi,
pi se prelungepte spre S., prin
comunele Storepti, Redeni, sub
numele de Holmul, prin com.
Feredieni, sub numele de Cerbatoarea,
pi prin com. Deleni,
pana lingg Hirläil, sub nurnele
de Pietrgria pi se termina in
stinga BahluiuluT.
In partea de N. trimite mar
multe ramurr spre V. pi S. V.
In partea de E. coastele dea,
luid sunt repezr pi ponoroase,
ocupate de satele : Radeni, Slobozia,
Feredieni, Deleni pi Macsut,
futre carr pi multe viT, iar
coastele de V. sunt ocupate de
padurr intinse.
Este bogat in piatrg care se
exploateaza din mar multe lo-
curr, insg carierile din dealul
Pietraria sunt exploatate din
timpurile cele mar vechr. Ad i se
fabrica vestitele pletre de moarg
numite de Hirlail.
In com. Storepti, pe mopia
Storepti, in pgdure, pe coasta
dealulur Tencupa, se afig o stincl,
in care se liad sgpate cuptoare,
mese, locurr de paturr, etc., numita
Masa-Tilharulur.
Tepe§ti, sat, com. Crgpaturile,
pl. Cema-d.-j., jud. Vilcea. Are
o bisericg care serve,te pi locuitorilor
din cat. Popepti. Este
inconjurat la N. de vir pi padurr,
lar la S. de pometurr. E
udat de Valea- asa, la S.
Tepoaia, sat, jud. Tecucia, la
S.-V. de com. Motopeni, pe
malul sting al Dobrotforulta,
Cu 430 suflete pi o bisericg, Cu
hramul Adormirea Maicer DomnuluT,
construitg in 1830, deservita.
de 1 preot §i 2 cintareV.
Locuitorir posea.: 72 plugurr
; 2 cazane de fabricat racha"'
; 28 cal*, 5 taurr, 120 &l'E,
I00 vacr pi 420 or ; 110 stupl.
Are o posea ce vine din com.
Muncelul pi duce la Stani,epti,
pe valea Dobrotforulur.
Tepoaia O Sili§tele, mo,cie a
66700. Morolo Diclionar Geogralto. Vol. V. 85

TEPUL 674 TIBUCANI
statuluT, de 311 hect., in raionul
com. Motoseni, pl. Stgnisesti,
jud. Tecucirz. Apartinea
mgngstireT R gchitoasa.
Tepul, com. rur., jud. Tecucitt, pl.
Nicoresti, asezatg in partea de
E. a phisif, la 17 kil. de Tecuciti
si la Ir kil. de Nicoresti. Se
mgrgineste la N. cu com. Brghgsesti,
la E. cu com. Gohorul, de
care se desparte prin apa BerheciuluT,
la S. cu com. Tiggnesti
si la V. cu com. Buciumeni.
Se compune din 2 cgtune :
Tepul-d..s. si Tepul-d.-j., rese.
dinta, Cu 1373 locuitorT; 2 biseria,
deservite de 2 preoff si
3 cintgretr .si o scoalg mixtg.
Teritoriul comuneT e de 1646
hect.
E strgbautg de vgile : Valea-
Socilor, Grigoriti, Despina, Ipotesti,
Valea.Mitulul satl Romantta,
BizuluT, TimpeT si pava,
si de dealurile : GirlesculuT s't
MunteanuluT, in partea de V. a
vgeT BerheciuluT.
Din valea Paye izvoreste Piriul-JilaveT
si din Ipotesti, ptriul
Ipotesti, carT se varsg ambele
in dreapta BerheciuluT.
LocuitoriT posedg : 600 bol,
295 vacT, 12 bivolT, 35 cal', 121
Tepe, 14 armgsarT, 16o° oT, 15
capre si 150 stupT; 182 pluguri ;
3 masinT agricole si o moarg de
apg. ViT sunt pe 176 hect.
CgT are : Soseaua nationalg
Tecuciti-Birlad, care o atinge la
marginea de S.-E., si drumurile
nepietruite ce duc la Buciumeni
si la Vizuresti, cgtre Nicoresti.
Tepul-de-Jos, sat, resedinta com.
Tepul, pl. Nicoresti, jud. Tecucitt,
asezat in partea de S.-V. a pl.,
intre doug rindurT de IX. Are
1407 locuitorT; o biiericg cu hra.
mul SI. Nicolae, construità la
1855 si o scoalg mixta, infiintata
la 1864.
LocuitoriT posea: 500 boT,
250 vacT, 33 cal, 116 Tepe, 12
armgsarl, 1480 ol, 15 capre si
130 stupr ; 160 plugurT, 2 ma-
§inT de bgtut porumb s't 1 de
vinturat ; 14 cazane; o moarg
de apg.
Tepul-de-Sus, sat, cu 587 suflete,
jud. Tecuciti, pl. Nicoresti, asezat
in partea de N. a comuneT,
intre valea Despina la S., dealurile
Grigoriti si Despina la V.
Are o bisericg, cu hramul S-tuT
VoivozT, construitg de locuitorT
la 1845, Cu I preot si I chitgret.
Locuitoril sunt vechT rgegsT.
ET ab': 40 bol', 45 vacT, I taur,
5 caT, 2 Tepe, 12001'; 20 stupT;
22 plugurT; 1 cazan pentru fabricarea
rachiuluI. (V. Tepul,
com. rur.).
Tibana, argufor, cu 665 locuitorT,
jud. Iasi, pl. Stavnic, com. Mironeasa,
pe mosia Voinesti. Pi..
riul Tibana curge pe partea despre
N. a satuluT.
LocuitoriT ad : r66 vite marT
cornute, 3 capre, 20 caT, 45 timgtorT
si o velnitA pentru fabricarea
spirtuluT. Aci sunt cel
mal' bunT rotarT din judet.
Tibäne§ti, com. rur., in partea
de N.-V. a plgseT Fundurile, jud.
Vasluitl, la 48 kil, de orasul Vasluitt
si la 14 kil. de Negresti,
resedinta plgseT.
E formatg din satele : Tibdnesti,
Jigorani, Girbesti si Lingurari,
pe o suprafatg de 6421
hect. Are o populatie de 1216
suflete; 2 bisericr, Cu 2 preotT
sí 4 cintgretT; o scoalg; 3 iazurT,
doug pe locul numit Glodeni si
unul pe locul numit Jugoranca.
In partea de N. a comuneT
pe marginea pgduriT Tibgnestilor,
se aflg o bisericutg, care
pgng. la 1881, a avut vr'o 8 cg-
luggrT. Se zice cg ar fi fost a
cutg de tefan.cel-Mare. De asemenea
se vgd urmele unor santurT
despre care se zic cg ar fi
fost o intgriturg militarg, fgcutg
tot de cgtre acest Domn.
Pe teritoriul com. sunt pgdurT
marT seculare si bine ingrijite,
proprietatea d-luT Petru Carp.
LocuitoriT ati: 1332 vite marT
cornute, 203 caT, 1733 oT, 97
capre si 467 rimgtorT.
Tibinesti, sat, resedinta comuneT
Tibgnesti, pl. Fundurile, jud,
Vasluiti, situat pe un podis, intre
piraiele: China si Ivgneasca Are
o suprafatg de 38 hect., cu o
populatie de 476 suflete; o bisericg,
ziditg la 1834, de fostul
proprietar loan Carp, cu 1 preot
si 2 cintgretT ; o scoalg, infiintatg
la 1868.
Vite : 758 vite marT cornute,
127 cal, 1335 oT, 46 capre si
276 rlingtorT.
Satul Tibgnesti s'a format din
desfiintatele sate Ivgnesti si Olgnesti,
ce se aflati in partea de
S. a actualuluT sat.
Mosia e proprietatea d-luT Petru
Carp.
Tibänesti-Buhli, sat, in partea
de N.-V. a com. Dumesti, pl.
Fundul, jud. Vasluitl, situat pe
coasta despre V. a dealuluT Ringoaia,
pe o suprafatg de 59 hect.,
cu o populatie de 8o familiT
sati 230 suflete ; o biseria.
Vite : 154 vite marT cornute,
8 caT, 609 oT si 40 rlingtorl.
Loc. atí 90 stupT.
Ti blesul-Mic, munte (1669,6 m.),
jud. Suceava, intre cotn. Borca
si Transilvania.
Tibucani salí Tibucani-de-Sus,
satuc, in jud. Neamtu, pl. de
Sus-Mijlocul.
Are o bisericg, care odinioarg

T1BULEA 675 TIGANCA
a fost schit ; o velnitg (fabrica
de spirt).
Tibulea, 'fria, jud. Dorohoiti,
numit si Piriul-Intors. Izvoreste
din pgdurea Saucen ita, trece prin
Valea-Fundoaia, prin mijlocul
satuluT Vgculesti, pl. Copla, unde
primeste in dreapta piriul Codgul
; apoI trece pe mosiile : Saucenita,
Predi:tea si Horlgceni si
apucg spre com. Sendriceni,
unde se varsg in ptriul Buhaiul.
Ticäul, mahala, in partea de V.
a satulur Poiana, pl. Nicoresti,
jud. Tecuciii. (V. Poiana, sat, si
CetAtuia).
Ticleni, com. rur., in partea de
N.-E. a com. Rgsina, pl. Jiuldf,
jud. Gorj, compusg din cgtunele
Cretesti, resedinta, Tunsi si Ticleni.
Are o suprafatg cam de 2600
hect., cu o populatie de 1265
locuitorT; o scoalg, infiintatg la
1859; 3 bisericI, deservite de
3 preotY si 5 cintgretT; 5 morI.
LocuitoriT, mosnenr, posedg :
161 plugurI, 171 care cu bol,
3 cgrute Cu caT ; 592 vite marY
cornute, 830 olí, 543 capre, 42
caT si 972 rimAtorT ; 30 stupt
CM : sosele vecinale, care o
pune in leggturg la N. Cu cgt.
de resedintA, iar la S.-V., cu com.
Rgsina.
Piriul Cioiana, pe malurile
cgruia e asezatg o parte a com.,
curge de la N. la S.-V., aVind la
N.-V. dealul Mggura, iar la S.-E.
dealurile SoculuT si Ghiciora-luï-
Iepure.
Ticleni, atun, resedinta comune
Ticleni, jud. Gorj, pl. Jiuldi, situat
pe valea Cioiana. Are o suprafatg
de 1200 heet. si 535
locuitorI. (V. com. Ticleni).
Tierna, virf de a'eal, in malul
SiretuluI, la N. de satul Corni,
pl. Berheciul, jud. Tecucid. MaT
inainte pe acest deal se afig o
mAngstire, care a durat pgng. la
1864, cind secularizindu-se averile
mgngstirestT, a fost pgrAsitg
de cAluggrT si in urmg s'a distrus.
Tife§ti, com. rur., in jud. Putna,
pl. Girlele. Se compune din catunele
Olesesti, Slrbi si Tifesti,
situate pe dealul de pe malul
sting al PutneY, din jos de Vitgnesti,
la 18 kil. de Focsani.
Are o populatie de 490 familiY,
sail 1921 suflete ; 5 bisericI, din
care 3 parohiale si o scoalg
mixtl, in cNt. Tifesti.
LocuitoriT posedg : 3 masinT
de bgtut porumb ; 50 pluguti ;
1 moarg de apg ; 350 bol', 6o
caT, 640 oi, 4 capre si 330 rimgtorI.
Vil' sunt pe 834 hect.
Tife§ti, cdtun, com. cu acelasi
mime, pl. Girlele, jud. Putna, pe
dealul de pe malul PutneT, din
jos de Vitgnesti. (VezT Tifesti,
com. rur.).
Tifla-Corbului, pisc, de sub care
izvoreste Valea-Mare, com. V1Adesti,
pl. Riurile, jud. Muscel.
Tifla-Farca§a sati Virful-Tifiel,
munte, in jud. Suceava,
com. FM-casa, aviad 1341 m.
Tiful, com. rur., in partea de S.-
V. a pl. Mijlocul, jud. Falciii.
Se margineste la N. Cu com.
Dodesti ; la S., cu Jigglia ; la
E., cu Urdesti, si la V., cu
Stoesesti. Este formatg din doug
sate : Miclesti si Tiful, cu 552
locuitorI. Arco bisericg ; 2 scoale.
Aceastg comung pe la 1730 se
numea Miclesti, lar de la 1863,
mutindu-se resedinta in satul
Tiful, si-a luat aceastg numire.
In partea de N. pe dealul Valea-OneT,
se aflg multe viT; in
partea de V., o pgdure (roo
hect). si pe Dealul-Podisulul o
movilg, in hotar cu com. Steesesti.
Doug piraie udg comuna : Tiful
si Ghiholul.
Vite: 160 vite marT cornute,
100 oT, 9 cal' si 20 porcr.
Tiful, sat, resedinta com. Tiful,
pl. Mijloc, jud. FAlcid, asezat pe
valea piriuluI Tiful, futre dealurile
: Ursoaea, Valea-Onei si
Podisul, pe o suprafatg cam de
360 hect., cu o populatie de
462 suflete, o bisericg, fgcutg.
la 1827, Cu I preot si 2 dascan'.
Locuitoriï sunt rgzesT, avind
mosia lor, despre care pgstreazg
un hrisov Domnesc de la 1730.
EI se ocupg pe lingl agriculturg
si cu cultura viilor.
Tiganc a sati ,Tig sanegti, sat,
Cu 20 familit, jud. Arges, pl.
Pitesti, com. rur. Merisani (v.
a. c.).
Tiganca, sat, in jud. Tulcea, pl.
Isaccea, cgt. com. Balabancea,
in partea centralg a plgser si
in cea septentrionalg a comunet,
la 8 kil. spre N. de cAt.
de resedintg, Balabancea, pe
malul drept al N'Id' Tiganca,
afluent al riultif Taita, aproape
de confluenta lor. Are 180 locuitorr,
RusI. In apropiere se
aflg mgngstirea Taita. Se mgrgineste
la N. cu com. Luncavisa,
la V. cu com. Greci, la
E. cu cgt. Taita si la S. cu
cgt, Hancearca.
Dealuri sunt : Dealul-Cadiultif,
Gilmele-Insirate, la N.; Gogoncea,
la N.-E.; Teilor, prin mijloc;
Stubeilor, Tiganca si Dealul-luT-Negri
(401 m.), la V.
E udatg de riul Taita, la E.; de

TIGANCA 676 TIGXNEM
afluentiT sgT Valea-TiganceT, unitg
cu Valea-TaiteT, prin mijloc ; de
Valea-LupuluT, unitg cu Valea-
Lungg, la V.; de Valea-Cgrbung-
.ria, la S.
Tiganca, deal, acoperit de pgdurT,
in jud. Tulcea, pl. Isaccea,
com. Balabancea, cgt. Tiganca-Taita,
se desface din dealul
Negoiul, se intinde spre N.
printre Valea-Lungg si 01111
Taita, brgzdind partea de N.
a plgseT si de V. a comuneT. Are
un vid de 309 m. ce doming
satul Taita.
Tiganca, jud. Roman. rzvoreste
de la E. de satul Helestieni,
curge mal intiiti spre
V. si apoT se indreaptg spre
S., udg satele Helestieni i Cogglniceanu,
trece pe la V. de
satul Cuza-Vodg si putin maT
in jos de acest sat se varsd in
riul Siret de a sano. Primeste
pe sano. pirlul Caracas.
Tigani, movil i punct trigonotnetric,
lingg Dnngre, intre com.
Selistoara i Gircovd, din jud.
Romanati, avind 35 m. altitudine
d'asupra nivelulul Mgret
Tiganul (Vasluetul), phiN, izvoreste
din pgdurea Dancul, comuna
Buciumi, p/. Codrul, jud.
Iasi, curge spre S.-E., se uneste
cu piriul Cgrbunarul mal in jos
de podul Blaga, formeazg piriul
Vasluid si trece pe teritoriul
jud. Vasluiti.
Tiganului (Grindul-), grind, de
ro hect., in partea de S. a
plgser Sufina i cea de V. a com.
rur. Sf. Gheorghe, jud. Tulcea.
Tigänaqi, com. rur., in jud. Mehedinti,
pl. Blahnita, la distantg
de 42 kil. de orasul TurnulSeverin,
situatg pe valea Dungrer
formatg din satul cu acelasT
nume, Cu goo locuitorl si 2 bisericT,
Cu I preot i 2 cintgrett
Locuitoril posea: 50 plugurT,
70 care cu bol si 7 cgrute Cu
cal; 56o vite marT cornute, 21
cal, 600 oT si 450 rimgtorT.
Pe aci trece soseaua Scgpgul-
Deveselul Burila-Mare TigAna§i.
Tigtna§i, insuld, i pichet de granitg
in Dungre, jud. Mehedinti.
Tigina§ul (Caminäresti), sat
tirgu,sor, in partea de V. a
com. Cgrniceni, pl. Turia, jud.
Iasi, situat pe un plata, in valea
cgruia se intinde sesul riuluT
Jijiet
Are o suprafatg de 3432 hect.,
Cu o populatie de 5151suflete ; o
bisericg, ziditg mnanul 1802, Cu
preot, I cîntàre i i eclesiarh.
Pe capgtul dintre dealurile com.
se aflg urmele unuT vechiti cimitir,
unde se zice cg a fost i satul
rgzesesc numit Blindesti (VezT
Blindesti, sat).
LocuitoriT posedg : 614 vite
marT cornute, 52 cal, 1182 oT,
6 capre i 139 rimgtort
Tigäne§ti, com rur., jud. Ilfov,
pl. Znagovul, situatg la N. de
Bucuresti, la 36 kil, de acest
oras, pe ambele malur1 ale riuluT
Ialomita.
Se compune din satele: Ciolpani,
Lupgria-Sgrgcineasca si Tiggnesti,
in coprinsul cgreia se
aflg i mAnAstirea Tiggnqti, cu
o intindere de 1960 hect. si o
populatie de 1274 locuitort
Are 4 bisericT ; icoalA mixtg ;
z helested ; z pod.
Dintre locuitorT, 230 sunt plugarr,
16 arz diferite profesil.
LocuitoriT posedg : 20 plugurt
135 care si cgrute, 104 cu bol
si 31 cu cal, 76 cal i Tepe,
206 bol, 96 vacT i vitef, 7
taurr, 74 bivolT i bivolite, 13
capre, 50 pord si 826 oT.
Improprietgritt 143 locuitort
neimproprietgritt III.
Tigäne9ti, com. rur. i sat, jud.
Muscel, pl. Podgoria, la S. de
Cimpulung, situatg pe ambele
malurT ale apel Circinovul, la 55
kil. de Cimpulung si la 16 kil.
de resedinta subprefecturet
Se mgrgineste la N. cu com.
Priboeni; la S., cu com. Topoloveni
; la E., cu com. Bogati,
din jud. Dimbovita, si la V., cu
com. Gorganul.
Are o intindere de 750 hect.,
Cu o populatie de 1206 locuitorT
; o bisericK, deservitg de 2
preotT si 2 cintgretT ; o scoalg.
Mal tot teritoriul comund este
compus din dealurT, acoperite
cu vil i livezT de prunT.
O posea vecinalg traverseazg
toatg valea CircinovuluT i leagg
com. Tiggnesti cu com. Priboeni
(la N.) si Topoloveni (la S.).
Tigäne§ti, com. rur., in jud. Teleorman,
pl. MargineT, pe partea
dreaptg a riuluT Vedea, situatg
la 8 kil. de Alexandria,
la 38 kil. de Zimnicea i la 52
kil. de resedinta judetulut Are
un cgtun, Calomfiresti, situat la
kil., sub Dealul-Nanovulut in
partea despre N.-V. Ambele cgt.
sunt pe loc ses intre doug dealurt
Se mgrgineste la N. cu teritoriul
com. Poroschia ; la S. si
S.-E., cu com. Brinceni ; la E.,
cu com. Storobgneasa i Atirnati,
de care e despgrtitg prin riul
Vedea ; iar la V., cu mosia Starita
din com. Piatra.
Riul Vedea udg o laturg a
comunel i piriul Nanovul strgbate
printeinsa si se vars1 in
Vedea, in apropiere; in partea
despre V., este o vglcea micg,
pe care locuitoriT o numesc Valea-Doamnet

TIGANETI 677 TIGXNEVTI
Are o suprafat5 de aproape
3000 hect., cu o populatie de
2645 locuitorY; o biseria, deservit5
de 4 preotl si 3 cintAretT
; o scoala.
Sunt aci viT, renumite pentru
productiunea vinuluT, pe o suprafatI
de 1621/2 hect. Solul
este me tot negru-vegetal, foarte
reputat pentru fertilitatea lul.
Vite: 1034 vite marl cornute,
567 cal, 3486 vite micT cornute
si 718 pord.
C5T : $oseaua judeteanI Alexandria-Zimnicea,
trecind prin
mijlocul satuluT; soseaua comunall
spre cdt. Cá.lomfiresti si soseaua
vecinal 5 spre càt. Starita.
Satul TigAnesti este foarte
vechiti. Prin preajma luT
pe timpul luT
mal multe mosiT domnestT, din
care una a fost dIruitl luT Calomfirescu
pentru credintI si vitejie.
Se stie a Radu Calomfirescu
a fost omorit de fratele
sati, in timpul
teazul se afla cu ostirile in lunca
TurnuluT Vestea despre moartea
credinciosuld sAil general a
intristat foarte rnult pe era.
Imprejurimile acestuT sat al.",
fost obiectul multor cercet5rT
descoperia arheologice, de care
s'ati ocupat mal cu osebire Cesar
Boliac, d-niT D. Butculescu si
Gr. Tocilescu. In partea de V.,
In dep5rtare de 2 kil, de sat, s'a
descoperit in 1869 urmele uneT
cet5tT, pe o m5gur5 inaltl. Ocolul
central al int5ritureT era de 40 m.,
15.'rgimea el de 60 m., fiind in.
conjurat5 de un bloc de pImint
ars. Aci s'ati g5sit busturT de
silex, unelte si vase de lut. In
1872 s'ati fAcut nouT descoperirT:
gdsit sAget/ negre boante,
despre care mentioneaet si d.
Tocilescu in cDacia inainte de
RomanT2., rijnite de moarA, bulgArT
de cremene pentru prdstiT
olarie lucrat5 cu eleganta in
reliefurr. Arheologir nostri atribue
aceste obiecte epoceT de
piatr5.
Satul TigAnqti era foarte poputat
i in secolul XVIII; fAcea
parte din pl. Marginea-d -j. C5t.
Calomfiresti, locuit astAzT maT
mult de BulgarT venitr de peste
Dun5re, s'a format cu mult
In urmd.
Tigäne§ti, com. rur., jud. Tecuciti,
pl. Nicoresti, compusa
din 3 catune : Munteni, TigAneti
i Ungureni. Este situat5
pe ambele malurl ale riuluT Birlad,
la 7 kil. spre N. de capitala
judetuluT si la 20 kil. de
resedinta plAseT.
Se mArgineste la N. cu com.:
Gohorul, Tepul i Negrilesti ;
la E., cu com. Corodul i Matca;
la S., cu orasul Tecuciti si la
V., cu com. Nicoresti.
Are o suprafat5 de 7432 hect.
Cu o populatie de 4040 suflete ;
3 bisericT, deservite de 3 preotT
si 3 cint5retT, f5cute de poetul
Costache Conache (in cea din
TigNne;ti-VechI, se aflg mormintul
luT si al familieT); 2 scoll
mixte : una in satu1 Ungureni,
si alta in satul Munteni (fig5.nesti-No1),
infiintate in a. 1863.
LocuitoriT, fosa clAcasT i improprietäritT
la 1864, stApinesc
2054 hect. si 42 arit
Venitul comune, pe 1893
1894, a fost de (2033 leT i 80
banT, iar cheltuelile urcat la
suma de 11746 leT i o banT.
LocuitoriT posedI : 310 plugurT,
7 masinr de secerat, 2 de
cosit, 3 de treerat, 2 de bdtut
porumb i 19 de vinturat ; 2
cazane pentru fabricarea rachiuluT,
2 mori cu aburT; 12W boT,
1283 vacT, lo taurT, 750 cal,
200 Tepe, 200 armäsarT, 1770 oT,
32 capre; 540 stupT.
Cal: calea ferat5 Tecucill.Birlad,
care o strabate in partea
vesticI, soseaua nationall ce
vine din Tecuciti si merge la
Birlad, si soseaua comunall ce
str5bate satele TigAne,ti si Ungureni
si merge la com. Negrilesti.
Tigarie§tf, sal, jud. Arges. (VezI
Tiganca).
Tigäne§ti, sat, jud. Ilfov, com.
rur. cu acelas nume, pl. Znagovul,
situat la N. de Ciolpani,
pe tArmul drept al riulul Talomita
i spre E. de lacul
Printre sat si m5n5stirea
Tiggnesti trece calea nationalg
Bucuresti-Ploesti.
S'a infiintat pe la 180o si are
o suprafat5 de 778 hect., cu o
populatie de 236 locuitorT ; o
biseric5, cu hramul Adormirea,
deservitd de I preot si i cint5ret.
Numgrul vitelor mar/ e de 134
si al celor micT, de 265.
Tigäne§ti, sat, in jud. Tecuciu,
pl. Berheciul, com. Godinesti,
asezat in pdrtea de S.-V. a com.
si in partea dreaptA a piriuluT
ReprivAtul.
Are o populatie de 307 suflete
; o biseria, cu hramul Sí.
Nicolae, facut5 de locuitorT, rezidit5
in urm5 in 1793.
LocuitoriT posea : 44 pluguri,
3 cazane pentru fabricarea ra
chiuluT, 3 morl de vint.
Tiganelti, mdndstire de cdlugdrite,
situat5 pe o limb5 de pamint
intratl in lacul BAlteni,
avind in fatl pgclurea Tiglne,ti,
jud. Ilfov.
Este una din chinoviile cele
maT marY ale 'j'Arel.
Are 186 maicT.
S'a zidit la anul 1812, de statul
mAn5stireT C51dArusani, Dosofteia,
i cu ajutorul boerilor
Vel-Ban Radu Golescu, G. Flo

T1GXNE TI 678 TIGAN14-DE-LA-DRAGXNEM
rescu O altiT. MaT inainte aceastg
mgngstire a fost locuitg de monahT.
aluggritele ail fost aduse
aci de la mangstirea Turbati.
Tigäne§ti,pda'ure, in intindere de
400 hect., pendinte de com. TigAneSi,
pl. Znagovul, jud. Ilfov.
Tigäne§ti - Ursoaia, mofie, in
com. Ru§iavgtul, cgt. Utsoaia,
jud. BuzAti, proprietate a statuluT,
pendinte de Episcopie. Are
1430 hect., din care 1153 pgdurea
Ursoaia ,i Crivina, restul argturT,
fineatg ,i loc sterp.
Tigäne§ti-VechI, sat, ¡ud. Tecuciii,
pl. NicoreSi, com. TigIne,ti,
a§ezat pe malul sting al
riuluT Birlad, in partea de S.,
la 2 kil. de rqedinta coinuneT.
Are o suprafatg de 469 hect.,
Cu o populatie de 615 suflete ;
o bisericg, zidità de Costache
Conache la 1843.
Vite : 317 vite marf cornute,
15 caT, 50 iepe, 5 armgsarT, 370
oT O 8 capre.
LocuitoriT posedg: 90 plugurT;
2 morf cu aburl.
CgT : calea nationalg Tecuciil-
Birlad ; o osea comunalg, care
plecind din oseaua nationalg in
dreptul satuluT, trece pe stinga
Birladuluf, strgbate cgt. de la
S. la N. §i duce in satul Ungureni.
In acest sat, in anul 1777,
Octombrie 14, s'a ngscut poetul
§i logofgtul Costache Conache.
In grgdina curtilor de la Tiggne§ti,
se vgd O acum ruinele
caseT doamneY Dafina, unde pgrig
mar aniT trecutT sta in picioare
o parte din zidul case1 i al
une bisericute, dinaintea cgreia
era un pgr uria, sub care adesea
poetul Conache I§T compunea
versurile sale erotice. Distrugerea
arboreluT a fgcut pe poet
sg scrie poezia intitulatg cPgru/
cgzut.
Tigänia, sal, Cu 22 familiT, jud.
i pl. Argq, com. Flgminzqti,
la N. O. in apropiere de mIngstirea
Curtea - de - Arge. AicT a
fost wzatg TigAnia-Episcopiel
O satul era pe atuncT mult maT
populat.
Tigänia, sat, in jud. Prahova, pl.
Tirg§orul, com. Cocorg§ti, situat
in partea de N. a com. i udat
de riul Prahova
TigAnia, sat, in jud. Prahova, pl.
Tirporul, com. Tirporul-Noti.
In actele vechT se ggsege Tiggnia-Stoene,ti,
pentru cg era
format din doug sate: Tiggnia,
situat tot pe locul unde se ggse§te
astgzT, ;3i Stoene§ti, situat
la 3 kil. spre V., pe malul sting
al riuluT Prahova. LocuitoriT acestuT
cgtun, din cauza deselor
inundatiT ale riulut Prahova, s'ail
mutat in Tiggnia, formind un
singur sat, sub numirea de Tigänia-StoenWi.
Are o populatie
de 499 locuitorr O o bisericg,
clgditg la 1827 de Archiereul
Ioanichie O Jupin Voicilg, deservia
de un preot.
Tigänia, sat, jud. Ilfov, com. 'figänia-Crivina
(v. a n.), pl. Sabarul,
situat la V. de Bucurqti,
intre riul Rgstoaca §i. oseaua
judeteang Bucure§ti-Pite,ti. Are
dealurr frumoase.
Are o suprafatg de 775 hect.
cu o populatie de 996 locuitorT;
1 bisericg, Cu hramul Sí. Nicolae,
deservitg de I preot ,i 2
cintgretT ; 2 morT ca apg; 2 podurl;
1 coalg mixtg.
Numgrul vitelor marT e de
547 §i al celor micT, de 924.
Tigänia, sat, jud. Vilcea, plaiul
Horezul, com. Costqti, situat
pe ambele malurT ale rittluT Bistrita
§i udat de la V. spre E.
de Valea-TuturuluT. De acest
cgtun apartine mgngstirea Bistrita,
unde e §i §coala de subofiterT,
li schitul Pgpua. Ad e
o bisericg.
Tigänia, sat, jud. Vilcea, plaiul
Cozia, com Cglirngne,ti.
Tigänia, parte din satul Cotori-
Tiggnia, jud. Mgcel, pl. Riurile,
com. Stilpeni.
TigAnia, mahala, com. Govora,
pl. Ocolul, jud. Vilcea.
Tigänia-Brincoveanca, alta numire
a satulul Elisabeta, din pl.
Calmgtuiul,jud.Teleorman, locuit
in mane parte de TiganT.
Tigänia-Crivina, com. rur., jud.
Ilfov, pl. Sabarul, situatg pe tgrmurile
riuluT Argq i riuluT Rgstoaca,
la 24 kil. de Bucure§ti.
Se compune din satele : Tiggnia
§i Crivina, cu o suprafatg
de 978 hect. Are o populatie de
1519 locuitorr; 1 bisericg ; r
§coalg mixtg ; 3 morT Cu apg
2 podurT satItoare.
LocuitoriT posedg 74 plugurT:
43 Cu boT, 31 Cu caT ; 232 care
qi Cgrute : 120 Cu bol', 112 Cu
caT; 283 caT li Tepe, 253 boT,
267 vacT ,i vitel, 132 pord ,i
874 oT.
Tigania - de -la - Afumati, altd
numire a cat. Afumati, com.
Bivolita, pl. TirguluT, jud. Teleorman.
Tigänia-de-la-DrAgäne§ti, cdtun
al com. DrggInWi, pl. TirguluT,
jud. Teleorman, Cu 216
suflete, situat pe malul de d' asupra
pgdureT statuluT din lunca VedeT,
In partea de S.-E., aproape de
§oseaua jud. RuO-Ciolgne,ti.

T1GARENI 679
Tigäreni, sat, cu 23 case, jud.
Mchedinti, pl. Ocolul-d.-s., com.
Valea-Boereascg
Tiera, sat, cu 58 suflete, jud.
Bacgti, pl. Bistrita-d.-s., com.
Odobesti, situat in stinga pidulur
Odob, la poalele dealuluI cu acelas
nume.
Tiera, sittuc, jud. Tecuciuí, pl. Stanisesti,
com. Colonesti, asezat
In hotarul judetuluT Bacgti.
Tiera, deal, jud. Bacgti, pl. Siretul-d.-s.,
com. Odobesti, din
sira dealurilor dupg stinga SiretuluT.
Pe piscul sgti de-asupra
Odobestilor, se intilnesc limitele
a 4 judete Baca, Roman, Tecuciil
si Tutova.
Tigläul, pisc, situat la extremitatea
superioarg a CeahlguluT,
jud. Neamtu.
Tiglina, mo,si e de 1144 hect., a primgrieT
Galati, aproape de oras,
In partea S.-V. a jud. Covurluiti.
Tiglina, una din n umirile date
foastet cetlfil romane Gherghina
de lingg Bgrbosi, jud. Covurluiti.
(VezT Gherghina).
Tintea, sat i com. rur.,jud. Prah
ova, pl. Filipesti, situatg pe
valea riuluT Dimbul, la 13 kil, de
capitala judetuluT si la 9 kil, de
resedinta plgseT.
Se mgrgineste cu comunelp :
Bordeni, Cocorgsti-Mislea, Bgicoiul,
cgt. Gggeni i mosia statuluT
Misleanca.
Se compune din 3 cgtune
Tintea, Dimbul i Liliesti. Are o
suprafatg de 950 hect. si o populatie
de 1240 locuitorr ; o scoalg
si 3 bisericT : la Tintea, fondatg
in anul 1853, la Liliesti, in
anul 1848, si la Dimbul; o pepi-
nierg de vitg americang, a statulur.
Parte din locuitorT sunt mosnenT.
197 s'ati improprietgrit
la 1864, pe mosia statulur Mgrgineanca,
din care li s'ati dat
750 hect. El al roo car si Tepe,
roo vacT, 20 capre, 1200 oT, 300
porcT.
CgT : soselele Movila-VulpiT
Gggeni.
E strIbItutg de piriul
bul si brgzdatg de dealul Tintea
si Coasta-GgdeT. Restul e
loc ses.
Tintea, moFie ,si pddure (900 hect.),
ale sta pendinte de mgngstirea
Mgrgineni, jud. Prahova.
Arenda s'a scgzut la 11512
leT pentru terenul ce s'a luat
pentru pepiniera de vite americane
ce statul a infiintat aci la
240 rn. d'asupra MgreT-Negre.
Tintea, izvoare cloro-sodice, sulfuroase
si iodate, jud. Prahova,
pl. Filipesti, com. Tintea.
Aceste izvoare ati o temperaturg
de 25-30 grade C., pe
cind a aeruluT ambiant e de
13-14 grade C.
Tinteasca (Färcäseanca), mofie
(1400 hect ), in jud. Buzgti,
com. Tintesti.
Tinteni, sat, pe mosia cu ace-
lasT nume, com. Movila, Pl.
Herta, jud. Dorohoiti, Cu 150
suflete si o bisericg (1855).
Piriul Prilisocul trece dealungul
nlo$ei, care se hotgreste cu :
Baranca, Herta, Hreatca, Molnita
.si Tirnauca.
Tintesti, com. rur., in pl. ampuluT,
jud. BuzIti, la ro kil. spre
S. de orasul Buzgti.
E formatg din cgt. Tintesti
Pogoanele-Micr, pe o suprafatg
de 2480 hect., cu o populatie de
870 locuitort, o bisericg si o
scoalg.
ProprietAtT mar insem na te sunt:
Tinteasca, Tinteasca-Museteasca,
Bezendeasca i Opgriti-de-la-
UlniT.
Chi are : soseaua vecinalg Buzati-Tintesti
si Tintesti-Maxenul,
afarg de alte drumurr naturale.
Vite sunt: 436 bor, 320 vacT,
135 viter, 21 bivolite, ro cal,
207 Tepe, 54 rninjT, 2300 oT, 3
azinT si 267 porcT.
Cgtunul Tinte0 este vechiti,
iar cIt. Pogoanele-Micr s'a format
in 1863 de cgtre locuitorir
clgcasT, care 'sr aU cumpgrat
locurr de casg de la fostul proprietar
Gregore Chrisoscoleti.
Tintesti, atun, resedinta com.
Tintesti, judetul Buzgri, Cu 450
locuitorT.
Tipfire§ti, sat, jud. Prahova, com.
Mglgesti, pl. Vgrbilgul, cu o
populatiune de 234 locuitorr, o
bisericg, fondalg la 1860.
munte, de sare, in com.
Spulberul, pl. Vrancea, jud. Putna.
Are doug virfurr : Tipgul
propriti zis si Sghastrul, Tine
de muntir Laposulur.
Tipesti-§erbesti, mo,sie
dure, a statulur, in jud. Covurluid,
com. Branistea, pl. SiretuluT,
foste ale EpiscopieT de Roman.
Mosia are o intindere de
5698 hect., pgdurea, de 486 hect.
Arenda anualg 75000 ler.
Tipile§ti, sat, in com. Rgdiul.MitropolieT,
pl. Copoul, jud. Iasi,
situat pe coasta dealuluT cu acelasT
nume, in partea dreaptg a
riuluT Jijiea, pe o intindere cam
de 1144 hect. Are o populatie
de 242 locuitort si o bisericg
fgcutg la 1855.
Vite sunt : 400 vite mart cor-

TIRDENI 680 TÌNTXRENI
nute, 23 caT, 259 oT i 48 rimgtorT.
Tirdeni, sat, Cu To6 locuitorT,
Bistrita, com. Gindeti, jud.
Neamtu, situat pe piriul Cocida.
Tirioiul, com. rur. §i sat, in jud.
Mehedinti, pl. VAilor, la 46 kil.
de ora§ul Turnul-Severin, avind
350 locuitorT, o bisericg i o
§coalg.
LocuitoriT posedg: 15 plugurT,
30 care cu bol, 3 cArute Cu cal,
20 stupT, 200 vite marT cornute,
lo cal, 240 oT §i 18o timgtorT.
Pe aci trece oseaua HorgO-
Tiroi-Leurda-Pleotina.
TiteicA, cd tun (tirlg), in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, com.
Balaciul.
Tite§ti, com. rur., jud. Mu§cel, pl.
Riul-DoamneT, la 30 kil. spre
S. de Cimpulung, pe partea
stingg a dula Tirgul.
Se compune din 4 cgtune:
Titqti, Dezrobiti, Hirtie§ti §i
Valea-StineT, cu 1150 locuitorT,
O se mgrginete la N. cu com.
Stilpeni, la S. cu com. Conte,ti,
la E. cu com. Davidqti.
LocuitoriT comuneT se ocup'it
cu agricultura, facerea spetelor,
fiergria, i facerea cgrutelor.
Vite sunt : lo caT, 340 bol,
150 vacT, 8o oT si 300 porcT.
In pgrtile de E., N. O S. a
comuneT se intinde pgdurea statuluT
numitg Rgde0, formata
numaT din stejar §i fag.
Dealur1: Dealul-MutuluT, MgngstireT,
Titqtilor, Piscul-ChilieT,
Bugeloiul, Burtoi i Cgtelul.
Gira Valea-MAngstireI §i Valea-Cire§uluT
udg com, in tot
lungul sgi.
car: calea ferata Gole§ti-Citnpulung,
ce trece prin cgtunul
Hirtiesti, pe partea de Vest ;
vechiul drum al po,teT filtre Pitqti
li Cimpulung.
Are o bisericg li mgngstirea
Valea, ambele deservite de 2
preotT §i 3 dascglI. Biserica s'a
fondat la anul 7042 (i534) li
este de zid masiv cu un turn.
5coala (infiintatá. in 1835) are
un local construit in 1873.
Tite9ti, sat, resedinta com. cu
acelag nume, jud. Mu,cel, cu
513 locuitorT, care se ocupg
mal ales cu facerea spetelor.
Girla Valea-Mgngstirel trece
prin mijlocul satuluT.
pul, sat O com. rur., pl. D u in b ra -
va-d.-s., jud. Dolj. A.sezatg pe fata
dealuluT numit al Perilor, pe
dealul Gogoaa spre S., i pe
dealul Argetoaia spre N., la 38
kil. de Craiova, 16 kil. de 50potul,
17 kil. de Cerngtesti i
6 kil. de Gogopl. Se invecineste
la E. cu com. Cernktesti.,
la V. cu com. BOrboiul (Mehedinti),
la N. cu com. Argetoaia
li la S. cu com. Gogwill $ se
desparte de toate prin hotare
insemnate prin mggurl.
Are 1085 locuitorl, o coalA
(1889) ,i o bisericg.
Terenul comuneT este accidentat
de Dealurile : Perilor, Argetoaia
li Gogopl, cu inglti mea de
la 30-60 ni. li udat de piriul
Obedeanca, numit §i. Valea-Cor
zuluT. In vechitne satul se numea
Valea-Scgqti.
Tiuleni, sat, in jud. Mehedinti,
pl. Dumbrava, com. mi% Secul.
Timbure§ti, sat, in j ud. Dolj, pl.
Jiul.d.-j., com. Murta, avind 459
suflete fi o bisericg.
Tindfirei, com. rur., in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, situatg
pe ambele tgrmurT ale riuluT Ialomita.
Coprinde patru moOT :
Cotul-Iepure, Strachina, Tindgrei
si Ciineasca.
Teritoriul com, este udat de
riul Ialomita li brgzdat de valea
Strachina, pe care este lacul cu
acela0 nume.
' Se compune din satele :
dgrei, Strachina, Cotul-Iepure,
Valea-Troni, Ciineasca i Nicolqti,
precurn §i cgtunele (tirlele):
Radieni, Putul-Noti, Suditeni,
Gornia §i Afumati. Are 2900 locuitorT
; o §coall mixtg §i o bisericg,
Cu 2 preotT §i 2 dascAlT.
Vite: uno cal', 2130 boT, 8450
oT $i 2780 pord.
Pe teritoriul com, trece catea
feratg Fäurei-Feteti, avind statia
Tindgrei.
Tindarei, sat, in pl. Ialomita-
Balta, jud. Ialomita, com. cu acelag
nume, situat pe malul
sting al riulut Ialomita. (V. T'indArei,
com. rur.).
Tindärei, stalie de dr.-de-fter, jud.
Ialomita, pl. Balta, com.
dArei, pe linia Fgurei-Fetesti;
pusg in circulatie la 21 Noembrie
1886. Se afig intre statiile
Hagieni (z3 kil.) li Murgeni
(12,1 kil ). Ingltimea d'asupra
niveluluT Mgril e de 171%69. Venitul
acesteT statiT pe anu11896
a fost de 86632 leT, 90 banT.
Tintarul, sat, in jud. Mehedinti,
pl. Motrul-d.-j., com. rur. Pluta.
Tintareni, com. rur., in jud. Dolj,
pl. Jiul-d.-s., pe un mic platal
cu o ingltime de 30 m, d'asupra
niveluluT sesulul san albieT JiuluT,
la 40 kil. de Craiova O la 5 kil.
de rqedinta pl4eT, Filia0.
Se invecineSe la E. cu com.
Fratostita ; la V., cu com. Gura-
MotruluT (jud. Mehedinti); la N.,
cu com. IonWi (jud. Gorj) li
Cu comuna FloreSi ; iar la S.,
Cu cm. Filiasi.

TINTARENI 681 TUGULEA
Este udatg de riul Pur cu directia
N.-S. si care ad i primeste
Gilortul.
futre com. si riul pul sunt
bAltile : Motorimul, co o suprafa
ll de 2 hect., continind peste ;
Balta-TJ1muluT, de 4 hect., alimentindu-se
din apa puluT. Pe
teritoriul com, se intilnesc patru
marT val: Motruluï, Jiulur, GilortuluT
si usitel.
Comuna este foarte vechTe.
Pe la 1806 in Tintgreni fiind
mangstire, cgluggriT ati hotgrit
a se face tirg sgptAminal. Bilcia
anual se face la 25 Martie.
Are o suprafatg de 4076 pog.,
coprinzind o intinsg. mosie : 'fintgreni-Arpadia
si pgdurl (2500
hect.), apartinind statuluT.
Este iormatg din cgtunul de
resedintg, Tintgreni si cgt. Picul.
Are o populatie de 1056 suflete;
o scoalg si o bisericg, ziditg in
18o6.
La S. comuneI sT-a asezat
Tudor-Vladimirescu tabgra friainte
de a pleca la Bucuresti.
CAT : Calea feratg Filiasi-T.y',
la roo m. de vatra satuluT
Tintgreni ; c. f. Filiasi-Severin,
la 2 ldl. ; soseaua nationalg Fifiasi
- Pasul - Vulcani, strgbAtind
com. pe o lungime de 2700 m.
Cu comunele vecine se leagg
prin sosele vecinale bine lucrate
si impietrite.
Tintareni, sat, O resedinta com.
cu acelasT nume, jud. Dolj, pl.
Jiul-d.-s. (VezT com. rur. Tintgreni).
Thrtäreni, sat, com. rur. Ploestiori,
pl. Tirgsorul, jud. Prahova.
Tia, com. rur., jud. Dimbovita,
plaiul Ialomita-Dimbovita, situatg
la 30 kil. spre N. de Tirgoviste,
fltre vAT, pe ambele malurT ale
riulur Ialomita si ale piriulul Valea-Titer
9i in aptopiere de 9o-
66700. Mareta Dictionar Geografic. Vol. V.
seaua nationalg Tirgoviste-Transilvania.
In raionul acesteT com.
sunt : Dealurile-Brata, Brani9tea
9i Plaiul-Sglgtr uculur. Se compune
din treT cgtune: Tia, Buciumeni
9i Pizlari, co o populatie de 1700
locuitorT. Are 2 bisericT si o
scoalg ; 4 morT de apg. Locuitoril
cresc bol, vacT, cal, capre.
PAmintul sar" produce porumb,
cinepg si pgdure ; iar din minerale,
var bun. Se invecineste
la E. cu com. Bezdeadul ; la V.,
cu Runcul ; la N., cu Pietrosita
9i. la S., cu cgtunul Fieni, al
com. Motgeni, despgrtindu-se de
Bezdead si Runcul prin dealurT
si pgdure, de Motgeni, prin loc
ses si de Pietrosita, prin riul Ialomita.
TiteI (Valea-), sat, jud. D'hubovita,
plaiul Ialomita-Dimbovita,
com. Pietrosita.
Titirligul, cdtun al com. Gura-
AninoaseT, jud. Buzgil, cu 200
locuitorT.
Titul, sat, jud. Tecuciti, com. Corbita,
pl. Zeletin, situat in partea
de V. a comund, pe malul
drept al BerheciuluT, la i kil. si
500 m. de resedinta comuneT.
Are o suprafatg de 175 hect.,
79 ariT ; 244 locuitorT; o bisericg,
cu hramul Cuvioasa Paraschiva,
flcutg in 1878, de 7 bgtrinT
ce popular' atuncT atul.
Locuitorii ati : 30 bo1, 36
vacT, 9 car si 50 ol ; 15 plugurT
de lemn, 5 cazane pentru fabricarea
rachiulur.
Tole§ti, sat, pe mosia Cu acelasT
nume, jud. Suceava, com. Uidesti.
E strAbgtut de piriul To1e9ti.
Are o populatie de 629 locuitorT;
o bisericg, cu hramul Sf.
TreT-IerarchT, ziditg de locuitori
in 1854; o scoalg mixtg, infiintatg
in 1865.
ImproprietgritT in 1864 sunt
40 codasT, cu cite ro prgjinT, iar
insurgteT s'al improprietgrit 26
pe mosia Manolea.
Drumurile principale sunt : la
Uidesti (z kil.), la Tgtgrusi (5
kil.), si la Manolea (3 kil.).
In 1803, cTolesti rIzAsesti
avea 41 liuzT, plItind 608 leT
bir anual. El erail ocupatT cu
lucrul pgmintulur avind loc in
destul». (cUricar.,, vol. VII, p.
250).
Tole§ti, pilla, jud. Suceava. Izvoreste
din satul Tolesti sub
numele de Obirsia, si dupg ce
a primit piriul Platonita, ja nuinele
afluentuluT sgri si se varsg
in omuzul - Mare (5 kil. lungime).
Are de tributarT : Ponoarele,
Tgnase, ipotul, Teleman, PAItinisul,
Purdila, Platonita, Boura
si Piriul-Topilelor, zis si al-LupuluT.
,
Tolicea, sat, Cu zo familiT, jud.
Neamtu, com. Humulesti, pl. de
Sus-Mijlocul.
Totoi, cdtun, jud. Gorj, pl. Amaradia,
com. Negoesti, asezat pe
Valea - CilniculuT si pe dealul
Curva si Birlanul.
Are o suprafatg de 22 hect.;
o populatie de 396 suflete ; 2
bisericT.
LocuitoriT posedg : ro plugurT,
20 care cu bol, i cgrutg
cu cal; lo stupT; 151 vite marT
cornute, 6 caT, I20 capre, 72
rimAtorT, 2 bivolT si 150 or.
Comunicatia Cu cAtunele ecinele
se face prin drumurT ordinare.
Tugheni, sat, jud. Dolj, pl. Puld.-Mijloc,
com. Glodul, avind
730 suflete si o scoalg.
Tugulea, deal (242 m.), in jud.
86

TUGURE$T1 682 TUTURUL
Tulcea, in partea N. a plgser
Isaccea i cea V. a comuna
Nicolitelul.
Tugure§ti,sat, jud. Dolj, pl. Balta,
com. Birza, asezat la 500 m.
spre N. de satul Birza i aproape
de malul drept al dula Pul.
Are 800 suflete, si o bisericA.
E strAbgtut de o osea comunalg,
ducind la N. spre Padea,
iar la S. spre Valea - Stanciulut
V. Birza, com. rur.
Tuicani, sat, Cu 124 locuitorT,
com. rur. Moreni, pl. Filipesti,
jud. Prahova.
Turcine§ti, sat, jud. Olt, com.
rur. Profa, pl. Vedea-d..s.
Turcfine§ti, sat, cu 397 locuitorT,
com. rur. BItAsani, pl. Cernad.-j.,
jud. Vilcea.
Turlue§ti, a/un, al com. SArtilesti,
jud. BuzAti, Cu 140 loc.
Turluiul, sat, jud. Badil, pl. Bistrita-d.-j.,
com. Dealul-Noil.
Tutcani, com. rur., in jud. Covurluiti,
pl. Horincea, asezatg la
punctul de intilnire al dealurilor
ce formeazg ambele laturl ale
vgeT Tutcanilor, la 93 kil, de la
Ga/ati, formind, impreung cu Mglusteni
i Lupesti, cele mal extreme
connune nordice ale jud.
Covurluiii. Se mgrgineste la N.-
E. cu jud. Tutova (com. SI-ateni-Schineni,
Igesti i BAIggesti),
la S., cu Ggnesti si la V., cu
satele Mglusteni, Minzgtesti, Aldesti
i Prodgnesti
Prin mijlocul com. curge un
Odias, care izvoreste de la N.
com., curge priti valea numitg
Valea-SatuluT si se varsg in Horincea,
drept Prodgnesti.
Are 3 cgtune: Tutcani (resedinta),
Mgngstireni i Sipeni, cu
2107 locuitori, numaT rAzgsT ; 2
scolT mixte (in Tutcani si in Sipeni);
3 bisericT:- S-tiT VoevozT
(1884), Sf. Dumitru si Sf. Gheorghe
(1868).
Teritoriul com., in suprafatg
de 2230 hect., este mal' mult de.
Juros i impodobit cu plantatiT.
LocuitoriT posea : 240 phigurT
; 410 stupT ; 559 boT, 312
vacT, 86 juncT i junce, 88 caT,
641 oT si 551 pord.
E una din cele maT frumoase
comune ale judetuluT. LocuitoriT
aü case bune, grgdinT cu pomr
roditorT, viT.
Tutcani, sat, resedinta com. Tutcani,
pl. Horincea, jud. Covurcu
1091 locuitorT. (V. com.
rur. Tutrani).
Tutcani-din-Deal, sat, in jud.
Roman, pl. Siretul-d.-j., comuna
Brosteai, la 2 kil, de resedinta
com., avind 55 loc. si o bisericg.
Tutcani-din-Vale, sat, in jud.
Roman, pl. Siretul-d.-j., comuna
Brosteni, putin maT la S. de satul
Tutcani - din- Deal, in marginea
jud., avind 258 locuitorT si o bisericA.
Tutora, com. rur., jud. Iasi, pl.
Branistea, situatä intre dude
Prutul i Jijia i dealurile Chiperesti
i Osoiii, formata din
satele : Tutora (reedinta), Opriseni
d.-s., Opriseni-d.-j., Chipiresti
si Cristesti. Are 1354 locuitorT;
o scoalä si 4 bisericT.
Pe teritoriul comuneT trece soseaua
nationalg i calea feratg
Iasi-Ungheni, de la V. spre E.
Este udatg de riurile Prutul
Jijia, de la _N. spre S.
Mare parte din teritorlii e cuprins
de bAltt i Orle formate
din vgrsgrile JijieT si a PrutuluT,
si din care se scot : racT, pestT,
papurg i stuh.
Vite sunt : 1221 vite tnarT cornac,
1905 oT, 198 caT i 863
rimAtorT.
Tutora, sat, resedinta com. Tutora,
pl. Branistea, jul. Iasi, asezat
pe malul drept al PrutuluT,
la zo kil. de Iasi si la 6 kil. de
Ungheni. V. Tutora, comung.
Tutueni,mahala, in Tirgul-Neamtulur,
jud. Neamtu.
Tutule§ti, sat, jud. Vilcea, plaiul
Cozia, com. rur. CglimInesti, cu
39 locuitorT, situat in partea de
N. a comuneT, pe soseaua nationalg
Rimnicul-Riul-VaduluT si pe
malul OltuluT. In dreptul cltunulur
e un pod de vase, pe riul
Oltul. La S. de aci valea CAlimgnesti
se varsg in Olt.
Tutule§ti, sat, cu 400 suflete, jud.
Arges, pl. GAlgsesti, resedinta
comunel rur. Tutulesti-GAlgsesti,
avind o bisericg cu hramul Ingltarea
Domnuluï.
Tutule§ti-Gälä§e§ti, com. rur.,
pe apa DrimbovniculuT, jud. Argesul,
pl. Gglgsesti, la 18 kil.
de com. rur. Costesti, resedinta
subprefectureT, si la 37 kil. de
Pitesti. Se compune din 3 sate:
GglIsesti, Odgeni i Tutulesti,
cu o populatie de 1286 locuitorT,
3 bisericT, cite una in fie-care
sat si o scoalg prim. mixtg.
Vite : 930 boT i vacl, 46 caT,
2053 or, 17 capre si 345 rimAtorT.
Tuturul, sat, jud. Vilcea, pl. 01tetul-d.-s,,
com. rur. Obislavul,
Cu 213 locuitorT.

Uble§ti, sat, jud. Argep, pl. Pitepti,
com. rur. Bradul-d.-j. (v.
a. n.).
Uda, sat, pe mopia pi in comuna
Tatarupi, jud. Suceava, apezat
pe tirmurile piraielor Matioaia
pi Leordipul, cu 78 locuitorT.
DrumurT sunt : la Tatarupi
(T 500 m.) pi la Cristepti (9544. m.).
(V. Tatarupi, com. rur).
Uda-Clocociovul, com. rur., in
jild. Teleorman, pl. Calmatuiul-
Marginea, in partea de V., la
19 kil. de repedinta jud., 56 kil.
de Alexandria pi 71 kil. de Slatina.
Se marginepte la N. pi N.-
E., cu teritoriul com. Slobozia-
Mindra ; la S. pi S.-E., cu com.
Uda-PaciureT, de care este desparlita
printr'un piriiap ce curge din
coasta dealuluT pe care este situata,
iar la V., cu riul Oltul.
Are o suprafata de 2000 hect.,
Cu 1105 locuitorT ; o pcoala pi o
biserica.
Vite : 178 caT, 1088 vite marT
cornute, 950 vite micl cornute
i 109 porcT.
Caí are : poseaua vecinalg spre
com. Uda-PaciureT pi spre com.
Mindra.
Aci se tine tirg de treT orT pe
an : la Sf. Constantin, la 29 Iunie
pi 15 August ; este foarte cu-
u
noscut sub numele de tirgul de
la Uda.
Satul Uda este foarte vechiii;
a flcut parte pana la 1845 din
jud. Oltul. Numirea de Uda-Clocociovul
i s'a dat de pe mopia
mánastireascN, ce apartinea mgnAstireT
Clocociovul din jud. Olt,
pi spre a se deosebi de cel-l'alt
sat, Uda-PaciureT, care se numea
In trecut Uda - Coman eanuluT,
de pe numele proprietaruluT mosieT
1 -
Uda-Clocociovul, mo,rie a statuluT,
in pl. Calmgtuiul, jud. Teleorman,
fosta inchinata manastireT
Clocociovul.
Uda-de-Jos, com. rur., pl. Oltul,
jud. Argep, la 33 kil, de com.
rur. Tigveni, repedinta sub-prefectureI,
pi la 9 kil. de Pite,ti.
Se compune din satele : Bagepti,
Cioraca, Durduepti, Goranul,
Lungulepti pi Uda-d.-j.,
avind 976 locuitorT, 5 bisericr
pi o pcoala mixta, in satul Udad.-j.
Vite : 40 caT, 6 bivolT, 746
vite.marT cornute, 259 rlingtorT,
89 capre li moo oT.
Uda-de-Jos, sat, CU 210 locuitorT,
jud. Argep, pl. Oltul, repedinta
com. rur. cu acela.§ nume.
Udade-Sus, com. rur., jud. Argep,
pl. Oltul, la 30 kil. de
com. rur. Tigveni, repedinta subprefectureT,
pi la 1 i kil. de Pite,ti.
Se compune din satele :
Grebeni, Linia-Mare, Rizepti pi
Udad.-s., avind 186 familiT, 2
bisericl pi o pcoala. mixta.
Vite : 20 caT, 400 bol pi yací,
150 rimatorT, 50 capre pi 500 oT.
,
Uda-de-Sus, sat, cu 77 familiT,
jud. Arge,, pl. Oltul, repedinta
com. rur. cu acelap nume. Are o
biserica, eAdormireap.
Uda-PaciureI, com. rur., in jud.
Teleorman, pl. Calmatuiul-Marginea,
pe valea SiuluT, in par-
Cea de V. a judetuluT, la 18 kil.
de T.-Magurele.
Se marginepte la S.-E., cu
teritoriul com. Saelele; la N. pi
N.-E. Cu com. Uda-Clocociovul,
pi la V., cu riul Oltul.
Este apezata la poalele dealuluT
; piriul Siul uda mare parte
din comuna, iar din deal izvoresc
abundente izvoare de va.
Are o populatie de 726 su.
flete, o pcoala mixta pi o biserica.
Vite : 139 caT, 398 vite marT,
714 vite micT pi 174 porcT.
CAT are : pe d'asupra dealuluT,
poseaua judeteana Turnul

IMATI 684 UEM-GOLEASCA
Slatina, la care locuitoriT comunicg
pe diferite ruscT, din
care una maT importantg. numitg
cRusca-RoibuluTs. Pe vale sunt
mal multe ramurT de osele vecinale
spre com. Saelele la S.
spre Uda-Clocociovul la N.
Comunicatia spre Saelele se face
prin maT multe vadurT prin piriul
SiuluT.
Pe deal, in partea despre comuna
Saelele, se atig o mggurg
inaltg, inconjuratg de un pnt,
cgreia locuitoriT IT zic «Gurguiul-
Nemtilor» sati da Cetatea.
Se numea altg-datg Uda-ComgneanuluT
i Tgureasa.
Udati (Udati- Minzul), ceitun
al com. Albe§ti, jud. Buzgri, cu
380 locuitorT. Are sub-diviziile :
Udati-BanuluT i Udati-Mart
Udati-Mari (Niculeasca),
(800 hect.), in jud. Buzgil,
com. Albe0, cgt. Udati.
Udeni, com. rur., jud.
compusg din cgtunele : Sirbeni-
Mo§teni i Udeni -Fgrc4anca,
situatg pe valea JirnovuluT, pl.
NeajlovuluT, la 42 kil. de Bucureti,
la 74 kil. de Giurgiti 11 la
21 kil. de Obedeni, re,edinta
plg,eT. Are o populatie de t000
locuitorT ; 2 bisericT, una in Udeni
§i alta in Sirbeni ; o §coalg
mixtg.
Vite : 48 cat 380 bol' i vact
75 bivolT, 270 rimgtorT i 635 oT.
La capul ino§ieT este valea
MilcovuluT, ce desparte Corbi-
Ciungi de Udeni.
Udeni, sat, com. rur. Vrgne§ti,
pl. Podgoria, jud. Mu§cel.
Udeni sati Ffircasanca, catun
al com. Udeni, pl. NeajlovuluT,
jud. Vla§ca, situat pe coasta
stingg a acesteT vgY. (VezT Udeni,
comung).
Uderul, sat, com. rur.
(v. a. n.), pl. Podgoria, jud.
Mu§cel.
Udresti, com. rur., pl. Podgoria,
jud. Prahova, brgzdatg de dealurile
: Val-de-El, Udre§ti i Dobrota
; situatg la 40 kil, de
capitala judetuluT la ro kil.
de a plg§eT.
Se compune din 3 cgtune :
Udre0, Val-de-El i Dobrota.
Are o populatie de 1825 locuitorT,
3 bisericT §i o ,coalg.
LocuitoriI sunt moment El
ati : ro caT, 142 boT, 66 vacT,
452 porcT, 18 capre Í 592 oT ;
30 stupT.
In valea DobroteI sunt carierT
de piatrg ; terenul contine
mula sare.
O osea principalg II hilesne§te
comunicatia cu comunele :
Gornetul-Cricovul i Tgtarul.
Se mgrgine§te cu comunele :
Apostolache, Gornetul i Tgtarul
i e udatg de apele SIrgtica
i Izvorul-DealuluT.
Udresti, sat, jud. Arge, pl. 01tul,
com. rur. Dobre§ti (v. a.
n.).
Udre§ti, sat, cu 40 familil, jud.
Arge§, pl. Oltul, com. rur. Cuca,
(v. a. n.). Are o bisericg (S-tiT
VoivozT».
Udresti, sat, jud. Dimbovita, pl.
Dealul-Dimbovita, cAt. coin. Colanul.
Udresti, sat, Cll 458 locuitort
com. rur. Udre§ti, pl. Podgoria,
jud. Prahova.
Udri§tea, sat, jud. Mebedinti, pl.
Motrul-d.-j., com. mi% Jirovul.
Mal poartg numele §i de ValealuT-Udri§te.
Uduamel-Bair, aea1, cu ,0 ingl-
time de 120 m., in jud. Constanta,
pl. Medjidia, pe teritoriul
com. rur. Cochirleni i anume
pe acela al cgtunulul Sgri
vranes.
Udupul, com. rur., in pl. TeleormanuluT,
jud. Teleorman, situatg
pe partea dreaptg a riuluT
Teleorman, in vale, la 80
kil, de rqedinta judetuluT, la
54 kil. de Alexandria i 37
kil. de Reliori.
Se invecinqte la N. cu com.
Tgtgre,ti-d.-s. ; la S., cu TAUre§ti-d.-j.
; la V. i la N.-V., cu
teritoriul com. Rica, i la E.,
cu riul Teleorman.
Are o suprafatg de 1650 hect.;
1079 locuitorT ; o coalI; 2 bisericT.
Vite: 15! caT, 268 vite marT
cornUte, 256 porcT, 442 vite
micT.
Cal: soseaua judeteang de
pe valea TeleormanuluT, cu care
este pusg in leggturg prin o
ramurg de osea, care pleacg
din comung ; apoT ramura de
osea vecinalg Udupul-Rica.
Udupul-Horezeanca, fosa mo-
,sie a statuluT, in jud, Teleorman,
pl. Teleormanulta, avind o intindere
de 1130 hect., din care
200 pgdure. S'a dat in loturr
locuitorilor.
Uesti-Goleasca, com. rur., in
jud. Vla§ca, pl. Neajlovul, compusg
din cgtunele Ue§ti-Gole§ti
Popeasca-Ciupagea, situatg
pe apa Drimbovnicul, la 6o kil.
de Giurgiti, 32 kil. de Bucure,ti
§i la 7 kil. de Obedeni, re-
§edinta plg§eT.
Are 744 locuitorT; o bisericg,
cu hramul Adormirea - MaiceT-
DomnuluT, deservitg de r preot
2 dascAlT ; o §coalg mixtg ; o
moarg pe apa Drimbovnicul; 4
circiumT.
Vite : 300 boT j vacT, 10 bi-

_ UE$T1-G0LEM
va', 72 cal, 370 oT §i 139 rimatorT.
Cal: soseaua judeteana mergind
pe Valea-DrimbovniculuT
la Obedeni.
Uesti-Golesti, catun, al com. cu
acela§ nume, pl. Neajlovul, jud.
Vlasca, situat pe Valea-DrtmbovniculuY
(V. Uesti, com. rur.).
Uesti - Mosteni, com. rur., situata
in Valea-Drimbovniculul,
la S. de Uesti-Goleasza, pl Neajlovul,
jud. Vlasca, la 58 kil. de
Giurgiii, 30 kil. de Bucure§ti §i la
3 kil. de Obedeni, resedinta pl.
Are o populatie de 244 locuitorT
; o biserica, deservita de
I preot si 2 dascalT; 3 circiuml.
Aci se face bilciti cu obor de
vite : la 21 Maiti, 24 Iunie, 6
August §i 8 Septembre.
Prin sat trece §oseaua judeteana
care merge pe Valea-
DrimbovniculuT.
Uiasca, sat, cu to familiT, jud.
Arges, pl. Pitesti, com. rur.
Biscovul-Flesti (v. a. n.).
Uidesti, com. rur., jud. Suceava,
situata la E. pla§eT Mold ovad.-j.,
la 22 kil. de Falticeni.
Se margineste la E. cu com.
Tatárusi; la V., cu com. Ciumulesti
; la S., cu com. Draguseni
§i Draganesti si la N., cu
com. Preutesti §i Dolhe§ti.
E formata din satele: Uidesti
(re§edinta), Tolesti, Manolea-Forlisti,
Antoceni, Oniceni §i Ru§i.
Are o populatie de 3250 suflete;
4 bisericT ortodoxe, una
lipoveneasca, 2 schiturT §i 3
scoale mixte.
LocuitoriT poseda : 415 caT,
300 bol, 504 vacT, 3320 oT, 3
capre, 66o poi-a §i 406 stupl ;
To morT, 6 teascurT de uleiil de
cinepa (in Manolea) ; To bacanil,
4 hanurT, 5 circiumr.
685 ULMEN1
E udata de riul Moldova si
piraiele : Tole§ti, Paltini§ul, Purdila,
Platonita, Boura, Ignatul
§i Mediasca..
ImproprietaritT in 1864 §i 1878
sunt 473 locuitorY, stapinind
1286 falcT.
Se numea alta-data Undesti.
Uidesti, sat, pe mo§ia §i in com.
cu acelas nume, jud. Suceava,
a§ezat pe podisul dintre dealurile
Purdila si Uide§ti. Are 189
locuitorT.
ImproprietaritY in 1864 sunt
23 fruntasT, 9 palma§T si 13 coda§T,
stapinind aproape 62 falcT.
DiumurT sunt : la Fora§ti (4
kil.), la Tolesti (2 kil.) si la Manolea
(2 kil.),
Ulea, sat, cu 300 locuitorl, in
jud. Tutova, pl. Simila, com.
Untesti, spre N.-E. de satul
Unte§ti.
Ulesti, com. rur. §i sat, jud. Ia-
'omita, pl. CimpuluT, situata pe
partea dreapta a riuluT Ialomita,
intre comunele Condeesti §i Frumusica.
Teritoriul comuneT, cu o suprafata
de i600 hect., se intinde
din riul Ialomita spre S.,
limitindu-se cu mal multe mo§ir.
Dupa legea rurala din 1864,
s'ail improprietarit 128 locuitorT.
Are o populatie de 664 locuitorl;
o §coala mixta; o bi -
serica ; o osea prin care se
leaga de satele vecine.
Uliesti, com. rur., in jud. Dimbovita,
pl. Cobia, situata pe
cimpie, intre riul Arge§ul §i
Neajlovul, spre S. de Tirgovi§tea,
la 12 kil. de Gaesti, pe
soseaua judeteana Tirgovistea-
Gae§ti-Vlasca. Cimpiile din raionul
com. sunt : Mocanul, Cazacul,
Izvorul, Stavropolea §i
Jugureni. Se compune din io
catune; Coada - IzvoruluT, Stavropoleos,
Jugureni, Olteni, Fundurile,
Manastioara, Zinca, Dogari,
Uliesti li Baraceni. Se invecine§te
: la E., cu Coste§ti ;
la V., cu Petre§ti §i Bro§teni ;
la N., cu Greci §i la S., cu
cotn. Obislavul, din jud. Vla§ca.
Se leaga Cu §oseaua judeteana
din jud. Vla§ca.
Are 1979 locuitorT; 2 bisericT
si o §coala.
Ulita, sat, com. rur. Gole§ti (y.
a. n.), pl. Riurile, jud. Mu§cel,
situat pe malul sting al riuluT
Bratia. Are 256 locuitorT; o biserica
de zid, cu hramul Adormirea,
deservita de 1 preot si
1 dascal.
E udat la E. de Valea-UliteT
§i Valea-Mica.
Ulita-Tigäneascfi, mahala, din
com. Gole§ti, pl. Podgoria, jud.
Muscel, careia RominiT in batjocura
iT zic plita-Francea
Uliteasca, sat, Cu 75 locuitorT,
com. rur. Ciume§ti (v. a. n.),
pl. Riul-Doamnel, jud. Mu§cel.
E udat de Riul-Doamnel, pe
al caruia mal drept trece calea
ferata Golesti-Cimpulung §i §oseaua
Pite§ti-Frontiera. Se murgineste
la E. cu jud. Arge§.
Ulmeni, com. rur., pl. Oltenita,
jud. Ilfov, situata la 69 kil. spre
S.-E. de Bucure§ti, linga ValealuT-Soare.
Sta in legatura cu
com. Oltenita §i Tatina prin §osele
vecinale.
Se compune din satele : Ulmeni-Paminteni,
Ulmeni - Ungureni
si Tausanca. Are o populatie
de 2578 locuitorT, 2 bisericT
§i 1 §coall mixta.
LocuitoriT poseda: 223 plugurT,
300 care si cgrute ; 591
cal §i Tepe, 6 armasarT, 482 bol,
467 vaca §i vitel, 7 taurT, 120

ULMENI 686 ULMI-ORNETI
bivolT i bivolite, 7770 or
1459 porcT; 2 maOnt de treerat.
ImproprietgritT sunt 202 locuitort
Ulmeni, catan, in jud. Teleorman,
pl. Calmgtuiul-Marginea.
(Vez! com. SpKtgrei).
Satul Ulmeni este din cele
mal vechT ale judetultif ; se ggseste
mentionat in diferite documente
de pe timpul luT Mihaiil-Viteazul
; este trecut i in
listele satelor din secolul XVIII.
A format comuna deosebitg pang
la 1870, ciad a fost intrunit cu
Spgtgrei, unde s'a trecut si resedinta.
Ulmeni sag Dara-de-Jos, c11tun,
cu 870 locuitorT, resedinta
com. Dara, jud. Buzgg.
Ulmeni, tirtli, jud. Brgila, la z
kil. spre N.-E. de satul Rosiori,
pe muchea vger laculuT Tgtarul.
Vatra satuluT este de t2 hect.,
cu 87 locuitorT, posedind : 58
cai, ¡50 vite cornute, 280 oT
si 6o rimgtorT.
Ulmeni, stafie de dr.-d.f., jud.
Buzgil, pl. Tohani-Sgrata, com.
Dara, pe unja Ploesti -Buzgg,
pusä in circulatie la 13 Septembrie
1872. Se aflg futre statiile
Vintileanca (12,0 kil.)
Monteorul (4,6 kil.). Ingltimea
de-asupra niveluluT Mgrer de
tm,64. Venitul acesteT statiT
pe anul 1896 a fost de 93065
leí, 70 banT.
Ulmeni-Mogo§ani, fosa mosi e
a statuluT, in jud. Teleorman,
pl. CgImgt.uiul-Marginea, pe teritoriul
com. Spgtgrei. Acutn e
vindutg in loturT.
Ulmeni-Päminteni, sat, com.
rur. Ulmeni (v. a. n.), pl. Oltenita,
jud. Ilfov, situat la S.-E.
de Bucuresti, inconjurat de micT
dealurT.
Are o suprafatg de 6000 hect.,
Cu o populatie de 1796 locuitorT
; o bisericg, cu hramul Sf.
Nicolae, deservitg de i preot
si I cintgret ; iscoalg mixtg ; 2
masinT de treerat cu abur!.
Numgrul vitelor marT e de
966 si al celor micT, de 7325.
Ulmeni-Ungureni, sat, com.
rur. Ulmeni (v. a. n.), pl. 01tenita,
jud. Ilfov, situat la E.
de Ulmeni-Pgminteni. Pe la S.
trece Valea-luT-Soare.
Se intinde pe o suprafatg de
562 hect. Are o populatie de 309
locuitorT ; o bisericg, cu hramul
Sf. Treime, deservitg de
preot si 2 cintgretT.
Numgrul vitelor marT e de
328 si al celor micT, de 114E.
Ulmetul, com. rur. §i sat, plasa
Cerna-d.-s., jud. Vilcea, situatg
intre dealul UlmetuluT (spre E.)
Slgvesti, pe valea riuluT Cerna-
Mare, la 20 kil. de resedinta
judetulul si la to kil, de a plgsel.
Se mgrgineste cu comunele
Slgvesti, Berbesti, Orleni, Armgsesti
i Coplceni. E brgzdata
de dealurile Padinile, Stgnilg,
Capul - PisculuT, Ulmetul,
Seciul, si udata de vgile : Seciului,
VgtafuluT, Caselor, Sorbetul
si Luca.
Aceastg comung a mar fost
intrunitg Cu com. Copgceni
Brosteni.
Are o populatie de 427 locuitorT,
2 bisericl: Sf. Nicolae
Sf. Gheorghe ; o scoalg ; 2
morT.
LocuitoriT sunt mosnenT. ET
ají: ii cal, 50 boT, 50 yac!,
90 capre, 50 oT, 150 porcl.
Ulmetul, cdtun, al comuneT Boziorul,
jud. Buzätí, Cu 130 locuitorT.
Ulme tul, numire datli unut v e ohig
schitsimetoh al EpiscopieT, com.
Robesti, jud. Buzgil. Ved Vii -
soara.
Ulmetul, mo,sie i pltdure a statutut,
in jud. Buzgg, com. I3oziorul,
cgt. Ulmetul, pendinte
de Episcopie. Are 760 hect.
Ulmetul, sat, Cu 61 suflete, com.
rur. Slgvuta, pl. Amaradia, jud.
Dolj, situat la 4300 M. S.-N.
de Slgvuta, cgtunul de resedintg
al comuneT.
Ulmi, sat, com. Colariul, pl. Dealul-Dimbovita,
jud. Dimbovita,
la 3 kil. spre S.-E. de l'irgovistea
pe soseaua nationalg
govistea-Fundata-Bucuresti.
A fost in vechime locul de
executiune al condamnatilor la
moarte, pe cind Tirgovistea era
capitala TgreT.
Ulmi, vechie numire a clitunulut
Ciocirlia, jud. Buzar', com. Scurtesti.
Ulmi-No!, sat nog, jud. Iasi, pl.
Bahluiul, com. Belcesti. S'a infiintat
in 1879. E asezat pe tgrmul
sting al iazuluT Sarja, spre
V. de satul Belcesti, si are o
populatie de 245 locuitorT.
Ulmi-Ornesti, sat, com. rur.
Poenari (v. a. n.), pl. Sabarul,
jud. Ilfov, situat la N. de Poenari-Mosteni,
pe culmea unul
frumos deal, pe o suprafatg de
322 hect., avind o populatie de
384 locuitorl si o bisericg cAdormireaz.
Numgrul vitelor marT e de
298 si al celor micT, de 335.
MosneniT ail cgpgtat pgmint
In urma fapteior vitejestI contra
vrgjmasilor Tare!, cu deosebire
in contra Turcilor. Mosiile
li s'ati dgruit de Domnil

ULMI-VECHI 687 UMBRXREFTI
pgmintenT din timpurile vechr.
Acest cgtun se crede cl ar
exista de mal mult de 400 anT.
Ulmi-Vechi, ctitunaf, formind
sat cu Polieni si cu Liteni, spre
S.-V. de satul Belcesti, comuna
Belcesti, plasa Bahluiul, judetul
Iasi, asezat pe malul drept al
riulur Bahluitil, si cu o populatie
de 300 locuitorr.
Ulmul, com. rur., jud. BrAila,
pl. almAtuiulur, situatl pe malul
drept al vger CalmAtuiul. Se
margineste la E. cu com. Fleasca;
la N.-E., cu Slobozia-Ciresul
; la V., cu Jugureanu ; la N.,
cu SurdilaGgiseanca, si la S.,
cu Ciocile. Are o suprafatg de
4460 hect., cu o populatie de
1076 locuitoti; o bisericg., ziditg
Ja 1858 de cgtre mgngstirea Sf.
Gheorghe-Noti din Bucuresti ; o
scoalg, infiintata la 1830.
Vite : 804 bol, 470 vacr, 5
taurT, 234 viteT, I0 bivorf, 477
cal, 2999 or, 319 rimgtorl si
2 capre.
Are 1442 pogoane izlaz.
Drumurr : la Brgila, spre N.-E.,
prin Slobozia-Ciresul, Batogul,
Tirlele-Filiul, Burta-Encer, Silistrarul,
65 kil. (pe acest drum pe
apa CalmOtuiulur, se aflg un pod
al jud. in apropiere de comuna
Ulmul) ;la Vizirul, spre E., trecind
prin Fleasca, tgind C. F. FOurei-Fetesti
la cantonul 12 peste
CAlingtuiul, pe podul din dreptul
Filiuluï, 32 kil.; la gara FOurei,
spre N., trecind pe podul de pe
Cglmatuiul ; la Jugureanu, spre
V., 3 kil. ; la Coltea, spre S., pe
linga movila Grindul-Lung, 13
kit.
Ulmul, COM. t'UY., CU 2542 locuitorr,
in jud. Ialomita, situata
In partea cea mal de V. a plgser,
limitindu-se cu jud. Ilfov.
E brOzdata de vgile : Argova,
Bgrgganul, Chirnogi si Gresia si
udatg de lacul Mostistea.
Are 3900 hect., din care 200
hect. pgdure.
Se compune din satele : Ulmul,
(resedinta), Bosn ea gul. Nenciulesti
si Faurei.
Are 2 §colf mixte si 5 bisetia
Dintre locuitorY, 527 sunt im-
proprietgritr,
Plna la z Aprilie 1891 fAcea
parte din aceastO comuna si
satul Valea-Mare, care de la acea
datg a format cu satul Valea-
Rusulur com. Plevna.
Vite : 1910 cal, 1794 bol,
238 bivolr, 41 capre, I i asinr,
2820 oí si 1686 porcr.
Ulmul, sat, in partea de N. a
com. Ulmul, jud. Brgila, pe muchia
platoultir, la 65 kil. spre
S.-V. de orasul BrOila. (VezT Ulmul,
comuiA).
Ulmul, sat, jud. Dolj, pl. Cimpul,
com. Cetatea.
Ulmul, sat, in jud. Ialomita, pl.
Borcea, pendinte de com. cu
acelas nume, situat pe malul
de E. al laculul Mostistea.
(Vea Ulmul, comuna).
Ulmul, munte, (1156 m.), in jud.
Suceava, com. Dorna, parte pl.
dure, parte finete.
Ulmul, mofie, a statulur, pendinte
de com. Ulmul, pl. almOtuiulta,
jud. Braila, cu o suprafata
de 2500 hect. si un venit
de 27740 lel.
Ulmul, reser mare, jud. Brgila,
la E. com. Gropeni, aproape de
Dungrea-Veclife, lung de la N.
spre S. ca de 5 kil. si lat ca
de 02 kil. Comunicg la N. Cu
Tezerul erban prin privalul Jaghia
si la S., cu privalul Bindoiul.
Ulmuletul, clitun (tirlg), in jud.
Ialomita, pl. Ialomita-Balta, com.
Pciana, situat pe BgrOgan.
Ulmu§orul, munte (880 m.), in
jud. R.-Sgrat, plaiul Rimnic, pe
teritoriile comunelor Bisoca si Jitia,
si printre afluentir riulur
Rimnicul-Sgrat si acel al riulur
Slgnic, afluente al Buzgulur, formind
intru cit-va hotarul dintre
jud. Buzgti si R.-Sgrat.
Ulmu§orul, piriii, jud. R.-Sgrat,
plaiul Rimnicul. Izvoreste din
muntele Ulmusorul si ucll comunele
Bisoca si Jifia, trece prin
ca. BaltOgari, sub numele de
UlmusorulBAltagari, si dupg
un curs cotit se varsg in riul
Rimnicul-Sgrat, mal sus de Jitia.
Are o lungime de 5 kil.
Ulucile-Lungl, ciitun (dril), pe
cimpul Barggan, pl. Ialomita-Balta,
com. Ciulnita, jud. Ialomita.
,
Umbrirelul, vechie numire a
cdt. Grabicina-d.-s., din com.
Grabicina, jud. Buzar].
Umbräre§ti, com. rur., jud. Tecucitl,
pl. Birlad, compusa din
5 cgtune : Condrea, Salcia, Silistea,
Slobozia-Umbraresti si Umbrgresti,
si situatg pe ambele
tnalurT ale riulur Birlad, la 25
kil. departare de capitala judetuluT
si la 5 kil, de a plOser.
Se margineste la N. cu com.
Barcea, la E. cu com. Calmatuiul,
la V. cu dial Siretul si la S. cu
com. Torcesti.
E udatI de Siretul si de lita
Birladul.
Are o populatie de 2098 suflete
; 3 bisericr, S-tir Voivozr,
Adormirea Matcer Domnulul si
a treia tot S-tir-Voevozr; 2 scolr.
atunele Condrea, Salcia si
Umbrgresti sunt locuite de vechr
rgzesr.

UMBRXRETI 688 UNGHIULUT (VALEA-)
LocuitoriT posea: 570 boT,
428 vaci, 1428 01, 410 porcl;
301 plugurT si mal multe masinT ;
cite-va morT de macinat.
Cal: soseaua nationala la V.
si soseaua comunal ce merge
la Condrea.
Umbrfire§ti, sat, in jud. Covurluir',
com. Bujor, pl. Prutul, in
jos de resedinta comunal, pe valea
Covurluiulul, Cu 452 suflete
si o biserica (V. Bujor, comuna).
Umbrare§ti, sat, jud. Tecucia,
pl. BirladuluT, com. cu acelasT nume,
pe partea dreapta a riulul Birlad.
(V. Umbraresti, com. rur.).
Unce§ti, sat, jud. Roman, pl. Siretul-d.-j.,
com. Bogzesti, la 1
kil, de satul Butnaresti (resedinta
comunel). (V. Bogzesti, comuna).
Unce§ti, sal, jud. Suceava pe
mosia cu acelas nume din com.
Plesesti. (V. Plesesti, com. rur.).
Unce§ti, sat, in partea de E. a
com. Buhaesti, pl. Stemnicul, j ud.
Vasluiti, asezat pe valea Fundatura
sal:1 Tariceanca, pe o
suprafata de 952 hect. si Cu o
populatie de 113 familiT sati 424
suflete.
Are o biserica, facuta la 1742,
de familia Toderascu.
Pe dealul TiglauluT este o carierà
din care se scoate multa
piatra.
Vite : 130 V. m. C., 40 cal,
roo of si 40 rimatorI.
Ungheni, sat, cu 210 familiT, jud.
Arges, pl. Cotmeana, la extremitatea
de S. a jud. Arges, despre
jud. Teleorman, resedinta
com. rur. Ungheni-Coltul (v.
a. n.).
Are o biserica cu hramul
iNasterea Domnulur».
Prin sat trece apa Plescara
si soseaua Pitesti-Turnul-Magurele.
Ungheni, sat, in partea de S.-E.
a com. Bosia, pl. Branistea, jud.
Iasi, pe malul drept al PrutuluT.
Are o suprafata de 80 hect. si
o populatie de 256 locuitorT; o
biserica, facuta la 1830. Aci este
statia caieT ferate ce ne leaga.
cu Rusia, pi-in un pod mare de
fer peste apa PrutuluT. E punct
vamal si trecatoare in Rusia.
Vite: 275 vite marT cornute,
477 oT, 23 caT si 68 rimatorT.
Ungheni, trup de sat, cu 25 suflete,
jud. Neamtu, com. Timisesti,
pl. De-Sus-Mijlocul.
Ungheni, sat, al com. Corbul,
pl. Mijlocul, jud. Olt, situat in
dreapta Veda, la S. comuna
Are o populatie de 225 locuitorT.
La V. se afla valea Corbul.
Ungheni, statie de dr.-d.f., jud.
Iasi, pl. Branistea, com. Bosia,
pe unja Iasi-Ungheni, pus a in
circulatie la i August 1874.
Se afla la 5,7 kil. de Cristesti,
statia vecina. Inaltimea d'asupra
nivelule MareT de 35m,58. Venitul
acesteT statiT pe anul 1896
a fost de 33114 leT, 85 banT.
Ungheni-Coltul, com. rur., jud.
Arges, pl. Cotmeana, la 7 kil.
de com. rur. Costesti (resedinta
subprefectureT) si la 42 kil. de
Pitesti. Se compune din satele
Coltul si Ungheni, cu 1450 loe,
E situata la extremitatea de
S. a jud. Arges, despre jud. Teleorman.
Pi-in com, trece soseaua
judeteana Pitesti-Turnul-
Magurele. Are 2 bisericT, Cu 3 preotT,
2 cintaretT si un paracliser ;
o scoala mixta.
Vite : 1654 bol si vacT, 179
cal, 4 bivolT, 3 asinT, 4876 oT,
24 capre si 973 rimator/.
Unghia-Mare, munte, inalt de
2038 m. d'asupra Marel Negre,
'in raionul com. Predeal, pl. Pelesul,
jud. Prahova. Este proprietatea
Eforier spitalelor civile din
Bucuresti.
Unghia-Mare,proprietate a Eforiel
Spitalelor Civile din Bucuresti,
l'esta pendinte de manastirea
Colea, jud. Prahova, comuna
Predeal, pl. Pelesul. Impreund
ca mosiile Neamtu, Ceausoaia
si Pristolul de pe Doftana,
are o intindere de 6o6 hect.
Unghia-Mick munte, ce se intinde
intre muntele Unghia-Mare
si piriul Azuga, jud. Prahova.
Aci acest pirill 's1 indreapta cursul
spre V. Virful sati este golas
-si se vede tocmar de la
Azuga.
Acest munte, impreuna Cu
Susaiul, Fata Gavanel, Costila
si altiT, apartineag, din timpurile
cele mal veda', fa.milieT Dudestilor.
La anul 1804 a trecut in posesiunea
unuf oare-care Balar*.
AstazI se stapineste de M.
S. Regele Carol I si a fost
cumparat, impreuna cu totT muntil
de mal sus, in Maiii 1892,
de la Manuk-Bey, pe pretul de
850000 lef.
Unghia-Micä (Muntele-), p i.
dure particulara, supusa regimulur
silvic inca din anal 1883,
pe mosia Unghia-Mica, pendinte
de com. Sinaia, pl. Pelesul, jud.
Prahova.
Unghiul-luI-Par, sat, jud, Iasi,
com. Hermeziul, pl. Turia, allturea
Cu satul Vladomira si locuit
de TiganT.
Unghiului(Valea-),cdtun, com.
Laposul, jud. Buzgi, cu 320

UNGURAVL 889 UNGURENI
locuitorT. Are subdivizia Fundul-Vgil.
Unguraqul, plaifi §i pichel, la
confinele TgreT cu Transilvania,
jud. Putna.
Ungurei, sat, al com. Tituresti,
pl. 5erlAnqti, jud. Olt, situat
la N. comuneT, pe Dealul-Ungurei/or
si in stinga Dorofeiulul,
la i kil. de Tutulesti, resedinta
comuneT. Are o populatiune de
441 locuitorT, parte improprietgritT
la 1864, pe 197 hect.
Vite: 193 vite marT cornute, 94
cal, 2000 01 i 95 porcT.
Are o bisericg, clgclitg. la 1838.
Ungurelul, cdtun de resedintg al
com. Stergnesti, jud. Gorj, pl.
Amaradia, situat la S.-E. coin.
sale, pe valea Ungurelul. Are
o suprafatg cam de 450 hect. ;
o populatie de 203 suflete si 2
bisericT, deservite de i preot si
2 cintAretT.
Locuitorit posedg 7 plugurT,
20 care CU bol ; 21 I vi te marT
cornute, 206 ol, 74 riingtorT,
34 cal si 30 capre ; 14 stupT.
Piriul Ungurelul udg cgtunul,
trece prin mijlocul luT, curgind
de la N. spre si se varsg
In Gilortul.
Are o osea comunalg ce'l
strgbate pune in leggturg cu
5teflne,ti i Cgrbunesti.
Ungureni, com. rur., situatA in
partea de N.-V. a plgseT Jijia,
jud. totosani. Se intinde pe
valea Jijia si dealurile ce mgrginesc
Jijia pe ambele pgry, pgng
in hotarul jud. Dorohoiti. E formatg
din satele Durnesti, Epureni,
Sgpgveni, Ungureni Ciulei,
Ungureni-Isgcescu, Ungureni-Jianu
i Vicoleni, ca o suprafatg
de 6190 hect. si o populatie de
1459 suflete. Are 3 bisericT ; o
scoalg mixta; I I iazurT si 2 inorf.
Locuitoril po3edg : 1106 vite
marT cornute, 292 cal, 3613
IoI pord, 26 capre ; 68 stupl
cu albine.
E strgbgtuta de riul Jijia prin
centru.
Cgl de comunicatie calea featg
Dorohoii-i-lasi i oseaua judeteang
Botosani-Sgveni.
Ungureni, sal, in jud. i pl. Arges,
ticind parte din com. rur.
Albesti-Brgtesti (v. a. n.).
Ungureni, sat, in jud. i pl. Arges,
fgcind parte din com. rur.
Cerbureni-lasul (v. a. n.).
Ungureni, sat, cu 350 suflete
o bisericg, eS-tiT Voivozl , jud.
A rges, pl. Oltul, co .Valea-Ungureni
(v. a. n.).
Ungureni saii Leca, sat, in jud.
Bacgti, pl. Siretul-d.-j., com Leca,
asezat pe piriiasul Ungureni, resedinta
com. (VezT com. Leca).
Ungureni, tatua al com. Drggoesti,
jud. Gorj, pl. Novaci, situat
pe loc ses si la N.-V. de Drggoesti.
Are o suprafatg de 5000 hect.,
Cu o populatie de 300 suflete.
LocuitoriT posedg 9 plugurT,
14 care cu bol, 119 vite marT
cornute, 31 Cal, 1543 oT, 92 riingtorT
si 35 asinT.
Comunicatia se face prin drumurT
ordinare.
Schitul Crasna face parte din
acest cgtun. (VezT com. Drggoesti).
Ungureni, sat, Cu 395 locuitorT,
jud. Prahova, pl. Cimpul, com.
Gherghita. Are o bisericg.
Ungureni, catun, Cu 128 suflete,
com. HergstrAti, pl Vrancea, jud.
sittat lingl vgrsarea NgrujeT
in Zgbala, in coasta dea
Junior ce formeazg valea aces-
tuT
Ungureni, sat, jud. Prahova, pl.
Cricovul, com. Fintinelele. Are
o bisericg, gAdormirea MaiceT
DomnuluT»
Ungureni, com, rur,, in V. piX-
,el Oltetul Oltul-d.-s., jud. Romanati,
formatg din satele Ungureni
(766 loc.) si Inusorul (98
situatg aproape de hotarul
jud., pe valea Baleasa, la 12 kil.
spre N.-V. de Bals si la 42 kil. de
Caracal. Altitudinea terenuluT
d'asupra niveluluT Mgrel e de
185 m.
Are : 864 locuitorT ; o bisericg,
cu hramul S-tul Nicolae, deservitg
de un preot si 2 cintgretT.
Vite : 524 vite marT cornute,
1462 vite miel i 204 pord.
Ungureni, sat, fAcind parte din
com. Tiglne,ti, pl. Nicoresti,
jud. Tecuciti, situat in valea BirladuluT,
pe malul sting al acestuT
riti si in partea de E. a comuneT.
Are o populatie de 750 suflete;
o bisericg, cu hramul Schimbarca
la fatg, deservitg de
preot si 2 cintgretT si ziditg la
1840 de poetul Costache Conache,
a cgruT iscgliturg se aflg
pe maT multe cgry ; o scoalg.
Vite : 771 vite marT cornute,
20 cal*, 58 Tepe, 6 armNsarT, 640
oT i 15 capre.
Locuitorii posedg 60 plugurT
de fier, to de lemn ; 3 masinT
de secerat, i de cosit, I de treerat,
i de bgtut porumb si 6
de vinturat si 2 cazane pentru
fabricarea rachiulut
Comunicatia cu sa' ele vecine
se face prin o posea comunalg
ce vine din soseaua nationalg
Tecuciti-Birlad, prin satul Tiggnesti,
si duce la com. Negrile,ti.
66700. Mande Dicjionar Geografla. Vot. V. 87

UNGURENI 690 URDARI-DE-JOS
Vechimea satulur se urca pana
In secolul al XVI-lea. El a fost
locuit de Ungurr, adupT aid de
Dabija-Voda, care poseda mopia
TigAne§ti, ca dota a sotid sale
Dafina. Pe timpul lur Costache
Conache, o parte din el ají parasit
satul, care s'a populat cu
RominT venir din satele vecine.
Ungureni, sat, in jud. Tecuciti,
pl. Berheciul, com. Gaiceana, situat
in fundul vair Ungurilor, sub
poalele Dealulur-Mare, in partea
de N.-V. a comuna.
Poarta acest nume dupa locuitorir
sal, caer top sunt Ungua
venitT din jud. Ilacati, cam
de vre-o 300 anT. LocuitoriT
numesc pi (Unguri2.
Are o populatie de 418 suflete
; o biserica catolica.
La V. de acest sat, pe virfui
Dealulur-Mare, se afla o poiana
numita. Poiana- DealuluT - Mare,
unde se Ad urmele pantuluT
une cetatT.
Ungureni, sat, in jud. Tecuciii,
pl. Berheciul, com. Corni, apezat
in partea de S. a com., intre
dealul Sontul la N., malul Siretulur
la V. si satul Costipa la S.
Are o populatie de 259 suflete
; o biserica, zidita la 1818.
Teritoriul satulur e de 461
hect. Locuitorir, foptI clacapr,
stapinesc 185 hect.
Vil sunt 12 hect., finete 5o
hect., papunT 32 hect. ; iar vatra
satulur ocupa 23 hect.
Locuitorir poseda : 35 plugurT
de fer i 12 de lemn, i mapina
de treerat, i de semanat, i de
batut porumb pi 3 de vinturat;
117 bor, 42 ;rae, 16 cal, 245
oI pi II capre ; 20 stupT.
Ungureni, partea de S. a salida
Poreepti, pl. Siretul-d.-j., jud.
Roman. Se mar numqte si Porcepti-Precister.
Ungureni, mahala, jud. Tecuciti,
com. Stanipepti.
Ungureni, stafie de dr.-d.-f., in
jud. Botopni, pl. Jijia, cat. Ungureni,
pe linia Ia,i-Dorohoiii,
pusa in circulatie la I Iunier896.
Se afla intre statiile Dangeni
(11,3 kil.) i Vorniceni (11,9 kil.).
Inaltimea d'asupra nivelulur Madi'
de 86m,42. Venitul acester
statif pe 1896 a fost de 64327
ler, 20 banI.
Ungureni, mo,sie a statuluT, jud.
Romanati, cu o arenda anuala
de vr'o 9000 leT.
Ungureni-Ciulei, sat, in partea
de N.-V. a com. Ungureni, in
dreapta Jijiel, jud. Botopani, cu
o intindere de 410 hect., i o
populatie de 127 suflete.
Ungureni-IsAcescu, sat,in centrul
com. Ungureni, jud. Botopani,
in dreapta Jijier, Cu o suprafata
de 763 hect., pi o Po.
pulatie de 238 suflete.
Ungureni-Jianul, sat, in centrul
com. Ungureni, jud. Botopani,
In dreapta Jijiei, cu o suprafata
de 389 hect., pi o populatie de
162 suflete.
Ungureti, mahala,in jud. Vilcea,
pl. Oltetul-d.-j., com. Vasilati.
Unguriul, cdtun, al com. Magura,
jud. Buzar', Cu 920 locuitorT pi
216 case ; are subdiviziile Palanga
pi Scriptoarea.
Unguriul, fost schit metoh al
manastireT Sf. Gheorghe-Noti,
din Bucurepti, azI biserica de
nair, com. Magura, cat. Unguriul,
jud.
Unguriul, mo,vie a statuluT, jud.
Buzar', com. Magura, cat. Un-
guriul, fosa a Sf. Gheorghe-
Non ; are 720 hect.; e incorporata
acum cu mopia Magura, formind
un singur trup Magura Unguriul.
Terenul arabil se vinde in
loturr. Are pi 500 hect. padure.
Unguriul-Ojeasca, mo,rie a statulur,
in jud. Buzati, com. Magura,
cAt. Unguriul, fosta a Sf.
Gheorghe-Noti ; are 175 hect.
araturT pi fineata ; face
parte din mopia Albepti-Unguriul.
Unguroaia, padure, in partea de
V. a com. Cristepti, pl. Copula,
jud. Botopani ; impreuna cu padurea
Ursoaia, are o intindere
de 1315 hect.
Unsa, sat, in partea de V. a
com. Feredieni, pl. Copula, jud.
Botopani, in apropiere de padurea
Feredieni, Cu o suprafata
de 330 hect. pi o populatie de
212 suflete.
Vite : 110 bol pi vacT, 21 car,
83 °I' pi 18 pord.
Numele satulur vine de la schitul
de calugarite Unsa, asta-zr
biserica a satulur Unsa.
Untä§ti, com. rur. si sat, in jud.
Tutova, pl. Simula, spre N.-E.
de Birlad, pe piriul Horoeta. Satul
formeaza comuna cu eatunele
: Ulea pi Vladnicul. Are 900
locuitorI; 18,75 hect. vil' pi 13,25
hect. livezT cu prunT; 4 lazurr ;
o pcoala primara pi 2 bisericr.
Urda, sat, Cu 178 suflete, jud.
Dolj, pl. Amaradia, com Stoina.
(V. Stoiana, com. rur.).
Urda, sat, cu 279 suflete, jud.
Dolj, pl. Amaradia, com. Valea-
BouluT (v. a. c.), situat pe dreapta
AmaradieT, la 3'/Is kil. de Bould.-s.,
repedinta comuna.
Urdari-de-Jos, com. rur., rese-

URDARI-DE-JOS
dina plg§eT Jiulur, jud. Gorj, in
partea dreaptg a riuluT Jiul, situatg
parte pe Dealul-Caselor
parte pe lingg §oseaua vecinalg
§i compusg din cgtunele : Stejarul
i Urdari-d.-j.
La V. com. se intind dealurile
Hotul §i Graurele (v. a. c.),
care dar' na$ere vgilor Cotetul
Graurele.
Are o suprafatg de 1253 hect.,
Cu o populatie de 872 locuitorT ;
o §coalg ; o bisericg ziditg la
1807.
Locuitorir posedg : 41 plugurr,
105 care cu bol, io cgrute Cu
cal ; 526 vite marT cornute, 52
cal, 446 porcr i 779 or i ea-
. pre.
Cal : ,oseaua vecinalg care o
pune in comunicatie la N. cu
com. Urdari-d.-s., iar la S. cu
com. Strimba.
Urdari-de-Jos, ciitun, al com.
Urdari-d.-j., pl. Jiulur, jud. Gorj.
Are o suprafatg de 653 hect.
441 locuitorT. (V. com.. rur.
Urdari-d.-j.).
Urdan-de-Sus, com. rur., jud.
Gorj, pl. Jiulur, situatg parte
cam pe deal i parte d'alungul
§oseler vecinal; in partea dreaptg
a riuluT Jiul i compusg din catunele
: 0.rzul, Otgroasa i Urdari-d.-s.
Are o suprafatg de 1099 hect.,
Cu o populatie de 580 suflete ;
o §coalg ; o bisericg, ziditg la
1812.
Locuitorir posedg : 50 plugurT,
34 care cu bol, 4 cgrute Cu cal ;
298 vite marT cornute, 21 cal,
212 porcr, 454 or i capre.
CgT : oseaua vecinalg ce o
pune in leggturg la N. cu com.
Valea-cu-Apg, iar la S. cu com.
Urdari-d.-j.
Urdan-de-Sus, cdtun, al com.
Urdari-d,-s., pl. Jiul, jud. Gorj.
Are o intindere de 629 hect.
;3 i 315 locuitorT. (V. Urdari.d.-s.,
com. rur.).
Urdäreanca, cätun, al com. Tia-
Mare (v. a. n.), jud. Romanati,
pl. Balta-Oltul-d.-j., la 3 kil. spre
S. de rqedintg, situat HITA Olt,
pe ,oseaua Stoienwi-Izlaz. Are
191 locuitorl.
Urdesti, com. rur., cam in centru
§i spre S. pl. Mijlocul, jud.
formatg din satele : Cirpqti,
Odaiul-Sirbilor, Poggceni,
Popeni, Urde§ti §i Urde,ti,
gupr.
Are o suprafatg cam de 2840
hect., cu o populatie de 393
suflete ; o bisericg.
Pgdure e pe o suprafatg cam
de 183 hect.
E udatg de Urde§ti i Elanul
de 3 iazurT.
Vite marT cornute 56o, or
565, cal 29 §i porcr 80.
Urdesti, tirgu,sor, in partea de
E. a com. UrdWi, pl. Mijlocul,
jud. Fälciü, wzat pe dealul cu
acela0 nume, cu o populatie de
Ioo suflete. Dateazg de la 1842.
Urdesti, sat, reedinta com. Urde§ti,
pl. Mijlocul, jud.
a§ezat pe valea piriuluT Cu acela§T
nume, in partea de V. a comuner,
cu o suprafatg de 125 hect.,
dimpreung cu satul Cirpe§ti
cu o populatie de 116 suflete.
Urechesti, com. ?uf. i sat, jud.
Gorj, pl. Ocolul, situatg parte
pe deal §i parte pe lingg §oseaua
comunalg, intre cgtunele
Vgcarea i Tglve§ti.
Pirlul Slaciul o udg in par.
tea despre N.
Are o suprafatg de 793 hect.,
Cu o populatie de 950 suflete ;
o coalg §i 2 bisericT, una ziditg
in 1840 alta din 1888.
691 URECHWI
Locuitorir posedg : 6o plugurr,
Ioo care cu bol i vacr, 3 cgrute
Cu caT, 432 vite marT cornute,
42 cal, 480 or §i capre
190 rimgtorT.
Comunicatiunea se face prin
§osele comunale, care o pune
In leggturg cu Cirbe0, Vgcarea
com. Ia§i, legindu-se ast-fel
Cu calea nationalg
Urechesti, com. rur., in judetul
Putna, plasa Rgcgciuni, situatg
pe malul ridicat al Trotu§ulul,
unde se intinde sub forma unur
pod4 foarte frumos, la 8 kil.
de re,edinta p14er §i la 52 kil.
de Focpni, formatg din 2 cltune:
Urechqti-d.-j. i Urechqtid.-s.
Are o populatie de 543
suflete ; o bisericg parohialg, cu
hramul Buna-Vestire ; o §coalg.
Locuitorir posedg : 53 plugurf,
I grapg de fier ; 533 bor, 174
vacT, 34 cal, 481 or §i 115 timNtorT;
162 stupT de albine.
Urechesti, com, rur., in jud.
R.-Sgrat, pl. Marginea-d.-s., pe
Hui Oreavul, la 26 kil. spre N.
de ora§ul Rimnicul-Sgrat, §i in
partea de E. a plg§iT, la 9 kil.
spre N.-V. de com. Plginwi.
Se invecine,te cu com. Popeti,
la 2 kil. ; Bude§ti la 3
kil.; Cote§ti, la 5 kil.; Borde§ti,
la 9 kil.; Dragosloveni, la io
kil.; Odobasca, la 12 kil.; §i Lacul-lur-Baban,
la 13 kil.
Se mgrgine§te la N. cu com.
Budqti i Cotqti, de care se
desparte prin Piriul-Circer
dealul Urechqti; la E., cu com.
Pope§ti ; la S., tot cu aceastg
comung ; la V., cu comunele Lacul-lul-Baban
i Dealul-Lung, de
care se desparte prin dealul
Mggura, ale cgrer ramificatir brgzdeazg
partea vesticg a comuna
In partea de N. este brgzdata
de ultirnele ramificatiunT

URECHETI 692 URICHENI
ale Dealulta - Cornitelor : la E.
dealul Urecheti, iar la S. dealul
Palanca, si udatg de riurile:
Valea.CirceI, de la V. la E.,
despartind'o si de com. Budesti ;
Oreavul, ce o udg la V. si la
S., trecind prin mijlocul comuna;
Varzarul ce o uda la V., aflu
ent al riulut Oreavul.
E forman din Urechesti (resedinta),
in partea de E. a comunet,
pe malul sting al Hulla
Oreavul; Palanca, in partea
de V. a corr unel, la 670 m.
spre S.-V. de cgtunul de rese
dintg, pe malul drept al riurilor
Oreavul ii Varzarul.
Are o suprafatg cam de 1396
hect ; o populatiune de 1675
suflete ; 3 biserid: Sf. Dumitru,
in Urechesti, ziclitg la 1837 de
catre clucerul Toma si familia
sa ; Sf. Nicolae, in Palanca, zidita
in 1840, de aceiasY si Schi
tul-VarzarestI (v. a. c.); o ,coalg,
fundatg in 1892 de locuitort.
Locuitorit posedg : 120 plugurY,
580 capete de vite.
Cal : spre Budesti Golesti, spre
com. Cotesti, Blidare, Cirlige-
Virtescoi, spre Plginesti-Rimnicul-Sgrat,
spre Lacul-lut-Baban,
Dealul-Lung, Odobasca
spre Bordesti-Dumitresti.
Ureche§ti, sat, cu 325 suflete,
jud. Dolj, pl. Ocolul, com. Motoci
(v. a. c.).
Ureche§ti sat, resedinta com.
Ul echesti, jud. R.-Sarat, in pl.
Marginea d.-s., in part ea de
E. a comunef, pe malul sting
al riulut Oreanul, asezat in cimp,
la poalele dealulut Urechesti.
Mal' purta numele de Urechestidin
- Vale, spre deosebire de
Ureche?ti-din-Deal, acum Podul-
Laculur, care depinde de com.
Odobasca Are o intindere de
1026 hect., cu o populatie de
1210 sufl.; o bisericg si o scoalg.
Ureche§ti, alt nume al cdt. Nisipuri,
com. Dobrotesti, pl. Balta-
Oltul-d.-j., jud. Romanati.
Ureche§ti, stalie de dr.-d.-f.,jud.
Putna, pl. Racaciuni, com. Urechesti,
pe linia Adjud.T. Ocna,
pusg in circulatie la 22 Iunie
1884. Se aflg intre statiile Adjud
(8,8 kil.) i Mea (8,5 H.).
Ingltimea d'asupra nivelul uY Mgrit
de II6,75. Venitul acesteI
statit pe anul 1896 a fost de
23049 leí, 85 banY.
Ureche§ti- de-Jos, cdtun, cu 360
locuitorY, resedinta comuneY cu
acelas nume, pl. Rgcaciuni, jud.
Putna, asezat pe maiul Trotusulut,
mg jos de cat. Urechestid.-s.
(V. Urechesti, cotnung).
Ureche§ti - de -Jos, nuntire veckre
a cdtunuhtr Palanca, pendinte
de com. Urechesti, jud.
R.-Sarat.
Ureche§ti-de-Sus, numire mata
a cdtunulur Podul-LaculuI,
pendinte de com. Odobasca, jud.
R.-Sgrat.
Ureche§ti-Podul-Laculul, mo-
,sie a statulut, in jud. R..Sgrat,
pl. Marginea-d.-s., comuna Urechesti,
pe care se afla intinsa
pgdure Varzäresti, de 1500 hect.
Urechia, munte, in com. Predealul,
pl. Pelesul, jud. Prahova,
situat intre valea Urechia i Cazacul
si pe care se aflä o fabrica
de var hidraulic.
Una, cdtun, com. Frunzarul, pl.
Siul-d.-j., jud. Oltul. Situat pe
hinca Oltultif, linga tnalul drept
al Siulut, la 4 kil. spre S.-E. de
Frunzarul, resedinta comuna (V.
comuna Frunzarul).
Uricani, sat, jud. Iasi, pl. Stav-
nicul, com. Miro)lava, situat pe
valea dintre dealurile Holmul
Uricani, cu 387 suflete, o bise.
rica si o moarg de apg.
Pe dealurile din jurul acestuI
sat sunt multe vit, care produc
vinurI renumite pentru calitatea
lor.
Uricani. VezI Uriceni, comuna,
in plasa Cosula, judetul Dorohoiti.
Uricari, sal, in jud. Tutova, com.
Avrarnesti, spre N. de satul Avrgmesti,
Cu 154 locuitorY..
Uriceni, com. rur., situatg in partea
de N.-E. a pEsel' Cosula,
jud. Botosani, pe valea piriulut
Miletinul i dealurile ce mgrginesc
Miletinul, si formatà din
satele Bosinceni, Chitoveni, Stahna,
Tamba i Tulburea.
Are o suprafata de 1956 hect. ;
o populatie de 1680 suflete ; 2
bisericT, Cu 2 preott si 3 cintgrett
; o scoalg mixta; 3 iazurt,
2 morI de apg si 4 hect. vit.
Vite : 133 bol i vacY, 50 cal',
779 oT, 5 capre i 6 pord.
Prin comuna trece calea nationalg
Botosani-Hirlati.
U richeni, com. rur. §i sat, in jud.
Neamtu, pl. de Susigijlocul, spre
Sudul dealulut numit Pgdurea-
Grasi, intre satele Petricani.d.-s.,
Petricani-d..j. si Julfeni, spre V.
(com. Petricani) i satele ROdeni
i Pastrgveni (com. Pgstrgveni),
spre S.-E. Are o intindere
de 1812 hect., cu o populatie
de 1487 suflete ; i bisericg, Cu
preot si 2 dascalf ; o scoalg ;
2 morY de apg.
Teritoriul com., strabgtut dealungul
pe piriul Topolita, nu
prezinta de cit podise mict, sesurt
i val intinse, inclinate pu-
;in catre E., care sunt foarte
priitoare cerealelor si finetelor

URJUGOAIA 693 URLEASCA
Urjugoaia O Muqita, p lidurt
ale statuluT, in intindere de 1500
hect., situate intre plaiurile Pelepl
,i Varbilgul, jud. Prahova.
Urlani, aria, jud. Brgila, la 6
kil. spre S.-E. de satul Scortarul-
Noti, pe platoul de N. al jud.
din com. Scortarul-Noil, aproape
de hotarul com. Movila-MireseT.
Urlati, com. rur., re,edinta pla§eT
Cricovul, jud. Prahova, situat
pe malul sting al riuluT Cricovul-Sgrat
§i pe valle : Seinan,
Urloiul, CringuluT, NucetuluT,
PietreT, BobuluT ,i HumeT, la
450 latitudine N. .5i 230,54 longitudine
E. §i la 20 kil. de Ploe,ti.
In comuna sunt maT multe
dealurr, din care cel maT principal
este cel dup. malul drept al
CricovuluT-Sarat, ramificatie din
Dealul-Mare, cu directia N.-S.-V.
Pe aceste dealurT se cultiva griti,
porumb li puting secará'.
Pana la anul 1775, s'a numit
Satul Urlati. De la aceastg data
a purtat numirea de tirg, unde
dupg traditiune se scoborail
locuitoril dupg dealurile vecine
spre a se aduna la urlgtoare,
adicg la tirg.
Pe la 1678, ar fi purtat numele
de gSaac,, din judetul
Saac ,i de 4 Neqeteasca», dupg
un hrisov al luT Duca-Vodg,
prin care se da posesiune nmia
Nec§eteasca preoteseT Ana a
preotulur Dimitrie Stancul Largiul,
zicind : esa le fie lor ocing
li copiilor lor, in Urlati, ce se
chiamg i Neqeteasca ».
Se compune din 14 catune :
Coteni, Marun ti,u1, Valea-Seman,
Valea-Urloiul, Valea-CringuluT,
Valea-NucetuluT, Valea-Bobulul,
Orzoaia, JarcalaT, Valea-PfetreT,
Arionqti-VechT, Arione,ti-NoT,
Humel §i Cherbea, avind o populatie
de 4500 locuitorT, 9 bisericT
(una apartinind caser Em.
Pache Protopopescu), o coalg,
o pepiniera de vita americana
a statuluI, un spital rural, 2
morT §i I piug.
Are o suprafata de 4500 hect.
Parte din locuitorT sunt finproprienritT,
parte embaticarT ,i
foarte putinT mopenT. La 1864
s'al:1 improprietarit io 1 locuitorT,
pe mo§ia comuneT O a§ezgmintuluT
Coltea.
ET posedg : 75 cal, 38 lepe,
250 vacT, 7 bivolr, 30 capre,
80o oT, 250 porcT.
Diferite §osele 'T inlesne§te
comunicatia spre Albe§ti-Paleologul
pi Iordachianul.
Se margine,te cu comunele :
Iordgchianul, Ceptura, Valea-Cgluggreasca
§i Albepti-Paleologul.
Urlati, com. rur., in partea de
N. a pl4e1 Mijlocul, jud. Falca'',
marginal la E. cu com. chiopeni,
la V. cu Grumgzoaia; la
S. ca Hurduji O la N. cu Criste,ti,
Se intinde pe valea §i dealurile
din stinga ElanuluT. E
formatg din satele: Plotone§ti
,i Urlati, pe o suprafatg cam
de 2700 hect., cu o populatie
de 699 suflete.
Are 2 bisericl, cu 1 preot §i
2 dascalT.
Vite marT cornute 561, di
971, caT 74 ,i pord 200.
Urlati, sat, In partea de N. a
com. Gorbgnqti, pl. Miletinul,
jud. Boto,ani, cu o populatie
de 144 suflete.
Se mg numea O Tote§ti-
Ruset.
Urlati, sat, in jud. Falciii, com.
Urlati, pl. Mijlocul, a§ezatl pe
valea piriuluT Elanul. Are o suprafatg
de 1700 hect. (din care
572 hect. pgdure), 490 locuitorT
§i o bisericg.
Urlati, perdure, pe mo0a Virful-
ampuluT, pl. Berhometele, jud.
Dorohoiti, care, impreung mi ;
Humaria, Piriul-Arinilor, Podi§ul,
Gavanul, FaguluT, Puhari, Rgdiul
,i Mavrodineasa, formeazg un
singur trup in suprafata de 1430
hect.
Urlätoarea, pida, jud. Prahova,
izvorepte din poalele muntilor
Jepi, curge foarte repede §i zgomotos
prin cgt. Poiana-TapuluT,
com. Predealul, pl. Pele§ul, §i,
in partea de E. a acestuT catun,
se impreung cu Valea-BabeT,
varsindu-se apol in riul Prahova,
pe malul drept, tot in raionul
cgt. Poiana-TapuluT.
Este renumitg pentru frumoasa
eT cascada, de pe poalele
muntilor Jepi.
Urlätori, clitun al com. PleFoi,
jud. Buzga, Cu 500 locuitorT.
Are subdivisia Pietripl. Ad se
afla o' mica ,i foarte vechie bisericg.
Urläteanca, mosie cu peldure, pe
care la 1864 s'el improprietgrit
parte din locuitoriT comuna Ceptura,
pl. Cricovul, jud. Prahova.
Urleasca, com. rur., pl. CalmatuiuluT,
jud. Brgila, situatg pe §es.
Se margine,te la N. cu lacul
Coada-EnceT O Lutul-Alb, la S.
cu Bordeiul-Verde, la E. cu Osmanul
§i la V. Cu Ianca. Are
o suprafatg de 10880 hect., cu
o populatie de 1182 suflete ; 1
bisericg, construitg la 1861 cu
hramul Sf. VoevozT, cu 2 preotT,
1 cintgret O 1 paracliser; 1 cimitir;
1 §coalg, .infiintata la
1860.
LocuitoriT posedg : 1208 bol,
713 vacT, jo bivolT, 25 taurT,
354 viteT, 790 caT, 4 magarT,
3740 oT, 583 rimatorT.
Suhatul vitelor e de loo hect.
Pcqta vechle Brgila - Bucu-

TALEASCA 694 URVUEM
reSi trecea prin punctul Hanul-
Ton-Jet
Drumurr: la Silistrarul, spre
E., io kil.; la Scortarul-Vechiti,
spre N.-E., prin G ara - Muftiul
13 kil. ; la Movila-MireseT, spre
N.-V., 10 kil. ; la SutWi, StrAbgend
calea feratg, pe la Cantonul
125, spre V., 20 kit.; la
Peri§orul, spre S.-V., 17 kil.;
la Bordeiul-Verde, spre S., ii
kil. ; la Barierg, spre N.-E., 29
kil.; la Osmanul, spre E., ti kil.
Urleasca, sat, Infiintat la 1859,
jud. Brgila, situat in mijlocul
cornuneT -cu acelag nume, la 29
kil. spre S.-V. de Brgila. Are
482 locuitorT. (V. Urleasca, com.
rur.).
Urleasca, stafie de dr.-d -f., jud.
Brgila, pl. Ianca, com. Urleasca,
pe unja pus g in
circulatie la 13 Septembrie 1872.
Se aflg intre statiile Ianca (8,5
kil.) i;i Muftiul (8,7 kil.). Ingltimea
d'asupra niveluluT MgriT, de
Venitul acesteT statiT pe
anul 1896 a fost de 13767 leT,
95 banT.
Urle§ti, sat, in jud.
com. Mgci§eni, pl. Zimbrul, ceva
maT sus de cgtunul Corni. (V.
Mgc4eni, com.).
Urleta, sat, jud. Prahova, com.
rur. Bgne,ti, plaiul Prahova.
Urlu-Chioi, sat, cu 24 locuitorl,
In jud. Constanta, pl. Mangalia,
cgtunul comuneT Musurat, situat
in partea septentrionalg a plg§eT
mal mult central a comuneT,
la 2i/2 kil. spre S.-E. de cgtunul
de re,edintg, Musurat.
Urlueni, com. rur., in jud. Teleorman,
pl. TeleormanuluT, la
extremitatea de N.-V. a judetuluT,
situatg parte pe dreapta
riuluT Cotmeana, parte pe stinga.
Are doug cgtune : Tome§ti
Lereni. E sitnatg la 29 kil, de reedinta
judetuld, 48 kil. de Ro
§iori, 8o kil. de Alexandria
12 kil, de gara Stolnici.
Se mgrginqte la N. cu hotarul
com. Martalogi din jud.
Arge§, la S. ca al com. Malul,
la E. cu cimpia Burdel, §i la
V. cu hotarul com. Buze§ti, din
jud. Olt. E udatg de riul Cotmeana
§i de diferite
Suprafata comuna este de
aproape 1300 hect, cu o populatie
de 1403 locuitort
Vite : 727 vite cornute marT,
2971 or, 143 caT, §i 435 porcT.
Aci se tine de trel orT pe an
tirg, la Ingltare, la 15 August
Ja 8 Septembre. Tirgul Urluenilor
este foarte renumit, nu
numaT in jud. Teleorman, dar
§i in judetele vecine.
Cal: §oseaua judeteang care
strgbate interitoriul comuneY ;
o ramurg de osea vecinalg ducind
spre com. Buzescu din jud.
Olt ; osele vecinale intre cgtune.
Are o §coalg mixta ; patru bisericT,
deservite de 3 preop
3 cintgretT. Cea mar importantg
este biserica din cgt, de re§edintg
Urlueni, cu turle in stil
bizantin. Una din bisericT servete
de paraclis la cimitirul com.
Biserica din Urlueni s'a zidit
pe timpul domnieT fui Mavrogheni
§i al MitropolituluT Grigorie,
serbeazg Adormirea Maicel
DomnuluT; 25 anT a stat r4e,
netencuitg, i apol a fost terminatg
i zugrgvitg, dupg cit
se vede din inscriptia de la
u§a bisericeT, de cgtre «clascglul
Blaicu ot Cimpul-lung i dascglul
Nitu ot Pite§ti » , amindor zugravr.
Urlueni i cgtunele Lerqti
§i Tome§ti, sunt sate foarte
vechl de momea Pe lingä cl
se ggsesc mentionate prin diferite
documente aflate pe la
locuitorT, apoT le vedem trecute
In nomenclatura satelor din
secolul XVII, citeg trele osebite,
ca sate importante i populate.
Multf din mopenT 0-ati
vindut pgmintul ; totu,T marea
maioritate a proprietarilor din
aceste dota sate, este compusg
astgzI mal mult din mopenT.
In imprejurimile comunel s'ati
fgcut multe descoperirT archeologice.
In partea despre cimpia
Burdel reapare urmele drumuluT
luT Traian, cgruia locuitoriT
iT zic, p'aci ca §i pe la Dungre,
Troianul, ale cgruT urme dispar
pe la com. Mgldgieni ; in apropiere
de acest drum se vgd incg
urmele a doug intgriturl de pgmint
roOti ars, ocolite cu §anturT,
in care s'ati ggsit vase de
diferite forme i unelte de reabel.
Atit Troianul cit i cele
doug intgriturT aü fost arate de
catre locuitorT. Intre cele doug
intAriturI este o mggurg micg,
cgreia locuitoriT IT zic Mggura
de la Cetate». Putin maT departe
de Urlueni, in apropiere
de gara Corbul, este Brazda
luT Novac. Apropierea acestel
brazde de Troian, urmele intgriturilor
mentionate i obiectele
ggsite, sunt o dovadg cg in timpiT
ceT maT depgrtatT imprejurimile
Urluenilor ali avut o deosebita
importantg.
Inteun studid recent al d-luT
Gr. Tocilescu, asupra drumuluT
lui Traian, fgcut in urma unor
lungT i minutioase cercetIrT,
cl-sa stabile.,te in mod neindoios
cg drumul de la Urlueni este
continuarea TroianuluT de la
Dungre i cg, intgriturile, ,anturile
i mggurile, inOrate in
tot cursul luT, nu puteail fi altceva
de cit posturT de observatiune
pentru siguranta drumuluT
care, probabil, ducea spre munte.
Urlueqti, sat, Cu 87 familiT, jud.

URLUEsTI-BXBEN1 695 URSETEI
Arge§, pl. Topologul, com. rur.
Urlue§ti-Blbeni (v. a. c.). IT maT
zice i Cepari-Urlue§ti.
Urluegti-Bäbeni, com. rur., jud.
Arge§, pl. Topologul, la to kil.
de com. rur. Tigveni (re§edinta
subprefecturel) i la 35 kil. de
Pite§ti. Se compune din satele
Cepari-Urlue§ti, Surpati i Valea-
Babit avind 914 locuitorT ; 3 bisericl
(in Surpati,': Urlue§ti
Valea-BabiT) §i o §coall mixta.
Vite : 800 bol i vacT, 44 cal,
160 01, 50 capre, 380 rimItort
Prin com. trec vgile Urluiasca
§i Vladislava, care se varsa in
riul Topologul.
Urluia, sat, cu 165 locuitorT, in
jud. Constanta, pl. Silistra-Noul,
cal, com. urb. Cuzgun, la 7 kil.
spre E. de re§edinta, or4elul
Cuzgun, pe malul sting al Oil
Urluia, la poalele de E. ale dealuluT
Curu - Alceac - Bair. VezI
Cuzgun.
Urluiasca, com. rur., jud. Olt,
pl. Oltul d.-j., situatI pe valea
riuluI Cungrea-Micg. Are o populatiune
de 557 locuitorl; o bisericl,
deservit4 de i preot §i
(lasca'.
Un numAr de 48 locuitorT s'ati
improprietArit la 1864. Mari :150
bol §i vacT, lo cal, ioo porcT,
152 oT.
Comuna Urluiasca se leagà prin
§oseaua judeteanl Drumul-Oil, la
N. cu §i la S. cu
Ib5ne§ti.
Urluiul, ?Id, ce izvore§te aproape
de com. IVIihle§ti-d.-s.,din jud. Olt.
Intrà in jud. Teleorman pe lingI
com. MAldIeni, apucI pe mo§ia
Ro§iorilor, trece prin corpunele
Belitori, Pmnlita, Bogdana, Spatlrei,
Furcule§ti §i, la com. Voivoda,
dupà ce-§l a mArit volumul cu
apele din pirgia§ele ce se vars1
inteinsul, se scurge in piriul C11mltuiul,
formind la acel punct
marT intinsurr mll§tinoase. Uralimentat
i de apele izvoarelor
ce se scurg inteinsul,
formeazI la com. Belitori,
Bro§teanca, Bogdana, Ulmeni §i
Furcule§ti, ele§tae, din care se
prinde mult pe§te lí se recolteazl
trestie §i papurl. Toate aceste
ele§tae ail zlgazurr pentru oprirea
apa
Urminigul, salí Hingani, sat,
jud. Baclii, pl. Muntelut com.
Vlsie§ti, situat pe valea piriuluT
cu acela§ nume, mal sus de satul
Vlsie§ti, la 800 m.
Are 300 hect. ; 309 locuitorT;
§i o bisericA ortodoxa, clAdità pe
la 1700 de un anume Sandu
Longhinescu.
Urminigul-Mare, ftfrni2, jud. Bacni,
pl. Muntelut com. VAsie§ti,
care obir§e§te din muntele Ta§buga,
com. Moine§ti, se incara
Cu piriia§ele : Moine§tilor, Iordana,
Plcurile,Poloboacele, Breablnul,
Ruptura, Nogea §i Urmini§ul-Mic
§i apoI se varsl pe
stinga Trotu§ulut mal jos de
confluenta AsAulut Are o lungime
de peste io kil.
jud. Baola,
pl. Muntelul, com. VAsie§ti,
care curge pe teritoriul satuluT
Cu acela§I nume. Izvore§te in
locul numit Nogea §i se varsI
in Urmini§ul-Mare.
Ursa, vechle numire a satuha Motoeni,
pl. Stani§e§ti, jud. Tecuciti.
Ursari, sat, alipit satulul Blrbule§ti,
pl, CimpuluT, jud. ralomita.
Ursati, catnn al com. Slobozia,
pl. Ocolul, jud. Gorj, situat spre
N.-E. de comuna §i pe malul
sting al apeT u§ita, sub Dealul
- Ursatilor. Are o suprafatX
de 128 hect. §i 129 locuitort
(Veif com. rur. Slobozia).
UrsAregti, sal, in jud. Roman,
pl. Moldova, com. RXchiteni,
spre N. de satul Rlcifriteni §i
la i kil. de el. Are 20 familit
Se numea mal inainte §i Iugani-din-Vale.
Urseiul, com, rur., jud. Dimbo
vita, plaiul Ialomita-Dimbovita,
situatI la N.-E. de Tirgovi§te,
pe vAT §i pe dealurile Sultanul,
Virful - lur - Coco, Virful-Banulut
Sultànelu i Virful-UrseiuluI.
Cursurl de apl sunt : piriul
Cricovul-Dulce, Urseiul, Valea-
Lacurilor §i Valea-Trestiet
In raionul comuneT este un
izvor cu apä sulfuroag §i doul
izvolre Cu apd sIratà.
Se compune din doul cltune
: Puturosul §i Urseiul, cu
745 locuitort :Are o bisericl
o §coall, 4 morY de apl.
Locuitoril posea : vacI, bol
capre ; pldure §i livezT.
Se invecine§te : spre E. cu
com. Prahovita-d.-s., plaiul §i
jud. Prahova; spre V., Cu Bezdeadul
; spre N., cu com. Ocina,
pl. §i jud. Prahova, i spre S.,
Cu com. Vi§ine§ti, despArtinduse
de Prahovita §i Ocina prin
dealurI §i pXdurl, de Bezdeadul
prin dealuri, iar de Vi§ine§ti e
nedespgrtitl. Se leagl cu Prahovita
prin osea vecinall, Cu
Bezdeadul prin drumurI ne§oseluite
§i cu Ocina prin potecT
de picior.
Urseregti, sal, cu 480 locuitorT,
com. rur. Pau§e§ti-Otlgul, pl.
Ocolul, jud. Vilcea. (V. Plu§e§ti-
Otgsgul, com. rur.).
Ursetel, altun, al com. Slobozia,

URSOAIA 696 URSI
pl. Ocolul, jud. Gorj, spre N.-V.
de comuna. Are 253 hect. si
402 locuitorT. (V. Slobozia, com.
rur.).
Ursoaia, com. rur., jud. Olt, pl.
Mijlocul, situata pe Ola Plapcea,
sub coasta Golasul, la 28
kil, de capitala judetului si la
6 kil, de resedinta plaseT.
Se compune din 4 catune :
Stanislavesti, Baceni, Ciuciul
Pitigoesti. Are o populatie de
690 locuitorT ; o scoala, infiintata-
la 1860 ; o biserica, in Ciuciul,
zidita in 1819.
Teritoriul comuneT are o suprafata
de 2266 hect.
O osea comunal a strabate
comuna de la N. la S., drept
prin Cu comunele vecine
se leaga numai prin drumurT
naturale.
La V. de comuna se afla surpAtura
unuT deal, formatà din
malul drept al girleT Plapcea,
numit Golasul. Doua vilcele,
Adincata i Ursoaia, taie acest
mal si dati in Plapcea, prin com.
La E., teritoriul e udat de
gira Plapcea, care curge de la
N. la S.
La N. se vede trecind BrazdaluT-Novac,
ce-I maT zice i Troianul.
La S.-V., in muchia dealului
Ursoaica, fine cit. Pitigoesti,
se afla o ridicatura de pamint,
numita de locuitori Cetatuia sail
Dealul-Cetatei.
Se limiteaza la N. cu com. Sinesti
la E. cu Buzesti ; la S.
eu Icoana si la V. cu cat. Bacea,
com. Timpeni.
Ursoaia, sat, Cu 140 suflete, jud.
si pl. Arges, com. rur. Bascovele
(v. a. n.).
Ursoaia (Tigäne§ti), clttun, al
com. Rusiavatul, jud. Buzati,
Cu 400 /ocuitori.
Ursoaia, sat,, in jud. Mehedinti,
pl. Dumbrava, com. rur.
Ursoaia, sat, cu ri8 locuitori,
jud. Roman, pl. Fundul, com.
Negri, spre S. de satul Negri
si la 2 kil. de el, pe malul sting
al riuluT Siretul.
Ursoaia, pichet vechifi de fronfiera
pe Dunare, in dreptul satuluT
Buliga, pl. Borcea, jud.
Ialomita..
Ursoaia, lira de lnuntr, jud. Baen,
pl. Trotusul, cat. Caiutul, ce
se intinde de la obirsia CaiutuluT-
Mare, pe limita comunelor
iutut i Casinul pana in muntele
Coa-rnele, de pe granitC Face
parte din sira Zabrautilor. MaT
are virfurile Seciul, Puturosul,
Negura (500 m.) si Cranc (5 10 m.).
Ursoaia, vdlcea,jud. Ilfov, care'si
ja nastere din cap3ttil cat. Ordoreanu
i dupa ce face mal
multe cotiturl spre E., p*AnX ce
trece pe urmele vechiuluT sat
Ordoreanu, ia directiunea spre
S., facind o mare curba ; apoi
strabate in curmezis centrul tnosiilor
Slobozia. si Clinceni, trece
prin apropiere de satul Poeni
si se pierde in matca Argesu-
10.
A fost in vechime albia salí
matca riului Arges, care cu timpul
'si a sapat alta =tea. NumaT
cind Argesul vine prea
mare, Tese din matca sa i 'si
face drum si prin aceasta valcea.
Aceasta insa se intimpla foatte
rar; ca la 1864 si 1880. Partea
de valcea ce strabate in
curmezis numai mosia Slobozia
Clinceni se nntneste Ursoaia;
lar partea ce trece pe Ruga
satul Cornetul se numeste Balta,
caci, In adevar, are aspectul
une( baltr.
Ursoia-Crivina, piidure, in jud.
Buzeil, com. Rtasiav3tul, cat. Ursoaia,
proprietate a statuluT, pendinte
de Episcopie ; are 1154
hect., cea mar mare parte tufa
seculara ; situata pe mosia Ti
gAneti-Ursoaia.
Ursolea, sat, spre S.-V. de satul
Armasoaia, pl. Racova, jud.
Vasluiri, situat pe valea Ursoaiei.
infiintat in 1864, si are o
suprafata de 224 hect., cu o
populatie de 332 suflete
Ur§ani, sat, com. rur. Rimnesti,
plaiul Horezul, jud. Vilcea, cu
o populatiune de 403 locuitort,
o biserica, fon -lata de vataful
Ion Ur sanui la 1805.
Ur§i, com. rur., jud. Arges, pl.
Oltul, la 28 kil. de com. rur.
Tigveni, resedinta subprefecturet,
si la 27 kil. de Pitesti. Se
compune din satele Ursi-din-
Deal i Ursi din-Vale, avind 990
locuitorT, 2 biserici si o scoala.
Vite 270 bol i vacI, 15 cal,
235 oi, 23 capre, 115 rImXtorI.
Ur§i, com. rur., jud. Olt, pl. 01tul-d.-s.,
dompusg din 4 cAtune:
Afumati, Vilvoiul, Tufari si Do.
brienesti. E situata pe valea
Cungrisoara si pe dealurile Afumati,
Tufari i Dobrienesti, la
38 kil, de capitala judetului si
la ro kil, de a plaseT.
Se margineste cu comunele :
Cornatelul, Alunisul, Fagetelul,
Parosi, Dobroteasa, Otesti-d.-s.
si VaT-de-El.
Are o populatiune de 932 locu!torT;
2 bisericT (la Vilvoiul
Afumati), cu 2 preoti; o scoala,
infiintata, la 1863; 2 morT.
E brazdata de dealul Afumati,
spre N.-E. de centrul comuna'
i Dobrienesti, spre S.-E.,
pe care se cultiva tot felul de
cerealei care servesc i de izlaz

Ilitl. 697 URZICENI
Gugul ,i Cungripoara, in care
se varsg vAile Panul, Baican,
Sucetul, Stilpi, Fggetelul, Porcul,
lije, Ursul, Margarita, Obrezana
pi Leurda, udg com. Urpi.
O posea comunal, care incepe
din hotarul com. Pro, trece prin
cgt. Afumati, coboarg dealul
Afumati, spre E. pi apoT tine
valea Cungripoara spre S. pgng
In com. Var-de-ET.
Ur§1, com. rur., pl. Cerna-d.-s.,
jud. Vilcea. In vechime aceastg
comung a fost situatg pe maT
multe vil din coprinsul eT ; in
urmg insg locuitoriT s'ati adunat
la un loc, pi pentru-cg cea maT
mare parte a comuneT era pe
valea UrsuluT, a5 numit pi com.
«Urpi D .
Este situatg pe valea riuluT
Luncavgtul, la 30 kil., de re,edi%a
judeWluT pi la 25 kil, de
a plApeT.
Se mgrginepte cu com. Genu
neni, Popepti, Modoia ,i Cucepti.
Are o populatie de 572 locuitorT,
2 bisericT : «Sf. Ion Botezgtorul
), fonda tg la anul 1817
pi «Buna-Vestires ; o pcoalg, infiintatg
la 1889; 2 morT.
LocuitoriT sunt mopnenT. ET
ati io cal, 295 bol', 164 vacT,
207 capre, 50 di i 311 pord.
Are o posea care duce din poseaua
judeteang, de la com. S11vitepti,
spre Horezul.
E brgzdatg de dealurile : DanciuluT,
D'ida nuluT, Pgpupoiul,
Mopneni, CoastadvaneY pi Bgtoaia
(v. a. n.) pi udatg de vgile: Badel,
Jarostea, Pgpupoiul, Socetul pi
UrsuluT (v. a. n.).
Ur§i sal Starita, mo,rie, cu o
intindere de 200 pog., jud. Argep,
pl. Oltul, proprietate a statuluY,
fostg pendinte de schitul
Flgminda.
Ur§i-din-Deal, sat, cu 590 lo-
cuitorT, jud. Argep, pl. Oltul,
com. rur. Urpi (v. a. n.). Are
bisericg, «Sf. Gheorghex.
Ur§i-din-Vale, sal, cu 400 locuitorT,
jud. Argep, pl. Oitul,
com. rur. Urpi (v. a. n.). Are
bisericg, cAdormirea».
Urumbei, com. rur., jud. Constanta,
pl. Hirpova, in partea
de N. a judetuluT, la Tor kil.
spre N.-V. de orapul Constanta,
capitala judetulta pi in cea de
N. a pl4eT, la 44 kil. spre N.-E.
de orgpelul Hirpova, repedinta
eT, pe piriul Urumbei (Aiggr-
Ahmet), pi pe un teren accidentat
de cite-va dealurT, avind
de la 8o ni. pgng la 220 m. ingltime.
Formatd din cgt.: Urumbei
(repedinta), in partea de E., pe
malul drept al riuluT Urumbei
(Rapt-Dere), aproape de izvorul
sgil ; Fgggrapul-Noti, spre S., la
5 kil. spre S.-V. de repedintg,
pe valea Fgggrapul-Noli
Se mArginepte la N. cu com.
Cirjelari, jud. Tulcea ; la E., cu
com. Topologul ; la S., cu com.
Calla, pi la V., cu com. Ostrovul.
Are o suprafatg de 5760 hect. ;
populatie de 1336 locuitorT ;
2 bisericT ; 2 pcoale ; 3 morT cu
aburT, una pe apg.
LocuitoriT posedg peste 6500
vite, maT cu seamg ol pi bol.
Cgile de comunicatie : drumutile
comunale ce unesc satele
filtre ele pi cu cele invecinate
ca Topologul, Ostrovul, Calfa,
Cirjelari, Dgeni, Rahman, etc.
Pe teritoriul com., spre N.-V.,
pe malul drept al pirtulul Aiggr-
Ahmet, la t kil. spre N. de
satul Fggärapul-Noil se ggsesc
ruinele satuluT Sempeler, azT Siliptea.
Satul hind distrus de incenditi,
locuitoriT s'ari refugiat
In Fgggrap.
Urumbei, sal, Cu 545 locuitorT,
In jud. Constanta, pl. Hirpova,
cgtunul de repedinta al comunel
Urumbei.
Urzica, com. rur., la V. plgpeT
Balta-Oltul-d.j., jud. Romanati,
formatg din satul cu acelag
nume, situatg pe un teren pes,
aproape de hotarul judetuluT.
Se invecinepte cu domeniul Sadova
pi se aflg la 18 kil. de Corabia
pi la 29 kil. de Caracal. Altitudinea
terenuluT d'asupra niveluluT
MgreT este de 120 m.
Are o bisericg, cu hramul
Adormirea-MaiceT-DomnuluT, ziditg
In 1887 pi deservitg de 1
preot pi 2 cintgretT; o §coall
mixtd.
Vite : 1090 vite marT, 1400
vite micT pi 260 rfingtorr.
Urzica, mo,rie a statuluT, lingg
com. Urzica, din jud. Romanati,
cu o arendg anualg de 24000
leT (1887-88). Are o pgdure
de 80 pog., pendinte de mgngstirea
Sadova.
Urzica-Mare, sal, in jud. Dolj,
pl. Bgilepti, com. Urzicuta, apezat
pe Hui Desngtuiul, Cu 493
suflete.
Urzicarul, loc izolat, jud. Mehedinti,
la poalele munteluT Gtrdomanul,
pe partea dreaptg a
riulta Cerna, tuteo pozitie frumoasg.
Ad i este pichetul de la
capul plaiuluT Girdomanul. Din
acestloc izvorepte deodatg Cerna
Urziceanca, sal, jud. Ilfov, pl.
Znagovul, com. rur. Ciocgnepti
(v. a. n.), spre N. de satul Ciocgnepti
§i pe malul sting al riuluT
Ciorogirla. Are o suprafatg
de 277 hect. pi 171 locuitorT.
Urziceni, com. rur., in jud. Ialomita,
pl. CimpuluT, situatg pe
partea stingä a piriuluf Sgrata,
66700. Mareta DIctionar asografic. roi. V. 88

URZICENI 698 USPENIA
invecinindu-se spre E. cu com.
Manasia i spre V. cu Barbulepti.
Se compune din satele Urziceni
(tirgupor) i Cotorca.
Are o suprafata de 4750 hect.,
cu o populati e de 2279 locuitoa
; 2 pcoale ; 2 bisericT, deservite
de 3 preoff pi 4 dascalT.
Se intinde din pirlul Sarata
spre N. pi coprinde 4 trupurT
de mopil, apartinind la maI mulp
proprietarT.
ImproprietaritT dupa legea rural
a din 1864, sunt 201 loc.
Teritoriul com, este udat de
piriul Sarata i brazdat de ValeaPlopuluT
pi de valea
Vite : 350 cal, 190 bol, roo°
oT, 15 capre, 20 bivoll, 5 asinT
pi 260 porcT.
Din comuna pleaca doua cal,
una spre Bucurepti pi alta spre
Slobozia.
Urziceni, tirgu,sor, in jud. Ialomita,
pl. CimpuluT, pendinte de
com. cu acelapT mune, situat pe
un teren putin ridicat, avind
spre S. piriul Sal-ata i spre V.
lacul ce formeaz1 baza val Siliptea
pi care poaita numele
guporuluT. La 2 kii. spre E. se
afll satul Manasia i spre V., la
3 kil., satul Barbulepti.
Pana la 1832 ala a fost capitaba
judetuluT Ialomita i purta
numirea de capitania ScaunuluT,
pentru cä aid era un comandant
militar pi repedinta ispravnicilor
judetuluT.
Are o populatie de 480 familir
; un biuroti telegrafo poptal;
un spital ; o farmacie ; o moara
cu aburT ; i coala ; doua bisericT,
una construita la 1828
alta la 1861, deservite de trer
preotT pi 4 dascalI.
Acest tirgupor, fiind situat in
centrul plapeT Cimpului, are un
comercig foarte viti. Aci se fac
peste an doua tirgurT de vite
pi un tirg sgptaminal pentru
manufacturT i altele.
LocuitoriT posea: 300 ca/,
150 boT, 600 oT, ro capre, 20
bivoll, 3 asinT i 200 porcT.
Spre S. pleacg calea nationala
Bucurepti-Urziceni i spre E., calea
judeteana Slobozia-Urziceni.
Urzice§ti, vechie numire a satu-
114 Martalogi (v. a. n.), judetul
Argep.
Urzici, sat, in jud. Roman, pl.
Siretul-c1.-j., com. Bahna, spre N.
de satul Bahna i Ruga dinsul, apezat
pe malul sting al piriuluT
Turbata. Are 371 locuitorT
o bisericä de valatucr.
Urzicuta, com. rur., jud. Dolj,
pl. Bailepti, la 49 kil. de Craiova
pi la 17 kil. de repedinta
plapeI, com. Bailepti, situata pe
ambele malurI ale piriuluT Urzicuta.
Se marginepte la N. cu comunele
: Intorsura, Lipovul
Segircea ; la S., cu com. Bistretul;
la V., cu com. Afumati
Siliptea-Crucel; la E., cu comunele
Birca i Giurgita.
Comuna se compunea in vechime
din doug. catune : Urzica-
Mare i Ionelele; azT se compune
din treI i anume: Urzicuta,
care este catunul de repedinta,
Urzica-Mare i Ionelele.
Are o suprafata de 15180
pog., cu o populatie de 213
locuitorT ; doug. bisericI, facute
de obptea locuitorilor; o pcoala
mixta; 6 cazane pentru facut
rachití; j moara cu aburT
3 de apg.
In Urzicuta sunt doua baltT
pi un mic iaz.
Vite : 248 vite marT cornute,
89 cal pi 140 oT.
Are un drum vechill numit
Drumul-DiuluT (VidinuluT).
Pe catunul Urzicuta se afta
mopia cu acelap nume, iar in
Urzica-Mare, mo,ia Buhana. LocuitorT
ail i6o pog. vil.
Urzicuta, sat, jud. Dolj, pl. Bairepedinta
com. Urzicuta,
cu 1392 locuitorT. (V. Urzicuta,
com. rur.).
Uscati, com. rur., In jud. Neamtu,
pl. de Sus-Mijlocul, situata catre
hotarul jud. Roman, de-alungul
piriuluT Valea-Alba.
Este formata din catunele :
Uscati, Razboeni, Borpeni (Borpepti),
Marginea, Poenele i Totoepti
pi are o populatie de 2261
suflete, 6 bisericT (tare care
pi un schit), cu 22 deserventr,
o pcoala, morT de aloa, herastrae.
Imapul are o intindere de 14
hect. pi nutrepte vr'o 2500 vite.
Comunicatia cu satele vecine
se face prin poseaua judeteana
Girovul-Tupilati.
Uscati, sat, repedinta com. Uscati,
pl. de Sus-Mijlocul, jud.
Neamtu, situat pe valea piriuluT
Valea-Alba, la 26 kil. de orapul
Piatra, format din trupurile
Lela pi Dramepti.
Uspenia, salí Uspinia, mdndstire
lipoveneasca, de calugarT, in
jud. Tulcea, pl. Babadag, com.
Slava-Ruseasca, apezata pe piriul
Slava-Ruseasca, in partea
centrala a plapel pi in cea vestia
a comuner, la 3 kil. spre
V. pi mal sus de sat. Slava-Rusa.
Pozitia sa este una din cele mal'
frumoase din tot judetul. Apezat
pe partea stinga a piriuluT
Slava, unde pamintul se ridica
in pante pi acoperit cu verdeata;
pe malul drept, dealurile se ridica
brusc acoperite cu padurT pe
la poale.
Este cea maT frumoasa biserica
din tot judetul. Are 50 calugarl
i in ea resida Episcoptil

U§URE1 699 UZUNUL
tutulor Lipovenilor din Dobrogea.
Apartine secter zisa : Lipovenir-cu-Popa.
U§urei, com. rur., jud. Vilcea,
pl. Oltul-d.-j., formata din satul
cu acela§ nume, situat pe valea
riuluT Beica, la 8o kil, de capitala
judetuluT i la 20 kil, de a
pla§eT.
Are o populatie de 822 locuitorY
mo§nenT ; o §coala i o
biserica, rezidita la 1843, pe
urmele une alte bisericT de lemn.
E brazdata de Dealul.Viilor,
plantat cu vil §i udat de valea
Beica.
Se margine§te cu com. Creteni,
Madulari, Dicule§ti iSu-
Uzlina, sat, in jud. Tulcea, pl.
Tulcea, com. Moru-Gliiol (v. a.
n.). Are 75 locuitorT.
Uzul, riti. Izvore§te din extremitatea
de S. a muntilor Ciculur
(Transilvania), patrunde in Tara
pe la trecatoarea UzuluT la satul
Poiana-UzuluT, jud.
Curge de la V. spre E. §i se
varsa in Trotu§, la Darmane§ti,
dupa un curs de 40 kil. dintre
care 21,375 kil. in com. Darmane§ti.
Intrarea sa in Tara se afla
la 6 kil. mar sus de Poiana. Se
incarca cu piriia§ele : Berzauti.
Izvorul-Alb, Tulburea, Groaza
§i Izvorul.Negru, pe dreapta, §i
Chinul, Coporia, Plopul
ia§ul-Chiticilor, pe stinga. Albia
riuluT e plina de bolovanT
pietre in tot lungul sàü i riul
e foarte repede. Linga Poiana.
§i la poalele munteluT Farcul
face o cascada numita Nasolea
sati Nasoaia. Acest riti deschide
pasul UzuluT §i e urmat in tot
lungul sati de un drum primitiv
pana la frontiera, de unde se
continua o osea impietrita.
Uzunlar, sat, in jud. Constanta,
pl. Mangalia, com. Edil-Chioi
(v. a. n.). Are o intindere de
1450 hect. §i 524 locuitorT,
toff Turcr.
Uzunul, com. rur., jud. Vla§ca,
compusa din cat. Calugareni-
Vartiade, re§edinta, Uzunul §i Buturugari
aT mcgtenitorilor fratif
Dimitriu, Calugareni-Mo§tenT §i
alugareni-Manastirer sati Crucea-de-Piatra,
a statuluT, situate
in gura \rail Uzunul, pe coasta
stinga a apeT Calni§tea, pl. Calni§tea,
la 31 kil. de Giurgitl, 34
kil. de Bucure§ti §i la 15 kil.
de Ghimpati, re§edinta pla§er. E
strabatuta de §oseaua
Bucure§ti.
Are 3 bisericT, in Uzunul,
dita la 1842, in Calugareni-Ione§ti,
cladita la 1874 §i in Calugareni-Mo§tenT,
cladita lar 836;
2 §co1T, in Uzunul §i in Calugareni-Ione§ti
; 3 morT de apa :
pe Neajlovul i 2 pe Calni§tea ;
5 podurr de lemn peste Calni§tea
§i ramurile el; 16
ciumT.
Loc. posea: 592 bol, 102
bivolT, 136 cal, 3200 oT §i 620
porct
Uzunul, cdtun, Uzunul, pl.
Calni§tea, jud. Vla§ca, situat in
gura vair Uzunul, in fata Calni§teT.
(V. com. Uzunul).

Vaca, insuld, pe Dungre, in jud.
falomita, pl. Ialomita-Balta, in
dreptul guriT vechl a riuluT Ialomita;
formeazg limita intre
jud. Ialomita O Brgila ; are pl-
§unT O pgdurT.
Vadislava, sat, jud. Argq, pl.
Topologul, com. rur. Cepari-Birsqti
(v. a. n.).
Vadul, sat, in jud. Roman, pl.
Fundul, com. Bozieni, spre N.-
V. de satul Bozieni, pe piriul
Bozoianca, cu 185 locuitorT.
Vadul-AneI, sat, infiintat la 1879
din 73 insurAteT, pe mo0a Vadul-AneT,
jud. Ilfov, pl. D'hubovita,
com. rur. BrAne,ti (v. a. n.),
situat la S. de BrAne§ti, pe malul
sting al vgieT Pasgrea §i la
S. pgdureT Buda-Tgiatg.
Se intinde pe o suprafatg de
824 hect., cu o populatie de
320 locuitorT.
Numgrul vitelor marT e de
179 §i al celor micT, de 350.
Vadul-Anel, ftddure a statulta,
pendinte de com. Brgnqti, pl.
Dimbovita, jud. Ilfov, in intindere
de 395 hect., formatg din
trupurile: Zarzgrul (250 hect.),
Cociocul (45 hect.) i Trgsnea
(loo hect.).
V
Vadul - de - Aramä, vechia numire
a satulut Vadul-Veje!, jud.
Roman, pl. Siretul-d.-s., comuna
Boghicea.
Vadul-Lat, cdtun al com. Obedeni,
pl. Neajlovul, jud. VlaFa,
pe proprietatea Clejani, situatg
la gura vgiel Drimbovnicultd,
unde aceasta dg in Neajlov.
Are 45 locuitorT.
Aci a fost statia a doua a
pcnteT vechT a drumulta OlaculuT
filtre Bucure§ti si Craiova.
(Vez! com. Obedeni).
Vadul - OaeI, pichet vechig de
frontierd, pe Dungre, in pl. Ialomita-Balta,
jud. Ialomita, in
dreptul satuluT Giurgeni.
Vadul-ParuluI, sat, in jud. Prahoya,
pl. Cricovul, com. Albwide-Mur,
cu 696 locuitorT.
Vadul-Pietros, sat, in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, com.
Fundul-Crgsani, situat la 12 kil.
spre S. de satul de re§edintg.
Are o populatie de 72 familiT ;
o coalg.
A fost situat pe tgrmul drept
al riuluT Ialomita, la marginea
de V. a pl4eT i sub coasta BgrAganuluf,
de unde s'a strgmutat
pe la 1885, mar spre S., pe dm-
pie, ir locul numit Putul-luT-Mo-
Petre. Se maT nume,te O Sirbi
O Horea.
Vadul-PIrlulul, mosie a statuluT,
jud. Prahova, pendinte de mgngstirea
Znagovul, care pe periodul
1886 96 s'a arendat cu
15000 leT pe an.
Vadul-Säpat,, com. sur. §i sat,
in jud. Prahova, pl. Cricovul,
situatg pe ambele malurT ale
girlelor Budureasca §i Scheianca,
la 35 kil, de capitala jud. li la
17 kil. de a pl4eT, pe o suprafatg
de 972 hect., cu o populatie
de 1092 locuitorT.
Are 2 bisericf, una cu hramul
SI. Gheorghe, ziditg la T881 §i
cea-l'altg, in 18 lo; o §coalg.
Parte din locuitorT sunt mo§nenT
; 63 s'el improprietgrit la
1864, pe moOile : Brincoveanca,
Meri§easca, Bltrina, Dgneasca §i
Ghenoaia. ET posedg : 22 caT li
iepe, 96 vacT, 6 bivolite, To capre,
725 of §i 262 pord.
E strAbAtutg de girlele: Budureasa
i Scheianca li de vgile :
AriciuluT, Ggvana, Gruiul, Valealur-Mop,
CapreT, StupineT O asi.
Se mgrgine§te cu com.: Caluggreni,
Tohani §i Fintinelele.
Vadul-SilistreI, pichet vechia de

VALEA-STANCHIT 702 VAIDEENI
frontierer, pe Dungre, in jud. Ialomita,
pl. Borcea, in dreptul cetgtir
Silistra din Bulgaria.
Va lea-Stanchil, Giulea saiiCretuleasca,
ciitun al com. Corbi-Ciungi,
pl. Neajlovul, jud.
Vlasca, situat pe dreapta NeajlovuluT,
la 40 kil. de Bucuresti
si la 75 de Giurgiti. (VezT Corbi-
Ciungi, com. rur.).
Vadul-Seicei, sat, in jud. Brgila.
(VezT Polizesti, din com. Bertestid.-j.).
Vadul-Vejei, sat, in jud. Roman,
pl. Siretul-d.-s., com. Boghicea,
spre S.-E. de satul Boghicea si
la 12 kil. de el, in marginea de
E. a judetulur. Are 506 locuitorT.
Inconjurat aproape din toate pgrtile
cu pgdurT. Drumul la acest
sat este foarte anevoios.
Vadulul (Gura-), Suditi sail
Vädeni, clltun al com. Tohani,
jud. Buzgil, Cu 470 locuitort
Vadurile, com. rur., in jud. Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, formatg din
cgtunele : Tarcgul, Oantul, Vadurile,
Agircia, Glburesti, Malicia,
Niteni, Podorgni, Prelunca
si Secul, cu o populatie de 1281
suflete.
Imasul are o intindere de 341
hect. si nutreste 3058 capete de
vite. Locuitorir, pe lingg agriculturg,
se ocupa foarte mult cu
pluggria.
Are 1 bisericg, deservitg de
un preot si un dascgl ; o scoalg ;
I piug pentru fgcutul sucmanelor ;
morT de apg.
Vadurile, sat, resedinta com.
Vadurile, pl. Piatra-Muntele, jud.
Neamtu, situat pe dreapta riulur
Bistrita la 9500 kil, de orasul
Piatra, cu o populatie de 427
sufl., 1 bisericg, o scoalg, 1 piug,
Vadurile, perdure, in com. Vadutile,
pl. Piatra-Muntele, jud.
Neamtu, cu o intindere de 1661
pogoane.
Val-de-EL com. rur., pl. Oltuld.-s.,
jud. Olt, compusg din 4
cgtune : Popesti, Merlicesti, Greeresti,
si Spgtari, situatg pe valea-Cungrisoara
si Dealul-Merlicestilor,
pe o suprafatg de 1500
hect., la 35 Idl, de capitala jud.
si la ro kil, de resedinta plgseI.
Are o populatiune de 850
locuitorT ; 2 bisericT (la Merlicesti
si Popesti) ; o scoalg, infiintata
la 1836.
Locuitorif sunt mosnenT, afarg
de 27 care s'el improprietgrit
la 1864, Cu 34 hect. ET ati 20
cal §i iepe, 55 bol, ro r vacT,
25 capre, 805 or si 102 porct
Are o osea comunal g legind-o
la N. cu com. Ursi si spre
S. cu Albesti.
Gira Cungrisoara udg com.
de la N. la S. si in ea se varsg,
tot in raionul comuner, vilcelele
Fggetelul, Gusterul, Mglaia, Priseceaua,
Glgmboaca, Slavul,
Sboistea, Purcarul, Oita si Lupoaia.
E brgzdatg de dealurile
Muscelul si Fggetelul.
Se mgrgineste cu comunele :
Otesti, Albesti, Optgsani si Ursi.
Vai-de-EI, certun al com. Drgggnesti,
fgcut la x 88o, pe proprietatea
Ludeanesti, jud. Vlasca.
(V. Drgggnesti, com. rur.).
Val-de-El, siArte vechie de sat,
in proprietatea Stgnesti, din sus
de domeniul Giurgiul, jud.
Vlasca.
VaI-de-EI, vedija numire a mdnerstiret
Slobozia, jud. Ialomita.
Val-de-El, sat, com. rur..Udresti,
pl. Podgoria, jud. Prahova, cu
910 locuitorT si o bisericg.
Vaideeni, com. rur. O sat, plaiul
Horezul, jud. Vilcea. i-a
luat numele din nefericirea fostilor
proprietarT, cgrora s'a luat
proprietatea de egumeniT mgngstirer
Bistrita. S'a inflintat
cam de 200 de anr de RominT
venitT din Transilvania.
Mar 'nainte purta numele de
Ferecati.
Este situatg pe ambele malurr
ale riulur Luncavgtul, la 42
kil, de capitala judetulur si la
5 kil, de a plaiulur.
Comuna, Cu izlaz cu tot, are
IT 1 1 hect.
Are o populatie de 3100 locuitorT
; o scoalg, fondatg pe la
1835 ; 2 bisericr : una reziditg la
1822 in locul une arse, si cea
l'altg filtre anir 1872-77 in locul
une alte bisericr de lemn ; 2
pive, 6 morr de mgcinat si I
hergstrgti pe riul Luncavgtul.
Locuitorir se ocupg cu agricultura
si facerea sindrileT de
brad.
S'ad improprietgrit la 1864,
pe mosia statuluT Vaideeni, pendinte
de mgngstirea Bistrita, cind
li s'el dat III 1 hect. ET MI: 44
cal, 800 bor, 753 vaci, 63 capre,
31050 or.
In raionul comuner sunt muntir
: Ursul, CIpItina, Balota,
Cgseria, Zenogile, Grosetul, Gropile-MarT
si Furnicelul, situate
la N. comuner, unde se fabricg
brinza.
Comunicatia se inlesneste de
soselele comunalg si vecinalg:
Vaideeni-Horezul si Vaideeni-
Recea.
In jurul comuner sunt locurile:
Richitele, Lazurile, Lunca,
Vgile si Dealul-Recir.
Vaideeni, mo,rie a statulur, jud.
Vilcea, situatg in comuna Vaideeni,
plaiul Horezul, fostg pendinte
de mgngstirea Bistrita, arendatg
(1888-93), impreung cu

VAIDEENI-CU-MUNT11 703 VALEA-AR1NILOR
muntil ce-Y apartin, Cu 3500 leí
anual.
Vaideeni-cu-Muntil, ddure a
statulut in intindere de 5582
hect., situata in com. Vaideeni,
plaiul Horezul, jud. Vilcea, formata
din trupurile : Vaideeni, Zanoagele,
Ursoaia O Padina (4038
hect.) i Ca4eria (1544 hect.).
Vaidomir, sat, in jud. IaLmita,
pl. Borcea, com. Rasa, situat
pe malul sting al bratuluI Botul,
spre E. §i in apropriere de satul
de rqedinta. Are 350 locuitorY.
Vaivasin-Bair, deal (120 m.),
in jud. Constanta, pl. Medjidia,
pe teritoriul com. urbane Medjidia.
Valair sat, cu 231 locuitort in
jud. Constanta, pl. Mangalia, eatunul
comunef Cheregi, situat
In partea de N. a pl4eT O a
comuna, la 5 kil. spre S. de
catunul de rqedinta Cheragi.
(V. com. Cheragi).
Valcani, cata, in jud. Putna, pl.
Vrancea, com. Paltinul, situat pe
Dealul-Zabalet mal sus de catunul
Ghebari, cu wo locuitorl.
Valea, sat, cu 502 locuitort (V.
Cotnari, sat, com. Cotnari, pl.
Bahluiul, jud. IaO).
Locuitorir ail : 369 vite mal-1
cornute, 68 cat 127 01 O 137
rimatorY ; o moara de aburt
Valea, fosa' mcIncIstire, in jud.
Mucel, pl. Riul-Doamner, com.
Tite§ti, catunul Dezrobiti, zidita
de Ion Radu Voevod Paisie
la 7042 (1534) i zugravita
la 7056 (1548) de Mircea-Voevod
(Calugarul).
In mijlocul manastire sunt 7
pisanit din carY 4 Cu litere foarte
vecht iar 3 terse. Biserica este
construita de zid masiv, avind
dou6 turnurt
AstazI este redusa la biserica
de mir §i se intretine de stat.
Valea-Adincä, sat, jud. Ia0, pl.
Codrul, com. Galata, situat pe
valea formata de dealurile Galata
O Nuculut ce se intind de
la N.-V. spre S.-E. §i printre
care trece piriiapl cu asemenea
numire. Are o populatie de 165
locuitorY, cea mar mare parte
vierI.
Vite: 105 vite marY cornute,
13 cal i 29 rimatort
Valea-Alba, sat, jud. Oltul, pl.
Oltul-d.-s., com. Vulture§ti.
Valea-Albä, vezl Razboeni, jud.
Neamtu.
Valea-Alunului, sat, cu 70 case,
In jud. Mehedinti, pl. Motruld.-s.,
com. rur. Severine,ti.
Valea-Anei, sat, jud. Prahova,
com. rur. Star-Chiojdul, pl. Teleajenul,
cu o populatie de 500
locuitort (V. Star-Chiojdul, com.
rur.).
Valea-Anilor, com. rur. O sal,
in jud. Mehedinti, pl. ampul,
la 43 kil, de orapl Turnul-Severin,
situata pe valea riuluT
Drincea. Se margine§te : la E.
cu com. Vladaia ; la S., cu com.
Recea ; la V., cu corn. Bucura ;
iar la N., cu com. Corlatelul.
Satul formeaza comuna cu mahalaua
Rudari, avind 1200 locuitort
o biserica O o §coall.
Vite : 650 vite marl cornute,
700 o'f, 24 cal O 475 rimatort
Valea-AproduluI, vale, jud. Bacati,
pl. Siretul-d.-j., com. Milqti,
care merge pe o lungime
de 7-8 kil., pana sub dealul
de deasupra Mile§tilor i unde
se afla ni te urme vechT numite
Cetatuia - Buzduganulul, pentru
ca in vechime s'el gasit acolo
buzdugane vechT.
Valea-Arinilor, com. rur , jud.
Bacatl, pl. Trotupl, care se intinde
de pe ambele malua ale
TazlauluI-Sarat pana in malul
sting al apeI Asaulur, cuprinzind
amindoua povarniprile ale
irel Moinqtilor.
In Condice. Liuzilor (1803)
nu se gasqte de cit Lucacqti
manastird 13:strip, care el-ad
de pe atunci avutT in pacura.
In Statistica din 1874 comuna
se gasqte compusa numaY din
4 catune: Lucacqti, Valea-Arinilor,
Chiliele O Tazlaul.
Numel.e sail vine de la codriT
de anini (moldov. arinI) care
acopereati teritoriul el.
Are 6 catune : LucaceAi, pritriarie,
Valea-Arinilor , Tazlaul,
Chiliile, Asaul O Girlele, cu o
populatie de, 2833 locuitorY ; 2
colY mixte, una in Lucqti, i
alta in Valea-Arinilor ; 5 biseriel,
in satele Lucacepti, Valea-
Arinilor, Tazlaul, Chiliile §i Asaul.
Se margineAe la N. cu
comunele : Schitul - Frumoasa,
Solontul §i Tazlaul, jud. Neamtu,
la S., cu ccmunele Moinqti i
Conlanqti ; la E., cu comunele
Schitul-Frumoasa, Magirwi §i
Podurile §i la V., cu com. Comane,ti.
CeT mal insemnatY muntT care
brazdeaza com., sunt : §ira Geamana
sail a Moine§tilor, Flocea,
Rotunda, Runcul-Rn O spre
MoineSi, Ta03uga, i dealurile
Gemanosul, Modarzaul, Zamopil,
Foalele, Ticmele, Arinul i Plaiul.
Teritoriul comunei are o intindere
de peste 370000 hect.,
din care numaT padurile ocupa
o suprafata de 15000 hect. Padurea
statuluT Lucacqti are
aproape 12000 hect. intindere.

VALEA-ARIN1LOR 701 VALEA-BoULut
Pgmintul din aceastg comung
este foarte bogat in pgcurg ;
sunt 25 puturT a cgror adincime
variazg intre 20 pi 79 metre.
Se ggsesc 14 fabricT de petroliti,
o fabricg de aburI pentru che
restele pi 16 ferestrae de apg.
Vite sunt : 95 car, 1284 vite
cornute, 208 porcr, 275 capre
si 1283 or.
CgT : calea judeteang Bacgii-
Moinepti, trecind pe lingg satul
Lucgcepti, pi cgile vecinale pi
comunale la Solontul, Mggirepti
pi Schitul-Frumoasa.
Distantele : la Bacgti, capitala
districtuluT, 50 kil. ; la com.
Moinepti, repedinta plgpiT, 4 kil.;
la com. Podurile, 5 kil.; la com.
Mggirepti, 4 kil.; la com. Solontul,
6 kil.; la com. Schitul-Frumoasa,
15 kil.
Valea-Arinilor, sat, jud. Bacgti,
pl. Tazlgul-d.-s., com. cu acelap
nume, situat in valea 01'00
Tazlgul-Sgrat, pe stinga. (V. Valea-Arinilor,
com. rur.).
Valea-Babel, sat, cu 117 locuitorT,
jud. Tecuciti, pl. Stgni,epti,
com. Crgepti, situat in partea
de V. a comuneT, in partea de
E. a dealuluI Bglgtepti, la 8 kil.
pi 700 m. de repedinta comu-
neT.
Are o intindere de )53 hect.,
stgpinitg de locuitorT. (V. Crgepti,
com. rur.).
Valea-Babel, sat, cu 81 familiT,
jud. Argep, pl. Topologul, com
rur. Urlepti-Bgbeni (v. a. c.).
Valea-Basange§ti (Valea-01teni,
sat, cu 47 familiT, jud.
Argep, pl. Pitepti, com. rur. Hintesti-Zmeura
(v. a. c.).
Valea-Bälceasca, sat, Cu 170
suflete, jud. Argep, pl. Oltul,
com. rur. Bglcepti (v. a c.).
Valea-BisericeI, sat, in ¡lid. Mehedinti,
pl. Motrul-d.-s., com. rur.
Samarinepti.
Valea-Biserice, sat, com. rur.
Orbepti, pl. Oltul-d.-s., jud. Vilcea,
Cu 735 locuitorT, situat pe
valea riuluT Nisipoasa, care se
varsg in Olt. (V. Orbepti, com.
rur.).
Valea-Boereascä, com. rur. si
sat, in jud. Mehedinti, pl. Ocoluld.-s.,
la 14 kil, de orapul Turnul-
Severin, situatg pe vale. Satul
formeazg com. cu satele Lazul
pi Stoicani, avind 1290 locuitorT,
2 bisericT cu un preot pi 2 d'utgretI,
o pcoalg ce poartg numele
de Pantelie Colibapanu.
LocuitoriT posedg: 50 plugurT,
¡o° care cu bol, 4 cgrute cu cal
pi wo stupT, 600 vite marT cornute,
56o cl, 27 car, T40 capre
pi 640 rimgtorT.
Are o posea comunal g ce o
leagg de poseaua judeteang Severin-Tirgul-Jiti
care trece pi prin
teritoriul sgti.
De remarcat in comuna sunt :
locul numit Jidovinele, pe unde
RomaniT ati voit sg facg un canal
mare; un izvor cu apg mineral;
pi Dealul-BisericeT, unde s'all ggsit
monede din timpul impgratuluT
Sever.
Valea-Boereascä, sat, cu 45 familiT,
jud. Argep, pl. Pitepti, repedinta
com. rur. Meripani. (v.
a. c.).
Valea-Boereasc5, sat, com rur.
Gole,ti (v. a. n.), pl. Podgoria,
jud. Mupcel.
Valea-BohotinuluI, vale, jud.
Fglciti, prin care curge piriul
Bohotinul. Se Intinde de la N.-
V. spre S.-E. de a lungul plgpeT
Podoleni.
Pe aceastg vale care se lar-
gepte spre sfirpit, se aflg asezate
comunele : Buwa, 12.1clucAneni,
Bohotinul, Isaia pi Gura-
BohotinuluT, legate de judetul
Iapi prin poseaua judeteang care
vine de la Hui prin Drgnceni
pi apoT in sus pe valea aceasta
pgng la marginea de N. a com.
Cozia, unde se leagg cu .poseaua
judeteang Ia,i.
Valea-Bordeiulur, cittun, cu 6o
locuitorT, jud. Vilcea, pl. Mijlo
cul, com. Pirieni-d.-s.
Valea-BoruluI, sat, com. rur.
Cerapul, pl. Teleajenul, jud. Prahoya.
Valea-Botez, sati Hermeziul
sat, pe mopia Cu acela,T nume,
jud. Suceava, com. Plepepti, apezatpe
tgrmurile piriiapured Hermeziul.
Are 30 case pi 126 suflete.
Drumurl principale sunt: la
Ggneni (2 kil.) pi la Valea-Glodulur
(5 kil.).
Valea-BotuluI sati Valea-Botul,
sdtuc, jud.. Bacgli, pl. Siretul-d.-s.,
com. Filipeni, care
intrg in compunerea satuluT Slobozia-Filipeni.
Valea-Bouldf, com. rur., in jud.
Dolj, pl. Amaradia, la 40 kil.
de Craiova pi la 11 kil. de com.
Melinepti, repedinta plgpeT, situatg
pe vgile : Boul, Bouporul pi Mierea
pi intre dealurile Boul, Bouporul
pi MiereT. E limitatg : la
E., cu com. Mierea-Birnici ; la
V., cu com. Florepti pi Fratostita;
la N., cu com. Stoina pi
la S., cu com. Bodgepti.
Terenul com, este accidentat
de dealurile : BouluT, BouporuluT,
MiereT, PiscurT, Lupoiul, JuggstripuluT,
CaluluT, Naltul, din care
parte sunt plantate cu vil, finete
pi pgdurT. VAT sunt : Lu-

VALEA-BOULUI. 705 VALEA-CASELOR
poiul, Nalta, CaluluT i JugastripuluT.
Este udata de micT piriurT,
formate din ploT pi micT izvoare :
Boul, B.2uporul i Mierea, care
se varsa pe dreapta dula Amaradia.
Este compusa din 5 sate:
Boul-d.-s. (repedinSI), Bouporul,
Mierea-Mopneni, careia i se mal
zicea Mericeana, CrupeSul pi Urda.
Are o populatie de 1555 locuitorT;
o manastire, fondata de
satenT in satul Boul-d.-s. pi 5
bisericT, de fie-care sat cite una ;
o pcoala, in satul Boul-d.-s.
Suprafga com, este de 12000
pog. Mopit sunt 5, purtind numele
satelor comuneT. AparSin
mo,nenilor. PadurT sunt in intindere
de 65oo pog., aparSin
mopnenilor pi se compun din
gorunT, emite, fagr i cerT.
Prin com. trece poseaua judeSeana
(Capreni-Craiova). Este
unita cu comunele vecine, Mierea,
Florepti i FratoptiSa, prin
caT comunale vecinale. Satele
intre dinsele sunt unite printr'o
poteca de car.
Valea-Boului, celtun, in jud. pi
pl. Argep, com. rur. Malureni-
Badiceni (v. a. c.).
Valea-BouluI, sat, com. rur. Gornetul
Cricovul, pl. Cricovul, jud.
Prahova. Are o populatie de
277 locuitorT. Aci se afl coala
V. G. Paapa pi o biserica, fondata
la 187o de decedatul V.
G. Paapa.
Valea-Boului, sat, com. rur. Oncepti,
pl. Stanipepti, jud. Tecuciii,
situat in coltul S.-E. al com., pe
248 hect. pi udat de piriul Plavanul.
Are o populatie de 113 suflete
; o moara de vint.
Valea-Braduluï, sat, com. rur.
68700. Afarole Dicitynar Googrivto. Vol. V.
Ocina, pl. Pelepul, judeSul Prahoya.
Valea-BraduluI, sat, com. rur.
Mihaepti, pl. Riurile, jud. Mupcel,
la ro kil. de Cirnpulung,
situat pe ambele malurT ale riuluT
Tirgul, in partea de S. a
com. Mihaepti. Este strabatut
de Dealul-Vacilor i Dealul-V1AdeanuluT,
printre care curge piriul
Manetulul. Are 197 locuitorr
(V. Mihae,ti, com. rur.).
Valea-Brazilor, sat, Cu 90 familir,
pe malul drept al riuluT
Argep, jud. pi pl. Argep, com.
rur. Tutana (v. a. c.).
Valea-BucurieI, sat, in jud. Arge,,
pl. Topologul, com. rur.
Cepari-Birsepti (v. a. c.).
Valea-Budului, sat, in jud. Baca
pl. Bistrita-d.-j., com. Margineni-Munteni
(v. a. n.), apezat
pe stinga piriului Trebipul, la 3
kil. de repedinta comuneT. Are
186 suflete.
Valea-ButiI, sat, Cu 438 loc., com.
rur. Schitul-Golepti (v. a. n.), pl.
Riurile, jud. Mupcel. Se desparte
de cat. Valea-Pechil prin
riul Tirgul.
Calea ferata Golepti-Cimpulung
trece prin mijlocul satuluT.
Valea-Calului, sat, in jud. Argep,
pl Topologul, com. rur. Cepari-Barsepti
(v. a. n.).
Valea-Caprei, sat, Cu 18 familiT,
jud. Argep, pl. Pitepti, com. rur.
Gropi (v. a. n.).
Valea-CaseI, sat, in jud. Tutova,
pl. Pereschivul, com. endrepti,
In marginea de V. a judeSuluT.
Valea-Casei, celtun, in jud. Me
hedinti, pl. Vailor, com. rur.Sura.
Valea - Caselor, com. rur., pl.
Dealul-Dimbovita, jud. Dimbovita,
situata spre S.-V. de Tirgovipte,
pe vale pi pe deal, In apropiere
de malul sting al piriuluT Potopul
pi cana la ro kil. spre N.-V.
de Gae,ti. Se compune din patru
catune : Valea-Caselor, Valea-
LupuluT, Girleni pi arul. Are
o biserica, pi o moara pe apa
PotopuluT, peste care este pi un
podes. Se invecinepte : la E. Cu
Cobia, la V. cu Glimbocata, la
N. cu Hulubepti pi la S. cu Valea-Mare,
despartindu-se prin padurT
i cimpiT i unindu-se cu
Valea-Mare i Hulubepti printr'o
posea vecino-comunal.
Valea-Caselor, sat, jud. Vasluid,
pl. Racova, com. Lipova, cu cat.
ValeaMaruluf, Costipa pi Dracoaea,
situat spre V. de satul
Lipova-RazepT, parte pe pesul
LipoveT i parte pe ni,te coaste
de dealurT, pe o suprafaSa de
674 hect. Are o populatie de 311
suflete ; o biserica de valatucT.
Spre S.-V. de sat, tate° padure,
la 2 kil., se afla un schit
lipovenesc, facut pe la 1859,
avind o biserica pi un paraclis.
LocuitoriT posea : 54 vite
marl cornute, 140 oT, io capre,
24 caT pi 42 rimatorf ; 8 plugurr
pi 4 care cu bol, 3 plugurT
6 caruSe cu caT, 36 stupT.
Valea-Caselor, sat, jud. Vilcea,
plasa Oltul-de-sus, com. mi%
Daepti.
Valea-Caselor, Izvorepte
dintre dealurile Florepti pi Cetatea,
curge spre N.-E., printre
satele : Poenepti-Manastird
Poenepti-RazepT, din com. Poenepti,
pl. Racova, jud. Vasluid,
pi se varsa in plrful Racova,
jud. Vasluid, dupa ce primepte
de afluenST piraiele : Girlita HambaruluT,
Ursul, Girlila-Caselor
89

VALEA-aLUGXREASCA 706 VALEA-CIJCULUI
Motocul, care toate izvoresc din
Dealul-CetateT.
Valea-Calugäreascä, com. rur.,
jud. Prahova, pl. Cricovul, situata
in apropiere de apa Bucovelul.
Se compune din II catune: Arsa,
Dosurile, Rachieri, Scheaul,
Valea-Calugareasca, Valea-Lar-
Valea -Meilor, Valea - Ni co.
vani, Valea-PoieneT, Valea-Popel
Valea-UrsoaeT.
Budgetul comuneT prezinta la
veniturT suma de leT 6700.
Are o pcoala, la Valea-Calugareasca,
infiintata la 1872. Lo.
cdlul a fost cladit in 1887 pi a
fost donat de def. VasiIe Paapa.
P'aci trece poseaua nationail
Ploepti-Buzag, care o pune in
legatura cu com. Bucovul pi Albepti-Paleologul.
Pe la S. trece
calea ferata Ploepti Buzai.l.
Se marginepte cu com. Albepti.Paleologul
i Bucovul.
Valea-CAlugareasci, stafie de
jud. Prahova, pl. Cricovul-Podgoria,
cat. Valea-Calugareasca,
pe unja Ploepti-Buzaii,
pusa in circulatie la 13 Septembrie
1872. Se afta intre statiile
Ploepti (T T,o kil.) i Albepti (5,9
kil.). Inaltimea d'asupra niveluluT
MariT de 1371°,83. Venitul acesteT
statiT, pe anul 1896, a fost de
80837 leT.
Valea-Cipitanului, mo,sie a statuluT,
pendinte de Mitropolie,
jud. Ilfov, care s'a arendat (1884-
95), impreuna cu Vladiceasca,
Cu 22100 ler anual.
Valea-Cäpu§e§tilor, numire vechre
a cdt. Balaca, com. Scaeni,
pl. Podgoria, jud. Prahova.
Valea-Ceparilor, sat, jud. Argep,
pl. Topologul, com. rur.
Cepari-Barsepti (v. a. n.).
Valea - CinepeI, com. rur., jud.
Braila, pl. Balta, situata pe pes
marginindu-se la N. cu Tichilepti,
la E. cu Gropeni, la V. cu
Osmanul pi la S. cu Ciacirul.
Suprafata com, este de 3770
hect., cu o populatie de 1029
locuitorl.
Are : 847 vite cornute, 402 cal',
5 magarr, 2785 or §i 170 rimatorT.
Comuna, infiintatI la 1822,
are i biserica, construita in 1845
de locuitorT ; o pcoall mixta
(pcoala de baetI e aci de la 1856).
DrumurT : la Sutepti, spre N.-
V., 34 kil.; la Braila, spre N.,
24 kil. ; la Ciacirul, spre S., 8
kil. ; la Vizirul, spre S., 12 H.;
la Osmanul, spre N.-V., 4 kil.;
la Tichilepti, spre N., 9 kil.; la
Gropeni, spre S., 6 kil.
Valea-ClnepeT, sat, jud. Braila,
In partea de N. a comuneT cu
acelaS nume, pe ambele partT
ale poselel Braila-Calarapi, la 24
kil.spre S. de Braila. (V. Valea-
CinepeT, com. rur.).
Valea-Cinepei, sat, jud. Falda.
(V. Cotul-Ghermanepti, sat, com.
Dranceni, pl. Podoleni).
Valea-CinepeT, sat, jud. Vasluiii,
pl. Racova, com. Ivanepti, situat
la poalele dealurilor Fundul-
VaieT i Mangalaria, la S. de satul
Hupeni, pe o suprafata de
96 hect. pi cu o populatie de
35 familiT, sat 176 suflete.
Valea-Coculuf, sat, Cu 200 locuitorT,
jud. Argep, pl. Pitepti,
repedinta com. rur. Cocul-Popepti
(y. a. n.).
Valea-CopceT, clitun, in jud. Mehedinti,
plasa Ocolul-d.-s., com.
rur. Dodovita.
Valea - Crincului, a/un, com.
urb. Urlati, pl. Cricovul, jud.
Prahova. (V. Urlati).
Valea-Crucilor, sat, cu 20 familiT,
jud. Argel', pl. Oltul, com.
rur. Danicei (v. a. 'ti.).
Valea-cu-Apä, com. rur., jud.
Gorj, pl. JiuluT, la S. comuneT
Farcapepti, situatg pe loc pes
dealungul poseleT vecinale i in
partea dreapta a riuluT Jiul pi
formata din catunele Pepteanad.-j.
(repedinta) i Valea-cu-Apa,
brazdate de dealurile : PlopuluT,
FintineT, Spahiilor, BratueT, ValariT
i Curmaturil, care. unite formeaza
cul mea Ursoael pi a NegomiruluT,
pi de vaile : a-PlopuluT, a-
Calugarenilor, a-Fintiner, a.BratueT,
a-AninoaseT i Valea-cu-
Apa.
Are o suprafata de 2000 hect.
pi o populatie de 750 suflete ;
pcoala in cat. Valea-cu-Apa ;
3 bisericT.
LocuitoriT posea : 150 plugurT,
200 care cu bol i vacT,
8 cXrute cu cal, 401 vite marT
cornute, 36 cal, 155 porcr, 422
or i capre.
Cale : poseaua comunala care
o pune in comunicatie la N. cu
Farcapepti, iar la S. cu 1.3rdari-d.-s.
Valea-cu-Apä, cdtun al comuneT
cu acelapT nume, pl. JiuluT, jud.
Gorj. Are 450 locuitorT. (V. Valea.cu-Apa,
com. rur.).
Valea-cu-Apä, sat, In jud. Tutova,
pl. Pereschivul, com. Prisecani,
t.pre V. de satul Prisecani.
Valea-cu-Apà, pîr2i, jud. Argep.
Se varsa in riul Olt, linga
satul Teiul.
Valea-CuculuT, sat, com. rur.
Hirsa, pl. Podgoria, jud. Pra-

VALEA-DANULUI 707 VALE A-GLO DULL r
hoya. Are o populatie de 490
locuitorT si o bisericg (din secolul
al XVI lea).
Valea-Danului, com. rur., pe
apa cu acelasT nume, jud. Arges,
pl. Argesulur, la 7 kil. de
Curtea-de-Arges (resedinta subprefecturer)
si la 31 kil. de Pitesti.
Se compune din 3 sate :
Dealul-Borobgnesti, Lerisani
Valea-Danulur, avind 473 locuitorT,
o bisericg, in satul Valea-
Danulur si o scoala.
Vite : 30 cal, 8o0 bor i vacT,
300 rimatorr, 300 or i loo capre.
Inainte de 1876 aceastg co
mung era alipitg de com. Ver
nesti, cu care forma o comuna.
Valea-DanuluI, sat, jud. si pl.
Argesulur, resedinta com. rur.
cu acelasT nume (v. com. rur.
Valea-DanuluT). Are 149 suflete ;
o bisericg, cu hramul Sf. Nicolae,
deservitg de i preot
cintaret si o scoalg.
Valea-db-Jos sati Valea-SchituluI,
sat, jud. Bacgd, pl. Bistrita-d.-j.,
com. Valea Mare, situat
la S. satului de resedinta.
(Vezr Valea-Mare).
Valea-de-Sus, sat, CU 538 locuitorT,
jud. Bacan, pl. Bistrita-dejos,
al com. Valea-Mare, situat
pe valea cu acelasT nume, d'a
dreapta Siretulta. (V. Valea-
Mare).
Valea-din-DArät, sat, COM. rur.
Poenari, pl. Argeselul, jud. Muscel
.
Valea-din-Därät, sat, cu 24 locuitorT,
com. rur. Jugurul (v. a.
n.), pl. Argeselul, jud. Muscel.
Valea-Dorneni, scItuc, in jud.
si pl. Tutova, com. Plopana,
coinpus din cite-va case.
Valea-Draga, sat, jud. Bacail,
pl. com.Valea-Mare,
facind trup cu satul Valea-Mare,
situat pe dealul Odiagas §i pe
Valea-Mare.
Valea-Dragului, com. rur., pl.
Negoesti, jud. Ilfov, situatg la
S. de Bucuresti, lîngà riul Sabarul,
la 42 kil. de Bucuresti.
Sta in leggtura cu cgt. Gruiul
prin o osea vecinalg.
Se compune din satele : Ciocoveni,
Ghimpati i Valea-Draguita,
cu o populatie de 1926
locuitorT.
Are o suprafatg de 3831 hect.;
2 bisericl, una la Ghimpati si
a doua la Valea-Dragulur ;
scoalg mixta ; I moara cu apg;
I masina de treerat Cu aburr :
helested si 2 podurr.
Locuitorir posedg : 294 plugurT,
238 Cu bol, 56 Cu Cal,
322 care si cgrute : 228 CU bol
si 94 Cu car ; 323 cal si Tepe,
6 armasarT, 478 bol', 282 vacT
si viter, 59 taurr, 32 bivolT
78 bivolite, 272 po-cf si 2388 or.
Valea-DraguluI, sat, resedinta
com. rur. cu acelasT nume, pl.
Negoesti, juJ. Ilfov, situat la
S. de Bucuresti. Este inconprat
de dealurT la S. si V.
Se intinde pe o suprafatg de
200 hect., cu o populatie de
1184 locuitorT. (V. Valea-Dragula,
com. rur.).
Valea-Dulce, sat, com. rur. Podeni
Nor (v. a. c.), pl. Podgoria,
jud. Prahova.
Valea-Fiturului, sat, cu 200 locuitorT,
jud. si pl. Argesulur,
com. rur. Valsgnesti (v. a. n.).
Valea-FeteI, sat, in jud. Olt, pl.
Oltul-d.-j., com. rur. Cucueti.
Valea-Foaiei, sat, in jud. Mus-
cel, plaiul Dimbovita, resedinta
com. rur. Voinesti (v. a. n.). Are
o populatie de 600 locuitorT ; o
bisericg, fondatg la 1790 de ctitoril
VisoenT ; o scoall.
Valea-GarduluI, cdtun, in jud.
Prahova, pl. Teleajenul, com.
urb. Vgleni-de-Munte.
Valea-Gardulul, dituc, in jud.
si pl. Tutova, com. Plopana, lingg
satul Itcani, compus din vr'o
bordeie.
Valea-Glodulul, com. mur., formatl
din satele Valea.Glodulta
(resedinta) i Osoiul, situatg cam
In centrul plaser Somuzul, jud. Suceava,
(alt 335-360m.), mgrginindu
se la E. cu com. Silistea
Dolhesti, la V., cu com. Giurgesti,
la N., cu Bucovina si com.
Silistea si la S., cu com. Preutesti.
Are o populatie de 88o suflete
; o biserica si o scoala.
Vite : 70 caT, 156 vacT, 86
boT, 125 or i 153 porcr.
Forma'T teritoriala e aproape
dreptunghiularg, intinzindu-se de
la N. spre S. si inclinatg spre
S.-E. E udatg de Somuzul-Mic
cu afluentir : Piriul-Glodulur, al-
Teiulur, Lingurari, al - Prisacir,
Osoiul, Pietrisultir, Grajdulta, Lutulur
i Racover.
Pe teritoriul com, se aflg localitatea
numitg Mangstioara (v.
a. n.).
Valea-Glodului, sat, numit
Piriul-Glodulur, pe mosia si in
com. cu acelasT nume, jud. Suceava,
asezat pe coastele dealurilor
Cotirgasi, Osoiul i in
lungul piriulur cu acelasr nume.
Are o populatie de 610 locuitorr
; o scoalg mixta si o bisericg.
Drumurr principale sunt : la
Giurgesti (21/2 kil.), la Liteni (8

VALEA-GRAMTET 708 VALEA-1-1;1-ION
kil.), la Siliptea (3 kil.) pi la Osoiul
(1500 m.).
In 1803, Valea-GloduluT a
postelniculuT Iordache Varnav,
avea 32 liuzT, plgtind 468 leT
bir anual. (e UricariuI2, vol. VII, p.
255).
Iordache Varnav dgrui mo,ia
la botez fine sale Anastasia Balp,
devenitg apoT Greceanu.
Valea-Gradistei, sat, in jud. Vilcea,
pl. Oltetul-d.-s., com. rur.
Gradi;tea, Cu o populatie de 355
loc. pi udat de Valea-GradipteT.
Are o bisericg, ziditg la anul
1828 reparatg la 1873 de obptea
locuitorilor.
La N., este locul numit Cetatea,
unde se vgd ruinele una
vechT cetlyr dacice.
Valea-Grajdultd, sat, in valea
cu acelapT nume, in partea de
N. a com. Mgngstireni, pl. T'irgul,
jud. Botopani, cu o suprafa
tg de 858 hect. pi. o populatie
de 8o suflete.
Valea-HotuluI, sat, in jud. Mehedinti,
pl. Ocolul d com. Izvorul-Aneptilor.
Valea-IasuluI, sat, jud. pi pl.
Argep, cu 350 locuitorT, reedinta
com. rur. Cerbureni-Iapul
(v. a. n.).
Valea-Ienache, sat, pe malul
drept al riuluT Argep, jud. pi pl.
Argep, com. rur. Tutana, cu
320 suflete. Are o bisericg vechie
pi o ,coalg.
Valea-Iepef, mahala, tgcind parte
din satul Tarnita, com. Oncepti,
pl. Stgnipepti, jud. Tecucia.
Valea-Iezerulul, sat, in jud.
pl. Tutova, com. Obirpeni, cu
163 locuitorT. Se maT numepte
Lingurari.
Valea-Itului, sat, jud. Mupcel,
com. rur. Jugurul (v. a. n.), pl.
Argepelul, cu 116 locuitorT.
Valea-Izvorul, sat, jud. Argep,
pl. Pitepti, com. rur. Borlepti-
Vgrzari (v. a. n.).
Valea-Largi, altd numire a comuna
Mgneciul-Ungureni, plaiul
Teleajenul, jud. Prahova.
Valea-Largä, sat, com. rur. Va.
lea Cgluggreascg, pl. Cricovul,
jud. Prahova.
Valea-Largä, sat, jud.
com. rur. Pucheni (v. a. n.), pl.
Argepelul.
Valea-Largä, stafie de dr.4.-fer,
jud. Prahova, pl. Pelepul, com.
Sinaia, pe linia Ploepti-Predeal,
pus l in circulatie la i Decembrie
1879. Se afll intre statiile
Comarnic (9,4 kil.) i Sinaia (5,7
kil.). Ingltimea de-asupra nivelulul
lVigrif e de 722m,89. Venitul
acesteT statiT pe 1896 a
fost de 52696 leT, lip banT.
Valea-Largä, munte, jud. Prahoya,
pl. Pele,u1, con). Comarnicul.
Valea-Largäair/d. Izvorepte din
poalele munteluT Ggvana pi Marginea-Domneascl,
jud. Mupcel,
udg com. rur. Pucheni, pl. Argepelul,
prin centru, pi, dupg ce
primepte Valea-Murgif, se varsg
in riul Dimbovita la satul Capul-
CoastiT, comuna Gemenea, jud.
Dimbovita.
Valea-LeurdeI, sat, jud. Dimbovita,
plaiul Ialomita-Dimbovita,
com. Bezdeadul (v. a. c.).
Valea-lui-Bosie, sat, in partea
de S.-E. a com. Stroepti (v. a.
n.), pl. Crasna, jud. Fälciil, la 2
kil, de satul de repedintg, Stroepti,
apezat intr'o vale deschisg,
pe coasta colineT Lohan-Crasna.
Valea-luI-Cline, catun, cu 600
locuitorT, com. Fata - Valea - luT-
Cine, pl. Gilortul, jud. Gorj,
in partea despre V. a com., situat
parte pe vale, parte pe
coastg. (V. Fata-Valea-lur-Ciine,
com. rur.).
Valea-lui-Darie, sat, in partea
de N.-E. a com. Ropiepti (v. a.
n.), pl. Crasna, jud. Fglciti, situat
pe ;ralea Cu acela,r nume,
pe o suprafatg de 311 hect., pi
Cu o populatie de 311 suflete.
Valea-lui-Drag sati Valea-lui-
Drob, sat, cu 134 locuitorT, jud.
Bacgti, pl. Siretul-c1.-j , c. Milepti,
apezat pe dealul Fuioaga, in partea
de V. a com., la 2700 m.
de Milepti-d.-s. (pcoalg).
Valea-luI-Ichim, sat, in jud. Ialomita,
pl. Borcea, com. Mihaiii-
Viteazul, situat spre V. pi in
apropiere de satul de repedintg.
Valea-luI-lene, sat, in jud. Roman,
pl. Fundul, com Oniceni,
lingg satul Oniceni, pe piriul
Valea-luT-lene, Cu 207 locuitorT.
Valea-lui-Ion, com. rur., pl. Bistrita-d.-s.,
jud. Bacgti, situatg in
cursul superior al piriuluT B1Ageasca,
intre piriia,ele : PiriulluT-Vrabie
pi al-Bocenilor.
Se invecinepte la E. cu com.
BIggepti, la V. cu com. TazlAul,
pl. Bistrita, jud. Neamtu, la N.
cu com. Cindepti, pl. Bistrita,
jud. Neamtu, de care se desparte
prin riul Bistrita, la S. cu
com. Blsepti.
In partea de S.-V. a com.
se aflg dealurl, printre care
dealul Sgcriepul, prin zarca cgruia
trece limita spre com. Bg-

VALEA-LUf-ION 709 VALEA-LUNGA
apoT dealul Pgscgreni, pe
panta cgruia se aflg a,ezat satul
Cu acela, nume. Din aceste
dealurT care se ;in f ir, izvoresc
piriurile : Tochilelor, Bocenilor
Piriul - Tochilelor
se scurge in al-Bocenilor,
acesta in stinga PiriuluT luT-
Vrabie, care duce la rindul
apele sale in piriul Girla-MoriT ;
iar acesta, dupg ce maT prime,te
apele canaluluT Dragova, curge
paralel cu dinsul i se varsg inteinsul
pe malul drept. In comung
se maT aflg i piriul B11geasca,
care curge de la S. spre
N., pgng ce dg in dreapta BistriteT.
E formatg din 7 cgtune: Valea
- luT - Ion, re,edinta, Tirzeni,
Pgscgreni, Boita, Cotreanta, Poiana-NegustoruluT
i Frunzeni.
Are 1740 locuitorT ; 2 bisericT
vechT, in satele Tirzeni i Valea.
luT-Ion, deservite de 3 preotT
3 cintgretT ; lo circiumT ; o
,coalg, in satul Valea-lul-Ion, care
functioneazg de la 1886.
Dupg legea ruralg de la 1864,
dat la 275 locuitorT 813
fglcI pi 40 prgjinT.
Intinderea comuna este de
T 58,30 hect.
Vite sunt : 56 caT, 782 vite
cornute, 58 porcI, 58 capre
300 oT, care apartin la 3 proprietarT
i care ati dat, in 1891,
900 kil. link amestecatg.
Distanta la capitalg, Bacgti,
este de 35 kil. ; la Blggegi, de
5 kil. ; la Buda, de ii kil., iar
la Girleni, re,edinta plg,eT, de
17 kil. Calea vecinalg, ,oseluitg,
lungg de 11300 kil. :
PodulLespezi,
strgbate comuna i apoT dg. in
,oseaua nationalg Bacgti-Piatra.
Statia de drum de fer cea maT
apropiatg este gara Buhuri, jud.
Neamtu, la 8 kil.
Valea-lui-Ion, sat, Cu 724 10-
cuitorT, jud. Bacàul, pl. Bistritad.-s.,
rqedinta com. cu acela,
nume, a.,ezat pe Piriul-Bocenilor.
(V. Valea.luT-Ion, com. rur.)
Valea-luI-Mateiti, sat, cu 337 locuitorT,
face parte din com. Colone,ti,
pl. Stgni,e,ti, jud. Tesituat
la marginea de E.
a comuneT, pe partea stingg a
riuluT Zeletin, udat de piriul cu
acela, nume, la o distantg de 8
kil. de re,edinta comuneT (V.
Colone,ti, com. rur.).
Valea-lui-Mo§u, sat, jud. i pl.
Argepl, cotn. rur. Musgte,ti
(v. a. n.).
Valea-luI-Nanu, sat, jud. i pl.
Argepl, com. rur. Mglureni BIdiceni
(v. a. n.).
Valea-lui-Nastase, sat, in partea
de S.-V. a com. Armgpaia,
pl. Racova, jud. VasluiU, situat
pe Valea-RgcliuluT maT in sus
de satul Rgdiul (v. a. n.), despgrtit
de acesta prin o girlg.
Are o suprafatg de 440 hect.,
cu o populatie de 21 familiT satl
181 suflete. (V. Armg,oaia, com.
rur.).
Valea-luI-Neagu, sat, jud. Arge,u1,
pl. Pite,ti, com. rur. Valea-M
gruluY (v. ?a. n.). Are 209
suflete, o bisericg i o ,coalg.
Valea-luI-Petru, sat, cu 511 locuttorT,
jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s.,
com. Salcia (v. a. n).
Valea-lui-Soare, sat, jud.
pl. °Repita, com. rur. Spantovul
."(v. a. n.), a,ezat :spre N.-
E. de Spantovul. Are o micg
baltg spre-S., care poartg numele
satuluT.
Are o suprafatg de 1402 hect.,
cu o populatie de 572 locuitorT ;
o bisericg, cu hrarnul Sf. Treime;
441 vite marl cornute i 1763
vite miel.
Valea-lui-Soare, mo,sie a statuluT,
pendinte de mgngstirea Negoe,ti,
arendatg pe 1888-93
Cu 25000 leT anual.
Valea-luI-Soare, pichel pe Dutigre,
No. 17, jud. Ilfov.
Valea-lui-Stan, sat, cu 186 su.
flete, jud. Dolj, pl. Amaradia,
com. Stoina (v. a. n.).
Valea-Lungl, com. rur., jud.
Dimbovita, plaiul Ialomita-Dimbovita,
situatg la 28 kil. spre
N. - N. - E. de Tirgovi,tea, intre
mal multe dealurT i vgr, care
se numesc : Gura-OgriT, Telpepala,
Tu rtudgul, Virful-VieT,
ful-RuptureT, Berelul, Virful-Urseiul,
Prigorile, Virlanul, Malurile,
Curpenipl i Frasinul. Prin
raionul comuneT curg piraele :
Valea-luT-Natu, Tinoasa, Strimbul,
Valea-Rea, Cordunul i Valea-Lungg
; sunt 6 podurT peste
pirae i 16 podete peste pitlia,e.
Se cornpune din ,apte cgtune
: Ogrea, Gorgota, Vatra
SatuluT, Strimbul, Frasinul,
Tisa. Are o populatie de
1559 locuitorT; doug biserici
o ,coalg ; 6 morT de apg.
Se invecine,te la E. cu com.
Coliba,i, jud. Dimbovita, i com.
Iedera, pl. Filipe,ti, jud. Prahoya
; la V., cu com. Virfurile
erbgne,ti-Podurile ; la N., cu
com. Valea-Lungg, din plaiul
jud. Prahova, i la S., cu com.
Glodeni i Omita, despgrtinduse
maT de toate aceste comune
prin dealud i pgclurT i uninduse
cu Coliba,i, Iedera, Virturile
Valea-Lungg prin ,oseaua comunalg
; iar cele-l'alte prin
drumurT ne,oseluite.
Valea-Lungg are in raionul
sgil peste 200000 ariT pgclure.

VALEA-LUNGX 710 VALEA-MANTIT
Valea-Lungl, com. rur., plaiul
Prahova, jud. Prahova, situata
pe valea Cricovulur-Dulce, Valea
Lunga, Valea-lur-Dan si pe
dealul numit Serbaneasa, pe o
suprafata de 2050 hect., la 45
kil. de Ploesti, capitala judetulur
si la 20 kil. de Cimpina,
resedinta plaiuluT.
Se margineste la E. cu comunele
Provita-d.-s., Provita-d.-j.
fi Iedera, lar la N., S. si V. cu
comunele : Urseiul, Virfurile si
Valea-Lunga, toate din judetul
Dimbovita.
Se compune din trer catune :
Valea-Lunga, Gheboasa i Visinesti.
Are o populatie de
1206 locuitorT ; doua bisericr :
una, de si pe teritoriul acester
comune, apartinind com. Valea-
Luna din jud. Dimbovita,
carer locuitorT ail construit-o,
alta zidita in 1810 i reparata
In 1874 si 1889; o scoala.
Vite : 39 cal si Tepe, 540 bor
si vacT, 6 bivolY, 30 capre, 870
or i 400 porcr.
In comuna se afla apa sarata
in locurile numite : Valea-UrsuluT,
Dragarteasa i Puturosul
apa de pucioasa in Draganeasa.
Tot in Drgglneasa se aflA
locurT petrolifere, de unde se
extrageatl insemnate cantitatr de
pacura (titeiii). Sunt i in multe
locurr terenurT pietroase.
Soselele vecinale i comunale
ir inlesnesc comunicatia spre E.
cu Prahovita-d.-s., spre S.-E. cu
federa i spre V. cu Volea-
Lunga, din jud. Ditnbovita.
In comuna sunt doua siruti
de dealurr mar insemnate, unul
intinzindu-se spre S. de com.,
altul spre V. Cel despre E.
are urmatoarele virfurr : Draganeasa,
Virtejele, Lacul Rosu, Calul
i Strigoiul.
irt,/ de dealurr despre E., se
imparte in mar multe sirurl mar
micr, care ail directiunea, unele
spre S.-V. si altele spre S -E;
apor fie care dintr'insele se imparte
in alte sirurr si mar luid.
Cele mar insemnate virfurT ale
celor care ail directiunT spre aceasta
comuna sunt : Piscul-Boerilor,
Calugarul, Hireul. Ghionoiul,
Telpesioaia, Ciolpani
altele.
Sirul dealurilor despre V. se
Imparte asetnenea limar multe sirurr,
care oil directiunea spre S.-
E., catre aceastA comuna i spre
S.-V., catre comunele: Virfurile
Valea-Lunga, din jud. Dimbovita.
Virfurile lor cele mar insemnate
sunt : Pravaciorul, Ripa-
SoimuluT, Ripa-CorbuluT, Omul-
Mort, Fata-Pietrer, Virful-Vier.
Toate aceste sirurr de dealurT
sunt acoperite cu padurr,
cu putine pasunT pentru vite,
afara de Virful-Vier, pe care
se afla putine vil, i Ciolpani,
pe care se afla livezr i locurr
de cultura.
E udata de riul Cricovul-
Dulce, pe prundul caruia se afla
pietre de constructie, i mar cu
seama de var, si de vaile : Valea-Lunga,
Valea - Rea, Valea-
Bisericer, Valea-Plutir i Valea-
Puturosul.
In partea de S. are urmatoarele
val laterale : Valea-lur-
Mateiii, Magazier, Cracanul, Valea-luT
- Dragan; la N., vaile
Lespezile, Valea-Lupulur, Adinca
i altele ; la S., Podul-cu-
Fagr, Valea-cu-AninT si altele.
Pe linga acestea mar Sunt
vaile:: Priboiul, Ploscarier, Riiosul,
Valea-Ursulur, toate acoperite
cu padurr, proprietatr ale
d-lur G. Gr. Cantacuzino, avind
pe dinsele livezT i pafune.
Valea-Lungl, sat noti, jud.
pl. Branistea, com. Hulboca, infiintat
la 1879, situat pe valea
piriului Lungul, Cu 94 locuitorr.
Este proprietatea com. Iasi, cedata
de stat, pentru datoria de
ro milioane.
Valea-LungA, sat, Cu 288 loc.,
jud. si pl. Prahova, com. rur.
Breaza-d.-j. (v. a. n.).
Valea-Lungl, sat, cu 939 loc.,
jud. i pl. Prahova, com. rur.
Valea-LungA, situat in centrul
comuna
Valea-Lungä, sat, cu 216 loc.,
in jud. Tutova, pl. Tirgul, com.
Vinderei, spre E. de satul Vinderei,
in marginea de S.-E. a
judetulur.
Valea-Lung A, sat, Cu 207 loc.,
jud. Vilcea, pl. Oltul-d.-j., la S.
com. rur. Stanesti (v. a. n.).
Valea-Lungä, vale (12 kil.), in
jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul
com. Somova i Frecatei.
Valea-LupuluI, sat, infiintat la
1879 in com. Miroslava, pl.
Stavnicul, jud. Iai, situat pe
valea cu acelasT nume, pe partea
stinga a dula Bahluiul, aproape
de soseaua nationala
Iasi-Roman, la 5 kil. de orasul
Valea-LupuluI, sat, in jud. Tecuciil,
pl. Berheciil, com. Godinesti,
asezat in partea de S.-V.
a comuner, pe vale, la 2 kil.
de resedinta com., cu o intindere
de 377 hect. si o populatie
de 300 locuitorT.
Valea-LupuluI, sat, cu 71 locuitorT,
in jud. si pl. Tutova, comuna
Micesti, spre S. de satul
Micesti.
Valea-Mantii, numire vechie a
ccitunulu1 Valea-Poener, din com.

VALEA-MARCULUI 711 VALEA-MARE
Valea-Cgluggreascg, pl. Cric°.
vul, jud. Prahova.
Valea-MarculuI, com. rur. O
sat, pe Valea-BiclesuluT, pl. Dumbrava,
jud. Mehedinti, la 56 kil.
de orasul T.-Severin. Are 640
locuitorT, posedind 35 plugurT,
64 care cu boT, 4 cgrute Cu cal,
87 stupT, 300 vite marY cornute,
16 caT, 360 oT si 240 rimgtorT.
Pe aci trece soseaua Albulesti-
Valea-MarculuTPiria.
Vale a-Mare, com. rur., jud. Baca,
pl. Bistrita-d.-j., asezatg in
regiunea sesulur din dreapta SiretuluT,
formatg. din 4 cgt. : Valea-Mare
(resedinta), cu o sectie,
Valea-Dragg, Valea-d.-j. sati
Valea -Schitulul, Valea-c1.-s. si
Costita, Cu 1435 hect. intindere
si 1563 locuitori.
Se invecineste la N. cu com.
Valea-Seacg ; la S., cu Faraoani
; la E., cu Valea-Seacg (satul
Galbeni) si la V., cu com.
Sgnduleni si Tirgul-Valea-Rea.
E strgbgtutg in lungul sgil de
piriul Valea.
Are 2 bisericT catolice si o
scoalg.
Viile ocupg 212 hect.
Vite sunt: 141 caT, 679 vite
cornute, 151 capre, 321 oT si
693 porcT.
Teritoriul com, este strgbgtut
la E. de calea nationalg Focsani-
Bacga.
Distantele : la Bacgti, capitala
judetuluT, 16 kil. ; la Tirgul-
Valea-Rea, 47 kil.; la Sgnduleni,
44 llil. ; la Faraoani, 3 kil.;
la Valea-Seacg, resedinta plgseT,
4 kil.
Valea-Mare, com. rur., pl. Cobia,
jud, Dimbovita, spre V. de
Ggesti, cam la 8 kil, sub dealuri
si in apropiere de soseaua
nationalg Bucuresti-Pitesti. Se
compune din 3 cgtune : Valea-
Mare, Bgsesti si Primejdesti. Se
invecineste : la E. cu Bgdulesti;
la V., cu Glimbocata ; la N.,
cu cgt. Valea-LupuluT, din com.
Valea-Caselor, si la S., cu com.
Cringurile, despgrtindu-se spre
E. si S. prin cimpil, iar spre
V. si N. prin dealurT si pgdurT,
pi legindu-se cu mal toate com.
prin sosele vecino-comunale.
Are 845 locuitorT; doug bisericT
; o scoalg si o moarg de apg.
DealurT: Bgsesti, Simanul, Butoiul
si Piscul. Ape: Potopul si
Rgstoaca.
Valea-Mare, com. rur., plaiul
Dimbovita, jud. Muscel, la 7
kil. de Cimpulung, asezatg pe
o vilcea care in timpurr ploioase
vine foarte mare, f1cind marT
stricgci unT.
Se compune din 3 cgtune
Valea-Mare, Selari si Boggtesti,
si se mgrgineste la N. cu com.
NAmgesti si Leresti, la S. cu
com. Mgtgul, la E. cu com. Bgdeni-UngurenT
si la V. cu com.
Voinesti.
In interiorul com. sunt grAdinT
Cu prunT. In partea de E.
se intind muscelua cu livezT de
finete. DealurT micT ca Mata,
Malul-luT-Neciul, inconjoarg com.
in partea de E. si N.
Are o populatie de 1048 locuitorT,
o bisericg (1837) si o
scoalg (1879).
Vite : 89 cal, 507 boT, 259
vacT, 5032 oT si 126 pord.
Piriul Valea-Mare, care izv..)reste
din dealul Poiana-de-Hotoril,
udg com. pe o micg distantg.
Riul Argeselul udg muscelele
com. si pe el se aflA 4
morl si I piug.
Soseaua Pitesti - Cimpulung -
Frontierg trece prin mijlocul
com. si are 2 podurl de piatrg.
In coprinsul comuneT se glseste
piatrg de var, care se exploateazg
pe o scarg intinsg.
Valea-Mare, com. rur., pl. Riul-
Doamnel, jud. Muscel, situatg
la S.-V. de Cimpulung, la 49
kil. Se mgrgineste la N. cu com.
Colibasi, la S. si V. cu Hui Argesul
si la E. cu com. Priboeni,
de care se desparte prin dealurT
acoperite cu vil si pomI roditorT.
Se compune din 4 cgtune :
Cimpul, ValeaMare, Enculesti
si Ploscariul avind o populatie
de 1172 locuitorT.
Este asezatg pe malul sting al
riurlior Doamna si Argesul, spre
E. de bariera Pitestilor, pe cimp,
vale si deal.
Are 3 bisericT si o scoalg.
Vite sunt : 400 vite marT cornute,
120 porcT, 170 capre, 50
oT O 5 caT.
In jurul com. sunt vil, livezI,
coaste si dealua cu mea, prunT,
perT si tot felul de arborT fructifea,
si in special persicT, cu
care se face un bun comerciti pe
pietele Pitestilor.
Prin comung trece : Orla Valea-Mare,
formatg din izvoare si
ape periodice ce vin despre E.
Tot in aceastg girlg intrg si
pidul format din renumita fin
ting Buca (y a. n.).
LocuitoriT s'ail improprietgrit
dupg legea ruralg din 1864 pe
mosiile : Namliasca, Ferburia-
Vierosul si Mgngstirea-Cimpulung.
Prin comung trece calea feratg
Golesti-Cimpulung, avind un poi
de fier peste dial Doamna, si soseaua
nationalg Bucuresti-Pitesti,
In care dg soseaua Vierosul, aproape
de Clucereasa.
In Valea-Mare sunt cite-va izvoare
de apg ce contin oxid
de fier si de aramg.
In cgtunul Ploscarul se vgd
ruine din schitul Virggluiul, schi
tul de maicT Valea-Mare si un
alt schit de cglugarT ce a figurat
pe Valea-PopeT.

VALEA-MARE 712 VALEA-MARULU1
Valea-Mare, sat, Cu 130 familiT,
jud. Arges, pl. Oltul, resedinta
com. rur. Valea-Ungureni (v.
a. n.).
Valea-Mare, sat, jud. Bacgrr, pl.
Bistrita-d.-j., resedinta comuneT,
Cu acelas nume, situat pe piriul
Valea-Mare, d'a dreapta SiretuluT.
Are o sectie numitg Valea-
Draga. (VezT Valea Mare, com.
rur.).
Valea-Mare, Sa-, CU 469 locuitorT,
jud. Dolj, pl. Amaradia,
com. Godeni (v. a. n.).
Valea-Mare, cálun al comuneT,
Balta, plaiul Vulcan, jud. Gorj,
In partea de V. a comunel, situat
pe dealurT i vglcele cu
aceiasT numire, pe o suprafatg
de 320 hect., cu o populatie
de 107 familiT (VezT Balta, com.
rur.).
Valea-Mare, sat, in jud. Ialomita,
pl. Borcea, situat pe coastele vgiT
cu acelas nume. Pgng la i Aprilie
1891 a fost pendinte de
com. Ulmul, cind, unindu-se cu
satul Valea-RusuluT, ce era pendinte
de Lupsani, aü format
impreung com. Plevna. (VezT
Plevna, com. rur.).
Valea-Mare, sat, cu 458 locuitorT,
resedinta com. rur. cu acelas
nume, pl. Riul-DoamneT, jud.
Muscel.
Are lo §coalA ; o bisericg,
aproape ruinatg, servind de cimitir,
fost schit de maicT, fondat
de Grigore Ghica la 1735
restaurat de Jupin Ion Vel
Postelnic si Aga Golescu la
1793.
In dependintele bisericeT a fost
prima scoalg a satuluT sub Grigorie
Ghica-Vodg. De la 1854, de
cind s'ají transportat maicile la
Ngmgesti, serveste de bisericg
de mir.
Valea-Mare, sat, cu 571 locuitorT,
resedinta com. Cu acelas
nume, plaiul Dimbovitai jud.
Muscel, udat de girla Valea-
LargA.
Are o bisericg, ziditg la anul
1837, I scoalg mixta.
Valea-Mare, sat, cu 190 locuitoa,
jud. Muscel, pl. Riurile,
com. rur. BAlileti (v. a. n.).
Valea-Mare,ssat, cu 500 locuitorl,
com. rur. Turia, pl. Oltuld.-j.,
jud. Olt. (VezT Turia, com.
rur.).
Valea-Mare, sat, cu 88 locuitorT,
com. rur. Colonesti, pl. Stgnisesti,
jud. Tecuciti, asezat in
partea de E. a satulur Spirad.-j.,
pe partea stingä a riuluT
Zeletinul, la 5 kil. si 500 m. de
resedinta comuneT.
Valea-Mare, sat, com. Ivgnesti
(v. a. n.), pl. Rahova, jud. Vasla
N.-E. de Husem, situat
in o vale mare ce se intinde
Intre dealurile: Valea-Mare, Valea-Seacg,
Sindrilita i Deca, cu
o populatie de 290 suflete, de
origing TiganT.
Valea-Mare, sal, com. Negoesti
(v. a. n.), pl. Fundurile, jud. Vascu
o suprafatg de 150
hect. (cu vi)), si o populatie de
59 familii, Sarl 424 suflete.
Valea-Mare, sat, com. rur. Petroasa,
pl. Cerna-d.-j., jud. Vilcea.
Are 1255 locuitorT; 2 biseriel,
una fAcutg la anul 1863
de preotul Popa Barbul, Marin
Diconeasa i altI locuitorT,
In locul uneT alte bisericT vechT
de lemn, alta reziditg la anul
T880, pe locul uneT alte bisericT
tot de lemn, de Pr. St. Nicolaescu,
Marin Sturza i altiT.
Valea-Mare, sal, com. rur. Berbesti,
pl Oltetul-d.-s., jud. Vilcea.
Are 540 locuitorT, o bisericg,
ziditä la anul 1845. E udat
de riurile Titila i Valea.Mare.
Valea-Mare, sat, jud. Vilcea,
com. rur. Tina, pl. Mijlocul.
Valea-Mare, sat, com. rur. BAbeni,
pl. Oltul-d.-s , jud. Vilcea.
Are 200 locuitorT, o bisericA fondatg
de locuitorT la.:1821. Este
la 3 kil, de cAt. Ungureni, unde
e scoala.
Vaiea-Mare, fost schit de maia.
VezT Valea-Mare, sat, pl. Riul.
DoamneT, jud. Muscel.
Valea-Mäcripluï, vechte numire
a satuluY Grindasi, com.
Grindul, pl. CimpuluT, jud. lalomita.
Valea-Mänästirel, sat, cu 82
case, pl. Motrul-d.-s., jud. Mehedinti,
com. rur. Lupoaia.
Valea-MAnästirel, alttl numire
a satului Dezrobiti (v. a. n.),
com. Titesti, pl. Riul-DoamneT,
jud. Muscel.
Valea-Mänästirei, pSrîz, jud.
Muscel, izvoreste din locul numit
Valea-CiresuluTo, din dreptul
comuneT Valea-PopiT, si se varsg
in riul Tirgulu1, in dreptul comuneT
Bgjesti.
Valea-MäruluI, com. rur., jud.
Arges, pl. Pitesti, pe Hui Arges,
la 8 kil. de com. rur. Biscovul-Flesti
(resedinta subprefectureT),
si la 20 kil. de Pitesti,
In apropiere de vArsarea VglsanuluT
in Arges. Se compune
din satele : Calotesti, Ciobotea,

VALEA-MAROLUT 713 VALEA-NICOVANI
Valea- luI-Neagu si Zisul, cu
836 suflete. Are o bisericg cu
hrannil (Adormirea3, deservitg
de un preot, un cintgret si un
paracliser; o scoalg.
Vite : bol si vacT 685, caT 25,
oT 150, capre 5o, rimätorT 120.
Valea-MáruluI, anun. (V. Valea-
Caselor, sat, pl. Racova, jud.
Vasluiti).
Valea-Märutul, fttria, jud. Arges,
pl. Pitesti. Se varsa in 11111
Válsanul, la satul cu acelas nume.
Valea - Mereni, sal, resedinta
com. rur. Mereni, pl. Vedea-d.-s.,
jud. Olt, situat in centrul comune
pe ambele maluri ale girleT Eiul.
Are o populatie de 340 locuitorT,
o scoalg, si o bisericg, zidita
la 1887.
Valea-Merilor (Ggojani), com.
rur., pl. Mijlocul, jud. Olt, situatg
pe malul sting al girleT Plapcea
..si pe vilcelel e oimul si Lupeasca,
la 26 kil, de capitala judetuluT
si 4 kil, de rese.dinta plgseT.
Se invecineste la N. cu com.
Corbul, la E. cu Sinesti, la V.
cu Potcoava si la S. cu Mierlesti
si Perieti.
Se compune din 4 cát: : Coporgesti,
Popesti, Baboesti si
Barosesti, cu o populatiune de
68o locuitorT.
Comuna e vechie de tot. Traditiunea
spune a o bisericá de
birne, ce a existat aci pgriä la
1888, era mai vechTe de cit orau1
Slatina, adicg data cu mult
mar inainte de descglicgtoare.
Are o bisericg, ziditg la 1888;
o scoalg.
Vite: 402 vite marT cornute,
8o caí si Tepe, 20 capre, 1200 oT
si 302 porcI. .
Suprafata comuneI e de 788
hect. si se intinde intre pädurea
Osica la N., vilceaua Vedita la
66700. afarola Diclionar Goograjle. Vol. V.
S., Potcoava la V. si Sinesti
la Ê.
O osea vecinalg leagá com.
la N.-V. cu Potcoava, la E. cu
Sinesti, si o alta duce la S.-V.,
la com. Mirlesti. Tot prin partea
de S.-V., trtce soseaua Timpeni-
Potcoava.
E strábátutg de 2 dealurI
marT : Dealul-Drept al Plapcer
si Dealul-Sting al PlapceI, formate
de malurile girleT Plapcea.
Pe dealul sting e situatg vatra
com.; pe cel drept trece calea
feratä Bucuresti-Virciorova.
Spre N. se aflg pgd urea Osica.
Valea-Merilor, maña/a, fácind
parte din satul Tiggnesti, com.
Godinesti, jud. Tecuciti (V. Tiggnesti).
Valea-Mieilor, sat,jud. Prahova,
com. Valea-aluggreascg, pl. Cricovul.
Valea-Moarel, sat, cu 118 loc.,
in jud. Tecuciil, pl. BerheciuluT,
com. Ggiceana (v. a. n.).
Este asezat inteo vággung,
la N. de satul Recea, la 51/2
kil, de resedinta comuneT, si se
intinde pe 589 hect.
E sträbgtut de drumul ce
merge din Ggiceana la satul Ghilovesti.
Valea-MoareT dateazg,
se zice, din secolul al XVII-lea.
Valea-Moaref,sat, cu 124 loc.,
Tiganr, in jud. Tecuciti, pl. Stänesti,
com. Colonesti (v. a. n.),
asezat in partea stingg a dula
Zeletinul, la 2 kil. de resed. com.
Valea-Mosneaguldi, sat, jud.
Vasluiil, pl. Racova, com. Lipova
(v. a. n.), in partea de V.
a satulul Lipova-Rgzesl, situat
In fundul uneT vgI, pe niste ripT
si porniturT. Are o suprafatá de
288 hect. ; o populatie de 21
familir salí 103 suflete.
Valea-Mo§ulul, sat, jud. Arges.
(VezT Valea-luT-Mosu).
Valea-Muerei-de-Jos, sat, jud.
Dolj, pl. Amaradia, com. Melinesti,
Cu 230 locuitorT si 1 biseria
de birne, (Sf. Niculae*,
fondatg de locuitorT.
Valea-Muerei-de-Mijloc, sat,
jud. Dolj, pl. Amaradia, com.
Melinesti, situat la 3 kil, de cgtunul
Melinesti, cu 304 suflete
si o bisericg, cAdormirea Maice'
DomnuluT) .
Valea-Muerei-de-Sus, sat, jud.
Dolj, pl. Amaradia, com. RoclIesti,
cu 264 suflete si o bisericg
de birne, fondata de locuitorl,
cam de pe la 1850.
Are o osea comunalg, care
il pune in leggturg, la E., cu soseaua
judeteang Craiova - CApreni.
Comunicatiunea e foarte
anevoiasg, din cauza dealurilor
care strgbat satul.
Valea-NandriI, sat, jud. Muscel,
pl. Riul-DoamneT, com. rur, D'irmonesti
(v. a. c.).
Valea-Neagrá, pilla, ce curge
prin pl. Siretul-d.-j., jud. Roman.
Ia nastere din mal multe izvoare
si piriiase ce curg prin
com. Birgloani, Budesti si Bozieni
(j ud. Neamtu), care Odiase,
purtind diferite numirI, formeazg
in cursul lor, in coprinsul acestor
comune, mal multe iazurI
si dupg esirea din Iazul-Bozienilor
trece pe teritoriul com. Dulceoti,
jud. Roman. Curge Ola
la satul ofrgcesti printeo vale
adincg, iar de aicT trece in sesul
SiretuluT. Acest piria formeazg
in jud. RomanuluI 6 iazurT : 2
In com. Dulcesti, 1 In com. Brgnisteni
si 3 in com. Trifesti.
Valea-Nicovani, sat, jud. Pra-
90

VALEA-NUCETULIYI 714 VALEA-POPli
hoya, pl. Cricovul, com. rur. Valea.
Calugareasca.
A facut parte din desfiintatul
judet Sacueni §i se numea pe
atuncT Valea-Negovanilor.
Valea-Nucetulul, c&tun, jud.
Prahova, pl. Cricovul, com. urb.
Urlati (v. a. n.).
Valea-Nucilor, vechiul nume
satulu1 jud. Dolj,
pl. Jiul-d.-s., com. Scle§ti.
Valea-Oilor, sat, in partea de
N. a com. Braqti, pe mo§ia
statuluT Gugea, pl. Cirligatura,
jud. Iai, infiintat in 1879. Se
afla futre satele Gugea i Facuti,
situat pe valea Cu acela nume
§i are o populatie de 394 locuitorT,
posedind: 295 V. m. c.,
10 cal, 1098 oT i 165 rimatorT.
Valea-OltuluI (V. Valea-Basange§ti,
jud. Arge,).
Valea-Onei, sat, la V. de com.
C(ne,ti, pl. Racova, jud. Vasluiti,
situat in valea Cu asemenea
numire, pe o suprafata de 154
hect., cu o populatie de 165 locuitorT,
posedind 123 vite marT
cornute, 126 oT, 7 cal §i 40 rimatorI,
ir plugurl i 13 care cu bol.
Are o biserica de lemn, facuta,
se zice, de 3 calugart
Valea-Orlel, sat, jud. Prahova,
pl. Cricovul, com. rur. Bucovul,
Cu o populatie de 170 locuitorl,
o biserica gSf. Nicolaei, in
care este inmormintata Doamna
Stanca a luI Constantin Nicolae
Voevod, la 1756.
Valea-Orlei, maha/a,jud. Nrilcea,
com. rur. Madulari, pl. Cernad.-s.,
cu o populatiune de 200
locuitorr, a§ezat in partea de V.
a comuneT. Are 2 bisericT : una
fondata la 1774 i alta la 1829.
Valea.PechiI, sat, jud. Mu,cel,
com. rur. Schitul-Gole§ti (v. a. n.),
pl. Riurile, pe valea cu acela
nume. Se desparte de catunul
Valea-ButiT prin Riul-Tirgulul.
Are o populatie de 280 locuitorT.
In acest catun este Schitul-
Gole,ti (v. a. n.).
Valea-Perilor, celtun, in jud. Mehedinti,
pl. Motrul-d.-s., com.
rur. Catunele.
Valea-Perilor, sat, in jud. Mehedinti,
pl. Ocolul-d.-j., com. rur.
Mima. Se mal numqte
zuica.
Valea-Pietrei, com. rur. i sat,
In jud. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-j ,
la 22 kil, de orapl Turnul-Severin,
avind 640 locuitorT, care
posea.: 20 plugurT, 37 care cu
bol, 3 carute cu cal, 360 vite
marI cornute, 314 oT, 28 capre,
8 cal §i 288 rimatorY, 49 stupl.
Are o osea comunala care o
leaga de §oseaua Turnul-Severin-Pietrile-Ro§iT
Govodarva; alte
drumurT spre com. Zagaia.
Are o biserica.
Valea-Pietrei, sal, com. urb. Urlati
(v. a. u.), pl. Cricovul, jud.
Prahova.
Valea-PlopuluI, sal, cu 531 locuitorT,
com. rur. Poseti (v. a.
n.), pl. Teleajenul, jud. Prahova.
Valea-Plopului, ciitun, in jud.
Mehedinti, plaiul Clo,ani, com.
rur. Crainici.
Valea-Plopului, vechie numire
a satulut Ceacul, pl. Borcea,
jud. Ialomita.
Valea-PoieneI, sat, cu 249 locuitorT,
com. rur. Prahovita-d.-s.,
plaitil Prabova, jud. Prahova.
Valea-Poienei, sat, com. rur.
Valea-Calugareasca, pl. Cricovul,
jud. Prahova.
Valea-PopiI, com. rur., in jud.
Mu§cel, situata la 21 kil. spre
S. de Cimpulung, pe malul sting
al riuluT Tirgul §i pe valle Hulubea
i Vacarea, strabatuta
de gira Valea-Popir, de la E.
spre N.
Se intinde pe o suprafata de
702 hect., din care livezile cu
prunT ocupa cea mal mare parte.
In partea de E. se intinde
padurea statulur numita Raciqti,
formata numaT din stejar i fag,
iar de jur imprejur este inconjurata
de dealurile: Padina, Dealul-Mare,
Piscul-Diaconulul, Ciuhurezul,
Dealul - DraghiciuluT,
Dan, Dealul-PadureT, al-Du§eI,
Piscul-Hirtoapele, Piscul - VaieT-
Red, Dealul-Zmeulul,
Pitigaia, Huluba i Arge-
§elul.
Se marginqte cu comunele :
Vulturqd (S.), Draghiciul (E.),
Racle,ti (V.) pi se compune din
3 catune Valea-PopiT, Vacarea
Huluba, cu reedinta in cat.
Valea-PopiT.
Are o populatie de 1346 locuitorT,
posedind : 12 cal, 410
bol, 320 vacT, 75 capre, 112
of i 450 porcf.
Pe la V. trece calea ferata
Pite§ti-Cimpulung.
Valea-Popii, sat, numit §i Popeni,
pe mo0a BraWi, com.
Brae§ti, pl. Co§ula, jud. Dorohoiti,
cu 191 suflete.
Valea-Popii, sat, re§cdinta com.
rur. cu acela§ nume, jud. Mu§cel,
pl. Riurile, situat pe ambele
malurT ale girleT Valea-PopiT
pe tarmul sting al riuluT Tirgul.
Se intinde pe o suprafata de
176 hect. Are o populatie de
754 locuitorT ; 2 bisericT, una

VALEA-POP1T 715 VALEA-REA
ziditg la 1872, si alta la 1877;
o scoalg rural g mixtg, infiintatg
la 1855.
In jurul satuluT sunt : Dealul-
PadineT (N.), Dealul-Mare, Piscul-DiaconuluT
si al-CiuhurezuluT
(E.). Intre cgtunele Valea-PopiT
si Vgcarea este Piscul-Hirtoapele
si Valea Rece ; iar intre
Valea-PopiT si Huluba : Dealul-
Zmeulul, Dealul luT-Crgciun, Pitigaia,
Huluba si Argeselul.
LocuitoriT sunt fosti clgcasT,
improprietgriti dupg legea ruralg
de la 1864, pe mosia statuluT
numitg Rgdesti.
Valea-Popii, sat, com. rur. Valea-Cgluggreascg,
pl. Cric.ovul,
jud. Prahova.
Valea-PopiI, deal, in jud. Muscel,
la V. comuneT Stilpeni, pl.
Riurile. Se intinde in lungul com.
de la N. la S. si este acoperit
cu pgdurT compuse din stejar,
fag, plop, carpen, ulm, frasin si
alte esente. Se desparte de Dealul-MgngstireT,
aceiasT com., prin
Riul-TirguluT. Coastele lul sunt
acoperite cu intinse livezT de
prunT.
Valea-Popii, &la, in jud. Muscel.
Izvoreste din locul numit
Sub-Ripg, la E. de sat, curge
spre V. prin mijlocul satuluT si
se varsg in Riul-TirguluT. In ea
dg Valea-de-la-Roman, Valeade-la-Mateiri
si Vilcelul-RiioaseT,
toate pe terit. com. Valea-PopiT.
Valea--PopiI, girld, izvoreste de
la locul numit Corboaica, com.
Bgilesti, pl. Riurile, jud. Muscel
si se varsg in dial Bratia.
Valea-PorculuT, sat, pe valea cu
acelas nume, jud. si pl. Arges,
com. rur. Tutana (v. a. n), cu
321 locuitorT si o bisericg cu hra-
;Pul Cuy. Paraschiva.
Valea-Porcului, sat, CU 120 suflete,
jud. si pl. Arges, coin. rur.
Biscovele (v. a. n.).
Valea-PrisaceI, mahala, cu 25
locuitorT, din com. Godinesti, jud.
Tecuciti.
Valea-Ratei, com. rur., in jud.
R.-Sgrat, pl. Ritnnicul-d..s., pe
riul alngul, la 17 kil. spre
V. de orasul R.-Sgrat si la 13 kil.
spre V. de com. Zgirciti, resedinta
plgseT.
Se mgrgineste la N. cu com.
Pardosi, la S. cu com. Racoviteni,
la E. cu com. Grebgnul,
si la V. cu Gura-Dgmieni, jud, Bu.
zgti, desOrtindu-se prin culmea
Hirboca. E brgzdatg la E. de dealurile
Fintinele-Babel si Strejesti,
la V. de ramificatiile dealuluT Hirboca,
si e udatg de piriul Cilngul,
prin mijloc, de la N. la S.
Se compune din cgtunele Valea-RateT,
resedinta, Chiperul la
N., Batogul spre V., Murgesti la
S -V.
Are o suprafata de 2263 hect.,
Cu o populatie de 765 suflete ;
2 bisericT, o scoalg mixtg.
LocuitoriT ail : 59 plugurT, i
moarg cu aburT.
CM : drumurT vecinale: spre
MgrggritestiCimpulungeanca
Valea-SAlcieT ; spre Buda ; spre
Pardosi- Grebgnul- Rimnicul - Sgrat
; spre RacoviteniVadul-SorestilorBuzgri.
Valea-Räff, cittun, apartinind de
com. Ocnele MarT (v. a n.), jud.
Vilcea, pl. Ocolul.
Valea-Rea, com, rur., pl. Zeletinul,
jud. Tecuciti, compusg din
7 cgtune: Cglimgneasa, Covragul,
Galbenul, Ngnesti, Sglcuta, Valea-Rea
si Vladnicul, si situatg
pe amindoug malurile ale phiuluT
Zeletinul, la 33 kil. spre N.
. de Tecuciri si la 91 kil. spre S.
de Podul-TurculuT, resedinta sub.
prefectureT.
Se margineste la N. cu comuna
Giurgioana, la S. cu comuna
Bratigsesti, la E. cu jud. Tutova
si la V. Cu comuna Corbita.
Are o populatie de 1621 suflete
; 5 bisericT si 2 scol l mixte.
Teritoriul comuneT este de
4241 hect., 31 ariT. Locuitorir,
vechT rgzesT in satele : Cglimgneasa,
Galbeni, Valea-Rea, NInesti
si Sglcuta, stgpinesc to86
hect. ; lar locuitorl, RO' clgcasT,
improprietgriti in 1864 in Vladnicul,
Covragul si parte din satul
Valea-Rea, stgpinesc 295 hect.,
55 ariT.
Vil sunt 217 hect., 6o arif.
LocuitoriT posea : 538 bol',
211 vacI, 48 caY, 22 Tepe, 1543
oT si 34 capre ; 500 stupT ; 228
plugurT, i masing de treerat, i
de bgtut porumb, 2 de vinturat,
ro cazane pentru fabricarea ra.
chiuluT ; 2 morT de apg.
Comuna este udatg de '1111
Zeletinul in partea de E. si de
Berheciul la V.
Are o osea ce vine de la
gara Berheciul si duce pe valea
ZeletinuluT la Podul-TurculuT;
din ea pleacg mal multe sosele
si drumurl naturale, care se ramificg
la satele ce compun comuna.
Valea-Rea, com. rur., in partea
de S. a plgsel Mijlocul, jud.
Vasluid, la I i kil. de orasul Vasluir'
si la zo kil. de Codgesti,
resedinta plgser, situatg de o
parte si de alta a soseleT nationale
Vasluiti-Iasi, si udatg de piriul
V asluetul.
E formatg din satele : Valea-
Rea, Moara-Domneascg si Portari,
pe o suprafatg de 5496
hect., cu o populatie de 1426
suflete.
Are 3 bisericT, Cu 2 preotT li
2 eclesiarhT ; o scoalg ; o moarg

VALEA-REA 716 VALEA-RtIOASA
cu vaporf, una de apg, maT multe
morT de vint, si 5 circiumT.
LocuitoriT posedg: 83 plugurT
137 care cu bol, 4 plugurT si
8 cgrute cu cal; 6o stupT ; 617
vite marr cornute, 5 bivolT, 47
caT, 1869 oï si 95 rimgtorT.
Valea-Rea, sat, cu 147 locuitorT,
jud. Arges, pl. Pitesti, com. rur.
Ggvanul-Valea-Rea (v. a. n.).
Valea-Rea, sat, jud. si pl. Arges,
com. rur. Bgiculesti-Mgnicesti (v.
a. n.).
Valea-Rea, sat, cu 132 locuitorY,
jud. Bacgil, pl. Bistrita-d.-j., com.
Cleja, situat pe coasta dealuluT
Rusul.
Valea-Rea, clItun, jud. Buzgil,
com. Mlgjetul, cu 140 locuitorT.
Valea-Rea, ditun de resedintg
al com. Tisä.'ul, jud. Buzgil, cu
290 locuitori. Are subdivizia Mgngstirea-Bradul.
Valea-Rea, sat, in jud. Mehedinti,
pl. Vgilor, com. rur. Vggiulesti.
Valea-Rea, sat, Cu 70 case, in
jud. Mehedinti, pl. Motrul-d -s.,
com. rur. Govodarva.
Valea-Rea, sat, jud. Tecuciil, pl.
Zeletinul, com. cu acelas nume,
asezat pe coasta dealuluT cu acelas
nume, in partea de S.-E.
a com., pe malul sting al ZeletinuluT,
la 3 kil, de satul Galbeni,
resedinta com.
Este strgbAtut de o ripg mare,
care merge in directie de la E.
la V., iar de satul Cglimgneasa
la N. se desparte tot prin o ripg,
numitg Botoaia.
Are 337 locuitorT si dateazg
din sec. al XVII-lea. (V. Valea-
Rea, com. rur.).
Valea-Rea, sat, in partea de N.
a com. Valea-Rea, pl. Mijlocul,
jud. Vasluiti, la 1 1 kil, de orasul
Vasluiil, situat pe stinga soseleT
nationale Vasluiti-Iasi, si
pe doug costise de dealurT care,
formind vgl, se infundg prin mijlocul
satuluT inteo 1-10 profundg.
Are o suprafatg de 2601 hect.,
cu o populatie de 320 familiT,
sail 873 suflete; o bisericg, fgcutg
de locuitorT la 1873 si reparatg
tot de ella 1885 ; o scoalg,
infiintatg la 1869.
LocuitoriT posea : 52 plugurY,
si 77 care cu bol, 2 plugurT si
5 cArute cu ce; 67 stupT de albine
; 367 vite marT cornute, 5
bivolT, 1000 oI, 21 cal si 57 rlm'ätorT.
Valea-Rea, fost sat, ce se afla situat
pe valea cu acelas nume,
lingg pgdurea Buzduganul, in raionul
com. Negulestio pl. Berheciul,
jud. Tecuciti. Locuitorit
de aicT s'ati mutat inainte de
1864 in satele din corn.Ggiceana,
din cauza terenuluT prea tipos
pe care se afla satul.
Valea-Rea, proprietate a EforieT
Spitalelor .Civile din Bucuresti,
fostg pendinte de mgrià'stirea Sinaia,
com. Sinaia, pl. Pelesul,
jud. Prahova, care, iingreung cu
mosiile Muntele Gagul si Gggutul,
are o intindere de 820 hect.
(411 hect. suprafata impgduritg
si 409 hect., pgmint cultivabil si
fin ete).
Acest munte a fost pang la
1828 proprietatea BanuluT Brincoveanu.
Valea-Rea, munte, in jud. &ruscel,
plaiul Nucsoara. Din el iese
primul izvor, care, unindu-se cu
cel din muntele Bindea, formeazg
riul Doamna. La 30 m spre S,
formeazg o cascadg intre 30-40
metri.
Valea-Rea, munte, in jud. Prahoya,
plaiul Pelesul, proprietatea
Eforier Spitalelor Civile din Bucuresti.
Valea-Rea, vale, in jud. Prahova,
izvoreste de sub poalele munteluT
Zamura, com. Predealul,
plaiul Pelesul, curge de la N.
spre S., face o mare curbg si,
indreptindu-se spre V., se varsg
in riul Prahova, pe tgrmul sting,
spre N. de com. Sinaia.
Valea-Rea (Tirgul-), tirguFor,
cu 306 locuitorT, din care peste
250 Evrer, jud. Bacgti, pl. Tazlgul-d.-j.,
resedinta com. Tirgul-
V.alea-Rea (v. a. n.), situat pe
piriul Valea-Rea, d'a stinga TazlguluT-Mare.
Tirgul-Valea-Rea este instituit
prin hrisovul DomnuluT MihaT-Sturdza,
din 1845. Aci se
face ttrg in toate Duminicele.
Valea-Rea (Satul-), eiitun, cu
350 locuitorT, jud. Bacgti, p/.
Tazlgul-d.-j., com. Tirgul-Valea-
Rea, situat pe piriul Valea-Rea,
la 300 m. de Tirgui-Valea-Rea
(scoalg).
Valea-Rea-Rudari, sat, in jud.
.si pl. Arges, com. Bgiculesti-Mgnicesti
(v. a. u.).
Valea-RiziI, sat, in jud. si pl.
Arges, com. Mglureni-Bgdiceni
(v. a. n.).
Valea-Rizii, sat, in jud. yluscel,
com. Dirmonesti.
Valea-Rlioasa, vale, numitg si
gira Riioasa, in partea de N.-E.
a com. Stgniesti, pl. Prutul, jud.
Fglciti, situatg pe teritoriul satuluT
Voinesti, in sesul dintre
apa Orle Prutetul si a riuluT
Prutul, spre V. de locul numit Meterezele
si de localitgtile : Impg.

VALEA-ROMNESTILOR 717 VALEA-SEACX
rgteasa i Crgiasa. Ad sunt urme
rgmase din timpul rgzboiuluT dintre
Rug i TurcT de la 1711.
Valea-Romtne§tilor, sat,cu 461
locuitorT, com. Namge,ti (v. a.
n.), plaiul Dimbovita, jud. Mu,cel.
Valea-Ro§ie, munte, la N. com.
Predealul, plaiul Pele,u1, jud.
Prahova, care serveste de limita
intre jud. Prahova i jud. Dimbovita,
situat la E. de muntele
Petricica.
Valea-RusuluI, sat, Cu 475 locuitorT,
in jud. Ialomita, pl. Borcea,
com. Plevna (v. a. n.), situat
intre satele Mihaiti-Viteazul
Lup,ani i pe malurile vgiT
ce poartg numele satuluT.
Valea-Sasului, sat, in jud si pl.
Arges, com. Curtea-de-Arge, (v.
a. n.).
Valea-SatuluI, com. rur., in par.
tea de N. a plg,eT Fundurile,
jud. Vasluig, futre com : Mogoe,ti
din jud. Ia,i, Scheia i Borosg,ti
din jud. Vasluiii, la 51
kil, de ora,u1 Vasluiti i la 15
de Negre,ti, re,edinta plg,eT.
E formatg din satele : Grajdurile,
Valea-SatuluT, Ciocirle,ti
Cgrbunari, pe litiga, care se
mar adaogg ni,te miel cgtune,
numite : Golia, Corcodelul
Lunca, a,ezate intre satele Cio
cirle,ti i Valea-SatuluT, i un catun,
numit Hutupeni, intre Valea-SatuluT
i Grajdurile.
Are o suprafatg de 3562 hect.,
cu o populatie de 1072 suflete ;
o bisericg; o ,coalg; o mo rg
de vint.
Vite : 821 tite marT cornute,
48 caT, 91 oï, 2 capre i 260
rimatorT.
Valea-SatuluI, sat, jud. i pl.
Arge,, com. rur. Malureni-Bgdiceni
(v. a. n.).
Valea-Satului, sat, jud. Arge,,
pl. Oltul, com. rur. Uda-d.-j.
(v. a. n.).
Valea-SatuluI, sat, in partea de
V. a com. Valea-SatuluT, pl.
Funduri, jud. VaIuiìí, situat pe
o vale mare.
Are o suprafata de 1753 hect.
.si o populatie de 82 familiT satl
410 suflete.
Se zice cg ar fi fost infiintat
pe la anul 1460, dat de Stefan-cel-Mare
ca razasie unuT o,tean
al sati.
De acest sat tine si cAtunul
Hutupeni.
Valea-SatuluI, celtun, alipit de
satul Lipova-Rgze,i, pl. Racova,
jud. VasluiO (v. a. n.).
Valea-SAlcief, com. rur., in plaiul
Rimnic, jud. R.-Sgrat, pe
ambele malurT ale rhiluT Cilngul
la poalele DealuluT-Salcie1.
Este a,ezata in partea apusana
a judetuluT, la 28 kil. spre
N.-V. de ora,u1 R.-Sgrat, i in
partea de S. a plaiulut, la 16
kil. spre S. de com. Dumitre,ti,
re,edinta plaiuluT.
Se invecine,te cu Cimpulungeanca
la 8 kil., Buda, Margarite,ti
i Pardo,i la 9 kil.
Valea-RateT la 12 kil.
Se margine,te la E. Cu com.
Buda 1.1 Chiojdeni, de care se
desparte prin Dealiil-CilnauluT ;
la V., cu com. Sarule,ti (jud.
Buzgü), despartitg prin Virful-
CumetriT ; la N., cu Jifia i Bisoca,
despartitg prin muntele Di.
nuluT, ì la S , Cu Marggrite,ti,
despgrtitg prin dealul Valea-Sgl-
cieT.
E brazdata la N. de munti1
Dinul sati Tutuia, Ulmu,orul,
Fundul-CiIngil ; la E., de dealurile
Cilngul, Modreni, Spidea, Poiana-
PgruluT, Dimasul, Alimanul, la S.,
de dealul Valea-SalcieT, la V., de
culmea Cim pulun geanca, cu virfurile
Cumatra, Carpenut, Goicelul.
E udat't de riurile Cilnaul, prin
mijloc, de la N. la S., Jori,tea,
Hirjea-Chirone,tilor i Modreni,
la E.
Are o suprafatg de 4550 hect.,
cu o populatie de 728 suflete ;
o biserica, cu hramul Adormirea
MaiciT DomnuluT, inceputg
la 1847, sub Bibescu Vodg, de
marele pitar Ion Popescu i so
tia sa Maria, lasata in parasire
pana la 1850, din cauza
revolutieT din 1848, ispravitg
sfiintitg la 1851, Septembre 8,
de catre locuitorT, sub StirbeT
Vodg; o ,coala mixtl.
Locuitorir posedg : 5 plugurf,
ma,ing de treerat, i moarg
cu aburT, 218 bol, 163 vacf, 18
cal, 22 Tepe, 1082 oT, 45 capre
73 rimatorT.
Are caT veeinale: spre Buda ;
spre Jifia Chiojdeni-Bisoca ; spre
Margarite,ti; spre Dumitrep.
Valea-SälcieI, sat, Cu 516 locuitort,
jud. R.-Sgrat, in plaiul
Rimnic, cgtunul de re,edintg al
com. Valea-SglcieT (v. a. n.).
Valea-SalcieI, sat, cu 152 locuitori,
jud. Tecuciii, cona. Godine;ti
(v. a. n.), pl. Berheciut,
a,ezat In partea de V. a co
muneT, la o departare de 4 kil.
630 metri de re,edinta comuneT.
Valea-Scheiul, sat, Cu 220 locuitorT
i o bisericg, jud. Arge,,
pl. OltuluT, com. rur. Scheiul
(v. a. n).
Valea-SchiauluI, v. Schiaul, jud.
Arge,.
Valea-Seack com. rur., pl. Bi,-

VALEA-SEACX 718 VALEA-S1C1TET
trita-d.-j., jud. Bacgra, asezatg in
regiunea sesurilor de pe dreapta
Siretulur, si formatg din 6 eatune
: Valea-Seacg, resedinta comuna
si a plgseT, Albeni, Floresti,
Buchila, Galbeni i Bgltata.
Mosia cu acest nume, cu sat
cu vecinT, a fost a Ceaurestilor
(familie din care se trggea
Gheorghe 5tefan-Vodà). Ceaurestir
ali dat-o de zestre jupineser
VestierniculuI Toader Paladi
din neamul Ceaurestilor, iar
MihaT-Racovitg-Voevod a dato
lur Iordachi Ruset, Medelnicerul,
pedepsind pe CeaurestY cu
confiscarea, cum dovedeste o
carte de judecatg a DivanuluT
Velitilor boierT din 25 Martie
7250 (1742). (T. Codrescu.
tUricar.», Vol. H, p. 244-246).
Aci la Valea-Seacg, oastea
luT G. Stefan a bgtut la 1523,
pe Orcheenii lui Vasile-Lupu-
Vodg, cind a venit contra acestuia,
Cu ajutorul luT Matel-Vodg,
ca sa-1 alunge din noti de pe tronul
MoldoveT.
Se invecineste la N. cu comuele
Rusi i Letea, la S. cu
com. Valea-Mare, la E. cu comunele
Rusi, Tamasi si Giosenil,
de care se desparte prin
riul Siretul, si la V. cu com.
Este udatg de piriurile B11tata
si Valea-Seacg, care curg
la poalele dealulul Cgrunta
Albeni.
Are o populatie de 2839 locuitorT;
o scoalg mixtg, care
functioneazg de la 1865 in sa
tul Valea-Seacg ; 4 bisericI, din
care 3 catolice ; 8 circiumT si 3
morI de apg.
Teritoriul comuneT are o intindere
de 3085 hect.
Proprietar mare aci este principesa
Lucia de Schoenburg-Waldenburg,
cu o mosie de 1510
hect., din care 3020 pgmint
arabil, aducind un venit anual
de 37020 leI.
Pgdurea cu numele de Valea-
Seacg ocupg aproximativ 900
hect. De pe teritoriul comune1
se scoate piatra de constructiune.
LocuitoriT posedg : 140 cal,
1288 vite cornute, 553 pord,
75 capre §i 909 ot
Este strgbAtut la E. de calea
nationalg si de calea feratg Focsani-Bacgil,
iar prin mijiocul satelcr
trece calea vicinalg Fundul-Rgcgciuni-Cgluggra.
Valea-Seacä, sat, cu 1172 locuitorT,
pl. Bistrita-d.-j. i resedinta
comuneT V alea-Seacg (v.
a. c.), situat la poalele dealuluT
Cgrunta. Are o scoalg mixtg ;
judecgtorie de mol ; 2 bise-
: una ortodoxI, clgditg la
1848 de printul Wittgenstein, si
alta catolicg, fondatg in 1843,
de locuitorT i cu ajutorul printuluT
de Wittgenstein.
Valea-Seacä, sa., Cu 369 locuitorT,
pl. Trotusul, resedinta
com. Bogdana (v. a. c.), jud.
Bacgri, situat pe valea piriuluI
Bogdana, lingg muntele Urliacul,
la 2 kil. r6o m. de satul Bogdana.
Are o bisericg catolicg, clgdita
de locuitorT la 1843 si deservitg
de preotul din com. Grozesti
Valea-Seacä, sat, cu 66 locuitorI,
in partea de S.-E. a com.
TgbIllesti, pl. Crasna, jud.
asezat pe valea cu acelas
nume.
Valea-SeacA, sal, cu 73 familiT,
In pl. Borcea, com. Lupsani
(v. a. c.), jud. Ialomita, situatla
3 kil. spre N.-V. de satul de
resedintg si pe malurile vgir cu
acelas nume.
Valea-Seack catun, al orasuluT
Corabia (v. a. n.), jud. Romanati.
Valea-Seack sat, pe rnosia
In com. Pgscani, jud. Suceava,
strgbgtut de ptriiasul cu acelas
nume si la poalele Dea/uluT-DunrbrgveT.
Are 603 suflete.
Drumurile principale sunt : la
Pgscani (7 kil.), la Topilele (21/2
kil.), si la Contesti (2 kil.). (V.
Pgscani, com. rur.).
Valea-Seack stafie de dr.-d.-f.,
jud. Bacgti, pl. Bistrita.d.-j , com.
Valea-Seacg, pe unja MArgsesti-
Bacgil, pusg in circulatie la 13
Septembrie 1872. Se aflg intre
statiile Faraoni (ro,6 kil ),
Bacgri (10,8 kil.). Ingltimea d'asupra
nivelulur MgriT de I28m,48.
Venitul acesteT statiT pe anul
1896 a fost de 15436 leT, 90
banT.
Valea-Secil, sat, com. rur. Albesti
(v. a. n.), pl. Oltul-d.-j.,
¡ud. Olt, cu 300 locuitorr.
Valea-Seman, cdtun, com. rur.
Urlati, plasa Cricovul, jud. Prahoya.
Valea-Sili§tef, sat, cu 550 locuitorT,
com. rur. Aninoasa (v. a. n.),
pl. Riurile, jud. Muscel, situat
pe riul Slgnicul. Aci se varsg
Valea-SilisteI in Slgnic.
Valea-Sili§teI, sat, in partea de
V. a com. Stioborgni, pl. Crasna,
jud. Vasiuiü, cu o suprafatg de
227 hect. si o populatie de 8o
familiT sail 400 suflete. (V. Stioborgni,
com. rur.).
Valea - Sili§tei, rnahala, com.
Stoenesti, pl. Ocolul, jud. Vilcea.
Aci e resedinta primgriel
scoala. Are o bisericg, fondatg
la anul 186° pe ruinele
une alte bisericT foarte vechT.

VALEA-STANClULUT 719 VALEA-VALIDE-EI
Valea-Stanciului, com. rur.
sat, din pl Balta, jud. Dolj, la
45 kil. de Craiova i la 19 kil.
de re,edinta pl. Macqul-d.-s.
Situata pe malul drept al Jiulul.
Se marginqte: la N. cu com.
Birza, la S., cu com. Gherce,ti,
la E., cu apa pulla i la V., cu
com. Birca.
E udatä de apa JiuluT, in partea
de E., curgind de la N.
spre S.
Are o suprafata de aproape
3000 hect.; o populatie de 1819
locuitorT ; o biserica.
Pe teritoriul comuneT se afla
o mo0e, numitO Valea-StanciuluT,
cu o intindere de 570 hect.
arabile, cu un venit de aproape
22800 leT, apartinind locuitori
lor comuneT, care sunt mopenT.
Alta mo0e, Nioeti, cu o suprafata
cam de 2000 hect., aduce
un venit de 30000 leT. Statul
are o f4ie de pamint, numita Cureaua-Roaba,
care a fost arendata
de la 1893-98 cu 10150
leT.
In comuna se afla plaiul Dalea,
acoperit Cu vil pe o Intindere
cam de 126 hect.; din
aceste, 20 hect. sunt ale momenilor.
E strabatuta de calea com.
de la V. la E., pe o lungime
de 600 in. i de §oseaua comunall
vecinala, care merge de la
N. la S., pe o lungirne de 400
m. la coin. Grecqti.
Valea-StIlpului, sat, com. rur.
Olteni, plaiul Teleajenul, jud. Prahoya.
Valea-StIneI, sat, Cu 325 locuitorT,
com. rur. Tieti (v. a. n.),
pl. Riul-DoainneT, jud.
Valea-StineI, sat, Cu 211 locuiton,
jud. Mqcel, pl. Riul DoamneT,
com. rur. Racovita (v. a. n.).
Valea-Stupilor, sat, cu 80 locuitorT,
la 2 kil. spre N. de satul
de rqedinta Crasna,eni, com.
Cu acela nume, pl. Crasna, jud.
Falciii, a§ezat pe coasta de V.
a colina Lohan-Crasna, in valea
deschisa spre V., numitO Valea-
Stupilor.
Valea - §osel sati Sosani, sat,
cu 516 locuitorT, jud. Bacati, pl.
MunteluT, com. Podurile (v. a. c.),
situat in valea cu acela nume,
la o departare de 1800 m. de
satul Podurile (coala).
Valea-TirguluI, sat, cu 90 locuitorT,
infiintat la 1868, Cu noT
improprietaritf, in partea de E.
a com. Brodocul (v. a. c.), jud.
Vasluití, pl. Stemnicul, situat pe
107 hect., in valea cu asemenea
numire, inconjurata de dealurT,
In apropiere de orapl Vasluiti.
Valea-TIrsei, sat, cu 359 locuitorT,
com. rur. Breaza-d.-j., pl.
Prahova, jud. Prahova. In acest
catun sunt cariere de piatra
locurT sarate.
Valea-Toacei, sat, jud. Prahova,
pl. Teleajenul, com. rur. Cera§ul.
Valea-Troni, sat, jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, com. Tindlrei
(v. a. c.), situat pe o mica vale
spre N. ì in apropiere de satul
de rqedinta.
Valea-TheI, sat, jud. Dimbovita,
plaiul Ialomita-Dimbovita, com.
Pietroita.
Valea-Uleiului, sat, com. rur.
Flaminzqti (v. a. n.), jud. i pl.
ArgepluT, cu 90 de suflete.
Valea-Ungureni, com. rur., pe
apa Vedea, jud. Argq, pl. 01tul,
la 35 kil. de com. rur. Tig-
veni (rerdinta subprefectureT)
la 13 kil. de Pite0. Se compune
din satele : Blojqti, Condule§ti,
Cioreca - Gheresqti, GojgArei,
Ungureni, Valea-Mare i \TAUmareni.
Are o populatie de
992 suflete; 2 bisericT i o §coala.
Vite : 586 bol i vacT, 24 cal,
760 oT, 36 capre i 250 rimatorT.
Valea-Urloiul, atun, com. urb.
Urlati, pl. Cricovul, jud. Prahoya.
Valea-Ursoi, sat, com. rur. Valea.
Calugareasca, pl. Cricovul,
jud. Prahova.
Valea-UrsuluI, com. rur. §i sat,
In jud. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-j.,
la distanta de 38 kil, de orapl
Turnul-Severin, situata pe vale
avind 600 de locuitorT, care
poseda : 26 plugurT, 43 care cu
boT, 4 cArute Cu caT, 32 stupt,
300 vite mart. cornute, 400 oY,
13 cal §i 230 rimatorT.
Are o biserica i o coala.
O posea comunala o leaga
Cu oseaua nationala.
Valea-Ursului, sat, CU 28 familiT,
jud. Arge§, pl. Pite§ti, com. rur.
Biscovul-Fle§til (v. a. n.).
Valea - Ursulul, clitun, In jud.
Mehedinti, plaiul Clopni, com.
rur. Ponoarele, aezat pe dealul
ce duce d'asupra SipotuluT.
Valea-Ursului, sat, cu 343 locuitorT,
in jud. Roman, pl. Fundul,
rqedinta com. Giurgeni,
spre V. de satul Giurgeni §i la
o depli tare de 2 kil. de el,
aproape de sorgintea riului Birlad.
E legat cu ora§ul Roman
prin osea. (V. Giurgeni, comuna
rurala).
Valea-Vai-de-El, sat, cu 342

VALEA-VILEN1 720 VARLAN
locuitorT, com. rur. Albesti (v.
a. c.), pl. Oltul-d.-j., jud. Olt.
Valea-Väleni, sat, con,. rur. Vgleni
(v. a. n.), pl. Podgoria, jud.
Musctl, Cu o populatie de 451
locuitorl.
Biserica din acest cgtun este
foarte vechie (vr'o 350-400
arn). La inceput a fost de lemn,
maT tirziil s'a invelit Cu sitg, la
anul 1733, de 4 locuitorT : Judetu
Ivan, Manole Chisgloiu,
Popa Albutu i Const. Guroiu.
S'a reparat apor la 1864 si
1878.
Valea-Väleni, proprietate a statuluf,
pendinte de mgngstirea
Radu-Vodg, jud. Muscel.
Valea-Viel, sat, cu 649 locuitorT,
jud. Arges, pl. OltuluT,
com. rur. Stoiceni-Plesoiul (v.
a. n.).
Valea-Viei, ccitun al com. Gin
bovul, pl. JiuluT, jud. Gorj, in
partea despre N. a comuneT,
situat pe loc ses i aproape de
lantul de ingltimI din dreapta
JiuluT.
Are o suprafatg de 295 hect.,
cu o populatie de 246 suflete.
(V. Girbovul, com. rur.).
Valea VieI (Valea - Viel - PAmInteni),
ciitun al com. Patirlagele,
jud. Buzgtl, cu 400 locuitorT.
Valea-VieI, mahala, in pa, tea
despre N. a orasuluT Piatra, jud.
Neamtu. (V. Piatra, oras).
Valea-Villor, vale, in jud. si pl.
Constanta, la hotarul comunelor
rurale Sari-Ghiol si Ghenligec.
Valea-Vladului, padure a statuluT,
in intindere de 750 hect,,
apartinind de muntir Mgngstirer-
Cimpulung, care fac parte din
comunele Corbsc,ri i Berevoesti,
plaiul Nucsoara, jud. Musca
ValimAreni, sat, jud. Arges, pl.
Oltul, com. rur. Valea-Ungureni
(v. a. n.).
Valter-Maracineanu sati Mateia-Basarab,
aitun, pe proprietatea
Iepuresti, pl. Cilnistea,
jud. Vlasca.
Valul-lui-Traian, valur1 de pamint,
in diferite pgrtI ale Tara
(VezT mal jos acest nume, precum
Troianul, Brazda-lul-Novac).
Valul-lui-Traian, val, in jud.
Covurluiti, incepe dinspre V. de
ruinele ceateT Gherghina, com.
Filesti, i anume dintre satele
erbesti-VechT, cam la 500 m.
Branistea, trecind prin com.
Fintinele, pang la coada BratesuluT,
lingg Tulucesti.
Dupg unil istoricT ar fi vorba
de o lucrare fortificatoricg, ridicatg
de Atanaric, regele Visigotilor,
spre a se opune ngvglirel
Hunilor. Este maT probabil
insg un val de aparare pentru
o cetate, care ar fi in locul GalatuluT,
de oare-ce acest punct
se &este tocmaT in centrul razeT
apgrate de acest val.
Valul-lui-Traian, val de pamba,
situat in jud. Tulcea, pl. Isaccea,
pe teritoriul comunelor rurale
Nicolitelul, Meidan-Chioi
Balabancea.
Valul-lul-Traian, val de pamba,
la S.-V. de satul Sutesti, futre
sat si podul de la Gradistea,
j ud. Brgila, situat pe capul platouluT,
pe care'l traverseazg
de la S. spre N., pe o intindere
de I kil., avind
mult aparenta uneT intariturI,
de oare-ce predomina' lunca riulta
Buzail i trecerea vechiuluT drum
peste podul de la Grgdistea.
Valul - Traian, haltig de-dr.-defier,
infiintata in Iunie 1902,
pe unja Constanta-Cernavoda,
filtre statiile Constanta si Murfatlar.
Vama sail Punctul - Oituzul,
sat, jud. Bacaü, pl. Trotusul,
com. Hirja.
Vamepaia (Muntele-), proprietate
a EforieT Spitalelor Civile
din Bucuresti, pendinte de
schitul Fedelesoiul (v. a. n.),
jud. Arges, pl. Lovistea, com.
Ciineni.
Vame§ul sail ertsine§ti, sat,
Cu 360 locuitorT, in com. Cotul-
Lung (v. a. n.), jud. Braila, pe
tgrmul drept al riuluT Siretul,
la 2 kil. spre V. de satul Cotul-Lung.
Vame§ul, sal, Cu 264 locuiton, ce-i
zice si Odaia-PopeT (PochiT), in
com. Piscul, pl. Siretul, jud. Covurluiu,
la depgrtare de 4 kil.
in spre V.-N. de resedinta comunalg.
(VezT Piscul, com. rur.).
Vame§ul, stafie de dr.-d.-f., jud.
Covurluiu, pl. Siretul, com.Piscul,
cgt. Vamesul, pe unja Barbosi-
Tecuciti, pusg in circulatie la 13
Septembrie 1872. Se aflg intre
statiile Independenta (9,7 kil.)
H. Conachi Inaltimea d'asupra
niveluluT Mgra de 15m,68
Venitul acesteT statiT pe anul
1896 a fost de 38211 leT, 65
banT.
Varatecul. VezT Ve1raticul.
Varlam, sat, com. rur. CopAceni-
Mogosesti (v. a, n.), pl. Sabaruf,
jud. Ilfov.
Se intinde pe o suprafatg de

VARNAVA
624 hect., cu o populatie de
305 locuitort
Varnava, munte, jud. Neamtu, in
ramura muntilor Bistritel Mol.
dove, situat spre N. MAndstireT
Bistrita.
Varnita, sati Dealul-Mare, sat,
Cu 91 locuitorT, jud. Bacdil, pl.
Siretul-d.-j., com. Leca, situat
pe pirliasul Varnita, la o del:II-tare
de 7 H. de Ungureni
(scoald).
Varnita, sat, com. rur. Sirna, pl.
Tirgusorul. jud. Prabova. (VezT
Sirna, com.).
Varnita, tatua, Cu i6o locuitorT,
In com. Strdoani-d.-s. (v. a. n.),
pl. Zabrautul, jud. Putna, situat
pe apa SusiteT, pe coasta pirtulul
Repedea.
Vascului (Lunca-), atun, al
com. Gura-TeghiT, jud. Buzati, cu
19 locuitorT.
Vasilati, com. rur., pl. Oltetuld.-j.,
jud. Vilcea, situatd pe va.
lea Oltetul, la 25 kil, de capitala
pldseT si la 55 kil, de a
judetulul.
Se mArgineste la E. cu com.
Bdtdsani si Pietroasa, la V. cu
Beneol, la N. cu Cirlogani si
la S. cu com. Otetelisul.
E brdzdatd de un deal acoperit
Cu pAdure si vil si udatd de valle:
Rogojina, Fintina si Sirbilor.
Din deal, spre E., locul se inclind
mult pentru scurgerea apelor,
iar spre V., vdile se scurg in
riul Oltetul.
Are o suprafatd de 500 hect.
cu o populatie de 80o locuitoti;
2 bisericT: una cu hramul SI.
VoevozT, reparatd la anul 1857,
;A alta cu hramul St. Niculae,
preinoitd la 1884.
LocuitoriT sunt mosnenT si ail :
721 VASLUIUL (JUDET)
20 cal, 60 boT, 200 vacl, 200
pord, 1000 ol".
Vasilati, sat, resedinta com. rur.
Vasilati-Popesti (v. a. n.), pl.
Negoesti, jud. Ilfov, situat la
S.-E. de Bucuresti, pe malul
sting al riuluT Dimbovita, in
niste locurT foarte smircoase.
Se intinde pe o suprafatd de
1750 hect., cu o populatie de
1041 locuitorT. (Vezr Vasilati-
Popesti, com. rur.)
Vasilati-Pope§ti, com. rur., jud.
Ilfov, pl. Negoesti, situatd la S -E.
de Bucuresti, lingd Hui Dimbovita,
la 32 Id!. de Bucuresti. Std
in legdturd cu com. Budesti si
Ldmotesti prin sosele vecinale.
Se compune din satele : Popesti,
Pirlita, Pi osanicul, Stoenesti-Vdcdresti
si Vasilati, pe o
suprafatd de 7550 hect. si cu
o populatie de 2319 locuitorT,
Are 2 bisericT (la Popesti si
Vasilati), 1 scoald mixtI, 2 morT
cu apd, 5 masinT de treerat cu
abur', 4 podurT.
LocuitoriT posea : 395 plugurT
; 169 Cu bol, 126 cu cal ;
357 care si cdrute : 196 cu bol,
161 Cu caT ; 708 caT si Tepe,
I artngsar, 705 bol, 550 vacT
si viteT, 39 taurT, 21 bivolT, 118
bivolite, 52 capre, 680 porcT,
6256 oT.
ImproprietäritT 348 locuitorT,
neimproprietdritr, 259.
Comerciul se face de 6 circiumarf
si 1 hangiii.
Vasile Alexandri, sat, cu 16o
loc., jud. Covurluiti, pl. Siretul,
com. Independenta, putin mal
jos de resedinta comunald, format
din insurdteT, improprietdrip
in 1879/81, si purtind numele
poetuluT Vasile Alexandri. Mosia
pe care e asezat satul se nu.
mea inainte Viorici-Vechie sail
CrIciuna (v. In dependenta, com.).
Vasluetul, piriz7, format din pl.
rdiasele : Tiganul, ce izvorete
din pAdurea Dancul, de sub
poalele dealuluT Rdpedea din
jud. Iasi si Cdrbundriul, ce izvoreste
din pAdurea Poeni,
apot, unindu-se mal jos de Podul-Blaga,
trece prin teritoriul
jud. Vasluiti, sub nurnirea de
Vasluetul, udind de alungul toatd
plasa Crasna, pdnd din jos de
orasul Vasluiti, unde se varsd in
Hui Birlad, dupà ce primeste pe
dreapta si stinga sa me multT
afluentT.
Vasluiul, jade;, cam in centrul
si in partea de E. a MoldoveT,
asezat pe dealurT si vdT, care
pleacd de la N., inclinind spre
S.-V.
Se mdrgineste la N. cu jud.
Iasi, avind ca linie de hotar
culmea dealuluT numit : Voinesti,
Mogwei-ti si Bordea ; la E., cu
jud. Fdlciti ; la S., cu jud. Tutova,
si la E.,' cu jud. Roman.
Intinderea teritoriuluT este de
213255 hect., din care : 43744
padure, 112278 pdmint arabil,
44592 finate si hnas, 9033 ponoare
si drumurT, iar restul vil
si livezT.
Orografia. Terenul acestuT
judet este foarte accidentat, ridicat
la N. si inclinat, spre S.-V.
Ramurile de dealurTcare pleacd
din jud. Iasi, pe partea dreaptd
a riuluT Bahluiul, desfdurd mar
multe culmT longitudinale, pe
pdrtde de E. si de V., care se
prelungesc pdnd din jos de Vasluid
si de acolo, formind Valea-
BirladuluT, continua in jud. Tu.
tova. -Culmile
ce pdtrund prin
mijlocul judetuluT se termind
gradat : pe dreapta si stinga
riuluT Birlad ; pe dreapta piriuluT
Vasluetul ; pe dreapta si pe
stinga piriuluT Racova ; pdnd la
confluenta acestor piraie in riul
Birlad, lingl orasul Vasluiii.
66700. Morolo Dieffonar Googrodio. Vol. V. 91

VASLUIUL (JUDET) 722 VASLUIUL (JUDET)
In partea de N. a jud. se
afla culmea cea mar ridicata
a dealuluT numit Bordea, pusa
de-a curmezipul intre jud. Iapi pi
Vasluitl, din care se desfac toate
culmile ce patrund prin mijlocul
judetululVasluiìî, ast-fel
culmea ce pleaca printre piraiele
Vasluetul i Dobrovatul, ce se
termina la podul de junctiune a
poselelor Iapi-Vasluiti, pi Codaepti,
unde se face pi confluenta
acestor doud pirlie in dreptul
MovileT-luT-Burel ; culmea dintre
piraiele Dobrovatul i Cutigna,
care se termina din sus de t'irguporul
Cocidepti, la confluenta
acestor piraie.
Tot din dealul Bordea, dintre
piraiele Cutigna pi Rebricea,
pleaca o alta culme, care se prelungepte
pe dreapta, pana la satul
Buhaepti, la varsarea piriuluT
Rebricea in riul Birlad, pi de
acolo continua paralel Cu piriul
Birlad, pana in marginea de S. a
orapuluT Vasluiü, lar pe stinga, de
la confluenta piriului Cutigna unit
cu Dobrovatul, in piriul Vasluetul,
din jos de Codlepti ; i apoT
paralel cu acest pirîü, se termina
la confluenta VasluetuluT
in riul Birlad. Pe capatul acestuT
deal, numit Delea, e situat
orapul Vasluitl.
Aceasta culme din centrul judetuluT
care e cea mal MITA,
e intretdeata, ata pe dreapta
cit pi pe stinga, de mal multe
vdT Cu pide, care se termina
treptat pe o parte a piriuluT
Vasluetul, precum sunt : Valea-
5erbepti, Valea-Ferepti,Planepti,
p. a. precum pi pe partea riuluT
Birlad : Valea-TelejneT, Valea-
Zepodeni, Valea-TirguluT, p a.
Intre piraiele Rebricea i Stavnicul
se intinde alta culme, care
se termina din jos de Negrepti
la confluenta piraielor cu apa
asemenea intretaete
de alte micT vaT cu piraie.
Intre piriele : Stavnicul i acovattil,
se prelungepte direct
culmea DealuluT-Mare, ce vine
din jud. Ia,i, prin com. Mironeasa
pi care se termina din jos
de Negrepti, la confluenta piriuluT
Stavnic Cu riul Birlad. Mal
e culmea ce se prelungepte din
jud. Roman printre riul Birlad,
pi care se termina la confluenta
acova.tuluT in Birlad, futre Todirepti
i Negrepti.
De a dreapta riuluT Birlad,
trece din jud. Roman, de la
tirguporul Bacepti, o culme care
se prelungepte pe toatA partea
de V., facind i hotarul intre
aceste dota judete. Aceasta
culme, despre N., face douabifurcatiunT
marT: una se prelungepte
printre riul Birladul i piriul
Stemnic, pi se termina in com.
Brodocul, din sus de satul BA1teni;
iar alta se prelungepte intre piraiele
Stemnicul i Racova, ce
se termina la epirea piriuluT Racoya
in pesul BirladuluT, in dreptul
orapuluT Vasluiti. Cea maT
lunga culme este aceea din partea
dreapta a piriuluT Racova,
care inconjura judetul pe toata
partea de V. pi S. pi face hotarul
Cu o parte din judetele
Romanul pi Tutova, iar din
dreptul orapulur Vasluiti, de la
epirea piriulta Racova in pesul
BirladuluT, formeaza culmea pesuluT
riuluT Birlad.
Hidrografia. Printre culmile
dealurilor, ce strabat teritoriul
judetuluT, curg un insemnat numar
de piriepe, in diferite directiunT,
varsindu-se mai toate in
riul Birlad, ce trece prin mijlocul
judetuluT, de la N.-V. spre S.
Riul Birladul formeaza basinul
teritoriului judetuluT, in care se
scurg apele ce pleaca de la N.
spre S., de la V. spre E. pi de
la E. spre V.
Birladul intra pe teritoriul judetuluT
prin partea de V., prin
com. Dumepti, apoT trece prin
comunele : Todirepti, unde primepte
piriul acovatul ; Negrepti,
unde primepte din sus piriul
Vilna pi din jos piriul Stavnicul ;
Parpanita i Buhdepti, unde primepte
pirlul Rebricea; Birzepti ;
RAdiul §i Vasluiul, unde primepte
piriul Racova in dreapta
pi Vasluetul in stinga ; Munteni
Lipovatul, unde primepte piriul
Cutnariul.
In judet sunt pi un mimar de
iazurT, cele maT multe de mica
intindere.
Proprietdit. Statul poseda in
acest judet rnoiT in intindere
de maT mult de 6000 hectare,
dind un venit anual de aproape
s 0000 leT.
Mosiiie stapinite de razepT provin
in mare parte de pe timpul
MareluT Domn stefan - Voda.
Cele mal intinse din ele, pi tot-
°data cele mg vechl sate, sunt :
Pocreaca, Tanacul, Minjepti
Deleni, in pl. Crasna ; Mircepti,
Danepti, Bereasa, Tatarani pi
Zepodeni, in pl. Mijlocul ; Tansa,
Suhuletul, Ipatele pi Borapti, in
pl. Fundurile; apepti, Cozmepti
Chetrepti, in pl. Stemnicul ;
Girceni, Dumbraveni, Ivanepti
Cwepti, in pl. Racova.
Restul mopiilor apartin la particularT
pi la loc. improprietaritT
dupa legile din 1864 pi 1878.
Producliullea. Pamintul este
foarte fértil pi produce in abundenta
cereale, nu numaT pentru
trebuintele locale, dar pi
pentru export.
Padurile ati o intindere de
43744 hect.; imapele i finetele, o
intindere de 44592 hect.
Vite, dupa recensamintul din
Decembrie 190o : 9034 caT, 39
catirT i asinT, 58070 boT i bivolT,
28079 porcT, 769 capre,
91971 oT.
Viile i livezile ati o intindere
cam de 4000 hect.

VASLU1UL (ORA*) 723 VASLIIIUL (ORA§)
Albinele se cultivg pe o scarg
mal intinsg de cit in alte judete.
In anul 1900,1ocuitorl posedati
13993 stupT. AicT a fost in trecut
patria acester culturr, de la
care sra luat judetul marca sa :
un stup cu albine.
Din dealurr si piraese scoate
prundis, ngsip si piatrg pentru
constructir si facerea varulur.
Renumitg localitate lpentru cariere
de piatrkeste satul Scheia.
Industria ,ri comerciul. Industria
este maT mult casnicg. Este
o fabricg sistematicg de rachiii,
la citi-va kil. de Vasluiii, mar
multe morr, etc. Comerciul constg
in desfacerea cerealelor, a
vitelor si a lemnelor ; se face tirg
pe patru piete insemnate : orasul
Vasluiti si tirgusoarele : Codgesti,
Negresti si Pungesti.
Drumurr : t. Calea feratg Bit-lad-Vasluiti-Iasi.
2. Calea nationail
Vasluid-Iasi, care se subimparte
in soselele : Vasluiii-
Movila, Blaga Movila, Vasluiii-
Crasna si Vasluiti-Dealul-Bustea.
3. CAT judetene, care se impart
In sose/ele: Vasluiii-Iasi, Vasluiti-Roman,
Vasluiù - Pungesti,
Vasluitt-Rafaila, Budgioasa-Hui
si Movila-Codgesti.
Impdrlirea administrativii .
Judetul Vasluiti, pgng la 1895,
era impgrtit in 5 plgsr si anume :
Crasna, Fundurile, Mijlocul, Racova,
Stemnicul. Are acum 3
plgsr, Crasna fiind unitg cu Mijlocul
si Fundurile cu Stemnicul.
Judetul are 56 comune, 235
sate, 2 tirgupare i un oras.
Are o populafie de 109356
locuitorT : 55023 bgrbatT si 54333
femeT (Dec. 1899).
Yustyia. In Vasluiti e un tribunal,
care cade in jurisdictiunea
Curter de Apel din Iasi.
Sunt si trer judecgtoril : la Vasluiti
(ocolul Vasluiii), Negresti
(ocolul Stemnicul) si Codgesti
(ocolul Crasna).
Sunt 2 case de arest : penitenciarul
de corectiune, din com.
Dobrovgtul, intretinut de stat,
si arestul preventiv din orasul
de resedintI.
Cultul. Bisericele ortodoxe in
numgr de 156 atirng de Eparhia
EpiscopieT de Hui.
Sunt 2 bisericr lipovene.
Mgngstirile din judet intretiflute
de stat sunt : Dobrovgtul,
Fistici, Buda-Rafaila, Scinteia si
Li povgtul
Instrucliunea. Sunt in com.
rur. 75 sc-ale primare mixte si
4 de cAtun, frecuentate in 1899
900 de 2421 copir ; 2 §coale
primare urbane de bgetr si 2
de fete in orasul Vasluiti ; o
scoalg profesionalg de fete si i
gimnaziti in oras.
Spitalurr sunt doug : unul in
oras si unuf_rural la Negresti.
Budgetul pe 1898 99 : Zecimr,
ler 174211, b. 47, la veniturr,
ler 168208, b. 69, la cheltuelr;
Drumurr, ler 66240, b. 50
la veniturr, let 65576 la cheltuelT;
Spitalul rural Negregi, leT
30113, b. 14
V asluiul, com. urb., capitala jud.
Vasluiii, situatg pe capgtul de
S. al dealulur Delea, in unghiul
format de confluenta piriulul Vasluetul
cu riul Birladul, intre
plgsile : Mijlocul la N., Crasna
la E. si S. si Stemnicul la V.
In partea de V. si S. se deschide
valea intinsg a Birladulur,
pe a cgreia dreaptg se prelungesc
dealurile ce pornesc din
Valea-Racover, acoperite cu pgdud',
livezr si vil, iar in vale se
vgd serpuind piraiele Racova si
Stemnicul, afluentr ar Birladulur.
Pe partea de E. se deschide
valea intinsg a Cramer, prin care
curge piriul Vasluetul, ce, mar
in jos de oras, se aruncg in apa
Birladulur.
In partea de N. se ridicg trep-
tat platoul intins al dealulur Delea,
cu intinse holde de cereale.
Intinderea orasulur este de
145 hect., cu o populatie de
9024 locuitorr (Decembrie 1899),
din care 3742 Evrer.
Aproape treT pgrtT din acestr
locuitorT se ocupg cu comerciul
si diferite meserir, lar o parte
cu agricultura.
In fie-care sgptgming, Martea
si Vinerea, este zi de tirg ; iarmaroc
anual se tine la 1-8
Septembrie.
Se practicd in oras : croitoria,
cismgria, lemngria, fergria, tinichigeria
si altele.
Industria mare e reprezentatg
prin 6 morT cu vaporT, o tdbgcgrie,
mar multe cgrAmidgriT, o
ipsosgrie si o fabrica de apg
gazoasg.
Aci se afll un tribunal ; o cazarmg
; 2 scoll primare de bgetT
si 2 de fete ; o scoall profesionail
de fete ; un gimnaziU; un
spital, fonda t la 1864 de cgtre
defunctul D. DrAghid ; 2 farmacir
; o grgding publicg ; un
foisor de 25 m. pentru paza de
foc ; un rezervor de apg ce se
distribue in oras.
Are 2 bisericr, intretinute de
comung, la care servesc 6 preoff,
2 diaconr, 3 cintgretT si 5 eclesiarcr
; un paracliser la spital, o
bisericg lipoveneascl si 5 havre
izraelite.
Una din bisericr, cu hramul
Sf. loan, situatg in marginea
de S.-E. a orasulur si care servea
de catedralg, este fgcutg in
1490 de cgtre tefan-cel-Mare.
Cu timpul, acest monument
tstoric inceouse a se ruina si
la 1820, i se fficu o reparatie
radicalg de cgtre proprietara tit-gulur
Maria Cantacuzin Logofeteasa.
Budgetul orasuluT pe 1899
90o : B. ordinar, venit 272483
leT, 38 b..nr, chelt. 271483 ler,

VASLUIUL 721 VATRA-EPISCOPIET-DE-ARGES
42 banT ; drumurT, venit 32992
leT, 95 banT, cheit. 32740 leT ;
Pensil, venit 18685 leT, 77 banT,
chelt. 2890 leT.
Prin mijlocul tirguluT trece
poseaua nationala, ce..vine din
Iapi pi trece spre Birlad. Intrarea
pi epirea se face prin 6 bariere.
Nofiunr istorice. Orapul
Vasluiti se zice a fi facut de
BizantinT, spre amintire de tre
-cerca lor in Dacia-Oriental. ET
it* dadura numele de Basilica,
dupa numele ImpAratuluT Basile
Bulgaroctonul (Descrierea I uT Macarie,
in calatoria sa de la Aiep
la Moscova).
Acest tirg, la 1418, a fost colonizat
cu maT multe familiT de
ArmenT, de catre Alexandru-
Voda-cel-Bun.
La 1440, orapul fiind ars de
catre TatarT, mare parte din familiile
armene s'ata' stramutat
aiurea. Din ceT ramapT inca.,
s'ad impraptiat parte pe la 1526,
in timpul domnieT luT *tefan al
V.lea, nepotul luT tefan-Voclacel-Mare,
care Domn primind
jeiuire din partea locuitorilor
RominT -VasluenT, ca sunt exploatatT
de catre strainT : ArmenT,
EvreT pi GrecT, a dat porunca luT
Carabat Pircalabui de Vasluiti,
ca sa impedice pe strainT de a
cumpara proprietAtT in acest ora,
care era proprietatea locuitorilor
VasluenT, data lor cu hrisov
de catre 5tefan - Voda, in
urma razboiultfi de la Racova
(v. Hrisovul publicat in Cronica
Hupilor, de Episcopul Meichisedec).
ArmeniT ce ad maT ramas,
asimildidu-se cu Rominil, ati devenit
ba,tinarT. Arhidiaconul Micarie
Paul de la Alep, in cdlatoda
sa spre Moscova, trecind
prin Tara pe la 1650, marturise,te
cd in acest ora p se afla o
biserica armeana.
In acest ora p a existat pi un
palat dotnnesc, facut cu mult
maT inainte de biserica Sf. loan,
zidita la 1490 de catre tefan-
Vocla-cel-Mare, pi aceasta se dovedeste
din urmatoarele rindurT
din letopisete; 4:3tefan-Voda-cel-
Mare, aflindu-se in palatul din
Vasluirt la 1471, a decapitat
pe: Negrila Paharnicul, Stolnicul
Alexa pi Vornicul Isaiea,
acuzatI de acte de tradarep.
(cLetopis.D, tom. I, pag. 157),
La 1473, stefan - Voda, biruind
pe Radu Domnul Munteniel
pi luind in robie pe Maria,
ferneia lul Radu pi pe Dochita,
fiica luT, le-ad inchis in paiatul
de la Vasluiti (v. Cronicarul
Duglop).
Tot Duglop spune ca, la 1474,
Stefan-Vocia a primit in Palatul
de la Vasluid pe soliT trimipT de
Cazimir Regele Polonilor, pentru
ca sd'l impace cu Radu,
Domnul 'T'arel Munteneptl.
Aceste date anterioare razboiuluT
pi zidireT bisericel dovedesc
a palatul era fdcut cu
mult mal inainte.
Alt fapt istoric ce se maT cunoapte
ca petrecut aid este r4zboiul
care a avut loe la pod,
din jos de ora, la 1514, Februar
27, intre Ungurif, carT
venise cu Trifoild, un pretendent
la Domnie, contra luT Bogdan-Vocia;
Ungurif ad' fost batutT
pi alungatT de catre Moldovenl,
iar luT Trifoila i s'a taiat
capul (v. cLetop.D, tom. I,
pag. 185).
La 1658, mal in jos pe valea
Vasluiulur, Gheorghe, Domnul
MoldoveT, cu ajutorul Tatarilor,
bdtu cumplit pe Constantin Basarab,
care navalise in Tara cu
ajutorul luT Mihnea-Vocla din
Valachia pi a luT Racoti, principele
Transilvania
Se ptie ca orapi Vasluill, cu
toata mopia din jurul luT, a fost
cumparat de catre tefan-Voda
pi impartit optenilor ce s'art batut
cu TurciT in razboiul de
la Racova.
In 1795, hrisovul de danie al
luT tefan-Vocid a fost desfiintat
de Mihail 5utu, in favoarea
HatmanuluT Costache Ghica, caruja
i-a d tt tirgul pi mopia in
stapinire.
tirgovetiT din razepir bastinalT,
ad devenit bezmanarT,
pana la 188o, cind s'a facut
rescumpararea razeT tirguluT cu
16000 galbenT, de la actuaba
proprietara, d-na Elena 5ubin.
Restul mopieT, pe o intindere
de 5058 hect., afara de ale locuitorilor
impropiietaritT prin legea
din 1864, a ramas instrainata.
Vasluiul, stafie de dr.-d.-f, jud.
Vasluiti, pl. Vasluitil, com. Vasluiui,
pe linia Birlad- Vasluiul,
pusa in circulatie la 13 Noembrie
1886. Se afla intre statiiie
Munteni (4,5 kil.) pi Bdlteni (,7
kil.). Inaltimea de-asupra niveluluT
Maril e de 88m,55. Venitul
acesteT statiT pe 1896 a fost de
377628 leT, 86 banT.
Vatra, sat, pe mopia Hudepti,
com. Hudesti.Marr, pl. Prutuld.-s
, cu 946 suflete. (V. Hudepti-Marf,
com. rur.)
Vatra, sat, pe mopia Zvoriptea,
com. cu acelapT nume, pl. Berhometele,
jud. Dorohoiti, Cu 440
suflete. (V. Zvoriptea, com. rur.).
Vatra-Comunel, sat, com. rur.
Prahovita-d.-s., plaiul Prahova,
jud. Prahova, Cu 340 locuitorT.
(V. Prahovita-d. s., com. rur.).
Vatra-Episcopiei-de-Argessati
Fläminze§ti, mafie, Cu o suprafatd
de 2912 pogoane, din
care 1000 pogoane padure marunta,
jud. pi pl. .A rgep, pro-

VATRA-MXNXSTIREY-COTROCENI 725 VATRA-SCHITULIJI-SURPATELE
prietatea statuluT. Apartinea Episcopiel
de Arge,.
La 1871 avea un venit anual
de 20800 leT si a fost ipotecatg
impreung cu alte 380 proprietgtT
ale statuluT pentru asigurarea
imprumutuluT domenial de
78 de milioane. Pe periodul din
1883-88 arenda acestel mosiT
a schzut la 7697 leT, 20 banT.
Pe mosie sunt case de arendas,
han, magaziT i poverne.
Vatra - MänästireI Cotroceni,
mo,sie a statului, pendinte de
mgngstirea Cotroceni, jud. Ilfov,
arendatg (1883-93) cu 29324
leT anual si din care s'a luat in
1890, pentru trebuintele armateI
pentru grldina botanicg, maT
multe hect.
Vatra-Mänästirel-Govora,mo-
§ie a statuluT, pendinte de mgngstirea
Govora, jud. Vilcea,
arendatg Cu 7410 leT anual.
Vatra-MänästireI-Gruiubmo,sie
a statuluT, pendinte de mgngstirea
Gruiul, jud. Ilfov, arendatg
(1885-95) Cu 21500 leT anual.
Vatra - MänästireI Negoe§ti,
ino§.ie a statuluT, pendinte de
M-rea Negoesti, jud. Ilfov, arendatg(
883 93) cu 401001. anual.
Vatra - MänästireI - Pasärea,
mo§ie a statuluT, pendinte de
Mgastirea Pasgrea, jud. Ilfov,
arendatg (1885-95) cu 6812 lel
anual, afarg de 25 hect. pamint,
aflate in jurul MgngstireY, lgsate
in folosinta sa.
Vatra-MänästireI-Plumbuita,
mofie a statuluT, pendinte de
MIngstirea Plumbuita, jud. Ilfov,
care s'a arendat (1886-96) cu
5850 le T anual.
Vatra - Mänästirei- Vác Are§ti,
mo,sie a statuluT, pendinte de
Mgngstirea Vgcgresti, care s'a
arendat (1886-96) cu 16197
le1 anual. Arenda s'a scgzut la
15116 lel, pentru unele vil rgscumpgrate
de posesorT.
Vatra - MänästireI - Znagovul,
mo,sie a statuluT, pendinte de
Mgngstirea Znagovul, jud. Ilfov,
arendatg (1883-93) Cu 24100
leT anual.
Vatra-Schitului-Apostolache,
mo,sie a statuluT, pendinte de
Slobozia, jud. Prahova, arendatg
(1885-95) Cu 193c0 leT anual.
Vatra - Schitula-Brebul, proprietate
a EforieT Spitalelor civile
din Bucuresti, fostg pendinte
de MIngstirea Brebul, com.
Brebul, plaiul Prahova, jud. Prahoya,
in intindere de 1753 hect.,
din care 1503 hect. suprafatg
impgduritg si 250 hect. plmint
cultivabil si finete.
Vatra Schitului - Cotmeana,
mo,sie. (V. Rgsgritul si Apusul,
jud, Arges).
Vatra-SchituluI-Deleni, mofie
a statuluT, jud. Olt, fosa pendinte
de Mitropolia din Bucuresti,
care s'a arendat (1888
93) Cu 2030 leT anual.
Vatra-SchituluI - Fedelesoiul,
proprietate a EforieT Spitalelor
Civile din Bucuresti, jud. Arges
(v. mosia Fedelesoiul).
Vatra - SchituluI - Fläminda,
proprietatea statuluI din jud.
Arges (v. mosia FlIminda).
Vatra-Schitului-Goranul, profirietate
a statuluT din jud. Arges
(v. mosia Goranul).
Vatra-SchituluI-Greci, Cu tru-
purile Sinesti i Cretesti, tno,rie
a statuluT, jud. Olt, fosa pendinte
de Mitropolia din Bucuresti,
care, pe periodul 1888
93, s'a arendat, afarg de Vatra-
SchituluT-Striharetul, cu 12100
leT anual.
Vatra-Schitulul-Iordächianu,
ino,sie a statuluT, jud. Prahova,
pendinte de Mitropolia din Bucuresti,
care, pe periodul 1888
93, s'a arendat Cu 2100 leT
anual.
Vatra-Schitului-Lespezile saii
Plesuva-Micä, proprietate a
Eforier Spitalelor Civile din Bucuresti,
fostg pendinte de schitul
Lespezile, com. Cotnarnicul,
pl. Pelesul, jud. Prahova, in intindere
de 331 hect., din care
285 hect. pgdure si 46 hect.
pgmint arabil si finete.
Vatra -SchituluI-Poiana, proprietate
a Efo'rieT Spitalelor Civile
din Bucuresti, fostg pendinte
de schitul Poiana, jud. si
pl. Prahova, com. Poiana, in
intindere de 221 hect., din care
99 hect. pgdure si 122 hect.
plmint cultivabil.
Vatra - Schitului - Sfiräcinesti,
lno§ie a statulul, fostg pendinte
de Episcopia Rimnicul, situatä
In com. Sgracinesti, pl. Cozia,
jud. Vilcea, arendatg (1888-93)
Cu 4180 leT anual.
Vatra-SchituluI-Slätioara, ?nofie
a statuluT, jud. Vilcea, pl.
Ocolul, com. Ocna, fostg pendinte
de schitul Slgtioarele, arendatg
(1888-93) cu 2420
anual.
Vatra - SchitutuI - Surpatele,
mo§ie a statuluT, pendinte de
schitul Surpatele, jud. Vilcea;
s'a arendat cu 700 leT anual.

VATRA-SCHITULI)4ERBANETTI 726 VACAREN!
Vatra - Schitului- Serbäne§ti,
proprietate a EforieT Spitalelor
Civile din Bucuresti, pendinte
de schitul Serbgnesti, jud. Vilcea,
pl. Oltul, com. teflnesti,
In intindere de 1812 hect, impreung
Cu 368 hect. pgdure,
arendatg (1886 - 91) cu 'oso°
lei anual.
Vatra - Schitului- Tfrgu§orul-
Strimbeni, proprietate a Efo:
riel Spitalelor Civile din Bucuresti,
fostg pendinte de schitul
Tirgsorul, com. Tirgsorul-Noti,
pl. Tirgsorul, jud. Prahova, in
intindere de 1693 hect., din
care 539 hect. pgdure i 1154
hect. pgmint cultivabil i finete,
arendatg (1888-93) Cu 23100
leT anual.
Vatra-Schitului-Tutana, mosi e
a statuluT, din jud. Arges. (V.
mosia Tutana).
Vatra-Schitului-Väleni, mosie
a statuluT, com. Vgleni, pl. Teleajenul,
jud. Prahova, vindutg de
vecT.
Vata, com, rur., pl. Vedea-o1.-s.,
jud. Olt, compusg din 7 cgtune :
Chiritesti, Nitulesti, Vetisoara,
Chitani, Floresti, Bondociul
Bgdicea.
E situatg pe Dealul-SpinuluT,
saü Telegilor, Ciurestilor i Badicea
i valea girleT Vetisoara,
la 55 kil, de capitala judetulut
si la 2 kil, de resedinta plgseT.
Se mgrgineste cu comunele :
Izvorul, Crucisoara, Gura-BouluT,
Bgrgsti de-Vede, Sgpata-d.-j. si
Pgduroiul din jud. Arges.
Are o populatiune de 1623
locuitorT; o §coalg ; 3 bisericT (la
Chiritesti, fondatg in 1833, la
Bondoci, 1885 si la Vetipara,
In 1835). Tot in aceastg comung,
afarg de aceste bisericl, se mal
ggsesc i niste micT troite, dintre
care unele se apropie foarte mult
de forma bisericilor. Dintre toate
acestea, cea maT frumoasg i cea
mg bine clgditg este cea din
cgt. Nitulesti, fgcutg la 1865 de
Stancu Stoica Diconescu si altir.
Alte troite maT sunt: 2 in at.
Ciuresti, I in Bldicea, I in Floresti,
i in Vetisoara si 2 in Chitan.
Afarg de agriculturg, locuitoriT
se mal ocupI cu timplgria, doggria,
rotgria, baterea i asezarea
de sindrile, si de §itg pe casele de
locuit, cu fabricarea rachiuluT de
prune si cu chirigeria, transportul
rachiuluT prin Targ, etc.
Top' locuitorii sunt mosnenT.
Ef aii 35 caT si Tepe, 60o boT,
35 vacT, 56 capre, 3500 oT
215 porcr; 2 morT pe Orla Veditia
i Vetisoara, si una de
abur', asezatg in cgtunul Chitani,
pe mosia Cioara.
Suprafata comuneT e de 1928
hect.
oselele Gura-BouluT i Bgrgstide-Vede
inlesnesc comunicatia
intre comunele Gura-BouluT, B1rgsti
- de-Vede, Pgduroiul, Crucisoara
i Izvorul
E brgzdatg de dealurile : SpinuluT,
Bocanul, Bondoci, Bgdicea,
ale aror coaste sunt acoperite
cu pgdurT, i pe a cgror coamg se
cultivg cerealesi sunt sgditT prunt,
udatg de vgile : Vetisoara,
Cgpoteasa, Ausul, Adincata
tirbul si de alte micT vilcele.
Vacarea, cdtun, al com. Dgnesti,
din pl. Ocolul, jud. Gorj, spre
S.-V. de resedintg, pe loc yes.
Are o suprafatg de 532 hect.;
o populatie de 408 suflete; o
bisericg, ziditg la 1812. E strgbgtut
de soseaua comunalg asa-
Urechesti (V. Dgnesti, com. rur.).
*l'Acarea, sat, com. rur. Valea-
PopeT (v. a. n.), pl. Riurile, jud.
Muscel, situat pe ambele malurT
ale aper Vgcarea §i pe malul
sting al duluT Tirgul.
Se intinde pe o suprafatg de
223 hect. si se aflg intre comuna
Drgghiciul í pgdurea Rgdesti.
In jurul sunt : Dealul-DrgghiciuluT
i Danul (N ), Dealul-
PgdureT (E.), Dealul-DuseT (S.);
lar futre cgtunele Vgcarea si Valea-Poper
este piscul Hirtoapele
si Valea-Rece.
Are 435 locuitorT i o bisericg,
ziditg in 1788.
Väcäreni, com. rur., in jud.
Tulcea, pl. Mgcin, asezatg in
partea N.-V. a judetuluT, la 45
kil. spre V. de orasul Tulcea,
capitala districtuluT, i in cea
de N. a plgsiT, la 15 kil. spre
N. de orasul Mgcin, resedinta
plgset
Sc mgrgineste la N. cu com.
Pisica, la S. cu com. Jijila, la
E. cu com. Luncavita si la V.
cu com. urbang Mgcin i com.
Pisici.
E brgzdatg de dealurile Dealul-Cgrgrilor,
la V. si centru, Pietrosul,
Dealul-cu-Monument, Bugeacul,
la N. Are pe teritoriul
eT i movile artificiale si e
udatA de Gira Ciulinetul la E.,
Girla-LgtuneT la V. si centru,
Girla-Mare, prin mijloc, Valea-
Nucilor la S., Valea-GloduluT
la S.-E., Valea-luT-Bran, afluent
al V.-Jijila i Jijila la S., de bältile
I.gtimea si Marea-
Neagrg la V.
Are 4500 hect. Este compusg
din Vgcgreni, resedinta, la
E. pe malul drept al girleT
MarT, la poalele dealuluT Pietrosul
; Garvan, la N.-V., la
kil, de resedintg, pe malul girleT
Lltimea, la poalele DealuluTcu-Monument.
Are : io6o locuitorT ; 2 coale;
2 bisericT, una in cgt. Vgcgreni,
cu hramul Sf. Nicolae, ziditg in
1826 de impgratul Alexandru I

VACARENI 727 ITACÀREM-DE-RASTOACX
al RusieT i cea-l'alta in cat. Garvan,
cu hramul SE Gheorghe,
fundata de comuna; 5 morT de
vint pi o moara Cu aburT.
Locuitorif posea 150 plugurT,
743 bof i vacT, 323 caT
pi Tepe, II asinl, 529 ol i berbecT,
385 capre i 137 porcT.
Soseaua judeteana Tulcea Isaccea-Macin
pi drumurile comunale
ce duc la cat. Garvan pi la comunele
Luncavita, Jijila, Pisica,
Greci i Macin inlesnesc comunicatia.
Vficareni, sat, in jud. Tulcea, pl.
Macin, catunul pe repedinta al
com. Vacareni, apezat la poalele
dealuluT Pietrosul, pe malul
drept al GirleT-Mare. Se margine,te
la N. cu com. Pisica,
la V. cu catunul Garvan, la V.
pi E. Cu com. Luncavita.
Are o intindere de 2500 hect.,
Cu 1060 locuitorT, RominT din
Basarabia ; o biserica pi o pcoala.
(V. Vacareni, com. rur.).
VficAre§ti, corn. rur., jud. Dimbovita,
pl. Dealul-Dimbovita, situata
pe cimpia Vacareasca, pe
malul sting al riulut Dimbovita
pi in apropiere de riul Ilfovul,
la zece kil. spre S. de Tirgovipte,
linga unja ferata Titul-
Tirgovipte. Se compune din 4
catune Vacarepti, Bajepti, Bungctul
i Ciurari, cu o populatie
de 1730 locuitorT. Are 3 bisericT,
o pcoall, o moara de apa
cu facae, pi produce cereale
multe, avind i padure.
Se invecine,te spre E. cu Co
spre V. cu Raciul
Luceni, spre N. cu Colanul
spre S Cu Cazaci i Per,inari,
despartindu - se maT de toate
aceste com. prin padure i unindu-se
prin posele vecinale i comunale.
Vacäre§ti, sat cu 17 farnilil, jud.
Argep, pl. Oltul, com. rur. Danicei
(v. a. n.).
VacAre§ti, sat, cu 89 locuitorT,
pl. Dimbovita, jud. Iltov, com.
rur. Dudepti-Cioplea (v. a. n.),
situat spre S.-V. de Dudepti.
La S. are dealurT pe care se
cultiva viea ; lar spre N.-E., pamintul
e !Altos, pamintul fiind
mult aplecat spre albia riuluT
Dimbovita. Pe la S. trece calea
judeteana Bucurepti-Oltenita.
Are o biserica cu hramul
SfintiT ImparatT Constantin pi
Elena», deservita de 2 preotT
2 cintAreff, fosa manastire, zidita
de Nicolae Mavrocordat la
1722. Aceasta biserica privita
de departe are aspectul uner
cetatur. Imprejur are zid gros
la poarta o clopotnita foarte
solida. Pe cind alte constructiT
de felul acesta s'ati darimat de
ciltremure, clopotnita dela Vacarepti
a rezistat. Biserica, constructie
frumoasa, apezata in
mijlocul curta, e destul de incapatoare.
La inceput a fost
frumos zugravita, dar invechindu-se,
unul din cer din urma
egumenT grecT o vapsi apa de
raii ca a schimonosit-o.
Intre obiectele de valoare gasim
aci : un potir poleit cu aur
din 1821, un potir de argint
din 1853 pi 4 clopote de diferite
marimT. Aceasta manastire
servea la 1848 ca temnita pentru
oameniT politicT. Odinioara
servia ca punct intarit pi se
lega cu cetatea Curtea-Vechfe.
Pe litiga cladirile ce deja existe'',
la anul 1870 s'a mar adaogat
una mare, care, impreuna
Cu cele-l'alte, serva de arest
preventiv.
In fundul curteT, la stinga,
sunt maretele palaturT transformate
azT in spital al arestatilor.
In timpul luT Nicolae Mavrocordat
servea de cetatue pen-
tru apararea sa in contra boerilor
rominT.
In aceasta cetatue printul
Rempnin batu cu armata rusK
toata oastea turceasca.
La anul 1640, Ibrahim
dupa sfatul prietenilor luT Vasile-Lupu,
a dat porunca luT Siflan-Papa,
care se afla la Isaccea,
sa plece cu optirea ce o avea
sub comanda sa spre Bucurepti,
s5 se arate prieten Jur Mateiti-
Basarab pi de'T va fi la indemina
sa-1 prinda i sa-1 aduca
la Stambul. TurciT venind ari
con5cit parte la V5c5rqti, parte
la Cotroceni (Gr. G. Tocilescu).
La Vacarepti este mormintul
luT Nicolae Mavrocordat, ziditorul
bisericeT. Manastirea a fost
inchinata sfintuluT Mormint. Caragea
la anul 1813 in hrisovul
manastireT Vacarepti, zice cEpitropiT
se indatoreaza sa trimita
ajutor la SE Mormint, fara nicl
o scadere, chiar cind anir vor
fi raT i veniturile manastireT nu
vor ajunge v.
Väeäre§ti, trwie, jud. Braila, pendinte
de com. Rupetul. Apartine
DomeniuluT CoroaneT.
Vficare§ti, statie de dr.-d.-f., jud.
Dimbovita, pl. DealuluT, com.
Vacarepti, pe linia Titu-Tirgovipte,
pusa in circulatie la 2 Ianuarie
1884. Se afla intre statiile
Nucetul (9,1 kil.) pi Tirgovipte
(7,1 kil.). Inaltimea d'asupra
nivelului Marel de 244',01.
Venitul acesteT statiT pe anul
1896 a fost de 38495 leT, 90
Vacäre§ti-Berte§ti, mo,sie, a statulul,
jud. Braila, pendinte de
com. Mihaitt-Bravul, pl. Balta, cu
o suprafata de 12000 hect, i un
venit anual de 70000 leT.
Vicäre§ti-de-RAstoack com.

VXCXRIA 728 VXDASTRA
rur., jud. Dimbovita, pl. Bolintinul,
situata pe cimpie, la 8
kil. spre S.-E. de gara Titu, pe
malul sting al piriuluT Rastoaca
aproape de locul unde uta se
varsd in Rastoaca. Se compune
din trel cgtune : Pitarul, Strimbeanul
$i Moara-Crovulta, cu o
populatie de 800 locuitorT. Are
doug bisericT $i o $coala, o moarg
de apa pe piriul 5uta. Se invecine$te
: la E. cu Serdanul, la
V. cu Crovul, la N. cu Odo
be$ti $i la S. cu Potlogi-RuralT,
despartindu-se de O dobe$ti
prin piriul Suta, de Potlogi-
RuralT i Crovul prin piriul Rastoaca
$i de Serdan prin aro*.
Väcäria, sat, Cu 50 suflete, jud.
Arge$, pl. Oltul, com. rur. Stoile$ti
(v. a. n.).
Vaculesti, com. rur., in partea
de S.-V. a plg$eI Co$ula, jud.
Dorohoiti, formatg din satele :
Goroveiul, Horlaceni, Prelipca,
Saucenita $i Vacule$ti, re$edinta.
Are : 3156 suflete ; 4 biseriel
cu 3 preotr, 5 cintAretT
4 palgmarT i$coala prim. mixta,
13 iazurI ; 15 pogoane vie
1461 vite marl cornute, 1582
oT, 5 capre, 340 caT, I Io porcT
$i 50 stupt
Väculesti, sat, pe mo$ia cu acela0
nume, jud. Dorohoid, pl. Co-
$ula, cu o populatie de 1578 suflete.
Are : o biserica, cu hramul Adormirea
i SI. Nicolae, mica,
de lemn, facuta la 1712, de Lupu
Dascalul i Nimerincul Ucrgineanu
; o $coalg primara.
SateniT improprietgriti ad 1204
hect. 48 aril pamint ; iar proprietatea,
1730 hect. 52 aril cimp,
1719 hect. 63 ariT, padure, 12 pogoane
vie de specie aleas a $i 5
iazurT, din care cele mar marY
sunt : Ciobald'ul, de 12 hect. $i
Lipovanul, de 7 hect., toate cu
pe$tT i racT.
TreT piraie principale trec pe
mo,ie : Tibulea, Dolina isesul.
DrumurT : drumul vechiil Dorohoiil
Boto$ani, pe la rate,u1
Cotirgaci i Valea UrechioaeT ;
calea judeteana Dorohoid - Leyarda
$i calea ce duce la satul
Goroveid i com. Virful-CimpuluT.
Mo$ia se hotara$te cu : Brae$ti,
Dimacheni, Saucenita $i
Virful-CimpuluT.
Localitgt1 insemnate sunt : Iazul
- Domnesc, Sili$tea - Calugareasca
i Sili$tea-Verghia sail
Verbia.
Istoricul. Vechia proprietate
a mo$iel a fost a mangstireT
Moldavita din Bucovina, anula
de Ana Doamna, sosia !La Alexandru-Vodg-cel-Bun,
dupg cum
se dovede$te din uricul de intariturg
al acestuT Domn, cu data
din 14 Aprilie 1415. Aceastg
mo$ie a fost impresuratä de
multe orT de cgtre vecinT, pentru
care manastirea a avut grele procese
ce se curmarg prin hriso
vul din 8 Iunie 1746, dat de
Ioan N. Mavrocordat-Voda. Dupg
aceasta, mgngstirea stgpini in
pace mo$ia 011a la 1785 cind s'a
vindut.
Viculesti, stalie de dr.-d.-f, , in
jud. Dorohoid, pl. Co$ula, com.
Vgcule$ti, pe linia Leorda-Dorohoiil,
pus g in circulatie la 15
Decembrie 1888. Se aflg futre
statiile Leorda 1,5 kil.) i Dorohoid
(To kil.). Ingltimea d'asupra
niveluluT MgriT, de 2Iim,60.
Venitul acesteT statiT pe anul
1896 a fost de 19754 !el', 35
banT.
Vädastra, com. rur., in mijlocul
plg$eT Balta-Oltul d. j., jud, Romanati,
formata numaT din satul
cu acela$T nume, situat pe
un teren $es, la 14 kil. de Corabia
$i la 26 de Caracal. MaT
multe magurT inconjoara satul
$i o Orla mocirloasa formeaza
aci o insula.
Are o populatie de 1373 locuitorT
; o biserica, cu hramul
Sf. Grigore, zidita la 1836, deservita
de 2 preotI §i 2 cintaretT
; o $coalg primara; 8 circiumr.
Aci s'a descoperit la 1872
de C. Boliac, o locuinta preistoricg.
S'a dat de un oazis preistoric,
infundat lineo mla$ting, pe care
s'ad superpus constructiunl romane
$i medievale. Aceasta statiune
preistoricg e mal vechie
ca GetiT i Dacil, de vom judeca
dupg vasele de lutdrie grosolana,
aschiile de cremene
alte unelte lucrate in piatra. E
din epoca pietreT lustruite, cind
omul in necuno,tinta de metale
se servea in trebuin tele sale caznice
$i de inmormintare, numai
cu lut, os i piatrg.
Vdclastra a fost un punct strategic
insemnat ; inconjuratd de
o sprinceanä de mal, prezinta
o vechTe cetate de pamint cu zidurT
uria,e, numita Sculieni
maT multe magurT. Intre obiectele
gasite cind s'ad fäcut sapaturT,
distingem idolalf de pamint
inchipuind un om cu bratele
intinse, fetig diforml al uneT
populatiunT barbare, dalte marl
de silex, sagetT, sulite, topoare
de granit verde neggurite, pietre
de ascutit, custure i herestrae
de silex, vetre de bordee, obiecte
de olgrie foarte vechT, etc.
Afarg din insula, gasim $i a$ezaminte
romane, judecind dupg
monedele de bronz, din timpul
luT Filip Arabul, zidariile $i apeductele
romane.
Vädastra cu Viisoara, moyie,
a statului, in jud. Romanati, cu

VADISTR1TA 729 VAG1ULEM
arendg anual de io68 lo ler
(1887/88.)
Vidastrita, com. rur., pl.
jud. Romanati, formatg
numal din satul cu acest
nume, situat pe un teren ses,
intre com. Urzica i Vgdastra,
la 28 kil. de Caracal i 15 kil.
de Corabia. Mal multe mggure
inconjoarg satul.
Are o populatie de 1706 loc. ;
bisericg, cu hramul Intrarea
in Bisericg (1861) cu 2 preotr
si 2 cintgretT ; o scoalg primarg ;
II circiume.
M'al anual : la ro August.
Vädeni, p/asd, in jud. Brgila, ocupind
partea de N.-E. a judetulur
i intinzindu-se pe luncile Dungrer,
Siretulur i Buzgulur, cu
resedinta in com. Tudor-Vladimirescu.
Se mgrgineste la N.
cu j ud. Covurluiii, de care se desparte
prin riul Siretul, la S.
cu pl. Ianca si parte din pl.
Bgltir, la E. cu Dobrogea de
Care se desparte prin Dungrea-
Vechre si la V. Cu o parte a
jud. Rimnicul-Sgrat, de care se
desparte prin riul Buzgul. E formatg
din com. urb. Brgila
comunele : Cazasul, Chiscani,
Cotul-Lung, G urgueti, Islazul, Latinul,
Nazarul, Romanul, Scortarul-Noii,
Scortarul-Vechiil, Silistrarul,
Tichilesti, Tudor-Vladimirescu
i Vgdeni.
In total are I oras, 14 com.,
45 sate si 15 tirle.
S'a unit de curad cu pl.
Ianca, avind unite 25 com. (V.
Brgila, judet).
Vädeni, com. rur., jud. Brgila, pl.
Vgdeni, situatg pe malul drept
al riulul Sfretul. Se mgrgineste la
E. cu Dungrea, la N. cu Siretul,
la V. Cu Cotul-Lung si la S. Cu Izlazul.
Are o suprafatg de 3000 hect.,
B6700. Moras Diclionar Googrculo. Vol. V.
Cu o populatie de 770 suflete
bisericg, construitg la 1848 de
locuitorr, Cu hramul Adormfrea
Maicir DomnuluT, cu i preot,
cîntàre i I paracliser ; o
scoalg mixtg, infiintatg la 1859.
DrumurT : la Nazirul, spre S..
I I kil.; la C.-Lung, spre V., ro
la Cazacul, spre S., ir kil.;
la Galati, spre N., peste Siretul.
Prin com, trece calea feratg
Brgila-Galati, avind aci podul de
fer de peste Siret, si care are o
lungime in comung de 8 kil.
Vädeni, com. mur., in partea de N.
a plgser Ocolulur, jud. Gorj,
la S. de com. Curtisoara, situatg
pe partea stingg a Pula
Este formatg de 3 cgt. Vgdeni,
resedinta, Sisesti í Preajba,
cu o suprafatg de 1340 hect.,
populatie de 1069 suflete, 3
bisericr, cite una in fie-care cgt.,
din care una e foarte vechre,
scoalg si o fabrica insemnatg
de lemngrie la pgdurea Besna.
Locuitorir posedg : so plugurr,
96 care cu bol, 4 cgrute cu cal,
954 vite mar! cornute, 150
4647 or, 257 rimgtorr, 89 capre,
3 bivolr, 15 asinT si 88
stupr.
Soseaua nationalg
trosani, oseaua comunalg care
leagg Cu Turcinesti i alte
drumurr ordinare, inlesnesc comunicatia.
Vädeni, sat, Cu o intindere de
204 hect. si CU 770 10C., jud.
Brgila, la N. com. Cu acelasT
nume, pe malul viroager Siretelul,
la 500 m. de riul Siretul,
situat de a lungul viroager Siretul
ì cger ferate Barbosi-Brgila
(V. Vgdeni, com. rur.).
Videni, sat, cu 390 locuitorr, in
jud. Covurluiti, plasa Horincea,
com. Rogojeni, cel mal de N.
sat al jud. Covurluiti, pe malul
Prutulur, la 5 kil. de resedinta
comunalg si la 76 kil, de la Galati.
(V. Rogojeni, com.).
Vädeni, clitun, resedinta com.
Vgdeni, jud. Gorj.
Are o suprafata de 600 hect.
si o populatie de 710 suflete.
(V. Vgdeni, com. rur.).
Vädeni, stafie de dr.-d.f.,in jud.
Brgila, pl. VIdeni, com. Vadeni,
pe linia Brgila-Galati, pusg in
circulatie la 13 Septembrie 1872.
Se aflg intre statiile Brgila (12,4
kil.) i Bgrbosi (8,1 kil.). Ingltimea
d'asupra nivelulur Mgrir
de 8111,39. Venitul acester statir
pe 1896 a fost de 8203 ler, 20
batir.
Vädeni, mo,cie a statulur, de 1120
falcr (cu vii cu tot), in jud. Covurluill,
pl. Horincea, com. Rogojeni,
fostg pendinte de mgngstirea
Dobrovgtul; cu o arendg
de 18550 lel.
Vädurelele, sat, Cu 280 locuitorT,
in jud. Neamtu, pl. Bistrita, com.
Socea, situat spre marginea com.
Cindesti. (V. Cindesti, com. rur.).
Väeni, sat, cu 90 case, in jud.
Mehedinti, plaiul Closani, com.
rur. Orzesti, la 2 ldl. de satul
Padesul si la 5 kil, de resedinta
comuna
fost pichet de granild, in
jud. Mehedinti, plaiul Closani.
Vägiule§ti, com. rur. §i sat, jud.
Mehedinti, pl. Vgilor, la 14 kil.
de orasul Turnul-Severin, situatg
pe valea riulur Motrul. Se mgrgineste
: la N., cu comunele Covrigi
i Strimptul; la E., cu comunele
Miluta, Mentir-din-Fatg,
Cernaia i Jirovul ; la S., cu comunele
Corcova si Imoasa ; lar
la V., cu com. Samariniesti.
92

VAGIULESTI-ROMINI 730 VALEN'
Satul formeazd com. Cu satele :
VNgiulesti - Romini, Vdgiulesti-
Ungureni, Circiul si Valea-Rea,
avind 1400 suflete.
Are 3 biserid si o scoald.
LocuitoriT posea.: 60 plugurY,
Ioo care cu bol, 18 cdrute cu
cal; 6o stupT.
DealurT : Cioaca-Miscodanilor,
Dealul - BozneT, Codita - Rosie,
Brumarulul, Bdlenilor, AlbieI,
Samarinestilor si Dealul-CiocdlduluT.
VAT : Valea-BozneT, a-Micsodanilor,
a-BrumaruluT, a-AlbieY,
a-luT-Semen, a-Rdpenilor, si Valea
VldeT.
Piraie :
valea
Nisipoasa, Piriul-BrumaruluT, ce
ucld in lung satul Ungureni, Piriul-VIgiulestilor,
care udd satul
Vdgiulesti, piraiele Viaja i Gir-
Uf, Piriul-Ripenilor, Piriul-VdieTluT-Semen,
ce udd. proprietatea
Corcova, Piriul - CirceluT, care
toate se varsd in apa MotruluT.
Are o osea comunald, care o
leagd cu soseaua Strehaia-Baiade-Aramd,
precum i alte §osele
si drumurT, care o leagd cu
comunele vecine.
Vägiule§ti-Romtni, sat, in jud.
Mehedinti, pl. VAilor, resedinta
com. rur. Vdgiulesti.
Vägiule§ti-Ungureni, sat, Cu
6o case, in jud. Mehedinti, Pl.
VAile, com. rur. Vdgiulesti. (V.
com. rur. Vdgiulesti).
Väiei (Gura-), ccltun al com. Policiori,
jud. Buzdtl, Cu 230 locuitorl
si 54 case.
Väile, plasd, numita si pl. VAilor,
jud. Mehedinti, formatd din 18
cornune i anume:
Brddetul, Corobdile, Cosmdnesti,
Covrigi, Dragostesti, Hordsti,
Leurda, Matdsari, Miculesti,
Negomirul, Rosiuta, Run-
curelul, Sli vilesti, Strimptul, Sura,
Tehomirul, Tirioiul si Vdgiulesti.
Se mdrgineste : la E. si N.,
cu jud. Gorj ; la S., Cu pl. Motrul-d.-j.;
iar la V., cu pl. Motrul-d.-s.
si parte din plaiul Closani.
De la 1895 s'a desfiintat, iar
com. al trecut unele la pl. Dumbrava-Motrul-d.-j.,
altele la pl.
Motrul-d.-j.
Vaje§ti, sat, cu Too suflete, jud.
Arges, pl. G515sesti, com. rur.
Cersanele (v. a. n.).
Välari, com. rur., jud. Gorj, plaiul
Vulcan, la N. com. StAnesti,
asezat pe deal.
Se compune din cAtunele : Valari,
Curpenul i Curpenelul, cu
o suprafatd de 282 hect. si o
populatie de 1835 suflete.
LocuitoriT posedd : 54 plugurY,
loa care cu bol, 22 stupT, 250
vite marT cornute, 400 oT, 300
capre, 30 cal si 150 rimAtorT.
Teritoriul comunel este udat
de apa $usita.
Are o osea comunald, care
vine din spre S., de la Stdnesti;
20 morT, 4 herdstrae, pentru
tdiat scindurile; i coal4 ; 5 bisericT,
cu 2 preoV i 4 cintAretT.
Välari, cdtun de resedintd, al comuna
Wad, plaiul Vulcan,
jud. Gorj, situat pe ses i lingd
apa usita. Are 120 hect., cu o
populatie de 687 locuitorT. (V.
Vdlari, com. rur.).
Välcelele, sat i com. rur., pe
riul Arges, jud. Arges, pl. Pitesti,
la 12 kil, de com. rur.
Bdscovul-Flesti (resedinta sub prefectureT)
si la 14 kil. de Pitesti.
Se compune din 4 sate : Brdteasca,
Capul-PisculuT, Crimpoteni
i Vdlcelele. Are 1228 suflete
; 2 biserid, una In satul
VAlcelele si alta in Crimpoteni,
deservite de 2 preotf, doT
tdretT si un paracliser ; o §coall
primal-A mixtd.
Vite : 406 bol si vacT, 20 caT,
9 bivolT, 120 oT, 90 capre
200 eimAtorT.
Välcelele (Dara -de-Sus), cdtun
al com. Dara, jud. Buzdti,
Cu 360 locuitorT.
Välcelele-de-Jos (Olteni), sat,
cu 998 locuitorT, com. rur. Bdrcdnesti,
pl. Siul-d.-s , jud. Olt,
situat in partea de S. a com.,
pe valea IminoguluT. (V. Bdrcdnesti,
com. rur.).
Välcelele-de-Sus, sat, cu 1117
locuitorT, com. rur. Bdranqti,
pl Siul-d.-s., jud. Olt, situat in
partea de S.-E. a comuneT, pe
Dealul IminoguluT. (V. BArcdnesti,
com. rur.).
Välce§ti, vezT Bucecea, sat, com.
aline§ti, pl. Siretul, jud. Botosani.
Välcule§ti, sat, jud. Arges, pl.
Pitesti, resedinta com. rur. Bradul-Geamdna
(v. a. n.).
Väleanca, cdtun al com. Vispesti,
jud. Buza, Cu 360 locuitorT
i 95 case.
Vfileni, com, rur., jud. Muscel,
pl. Argeselul, la 18 kil. spre S.-
E. de Cimpulung.
Se compune din 4 cdtune :
Lunca, Plopisorul, Vdleni i Vrdbiesti,
cu o populatie de 1781
locuitorl.
Se mdrgineste la N. cu com.
Cetdteni-din-Deal, la S. cu proprietatea
statulul fostd a mAn5stireT
Vierosul, la E. cu com.
rur. LdicNi-Runceasa si la V. cu
com. rur. Boteni.
Are o bisericd si o coald
mixtd.

VKLENI 731 VALENI
Mopia e a locuitorilor pi se intinde
pe o suprafatg de 700 hect.
LocuitoriT ail : 505 vacT, 520
boT, 300 taurT, 192 vitel, 40
Tepe, 30 caT, 18 armgsarT, 12
minjT, 450 oT, 140 berbecT, 279
pord, 123 capre.
In jurul comuneT sunt malurile
: Ghermgni (la E.), Virtopul
pi Chiciora (la V.), Cornetul (la
N.), Mglgiptea pi Corbul (la S.).
La N. este Mupcelul, unde locuitoriT
al locurT de finete.
Este udatg de vilcelele : Mupcelul,
Sgroaia .pi Brgduletul, care
se impreung in centrul comuneT
pi se vara in riul Dimbovita la
E. de com. rur. Lgicgi-Runceasa.
La S. se afIl un deal numit
Mormintele.
Väleni, com. rur., pl. Podgoria,
jud. Mupcel, la 6o kil. spre S.
de Cimpulung.
Se compune din 2 cgtune:
Valea-Vgleni pi CiocAnepti, cu o
populatie de 935 locuitorT.
Este situatg pe ambele malurT
ale vgiel numitg. Valea-VAleni,
impresuratg de dealurT in
toate pArtile, afarg de partea
de S., unde se intinde cimpia
mopiilor statuluT Radu-Vodg pi
Cotmeana, pAnä in riul Argep.
LocuitoriT ail : zo caT pi Tepe,
43 viteT, 246 bol, 178 vacTs
193 oT, 66 berbecl ,i zoo porcT.
Girla-Vglenilor udg comuna
de la N. spre S., apor Tese in
poseaua nationalg Bucurepti-Pitepti,
curge prin cimpia Radu-
Vodg pi se varsg in riul Argep la
locul numit e ZAvoiul-CotmeniT 3 .
Ea izvorepte din Valea-SchituluT,
cgtunul Valea-Vgleni.
Un numgr de 139 locuitorT
s'ail improprietgrit prin legea
de la 1864 pe mopille statuluT
Radu-Vodg pi Valea-Vgleni.
Are 2 bisericT (in he-care cgtun
cite una) ; o pcoalg, datind
din 1855.
Väleni, com. rur., jud. Olt, pl.
Serbgnepti, situat pe un deal din
dreapta Vede, la 42 kil. de
Slatina pi la 20 kil, de re,edinta
plgpel.
Se compune din 2 cgtune : Vgleni
pi Popepti, cu o populatie
de 2546 locuitori. E vechie,
fostg proprietate a boierilor VA-
lenT.
Se invecinepte la N. cu Titulepti,
la E. cu riul Vedea, la S.
cu Seaca-Belciugata pi la V. cu
Stoicgnepti, de care se desparte
prin valea Cglmgtuiul.
Are 2 bisericT, (in fie-care cgtun
cite una), deservite de 3
preotf ; o ,coalg, infiintatg la
1877.
Vite: 300 caT, 260 Tepe, 118o
boT, 510 vacT, 40 bivolT, 5580
oT pi 1050 porcT.
Suprafata com, e de 8300 hect.
Soseaua judeteang Slatina-Ropiori
leagg comuna la N. cu Titulepti
pi la S.-E. cu Socetul,
din jud. Teleorman. O altg po.
pea vecinalg o leagg la V. cu
Stoicgnepti pi cu Seaca-Belciugata
la S.-V.
In partea de E. sunt dealul
pi riul Vedea, in care dati citeva
vglcele : Tumba, Chicioaia,
Peptepti pi Bindulepti.
Väleni, com. rur., jud. Roman,
In pl. Moldova, spre N.-V. de orapul
Roman, la 23 kil. de el pi
la 22 kil. de repedinta plIpeT,
In malkinea judetuluT. Este formatg
din satele : Cioplepti, David
(Scheea), Moreni, Munteni-
Ghirgepti, Munteni-Vgleni pi Va.
leni, repedinta. Are o populatie
de 1545 locuitorT, 2 bisericf,
una de zid pi alta de lemn;
o pcoalg prim. mixtg ; cite-va
morT pe 01(11 Moreanca.
Este legatg cu orapul Roman
prin posea.
Väleni, com. rur., jud. Vilcea,
pl. Mijlocul, situatg pe dreapta
riulut Oltetul, la 70 kil. de capitala
judetuluT pi la 15 kil, de
a plgpeT.
Are o populatie de 754 locuitorT
; o pcoalg pi 2 bisericT.
LocuitoriT sunt mopnenT. ET
ají: 5 cal, 50 boT, 20 vacT pi
150 of.
Comuna se intinde pe o suprafatg
de 120 hect.
E brAzdatg de dealurile : MuereT,
Mare, Zgliata-Mare, Sgliata.
Micg, Corbul pi Plodi,u1 pi udatg
de riul Oltetul.
Väleni, suburbie a com. T..0cna,
jud. Bacgil, pl. Trotusul, situatg
pe partea stingg a TrotupuluT.
Väleni, sat, jud. Arges, pl. Lo.
vistea, com. rur. Suici (v. a. n.).
Aci este schitul Vgleni (v. a. n.),
intemeiat de familia Gradistenilor.
Väleni, sat, cu 349 locuitorT, jud.
Bacgil, pl. Siretul.d.-j., com. Mi.
lepti, s'tuat la confluenta piriuluT
Cornitelul cu piriul RIcAtgul, la
2500 m. de satul Milepti.d.-s.
(pcoalg). Are o bisericg catolicg,
cláditg de locuitorr la 1850.
Väleni, sat, cu 147 locuitorT, jud.
Bacgù', pl. Siretul.d.-s., com.
Berbinceni, apezat d'a stinga pidula
Odobul pi pe piriiapul Dadalica.
Väleni, sat, Cu 234 locuitorT, in
partea de V. a comuneT Viltotepti
(v. a. n.), pl. Mijlocul, jud.
FAlciti, apezat pe valea Vgleni,
intre dealurile: Dumbrava-Mare
pi Comoara, pe unde trece pi
piriul FAggdgul
Väleni, clitun al comunef Izvoarele,
pl. Jiulul, jud. Gorj, in partea
despre N. a comuneT, situat
pe loc es pi linga lantul de

VALENI 732 VALENI-DE-MUNTE
ingltimT din stinga JiuluT, pe
marginea soseler nationale
Are o suprafatg de 384 hect.
si 16o locuitorT. (V. Izvoarele,
com. rur.).
Vileni, sat, in jud. Neamtu, com.
Grumgzesti, pl. De-Sus-Mijlocul,
cu o suprafatg de 400 hect. si
o populatie de 312 suflete.
Väleni,sat,cu 199 locuitorT, in ju d.
Neamtu, com. Vingtori - Dumbrava-Rosie
(v. a. n.), situat pe
malul riulul Bistrita, lingg Petro-
Dava.
VAleni, sat, cu 1287 locuitorT,
com. Cu acelas nume, pl. erbgnesti,
jud. Olt, situat pe malul
drept al VedeT. (V. Vgleni,
com. rur.).
Väleni, ditun, Cu 110 locuitoff,
in jud.Putna, pl. Zgbrgutul, com.
Strgoani-de-j. (v. a. c.), situat
pe malu/ usiteï, lingg piriul
Valea-DaniT.
Väleni, sat, cu 905 locuitorr, in
jud. Roman, pl. Moldova, com.
Vgleni, spre N.-V. si la 23 kil.
de orasul Roman si la 22 kil.
de resedinta plgseT, pe piriul
Moreanca. (V. Vgleni, com. rur.).
Väleni, catun, al com. Brincov
eni, pl. Oltetul-Oltul-de-Sus, jud.
Romanati, la 19 kil. spre N. de
Caracal, pe soseaua Corabia-
Riul-VaduluT i lingg linia feratg.
Altitudinea terenulul de 135 m.
Are 280 locuitorT ; o bisericg.
sail Satul-Noil, sat, jud.
Suceava, pe mosia i in com.
Mglini, asezat pe valea piriuluT
Suha-Mare, cu o populatie de
685 suflete.
DrumurT sunt : la Brosteni (44
kil.) si la Fglticeni (26 kil.). (V.
Mglini, com. rur.).
laleni, sat, cu 200 locuitorr, in
jud. Tutova, pl. Pereschiv, com.
Stgnuesti, spre N. de satul Stanuesti.
Väleni,sat, jud. Vilcea, pl. Ocolul,
com. rur. Pgusesti-Otgsgul. Are,
impreung cu Barcanele, o populatie
de 5 r7 locuitorT ; o bisericg,
reziditg la 1868. Cade
in partea de N.-V. a comuneT,
la 0/2 kil. de cgt. Ursgresti
este udat de riul Otgsgul.
Váleni (Schitul-), schit, Cu 40
de maicT, pe riul TopologuluT,
jud. ..4rges, plaiul Lovistea, la
doug ceasurT de Tigveni si la
5 de Curtea-ele-Arges. Acest
schit a fost intemeiat de familia
Grgdistenilor i pgng la 1818
a fost schit de cgluggrT, iar de
la aceastg data s'ad asezat aicT
maicT. Biserica, cu hramul SI.
Troita, este in stare bung, iar
zidurile mgngstirif sunt in ruine.
Intre tgrtile vechT ale acestel
mgngstirl se aflg un liturghier
din vremea mitropolituluT Theodosie.
Aceastg mgngstire este
intretinutg de stat (are doT preotl,
un cintgret si un paracliser)
si se Inscrie pe tot anul in budgetul
ministeruluT de Culte o
sumg de 13231 leT pentru intretinerea
maicelor i pentru
serviciul divin.
Väleni, schit, jud. Neamtu. (V.
Vgleni, sat.)
Váleni (Vatra-Schitului-), mofie
a statuluT, Cu o intindere de
610 pogoane, din care 500
pogoane pgdure, jud. Arges, pl.
Lovistea. Pe mosie se aflg case,
magaziT, o moarg si o piug.
Väleni-Buriaqul, sat, com. rur.
Cociocul (v. a. n.), pl. Znagovul,
jud. Ilfov, situat la N. de Cociocul,
format din 2 trupurT
Vgleni i Buriasul, ambele pe
malul drept al riuluT Ialomita
inconjurate la S. de pgdurea
Radu-Vodg.
Are o suprafatg de 236 hect.,
cu o populatie de 260 locaitorT.
Väleni - de - Munte, con. urb.,
plaiul Teleajenul, jud. Prahova,
situatg in partea de N. a orasuluT
Ploesti.
Se compune din 3 cgtune
Vgleni (Tirgul-), Turburea si Valea-GarduluT,
cu resedinta com.
in Tirgul-Vgleni si o populatie
de 3000 locuitorT.
E udatg prin centru de riul
Vgleanca, alimentata de «Mea.
Teiencel.
, In vecingtatea tirguluT Vgleni
sunt : la E., Pgcureti, cu bogate
surse de pgcurg ; la V., Valea-SlgniculuT,
cu bogate mine
de sane; la N., vgile TeleajenuluT
DrajneT, pe care sunt situate
istoricele sate : Mete rezele, Piscul-
Doruluï, Teisani, Drajna, Homoriciul,
etc., iar spre S., e Gura-
VitioareT.
Acest orgsel, ca i Tirgsorul,
Gherghita i Cimpina, trebue sg
fie foarte vechid, poate chiar
din timpul Jul Mircea-cel-Bgtrin,
trebue sg fi fost pe la 1503
In toatg splendoarea, de oare-ce
se ggsea la aceastg datg in relatiunT
comerciale cu Brasovul.
Are o statie telegrafo-postalg,
un spital si o farmacie.
P'aci trece soseaua judeteang
Ploesti-Bratocea, ce pleacg din
Ploesti pe bariera Vgleni i ja
directia spre N., pe Valea-TeleajenuluT,
legind mar toate comunele
de pe aceastg vale.
In apropiere de orgsel se vede
frumosul pod fgcut de curind
pe riul Teleajen, la locul numit
Hanul Rosu.

VÀLENI-DIN-VALE 733 VARATICUL
Intre fondatoriT acestuT orgpel
se mentioneazg maT cu seamg
familia Berivoeptilor pi a luT
Marcu Bgrceanu. In ocolnita (hotgrnicia)
Drgjnenilor - d. - s., din
1625, se citepte : (Si am stgpinitgrg
apa din vremile ngvglirilor
Tgtarilor in tara Ungureascg
(Transilvania), cind neamul Berivoeptilor
hglgduia pre'ngruiul
Teipanilor pi valea VglenciT; iar
BgrceniT pe malul pi valea TeleajenuluT,
etc.,.
Are 6 bisericT, dintre care
cele mal vechT sunt: a Berivoeptilor
pi a Bgrcenilor, apoT mgngstirea
catedral g (mgngstire inchinata
la muntele Athos) pi biserica
Sf.Ioan din orapul de sus ;
o pcoalg de bgetT pi una de fete.
Pe la 1830, era ad, chiar in
catedrala orapuluT, o pcoall unde
se invgta grecepte.
La 1839, pe lingg ,coala greceascg,
mal funciona pi o pcoalg
normalg, frecuentata de 139 copiT,
condusg de David Almgpanu. La
1845 pi 1846, pcoala normalg
avea 80-90 copiT.
In jurul orgpeluluT se intind
viile Mglgeptilor pi ale Gornetu/uT,
Cu frumoase livezl pi cu
tot felul de pomT.
La inceputul luneT Iunie 1788,
fiind Domn Mavrogheni pi avind
rgzboiti cu AustriaciT, pe cind
el se afla la Vgleni-deMunte,
i-a venit veste de izbinda ce armata
sa a repurtat la vama BuzguluT
in contra Austriacilor.
Acolo ail cgzut T000 de ostal
austriacT pi muly ail fost
prinpT viT.
Valeni-din-Vale, sat, jud. N'u,cel,
plaiul Dimbovita, com. rur,
Vgleni (y. a. n.). Are 2 bisericT:
una fondatg, in 1827, de Sgrdarul
Scarlat Iorgules:u din Cimpulung
pi cea-l'altg in 1856 de NO M.
Lungu, Nitg Miricg, Stanciti Zgbavg
pi Nitg tefgnescu; o pcoalg.
Väluga, pichet de granifil pe marginea
DungreT, in jud. Mehedinti,
pl. Blahnita, com. rur. Batoti.
Välduta-de-Jos, sat, jud. Dolj,
pl. Amaradia, com. Mierea-Birnici
(v. a. n.), cu 119 suflete.
oseaua vecinalg pune cgtunul
in leggturg la S. cu Miericica,
lar la N. cu Vgluta-d.-s.
Väluta-de-Sus, sat, jud. Dolj,
pl. Amaradia, com. Mierea-Birnici,
cu 344 suflete.
Soseaua vecinalg pune cgtunul
in leggturg la S. cu Vgluta-d.-j.,
iar la N. cu Marinepti.
Vämile, tirld, jud. Brgila, la 6
kil. spre S.-V. de satul Osman,
lingg movila Cu acelap nume,
infiintatg la 1878 pe mopia Morotepti,
din com. Osman.
Are o populatie de 37 suflete;
30 cal, 90 vite marT cornute,
Too oT pi 20 rimgtorT.
Väratica, sat, jud. Argep, pl. Lovitea,
com. rur. Racovita (v.
a, n.).
Väraticile, sat, cu 461 locuitorT,
jud. Arge,, pl. Topologul, com.
rur. Runcul (v. a. n.).
Väraticile, sat, jud. Vilcea, pl.
Horezul, com. rur. Costepti, situat
pe ambele malurT ale riuluT
Bistrita, la 2 kil. de cgtunul Costepti,
unde e repedinta com. pi
pcoala.
Are o bisericg de lemn pi tencuitg,
cu hramul Adormirea, fondatg
de preotul Nicolae Briceag
la 1840.
Väraticul, sat, pe mopia Dutnbrgveni,
in partea de S.-V. a comuneT
Dumbrgveni (v. a. c.),
jud. Botopani, pl. Siretul, pe valea
piriuluT Vgraticul sati Gheor-
ghicesel. Are o populatie de 312
suflete.
Väraticul, sat, in jud. Tutova,
pl. Pereschivul, com. Sendrepti,
spre E. de satul endrepti.
Väraticul, mändstire de eillugdrife,
jud. Neamtu, pl. de Sus-
Mijlocul, com. Filioara, infiintata
pe. la finele veaculur XVIII
de cuvioasa maicg Nazaria, sub
conducerea staretuluT Paise, de
la MgnIstirea Neamtu.
Biserica cea mare s'a zidit,
dupg cura aratg inscriptia deasupra
bisericeT, la 1807, de cgtre
Iosif Ieromonahul pi simonahia
Olimpiada, cu ajutorul maicilor
pi altora bunT credincio,T.
Elena Paladi dgrui acesteT mgngstirT
mopiile : Vglilepti, Cleja,
Zernepti, Peripani, cu trupurile
ce tin de ea.
Simonahia Elisabeta Balp ii
dgrui mopia Vulturepti, cu trupurile
algturate.
La 1841 a fost reparatg de
cltre Scarlat Paladi pi simonahia
Fevronia.
Mgnástirea Vgraticul mg avu
pi urmgtoarele proprietgtT : Bglilepti
(jud. D n.ohoid), BrAtuletul
(jud. Neamtu), Buciumeni pi Vladnica
(jud. Tecucid), Buhaiul pi
Sgrata (jud. Neamtu).
In mgngstirea Vgraticul se aflg
o pcoala de fete.
In vara anului 1900, tot centrul
pi bise.rica mAngstireT ati ars.
S'a restaurat in aniT urmgtorT.
Situatg inteo pozitiune frumoasg,
allturT de bgile Bgltgtepti,
de Tirgul-NeamtuluT pi de
mgngstirea Agapia, e foarte frecuentatg
in timpul vereT ca statiune
climatericg.
Väraticul, pirifi, ce izvorepte din
muntele M Igura-Vgraticul, jud.
Neamtu, pl. de Sus-Mijlocul, comuna
Filioara; curge in direc-

VARXRIA 734 VARB1LAUL
tiune trecind pe la mg.ngstirea
Vgraticul, strgbate apol
poseaua judeteang Piatra-Neamtu,
filtre kil. 30-31, i se varsg
pe dreapta piriuluT Topolita, in
fata satuluf Topolita, dupg ce
primepte pe dreapta piriiapele
Sgrata (Bgltgtepti) pi Gindgoani.
Väriria, sat, in jud. Fglciti, pl.
Podoleni, com. Drgnceni. Se maT
numepte pi Vgrgria-BuzneT de
la fratif Buzneptf, care al:1 pi ei
o parte de mopie in trupul mopieT
statuluT. Suprafata teritoriuluf
e de 600 hect., cu o populatie
de 66 suflete.
Värä§ti, com. rur.li sat, in jud.
Ialomita, pl. Borcea, situatg in
partea de S.-V. a plgpeT, intre
comunele Ulmul i Ciocgne,ti-
SirbT, pe malul de N. al laculuf
Boianul pi la gura vgiT Andolina.
Teritoriul comuneT se intinde
din Dungre spre N., pe o
suprafatg de 8700 hect. Este
proprietatea statuluT, fostg a mgngstireT
Viforita, arendatg pe periodul
1893-1898 cu 190000 leT.
Are o populatie de 1326 locuitorT
; o ,coalg. primarg mixtg ;
o bisericg, cu un preot i doul
dascglf.
ImproprietgritT dupg legea rurala
din 1864 sunt 163 locuitorT,
In 1878 s'ail maT improprietgrit
12, §i neimproprietgrip se mal*
aflg 154 locuitorT.
Este udatg de Dungre i Ge
lacurile Boianul, Sticlinul, Cocenosul,
Lunguletul, Luminosul
Ggvanele, avind bratele (pri.
valele) : Cochira, Bgtrina i Mop-
Mihaiti, care leagg Dungrea cu
lacurile.
Varà§ti, sat, repedinta com. rur.
VA:11U Obedeni, pl. Sabarul, jud.
Ilfov, situat la E. de Bucurepti,
pe malul sting al duluT Sabarul.
Intre Vgrgpti i Cimpurelul, malul
drept al dula Sabarul e
foarte zmircos.
Se intinde pe o suprafatg de
2300 hect., cu o populatie de
1700 locuitorT. (V. Vgrg,ti-Obedeni).
VArä§ti-Obedeni, com. rur., pl.
Sabarul, jud. Ilfov, situatg la 24
kil spre E. de Bucurepti, lingg
riul Sabarul. Stg in leggturg cu
Ghimpati i Dobreni prin posele
vecinale.
Se compune din satele : Obedeni
i Vgrgpti, cu o populOe
de 2355 locuitorT.
Se intinde pe o suprafatg de
3255 hect.
Are 2 biserid (in fie-care cgtun
cite una); i coall mixtg ;
moarg cu aburl ; 2 ma,inT de
treerat; 3 podurT.
Locuitorif posedg : 364 plugurT
: 346 cu bol, 18 Cu cal ;
405 care pi cgrute : 338 cu
pi 67 Cu cal; 341 caT pi lepe, 8
armgsarT, 697 boT, 354 vacT
viteT, 52 bivolT, 103 bivolite, 23
capre, 142 porcf i 2096 of.
Värá§ti-de-Jos (Bajenari), sat,
jud. Ilfov, pl. Dimbovita, com. rur.
Dascglul-Creata (v. a. n.), situat
la S. de Vgrgpti-d.-s., aproape
de unde izvorepte Valea-Mostiptea,
pe o suprafatg de 161 hect.
Cu O populatie de 259 loc.
Värä§ti-de-Sus (Pitar-Mo§u),
sat, jud. Ilfov, pl. Dimbovita,
com rur. Dascglul-Creata (v. a.
n.), situat spre N. de Bucurepti,
aproape de Linde izvorepte valea
Mostiptea, pe o suprafatg de
140 hect. pi Cu o populatie de
304 locuitorT.
Värbila, sat, cu 519 locuitorT,
com. rur. Hirsa, pl. Podgoria,
jud Prahova.
Aci e mgngstirea Vgrbila.
Värbila, mandstire, jud. Prahova,
fondatg de Radu Voevod Basarab,
la 1510.
Preotul Gr. Musceleanu sustine
cg aceastg mgngstire s'a edificat
la 1533 de Dragomirescu Spgtar,
dupg cum ar proba urmgtoarea
inscriptiune din frontispiciii :
Acest hmm (biserich) cu Adormirea
MaiciY Domnuld, s'a zidit de Jupin Dragomirescu,
mare Spdtar i Jupin Toma
Ban, Septembre In 14, din leatu 7041,
i Jupin Caran, Biv... (aci literile lipsesc).
Aci e mormintul luT Laiot
Vodg Basarab, cu urmgtoarea
inscriptie :
Basarab Laiot Voevod, ce ad fost tdiat
de Racial \roda Citlugdrul gi In pomenirea
pdrintitor sIi, la anul 7043 (1535), luna
Octombre, s'ad pristIvit i robul luY
Juptit Stanciu, marele Vistier, fie-Y pomenire.
Aceastg mgngstire a fost metoh
al mAngstireT Mgrgineni.
Värbila, trup de pdclure al statuluT,
in intindere de 2470 hect.,
pendinte de com. Podeni, pl.
Podgoria, jud. Prahova, care, impreung
cu trupul Pgaloaia (208
hect.), formeazg pgdurea Vgrbila-
Pgcgloaia.
Värbila -cu-Trupurile, mo,rie
a stdtuluT, pendinte de manb.'stirea
Mgrgineni, jud. Prahova,
care pe periodul 1887-97 s'a
arendat cu 6200 leT anual. De
aceastg mopie apartine pi trupul
Benga din Buzgti.
pdclure a
statuluT, in intindere de 2678
hect., pendinte de com. Podeni,
pl. Podgoria, jud. Prahoya,
formaa din trupurile:
Vgrbila (2470 hect.) pi Pgcgloaia
(208 hect.).
Värbilaul, plaiù, jud. Prahova.
Se mgrginepte la E. cu plaiul
Teleajenul pi o parte din plasa

ITÀRBiLXUL 735 VXRZXREVTI
Podgoria, de care se desparte
tuteo mica parte prin dril Siguicul
si comunele : Poiana, Malaesti
si riul Teleajenul; la S., cu
parte din plasile Tirgsorul si
Filipesti ; la V., cu plaiul Prahoya
si plaiul Pelesul ; iar la
N., cu Transilvania, de care se
desparte prin muntil Carpati.
Se compune din Slanicul, com.
urb., si din i r comune rurale :
Bertea, Cocorgsti-Misli, Cosmindle,
Livadea, Malgesti, Poianade-Varbilgri,
Stefesti, Strimbeni,
Trestioara, Vilanesti si Irga-bilgul,
cu resedinta sub-prefectureT
in com. SIgnicul.
Cea mar populatg comuna
din plaiul Varbilgul este com.
Mglgesti, apoT vin Strimbeni,
Vilanesti, Varbilg.ul. Cele mar
putin populate sunt : Trestioara,
Poiana-de-Vgrbilad si Livadea.
S'a desfiintat in 1895, trecindu-se
comunele la pl. Cimpul-
Tirgsorul si Teleajenul.
Värbilaul, com. rur. li sat, plaiul
Vgrbilgul, jud. Prahova. Se
crede ea dateazg de vr'o 250
de anI.
Este situatg pe vaile apelor
Varbilgul si SIgnicul, la 30 kil.
departe de capitala judetulur si
la 7 kil, de re§edinta plaiuluT.
Se mgrgineste la N. cu com.
SIgnicul si Livadea ; la S., cu
com. Poiana-de-Varbilgil; la E.,
cu com. Bughille si la V. cu
Trestioara.
Are o populatie de 1699 locuitorr;
2 bisericr, una vechre,
fondata cam de vr'o 80 de anT,
de Ion Teleanul si Lazar Moldoveanu,
si alta noug, fondatg
de Nica Filip si locuitorir ; r
scoalg si 3 morr.
Locuitorir comuner se ocupa
mult cu cargusia.
In comuna sunt : 20 dulgherT,
2 zidarr, ro butarT, 3 rotarr li
5 fierarT.
Parte din locuitorr sunt mosnenT
si parte s'el improprietgrit
la 1864. Atund s'a dat la 181
locuitorr 477 hect, din mosia
ColtiT, proprietate a Eforier Spitalelor
Civile din Bucuresti si
a mosnenilor. ET ail: 30 cal si
Tepe, 346 bol', 244 vacr, 8 bi
volT, 461 pord, 36501 si 40 capre.
Suprafata comuner e de vr'o
15oo hect.
In raionul comuner sunt citeva
izvoare, ce contin pucioasg.
E brazdatg de virfurile: Mggura,
Timpa, Viia Popir si Gilma,
acoperite cu padurr si pastinf.
Este strabgtutg de la N. la S.
de Orla Varbilgul, in care, la
punctul numit Gindesti, se varsg
apa SIgnicul, si de vade: Stejarulur,
Petroasa, Cotuni, Surli,
Baesti (v. a. c.).
In comuna sunt doug sosele,
inlesnind comunicatia spre com.
urb. SIgnicul si Livadea.
Värbiläul, riii, jud. Prahova, izvoreste
din muntele Radila-Mare;
uda comunele Stefgnesti, Livadea,
Varbilgul ; strgbate com.
Poiana-de-Varbilail, plaiul Van
bilgul si Malgesti si se varsg in
11111 Teleajenul.
In raionul com. Vgrbilgul pirmeste
vgile : SIgnicul, cu afluentele
Valea-Pietroasg, Stejarul,
Cotuna, Bgesti si Surli.
Värläne§ti, sat, Cu 50 locuitorr,
com. Godinesti, pl. Berheciul,
jud. Tecuciti, situat pe deal, in
partea de N. a comuneT, la 9
kil. si 200 ni. de resedinta com.
~satura, com. rur., in pl. Girlele,
jud. Putna, situata lingg Odobesti,
pe poale de deal, la impreunarea
girler Varsatura-Mare
cu Vgrsatura-Micg, la 3 kil, de
subprefectura plaser si la 15 de
capitala judetulur.
Se compune din cgt. Pgdu-
reni si Vgrsatura, unde e si primaria
comuna.
Are o populatie de 1182 su.
flete; r bisericg parohialg, cu
hramul Sí. Trer-Ierarchl, in cgt.
Varsatura, si 1 filialg, cu hramul
Sf. Vasile ; o scoalg mixta.
Pe toata intinderea comuner
sunt plantate vir si pgdure.
Locuitorir posedg : 4 plugurr ;
180 bol, 54 vacr, 23 car, 15 or,
7 capre si 50 porcr.
Pe teritoriul comuna, la poalele
muntelur Mggura, se afig
schitul Bolucul, la 40 kil. de cgt.
Padureni, si urmele cetater Crgciuna
(v. a. n.).
Väratura, cdtun, in comuna cu
acelas nume, pl. Girlele, jud.
Putna, situat lingg Odobesti, la
impreunarea pirlului \TM-satura-
Mare cu Varsatura-Micg.
Värsätura, atun, jud. Brgila, la
2 kil. spre N. de satul Chiscani,
aproape de Brgila. Are 87 locuitorT
si o bisericg.
Värsätura, piehet vechiti de (rontierd,
pe Dungre, in pl. Ialomita-Balta,
in dreptul satulur
Cegani, jud. Ialornita.
Värsätura, ostrov, in jud. Braila,
com. Bertesti-d.-s., intre canalul
Cremenea si Minusoaia, avind o
lungime de 6 kil.
Vär§e§ti, sat, cu 150 locuitorr,
com. rur. Gura-Boulur, pl. Vedea-d.-s.,
jud. Olt.
Värzari, sat, cu 410 locuitorr,
jud. Arges, pl. Topologul, com.
rur. Dedulesti-Vgrzari (v. a. n.).
VArzari, sat, pe dril Argq, jud.
Argos, pl. Pitesti, com. rur. Borlesti-Vgrzari
(v. a. n.).
Värz5re§ti, schit, in jud. R.-Sg.

VARZXRETI 736 VXTAI-BANOV
rat, pl. Marginea-d.-s., com. Slobozia,
situatg in partea de V.
a com., pe piriul cu acelas nume,
lingg lacul sati helesteul VArzgresti.
S'a zidit in anul 1644
de Radu-Vgrzarul, vel Armas al
luT MateT Basarab ; la inceput a
fost metoh al MitropolieT din
BucurestT. Are 20 cglugArT.
Vfirzäre§ti,pcidure, de 675 hect.,
jud. R.-Sgrat, pl. Marginea-d.-s.,
com. Slobozia, lingg schitul Vgrzgresti.
Värziroala, sat, com. rur. Petrosani
(v. a. n.), plaiul Nucpara,
jud. Muscel.
VAscani, com. rur., situatg la
S.-E. pl. Siretul-d.-s., jud. Suceava,
la 52 kil. de .FAlticeni.
Se mgrgineste la E. cu com.
Bgiceni, din jud. Iai, la V. cu
com. PAscani, la S. cu com.
Cucuteni (Iasi) si Ruginoasa si
la N. cu com. Lespezile i jud.
Botosani.
Are forma unuT poligon neregulat.
E compusg din satele:
Vlscani, resedinta, Boldesti,
Hgrmgnesti, Todiresti-Bglusesti,
Stroesti si Laiul. Inainte de 1876
forma o singurg comung cu
Ruginoasa.
Are o populatie de 2720 suflete
; 5 bise-ricT ortodoxe, cu 3
preotT si 6 cintgrep, si una lipoveneascg,
in Bglosesti ; 3 scolI
rurale mixte.
Vite : 246 caT, 660 boT, 402
yací, 2499 oT, 3 capre i T81
porcT.
Altitudinea 320---330 in. E
udatg de piraele : VAscani, Boldesti,
Hgrmgnesti, Ciumalul, Drggoteni,
Rggoaza, Checea si Budgile.
Are o suprafatg de 9012 hect.
Improprietgrit1 in 1864 si
1878 sunt 586 locuitorT, stgpinind
1753 fAlcT si 50 prgjinT,
afarg de cer din Stroesti si Laiul,
cgrora le-a fost lgsatg prin testament
de Smaranda Costin mosia
in mArime de 210 fAlcT.
LocurT insemnate in comung
sunt : Dealurile Osoiul i Cetgtuia,
din care s'A scos anticitgy
de d-niT Sturza, Tocilescu,
Butculescu si Beldiceanu.
In marginea V. a mosieT
mgnesti, d'asupra satuluT Blggesti
din com. PAscani, se vgd
ruinele uneT biserid marT, despre
care se zice cg ar fi fost
fgcutg de cgtre Logagtul Tautul,
marele diplomat al luT Bogdan-Vodg.
Vascani, sat, pe mosia si in com.
cu acelas nutne, jud. Suceava,
asezat pe tgrmurile piriuluT Pgunesti
si coastele dealuluT Pgunesti,
501 suflete.
Drumuti sunt la Ruginoasa
(3 kil.) si la Costesti (3 kil.) (V.
Vgscani, com. rur.).
Väsie§ti, com. rur., jud.
pl. MunteluT, asezatg la poalele
munteluT Tarnita i in valea piriuluT
Urminisul-Mare. Se compune
din 5 cgtune : Vgsiesti,
resedinta, Leorda, Vermesti, cu
sectia Glodurile, Urminisul sal
Hingani i $ipoteni.
In Condica Liuzilor se ggsesc
treT sate din aceastg comung:
Vgsiesti, Urminisul
Leorda, de unde incg de pe atuncT
se exploata pIcura.
Se mgrgineste la E. cu teritoriul
comunelor Moinesti si Podurile,
la S. cu al com. DArmgnesti,
la V. cu al com. Co.
mgnesti si la N. cu al com.
Moinesti.
Este strgbgtutg de piriurile
Urminisul-Mare i Busuiocul si
brgzdatg de muntele Tarnita si
dealurile Leorda, Babelor, Busuiocul
i Nogea.
Are o populatie de 1911 lo-
cuitorY; o coal4 mixtg, care
functioneazg din 1885 in satul
Vasiesti ; 4 biserid, cite una
fie-care cgtun, deservite de 3
preotf i 7 cintgretT.
Vite: 64 caY, 1003 vite cornute,
280 pord, 321 capre, 1972
oT. Locuitoril art 102 stupT.
Dupg legea rur. din 1864 s'el
improprietgrit 247 locuitorT, cu
892 fAlcT, 46 prgjinT si 34 stinjenT
pgmint.
Teritoriul comuneT are o intindere
de 2578 hect.
Este strAbgtutg de calea judeteang
Ocna-Comgnesti - Moinesti.
Distantele : la BacAti, capitala
districtuluT, 50 kil. ; la Moinesti,
resedinta plAseT, 3 kil.; la com.
Podurile, 7 kil. ; la com. Comgnesti,
3 kil., si la com. Dgrmgnesti,
i i kil.
Väste§ti, sat, cu 8io locuitorT,
jud. Bacäil, pl. MunteluT, si resedinta
comuneT Cu acelas nu
me, situat pe piriul Urminisul,
care '1 udg prin mijloc. (V. Visiesti,
com. rur.).
Väsuiul, com. rur., in jud. Putna,
pl. Vrancea, la 17 kil. de
subprefectura plgsiT si la 54 de
capitala judetuluT.
Este udatg de piraiele : Vgsuiul,
Sgrgtelul i Zgribincea.
Are o populatie de 402 su'
flete si i bisericg parohialg, cu
hramul Sf. Nicolae».
LocuitoriT posedg 16 plugurT,
2 morT de apg ; 162 boT,
150 yac!, 33 cal', 830 oT,
capre i 81 porcT ; 3 fabricT de
rachití ; o rotgrie.
Väta§i, sat, com. rur. Crimpoaia,
pl, erbgnesti, jud. Olt, situat
pe malul drept al DorofeiuluT,
Cu 320 locuitorT.
VStaw-Banov,ccitun, com. Preaj.

VXTXANI 737 VEDEROASA
ba, pl. Glavaciocul, jud. VI isca.
(VezT com. Preajba).
Vätà§ani, vechia numire a satutu%
Nenciulesti, pl. Tirgulta,
jud. Ttleorman.
VAtä§e§ti (Tincule§ti), sat, Cu
50 familil, jud. Arges, pl. Topologul,
corn. rur. Giurgiuveni-
Vatasesti (v. a. n.). Are o biserica,
4Buna-Vestire>.
Vätä§e§ti-de-Jos, sat, Cu 25 familir
i ro suflete, jud. Arges,
pl. Pitesti, com. rur. Bradul-
Geamana (v. acest nume). Are
o biserica, (Sf. MateTv.
Vätä§e§ti-de-Sus, sat, jud. Arges,
pl. Pitesti, com. rur. Bradul-Geamana
(v. a. n.).
Vävälugi,celtun,al. com. Boziorul,
jud. Buzari, Cu 140 locuitorY.
VeOhia, sat, CU 254 locuitorT,
com. rur. Daesti, pl. Oltul-d.-s.,
jud. Vilcea, situat la i 1/2 kil.
de cat. Curtea, unde e scoala.
Vechia, mahala, com. rur. Sinest',
pl. Oltetul-d.-s., jud. Vilcea.
Vedea, rizI. Izvorete din dealul
Daduiesti, jud. Arges, curge catre
S., intra in jud. Oltul pe
linga Topana, uda Fagetelul,
Alunisul, Spineni i Tatulesti,
la N. careia primeste pe stinga
piriul Eiul; uda Optasi i aproape
de catunul Ungheni, com. Corbul,
se impreuna pe stinga cu
Vedita, care izvoreste tot din dealurile
judetuluT Arges, aproape
de Pitesti, i intr in jud. Olt,
la Rijletul-Vieros, uda Rijletul-
Govora, Vatp., Barasti-de-Vede,
Barasti-de-CepturT, Vlaici, Colonesti
si Maldarul.
De la Cerbul, Vedea mar uda
BuzqU siaproape de com. Icoana
se incarca pe dreapta cu piriul
Plapcea, uda coin. Florul, unde
pritneste piriul Florisorul. De
ad inainte serveste de hotar intre
jud. Olt si Teleorman. Trece
pe la E. de magura MihaT-Vodi
si la S. de cat. Ungurei, com.
Tatulesti, pe dreapta se incarca
cu piriul Dorofeiul saü $erbanesti.
Apol curge tot pe hotar
pana is E. de dit. Popesti, com.
Valeni, de unde la directia
S.-E. si intra in jud. Teleorman
la punctul Badesti, unde se varsa
inteinsul dui Cotmeana.
De la Badesti, urmeaza cit-va
in linie aproape dre.apta pang
In dreptul coin. Socetul, de unde
apuca spre N.-E. spre Rosiori
si de acolo la Alexandria, apol
spre S., primind apele riuluT Teleorman,
intre comunele Cervenia
i Beiul i dupIt mal multe
cotitur1 varsindu-se in Dunare
°data cu Girla-Mare, la hotarul
dintre Ga.ojani i Petrosani, din
jud. Vlasca.
De la Badesti i pana unde
se impreuna cu Teleormanul,
Vedea taie jud. Olt in diagonal.
Afluentii Vedef sunt: Cotmeana,
Tecuciul, Bratcovul, Burdea
salí Zbirgleaza, Piriul-Ciinelul
impreunat cu Tinoasa
Teleormanul, precum i maT
multe piraie i piriiase, ca Baracea,
Cirsteasca i Nanovul. Pe
partea dreapta are ca afluentI
principalf Plapcea i Vedita in
jud. Olt, cum si piraie si piriiase
ca Florisorul, Dorofeiul i altele.
Cu totT afluentí sal marl si micl,
dui Vedea, pana la oare-care
departare de Rosiori, are volum
de apa foarte mic ; adesea e
aproape de tot sec. Din apropiere
de Alexandria isT mare;te
volumul din ce in ce mal mult
pana la Dunare. Albia luT este
foarte larga, neregulata i plina
de nisip foate fin. Pe timpurI
de ploT mad si la topirea zapeziT,
Vedea vine foarte mare
si se revarsa peste marl intinderT.
In acest rill se glsepte
peptiporul numit pitroc, precum
pi puOne varietAtr de petl obicinuitr,
maT ales crap.
In tot cursul sail are o lungime
de aproape 200 kil.
Dupa istoria luT Dionisie Fotino,
riul Vedea se numea in
vechime Apa-Vinata.
Vedea-de-jos, plasd, jud. Olt.
Se margineste la N. cu pl. Vedea
d.-s., printeo linie dreapta,
dusa de la S. de coin.
la S. de com. Barasti-de-CepturT
; la E., se margineste Cu
jud. Arge; la S., cu pl. Mijlocul
si la V., cu pl. Oltul-d.-j.,
avind ca hotar despartitor in
cea mal mare parte Hui Plapcea-
Mare (Vez'! Oltul, judet).
Coprinde 14 com. rur. (cu resedinta
in com. Tatulesti), adica :
Calugari, Colopesti, Constantinesti,
Maldarul, Mircesti, Mogosesti,
Negreni, Poborul, Scornicesti,
Sp¡neni, uica, Marti,
TA tulesti, Vlaici.
Acum face parte din pl. unite
Oltul-Vedea, care ail 54 comune.
Vedea-de-Sus, p/asd, jud. Olt.
Se margineste la N. si E. cu jud.
Arges, la S. cu pl. Vedea dejos,
i la V., cu pl. Oltul-d.-s.
(V. Oltul, jud.).
Coprinde 14 c )mune rurale,
cu resedinta in com. Chilia,
adica : Alunisul, Barasti-de-CepturT,
135r5,ti-de-Vede, Chilia, Fagetelul,
Fata, Gura-BouluT, lzvorul,
Mereni, Profa, Rijletul-
Govora, Rijletul-Vierosul, Topana
si Vata.
Face acum parte din plasile
unite Oltul-Vedea.
Vederoasa, lac, jud. Constanta,
pl. Medjidia, pe teritoriul co-
66700. Marais Diclionar Geograjfe. Vol. V. 93

VEDITA 738 VELE§TI
mune rurale Rasova, situat in
partea de S.-V. a plaser si in
cea de N. si N.-V. a comunel,
'higa malul drept al DungreT.
Comunica cu Dungrea, de care
este alimentat, printr'o mica
gira, lungg de aproape 1 kil.
Diferitele pgrrl ale sale poartg
deosebite numirT : la E., se numeste
Baciul ; la V., Limpezisul
; la S.-E., Sgrpul. Intreaga
baltg se mal numeste si Vlah-
Chioi.
Satele asezate pe malurile sale
sunt : Alimanul, pe malul de V.
al parre Limpezisul, Vlah-Chioi
pe cel de E. al VederoaseT; iar
invecinate sunt : Bac-Cuius, Po.
lucci, Talasman la S. (3-4 kil ),
Rasova, la 3 kil. spre E. Basinul
salí e considerabil, coprinzind
80000 hect. (800 kil ) si
teritoriile com. Rasova, Alimanul,
Enigea, Mamut-Cuius.
Este coprins intre dealurile
Zbreia, Catira, Chior-Cuius, Echi-
Iuiuc-Obeac, Mulver-Acceuci si
Ghiol-Punar, la V.; hotarul juderuluT
la S. (de la movila Sarim-
Basa si pana la movila Bali-
Iuc); dealurile Baicul, Ciocanul,
Cesme, Canli, Piribei, Caciamac-
Orman-Bair, Sari-Iuc-Bair, Cultimes-Bair,
Alibi-Chioi, Cara-Omer
si Bair-Iuiuc, la E.
Are 700 hect. ; conrine mult
peste, al clrur venit (peste 10000
le) aparrine statuluf.
Vedita, pirlii, izvoreste din dealurile
jud. Arges, de litiga Pitesti
si se varsg in Hui Vedea,
la cgt. Ungheni, din jud. Olt.
Veghiurile, atunah al comuna
Trestioara, jud. Buzar', Cu 30
locuitorT; e alipit de cgt. Crivelesti
si situat pe terenul cel maT
steril din juder.
Veja-Claca§I, sat, la marginea
jud. Roman, pl. Siretubd.-s., com.
Stanira, spre E. si la 3 kil. de
satul Stgnira, (V. Stanira, comuna).
Veja-Lingurarl, sat, pl. Siretuld.-s.,
com. Stanira, spre E. si
la 3 kil. de satul Stanira, in
marginea juderuluT Roman. (V.
Stgnira, comuna).
Vela, com. rur., jud. Dolj, plasa
Dumbrava-d.-j., situatg pe Dealul
- luI - Stupinearg, dealul Burdiosul,
dealul Mocirla si sesul
Desnaruiul, la 38 kil. de Craiova
si la 16 kil. de Virtopul,
resedinra plasel Dumbrava-d.-j.
Se invecineste la N. cu com.
Terpezira, h S. cu com. Salcura,
la V. cu com. Carpeni,
pl. Dumbrava-d.-s., si cu com.
Cornul si la E. cu com. Ciutura.
DealurT : Stupineara, Burdiosul
si Mocirla, acoperite de pgdurT.
Este udatg de riul Desnaruiul,
ce trece prin S. com., cu direcriunea
V.-E., si care are un pod
pe dinsul In localitatea numitg
Ripa-Rosie.
In vechime com. coprindea
satul Plopsorul, com. Gubancea,
si satul Sabarul, care era desparta
in doug mahalale, Suharui-Mare.sati
Sabarul-Mare si Suharul-Mic
sati Sabarul-Mic, care
azI sunt unite O compun actuaiul
sat Sabarul. AzT com. Vela
coprinde 4 sate : Vela, resedinra,
Bucoviciorul, Sabarul si Cetgruia.
Aci se afig Cetgruia, ruina
de cetate romana.
Are o popularie de 1741 locuitorT
; 2 bisericT, una in Bucoviciorul,
cu hramul Sí. VoevozT,
fondata de proprietara S.
Roschoschi si cea-l'altg in Vela,
fondatg de locuitorT, si cu hramul
Sf. Nicolae; 2 scoale mixte.
Suprafara com, este aproximativ
de 8750 pog.
Mosiile se numesc : Vela, ce
aparrine la mal muirT proprie-
tarT, precum si satenilor ; Cetgruia,
aparrinind statuluT, si cu
V enitul anual futre 4000-5000
leT ; Bucoviciorul si Sabarul.
Pgdurl : Cetaruia, in intindere
de 250 hect. si 58 ariT, aparrinind
statulul, si amenajatg ; Leurdoasa,
de 32 hect.; Burdiosul, de
30 hect., pe mosia Sabarul ;
Toia, de 20 hect. si Leurdoasa, pe
mosia Bucoviciorul. Inainte aparrineaa
mangstirelor, azi sunt
ale statuluT. Se compun din cerT,
ulmT, stejarl, frasinT, plopT si
girnire.
Pe mosia Vela sunt 2 morT
de apg si una de aburT, iar pe
mosia Sabarul, una de apa.
Vela, sat, cu 865 suflete, resedinra
com. Vela, jud. Dolj, pl.
Dumbrava-d.-j. (v. a. n.).
Velea sati Nebuna, ditun, com.
Bulbucata, pl. Neajlovul, jud.
Vlasca (v. a. n.).
Vele§ti, com. rur., pl. Amaradia,
jud. Dolj, la 32 kil. de Craiova
si la 22 kil, de resedinra plaseT,
situat pe Dealul-Velestilor, pe
Dealul-Rupturilor si pe malul
sting al riuluT Geamartaluiul.
Se margineste la N. cu com.
Gheoroiul (Vilcea), de care se
desparte prin pirita Ghermane,
la S. cu com. Balota (satul Balota-d.-s.),
la V. cu com. Amargsti,
de care se desparte prin
piriul Palinga.
In 1873, comuna se compunea
din eltunele : Balota-d.-s.,
Rupturile si Velesti ; dupg aya
timp s'a adgogat cgt. Motoci
si azY acest catun a ramas
ca mahala catunuluT de resedinra
Velesti. Cgtunul Velesti
este in centru, avind la N. mahalau-a
Motoci ; Ilupturile sunt
spre E. si Balota-d -s., la S.
Terenul comuneT este acidentat
de dealurile : Velesti (400

VELETTI 729 VERDEA
m.), al-CapreT (5oo m.), Rupturi
(150 ni), Piscul Popel (300 ni.),
Piscul-StaiculuT (200 ni.), Piscul-
CirepuluT (zoo ni.), pi Dealul-Ra
carenilor. Dealul-CapreY este acoperit
cu fin*, Dealul-Velepti,
Cu porumb pi grid, Dealul-Rupturilor,
cu finete, Piscul-Staicutul,
Cu padure, Piscul-CirepuluT,
Cu padure pi cu viT.
Este udata de riul Geamartaluiul,
ce intra pe la V. in com.
pi curge spre E. pi primepte pe
teritoriul com. piraiele Scindura,
Fagetelul pi pidul-luT-Stan, lar
pe stinga: Floreiul, Staicul .pi
Artanelul.
Are o populatie de 952 suflete;
trer bisericT, una in cat.
Vtlepti, cu hramul Adormirea
MaiciT DomnuluT, fondata la 1786
de protopopiT loan p'i Consta ntin
Dinu, una in catunul Ruptura,
cu hramul Sf. Dumitru,
fondata la 1790 de capitanif
Mitrache pi Madi', pi a treia
In cat. Balota-d.-s., fondata la
1782 de catre Caluda, cu hramul
S-tiT VoevozT ; o pcoalä
mixta, ce functioneaza de la 1879.
Suprafata intreguluT teritoriú
comunal este de 1300 hect.
In comuna sunt doua mopiY:
Velepti pi Balota, avind o suprafata
de zoo hect. pi un venit
de t0000 leT. Velepti apartine
locuitorilor.
Padurea Vele,ti, de 300 hect.,
padurea Balota, de 500 hect.,
padurea Veleptenilor, apartinead
pi in trecut mopnenilor; padurea
Balota apartine statuluT. Aceste
paclurT sunt compuse din emita,
cer, gorun, stejar ; predomina
Omita. Padurea Balota, care
este amenajata, apartinea bisericeT
Obedeanu.
Viile in intindere de 20 hect.
apartin mopnenilor VeleptenT.
CaiT : calea vecinal, calea
comunal pi o cale natural.
Vite: 37 cal', 750 .vite marr
cornute, 12t6 oT, 610 porcT pi
380 capre,
Vele§ti, sat, cu 603 loc., repedinta
com. rur. Velepti, pl. Amaradia,
jud. Dolj, situat pe malul sting al
Geamartaluiulul, la 9 kil. S.-E.
de Talpapul pi la 7 kil. N.-E. de
Amarepti, strabatut in partea
N. de dealul Fratila. (V. Velepti,
com. rur.).
Veli-Chioi, sat, in jud. Constanta,
pl. Silistra-Noua, cat. com. Garvan
(v. a. n.), situat in partea
meridional a plaper pi cea rasariteana
a comuneT, la 211/9 kil.
spre N.-E. de catunul de repedinta,
Garvanul-Mare.
Veneti§ul,cdt. al com. Nehoia,u1,
jud. Buzad, cu 150 locuitorT.
Verbicioara, sat, jud. Dolj, pl.
Dumbrava-d.-j., com. Verbita (v.
a. n.), cu 648 suflete.
Verbicioara, mosie .5i pddure a
statuluT, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-j.,
com. Verbita, satul
Verbicioara, arendata (1886 96)
cu I I too leT. Apartinea manastire
Sadova.
Verbita, com. rur., jud. Dolj, pl.
Dumbrava-d.-j., la 51 kil. de
Craiova, pi la 25 de repedinta
plapeT, com. Virtopul. Situata 'filtre
pesul Verbita pi padurea Val-b
icio a ra.
Se marginepte la N. cu com.
Cleanovul, la S. cu com. Plenita
pi Poiana-Plenita, de care se
desparte prin padurea statultil ;
la V., cu com. Prisacea, pi la
E., cu com. Calugarei pi Orodealul
; despartindu-se de aceste
din urma prin padurea statuluT
Verbicioara.
Are un elepted numit Verbita,
in care se gasesc peptT pi racT
in mare cantitate.
In vechime, com. se numia
CrIngul. Pana la 1874 repedinta
era in Calugarei.
Se compune din 2 cat. : Verbita,
repedinta, pi Verbicioara.
In cat. Verbicioara se vad
urmele une cetatue, iar la S. de
cat. Verbita, se vad ruinele caselor
unta vechiti sat ce se afla
in vechime pe acel loc.
Un drutn vechid trece prin
V. com. pi merge la schela Cetatea.
Are o populatie de 1460 suflete;
doul bisericT, una in cat.
Verbita, fondata la 1843, de
locuitoriT ; cea-l'alta in cat. Verbicioara,
zidita tot de locuitorT
la anul i888; o pcoala mixta,
ce functioneaza din 1879, futretinuta
de comuna.
Dupa legea rural din 1864
sunt 165 improprietaritT, iar dupa
cea din 1879 sunt 8 insurateT.
Suprafata com. este de 4700
hect.
Moplile de pe teritoriul comunal
sunt Verbita, Cringul, Verbicioara,
dind un venit de 76386
leT.
PadurT : Verbita, de 400 hect.
pi Verbi cioara, de t000 hect ,compuse
din cerT pi girnita ; ambele
sunt amenajate.
Verbita, sat, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-j.,
com. Verbita, cu 8 r 2
suflete (V. Verbita, com. rur.).
Vercicani, silige de sat, pe tarmul
sting al SiretuluT, jud. Suceava,
com. Liteni.
Verde (Muntele-), munte, jud.
Suceava, futre com. Sarul-DorneT
pi Bropteni, acoperit cu padure
de rapinoase (1530 m. altitudine).
Verdea, cdt., cu 457 loc., in com.
Racoroasa, pl. Zabrautul, jud.
Putna, situat 'in sus de Varnita,

VERDEA 740 VERNETI
la locul mide se varsg Repedea
in uOta.
Verdea, sat, in jud. Vilcea, pl.
Oltuf d.-j., com Sutqti, cu o Populatie
de 424 loc. Cade in partea
de N.-E. a com. §i e udat
de riul cu acela4 nume. (V. Su.
te0, com. rur.).
Verdea, sot, in jud. Vilcea, com.
Amgr4ti, pl. Olti cu o
populatie de 173 loc., la 4 kil.
de cgt. Amgrg,ti, re§edinta com.
E brgzdat de dealul i va/ea cu
acela0 nume.
Verdea, pichet de granild, pe
Dungre, lingg com. Izlazui, din
jud. Romanati.
Verdea, insuld, in Dungrea, cu
6o hect. pgdure, com. Izlazul,
jud. Romanati.
Veresti, sat, pe §esul riuluT Suceava,
in stinga i in partea de
S. a com. numbrgveni (v. a. n.),
pl. Siretul, jud. Botopni, pe
mo0a Dumbrgveni. Are o populatie
de 370 locuitorT.
Verestf, stalie de dr.-d.-f., in jud.
Bomani, pl. Siretul, com. Dumbrgveni,
pe linia-Pwani-Burdujeni,
pusg in circulatie la 15
Decembrie 1869 i pe unja Vere§ti-Botopni.
Se aflg pe prima
linie 'filtre statiile Liteni (12,9
kil.) ì Burdujeni (14,8 kil.)
pe a doua la 19 kil. de Bucecea,
statia vecing. Ingltimea d'asupra
nivelu/uT Mgrif de 256',90.
Venitul acesteT statiT pe 1896
a fost de 119625 leT i 27 banT.
Venga, pichet vechiz7 de frontierd,
pe Dungre, in dreptul satuluT
Chioara, pl. Ialomita-Balta, jud.
Ialomita.
Venga, bral al DungriT, in jud.
Constanta, pl. Hirpva, care se
desface din dreptul ostrovulul
Tofanari, satul Dgeni, se indreaptä
spre N.-E., brgzdind partea
de N -V. a pl4eT Hirpva i se
terming Arsindu-se iar in Dungre
in dreptul MovileT-PopeT,
dupg un curs de 6 kil. In ea
se deschide Valea - Mo,uluT
Valea-Viilor de la Pinga. Desparte
ostrovul Dgeni de malul
DobrogeT. E nenavigabil.
Venga, bral al Dungrif, in jud.
Constanta, pläile Silistra-Noug
§i Medjidia. Se desface din dreptul
ostrovuluT Huzud-Ada, de
lingg Mggura-DrägaiciT i valea
Carasan, se indreaptg spre E.,
avind o directiune generalg de
la V. spre E., brgzclind Fiartea
de N.-E. a pl4eT Silistra-Noug
§i cea de N. a comunelor Mirleanul
i Alimanul, precurn §i
partea de V. a plg?eT Medjidia
a com. Rasova. Are o lungime
de ii kil. Se deschide tot
in Dungre putin maT la V. de
satul Rasova. Are o adincime
de 2-3 metri. Desparte insula
Ostrovul-Lung de malul dobrobrogean.
E nenavigabil.
Venga, canal, care une,te Dungrea-Mare
cu bratul Dungrii
despre ora§ul Giurgiìí,jud. Vla§ca.
Veriga-Stoenesti, prival, care
pleacg din Dungrea-Vechle, din
hotarul jud. Ialomita, fgcind un
ocol, in formg de semi-cerc
se une§te tot cu Dungrea-VechTe,
dupg ce strgbate comunele Berte§ti-d.-s.,
Berte§ti-d.-j. i Stgncuta,
jud. Brgila.
Verguleasa, sat, cu 1160 locuitorT,
com. rur. Dumitre§ti (v.
a. n.), pl. Oltul-d.-j., jud. Olt.
Vermesti, sat, in jud. Bacgil, pl.
MunteluT, al com. Vgsie§ti (v.
a. n.), cu o sectie, Glodurile,
situat la poalele dealuluT Busuiocul
§i in valea piriuluT Busuiocul,
la 11/2 kil, de satul Vgsiqti.
Are 300 locuitorT.
Verpole, sat, pe mo,ia cu acela0'
nume, com. Grgme;ti, pl.
Berhometele, jud. Dorohoiil, cu
272 suflete.
Hotarele mo,ieT sunt cu: Grgmqti,
Rudeti §i Bucovina, de
care se desparte prin antul
Hata. anume fgcut.
(V. Grgme,ti, com. rur.).
Vernesti, sat §i com. rur., jud.
Argq, pl. Argq, la 9 kil. de
Curtea-de-A rge§, re§edinta subprefectureT,
i la 6 kil. de Pitqti.
Are 785 suflete §i o bisericg,
cu hramul Na§terea Maicil DomnuluT,
deservitg de i preot §i
I cintgret.
Vite : 550 boT §i vacT, I 5 caT,
30 oT, 25 capre i 700 rinigtorT.
Inainte de 1874, com. Vernqti
era alipitg de com. Valea-
DanuluT ; azT fie-care e com.
deosebitg.
Vernesti, com. rur., in jud. Buzgri,
pl. SgrgteT, pe malul drept
al riuluT Buzgul, la 9 kil. de ora§ul
Buzgii.
E formatg din cgtunele : Agudul,
Clinciul §i Verne,ti, avind
o populatie de 710 locuitorT.
Are o §coalg ; 2 bisericT, de.
servite de 2 preop, 2 cintgretT
2 paracliserT. Catedrala e cea
cu hramul 25 Martie, ziditg la
1714 .5i terminatg la 1721, in
zilele Domnilor stefan Cantacuzin
i Nicolae Mavrocordat,
de cgtre jupin Jipa §i Stanciu
Vernescu.
Vite : 190 boT, 52 vacT, 22
viteT, 3 bivolite, 31 caT, 8 Tepe,
5 minjr, 700 oT §i 174 porcT.
Loc. posedg 16 stupT.

VERNWI 741 VETR 40A1A
Suprafata com, este de 1860
hect.
Terenul e ;es, putin deluros
in partea de N.-V.
Are tirgul de toamng : Valea-
TeanculuT.
C1: poseaua judeteang Buzgd-Frontiera
prin Vernepti ; ,oseaua
vecinalg.Verne,ti-Nipcovul-
Tisgul pi alte drumurT naturale.
Comuna e foarte vechle pi a
fost formatg numaT din s. Vernepti.
Cgt. Liscepti (Agudul) a fost
infiintat de Leaschina, care a
adus oamenT pe mopia sa, iar
Clinciul e maT nori. Vernepti a
fost in secolul al XVII-lea proprietatea
Grecenilor ; aci fratiT
Radu pi Serban ail scris multe
din operile lor. Parte din aceastg
mopie se posedg inch' de Colonelul
Greceanu. Tot aci e locul
natal al familieT Marghiloman.
Verneqti, cdtun de repedintg, al
com. Vernepti, jud. Buzgd, cu
500 locuitorT.
Vervni, sat, cu 682 locuitorT, pe
mopia pi in com. MiroslAvepti,
jud. Suceava, apezat pe tgrmul
sting al MoldoveT.
DrumurT : la Miroslgvepti (6
kil.) pi la Ciohoreni (3,5oo kil ).
In 1803, (Verepeni, a d-sale
Logo fgtul Iordache Canta avea
40 liuzi, plAtini 516 let bit anual».
(gUricariul», vol. VII, p.
248). (VezI MiroslAve,ti, com.
rur.).
Ver§e§ti, sat, in jud. Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, com. Cgciulepti,
apezat pe valea CrgcguluT,
filtre cursul acestuia de-a stinga,
pi a pirliapuluT Valea-Mare de a
dreapta. Se mArginepte la N.
Cu terenurile com. Cirligi ; la V.,
Cu satul CAciulepti, despgrtit prin
piriul Cracgul ; la S., Cu satul Contepti
pi la E., cu satul erbepti.
Are o suprafatg cam de 448
hect., cu o populatie de 273 suflete.
(VezT CAciulepti, com. rur.).
Ver§e§ti-de-Jos saii Ver§e§ti,
sat, Cu 691 locuitorT, jud. Bacgti,
pl. Tazlgul-d -j., com. SAn
duleni, situat d'a dreapta TazlguluT-Mare.
(V. SAnduleni, com.
rur.).
Veruici, sat, cu 62 suflete, jud.
Argep, pl. Pitepti, com. Cruelpoara
(v. a. n.). Are o bisericg
vechTe de lemn, fgcutg de Bgdicg
Veruicu, cu hramul SE Teodor,
deservitg de un preot pi
un cintgret.
Verzel (Valea-), cdtun de repedintg,
al com. Cgnepti, jud. Buzgil,
Cu 150 locuitorT.
Vetre§ti, clitun, cu 185 locuitorT,
jud. Putna, pl. Vrancea, com.
Hergstrgul, situat pe malul NIrujeni,
in coasta dealurilor ce-1
formeazg valea.
Vetrile - SchituluI- Comani §i
GlImeele, »zo,sie a statuluT, jud.
Olt, fostg pendinte de Mitropolia
din Bucurepti pi care pe periodul
1883-93, s'a arendat cu
17500 leT anual.
Vetri§oaia, com. rur., in partea
de E. a plgpeT Prutul, jud. FAlcid.
Se intinde, de la N. la S., intre
riul Prutul pi piriul Sgrata,
ce o desparte de comunele Rgnceni
pi Mu.pata. E apezatg pe pesul
PrutuluT pi brgzdatg in partea
de V. de un pir de dealurT.
E formatg din satele : Satul-
Noti, Siminepti ,i Vetripaia, pe
o suprafatg cam de 4310 hect.,
pi cu o populatie de 955 suRete.
Pe toatg partea de E. ,i S.
a com., se intinde pesul PrutuluT,
in suprafatg cam de 1266 hect.
bogat in finate pi imape ; se aflg
,i multe bAltT pi 2 luncT. Viea
se cultivg pe o intindere de 53
hect.
Are o pcoall pi o bisericg.
Vite : 1488 vite marT cornute,
5499 oT, 99 caT pi 188 porcT.
Vetri§oaia, sat, in centrul com.
Vetripaia, jud. FAlcid, pl. Prutul,
apezat pe un platod ridicat
cu 15 m. de la nivelul pesuluT
Prutul. E unit cu satul Siminepti.
(VezT Siminepti, sat).
Partea aceasta a satuluT Vetripoaia
se mal numepte pi Cgluggreasca,
de la stgpinirea mopiel
de cgtre cgluggriT grecT. Proprietatea
este a statuluT, de la secularizarea
averilor mgngstirilor.
Aceastg mopie cu o parte a
satuluT se intindea pi peste Prut,
pgng la luarea BasarabieT in 1812.
In marginea de R. a satuluT
se aflg Ola Prutetul. (VezT pi Vetripoaia,
com. rur.).
Vetri§oaia, tes, jud. Fglcid, in
partea de S.-E. a com. Vetripaia,
pl. Prutul. Se intinde de
la S. de pesul Siminepti, intre
Prutet pi riul Prutul, pe o suprafatg
cam de 634 hect. Este
bogat in finete pi pAptine.
In partea de N. a ,esuluT se
intinde o luna de loziT numitg
Lunca-Vetripoaer. In dreptul acesteT
luncT, Prutul formeazg un
cot care vine sub satul Hgsngpeni
de peste Prut in Basarabia,
numit Cotul-SofieT. In jos
de luncg, se aflg Girla-Zaharier,
care tare pesul in curmezip, comunicind
cu Prutul pi Prutetul
prin Girla-lul-Filip.
In partea de S. a pesuluT sunt
doug bglp, numite Pgdurariul pi
Ca,cavalul, care comunicg cu
Prutetul prin girla Pgdurariul.
In dreptul acestor doug lagly,
Prutul formeazg iargpT un cot,
numit Cotul-Nitotilor.

VETELUL 742 VIDRA
Tot pe sesul Vetrisoaia, pe
grindul din stinga PrutetuluT, se
cultivg viea pe o intindere de 25
hect.
Vetelul, sat, jud. Vilcea, com. rur.
Brosteni, pl. Cerna-d.-s. E situat
in partea de N. a comunel,
Ja 02 kil, de cgtunul Serbgnesti
(resedinta com. si scoalg)
si este udat de Hui Cerna si de vgile
: Valea-LupuluT si Valea-
Mare.
Are o populatie de 548 locuitorT
si o bisericg, fondatg in
1849.
Veteni, sat, com. rur. Bgrgsti-de-
CepturT (v. a. n.), pl. Vedead.-s
, jud. Olt. Are o bisericg,
fondatà in 1723.
Vetisoara, sat, cu 298 locuitorT,
com. rur. Vata (v. a. n), pl.
Vedea-d.-s., jud. Olt, in partea
de V. a comuneT. Are o bisericg,
fondatg in 1835.
Veverita, culme de munte, jud.
Vilcea, care porneste din culmea
Plgtgnestilor si de care se
detaseazg din muntele Virful-
Mare. Se indrepteazg cgtre S.-
E. si se terming aproape de
confluenta LotruluT cu Oltul.
Piscurile cele maT insemnate
sunt : Virful-Mare, Robul, Veverita
si Sulita (v. a. n.).
Veveritele, munte, in jud. Buzgii,
com. Vinttlg - Vodg, cgt.
Lunca, pe la poalele cgruia curge
Peceneaga ; face hotar despre
com. Sgrulesti.
Viasul (Zmirdastetul), sat, com.
rur. Bucura, pl. Blahnita, jud.
Mehedinti.
Vicoleni, sat, pe dreapta jtjieT,
In partea de E. a COM. Ungureni,
pl. Jijia, jud. Botosani, cu
o suprafatg de 1087 hect. si o
populatie de 220 suflete.
Vicoleni, sat, pe mosia cu acelasl
nume, com. Borzesti, pl.
Baseul, jud. Dorohoiti, cu 110
suflete.
Pe hotarul mosieT despre Mindresti
trece Hui Jijia. Mosia se
hotgreste cu : Vlgsinesti, Plo
peni-Jianu si Jijia.
Vicoleni, sat, in centrul COMUneT
Berezeni, pl. Crasna, jud.
FAlciii, la S. de satul de resedintg,
de care se desparte prin
piriul Berezeni, pe platoul PrutuluT
si udat in partea de E. de
Prutetul.
Are o suprafatg de 2288 hect.,
dimpreung cu Satul-Noti, si o
populatie de 300 suflete ; o bi
sericg, fgcutg la 1838; o moarg
cu abur/ si o scoalg, asezata intre
satele: Vicoleni si Vetrisoaia.
Infiintat in 1823. Se afta
pe proprietatea domeniuluT statului
Vetrisoaia, care a fost a
mgngstireT Agapia.
Vida-de-Jos sati FotAchescu,
catun, com. Cid ojani-d.-j., pl.
Glavaciocul, jud. \lasca, situat
pe ;ralea GlavacioculuT. Forma odinioarg
singur o comung cu numele
Vida-Cirtojani. (V. artojani-d.-j.,
com. rur.).
Vida-Furculesti, com. rur., compusg
din cgtunele : Vida-FurculuT
si Vida - Stavropoleos salí
Cgluggresti, situate pe partea
dreaptg a vgiT Glavaciocul, care
aci primeste Sericicul, din sus
de Vida-Cirtojeni, la 45 kil. de
Bucuresti, la 6o kil. de Giurgig -
si la 14 kil. de Obedeni, resedinta
plgseT.
Printeinsa trece soseaua judeteang
ce vine din Giurgiti,
trece pe la Flgminda si Tese
din jud, pe la com. Glavaciocul.
Are o bisericg, cu un preot
si 2 dascg1T si o scoalg mixtg.
Vite : 480 bol, io bivolT,
140 cal, 480 oT si 210 rimgtorT.
Vida-Furculesti, cdtun, comuna
cu acelasT nume, pl. Glavaciocul,
jud. Vlasca, situat pe partea
dreaptg a acestuT rii.l. (V.
Vida-Furculesti, com. rur.).
Vida-Stavropoleos saii Calugareascä,
clitun, com. Vida-
Furculesti (v. a. c.), pl. Glavaciocul,
judetul Vlasca, situat pe
coasta dreaptg a vgil Glavaciocul.
Vidimiresti, com. rur. i sat, jud.
Mehedinti, plaiul Closani, la 46
kil, de orasul Turnul-Severin, situatI
pe valea piriuluT Hobita.
Se mgrgineste : la E. si S. cu
com. Pestenuta ; la V., cu com.
Sovarna-d.-j. si Rudina; iar la
N., cu com. Bala-c1.-j., Iupca si
Cgtunele.
Satul formeazg comung cu satele
Ohaba si Pgpesti, avind
mal multe mahalale.
Are o populatie de 1000 locuitorT
; 3 bisericT, deservite de
2 preop li 5 cintgrep; o scoalg.
LocuitoriT posedg: 36 plugurT,
57 care cu bol, 6 cgrute cu cal,
56o vite marT cornute, 19 caT,
400 oi si 300 rimgtorT.
E udatg de piraiele : Hobita,
Sovernele si Iupca in care se
varsg si Rudina.
DealurT : Dealul-DeveT cu Valea-Devel,
Dealul-Viilor, Margelatul
si Dealul-PesteneT.
Vidra, com, mur., in jud. Putna,
pl. Vrancea, asezatg pe malul
PutneT, aproape de unde piriul
Vidra dg in acest riti, la 34 kil.
de Focsani, udatg de riul Putna
si de piraiele Vizgutul, Sogasul,
Rupturile, Vidra si Valea-Rea.
Se compune din cgtunele :

VIDRA 743 VIERUL
Burca, Calimanul, Vidra (resedinta)
si Voloscani.
Are o populatie de 1729 suflete
; i biserica parohiala, cu
hramul Adormirea, in cat. Vidra
si 3 filiale : cS-tit VoevozT,,
In Caliman, c Adormirea ,, in Burca
si cSf. Me», in Voloscani ;
o scoala mixta; un spital Cu 68
paturT, infiintat la 1887; mal
multe fabrict de rachiii, pravAlit,
etc.
Locuitorit posea : 67 plugurt ;
376 boT, 231 vact, 59 cal', 822
ot, 86 capre si 463 porct.
La 23 Aprilie, 6 August si
26 Octombrie al fie-caruT an se
face tirg pentru vinzare de vite
si alte produse din localitate.
Vit sunt pe 3500 hect.
Vidra (Straini-Dobreni), sat,
jud. Ilfov, pl. Sabarul, resedinta
com. rur. Straini-Dobreni (v. a.
n.), situat litiga riul Sabarul.
Se intinde pe o suprafata de
154 locuitorT.
Are o scoala mixta; i moara
cu apa, 1 masina de treerat si
2 podurt.
Numartil vitelor marT e de 87
si al celor mict, de 390.
Vidra, ca/un, in com. cu acelast
nume, pl. Vrancea, jud. Putna,
asezat pe coasta maluluT sting
al Putner, la locul unde se varsa
In el pir. Vidra. (V. Vidra, c. r.).
Vidra, stalie de dr.-d.-f, jud. Ilfov,
pl. Sabarul, cit. Straini-Dobreni,
pe unja Bucuresti-Giurgiii, pusa
In circulatie la t Noembrie 1869.
Se afla futre statiile Sintesti
(4,8 kil.) si Gradistea (6,6 kil.).
Inaltimea d'asupra niveluluT MIriT
de 5 im,77 Venitul acesteT
statit pe anul 1896 a fost de
51498 leT, 25 baza.
Vidra, treclitoare cu piciorul in
Transilvania, jud. Vilcea.
Vieri, alt nume al cit. Sohotesti,
com. Dobrotesti, pl. Balta-
Oltul-d.-j., jud. Romanati. S'a
numit ast-fel pentru ca a fost
intemeiat de niste vierT, venitt
de pe mosia Zvorsca si improprietaritt
la 1864 (v. Sohotesti).
Viero§ul, sat, jud. Arges, pl. Pitesti,
com. rur. Gavana-Valea-
Rea (v. a. n.).
Vierowl, sat, com. rur. Colibasi
(v. a. n.), pl. Riul-Doamnet, jud.
Muscel. Pana acum citt-va ant
forma singur o comuna. Locuitoril'
sal' sunt TiganY de vatra
d'al' manastiret Vierosul, la 2
ore departe de orasul Pitesti.
Cu foarte multa greutate s'a
putut face p'aci sosele, din cauza
ca pamintul se surpa lesne si
satul e situat pe deal, de In3e
se vede orasul Pitesti si valea
riului Doamna pana din sus
de Piscani.
Vierowl, mtYastire, jud. Muscel,
situata pe valea riuluT Doamna,
la 2 ore departare de Pitesti. S'a
intemeiat de MarSle Ban Ivascu
Golescu la ¡543; iar la 1615
s'a restaurat si dotat de Vel Vistierul
Stroe de la Leordeni.
Biserica se aflg in buna stare
si, de la 1884, a fost trecuta in
sarcina com., care o intretine si
asta zT.
Biserica are 2 clopote. Cel
mare poartO o inscriptie romina
din anul 7156 (1648), din care
se vede ca l'a faca Jupin Stroe
Vel Vistier din Leordeni, in
cetate in Tirgoviste. Cel mal
mic are o inscriptie in caractere
gotice.
cLa Vierosul, pe pardoseala
bisericet se afla 9 pietre tombale
cu inscriptiunt slavone si
romine. Din acestea, cea mar interesanta,
cact e cea mar vechte
din inscriptiunile pana azt cu-
noscute in Rominia, este picara
de pe mormintul lut Nicolae
Voda Basarab din 1362. Din
citatiile lut inc.at, cCronica Ro
tninilorD, I, 328, aceasta piatra se
cauta la manastirea Cimpulung,
unde in adevar el este zugravit
ca ctitor, ceca ce in realitate si
era, dupà cum rezulta din maT
multe hrisoave ale aceler manaste,
aflate in arhiva statulut.
Din ce imprejurart piatra in
cestiune se gaseste la Vierosul,
nu putem sti». (Gr. G. Tocilescu).
Dintre cartile aflate la aceasta
manastire s'el luat doua de d-1
Tocilescu si anume : Psaltirea
Proroculul David, tiparita in
Rimnicul-Vilcea, la 1795, si un
Apostol, tiparit la Buzar', la 1704,
si s'ail depus la Muzell.
Vier§ani, com. rur. §i sat, pla,,a.
Gilortul, jud. Gorj, situata spre
S. de com. Jupinesti, pe malul
sting al riulut Gilortul, la 32
kil. spre S.-E. de orasul T. PU.
Are o suprafata cam de 840
hect. ; o populatie de 192 fama-,
sail 767 suflete; 2 biserict,
una fondata la 1856, iar
cea l'alta la 1867; o scoall.
LocuitoriT posea : 66 plugm Y,
2 carute cu cat, 62 care cu bol,
27 stupt, 270 vite mart cornute,
379 ot, 138 capre, 118
rtmatort si 14 cal.
COI: soseaua comunala care
vine din spre N. de com. Jupinesti
si o leaga la S. cu Rogojina,
la E. se leaga cu Frumusei
prin drum de care, iar
spre V. cu Socul, tot prin drum
de care.
Vierul, clitun, com. Hadivoia, pl.
Marginea, jud. Vlasca, situat pe
loc ves, la V. judetulta, despre
Teleorman, unde incepe cimpia
Burnazul. E proprietate a Eforiet
Spitalelor Civile din Bucuresti.
(V. com. Hadivoia).

VIESPEM 744 VIWARA
Viespe§ti, com. rur., jud. Olt, pl.
Siul-d -j., situatg pe valea i muchia
dealulur Oltul, in stinga
SiuluT, la 51 kil. de capitala judetuluT
pi la 18 kil de reedinta
plapet.
Com, e vechie pi se compune
din doug cgtune: Viespepti
Gilmeele, cu o populatiune de
550 locuitorT.
Cel rnaT multI locuitorT sunt
mo,nenf; iar in Gllmeele, 47 locuitorT
improprietgrit, dupg
legea ruralg, Cu 470 hect. din
proprietatea sta,tuluT.
Are o suprafatg de 3037 hect.;
o bisericg i un fost schit (biserica
din Viespepti s'a fondat la
anul 1855, iar biserica din Gilmeele
e fostul schit); o pcoalg.
LocuitoriT posedg : 63 cal, 29
Tepe, 82 boT, 46 vacT, 687 oT
pi 110 porcI.
O posea vecinalg leagg com.
la N. cu cgt. Sprincenata, com
Frunzarul, pi la S. Cu Birsepti.
La V. comuna e litnitatg de
piriul Siul, in dreapta cgruia,
pana in matca OltuluT, se intind
tnaT multe tuferipurT, zgvoaie,
poenT i livezT ca: Pgdurea-Mo,tenilor,Poiana-StufuluT,
Poiana-cu-Parul-Ars pi Poiana-luI-Ropca
; la N.-V., tot pe
valea OltuluT, cu zgvoaiele Sprincenata,
ale statuluT. La E. se
inaltg, de la N. la S., o muchie
inaltg a dealuluI Oltul, de
la care se Intinde un platal,
pana in Dealul-CalmatuiuluT. Pe
acest plata se aflg un pant
vechiti, numit Cetatea-luT-Gilma
pi o movilg numitg Movila-luT-
Gima. MaT la E. de pantul
cetater trece poseaua judeteana
Slatina-T.-Mggurele. Platoul e
brazdat de doug vilcele : Vilceaua-Mica
i Valea-Mare. Pe
acest plata se aflg tarinele locuitorilor
pi ale proprietarilor.
Viespe§h, ciTtull, re,edinta com.
Viespepti, jud Olt, situat pe
stinga SiuluT, sub coasta dealulta
Oltul, Cu o populatiune
de 498 1 ,cuitorT. (V. Viespepti,
com. rur.).
Viezuri, catun, cu 225 locuitorT,
com. allgnepti, pl. Ocolul, jud.
Gorj, la S. de repedintg, situat
pe loc pes, in valea piriuluT Amaradia
(v. Bglanepti, com. rur.).
Viezuri, sat, cu 40 locuitorT, com.
rur. Sgracinepti (v. a. c.), pl.
Cozia, jud. Vilcea.
Viforani, sat, jud. Bacati, pl. Siretul-d.-j.,
com. Botepti, situat
pe piriul Racatgul, la 1400 m.
de cat. Bote,ti (pcoalg).
Are 598 loc.; 2 bisericT, una
clgdita de locuitorT in 1840 pi
altu de Costache Cappa, In anul
1859.
Viforeni-Cerchez, sat, in partea
de N. a com. oldgneti,
pl. Miletinul, jud. Boto,ani, cu
o suprafata de 1144 hect. pi o
populatie de 311 suflete.
Viforlt a, com mur., jud. Dimbovita,
pl. Dealul-Dimbovita, situatg
in apropiere de mangstirea
cu acela, nume, pe cimpie,
intre riul Ialomita, Dealul.Viilor
mgngstirea Dealul.
Se invecinete la E. cu Ocnita,
la V. cu Tirgoviptea, la N.
Cu Aninoasa pi la S. cu Rgzvadul.
Prin comuna curge pirliapul
Gura-Viforitg, peste care sunt
doug podete: unul k Viforita
altul In cgt. Mahalaua. Se
compune din doug cgtune : Mahalaua
í Viforita, cu o populatie
de 1500 locuitorl.
Are 2 biserid; o pcoalg,
cite-va fabricl de gaz.
Aceastg comuna produce cu
deosebire vin mult i tuicg de
prune. Gura-ViforiteT este o pgdure
cam de 7500 ariT, iar vatra
mangstireT coprinde 45000
ariT, tot pgdure, care se intinde
spre Ocnita.
Aci sunt mangstirile Dealul
Viforita.
Vifortta (Valea-Popil), cdtun
al com. Gura-AninoaseT, jud.
Buzar', cu 50 locuitorT.
Viforita, mandstire, jud. Dimbovira,
la 3 kil. spre N. de T'irgoviptea.
Aceasta mangstire s'a
fundat de Vlad-Vodg Basarab,
la 1530. Aci se aflg o icoang
mare, cu hramul Sf. Gheorghe,
lucrata in argint aurit, dgruitg
mangstireT de catre Leon-Vodg
Toma i Doamna sa Victoria
la 1631. S'a intretinut din veniturile
rnopiilor BrincoveneptT
pana cind ati fost luate de stat.
AzT chiar se aflg in aceastg mgngstire
busturile DomnuluT
DoamneT Brincoveanu pi mal
multe odoare lgsate mangstireT
de Constantin Brincoveanu. In
jurul acesteT mangstirT se fac
daug tirgulete anuale: la Sf.
Gheorghe i Sf. Maria.
Viforita, munte, in com. Golde§ti,
jud. Buzati, ramificatie din
muntele Penteleul ; se poate lua
maT mult ca un plaiti ce leagg
Virful - PenteleuluT de muntele
Cernat. Are o cg5erie renumitg,
unde se fabrica adevgratul capcaval
de Penteler, pi unde se
aduce laptele oilor ce pase muntif
Penteleul, Cernatul i Co-
Viile-Cenu§asca, sat, in jud.
R.-Sgrat, pl. Marginea-d.-j. (V.
Cenu,ascgi (Viile-).
Vii§oara, com. rur., pl. Siul-d.-s.,
jud. Olt, situatg pe valea
malul OltuluT, aproape de gura

VlIgIARA 745 VlIOARA
Iminogulul, la 25 kil, de capitala
judetuluT si la 12 kil, de
resedinta p/aseT.
Se margineste la N. cu com.
Balanesti; la S.-E., ca com. MIruntei
si la V., cu riul Oltul.
Se compune din 2 catune :
Viisoara si Gigirtul, cu o populatie
de 761 locuitori.
Se zice ca numirea de Viisoara
i s'a dat de la numeroasele
vil care acoperiail altadata
dealul numit Piscul - liaarpe,
care se afla in apropiere,
spre N.-E.
Un numar de ror locuitorT
s'ail improprietarit la 1864 pe
384 hect. Viile ocupa o suprafa
ta de 41 hect.
Teritoriul comuna are o suprafata
de 1554 hect.
Are o biserica, fondata la
anul 1883, deservita de I preot
si 1 cintaret ; o scoa/à.
Vite : 32 cal, 255 bol', 19
vacT, 18 bivolT, 71 pord si
609 oT.
In virful dealuluT Piscul-luT-
Sarpe se 05 o groapa adinca,
numita Groapa-SarpeluT. La S.
e o bala numita Cacata.
CM : o osea vecinall, care
o leaga la N. cu com. Milcovul
si la S. cu com. Maruntei, si
soseaua comunala, care o lea ga
la E. cu cea judeteana Slatina-
Turnul -Magurele si la V. cu
gara Romula, situata peste Olt,
pe linia ferata Rininicul-Vilcea-
Corabia.
Vii§oara, com. rur., in partea de
N.-V. a pl. O colul, jud. Rornanati.
Se compune din Viisoara-Mosteneasca
si Viisoara-Mica. Situata
litiga Tesluiul, pe dreapta,
la 21 kil. de Caracal.
Are o populatie de 888 locuitorl
; o scoala ; 2 bisericT,
una cu hramul Intrarea in Biseria
(1865) si cea-l'alta cu hramul
S-il Voivozl (1849), deser-
vite de 2 preoff si 4 cinta.retr.
In coprinsul comune se afla
magurT si trece Brazdalul-Noyac
(v. a. c.).
Vii§aara, com. rur., in jud. Teleorman,
plasa Calmatuiul-Marginea,
situata in partea de S.
a judetuluT, pe sesul de d'asupra
dealului care incepe de la punctul
unde se varsa riul Calmatuiul
in balta Suhaia, la 33 kil.
de resedinta judetuluT, la 22
kil. de Zimnicea si la 24 kil.
de Alexandria.
Se invecineste la N. cu teritoriul
com. Piatra ; la S., cu
Balta-Suhael, din care o parte
cade chiar pe proprietatea Viisoara
; la S.-E. cu com. Suhaia;
la E., cu mosiile Piatra si Su.
halasi la V., cu com. Lisa,
de care o desparte riul CalmatuiuluT.
Suprafata comuneT, dimpreunà
cu mosiile aflate pe dinsa, are
o intindere de peste g000 hect.
Locuitor' improprietaritT pe
aceasta mosie sunt in numar de
270, pe o intindere de 865 hect.
Ville ail o intindere de 1721/2
hect. Pamintul, M'ara, de cel din
spre bala, este ses, negru-vegetal,
foarte productiv. In partea
despre N. si N.-V. a comuneT,
terenul prezinta mal multe
adincaturr sail gavane ; cele mal
de searna sunt : Gavanul-Larg
si Gavanul-Adinc. Aceste gavane,
cit si toga partea de pe deal
a mosieT, sunt renumite pentru
fertilitatea lor.
Are o populatie de 1737 suflete
; o scoall mixta; o biserica,
cu 3 preoff si 2 cintaretT.
Vite : 399 caT, 12 rn4garT,
697 vite mil cornute, 4910
vite micT si 300 'Dora
La V., spre com. Lisa, se afla
un vad pe riul Calmatuiul, care
serveste ca semn de hotar si se
numeste Bentul - Sirbilor. Este
adinc si periculos cind sunt apele
marT. Pe teritoriul comunel, de la
S. spre N., sunt semanate m ulti me
de magua : Magura-Tinter, Magura-BitlanuluT,
a-luí Duminica,
a-HandaculuT, a-DragaiciI, a-ArapuluT,
a-luT-Blejan. Magura-Co
tofeni serveste ca semn de hotar
ca mosia statuluI Suhaia,
in partea despre E., si cu paminturile
a locuitorilor ; este cea
mal importanta si se &este
trecuta in maT multe acte vechl
de proprietate. Mal sunt si citeva
movile, care toate servesc
ca semne de hotar : Movila-Mircil,
a-luT-Bulumac si a-Lupulusi.
Satul V iisoara este foarte vechal;
se &este trecut in lista
satelor, intocmita la 1741, in
plasa care punta numirea de
Marginea-d.-s. El era, dirnpreuna
ca mosia, sat de frontiera
al Pret. tl gasim citat de Dio
nisie Fotino care, reproducind
textul actuluT dé hotarnicia granitelor
Tara, arata ca hotarul
ViisoareT se intindea pana in
Dunare.
Vii§oara, sat, jud. Bacati, pl. Trotusul,
com. Tirgul-Trotusul (v. a.
c.), situat nu departe de inalul
sting al TrotusuluT, la o departare
de 1800 m. de satul Tirgul-TrotusuluT
(scoala).
Vii§oara, sat noil, infiintat in
jud. Iasi, la 1879, prin improprietarirea
unor insurateT, pe rnosia
Andrieseni, com. Iepureni,
pl. Turia, situat in partea de
E. a satuluT Andrieseni, pe platoul
dealuluT Soci. Are o suprafata
de 715 hect., cu o populatie
de 204 locuitorl.
Viiqoara, sat, cu 114 locuitorl,
in jud. Neamtu, pl. Piatra.Muntele,
com. Doamna, situat pe
malul rfulur Bistrita.
66700. Afarole lionar Goograllo. Vol. V. 94

VIIOARA 746 VINETWI
Vii§oara, cdtun, cu 390 locuitorY,
resedinta com. Viisoara, jud.
Olt, pl. Siul-d.-s., situat pe
valea OltuluT, lingi poalele
dealuluT numit Piscul-SarpeluT.
(V. Viisoara, com rur.).
Vii§oara, th-M, cu 50 locuitorT,
posedind maI mult de 2000 oT,
jud. Brgila, pl. Balta, com. Lacul-
ReziT, la S.-S.-V. de reved. com.
Vii§oara (Ulmetul), vechig schit
de cilugirT, in j ud. Buzgil,
com. Robesti, cit. Stgnilesti,
acum biserici de mir.
Vii§oara, baltd, ficind parte din
Balta-SubaieT, jud. Teleorman.
Aceasti numire o are numaT
partea ce cade in raza proprietitiT
Cu acelas nume, in intindere
de 500 hect. Se limiteazg
pe d'o parte cu Balta-SuhaieT
a statuluT si de alta cu Balta-
LiseT.
Vii§oara, moie, in jud. Teleorman,
pl. Cilmituiul-Marginea, cu
o intindere de aproape 8500
hect., din care 4000 pimint
arabil, 500 hect. in balta Suhaia
i000 hect. izlaz, finete
pimint neproductiv. Este proprietatea
d-neT Maria I. Cantacuzino
si e formati din maT
multe corpurT, care poarti
astizT numirile ddte din vechi
m e : Viisoara, cu 4480 hect., in
care intri i 500 hect. balti, Voineasca,
de 1300 hect , Lipcineasa
saiVlinihuteancala N.-E. de 1120
hect. si Stejgrelul sati Traista
in partea de E., cu 1550 hect.
Aceasti din urrng maT are si
numirea de Greceanca sail
Mosia Viisoara se giseste citati
in astoria DacieT, de Dio
nisie Fotino, ca formind hotarul
TireT cu Turcia, despre Dunire
; in secolul trecut era pro-
prietatea stolniculuT Stefan si a
luT Radu Guliano.
Vii§oara, sail Bonta, mo,rie a
statuluT, Cu o arena anualg. de
13960 leT (1888/89), v'nd si o pgdure
de 1201 pogoane. pendinte
de Episcopia Rimn iculuT
situati lingi satul Viisoara,
din jud. Romanati.
Vii§oara - Mo§teneascä (Vil-
§oara-Mare), sat, lingi Tesresedinta
com. Viisoara,
pl. Ocolul, jud. Romanati (V.
Viisoara, com. rur.).
Vii§oara-Mica, celtun, in spre
E. com. Viisoara (v. a. n.),
din pl. Ocolul, jud. Romanati.
Vija, plIdure a statuluT, jud. Muscel,
in intindere de 400 hect., tinind
de muntif mingstireT Cimpu
lung, care fac parte din com.
Corbusori i Berevoesti, plainl
Nucsoara.
Vijoe§ti, sat, c1.1 234 iOcuitOrT,
com. rur. Tetoiul, pl. Mijlocul,
jud. Vilcea. Are 2 bisericT ; una
fondati la 1820, de protopopul
Constantin Tetoianul, si a doua
la 1792, de Vlaiutu Tetoianu,
biv-vel stolnic, i sotia sa, cocoana
Safta i zugriviti de fiiT
lor Gheorgbiti Tetoianu, biv-vel
Setrar, si Ion Tetoianu, cu virul
lor Bgrbuceanu Tetoianu, bivvel
logofetY, la anul 1823.
Vijule§ti, cdtun,cu 247 locuitorT,
la E. de com. Radomirul (v. a. n.),
pl. Ocolul, jud. Romanati, situat
la 13 kil. spre V. de Caracal, pe
soseaua Caracal-Craiova. Se invecineste
la E. cu
Viltote§ti, com. rur., in partea
de V. a pliseT Mijlocul, jud. Vilcea,
formati din satele Viltotesti
Vileni, pe o suprafati cam
de 1752 hect. si cu o populatie
de 655 suflete.
Are o scoalg si o biserici.
Vite : 589 vite marT cornute,
644 oT, 64 caT si 286 porcl.
Pidure se afli pe o intindere
de 195 hect. si viT, pe io hect.
Viltote§ti, sat, jud. Filciil, pl.
Mijlocul, com. Vi/totesti, asezat
pe valea piriuluT Figidiul, ce
curge prin mijlocul luT, intre dealurile
Hingiul i Piscul-Uliulut
Are o suprafatg de 1752 hect.,
cu o populatie de 418 suflete ;
o scoali, infiintati in 1865 si o
bisericg, ficuti la 1751.
Vinderei, com. rur. 9i sat, jud.
Tutova, pl. Tirgul, spre S.-E.
de Birlad, pe piriul Valea-Vindereilor.
S3tul formeazi comung
cu cit.: Cruceanul, Docineasa
i Valea-Lungi. Comuna
toati are 1529 locuitorT, iar satul,
841 locuitorr.
Se cultivi viea pe o suprafati
de 71 hect. si livezile cu prunT,
pe 34 hect. Are o scoali mixtä
si 5 bisericT.
Vinderei, sat, cu 85 locuitorY, in
jud. si pl. Tutova, com. Tulesti
(v. a. n,).
Vine§e§ti, catun, in jud. Putna,
pl. Girlele, com. Odobesti, situat
pe malul MilcovuluT.
Vinete§ti, com, mur., in partea
de V. a pliseT Crasna, jud. Fil.
cit.'', in hotarul despre jud. Vasasezati
intre piraiele Lohanul
si Crasna.
Este formati, din satele Cordeni
i Vinetesti, cu o populatie
de 104 familir, sal 763 suflete.
Pe teritoriul comuneT trece soseaua
judeteani care leagg orasul
Husi cu orasul Vasluiui, capitala
jud. Vasluiti.
Pe marginea de S.-V. a co-

VINETETI 747 VINTILEANCA
mune trece piriul Crasna, iar
pe cea de E., piriul Lohanul ;
la impreunarea lor formeazg un
unghiii si se varsg apoT in riul
Birladul.
Are o scoalg in satul Vinetesti
si 2 bisericT din care una
in satul Vinetesti, fgcutg la 1788.
Vinete§ti, sat, numit si Ivinetesti,
in partea de N. a com. cu acelas
nume, pl. Crasna, jud. Fllciti,
asezat pe coasta dealuluT
Musteatg si udat la V. de piriul
Crasna. Are o populatie de 500
suflete. (V. Vinetesti, com. rur.).
Vineti, sat, jud. Olt, pl. Oltul-d.-j.,
com. rur. Cucueti.
Vineti-de-Jos, sat, cu 369 locuitorT,
jud. Olt, pl. Vedea-d.-j.,
com. rur. Spineni (v. a. c.).
Vineti-de-Sus, sal, CU 380 locuitorT,
jud. Olt, pl. Vedea-d.-j.,
com. rur. Spineni (v. a. c.).
Vintila-Vodä, com. rur., in jud.
Buzgil, plaiul Slgnic, situata pe
ambele malurr ale riuluT Slgnicul,
la 46 kil, de orasul Buzgii.
E formatg din cut.: Bodinesti,
Fundul-PapiT, Gura-Papa, Izvorul-
BouluT, Lunca, Scheiul, Sirbesti,
Zmeesti si Vintilg-Vodd, cu o
po. pulatie de 1600 locuitort
Are o supiafatg de 3440 hect.;
o Scoall ) in cdt. Vintilg-Vodg
(Lunca) ; 2 bisericT, in Vintilg-
Vodg si Bodinesti.
Vite : 310 bol, 170 vacT, 87
viteï, 9 bivoll, 21 caT, 17 lepe,
7 minjT, 1650 oT, 150 capte si
267 porcT. StupT are 20.
ProprietgtI mal insemnate
sunt : Vintild-Vodg (a statulul),
Bodinesti, Bisocuta, Coca, Colnicele
(particulare), Bodinesti si
Chivulesti, ale cetelor de mosnenT
: BodinestT, Chivulestl si
Tulinestr. Terenul e muntos si
avut in substante rninerale : sane,
lignitg, fier, aur, etc., prezintind
un deosebit interes geologic,
atit din punct de vedere al structureT,
cit si al fosilelor ce contine.
Are 5 morT, 7 pive ; locuitoril
se ocupi cu lucra rea lemnuluT
si cu cojocgria. Comerciul
constd in desfacerea tuiceT si a
lemngrieT lucrate.
Are 6 tirgurl la : 25 Martie, 30
August, 14 Sept., 6 Decembre,
Dumineca-TomiT si la Ispas.
Cal: soseaua vecinalg Sgpoca-
Lopgtari, intreruptg adesea de
cursul SlgniculuT.
Comuna e vechie, cel putin
cit si mgngstirea Ot-Menedec.
Dionisie Fotino enumgrg ad numal
satul Scheiul.
Vintilà-Vodä, catun al com. Vintila-Vodg,
jud. Buzgii, Cu 150
locuitorT si 42 case ; tine de cgtunul
de resedintg Lunca.
Vintilá.-Vodä (Ot-Menedec),
melna'stire, in com. Vintilg-Vodg,
jud. Buzgti, ziditd la anul 1532
In interiorul eetgtel dupg dealul
Reghinari, servind mult timp
si ca scaun al Episcopiel Buzgulu1.
In anul 1748 Episcopul
Metodie a rezidit-o putin mal
la vale sub numele de mgngstirea
luT Vintild-Vodd.
Episcopul Cesarie a ridicat'o
din ruine pentru a treia oarg,
In anul 1846, impodobind'o si
inzestrind'o. De la secularizare
a devenit bisericg de mir, sub
administrarea unuT egumen. Casele
domnestT si chiliile ati inceput
sg se ruineze.
Aceastg nigngstire a inceput
sg decadg indatd ce a devenit
metoh al EpiscopieT Buzgil (vezT
istoricul EpiscopieT). Mosiile daruite
de Vintild : Furesti, Clociti,
Goicelul si Poiana-Neculelor,
ail fost mal intiiii rgpite de
ceata mosnenilor BrgghestT, care
ad omorit pe egumenul RIzbici,
ati furat actele de proprietate si
le-aii inlocuit cu acte false, sub
domnia luY Radu-Vodg, fiul luT
Mihnea-Vodg. In timpul luT Mateiri-Basarab,
mgngstirea ig revendicg
averea (hrisovul din
1643, August 8), dar in loc sg
fie administratd de egumeniT el,
incepe a se administra de EpiscopT.
Vintilà-Vodä (La Zidul vechiti),
ruine de cetate in com.
Vintilg - Vodd, cgt. Reghinari,
jud. Buzgri. (V. istoricul com.
Mgnesti).
Vintileanca (GAgeni - Vintileanca),
com. rur., in jud. Buzgri,
pl. Tohani, situatg intre
piriul Sgrata si Valea-Ngeanca, la
31 kil, de orasul Buzgri.
E formad. din cgtunele Gggeni-d.-j.,
Gggeni-d.-s., Gemenile,
Sdhgteni-d.-j., Sghgteni-d.-s.
si Vintileanca cu o populatie
de 1230 locuitorT.
Are o suprafatg de 6280 hect.;
o scoall in com. Vintileanca ;
2 bisericT, in cgt. Vintileanca si
Sghdteni ; 1 moarg de abur( si
z sane.
Proprietgrf mal insemnate
sunt : Vintileanca, Riiosi, Gggeni
Cu sforile (ale statuluT), Tinaroaia,
Gggeni-d.-j., Gageni-c1.-s.,
¡tul, Sghgteni, Sghlteni-Tgndgroae,
Proscani, Serpesti, Rilosi,
Lunca - GhizdIveata, Vgcgresteanca
si alte sforT mal micT,
parte particulare, parte ale mosnenilor:
TomsanT, BrezenT, SerpestT
si ProscanT. Terenul e un
vast ves, de o fertilitate mijlocie,
cu multe sdrIturf si expus
adesea inundatiilor.
CgT : unja feratg Mizil-Buzdii,
cu halta Vintileanca si soseaua
nationald paralelg ; soseaua comunall
Sghgteni-Vintileanca si
alte drumurT naturale.

VINTILEANCA 748
Vite : 495 boT, 236 vacT, ti8
viteT, 6 bivolT, 127 caT, 105 Tepe,
28 minjT, 3250 o! si 295 porcT.
StupT sunt 20.
La inceputul secoluluT XIX nu
exista de cit cgt. Sghgteni
Gggeni ; dupg 1830 a luat nastere
i Vintileanca. In urma improprietgrirei
din 1864, toate
aceste cgtune reunit inteo
singurg comung, Gggeni-Vintileanca,
numitg maT des numaï
Vintileanca. Satul Gggeni servea
in secolul XVIII ca depozit
al mgrfurilor ce veniail din Brasov.
Vintileanca (Voinegti), cdt. al
com. Vintileanca, jud. Buzgri, cu
o populatie de 500 locuitorT.
Vintileanca, statie de dr.-d.f.,
ju d. Buzg tí, pl. Tohani, com. Vintileanca,
pe Erija Ploesti-Buzgú,
pusg in circulatie la 13 Septembrie
1872. Se aflg intre statiile
Mizil (7,4 kil.) si Ulmeni (12
kil.) Ingltimea d'asupra niveluluT
MAriT de Venitul
acesteT statiT pe anul 1896 a
fost de 43669 leT i 15 banT.
Vintileasca, sat, in jud. R.-Sgrat,
plaiul Rimnicul, cgt. de
resedintg al com. Buda, asezat
In partea de V. a com., pe
poalele muntelur Pietrile-Fete,
la 2 400 ni. sore N. .V. de cgt.
de resedintg, Jitia-din-Deal. Are
o intindere de Ioo hect., cu o
populatie de 203 locuitorT.
Voregti, mahala, in partea de
V. a com. rur. SlItioara, (v.
a. c.) pl. Horezul, jud. Vilcea.
Viperegti, com. rur., in jud. Buplaiul
Buzuí, situatg pe malul
drept al riuluT Buzgul, la 40 kil.
de orasul Buzgti.
Are o suprafatg de 4050 hect
ProprietgtT maT insemnate
sunt: Predesti, Valea-Largg, ale
statuluT, i Viperesti, a mosnenilor
ViperestT, despgrtitT in patru
cete : AlbulestT, BarbgtestT, PitigoestI
i RosiorT.
Terenul e accidentat si acopen
it de seculare pgdurT, partea
de N. insg e o fertilg luncg situatg
d'alungul riuluT Buzgul.
Productia principalg e tuica.
TirgurT sunt 2 : la RusaliT si
la 8 Noembre.
CIT : soseaua BuzgiiFrontierg
prin Viperesti, precum i alte
drumurY naturale.
E formatg din cgt. Predesti
Viperesti, cu subdiviziile lor,
avind o populatie de 1620 locuitorT.
Are o scoalg ; 2 bisericl,
Cu 2 preotT, 2 cintgretl si 2
paracliserT. Catedrala e cea Cu
hramul SI. Constantin si Elena.
Vite : 216 boT, 160 vacT, 69
viteY, 9 caT, 4 minjT, 240 oT
90 capre si 300 porcT. StupT
sunt Io.
Viperegti, atun, cu 800 loc., resedinta
com. Viperesti, jud. Buzgit
Are subdiviziile: Ghiocul, Poiana-
GhioculuT, Rosiori i Valea
Largg.
Virul, .ftichet de granild, pe marginea
DungreT, in apropiere de
com. rur. Virciorova, jud. Mehedinti.
Vispegti, com. rur., in jud. Buzgti,
pl. Tohani, situatg sub ramificatiile
munteluT Istrita, futre com.
Breaza i Ngeni, la 26 kil. de
orasul
E formatg din cgt.: Fintinelele,
Vgleanca, Vispesti si Virful, cu
o populatie de 1250 locuitorT.
Are o scoalg in cgt. Vispesti,
2 bisericT, in Vispesti si Fintinelele.
Are o suprafatg de 2150 hect.
ProprietgtT maT insemnate sunt;
Sforile-Ngeni, Istrita de-sus, sati
Argesul, ale statuluT, Vispeasca,
Hodorogeasca, Turbureasca
Burduceasca, ale cetelor de mosnenT:
RgdulestT, CirjenestT, HodorogestT
i Ngrtestr.
Terenul e accidentat, constind
numaT din coline, parte fertile
acoperite de semIngturr, livezT
finete, parte stincoase, acoperite
de pgdurT i vil.
Are un tirg la Ispas.
CgT : oseau a comunalg Breaza-
Fintesti prin Vispesti.
Vite : 492 bol, 115 vacT, 61
viteT, 19 caY, 14 Tepe, 2 minjT,
800 or si 216 porcT.
Com, e vechTe ; cel mal vechTti
sat a fost Istrita-d.-s. ; la luceputul
sec. XIX existait i satele
Vispesti i Fintinele ; cele-l'alte
sunt formate dupg 1830. Mult
timp a fost incorporatg cu com.
Breaza ; din 1876 fie-care e comung
deosebitg.
Vispegti, catun de resedintg al com.
Vispesti; jud. Buzgti, cu o populatie
de 610 locuitorT.
Vistea-Mare sati
virf de munte, terminal
al culmeT FgggrasuluT, jud. Arges,
pl. Lovistea.
Visterna, sat, Cu 150 locuitorT,
jud. Tulcea, pl. Babadag, com.
Enisala (v. a. n.), situat pe Valea-Ceairelor,
la 4 kil. de resedinta
comuneT.
Viga (Baba-), cittuna,s, in jud.
R. Sgrat, pl. Gradistea, comuna
aineni, asezat spre E., pe malul
sting al riuluf Buzgul.
Vigani, com. rur., in jud. R.-S1rat,
pl. Rimnicul-d.-j., pe malul
sting al riuluT Buzgul, asezatg in
partea de S. a jud., la 32 kil.
spre S.E. de orasul Rimnicul-
Sgrat si in partea de S. a pl.

V1 ANUL 749 VITANUL
Ja 15 kil. spre S.-E. de com.
Bglgceanul, repedinta plgpeT.
Seinvecinepte Cu corn. Drogul,
la 4 kii. ; Ciineni, la 6 kil. ;
ul i Nisipurile, la 7 kil. ; Amara,
Socariciul i Galbenul, la II kil.
Se mgrginepte la N. cu com.
Drogul, la E, Cu com. Ciineni,
la V., cu comunele Jirlgul pi Nisipuri,
la S., cu com. Filipepti
(jud. Brgila), de care se desparte
prin Hui Buzgul.
Riul Buzgul, udg com. 'in par.
tea de S., de la V. la E.
La N.-V. comuneT e balta Vgceni,
numit i Jirlgul satiDrogul.
Suprafata com, este de 7066
hect.
Are o populatie de 1061 suflete
; o bisericg, cu hramul Sf.
Nicolae, ziditg in 1837 de Al.
Vilara, G. Manu, 5tefan Cretulescu
pi locuitorT ; o pcoalg mixtg.
Locuitorif posea 155 plugurT,
o maping de secerat ; o
moarä Cu aburT ; 672 bol, 484
yac), 300 cal, 123 iepe, 1550
oT pi 149 rlingtorT.
CgT DrumurT vecinale spre :
Drogul-Galbenul - Bglgcean u -R."
Sgrat ; spre Cfineni i spre Nisipuri.
Vi§anul, mahala a com. Goidepti,
alipitg de cgt. Virlam, jud Buzgti ;
are vr'o cite-va case pe poalele
munteluT Cursele, pe malul drept
al piriuluT Bisca-Micg, in apro
piere de Infuratura-B1,telor.
Vi§anul, sat, in jud. Iapi, pl. Codrul,
com. Galata, situat pe partea
de E. a dealuluT Vipanul
(podgorie), cu o populatie de
86 locuitorT.
Vi§anuluf (Piatra-), sanca frumoasg,
in jud. Buzgti, com. Goidepti,
cgt. Vipnul, avind forma
unuT semicerc, de care se izbesc
ambele Bi,ce, dupg ce se impreung.
Vi§ina, com, rur., in jud. Vlapca,
pl. Neajlovul, compusg din cgt.
Vipina pi HanulluT-Palg, situatg
la extremitatea N.-V.-V. a jud.
despre Argep, pe platoul dintre
riul Neajlovul i Valea - DrimbovniculuT,
la 62 kil. de Bucurepti,
la 80 de Giurgiti, la 37
de Obedeni, repedinta plgpeT, la
22 de statia drumuluT de fier
Titu.si la 36 de Pitepti. Aproape
de aci curge apa Neajlovului.
Se compune din doug mahalale
: Vipina d.-s pi Vipina-d. j.
Apartine moptenilor.
Are o populatie de 1570 suflete
; 2 bisericT, din care una
la Hanul-luT-Palg i cea-l'altg in
Vipina ; o moarg cu abur).
Locuitorir sunt totT moptenT.
Vite 485 boT i vacI, 275
caI, 726 oT, 35 capre i 142 rimgtor).
Prin com. trece poseaua judeteang
ce duce la Corbi.
Vi§ina, com. rur., pl. Balta-01
tul-d.-j., jud. Romanati, formatg
numai din satul cu acelap nume,
situatg pe un teren pes, pe ,oseaua
Corabia-Caracal, la t i kil.
spre N. de Corabia i 27 kil.
spreS. de Caracal. Altitudinea:
122 m. Are o populatie de 1252
locuitorT, o bisericg (Buna-Vestire)
pi o ,coalg.
Vite : 3510 vite marT, 2090
vite micT pi 500 pord.
Aci se fac 2 bilciurT pe an :
unul la 18 Maití i altul la r
Septernbrie.
Vi§ina, ciltun, pendinte de comuna
ca acelap nume, pl. Neajlovul,
jud. Vlapca. Se compune
din doug mahalale Vipina-d.-s.
pi Vipinac1.-j. (Vez) com. Vi,ina).
Vi§ina, stage de dr.-d.-f, jud.
Romanati, pl. Balta, com. Brastavgtul,
pe unja Piatra Corabia,
pusg in circulatie la i Aprilie
1887. Se aflg intre statiile Frasinet
(13,0 kil.) i Corabia (14,4
kil.). Ingltimea d'asupra nivelulul
Mgrif de 61m,24. Venitul acesteT
statiT pe anal 1896 a fost
de 13557 leT i 70 banT
Vi§ineni, cdtun, cu 136 locuitorT,
jud. Brgila, la 3 kil spre N.-V.
de satul Dedule,ti, pe tgrmul
sting al riuluT Buzgul.
Vi§ine§ti, com. rur., jud. Dimbovita,
pl. Ialomita-Dimbovita,
situatg spre N. de Tirgoviptea,
pe valea piriuluT Cricovul-Dulce,
la ro kil. spre N.-E. de bgile
Pucioasa, sal"' $erbIne,ti-Podurile.
Se invecinepte la E. cu com.
Prahovita, plaiul .pi jud. Prahoya
; la V. cu com. Virfurile ;
Ja N. Cu com. Valea-Lungg din
Dimbovita i Valea-Lungg din
plaiul i jud. Prahova.
Se compune din doug egtune
: Vipine?ti si Puturosul ; cu
646 locuitorT o bisericg.; doug
morl de apg.
In raionul comuneT se aflg :
Va I ea-P uturosuluT, Virful-cu-Dor,
ValeaSila, Valea-FundulBugiT,
Virful LaculuT, Virful-cu-StejarT,
Ripa-Porcului, dealul Malurile,
Piscul-Rgtl, V irful-PietriT.
Ape : Piriul Cricovul pi piriul
Puturosul. In apropiere se aflg
pi un izvor Cu apg sulfuroasg,
pe Valea-PuturosuluT.
Viqine§ti, sat, cu 96 locuitorT,
com. rur. Valea-Lungg, plaiul
Prahova, situat spre N. de com.
Vi§oiul, suburbi e a oraplui Cim
pulung, jud. Mupcel. De la 1844
coprinde mahalaua Scheiul pgng
la Calea-BraduluT. Aci se lucreazg
cu multg rngestrie costume
nat.ionale.
Vitanul, sat, jud. Ilfov, pl. Din',

VITXNEM 750 V1ZANTIA
bovita, din com. rur. Dudepti-Cioplea
(v. a. u.), situat spre V.
de Dudepti.
Se intinde, impreung cu cgt.
Cgtelul, pe o suprafatg de 620
Ilict., II are o populatie de 178
locultort
Vit'ane§ti, sat, repedinta com.
Corbul, pl. Mijlocul, jud.
situat pe amindoug malurile Veda,
intre dealurile Potericiul
Somindocul, in partea de N.-V.
a comuneT. Are 275 locuitorT,
o pcoalg pi o bisericg, ziditg din
vechime, de un domn Bglpanu,
fost proprietar aci.
Vitäne§ti, cdtun, pendinte de
com. Mggura, pl. Cglnil;tea, jud.
Vlapca, pe valea Clenita.
Vitäne§ti-de-Jos, catun in com.
Clipicepti (v. a. c.), pl. Girlele,
jud. Putna, situat pe malul sting
al Putnet, nu departe de Irepti.
Vitioara, sat, in centrul com.
rur. Opgriti (v. a. c.), pl. Teleajenul,
jud. Prahova, cu o populatie
de 644 locuitorT pi o
bisericg, fgcutg la 1841.
Vitomirelti, sat, cu 45 familit,
jud. Argq, pl. Oltul, reedinta
com. rur. Vitomirepti-Trepteni
(v. a. n.).
In acest sat se aflg o bisericg,
Cuvioasa Paraschiva» pi case
marT boerepti, ambele zidite la
1820 de boerul Mihalache Laboyan.
Vitomire§ti-Trepteni, COM.rUr
pe valea Trepteana, jud. Argep,
pl. Oltul, la 37 kil, de coin. rur.
Tigreni (repedinta subprefecturei)
pi la 25 kil. de Pitepti. Se compune
din satele : Bostinari, Bulimanul,
Cgrlepti, Gura-DragoliT,
Gura-PonoruluT, Patrulepti, Trepteni
pi Vitomirepti.
Are o populafie de 1341 suflete
; 3 biserict (in Bulimanul,
Trepteni pi Vitomirepti) pi o
pcoalg primarg mixtg.
Vite : 217 bol i vacT, 30 cal,
748 oT, 30 capre i 207 rimgtort
Vitcani, sat, cu 270 locuitort, pe
mopia cu asemenea numire, com.
Dersca, pl. Berhometele, jud.
Dorohoir4, peculmea dealuluTVitcanul,
i incunjurat de piraiele
Vitcanul i Vitcgnelul.
Are o bisericg, fgcut1 la 1857.
Drumurr principale sunt : calea
nationalg Mihaileni-Boto,ani,
drumul ducgtor la com.Dersca.
Mopia se hotgrepte cu : Cg-
Cindepti, Piriul-Negru pi
Dersca.
Vitiche§ti, sat, cu 551 locuitorT,
com. rur. Cglinepti, pl. Podgoria,
jud. Mupcel, situat in partea de
E. a comuna i strgbgtut de
piraiele Izvorul pi Spoita In centru
i la N. are doug dealurt :
Unguroiciul i Chiciura, acoperite
cu viT i livezT intinse.
E strgbgtut de calea feratg Bucurepti-Pitepti
i de poseaua nationalg
de la Bucurepti la Pitepti.
(V. Cglinepti, com. rur.).
Vizantia, com. rur., in jud. Putna,
pl. Zgbrgutul, apezatg pe dealul
ce desparte apele ce merg in
5u,ita de cele ce merg in Putna.
E udatg de piraiele Albul pi Vizantia-Mare.
Se compune din cgtunele: Vizantia-Mgngstireascg
(unde e pi
primgria) i Vizantia-RIzgpeascg.
Are o populatie de 1043 suflete
; 1 bis&icg parohialg, cu
hramul Sf. Cruce, in Vizantia-
Mgngstireascg i i flhialä cu hramul
SI. Nicolae, in Vizantia-RAzg,eascg
; o pcoall mixtg.
Vite : 395 boT, 274 vact, 42
cat, 1054 oT, 19 capre pi 136
pord.
Vizantia (Manästirea-),
apezatg in comuna cu
acelap nume, pl. Zgbrgutul, jud.
Putna. Dateazg de la finele veaculut
al i6-lea, de la Ieremia Movilg
Voevod, carele este pus in
fruntea ctitorilor, impreung cu
Doamna Elisaveta, sotia lui. Biserica
actualg este ziditg pe la
anul 1850 de Ieromonachul Visarion,
ce era pe atuncT egumen.
Ea este ziditg din piatrg
cioplitg, in stil grecesc modern,
cu cupolg pi in loc de boltt, cu
bagdadii. Exista incg maT la vale,
spre piriul Vizgutul, in grgdina
mgngstiret i vechia bisericg, care
este din lemn de stejar.
Mgngstirea a fost pusg pe
malul piriulut, carde pi astgzt
poartg numirea de Vizgutul-Mare,
spre deosebire de alt pIritI, tot
cu numire de Vizgut, carele
curge peste deal prin comuna
vecina din Vrancea, numitg Ggurile,
pi care spre deosebire de
Vizgutul-Mare, se numepte Vizgutul-Mic
pi se varsg tot in
Vizgutul-Mare, mal jos de com.
Vizantia. Se vede cg pe timpul
cind s'a fundat mgngstirea,
piriul de lingg ea se numea Vizgt
saü Vizat, de unde forma
adjectivalg slavong : Vizatnea, ca
numire a mgngstireI, adecg mgngstirea
Vizaticg, sal de la Vizgt.
Pe pomelnic, de desuptul upilor,
este scris in slavonepte tAcest
sfind pomelnic a osArduit (a'l
face) mult pgcgtosul loan Iuptocov,
in zilele lut Stefan Voevodul,
in anul 7121, Martie 6
(1613)».
Si aceastg mgngstire este dintre
cele cart ail fost inchinate
anume la mgngstirea Grigoriti
de la rnuntele Athos, in anul
1777, de mitropolitul Gavriil
Calimach pi Domnul Grigorie
Ghica.
Vizantia, izvoare minerale, in

VIZANTIA 751 VIZ1RUL
com. cu acelas nume, jud. Putna,
situata linga Vrancea, intre Soveja
si apa Susitel, cam la 45
kil, de la gara Marasesti. Nu se
stia maT nimic de Vizantia pana
la 1882, cind un evreil din Pancita',
stiut de olog de toata lumea,
se intoarse cu totul vindecat
dupa o luna de baT. Atund
vestea despre apele de la Vizantia
se raspindi maT intia in
jud. Putna, apol prin Tecuciil,
Roman, Galati i lumea incepu
sa vie din ce in ce maT multa.
Pozitia este cit se poate de frumoasa.
Chiar in fata satuluT se
afla mun tele Scaunele, impaclurit
cu mesteacanT si fagT, amestecap
cu brad. Dupa virful acestui
se vad frutnoasele
ondulatiunT ale Vrancer, cuprinse
intre GaiirT si Tichiris. Spre V.,
distanta de 2 ore si jumatate
pe jos, sail i ora si jumatate calare,
se afla Soveja, unde padurile
sunt numaT de brad.
Apele contin pucioasa, sare
iod. Pucioasa maT Cu searna
se afla in foarte mare cantitate.
La 3 kil, de sat, curge
Riul-Alb, numit asa pentru
apa luT e alba ca laptele; mirosul
de pucioasa se simte de
departe si pozitia devine din ce
In ce mal pitoreasca, cu cit te
apropiT mal mult de acest
El curge la picoarele unuT colosal
zid de stine, prin crapaturile
caruia Tese, unde i unde
cite un fag. Aceste stincT formeaza
stratul inferior al muntelul,
care se ridica. intre Vizantia
i Soveja. In partea opusa,
spre S., se intinde seria de muntT
care imprejmuesc Vrancea.
Stabilimente sisternatice nu
sunt. Baile se fac in barace de
lemn, construite in mod rudimentar
de locuitorT i apa se
incalzeste cu pietre.
Sunt mal multe izvoare; cele
de la Piriul-Alb insa contin foarte
multa pucioasa ; dar drumul pana
acolo e cam greu. Aceasta explica
pentru ce apa de la Piriul-
Alt se plateste maT scump.
Vizantia, îrî, jud. Putna, format
din 2 piraie ce curg unul
de la Pietricele si altul de la Plo.
pul. Ucla com. Vizantia, pl. Zabrrtutul.
In cursul sàü primeste
Vizautul-Mare si Piriul-Alb, ce
are izvoare de pacura i apa
sulfuroasa. Pe Vizantia este un
izvor de apa sarata la locul numit
Slatina, de care se ingrijeste
administratia salinelor de
la T.-Ocna. Se val-AA in Putna
linga satul Caliman.
Vizantia ( Inconjuratoarea
padure
de 150 hectare, juietul Putna,
proprietatea statuluT, foste pendinte
de schitul Vizantia, arendate
pe periodul 1886-96, cu
6700 leT anual.
Vizantia - Mänästireascä, cdtun,
Cu 550 loc., in comuna cu
acelas nume, jud. Putna, udat
de piraiele Albul i -Vizantia-Mare.
(V. Vizantia, com. rur.).
Vizantia - Räzä§eascä, cdtun,
cu 805 loc., in comuna cu acelas
nume, pl. Zabrauti, judetul
Putna, situat pe dealul ce desparte
apele ce merg in Susita
de cele ce dail in Putna. (V.
Vizantia, com. rur.).
Vizautul-Mare, pida, ce ucla
com. Graurile, pl. Vrancea, jud.
Putna, primeste ca afiuent pe
Vizautul-Mic si se varsa in Putna,
maT jos de com. Vizantia.
Vizäutul-Mic, pida, ce uda com.
Gaurile, pl. Vrancea, jud. Putna,
si se varsa in Vizautul-Mare.
Vizir-Tepe, deal, in jud. Tul-
cea, pl. Isaccea, pe teritoriul
com. urb. Isaccea, in partea de
N. a plaseT o cea de E. a comuneT,
spre E. de orasul Isaccea
; are 3 ridicaturT, una de 71
m., alta de 62 m. si a 3-a de
24 metri (v. Eschi Cale), toate
puncte strategice i trigonornetrice
de rangul r-iu, dominind
asupra orasulul Isaccea i DunareT
; pe el descoperit ramasite
de castre romane si pro
babil ca ad a fost vechiul No.
viodunum, precum si intariturT
de fortarete turcestI, sail tabiT,
de oare-ce punctul e strategic,
fiind singurul pe intinderea DunareT
de la Macin pana la Tulcea
; pe la poalele sale orientale
a fost drumul luT Dariu, si al
barbarilor cind navaleat1 in Moesia
inferioara (Dobrogea) ; este
acoperit cu finete i semanaturT.
Viziraci, munte, in jud. Arges,
plaiul Lovistea.
Vizireni (Moqi.e§ti), cdtun, Cu
346 loc., la 6 kil. spre N.-V.
de satul Surdila-Greci, judetul
Braila, la capatul de N. al mosieT
Vizireni, pe tarmul drept
al riuluT Buzaul. Numit ast-fel
fiind ca a fost infiintat de locuitorif
venitT din Vizirul. (V.
Surdila Greci).
Vizireni, mo,sie particulard, jud.
Braila, pl. Vadeni, com. Surdila-
Greci, suprafata 2400 hect. Venit
: 23600 leT. Pe aceasta mosie,
la N.-V. de cat. Vizireni, este
un pod peste riul Buzaul, in
dreptul cat. Nisipeni.
Vizirul, com. rur., jud. Braila,
pl. Balta, asezata pe loc ses, la
15 kil. de Dunare. Se invecineste
la N. O N.-E. cu Osmanul
i Valea-CinepeT, Gropeni
Ciacirul; la S.-S.-E., cu Lacul-R
eziT, Pirlita i Stancuta ; la

VIZIRUL 762 VIJIITOAREA
N. E. Cu Bordeiul-Verde ; la V.
§i S.-V., cu Filiul, Slujitori-Albote§ti
i Insurgtei.
Suprafata com. .e de 35340
hect., cu o populatie de 4284
suflete ; 3 bisericI, una in satul
Vizirul, infiintatg la 1850-62,
cu hramul Sf. Treime, fgcutg de
locuitorI §i Doamna luI Ipsilante
; una infiintatà la 1874, Cu
hramul Adormirea-Maica-DomnuluT,
facutg de locuitorT .§i a
3-a infiintata la 1 869 de proprietarul,
Petru Conte de Roma, cu
hramul Sf. Sofia ; o §coalg mixta,
In saturVizirul, inteun frumos local
(§coalg de bgetT e aci de
la 1837, de fete, de la 1862).
Vite: 2370 bol, 2826 vacI,
34 tauti, 994 viteY, 2108 cal',
26 mggarI, 10434 oT, 1212 TimatorT
§i 15 capre.
Suhatul vitelor e de II 17 hect.
Se aflg o moarg de aburY cu
venit 6000 le anual.
In comuna sunt viI, cu o suprafatg
de 163 hect.
DrumurI: la Brgila, spre N.-
E., pe §oseaua judeteang, 35 kil.;
la Bordeiul-Verde, spre N.-V.,
prin tirlele Grose§ti, 14 kil.; la
cgt. Liscoteanca, spre V.; la In
surgter, spre S.-V., 12 kil. ; la
Pirlita, spre S.-E., 8 kil. ; la Stgncuta,
spre S.-E., 16 kil. ; la Ibi§i,
spre E.; la Ciacirul, spre N.-E.,
8 kil. ; la Gropeni, spre N.-E.,
16 kil.
In comunä se face un bilciti
la 29 Iunie.
ei§la ViziruluT, dupä argtarea
luT Bauer, era un sat sail
gu§or coprins in raiaua .BrgileI.
Pana la dgrimarca ceatilor de
pe tgrmul DungreY, Brgila, Giurgiul
i Turnul erati raiale, adicg
guvernate de TurcY. Vizirul fgcea
odinioarg parte din raiaua BrgileI,
insg pe la 1765 se redete
Tara cu conditiunea a va plgti
anual 25000 leI Sultanel, de oarece
Ci§1a ViziruluT era unul din
apanajele sale §i 3500 leT NaziruluY
din Brgila.
Pgng a nu fi incorporatg cu
Tara, adicl pe la 1763, Ci§la
Viziruld se compunea din 1440
familiI, cati erati indatorate a
plAti, pentru intretinerea cailor
§i altor animale, pentru incglzit,
un car de fin i altul de lemne
de fie-care familie.
Sub Alexandru Ghica, in 1767,
dgrile impuse asupra Ci§leY-ViziruluY
produserg 30211 leI.
Aceastg comuna a fost infiin.
tata acum 2-300 anT prin urmgtoarea
imprejurare TurciI
ducind in robie locuitorY despre
Foc§ani, Rimnicul i Buzgul in
tara lor, ati ajuns In aceacta localitate,
uncle-I ati intimpinat firmanul
de liberare. El' de §i liberI
ati fost silitI sg se stabileascg.
aci §i formind comuna 'I
a dat numele Vizirul, dupg numele
celuI ce i-a liberat. Pgng
la 1828 Vizirul a fosta re§edinta
unuT Capuchehaia.
Vizirul, sat mare, jud. Braila., cu
3450 locuitorY, la 35 kil. spre
S. de ora§ul Brgila, la S.-E. comune
cu acela§T nume, pe §oseaua
Brgila-Cglgra§i, re§edinta
pl. Balta.
A.cest sat pana la 1875 forma
doug sate : Vizirul-d.-s. i Vizirul-d.-j.
i doug comune independente.
Vizirul d -s. este pe mo§ia
conteluT de Roma, iar Vizirul
d.-s. pe Dameniul BrgileT. S'a
infiintat la 1462 pe timpul domnieT
luY Vlad-Tepe§ (V. Vizirul,
com. rur.).
Vizirul-de-Sus, rno,cie, jud. Brgila,
pl. Balta, com. Vizirul, proprietatea
conteluY Petru de Roma.
Are o suprafata de 10000 hect.,
cu un venit de 163267 le.
Vizureni, com. rur. i sat, jud.
Tutova, in pl. Corodul, spre S.
de Birlad, pe piriul Birzotelul.
Are 289 locuitorI. Satul formeazg
com. cu cgtunele Ciortolomul
§i Crive§ti. Intreaga comung
are 872 locuitorY, o §coalg
primarg de bgett §i 2 bisericT.
Se cultivg mult tutunul.
Pe teritoriul comuneI este statiunea
de drum de fier Tutova.
Vizuresti, com. rur,. jud. Dimbovita,
pl. Ialomita, situatg pe
cimpie, la 8 kil. spre S.-E. de
gara Ghergani. Prin centrul comuner
curge piriul Colentina,
peste care este un pod.
Se compune din treI cgtune :
Vizure§ti, Ghimpati §i Priseaca,
CU o populatie de 1297 locuitoa.
Are doug bisericI §i o
moarg de apg.
Se invecine§te : la E. cu com.
Cojasca, la V. cu Ghergani, la
N. tot ca Ghergani §i la S.
cu Bildana §i comuna §i gara
Ciocgne§ti din jud. Ilfov.
Vizuresti, sat, jud. Tecuciti, com.
Buciumeni, pl. Nicore§ti, a§ezat
in partea de S. a comund, pe
malul sting al piriuluI Tecucelul,
la i kil. de re§edinta co
muneT.
La marginea de E a satuluT
se intinde Valul-luI-Traian (vesli
Troian).
Are o intindere de 572 hect.
Cu 466 locuitorT ; o §coalg mixta,
infiintatg la ¡864; 2 bisericr,
una fAcutg in 1808 i alta in
1827.
Vijiitoarea, sat, jud. Rimnicul-
Sgrat, in pl. Marginea-d.-j., cgtunul
com. Mgrtine§ti, numit
inainte Mihalceni, fiind-cg apartinuse
com. Slobozia-Mihglceni,
a§ezat in S. comuna, la 3200
m. spre S. de cgtunul de re§edinta,
pe piriul cu acela§I nume,
cu o intindere de 15 hect. §i o
populatie de 275 suflete.

VILCANA 753 OXEA OUDED
Vticana. (VezT Vulcana).
VilcAneasa, sat, in jud. Rimnicul-Sarat,
pl. Ora,uluT, catunul
com. Bropteni, la gura piriuluT
cu acelapT nutne, pe malul drept
al riuluT Milcovul, la 6 'hl kil.
spre V. de catunul de ree-
&M'a'. Are 5000 hect., o populatie
de 413 suflete, o biserica
pi o pcoala.
Vileäne§ti, com. rur., jud. Prahoya,
plaiul Varbilaul. Pe la
1450 exista aci un schit de ealugarT.
Este situata pe valle glrlelor
Cosmina pi Sarata, la 35 kil.
de capitala judetulta, pi la 20
kil, de re,edinta plaiuluT.
Se compune din 2 catune :
Vilcanepti pi Cirjari, cu o populatie
de 117o locuitorT.
Are 2 bisericT, una foarte
vechTe pi reparata in 1869 pi a
doua, azT parohie, fondata de
raposatul Dimitrie Pacureteanu
In anul 1859.
Are o pcoala, infiintata. la
188i.
Parte din locuitorT se ocupa
cu rotaria pi dulgheria ; parte
din eT sunt mopnenT ; 222 s'ati
improprietarit la 1864 pe diferite
proprietatT. ET ail : 53 caT,
436 boT, 152 vacT, 15 capre,
550 oT pi 348 porcT.
Toata comuna se intinde pe
o suprafata de 3500 hect.
Tuica se fabrica In comuna
pana la 13000 decal.
O posea comunal inlesnepte
comunicatia spre Trestioara pi
Cosmina.
In partea de N.-V. are dealurT,
acoperite cu pomT, izlaz
pi maracinT. E udata de girlele:
Cosmina, Sarata pi Lespedea
pi de valle: MocanuluT, Hodoroaga,
Ripilor, IzvoruluT, Mandil,
UrsuluT, BurtiT, Cu-NucT, Poiana-cu-Scaiul,
Dragna pi Ripile.
Vilane§ti, sat, com. rur. Vacanepti,
plasa Varbilaul, judetul
Prahova.
VIlcäne§ti, ape minerale continind
pucioasa, iod, sare pi fier,
situate s.ib un deal din com.
Vilcanepti, plaiul Varbilaul, jud.
Prahova. Se gasesc in apropiere
de gara Plopeni.
Vilcea, judei, situat in partea de
N.-E. a Oltenieï.
Limitele. Judetul Vilcea se
marginepte :
La N. cu Transilvania, de
care se desparte prin culmea
muntilor Platanepti. Hotarul judetuluT
incepe de la pichetul
Vfdra p't tine directia de N.-E.
pe litiga riul Lotrul, pana la
pichetul Voineasa. De aci merge
o linie trasa pe culmea muntilor,
la muntele Piatra-Catanei pi Virful-Mare,
de unde hotarul 11 formeaza
Riul-VaduluT pana in Olt,
la Turnul-Ropu.
La S., cu jud. Romanati, de
care se desparte prin comunele
Lalopul, Rimepti, Lungepti, tefanepti
pi Voicepti.
La E., cu jud. Argep pi Olt,
de care se desparte prin 1111
Oltul, in tot lungul judetuluT.
La V., cu jud. Gorj. Rotarul,
incepind de la punctul Vidra,
trece prin muntele Robul (culmea
ParinguluT), coboara prin
culmea Polovragi printre Raco
visa pi Polovragi, da in Hui 01tetul,
urmeaza culmea Dealul-
MuereT pana la comuna Valeni,
trece pe linga Zatreni pi. Poenari,
de unde hotarul '1 formeaza
Dealul-Fratila, ce-1 desparte
de jud. Dolj.
Forma judetuluT este aceia a
unul drept-unghiii lungit de la
N. catre S., cu o suprafata de
260370 hect.
Clima jud. este identica cu a
judetelor de munte ale Tara'.
Orografia. Partea de N. a
jud. Vilcea se compune din o
multime de ramur1 de muntY, pornitr
din CarpatT, sub numele de
MuntiT-ParinguluT pi Platanepti.
Din muntele Paringul, care
este punctul culminant al coame!,
culmea principal se bifurca
in douà ramurT : culmea
ParinguluT, propriil zisa, care
continua a merge catre E., formind
necontenit tarmul drept
al LotruluT pana la confluenta
luT Cu Oltul ; Culmea-Plataneptilor,
care se indreapta mai intiiii
catre N., pi dupa ce ajunge la
muntele Tartaraul, se intoarce
tot catre E. pi constitue in
toata lungimea sa malul sting
al Lotruld.
Aceste dota culmT, (lind aproape
paralele pi distantate de
zo kil., formeaza frumoasa .pi
bogata vale a LotruluT, care,
impreuna cu Lotrita, afluent al
sil, din dreapta, constitue singura
vale paralelg cu toata infladerea
frontiereT ce poseda tara
noastra.
Din culmea principal, Parin
gul, se ramifica in jud. Vilcea:
i. Culmea Gurguiata, 2. Ur-
,anilor, 3. Bistrita, 4. Arnota, 5.
Vinturarita, care se ramifica in
cumule: a) Petrenilor, b) Barbate,tilor
pi c) Zmeuratul, 6.
Culmea Cheia, 7. Olaneptilor,
din care se ramifica culmile :
a) Calimanepti, b) Caciulata pi
c) Naurutul.
Tot din culmea ParinguluT,
'fina pe partea nordica, se desparte
:
a) Culmea Tirnova, b) culmea
Turcina.
Din Culmea-Plataneptilor por
nesc catre S. numaT doua culmT
maT principale :
1. Culmea Malaia, 2. Culmea
Veverita.
Din muntele Robul se ramifica
Culmea-Brezoilor.
66700. Afarole MI:ganar Goograjlo. Vol. V. 95

ViLCEA (JUDET) 754 VIL CEA (JUDET)
Din muntele Virful-Mare maT
pleacg cgtre E. cea din uring
culine, numitg Cuimea-Clinenilor.
Toate aceste culmT, impreung
Cu muntiT FgggrasuluT, in gusteazg
mult valea OltuluT si dar, nastere
importantulta defiler, al 01tuluT,
care este cel mal lung din
cite se aflg in Oltenia.
(VezT la literile respective cul.
mile de maT sus si cuy. Carpati).
Idrografia. Judetul e udat in
toatg partea de E. de Oltul, avind
de afluentT principalT, in
Vilcea, pe dreapta : Riul-VaduluT,
al.Ciinenilor ; valea Robesti,
Sgrgcinesti, Tutulesti, Lotrul,
Lotrisorcl, Puturoasa, Cgciulata,
Cglimgnesti, Gura-Vgier, Rimnicul,
Ocna sar, Sgrata, Govora,
Bistrita, Luncavgtul, Orleasca,
Pesteana, Mamul, Beica i Col.nesul
(v. a. n.).
Prin centru si pe la V. jud.
Vilcea e udat de riurile Cerna
Cernisoara, care isT impreung
apele cu Oltetul si pe la S. Tes
din acest jud. si intrg in jud.
Romanati.
Imparfirea t'olida a judefuluk.
Pgng la 1882, jud. Vilcea se
impgrtea in 7 ocoale (5 plgsl $i
2 plaiurT). De la aceastg datg,
pl. Oltetul-d.-j. s'a unit administrativ
cu piile Oltul si Ocolul
cu Otgsgul, asa cg atuncea din
punctul de vedere politic coprindea
urmgtoarele despgrtirT :
Plaiul Cozia, cu resedinta in
com. Olgnesti ; plaiul Horezul,
Cu resedinta in com. Tirgul-Horezul
; pl. Oltetul-d.-s., cu resedinta
in com. Pirieni-d.-mj. ; pl.
Oltetul-d.-j.-Oltul, cu resedinta
in com. Drgggsani ; pl. Ocolul-
Otgsgul, cu resedinta in com.
Ocnele-Mari.
La i Noembrie 1892, jud. s'a
impgrtit in lo plgsT.
Plasa Cerna-dejos, cu resedinta
plgseT in com. Giulesti.
Plasa Cerna-de-sus, cu rqe-
dina plgseT in comuna Mgldgresti.
Plaiul Cozia, Cu resedinta plg
seT in com. Cglimgnesti.
Plaiul Horezul, cu resedinta
plgseT in com. Horezul.
Masa Mijlocul, Cu resedinta
plgseT in com. Zgtreni.
Plasa Ocolul, Cu resedinta plgseT
in com. Ocnele-MarT.
Plasa Olteful-dejos, Cu resedinta
plgseT in com. Bglcesti.
Plasa Olteful-de-sus, cu rese
Unta plgsel' in com. Slgvesti.
Plasa Oltul-dejos, cu resedinta
plgseT in com. Drggg.sani.
Plasa Oltul-de-sus, cu resedinta
plgseT in com. Bgbeni.
(VezT aceste cuvinte).
De la 1895, unindu-se miele
plgsT, jud. coprinde 5 plgsT :
Ocolul-Otgsgul, Horezul, Cozia,
Oltetul- d.-s., Oltul- Oltetul-d.-j.,
Cu 163 comune rurale si 3 comune
urbane : R.-Vilcea (capitala),
Drgggsani si Ocnele-Mari.
Populatia dupg recensgmintul
din Decembrie 1899: 189865
locuitorT: 95669 bärbatT si 94196
femeT. In 1859 populatia era de
140911 locuitorT.
Budgetul pe 1898-99 ZecimT,
leY 276113, banT 94, la veniturT,
leT 267081, b. 62, la cheltuelT;
Drumur1, leT 94029, bani
68, la veniturT, lel 91120, la
cheltuelT; Spitalul Horezul, leT
43914, banT 12.
Marca judefulur. Pgng azT in
toate manualele noastre geografice
s'a strecurat pgrerea gresitg.
cg marca judetuluT Vilcea
este-un postalion.
In realitate insg, vechea stemg
a judctuluT Vilcea a fost un
copac, in semn cg acest judet
avea multe si bgtrine pgdurT.
lata in adevgr ce ggsim in raportul
deputatiuneT administrative
cu ocaziunea ompgreT 01tenieT
de cgtre AustriacT : 4 Vulsa
sigillum habeat cum signo ar-
boris, quia prae caeteris magis
fructifer est». Raportul este datat
din Craiova, 14 Octombre
1719; prin urmare, la epoca
ocupgreT Oltenier de armatele
imperiale, stema judetuluT Vilcea
era un copac, nu un postalion.
Postalionul ca marca a judetuluT
s'a adoptat, mai mult de
cit probabil, de cgtre administratia
austriacg, spre a perpetua
memoria atit a ocupgrel 01tenieT,
cit i mal ales pentru
perpetua amintire a constructieT
soseleT Via-Carolina, executatg
de contele de Steinwille, in anul
1717, din ordinul printuluT Eugeniu
de Savoia.
Thstrucliunea. Are 120 coale
primare rurale si una de cgtun
In com. rur., frecuentate in 1899
900 de 6o8o copiT ; cite o
;mal prim. urb. de bgetl
cite una de fete in R.-VilceT
Ocnele-MarT; 2 coale prim. urb.
de bgetT si una de fete in Drgggsani
; 2 §coale prim. rur. mixte
In mahalalele Omita sart Ocne/e-
Mari i Arhanghelul, din R.-
Vilcer ; un gimnaziti in R.-VilceT;
un seminar.
Cultul. Are 358 bisericT intretinute
de comune i 16 intretinute
de stat; 4 mgngstirT: Cozia,
Bistrita, Arnota, Dintr'un-
Lemn (v. a. c.), si 12 foste schiturT,
afarg d'e schiturile Cornetul
si erbgnesti, intretinute de
Eforie si schitul Frgsinetul, care
se intretine dintr'un mic venit
lgsat de repausatul Episcop Calinic.
In vechime numgrul mAngstirilor
i schiturilor se ridica la
40, dar, odatg cu secularizarea
averilor mangstirestI, ail fost reduse
la bisericT de mir. (VezT:
Arhanghelul, CetAtuia, Surpatele,
Mamul, Titireciul, Teica,
Troianul, Stgnesti, Sghiabul, Iezerul,
Slgtioarele, Sgrgcinesti,
Serbgnesti, Pgpusa, Sf. Proco.

V1LCEA (JUDED 755 V1LCEA (JUDET)
piti, Inateti, Patrunsa, Dobriceni,
Bon:iulqti, Dobru§a, Sf.
ApostolT, Pahotnie, Buda, Schitul,
etc.).
Sunt in tot jud. 4 parohil urbane
§i 91 rurale.
yustitia. Sunt in jud. Vilcea 4
judecatorif de ocoale, in Rimnic,
Tirgul-Horezul, Drag4ani ,i Zdtreni
§i un tribunal in capital.
Spitale sunt in Rimnic, Draga§ani
i Horezul.
Agricultura. Regiunea dealurilor
i a vailor din partea de
N. a judetuluT Vilcea este formata
din pamint argilos. Pe unele
locurf sunt depozite nisipoase
(lignit), d. e. pe vaile : Tiriia,
Oltetul, Cerna, Otasaul li Luncavatul,
centrul judetuluT. Acestea,
aproape de sorgintea lor,
contin pTetr4, apoI dupl ce intra
in p14T contin diferite felurI
de paminturi foarte priincioase
agricultureT.
Partea de S. a jud. (pl. Oltul)
coprinde argilurT galbene li rc:gcate
nisipoase, pe alocurea Cu
amestecaturT margoase. F4ia aceasta
incepe din com. Prudeni
§i intra in Romanati. Pe toate
valle riurilor se gasesc depunerT
aluviane priincioase agricultureT:
Pamintul judetulul Vilcea, privit
din punctul de vedere agricol,
se divide in 3 pa rtr: a) Partea
muntelul unde agricultura e inapoiata
din lipsa de locurT arabile
li, unde locuitoriT se ocupa
mal' mult cu cre§terea vitelor
plantarea prunilor ; b) centrul judetulul,
adica prin plaOle Oltetul
,i (»ball], unde agricultura
inflore§te, dar unde vaile fiind
prea inguste, nu permit cultura
cerealelor in cantitatT marI ; c)
partea de S. a jud., avuta in cereale.
Prin comunele de sub munte
se cultiva numaT porumbul.
Cinepa §i inul se cultiva numar
pe alocurea. Meiul se sea-
mana numaT in plaOle Oltul §i
Oltetul-d.-j. Cartofir se cultiva in
toate comunele judetula
Apicultura. Sunt in jud. 9985
stupl.
illo,siile Fi pddurile statulur.
In jud. Vilcea statul are 63 mo-
§iI, impreuna cu alte trupurl
mal miel' alipite pe linga aceste
moOT, de la care incaseaza arenzT
anuale de vr'o 250000 leT.
Numarul padurilor statulul cu
trupurile lor se ridica in acest
judet la 114, avind o intindere
de aproape 60000 hect. i aducind
un venit de peste 70000
leI.
Din punctul de vedere silvic
jud. Vilcea face parte din circumscriptia
a XIV-a i este divizat
in 3 ocoale : Rimnicul-Vilcea,
Tirgul-Horezul i Draga-
§ani.
Ape minerale. Pe Ruga renumitele
izvoare de apa mineralA
de la Calimane§ti, Olaneti,
Ocnele-MarT, Govora O
Caciulata (v. a. n.), jud. Vilcea,
mal are §i alte sorgintr de asemenea
ape.
In com. Ote,ani, plaiul Horezul,
se gasesc ape sulfuroase,
care izvoresc din apropierea
unef sana numita Boia.
La Pausqti-Otasaul §i la Cheia
sunt peste 15 izvoare cu apà
alcalina sulfuroast
La gradina numita Zavoiul
din Rimnic sunt ape alcaline
sulfuroase. Aci s'a construit un
stabiliment balnear.
Sorginti de ape salifere sunt:
In comunele Petrari-d.-s., plaiul
Cozia (localitatea Valea-Sarata),
la Urzicarul, Petrari-d.-j., Bit-zqti,
etc.
Viticultura. Pamintul judetuluT
priqte mult viteT. Locuitoril,
profitind de rodnicia luT,
se indeletnicesc mult cu viticultura,
a§a ca judetul Vilcea
se poate socoti priinul intre ju-
detele Tara in productia vinuluT.
Aproape 8000 hect. pamint din
raionul judetuluT sunt acoperite
cu va, maT ales pe dealurile
din comunele : Mitrofani, Amar4ti,
Sute§ti, etc. Comerciul cu
vinurile VilceT se intinde O in
strainatate.
Pomicultura. Daca pamintul
e prielnic vitel, nu maT putin
priqte prunulul. Insemnate
plantatiunT cu prunr se Osen
prin plaiurile Cozia O Horezul
§i prin p14i1e Oltetul-d.-s., Ocolul
i Otasaul. Ocupatia principala
a locuitorilor din aceste
ocoale este fabricarea tuicer, care
se urca pana la 80000 hl. anual,
in terrnen de mijloc.
Animale domestice ,si Jaibatice,
peftZ. Vite dupa statistica
din Dec. I900 : 12243 caT,
236 asinT i catill, 112205 boT
O bivoll, 89886 porcI, 123915
oT O. 15666 capre.
Pe valle riurilor Oltetul, Lotrul
§i Riul-Vadulul §i pe culmile
muntilor Paringul §i Platanqti,
traesc cerbT, urg, caprioare,
porcY mistretT §i capre
negre. Pe dealurile O padurile
din apropiere de comune se
gasesc multime de lupr, veverite,
,derT, viezurT §i repurT.
Dintre pasan, prin muntiT judetuluT
se gasesc vulturT, oimI,
gainuT, ghionoT, apoT, mal prin
apropiere de comune, prin padurT,
se gasesc : bufnite, ciuhurezT,
ciorI, gaite, potirnichl,
prepelite, rate salbatice, sturzI,
mierle, corbT, etc.
In Olt se Osen : mrenI,
somnI, scobazI, crapT, clean, soreata,
nisiparita.
Lostita, moaca O pastravul
se gasesc in riurile dintre muntI
de la Riul-VaduluT §i pana la
Gura-Lotrulul §i chiar pana aproape
de Cozia.
In Oltetul O Cerna se gasesc
multI racT.

ViLCEA (JUDET) 756 ViLCEA (JUDET)
Industria fi comerciul. Industria
in judetul Vilcea este numaT
pentru trebuinta casnicg.
Doggria §i rotgria, olgria, se
practica in toate comunele §i cu
deosebire in com. din prejurul
RimniculuT.
coala de doggrie din Drgggcea
de meseriI din Rimnic
sunt un indemn pentru dezvoltarea
industrieT in judet.
Comerciul consta in vin, tuicg,
sare, var, etc. Lemne de
constructil din brad se exporta
in marT cantitgtT.
Bilciurile din acest judet sunt :
Riureni (v. a. n.). Alte bilciurT
se tin la: 29 Iunie §i 14 Octombre
lingg Rimnic ; 15 August, 14
Septembre i 26 Octornbre la
Drggg§ani ; io Iulie la Oteteli,u1;
la Duminica Floriilor i la 26
Octombre la Slgve,ti; 25 Martie
Duminica Floriilor la Vaideeni.
Se maT tin in comunele :
Grgdi§tea, Fomete§ti,
Jilava, SlIvitqti, etc.
Caile de comunicatie. Principala
cale de comunicatie este
calea feratg, de la Piatra prin
Drggg,ani la Rimnicul - Vilcea,
apoi la Frontierg.
ApoI, ,oseaua nationalg ce vine
din judetul Romanati, intrg in
jud. Vilcea pe la comuna Stefgne,ti,
pl. Oltul, trece prin comunele
: Drggg,ani, Cglina, Prundeni,
Zgvideni, Orle§ti, lone§ti-
MinculuT, Ficàlia, Marcea, Bgbeni,
Rimnicul, CglimAne§ti, CA-
Robe,ti i Ciineni §i se
unete calea SibiuluT la Riul-VaduluT.
Lungimea sa pe rnalul
drept al OltuluT, in judetul Vilcea,
este de 130 kil.
Principalele osele judetene
sunt :
oseaua ce pleacg din calea
nationalg, de lingg Rimnic (bariera
Troian), trece prin comunele
: Ocnele-MarT, Titireciul, Petrari-d.-j.,
Petrari-d.-s., Birze§ti
se une§te cu §oseaua de pe t'Id
Bistrita la comuna Tom§ani.
Soseaua ce pleacg din cgtunul
Copgceni (ce tine de Ocna), din
§oseaua ce leagg O cna cu Riureni,
trece prin com. Cgzgne0,
Birse,ti, merge pe riul Govora
la comuna i baile Govora ; ad
se desface in doug ramurT : una
trece prin bgT, Dealul-HintiT, prin
comuna Pgu§e§ti-Otgsgul, se une§te
ad cu oseaua de pe Hui
Otgsgtí; iar a doua ramurg merge
la comuna Titireciul, in §oseaua
ce vine pe DealulOcneT i merge
la Horezul.
Din oseaua GovoreT, com. Birse§ti,
pleacg o osea judeteang
prin comunele Mihgqti, Ungureni,
se unete Cu cea nationalg
In comuna Bgbeni ; porne,te pe
riul Bistrita prin comunele
Genuneni, Fole§ti-d.-j., Fole§ti-d.-s.,
Tonnani, la Tirgul-Horezul,
avind de la Rimnicul pgng
la tirg 52 kil. De aci pornqte
la Tirgul-Jiti prin comunele Slgtioara,
Milostea, lgsind pe dreapta
maT sus, comunele : Fomete,ti,
Recea i Racovita. Lungimea sa
pIng in hotarul judetuluT Gorj
(comuna Polovragi) este de 20
kil. Din comuna Frince§ti pornqte
oseaua pe riul Otgsgul prin
comunele : Mgngstireni, Surpatele,
Serbgne0, Pgumti Otgsgul
§i se intilne§te in satul Jilava cu
§oseaua Ocna.
Din com. irineasa pleacg
,oseaua LuncavgtuluT, prin comunele
: DgeO, Popqti,
Cirstine0, Otepni, MgIdgre0d
-j., Mgldgrqti-d.-s., la Tirgul-
Horezul.
Din com. Dge§ti, pleacg, peste
dealul Coto§manul, §oseaua numitg
a Coto,manuluT, prin comunele
: Roe§ti, MAIdgre§ti, Lgde§ti,
Ciumagi, Dejoiul, Nisipi,
Rusgne§ti, mergind pe lingg riul
Cerna pgng la com. Oteteli§ul,
avind o lungime de 58 kil.
Alta osea judeteang este pe
valea OltetuluT, ce pleacg de la
frontiera judetuluI pe riul Tiriia
(com. Milostea), traverseazg comunele:
Greci, Matee,ti, Turce0,
Berbe§ti, SIgve§ti i Sine§ti,
in capul cgreia ja numele
de §oseaua OltetuluT, fiindcg
Tirlia se une§te Cu .01tetul,
i apoT continua prin comunele
: Gradi§tea, Tina, Ple-
,oitl, Pirieni, Zgtreni, Ggne,ti,
Locusteni, BeneSi, Bälceti, Bgbeni,
Diculeti, Fgurwi, i intrg
in jud. Romanati pe la com.
Lalo§ul.
Din comuna MgIdgre§ti (cgt.
Lgde§ti), pornqte pe Cerna in
sus soseaua ce trece prin comunele
Lgpu,ata, Bro,teni, Copaceni,
Ulmetul, Bllteni, Pojogi,
Cire§iul, Stroe$i, Slgtioara, unde
se une§te Cu calea GorjuluT.
Din com. Bgleti porne§te o
ramurg prin com. Gorune§ti,
direct peste dealul Aninoasa,
la Craiova.
Afarg de aceste §osele se aflg
alte cgT de comunicatie pe riuletul
Pe§teana pe riul Mamul
§i pe Valea-Beica : ,osele laterale
ca cea de la Rimnic la Olgne,ti;
de la Titireciul la Stoene§ti,
Dobriceni, Bgrbgtqti ; pe
Cernipara, la Modia i Mgdulari,
etc.
Intre §oselele vecinale citgm :
de la Horez la Vaideeni ; de la
Tom§ani la Costwi i Bistrita ;
de la Drgggpni la Creteni ; de
la Amgrg§ti la Glgvile ; de la
Cermege,ti la Modoia ; de la
Sgrgcine§ti la Cheia, Olgne,ti ;
de la Lgpupta la Romane§ti
Ro0, etc.
Date istorice. Impgratul Traian,
plecind la io5 d. Chr. contra
Dacilor, a trecut Dungrea
pe la Severin §i a luat drumul
la Sarmisegetuza, capitala DacieT,
pe malul OltuluT.
Spre a'07 inlesni mersul a

ViLCEA (JUDET) '757 ViLCELELE
construit un drum de piatrg,
care mergea pe malul drept al
OltuluT pgng in apropiere de
com. Cglimgnepti, unde era cetatea
Buridava, de aci trecea pe
malul sting pgng la Ciineni, pi
apoT se intorcea iargpT pe ma
lul drept al OltuluT. Urme din
acest drum se vAd chiar azT
pe lingg Riureni pi COlimInepti.
Traian ipT apez1 castrele la
Troian, lingg Rimnic pi la Bivolari,
in dreptul mgngstireT Cozia,
unde s'ail descoperit urmele
laggruluT roman cu bgile
sale. Mal spre N. era cetatea
Sargidava (com. Racovita) unde
s'a ggsit o piatrO Cu inscriptia
(populi Sargidavensis, pi ale
cgreT urme se cunosc pi ad.
Tot de coloniile romane s'aii
fondat, pe 11110 Olt, cetgtile :
Aurarium (Zlgtgrei), Rusidava
(Ione,ti-Govori), Pons-Aluti (in
Rimnicul-Vilcea), Arutela (Brezoiul),
Praetoria (Turnul.Ropu).
Se crede a pe Dealul-Cgrgmizilor,
la Aninoasa, Slgtioara,
Pgusepti-Mgglapi, Gradi;tea, ar fi
fost cetltT romane.
La anul 1735, fiind rgzboitl
intre NemtT ,i TurcT, o parte din
ora,u1 Rimnicul a fost ruinat de
armatele strgine, iar Episcopia
i s'a dat loc.
La 1738, sub impgratul Carol
VI, Banatul CraioveT fiind
sub stgpinirea Austriacilor pi flcindu-se
resbel cu Turcii, ace,tia
el scos Nemtif din Targ pi
ail devastat tot ora,u1Rimnicul
prin foc. La 1739, ei pgtrunsea
pgril la Cozia, jefuind pi
predind tot ce le ven ca in cale
pi luara robT familiile refugiate
In mgngstirea Cozia.
In secolul XVIII pi in prima
jumAtate a secolula XIX, mgngstirea
Cozia a servit de ac1Apost
numeroaselor familiT din
Craiova, Rimnicul-Vilcea pi res.
tul Oltenief, care se intgreati
in mgngstire contra incursiunilor
bandelor turceptT.
La anul 1768, fiind iar prin
imprejurimile orapuluT Rimnicul,
lupte intre Austria pi Turcia,
acest ora § a suferit multe neajunsurT.
Atuncl s'a clArimat pi
biserica Cuvioasa Paraschiva, inceputg
de PgtrapcuNodg pi terminatg
de Mihaiil-Viteazul.
La 1788, Turcil ajutatT de
armata roming conclusl de Nicolae
Mavrogheni-Voclg, bgturg
la Cozia pe Printul Coburg pi
il silirg sà reintre in Ardeal.
La 1789, Turci1 ,i NemtiT ail
avut multe hgrtuelT pe teritoriul
jud. Vilcea, maT ales prin plaiul
Horezul. TurciT ipT apezaserg
cuartierul in mAngstirea Horezul,
unde ata' stat aproape un an, acindu-T
marT striaciunT.
In August 1802, tirgul de la
Riureni fu jefuit ,i ars de nipte
Turcl din Vidin ; peste 20 negutgtorl
furg taiatT. Chiar salinele
marT furg jefuite.
In 1803, altT TurcT sub numele
de ManafT, condu,T de Manaf-Ibraim,
jefuirg pe locuitoril
din DrggIpani.
La ¡821, in satul Zgvideni pi
in lunca Oltulur de lingg Drgggpani,
ati fost sIngeroase pi crincene
lupte intre optirile turceptI
pi MavroforiT luT Ipsilante. Astg-z1
incg, plugurile dezgroapg
oseminte bdrbgte,tI. La Drgggpani
s'a ridicat nu de mult de
cgtre colonia greceascg un mic
monument in amintirea obscurilor
pi necunoscutilor eroT cg.
zutT in aceste lupte.
Tot la 1821, dupg uciderea
luT Tudor-Vladimirescu pi Infringerea
eteriptilor de cgtre trupele
turcepti la Zgvideni pi Drgggpani,
Ipsilante, urmgrit de TurcT,
se refugia in mgngstirea Cozia
i de aci trecu in Transilvania.
AtuncT mIngstirea §i. familiile
refugiate acolo pi prin prejur
devenirg prada Zavergiilor pi in
urmg a Turcilor, care dederg
foc mgngstirel, desgroparg mormintele
lur Mircea pi altor DomnT,
crezind a ggsi inteinsele comorT
ascunse, pi comiserà tot felul de
grozgva. Astg-zY se vgd incg
sfintele icoane impupcate pi sgidate
,i ochiT sfintilor scopT de
pistoale pi iatagane.
La 1847, focul a mistuit o
parte din orapul Rimnicul, precum
pi Episcopia.
La 1848, guvernul revolutionar
hotgri a se opune invasiuneT
optirilor strgine pi in acest scop
se concentrg la Troian, 3 kil, din
jos de ora4u1 Rimnic, un corp
de armatg de voluntarT, sub comanda
generaluluT 1Vlagheru. In
urma infiintgreT unuT guvern legal
in Bucurepti, orl-ce rezistenta
devenind imposibilg, armata se
licentie, iar capiT eT trecurg in
Transilvania prin Turnul-Rop.
Vilcelele, com. ,rur., in jud. R.-
Sgrat, pl. Gradiptea, pe un mic
piriiap, in mijlocul eimpuluT, apezatg
in partea de S. a judetuluT,
la 25 kil, de ora,u1 Rimnicul-Sgrat,
pi la I I kil. spre N.-
E. de com. Grgcli,tea d.-s., repedinta
plIpiT. Se invecine,te cu
Balta-Albg la 8 kil., Boldul, la
10 kil.; Nicolepti, la i, kil.
Se mgrginepte la N. cu CiorOpti
; la V., cu Boldul pi Balta-
Albg, la Sud, cu Domnita ; la
E. cu com. Grgcliptea.d.-s.
Are numeroase vAT pi cite.va
movile izolate.
Ape : Piriul Ciulnita, care o
udg prin mijloc, vgrsindu-se in
balta Ciulnita, la E. comuneT,
pi piriul Valea-Rea, la V. eT.
E formatO din atunele : Vilcelele,
repedinta, la V. pi Ercalepti,
la E.
Suprafata comuneT e de 4710
hect., cu o populatie de T364
suflete.

VILCELELE 758 Vils/XTORI
Are o bisericg, cu hramul S-tuT
VoevozT, Mihail O Gavril, ziditg
In 1856 de locuitorT, o §coalg
m ixtg.
LocuitoriT posedg : 289 plugurT,
1 maOng de treerat; 742
boT, 370 vacT, 415 caT, 155 Tepe,
1543 o!, 65 rimgtorT.
Cgr : drumurile vecinale spre
Balta-Albg-Amarg ; spre Gradi -
tea-d.-s.; spre Domnita ; spre Gulianca
; spre Nicole§ti-Mgcrina-
Rimnicul-Sgrat .
Vilcelele, sat, jud. R.-Sgrat, pl.
OrauluT, com. Cimpineanca, pe
rird Milcov, la 3 kil. spre E. de
cgtunul de re§edintg, Pintece,ti,
cu o intindere de 50 hect. §i o
populatie de 171 suflete.
Vilcelele, sat, in jud. R.-Sgrat,
pl. Grad4tea, cgtunul de rqedintg
al comuneT Vilcelele, a4ezat
spre V., pe piriul cu acela
nume. Are 68 hect., o populatie
de 931 suflete ; o bisericg
; o ,coalg.
Vilcelele, sdtuc, la N. de com.
Streje§ti-d.-s., pl. Oltetul-Oltuld.-s.,
jud. Romanati, situat la
hotarul judetuluT.
VlIcelele, suburbie, jud. Bacgil,
pl. Trotu§ul, com. Tirgul-Ocna,
In partea stingg a TrotupluT,
pe piriul Vilcica.
Vilcica, MI, jud. Bacgii, pl. Trotu§ul,
com. Tirgul-Ocna, situate
pe piriul Cu acela nume, insemnate
prin apele sale sgrate ;
proprietatea comuneT.
Vilciovita, lac, la S. com. Zimnicea,
jud. Teleorman, format
din vgrsgturile apelor DungriT.
Vilciul, canal al DungreT, judetul
Brgila. Se desparte de Dungrea-
VechTe, de pe teritoriul comuneT
Luciul, din jud. Ialomita, din
dreptul satuluT Mihaiti - Bravul,
strgbate spre N. comunele : Berte§ti-d.-j.
O Bertqti-d.-s., StAncuta,
Vizirul, Ciacirul, uninduse
Cu Dungrea-Vapoarelor in
dreptul satuluT Gropeni. Parcurge
o distantg cam de 36 kil.
Vilcului (Poiana-), cdtun, al
com. Minzglqti, judetul Buzgri,
Cu 70 locuitorT.
Vilsanul, pirtri, in jud. Argq.
Izvorqte in muntele Mglureanu,
udg plaiul LoviSea O pl. ArgeuluT
§i se varsg in riul Arge§ul,
la satul Valea-MgruluT.
Vils5ne§ti, com. rur., pe apa
Vilsana, jud. li pl. ArgepluT,
la 12 kil. de Curtea-de-Arge
(rqedinta subprefecturel) li la 36
kil. de Pite§ti. Se compune din
2 sate: Valea-FauruluT li Vilsgne§ti.
Are 818 locuitorY; o bisericg
§i o coalg mixtg.
Vite : 485 boT i yac), 54 cal,
250 oT, I00 capre i 70 porcT.
LocuitoriT comuneT se maT ocupg
cu (Agria, rotgria i lemngria.
Vilsäne§ti, sat, Cu 598 locuitorl,
pe apa Vilsana, jud. §i pl. ArgepluT,
com. rur. cu acela,T
nume. Are o bisericg, cu hramul
Adormirea MaiceT DomnuluT.
In apropiere de sat, in pgdure,
se aflg un lac a cgruT suprafatg
este acoperitg cu muchiti, peste
care un om poate trece lacul
fgrg a se cufunda in apg.
Vilsäne§ti (Olari), catun al comuneT
Pirscoveni, pl. Oltetul-01tul-d.-s.,jud.
Romanati. (V.Olari).
Vilvoiul, sat, com. rur. Ur§i, pl.
Oltul.d.-s., jud. Olt, cu o po-
pulatie de 104 locuitorT, o bisericg,
fondatg la 1814 .5i. reparatg
la 1858.
Vina-Puturoasä, sorginte de apd
minerald , in com. Nehoia,u1,
jud. Buzgil. (VezT Luncalgrg-
Zgpadg).
Vinät (Dealul-), munte p4unabil,
in com. Sarul-DorneT, jud.
Suceava, avind 1640,7 m. altitudine.
Vinäta, cel tun al com. Tizmana,
(v. a. n.), jud. Gorj, plaiul Vulcan,
in partea de S. a com., cu
o suprafatg de 315 hect. li o
populatie de 439 suflete.
Vinätä (BItca-), movild inaltg,
naturalg, in satul Neagra-SaruluT,
jud. Suceava.
Vinatori, com. rur. §i sat, in jud.
Mehedinti, pl. Cimpul, rqedinta
sub-prefectureT pl. Cimpul, situatg
pe loc §es, pe ambele laturT
ale oseleT judetene. S'a intemeiat
in 1891, pe proprietatea
ce s'a dat insurgteilor, conform
legeT rurale.
Se mgrgine§te la N. cu com.
Recea ,i Punghina, la E., cu
Bran4tea, la S., cu Cujmirul,
§i la V. cu Pgtulele.
Are o bisericg, cu un preot §i
un cintAret, li o §coalg.
Vinatori, com. rur., jud. Neamtu,
pl. De-Sus-Mijlocul, a,ezatg pe
valea piriuluT Neamtul §i a piriiapluT
Nemtiprul, pe terenurile
ramurilor Halluca, Dealul,
Rusul-Mare, Plqa §i Procovul
(marginea jud. Suceava), in spre
S., li pe culmile DealuluT-Mane,
Muncelul (Mggura), Fundul-Rominqtf,
pgng in Fundacul-MggureT,
care desparte pe la S. muntiT
SihleT.
Este formatg din cgtunele :

VilsaTORI 759 VtNATORT-DUMBRAVA-ROFE
Vingtori, Nemtisorul, Condreni,
Debruta, Todiriteni, Lunca
comunitgtile religioase : Mingstirea
NeamtuluT, Secul, Schitul-
Sihlea, Vovidenia, Procovul si
SehAstria.
Are o suprafatg de 12864
hect., 28 ariT, cu o populatie de
3638 suflete ; 4 bisericT, tI mgngstirT,
3 schiturT, cu 16 preotT,
8 dascitIT, 194 cgluggrY ; 2 oh' ;
velnitg ; 13 morT de apg ; 2
pive.
Agricultura se face pe o intindere
de 4275 hect.
Imasul are o intindere de 530
hect., nutrind 3123 capete de
vite, i anume : 288 vite marT
cornute, 168 caT si 767 mascurT.
CgT : soseaua jud. flumulesti.
Vingtori- Mgngstirea -NeamtuluT.
Vinatori, cont. rur., in jud. Teleorman,
pl. MargineT, asezatg
pe continuarea dealuluT Pgruselul,
care incepe de la hotarul com.
Cioara. La 25 kil, de resedinta
judetuluT, la 30 kil. de Zimnicea
la 28 kil. de Alexandria. Se
invecineste cu com. Lisa la N.
si la E, cu Cioara la V. si cu
parte din balta Suhaia la S.
De sub dealul pe care se aflg
satul, curg abundente izvoare de
apg, care se varsg in balta Suhaia.
Pozitiunea luT este frumoasg
si doming peste toatg valea DungreT.
Pe teritoriul com, se ggsesc
cite-va lacurT si un Odias
numit piriul BranuluT sail Vasluiul.
Mosia face parte din domeniul
Lisa. LocuitorT improprietgritT
sunt in numgr de 109,
pe o intindere de 340 hect. Balta
produce mare cantitate de stuf
papurg. Viile de pe dealul PgruseluluT
sunt renumite pentru
vinul excelent ce produc ; ele
sunt plantate pe o intindere de
46112 hect.
Arco populatie de 569 suflete;
scoalg mixtg si o bisericg.
Vite : 401 vite marT cornute,
1201 vite micT cornute i 112
porcY.
CgT spre com. Lisa si Cioara,
sosele vecinale.
Satul Vingtori a purtat pgng
In anul 1879 vechiul i istoricul
nume de Cgcgngul. Sa tul Cgclngul
este din cele mal vechr;
fácea parte din pl. Marginea-d.-s.,
lar mosia Cgcgngul, impreung cu
Lisa, era proprietatea CluceruluT
Slgtineanu si se intindea
pgng in Dungre, formind granita
TgriT in acea parte.
Intre anil 1870-76 a fost intrunitg
cu com. Lisa.
Vinatori, sat, jud. Botosani, pl.
Miletinul, situat pe valea piriuluT
satuluT Gorbgnesti, pe mosia
statuluT, in partea de S.-V. a cotn.
Gorbgnesti (v. a. n.). Intemeiat
la 1776 Cu noT improprietgritl,
are 349 suflete, o scoalg mixtg
si o bisericg.
Vinfitori, cdt, CU 21 loc., jud.
Brgila, la i kil. spre V. de satul
Cioara-Radu-Vodg, infiintat la
1879 co ocazia improprietgriret
Vinätori, sat, in com. Tulucesti,
pl. Siretul, jud. Covurluiii, nu departe
de Galati, Cu 147 fam.
VInatori, sett, jud. Ilfov, pl. Mostiste,
com. Creata-LeOle (v. a.
n.), situat intre satele Lesile si
Gagul.
Se intinde pe o suprafatg de
276 hect., cu o populatie de
72 locuitorT.
VInatori (Vinfitori - NeamtuluI),
sat, in com. Vingtori, pl.
De-Sus Mijlocul,jud. Neamtu, situat
la 40 kil de orasul Piatra
si la 3 5 kil. spre V. de oraul
Are o suprafatg de 1244 hect.
(869 fgIcT, 60 prgjinT), cu o po-
pulatie de 1684 suflete. (V. Vingtori,
com. rur.).
Vffiätori, sat, jud. Neamtu, pl.
Piatra-Muntele, com. Vingtori-
Dumbrava-Rosie, situat pe ambele
malurT ale riuluT Bistrita,
spre S. de com. urtnng Piatra.
Are o populatie de 251 suflete
; o bisericg ; o moarg.
Acest sat se mar numeste
Vingtori-P1etriT si a format pgng
la 1883, impreung co Cetgtuia
(Petro-Dava), Cotul, Izvoarele,
Poeni si Vgleni, comung aparte ;
de la acel an insg s'a contopit
cu com. Dumbrava-Ro0e.
Vinätori, cdtun, jud. Putna, pl.
Biliesti, com. Jorgsti, pe malul
PutneT, in cimpia Focsanilor,
spre E. de acest din urmg tirg,
infiintat in anul 1881 co insurgteT
improprietgritT.
Are 138 suflete si o bisericg.
VinAtori, izvoare minerale sgrate,
jud. Neatutu, situate inteo
pgdure de stejarf, din localitatea
numitg Slgtioara-Vingtorilor,
pe proprietatea statului din com.
Vingtori-Neamtulur, pl. De-Sus-
Mijlocul.
Sunt situate la o org depgrtare
de Tirgul-Neamtu, cu trgsura,
pe o ingitime de 379 m.
deasupra niveluluT MgreT.
VInätori (Cotul-VinAtori) padure,
de 2563 pogoane, in com.
Vingtori-Dumbrava-Rosie, plasa
Piatra-Muntele, jud. bleamtu.
Vinatori- Dumbrava - Ro9ie,
com. rur., in jud. Neamtu, pl.
Piatra-Muntele, situatg pe riul
Bistrita, spre S. de com. urbang
Pi atra.
Este formatg din cgt. : Cutul,
Dumbrava Rosie (de sus), Izvoarele,
Poeni, Vingtori i Vgleni,
cu o populatie de 1725 suflete.

viATORI-MARI 760 VIRCIOROVA
Imasul are o Intindere de 143
hect., nutrind 2210 capete de
vite.
Are 2 bisericT, cu ro deserventT
; o scoalg ; 4 morT de apg ;
o piug pentru sucmane ; o fabricg
de scrobealg.
Cale : Soseaua mixtg Piatra-
Bacgii.
Vinfitori-MarI, com. rur., in jud.
Vlasca, pl. Neajlovul, compusg
din cgt. : Cupele-MarT si Vingtori-MarT,
cu mahalaua Corbeanca,
situate pe dreapta apeT NeajlovuluT,
din sus de Corbi-CiungT,
pe proprietatea Corbi-Mari, la
36 kil. de Bucuresti, 73 kil. de
Giurgiii, 18 kil. de Obedeni, resedinta
plgseT, si la 23 kil, de
statia Titu.
Are o bisericg, deservitg de
r preot si 2 dascgll ; o scoalg
mixtg; 5 circiumT; o moard pe
apa NeajlovuluT.
Cgtunul Vingtori-MarT sT-a luat
numirea de la prima ocupatie a
locuitorilor care eral vingtorT boerestT
sart vingtorT domnestT. Vingtorir
e marrp erati scutitI de clArT
cgtre stat. Se deosibeati de cerl-alt1
vingtorl, care se ziceari
(filias, cAcr acestf din urmg
era ti pendintr de mgngstirea Cgscioarele.
Vinfitori-Marl, cdtun, in jud.
Vlasca, com. cu acelas nume,
pe malul drept al aper Neajlovul.
(Ved com. Vingtori-Mar1).
Vfnitori-MicI, com. rur., in jud.
Vlasca, pl. Neajlovul, compusg
din cgt. : Poiana-luT.Stincg si Vingtori-MicT,
situate pe platoul
dintre Drirnbovnicul si Neajlovul,
pe proprietatea statuluT Vatra-MgngstireT-Cgscioarele,
la 35
kil. de Bucuresti, 73 kil. de
Giurgill, 17 kil. de Obedeni,
resedinta plgsef, si la 24 kil de
statia Titu.
Are o bisericg, deservitg de
I preot si 2 cintgretT, si o scoalg
mixtg.
Cgtunul Vingtori - MicT sT-a
luat acest nume pentru a la inceput
era locuit de vingtorir mgngstirer
Cgscioarele si acestora
li s'a dat numirea de VingtoriT-
MicT ca sg se deosibeascg de
VingtoriT boerestT sail domnestr,
cgrora li se zicea Vingtorir -
Mari.
VInatori-MicI, cdtun, com. cu
acela§ nume, situat pe proprietateaVatra-MgngstireT-Cgscioarele,
jud. Vlasca, pl. Neajlovul
(VezT com. Vingtori-Mic1).
Vlnitori-Neamtuldf. (VezT Vingtori,
sat, in com. Vingtori, jud.
Neamtu).
Vinätori-Pietra (Vezr Vingtori,
sat, in com. Vingtori-Dumbrava-
Rosie, jud. Neamtu).
VInjul-Mare, com. rur. ,i sat, in
jud. Mehedinti, pl. Blahnita, situatg
pe loc polejnic, pe mosia
statuluT Orevita, la 33 kil, de orasul
Turnul-Severin.
Satul formeazg comung cu
satul Poroinita.
Are o populatie de 3000 locuitorT
; un spital rural; 2 bisericT,
deservite de 2 preoff §i 3
cintgretf ; o scoalg.
LocuitoriT posedg : 1600 vite
marT cornute, 76 car, 1700 oT
si 940 rirngtorT ; Pm plugurT,
218 care cu boT, 29 cgrute Cu
cal; roo stupl.
LocurT insemnate sunt : Fundeni,
Nisipoasa, Rusca, Pupgza,
Icoana, Tambul, Valea-CizmaruluT
si Cgita, acoperite cu viT.
E udat de piriul Orevita, ce izvoreste
din locul numit Zgvoiul ;
iar la locul numit Izvorache, sunt
izvoare cu frumoase fintinT.
Pe teritoriul acesteT comune se
aflg si o parte din pgdurea statulla
numitg Virciorova si pgdurea
Vinjul-Mare, de 800 hect.
Prin comung trece soseaua
Rogova - Vinjul - Mare-Corlgtelul.
Vlnjuletul, com. rut-. i sat, in
jud. Mehedinti, pl. Blahnita, la
28 kil, de orasul Turnul-Severin.
Satul formeazg comung cu
satul Hotgrani, avind 1900 locuitorT.
LocuitoriT posedg : 8o plugurT,
95 care cu boT ; 800 vite marT
cornute, 900 oT, 76 caT li 780
rimAtorT
Are 2 bisericT, deservite de
3 preotT si 4 dintgretT ; o scoalg.
Prin comung trece soseaua Rogova-Vinjuletul.
VInturarita, munte §i culme de
munte, jud. Vilcea. Culmea porneste
din muntele Breota, se indreaptg
cgtre S.-E. si ajungind
la muntele Vinturarita se ramificg
In: Culmea-Petrenilor, Culmea-
Bgrbgtestilor si culmea Zmeurgtul.
VIrboceni-Blestematele, mo-
,sie, in jud. Buzga, com. Cgrpinistea,
Cu 500 hect., despgrtitg
in treT pgrtl: Licoi sail Virboceni-Blestematele,
500 hect.,
Licoi se:1 Hirboca-Richitele, 80o
hect. si Licoi-Perieteni,2oohect.,
argturT, finete, livezT, pgdure si
izlaz.
Virciorova, com. rur. ,i sat, in
jud. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-s., la
20 kil, de orasul Turnul-Severin,
situatg la poalele Carpatilor,
in valea DungreT, fiind cea
maT de V. com. a TgreT.
Satul formeazg comung cu
satele : Bahna, Ilovita si Moisesti,
avind 1800 locuitorT.
Pe aci trece soseaua nationalg
si calea feratg Virciorova-Bucuresti,
avind aci o garg

Vt1CCIOR OVA 761 VIRFUL-LO-DRÀOAll
frumoasg. Tot din com. Vircio.
roya pleacg, pe valea riuluT
Bahna, ingusta cale feratg Virciorova-Bahna,
precum pi poseaua
comunalg ce leagg Vir_
ciorova cu Baia-de-Aramg.
Are 3 bisericl; un Mural
vamal (cu sucursala Bahna), infiintat
la i Ianuarie 186o pi al
cgruT venit pe 1896-97 a fost
de 1605692 leT, 43 banT.
LocuitoriT posedg: 32 plugurT,
88 care cu boT, 6 cgrute
Cu cal; 170 stupT ; 900 vite marT
cornite, 14 caT, 640 oT, 414 capre
pi 450 rimgtorT.
Virciorova are o multime de
ruine romane, precum pi urmele
mgngstireT Vodita (v. a.
n.). care se afig situate pe valea
Huid Vodita, la impreunarea
acestuT riii Cu piriul Sfinta
pi sunt inalte de cam 8 metri de
la suprafata terenuluT. Aci, fgcindu-se
sgpgturT, s'ati ggsit nipte
obiecte de valoare. Tot in aceastg
comung se aflg pi ruinele
cetäteT Oreava (v. a. n.)
pi altele.
VIrciorova, stafie de dr. d.-f.,
jud. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-s.,
com. Virciorova, pe Unja Crai
ova- Turnul-S everin - Vire' o roya,
pus 4 in circulatie la 5 Ianuarie
1875. Se afIg la 17,3 kil. de Turnul-Severin.
Ingltimea d'asupra
niveluluT MgriT de 50'n,90. Venitul
acesteT statiT pe anul 1896
a fost de 1139713 leT pi 94
banT.
Vircoliciul, sat, pe mopia Cu
acela,/ nume, com. Cordgreni
(v. a. n.), pl. Prutul-d.-s., . jud.
Dorohoiti, cu 114 suflete.
Virful, cal:" al com. Vispepti,
jud. Buzgti, Cu 150 locuitorT.
VIrful-CameneI, munte, jud. Meh
edinti, plaiul Clo,ani (1230 m.).
66700. Afarolo Dlolionar Chagra*. Vol. V.
VIrful-CeateleI, piscul cel mal'
inalt al dealurilor din comuna
Drajna - d. -i., plaiul Teleajenul,
jud. Prahova, Intre Drajna-d.-s.
pi Homoriciul pi din care se poate
vedea tot plaiul Teleajenul pi
chiar ora,u1 Ploepti.
VIrful - CimpuluI, com, rur., in
jud. Dorohoiti, pl. Berhometele,
formatg din satele : Dobronguti
(Hapii), Iong,ani, Maghera pi
Virful-Cimpulur, repedinta.
Are 3625 locuitorT ; 5 biseriel,
deservite de 3 preotr, 6
cintgretT pi 4 pglgnaarT ; I pcoalg
mixta.
LocuitoriT posedg : 1332 vite
marl cornute, 3090 oT, 43 capre,
204 caT, 570 porcT ; 190
stupT.
Virful-CImpuluI, sat, pe mo,ia
cu acelap nume, jud. Dorohoiii,
pl. Berhometele, comuna Virfulampulur,
care, impreung cu cgtunele
: Pustaia, Maghera pi Tucani,
formeazg trupul satuluT.
Are o populatie de 1485 suflete
; o bisericg, cu hramul Sf.
Dimitrie, ziditg in 1863 de Princesa
Aglae Moruzzi ; o popal
primarg.
E udatg de piraiele Adincul
pi Siretelul pi de riul Siretul, ce
curge despre Zvorgptea.
Dru murT : calea nationalg Mihgileni-Botopani
pi calea judeteang
Zvorgptea-Dorohoiti.
Mopia se hotgrepte cu Iongpani,
Vgcule.pti, Saucenita, Prelipca,
Horlgceni, Zvorgptea, Talpa
pi tirguporul Bucecea, din jud.
Boto,ani.
De insemnat aid este localitatea
Cimpul-Lupter (v. a. c.).
VIrful-cu-Dor,pisc Inalt de 2288
in. d'asupra niveluluT MgreT-Negre,
jud. Prahova. De la Sinaia
la Virful cu-Dor, este o potecg
de cal care urcind neincetat,
trece de limita pgdurilot pi ocolind
stind pi prgpgstiT, incalecg
muchea pentru a se cobori pe
dina cea-l'altg, in valea riuluT
Ialomita.
O datg sus pe creastA, se
inalt1 in stinga Virful-cu-Dor,
de unde vederea se intinde departe
pe vale, pgng la Cimpina
pi Bgicoiti.
Tot Virful-cu-Dor este presgrat
Cu nipte floricele numite anemone
alpine sati dediter de
munte, care in Maiti pi Iunie
infloresc pi zmglteazg pajiptea
verde cu flort albe-ropietice, ,i
care maT tirziti, cind floarea cade,
'pl imbracg semintele Cu fulgT de
catifea.
Acest ranunculaceu se ggse,te
pe muntele Brocken in Harz,
unde este in apa mare stimg,
in cit pe cgrarea ce duce pe
munte sunt placarde prin care
se roagg cglgtoriT sg respecte
anemona alping pi sg nu o rupg.
Virful - Dobrei, munte, in jud.
Mehedinti, plaiul Clopani (1923
metri).
Virful - Gol!, munte, intre com.
Bropteni pi Mglini, jud. Suceava,
avind 1298 m. altitudine.
Virful-Gropilor, munte, in jud.
Argep, pl. Loviptea.
Virful - Inalt, VIrful - CheieI,
V!rful-cu-Ogräzile, piscurl,
pe coasta piruluT de dealuri ce
brgzdeazg in lung pi lat com.
Costepti, pl Horezul, jud. Vilcea.
Acest pir de dealurT se
prelunge,te pe toatg partea de
E. a comuneT, in stinga riulta
Costepti.
VIrful-lui-Drfigan, munte, jud.
Prahova, pi. Pelepul, com. Predeal,
care, impreung Cu muntiT
Susaiul, Retivoiul, Fata-GgvaneT,
96

VÌRFUL-LDT-GXVAN 762
jumgtate din Lacul-Ropu, juma.
tatedin Podurile, Unghia-Micg
pi Coptila cu Virful-OmuluT, a
apartinut familier Dudeptilor, de
la care, la 1804, a trecut in posesiunea
unuT oare-care Baltgretul.
Asta-zI se stapinesc de M. S.
Regele Carol I.
Virful-lui-Gavan, munte, jud.
Prahova, com. Predealul, pe care
Medelnicerul Const. Filipescu l'a
vindut la 1794 vgruluT sad Dinu
Cantacuzino Paharnicul, impreung
cu altT muntT, carT, dupg
cum spun actele : cse vor imparti
frgtepte cu copiiT frateluI
sail, Stolnicul Rgducan
VIrful-Mare, munte, jud. Vilcea,
pe culmea Veverita (v. a. n.),
care servepte de hotar intre Rominia
i Austro Ungaria 0 e
udat de Riul-Vaduluï.
VIrful-Paltinisuluï, piscul muntelui
cu acest nume, jud. Suava,
avind 1444,8 m. de altitudi
ne.
Virful-Rusului, piscul muntelut
Cu acest nume, in com. arul-
DorneT, jud. Suceava, avind I 540
ni. altitudine.
VIrfurile, com. rur., jud. Dimbovita,
plaiul Ialomitu-Dimbovita,
situatg parte pe vIT pi parte pe
dealurT, la 25 kil. spre N. de
Tirgov4te.
Se compune din pase catune:
Virfurile, Valea-Rea, Cojoiul, Orlanepti,
Strimbul i uvita, cu
1300 locuitorT.
Se invecinepte : la E. Cu Vipinepti,
la V. cu erbAnqti-Podurile,
la N. cu Bezdeadul pi la
S. Cu Valea-Lungg, despgrtindu-se
mar de toate prin dealull
i pk'durT i unindu-se prin
drumurT practice pi posele comunale.
Are o bisericg pi o pcoalg.
Produce porumb, prune pi pgdure
multa ; apoT vacY, boT, etc.
DealurT sunt: Privacarul, Fusarul,
Miercanul, Ulmetul ii Bgloiul;
iar piriia,e Valea-R ea pi
Strimbul.
Virlti, sat, jud. Dolj, pl. Jiuld.-mj.,
com. Livezile, Cu 351
suflete. (V. Livezile, com. rur.).
Viriti, sat, jud. lapi, com. Bahluiul,
spre E de satul Buhalnita,
pe piriul Buhalnita, cu o
populatie de 382 locuitorT.
Virlam, clitun, al com. Goidepti,
jud. Buzati, cu loo locuitorr
pi 24 case, cel maT de N.
al judetuluT ; de dinsul se alipeic
catuna,ele : Vipanul pi Poiana-cu-Rugl,
precum i izolatele
case ale BizdadeleT.
Virleni, com. rur., jud. Vilcea,
pl. Cerna d.-j., compusg din 3
cgtune : Linia-din-Deal, Virleni
Becpani. E situatg pe valea
riuluT Cerna, la 50 kil, de repedinta
jud. i la 45 kil de a
plapeT.
Se marginepte cu comunele :
Glgvile, Zavoeni, Dozepti i Ni.
sipi.
Are o populatie de 1204 locuitorT
; 3 bisericT, un schit pi o
pcoalg.
LocuitoriT sunt mopnenT. El
: 9 caT, 70 boT, 115 vacT, 25
capre, 250 oT 0 221 porcT.
Are o posea care inlesnepte
comunicatia intre com. Nisipi,
Dozepti i altele.
E brazdatg de dealurile OtinceleT
i OaeT spre E. de vatra
comuneT, Dealul-Mare i Dealul.
Mic, al-CerneT, al-SchituluT pi al-
Dozeptilor spre V., pi e udatg
de valle: NemoiuluT, GupuenciT,
VIRS4TI
Maciuceaua, TiganuluT, Bacgranilor,
Lovipteanca, precum 0 de
nul Cerna.
Virleni, sat, jud. Vilcea, com.
rur. cu acelapT nume, pl. Cerna
d.-j., cu o populatie de 500 locuitorT.
(V. Virleni, com. rur.).
Virlezi, com. mur., in pl. Zimbrul,
jud. Covurluiti, la 58 kil.
de Galati pi la 4 kil. spre N.-V.
de Bujor, apezata pe dealurile
Lupepti, la V. pi Bugeanul, la E.
Se margine,te la V. cu cat. Urlepti,
com. Macipeni, pi cu com, Z multi,
la S. ca com. Bgleni i parte
din Bujorul, la E. cu com. Bujorul
o parte din Jorg,ti pi la N.-V.
cu Crgepti.
E formatg dintr'un singur sat
razapesc, inconjurat de viT
livezT i udat de piriiapul Virleaza
0 de o ramurg a Suhuluiulut.
Are o populatie de 1601 suflete,
3 bisericT, Sf. Ioan-Botezgtorul
(1833), Sf. VoivozT (1832)
Adormirea - MaiceT-DomnuluT
(1852); 2 §colT.
LocuitoriT posecla : 608 .boT,
326 vacT, 103 juncT, 52 junce,
53 minzatT, 48 minzate, 52 viter ;
149 plugurT ; 4 morT de Vint.
Prin teritoriul acester comune
trece calea judeteang ce merge
spre Birlad. CAT vecino-comunale
sunt : spre E. h Bujor,
spre V. la Craepti i spre S.-V.
h Baleni.
De aceastg co:n. tin mopiile
Virleaza-Itepti, Virleaza-d.-s. pi
Virleaza-d.-j.
Virloveni, sat, cu 40 familif pi
60 locuitorT, jud. i pl. Argep,
com. rur. Bascovele (v. a. n.).
Virse§ti, sat, com. rur. Bgraptide-CepturT,
pl. Vedea d.-s., jud.
Olt, situat pe dealurile i vaile
riurilor Eiul i Bgrapti.

VÌRSTELE 763 VIRTOAPELE-DE-JOS
Virstele, nzunte, jud. R.-Sgrat,
In plaiul Rimnicul, la N. com.
Bisoca.
Virtejul (Simizeni), sat, jud.
Ilfov, pi. Sabarul, com. rur. Virtejul-Nefliul,
situat pe deal, spre
S.-V. de Bucuresti, pe rnalul
sting al riul LIT Ciorogirla, aproape
de unirea acestuT riii cu d'A Rustoaca,
la 2 kil, de soseaua nationall
Bucuresti-Alexandria.
Se intinde pe o suprafatg de
1475 hect., cu o populatie de
639 locuitorl. (VezT Virlejul-Nefliul,
com. rur.).
Vistejul-Nefliul, com. rur., pl.
Sabarul, jud. Ilfov, situatg la
kil. spre S.-V. de Bucuresti,
asezatg pe tgrmurile riurilor Cioogirla,
Sabarul i Argesul. Sta
in leggturg cu com. Slobozia-
Clinceni prin o osea vecinalg.
Se compune din satele: Virtejul,
Pruni, Nefliul i Chirca,
Cu o populatie de 1191 locuitoa.
Se intinde pe o suprafata de
2495 hect.
Are 2 bisericI, la Nefliul
Virtejul ; o scoalg mixta, la Virtejul
; 2 morY cu ap i 4 podurT
statatoare.
Locuitoril posedg: 212 plugurT:
189 cu bol, 23 cu caT ;
217 care si carute: 189 cu bol,
28 cu cal; 66 cal si Tepe, 376
bol, 228 vacT i viteI, 16 taurY,
99 bivolT i bivolite, ro capre,
61 porcr, 513 col.
LocuitorT impropietgriti sunt
165 i neimproprietaritT, 123.
VIrtescoiul. Vez1 Virti,scoiut.
Virtina, com. rur., pl. Oltetul-
Oltul-d.-s., jud. Romanati, formata
din satele Virtina, Romina
Corbeni, situatg la 2 kil. de
Bals si la 39 kil. de Caracal,
pe malul drept al Oltetulul, la
S. de gura Geamartaluiuluï. Altitudinea
187 m. pe Dealul-Chilier.
Are o populatie de 1035 locuitort
; o scoala; 2 bisericT: Adormirea-MaiceT
DomnuluT (1866)
in Virtina, i Adormirea-MaiceT-
DomnuluT (1828) in Corbeni,
Cu 2 preotT si 4 Gintgretl.
Virtina, catun, resedinta comuneT
Virtina (v. a. n.), din jud. Romanati.
Virti§coiul, com. rur., in judetul
R.-Sgrat, pl. Orasultil, pe malul
drept al riuld Milcovul, in partea
de N. a jud., la 46 kil, de
orasul R.-Sgrat si la 16 kil. spre
N.-V. de com. Cotesti, resedinta
plgset.
Se invecineste ca Brosteni, la
2 kil. ; Faraoanele i Cimpineanca,
la 9 kil., i Bontesti, la ro kil.
Se mgrgineste : la N., cu orasul
Odobesti (jud. Putna); la
E., cu com. Cimpineanca ; la V.,
cu com. Brosteni si la S., cu
com. Faraoanele.
E brazdata de ramificatiile dealurilor
Teiusul i Dealul-CapreT,
udatg de d'Id Milcovul i aflu
entul suí, piriul Valea-DrejiT.
E formata din cgtunele Rcktgresti,
resedinta, Virtiscoiul, 01teni
i Beciul
Are o suprafatg de 2460 hect.,
Cu o populatie de 1565 suflete ;
3 bisericr: una in cat. Rotgresti,
cu hramul Cuvioasa Paraschiva,
SE Nicolae i Schimbarea la fa,
fondatg in 1868, de un oare
care Nicolae Papa loan, cu sosia
sa Agapia, cu fiir lor Cristache
Gheorghe Dinu, sub numele
de biserica corporatiunil Vinarilor
din orasul Braila, sfintitg
la 1873, sub Voda Carol ; a
doua in cat. Olteni, cu hramul
S-tul VoivozT, fondatg in
186o, de loan Caramel si sosia
sa Profira, reparatg de locuitorT
In 1866, si a treia in cat. Vir-
numitg i Boanta, cu
hratuul Adormirea Maicif DomnuluT,
foarte vechie, fosta schit
de elluggrI; o scoalg mixta, fondata
in 188r.
LocuitoriI posedg : 36 plugurr;
184 boT, 48 vacT, 40 cal, 9 Tepe,
700 oT, roo capre i 127 rimatorT.
CaT: soseaua judeteang Virtiscoiul-Braila
i drumul spre Faraoanele-Cotesti
- Plainesti-R.-Sarat.
VIrti§coiul, sal, In jud. R.-Sarat,
pl. Orasulur, cgt. com. Virtiscoiul,
asezat in partea de S. a
com., la 4 kil. spre S.-E de cgt.
de resedintg Rotgresti ; are o
intindere de 75 hect. si O populatie
de 679 suflete ; o biserica.
Virtoapele, munte, in jud. Gorj,
spte N. de muntele Plesea, din
plaiul Vulcan ; are pgdure i pgsune
; e propriétate a statulur.
Virtoapele-de-Jos, com. rur., in
Teleorman, pl. TirguluT, situatg
pe Valea-Ciinelur, la 59 kil, de
resedinta jud., la 19 kil. de
Rosiori si la 29 kil. de Alexandria.
Este formatg din 3 cgtune
Virtoapele d -j. (resedinta), Mosteni-Virtopeni
i Nichita, situate
pe ambele partT ale VgieT-CiineluT.
Are o suprafatg de r000 hect.,
cu o populatie de 1013 suflete;
o scoalg mixta; o bisericg in
cgt Virtoapele-d.-j., deservitg de
preot si 2 cint5reVi.
Vite : 791 vite marT cornute,
109 cal, 1477 oT, 4 capre i 203
porcr,
Este legatg prin cal vecinale
ca cat. Peri si cu soseaua judeteang
AIexandria-Pitesti, la N..
E.; cu Virtoapele-d.-s. spre com.
Ggraggul, la N., si cu com. Radoesti,
la S.-V.

VtRTOAPELE-DE-SUS 764 VtRVORUL
Virtoapele-de-Sus, com. rur.,
in pl. TirguluT, jud. Teleorman,
situatg pe ;ralea Tinoasa, intre
ambele sale dealurr. Este strg'bautg
in toatg lungimea de
piriul si valea Tinoasa.
Se mgrgineste la E. cu com.
Olteni, la V. cu com. Sfintesti,
la S. cu com. Virtoapele-d.-j.
si la N. cu com. Ggrgggul. Se
aflg la 61 kil. de resedinta judetuluT,
2! kil. de Rosiori si
la 31 kil. de Alexandria.
Intinderea comuneI, impreung
cu mosia Eforia Spitalelor Civile
si cu proprietg.tile locuitorilor,
este de 1600 hect. aproximativ.
Sunt si 9 hect, de vie.
Locuitorl improprietgritT dupg
legea ruralg sunt in nurniár de
216, pe 432 hect.
Are o populatiune de 1411
suflete; o scoalg mixtg ; i biserica
de lemn, reedificatg in 1869.
Vite : 1058 vite marT cornute,
88 cal, 1674 oT si 188 pord.
Cal: sosele vecinale la com.
Ggrgggul si Virtoapele-d.-j.
Virtopul, com. rur. ,i sat, in
partea de S.-V. a plaiuluI Vulcanul,
jud. Gorj, in marginea si
in partea dreaptg a sosela judetene
T.-Jiul-Ciuperceni - Severin,
situatg pe valea cu acelas
nume, futre dealurile Bujorgsk.ul
si Virfurile-Crucilor.
Are o suprafatg de '118 hect.,
en o populatie de 471 de suflete.
LocuitoriT posedg: i6 plugurl,
32 care cu boT, 302 vite marl
cornute, 6 cal, 206 ol, 248 capre
§i 222 rimgtorY.
CM : soseaua comunalg, care
plecind in directie S.-E., dg in
soseaua judeteang T.-Jinl-Ciuperceni-Severin,
si alte drumurT ordinare.
Virtopul, com. rur., situatg intre
doug dealurT, unul la N. numit
Dealul BobuluT si altul numit
Dealul-JugastruluT, jud. Dolj, pl.
Dumbrava - d.-j., la 1 kil. de
Craiova.
Se invecineste la N. Cu com.
Gubancea, la S. Cu com. Corlatele,
la E. cu com. Sglcuta si
la V. cu comunele Caraula si
Cornul.
Comuna s'a infiintat /a anul
1700 in timpul stgpinire Turcilor,
de la care a luat-o Geang
Ithmonul (Constantin Brgiloiii
clucerul).
Comuna este brgzdatg de Dealul-BouluTsi
al-Jugastrulta, de upo
m. ináltime, si udatg de l'Hui-
Teiulu/, care izvoreste de la N.
la V., din cgtunul Teiul, pendinte
de com. Cornul.
Se compune dintr'un singur
cgtun, care e resedinta plgsa
Dumbrava- d.-j. Pgng la 1876
plasa a avut resedinta in com.
Cornul.
Are o populatie de 1361 locuitorT
; o bisericg, fondatg de
Constantin Brgiloiti Clucerul ; o
scoalg mixtg.
Dupg legea ruralg din 1864
sunt 234 loc. improprietgritl.
Teritoriul comunal este de
1779 pog., din care 1228 pog.
arabile, 234 finete.
Mosia Virtopul, proprietatea
familia Ferichide, are o suprafatg
de 3718 pog., cu un venit
de 223080 la.
Pgdurea Genoaica, cu o suprafatg
de 15000 pog., se compune
din cer, stejar si girnitg.
Viile, de 317 pog., apartin locuitorilor.
Pe proprietatea familieT Ferichide
se aflg o moarg si o sting
care produce anual 14700 kgr.
brinzg.
Prin comung trece calea ju
deteang Craiova-Cetatea, ce duce
prin Bucovgtul, Leamna, Terpezita,
Plopsorul, la Virtopul si
apoT la Caraula si Cetatea.
Virtopul, sat, Cu 276 locuitorT,
com. rur. Boteni (v. a. n.), pl.
Argeselul, jud. Muscel, situat
spre N.-E. de comung, pe malul
sting al riuluT Argeselul, si
udat la N. de Valea-Grecilor,
iar la S. de Valea-Iudel.
Virtopul, mosie particylard, jud.
Dolj, pl. Dumbrava-d. j., com.
Virtopul, cu o intindere aproximativg
de 3718 pog. arabile.
Aduce venit anual de aproximativ
2 2 3080 leT.
Virtul (Cetatea), cdtun, in comuna
Bglgcesti, pl. Ocolul, jud.
Gorj, spre S. de com. Stejerei,
situat pe Valea-VirtuluT.
Are o suprafatg de 567 hect.
si 369 locuitorT (V. Bglgcesti,
com. rur.).
Virvorul, com. rur., jud. Dolj,
pl. Jiul-de-Mijloc, situat pe valea
Purceaua, la 18 kil. de Craiova
si la 20 kil. de Segircea.
Se invecineste la E. cu comuna
Calopgrul (cgt. Panaghia),
la V. Cu com. Ciutura, la N.
Cu com. Bucovgtul si la S. Cu
com. Intorsura.
Comuna este brgzdatg de dealul
Virvorul si de valea Purceaua
si udatg de piriul Purceaua.
Se compune din 5 cgtune :
Criva, Fintinelele, Ruptura, T'irnava
si Virvorul, resedinta.
Are o populatie de 3050 locuitorT
; un schit in cAt. Tirnava,
fondat de Constantin Voevod
Basarab, intre anit 1542-1543;
2 bisericT, una in cgtunul Virvorul,
fondatg de locuitorI la
anul 1875 si cea-l'altg in Fintinelele,
fondatg de locuitorT intre
1540-1543; 2 ;COIT mixte, ce
functioneazg din 1863, una in
Virvorul si cea-l'altg in Tirnava.
Suprafata teritoriuluT comunal
este de 11381 pog., coprinzind
mosia Virvorul, cu trupurile Cri-

VÌRVORUL 765 VLAICI
va i Fintinelele, de 5707 pog.
doug pgdurT ale sta tuluT: una
numitg Virvorul, cu o suprafatg.
de 500 hect. O alta numitg
Criva, §i 480 pog. vil.
Are calea comunalg vecinalg
Virvorul - Ciutura- Terpezita, de
unde incepe calea comunalg spre
Cetatea.
LocuitoriT posedg : 480 vite
marT cornute, 700 oT i 48 caT.
Virvorul, sat, jud. Dolj, pl. Jiuld.-mijloc,
reedinta com. Virvorul.
(V. Virvorul, com rur.).
Vlad-Tepe§ sati Gurbanul, clitun,
cu 50 locuitorT, jud Vlaca,
intemeiat la 1882 pe proprietatea
Vatra-MgngstireT-Comana, situat
pe partea dreaptg a vgeT GurbanuluT,
in pgdurea Comana.
Vladimirul, com. rur., situatg
In partea centralä a pl4eI Gilortul,
jud. Gorj, la N. comunei
Andreqti, pe es, coaste §i vglcele,
pe ambele tArmuti ale ptriuluT
De,iul. Se compune din
cgtunele : Vladirnirul O Lunca-
Mare. Aci este re§edinta subprefectureT
de Gilort.
Are o suprafatg de 1800 hect.,
o populatie de 1711 suflete ; o
§coalg, inflintatg la anul 1872;
2 bisericT, una de lemn, fondatg
la 1802, lar cea-l'altä ziditg la
1830, amindoug clgdite de locuitorT,
deservite de i preot §i
2 cintgretT.
LocuitoriT posedg: 85 plugurT,
4 cgrute Cu cal, 132 care Cu
bol, 520 vite marT cornute, 33
caT, 1671 oT, 235 capre O 234
rimgtorT.
E legatg cu Andreqti §i Hurezani-d.-s.prin
§osele vecinale,
iar cu Muscule,ti, prin osele comunale.
In aceastg comung, in a 2-a
jumgtate a secoluluf XVIII, s'a
nAscut Tudor Vladimirescu.
Vladimirul, sat, Cu 75 locuitorT,
jud. Dolj, com, rur. TAlpa§ul,
pl. Amaradia, situatg la i kil.
N. de TAlpapl, cgtunul de re-
§edintg al comuneT.
Vladimirul, cdtun de rqedintg
al comuneT cu acela nume, jud.
Gorj.
Are o suprafatg de 1037 hect.,
i 911 locuitort (V. Vladimirul,
com. rur.).
Vladislava, sat, Cu 18 familiT,
jud. Arge§, pl. Topologul, com.
rur. Golqti (v. a. n.).
Vladnicul, sat, jud. BacIti, pl.
Siretul-d.-j., com. NAne,ti, avezat
pe cursul superior al piriuluI
Dienetul, la o depgrtare de 2000
m. de satul NAne0 (Foalg). Are
480 locuitorI; o bisericg catolicg,
fAcuta in 1854 de Pascal
Vidrwu.
Vladnicul, sat, Cu 394 locuitorT,
com. Valea-Rea, pl. Zeletinul,
jud. Tecuciri, wzat in partea de
V. a comuneT, pe malul sting al
BerheciuluT, pe coastele uneT ripT
foarte marT, numitg tot Vladnicul,
ce se gil la mijlocul luT,
i prin care curge un Pilas
care se varsg in stinga BerheciuluT.
(V. Valea-Rea, com.
rur.).
Vladnicul, sat, in jud. Tutova,
pl. Sitnila, com. Untg0.
Vladnicul, bala, jud. Ia0, com.
Tutora, pl. Brani,tea, la marginea
satuluT Criste0, intre riurile
Jijia §i Bahluiul, formatg
din vgrsarea acestor ape. Are o
intindere foarte mare §i o adincime,
pe unele locurT, pgng la
to m. Este insemnatg pentru
multimea pe,telul, a racilor i
scoicelor ce se pescuesc din ea.
MaT produce stuh qi papurg in
abundentg. Pe marginea el despre
N., trece calea feratg Ia0-
Ungheni.
Vladomira, sat, com. Hermeziul,
pl. Turia, jud. Ia0, situat pe
es, la malul PrutuluT, in jos de
satul Hermeziul.
Are 209 lóctutorT, dimpreung
cu satul Unghiul-lul-Pgr.
Vlah-Chioi saii VlaheI, sat, in
jud. Constanta, pl. Medjidia,
cgt. com. Rasova, situat in partea
S.-V. a plg§eT §i in cea V.
a com., la 9 kil. spre S.-V. de
re§edintg, pe malul E. al laculuT
Alima sati Vederoasa. Are 1693
hect, cu o populatie de 542 locuitori
(V. Rasova, com. rur.).
Vlaici, com. rur., jud. Olt, pl.
Vedea-d.-j., situatg pe riul Vedita,
la 51 kil, de capitala judetuluT
i la 4 kil, de re,edinta
pl4eT, compusg din catunele :
Vlaici §i Cristefti, cu o populatie
de 725 locuitorT.
Are 2 bisericT, in fie-care cA
tun cite una : biserica din Vlaici
s'a fondat la 1841, avind de
ctitorT pe Voicu Diaconul i
Voica Diaconeasa, biserica din
Cristqti s'a fondat la anul 1877
de Ion Citg, Badea Cojocarul
§i alta; o coalg ; o moarg cu
aburT.
Suprafata comuneT e de 1250
hect.
LocuitoriT din cgt. Criste§ti
s'ad improprietgrit la 1864. El
ail: 45 cal i Tepe, 242 bol,
112 vaCr, 980 OI li 300 porcT.
Soseaua comunalg traverseazg
comuna de la N. la S., inlesnindu-T
comunicatia la N. cu
com. BArg§ti de-Vede §i BgrA§tide-CepturT,
iar la S., cu com.
Colone0.
La V. comuneT se aflg Dealul-
IzvoruluT, iar la E., un drum,
numit Drumul-BgjgnieT.

VLAICI 766 VLACA (JUDET)
E udata de Valea - Veditel,
Valea-CraiuluT, Valea-Rea si de
girlele Izvorul si Izvorasul (v.
a. n.).
Vlaici, sat, Cu 570 locuitorT, resedinta
com. rur. cu acelas nume,
pl. Vedea-d.-j., jud. Olt (v.
Vlaici, c )m. rur.).
Vla§ca, _Iraq', situat cam la mijlocul
latureT de S. a l'arel.
LimiteIe in 1778 erati : (Despre
E. cu jud. Dimbovita si
Ilfov, despre V. cu Argesul si
Teleormanul, despre S. cu Giurgiti
si Dungrea si despre N. cu
Dimbovita si Muscel (FratiT TunusliT,
Ist. Taril», pag. 117).
La 1828, zice Fotino, jud.
Vlasca, inainte de a se lua Giurgiul
de la TurcT, era vecin la
N. cu Muscelul si Dimbovita,
la E. cu /1fovul, la S. cu Poiana-GiurgiuluT
si Dungrea si la
V. cu jud. Teleorman.
AzT jud. Vlasca se limiteaza
ast-fe!: la S., cu Bulgaria, prin
talvegul DungreT, plecind de la
punctul unde se varsa apele Teleormanul
si Vedea in Dungre,
in josul apel, cale de 65 kil.
pana la satul Pruntul-Belulta ;
la V., cu jud. Teleorman, ur
mind cursul apelor Vedea si
Teleormanul si o limita conventionall
pana unde incepe sg se
reuneasca cu Argesul, la com.
elarul ; la N,, cu jud. Arges,
pana la com. Visina si de aci
cu jud. Dimbovita, mergind catre
E. pana la com. Cascioarele,
incepind din Corbi-Mari si avind
ca limita riul Arges. La E., cu
jud. My de care il desparte
riul Arges pana la catunul Falastoaca
si de aci hotarul Vatra
mangclirel. Comana, apor
hotarul intre Pruntul-Comana si
Pruntul-BeluluT, pana in Dungre,
unde se incepe limita de S.
Cea mal mare lungime a jude-
tulur este linia dreaptg dintre
Petrosani si Visina, adica partea
de V., de la Mutare la Podgorie,
de 99 kil. ; iar cea mal
mare latime este linia transversala
care pleaca din com. Mggura
despre Teleorman si l'ese
in cat. Falastoaca, despre Ilfov,
de 68 kil.
Are o suprafatg de 448810
hect.. si o populatie, dupg recensamintul
din Dec. 1899, de
200530 locuitorl. In 1859 jud.
avea 113759 locuitorT.
In judet sunt numaT RominT,
afarà de satele : Udeni, Draghinesti,
Iepuresti- SirbT, unde
se vgd SirbT. Pe malul Dungrei,
prin satele: Malul, Slobozia, Paraipani,
Gg.ojani, Bila, Sopirlesti
si Gurgueti, sunt multime de
BulgarT, dar carT azT nu se considera
de cit ca Romini ; mare
parte din el aii" uitat chiar limba
lor si nu maT pastreazg niel
portul bulgaresc.
ImpOrfireaadministrativd.La
1875, jud. coprindea 9 plasT si
anume : pl. Cobia, Gglasesti, Iz
voruluT, Grecilor, Orzarenilor,
Cilnistea, FrasinuluT, Hadivoia
si Baltel.
Avea 3 schele: Giurgiti, Slobozia
si Petrosani si 2 capitaniT,
infiintate la 1735 sub domnia
lur Mircea, una fiind la Hadivoia
si alta la Daia.
Dupa 1828, jud. Vlasca coprinde
si raiaua GiurgiuluT si
se formeaza divizia administrativa
ast-fel : pl. Ograzile, ca re-
§edinta in Corbi-MarT ; pl. Izvorul,
cu resedinta in Talpa ;
pl. Balta, cu resedinta in Noyací;
si pl. Marginea, cu resedinta
in Hadivoia.
Acum, jud. \T'asea e subimpartit
in 3 plasT : pl. Glavacioc-Neajlov,
cu 54 comune si
130 catune; pl. Cilnistea, cu 28
comune si 69 catune ; si pl. Marginea,
cu 29 com. si 52 cAt.
Orografie ,si idrografie.Jud.
Vlasca este unul din judetele
de cimp ale Mil; este insa
format de mal multe platourT
strabatute de miel valcele ; de
aceia are un aspect maT putin
monoton ca a altor judete de
cimp, ca Braila si Ialomita. Daca
incepem de la Dunare sg ne
suim catre N., la o distantg de
ro I 2 kil, de malurile Dunarer,
incep dealurile acestuT fluviti
cam paralele ca dinsul, avind
o inaltime de 35m,47 peste nivelul
Maxer, sad cu i rm,6r
peste inaltimea orasuluT Giurgid
(22m,88). Acest platod se intinde
de la E., din Frasinul, pgna
In jos de Ghizdarul, la V.; iar
spre N. merge pana in coastele
drepte ale vaieT alnistea.
De la Dungre la Uniste este
luncaDunareT, platoul dintre Gilniste
si coastele dealulul DungreT.
Cum trecem alnistea, judetul
e strabatut de mar multe Hita
si vaT; mal are inca cite-va platourl,
filtre care putem cita, pe
cel dintre Cilnistea si Glavaciocul,
si pe ce! dintre Neajlovul
si Drimbovnicul.
Cele mal principale val cu
riurT din judet, sunt : Valea riuluT
Arges, care o limiteaza in
mare parte despre Ilfov; Valea-
Neajlovulur, care vine din judetul
Arges si da in Cilniste; Valea
DrimbovniculuI, care vine din
Arges si da in Neajlovul la Vadul-Lat
; Valea-JirnovuluT, care
da in Drimbovnicul la Gratia; valea
Glavaciocul, care vine din
Arges si da in Cilniste la Crovul
; valea Cilnistea, care incepe
chiar din judet si da in Arges
la Falastoace; valea Clenita, care
vine din Arges si da in Vedea
la Magura ; valea Teleorman si
valea Vedea, care o limiteaza
despre judetul Teleorman si dar'
in Dungre in jos de Bujorul. Dunarea,
care o limiteazg despre

VLWA GUDED 767 VLAKA GUDED
Bulgaria, intra, din sus, in judet,
la Petropani pi rese la Pruntul-Belu
pi are in jtid. urmatoarele
insule: Batinul, Dinul, Mocanul,
Regalul, Lungul, Cioroiul, Ramadanul,
Sf. Gheorghe,i Costin.
Principalele dealurT sunt: Stoenepti,
FlAtepti, Onceasca, care
sunt d'alungul Dunarel, apoT dealurile
Argepulur, Cilnipter, Glavacioculur
pi Neajlovultd, cu magurile
: Gogo-pri, Toporul, Bila,
Luceanca, Darvapul, etc.
Cea mar insemnata cimpie din
judet este ainpia-BurnazuluI, la
V. er; apor vine cimpia Lunca-
Giurgiulur.
Baltr mar insemn ate : Petropani,
Petripul, Malul, Slobozia, Frasinul,
Baneasa, Gostinul, Pretrile,
Pueni pi Pruntul, toat: pe albia
DundreT.
Clima. Clima este foarte variatd
: vara,foarte calda (pe cimpia
BurnazuluT nicr o umbra salí adapost)
; iarna, rece pi bintuita de
crivat. In partea de N. a judetullir,
clima e mar putin asprd,
mar putin calda vara pi iarna
mar pazita de vinturr prin paclurile
intinse din plapile Neajlovul
pi Glavaciocul.
Productiuni. Jud. Vlapca este
considerat ca unul din cele maT
avute ale 'parir; terenul sati fertil,
mar cu seama in plapile Marginea
pi Cilniptea, produce Cu
abundenta cereale de o calitate
renumita, vin bun, iar baltile
contin pepte in abundenta. Statul
poseda in jud. 38 mopir,
aducindu-I un venit de aproape
r milion leT.
In pl4ile Neajlovul pi Glava_
ciocul sunt padurr intinse (mar
mult de 25cY oo hect., din care
61 padurr ale statulur, de 33000
hect). In aceasta parte cultura
tutunuluT, ovazuluT, inuluT pi cineper
se dezvolta bine. Catre
extremitatea jud. sunt pometurile,
precum : prunT (din care
loc. fabrica cantitati mari de
rachiu), vi inT, nucr, mar cu searna
in com. Vipina pi Obislavi.
Vil sunt pe o intindere de
vr'o 4500 hect.
Loc. posea (statistica din
1890): 37279 car, 428 asinT pi
catirr, 68122 bol pi bivolt, 202306
or, 7940 capre pi 52568 porcr ;
9895 stupr cu albine, 8o mori.
Totr loc. ati plugurr de fier. MapinT
de secerat sunt pe fie-care
mopie; mapinT de treerat, mal
mult de iso.
In satele : Baneasa, Frasinul,
Pueni, Pruntul, Gostinul pi in
alte sate din josul Giurgiulur,
se fac cantitatT insemnate de
rogojinT, carr se vind la Giurgiii,
Alexandria pi Bucurepti.
Pe malul DunareT, in orapul
Giurgiti, e o fabrica de fasonat
lemnele ce sunt aduse din Vilcea,
de pe valea Lotrulur, apoI
scobor pe Olt, pi pe Dunare.
La marginea GiurgiuluI se
fabrica carAmida pi olane.
Comerciuljud. e mar cu searna
acel de cereale, lemne pi vite,
care se transporta prin statiile
cailor ferate : Titu, Gaepti pi
Ghergani pi mar cu seamA prin
Giurgiti (port).
Cel mar insemnat mijloc de
schimb in acest jud., mal cu
seama pentru vite pi manufactura,
sunt bilciurile caer se tin
In diferite sate, la diferite epocr
ale afluid.
In judet se sin, in 17 localitatI,
30 bilciurTanuale pi anume :
La Giurgiti, 2 bilciurl cu obor
de vite: la SI. Petru pi Sf.
Maria ; la Fratepti : 9 Martie .5i
23 Aprilie ; la Arsache : 26
Iunie ; la DrAganepti : 25 Martie;
la Camineasca : 29 Iunie ;
la Strimba: 9 Martie pi 6 Au.
gust ; la Tamasepti : la Florir ;
la Vidra Furculepti : 21 Martie,
14 Septembre pi in toate Durninicele
; la Glavacioc : 25
Martie; la Buteasca: Duminica
Tomer, 29 Iunie, 25 Octornbrie
pi in toate Duminicile; la FrAsinetul:
9 Martie, 20 Iulie pi 8
Septembrie ; la Gratia : 20 Iulie,
14 Septembrie pi in toate
Duminecele ; la Corbi-Mari: in
toate Vinerile; la Adunati-Sirbenr
: 15 August ; la Ru,i-lur-
Asan : 23 Aprilie pi 20 Iulie ;
la Cirtojani : 23 Aprilie ; la
Uegi-Moptenr : 21 Mar, 24 Iunie,
6 August pi 8 Septembrie.
Cal: Calea ferata Bucurepti-
Giurgiti, avind in judet statiile:
Zmirda, Giurgirt, Fratepti, Baneasa,
Comana pi halta Gradiptea.
Artera mar principald a jud.
este Dundrea, pe o distanta de
65 kil., in partea de S. a jud. ;
ea l'usa nu serva de cit pentru
transporturr marr pi de la
anumite puncte precum : Petropani
pi Zmirda-Giurgifl.
Avem apor poseaua nationala
Giurgiti-Bucuregi, avind in Vlapca
o lungime de ' 45 kil., adicd
futre Giurgid pi podul peste Argep,
la CopAceni ; poseaua judeteana
Giurgiii-Alexandria, pana
din sus de Putineiti, la extrema
jud. despre Teleorman, pe o
lungime de 31 kit.; o posea judeteana,
plecind din Giurgiti la
Zimnicea pe malul Dunarer, prin
satele : Malul, Paraipanul pi Petro,ani,
in lungime de 24 kil. ;
poseaua jud. pe Valea Neajlovulur
ce vine din jud. Dimbovita
pi merge pe la Fundul-ParuluT
la Obedeanca, ramificindu-se la
Zadarnici, catre Bucurepti, prin
Malul-Spart pi avind o lungime de
52 kil. ; poseaua jud. pe valea
Clenita la V. judetulta; poseaua
e pe valea DrimhovniculuT ce
vine de la Vatap pi Tese pe la
Gratia la Obedeanca ; poseaua
dupa valea Gla%acioculur ce vine
pe la Merei-Letca-Noua pi rese
la Camineasca.
Judetul este aproape lipsit de

VLASCA (JUDET) 168 VLACA (JUDET)
posele in centrul luT, pe cimpui
BurnazuluT, pe la Topor
pgng in valea alni,tea.
Budgetul pe 1898-99: ze
eimI, 402830 ler, 79 banI, la
veniturI; 399172 la 30 banT,
la cheltuelt; drumurT, 379802 leT,
24 banT, la veniturr, 315578 leT,
la cheltuelY; spitalul rural Obedeni,
30581 leT, 5 banY ; casa
pensiunilor, 15850 leT la veniturI,
4500 leT la cheltuell.
Yustifia. Are : i Tribunal
de prima clasg, dependinte de
Curtea de Apel din Bucurepti,
o curte cu JuratT pi 3 Judecgtoril
de ocoale, i anume la
Giurgiil, la Vidra i la Clejani.
Spitale sunt : unul judetean in
Giurgiti i unul rural in Odobeni.
Instruclia. Are, in Giurgiil,
gimnaziil, o pcoalg profesional
de fete, 4 ,coale primare
urbane de bgetT pi 3 de fete ;
in comunele rurale, 127 pcoale
primare rurale mixte i 3 de
cgtun, frecuentate in 1899-900
de 4701 copit
Sunt 2 statiunT meteorologice :
la Giurgiii pi la Comana.
Cultul. Judetul Vlapca depinde
de Eparhia S-teT MitropoliT
a Ungro-Vlahiei, cu repedinta
In Bucurepti.
In anul 1890, se aflati in jade
t 83 parohil: 4 in comunele
urbane, 79 in comune rurale,
Cu 190 bisericT, deservite de
156 preoff i 136 cintgretT.
CatoliciT ají o bisericg cu
preot i I cintgret ; iar mozaiciT
aii 2 sinagoge.
Marca judetuluT este treT
stejarT2. Aceastg marcg pgng
la 188o servea pi pentru ora;
de la acea epocg orapul
schimbat marca (vezT Giurgit1).
Toatg partea judetuluT despre
N. pi E. a fost acoperitg cu
vaste pi seculare pgdurf de stejar;
numar cimpia Burnazulut,
despre judetul Teleorman, era
fgrg pgdurI ; pe acolo se putea
mica armatele de la anir 1400
Inapor ; numar pe acolo a putut
Romanit sg infiinteze punctele
de observatie, movilele carI
se maT vgd înc i azI.
Din istoricul judeplur.Prin
acest judet treceail hordele barbare,
d'a stinga DungreT, spre a
inainta in interiorul TgreT. Se
pare cg RomaniT inaintase contra
Dacilor pi a Getilor peste
Dungre nu prin Vlapca, ci maT
mult prin judetele din sus, pe
la Teleorman, Romanati, Dolj
Mehedinti ; e1 nu strgbgteati
Vlapca de clt in partea V. a
judetulta, pe la Petropani, pe
unde se vede urmele cetgteT
Reca.
Se poate ca Dungrea fiind
prea latg in josul acesteT pgrff,
sg le fi fost un obstacol,
multimea 1:d1Olor in albia DungreT
pi a pgdurilor, in interiorul
judetuluT, sg fi fost cauza
d el nu treceail de cit prin
partea de V., pi nu inaintail
de eh pe cimpia Burnazulta.
Chiar TurciT mal emití vedem
cg urmeazg acelap drum. Movilele
romane din cimpul BurnazuluT
lipsesc in pgrtile pgduroase
ale restu/uT judetuluT. Niel
un nume roman nu se aude In
aceste pgrtT ale judetuluT.
Se vgd pe alocurea, la Petropani,
Tgmgpepti i Talpa-Ogrgzeni,
urme de cetgtT, care se
zice a fi cetAtI romane.
La 1416, cind Sultanul Mahomed
se lupta contra luI Mircea,
ca pi la 1595, cind Sinan
venea contra luT Mihaiti, nu
trecea cgtre interiorul TgreT de
cit pe la StInepti, de acolo la
Stoenepti, apoT la Hulubepti
indatg ce trecea alniptea una
pe la Dgrg,ti, pe la Copgceni,
de ajungea la Bucurepti.
Pgng la 1840, drumul Giur-
giul- Bucurepti era pe /ocurile
nepgduroase i anume: pe la
Dgrgpti trecea Argepul ca sg
iasg la Hulubepti orl la Singureni,
ca sg treacg Neajlovul; de
acolo urma cimpul d'intre Cilniptea
i dealurile Giurgiil, de
epia oil la Frgtepti, orI la Stgnepti,
pe unde cobora In tunca
GiurgiuluT.
La 1850, s'a maT rgrit pgdurile
i drumul venea de la Vidra,
de aci trecea Argepul la FA14toaca,
apol prin pgdurea Comana,
Tepea la PietriIe, de aci
pe la Bgneasa cobora la Frasin
venea pe luncg la Giurgiti.
Pe la 1856, drumul a fost din
Bucurepti la Dgrgpti, unde trecea
apa Argqul, apoT a doua
poptg la Cgluggreni, a treia la
Padina, a patra la Daia, de aci
trecea pe la Putul-MiuluT, de
cobora in lunca GiurgiuluT, pe
la Daia, unde era a 5-a poptg.
La 186o, s'a inceput cea d'int'Uü
posea in jud. Vlapca, acea
nationall care pleacg din Bucurepti
pe la Copgceni, aluggreni,
Daia i Giurgirt.
La 1865, s'a inceput cel d'intija
drum de fier din Targ, intre
Giurgiil i Bucurepti, sub domnia
luT Vodg Cuza Alexandru I
pi s'a inaugurat mersul luT la
1867, sub domnia luT Carol I.
Pgng la 1829, repedinta judetulla
era la Ggepti. Dupa luarea
GiurgiuluI de la TurcT, s'a tre
cut repedinta judetulul la Giurgiti.
Pgna la acea epocg Vlapca
era impgrtitg in 9 plgpT, dupg
cum le l'Acuse Ipsilante, Domnul
TgreY, la 1775.
La 1829, erail in judet 4 mgngstirT
i anume : Glavaciocul,
Cobia, Cgscioarele i Comana,
cu ii metocurT, adicg : Babele,
Poenari, Lipgnepti, Capisgni, Hodivoaia,
Dala, Ggepti, Cgluggreni,
Podul-DoamneT, Cacaleti
pi Putul-TglpiI. (V. FratiT Tu-

VLA§CA 769 VLXDENI
nusliT, cIstoria Tdrei-Rominesti»,
pag. 177).
Vla§ca, cdtun, spre E. comuneT
Golfinul, pl. Oltetul-Oltul-d.-s.,
jud. Romanati, situat pe Valea-
TesluiuluT, aproape de hotarul
judetuluT, pe un teten inalt de
180 m. d'asupra nivelulta Märii,
la 31 kil. de Caracal si la 9
kil. de Bals. Are 350 locuitorT
si o bisericd.
VIAcheni, fost sat separat, care
cu satele Rasa- si Dudesti, a
format satul Dudesti, pl. Talomita-Balta,
jud. Ialomita.
Vladaia, com. rur. §i sat, in pl.
Cimpul, jud. Mehedinti, la 48 kil.
de orasul Turnul-Severin, asezatd
pe 2 miel' coline, separate de o
vale, cu maT multe izvoare.
Se mdrgineste : la E. cu com.
Prisdceaua ; la S., cu com. Drincea
; la V., cu com. Corldtelul ;
iar la N., cu com. Almdjelul.
Satul formeazd comund cu
satul Stircovita, avind peste tot
i8o0 locuitorT.
Are o bisericd si o scoald.
LocuitoriT posea : 88 plugurT,
181 care cu boT, 28 cdrute cu
cal; 6o stupT ; 900 vite marT
cornute, 68 caT, I000 oT .si 700
rimAtorT.
Are o osea care o leagd cu
soseaua Vinjul-Mare-Rogova-Severil'.
Ape: Pirlul-Fintinelor, care se
varsd in Drincea.
Vlädanul, deal, cu pAdure si livezT,
intinzindu-se in partea de
N. a com. Provita-d.-j., plaiul
Prahova, jud. Prahova, in formd
de semi-cerc, cdtre E. si S., formind
culmile: Mesteceni, Virful-
Poenei si Virful-Pietrel.
Din aceste dealurT se ramified
dealurile numite : Durda, Plaiul-
NisipuluT si Piatra - Neagulul.
Vlädanul (Muntele-), izvor de
apd sulfuroasd, situat sub munte,
In apropiere de gara Cimpina,
com. Prahovita-d.-j., pl. Prahoya,
jud. Prahova, apartinind
d-luT G. Gr. Cantacuzino.
Vlädäse§ti, cdtun, jud. Mehedinti,
pl. Motrul-d.-j., com. rur.
Cernaia.
Vlädeni, com. rur. i sat, in jud.
Ialomita, pl. Ialomita-Balta, situatd
intre comunele Gdita si
Chioara, pe tdrmul sting al BorciT,
pe mt:chea si coasta de
N.-E. a BdrAganuluT.
Are o suprafatd de t0000
hect., cu o populatie de 984
locuitorT ; o scoald mixtd ; o biseria,
cu un preot si dour dascälT.
Este proprietate a statuluI,
fostd pendinte de biserica Sf.
Ioan din Bucuresti si e arendatd
(1893-1898) cu 95000 lei.
Locuitori improprietdritI din
1864, sunt loo si din 1878, to.
Teritoriul comunei e udat de
Dundre si de bratele : Borcea
si Sdltava, precum si de lacurile
: Mocilna, Neagra, Pulia si
Mosia.
Vlideni, sat, in partea de N. a
com. Brehuesti (v. a. c.), pl.
Siretul, jud. Botosani, Cu o su-prafatd
de 1002 hect., si o populatie
de 1145 suflete.
Vlideni, sat, jud. Botosani, pe
Piriul-Vlddenilor si pe coasta
de E. a dealuluT Holmul, in
partea de V. a com. Rddeni
(v. a. o.), pl. Cosula.
Are o suprafatd de 1088 hect.,
din care parte acoperite cu pdduri,
si o populatie de 996 suflete.
Vlädeni, sat, pe mosia cu acelas
nume, jud. Dorohoid, pl.
Cosula, com. Corldteni.
Odinioard se numea Fandolica.
Are o populatie de 539 locuitori
si o bisericd, ziditd in
1868.
Proprietatea mosier a fost din
vechime a mdndstireT Voronetul
din Bucovina, datd de Stefan-
Vodd-cel-Mare, prin uricul din
io Martie 1485. MAndstirea a
stdpinit'o pAnd. in 1785, cind
se vindurd bunurile mAndstirilor.
(e Fond. Relig,» Pum., p. 99).
Are un iaz numit al-Borcei,
in sularafatd de 25 hect. 78 ariT,
continind peste si raer (vezT
Borcea sad Borolea, vale).
Riul Jijia si piriul Vladnicul
trec pe mosie.
DrumurT : acel de la Dorohoid,
ce vine prin Corldteni si
merge la Podul-Stamate, si acel
de la Vorniceni, care inerge la
Botosani, pe mosia Cdlugdreni.
Se hotdreste cu : Corldteni,
MateTeni, Nicsdni, alugareni,
Podul - Stamater Vorniceni si
Cozddreni.
Vlädeni, sliti,cor, jud. Dorohoiu.
VezT Piriul-Negru, sat, comuna
Dersca, pl. Berhometele.
VlAdeni, sat, in partea de S. a
com. 5ipotele (v. a. n.), pl. Bahluiul,
jud. Iasi, situat pe un podis,
pe malul drept al Niel si
pe cel sting al MiletinuluT, cu o
populatie de 461 locuitori.
Vradeni, sat, jud. Prahova, pl.
Tirgsorul, com. VlIdeniMArgineni.
Vlideni, stafie de dr.-d.-f, jud.
Iasi, com. 5ipotele, cdt. VIddeni,
pe lina Iasi-Dorohoid, pusd in
circulatie la 1 August 1896. Se
afld intre statiile Larga (10,6 kil.)
O 5oldana (8,8 kil.). Indltimea
d'asupra niveluluT Mdrir este de
42',29 Venitul aceste1 statiT pe
66700. M'arde Dfclionar Geograao. va. F: 97

VLADEN1 770 VLADEM
anul 1896 a fost de 27429 leT
si 70 banI.
Vlädeni, mo,sie a statuluT, pendinte
de manastirea Marginen',
jud. Prahova, arendata pe 1888 93
cu 19050 leT anual.
VIAdeni, pädure de sAlciT si plopT,
in insula Balta, jud. Ialomita, pl.
Ialomita-Balta, comuna Vladeni,
compusa din trupurile : Petroiul,
Bobul, SgItava, Sitele si Camberul,
cu 8o0 hect., din care 350
hect. imprastiate in mici,pilcurT.
Vlädeni-Märgineni, com. rur.,
jud. Prahova, pl. Tirgsorul, situata
pe malul girlelor Prahovita
si Cricovul-Dulce, la 18 kil. de
capitala jud. si la 8 kil, de a
plaseT.
Se tnargine;te la N. cu com.
Dirmonesti ; la S., cu com. Manesti
; la V., cu com. Baleni, din
jud. Dimbovita, si la E., cu Tirgsorul-Nori.
Se compune din catunele : Vladeni,
Coada-IzvoruluT si Zahanaua,
cu o populatie de 2600
locuitorT.
, Are o biserica, fondata la 1802,
si o scoala, infiintata la 1878.
Un numar de 238 locuitorT
s'al improprietarit la 1864, pe
mosia Vladeni, si 56 pe mosia
Coada IzvoruluT. ET ail : 400 boT,
250 vacT, 260 caT, 1300 oT, Too
capre, 800 porcT, 12 bivoli.
Pe iazul din Ola Prahova e
o pilla si o moara.
Suprafata com, e de 4100
hect.
Are 2 §osele : una spre Dirmonesti
si alta spre Manesti.
E udata la E. de riul Prahova
si la V., de riul Cricovul-Dulce.
Vläde§ti, com. rur., in jud. Covurluiti,
pl. Prutul, situata pe
malul PratuluT, la 52 kil. de Galati.
Se margineste la N.-E. cu
teritoriul com. Rogojeni si Oancea
; la E., Cu Basarabia, prin
11111 Prutul; la N.-V., Cu Baneasa
si Bujorul si la S.-V., cu Mastacani
si Firtanesti.
Teritoriul com, e udat de riul
Prutul si de baltile Maicasi si
Pascanul.
E formata din 4 catune : Roscan',
Vladesti (resedinta), Fascani
si Branesti.
Arco suprafata de 11251 hect.,
24 ariT, cu o populatie de 2013
locuitorT.
Afara de plugarie, locuitoriT
se mal ocupa cu carausia si pescuitul.
ET posea multe vite marT
si micT.
Are 4 bisericT : una in VIIdesti,
cu hramul Sf. VoevozI, a
doua in Roscani, c Adormirea Maice1
DomnuluT», zidita in 1827, a
treia in Branesti, cSf. VoevozT»,
zidita in 1848, si a patra in Pascani,
tot (Sf. VoevozT», zidita in
1843; 3 scoli: in Vladesti, inflintata
in 1865, in Roscani, zidita
in 1883, s! in Branesti.
Prin comuna trece calea judeteana
Galati-Falciti.
Vläde§ti, com. rur., jud. Muscel,
pl. Riurile, la S.-V. de Cimpulung,
situata pe ambele malurT
ale riuluT Bratia, 'filtre dealul
Runcul la E. si plaiul DraghineT
la V.
Se compune din 3 calme :
Vladesti-d.-s., Vladesti-d.-j., sati
Paminteni, si Prislopul si se margineste
la N. cu com.Aninoasa,
la S. Cu com. Golesti, la E. Cu
com. l. ote,ti si Capul-PisculuT
si la V. cu com. Badesti.
Are o populatie de 1450 locuitorT
; 3 bisericT si o scoala
mixta.
LocuitoriT posea : 41 caT,
1388 yací, 18 bivolT, 135 capre,
443 porcT, 1149 oT; 112
stupl.
In jurul comuneT sunt livezT
cu prunT si padurT populate cu
stejarT, fagT, aninT, mesteacanT,
paltinT si alunT.
Este strabatuta de 19 vilcele
si viroage, si de riul Bratia, care
o uda prin centru.
Un numar de 189 de locuitorT
s'el improprietarit la 1864.
Suprafata com, este de 1455
hect.
O osea comunala o leaga cu
Aninoasa la N. si Golesti la S.
Aceasta comuna, cit si comunele
: Cotesti, Rete voesti, Mihaesti
si TigAnqti, dupa cum
se constata din hrisoavele aflate
In A rchivele statuluT, ail existat
inainte de secolul al XVI-lea.
Vlade§ti, com. rur., jud. Vilcea,
pl. Ocolul, compusa din 2 catune
: Dosul si Vladesti.
Este situata pe Ritnnicul, la
5 kil, de resedinta judetuluT si
la 4 kil. de a plaseT.
Se margineste la E. cu orasul
Rimnic,. la V. cu com. Pauneti,
la N. cu com. Bogdanesti
si la S. cu Ocnele-MarT.
E brazdata de dealurile: Crucer,
Alimanul, Urzicarul, Pieasa
si Frustulesti si udata de
vaile: PluteT, UrsuluT, Turburea,
Glimboaca, Nasintocul, Limpedea.
Are o populatie de 1226 locuitorr;
2 bisericT, din care una
fondata la anul 1718 de familia
Vladescu (din care se trage
si generalul Mateiil Vladescu);
o scoala.
LocuitoriT, afara de agricultura,
se mal' ocupa cu olaria,
dulgheria, rogojinaria si dogaria.
ET ati 8 caT, 13 capre, 230
bol', 311 vacT, 176 of si 328
pora Parte sunt mosnenT, parte
improprietaritT la 1864.
Pe riul Rimnic, in raionul comuneT,
sunt 2 morI de macinat.
Vläde§ti, sat, Cu 40 familiT, jud.

VIIDEM 771 VIADULENI
Arges, pl. Topologul, com. rur.
Cepari-Birsesti (v. a. n.).
Vlädeqti, sat, resedinta com. cu
acelas nume, pl. Prutul, jud.
Covurluiii, Cu 532 suflete si 131
case, o bisericg si o scollg. (V.
VIldesti, com. rur.).
Vläde§ti, com. rur. si sat, in jud.
Tutova, pl. Simila, spre N.-E.
de Birlad, pe piriul Horoeta.
Satul formeazg com. cu cgtunele
: Cgpuseni, Limboesti si
Corlgtesti. .
Are 245 locuitorT si 59 case ;
o scoalg mixtg ; 2 biserid.
Teritoriul com, este in multe
locurT mlgstinos, producind stuh
si papurg. Se cultiva viea pe o
suprafatg de 2925 hect., iar livezile
Cu prunT ocupg o suprafatg
de 825 hect.
Vläde§ti, sat, resedinta com. rur.
cu acelas nume, pl. Ocolul, jud.
Vilcea, Cu o populatie de 686
locuitorT.
Prin centru este udat de Hui
Rimnicul si de vgile : Ursul, Turburea
si Racovita, care se varsg
in riul Rimnicul (V. VIgdesti,
com. rur.).
Vläde§ti, fost sat, in com. Preotesti,
jud. Suceava, la gura piriuluT
Cu acest nume.
Vläde§ti-de-Sus, sat, com. rur.
VlIdesti (v. a. n.), pl. Riurile, jud.
Muscel, in partea de N. a com.
Riul Bratia trece prin mijlocul
satuluT. Pe el sunt 2 morT.
Are o populatie de 463 locuitori
si o bisericg, ziditg la
1657.
Vläde§ti-Pärnintenl, sat, cu 663
locuitorT, resedinta com. rur. V1gdesti,
pl. Riurile, jud. Muscel,
spre S.-V. comuna. (V. Vlgdesti,
com. rur.).
Vlädia, sat, in jud. si pl. Tutova,
com. Plopana, spre S de tirgusorul
Plopana, litiga satul Bungeni,
cu care formeazg un singur
trup. Este format la 1879, prin
improprietgrirea insurgteilor.
Vlädiceasca, mqie a statuluT,
In jud. Ilfov, pl. ZnagovnluT,
pendinte de Mitropolie, arendatg
pe 1894-95, impreung cu Va,lea-CgpitanuluT,
Cu 22100 leT anual.
Are si o pgclure mare, futre
valea ZnagovuluT si valea Pociovalistea.
Vladiceni, sat, In jud. Iasi, pl.
Codrul, com. Buciumi, asezat
intre dealurile : Vlgdiceni si Murgul,
printre care curge piriul
VIgdiceni. Este maT mult o podgorie.
Are o suprafatg de 612
hect., cu o populatie de 342
loc. ; o bisericg, ziditg la 1803..
VlAdiceni, sat, in jud. Neamtu,
pl. de Sus-Mijlocul, com. Bgrggoani.
Are 376 suflete ; o bisericl
; 2 morT.
Vlidiceni, parte din satul Ivgnesti,
din stinga piriultif Chetrosul.
(V. Ivgnesti, pl. Prutul,
jud. Fglciri).
Vlidila, com. rur. si sat, in jud.
Romanati, pl. Ocolul, situatg in
apropiere de soseaua si unja ferata
Corabia.Caracal, la 12 kil.
de Caracal si la 25 kil. de Corabia.
Altitudinea : 124 m. Are
o populatie de 1160 locuitorY ;
o bisericg, cu hrarnul Sf. Nicolae,
clgditg la 1765 de locuitorT
; o scoalg.
Vlädinul, insulli in Dunlre, jud.
Rornanati, com. Hotarul, cu 8o
pog. patita-e.
Vlädnicelele, sat, cu 91 locuitorr,
jud. Roman, plasa Siretul-d. s.,
com. Stgnita, spre S.-E. de satul
Stgnita si la 3 kit, de el.
Vlädoiul, catun, apartinind com.
Cerngclia, plaiul Vulcan, jud.
Gorj, situat pe dreapta CerngdieT
si la E. com. Novaci.
Are o suprafatg de 1170 hect.
si 4t4 locuitorT. (V. Cerngdia,
com. rur.).
Vläduceni, sat, com. rur. Pgusesti-Mgglasi
(v. a. c.), plaiul Cozia,
jud. Vilcea.
Are o bisericg, fondatg la 1744
de Onisifor Monah Vlgduceanu.
_
Vräduleasca, sat, in jud. R.-Sgrat,
pl. Marginea.d.-s., cgt. com.
Gologanul, asezat in cimp, la 6
kil. spre S. de cgt. de resedintg ;
are 40 hect., cu 83 locuitorT.
Vläduleni, com. rur.-si sat, jud.
Gorj, pl. JiuluT, la N. comuneT
Bglteni, pe párteá stingg a Jiu-
10, d'alungul soseleT nationale
Filiasi-Pietrosani.
Are o suprafatg de 460 hect.,
cu o populatie de 779 suflete ;
o scoalg ; o bisericg de lemn,
fondatg de locuitorT, in 1876,
deservita de I preot si 2 cintgretT.
LocuitoriT posedg : 50 plugurT,
1 so care cu bol §i vad, To cgrute
cu ce, 563 vite mad cornute,
35 cal', 631 o1 si capre si
270 rimgtorT.
Soseaua nationalg Filiasi-Pietrosani
o pune in leggturg la
S. cu Bglteni, iar la N.-V. cu
Moi.
VIAduleni, catun de E. al com.
Osica-d.-s. (v. a. n.), in S.-E. pl.
0/tetul-Oltul-d -s jud.Romanati,
asezat pe soseaua Corabia-Riul-
VaduluT si fina linia feratg Caracal-R.-VilceT,
care aci are o
statiune, la 15 kil. spre N. de

VLXDULENI 772 VOD X-CA ROL
Caracal, i in n'are apropiere de
Oltetul. Are 351 de locuitorr ; o
moarg cu aburr si o bisericg
(1854). In partea de E. a satulur,
in valea °hulla, se intinde
o pgdure.
Vläcluleni, stalie de dr-d.-f.,jud.
Romanati, plasa Oltul-d.-s., com.
Osica-d.-s., zis g Osica Mare,
pe unja Piatra-Corabia, pusa
circulatie la i Aprilie 188? Se
afla intre statiile Piatra-Olt (14,4
kil.) si Romula (10,7 kil.). Ingltimea
d'asupra niveluluT MgriT
de 95m,72. Venitul acester statir
pe anul 1896 a fost de 43432
ler, 45 banY.
VIAdule§ti, sat, jud, Arges, pl.
Oltul, com. rur. Ursi (v. a. n.).
Vladule§ti, cettun, la 4 kil., spre
S.-E. satulur Dedulesti, judetul
BrAila, la stinga C. F. Brgila-
Vlficiuta, sat, cu 90 locuitorY, jud.
Arges, pl. Cotmeana, pendinte
de com. rur. 5erboeni (v. a. n.).
Vladute§ti, mahala, com. rur.
Turcesti, pl. Oltetul.d.-s., jud.
lacea. Cade la S. comuneT
este udatg de riul Tiriia, de Valea-CiineluT
si de Lespedea.
VlAicule§ti, sat, jud. Ialomita,
pl. CimpuluT, com. Artari, situat
la I kil. spre N.-V. de satul
Artari, resedinta comuner.
(V. Artari, com. rur.).
Vrängäre§ti, sat, com. rur. Cimpul-Mare,
pl. Oltul-d.-s., jud. Olt.
Vläscuta, sat, jud. Arges, plasa
Cotmeana, com. rur. Hirsesti
(v. a. n). Se compune din 2
cgtune : Vlgscuta - din - Deal si
VlIscuta-din-Vale, cu 424 lo-
cu ito rr.
Vläscuta-din-Deal. Vezr VIgscuta,
jud. Arges.
Vläscuta-din-Vale. Vezr VIgscuta,
jud. Arges.
Vlasia, ptriii, jud. Ilfov. Izvoreste
din pl. Znagovul, i dupg
ce trece pe la N. de com. Balotesti
i Cgciulati, isT impreung
apele cu Pociovalistea la CgIdgrusani,
spre N. de cgt. Gradistea,
si se varsg in riul Talomita,
la E. de Ferbinti.
Apa lur este micg i pling de
stuf; are insg o multime de iz
voare. Intre acestea, sunt 3 Cu
ape minerale : Fintina-de-la-Salcia-Trgznitg,
Fintina-de-la-Vale a-
Moaser i Fintina-CAluggrulur.
fiddure, la N. jud. Ilfov,
pl. Znagovul, una din pgdurile
cele mar marT din Targ. Este
coprinsg intre Valea-Znagovulur
la N., Pociovalistea la S., pgdurea
Vlgdiceasca la E. si Pgduroaica
la V.
Aci tilhgreari TiganiT din Tia,
cgbesti, TigAne§ti i Poenari, de
unde zicgtoarea: (Furg ca in
Codrul Vlgsier».
Are lemne de constructir. Arborde
ce predoming in aceastg
pgdure e cerul de cea mar bung
calitate. O parte din pgdure se
exploateazg sistematic.
Vliísine§ti, com. rur. i sat, in
jud. Dorohoiti, pl. Baseul, pe
mosia cu acelas nume, pe laturea
dreaptg a piriulur Baseul.
Are o populatie de 160o suflete.
Proprietatea mosier este a erezilor
defunctulur Iosif Uhrinovschi.
Mar inainte a fost a
defunctulur Colonel Stratulat, coboritor
din vechea familie a lur
Stratulat, care pe la 1693 a fost
Pgrcglab de Roman si boer de
credintg al Domnulur, cum re-
zultg din hrisovul din acel timp
al luT Constantin Duca-Vodg.
Are o bisericg, cu hramul
Adormirea, micg, ziditg in i8o0
de catre Marele Logofa't Anastase
Basotg ; o scoalg.
Vite sunt : 670 vite marT cornute,
16o° or, 150 caT si 113
pord.
Drumurr : acel de la Sgveni
si 5tiubeieni ce merge la Stefgnesti,
si acel de la Vicoleni,
si care duce in jos la Iasi, pe
Jijia.
Mo$a se. hotgreste Cu:Baseul,
Sirbi, Hgnesti, Vicoleni,
Stiubeieni i Sgveni.
Vocote§ti, sat, in partea de N.-
V. a coin. Mogosesti, pl. Stavnicul,
jud. Tai, situat pe podisul
satulur Vocotesti.
Are 182 /ocuitorr; o bisericg,
fondatg la 1830; o moarg de apl.
Vodi-Carol, com. rur., jud Teleorman,
in partea de N. a
plgsir ClImgtuiul, situatg intre
com. Cirligati i Dorobantul, pe
valea CgImgtuiulur, pe coasta
dealulur din stinga acesteT v11.
S'a format de la anul 1880
incoace in urma improprietgrirer
insurgteilor pe mosia statulur
Dorobantul, din care flcea parte
teritoriul actual al comuneT. Este
inconjuratg din toate pgrtile de
micr dealurr si de pgdurea staeDorobantul,,
i udatg de
nul Cglmgtuiul, in partea de E.
si S.-E.
Are o populatie de 1284 suflete
; o scoalg mixtg ; o bisericg,
ziditg de locuitorr, cu I
preot i I cintgret ; o moarg
cu aburr.
Vite : 230 car, 910 vite cornute
marr, 1567 vite cornute
mid i 304 porcr.
Un numgr de 239 locuitorr
improprietgrit la 1864, pe
1195 hect.

VODITA 773 VOINEASA
Pe apa almatuiulur sunt mar
multe gradinr de zarzavat.
Vodita, fasta maneYstire, jud. Mehedinti,
la impreunarea aper Vodita
cu piriul Sfinta, in com.
rur. Virciorova, pl. Ocolul-d.-s.
S'a construit, se zice, de Sf.
Nicodim.
Voetesti, com. rur., jud. Gorj,
in partea de N.-E. a plaper Ocolul,
situata pe coline pi pe un
deal, spre V. de com. Glodeni.
Este formatg din 2 cgtune
Voete,ti-din-Deal, care mal coprinde
o mica mahala numitg
Bgltoci, pi Voetesti-din-Vale, cu
mahalaua Cinepepti.
Are o suprafatg de 338 hect.,
cu o populatie de 1025 suflete ;
o pcoalg, construitg in anul 1876
pi 4 bisericr Cu 2 preotl pi 2
cintgretI, fondate : una in anul
1724, una in 1780, una in
1804,
186o.
iar a patra reparatg la
Locuitorir posedg : 45 plugua,
74 care cu bol; 689 vite
marl cornute, 32 cal, 883 or,
580 rimAtorT,
stupl.
157 capre i 45
E udatg de apele : piriul Amaradia,
piriul Inoasa, Piriul-cel-
Mare pi Valea-Gruiului, afluentr
al Amaradier pi de piriul Glodul,
din catunul Voite,ti, care se
se varsg in Amaradia, se aflg
2 izvoare, unul in dreapta pidula,
continind apa. sgratg, ,i
cel-l'alt in stinga, continind apg
feruginoasa.
Comunicatia se face prin posele
comunale, poseaua vecinalg
de la Glodeni-Bglanesti pi
alte drumurr ordinare.
Voetesti-din-Deal, diluir, la E.
com. Voetepti, pl. Ocolul, jud.
Gorj.
Are o suprafatg de 183 hect.,
pi 515 locuitort (V.Voite,ti, cotn.
rur.).
Voetesti-din-Vale, catan de repedintg
al com. Voete,ti, pl.
Ocolul, jud. Gorj, situat pe coastele
dealulur Voeteliti ,i sub catunul
Voetepti din-Deal.
Are o intindere de 155 hect. ,i
5 lo locuitorI. (V. Voete,ti, com.
rur.).
Voetinul, com. rur., in jud. Rimnicul-Sarat,
pl. Marginead.-s.,
pe piriul Cotatcul.
E apezata in mijlocul judetulur,
la 12 kil. spre N.-E. de orapul
Rimnicul-Sgrat pi in partea
de S. a plapeI, la 14 kil.
de com. Planepti, repedinta plaper.
Se invecinepte cu : Sihlele, la
7 kil.; Bogza, la 8 kil.; Bale,ti
o Puepti, la 9 kil.
Se marginepte la N. cu Sihlele
pi Bogza; la E cu Bglepti;
la V., cu Slobozia ; la S, cu
5tubeiul si Rimnicul-Sgrat.
Piriul Cotatcul o udg la N.,
pi formeazg balta Voetinul sail
Robescul.
Are o suprafata de 2465 hect.,
cu o populatie de 850 suflete ;
o bisericg, cu hramul Adormirea
Majar Domnulur, ziditg in
1808 de Asanache Robescu, cu
I preot, 1 cintaret pi un para-
varsg tot in Amaradia. Putin cliser ; o pcoall.
mal sus de mide acest pirid Locuitoril pose3g : lo 1 plu-
gurI, 1 maping de semanat, 1
de secerat ; 480 bol, 401 vacr,
30 cal', 92 lepe, 1784 or pi 122
rimgtorr.
Clil are: calea feratg Ritnnicul-Focpani
; drumurr : spre Bogza
; spre Sihlele; spre Bglepti ;
spre Stubeiul pi spre Rimnicul-
Sgrat.
Voiee§ti, com. rur., jud Vilcea,
pi. Oltul-d.-j., compusg din 2
catune : Voice,ti- din - Deal, pi
Voicepti-din-Vale. Este situatd
pe valea Oltulur, la 70 kil. de
repedinta jud. pi la 3 kil, de a
plker.
Se invecineste la E. cu 01tul,
la V. Cu mosia Episcopia
pi 5erbAnqti (proprietate a
Eforiei), la N. Cu Deleanca pi
la S. Cu Strgchineasca pi Serbanepti
Parte din mopia Deleanca
pi toata Strachineasca
s'al', vindut in loturl la locuitorT.
E udatg de vaile Dobru,a,
Putreda pi Pesceana.
Are o supra fatg de 65o hect.;
o populatie de r000 locuitorI ;
3 bisericr, una fondata la anal
1800 de Ceau, Dutu, alta de
Mateiu Podarul, la 1839, ;ti a
treia de Ionitg. pi Dumitru Dut
descu, la anul 1827; 3 morI
pi o pcoalg.
Locuitoril sunt parte mosnenr,
parte impropi ietgritT la 1864,
pe mopiile mopenilor pi pe mopiile
Deleanca pi Strgchineasca.
Er ail: 80 cal, 200 bol', 18o
vacr, 40 capre §i 1500 oT.
Voicesti, sat, jud. Argep, pl. Loviptea,
com. rur. Salgtrucul (v.
a. n.).
Voicesti-din-Deal ,i Voice§tidin-Vale
sate jud. Vilcea, pl.
Oltul-d.-j., cont. rur. Voicepti.
Voieulesti, sat, jud. Argep, pl.
Topologul, coin. rur. Ciutepti-
Cazanepti (v. a. n.).
Voiculesti, sea, jud, Arges, pl.
Oltul, com. rur. Stoicepti-Plepoiul
(v. a. n.).
Voineasa, sat, jud. Vilcea, plaiul
Cozia, com. rur. Malaia, situat
pe riul Lotrul, la 58 kil. de comuna
Olgnepti, repedinta plaiulur.
Are 280 locuitorr pi o bisericg
cládita de mopnent

VOINEASA 774 VOIVODA
Voineasa, risa. Izvore,te din muntele
Piatra-Catane, curge de la
N. spre S. i se varsa pe stinga
riuluI Lotrul, aproape de satul
cu acela, nume, jud. Vilcea.
Voineasa-Mare, cdtun, cu too
locuitorT, jud. Romanati, pl. 01tetul-Oltul-d.-s.,
com. Rusane,tid.-s.,
situat lingg riul Oltetul, la
23 kil. de Caracal i la 8 kil.
de Bak.
Voineasa-Mick cdtun, jud. Romanati,
pl Oltetul-Oltul-d.-s , comuna
Rusane,ti-d.-s. (v. a. n.),
situat filtre Tesluiul i Oltetul,
la 8 kil. de Bak.
Voineasca, treedtoare §i pichel
de gran:A despre Transilvania,
jud. Arge,, pl. Lovktea.
Voineasca, corp de 1300 hect.,
din mo,ia Vikoara, judetul Teleorman,
plasa Calmatuiul-Margin
ea.
Voinescu, sat, jud. Falciti, pl.
Prutul, in partea de N.-E. a comune
Stanile,ti, pl. Prutul, situat
pe ,esul dintre riul Prutul
apa Prutetuld, pe o suprafata
cam de 700 hect., cu o populatie
de 55 suflete.
Voine§ti, com. rur., jud. Dimbovita,
plaiul Ialomita-Dimbovita,
situata pe cimpie, la 28 kil. spre
N.-V. de Tirgovi,tea, pe ,oseaua
jud. Tirgovi,tea-Cimpulung i pe
lunca maluluT sting al riulur Dimbovita.
Se invecine0e: la E. cu Pietrari,
la V., cu Cinde,ti, la N.,
cu Gemenea i la S., cu Priboiul.
Se leaga cu com. Gemenea
prin ,oseaua judeteana
Tirgovktea-Cimpulung, iar cu
cele-Falte prin drumurI ne,ose-
I uite.
In raionul com, se afla Piscul-
Voine,tilor, riul Dimbovita i piriul
Burlane,ti, pe care este un
pod.
Se compune din doua catune :
Voine,ti i Burlane,ti, cu goo locuitorI.
Are doug bisericT ; o ,coala ;
doua morr.
Se face erg anual la 8 Noetnbrie
qi la Florir.
Voine§ti, com. rur., jud. Ia,i, situata
pe val i dealurT, formata
din satele : Voine,ti, Schitul-
Stavnicul, Slobozia i Lungani.
Are o suprafata de 9769 hect.,
cu o populatie de 2155 locuitorI
; 4 bisericI, cu i preot
3 cintaretY ; o ,coala.
Vite : 1593 vite marT cornute,
1548 e, 3 capre, 140 caT, 18
bivolI i 217 rimatorI.
Terenul comune e foarte acdentat
i cea mal mare parte cu
prinde dealurT, acoperite cu padurI,
din care se exploateaza
lemne.
Prin mijlocul comuneT trece
,oseaua judeteana de la Ia,i, care
se leaga cu Romanul in partea
despre S.
Voine§ti, com. rur., jud.
plaiul Dimbovita, la 4 kil. spre
N. de Cimpulung, situata pe
malul sting al riuluT Tirgul. Se
compune din 2 cgtune Raceni
Valea-FoaieI i se margine,te
la N., cu com. Lere,ti, la S.,
Cu orapl ampulung i Mataul,
la E., Cu com. Valea-Mare i la
V., cu Bughea.
Are o populatie de 1190 locuitorr;
2 bisericr; o qcoala mixta;
o moara i o piva.
LocuitoriT posea: 50 cal', 500
bol i vad, 6500 oI.
Riul-TirguluT uda partea de
V. a com.
Voine§ti, sat, jud. Dimbovita, pl.
Bolintinul, com. Crovul.
Voine§ti, sat, re,edinta com. cu
acela, nume, jud. Ia,i, pl. Sta vnicul,
situat la poalele dealuluT
Voine,ti.
Are 1120 locuitorT ; o biserica,
zidita la 1832, de proprietarul
Enachi Negruti, cu i preot
2 cintareff; o ,coala.
Prin mijlocul satuluT trece ,oseaua
judeteana Ia,i-Roman.
Satul, impreung cu Slobozia,
formeaza mo,ia Voine,ti, pe o intindere
de 7391 hect., acoperita
cea mal mare parte de padurT;
este proprietatea farniliel Negruti.
Vite : 895 vite marT cornute,
1221 oT, 3 capre, 81 caT, 18
bivolf i 131 rimatorT.
Voine§ti, sat, jud. Vasluiti, pl.
Stemnicul, com. Buhae,ti, a,ezat
pe ,esul cu acela, nume,
pe o suprafata de 304 hect,, cu
290 locuitorT.
Voine§ti-Boere§ti (CArtiba§i),
sat, cu 249 locuitorf, in jud.
pl. Tutova, com. Voine,ti.
Voine§ti-Räzä§i, com. rur. i sat,
in jud. Tutova, pl. Tutova, spre
N.-V. de Birlad. Satul formeaza
com. cu cat. Voine,ti-Boere,ti,
Bance,ti, Garde,ti i Fundatura-
Voine,ti. Are 708 locuitorT ; 2 biserie
; o ,coala; o moarX cu vaporI.
Pe teritoriul com., foarte
deluros, sunt 2650 hect. vil'
775 hect. livezI cu prunT.
Voinige§ti, cdtun, com. rur. Bale,ti,
jud. Gorj, pl. Ocolul-Vulcan.
Voivoda, com. rur. i sat, la
V. pla,eI Calmatuiul-Marginea,
jud. Teleorman, intre vaile unde
se impreuna riul Calmatuiul cu
Urluiul, a,ezata parte pe dealul
despre E., pe Calmatuiul, parte
in vale, pe luna., la 24 kil. de
re,edinta judetulta, 21 kil. de

VOLINTIRETTI 775 VORNICENI
Alexandria i 29 kil. de Zimnicea.
Se invecine§te la N. cu cat.
Mo§teni-Furculepi, la N.-V. cu
cgt. Secara al com. Ologi, la
S. cu teritoriul com. Piatra, la
E. cu parte din mo§ia Piatra §i
la V. cu parte din domeniul
Turnul.
Are o populatie de 855 suflete
; o §coalg mixtg ; o bisericg;
2 MOT.1.
Intinderea comuner este de
2500 hect.
Locuitorr improprietgritI
1864 sunt 127, pe o intindere
de 928 hect. Vil sunt 65 hect.
Vite: 310 cal% 514 vite cornute
marT, 1537 vite cornute
miel §i 182 porcr.
Se leagg cu cgt. Secara prin
o osea vecinalg ì un pod de
lemn peste Calingtuiul, la S. cu
comuna Piatra i la N. cu com.
Furcule§ti prin §osele vecinale
impietrite. Din cgt. Secara, §oseaua
vecinalg intra in calea nationalg
Turnul-Alexandria.
Satul Voivoda este dintre cele
mal vechr. Pang la 1845 a fgcut
parte din plasa care se numea
Marginea-d.-s.
Volintire§ti, sat, CU 430 IOCUi10/1
§i o bisericg, in jud. Roman, pl.
Siretul-d.-s., com. Hele§tieni, pe
malul sting al riulur Siretul. Este
cel mal despre N. sal al judetullir.
Pe aicr ilusa 111.11 Siretul in
jud. Roman.
Voloiacul, com. rur. i sat, in pl.
Motrul-d.-j., jud. Mehedinti, la
42 kil, de ora§ul Turnul-Severin,
Satul formeazg comung cu satele
: Lacul i Valea-Bung. Este
situat pe vale. Se marginqte :
la E. cu comuna Strehaia ; la
S. cu com. Sglatrucul ; la V. cu
com. Ruptura; iar la N. cu com.
Cernaia.
Are 1700 locuitorr ; o biserica
Cu I preot i 2 cintgretr ; o
Locuitorii posedg : 72 plugurr,
¡29 care cu bol', 12 CgrUte Cu
cal; 6o stupI ; 700 vite marY cornute,
38 car, 68o or, i 480 rimgtorr.
Prin aceastg comunI trece
§oseaua Strehaia-Voloiacul-Ruptura-Degerati-Pruniwri.
Cimpia Hu,nitel se intinde in
com, pe ambele malurr al piriulul
Hu§nita. Este foarte productivg.
DealurT : Dealul-Laculur, Dealul-Voloiaculur
§i Dealul-Vger-
Bune, acoperite parte cu
parte cu livezr de padure.
VAN Valea-Voloiaculur, strgbatuta
de piriul Cotoria.
Pirae : piriul Hupita ce o uda
In partea de S., piriul Cervenita,
piriul Cotoroia i piriul Valea-
Buna.
Voloseni, sat, care se mar nuinqte
Bogdan i Cantimir, la
S. com. Epureni, pl. Prutul, jud,
Falciil, la 8 kil, de satul de re-
§edintg, aezat pe valea Voloseni,
cu o populatie de 144 loc.
Din vechime a existat un sat
tot cu acest nume, de la care
mo§ia s'a numit Voloseni, dar
s'a desfiintat, nu se tie de ce
cind.
Se tie numal cg pe timpul
lul Stefan Toma-Vocla, satul
Voloseni facea parte din ocolul
Stgnile,ti. Toma-Vocla a vindut
acest sat lul IonaFu Cehan,
pentru 6 cal i 200 galbenr ungure§tr.
In un hrisov dat de Vasile
Lupu la 1653, pentru Voloseni,
se zice cl a nniluit cu el
pe Vel-Logoltu Racovitg Cehan,
tcare sat l'a tinut acel cine neertat
Stefan Sardariul, §i acel
sat a fost de mar inainte de
vreme a luI Ionacu Cehan, ce
a fost unchiti D-sale Racovitg-
Vel-Logofgt».
Logoratul Racovitg stapinea
Stanile§ti, i de atund Voloseni
intrunit cu Stgniiqti.
Earà dupg ce a devenit a Episcopie,
s'a incorporat la mo§ia
tirg,ulur, ne mal existind satul.
Dupg secularizarea averilor mgnastire§tr,
a devenit proprietatea
statulur, pe care fIcindu-se improprietgrirT
in 1878 s'a infiintat
satul Voloseni, dupg numele mo-
Oer.
Volo§cani, ditun, cu 349 locuitorr,
com. Vidra, pl. Vrancea, jud.
Putna, pe malul sting al Putner,
la confluenta el cu piriul Vizantia.
Volovätul (Manoleasa-Volovätul),
sat, pe mo§ia cu acelaT
com. Manoleasa, pl.
jud. Dorohoiii, la care
este alipit §i Hriteni-Stroicr, cu
290 suflete, aezat intre Prutul
i piraiele : Volovatul i Novacul.
Drumurr : acel de la Rgclguti
ducind la Steflne§ti ; acel ce
merge la Botopni pe lingg Avrgmeni,
i prin Sgveni sail prin
Borolea la Hanqti i acel ce
merge la Dorohoiii prin Flondora,
pe la Avrgmeni i Sgveni.
Mo0a se hotgre§te cu Prutul,
Zahoreni, Boldul i Hriteni.
Localitatile insemnate sunt :
Valul-TraianuluT, Sirul-Movilelor
§i
Vorniceni, com. rur. i sat, in
jud. Dorohoiti, pl. Bwul. Are
o populatie de x885 suflete;
o bisericg cu hramul Sf. Dimitrie,
cu 2 preotI, 2 cintAretT
2 pXlImarY, micg, facutg din
lemn la 1821 de locuitorir satulur;
o coalg.
Proprietatea moger in vechime
a fost a Mangstirer HomoruluI
din Bucovina, pe care
a staptnit'o pang in 1785, eind

VORNICENI 776 VRANCEA
s'a vindut; apor a devenit a
marelur Visternic Iordachi Roseti
Roznovanul, al cara nepot
o vindu.
DrumurT : acel de la Sgveni
la Dorohoiu, acel de la Rgdguti-
Darabani la Botosani si acel ce
merge la Herta.
Mosia se hotgreste cu : Balinti,
Stiubeieni, Borzesti, Ha-
;Tima, Tgutesti, Vladeni si Cordgreni-Gafencu.
Vite: 1063 vite mar cornute,
2522 01, 178 caT si 220 porcr.
Locuitorir ata' 60 stupr.
Vorniceni, s'alíe de dr.-d.f., jud.
Dorohoití, pl. Baseul, com. Burzesti,
pe unja Iasi-Dorohoiil, pusg
In circulatie la i Iunie 1896.
Se aflg intre statiile Ungureni
(119 kil.) si Cazasul (107 kil.).
Ingltimea d'asupra nivelulur MariT
de 98',64. Venitul acestel
statiT pe anul 1896 4 fost de
13991 ler, 70 batir.
VorniculuI (Fundul-), ceïtun,
al com. Giuvargsti, pl. Balta-
Oltul-d.-j., jud. Romanati. (VezT
Fundul-Vorniculur.)
Vorona, nandstire de cdlugdri,
pe mosia statulul Vorona, in
pgdure, in partea de E. a com.
Poiana-Lnngg, pl. Siretul, jud.
Botosani, intretinutg de stat si
avind 30 calugarT.
Aceastg mangstire se zice ca
s'a fondat pe la anul 1600 de
niste cgluggrT RusT, cu. ajutorul
hatmanulur Ilie Hora.
Are 2 bisericT in ograda m'Angstirer
si una la cimitirul cglugarilor.
Una din bisericr, din curtea
mangstirei, cu hramul Nasterea
Maicer DomnuluY, care e cea
d'intal ziditg, a fost reziditg din
piatra la 1835 de Arhimandritul
Rafail, in locul vechel bisericr
de lemn.
Ceal'alta bisericg, cu hramul
Adormirea Maicer Domnulur si
inceputa la 1793, s'a terminat
Ja 1803 de Iordache Panaite,
paharnicul, cu sora sa Safta si
sotia sa Maria.
Vorona-Carale (Vorona-Dobrovolschi),
sat, situat in partea
de S. a com. Poiana-Lungg,
pl. Siretul, jud. Botosani. Are o
suprafatg de 629 hect.; 260 locuitorT
si o bisericg (186o).
Vorona - Dobrovols chi. (VezT
Vorona Carale, sat, com. Poiana-
Lungg, pl. Siretul, jud. Botosani).
Vorona-Mare, sat, in com. Tu.
dora, pl. Siretul, jud. Botosani,
cu o populatie de 458 suflete
si o bisericg.
Vorona-Musteatä. (VezT Vorona-Teodor,
sat, com. Poiana-
Lungg, jud. Botosani).
Vorona-Teodor (Pancul), sat,
situat in partea de S.-E. a com.
Poiana-Lungg, pl. Siretul, jud.
Botosani, cu o suprafatg de 600
hect.
Voroveni, com. rur., pl. Argeselul,
jud Muscel, la S. si la
26 kil. de Cimpulung, situatg
pe malul sting al rfulur Argeselul
si compusg din 3 catune :
GuraUlber, Raduleoti si Voroveni,
avind o populatie de 725
locuitorT.
LocuitoriT s'atí improprietgrit
dupg legea ruralg din 1864, pe
mosiile d-lor Farcasanu si Stgnescu.
Are o scoalg ; o bisericg.
La Voroveni se ggseste in
pImint lignitg, si sunt izvoare
s trate si sulfuroase.
Voroveni, sat, com. rur. cu acelasT
nume, jud. Muscel.
Vorove§ti, sat, in com. Miroslava,
pl. Stavnicul, jud. Iasi, situat
pe valea dintre dealul Uricani la
E. si Dragglina la V., cu 267
locuitorT. (VezT Miroslava, com.
rur.).
Vovrie§ti, sat, in jud. Roman,
pl. Siretul-d.-s., com. Dagita,
spre S. de satul Dagita. Are 425
locuitorT. Este compus din douà
parí': Vovriesti-d.-j. si Vovriestid.-s.
Inainte de 1885, impreung
cu satele : Bglusesti MicT, Holmul
si Zimbrul, forma o com, separata,
cu numele de com. Vovriesti.
Vrancea, p/aifi, in jud. Putna,
ocupind partea de S.-V. a jud.
Se mgrgineste la E. cu pl. Gir
lele, la V. cu Transilvania, la
N. cu plaiul Zabrautul, la S. cu
judetele Buzga si R.-Sgrat.
Are o suprafatg aproximativa
de 80000 de falcr, adicg cam
a treia parte din suprafata totala
a jud, Putna. (In ce priveste
geografia fizicg si economica,
vezr Putna, judet).
Se compune din 18 comune
si anume : Birsesti, Colacul, Ggurile,
Herastrgul, Ngruja, Negrilesti,
Nerejul, Nistoresti, Paltinul,
Pgulesti, Poiana, Spinesti, Spulberul,
Tichirisul, Tulnici, Valea-
SIrer, Vasuiul si Vidra.
Are 38 bisericT; 12 scolr mixte,
frecuentate in 1899-900 de
520 copil ; o judecgtorie de ocol
si un oficia telegrafo-postal in
Vidra.
Resedinta este in com. Vidra
(cgt. Vidra).
Din istoric. In timpul luT Cantemir,
pe la 1716, Vrancea era
deja mica si facea parte din
cele 3 republice ale Moldover :
Kiegielz (jud. Falcia), Vrancea
(jud. Putna) si Cimpul-Lung (jud.
Suceava).
In secolul al XV-lea, intregul

VRANCEA 777 VULCANA
cre§tet al Carpatilor, mal jos de
Bra§ov, spre E. in unja Foc-
§anilor §i apoT cotind in sus §i
mar inainte, se numea Vrancea.
Vrancea a apartinut Munteniel,
inainte de 1475, cind tefan-cel-Mare,
Domnul MoldoveT,
stabilind Milcovul ca hotar intre
cele 2 tgrT, Vrancea trecu in
partea MoldoveT. Un document
descoperit de Episcopul Melchisedec,
datat de la 1445 §i
emanat de la tefan-Vodg, fiul
lur Alexandru cel-Bun, pomene§te
de ni§te sate pe riul Putna,
date de acest Domn in stgpinirea
panuluT Oana Ureacli.
D 1 Tocilescu, vorbind de
starea in care se aflatl Tgrile
Romine§tT, inainte de descglecare,
pomene§te de o cgpetenie
mongolg Bugek, care trecind
peste muntT, cam pe la 1241
despre Predeal din Tara-Romineascg,
s'ati bgtut cu RominiT
de prin Prahova, Buzgil, Vrancea
§. a. m. d. ; de aci rezultg
cg VrgnceniT sunt stabilitT in
locurile unde se aflg astge incg
inainte de descglecare.
Vrancea din vechime se intindea
din apa MilcovuluT, pgng
d'asupra Odobe§tilor, apor pe
linia MggureT, pe drumul VranceT,
prin satele Jari§tea, Tife§ti,
Satul-Noù', Crucea.d.-s., Movi.
lita, Marginea Pgune§tilor, a
Ruginenilor pgng in Trotu§, co.
prinzind mar toatg pl. Girlele
de la Odobe§ti pe Milcov in sus
pIng la hotarul TgreT, §i satele
din Racgciuni de la Rugine§ti
in sus pe Trotu§, pgng la Ca-
§inul, coprinzind §i Ca§inul.
De la inceputul veaculuT al
XVI-lea, in 1518, Vrancea trebuia
sg fi fost intinsä, de oarece
vedem cg catoliciT i§I ati acolo
un decanat deosebit, numit
cdecanatus Varanczensis».
Pang la anul 1814, maT tot
teritoriul Vrancer apartinea Vis-
66700. Mara* Dtclionar Geogroglo. Vol. V.
terniculuI Iordachi Roset Rosnovanu.
VrgnceniT se judecarg
multà vreme ca sg ias1 de sub
stgpinirea RosnovanuluT §i in
anul 1814 el ci§tigarg procesul,
devenind iarg§T proprietarT al
as:esta pgmInt, pgstrat de din§iI
din mo.§T strgmo§T.
Vrancea (Podul-VranceI), subdivisie
a satulur Mgngstirea-
Ca§inuluT, jud. Bacgti, pl. Trotu§ul.
Vrata, com. rur. O sat, cu 1200
locuitorr, in jud. Mehedinti, pl.
Cimpul, la 65 kil, de ora§ul Turnul-Severin.
Com. Vrata este situatg in valea
DungreI §i Valea-VirtopuluT,
futre comuna Girla-Mare §i comuna
Salcea.
Are o bisericg, cu I preot §i
2 cintgretT; o §coalg.
LocuitoriT, pe lingg agricultura
§i cre§terea vitelor, se ocupg
Cu pescuitul.
ET posedg : 70 plugurT, loo
care cu bol, 1 1 cgrute Cu cal ;
50 stupT ; 600 vite marT cornute,
40 cal, 700 oT §i 500 rim g.torl.
CgT : §oseaua Girla-Mare-Vrata-Salcea
§i alte §osele comunale.
Comuna Vrata a fost alta
datg' situatg pe locurile numite
Grinduriele §i Valea-TupluT, precum
§i pe marginea DungreT.
Vrata, pichel de granifd, pe marginea
DungreT, in comuna rurail
Vrata, pl. Cimpul, jud. Mehedinti.
Vräbieni, sat, jud. Bacgti, pl.
Tazlgul-d.-j., com. Tirgul-Valea-
Rea.
Vräble§ti (Vrabille), sat, la V.
com. rur. Vgleni, pl. Arge§elul,
jud. Mu§cel.
Vräjitorul, sat, com. rur. Z1gtgrei,
pl. Oltul-d.-j., jud. Vilcea,
Cu 144 IOCUitOrr.
Vränceni, sat, jud. Bacgtl, pl.
Trotu§ul, com. Bogdana, situat
d'a stinga Trotu§uluT, la o depgrtare
de 650o m. de satul
Bogdana (§coalg).
Vräncioaia, calzo:, cu 197 locuitorT,
in comuna Negrile§ti, pl.
Vrancea, jud. Putna, situat pe
malul sting al PutneT, sub dealurile
Zeica §i Babel §-1 lingg piriul
Bahna, ce dg in Putna.
Vräne§ti, com. rur., jud. Mu§cel,
pl. Podgoria, la 64 kil. spre S.
de Cimpulung, situatg intre comunele
Vgleni (V.) §i Gorganul
(E.). Pe la S. trece calea nationalg
Bucure§ti-Pite§ti li calea
feratg Gole§ti-ampulung.
Se compune din 5 cAtune:
Vrgne§ti, Bade§ti, Gu§ati, Udeni
§i Zgvoiul, cu 6ioo locuitorT,
o §coalg, 2 bisericT.
Vil' sunt pe 150 hect.
DealurT : Dealul-Bgde§ti, Drumul-MocanuluT,
Furdue§ti, Tei-
§uluT, Gu§ati, Piscul - LupuluT,
Zainfirache, Dgine§ti, Vgleni,
Radu -Vodg, lapa-Albg. Val :
Vrgne§ti, GaneT, Teiu§uluT, Olteanula,
GloduluT, LupuluT, DrAggne§tilor,
Vgtg§inel, CaliteT.
Vräne§ti, sat, com. VrAne§ti, pl.
Podgoria, jud. Mu§cel. Aci este
re§edinta judecgtorieT ocoluluT
Podgoria.(V.Vrgne§ti, com. rur.).
Vrinceni. VezT Vrdnceni.
Vulcana, bia, situate in judetul
Dimbovita, plaiul Ialomita-Dimbovita,
com. Cucuteni, la 12
kil, de ora§ul Tirgovi§tea, spre
N., cu o lung. E. 250,201, htit.
N. 44°,56' §i cu o alt. de 300m.
Sunt la Vulcana patru izvoare
98

VULCANA-PANDELI 778 VULPEN1
cu ape minerale, care les din
puturile de 'Acura pi anume :
r. O fintina, numita Moara,
pe locul Vulcana-lur-Pandele.
0 fintina numita mar in
urma Mircea, adinca de 37 stj.,
pe acela, loc i in apropierea
celer d'intiiii numita' Carol, cu o
adincime de 46 stj. i este acoperita
cu o ghereta.
0 fintina la marginea satulur,
pe locul Vulcana-Ratescu,
numita Egna, cu o adincime de
84 stj.
Fintina sad putul No. 2,
pe acelap loc.
Analizindu-se apele de la Vulcana
s'a gasit cà sunt cele mar
iodate din Europa ; apa inteun
kgr. de apa s'a gasit
Iodur de magneziti. 0,1335
Clorur de soditi. . 64,3410
a a maaneziti 4,9820
calciü. 4,7020
Carbonat de social. 0,2770
Sulfat de soditi . urine
Suma . 73,4355
Avind aproape aceeap compozitie
chimica ca cele de la
Govora, ail aproape aceleapr efecte
fiziologice i aplicatiunT terapeutice
in sifilis, scrofulosa,
limfatism, etc. Apa se intrebuinteaza
numar in bar din cauza
prea marer concentratiunT in
iod ; baile se incalzesc in mod
primitiv, cu bolovanr.
ExcursiunT se pot face la manastirea
Bunea, manastirea Dealulur,
la Pucioasa, la Pudraria
armater, etc.
In 1895 aU fost 93 bolnavr,
In 1896, 92; in 1897, 52 ; in
1898, 98; in 1899, 133.
Vulcana-Pandeli, com. rur., judetul
Dimbovita, plaiul Ialomita-
Dimbovita, situata pe cimpie, la
12 kil. spre N. de Tirgoviptea,
pe malul drept al riulur Jalomita.
In raionul comuner, afara
de Ialomita, sunt piriul Vulcana
dealurile : Tatarul, Manastirea-Bunea
i Fusca.
Se compune din trer catune:
Gura-Vulcaner, Fagetul i Vulcana-Pandeli.
Se invecinepte la E. cu Pudraria
armater, cat. Laculete
pi cat. Do/ani ; la V. cu com.
Izvoarele i Mane,ti ; la N. cu
Branepti i Baile-Vukana, com.
Cucuteni, pi la S. cu
Are 2 bisericl, doua mangstirr
pi o pcoala.
Cu com. Sotinga, Branepti pi
Baile-Vulcana se leaga prin
seaua vecino-comunala ; iar cu
cele-l'a/te, prin drumurr neposeluite.
De aceasta com. tine pi Valea-Sticlaria
(Vezr Bunea i Vulcana-d.-j.).
Vulcana-d.-j., sat, plaiul Ialomita-
D/mbovita, com. Cucuteni, jud.
Dimbovita. Aci sunt cunoscutele
bar de iod, numite bAile Vulcana
(vezr acest cuvint i Cucuteni,
com. rur.).
Vulcana-d.-s., sat, jud. Dimbovita,
plasa Ialomita-Dimbovita,
com. Cucuteni (v. a. c.).
VulcaneI (Gura-), catun, com.
Vulcana-Pandeli, jud. Dimbovita.
Vulcanul, plaii, situat in partea
de N.-V. a jud. Gorj. Acest
pang la anul 1887, '§T
avea repedinta in Bradiceni, dar
de atuncea s'a unit cu pl. Ocolul
i formeaza o singura plasa
sub denumirea de pl. Vulcanul-
Ocolul, cu repedinta in Bradiceni.
Se marginepte la N. cu mun-
CarpatT ; la V., cu jud. Mehedinti
; la E. cu plaiul Novaci,
de care se desparte prin Hu/
Jiul ; iar la S. Cu pl. Ocolul, cu
care se atinge prin urmatoarele
localitatr luate de la V. spre E.:
Virtopul, Pepteana, Ciuperceni,
Stejerei, Cilnicul, Telepti, Sto-
lojeni, Rasova, Ursatei, Lelepti
Turcinepti.
(In ce privepte geografia fizica
i economica, vezr jud.
God).
In acest plaiü sunt 24 de comune
i anume : Cartiul, Horezul,
Schela, Rugi, Valari, Stanepti,
Lelepti, Dobrita, Runcul,
Stroepti, Arcani, Stolojani, Balta,
Bradiceni, Francepti, Peptipani,
Piriul, Calcepti, Godinepti, Tizmana,
Pocruia, Topepti, Virtopul,
Costeni (v. a. c.), precum i Manastirea
Tizmana i Schiturile
Cioclovina, Lainici i Locurile-
Rele.
LocalitatT istorice sunt : la
Cartiul pi la Schela.
Vulpà§e§ti, sat, in jud. Roman,
pl. Siretul-d.-s., com. Sagna, pe
piriul Vulpapepti, spre E. de satul
Sagna pi la o departare de
3 kil, de el. Are 955 locuitorr.
Forma inainte de 1886 singur
o comuna, com. Vulpapepti, dar
de la aceasta data s'a unit cu
com. Sagna. Este legat cu ora.
pul Roman prin posea.
Are iarmaroc la Dumineca-
Tuturor-Sfintilor ; o pcoala mixta.
Vulpfirni, sat, Cu 117 locuitorr,
In jud. Tutova, pl. Simila, com.
Bacani, pe piriul Bogdana, spre
N.-E. de satul Bacani. Mal inainte
se numea Cotul-Podulur.
Vulpeanca, celtun, cu 600 locuitorr,
la V. coin. Vulpeni (v. a.
n.), pl. Oltetul-Oltul-d.-s., jud.
Romanati, situat aproape de hotarul
judetulur.
Vulpeanca, nutne vechig al tirgului
Ba4, din jud. Romanati.
Vulpeni, com.rur., in N.-V. pl. 01tetul-Oltul-d.-s.,
jud. Romanati,
formata din satele : Vulpeni
Vulpeanca pi situata pe un teren

VULPETII 779 VULTURETI
deluros, aproape de hotarul jud.,
in dreapta apeT GeamartaluiuluT,
la 18 kil. spre N.-V. de Ba4
la 49 kil. de Caracal. Altitudinea
terenuluT : 194 m.
Are o populatie de 1645 locuitorY,
2 bisericT : Sf. Nicolae
(1802) i Intrarea in Biserica
(1821), o §coald mixt4.
Vite marr 150, vite micT 2278
§i pOrd 220.
Vulpe§ti, com. rur., pe malul
sting al TeleormanuluT, jud. Argq,
pl. Cotmeana, la 15 kil.
de com. rur. Costqti (rqedinta
subprefecturei) i la 34 kil. de
Pite§ti. Se compune din 3 sate :
Bujoreni, Olteni i Vulpqti, cu
760 suflete.
Are o bisericO, facutO pe la
inceputul secoluluT al XIX-lea,
de un postelnic Gheorghita Vulpescu,
cu hramul Adormirea,
deservita de t preot, t cintOret
paracliser ; o coala primard
ruralN.
Vite: 550 bol i vacT, 72 cal,
4 bivoli, 2 asinT, r800 oT, ro
capre, 100 rimatorT.
Vulpe§ti, sal, Cu 126 familiT, jud.
Argq, pl. Cotmeana, com. rur.
Cu acela nume.
Vulpe§ti, sat, com. rur. Dejqti,
pl. Oltul-d.-s., jud. Olt.
Vulpue§ti, mahala, com. rur. Govora,
pl. Ocolul, jud. Vilcea.
Vultureanca, sat, com. Morteni,
pl. Cobia, jud. Dimbovita.
Vultureni, com. rur., jud. Tecucia,
plasa Berheciul. Se mArgine§te
la N. cu com. Godinqti,
la V. Cu comunele Gaiceana
Condrachqti, de care se desparte
prin dealurile GOiceneT
Ochenilor, la S. Cu com. Negula
E. cu com. Craqti,
de care se desparte prin dealul
Bene,tilor.
Terenul este foarte deluros,
§i, afara de dealurile citate maT
sus, dealurile Papura i MoriT
In stinga BerheciuluT, altele in
dreapta, ca NOzArioaia i Ghionoaia,
if strAbat teritoriul.
Este udatd de apa Berheciul,
care o strObate prin mijloc de
la N. la S. i de mal multe pirae,
care toate se varsO in Berheciul,
unele in stinga i altele
in dreapta.
Se compune, pe o intindere
de 4822 hect., din 13 cdtune :
Rugetul, Vultureni,
Baldne§ti, Dorofeiul, MeleFani
Bobopl in partea de E., in direcia
de la N. la S., pe stinga
BerheciuluT; DAcle0, NOzarioaia,
In coltul N.-V.; Ghionoaia-Veche,
Ghionoaia-Nou i UvadOrqti,
in partea de V., pe malul
drept al Berheciulur; Bodeasa,
in coltul de V. i Gradqti,
in coltul S.-V.
Rqedinta comuneY este in
atunul TAvOclareti.
Are o populatie de 1603 locuitorT
; 6 bisericT, cu 4 preotT
§i 5 cintOretY ; o coald mixtO,
In satul Vultureni.
LocuitoriT, vechT rOza0 in cOtunele
Vultureni, Rugetul i Ghionoaia,
stApinesc 331 hect.; iar
fotiï clacag ati fost improprietaritT
la 1864 in catunele :
Mele§cani, Dorofeiul, BOlOne,ti,
Lichiti§eni i DAdqti.
CeT din Nazaroaia, Tlvaddrqti,
Bodeasa §i GrOdWi, stapinesc
882 hect.
Vii sunt pe o intindere de
76 hect.
Locuitorif posedd : 724 boT,
452 vad, 17 taurT, 79 cal, 57
Tepe, io armlsarT, i I bivolT,
1661 oT i loo capre ; 73 stupT ;
276 plugurT, 3 maOnT de treerat,
una de bAtut porumb, i 3
de vinturat.
COI: oseaua ce vine de la
gara Berheciul pe Valea-Berheciulul
i duce spre N. la tirgul
GOiceana.
Vultureni, sat, com. Vultureni,
pl. Berheciul, jud. Tecuciii, a,ezat
in partea de E. a com., cu
o populatie de 300 locuitorf. (V.
Vultureni, com. rur.).
Vultureni, sat, jud. Tecucia, pl.
Birlad, com. Buce§ti, a§ezat pe
platoul din stinga BirladuluT, pe
ambele partT ale clieT nationale
Tecucia-GalatT, cu o populatie
de 1409 suflete.
Inainte de 1891, era a,ezat,
dimpreuna cu maT multe alte
catune, in valea BirladuluT, pe
malul gIrleT Birlovita, i avea
2 bisericT ; dar in urma inundatiunilor
din prim avara aceluT
an, s'a strOmutat pe deal, in
stinga BirladuluT, pe platoul ce
se intinde pe ambele pOrtt ale
cOeT nationale Tecucia Galati.
Satul formeazI un singur cdtun
nedislipit de cOtunul Diecheni,
aT cAror locuitorT sunt improprietaritl
pe mo§ia statuluT
cu acela nume. (V. Buce§ti,
com. mur.).
Vulture§ti, com. rur., jud. Mtqcel,
pl. Arge§elul, la 27 kil. spre
S.-E. de Cimpulung, pe malul
drept al riulLiT Arge§elul.
Se compune din 3 catune
Vulturqti - d.-j.
§i Batie0, §i se mArginepte la
N. cu com. Hirtie0, la S. cu
com. Birze§ti, la E. cu jud. Dimbovita,
§i la V. cu com. Racle0.
Femeile Vulturqtene se indeletnicesc
mult cu crqterea
gindacilor de mAtase; iar barbatiT
se ocupg, pe ling5. agricultura,
i cu rotaria.
Are o §coalà ; 3 bisericT, in
fie-care cOtun cite una; 4 morT
§i un herIstrOa.

VULTURWI 780 VUTCANI
LocuitoriT ati : 290 bol', 85
yac!, 650 capre, 250 oT, 780 porcT.
Dealud: al-SatuluT, Dealul-Mare,
Braniptea, Pana, Piscul-CerbuluT
pi Teipul, acoperite cu padurY,
livezT pi gradinT cu prunT.
E udata de riul Argepelul.
Locuitoril din d'alinde Vulturepti-d.-s.
pi Vulturepti-d.-j., sunt
mopnenT, iar ceT din cdtunul Batiepti
s'ail improprietarit dupa
legea din 1864, pe proprietatea
statuluT Batiasca.
Se leaga prin o posea comunala
cu com. Hirtiepti, spre N.,
pi cu com. Birsepti, la S.
Vu1ture9ti, com. rur., jud. Olt,
pl. Oltul-d.-s., compusa din 4
catune : Vulturepti, Valea-Alba,
Linepti pi Batia. E situata pe
mal* multe girle, care se varsa
in Olt. Are o suprafata de 1850
hect., cu o populatie de 954
locuitorT.
Pamintul saii e parte pes,
parte deluros.
Are 2 bisericT; o pcoala..
E legata prin poseaua judeteana
principala la N. Cu com.
Cimpul-Mare pi la S. cu com.
D u mitrepti.
Vu1ture9ti, sat, com. rur. Vulturepti,
pl. Oltul-d.-s., jud, Olt.
Vu1ture9ti, sat, in partea de S.
a com. Buhaepti, pl. Stemnicul,
jud. Vasluiti, situat pe costipa
dealuluT cu acelap nume.
Are o suprafata de 945 hcct.,
Cu o populatie de 437 locuitorT.
In acest sat se aflä o biserica,
facuta la 1767, de vorniceasa
Elisabeta Balup.
Vulture9ti-de-Jos, sat, com. rur.
Vulturepti (v. a. n.), pl. Argepelul,
jud. Mupcel. Se maT numepte
pi Birdigani.
Vulture§ti-de-Sus, sal, com mur.
Vulturepti (v. a. n.), pl. Argepelul,
jud. Mupcel. Se maT numepte
pi Dobopani.
Vulturi sati Capul- Dealului,
sat, cu 113 locuitorT, infiintat
pe mo,ia Cirligul, in anul 1879,
In partea de N. a com. Copoul,
jud. Iapi, situat la poalele dealulul
Popricani.
Vulturul, com. rur., jud. Putna,
pl. Biliepti, situata pe malul
PutneT pi al SiretuluT, la 9 kil.
de subprefectura plapeT pi la 25
kil, de capitala judetuld.
Se compune din catunele :
Botarlaul, Vadul-Ropu, Vulturuld.-j.
(re,edinta primarier), pi Vulturul-d.-s.
Are o populatie de 2831 suflete;
o biserica, in Vulturul-d.-j.
pi alta in Vulturul.d.-s.; o pcoala
mixta.
Loc. poseda: 2 maOra de
semanat, una de treerat cu aburT,
una de vinturat, 123 plugurT, 8
grape de fier; 1287 bol, 1052
vacT, 330 caT, 2032 oT pi 495
pord. Pe teritoriul com. sunt
baltile: Baltita pi Vulturul.
Vulturul-de-Jos, ciftun de repedinta
al com. cu acelap nume,
Cu 1003 locuitorT, pl. Biliepti,
jud. Putna, situat pe cimpia
dlntre rnalurile PutneT pi SiretuluT.
(V. Vulturul, com. rur ).
Vulturul-de-Sus,/Yc_tun, Cu 702
locuitorT, in com. Vulturul (v.
a. c.), pl. Biliepti, jud. Putna,
situat pe malul SiretuluT, in apropiere
de cat. Vulturul-d.-j.
Vutcani, com. rur., li sat, jud.
Falciti, pl. Mijlocul, apezata pe
valea piriuluT cu acelap nume,
'filtre dealurile despre Ropiepti
pi Malle,ti.
Are o suprafata de 1939 hect.,
cu o populatie de 2502 suflete;
2 bisericT, una facuta la 1819
pi alta la 1835; o pcoala; o
moara cu aburT ; o brutarie pi
6 dughenT cu manufacturT. Pe
culmea dealuluT despre V., deasupra
satuluT, sunt 20 morT
de vint.
LocuitoriT sunt vechT raze,1
pi se ocupa, pe litiga agricultura,
cu cultura viilor ,i a livezilor.
Vito.: 1 1 14 vite mari cornute,
386 oT, 35 capre, 230 caT
pi 699 mascurT.

Zaboloteni-Fotei, sat, in partea
de N. a com. Hermeziul,
pl. Turia, jud. Iasi, situat in
ses, pe malul PrutuluT, mar in
sus de satul Zaboloteni- Sturzoad.
Are o populatie de 182
suflete.
Zaboloteni-Sturzoaei, sat, in
partea de N. a com. Hermeziul,
pl. Turia, jud. Iasi, situat
In ses, pe malul Prutulul. Are
di mpreung cu tirgsorul Danachi
(v. a. c.) 438 locuitorr ; o
bisericg.
Zagavia, sal, com. Bldeni, pl.
Bahluiul, jud. Iasi, formind un
trup Cu sateleFetesti si Scobinti,
pe o suprafatg de 344 hect. si
cu o populatie de 229 suflete.
Are o bisericg.
Mosia este proprietatea statuluT,
avind pe ea si o pgdure
In intindere ca de 136 hect.
Zaghen, baltd, 125 hect., in jud.
Tulcea, pl. Tulcea, pe teritoriul
com. urb. Tulcea.
Zagna, stituc, Cu 25 locuitorT, pe
viroaga Zagna, jud. Brgila, com.
Nazirul, la 2 kil. spre S.-E. de
satul Mihalea.
Zagna, cdtun, jud. Brgila, com.
z
Cotul-Lung, pe malul viroageT
Zagna, de pe mosia Mihalea, la
11/2 kil. spre S.-E. de satul
Mihalea.
Zagoneni, (cu Tapliza), mo,rie,
si pl. Arges, proprietatea sta
tuluT, fostg pendinte de Episcopia
de Arges. Are o arendg
de 2150 Id anual.
Zahoreni, sat, pe valea Sgrata,
in partea de N.-V. a comuneT
Movila-Ruptg, pl. Stefgnesti, jud.
Botosani, cu o suprafatg de 784
hect. si o populatie de 385 suflete.
Zahoreni (ArApoaia), sat, pe
mosia cu acelas nume, com.
Avrgmeni, pl. Baseul, jud. Doro.
hoiil, Cu 172 suflete.
Hotarele mosie sunt cu Manoleasa
si Domoseni.
Zahorna, sat, resedinta com.
Tgutesti, pl. Copoul, jud. Iasi,
situat in valea ZahorneT, prin
mijlocul cgreia trece piriul cu
acelasT nume. Are o populatie
de 192 locuitorT, rgzesT.
Are o bisericg, si o scoalg
infiintatg in anul 1877 (v. Tgutesti,
com. rur.).
Zahorna, ramurd de munfi, in
grupa GrientiesuluT, com. Cgliiggreni,
pl. Piatra-Muntele, jud.
Neamtu; face leggturg cu muntiT
PlopuluT si Margestea, ocupind
toatg partea dintre riul Bistrita,
hotarul jud. Suceava si hotarul
TransilvanieT.
Zahornei (Valea-), vale, jud.
Iasi, prin care trece piriul Cu
acelasT nutnein partea de N.-
V. a com. Tgutesti, pl. Copoul,
intinzindu-se spre S.-E. printre
dealurile: Zahorna, Pitcani, Vulturul,
Horlesti si Mirzgsti.
Cu aceastg vale pe care se
aflg si satul Zahorna, comunicg
vilcelele Mgrzgsti, Dirvari Girinca.
Zalhanaua, sat, com. rur. V11deni-Margineni,
pl. Tirgsorul,
jud. Prahova.
Zalhanaua, sat, com. rur. Negoesti,
pl. Tirgsorul, jud. Prahoya,
situat pe loc yes, pe marginea
apeT Leaotul. Are o populatie
de 56 locuitorT si o biseria
(181i).
Zalhanaua, numirea vechie a
cittunulut Fundeni, com. Scgiosi,
plaiul Teleajenul, jud. Prahova.
Zalivi-Baba-Hasan, bral al Du-

ZAMCA 782 ZABRAUTI
prin care bratul Chilia
comunica cu Marea-NedgrA, jud.
Tulcea, pl. Sulina, com. Svip-*
tofca, in partea de E. a plApeT
pi a comuneT ; are un grup de
5 insule micT stufoase, pi 2 maT
micT, nisipoase, maT joase; cu
bratul principal comunica printeun
canal, pe ale cgruT malur1
se intind cele 2 insule :
Popina-Mare i Popina-Micg, acoperite
cu putine tuferipurT
stuf; satul Sviptofca e la i kil.
departe de el; e inconjurat cu
stut; pe marginea luT S. se aflA
apezate pescAriT; lungimea luT e
de 6 kil., lgtimea medie, de 0/2
kil., intinderea, de goo hect.
Zamca, localitate, cu ruine de
intgriturl, si deal, pe mopia
Miorcani, com. Hudepti-Mici, pl.
Prutul-de-Jos, jud. Dorohoiti.
Zamfira, sat, com. rur. MAgnrelele,
pl. Podgoria, jud. Prahoya.
Zamfira, mändstire de cAluggrite,
jud. Prahova, fondatA la
1857 de Mitropolitul Nifon
Cu ajutorul altor .A rhimandritT,
In zilele CAimgcAmieT luT Alexandru
Dumitru Ghica Voevod.
Este situatl pe o cimpie intinsg,
lingl riul Teleajenul, la 2
ore de Ploepti, in drumul VA
lenilor. Are 46 maicT.
Zamfire§ti, sat, cu so suflete,
jud. pi pl. Argep, com. Bascovele
(v. a. n.).
Zamo§tia, com. rur., in jud. Dorohoiii,
pl. Berhometele, formatg
din satele: Bàline1ti, Rupi-Ciomirtanul
i Zamo,tia.
Are o populatie de 2805 suflete
; 3 bisericT pi o pcoalg.
LocuitoriT posedg : I140 vite
marT cornute, io66 oT, 34 capre,
166 caT, 866 porcT pi 200 stupT.
Zamo§tia, sat, pe mopia cu acelapT
nume, jud. Dorohoia, pl.
Berhometele, comuna Zamoptia,
format din cAt.: RAuteni, TAutepti
i Nicani, cu o populatie
de 1956 suflete.
Proprietatea mopieT e a statuluT,
fostg a mAngstireT Rica,
iar din vechime a mAnAstireT Zamogia
din Bucovina, pAng la
1785 cind s'a vindut.
Are o bisericA (1803) pi o
pcoalA.
E udat de : Putrida, Humgria
Caranca, incepAtoare din pgdurea
mopieT pi care se varsä
In riul Siretul, ce curge pe margine.
DrumurT : acel ce duce la MihAileni
i acel ce duce la satele
vecine.
Mo§ia se hotArepte cu : Balniti,
Ru,i-Ciomirtanul i Zvoriptea.
Zamura, munte, strAbAtind mijlocul
com. Predealul, jud. Prahoya,
pl. Pelepul, acoperit cu pàdur'i
de fag, bogate pgpunT
locurT de finete, proprietatea d-luT
G. Gr. Cantacuzino.
Pe la 1830, s'a infiintat aci,
de un anume Aslan, din RucAr,
prima fabrica de sticlArie din
Tara.
Zapodia (Valea-Banulul),
tun, com. Trestia, jud. BuzAti, Cu
o populatie de 170 locuitorT.
Zaporojenilor (Cetatea-), ruine
ale uner fortdrele cazdce,sti,
jud. pi pl. Tulcea, com. Moru.
Ghiol, cgt. DunsávAtul - d. - j., in
parte de E. a plApiT cea de
S. a com., la poalele dealuluT
Cara-Bair pi lingl gira Clinetul.
Aci a fost re,edinta Cazacilor
ZaporojenT, fugitT din Rusia sub
Petru - cel - Mare, pi primitT de
TurcT a se stabili in Deltg, cu
conditie a se lupta contra Ru-
Zatonul-Vechiti,g1r111, jud. Tulcea,
pl. Sulina, pe teritoriul comuneT
Sf. Gheorghe (sati Cadirlez);
se desface din Marea-Neagrg,
de la locul numit Priboina,
pi se pierde in stuful ce! intins ;
are o lungime cam de 14 kil.
pi o suprafatA de 500 hect.
ZAbala, pIrIli, jud. Putna. Izvorepte
din Fata-AripoaieT, ja piriul
ce vine de la Poarta-de-Vint,
trece pe sub Pietrosul, aducind
cu sine apele PiriuluT-de-la-Deal
pi se unepte cu NAruja apoT
dA in Putna, la satul Prisaca.
Piriul ZAbala primepte in partea
dreaptg urmAtoarele piriiape:
Sgrata, NAruja, HanuluT, Peticul,
Reghiul, Oci, Zirna-Mare pi Zirna-MicA,
Valea - BouluT, Creminetul,
Monteorul, HanguluT, Nerejul-Mic,
BArcaneasca, etc. ; iar
In partea stingg : Valea-LapopuluT,
Vulturul, Adincul, BisericeT,
Clinuluï, Valea-NeagrA, ArseminoaieT,
Piatra-Lef, Mggura,
CocArcilul, Pintupepti, Robepti,
CintIcepti, Osinda, Burparul, Tiganul,
Lespezile, Ti$ta, Chiliile,
Coza, Huzunul, VAsuiul, DuO,
Hirtoapele, PAulepti, I,eadova,
HAulipca, Tipgul, Tichiniul, ColAcelul,
BAlanul, Chilimeticul, Grepul,
Valea - MgruluT, SgrAtelul,
,Zgribincea, Sogapul Rupturile.
Udg comunele Nerejul, NAruja,
Paltinul pi Spulberul.
ZAbrauti, masiv muntos, jud. Bacaí,
l. Trotu,u1, situat intre Oituzul,
Trotupul Supita, avind
doug pire principale : Culmea-LipseT
cu a Grozeptilor sail CapinuluT
pi culmea proprin zisg a ZAbrgutilor,
care desparte Capinul de
Supita, mergind cit-va chiar pe
granita judetelor Bacgi.1 Putna.
O ramurg transversalg a acestuT
masiv, de pe granitg, trece prin
virfurile Clglaucul, Goarnele sati
Doboca Runcul-Alb.

zABRXLITUL 783 zA icoim
Zabräutul, plasd, in jud. Putna,
compusd 0900 din 13 comune
anume: ampurile, Crucea-dejos,
Crucea-de-sus, Diocheti, Fitione,ti,
MAndstioara, Movilita,
PAunepti, Rdcoasa, Strdoani-dejos,
Strdoani-de-sus, Soveja pi
Vizantia (v. a. c.).
.Are o populatie de 20058 suflete.
(V. Putna, judet).
Zabräutul, pÊrî, jud. Tutova,
ce izvorepte din sus de Mopinoaia,
primepte ca afluent pe
Glodul, din sus de Fitione,ti
pi la capdtul AtindstioareT se
unepte cu Zdbrduciorul, curge
pe din jos de Diocheti pi se
varsd in Siretul, pe la N. de
Padureni. Ud d comunele : Diochepti,
Fitionepti i Pdclureni.
Zädäriciul, com. rur., Cu 150o
locuitorr, compusd din atunele :
Belimoaica, Crevedia-d.-j., Crevedia-Micd
i Zdddriciul, in jud.
Vlapca, pl. Neajlovul, pe valea
Neajlovul, pe ambele laturT ale
luT, la 32 kil. de Bucurepti, la
70 kil. de Giurgiii, i la i i kil.
de Obedeni, repedinta pldper.
Are 3 bisericT, in Crevediacl.-j.,
Crevedia-d.-s. i Zdddriciul,
constituind parohia Crevedia-
Mica; o pcoall mixtd ; 3 morr
pe Neajlovul.
DrumurI: poseaua judeteand
ce duce la Bucurepti prin pddurea
Cdscioarele i iese la Malul-Spart
; poseaua la Giurgiti,
care merge prin Obedeni.
Ad sunt padurile statulur
Sf. Gheorghe, Crevedia pi Belimoaica,
cu o suprafatd de 552
hect.
Zädäriciul, cdtun, pendinte de
comuna cu acelap nume, pl.
Neajlovul, jud. Vlapca, situat
pe partea stingd a riuluT Neajlovul,
proprietate a statulul, fostd
a mdridstireI Radu-Vocld. Are o
suprafatd de 300 hect. pi o biseria.
(V. com. ZAddriciul).
ZAdariciul, Päuleasa sad Coste§ti,
cdtun, pendinte de com.
Talpa-Bitcoveni, pl. Glavaciocul,
jud. Vlapca. (V. com. Talpa-
Bitcoveni).
ZAgancea, sat, Cu 48 locuitorT,
la S. de com. Bdleni, pl. Zimbrul,
jud. Covurluiti, la 5 kil.
de re,edinta comuneI. (V. BAleni,
com.).
ZähAre§ti, cdtun al com. Mdruntipul,
jud. Ruin, cu 500 locuitorT.
Are subdivizia Tega.
Zähäre§ti, sat, com. rur.
monepti, pl. Riul-DoamneT, jud.
Mupcel.
nicoiul, com. ur., cu 1357 locuitorT,
situatI pe ambele malurT
ale riuluT Plosca pi ale piriuluT
Ploscuta, pe costipa dealulul
Hdldngepti i pe sub poalele
pdclureT Negovanul, jud.
Dolj, pl. Amaradia, la 54 kil.
de Craiova, pi la 25 kil. de
Melinepti.
Se invecinepte la N. cu com.
rur. Rddinepti, despdrtitd prin
ramificatiile dealurilor Mdgurilor
Adincata; la S., cu com. Talpapi,
de care se desparte prin
o linie conventionald ; la E., cu
comunele: Ciortepti, Zdtreni
Poenari, de care se desparte
prin Dealul-Muerit ; iar la V.,
cu com. BAcepti, despdrtitd prin
Dealul-LeuluT.
Pdrid la anul 1862, satul
coiul, compus din vr'o 40 case,
fAcea parte din jud. Gorj.
E compusd din 6 cdtune :
Ddnciule§ti, despdrtit de cdtunul
de repedinta prin Dealul-Viilor,
Pirvulepti i HdlIngepti, ce se
intind de-alungul riuluT Plosca,
Diaconepti, PetracheT i Zdicoiul
(resedinta) In anul 1875, com.
Zdicoiul mal coprindea un al
7-lea atun, Dutulepti.
De-alungul hotaruluT de E.
se intinde Dealul-MuereT, cu directiunea
de la N. la S. pi care
desparte Zdicoiul la S. de comunele
Zdtreni pi Poenari.
Pe limita dintre cdtunele
ld.ngepti i Pirvulepti, la stinga
cdtunele Zdicoitil i Diaconepti
la dreapta, se intinde Dealul-Magurilor,
prelungire a dealulul
dealul Piscul,
Dealul-ScroafeT, despdrtind valea
Ploscuta de valea piriuluT
ScroafeT, afluent din stinga al
piriuluT Ploscuta. Din dealul Rddinepti
se lasd : Adincata, printre
piriul Adincata si Piriul-Vid,
afluentI pe dreapta al PloscuteI;
Dealul-StejaruluT, printre
Vid pi piriul Stejarul ; Dealul-
CerdteI i DAnciulepti, pe limita
aire com. Bácepti. Din
dealul Cerdtul se lag Dealul-
LeuluT, despdttind cursul superior
al apeT Leul de al apeT
Nistoiul. Toate aceste dealurT,
care sunt acoperite cu pAdurT,
viT, finete, sunt ramificarT ale
culmer Zanoaga, ce strdbate jud.
Gorj pi care se desface din
virful Mupetoaia, din muntiT Paringulur.
Este udatA de riul Plosca,
afluent pe stinga al A maradieT
pi de cite-va micr piraie.
Are 2 bisericT : una in cdt.
HAIgngqti, cu hramul SI. Gheorghe,
inceputd la 1833, de cdtre
enoriapT i terminatd la anul
1836, alta in cdt. Zdicoiul, cu
hramul Sf. Nicolae, inceputd de
enoriapT la anul 1866 i terminatd
la 1869; o pcoald (1870),
in cdt. Zdicoiul.
Suprafata comund este de
7245 pogoane.
Vite: 23 caT, 218 vite marT
cornute, 250 porcT, 174 capre
Pi 394 or

ZXICOILYL 784 ZXP0DEN1
Mosia din com. se numeste
Miericeanca i aduce un venit
de veo 5000 leT.
E strgbgtutg de oseaua judeteang
Craiova-Amaradia.
Zäicoiul, sat, jud. Dolj, pl. Amaradia,
rqedinta com. Zgicoiul,
cu 394 suflete. (V Zgicoiul, com.
rur.).
Zäne§ti, com.rr., in jud. Neamtu,
pl. Bistrita, situata pe partea
stingg a riuluT Bistrita, intre
com. Roznovul, Mgrgineni, Podoleni
i Mastacgnul.
Este format5 din satele Zanqti,
reedintg, Fauri-d.-s., Fauri d -j.
Traian (de la 1883), avind
o populatie de 2038 suflete, o
bisericg si o coalg.
Imapl are o intindere de 142
hect., nutrind un numgr de 2031
capete de vite.
Cal: ,oseaua nationalg Piatra-Bacgil
; un drum din satul
Zgne§ti la satul Traian.
Za'ne§ti, sat, in jud. Neamtu, pl.
Bistrita, com. Zgne§ti ; situat in
stinga riuluT Bistrita, la 17 kil.
de orapil Piatra.
Are o bisericg i o ,coalg.
Zäne§ti, mofie, in jud. Neamtu,
pl. Bistrita, com. Zgne,ti ; formeazg
trup cu rno0a Fauri,
avind un venit anual de 30873
leT.
Zänoaga, com. rur. i sat, jud.
Romanati, pl. Ocolul, situatg la
hotarul jud., pe §oseaua Caracal-
Craiova, la 20 kil. spre V. de
Caracal §i la 34 kil. de Craiova.
Se invecinqte la V. cu com.
Puturile (Dolj), la N. cu com.
Strimba §i la E. cu Ciocgne§ti
§i Radomirul. Altitudinea : i6o
m. Are 323 locuitorT ; o bisericg
cu hramul Sf. Nicolae (1830)
§i o §coala.
Zänoaga, sat, jud. Olt, pl. Siuld.-j.,
com. Gostavatul, situat pe
malul OltuluT, la 41/2 kil. spre
E. de Gostavgtul, rqedinta com.
Are o populatiune de 8io locuitorT
; o biserica eAdormirea
MaiciT DomnuluT2, fondata la
anul 1730 de N. Onescu, Preotul
MateT, Preotul Stan, Postelnicul
stefan i Preotul Voicu,
reparatg la J 866.
Zänoaga, sat, jud. Prahova, cont.
Netoti, din pl. Cimpul.
Zänoaga, munte, jud. Arge, plaiul
LoviSea.
Zänoaga, munte, jud. Buzgii, com.
ramificatie de N. a
munteluT Penteleul, cu p4unT
intinse, nutrind anual 3000 oT ;
laptele se fabrica in cg,eria Viforita.
(VezT Penteleul, monie).
Zfinoaga, munte, jud. Dimbovita,
plaiul Ialomita-Dimbovita, in sus
de Moroeni, pe stinga, spre Ialomita.
Pe virful muntelul se afla
un platal numit :
sail Cimpul-cu-Florile.
Zänoaga, ',Junte, jud. Gorj, plaiul
Vulcan, com. Schela, situat
spre N.-E. de com. §i pe care
se aflg vama Buliga, pichetele
de granitg cu No. 7 i 8, precum
i trecgtoarea VulcanuluT
In Austro-Ungaria ; se vgd pe
aci urmele uneT §osele fgcute
de NemtT pe la 1712.
Zänoaga, pddure, jud. Mu§cel,
pl. Nucpara, in intindere de
1625 hect., proprietatea statuluT.
Face parte din marea padure
Corbi (v. a n.).
Zapezei (Piatra-) (Poiana-BerbeculuT,
Lunca l'Ara zapad, Vina
puturoasN, etc.), izvor termal,
din com. Nehoia,u1, cgt. Gura-
Siriuluf, jud. Biaza, situat intre
colina Piatra-ZapezeT i Poiana-
BerbeculuT. Apa sa are o temperatura
de + 350 i contine
sulf in abundentg.
Zäplazi, sat, in jud. R.-Sgrat, pl.
Rimnicul d. s., com. Grebgnul,
a,ezat in partea de miazg--noapte
a com., la 4 kil. spre N. de
cgt, de re§edintg, Grebgnul, pe
piriul Oreavul, la poalele deaiuluT
Fintina- TurculuT. Are 54
hect. j 119 suflete.
Zapodeni, com. rur., spre N.-V.
la 23 kil, de ora§ul
in centrul pl. Mijlocul, jud. Vasluir'.
E strgbAtutg de un ir de
deal, de la N. spre S., al cgruT
pisc principal se nume§te Chicerea.
Aceastg culme imparte
com. in doug partT ; pe coasta
de V. se aflg satul Zgpodeni,
iar pe cea de E., satele : Port
ari d.-mj. i Portari-d.-j.
Intinderea com, e cam de
1300 hect.
Prin marginea de S. a com.
trece riul Birlad, iar pe partea
de V., piriul Telejna.
Are : 2 bisericI, cu 3 preotT
4 eclesiarhT ; o ,coalg; 2 morT ;
iaz.
Locuitorir posedg : 121 plugurT
§i i8i care cu boT, 3 plugurf
i 8 cgrute cu cal, 224
stupT, 738 vite marT cornute,
1770 oT, 2 capre, 70 cal i 268
rimatorT.
Zäpodeni, sat, in partea de V.
a coin. Zgpodeni, pl. Mijlocul,
jud. Vasluirt, asezat pe coasta
V. a dealuluT Chicerea, intretgiat
In directia E.-V. de treT ripT, cu
o adincime de la 5-15 metri.
Are o suprafatg de 840 hect.
o populatie de 49 suflete ; o
infiintatg in anul 1865;
o bisericg, ziditg la 1834; o
moarg.

ZXPODIA 785 ZXTREN1
ZApodia, sat, in jud. Tecuciii,
pl. Stanimti, com. Colone§ti
(v. a. c.), a,ezat in partea de S.
a com., pe malul drept al Zeletinuluf,
Cu o populatie de 113
suflete.
ZApodia, alta numire a satulut
Nisporqti, jud. Roman, pl. Moldova,
com. Botqti.
ZArnegti (ZArne§ti-de-Cilnäil),
com. rur., in jud. Buzad, plaiul
Slgnicul, situata pe malul drept
al riuluT CiIngul, la 18 Id]. de
ora§ul Buzar].
E formata din cgtunele : Ghizdita,
Lunca0 i Zgrneti, avind
o populatie de 1300 locuitorT.
Are o coalg in cgt. Ghizdita ;
o bisericg.
LocuitoriT posedg : 66o bol,
203 vacT, 126 viteT, 3 bivolf,
71 cal, 40 Tepe, 17 minji, 2640
oT, 34 capre, 2 asinT §i 384 porcl;
30 stupl; 1 moarg de aburT §i
3 sane.
ProprietatI maT insemnate sunt :
Ghizdita, a mo,nenilor GhizdenT;
Ghizdita cu anexele : ugubina
li Cojoceasca, Turbureasa, Zgrneasca-Serianul
li Zgrneasca-Solomon.
Terenul e putin accidentat
de cite-va dealurT §i coline,
precum i de mal multe movile
situate d'alungul riului ClIngul.
...
Din punct de vedere geolo-
gic, malurile CiInguluT prezintg
un deosebit interes. Aci, in vara
anuluT 1884, s'a ggsit scheletele
a patru mastodontT, depuse acum
in Muzeul din Bucure,ti.
CM' de comunicatie n'are, afarg
de albia CiInguluT §i alte
druinurr naturale.
La inceputul secolultá existail
cgt. Zgrnegi li Ghizdita, iar
Lunca0 e mal nod.
ZArne§ti, sat, in jud. §i pl. Argq,
com. rur. Zarnegi-Cacaleti
(v. a. n.) ; are 65 familiT O o
biserica (Naterea MaiceT DomnuluT».
ZArne§ti, clitun, rqedinta. com.
Zgrne§ti, jud. Buzgu, cu 60o locuitorT.
Numit i Zarnqti-de-Cilnail,
spre deosebire de Zg.rne,tide-SIgnic.
ZArne§ti, sat, jud. Covurluiii, pl.
Prutul, com. Jor4ti, la 4 kil.
spre N. de rqedinta comunala.
Numgrg, impreung cu grupuletul
HulWi, i81 locuitorT.
ZArne§ti, sat, jud. Vilcea, plasa
Cerna-d.-s., com. rur. Lapu§ata
(v. a. c.), cu o populatie de 711
locuitorT i o bisericg, cu hramul
Sf. Nicolae, ziditg la 1868.
Zärne§ti - Cacaleti (Cacaleti-
ZArne§ti), com. rur., pe apa
VglsanuluT, jud. ,l pl. Argepl,
la 17 kil. de Curtea-de-Arge
(repdinta. subprefectureT) §i la
18 kil. de Pite,ti. Se compune
din satele : Bute§ti, Cacaleti, IonWi,
Mgnqti, Pguleasa, Popeasca
§i Zgrne,ti, avind 1366 suflete.
Are z bisericI vechT, una in
Cacaleti ,i alta in Zarneti li o
§coalg primara ruralg.
Vite : 450 bol §i vacT, 40 cal,
200 oT, 350 capre §i 250 rimatorT.
Zfirne§ti- de -SlAnic, catun, al
com. Cernate,ti, jud. Buzgu, cu
480 locuitorT.
ZArne§ti ,- de - Slänic, numire
ce se mai da clitunelor Caldaru§a,
Malgeti, Ungureni i VIgdeni,
din com. Cerrigtqti, jud.
Buzad.
ZArne§ti-Peri§eni i Chi§teala,
trupurt de mofit cu putinl pA.dure,
ale statuluT, com. Jor4ti,
pl. Prutul, jud. Covurluid, foste
pendinte de mangstirea Varaticul
; arenda : 13000 ler.
ZAtoaca, insula, pe Dungre, jud.
Ialomita, pl. Ialomita-Balta, com.
Vlgdeni. Are ioo hect. pgdure
de plop §i salcie.
ZAtoaca, vechia pichet de fron
tiera, pe Dungre, in insula Cu
acela nume, jud. Ialomita, pl.
Ialomita-Balta, com. Vlgdeni.
ZAtoaca, girld, jud. Tulcea, pl.
Mgcin, pe teritoriul comuneT Pi
sica i pe al cgt. ski Azacliul.
Se desface din Dunare, la 100
m. maT sus de satul Azacliul
se varsa tot in Dungre, Ruga
movila Zgtoaca. Are 5 kil. lungime.
ZAtoaca, grind, de 130 hect.,
cultivat, in jud Tulcea, pl. Ma
cm, pe teritoriul comuneT Pisica.
Pe el este a,ezat satul Azaclitil.
ZAtoana, vechiu' ticket de frontiera,
pe Dungre, jud. Ialomita,
pl. Borcea, ,i in dreptul satuluT
Jegglia.
Záltreni, com. rur., jud. Vilcea, pl.
Mijlocul, compusg din 5 cgtune
: Dobrescul, Biserica, Oarba,
Manicea ,i Stanomirul Infiintatg
acum zoo de anT de Preda
Zgtreanu Vornicul. E situatg pe
valea Hule Oltetul, la 65 kil.
de reedinta judetuluT §i la 41
kil. de Drag4ani.
Are o populatie de 933 locuitorT
; o coalg.; 3 inorl ; 2 bisericT,
una de zid, facutg de
Preda Zgtreanu Vornicul li ceal'alta
de lemn, cu timpla admi
rabil sculptatg, claditg de Iovan,
feciorul luT Jupin Vasile Zgtreanu
li reparata de Ionitg Ggnescu
.1i Catinca Ganescu,
LocuitoriT al : 40 cal §i Tepe,
240 bol, 271 yac!, 25 cave,
66700. Afarole Diolionar Geogrcolo. Vol. V. 99

ZkTRENI 786 ZAATIDEN1
265 oT si 305 porcT. Pe ritil
Oltetul, in raionul comuneT, sunt
3 morT, care aduc anual un venit
de la 1500-2500 leT.
Vatra satuluT are 1 soo hect. ;
izlazul, 500 hect. ; iar pgdurile
(tufar), vr'o moca hect.
E brIzdatg de la N. la S. de
Dealul-OltetuluT si de ramificatiile
Dealutilor-PesteniteT si MinculuT
si de 4 vgT : a OltetuluT, a PesteniteT,
Strimba si Pesteana. Din
Dealul-OltetuluT spre E se !asa
5 piscud numite : Oarba, Teascul,
Biserica, Dobrescul si Piscul-
BurteT.
Aceste piscurl formeazg 6 valcele
: Boca, Mgnicea, Butanul,
Oarba, Teascul si Triza (v. a. n).
Are ca cale de comunicatie
soseaua judeteang.
ntreni, cdtun, al comuneT FM.cgsesti,
pl. JiuluT, jud. Gorj, situat
spre S. cle reved. com. si
spre N. comunel Valea.cu-Apg,
cam pe culmea dealulul Zgtreni
ce face parte din dealurile NegomiruluT
si pe partea dreaptg
a JiuluT.
Are o suprafatg de 330 hect.
si 285 locuitorT ; o bisericg (1820).
(V. FArcgsesti, com. rur.).
ZiValUl, com. rur. . i sat, jud.
Dolj, pl. Balta, la 6o kil. de
Craiova si la 46 kil, de resedinta,
pl. Mgcesul.d.-s , situatg
In dreapta JiuluT pe platoul numit
Valea-BabeT-Rada si pe maltil
sting al DungreT.
Se mgrgineste la E. cu com.
Grindeni; la V., cu com. Gighera
; la N., cu com. Comosteni
; iar la S., cu Dungrea, care
o desparte de Bulgaria. Limita
catre apa JiuluT o formeazg pgdurea
Zgvalul.
Are o populatie de ro' 5 locuitorT
; o bisericg, cu hramul
Sf. Nicolae, infiintata la 1842;
o scoalg mixta.
Vite : 240 vite marT, 17 caT
si 280 of.
Pe teritoriul com. se ggseste
o movilg artificialg, numitg Movila.Ostril,
despre care se zice cg
dateazg de pe timpul luT Traian.
In S. comune se intinde un
es, numit sestil Chischilgul, pe
care se aflg un sant adinc, in
care s'atz ggsit risipiturf de clrgmidg
anticg, sfgrimatg si pot.
molitg de ngmolul JiuluT. Acest
sant s'a numit Cetgtuia.
Este udatg la S. .de Dungre,
In care se aflá. ostroavele Co.
panita si ceva inaT departe spre
E. ostrovul Carabulea, precum
si de Hui Jiul.
In pgdurea statuluT Zg.valul
se ggseste un izvor sub-teran
nutnit Izvorul-Ghiciul, care coprinde
.substante feruginoase.
Suprafata comuneT este de
peste 6000 pogoane.
Mosia si pgdurea de pe teritoriul
com. se numesc Zgvalul;
apartinail statuluT; aii fost ale
mgngstireT Sadova.
Pgdure i are o intindere de
roo° hect. si e populatg cu
stejar, frasin, ulm si salde. Este
pusg in exploatare prin darea
de parchete anuale.
Viile se ggsesc pe proprietatea
locuitorilor si produc vin
rosu.
Pe mosia statuluT sunt morT
de apg si cite-va sane.
Transportul se face cu carde
si cgrutele pe calea comunalg
ce duce la Craiova.
Cal are : calea vecinalg la Bechetul,
calea comunalg. la Copanita,
un drum vechiti si mal
multe potecT.
Zavalul, mofie §i padure (roo
hect.), ale statuluT, jud. Dolj,
pl. Balta, com. Zgvalul. Mosia
aduce un venit anual de 14000
leT. Inainte apaitinea mgngstireT
Sadova.
Zivestreni, mofie a statuluT ,
fostg pendinte de mgngstirea
Cozia , jud. Vilcea. Arenda
600o leT anual.
Zävideni, com. rur., jud. Vilcea,
pl. Oltul..d..s., situatg pe valea
OltuluT, la 42 kit, de capitala
jud. si la lo kil, de a plgseT.
Se mgrgineste cu comunele :
Auresti (N.), Prundeni (S.), riul
Oltul (E.) si Dealul-Viilor (V.).
Are o populatie de 916 locuitorT
; 2 bisericT, una cu hramul
cSf. Treime 3, fondata la
1842 de Dumitru Stoenescu si
Elenca Fgrcgsanu, si reparatg
la 188E de lozuitorf si alta, cu
hramul Adormirea, ziditä din
temelie de Barbu Caragic cu
sotia sa Stanca, la 1815, si
reparatg la 1890 de locuitorT ;
O scoalg si 3 morl, una cu aburf
si doug pe Hui Oltul.
Locuitoril com, se ocupg cu
agricultura, iar mestesugarT sunt.
5 timplarT, 3 zidart, 3 rotarT
si un dogar. El desfac produsul
munceT la Drgggsani si Cimpul-Mare.
Un numgr de 155 locuitori
s'el improprietArit la 1864, pe
mosiile d-lor Fgrcgsanu si Caragic,
Cu 425 hect. Ef all : 4
caT, 201 bol, 43 vacT, 30 viteT,
27 capre, 176 or si 446 porcT.
Intinderea comuner este de
677 hect.
E brgzdatg de dealurile : Gorgota,
Rgspintiile, Chelcoiul, Piscul-Cocosul,
Muruianca, Lacurilor,
Nisipul-Rosu, Ripa-Inaltg,
si udatg de vgile : Caragicul si
BAlutoiul, care se varsg in riul
Oltul.
Comunicatia cu com. Auresti,
Prundeni, s. a. se face prin
soselele judetene, vecinale si comunale.
Paralel cu soseaua judeteang
trece calea feratg Piatra-Rimnicul,
avind aci statia Zgvideni.

ZAVIDENI 787 ZIARCEA
Zfivideni, loc istor(c, jud. Vilcea,
situat 'filtre satul Zgvideni
lunca OltuluT, unde la 1821 al
fost crincene lupte futre ostirile
turce,tr i MavroforiT luT Ipsilante.
Zävideni, statie de dr.-d.f., jud.
Rimnicul-Vilcea, pl. Oltul-Oltetul-d.-j.,
cgt. Zävideni, pe unja
Drggg,ani-R.-Vilcea, pusg in circulatie
la 20 Iunie 1887. Se aflg
intre statiile Drggg,ani (10,2 kil.)
Orle,ti (4,9 kil.). Ingltimea d'asupra
niveluluT MgriT de 165',54.
Venitul acesteT statiT pe anul
1896 a fost de 53378 10, 90 b.
ZAvoaia, sat i comuna. VezT
Slujitori-Albote,ti, jud. Brgila.
Zävoieni, com. rur., jud.V ilcea,
pl. compusg din 3
cgtune : avoieni, MOldgre,ti
Jarostea. Situatg pe malul sting
al riulul Cerna, la 55 kil, de
capitala judetuluI i la 50 kil.
de a plg,eT.
Are o populatie de 562 locuitorT
; 3 biserid, in fie-care
catan cate una ; o ,coalg (1869)
§i 2 morT.
LocuitoriT sunt mo,nenT. ET
ati : 8 caT, 6o boT, Too vad, 25
capre, 120 oT i 100 porcT.
Se mgrgine,te cu comunele :
Mgciuca, Amgre,ti, Glgvile, Virleni
i Doze,ti. La E. are dealurile
Jarostea, °ad, Chitarul,
Piscul-Lung i Vilvarea ; iar la
V., al-CerneT, al-SchituluT i al-
Doze,tilor.
Este strIbItutg de vgile
vilcelele: Nemoiul, Gu,uianca,
Ngvrgpeasa, NIvrgpita, Valea-
Mare, Valea-luT-Nan, Valea- neafuluT,
toate la E.; valea Lovi-
,teanca, spre V.
Pe valea Hulla Cerna este ,oseaua
judeteang.
Zavoleni, sat, jud. Vilcea, re,e-
dinta com. rur. Zgvoieni, pl.
Cerna-c1.-j. , situatg in centrul
com., pe valea riuluT Cerna. Are
o populatie de 250 locuitorT ; o
bisericg, ziditg in 1842.
Este udat de vgile : Ngvrgpita
, Sneaful Lovi,teanca
Nan, care se varsg in riul Cerna,
brgzdat de dealurile : Dealul-
Mare, Piscul-Lung, Dealul-CerneT
al-Schitulur.
Ziv oiul, sat, jud. Mu,cel, pl. Podgoria,
com. rur. Vrgne,ti.
Zfivoiul, catun,.jud. Olt, pl. Mijlocul,
com. Opta,i, situat la S.
el, pe lunca Vede. Are 35010cuitorT
i o bisericg.
gradincl publicA a orauluT
Rimnicul, jud. Vilcea, unde
se aflg surse de apg. alcaling-sulfuroasg.
Ad s'a construit i un
stabiliment balnear, de catre rgposatul
Novac.
Zavoiul-OrbuluI, sat, jud. Dimbovita,
pl. Cobia, com. Greci.
Zfivol-Bair, deal (126 m), in jud.
Constanta, pl. Medjidia, pe teritoriul
com. rur. Ta,-Punar
anume pe acela al catunuluT
Baltgge,ti.
Zivolul, vale, jud. Constanta, pl.
Hir,ova, pe teritoriul comuneT
rur. Topalul i anume pe acela
al cgtunuluT sgil Boazgic. Se
varsg in Dungre, dupg un curs
de 4 kil., la 21/2 kil, spre N. de
satul Boazgic.
Zbenghea, sub-divizie a cdtunului
Prede,ti, com. Vipere,ti, jud.
Buzgii.
Zbiereni, sat, in jud. Iai, pl. Bahluiul,
cu o populatie de 302 sufl.
Zbierenl, sat, in partea de N.-V.
a com. Bgiceni, pl. Bahluiul, jud.
Ia,i, situat pe valea cu acela,
nume, inconjurat de toate pgrtile
cu dealurT, acoperite cu pgdurY,
avind in partea de S. piriul
Cirjoaia, iar in partea de N.,
piriul Valea-RaculuT.
Are o suprafatg de 243 hect.,
cu o populatie de i7i locuitorT;
o bisericg de lemn, numitg Mitocul,
pentru a a fost schit de
cgluggrT.
Zbiere§ti-de-Jos, sat, jud. Neamtu,
pl. Bistrita, com. CostiOa.
Zbiere§ti-de-Sus,sat, jud. Neamtu,
pl. Bistrita, com. Costip.
Zbieroaia, com. rur., in partea
de E. a plg,eT Podoleni, jud.
a,ezatg pe valea PrutuluT,
mgrginitg la N. cu com. Brgdice,ti,
la S. i E. cu Hui Prutul
la V. cu Gura-BohotinuluT.
Este formata din satele : Copgceanul,
Satul-N9O, Zbieroaia
Scoposeni, pe o suprafatO cam
de 3000 hect. Are o populatie
de 1282 suflete ; o ,coalg i 2
bisericr.
Zbieroaia, sat, cu 478 locuitori,
in jud. Fàlciií, pl. Podoleni, comuna
Zbieroaia, a,ezat in yes,
pe malul PrutuluT, unit in partea
de S. cu satul Scoposeni, cu
care formeazg un trup. Dimpreung
cu Satul-Noti i Copgceanul,
se aflg pe domeniul statuluT,
fost al mgngstireT Sf. Saya din
Suprafata mo,ieT e can.' de
1371 hect.
Are o bisericg, flcutg la 1820
93 hect. pgdure de rgchitg
plop. (V. Scoposeni, sat).
Zbircea, mcvie a statuluT, pendinte
de biserica Sf. Ion din
Bucure,ti, jud. Ilfov, arendatd
(1887-96) impreung cu mo,ia
Crete,ti, Cu 33927 leT anual.

ZBIRGLEAZA 788 ZEGAIA
Zbirgleaza, vale, ce vine din
jud. Argq, aproape de com.
Strimbeni, li se impreung cu
Valea BortiI, tot in jud. Arge,
apol trece in jud. Teleorman.
De la impreunarea acestor vgr
li mal ales dupg ce trece de
com. Strimbeni, Zbirgleaza ja
numirea de Valea Burdel. Locurtoril
insa fi zic cind Zbirgleaza,
cind Burdea. Denumirea
de Zbirgleaza se clg de preferintg
pentru a deosebi aceastà
vale de Cimpia-Burdet. (V. Burdea,
vale).
Zboghite§ti, sat, cu 120 locuitori,
jud. Mu§cel, com. rur. Corbi
(v. a. n.), plaiul Nucpara, a,ezat
spre N. de cgtunul Corbi,
pe ambele malurr ale riulur
Doamna i udat O de Valea-
Nucaret O de Piriul-Bujord.
Zboina, munte, al satelor Spine0,
Vgsuiul . i Hergstrgul, virf
al lantuld Lapopl, jud. Putna.
In acest munte se vgd stincT
goale de sare.
Zboina-Arsä, pichet, Cu No. 114,
la confinele Tgrd Cu Transilvania,
jud. Putna.
Zboina-Neagrä, munte, jud. Bacgu,
pl. Trotu§ul, pe teritoriul
com. Mangstirea-CaOnul, de unde
ig are obirOa piriiapl Zboinita.
Zboina-Verde, munte, jud. Bacgti,
pl. Trotupl, com. Mgngstirea
Ca§inul, situat pe dreapta
piriulut CaOnul.
Zboiul, sat, com. rur. Hotarele
(v. a. n), pl. Oltenita, jud. Ilfov,
situat la S. de com. Hotarele,
pe Valea-Zboid.
Se intinde pe o suprafatg de
695 hect., cu o populatie de
135 locuitorT.
Zboiul, munte, in jud. Buzgii,
com. Colti, cultninind inteun pisc
foarte ascutit 0 stincos : Virful-
ZbotuluT, care face hotar despre
Boziorul.
Zboiul, vale, fgrg apg, Cu o lungime
de 30 kil. Incepe de aproape
de satul Gurbanul, jud.
VlaFa, i se terming aproape
de satul Cgscioarele, jud. Ilfov,
in directia S.-E.
Zbreia, deal (t 1 5 in.), jud. Constanta,
pl. Silistra-Noug, pe teritoriul
comunelor rurale Mirleanul
i Aliman, ramurg a dealuluT
Catita.
Zburätorul, pda'ure, in intindere
de peste 1000 hect., situatg pe
teritoriul comuneT Pgule§ti, pl.
Vrancea, jud. Putna, apartinind
In indiviziune locuitorilor din ciftunul
Pgrosul.
Zeama-Rece, sat, ca 8 familil,
jud. Arge§, pl. Pitegi, com. rur.
Prundul (v. a. n.).
Zebilul, com. rur., in jud. i pl.
Tulcea, a§ezatg in partea de E.
a judetuld, la 28 kil. spre S.
de ora,u1 Tulcea, capitala judetuluT,
,i in partea de S.
a plg§eT, la 34 kil. spre S.-V.
de orapl Mahmudia, rqedinta
plg§eT.
Se mgrginege la N. cu com.
Congaz ; la S., Cu orapl Babadag
O com. Enisala; la E., cu
com. Sari-Chioi ; la V., ca cgtunul
Satul - Noù, al comuna
Congaz.
Dealuri le : GA vana-Mare (167-
18o m.), BufniteT (150 m.),
Piatra-RoOe (140 m.), LutgrieT
(140 m.), Gura-Zrneulul (120
m.), Ggvana-Micg (roo m.), toate
la N.; Cairacul-Mare (6o in.) O
Cairacul-Mic (5 m.), la E. Movile
: CeatiricT (15 m.), Toc-Si-
Muiur (T T5 m.), §i Movila-cu-
SocT (T 16 In.) la N.; dealul Gura-
ZmeuluT, cu o pe,terg.
Riurile qi piriurile care udg
comuna sunt : Telita la V.; Dereaua-ZebiluluT,
prin mijloc, trecind
O prin sat ; valea Cazangia,
la E.
Bg1t1 avem : intinsul Tezer Babadag
la S. (din care 800 hect.
apartin comunei) §i intrarea zisg
Cotul (laculuT Razelm), spre E.
Lacurile produc pqte, stuf,
papurg. Venitul este al statulul.
Intinderea comuneT este de
3987 hect., cu o populatie de
925 suflete, compusg din Romili)",
carl predomnesc, Bulgarr,
RuO, Tigani §i OvreT.
Are o bisericg ortodoxg, ca
hramul Sf. Dumitru, fundatg in
1874 de locuitorT ; o §coalg.
Locuitoril posedg : 16o plugurT,
7 maOnT de secerat, 2
ma§inT de vinturat; 224 bol,
132 vacT, 303 cal, 216 Tepe,
2 asinT, go bivolí, 1544 o!, 23
capre, 239 rimAtorT ; 18 morl
de vint si 1 moarg de apg.
Cal: un drum judetean Zebil-
Sari-Chioi-Mahmudia, apol drumurT
comunale ce merg la comunele
invecinate : Congaz, Sabangia,
Cataloi, Sari-Chioi, Enisala,
Babadag, etc.
Zegaia, com. rur. O sat, in jud.
Mehedinti, pl. Ocolul-d.-j., la 20
kit, de oraqul Turnul-Severin,
situatg pe deal. Satul formeazg
com. cu satele Blditegi §i Ciolani.
Se mgrginqte : la E. cu
comunele Peri qi Pruni§ori ; la
S., cu com. Gutul; la V., cu
comunele Bistrita .0 Dedovita ;
iar la N., cu com. Seli§teni.
Are 1870 locuitori; o bisericg
O o §coalg.
LocuitoriT posedg: 5 1 plugurT,
89 care cu bol, 6 cgrute cu cal;
900 vite marT cornute, 20 cal,
850 of i619 t'imana; 204 stupT.

ZEGUJANI 789 ZGtRaT1
Se leaga prin o osea comunal
cu soseaua nationala Bucuresti-Virciorova.
DealurT: Seamanul, Barscotea
al-ZagaieT. CimpiT: Cimpul-
Mare i Cimpul-Oblegilor. Vale :
Zagaia.
Zegujani, com. rur. §i sat, jud.
Mehedinti, pl. Motrul-d.-s., la 3
kil, de orasul Turnul-Severin,
situata pe deal. Satul formeaza
com. cu satul Stroesti si 8 mahalale
: Ripa, Popesti, Linia, Zegujanilor,
Nistorani, Ghiculesti,
Pesteana si Copacioasa.
Are noo locuitorT ; o biserica,
deservita de 2 preot1 si 2
cintareti ; o scoala.
LocuitoriT pose& : 46 plugurT,
74 cate cu boT, 8 carute
cu ; 600 vite marT cornute,
26 cal, 500 oT si 450 rimatorT;
30 stupT.
Dealurl : Zegujani, arlesti, Girdoaia
i Copacioasa.
Ape Riul Motrul i piraiele
Pesteana, Noaptesa Copacioasa,
care unindu-se in com. Floresti,
se varsa in nul Motrul la
com. Brosteni.
In com. se face in fie-care an,
de la 15-20 Martie, un
In mahalaua Ripa se gasesc pe
ogase carbunT de pamint.
Zeiceqti, sat, in partea de V. a
com. Baluseni, pl. Tirgul, jud.
Botosani, cu o suprafata de 957
hect., o populatie de 424 suflete,
o biserica, deservita de 2
cintarep.
Zeletinul, plasd, asezata in partea
de N.-E. a jud. Tecuciti. Se
invecineste la E. cu jud. Tutova
; la S., cu pl. Nicoresti ;
la V., cu plasile Nicoresi
Berheciul si la N., cu pl. Stanisesti.
Acum aceasta plasa, unita cu
pl. Stanisesti (1901), cu rese-
dinta in Podul-TurculuT, coprinde
¡5 comune rurale: Boghesti, Brah5sesti,
Buda, Burdusaci, Colonesti,
Corbita, Craesti, Giurgiana,
Gohorul, Motosani, Muncelul,
Podul-TurculuT, Rachitoasa,
Stanisesti, Valea-Rea (v. a. c:).
(Pentru geografia fizica si economica,
vezT jud. Tecucii1).
Zeletinul, cdtun, al com. Calvini,
jud. Buzati, Cu 260 locuitorT ;
se alipeste de cat. Bisceni-d.-s.
Zeletinul, rid. Izvoreste de sub
dealul com. Odobesti, jud. Bacal,
din punctul numit Fundul-
TigareT, intra in jud. Tecucitl,
pe teritoriul com. Colonesti, pl.
Stanisesti, uda in directia de la
N. la S. comunele : Colonesti,
Buda, Rachitoasa, Burdusaci,
Motoseni din plasa Stanisesti ;
curge prin comunele : Muncelul,
Podul-TurculuT, Boghesti, Valea-
Rea si Gohorul, din pl. Zeletioul
si, la locul numit Moara-BanuluT,
la capul dealuluT se impreuna
Cu Berheciul.
Primeste pe dreapta piraiele :
Poiana-CorbuluT, Spria-d.-j., Zapodio,
Salahorul, Mazanariul,
Chetrosul, Bogdan, Rachitoasa,
Oprisesti, Gunoaia, Apa-Neagra,
Dobrotforul i Valea-Rea ; iar
pe stinga, piraiele : Danciul,
Spria-d.-s., Valed-Mare, Valea-
MoreT, Valea-luT-Mateid, Chiperiul,
PutineT, Bratoaia, Deleni,
Drutesti i Bucsa.
De la izvor pana la satul Spriad.-s.
curge printrio ripa ingusta,
lar de aicT albia se lar-geste pana
la 30 de metri. Spre S., se formeaza
albia mal intinsa cu o
vale frumoasa, numita Valea-ZeletinuluT.
Primavara si in timpurT
ploioase inundeaza toata
valea avind un curs foarte repede
si facind rima stricaciunT
fineteT ce se afla in abundenta
pe toata valea ZeletinuluT. A-
dincimea, mal in toata intinderea,
este de la z m. pana la 2
Zemni§ul, pddure de brazT, fagT
mesteacanT, jud. Bacau, pl.
MunteluT, com. Valea-Arinilor,
de pe teritoriul satuluT Tazlaul,
proprietatea principesef Schoenburg.
Are o intindere de 1000
hect.
Zgaia, cdtun, com. Roata-d.-j.,
pl. Neajlovul, jud. Vlasca. (V.
com. Roata-d.-j.).
Zgamira-Mare, grind, sail loe
ridicat deasupra stufuluT inconjurator
(70 hect.), jud. Tulcea,
pl. Macin, pe teritoriul com. Jijila,
in partea despre V. a com.,
la o mica distanta de satul Jijila,
intinzindu-se pe malul de
S. al laculuT Jijila.
Zgäidäracul saù Tunari,
com. Tirnava-d.-j., jud. Vlasca,
infiintat la 1882 prin improprietarirea
insurateilor. (Vez( com.
Tirnava).
Zghiabul, cdtun, al com. Minalesti,
jud. Buzàú, cu 320 locuitorl;
are subdivizia
Zghiabul, schit, in com. Cacova,
pl. Cozia, jud. Vilcea, pe riul
Cacova, refacut de Mateiti Logofatul
in 1640, tot pe ruinele
vecheT biseria Pe frontispiciri
sta scris cà a fost zidit de Radu-
Negru-Vocla, la 13
Linga acest schit este un izvor
cu apa sulfuroasa.
Zerciti, com. rur., in jud. R..Sarat,
pl. Rimnicul d.-s., pe malul
drept al riuluT R.-Sgrat, asezata
In partea de V. a judetuluT, la
4 kil. spre V. de orasul R.-Sarat
si in partea de E. a piase',
a carel resedinta este.
Se margineste la E. cu Ji-.

zGITtcrri 790 ZILlnEA
deni, despartita prin riul
nicul ; la V., cu riul Grebanul ;
la N., cu Babeni si la S., cu
orasul R.-Sarat i Baltati.
Este brazdata la V. de dealurile
Fintinelor, Oreavul i Fintina-TurculuT;
la S. de dealul
Topliceni si la N. de dealul Podiacul.
Riul R.-Sarat i Iazul-Morilor
o uda la E. de la N. la S. ; piriul
Oreavul la V., Cacova
Petrisul la S.
E formata din catunele: Zgirciti
(resedin;a) in mijloc, Cristinesti
si Posta la S., Darimati
Plevna la V.
Are o suprafata de 3400 hect.,
cu o populatie de 1770 suflete
5 bisericT, una in cat. Zgirciti,
cu hramul Sf. VoevozT, zidita
In 1806 de Mihalache Pido],
Mihalcea Arion i Anastase Dedulescu,
zugravita din noil la
1881, una in cat Topliceni,
cu hramul Adormirea MaiceI.
DomnuluT si Sf. Haralambie,
zidita in 1866 de Oprisan, Petrache
i Nae Iorgulescu, una
In catunul Darimati, cu hramul
Sf. VoevozT, zidita in 1884
de preotul Dumitru loan, una
in catunul Plevna, cu hramul
Cuvioasa Paraschiva, zidita in
1884 de Panait Iordanescu, sotia
sa Simioana i locuitoriT,
a cincea in cat. Cristinesti, cu
hramul Sf. Dumitru si Sf. loan
Botezatorul, zidita in 1865 de
Feraru, familia sa i locuitoriT;
o scoala primara mixta.
Loc. poseda : 280 plugurT, 5
morT pe %DA, 2 herastrae, o
moara cu aburT, o masina de
treerat ; 548 bol, 301 vacT, 81
cal, 112 Tepe, 510 oT, 61 capre
408 rimatorT.
CIT : un drum ce vine de la
Babeni, trece prin com. si se
duce la R.-Sarat; i altul ducind
la Grebanul, la Baltati si la
Jideni.
Zerciti, sat, jud. R."Sarat, pl.
Rimnicul, catunul de resedinta
al com. Zgirciti, asezat pe malul
drept al riulur Rimnicul, in
mijlocul com. Are 160o hect.,
cu 775 suflete ; o biserica si o
scoala.
Zgripce§ti, sat, jud. Musca, pl.
Podgoria, com. rur. Beleti (v.
a. n.), situat in centrul com. si
udat de Orla Circinovul Adi
este biserica i co ala com uneT.
Are o populatie de 470 loc.
Zgubea, com. rur., jud. Vilcea,
pl. Oltetul-d.-s., compusa din 3
catune : Zg ubea, Borca i Popesti.
Situata pe piriul Zgubea i piscul
Borca, la 65 kil. de resedinta
judetuluT si la 6 kil, de a piase.
Are o populatie de 300 lo
cuitorT ; o biserica, reparata la
186o.
LocuitoriT sunt mosneni. Ei
a: 20 bol, 50 yací, 100 capre,
30 oT, 50 porcT; 30 stupf.
Zgubea, sat, com. rur. Zgubea,
pl. Oltetul-d.-s., jud. Vilcea
Z gura, sat, in partea de S.-E. a
com. Oltenesti, pl. Crasna, jud.
incunjurat de toate partele
cu padure, afara despre
partea de S. unde se afla loc
deschis de cultura. Se afla la
2'/2 kil, de satul de resedinM,
Oltenesti, si e locuit mal rnult
de TiganT. AicT a fost si un
schit de calugarT, pana la secularizarea
manastirilor.
Zidari, sat, com. Tzvoarele, pl.
Siul d -s., jud. Olt, situat in partea
de E., la I kil, de cat, de
resedinta, in stinga IminoguluT,
la poalele dealuluT Badia.
Zidäre§ti, sat, CU 20 locuitorT,
jud. Arges, pl. Pitesti, com. rur.
Slatioarele (v. a. n.).
Zide§ti, sat, cu 98 locuitorY, in
com. Girovul, pl. Piatra-Muntele,
jud. Neamtu, situat pe piriul
Caluisul.
Zidina. VezT Gradetul, jud.
hedinti.
Zidul, sat, jud. Dimbovita, Pl.
Bolintinul, com. Crovul.
Zidul, sat, jud. R.-Sarat, pl. Rimnicul-d.-j.,
com. Costienid.-j., situat
in partea de V. a comuneT,
la 300 m. de catunul de
resedinta, Costieni-d.-j. (Vezi Costieni-d.-j.,
catun).
Zidul, munte, jud. Arges, plaiul
Lovistea.
Zidul-lui-Doni, ruine, jud. R.-
Sarat, pl. Marginea-d.-j., con/.
Hingulesti, la 6'/2 kil. spre V.
de resedinta comuneT, pe mar
ginea /acular Leica, dind numele
de Zidul uneT partT din acest lac.
Zigoneni, sat, cu 350 locuitorT,
jud. i pl. Arges, com. rur.
Bliculesti (v. a. n.). Are o biserie&
cTotT-Sfintir».
Zigoneni, tnoie, jud. si pl. Argesu/uT,
cu o intindere de 1400
pog., din care 1200 pog. padure,
proprietatea statului. Are
case de arendas, magaziT si povarna.
Zili§tea, sat, jud. R.-Sarat, pl.
Marginea-d.-s., com. Slobozia-
Ciorasti, asezat In partea de
E. a comuna, in cimp, la 2 kil.
spre S.E. de catunul de resedinta,
Ciorasti. Are o intindere
de 1100 hect. si 254 suflete.
In vechime se mal numia si
Slobozia-ZilisteT, de la proprietatea
Zili§tea, moie, in jud. Buzar',

ZILIMA-SOREASCA 791 ZIMNICEA
com. Cochirleanca, cgt. Parul.
Are 1840 hect., mar toate arabile.
Zilistea - Soreasca (Panteli-
MOn), mop'e, in jud. Buzati,
com. Zilisteanca, proprietate a
Eforier Spitalelor. Are 800 hect.
din care numar 4 izlaz, restul
arabil. Consta din 2 sforT : Zilistea
si Soreasca.
Zilistea-Trestieni (Muntele-),
proprietate a EforieT Spitalelor
Civile din Bucuresti, pendinte
de mangstirea Sinaia, comuna
Tesila, plaiul Pele-iul, jud. Prahoya,
care, impreung cu rnosiile
Negrasul si Sasilor, are o intindere
de 1246 hect. (1044 hect.
suprdfatg impgduritg si 200 hect.
pamint cultivabil si finete). In
total s'ail arendat Cu 8422 lel
anual.
Zilisteanca, com. rur., in jud.
Buzar], plaiul Slanicul, situata pe
ambele malurr ale riulur Clingul,
la 12 kil, de orasul Buzgri.
E formatg din cgt.: Haimanalele
(cu 7 subdiviziT: Haimanalele,
Cilnaul, Girbovi, Gayanele,
Cgluggri, Gura-Cilngulur,
Ercari si Postea), Slobozia (Cu
3 subdivizir : Aliceni, Satul-Aleculur
si Suditi) si Zilisteanca
(cu subdivizia Coconari).
Are o suprafatg de 7520 hect.
cu o populatie de 2820 suflete;
3 bisericT si o scoalg.
Vite: 1263 bor, 5o6 vacT, 71
viter, 146 car, 196 Tepe, 12 minjr,
5104 or, 61 capre, 9 asinT si
552 porcr.
Proprietatr mar insemnate
sunt : Zilistea-Soreasca (Eforia),
CiIngul - Girbovi, Cilngul - Ggvanele,
CiIngul-Episcopier (Guraanguila),
Sgrindarul, foste ale
statulur ; apor Cilngul, Zilisteanca,
Zilisteanca - Paicul, Haimanalele,
Slobozia, particulare, li
sforile mosnenilor : lVIihailestY,
Potirnichestr si Rinciogestr. Terenul
e putin accidentat si foarte
producgtor, mar cu seamg in griii
si porumb.
Cal: soseaua nationalg Buzail
Focsani si alte drumurr naturale.
Comuna e vechie. Dionisie Fotino
enumgrg aci numar satele
Slobozia si Cilnaul. Cele-l'alte
sate, dupg spusa batrinilor, s'ail
format ast-fel : Zilisteanca, din
locuitorii stabilitT pe silistea
com., cam pe la 1780; cat. Slobozia
si satul Aleculur, din coloniile
aduse de proprietarul
Alecu Hrisoscoleti pe mosia sa ;
parte din aceste colonir fiind
scutite de dad, ati dat nastere
cgt. Suditi. Cat. Haimanalele e
format din surugiir postel Cilngul,
carT de si adunatT din diferite
pärtr, s'ail stabilit aci. Cgluggri
s'ad format din oameniT
schitulur Nifon, stabilitT pe proprietatea
acestuT schit, unde era
si un metoh. Cele-l'alte cat sunt
formate dupg 1864, iar cite-va
din insurgtel.
Zilisteanca, catun de resedintg
al com. Zilisteanca, jud. Buzar',
Cu 490 locuitorT. De dinsul se
alipeste cgtunasul Coconari.
Zimbroaia, sat, cu 312 locuitorT,
com. rur. Predealul, plaiul Teleajenul,
jud. Prahova.
Zimbrul, fostil plasd a jud. Covurluiti,
desfiintatg in 1895. Resedinta
e Tirgul-Draguseni.
Se compunea din 8 comune :
Bgleni, Bursucani, Crgesti, Cudalbi,
Maciseni, Zmulti, Tirgul-
Drgguseni, Virlezi.
Unele din com. el fost trecute
la pl. Siretul si altele, la pl. Horincea-Prutul.
Zimbrul, san Schitul - Zim-
brul, sat, in com. Pursucani,
pl. Zimbrul, jud. Covurluiu, ceva
mar sus de resedinta comunala.
Are I to suflete si o biserica. (V.
Bursucani, com.).
Zimbrul, sat, jud. Roman, pl.
Siretul-d.-s., com. Pincesti, spre
N. de satul Pincesti si la 5 kil.
de el, pe piriul Zimbrul. Are 129
locuitorT, posedind 36 vite marT
cornute.
Zimbrului (Piatra-), stincd, intre
virful Raraulur si Pietrele-DoamneT,
in jud. Suceava, com. Brosteni.
Zimnicea, coon. urb., in jud. Teleorman,
pl. Cahnatuiul-Marginea,
situatg pe partea stingg a
fluviulur Dungrea, la 55 kil. de
Zimnicea, 46 kil. de Alexandria
si la 68 kil de Giurgiri, la
2800 m. de la Dungre. Se intinde
(la o alt. de 48 m.), in
forma de patrulaterf pe o suprafatg
de aproape 365 hect.
Orasul domina prin pozitiunea
lur toatg lunca Dungrir.
Se mgrgineste la E. cu hotarul
mosieT Zimnicelele (Fisteica).
La V. hotarul incepe de
la pichetul No. 14, de unde se
indreaptg spre Magura-Tiganulur,
apucind spre N., pana ajunge
dupg Magura-Tiganulur, urmind
hotarele mosiilor Soimul, Frumoasa
si Pguleasa, in mar toatg
partea despre N. La S., Dunarea,
unitg cu lacul Pasgrea, formeazg
hotarul natural al orapita.
Partea despre Dungre prezinta
particularitatea ca, la venirea
apelor marT, fluviul se impreung
cu canalul Pasgrea si lacul Vilciovita
si se intinde pana sub
malul unde incepe orasul, formind
o suprafatg de mar bine
de 4 kil. in latime, de la un
mal al Dungrer la cel-l'alt. In

ZEMNICEA 792 ZIMNICEI (CETATEA-)
asemenea cazurT incgrcgrile de
cereale se fac chiar la marginea
orasuluT.
Orasul s'a format pe fosta
proprietate a principeluT Al. lpsilante.
Are o populatie de 5000 locuitorT
; o grAding publicg ; un
spital ; 2 scoale primare, i de
bgetT si alta de fete ; 2 bisericT,
una cu hramul S-tilor ImpgratT si
a doua cu hramul S-tilor ApostolT;
un oficia telegrafo-postal; un biuroti
vamal, infiintat la 186o si
al cgruT venit la 1896-97 a
fost de 40344 leT, 15 banT.
Vite: 834 cal, 27 mggarT,
2080 vite marT cornute, 7865
vite mid comute si 2342 pord.
Portul se af11 la 3 kil. Comerciul
cel maT insemnat este
al cerealelor ; cumpgrgrile se face
direct de cgtre reprezentantiT
maï multor case comerciale din
Bilila si din strgingtate.
DrumurT: linia feratg Rosiori-
Alexandria-Zimnicea; la Alexandria
pe calea judeteang ; la T.-
MIgurele pe catea vecinalg; spre
Giurgiti pe drumurf vecinale, pe
la comunele Ngsturelul, Bragadirul,
si de aci la com. Bujorul
din jud. Vlasca, unde este pod
peste Hui Vedea. Spre Dungre,
comunicatia se face pe soseaua
portuluT.
Istoricul. Orasul unde se ggseste
astazI Zimnicea este de
o formatiune cu totul recentg.
Tirgulet si port mic a existat
de mult timp aci. Ast-fel, atit
istoriograful Sulzer, cit si generalul
Bauer, in inemoriile sale,
spun cg Zimnicea era, pe la fi-.
nele secoluluT trecut, in ultímele
doug deceniT, un tirgulet pe Dungre,
unde era si apitgnie de
pazg, avind tgrmul greiri de abordat.
Pe la anul 1812, orasul se
populase foarte mult, avind, se
zice, maT bine de 12000 case ;
aceastà populatie se formase maT
mult din BulgarT refugiatT de
peste Dungre, din care o mare
parte ad fost adusT acolo cu sila
de Rug. MaT in urmg. BulgariT
s'ail risipit, parte pe la Ploesti,
parte pe la Bucuresti.
In rgzboaele díntre Rug si
TurcT, Zímnicea a avut o mare
importantg ca trecgtoare, atit
In secolul al IX-/ea cit si in secolul
trecut. La 1828 a fost
ocupat de putine trupe.
Rol ceva mal insemnat a avut
acest oras intre aniT 1830 si
1832, cind dupg organizarea ce
se dgduse priT de cgtre gene.
ralul-guvernator Kisseleff, s'a hotgrit
ca orasele de pe marginea
DungriT sg fie capitale de judet,
pentru a servi maT bine apgrarea
interioruld tgriT de ngvglirile
de peste Dungre. Capitala
judetuluT s'a si mutat atund de
la Rosiori la Zimnicea, unde a
stat maT bine de doT anT, dupà
care a trecut la T.-Mggurele.
Cu ocaziunea intemeeriï ora.
suluT Alexandria, dupg anul 1835,
cea mal mare parte din locuitorT
ari pgrgsit Zimnicea si ail
trecut la orasul cel noii, din
cauza neintelegerilor ce aveati
cu proprietarul mosieT. (A se
vedea istoricul oraselor Alexandria
si T.-Mggurele).
Ad i a fost mult timp conacul
cavaleriei romine, nutretul fiind
mult maT eftin. Pgng la 1868 a
fost si resedinta pl. Marginea.
Cel mal insemnat rol l'a avut
Zimnicea In timpul rezbeluluT
ruso-romino-turc din 1877. Pe
aci a trecut si s'a oprit grosul
armatelor rusestT, inainte si dupg
luarea Sistovuld ; aci se afla
statul-major al trupelor imperiale,
avind ca sef pe generalul
Nepocoicinski ; tot materialul
de rezbel si proviziunile p'aci
s'ad cgrat pentru indestularea
armatelor, adus pe calea feratg
Frgtesti-Zimnicea, care maT in
urmg s'a desfiintat. Impgratul
Alexandru al II-lea a stat maT
mult timp ad, mal inainte de
a-sT stabili cartierul general peste
DunAre.
Imprejurimile orasulul de astge
al Zimnicel aii o deosebitg
insemngtate archeologicg.
Zimnicea, domenig, jud. Teleorman,
pl. Calmgtuiul -Marginea,
compus din corpurile: Zimnicea,
Fintinelele- si Zimnicelele. Din
acest domeniti, s'el vindut terenurile
pe care s'a infiintat
orgselul Zimnicea. Pe dinsul
sunt situate satele Fintinelele
si ., Zimnicelele.
Mosia Zimnicelele era in secolul
trecut, dupg Dionisie Fotino,
a Mgngstirel Cotroceni ;
maT era §i o altg mosie, Zimnicea
- Ulmulení, proprietate a
banulur Constantin Cretulescu.
Aceasta din urmg probabil cg
a facut parte din mosiile de astázT
Ngsturelul si Zimnicelele.
Zimnicei (Cetatea-), ruine de
ceta/e, jud. Teleorman, in partea
de V. a orasuluT, la 740
m., pe loc ses, intre Rusca-
Lungg si Rusca-Carantind. In
anul 1869, rgposatul C. Boliac
a ggsit acolo diferite monete
si unelte. De si ruinatg de timp
se vgd si azT doug rindurT de
santurf marI, de care acea intgriturg
era inconjuratg.
D. Gr. Tocilescu in merítoasa
sa scriere e Dacia inainte de RoinanY»
stabileste, de acord cu -
arheologul Cesar Boliac, cg
la aceastg cetate a fost o necropolg
salí un cimp al mortilor,
sail mal bine zis un cimitir
antic.
Reproducem intocmaT, din
mentionata scriere, descoperírile
fgcute intre aniT 1869 si 1872
la aceastd cetate :

ZIMNICELELE 793 ZIMBREASCA
«In Rominia, cea maT insemnata
necropola antica este fara
indoiala, cimpul mortilor de la
Zimnicea, despre care D. Boliac
relateaza urmatoarele : cBanuiam
de un oras dac in jurul
acesteT cetatT din afara santurilor,
in jos spre orasul Zimnicea
de acum ; pentru-ca multe
vestigiuri dace tot gasim pe
acolo din altY anT, si mal ales
din anul trecut. M'am pus dar
sa fac cercetarT atit spre malul
Dunarel cit si pe partea oposita;
m'am oprit spre centru,
intre locul unde este acum tirul
militar §i filtre cazarma, pentruca
am dat aja de vre-o dota
vase mormintale, cu cenuse §i
oase calcinate inteinsele.
Observind mal bine locul din
cetate spre ora, am vazut ca
ora§ul dac a urmat sa fie pe
partea stinga, care este si mal
ridicata, si ca pe partea dreapta
despre Dunare, a trebuit sa fie
locul destinat pentru inmormintart
Am adunat dar oamenif
ce ir aveam pe o singura linie,
§i 'T am pornit de la tir spre
cazarma pe partea stinga, de
vale, unde am presupus cà a
trebuit sa fie orasul. Indata, la
mal multe locurT, s'ail ivit diferite
urne. In toata lucrarea
mea de o saptamina la Zimnicea,
in acest locas de moarte
n'am gasit de cit un singur schelet
nears, al caruT crania l'am
scos intreg de sub o jumatate
de urna cu care era acoperit,
pe cind urne cu oase calcinate,
pe jumatate arse, am scos 63,
din care 8 am putut sa le scot
intregT, intacte. Toate urnele
ce descopeream erati numal cu
-cenuse §i oase calcinate, adunatura
de oase de corpurY arse
pe rug. Un lucru foarte straniti,
un lucru extra-ordinar
urna este bagata alta, in aceia
alta, in a treia, a patra si in a
66700: M'arde Diolionar Geognyle. Vol. V.
patra a cincea cu gura in jos.
Osemintele in acest fel de urna
sunt in cea de a cincea, printre
care oserninte am gasit si obiecte
trecute §i ele prin foc.
O alta observatiune am facut:
unele dintre aceste urne ce gasiam
cele simple eraù ridicate
drept in sus, §i toate cele
culcate, cu maï multe urne una
intealta. ApoI in aceste urne
culcate am gasit §i obiecte de
podoabe femeesti, adeca un colier
de electrum zdrobit, o bratarà
in treT bucatT, diformate
oare-cum de foc, dar conservindu-sT
inca toata ciselura in liniT
§i in toarte cu totul in modul
bijuterieT numite celta.
«Alte cite-va miel obiecte s'a
gasit prin aceste vase arse, precum
: un cercelu§ interina, un
fel de agraf si un ac de os intrialta,
toate trecute prin foc,
§i tot obiecte de parura femeiasca,
ceia-ce 'ml da ideia ca
arderea corpurilor se facea cu
toate podoabele lor, idee con-
&mata cu vre-o dota bucatT
metal topit, gasite Une° urna in
care era §i un obiect de fier,
agraf saU legatura, spre incheierea
vre-unuf colier ce s'a topit.
D. Boliac observa («Tromp.
Carpatilors, No. 1137), ca baga
rea de urna in urna nu se
putea face de cit in chipul urmator
: se adunati oscioarele
maT mistuite de flacarT, cu diferitele
obiecte ramase, se puneail
inteo urna mica, in jurul careia,
pusa cu gura in jos, se fasona
o alta urna, in partea careia se
grava ornamente si simbolurT;
apoi acestea, dupa ce se uscati
prin evaporare la soare, cacl
indicia de coacere la foc nu se
vede niel de cum, se fasona in
jurul lar o a treia urna care se
usca §i acesta tot ast-fel, apoT
a patra §i apol a cincea.
«Punerea in urna principala
cu oseminte, a altor vase mal
miel, s'a constatat inca si in
necropolea de la Pilin in comitatul
Neograd, in movila de la
Ali-Bunar, in Banat §i in cimitirul
de la Apodul-Mare in Transilvania,
unde in fie-care urna
mare se gasea alta mal mica.
Acest din urma cimitir a servit
locuitorilor i in epoca romana,
judecind dupa caramizile romane
ce acoperiaa unele vases.
Zimnicelele, ceitun,cu 423 loc.,1n
jud. Teleorman, pl. Margine*,
com. Nasturelul.
Zinca, sat, jud. Dimbovita, pl.
Cobia, com. Uliesti.
Zisu, sau Linia-Zisu, sat, pe
malul drept al riuluT Arges, jud.
Arges, pl. Pite§ti, com. Valea-
Marulul (v. a. n.). Are 209 loc.
Zizinca, sat, in partea de E. a
com. Lipovatul, pl. Crasna, jud.
Vasluiil, asezat pe coasta de S.
a dealulul Zizinca. Are o suprafata
de 245 hect., cu o populatie
de 201 suflete, §i o bisericuta.
ZiMbe§ti, sat, in com. Filioara,
pl. de-S us-Mijlocul, jud. Neamtu.
ZImbreasca, com. rur., in jud.
Teleorman, pl. TeleormanuluT,
in partea de S., intre Valea-CiineluT
i valea Burdea, la 68 kil.
de re§edinta jud., 24 kil. de Ro-
§iori si 48 kil. de Alexandria.
Se invecine§te la N. si N.-V.
Cu teritoriul com. Balad, la V.
cu al com. Dobrotesti, la S. cu
mosia Plopi, ce tine de com.
Beuca i la E. cu teritoriul com.
Ciolanesti-din-Deal.
Satul este impartit in dota:
Zimbreasca - de - Sus salí Olteni
spre V. si Zimbreasca-de-Jos la E.
Este strabatuta de valcelele : Ta-
100

ZINDAN-BAIR 794 ZLOTWI
tarul, Olteni pi Zimbreasca. Terenul
satuluT este foartea accidentat
pi tipos.
Are o suprafatg de aproape
1840 hect., cu o populatie de
1283 suflete ; o pcoala mixta,
o bisericg.
Vite : 834 vite marl cornute,
269 cal, 42 magarT, 3954 01 pi
565 porcT.
Se leagg Cu com. Balaci p't
Ciolgnepti-din-Vale prin posele
vecinale, peste care sunt construite
mal multe podurr pi podete
la trecerea valcelelor.
Satul Zimbreasca este din cele
mal vecht ale jud. ; se gasepte
trecut In diferite documente
vechT, precurn pi in lista satelor
intocmitg pe timpul reformel
luI Const. Mavrocordat ; el figureazg
pi in lista satelor din
e Istoria Daciell de Dionisie Fotino.
Facea parte din pl. Mijlocul-d.-s.
Zindan - bair, deal (197 m. in
virful Babadag-Iol-Iuc), jud. Tulcea,
pl. IstruluI, pe teritoriul com.
Tocsof, pi pe al cgt. sati Rimnicul-d.-s.;
e o prelungire sudicg
a dealuluI Caragea-Bair (v. a. n.).
Zlapia (Slapia), sal, Cu. 70 loc.,
jud. Argep, pl. Pitepti, com.
Samara (y. a. n.).
Zlata (Päragina), catun, com.
Dracea, pl. Calmatuiul-Marginea,
jud. Teleorman.
Zlitari, sat, cu 231 loc., jud.
Bacart, pl. Siretul-d.-j., comuna
Leca, apezat d'a stinga piriuluT
Ungureni, la o departare de
2000 m. de cat. Ungureni.
ZlitAreasa, sat, cu 119 loc., jud.
Tecuciii, pl. Berhecitl, com. Ggiceana,
a.ezat in partea de E.
a com., pe coasta V. a dealuld
Gaiceana.
In raionul satuld, la locul
numit Poiana-Dealulul, se vad
urmele a doug cetap inconjurate
cu pant. (V. Ggiceana, com.
rur.).
Zlätarei, com. rur., jud. Vilcea,
pl. Oltul-d.-j., compusg din 3
cgtune : Zlgtgrei, Dobrupa pi
Vrajitori.
Este situatg pe valea Oltu-
10, la 8o kil, de capitala judetuluI
pi la 3 kit de a pla,el.
Se marginqte la E. cu orapul
Draggpani, la V. Cu comuna
Upurei pi Fometeti, la N. cu
comuna Sutepti pi la S. cu comuna
Stefanepti pi Voicepti.
Are o populatie de 1400 locuitorT
; schitul Dobrupa (v. a. n.)
pi o biserica de lemn ; o pcoalg.
Locuitorir se ocupa cu agricultura,
viticultura, dulgheria ordinarg
pi rotgria. EI art: 26 cal,
200 vacT, 300 bol, 160 capre,
350 oI.
Un numgr de 203 locuitorl s'ad
impropiietgrit la 1864 pe mopia
statuluT Drgggpani-Trupul - ZIItarei,
cu 626 hect.
Are o posea comunalg.
E brazdatg in directia N.-S. de
dealul Dobrupa, populat cu vit,
pi udat de gira Pepteana.
Zlätärel, sat, com. rur. cu acelapr
nume, jud. Vilcea, cu 719 locuitorl.
(V. Zlatgrei, com. rur.).
Zlitunoaia, com. rur., jud. Botopani.
Se intinde in partea de S.-
E. a pl. Miletinul, pe vade Sicnet
pi Cozancea pi dealurile din
dreapta pi stinga SicneI pi se
compune din satele: Biznoasa,
Cernepti, Cociungeni, Girbeti,
Iurepti, Lunca, Novaci, Stanepti,
Stroepti pi Zlgtunoaia.
Teritoriul comunel e deluros,
dar de bung calitate pi are o
suprafatg de 13401 hect.
Are o populatie de 4017 su-
flete ; 7 bisericI pi 3 pcoll mixte ;
I fabrica de spirt, 3 iazurI, 3
morT de apg pe Sicna pi 1 de vint.
Vite : 2500 bol pi vacT, 350
cal, 8400 o' pi 625 porcT,
Zatunoaia, sal, Cu 1141 locuitorT,
apezat pe dealul Zlatunoaia
sati Bisericel, in partea de N. a
com. Zlatunoaia, pl. Meletinul,
jud. Botopani, (V. Zlgtunoaia,
com. rur.).
Zlatunoaia, stafie de dr.-d.f.,
jud. Bohnani, pl. Tirgul-Miletinul,
com. Zlgtunoaia, pe unja
Iapi-Dorohoiti, pusg in circulatie
la 1 Iunie 1896. Se aflg futre
statiile Todireni (131 kil.) pi Trupepti
( t 32 kil.). Ingltimea d'asupra
niveluluf Mara de 64'°,34. Venitul
acesteT statir pe anul 1896
a fost de 24878 lel, 35 banr.
Zlatunoaia-Mica, sat, in partea
de S.-E. a com. Dracpani, pl.
Miletinul, jud. Botopani, cu o
suprafatg de T TT hect. pi o populatie
de 8o locuitorI.
Ziodica, sat, din com. Cotnari,
pl. Bahluiul, jud. Iapi (v. Cotnari,
sat). Are o populatie de 181 locuitorf,
.precum pi o bisericg de
lemn, vechte.
In acest sat, peste un mic
piriti, se afla un pod mare, format
de lespezf de piatrg naturala
necioplita i pe care legenda
11 atribue lut tefan-cel-Mdre.
Zlota-Vechle,celtun (tirla), in jud.
Ialomita, pl. Ialomita-Balta, com.
Bora, pe cimpul Bgragan.
Zlote§ti, com. rur., In jud. Teleorman,
pl. Telcormanulut, pe
laturea de V. a judetuluI, situata
pe partea stinga a riuluI Teleorman,
in vale, la 79 kil. de
T.-Mggurele, 35 kil. de Ropiori
pi 48 kil. de Alexandria.

zMADov1TA 795 ZMEURATUL
Are o populatie de 722 suflete;
o pcoala mixta pi o biserica,
at un preot, un cintaret pi
un paracliser ; doua morT.
Vite : 320 vite marT cornute,
169 caT, 834 01, 27 capre pi 150
rimatorT.
Teritoriul com. este strabatut
de cite-va valcele pi piritape ce
izvoresc din dealul de la stinga
satuluT. Piriul Cerboaica izvorepte
de pe teritoriul mopieT Ciolanepti
pi se varsa in riul Teleorman,
in partea de V. a coni
une T.
Al e o suprafata de aproape
1400 hect., din care o parte este
acoperita cu padurr. Din aceasta
suprafala, ca la soo hect. sipt
sforr de mopie ale diferitilor proprietarT
din Zlotepti, avind aproape
he-care pi cite un pile de
padure ; 240 hect. sunt proprietatT
a 68 locuitorI, date dupa
legea rural a pi restul este ocupat
de vatra satuluT, de drumurT
si cursurile riuluT pi piraielor-
CM : poseaua judeteana Alexandria
- Valea - TeleormanuluT,
care trece prin mijlocul satuluT
pi care comunica cu com. TItArqti-d.-j.,
la N.; spre Slavesti,
la S.; spre com. Ciolanepti-din-
Deal ; precum pi spre Catalina
din jud. Vlapca.
In straturile de pietrip ce se
afla de-a lungul riulul Teleormanul
pi pe linga piriul Cerboaica
se gasesc adesea, cu ocaziunea
sapaturilor ce se fac,
multe oase de cerbT marT si falcI
de mastodontl petrificate.
Zmadovita, com. rur. si sat, in
jud. Mehedinti, pl. Dumbrava,
la 56 kil. de orapul Turnul-Severin,
situata pe valea Zmadovitet
Se marginepte : la E. cu comuna
Secul ; la S., cu comuna
Stanepti ; la V., cu -comuna Biclepul
; la N., cu com. Albulepti.
Satul formeaza comuna cu
mahalaua Lazul, avind 740 locuitorr.
Are o biserica, Cu 1 preot pi
2 cintaretT; o pcoala prim. mixta.
LocuitoriT posea : 36 plugurT;
61 care cu boT ; 6 carute
cu caY ; 32 stupT; 440 vite marT
cornute, 18 cal, 460 oT pi 5oo
riingtorr.
Prin comuna trece poseaua
Biclepul-Zmadovita-Secul.
DealurT: Dealul-LazuluT, Dealul-Gropanilor
pi Dealul-Albtilep-
til°ra Vl: Valea-Zmadovitel pi Valea-LazuluT.
Piraie : Piriul-LazuluT
pi Piriul-ZmadoviteT.
Paclure: Paclurea-LazuluT.
Zmeeni, com. rur., in jud. Buzan,
pl. CimpuluT, situata pe
ambele malurT ale riuluI Calmatutul,
la 18 Va k 1. de orapul
Buzan.
E formata din catunele : Moisica,
Salcioara pi Zmeeni.
Are o suprafata de 5498
hect., cu o populatie de 1859
locuitorT; o scoala; o biserica.
C1: poselele judetene Tintepti-Zmeeni
pi Zmeeni-Albepti,
precum pi alte drumurT naturale.
Vite: 616 boT, 539 vacr ,
276 viteT, 9 bivolT, 339 caT,
252 lepe, 106 ininjT, 2350 or,
3 capre pi 631 pord.
Comuna e vechie pi cite trele
catunele sale existan din secolul
trecut. Catunul Zmeeni la
inceput era impartit in Zmeenid.-s.
pi Zmeeni-d.-j. In anul 1864,
ata improprietarirea, cit pi insalubra
pi baltoasa pozitiune a loculuT,
atí silit pe cer din Zmeeni-d.-j.
sa se mute in Zmeenid.-s.,
contopindu -se amindoul
inteun singur sat.
Zmeeni, aitun de re,edinta al
com. Zmeeni, jud. Buzan, cu
1020 locuitorT.
Zmeesti, cdtun al com. Vintila-
Vocla, jud. Buzan, cu 6o locuitorT,
alipit de catunul Lunca.
Zmei, sat, cu 40 familiT, jul.
Argep, pl. Cotmeana, com. rur.
Podul-Bropteni (v. a. n.). Are o
biserica i Cuvioasa Paraschiva,.
Zmeica, bala insemnata, in jud.
Tulcea, pl. IstruluI, pe teritoriul
cotn. Casap-Chioi ; este unul
din cele 4 marT lacurT ce compun
masa de apa sarata din
Dobrogea ; intinderea sa totala
(exceptind stuful dintre dinsa
pi Golovita) este de 2500 hect.,
ce apartin toate com. Casal).
Chioi ; comunica cu balta Golovita
prin douà portite, din care
una e numita Zmeica, iar cu
balta Sinoe, pe la cele 2 extremitatT
ale insuleT Curt-Bei ; spre
N., aproape de una din comunicatiile
cu Golovita, se afla o
mica insula stufoasa; pe tarmul
san despre uscat 'sunt dealurile
Cara-Burun, Acic-Suat pi Cale ;
contine mult pepte.
Zmerodava. VezY Zmirodava.
Zmeura-de-Jos, sat, Cu 37 familiT,
jud. Argep, pl. Pitepti,
com. rur. Hintepti-Zmeura (v.
a. n.). Are o biserica, gAdormireal.
Zmeura-de-Sus, sat, Cu 40 familiT,
jud. Argep, pl. Pitepti,
com. rur. Hintepti-Zmeura (v.
a. n.). Are o biserica, cu hramul
gAdormirea».
Zmeuratul, com. rur., pl. Ocolul,
jud. Vilcea, situata pe dealul
Zmeuratul, la 15 kil, de capitala
judetuluT pi la 6 kil. de
a plapeT, pi udata de valle : Bradetul,
Stroe, Brozba pi Adinca
Are o populatiune de 368
de locuitorl ; 2 bisericT, una cu

ZMEURATUL 796 ZM iRDANUL
hramul cIntrarea in Biserica a,
tondata la anul ¡708 de Popa
Andreiti §i Damaschin §i alta
cu bramul cSf. Dumitru a , fondata
in anul 1828, de Dima
Postelnicu ; o §coala, infiintata
la 1830.
Locuitorir posea: 25 caT, 50
boT, roo vacI, 30 oT i 30 capre.
oseaua comunal '1 inlesneSe
comunicatia cu com. Cacoya
li Paqe§ti-Magla0.
Zmeurätul, sat, cu 25 locuitorT
spre N.-V. com. rur. Star-Chiojdul,
pl. Teleajenul, jud. Prahova,
situat la poalele munteluT Zmeuratul
O udata de Ola Chiojdul.
Zmeurktul, culme de munte, care
pornqte din culmea Vinturarita
,i separa riul Govora de
Rimnic, jud. Vilcea. In dreptul
comuneT Bune§ti, se bifurca in
doua culmT de dealurT : Dealul-
Sohoratul li Dealul-Ocna. Din
aceasta bifurcatie ia nWere riul
Ocnita (Sarata), afluent al Oltu-
luT.
Zmida, padure, in jud. Neamtu,
com. Bicazul, pl. Piatra-Muntele,
situata pe Domeniul Coroanel.
Are un venit de 30000 Id, §i
¡6 herastrae §i un circular pentru
exploatarea padurilor.
Zmirna, com. rur., jud. Ialomita,
pl. lalomita-Balta, situata la N.
pla§el, futre comunele Milo;e§ti
§i Iazul-Ialomita.
Se compune din satele : Zmirna
§i Grivita, cu o populatie de
2537 locuitorT.
Are o §coall mixta O o biserica.
Zmirna, sat, cu 225 familiI, in
pl. Ialomita-Balta, jud. Ialomita,
com. cu acela0 nume, situat
pe valea Lata.Sarata §i la 4
kil. spre V. de satul Iazul.
Zmirodava (Zmerodava), ruine
de cetate vechié, in apropiere
de orapl Roman, jud. Roman,
pe malul sting al riuluI Siretul,
pe teritoriul com. Gidinti, din
pl. Siretul-d.-s. Urmele acestel
cetatT se cunosc bine ,i astazT.
Ele formeaza o circumferinta de
vr'o 600 pa0 §i. reprezinta n4te
gramezr de moloz acoperite cu
porumbeT §i altT tufarT. Cetatea
se pare ca ar fi avut forma de
stea, judecind dupä liniile ce
formeaza urmele fundamentelor.
Imprejurul eT se vad urmele unuT
canal, prin care ea se inconjura
cu apa din Siret. In partea despre
E. a fortareteT se deschide
un loc plan, care era acoperit
de mal multe forturl marunte
ale caror baze se vad §i acum
In ant O care erail inconjurate
cu aloa. Dealurile ce formeazá
malul sting al riuluT Siretul, in
dreptul acesteT cetatT, formeaza
o curba spre E., lasind ala
un loc plan. Aceasta cetate,
daca credem pe cronicarul Ureche,
a fost zidita de tefancel
- Mare la 1483 (e Letop. a ,
t. I, pag. 133). El 'I' a dat numele
de Cetatea-Noul, caer sub
numele de Novograd (Cetatea-
Noua) o vedem aparind in toate
uricile vechT slavone cit timp ea
a existat. Numirea de Zmerodava
sail Zmirodava, ce dati
acestel cetatT Ureche O Cantemir,
este luata din traditiunea
populara, precum afirma Cantemir.
Din aceasta veche numire
traditionala precum i din numirea
de Cetatea-Nouà data de
Marele stefan, putem deduce
ca a fost pe acolo maT inainte
vrerne o alta cetate mar vechTe
O numele de Zmirodava nu este
de cit numele uneT cetatT dace,
ce trebue sa fi fost pe acolo. A
fost darimata probabil de Alexandru
Lapupeanu, in urma angajamentuluT
luat fata cu TurciT,
pentru ca sa-1 dea donania Tare/
(gLetop.s, t. I, p. 188) i ni micita.
in urma de un Bogdan, proprietarul
mo§ieT Gidinti O de vladica
Gherasim. Zidurile acesteT cetatT
ati existat pana la inceputul acestul
secol, pana cind proprietarul
Bogdan §i episcopul Gherasim ati
scos materialul de acolo pentru
casele ion. (V. pentru aceasta
gCr, Rom. O a EpiscopieT de Romana
de Melchisedec). Se mar
cunosc aceste ruinT sub numele
de a Sf. Dumitru a .
Zmirda, celtun, in partea de E.
a ora§uluT Giurgiii, jud. VlaFa.
A fost inainte de 1828 ceoflic
(catun) turcesc O era afara din
raionul fortificatiilor orapluT.
Zmirda, stafie de dr.-d I., jud.
Vlwa, pl. Marginea, catunul
Zmirda, pe linia Giurgiti-Zmirda,
pusa in circulatie la r Noembrie
1869. Se afla la 2,7 kil. de Giurgiti,
statie final. Inaltimea d'asupra
niveluluT Maril e de i 1m,56
Venitul acesteT statiT pe 1896
a fost de 318787 lel, i5 batir.
Zmirdanul, com. rur., jud. Dolj,
pl. Cimpul, la 87 kil. de orapl
Craiova §i. la 4 kil. de Calafat,
compusA din satul cu aceasta
numire, infiintat la 1879 §i. caruia
i s'a dat numele de Zmirda, in
amintirea lupteT c4tigate de
RominT in 1877, la satul Zmirda
din Bulgaria.
Este situata pe malul sting
al DunareT, avind vatra la o departare
de 6 kil, de ea.
Suprafata com. este de 1460
pogoane.
Cursul DunareT in dreptul comuneT
Zmirdan, incepe din hotarul
com. Ciuperceni, merge
de la N.-E.-S.-V. pana la pichetul
34 saù' Schelea-VecheT, de linde
se indrepteaza de la N.-S., pana
la pichetul 35, sail Bogan ; de

ZMIRDANUL 797 ZNAGOVUL
-ad pana la pichetul Canape,
descrie un mare arc de cerc cu
deschiderea spre comuna.
Se invecine§te cu com. urb.
Calafat la N.; cu Dunarea i cu
cat. Ciuperceni-NoT, din com.
Ciuperceni, la V.; cu com. Poiana,
la E,; cu Dunarea i cu
com. Desa, la S.
Are o populatie de 729 suflete
; o biserica, cu i preot
dntaret; o §coala mixta.
Cano calea vecinala comunala
Calafat-Zmirdan ; calea naturala
Zmirdan-Poiana-Lunga i calea
naturala Zmirdan-Ciuperceni.
Znairdanul, cittun, cu 400 loc.,
com. Glodeanul - Cirlig, judetul
Buzad, format din insurateT pe
mo§iile Cirligul-Mare i arligul-
Mic.
Zmirdanul, sat, cu 253 loc., jud.
Covurluiti, pl. Siretul, com. File§ti,
format din insurater improprietaritT
dupa razboiul din
1877-78. (V. Filqti, com.).
Zmirdanul (otinga), cdtun, cu
148 loc., jud. Olt, com. Beciul,
situat pe vale, intre malul sting
al JiuluT i Dealul-OltuluT, la S.
la 3 kil. de at. Birse§ti.
Zmird'astetul (Via§u1), sat, jud.
Mehedinti, pl. Blahnita, com.
rur. Bucura.
Zmirdioasa, com. rur., in jud.
Teleorman, pl. Margina, situata
intre Valea-VedeT i Valea-GauriciuluT,
in unghiul unde acestea
se impreuna.
Teritoriul comuneT este de
peste 4900 hect., cu o populaitie
de 168° suflete.
Are o coall mixta §i o biseria.
Vite: 500 caT, 29 mggarr, 907
vite marr cornute, 2536 vite
miel cornute i 409 poza
Imprejurul comuneTsunt multe
magurT.
Cal; soseaua judeteana Alexandria
- Zimnicea, care trece
prin interiorul cat. Zmirdioasa,
§i §oseaua vecinala de la Zmirdioasa
la cat. Soimul.
Catunele Zmirdioasa i Soimul,
care formeaza azi o singura
comuna, erad sate marT in
secolul trecut.. Pe amindoul le
gasim trecute osebit, in pl. MargineT-d.-j.,
ata in lista satelor
intocmita sub a doua domnie a
Jul Const. Mavrocordat, cit
In istoria luT Dionisie Fotino,
la inceputul secoluluT IX. Intrunirea
acestor doua sate inteo
singura comuna s'a faca dupa
anul 1845.
Zmulti, com, rur., in jud. Covurluid,
pl. Zimbrul, la 62 kil.
de Galati. Are o intindere de
2426 hect. §i e situata pe dealun
i vgr.
Se marginege la N. cu com.
Fundeanul (jud. Tutova); la S.,
cu com. Maci§eni; la E, cu
com. Craqti ; la V., cu com.
Corodul (jud. Tecucid) i la N.-
E., cu com. Dragu§eni.
Prin centrul com. trece &tul
Suhuluiuluï, iar prin partea de
V. a satuluT curge Gerul.
E formata din dota catune :
Zmulti (rqedinta) i Gorne§ti.
Are o populatie de 2750 su.
flete; 5 bisericT, din care numaT
3 functioneaza ; SI. Gheorghe
(1849), Sf. Nicolae (181o) i StiT
Arhanghell §i Modest (1831); o
§coala mixta, infiintata in 1864.
Singura proprietate mare e
mo§ia Gornqti.
Vite : 871 boT, 5 taurr, 501
vacT, 110 car, 2176 01 si 200
porcT.
De la Zmulti se indreapta
urmatoarele cal vecino - comunale
catre Baleni, catre Corni
catre Diocheti.
Zmulti, sat, §i resedipta comuna
cu acela0 nume, jud. Covurluiu,
pl. Zimbrul. (V. Zmulti, com.).
Znagovul, plasd, jud. Ilfov, ocupind
partea de N.-V. a judetuluf.
Se marginqte la N. cu jud. Prahoya,
de care se desparte prin
rîl Ialomita, pana la com. Lipia-Bojdani
; la V., cu jud. Dimbovita;
la E., cu parte. din pl.
Mosti,tea i pl. Dimbovita §i la
S., cu pl. Sabarul.
Este udata la S. de Hui Dimbovita,
in care se varsd Ilfovatul
Colintina ; de riul Ialomita,
care primqte in apropiere de
com. Dridul apele riulur Prahoya,
de Ciorogirla i alte mar
multe piraie i val.
Intinderea t °tala a acesteT pla§I
e de 80423.
In toata plasa sunt: o judecatorie
de °colla Buciumeni ; 66 bi.
seria, deservite de 65 preoff; 36
§coale mixte §i 2 de catun; 5
morT cu abur, Cu apg, 3
poverne, 2 zalhanale, 41 podurT
statatoare i 19 masini de treerat
cu abur!.
Locuitoril poseda 278! plugurl,
2372 cu bol, 409 cu cal;
4757 care i carute ; 3725 Cu
bol, 1032 Cu cal; 4076 cal si
lepe, 69 arnigsarr, 9726 bol,
4725 vacT, 2297 V4ef, 313 taurT,
678 bivolf, 696 bivolite, 688
capre, 5199 porcI §i. 30618 oT.
Comerciul se face de 20 hangil
i 224 circiumarT.
In coprinsul plaser sunt 5 baltT
28 heletaie.
Si a luat numele de la balta
Znagovul, care e,te situata la
N. pla§ef
Padurile ad lemne de constructiT
i foc. Baltile contin
pqte, racT i scoicT. Prin locurile
cele maT mlWinoase ale
pl4eT crqte cu abondenta pa.
pura §i trestia.
Reoedinta pla§eT este in com.

ZNAGOVUL 798 ZORLENI
rural Buciumeni. Are 99 catune,
care formeaza 20 comune
rurale Balotesti, Brezoaia, Bucoveni,
Butimanul-Luceanca, CAciulati,
Chiajna, Ciocanesti, Cociocul,
Corbeanca, Cosoba-Trestieni,
Cretulesti, Crevedia, Lipia-Bojdani,
Militari, Poenari,
Vulpesti, Popesti-Dragomiresti-
Rosul, Tincabesti, Tartasesti si
Tiganesti.
calea ferata Bucuresti-
Pitesti ; calea ferata Bucuresti-
Ploesti; calea nationala Bucuresti-Pitesti
; calea judeteana la
Tirgoviste i calea nationala Bucuresti-Ploesti.
Znagovul, fostä mdndstire, 4 ore
departe de Bucuresti, asezatà
pe o insula din lacul Znagovul,
In dreptul satuluT Fundul.
Unir istorid sustin a s'a edificat
in zilele luT Vlad Tepes,
1457; altif in zilele luT Vladislav-Voevod,
1453; iar altiT combat
ambele asertiunT pe motivul
ca se gaseste un panaghiar
de metal, zestre a manastireT
Znagov, Cu leatul 1431, data
anterioara domniilor lui Tepes si
Vladislav-Voevod.
La Znagov, Mateiii-Basarab
a asezat pe la 1643 prima tipografie
pentru imprimarea car-
Olor in limba TareT, la care a
contribuit mult sotia sa, Doamna
Elena, mitropolitul stefan si Udriste
Nasturel. (Gr. G. Tocilescu).
Aci, Antim, ales mitropolit al
TareT, sub numele de Antim II
la 1709, pe cind era egumen
al manastireT Znagov, a tiparit
maT multe cartl bisericestY in
elineste i romineste.
Pana acum 40 anT era aci o
tipografie, si un penitenciar, care
in cele din urma servea de exil
patriutilor romini.
CalugariT grecT inchinasera aceasta
manastire mänastirilor
din Muntele Athos. Mateiii Basarab
a deservit'o i le-ati dat
pe seama l'arel cum aU fost de
veac». El a inzestrat'o cu sate,
odoire si veniturl de tot felul.
La Znagov a fost sugrumat
postelnicul Const. Cantacuzino
din porunca lul Grigore Ghica
Voda.
Din aceasta manastire, nu a
maT ramas de cit biserica, reclusa
la biserica de niir.
Znagovul, mo,sie a statuluT, pe
care la 1864 s'el improprietarit
parte din loc. com Trestioara,
pl. Varbilaul, jud. Pragova.
Znagovul, piidure a statuluT,
com. Lipia-Bojdani, jud. Ilfov,
in intindere de 1250 hect., formata
din trupurile Znagovul
(1125 hect.) si Fundul-SeculuT
(125 hect.).
Znagovul, pîriì. lzvoreste din
padurea Cornesti, pl. Ialomita,
jud. Dimbovita, infra in jud.
Ilfov pe la N. de cat. Butimanul
; formeaza helesteie la Butimanul,
Poenari, Cociocul, Tincabesti
si Ciofliceni, de unde
incepe balta Znagovul, i curge
pana in Coadele ZnagovuluT, de
unde printeo mica scurgere de
apa lind, se varsa in riul Ialomita,
litiga com. Lipia-Bojdani.
Znagovul, baltd, ce se scurge
in riul Ialomita, linga com. Lipia-
Bojdani, pl. Znagov, jud. Ilfov.
Se intinde intre padurea Znagovul,
Codrul-luT-Roman, padurea
Balta-Neagra i riul Ialomita.
Znamina, sat, cu 107 locuitorT,
jud. Arges, pl. Topologul, com.
rur. Runcu (v. a. n.).
Zoicarul, sat, cu 104 locuitorI,
com. rur. Fundeni-Gherasi (v.
a. n.), pl. Dimbovita, jud. Ilfov.
Zoita sati Palta, sat, in jud. R.-
Sarat, pl. Rimnicul-d4., catunul
comuneT Costieni-MarT, asezat
in partea de V. a comuneT, in
cimp, la 80o metri spre V. de
resedinta comuneT, Costieni-MarT,
si la ioo ni. spre E. de calea ferata.
Are o intindere de 540
hect., cu o populatiune de soo
suflete, dimpreuna cu ctunaul
Curcuiati, ce tine tot de com.
Costieni-Mari; o biserica.
In vechirne se numea Odaia-
Topliceanulur.
Zoita, stafie de dr.-d.-f., jud. R.-
Sarat, pl. Rimnicul-d.-j., com.
Costieni-MarT, pe linia Buzail-
Marasesti, pusa in circulatie la
13 Iunie 1881. Se afla intre
statiile Bobocul (10,7 kil.) si R.-
Sarat (12,3 kil.). Inaltimea deasupra
niveluluT MariT de 93',38.
Venitul acesteT statii pe amil
1896 a fost de ii4o80 leT si 91 b.
Zoita, pisc de munte, in jud. Arges,
plaiul tovistea (v. Joita)
Zopoga, munte, in jud. Arges,
pl. Lovistea.
Zoresti, cdtun, al com. Valea-
TeanculuT, jud. Buzati, Cu 340
locuitorT.
Zorili, pichet de granijd pe Ducu
No. 4, la S. de lacul
Greaca, jud. Ilfov.
Zorleasca, sat, com. rur. Turia,
pl. Oltul-d.-j., jud. Olt.
Zorleni, com. rur. §i s3t, in jud.
Tutova, pl. Tirgul, spre N.-E.
de Birlad si in apropiere de el,
pe malul sting al riuluT Birladul.
Satul formeaza com. cu cat. Bujoreni,
si este proprietatea M.
S. RegeluT.
Teritoriul com, este ses si acoperit
cu multe pasunf, unde se

ZORLENI 799 ZVORSCA
nutresc un numar insemnat de
vite.
Are 1236 locuitorT ; o livada
cu duzT ; o fabrica de spirt ; o
scoala primara ; o bisericä; o statiune
de druin de fler si un oficia
poptal rural, pentru pl. Tirgul
i Simila.
Prin acest sat, care este legat
printr'un pod de lemn, peste
apa BirladuluT, Cu satul Gura-
Simila , trece soseaua judeteana
Acest sat s'a format dupa
anul 1602, Tunie 2, pe locul nurnit
Silistea Zorileni, daruit de
Eremia-Vocla IuT Andre Chiriac
varnepul, ca sa'sT faca acolo sat.
E nunnit i Slobozia-Zorleni.
Zorleni, stafie de dr.-d.-f.,in jud.
Tutova, pl. Tirgul-Simila, coin.
Zorleni, pe unja Birlad-Vasluill,
pus a in circulatie la 13 Noeinbrie
1886. Se afla intre statiile
Birlad (7,3 kil.) i Beuca (9,2
kil.). Inaltimea d'asupra nivelului
Mari! de 68',99. Venitul acestei
statiT pe anul 1896 a fost de
42895 leT, 6o batir.
Zorlesti, com. rur., in jud. Gorj,
pl. Amaradia, situata pe valea
Zorlestilor, formata in dina de
V. a Dealulut-Muere si la S.-E.
comune Cidigei. Este compusa
din cat. Zodepti, Dealul-Via
Becheni.
Are o supratata de 3375 hect.,
cu o populatie de 586 suflete ;
o scoala pi 2 biserid, deservite
de un preot si un cintaret.
Locuitord poseda : 45 pluguri,
47 care cu bol, 3 carute cu ca!;
$0 stupT; 99 ca!, 733 vite marT
cornute, 636 o! si 69 rimatorT.
Ca!: soseaua vecinala care o
pune in comunicatie cu Prigoria,
la S.; poselele comunale spre
Bumbepti - Pitesti si Rosia-d.-s.
Zorlesti, cei-tun, pe valea Zorlestilor,
jud. Gorj, pl. Amaradia,
corn. Zorlesti, cu o suprafata de
2550 hect., si o populatie de 428
locuitorT. (Veg Zorlesti, com.
rur.).
Zosin, fost schit, in jul. Botosani,
la S. mosier Baluseni, com.
Baluseni, pl. Tirgul, zidit de Iordache
Zosin, vechiti proprietar.
Zotunul, ostrov pe Dunare, cu
paclúre de salcie, in suprafatä de
78 hect., pendinte de com. Slobozia,
pl. Marginea, jud. Vlasca.
Zugreni, sat, pe mosia i in com.
Dorna, jud. Suceava, situat pe
tarrnul drept al BistriteT. Are 105
suflete.
Singurul drum principal e cel
ce duce la Sunatori (2 kit.).
Zurbaua, sat, com. rur. Popesti-
Dragomirepti (v. a. n.), pl. Znagovul,
jud. Ilfov, situat la S.-E.
de cat. Sabareni, pe malul sting
al riuluT Ilfovatul.
Are o suprafata de 924 hect.,
cu o populatie de 295 locuitorT
; o biserica, Sf. Treimes.
Zuvelcati, catun,jud. Teleorman,
pl. Teleormanului, com. Malul,
cu o populatie de 165 suflete.
Este unul din satele cele mal
veda din partea loculuT. Se gaseste
trecut ca sat mare si populat
in lista satelor din 1741,
precum i in Istoria Dionisie
Fotino.
ZvorAstea (Zvoristea), com.
rur., in jud. Dorohoiii, pl. Berhometele,
formata din satele:
Beresti, Buda-cu-Deaiul, Poiana,
Pustaiul, Serbanesti-cu-Slobozia,
Stinca-cu-Zvorastea i Vatra, cu
resedinta in Zvorastea. Are 5164
suflete ; 6 bisericr, deservite de
3 preotT, 7 cintaretT si 6 palamarT
; o scoall mixta,
Vite : 939 vite marT cornute,
1719 oT, 8 capre, 212 cal i 300
porcT.
Zvorästea cu Sttnca (Zvoristea),
sale, pe mopia Zvorastea,
com. cu acelag nume, pl. Berhometele,
jud. Dorohoiä, Cu 1132
suflete.
Din vechime, trupul mosier
Zvorastea din spre S. a fost a
manastireT Moldavita, din Bucovina,
data de 5tefan-Vocla-cel-
Mare, pi-in uricul din 12 Martie
1488 i trupul din sus a boeruluT
Petru Chescu.
Are o biserica, cu hramul Adormirea-Maicii-DomnuluT,deservita
de I preot, 2 cintaretT
si 2 palamarT, mare si bine zidita,
facuta la 1782 de Petru Chepcu ;
o pcoala.
Piriul ce trece pe mosie este
Leahul. Riul Sirettfl trece pe margine.
Drumurr: calea comunala de
la Podul-SiretuluT i calea nationala
ce duce la Hantasti.
Mosia se hotareste cu :
ful-CimpuluT, Bucovina, Häntasti
Zamostia.
Zvorsca, com. rur., la N.-V.
piase Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanati,
compusa numaT din satul
cu acest nume, situat pe
drumul ce duce de la Caracal
la Bechet, la 'o kil. de Caracal
si la 34 kil. de Corabia.
Altitudinea terenuluT d'asupra
nivelulul MariT este de 138 m. pe
magura PanciT, la N.-E. de sat.
Are o populatie de 844 locuitorY,
care posea 8z z vite
marT cornute, 1154 vite micT
cornute i 170 porcf. Are o
scoala ; o biserica, cSf.

Argeo, judet. Populatia, dupl recensilmIntul
din 1899: 205822 locuitorT.
Artari, cdtun, com. rur. Dlineoli, jud. Gorj.
Bacilli, judet. Populatia, dupll recensitmintul
din 1899: 192963 locuitorY.
Bacilli, ora'. Populatia, clupl recensilmtntul
din 1899: 16187 locuitorT. Pag. 182,
col. I, a se ceti 690 hect. In loc de
34260 hect.
Baoeul, lid, cut ge In jos pe la Hudeoti-
MarT, HavIrna, Stiubeieni, pe Boga tirgul
Sdveni, Vldsineoti, etc.
Bilava, cdtun, com. rur. Corneoti, jud.
Gorj.
BdIeti, com. rur., jud. Gorj, coprinde oi
catunul Voinigeoti.
Blloiul, sat, jud. Argeo, a se ceti : pendinte
de com. Stoileoti, In loc de Stoiceni.
Birslineoti. A se ceti elminarul Lucache
Venfer, In loc de Veiner.
Blrza, tsin, com. rur. §stoi, jud. Gorj.
Btrzeiul-de-Pldure, com. mur., jud. Gorj, coprinde
oi clItunele Paschi, PlriulNia oi
Scurtul.
Botooani, judet. Populatia, dupli recensitmintul
din 1899: 170455 locuitorT. Pag.
559, col. I, rindul 30, a se ceti hectolitri
In loc de hectare.
Botooani, ora'. Populatia dupa recensImIntul
din 1899: 32193 loc. §coalil de mesera
nu maY este, dar este o ocoal/ profesional/.
§coala Romlno-Armeang s'a des.
fiintat. lntre instituliile de binefacere a se
adaoga : ospiciul comunal, spitalul de copiT,
azilul de biltrInT N. Sofiano, spit. militar.
BOZielli, cdtun, com. mur. juputeoti, jud.
Gorj.
66700. Afarole Diclionar Geografto. Vol. y.
ADAOSE
(CUVINTELE ADAOSE SUNT TIPXRITE CU L1TERE GRASE)
Braniotea, mooie, jud. Neamtu, a se ceti :
din pl. Bistrita, In loc de pl. Braniotea.
Bratuia, com. rur., jud. Gorj, coprinde si
eh tunele Merfuleoti oi Trocani.
Brlila, judet. Populatia In 1899: 147006
locuitorT.
Mita, oral. Populatia In 1899: 58392 locultort
Buda, statie de dr.-d.-f. (vol. II, pag. 38).
A se adaoga : De ad se ramificd finja
Buda Sidnic, lungd de ast,r kiL
Buda-Mare, sat, jud. Dorohoi4. Scoala a fost
claditl la 1869, nu la x880.
Buda-Mica, sat, jud. Dorohoid. A nu se socoti
Intre hotarele mooieT, com. HIrbova.
Budeiti, sat, com. Grilmeoti, jud. Dorohoid.
Buhalnita, com. mur., jud. Neamtu. A se ceti
Secul-Buhalnita, in loc de Lacul-Buhalnita.
La satul Buhalnita, p. 56, rIndul 5, a se
ceti: Piriul-Buhaluits In loc de Schitul-
Buhalnita.
Bustuchini, canea, corn. mur. Pojarul-d.-s.,
jud. Gorj.
Buzibil, judet. Populatia (1899): 220439 lo-
cuitorT.
Buz/ul, oral. Populatia (x899) : 21561 lo-
cuitorY.
Caracol, oral. Populatia (1899): 12035 locuitorT.
CIllraoi, oral. POpIllatiii (1899): n02410cuitorY.
arbuneoti, com. rur., jud. Gorj, copriude
pi ciltunele Cionteoti oi Tupoeni.
Chiliile, cdtun, com. rur. Godineoti, jud.
Gorj.
Ciontopi, calzos, com. mur. Cirbuneoti, jud.
Gorj.
Chnpulung, oras. Populatia (1899): 13030
locuitorY.
Coasta, (l'hin, com. mur. Stolojani, jud.
Gorj, pl. Vulcan.
Constanta, judet. Populatia (1899): 135050
locuitorT.
Constants, orno. Populatia (1899) : 12725
locuitort
Corneoti, com. rur., jud. Gorj, coprinde si
cut. Matra pi Uncioaia.,
Coroorul, com. rur., jud. Gorj, coprinde oi
ciltunele Leculeoti, Nistoreoti oi Petecul.
Costeoti, com, mur., jud. Botooani, coprinde
pi cilt. Dorobanti (v. a. c.).
Covurluiul, judet, are, dupil recensiheintul
din 1899, 144075 locuitorT.
Craiova, Oras. Populatia In 1899: 45438
locuitorT.
Dilneoti, com. rur., jud. Gorj, coprinde oi
ext. Artari oi Uourei.
Dealul-Viti, cdtun, com. mur. Zorle0, jud.
Gorj.
Dobrana, atan, al com. irigoria, jud. Gorj.
Dorohoiul, judet. Populatia In 1899: 158605
locuitorT.
Dorohoiul, ora. Populatia In 1899: 12701
locuitort
Galati, oras, are, dupX recens. din 1899,
62678 locuitorT.
Godineoti, com. rur., jud. Gorj, coprinde oi
cut. Chillile.
Grtimeoti, com. rur., jud. Dorohoill, are oi
cut. Budeoti.
Horezul, comuna, jud. Gorj, coprinde oi
cilt. Pajiotile.
101

Ialomita, judet. Populatia (11899) 187193
locuitorY.
Iasi, oras. La altitudine a se rectifica astfel:
Are, In dealul Copoul, aproape 200
m. alt. si la gata, 36m,89. Populatia
(1899): 78067 locuitorl.
liltul, cdtun, com. rur. Turceni-d.-s., jud.
Gorj.
Jupinesti, com, rur., jud. Gorj, are si atunul
Bodeni.
Leculegti, clituts, com. rur. Corsorul, jud.
Gorj.
Lelesti, com, rur., jud. Gorj, coprinde
cittunul Suseni.
Merfulegti, afilia, com. rur. Brituia, jud.
Gorj.
Motelti, alma, com. rur. Petresti-de-jos, jud.
Gorj.
Nistoregti, crYtun, com. rur. Corsorul, jud.
Gorj.
PaRtile, atto:, al com. rur. Horezul, jud.
Gorj.
Paschi, cittun, com. mi% Bitrzeiul-de-Pidure,
jud. Gorj.
Petecul, (atuso, com. rur. Corsorul, jud. Gorj.
Petresti-de-Jos, com, rur., jud. Gorj, are si
citunul Motesti.
Pirlul-Vitl, anulo, com, rur.
dure, jud. Gorj.
Poiana-Seciurile, com. rur., jud. Gorj, e
formad( din citunele Poiana, Seciurile-din-
Deal i Seciurile-din-Vale.
Pojarul-de-Sus, com. rur., jud. Gorj,
are 2 cit. : Bustuchini i Zevelcesti.
Popelti, sal, com. Briesti, jud, Dorohoiti,
802
Prigeria, com. rur., jud. Gorj, coprinde
atunul Dobrana.
Rogojina, com, rur., jud. Gorj, coprinde
si cht. Voicul.
Säräcinef ti, fost ¡chi, jud. VlIcea, pe vales
11'110 Rimnicul, zidit de §tefan,Episcop
de RImnic, ta 1688. E acum bisericli
de mir. Vatra satuld s'a vindut
d-luY avocat C. Disessu.
Seciurile, sat, jud. Gorj, com. rala-. Poiana-
Seciuirile, se compune din 2 cit.: Seciurile-din-Deal
i Seciurile-din-Vale.
Scurtul, cdtun, com. rur. Birzeiul-de-Piclure,
jud. Gorj.
Suici, com. rur., jud. Arges. In aceasti comuni
e leaginul neamuluY
Ad i se afta si o scoalit comunall Toma
Britianu care cuprinde treY corpurY In
mdirie : scoala ca 4 clase, locuinta profesorulut
si o clidire deosebiti pentru lucrul
de Ming, precum i doui pogoane
pimInt pentru agriculturit. S'a ridicat de
Generalul C. Batianu In memoria frateluY
ara Toma, care a testat banY peotru aceasta.
Nusenl, d'hm, com. rur. Lelesti, jud. Gorj.
kia0, com, rur., jud. Gorj, are si cit. BIrza.
Stolojani, com, rur., jud. Gorj, pl. Vulcan,
are si cit. Coasta.
Trocani, ccItun, com. rur., Bratuia, jud.
Gorj.
Tupgeni, atusa, com, rur. arbunesti, jud.
Gorj.
Turceni-de-Sus, com. rur., jud. Gorj, coprinde
i cit. Jiltul.
Uncioaia, tatua, com. rur. Comesti, jud.
Gorj.
Urlati, com. urb., jud. Prahova. Din hrisovul
luY Duca-Vocli, din anal 7186 (1678), care
sice: areoteseY Ani care a fost a popiT
luY Dumitru sin Stanciul Largul din Urlati,
ot sud Saak i fiuluY aliti lu Dumitru,
ca si le fie lor ocia In Urlati ce se
chiami Necseteasca, etc.», resala( a comuna
Cristi parta acest nume Ina la
1678, de sunt 216 anY (1894 nu se stie
tata istoricul cum s'a format comuna si
de unde TI vine numele de Urlati.
In hotirnicia mosieY Stinceasca a minitstireY
Coltea din testa 7192 (1684) de
sunt 210 anY, hotarnicul zice ca alt fost
orInduitY pentru mosia Stinceasca de la
Cricov, dan sus de satul Urlati, etc.».
La 7886 (1778) In hotitrnicia mosief
Stinceasca se constati cit Urlati era tIrg.
Tot de ttrgul Urlati se vorbeste si In
hotirnicia dan anul 7289 (1781), ficuti
de MateY Log. Bucoveanu, Dinul Log.
Plivianu si loan Zapciu, sunt 113 anY
(1894).
Din tinte aceste documente resulti dar
a comuna Urlati era constituitit In sal
i sat de mosnerif tnainte de anal
1678, a a puntal ca circumscriptie administmtivi
calificativul de sat, 51 di a fost
transformati In tirg In perioda anilor de
la 1678 piral la 1778, fla a se putea
determina epoca cInd s'a dat aceastit denumire.
Ugurei, calun, com. rur. Dinesti, ¡ud. Gorj.
Voicul, catan, com. rur. Rogojina, jud. Gorj.
Vrata, si Gtrla.Mare, comuna rumie, jud.
Mehedinti, cuprind baza geodesia misurati
1893 de Institutul Geografic pentru
a servi triangulirel harteY tire' In
amasa/ parte.
Zeveicelti, atto:, com. rur. Pojarul-d.-s.,
jud. Gorj.

No.
curent
LISTA DE ABONAMENT
LA
MARELE DICTIONAR GEOGRAFIC AL ROMINIEI
NUMELE SUBSCRUTORILOR
*) Maj. Sa a bine-voit a maY vent In ajutorul tipltrire M.
D. G. cu o suma de 500o le!.
DE LA MARTIE 1898 ['INA. LA. 1 IULIE 1902.
No.
exem-
Piarelor
No.
curent
NUMELE SUBSCRIITORILOR
1 Majestatea Sa Regele . . . . 2e) Report . . 67
33 Basilescu N., profesor universitar . . . . 1
2 A. S. R. Principele Ferdinand 3 84 Basilescu Th I
35 131:WU. D. A., avocat, Iaa 1
3 Adamescu Gh., profesor, Loco 1 36 Bldulescu Alex . 1
4 Adarnescu M., Piatra-N. 1 37 Bfticoianu Const. 1
I
6 Adunarea Deputatilor 1 33 BAicoiann O. L, secretar general al Minist.
6 Alexandrescu Gr
1
Domeniilor --.
1
,
7 Alexandrescu N., funcionar Creditul urban
1 39 tritlftnescu, inginer
1
8 Alexe Constantin, greflerul Inalief Curti de 40 Bllteanu Eniu y I
ConturI 1 41 Bhrbittescu Ion I
9 Alimlinisteann C. 1 42 BArbuceanu G., funct. Creditul urban, Loco 1
10 Altan Anton, farmacia I 43 Becheann Stancu I
it Andreescu Ion, maior, Turnul-Severin . . 1 41 Behles Eug. 1
12 Angelescu D., colonel 1 45 Berendel loan 1
13 Angelescu G., avocat 1 46 Berendel I. D., architect . . . . , . . . . 1
14 Antonescu M I 47 Bibescu Alex., printul I
15 Antonescu V 1 48 Bibescu George, .. 1
16 Apostolu D. T. 1 49 Bibicescu I. G. 1
17 Apostolu N., profesor, Roman 1 60 Biciola G., Bitolia 1
18 Arsenalul Armatel 1 51 Boambl, George i
19 Artaria & Co., Viena 6 52 Boambfi, loan 1
20 A§ezhmintele BrincovenestI 1 53 Boboc Dim. N., institutor, Ostrov . , . 1
21 Atanasescu Gr., capitan, Tulcea .. . , . . 1 54 Bogdan I 1
22 Athanasie al Rininiculul, P. S. S. Episcopul,
R.-Vficea 1
65
56
Boiarolu Dim
Boierescu Const.
23 Athanasovia Vladimir 1 57 Bottea C., inginer t 1
68 Bragadir D. M. 2
21 Bagdat G. N 1 59 Bragadir Sofia M 1
25 Bal§ Const 1 60 Braumiiller & Sohn, Viena 1
26 Ball M. A. 1 61 Brilllohl Alex. 1
27 Banca Agricol/ 1 62 &Miami B I
28 Banca National, 6 63 BrIttianu C., general 1
29 Banca Romlniel I 64 Brlitianu, Dr. Dina 1
30 Baronescu, locot., Baclit I 66 BrAtianu L L C., ministrul Liter. publice _ /
31 Barozzi C., general 1 66 BrMiami Th., Tigveni, jud. Argot} . . . . I
32 Barozzi L C., avocat 1 67 Budiaeanu D. A., inginer 1
De reportat . . 67 De reportat . . 103
No.
eXelIIplarelor
1
1

No.
curent
NUMELE SUBSCRI1TORILOR
No.
exem-
Piarelor
804
No.
curent
NUMELE SUBSCRUTORILOR
Report . . 103 Report . . 173
68 Budurescu M. St., inginer 1 121 Clement Dr. 1
69. BuieHu Dr 1 122 Climescu C., profesor universitar, Iasi . . 1
70 Buieliu Gr. I., Iasi I 123 Clubul Oflterilor in rezerv4 1
71 Buieliu Gr., Ourtea de Casage 1 124 Clubul Regal 1
72 Burada Th., Iasi 1 125 Clubnl Tinerimel 1
73 Burghele G. G., Dorohoid 1 126 Coculescu N. 1
74 Burghele N., fost consilier la Curtea de 127 Comisia European& a DunIrel 1
Conturl 1 128 Comunitatea Evangelich 1
75 Butculescu Const 1 129 . Consiliul judetean Ilfov . , . . . . 5 . 2
76 Butculescu Dim. 1 130 I Constantinescu C. I., referend. C. de Conturl
131 Constantinescu L C 1
77 Callimaki Alex 1 132 1, N. 1., deputat, Buzful . . . 1
78 Calistrat Orleanu, Arhiereil, ZIMari . . . . 1 133 Corbescu Mad I
79 Calloianu M., profesor 1 184 Costaforu C. I
80 Calloianu, locot 1 135 Costapol George . . 1
81 Camera de comerchl din Baila 1 136 Costinescu Silvid 1
82 n Craiova 1 137 Crliniceanu, loeot. cavalerie, Austria . . . 1
83 ,, n Focsani
1 138 Catunescu N., profesor la Universitate . 1
84 ,, Iasi
I, I 139 Creditul Agricol 1
85 ,, germanri din Bucuresti 1 140 Creditul funciar urban 1
86 Cantacuzino Al. Gh .. 1 141 Creditul rural 2
87 Cantacuzino CApitan 1 142 Cretzeanu Gh 1
88 Cantacuzino George C., fost ministru . . 1 143 Culcer Dr., Tirgul-Jill I
89 Cantacuzino George Grig 1 141 Culoglu Em. 1
90 Pantacuzino Grig. C. 2 145 Curtea de Casatie, Biblioteca I
91 Cantacuzino loan I. Dr. 1 146 Curtea de Conturl, 3
92 Capa Gr. 2
93 Carakas Titu, referendar Curtea de Conturl 1 147 Dancovicl M. AL 1
94 Carada Eng. 1 148 Darvari D. 1
95 Cariboln Mih., maior 1 149 Dedu Zaharia B. 1
96 Carp Anton 1 150 Demosthene Dr 1
97 Casa de Depunere 2 151 Demetriad, maior, Oraiova 1
98 Casa Scoalelor 10 152 Delavrancea Barba Stefan 1
99 Casotti Procopie, Mizil 1 153 Demetrian Mih. I., Caracal 1
100 Catargi Barbu I' 154 Desliu Mill. I
101 Catargi Lascar 1 155 Dimitrescu-Coco-Iasi, rectorul Universit. . 1
102 Cazzavilani 1 156 Dimitrescu loan I
103 CMIe ferate, Directia 6 157 Dinculescu N., Alexandria 1
104 CAlinescu Dr. M. D. 1 158 Dionisie al Buzflulul, P. S. S. Episcopul. . 1
105 Cerchez N. 1 159 Directia Penitenciarelor 2
106 Caren]. Militar I 160 Directia Postelor si Telegrafelor, Bibl. . . 1
107 Cerlenti Christ . 1 161 ,, , Serviciul Postel or rurale. i
108 Cesiann L St 1 162 Djuvara Trandafir G. I
109 Chernbach R. Dr., Husi 1 163 Dobrescu D. 1
110 Chiricescu Dr. 0 1 164 Domeniul Coroanel, Ad-tia . , ...... 1
111 Chirilescu Chiril, preot, Buhalnita . . . . 1 165 Donicl Dim. G., Vasluill 1
112 Chiritescu P. I., comuna Scortarul . . . . 1 166 Dotatia Oaste1, Casa 8
113 Chiru Const., inginer 1 167 Drlighiceanu Mat., inginer 1
114 C.Ihitu D. P., Craiova 1 168 Dagoies3u C., inginer, Slatina 1
115 Chiistopol AL St i 169 Drogeanu N., inginer de mine 1
116 Ciocanel Gh. Popescu, Ploesti 1 170 Duca loan, consilier C. de Casatie . . 1
117 Ciresianu Ion 1 171 Dumba N., Viena 1
118 Ciuntn Teodor, BrAila 1 172 Dumitrescu Anghel 1
119 Cimpineanu Irina D-na I 173 Dnmitrescu Drag. Dr 1
120 Clayton & Shuttleworth 1 174 Dumitrescu G., clpitan. 1
De reportat . 173 De reportat . . i 238
No.
exemplarelor

No.
curent
NUMELE SU13SCRIITORILOR
eX0111.
plNaore.lor
805
No.
curent
NUMELE SLTBSCRIITORILOR
Report . . 238 Repot. . 292
175 Dumitrescu loan, R.-VIIcea. 1 227 Golescu Radu, inginer
176 Dumitrescu Ion Procopie, primarul Capit.. 1 228 Gra9osky, maior, adjutant regal 1
229 Graur, capitan, T.-Severin 1
177 Eforia Spitalelor Civile din Bucuresti. . 1 230 Grecu I., profesor, Cimpulting 1
178 Eleuterescu Ion C. 1 231 Green Arthur 1
179 Enacovicl Alex., Botosani 1
180 Epitropia bis. Sf. Stefan Cuibul cu Barz4 1 232 Haret Spiru, ministru al Cultelor 1
181 Spiridon 1 233 Hepites Std. 1
182 S-ta Vinerl 1 234 Herescu O., R.-Vlicea . 1
183 Eremie Gr. A., referendar Curtea de Conturl. 1 235 Hernia Dim. 1
236 Hill George, referendar Curtes de Conturl.
184 Faranga N. Th 1 237 Hiott C
185 Filip N., Dr. veterinar I 238 Holban M., Dorohoi6. 1
186 Filipescu Alex I 239 Humulescu Evghenie, arhimandrit la Mi-
187 Filipescu-Nic 1 tropolie 1
188 Flor Emilian, Roman 1 240 Hurmuzachi C., funct. Cred. urban . 1
189 Florea Teodorescu Dr 1
190 Florescu Alex. G 1 211 Ianovicl N. P
191 Florescu I. I., locot 1 242 Jarca Alex., colonel, Buzi1.0.
192 Florescu I. T 1 243 Jarca D. C., inginer
193 Fotino Dr., general 1 244 Iarka Sc., procuror al Curtel de Contar!
194 Frumusianu Dr 1 245 Ieschek & Comp.
195 Frumusianu Numa, Tirgni-Jid 1 246 Iliescu D., funct. la Cred. urban
196 Furtuna I. St. 1 247 Inspectoratul general al geandarmeriel rurale
197 Galoschleger, librar, Botosani 1 248 Institutul de Bactereologie Dr. Aurel Babes.
198 Gtrneattt Em., Roman 1 249 Patologie i Bactereorogie
199 Georgief Evlovie 250 Gaograidc at armateI
200 Ghenadie, fost Mitrop. primat, ClildArusani 1 251 Otetelisanu, Mitgurele
201 Gherasim, P. S. S. Episcopul, Roman . 1 252 S-ta Maria
202 Gheorghiu Atanasie. lasi 1 253 Ioanitiu G. I., funct. ()red. Urban .
203 Ghermani D. N 1 254 Ion escu M., apitan
204 Ghica Alex. I. 1 255 Ionescu Tache
205 Ghica Comrtnest1 Dim 1 256 Iorgulescu B., prof., Buz5.6
206 Ghica Delenl Const 1 257 Ioung Dr
207 Ghica Dim. I., Roma 1 238 Jockey Club
208 Ghica Emil, Viena . 1 259 Iulian Mih
209 Ghica Scarlat Ion 1 260 Lilian N
210 Ghica Vladimir M
211 Ghitescu M., avocat, Ffilticeni 1 261 Kalenderu Dr. 1
212 Giani D. 1 262 Klaest B 1
213 Gimnaziul din Bucuresti: Canternir. . 1 263 Klinksiek Charles, Paris 2
214 Sincai 1 264 Kornea M. D., avocat 1
215 OfdArasi 1 265 Kretulescu E 1
216 Dorohoid 1
217 Fhlticeni 1 206 Laboratorul de botania medics% 1
218 Giurgid 1 267 chimie al Scoalel de podurl
219 Iasi : Alexandru ce! Bnn . 1 sosele
220 /I Stefan cel Mare . I 268 Laboratorul de mineralogie al Universititil
221 Piatra-N. 1 269 Lahovari Al. Em 1
222 R.-Sitrat 1 270 Lahovari Charles Gr., Paris 1
223 TIrgoviste..... 1 271 Lahovari Const. Gr 1
224 " Vasluit.1 1 272 Lahovari Emil 1
225 Gion-Ionescu. 1 273 Lahovari George I., Presedintele In. Curti
226 Golesteann G 1 de Con tuft 1
De reportat . . 292 De reportat . . 812
No.
exemplarelor

No.
curen
NUMELE SUBSORIITORILOR
271
Report
Lahovari Grig. I., Pregedintele s. I Curtea
de Casatie
275 Lambru tef.
276 Lascar V
277 Leautey Ch. Albert
278 Lobltda Iacob G.
279 Lecca Dim., Bacán
280
281
282
283
284
285
286
257
288
289
290
291
292
293
294
295
296
297
298
299
300
301
302
303
Lecca Octav G.
Lecomte du Nouy
Len § A.
Len § Slatineanu I.
Leonte Dr.
Lessel E
Liceul din Bucure§ti Lazar
Mateid-Basarab
Mihaid-Viteazul
Sf.-Sava
Bead
Birlad
Boto§ani
, Buz'
Craiova
Foc§ani
Galati
Iaqi: Internat
National
Pite§ti
Turnul-Severin
Licia G., consilier Curtea de Casatie
Lolescu P., capitan, Constanta
Lupu C. Kostake
. .
304
305
306
307
Macri Gr. N., Ia§i
Mandy G. A.
Mania Gr., avocet
Maniu I. V
308 Many D. G
309 Manolescu N., inginer silvie, Pite§ti . .
310 Menu Const.
311
312
313
Manu George, general
Mann Grig. N.
Marele stat major
314 Marghiloman Alex .
316 Manan Ilarifi, Calafat
316 Marincu itqf 1., Calafat
317 Marinescu Ion
318
319
Marmorosch & Blanc, bancher1
Massim Len. L.
320 Matak Dim., inginer
321 Mateescu Aurel, funct. Cred. urban
322 Mavrocordat Edgard
323
324
Margaritescu I. C., sindicul bursel .
Meisner Const. prof., Ia§i
.
325 Michaiescu C., colonel, cons. la Curtea de
Contufl
De reportat . .
No.
exemplarelor
342
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
2
1
1
1
1
1
1
1
1
1
806
No.
curent
326
327
398
329
330
331
332
333
334
335
336
337
339
340
341
342
343
844
345
346
347
348
349
350
351
352
353
354
1 355
1
356
1 357
1
358
1 359
1 360
1 361
1 362
1 363
1 364
1 365
2 366
1 367
1 368
1 369
1 370
1 371
1 372
1 373
1 374
1
1 375
1 376
377
1 378
396
NUMELE SUBSCRIITORILOR
Michaieseu G
Miclescu C
Miclescu Em
Miculescu C.
Mineulescu M
Ministerul de Culte
Domenil
Extern e
i,
Report . 396
1
1
1
1
1
6
10
3
Interne . . 1
Justitie
Lucraxl publice
Resbel
Mircea Aurel, Craiova
Mircea Ig.
Mircea a R., inginer
Mironescu G
Missail George
Missir B. ministru de Domeml
Mitilineu Charles, Paris
Mitilineu Ion
Moga V., profesor
Monitorul Oficial, Directia ..
Monteor Grig .
Mortzun Gh., Fidticeni
Moruzzi Dim., Dorohohl
Movila Ion
Munteanu Gh., inginer
Murguletz Gh., capitan, Bacrul
Muzeul de istorie naturaltt, Dr. Antipa
Nacu Const., profesor universitar
Narcis Cretulescu, M-rea Neamtm
Nedelcovicl Alex
Nedelescu D. Gh
Negoeseu Christu
Negre I., deputat, Piatra-N.
Negreanu D., prof.
Negruzzi Iacob
Ney Stef. Stamatin
Nenitescu I., f. prefect de Tulcea .
Nicolicl Dumitru, funct. la Cred. urban
Niculaidi Alex.
Niculescu Anastasie
Niculescu Dorobantu
Niculescu Matel I.
Niculescu Victor
Nifon Mitropolitul, Epitropia
Nitescu Alex., referendar Curtea Conturl
Novian Radu, prof.
Obedeanu C., magistxat
Obreja Dr.
Olitnescu C.
Olknescu Gr. P
De reportat
No.
exem-
'Aarelor
1
5
281
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
752

-s- No.
curent
379
380
381
382 1
383
384
385
380
387
388
889
390
391
392
393
394
395
390
397
398
399
400
401
402
403
404
405
406
407
408
409
410
411
412
413
414
416
416
417
418
419
420
421
422
428
424
425
426
427
428
429
430
NUM ELE SUBSCRIITORILO R
Report . .
Oppler Carol
Opreanu N. Remus, Cons. Curtea de Casatie
Oprescu I., general
Oprescu M., funcionar Credit. Urban . .
OrKscu Dr.
Orleanu M G.
Paianu N., inginer
Palladi G. D. ,.
Pantelli D. Hagi
Parthenie, I. P. S. S. Mitropolitul Mold., laai
Pata Petre, funct. Creditul Urban .. . . .
Patrulius D
Pavel G., locot.
Platineanu Barbu
Picleanu Al. D., Buzrtit
Pencovicl Alex
Penescu Const., Iaai
Persa A. G., profesor
Perticari C. C., f st Cons. Curtea de Contur1
Petraru C. Gr.
Petrescu G. P., Consilier Curtea de Casatie
Petrescu Gh., funct. Credit Urban . . . .
Philipuescu G. C., Mare Mareaal al Curtel
Regale
Pitiateanu B., Cartea de Casatie
Plessia I. G., Craiova .... .. .
Ploeateanu, Arbieret Nifon N
Poenaru Bordea Ion
Poenaru Bordea M., Curtea de Casatie .
Poenaru Const., Craiova
Poenaru S. N
Polizu Micaune§t1
Pontbriant Scarlat, colonel
-
Popescu C., apitan, Giurgift
Popescu I.
Popescu Minen, referendar la
Contad
Popescu V. I., Tirgu-Jit.
Popescu N. D.
Poppitzeanu Mih., avocat
Popovicl Ath. N.
Popovicl G., Dr
Poroineanu O
Porumbaru Em
Porumbaru Rada C
Poulieff C. N
Preda Romulus
Predescu N.
Prefectura judetulul Arge§
Curtea de
/1 /1 Bacrul
11
7/
n
n
77
71
n
n
Buzful.
Constants
Covurluid
Dfmbovita
De reportat .
No.
exemplarelor
752
I
i
1
1
1
1
1
1
I
I
1
I
1
1
1
I
1
1
1
1
1
1
1
i
1
1
I
1
1
1
805
1
1
1
1
1
1
1
I
1
2
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
807
1
No.
cnrent
NUMELE SUBSCRIITORILOR
Report
431 Prefectura judetulul Dorohoill
432 9, 9, Dolj
433 n n Mehl
434 n n Gorj
435 n n Ialomita
416 n n Ilfov
437 n n Muacel
438 n n Mehedinti
439 n n Prahova
440 n n Putna
441 n ,, R.-Shrat
442 n n Roman
443 n Romanati
444 Suceava
445 n n Tulcea
446 n 9, Teleorman
447 n Tecuci5
448 n n Tutova .
449 n n Vlaaca
450 n Vasluiil
451 n n Vlicea
452 Prezan C., colonel, Vasluill
453 PrinAria comunel Alexandria
454 n Boto§ani
455 11 Brills
456 n n Bucureati
457 n n Buzil.0
458 n n Bacilli
459 n n Birlad
4C0 77 11 Caracal
461 71 71 Craiova
4132 n n Cfmpulung
463 n n Constanta
464 n ,, CItlitraai .
465 n n Dorohohl.
466 , Focaani
467 n Galati
468 n Giurgid
469 n n Hlraova
470 n n Tsai
471 n n Mangalia
472 ,, ,, Ocuele mad, j. Vflcea
473 " n Piteati
474 n n Piatra-N.
475 n n Panciu, jud. Putna .
476 n n R.-Sirat
477 ,, n R.-Vficea
478 n n Sari-Ghiol,jud. Tutees.
479 n n tefitneati " llfov
480
481
7/ Tfrgoviate
11
to n Tutees
482 n n Tirgul-Jiti
483 n n Tecuchl
484
486
to n
Procopescu N.
Turnul-M6gurele . .
De reportat . .
No.
exemplarelor
805
1
1
1
1
1
1
1
1
I
I
1
1
2
1
1
1
1
I
1
2
I
1
1
1
2
1
i
1
1
1
1
1
1
1
t
1
1
1
1
1
1
I
1
1
1
1
1
I
1
1
1
1
I
1
I
863

No.
curent
NUMELE SUBSCRIITORILOR
No.
exempiarelor
808
No.
curent
NUMELE SUBSCRIITORILOR
Report . . 863 Report 923
486 Rachtifan M. 1 639 Stamatescu Fl. 1
487 Racovitä Anton, locot., Galati . . . . I 840 Statiunea agronomick Scuds veterinarb. . I
488 Radovicl Dr. 1 641 StAnceseu C. I
489 Rficeanu Th., locot., In cavalerie, Slobozia . 1 542 Stänceseu Em., c/ipitan 1
499 Rldulescu B. P I 613 Steffineseu Dim., functionar Credit urban I
491 Regia Monopolurilor Statulul 1 611 Steffinescu Dr. 1
492 Regimental Cantemir No. 12, Bfrlad . . . 1 645 Stef&nescu Dr. I. 1
493 Rioseanu Al., avocet 1 b10 Stetlineseu Gr., profesor 1
191 Rioseanu Mih 1 517 Steil:3(3mi Ion, funcionar Cred. urban . . 1
495 Rimniceanu Manolescu Cornelia 1 518 Stefänescu-Sturdza, locot. eavalerie . . . . 1
49f) G. D 1 549 Steflinescu Th., Banca National& 1
497 Robescu Al. F. 1 550 Steriadi Sterie, deputat, T.-Severin . . . . 1.
498 Romanescu Nie. P. 1 561 Stoianescu M. G., consilier, C. de Conturl 1
499 Rosenthal S. I 652 Stoics Alex., Impiegat . 17
No.
exemplarelor
fl 1
599 Rozescu hall 1 663 Stolojan Anast. 1
501 Rozuovanu G,, colonel, Roznov, jud, Neamtu I 554 Storck & Willer, librliria . . . 2
502 Rozwadowski, Th. de 1 565 Stratnlat Ion I
566 Stroescu. P. L, profesor I
503 Sirfiteanu Const. 1 557 Stroicl Georged, com. Manoleasa, jud. Doro-
501 Scheleru Dina., com Bfiltini, jud. Gorj . 1 hoia 1
505 coala de agricu/turli de la posea . . . 1 668 Sturdza Dim. A., ministru de rezbel, prese-
606 normal& de institutorl 1 dintele Consiliulul 1
607 ,,normal& de fete din Iasi 1 559 Sturdza Grig. M., printul 1
608
609
y) de podurl si sosele 1 360 Sturdza Scheianu D. C. 1
t/ superioarl de resbel 1 561 Sutzu Mihail C., guvernatorul Bfincel Na-
510 Scoalele ramble din Brasov 1 tionale 1
511 Scaly Dr., Iasi 1 552 aabner Tuduri, Dr. I
612 Segfirceanu C., clpitan 1 563 Siaicaru Basilia 1
513 Senatul, Biblioteca 1
54 Serescu Erbiceanu Smaranda, profesoarä . 1 561 Tacu D. D., inginer 1
515 Serviciul hidraulic, luerfirI publice . . . 1 566 Tanoviceanu C., profesor, T.-Severin . . . I
616
617
518
71
»
de miscare al c&ilor ferate
sanitar, Directia g-14
studil si constructi1
. . . j
1
1
666
567
668
Tinfisescu Sultana, D-na
Teirich & Co .
Theodoraky D. li
1
1
1
.19
620
Severeanu Dr.
Sihleanu St.
1
1
569
370
Theodoreanu Laurentia, inginer, 1110 .
Theadoreseu L
. 1
I
521 Silvestru, P. S. S. Episcopul 1 571 Theodorescu, elpitart la flotilk Isaccea . . 1
622 Socec, I. I. V I 572 Theodori, general Dr 1
523 Socee librfiria 6 573 Thierrin Flor 1
524 Societatea de Asigurare: "Generala' . . 1 571 Timus, Episcop, Bis. Antim 1
625
,, n Dacia -Rominia". 8 675 Tocileseu Grig. G 1
9,
.526
Pf 79 ?I Unfree" . . . I 576 Toescu Vasile, locot., Galati Tiglina . . . 1
527 . Nationale" . . . 1 577 Tomescu Const. Oh., Tecucia. 1
528 central & agricol& 1 578 Toroceanu Virg. I
629
y, functionarilor publici 1 579 Triandafll Grig 1
630 " pentru furniturl militare . . . 1 580 Tudacescu Alex., funct. la Creditul Urban 1
531
532
533
Soflan N
Solacolu Dim., apitan, Ploesti
Solomon D., efipitan
1
1
1
581
§82
Ureche V. Al.
Urlätianu Dr. . I
1
1
534
535
Sordony Const.
Spineanu Dr. G. A.
1
1
583
681
Urlatianu Gr
Ursianu Valerian, profesor la Universitate,
1
536
Staadecker W.
1
senator 1
537 Stadnichievicl Vladimir, ingiuer, Rosioride-Vede
1 585 Vanicu Anton . 1
638 Staehli I 1 585 Vasiliu Gr. S., functionar Cred. Urban . . 1
De reportat . . 923 De reportat . . 972

No.
eurent
NUMELE SUBSCRLITORILOR
No.
exempiarelor
809
No.
curent
NUMELE SUBSCRIITORILOR
' No.
exetnplarelor
Report . 972 Report . . 983
687 Vasiliu V. D., libran, Birlad 1 698 Wineler Francisc 1
688 Vitclirescu Th 1
689 Verbiceanu, cripitan 1 609 Zamfireseu Pandeli, Iasi 1
690
691
692
593
Vernescu Coast. G.
Vitzu Dr. Al., profesor
VIfidesen C., Alexandria
Vlltdescu Ieremia, institutor, Ploegti . . .
'
1
1
1
1
600
601
602
603
Zanne I.
Zianu Serban
Zissu Al. S.
Zottu loan
1
'1
1
1
594
595
Vlideseu M., general
Vllidescu Mittel, profesor universiiar . . .
I
1
C04
605
Zottu Stet.
Zottu P., cam. Lungitlet, jud. Dimbovita .
1
1
690
697
Vlitdoianu Vasile I., Tirgul-Fiumos . .
Vrana, functionar Cred. Urban
De reportat .
.
.
i
1
983
Total . . 991
66700. Mares Dtaftanar Geogro4o. Vol V 102