Untitled - upload.wikimedia....

PAGINI DE ISTORIE CULTURALA
I.
PRIVILEGIUL DIN 1815 AL TARGULUI-FRUNOS
DE
N. IORGA
Membru al Academiei Romano.
qedinta dela 7 Octomvrie 1911.
D-1 advocat Hangan mi-a daruit o copie, dupa alta., copie, a actului,
a solemnului, intinsului §i cu deosebire insemnatului hrisov de noua
intemeiare, de ctitorie pe care Voda Callimachi 11 dadea locuitorilor
«de toata starea si natia», Romani mai ales, apoi Armeni,
azi disparuti, si Evrei, azi stapanitori, ai fostului «Scaun domnesen,
la 5 Septemvire 1815. Originalul se afla in Arhivele Comunei, si-1
semnalasem in publicatia mea Documentele familiei Callimachi,
I, pp. 593-4, No. 48. Darul d-lui Hangan a rechemat atenp mea
asupra hrisovului.
Targul-Frumos avea, dela Petru Rares incoace, o biserica domneasca,
azi mull prefacuta la infatisare, dar pastrand la proscomidie
pomelnicul ctitorului si al familiei sale, din care apoi numele lui
Dias Voda, tradatorul legii crestine, a fost ras cu indignare (1); in
ea apare i numele ajutatorului la °Mire si probabil «ispravnicului»
care s'a ostenit intru ridicarea ei, Petru Vartic, care era poate de
obarsie dintre locuitorii targului, de neam armenesc, dar trecut la
(1) Iorga, Inscriptii din bisericile Romaniei, II (aStudii qi documenteD, XV), Bucure,ti
1908, p. 291 i urm. Targul avea un privilegiu qi mai vechiu, auricul dela bZitranul
Stefan Vodiin; Ghibanescu, Sarete gi
izvoade, III, 1907, p. 277.
1
Analele A. R.Tom. XXIIV.Mensorille Sect. 'stork&
ls
.r
I)
1

2
R. /Oitc4A 86
confesiunea ortodoxa. De sigur ca In locuintile, de mull daramate
ramaind acum In curtea bisericii numai niste vechi chilii cu zidurile
groase, uncle sta preotul, cari se aflau In preajma sfantului
lams, vor fi fost gazduiti si Domnii de pe vremuri, in scurta for
petrecere aici. Dar «Scaun domnesc» cu adevarat, locuinta statornica
a carmuitorilor, popas in drumul for dela Suceava la Iasi, n'a
fost si n'a putut sä fie Targul-Frumos nici In cele mai vechi si
autentice timpuri de «frumuseta», de bung randueala negustoreasca,
evlavioasa si romaneasca, a orasului.
Ceeace nu-1 impiedeca de a fi una din cele mai vechi asezari
orasenesti ale noastre, de vechimea Iasului fara indoealk care, cum
se stie, se iveste intaia oars cu siguranta in descrierea de calatorie
a lui Schiltberger, prinsul bavarez la Turd, la Inceputul veacului
al XV-lea (1). Stapanind valea Bahluietului, prin care se legs oarecum
cursul Siretiului, mare drum de negot, spre Sud, cu al Bahluiului si al
Prutului, acest targ, care si mai tarziu se gasia la locul de intalnire a
cinci Tinuturi si in drumul «menzilurilor», postelor domnesti (2), a trebuit
sa theme la dansul, pentru adapost si hrank pe negustorii si carausii,
de tars si straini, cari mergeau cu marfurile spre Tighinea
basarabeana, spre departata si stralucita Caffa a Genovezilor. Oricum,
el era intr'o intinsa legatura cu Harlaul, unde de curand Domnii
isi avura Curtile for si pe care Stefan cel Mare 11 cerceta adesea
pentru o iubire ce dada Moldovei pe Petru Bares, ctitor si acolo,
in locul sau de nastere, ca si in acest « fumos targ» din vecinatate (3).
lipacuoti Toprk nu apare in marile privilegii de negot pentru Lioveni si
Ardeleni, dar el e pomenit Inca din veacul al XV-lea prin acte interne.
Ungurii dela Cotnari, dela Harlau, vierii cei mesteri de vita strains,
scumpa ai Domnilor, ii ziceau pe limba for uSzeplak», ceeace Inseamna
acelas lucru ca numirea romaneasca si cea slava a canoelariei
voevodale (4). Frumuseta i se datoria vederii largi ce se deschide
asupra unui ses nemarginit, pe care in fats -1 pazesc dealuri,
deasupra carora se descopere astazi o bisericuta saraca, si neobis-
(1) Local e semnalat si explicat in Floarea Darurilor, II, p. 75.
(2) V. documentul de NO. ,
(3) Orest Popesoul, Cdteva documents moldovenesti, p. 8 (privilegiu pentru Moldovita,
al lui Petru Voda; Cotnari, 25 August 1454: Targu-Frumos in randul 1ntbiu al locurilor
unde se iea vama dela carele ce merg cu peste «la Dun5re on la Nistru on la altA apap).
Cf. Geschichte des rumduischen Volkes, I, p. 180 si urm.
(4) aDie aprilis decimo movit Despota ex Herlo ad oppidum Zeplak, miliariis duobus,
quorsum appulit tabellarius Turcae, inde ad Schkeua, oppidum ad fluvium Zereth) ;
Hurmuzaki, II, p. 406, no. occLxxx.

37 rammed= DIN 1815 AL TARGULIII-PRIIMOS. 3
nuitei bogatii de floare salbatec5, a campiilor acestora ce se desfa-
§ura in aceleaqi mirezme de vara pang la Mr lau..De aceea la 1447
Petru Voda ,fiul lui Alexandru eel Bun daruia manastirii din Poiana
Siretiului, pe Tanga dijma podgoriilor vestite dela Harlan i Cotnari,
«ceara dela Targu-Frumos Malls (1).
Targul e pomenit apoi numai la intamp15,ri de lupta, caci drumul
de negot, dupes pierderea Chiliei §i Cetatii-Albe, dar i inainte de
aceasta, merge& acum prin Iasi la Miazazi, Indreptandu-se Mire
Vasluiu si &triad. Aici se afla fugarul Simion Voda Movila la 8
Septemvrie 1602 (2). Lang& acest «oppidum elegans», cum traduce
un Polon, fu batut, in marginea satului Sarca, la 3 Julie 1653,
Vasile Voda de oastea lui Stefan Gheorghe, fostul sau Logofat §i
acuma inlocuitor (3). Pe aici statures un timp Ungurii lui Joan Kemeny,
cari sprijiniau pe Domnul eel nou al lui Rakeczy (4), caci
luptele pentru Scaunul Moldovei prim% in aceste parti pans la jumatatea
lunii (5). Pe acea vreme Thrgul-Frumos avea ealara§ii sai,
pe cari-i §i inseamna o socoteala a lui Gheorghe Stefan (6). Hele§teul
dela Targul-Frumos, pe Bahluiet, care fusese domnesc, fu daruit de
Miron Voda Barnovschi manastirii Hangului, in munte; Gheorghe
Stefan 11 lua ape seama Domniei», iar urma§ul sau Gheorghe Ghica
11 intorcea calugarilor la 14 Aprilie 1657 (7).
Si alti calugari, cei dela Seoul, aveau drepturile Tor, Inca dela
cei doi dintai Movile§ti §i panes la Vasile Lupu. Stapaniau «un vad
de moaran sau mai multe mori ()data be de cas5, in targ si
loc de o odae cu prisaca in tarina», cu vecini. In schimb, Stefan
Voda Petriceicu cuprinse locurile manastire§ti in «hotarul targului»,
i aceasta danie fu infanta apoi de urma0i sai, Dumitraco Cantacu-
(1) Asides istoricti, P, p. 113.
(2) Hurmuzaki, Supl. 112, p. 210.
(3) Iorga, Acte qi fragmente,1, p. 224.aMargosestD (ceteste aTargosestD, poate Targo-
szer, ?), dintre Cotnari si Scheia in harta, din vremea lui Petru Rams, a lui Reichersdorfer
(Papiu, Tesaur, I), ar prima, s'a fie Targul-Frumos. Dar privilegiul chat (Orest Popescul,
1. c.) al lui Petru Voda, din 1454, pomeneste un Mogosesti, ca loos unde se lua vam5,
1ntre Tutora si Roman. Pare a fi Mogosesti din Tinutul Romanului. Un drum dela
Cotnari la Targu-Frumos, in Studii si
documente, III, p. 74.
(4) Studii documente, IV, p. ccxxv.
(5) Ibid., p. ca.. Se mai pomenesc in cronicarul sas Kraus (Fontes rerum austriacarum,
Scriptores) satele vecine: aMadjesaczb si Petrisul (4Petrischul*).
(6) Studit i documents, IV, p. 264: a152 ug., dajde ark* of Targul-FrumosD.
(7) Ghihanescu, Surete ¢i ievoade, IV, Iasi, 1908, p. 3, no. Iv; pp. 4-5, no. vI. Cf. II
(1907), pp. 141-2 (1630); III, pp. 253-4.
)4

4 N. Marla .
38
zino si Antonio Roset. Calugarii 10 recapatara insa dreptul supt Duca
Voda, care trimese la 1679 pe Zaharia Clucerul usa socoteasca
hotarul targulul (1).
Dintre boieri aveau moara in targ Guts Userul, si dela el Mogaldea
Aga, pe vremea Movilestilor (2). Prin dania aceluias Petriceicu,
dela 13 Noemvrie 1672, Grigore Hab4escu Vornicul capatase u o bucata
de loc din hotarul Thrgului-Frumos» (3).
In a doua jumatate a secolului al XVII-lea targul decade. Intalnim
odata, la 1682-6, pe preotul bisericii domnesti, «preutul Echim
de Targul-Frumos» (4). Un parcalab states pentru Domnie, si pe
aceasta vreme el era Lupul (5). :oltuzul si cei doisprezece pargari
nu mai insemnau Insa nimic.
uEpoca Fanariotilor» aduse intaiu atotputernicia ispravnicilor de
Tinut, cari strangeau birul si aveau, cum se spune in privilegiul
din 1815, «zabetlacul» politia «judecatile, implinelele», numind,
Intro alti zabefi, §i pe «capitanul de targ», cu drept de a «bani»
pe toti cei ce veniau cu lucruri de hrana dela liars in cuprinsul
orasului. Peste preoti se aseaza dela o vreme un protopop. Dregatoriile
vechi decazusera cu totul. Parcalabia fu desfiintata.
Era vremea Gaud Domnii veniti din Constantinopol, saraci, fara
legaturi cu fara, fara mostenire de pamanturi intro hotarele ei, fara
curajul de a hotari ucideri si confiscari si, pe Fang& acestea, impovarati
peste masura cu necontenitele cereri turcesti, nu mai aveau
cu ce inzestra bisericile si manastirile, ai caror ctitori sau not intemeietori
10 simtiau datoria de a fi, dupa datina unor inaintasi mult
mai bogati si mai puternici. Ei luara deci din domeniul de odinioath'
al Voevodului, care cuprindea toate locurile fara stapan ce
mai ramasesera, si le inchinara la hramurile lor.
Asa face si Mateiu Voda Ghica, atunci &and ridica pe dealul de
deasupra Socolei uschitul lui Tarata», pe care oficialitatea 11 numeste
totdeauna numai a schitul din Codrul Iaeului D, si lua in deo-
(1) Ibid., V, Iasi, 1903, p. 73, no. may; pp. 247-8, no. cLxxiv; pp. 264-5, no. CLXXXI;
p. 271, no. CLXXXIILTotuq qi Petriceicu Intarise actul MovileOilor (ibid., p. 320,
no. ccxxviii.
(2) Ibid., p. 234, no. CLXIII.
(3) /bid., p. 85, nr. Lxxv.
(4) Ibid., XI, pp. 53-4, n-le 32, 36. Oameni WT aquas (1041C11111) TA)rS, ibid., pp. 271-2,
n-le 2, 8; p. 274, no. 15.
(5) Ibid., p. 279, no. 35. Pecetea Targului cu o pasare sburand are inscripcia ciu
11144Tk K;14CM4 T,thrt.

39 PRIVILEGIUL DIN 1815 AL TA.R.GULUI-FRUMOS. 5
sebita ingrijire biserica din Targu-Frumos a lui Petru Rares. La
18 Iu lie 1755 (1), el le inching veniturile targului, cu camana carciumelor
si mortasipia balciului. Se mai adaugira la danie adoua
cracime si °rand& jidoveasca, ce sant acolo in tarp. Epitropul pus
de dansul Incept' sa iea insa si bezmenul dela «lacuintile narodului
din vatra targului», si anume deli Jura hrisov cele doll& sfinte
lacasuri nu capatasera decat numai «tarina» (2).
Aceasta aduse o si mai rapede °Mere a targului, deprins a tral
fara stapan, bucurandu-se de toate veniturile sale. Cand Ghiculestii
facura loc Callimachilor, eel de-al doilea stapanitor din acest neam,
Grigore Voda, se ingriji de aceasta stare de lucruri nenorocita si
Incerca s'o iridrepte. Prin actul sail din 3 Iulie 1767, pastrat si
astazi in Arhivele Primariei locale (3), el opri pe calugari de a mai
lug bezmenul de doi lei pe casa asupra targovetilor, pe care-1 gasi
ca este si impotriva dreptatii. Ei . ramaneau datori numai cu plata
dijmei samanaturilor pe locul de tarina ce se intindea dincolo de
marginile « vetrei», ramase libere. In acelas timp, pentru a creste
numarul locuitorilor, el chem.& de pretutindeni oraseni noi, cari erau
sä fie scutiti in curs de case luni de once sarcina, avand a raspunde
apoi numai o dajde scazuta ; ca si inaintasii for in targ, ei n'aveau
nici o sarcina de bezmen, ci numai aceea, intamplatoare, a dijmei,
a «adetiului» dela ogor.
Un nou Domn din vita Ghiculestilor, Grigore Alexandru Voda Gala,
insa aceasta scutire de bezmen. In 1776, el hotari ca locuitorii toti
vor da «Gate un leu de casa, si de dugheana pe an», ramaind ca
dela cei ce s'ar intinde si la camp, pe langa dijma, sa, se coaxal doi
lei «de casa». Pentru a se hotari tine se afla in aceasta din urma
categoric, mai impovarata, se Moil si hotarnicia vetrei targului, de
catre Atanasie Ramadan, la 29 Septemvrie ale anului (4).
Si iaraS targovetii nu se invoira, ci ridicara plangere la Alexandru
Constantin Mavrocordat, tot un carmuitor bland si milos ca si
Grigore Callimachi. Ei aratara ca Lupu Capitanul (5) iea dela toti
fara, osebire Gate doi lei bezmen. A doua oara, aceasta cerere
(1) V. anaforaua din 1814 (Iorga, Docamentele Callimachi, I, p. 511, no. 206) qi In privilegiul
de fats.
(2) Ibid.
(3) V. ibid, p. 583, no. 26.
(4) Ibid., p. 511, no. 207.
(5) In 1802 aflihn pe e5pitanul Gheorghe (ibid., p. 584, nota). Un paroiilab Lupu (WO
1650; Stalli ysi daca.m.?nte, XI, p. 279, n o. 35.
.
.

6 N. IORGA 40
nedreapta fu oprita prin hrisov (1), la 6 Maiu 1784. La 1786 se
hotara apoi ca oricine trece pe pamhntul schitului n'are voie a-qi
alege locul de aqezare, ci trebue sa primeasca pe acela ce i se
rand ue0e.
Schitul era inchinat la Sf. Spiridon din Iaqi, marea manastire a
spitalelor, Intemeiata, cu intinse averi qi deosebite privilegii, de
Constantin \rode. Racovita. Astfel calugarii aveau un puternic sprijin
in exercitarea drepturilor lor, ca qi in uZurparile ce-qi Ingaduiau.
Pentru a putea, pune la plata pe once targovet ar fi inaintat pe
moqia lor, epitropii lacy ului ieqean facura sa se masoare din nou
'muffle, la 1796, de Spatarul Balq.
Pentru imaq qi bezmen sau aadetiu de casa» galcevile urmara
si dupa aceasta, si noua, acte de orandueala intervin la 1801 qi 1806.
Cearta se fact' 0 mai aprinsa in 1811 (2). Locuitorii se plangeau
ca trebue sa sprijine cu dare de bani o biserica pe care o ingrijiau
cu toate cele de nevoie si farce aceasta. 0 imprejmuisera cu
ograda de zaplajiD, o acoperisera din nou, ii intarisera boltile, o
zugravisera, ii dadusera o catapiteazma noua, o inzestrasera cu doua
clopote, doua policandre, cu sfequice, argintarii §i odajdii preoteqti,
tinand cu leafa si bani doi preoti, diaconul, clisiarhul sau tircovnicul
§i un dascal (3). Pe laugh oraqeni, qi Gate un boierinaq aqezat
in cuprinsul targului, ca logofatul Filip Bantaq (4), sprijinia cererile
impotriva calugarilor.
La 1814 Divanul trebui sa se ocupe de aceasta afacere, pe care
o judecase qi Mitropolia, la care se Infatisasera, jaluitorii. Se hotari
inlaturarea regimului de pang atunci, care scutia de bezmen numai
pe cei de pe vatra noua a targului, cerea dela aceia can lucrau
ogoare pe moqia manastirii, pe langa dijma, qi bezmenul de doi lei
§i impuneh pe cei cu vitele la imaq sa plateasca 5 parale de vita
mare 0 de manzat jumatate udupre urmare ce sa pazeqte 0 pre
la alte thrgurin. Toti locuitorii qi morarii lui Apostol 'Muted seapau
de bezmen, ramaind insa acelea0 preturile de imac (5).
.
(1) Acest privilegiu, din 1815. Cf. Documentele Callimachi, I, p. 583, nota 1.
(2) Ibid., p. 511, no. 207.
(3) Ibid., p. 610. Cf. privilegiul din 1816.
.
(4) Documentele Callimachi, I, p. 584, nota.
(5) Ibid., pp. 510 ; privilegiul din 1815.
I i 1 ,
0 , .' , t
t i
.a
1 )

41 PRIVILEGIIIL DIN 1815 AL TARGITLIII-FRUDIOS. 7
Dar targovetii mai aveau o cerere. La 23 Iunie 1813, un an dupa
ce ispravisera procesul cu Sfantul-Spiridon, Scarlat Voda Callimachi
daruise vatra targului fiicei sale Domnita Haiti, maritata cu Constantin
Paladi. In Julie din anul urmator se face& hotarnicia pentru avatra
noua» si avatra veche» (1). Locuitorii se impotrivira Insa cu Inviersunare
la aceasta noua robie a lor. La 15 Aprilie ei silisera pe Domn
a numi o comisiune de cercetare, alcatuita din Mitropolit si din
boierii Iordachi Costachi si Grigoras Sturdza (2). Inca dela 25 Fevruarie
1815 ei faceau sa se recunoasca asuprirea care ar putea s5,
cada asupra for si sa li se darueasca stapanirea pe care n'o parasisera
niciodata. Dupa cateva luni, la 5 Septemvrie, se dadea in sfarsit
si hrisovul pe care astazi 11 putem public& In intregime.
Tara a renunta la teoria dreptului sau, Voda face& dania, afierosirea»
fara, vreo moral. Bisericile capatau ca despagubire pentru
tot ce pretindeau ca trebue sa aiba un drept fix de imas, statornicit
odata pentru totdeauna, socotindu-se proportia manzatilor la
o treime.
In acelas timp se ieau o sums de masuri cari ne dau
sarea unui oral de acum o suta de ani. Se hotaraste pentru targul
de saptamana Joia, la care satenii pot aduce lucruri de hrana fara
plata. Vor fi, la sarbatorile maxi, douasprezece iarmaroace, anuntate
si in terile vecine, si anume case «pe deal, pe vatra veche»
si sase in vale, in vatra noua». Ele se vor tine& pe maidanuri,
cari vor fi netede, aseilh'dnandu-se orice gropi si «sapaturi» .
Se vor face «liniile ulitilor, lasand druruurile trebuincioase prin targ
slobode». Orice loc de balciu se va da cu idula, «cu izvod de olalta
; numai atunci «dughengiul» 10 va putea face corturile, pproanele,
cu tarabe on intinderi». Pentru cart si carute se vor
hotari alto locuri spre a nu se face inghesueala. Bauturile 10 vor
avea si ele «randul cuviincios». Targul vitelor va fi «la o margine,
far' sa sa amestece vitele pintre norod» facand vreo primejdie.
Se pastreaza soltuzul si pargarii alesi, dar numai ca ajutoare la
paza de foc si de hop. Carmuirea o au acum patru epitropi, oameni
cu frica lui Dumnezeu», de toate treptele. Ei vor 'Astra pecetea,
incredintata unuia singur. Vor fi raspunzatori, cu dregatoria,
ca si cu trupul si cu averea for Intreaga. Vor avea grija buna de
biserica. Vor face peste mlastinile din vale podete de stejar ca sa
(1),Ibid pp. 588-9, n-le 40-2; p. 592, no. 45.
(2) Ibid., p. 589, no. 43.
infati-
t .

8 N. IORGA 42
7,1
nu se mai Impiedice negotul de «glodarii», la fete usloata de ploaie».
Vor ingriji ca fiecare negustor sa-0 aib5, uneltele de stingerea focului
: cofa, cangea, scara, 1. a. Vor tine& o «condich de luaturi si
de daturi».
Pentru a se acoperi cheltuelile de edilitate, se fixeaza, doua feluri
de venituri lasandu-se vanzarea vinului, rachiului, holercei slobode,
se hotar4te ca strainii nu pot vinde cu paharul si cu oca, ci numai
«cu daradicata» on cu vadra. Pentru cutia targului, spirtoasele singure
vor da 10 parale de vadra. La iarmaroace, pe tot timpul, pentru
«vAnzarea pe cep in meidean» se vor raspunde 40 de bani de vasul
de yin, un leu de vasul de spirtoase.
Negustorul strain plateste 40 bani de taraba, iar la targul de
saptamana numai 4 parale.
Pentru fiecare dughiana noua se iea un filotimon, un «don gracieux»,
de 3 lei stanjenul, «loc in curmezis la fata ulitei», iar la
mahala 60 de parale.
Tiitorii casapiein dau 30 de parale de bou sau vacs, 4 parale
de oaie sau miel, locuitorii find cheza0 ca trecatorii si oamenii
domneti vor afla totdeauna carne bun& §i ieftina.
Cand Domnul va ingadui sä lucreze velnitele, ele vor da un filotimon
de 15 parale.
Orice car strain va plati 4 parale, iar caruta pe jumatate, targovetii
Irish find liberi totdeauna a-si scoate marfa din dugheana
pentru a o duce in balciu.
Satenii ce vin la targul .
de saptamana sunt supuci numai la o
plata de 2 bani pe car, cand nu aduc de-ale mancarii ; cei «cu slobodan
nu platesc nimic.
Douazeci de liuzi vor sta la indemana targului ca scutelnici.
Trebue sh adaugim c5, inima bung a lui Scarlat Callimachi fusese
ajutata §i de un pret de rascumparare. 0 adres5, din 10 Fevruarie
1818 catre epitropi dovedeste aceasta : li se lua socoteala banilor
ce stransesera in acest stop (1). Inca la 1824 se mai plata, prin
-a analoghisire», pentru rascumparare (2).
Evreii apar in hrisov, dar de nicheri nu se vede ea, ei ar fi lost
elementul dominant. Data doi Jidovi aveau oranda la Targu-Frumos
(1) Doc. Callimachi, I, p. 546, No. 268.Pentru
1816; ibid. p. 594, No. 50.
imagul neindestul5tor, plangere in
(2) p. 595, nota
14 1 4. r
Ibid., 1.,

43 PRIVILEGIIIL DIN 1815 AL TARGIILIII-FRIIMOS. 9
In 18i5, pe la 1750 carciumareasa era o Tiganca, fata unui Vasile (1).
Lk 1819 Logofatul Dimitrie Sturdza avea doua carciume scutite (2),
dar poate ca ele erau Inchiriate la arendasi de acestia, cari, oricum,
n'aveau proprietatea dughenii si a privilegiului de vanzare. u Orandatombs
din 1806 al vetrei targului, care cerea bezmen si doua zile de
clack pe langa dijma dusk la cosare, era un Roman, Alexe Viaras (3).
In 1823 4 Romani se intampina ca juganari, bacani, blanari, pi-
tari,
/1-5-0
cojocari, ciocli (4). Ocrotiti de boierii din partea locului, ca Vasile
Saul Stolnicul, ce se afla la 1817 (5), Stefan Mime Serdarul, Grigore
Coste Slugerul, polcovnicul Nastase Stoica, din 1830-8, de Jorasti,
de Plavitesti, targoveti de neamul nostru cladiau in aceasta vreme.
o nova biserica, a Sf. Nicolae, in celalalt capat al targului (6).
Decaderea o aduse tocmai navalirea Evreilor, prin larga acordare de
privilegii si protectie in Domnia lui Mihaiu Sturza. Atunci furs lovite si
breslele si comunitatile orasenesti ale Romanilor, cari se tineau de
veacuri, cu o staruinta minunata. Acei cari silisera la 1815 pe un
Domn a-si retrage dania Mout& fiicei sale fury cuceriti pe incetul de
elementul strain in dosul caruia states o Carmuire lacoma si neintelegatoare
a singurului rost pe care tara noastra poate sa-1 alba.
HRISOVUL TARGULUI-FRUMOS (7).
Cu mila lui Dumnezeg Not Scarlat Alexandru Calimahi Voevoda,
Domn Tdrii Moldova
3)
Facem Mire prin acest hrisov a Domniel Mele tuturor cuT se cuvine a
sti pentru Tirgul-Frumos ce este statornicit pe drept loc domnesc, in cuprinsul
Tinutului CirligaturiT, a caruia 15,cuinta de pe vetrele sale nefiind
data nimarub prin hrisoavele altor lumina* Domni de mai innainte, dupa
vechitt, dar, si nestramutat obiceiul pamintului, ca o avere dreaptil domneasca',
cazindu-se, s'ait
lust pe seama DomnieT, si nu numai ca, avind Domnia Mea
de fata pildele altor luminati Domni, cari, dept orinduire cerestil Pronii, s'ail
aflat mai innainte de noT ocirmuitori patriot noastre, acestii de Dumnezeil
(1) Studii i doc., XVI, p. 330, no. 93.
(2) Doc. Callimachi, I, p. 557, No. 285.
(3) Ibid., p. 588, nota 1.
1
(4) Ibid., p. 595, nota 1.
,t
(5) Inscripfii, I, p. 293.
;,
(6) Ibid., p. 295 si urm.
(7) Actul find relativ recent, s'a pus ortografia fonetica de astki.Revizia dupa actul
original o datoresc banatiitii d-lui R. Caracas, profesor.
1r.

10 N. IORGA 44
pazite tad MoldavieT, ce, dupa legiuitele paminte§ti orinduiele, au revarsat
in toata vreme, prin sloboda vointa §i socotinta Domniilor Sale, tot feliul
faceriT de bine, atit spre ob§teasca folosinta, cit §i spre cea deosebT imparta§ire
de ajutoriurT celor ce li s'ati cazut pentru cuvintele vrednicieT, a slujbelor
si a staril neamulul, dar §i insusT fireasca plecare noastra tetra lucrare
facerilor de bine ne -au indemnat de a ne arata §i not cu asemene rivna
urmatorT, spre a implini ighimoniceasca, noastra indatorire tetra supu§ii
acestiT tarT, unde bunavointa aceia§i Pronii ne -au orinduit a fi Domn §i ocir-
muitor. Dupe ce dar, prin cit am putut, §i prin chipurile ce am aflat, am
implinit cele din parte Domniel Noastre si a pamintuluT datoriT spre savirsire
slujbelor prea-puternicel imparatiel intru toate cele ce au mijlocit
pane acum, n'am %sat pe ling& aceste de a ne ingriji cu parinteasca
luare aminte pentru cuprinderea celor ce i-am aflat a avea dreptatT pentru
slujbele lor, pentru intemeiare stariT §i inlesnire vietuirii lor, inparta§indu-1,
in cit chipurile ni-ati ajutat, cu mile, darurT §i harazirT, dintru cele drepte
ale DomnieT. Pentru insus dar lucrurile cele in rapt& ale DomnieT Noastre
martorisesc bunavointa noastra §i necrutare a insus folosuluT nostru ce am
aratat spre inplinire rivnel noastre intru aceste ob§te§ti §i deosebite savirsift
Drept aceia, precum uniT din neamurile boieresti, fliT §i fiicele de Domni
s'ati cuprins cu ajutoriurT, atit de catra ceT maT denainte noastra luminati Domni,
cit §i insus de cats not, adica cu danii de motif, tirgurl, locuri §i altele ca
aceste, asemene dar §i pentru pre iubita fiica noastra, luminata Domnita Ralit
Calimahi, tetra care si cea &ease& §i cea ighemoniceasca datorie indemnindu-ne
de a ne ingriji si de a-T face cele pre putinta ajutoriurT,
spre intemeiare stariT Luminarii Sale, socotind Domnia Mea, ca uniT fiice
de Domn, care sa cuvine nu mat putin de a fi inparta§ita dintru cele
drepte ale DomnieT, tntocma precum sa afla §i alti fiT si fiice de Domn,
prin al nostru dar domnesc hrisov, in trecutil ant 1813, Iunie 23, acest numit
Tirgul-Frumos, cu toata lacuinta ce sä afla pe amindoao vetrele sale,
adica vatra veche §i vatra noel, §i cu tot locul lor slobod, cit sa afla prins
§i cuprins de toata stare lacuitorilor tirgovetT de a-§T face case, dughene si
alte binale pe dinsele, le-am facut danie §i vecinica harazire LuminariT
Sale, hotarindu-i-sä §i veniturile, ce sa is Luminare Sa pe tot anul de la toll
tirgovetii de obstie. in urma, la trecutul an 1814, aratindu-se totT tirgovetiT
din numitul tirg cu jaloba catra, Domnia Mea, si cerind vetrele numituluT
tirg ca drepte a lor de mostenire, in putere hrisoavelor domnesti
ce-ar fi avind la mina lor, date dupe vreml de ceT maT de 'nainte de noT luminag
Domni, s'att orinduit cu jaloba lor in cercetare DivanuluT DomnieT Melee
poroncind ca, cercetindu-se, atit hrisoavele domnestI ce-ati zis eT c5, ati
asupra
tirguluT, cit §i hrisoavele manastiril SfintuluT Spiridon din Iasi, ce ar avea

45 PRIVILEGIIIL DIN 1815 AL TARGULUI-FRUMOS. 11
de danie vi miluire asupra locului domnesc din afara din drept hotarul mosieT
Tirgului-Frumos, hotarit vi stapinit din vechi, si, in ce chip sa va dovedi
prin anafora sit ne instiinteze ; de unde priimind Domnia Mea anafora de
instiintare ca hrisoavele ce-au aratat lacuitoril tirgoveti nu sint de danie
for pe vetrele tirgului decit ca, suparati find tirgovetil de catra, calugarii
de la schitul din codrul Iavului, dupa hrisovul de danie ce avea schitul de
la Domnul Mateiti Ghica Vvod. pentru movie Tirg,ului-Frumos, title pan& la
acea vreme ramasese nedata, cu care danie sit intinsese calugarii a lua vi
bezmen de pe cask de la tirgoveti, aratind calugarii la acea vreme vi o
carte de la Domnul Scarlat Ghica Vvod., in care volnicia pe schit sit is cite
doT lei de ma si, cunoscindu-se acea carte data schitulul Para nicTo cercetare
vi ca, nefiind vatra tirguluT data danie schitulul, nu s'au gasit cu cale
de luminatii Domni a sa supara cu plata de bezmen la schit, dindu-le lkcuitorilor
tirgoveti acele hrisoave de privileghiti si de aparare. Duple care
aratate hrisoave cunostinta dumilor sale velitilor boieri n'ad dat ca lacui-
toriT tirgoveti ar putea cere vetrele acelul tirg ca a lor, cum si din cercetare
ce -au facut dumnealor scrisorilor ce sa afla la manastirea Sfintului
Spiridon din Esi, adeca hotarnica veche din 7263 a mosiei targulul ce cu
poronca DomnuluT Mateiti Ghica Vvod. la acea vreme s'ad
hotarit prin prejur
de spre alte hotarit de cats raposatii boieri Mihalachi Sturdza [biv Veil (1)
Paharnic vi Alexandru Neculce Armas vi hrisovul DomnuluT Mateiti Ghica
Vvod. dintr' acelas an, Iulie 18, intaritor aceT hotarnice, prin care movie tirgulul
o afieroseste Domnia Sa schitului din Codru E,sii ce-I de-asupra Socolil, la
care iaste ctitor ; care schit acum se alit mitoh al manastiril Sfintului Spiridon
din Esi vi bisericil domnesti din Tirgul-Frumos, ingra,dit in acelesT
semne hotare prin prejur, tot acel loc cit s'au aflat domnesc, afara din-
tr'alte danil ce s'ati dat altor boieri de catra alti luminati Domni mai innainte,
prin hrisoavele Domniilor Sale. Si, pentru ca nici in hotarnica, nici prin
aratatul hrisov vatra tirgului nu s'au vazut aleasa de catra. ceialalta movie
de afara a tirgulul, care sa didese danie schitului vi bisericil, aratind dumnealor
prin anafora ca in periferie mosiei s'ar cuprinde innuntru vi vatra tirgulul,
cum pre larg sa cuprinde la aceia anafora. Care cercetindu-sa de catra
Domnia Mea, si cunoscindu-sa cu buna incredintare ca vetrele acelul tirg,
ca o avere dreapta domneasca, bine s'au luat vi s'au harazit LuminariT
Sale, s'au dat domneasca noastra hotarire, prin intarire aceT anaforale,
ca luminata Domnita sit -vi stapineasca vetrele aceluT tirg, intocma dupa
cuprindere hrisovulul nostru de vecinica danie vi harazire, luindu-sT si
tot hotaritul venit. Dupa care al noastre domnesti hotariri Nazindu-sala-
(1) Numai In copie,
4 .o

12 N. IORGA .
46
cuitoril tirgoveti indatoriti a Ed supune si a raspunde Luminaril Sale
pe tot anul hotaritele veniturl de pe aratatele vetre a numitului tirg, pe
care sä afla' cu lacuinta lor, si eT, ca unit ce sa afla' statornicitY cu lacuintile
pe loc slobod domnesc, nedat nimarui, si nedeprinsi a sa vede pe
sine cuprinsT in stapinire streina i supusi a plati bezmen si allele, cu indatorire
catra eel email ramas vecinic stapinitor vetrelor numitului tirg, ce
sint cuprinse in periferie locului lacuintii lor, si mai virtos tirgul acesta din in
vechime aflindu-sa descalicat si statornicit de eel mai denainte luminati DomnT
batrini in schele drumurilor marl a tint." Tinuturi, 'undo nu putine suparari
li sit pricinuesc de spre trecatorii drumeti, n'ati incetat cu jalobe catra Domnie
Mea, purure cerind prin milostivire sa punem la cale aparare si intemeiare
acestul vechiil tirg uncle au statut si Scaun domnesc, in cuprindere hrisoavelor
domnesti ce au, in care intemeindu-sa, s'au facut si zidiri de piatra, cu care
nu putini bani ar fi cheltuit, atit spre podoaba orasului, cit si spre a lor vecinica
stMornicire, si rugindu-sa, nu numai sa fie iertati si scosi de supt stapinire
luminatel Domnitel noastre, ca sa ramiie slobozi precum au fost si mai innainte,
pAna a nu sit da danie si harazire Luminaril Sale vetrele tirgului prin
hrisovul DomnieT Mele, si sa Ii sa intareasca hrisoavele vechi ce au la mina
lor, si sa fie pusi la cale cu manastire Sfintului Spiridon si cu biserica
.domneasca din numitul tirg pentru imasul tirgului, ce 1-att
avut din vechi
slobod, spre pasunare vitelor lor si a drumetilor trecatori, si pentru cimpul
de finate si de Carina, ce este pe hotarul tirgului, care sint afierosite de luminatiT
Domni schituluT din Codrul Esului, ce este de-asupra Socolei, si bisericii
domnesti, s& fie numai spre intrebuintare hraniT lacuitorilor tirgovetT,
precum si din vechT le-au avut, dindu-si la manastire si la biserica pe tot anul
numal dijma obicinuita, din toate, dupa hotarire ponturilor domnesti. Pe care
hotare a movie! tirgului nicT manastire, nici biserica sa nu fie volnice a pune
vita streine si of in imas, nici lacuitorl straini sa nu poata aduce, s5,-T aseze cu
casa sat sa be -de locurT de arat si de cosit, ca sa s& strimtoreze pe 15,cuitorii
tirgoveti de a nu ave unde sa hrani cu indestulare; dar Inca sa fie cuprinsi cu
domnestile noastre mile, de a li sa da lor vecinica stapinire asupra aratatelor
vetre a tirgului, cu tot locul lacuit si nelacuit inprejur, afara de tarini
si de finate ce sint cuprinse in hotarul mosieT tirgului, care sint afierosite
la schitul si la biserica domneasca, inpreuna cu alto hotarite venituri,
prin hrisoavele domnesti de afierosire, pentru ca sit sa, poata si el de la sine
si cu putine venituri ce li sa vor orindui prin hotarire noastra, atit biserica
domneasca sa o tie, precum au si tinut-o pAna acum, in bun& stare si in rin-
&dale, cu toate cele trebuincioase, in toata vreme slujindu-sa obstie, si alto
trebuincioase pentru folosul de obstie a lacuitorilor de acolO, cum si podurile
ce sint in numitul tirg peste mlastinile de nolo si peste paraie spre

47 PRIVILEGIVL DIN 1815 AL TARGULIJI-MDMOS. 13
inlesnire trecatorilor de obste. Si mai virtos a. in vremile slotoase de plot
mlastinile si locul acela este cu neputinta a sa calca data podurile nu vor fi in
stare bunt, spre a sa puts tine in toga vreme in bung stare. *i ca toate aceste
vor fi si vor Amine spre veCnica pomenire, atit acelor batrini luminati Domni
ctitori, earl dintru inceput au descalicat lacuinta acestui numit tirg acolb
la acela loc, inpodobindu-1 cu zidirT de curb domnesti de piatra, unde au
statut si Scaunul tariff, si cu sfinta biserica domneasca, iarasi de piatra (care
si astazi sa aflit in fiinta el), si at acelor ce dup. vreml au pazit intemeiare
si statornicire Jul pans in vreme aceasta, on luminate hrisoavele si cartile
Domniilor Sale, ce ail dat la mina lacuitorilor tirgoveti, de nesuparare si
aparare de spre top aceT ce cu hrisoave domnesti ave danii bucati de be
slobod domnesc, nelacuit de nimene, din hotarul mosiel domnesti a tirguluT,
cum si insus al noastra, nouluT ctitor, de ne vom arata rivnitori acelorasT
fericiti intru pomenire luminati Domni, spre intimeiare si statornicire acestul
vechi eras.
Domnia Mea dar, vazind necontenita strigare si plingere obsteasca a la-
cuitorilor tirgovep de toata stare, aflindu-ne si in oarescare mustrare de cuget,
ca poate cu ace harazire ce s'ail facut Luminarii Sale, prin domnescul nostru
aratat hrisov, sa Ii sa fi pricinuit for vre o nesimtita instrimbatatire
prin nebagare de seams, socotind ca si cererile for privesc la obstesc folos,
si la intemeiare, statornicire si inpodobire ce sa cuvine unul oral domnesc,
spre vecinica pomenire acelor ce 1 -au descalicat in vremile vechi si in urma
I au pazit si 1-ar pazi in cuviincioasa rinduiala ca si alts orase ce sa afla in
Cara, a carora orase cea mai mare podoaba sa socoteste a fi inmultire norodului
de toata stare si natie ce le lacuesc pre ele, cari lacuitorT purure prin
obstestI carp domnesti de publicatiT au fost si sint chemati de pre la departate
locurl, din parti streine, si statornicitl prin orase, cu osabite hrisoave
si carp domnesti de vecinice for daruite privileghiT, dupa cum si. la mina
lacuitorilor tirgoveti din acest numit tirg asamine s'ail vazut dat de luminatii
Domni ce -au statut dupa vreme, si, voind a ne incredinta cu tot dinandinsul
in ce chip este adevarul, am intrat insumi Domnia Mea in cea mai patrunzittoare
cercetare a tuturor scrisorilor aratate de dumnealor epitropii din parte
manaStirii Sfintului Spiridon si din parte lacuitorilor tirgoveti in toate cele
mai dinainte cercetari a DivanuluT. S'ail vazut mai intai cuprindere ce are in
sine hrisovul din anil 7263, Iu li 18, al Domnului Mateia Ghica Vvod., ca
Domnia Sa, prin orinduitii boeri hotarnici, Mihalachi Sturza Vel Vist. al
Tariff -de -sus si Alexandru Neculce Armas, alegind inprejur, de spre top
megiesil,
locul domnesc ce mai ramasese prima la ace vreme nedat nimarui
prin hrisoavele luminatilor Domni de mai inainte, din hotarul mosiei
dOmnesti a tirgulul, prin numite samne hotara stilpit inprejur, acel loc
.

14 N. IOWA 48
rAmas domnesc prin acel hrisov Domnie Sa it interests danie vi miluire
schituluT din Codrul Iesii, ce-T de-asupra SocoliT, unde su afla ctitor, si bisericil
domnevtI din Tirgul Frumos, pomenind Domnie Sa anume si cu ce
alte veniturl de acole din tirgu li-au maT miluit ; adeca: cu doao cricime si
orincla jidoveasca, ce sint nolo in tirg, Para sit arate Domnie Sa crt li-ati
dat si lacuintele norodulul din vatra tirguluT, sag sa it de la tirgoveti
lel de cast; dart nici ca au deosabit-o atunce vatra tirguluT de catra ceialalta,
mosie sloboda a tirguluT, ce sa didese bisaricilor, iaravi nu arata in
destul. Din noima acelul hrisov lamurit ni-am incredintat Domnie Mea ca lacuinta
norodulul tirgovet de pe locul domnesc au ramas sloboda si afar&
de locul afierosit, in vechile for obiceiurT vi cu toga slobozenie de a-v
ave hrana for pe locul afierosit, fart niclo oprire de spre orinduitul epitrop
a bisericilor priimitoare aceT afierosite dela Domnie Sa.
Iar la mina lacuitorilor tirgoveti, in urma aceT afierosirT cu 12 an!, s'au flout
un hrisov, din anul 1767, Iunie 3, de la fericitul intro pomenire Domnu Grigorie
Joan Calimah Vvod., unchiul Domniel Mele, avhnd in sine aceasta cuprindere
: Ca Tirgul-Frumos, din Tinutul Cirligaturii, este din cele maT vechl
orase, unde vi Scaon Domnesc au statut, si ca, din vreme in vreme mergind
spre scadere vi inputinare de oamenT, au ramas de sit afla la proasta stare.
Care stricaciune si inputinare de oameni s'au instiintat Domnie Sa de la
ispravniciT Tinutulul ca s'au pricinuit maT mult dela vreme ce s'au dat danie
acel tirgu la schitul ce sa afla in Codrul Iavului, suparind calugariT pe ce!
ce lacuesc cu bezman cite doT lei de cast. Care danie cercetindu-sa de catre
Domnie Sa, s'au
aflat un hrisov de la Domnie Sa Mate! Ghica Vvod., in care
arata pentru city mosie au ramas a tirguluT, nedata danie pant la acea vremea,
sit fie a schitulul, vi c& cu ace danie s'at intins calugariT a luoa vi bezman
de cast; aratind vi o carte de la Domnie Sa Scarlat Vvod., in care volniceste
pe schit s& iae cite dol leT de cast. Cunoscindu-sa dar c6, aceasta carte fart
niclo cercetare s'au dat, si negasind Domnie Sa a fi cu dreptul sit s[a] supere
lacuitoriT ci sa afla in vatra tirguluT cu acel bezman, fiindca vatra tirguluT
nu este data,hotarevte prin acel hrisov al DomnieT Sale ca sit fie aparati,
nesuparindu-sa pentru case cu nimica. Iart pentru cele ce vor lucra pe
movie afara de vatra tirguluT, sit dei dejma obicinuita. i, vrind Domnie Sa
a aduce acel tirg iar'av spre intemeiare cu inmultire oamenilor, prin acel
hrisov fagaduevte tuturor celor ce vor vre din pArtY streine sit vie sa sit aseze .
in tirg ca niste oamenT strains, si oh, din ziva ce vor veni, le da vreme de
odihnt vasa lunT, nimarui nemict sit nu dee, ca srt-sT poata face cele de
trebuinti a avazariT lor, cum si duptt inplinire soroculul de odihna iartiv pe
usor s& va asaza birul for de catra ispravnicul TinutuluT, find vi de bezmanul
-ce-i supra calugaril aparall, si numal dejma din cele ce vor face afar& de
ui I I

40 PRIVILEGIUL DIN 1815 AL l'IRGULITI-P111/1110S. 15
vatra tirgulul vor da duph obiceit. Iar pe cash nu sa vor supAra cu nemica.
Deci, duph mila ce au aratat Domnie Sa, oamenT streinT dintr'alte pArti,
citi de multi de vor veni 5i BA vor aveza acolo, la acela tirg, sh fie bine incredints*
ca fagaduinta DomnieT Sale va fi pAzit& 5i nestramutata; numal oamenT
birnici de aT hrii sit nu indrazneascA a merge cu nume de strainT; eh,
aflindu-sa, nu numaT ca sit vor da de grumazl innapoT, ci sa vor pedepsi
ca niete spargatorT de sate, cum si tirgovetil de mare pedeapsa vor
vor priimi in tirg lacuitorT de aT thriT.
fi de
i alt hrisov, din 1784, Mal 6, de la raposat intru pomenire Domnul Alexandru
Costandin Mavrocordat Vvod., cind vi la ace vreme iaras jAluindu-sa
lacuitoril tirgovetT ca epitropiT mAnastiril SfintuluT Spiridon, peste hotArire
hrisovulul domnesc de aparare ce au la mana lor, cu care ail fost aparatI
i nesuparati pint atunce, prin vechil ce ail acole, pe. un Lupul CApitan, i-ar
fi suparind, cerindu-le cite doT lei de cast, i vrind a le luoa ci hrisovul
din mina lor $i oh, cercetindu-sa atunce pricin5, vi de chtrh inshvT Domnia Sa,
5i vAzindu-sa hrisovul Domnulul Mateiu Ghica Vvod., de danie 5i miluire schituluT
bisericil gospod, ca nu scrie precum au dat ci vatra tirgulul, nicT
pomenevte ca sa ieie lel de cash de la eel ce vor lacui in tirg, 5i hrisovul
Domnulul Grigorie Ion Calimah Vvod., ce s'ad dat tirgovetilor maT pre urma,
vazindu-sa ca hothrevte sa nu fie suparag cu adetiul de cash, n'a,11 gash nicT
Domnie Sa cu tale a sit supAra tirgovetii cu lel de cask bezman ce li sa
cere. i, dupa cum pant atunce s'aii pazit de n'au fost suparatT cu bezmAn,
nici au dat, ashmine si Domnie Sa, prin acel hrisov ce-1 da tirgovetilor, ho-
-Wrest° ca de atunce innainte vi in vecT tirgovetil ce vor fi vezatorl in vatra
tirgulul 5i pe siliyte veche a tirgulul sa fie apArati 5i nesupAratI de chtra
nimine pentru adetiul de case, iar pe cele ce vor face la cimp, pe movie,
afar& din vatra tirgulul, shmanaturl, finale 5i once pentru hrana si alijverisul
lor, sa aiba din toate a da dejma obicinuith.
Pe ling& care s'ail mat vgzut la mina lor o anafora, din trecutul an ei lunA,
Martie 15, iscalita de Preosfintitul Mitropolit vi de dumnelor velitii boerT, de
cercetare ce au Mout din poronca Domniel Mele pricinilor dintre lacuitoril
tirgoveg ci dintre manastire Sfintului Spiridon pentru asupririle ce ar fi suferind
ei despre orindatoriT ce cumphrh cu anul de la manastire venitul mo-
eieT tirgului, ce este danie schitulul ci bisericil, jaluindu-sa eT atunce ca de
treT anT, cu temeiu peste hotarire hrisoavelor ce ail la mina lor, dupa o mhrtorie
de alegere vetrel tirguluT ce s'au Mout de hotarnicl la 1796, vi dupil o
carte de judecata DivanuluT, din anul 1811, ce s'ar fi dat manastiril, i-ar ti
supArind iaravI cu plata bezmilnulul de cash vi de once acaret, i prate de
vita de pe imav, 5i
cu zile de boeresc, dupa cum de la o seam& dintre dinsiT
au si luoat orindatoriul bezman, pe acareturile ce au, i Orate pentru phvunat,
7

16 N. IORGA 50
si zile de lucru, si ca, in ion sa cunoasca de la manastire vre un folds pentru
ca biserica domneascA s'ati meremetisit, s'al
ingradit cu zaplaji, s'ati
impodobit cu toate cele trebuincioase si sa tine cu toti trebuinciosii slujitori,
facindu-sa si pre tot anul pomenirile ctitorilor la zioa hramului, tot cu
a for ostenele si cheltuiala, manAstire Inca sa sileste a-I asupri cu cerere de
aceste, peste dreptate. Prin care anafora, arata Preosvintia Sa si dumnealor
anume toate scrisorile ce s'ati aratat de fat& in cercetare ace)" judediti de spre
amindoao partile, si, puind temeiti pe hrisovul de afierosire schitulul si bisericiT,
ca nu cuprinde in sine lacuintA de norod, si vatra tirgului nefiind
periorisita in semne hotara, nici in hrisovul de afierosire, nici in hrisoavele
din urma date lacuitorilor tirgoveti de aparare, ce mar virtos prin acele din
urma hrisoave sa hotareste ca, oriciti de multi oameni sa vor aduna si sa vor
aseza cu lacuinta acolo in tirg, sa nu fie suparati de spre nimene cu cerere de
bezman pe lacuintile lor, oboara ace judecata toate cartile domnesti ce-sT va fi
mai cistigat manastire in urma afierosiril si intre epohi a hrisoavelor date lticui-
torilor tirgoveti, si dupa aceia, cum si, toate hotariturile si alegerile vetrilor
tirguluT ce s'ati Mout de orinduitii hoed hotarnici, cu poroncT domnesti dupa
cererea manastirii, innainte si in urma acelul mai de pe urma hrisov, din 1784,
Mails" 6, dat tirgovetilor, adecA la anil 1776, Septemvr. 29, de raposat Vornicul
Athanasii Ramadan (find la ace vreme Spatar) si la anil 1796, Iulie 30,
de dumnealui Spatarul Theodor Bals si Stolnicul Neculce; asupra cares mArturil
hotarnice din 1796 intemeindu-sa si judecata Divanului din 1811, Dechemvrie
21, ail dat dreptate mAnastiriT Sfintului Spiridon, inputernicindu-o
ca sa stapineasdi mosia tirgului in despartire, pe semnele hotare. Dupa ace
alegere orinduind Divanul atunce tot pe Spatarul Theodor Bals sa pue si pietre
hotare, si hotarind atunce Divanul, prin carte sa de giudecata ce au dat manastirii,
ca tutu tirgoveti vor Amine cuprinsT cu lacuintile for in vatra tirgului vechi si
noir sa nu sa supere cu plata de bezman, hurt' pentru ace)" ce vor fi esitT cu casa in
mosia manastirii, sa de cite doi lei de case si dejma obicinuitA, si pentru imas de
pasunare vitelor sa plateasa toti tirgovetii si lacuitorii la manastire pe an cite
tint)" parale de vita mare, si pe jumatate, de minzat, iar pentru vitel sa nu de
nimie5 dupa urmare ce sa pazeste si pre la alte tirguri. Mai virtos pentru ca
acele hotariturT si alegerT a vetrelor tirgului s'ati vazut urmate la fata locului de
rinduitiT boierT in fistecare din acele aratate vremi, farce sa be vada fata
si hrisoavele lacuitorilor tirgoveti. i ca, nevrizindu-sa puse in lucrare nicl
de mAnAstire pans la anul 1811, gasesc Preosfintia Sa si dumnelor cu
dreptul a sa pazi in nestrAmutare aratatele hrisoave domnesti, cu urmare
intocma, adecA toti lacuitorii tirgoveti i boerinasii ce sa afla asezati in Tirgul-
Frumos cu case, dugheni i moara din tirgu, a lui Apostol Tautul, si once
alte acareturi vor fi, cum si top aria care si de atunce innainte sa vor

5.1 PRIVILEGIIIL DIN 1815 AL TARGULITI-FRIIMOS. 17
aduna acole in tirg, cu facere de casa si dughiene, spre intemeiare orasului
dupa putere acelor aratate hrisoave, nail
sA-i supere cu nici un feliu
de bezman, pe toate acareturile lor, neputind Divanul strAmuta hotarire
hrisoavelor ce au lacuitorii. Cum si tot locul de imas, ce din vechi 1-au
avut au, asemene si de atunce sa -1 alba tog tirgovetii si lacuitoril
pentru pascutul vitelor tuturor acelor ce sa afla cu lacuinta acolo in tirg. Inca
si lacuitorii sa plateascA cite cinci parale de vita mare si cite doao parale
si giumatate de mtnzat, iarA pentru vitei sa nu de nemica, dupa, urmarea
ce sa pazeste si la alto tirguri, prin hotAririle si intariturile Domnilor de
mai nainte, si dupa cum sa cuprinde la acte de giudecatA din 1811 ce s'ati
dat mAnAstirii. Si pentru cele ce vor lucra la cimp in mosia bisericilor, sa
de dejma obicinuita, dupa hotarire ponturilor domnesti, iar pentru zile de
boieresc, sa lucreze, nicl intru un chip sa nu fie suparati cu nemica, si ca
sa se de domneasca noastrA carte catra dregatori ca de atunce innainte sa
nu-I ingaduiasca mai mult pe orindari a-i supra pe lacuitori cu zile de lucru.
Dupa care socotinta si hotarire a judecatii nicl manastiriT nu-I poate ra
mine vre un cuvint de pricinuire, in vreme cind mAnastire au cunoscut si
cunoaste folds de la numitii tirgoveg, cu toate cele trebuincioase cheltuell ce
fac ei la biserica domneasca de acolo, cum pre larg si cu lamurire sa ctiprinde
la aceias anafora. De care aratatA scrisoare si din partea lacuitorilor
tirgoveg, si mai cu temeiti, ne-am incredintat Domnia Mea: intaiu, ca vetrele
a mai sus numitului tirg si loath, lacuinta norodului, oricit de mare intinderea
ar aye, in toate partile pe hotarul mosiei tirgulul, au fost si este
dreapta domneasca, neputind nimine din eel ce au hrisoave de danie si
miluiri pe bucati de loc din hotarul mosiel tirguluT a pretendirisi nemica de
la toff lacuitorii tirgoveti pentru lacuintile lor ; fara numal din cele ce vor
lucra el la cimp, pentru hrana si alisverisul lor, au sa-sT is stapinii acelor bucall
de loc dejma obicinuita dupa hotarire ponturilor domnesti, si purure dupA
dreptate sint protimisig lAcuitorii tirgoveg mat mult decit altil a lucra si a sa
hrani pe acele locuri rupte din hotarul mosiei tirgului, far& nicTo inpotrivire
de spre eel ce au priimit acelea danii. Al doilea ca, atit din pildele
altor luminati Domni, afierositori, avem indestula luminare ca, orisicarile
din Domniile Sale dupA vremi ail bine voit pe cineva cu vre-o bucata de
loc din hotarul mosiei vre until tirg domnesc, pururea ferind lacuintile noroduluT,
hotarasc si zic descoperit prin hrisoavele Domniel Sale ca miluesc
cu loc slobod domnesc, necuprins de nimene; si iaras unde sa prilijaste a
fi si oarescare lAcuintA, o pomenesc anume ce fel de lacuintA sa af15, pe
acel loc. Cit si prein rare hrisoave domnestl din cele vechi sa va pute afla
periorisitA lacuinta de curind a vre unui tirg domnesc, ce purure tog luminatii
Domni prin hrisoavele de afierosire le-au lasat in veclnica slobozenie
Analele A. R.Tom. XXXIV.Mentoriile Seq. Istorice. 2

18 N. IORGA , 52
vetrele tirgurilor de a sa intemiia cu lacuinte a oricit de mult norod de*
toata stare; cum aceia sa vede pazita si de insus Domnul afierositor la
schit si la biserica, prin hrisovul Domniei Sale de afierosire, ca le da
locul slobod, cimpul, fara sa perioriseasca lacuinta norodului, si din vatra
tirguluT ce era lacuit le hotareste bisericilor sa aiba venit numaT pircAlAbie
si scutire a doao cracime si o orInda jidovasca, ce sint acolo
in tirg, de angariile ce era in tara la acele vremi, si de la iarmaroace
mortasapia. Supt care cuvinte sa martorisaste de insus Domnia Sa ca la
acea vreme cracimele de pe locul domnesc aye stapinii lor, si pentru din-
sele pe tot anul plate la Domnie in bani acele anume aratate
angarii,.si ca
bauturile ce sa vinde de cats Jidovi ave osabita orinda, pentru care Jidovii
plate bans la Domnie pe tot anul; iara nu ca Domnia Sa au dat schitului
si bisericiT a ave insus cricimile si casele jidovesti, ca drepte afierosiri
ale sale; ce numai acele ce plate stapinil lor atunce la Domnie, be afieroseste
numitelor biserici, sa be aiba drept venit spre agiutorire. Al triile,
si in sfirsit, ca scoposul si bunavointa a luminatilor Domni ce au dat
hrisoave de aparare lacuitorilor tirgoveti ati fost unite cu a insus luminatilor
Domni batrini ce au descalicat dintru inceput acest tirg, in carele au
asezat pe acele vremi si Scaunul Domniei moth, de a sa statornici si a sa
intemeia acel tirg, ca until din cele mai vechi orase domnesti, cu lacuinta
cu oricit de mult norod, fart a le periorisi lacuinta, supt alt cuvint. De spre
ceialalta parte de cimp pustia a hotarului mosiei domnesti a tirgului ce sa
dedese danie schitului si bisericiT mai innainte martorisasc insus hrisoavele
Domniilor Sale ce au dat la mina tirgovetilor, ca numal cu cuvintul tarinii
o periorisesc lacuinta lor si hotarasc schitulul si bisericil a-si luoa venit
deplin numal din cimp, pentru cele ce vor lucra tirgovetil in farina, samanaturl,
fanate, spre hrana si alejverisul lor. Iar pe lacuintele lor si pe imas
nimarui sa nu de nemica, pentru ca venisa tirgul, cind li s'aa dat lor acel
intaiu hrisov, in proasta stare, cu inputinare de norod, din pricina supararilor
ce li face calugarii de la schit, cerindu-le bezmen cite doT lei de casa.
Din noima dar carora hrisoave curat sa dovedeste ca schitul si biserica, in
cuprindirea afierosirilor sale, nu poate mai mult a ave la stapinire decit numai
Carina si celelalte pomenite veniturl din vatra tirgului, iar vatra tirgulul
si imasul ati ramas domnesc, in deplina stapinire lacuitorilor tirgoveti, asupra
carora sa vede si lucrare lor de stapinire, fara niclo suparare de spre
manastire, pant la anul 1811, cind cu giudecata DivanuluT s'ati dat in stapinire
manastiril imasul si o parte din lacuinta tirgului, dupa hotaritura si
alegire ce s'at
facut vetrilor tirgului de dumnealul Spat. Bals la 1796, cu
poronca domneasca,) dupa cerere epitropilor manastirii, ace nepusa in lucrare
de manastire pant la 1811, ce §'ati dobandit carte de giudecata Divanulul, ho-
.

53 PRIVILEGIUL DIN 1816 AL l'ARGULIII-FilIINOS. i§
tarindu-i-sa, atunce a luoa de la tirgoveti din imas parale de vita si cite
doT let de casa de la cei esiti din vatra tirgului, din semnele acel alegerl a
dumisale Spatarului, cum sa arata mat sus .prin anafora. Deci, macar de am'
si luat Domnia Me din impregiurarile mat sus insamnate deplina pliroforie
si incredintare ca, nu numal vetrele tirgului ce si insus locul imasului sint
drepte domnesti, cunoscute de cei mai d'innainte luminati Domni, si ca supt
drept cuvint s'atl facut vetrele tirgului harazire luminatei Domnitii noastre,
dar Domnia Me, protimisind mat mult obstestile folosurT decit eel in parte, si
unindu-ne cu top luminatiI Domni acel ce ai avut rivna parinteasca si patrioticeasca
de a intemeia toate orasele din Cara cu lacuinta de mult norod,
purure prin chiemarT cu obstesti publicatil, de pe la departate locuri straine, si
prin fagaduintA cuprinzatoare de domnesti mile si volnica slobozenie, statornicindu-T
si daruindu-le vernier priveleghii, numal si numa spre inpodobire
politiilor si spre obstesc folos a norodulul tarn, ca prin alejverisurile
si negutitorii ce vor face uniT cu altii sa.-§1 inlesneasca fericita petrecere a
vietuiril dinpreuna; carora lumina*. Domni vrind si noT a ne arata urmatori
si a ne face partasi cu vecinicie la a for bung, fapta, ca si noT sa dobindim
inpreuna, cu dinsiT fericita pomenirea acum si in veacurile viitoare,spre aceia
dar, binevoind Domnia Mea de a arata si fapta noastra ighimonioeasca, pa
rinteasca si patrioticeasca plecare ce avem de obste catra top supusii' nostri
si fiT aT patrieT noastre, socotit-am, si, inpotriva acestii vecinice haraziri ce
facusam Luminarii Sale prin domnescul nostru hrisov si a veniturilor ce-I
hotarisem ca sa is pe tot anul, am inpacat Domnia Mea pe Luminarea Sa
cu alte osebite ale noastre domnesti mile, spre agiutorire starii LuminariT
Sale, si, luind de la Luminare Sa aratatele vetre ale numituluT tirgu, cu tot
locul lama i nelacuit, inpreuna, cu hrisovul nostru si alte scrisori intaritoare
cc-0 maT dobindise in urma, jar* intru al noastra domneasch stapinire,
si tot scoposul nostru privind de a sa aduce acest vechiu oral in ce maT
bung, stare si intemeiare, cu inmultire de lacuitori orasani ce sa cuvine anal
oral unde au statut mai innainte si Scaun al Domniel %Aril acestia, spre al ehruia
dar vecinica intemeiare neaflind Domnia Me in vreme aceasta alth mai incredintata
nadejde si inlesnire decit mai inthri sa intarim danie si miluire sfintelor
numite biserici, cu adaogire ca, pre linga locul slobod de hrana, pentru
Carina si finat, ce be lasase in deplina vecinica stapinire luminatii Domni, can
au dat lacuitorilor tirgoveti sa aibh la mina for hrisoave de apArare 'si
numal dejma obicinuita sit-si de pe cele ce vor lucra la cimp, pentru brana
si alejverisul lor, sa be mai miluim si cu tot locul imasului (ce din vechl
1-ati
avut tirgovetii slobod, fara nicTo suparare de spre nimine, spre intrebuintare
de obstie a pasunarii vitelor, atit a trecatorilor drumeti si a norodulul
ce sa aduna Ia acel tirg pentru alesveris, cit si a insus vitelor sale),

.
20 N. tons). 54
si numitele bisericT, pentru acel loc al imasuluT, de la nimine altiT sa nu poata
cere si a luoa nemica decit numaT de la tot! de obstie lacuitorT tirgovetT sa
aiba a trage si a lua pentru pasunare a insus vitelor sale hotaritele parale
de vite pe tot anul dupa socotinta giudecatiT PreosfintituluT Mitropolit si a
dumilorsale velitilor hoer!, cuprinse la aratata mai sus anafora din trecutul
an si luna Martie 15, adeca cite cinci parale de vita mare si cite doao parale
si giumatate de minzat, si numal acest hotarit venit pentru vite ce li sa
mai adaoge sa le mai aiba bisericile de acum innainte in vecTnica nestramutare,
de la totT tirgovetiT, iara la locuintile for si la once acaret de a for
ce ar aye, sau alt amestic maT mult pe locul hotarit de imas, sit nu maT
poata aye in veci nicT vre o lacuinta de oamenT orT vite, bisericesti sau straine,
sa nu fie volnici a aseza pe locul acelul imas, supt nicTun cuvint, decit din
locul hotarit de Carina is! vor trage de la lacuitoril tirgoveti ce sa vor hrani
pe dinsul dejma obicInuitil dupa glasuire hrisoavelor domnesti si dupa hotarire
ponturilor si a pamintescului obiceiu, protimesind insa purure mai
Ina! pe tirgovetT de a sit hrani pe acel loc decit pre strain!, precum si dreptate
urmeaza, find rupt acel loc din hotarul domnesc al mosieT tirgului, si
dupa aceia sa punem la tale si pentru toata lacuinta de obstie al norodului
acelul numit tirg, spre crestere si inmultire. Si, pentru ca nu cumva in
vremile viitoare vre unul din luminatii Domni ce dupa noT vor urma la
Scaonul acestiT tarT sa sa intimple a-1 mai luoa acest tirg pe sama Domniei
si a-1 maT darui cuiva, din care sa poata curge inprastiere si rasapire orasuluT
si sa ramie vecinica pomenire a luminatilor Domni batrinT (ce dintru
inceput 1-ati descalicat si 1-ati
intemeiat, si in urma 1-au pazit cu domnesti
privileghiT) in parasire si pustiire, Domnia Me dar, ca un obstesc parinte si
patriot, privighind aparare si intemiare lui si vecinica statornicire si linistita
odihna de obstie a tuturor lacuitorilor tirgoveti de toata stare si na%ie
ce vor nazui a sa aseza cu lacuinta si petrecirea for intr'acest tirg numit
Tirgul-Frumos, cu intindere pe intregi vetrele tirgului, ace veche si ace
noao, in cuprindere vechilor hotara; macar si pe insus parte din hotaritul
loc pentru imas intimplindu-se a sa intinde lacuinta orasului, tot ca vatra
de tirg sa sa socoteasca si ace parte de locu ce sa va cuprinde cu lacuinta.
insa ace strimtorire a imasuluT ce sit va intimpla, nu li sa sloboade voie
tirgovetilor a cere sa li sa inplineasca din locul hotarit de farina prin domnestile
hrisoave, cum nicT a sa scads din suma vitelor ce ad a plati pe tot
anul, nicl odinioara in vecT; si tirgovetii, de vor aye dupa vreme trebuinta
de maT mult loc de imas, pentru pasunare vitelor lor, sa -$T cumpere prin in-
voiala de la stapinii mosiilor migiasite cu tirgul, fart a indrazni sa mai ceara
loc de la numitele biserici, supt cuvint de imas.
Drept aceia prin acest al nostru domnesc hrisov intaiu dam si intarim vecinica
t

55 PRIVILEGIIIL DIN 1815 AL TARGULIII-FRIIMOS. 21
stapinire sfintelor dumnezee¢ti laca¢uri, numitulul schit din codrul IasiT, ce este
mitoh al manastirii Sfintului Spiridon din Iesi, ¢i bisericil domnesti din Tirgul-
Frumos, pre a for dreapta afierosire, ce au ramas dupa glasuire hrisoavelor
domnesti date la mina lacuitorilor tirgoveti, bucata de loc slObod
din hotarul mosieT domnesti a tirgulul, cimpul hotarit de taring, si de finate,
in toate hotarAle lift de spre inegiesT, dupa glasuire hotarniciT si a hrisovulul
din anii 7263, iar do spre trig pe hotarale ce sit vor statornici acum, in des-
partire de cuviinclosul loc al imasuluT, ¢i a-sT luoa obicinuita dejma de la
tirgoveti si de la totT altii ce sit vor hthni pe acel loc. Cum si din vatra tirgului
si de la iarmaroace sa aiba si de acum innainte veniturile hotarite
prin hrisovul Domnulul Mate! Ghica Vvbd. din 7263, cite sit politicesc acum
in vreme aceasta. Si deosabit be ma! miluim Domnie Me si cu venitul de
pe locul ima¢ului, de la toll tirgovetiT, de a-sT lua paralele hotarite: de vita
mare si de minzat, pe tot anul, precum mai sus sa arata, pentru toata suma
vitelor ce sa vor socoti acum ca pot sa le pasts pe acel imas. Din care suma
a vitelor doao parti sa sa socoteasca a fi vite marl si a tria parte minzat!,
iar pentru vital nu ail sit plateasca nimica. Si lacuitoriT tirgoveti, orT de vor
ave pe la castle for suma acelor vite, sau de nu vor aye, Domnie Me ii
indatorim a plati deplin pe tot anul acel venit la biserici, faro niclo inpotrivire.
Supt care chip pot ramine curmate ¢i toate pricinile ce-ar pute naste
in toate vremile dintre lacuitori si dintre randuitii numaratori a vitelor, si tiindu-sT
bisericile venitul ce ail a lua pentru vite de la tirgoveti pe .fiestecare
an pentru locul imasuluT, fare sa mat poata ave ce mai mica alt.& stapinire
bisericile asupra cuviinciosulul loc, lasat pentru imasul tirgulul. Care loc de
imas hotartm Domnia Me de acum innainte sa fie in vecinica nedespartire de
vetrele tirgului ¢i despartit in curmezis, dintr'o margine ¢i pant intr'alta, de
spre locul tarenii; supt care chip ramine pazita ¢i noima hrisoavelor domnest(
¢i toata lacuinta tirgulul, orbit s'ar intinde dupa, vreme, in vecinica
nesuparare a nema'rui din megie¢i.
Spre care dar despartire a imasuluT de locul tarinii, si spre a socoti in
frica lui Dumnezeil si cite vite sa pot paste pe cuviinciosul loc lasat pentru
imas, in vreme aceasta; dupa care sa se aseze si plata venitului de spre tirgoyeti
la sfintele biserici pe tot anul, precum sa hotara¢te, sa va orindui prin
carte Domnie! Mele pe unul din episcopil tariT sau pe un boar mare din
Divan ca sa marga la fata locului si, inpreuna, cu dumnelor isOravnicii Tinu-
tuluT, fat& find si vechil din parte numituluT schit, orinduit de dumnelor
boned epitropi si totT fruntasiT lacuitori tirgovetT, sa socoteasca ¢i sa pue sfirsit
cu stilpire de hotara, dind ¢i marturie in scris la amindoao partite, pe stilpire
in masuri ce vor face, si pentru suma vitelor ce sa pot pasuna pe locul
ima¢ului, ¢i city. haul. sa
cuprind a plati tirgovetii, pe tot anul, pe acele vite,

22 N. IORGA 56
venitul sfintelor bisericl; care in urrnA sa vor intAri si prin osabite cartile
.
Domniel Me le, spre vecinica nestramutare.
. Iar pre tati de obstie lacuitoril tirgoveti, de tool& stare, crestini, armenT,
jidovi si once alta natie si chiemare vor fi, milostivindu-ne Domnia Me dupa,
cele intarite privileghiurile ce au prin aratatele hrisoave domnesti ce li s'au
dat de luminatil Domni dupa vremi, de a le aye totdeauna in vecinica nestra,mutare,
ib §i miluim §i le daruim de veci vetrele Tirgulul-Frumos, adeca
vatra veche si vatra noao vi cu tot locul lacuit si nelacuit pane acum, in
toate dreptele vechl hotarrt, cum si cu locul hotArit pentru imaS, in nedespartire
de vetrele tirgului, precum si din vechi 1-ati avut, ca sa le stapineasc&
de acum innainte, ca dreapta ocina si movie a lor, si, in urtna,
clironomil lor, din neam in neam, nimAruT nedind nemica pentru lacuinta
lor, oricit de mare intindere ar aye, Pacindu-si si toate alejVelisurile negutitoriilor
sale, acolo in tirg, in volnica slobozenie, fare nicio suparare de spre
nimine, cu vre o cerere de adetiul loculuT. Decit numaT pentru locul imasulul
sa indatoresc de Domnia Me a plati numaT ei, tirgovetil, bisericilor pe tot anul
pentru vite, intocma precum sa, hotAreste mai sus, fara sa poata eT cere vre o plata
pentru imas, atit de la trechtorii drumeti, cit si de la norodul ce sa va aduna
acole la tirg, pentru alejveris. Si, orbit sa va strimta imasul cu lacuinta,
tirgului, nu au el voe a cere sa-1 mai lArgeasca peste semnele hotare
statornicite intre imas si intre locul tariniI si a finatului ce ati ramas
in Cuprindere afierosiriT bisericilor; ci el, de vor ave trebuinta de mai
mult loc de imas, vor cumpara prin invoiala dela stApiniT mosiilor megiesite
tirgului, precum s'au zis si mai sus. Si la cimp pe locul tarinii si a fina-
014 ce ramin in vecinica stapinire numitelor biserici, oricare dintre MeldtoriT
tirgoveti isi vor face trebuincioasa lor firma de peste an, sint indatoriti
a da dejma obicinuita dupa hotarire ponturilor domnesti vi parnintescul
obiceiti, fara nicTo inprotivire.
Si, spre a fi stint si cunoscut de obstie in toate vecurile viitoare ca acest
numit tirg au fost luat pe sama Domniel si au fost dat vecinica danie vi
harazire pre-iubitei fuicii noastre Domnitii Rata Calimachi, pe care dupA
danie 1-ati si stapinit, luindu-sT si tot hotaritul venit prin hrisovul de danie
Si ea, in urma, binevoind, Domnia Me am inpacat-o pe Luminare Sa cu
alte daruiri domnesti inpotrivA, drept vecinica pomenire li s'au dat la mina
lor, a tirgovetilor si insusi acel hrisov de harazire rasuflat, cu insiisi
insamnare scrieriT noastre, impreuna si cu toate alte scrisorT ce s'au luat
de nob de la Luminare Sa, ca sa fie eT bine incredintatl de vecinica lor
dAruire ce li s'au
facut de tetra Domnie Mea, spre ce de sAvirsit interneiere
at acestui oral, cu inmultire noroduluT, si a-1 inpodobi ei cu zidurT temelnice
de piatrA ca pre a lor vecinica mostenire. Ins6 nicT. el, nici moste-

57 PRIVILEGIIIL DIN 1815 AL TARGULIJI-FRTJMOS. 23
nitoril for din neam in neam nu au voe a rumpe din locul vetrelor tirgulul vi
din locul imasului bucati si a le da cuiva din rnegiasi ca sa le lipase& catra
hotarul mosiilor sale, supt niciun chip sau cuvint, caci, oricind sa va dovedi
urmare, ca aceasta, stint -sa-T fie aceluT ce va indrazni a priimi, ca locul acela
sa va lua si sa va lipi tot catra hotarul tirgului,, si va 'Amine pagubas de
ceia ce va da, platind inch pe atita vi gloaba la Donnie, Cit si tirgovetil
aceia ce vor indrazni a face niste urmari ca aceste, si sa vor dovedi, nu
numai ca vor pierde tot ce vor lua, luindu-sa dela dinsii pe sama Domniel
indoit, vi strasnic sa vor vi pedepsi, dar Inca in veci vor fi lipsiti si de aceasta
al noastra domneasca mild ce am facia catra dinsii. Asijdere si numitele biserid,
de vor ave drepte a for acrtreturi in numitul tirg, tot acelas drit vor aye
ele ca si insus top de obstie eialal i lacuitori tirgoveti, la stapinire acareturilor
sale, cu loc cu tot, in veenica nestramutare si fart nicTo osabire. Apoi, tot spre
maT bung intemiere acestui oras, hotarim vi poroncim a sa pazi in vecinica
nestramutare aceste mai gios insamnate rindtiell. Adica : Intaia preste tot anul
hotarita zi a tirgului de sa.'ptamina sa fie Gioia, si top negutitoril de loc si
eel straini ce sa vor aduna cu marfa la zioa tirgului sa ste sa-s1
vinda marfile
for la ulita, de rind, prin dughene si pe locuri slobode, deschisa, ce vor
fi in rindul ulicil, Para a fi volnic vre unul a merge si a intinde scaune cu
marfa intr'alta parte, sail in Tirgul Vitelor, spre obsteasca pagubire a celoralatti;
ce tot alejverisul, a tuturora, sa fie de laolalta, la fata, ulitil. '
Al doilea sa hotarasc preste tot anul intr'acel tirg a sa face doaisprazace
iarmaroace pre rind: case in deal pe vatra veche si sase in vale, pe vatra
noaa, la aceste insamnate zile de sarbatorT. insa: unul la zioa Sfintulul Joan
Bogoslovul, Sapt. 26 ; al 2-lea la Vinere-Mare, Octonivrie 14 ; al 3-lea la
zioa Sfintilor Arhanghell, Noemv. 8 ; al 4-lea la zioa Sfintulul ierarh Nicolai,
Dechemv. 6 ; al 5-lea la zioa Sfintului matelot Antonie, Ghenarie 17 ; al 6-lea
la Stratenie, Fevr. 2 ; al 7-lea la zioa Sfintilor 40 Mucenici, Martie 9 ; al
8-lea la Duminica Thomii dupa Pasti, la Aprilie; al 9-lea la zioa Sfintilor Imptrati
Costantin si Elena, Mai 21 ; al 10-lea la Samzenii, Iunie 24 ; 11-le la
zioa Sfintulul prooroc Ilie, Iulie 20, si al 12-lea la There Capful Sfintulul
loan Botezatoriului, Avgust 29.
Al trifle, doaa meideanuri marl obstesti pentru adunarea iarmarocilor: unul
pe deal, in vatra veche, vi altul pe vale, in vatra noaa ; iartvi de catra iubitoriul
de Dumnezeii episcop sail de cellalti boeri sa vor alege la ce loc au
st fie, vi ce largime si lungime sa poata aye, pentru ca sa incapa oricit de
mult norod §i vite ce s'or aduna in vremea iarmaroacelor, fart a sa strimtori.
Care meideanurT asazindu-le in masuri de stinjani, sa le si stilpeasca cu
pietre hotara, dindu -sit si marturie in scris la mina .epitropilor tirgulul, si
nimine din lacuitorii tirgoveti sa nu indrazneasca niciodinioara in veci a
so,

24
-
N. IORGA 58
face vre o hint pre locurile hotarite de meidean ob§tesc sail peste liniile
marginilor lor, cad, indraznind vre unul a face vre o bins, peste acele liniT,
in meidean, qtiut sa-i fie ca, nu numal binaoa i sa va risipi, dar §i certare
va luoa, cum nicT sapaturi §i gropi prin meidean sä nu indrazneasca a face,
spre stricarea meideanuluT, §i, de vor §i fi, sa le asamaneze.
Al patrule, dintre top eel' mai de de frunte tirgovetT de toata stare sa,
sa aleaga patru epitropi, oamenT cu frica luT Dumnezeil, pentru purtare de
grija a tirguluT intru toate, §i acia purure O. fie indatori %i a privighie §i a
sa pazi bunele rinduell in tirg, maY alegindu-sa Inca §i alti tirgoveti supt
ascultare epitropilor, carile sa aiba purtare de grija in toata vremea numal
pentru paza ora§ului de oaminl raT i de intimplare de foc, indatorindu-T
prin dregatorii Tinutulul pe fiistecare dughengiti din ulita a aye vas cu apa,
scant, cofe, cange §i funie legata pe toata casa §i dugheana. i totT orinduitiT
epitropT sa indatoresc a inparti §i locurile slobode, la argovetii ce vor
aye ail face case §i dugheni,' ptzind liniile ulitelor §i lasind drumurile
trebuincioase din tirg slobode, spre inlesnire umblaril norodului de obOie,
dindu-li fii§tecaruia si tidule la mint, pre locul sati, in masuri.
Al cincilea, tot orinduitii epitropT in vreme adunaril norodului la iarmaroace
sa indatoresc a inparti cu izvod de la olalta locul ulitiT in meideanurl,
unde sa-§I intinda negutitoriT de loc §i eel streini marfurile for ce vor ave
de vinzare in iarmaroc spre obOesc alijver* §i, dupe ce st vor asaza dughengiil
cu corturile §i qoproanele for de rind pe de-amindoot marginile
ulitiT din meidean, apoT iar de rind §i cu izvod sa sa a§aza, si c,arale i carutile
lacuitorilor spre intindere, de a vinde marfa ce va aye fii§tecare in
carul si car* sa, puindu-sa toate in bunt orinduiala, fart a sa inghisui unul
preste altul; §i bauturile asamenea, in rindul cuviincios sa le a§aza, spre a
nu sa pricinui, cele mai mid sminteli ob§tescului alijver4, in toate vremile
iarmaroacelor privighind §i dregatorii judetului de a sa nazi de catra epi-
tropi bunele orinduelT §i linistire norodulul de obOe intru toate, spre adaogirea
ob§tescului folos, a§azind eT §i Tirgul Vitelor la o margine, fart sa sa amestice
vitele pintre norod, spre ferirea de intimplari primejdioase norodului.
Al §asa,le, sfinta bisarica domneasca de acolo sa indatoresc de obOie pre
top lacuitoriT tirgovetT a o tine in toata vremea grijita,, curata si in bunt
stare, cu toate cele trebuincioast, slujindu-sa sfintele liturghiT de obstie in
toate zilele i facindu-sa cuviincioasele pomenirl in vreme, fart niclun cusur,
spre veclnica pomenire a ctitorilor §i tuturor luminatilor Domni §i a
noastra, noulul ctitor,pentru care iara§i epitropii orinduip sint insarcinati
cu purtare de grija in toata vreme.
Al §aptelea, fiindca tirgul acesta este in schele drumurilor marl a tint TinuturT,
si
locul unde sa alit agent tirgul in vatra noao, este Os lot §i mla§tinos,

59 PRIVILEGIIIL DIN 1815 AL TARGULIII-FRIIMOS. 25
intre pirae, unde la ce mai mica sloata de ploaie sa fac mlastini si glodarie, incit
niminea nu poate sa tread si sa umble; peste care mlastinT si parae indatorim
Domnia Me pre totT tirgovetii de obstie sa faca din not pod statatoria, peste
tot cu podele de stejar, spre inlesnirea trecatorilor drumetT si a mezilurilor ce
umbla cu poronci, si purure podurile acele sa le tie in buna stare, intocmite
si meremetisite, ca sit nu ste drumul trecatorilor nicTun teas. Care purtare
de grija a podurilor iarasi asupra orinduitilor epitropi sa insarcineaza de a
fi cu privighere in toata vreme si a ave purure podele gata adunate in tirg,
spre intocmire si meremetul podurilor.
$i, dupa ce sa vor face acum din noil, al optulea, dumnealor dregatoril Tinutului,
ispravnicl, si capitan de tirg, ce-I vor orindui dumnealor acole, la acele
obstesti ale orasului, ce atirna la purtarea de grija a orinduitilor epitropi, intru
nimica nu art a sä amesteca, si, nu numaT sa nu indrazneasca a le face vre o
inpotrivire de a le pune la cale toate in vreme lor, spre a nu sa intimpla cel
mai mic cusur, dar Inca it indatorim si le poroncim Domnie Me sa fie in toata
vreme cu privighiere de a sa inplini dupa hotarirea noastra si a sa tine purure
in buna rinduiala, si once agiutor li sa vor core de cats orinduitii epitropi spre
inplinire color de noT hotarite, neaparat sä-1 de, cad apol vor fi cazuti supt
raspundere si fart de indreptare innaintea Domniei Me le, iar la toate altele ce
atirna la datoriile dregatoriel Tinutulul, adica implinire birulul si alte orinduite
de la Visterie in tirg, dupa obiceit, si zabatlicul i giudecatile si inplinele, le
vor cauta dumnealor dupa rinduiala pazita in toata tara. i capitanii de tirg
sail si altY zapcil ispravnicesti sa nu indrazneasca de acum innainte a mai
bani pe cel ce vin la tirg pe toata zioa si la zije de tirg, de aduc lucruri
de vinzare spre indestulare orasului de cele trebuincioase ale mincarii si
altele, cu care a for jafuitoare urmare pricinuesc si norodului lips& si tirgului
inchidere, ce acest rail obiceit urmat pans acum, din catahrisis, hotarim cu
totul sa lipsasca de la tot feliul de zapcil, stiut facindu-li-sä si
aceasta, ca, de
vom mat luoa vreo jaloba de neparrisite, negresit vor fi adusi aicea, si strasnic
sa vor pedepsi, spre pilda si altor asaminea urmatorl.
Dupa ce dar de catra Domnia Me s'ail pus la dale toate chipurile vecinicii
intemeeri a acestui numit oral Tirgul-Frumos, spre obstesc folos, cu adaogire
si de oarescare bune orinduele, care privasc purure tot spre statornicire
si podoaba sa, si cu indatorire de obste asupra lacuitorilor tirgoveti de a be
tine si a le pazi in vecinica nestramutare, precum s'art socotit si s'atl pus
la. cale, insamnam mai sus toate, prin lamurita descoperire si prin insusi acele
aratate opt ponturT. Dar, spre inplinire indatoririlor ce le facem Domnia Me
for si epitropilor co-0 vor alege purtatori de grija tirgulul, fiindca acele indatorirT
sent de neaparata trebuinta, cu care, aducindu-le el la inplinire, negresit
trebuia sa, le urmeze marl cheltuelT, si, de crezut find ca, stare for nu

26 N. IORGA 60
va puts in toata, vreme intimpina numal de la sine savirsire lor in cuviincioasale
vreml de trebuintA, spre a nu sit da eel mai mic cusur, fart, a lor mare
ingreoere si strunciunare, socotit-am Domnia Me ca, spre oarescare obsteasct.
.usurinta si inlesnire, sit-T
cuprindem din domnestile noastre mile cu oarescare
putin agiutor,de nu intocma intru toate, precum sa urmeaza si sit p6,z6ste in
nestramutare pre la alte °rasa si tirgurT in tart, la veniturile ce sit folostsc sta-
piniT, pe care le ail hotarite prin domnesti hrisoave,macar din unele veniturl
obicinuite, si iarasT din unele de acele veniturT mai cu usurinta, spre neingreoiare
acelor ce at a le da, si cu adaogire din altele neobicinuite la acela loc ; care
s'ati chibzuit a fi, nu numaT de vre o ingreoiare, dar maT virtos pricinuitoare
de maT mare inlesnire la tot norodul de obstie, ferindu-st cu total, el si
dobitoacele lor, de acele suparatoare &aril la intrare, trecere si esire [din]
acel tirg in toate drumurile cele marl' ale Tinuturilor ce sa unesc acolo. Spre
care a lor de la not miluire si cuprindere de agiutor la obsteasct cutie a
tirguluT, ce are purure a s5, Waal la unul din epitropi, supt pecetile celorttlalti
epitropi si a citiva din fruntasii tirgoveti, alaturata si cu condicii, de luatur.T si
daturl, ales-am Domnia Me, din insusi veniturile hotarite prin domnescul nostril
hrisov de a sit luoa dintru acel tirg de catra Luminare Sa Domnita noastra,
aceia ce s'ad socotit, si altele ce s'ad mai adaos, si, hotarind, rinduim; ca de
acum innainte obsteasea cutie al acestui tirg in vecinicil nestramutare sit
aiba aceste mai gigs insemnate veniturT. Adica:
1. Intel vinzarea vinulul, a rachiulul si a horelcei sit fie slobod de obstie
la toti tirgovetii de loc, fart sit plateascrt vre un ban la cutie tirguluT; iar
streinii ce vor aduce de afar% in tirg de vinzare yin, rachitt sau horelca,
nu sint volnicT a face vinzare marunta, cu paharul, sau oca, decit numai cu
daridicata, la eel ce vor aye trebuinta, sau si cu vadra. i, cit pentru yin,
nu vor fi suparati a plAti nimica la cutie, iar pentru rachitt sati horelca ce
vor vinde in cuprinsul tirguluT pentru alijverisul lor, sit alba% a plati la cutie
cite zace paralo de toata vadra ; iar, la vreme iarmaroacelor aducind yin,
rachiii sat horilca, si vinzind pe cep in meidean, in cite zile va tine iarmarocul,
sa aibit a plati to cutie de un iarmaroc cite patruzAci banT de
vasul de vin si cite un lett de vasul de rachitt sau holerca; iar cu alta maT
mutt nu vor fi supArati de spre nimine.
2. Al doile, de la negutitorii strainT §i altii la iarmaroace sit iae cutia
tirgului cite patruzecT bath de o intindere sau ttrabil, iar la zioa tirguluT de
eiptamina,, ce s'ad hotarit a fi Gioia, sit is cutia asaminea cite patru parale,
iar tirgovetiT de loc nu ail sit fie suparati cu aceasta plata la cutie.
- 3. Al triilea, niminea din tirgovetiT de loc sau streinT care pant acuna
locurl prinse, nisi stiute de drepte a lor, acole in tirg, la ulite sat la mahalale,
si vor vre acum din not sitrO fac5, cast orT dughenT sau alt acaret

61 . PRIVILEGIIIL DIN 1815 AL TARGULIII-FRIIMOS. 27
acole in tirg, sa nu fie volnici a prinde locurl si a face binale fart stire
epitropilor tirgulut, pe loc slobod a tirgului, pentru ca unit ca aceia ail mai
intal a plati la cutie tirgulul un filotimon, adica pe stinjinul de loc in curmezis
la fats ulitii cite trey let, si pe stinjinul feel loculul din mahalale cite
sasezacT parale, iar cu alt bezman pe binalele ce-si vor face pe acel loc luat
in maSuri, prin tidule iscalite de epitropl, in veci nu vor fi mar mult suparag,
ca si insusi tots de obstie tirgovetit cel de mat nainte statorniciti
acole, in numitul tirg.
4. Al patrule. De la tiitorii casapieT acole in tirg, orT tirgovetT de loc de
vor fi, sau streinT, cutia tirgulut sa aiba a luoa cite trel zeal parale de tot
boul si vaca si cite patru parale de toata oae, capra si mielul ce sa vor
taia in cuprinsul tirgulul, iar cu alta cu nimica nu vor fi suparati de spre
niminea, si pe aceia purure sa se protimisasca a fi casapi pe care-T vor vinde
came mat ieftin _la norod, si casapil purure st se asaze prin chizasia tirgovetilor
de loc, pentru ca el sint indatoriti a raspunde cind nu va fi came
buna si cu indestulare pentru norodul de acolo si pentru trecatorit drumetl.
5. Al cincilea, oricarele va voi a face velnita acole in tirg, mat intaitl
sa plateasca cinctsprazace lei filotimon la cutie tirgului, afara de rinduita
plata a Visteriel, si numal atunce BA, fie volnic acela a o deschide velnita
si lucra cind va fi data domneasca voe de obste a lucra velnitile.
6. Al sasale, de tot carul si caruta cu marfa negutatoreasca ce va incarca
si va desearea acole in tirgil, sa alba a plati carausul de la sine la cutia
tirgulul cite patru parale de car si cite doaa parale de °Anita, iar tirgovetii
de loc ce-sI vor radica marfa din dughenile sale si o due pre la iarmaroace
ca sa o vinda pentru alisverijul lor, si iarasi vor intoarce in dughenile lor,
nu sint supusi la aceasta plata la cutie.
7. Al saptele, tots lacuitoril de pe afar& [ce aduc] in tirg lucruri de vinzare
cu cart si car*, numal Gioia la zioa tirgulut vor plati la cutie tirgulul cite
doao parale de car si cite una part de caruta, afara de cele pentru hrana
norodulul si lemnele de foc ce vor aduce la tirg de vinzare. i pentru cele
ce vor aduce cu sloboda, WA car si caruta, nict la zioa tirgului, nicT in celelalte
zile slobode peste saptamina nu at st plateasca nimarui nimict pentru
acele, find pentru indestularea de obste norodului de la acel tirg. Vii, in vreme
iarmaroacelor, asamenea, pentru acelea nu vor fi suparati a plati nimica, la cutie.
8. Al optale. Dupt vechiul obiceitt, un soltuz si dotsprazace ptrgarb sleet
dintre baimanalele acelut tirg sa last slobort si scutiY de toate havalelele si
angariile ce vor fi asupra altor lacuitori -birnicT, iar drept birul Visteriei st
si-1
plateasca et de la sine; care soltuz si pirgari au sa fie totdeauna pentru
slujbele tirgului si spre agiutor la intimplari a ardent de foc si spre paza
tirgulul de oamenT rat, supt ascultare numaT a epitropilor tirgului.
:

28 N. IORGA 62
9. Al noodle, doaazaci liude oameni streini dam Domnia Me voia tirgovetilor
a-I aduce de peste hotar, Para bir in lath, dupa adeverintile dregatorilor
marginiT taril, si sa-I maze in vre o mahala a tirgului; care oameni streini
vor fi scutiti de toate darile si angarifie Vistiriel ce vor fi asupra altor lacuitori
birnicT din taxa, lasindu-sa slobozi spre obstesc folds, pentru facere si tinere
podurilor din numitul tirg, de peste mlastini si pirae, in toata vreme, in bunk,
stare, si pentru poslusanie sfinteT bisericl domnesti de acole; intre care pot
fi si mesteri, chetrari si teslari, si la intimplari de foc de agiutor, la paza
tirgului; care oameni vor fl purure numai supt ascultare epitropilor tirguluT.
Pentru ca toate obstestile indatoriri sa sa poata inplini in cuviincioasale vremi
Para a sit da eel mai mic cusur, prin aceste dar mai sus insamnate noaa
ponturl intru acel al nostru domnesc hrisov, hotarim si rinduim anume veniturile
statornice de a le aye obsteasca cutie a tirgului in vecinica, nestramutare,
dupa chipul aratat de la tots aceia ce sa indatoresc a pleb cutieT,
spre agiutorire de obste a tuturor tirgovetilor la toate cele de noT asupra
lor pose indatoriri pentru toata vreme viitoare. Spre care adunare de veniturile
hotarite a cutiei tirgului indatorim Domnia Me pe epitropiT tirguluT, ace ce
sa vor orindui prin obsteasca alegere a tuturor tirgovetilor, carora epitropi
li sa incredinteaza, cutie tirgului, veniturile si toate cheltuielile orasului, cum
si toata purtare de grip, a bisericil domnesti si a podurilor ce din not acum
at a sa face acole in tirg cu podele de stejar, si in vreme de trebuinta meremeturile
lor, spre a sa afla in toata vreme in buna stare, intocma precum si maT
sus s'ail arAtat. Si be poroncim Domnie Me alesilor si orinduiti epitropi ca in
toata, vreme sa fie cu privighere si silitori a sa pazi si a sa tine pe ling% aceste
si toate bunele orinduele si a sa afla toate in bun stare precum sa hotaraste
si sa rindueste prin acest al nostru domnesc hrisov, pazind intru toate si cumpana
dreptatiT si ferindu-sa de voe vegheta, si intires, spre a nu sa intampla ce
mat mica pagubire la folosul obstesc al orasuluT si al norodulul lacuitori,
si sa tie condica, curate. de luaturT si daturl, adiea pentru citi bani le vor
intra la cutie tirgului in fiestecare vreme, atit de la tirgoveti, cit si din hotAritele
veniturT a cutiei, si pentru citT bani si la ce anume sa vor cheltui
spre obstesc folds, si, din rasa in rasa luni, la fiestecare giumatate de an sa
fie datorl epitropii de a aduna la un lot pe protopopul Tinutulul ce va fi dupa
vreme, pe preotii bisericii domnesti si pre eel mai de frunte tirgoveti de
toata stare si natie, innainte carora prin cercetare sa-si incheie sama de luaturT
si daturl. Care, dupa incheere samii pe sasa luni, sit si iscaleasca in condica
ace sama a epitropilor, si, pazind epitropii intru toate cu desavirsire
dreptate si datoriile epitropiel lor, vor ramine si de-a purure in neschimbare
din epitropie. Iar, data, din potriva, sa vor dovedi cu urmArT inpotriva datorieT
lor, si, pentru rau intires al lor, pricinuitori de pagubire folosului

II I
68 DDIVILEGIIIL DIN 1815 AL TIRGULDI-FRIIMOS. 29
obstesc, de care instiintindu-ne, atuncea unit ca acia, nu numaT vor fi lipsi %1
din epitropie, dar Inca si strasnic sa vor pedepsi, mai pre urma si cu lipsire
de insusi averile lor, facindu-sa toate obstesti, ale cutiei orasului, fart a
li sa priimi vre un cuvint de indreptare, ca unor urmatori improtiva
obstescului folds. Asupra dar tuturor acestor mai sus zisa, cuprinsa si hotarite,
hrisovul acesta al DomnieT Me le sa tie sfintelor dumnezeesti lacasuri, numite
biserici, schitul din Codrul lasilor, de asupra Socolii, ce este mitoh al manastiriT
Sfintului Spiridon din E§ si bisericil domnesti din Tirgul-Frumos, de
intaritura asupra locului tarinii si a veniturilor hotarite prin hrisovul Domnului
Matei Ghica Vvod din anil 7263, si de miluire §i vesnica afierosire
asupra hotaritului venit, din locul lasat de imas tirgului, ce 1 -au avut la.cuitorii
tirgoveti in stapinire lor, si mai inainte, pana la anil 1811, Para
nicbo suparare de spre nimine si fart a plati cuiva vre un ban pentru pasunare
vitelor lor in imasul tirgului. Care venit acum de nob sa face statornic
la numitele biserici, ca sa-1 plateasca pe tot anul tirgovetii de la sine, numai
pentru pasunare vitelor lor, iar lacuitorilor tirgoveti tuturor de obstie uric de
danie si intaritura vecinica pe vetrele numitulul tirg, cu toata lacuinta lor ce
sa aft acum, si oricit sa va mai intinde si de acum innainte, si pe locul ima-
suluT nedespartit de vetrele tirgului, precum s'att aratat, si asupra bunelor
asazate rindueli, si asupra veniturilor cu care s'ail cuprins spre agiutorire
la cele ce de catra nob sint indatoriti pentru de-a purure lor si clironomilor
lor din neam in neam, statornic, neclintit si nerasuit niciodinioara, in verb.
Care, spre intocma urmare si lucrare, intarindu-sa cu a noastra domneasca
iscalitura si pecete, poroncim Domnie Me dumitale Vel Logo Pat de a sa aduce
la inplinire si prin domnestile noastre carp a sa orandui cercetatori la fata
locului, precum mai sus hotarim si dumitale Vel Vist. sa se fact domnestile
noastre carob de publicatie, pre la toate Tinuturile, spre instiintare tuturor
negu %itorilor si lacuitorilor de obstie, pentru hotarita zi a tirgului de
saptamina si pentru hotaritele iarmaroace de preste anti, anume la zile de
sarbatori insamnate, cum si pentru bunele asazate rindueli si pentru veniturile
obstestil cutii a tirgului, sa sa fact ponturi intarite cu pecete Domniei
Mele, spre obsteasca instiintare a tirgovetilor si a tot norodul ce sit vor
aduna la acel tirg, spre alejveris. Scriindu-sa si ostibita poronca catra dregatorii
Tinutulub de a le pune si in lucrare, si pentru ca sa fie de-apururea cu
privighiere de a sa pazi intru toate intocma precum sa hotaraste, dind dumnealor
in toata vreme si cuviinciosul agiutor orinduitilor epitropi spre a le savirsi
si a be inplini toate indatoririle lor, in cuviincioasele vremi. Poftind dar
Domnia Me cu dragoste si pe alti frap luminati Domni, pre care Sfintul
Dumnezeil in urma noastra IT va darui cu Domnie acestii tarT, on din neamul-
-nostru, sat din alt neam, strein, sa nu strice aceasta miluire si danie,

80
v4-74 I'M b1. loRdA WI 1 64
ce cu dreptate Watt facut de aura noT, spre intemeere acestui vechiu
oral domnesc, precum nicT noT n'am stricat ale celor mat d'inainte de noY
lumina* Domni ce au stAtut dupti vreme, ce mai virtos sa intareasca, cu
adaogire, spre a Domniilor Sale cinste $i vecinicA pomenire. Scrisu-s'an
hrisovul acesta la Scaunul DomnieT Me le in orasul lash, prin alcatuire credincios
boeriulul nostru Constandin Leondari biv Vel Sulgeriu i logofatil
de taina al Divanulul DomnieT Me le, in anul al treile at eel de at doile
Domnie al noastrit la Moldavie, i s'ati dat la anil de la Mintuire Lumil 1815,
Septemvrie 5. 11
1.1 . Jake 1.'1 . -
NOT SCARLAT ALEXANDRU Vvd
[In copie :]
[ Locul pecetii
gospod.
Sail posladuit copie aceasta cu De mine s'ati alcatuit intocma
condica DivanuluT, si este intocma. dupe, poronca si hotarirea gospod.
Costandin Leondar Sulger, logorat
de taina.
No. 26. Judeatoria Tanutulul CArligaturii. '
Pentru cit copia aceasta, numerarisitti in No. de [16] file, poslAduindu-sA
din cuvint in cuvint, :Ii
find intocmai dupa ce adevilrata copie incredintatA
de Divan la anul 1815, Dechemvrie 18, dupa, cererea ce au facia
tots lacuitorii acestui tirg, s'ati incredintat cu iscaliturile cilenurilor si punerea
pecetii giudecatoriei acestuT Tina. 1832, Dechemvrie 3.
Gheorghii icon= Camenar. IOAN STRAT Paharnic.
" 1 P I L
nt.
1 (1''
.
Jo r .1 1,1
. *
I
t
I'
tr, f
I 1
.1 )
' P lI
Locul pecetii
eirligaturiL j
LTinutului
Director, COSTANTIN PASCAL.
1:
t
't 1
In, tri.

v,r
fi .4 r
,r) ).-1!,A ,l
r e fr. fr , r :1
ft' t or., r .` "_
i
r
11.
,1 51"6) ,i1U. 911 131.1 ;
DIN VIEATA MOSNENILOR VIERI AI TINUTULUI SACUIENILOR
tit .+. fr hl t 1 .I
Intro judetul Prahova si judetul Buzau (1) a dainuit multa vreme un
judet intermediar al Sacuienilor («sud Saacn in slavorieste), locuit,
cum so vede din chiar numele sau, mai ales de Romani de peste
munti, de Mocani coboriti din Sacuime (2). Incepura cu stane sta7
tornice asezate pe aceastalalta clink' a muntilor, apoi intemeiara sate,
pang ce, pe valea Teleajenului, pe valea Scheilor, ei I I avura Tinuturi
intregi si Capatara in Valenii-de-Munte, undo era si vama Sacuienilor
pentru carale ce treceau pe la Cera, spre pasul Buzaului (3), centrul
asezarilor lor. Tana astazi portul lor, graiul lor cu labialele schimbate,
numele lor, curat mocanesti, proverbele lor, firea lor deosebita
arata de undo a pornit aceasta energica si staruitoare poporatie.
Vieata lor se deosebeste dela o vale la alta. Dupa aceste osebiri
ea trebue i studiata. Cei din partea apuseana a judetului Buzau
de astazi se facura cu vremea vieri. Un sir de acte ce am gasit in
stapanirea doamnei Speteanu din Valea Scheilor poate servi pentru
(1) Dupa Mihai Cantacuzino (v. mai jos) Sacuienii ar fi trecut, spre Rasarit, pans in
marginea Moldovei. E o greseala. Plasile erau a Campului, a Tohanilor, a Cricovului, a
Podgoriei, a Scaienilor, a Teleajenului, aide spre BuzauD (Fain?), 'Iccopict rpm
Tceaut nonciag,
Viena, 1813, III, p. 202 si urm.). Pela 1800 cuprindea, si J3ucovul.
(2) Cf. Unguri, Ungureni, locuitori dintre Unguri. Un al doilea rand de colonisti, Ungureni,
yin pe la 1800. De aici Manecii-Ungureni pe Tanga cei Pamanteni, si Ungurenii
din Fantanele, cari arata la 1800 cum an venit din aTara UngureascaD ape mosiia unii
Muff *atraresii GiurgiuchioaeiD, on 6 zile de class pe an si dijma, cu voie de fan si
vie (20 parale de pogon, 4 parale de dimmer si Mai de oi, dand 6 miei pe an, toad); Studii
psi documente, V, pp. 529-30, no. 23.
(3) aIstoria Terii-RomariestiD, tiparita de Tunuslii (a Banului Mihai Cantacuzino), cap.
Liv. Pe Teleajen sus era vama Drajnei, foarte veche (Bogdan, Relating Terii-Romdnefti
cu Brafovul fi Tara Ungureasca, Bucuresti 1905, p. 206). V. Intinderea Jude-
Olin in lucrarea lui Mihai Cantacuzino, cap. LV.
-r

82 N. IORGA 66
a ne aduce inainte viata lor, Inca din veacul al XVII-lea pans la
Inceputul epocei de noun organizare, distrugatoare pentru trecut, a
Regulamentului- Organic.
I.
Cel mai vechiu din aceste acte e unul din rarele hrisoave date
de Nicolae Voda Patrascu, fiul lui Mihaiu Viteazul, care Intituleaza pe
tatal sau numai «Dorm al Ardealului si al Moldovei»: MACTHO swill.
IW HEI{Orit1 BOEHOAk H reNk cacao 3EMAE 8rrpwenavEcHoE, CH8 Bf Miner H
nrhAosper Iw /11HX'41111 BOEBOAd H rcnompk HUM 3EMAE dpAEACKH H
AIGAMECKH (1). Datat: Targoviste, Iulie 7108 (1600), el cuprinde o
danie catre Vladul din Branesti.
La 2 Maiu 7152 (1644), Vasaiu si fratele sau Oprean cumpara
patru stane dela Sarul (2). Marturii poarta nume interesante. Gasim
pe Gheorghe Partoc din Schei, pe Stan Balomirescul, pe Neagul
Path°, pe Grama, pe Tudosie, pe Dragomir Ager, pe Radu Dogan.
Scrie oNeagulil i pp. Tudosie».
La 17 Iunie 7159(1651) Mateiu Basarab in barest° o ocina unui nepot
al batranului Sarul, Gavrila Diaconul, flu al lui Bodea: «Gavrila
Diaconulil, faorulii Bodei, nepotulil Sarului celui batranil dine sate
dint"' Scheal, dine judetulil Saadi». 0 luase «Sarulu celu batranil,
mosulu lui Gavrila Diaconulil, de la Neagoe Ureache», pentru 1.900
de aspri gata, cu aceste hotare: «din(' valea Istaului pana la valea
Purcareateloril, alaturea cu hotarulil Doamnei Neagal». Observam ca
acest hotar al Doamnei lui Mihnea Turcitul(3) apare vi in alte acte:
pana astazi numele sotiei Domnului nenorocit, silit a-si lepada legea
si a-vi parasi familia pentru a fi Mehemed-beg, traeste in amintirea
poporului de pe aceste Moue..
Alta parte de movie o luase Sarul dela socrul sau Stanimir Tarziul:
«i-au fostil datil Stanimiru,Tarziulu zeastre ginere-sail Sarultin.
Acesta cumpara, pe Tanga stana pomenita mai sus, mina in Carunti.
Alt parnant II. vine «de la popa Necula, pentru o prada». Ba chiar
Sarul se intinde vi in Ialomita de azi, la Urziceni, pe atonal in Pra-
(1) Marturi: Dumitru Vel Vornie, Miroslav Vel LogofAt, Andronie Vistier, loan Spatar,
Stroe Stolnic, Serban Mamie, Radul Vel Postelnie. Scrie Radu.
(2) Numele se Intalneste si Intr'un act dela Mihaiu Viteazul; gAnalele Academiei RomaneD,
XX, p. 457. "Sarul di in SchiiaiD, apare si intr'un act romanese de pe la Inceputul
veacului (Studii fi documente, V, p. 526, no. 1).
_
(3) V. Contributii la istoria Munteniei, In a Analele Academiei RomaneD, XVIII.

67 DIN VIEATA MOI3NENILOR VIERI AI TIMM:UM SACIIIENILOR. 33
Nova: «dine apa Prahovel pang la Calmatuiul Boldestilorti». Se pomeneste
si un alt flu al Bodei: «Dumitru Surf, faorulti Bodei dine
Scheal», apol un Ulea. Acura se face si cea dintai mentiune a
vii/or: «unit pogonti si o cedvarta de vie» din ale lui Sarul, cel
dintaiu deci printre acesti mosneni acaparatori, prin «zestri», «prazi»,
cumparaturi si orice alte mijloace (1).
I II I 4,14101r; I ir-1 (j 1
II.
,T1.113 1:11q ,njini 4)1 14.1 ri It - 1(1 II I
Mai sus de Valea Scheilor e satul de mosneni Budureqtii, urmasii
lui Budur sau Budura. In 7142 (1633-4), Mateiu Basarab intareste
lui Dan Botusariul si lui Dumitru ocina din acel sat, cumparata dela
Ilie Postelnicul si soda lui Duspina si dela fiii lui «Sarbu dims
Manestl», marturi find Avram Logofatul, Neagoe Cioranga, Praciul
(Parciul), Gherghina, Dragul Fatuiucului (2). La 2 Decemvrie 7153
(1654), acelas Domn intareste alts cumparatura dela Duspina, in
acelas sat, facuta de Malaia si Steful. La Banesti vinde in sfarsit,
la 15 Decemvrie 7176 (1667), «Savaa den Valea Petrel».
In Valea Scheilor chiar vanzarea de vii urmeaza. La 13 Main
7175 (1667), «Cap le fata lui Gherghe Partocil celul midi» vinde
lui «Cazanti sna Manea Oausil otu Fef[e]leI» doua pogoane de «teling
cu culigatoare inu costa», langa viile lui ape hotarulii Scheilorn,
Vii, rachieri apar in actul din 13 Iulie 7187 (1679), in care se
afla si nume speciale pentru pamanturile cu vita: ,
«Sa sa stie fritala (sic) mosiia hotaralorit Horboenescu, partea popi luT Vin
tila si a frAtini-s5,6, pop[i] luT Stoianu, si a nepota-sau, lul Stang Tiganu....
Drumu lacra a dooa..., lacra a treia..., lacra popil[orlii..., peste apa
lacra noon..., lul Paise..., partea luT Starlit pa 'gaga Teofanti monaha..., lacra
spre rachiera..., lacra spre biricn...,
unit pamanta care sta casa popi luT Stoianti...
0 funie jurnatate..., 60 pog[oa]ne de talina la Ivanit podg[oreantilii],
parte popilorii... Calia Varulul... Unit pamanta care tine popa Tudorti... Viile
luT Bogdanti... Valia Fanetilora... Langa Gontia... Peste Calia VaruluT... Unit
parrAntit de la Stoica Causti... Can 6ulti brat Carsti... Unit pamanta care
nj 5,-- f
- (1) Actul e tradus «pre limba romaneasca.... la scoala domneasca cea sloveneasa, la
S[fea]taiI Gheorghie cold VechittD, de «Flora level, dasc., slov.D si recetit la 1794 de Costandina
dasc. slov.D.
(2) traducere de «Costandini1 dam slov. la qcoala slov. S[fe]tilii Gheorghie uric
vechiii, u Bucurestin.
Armtek* A. R.Tom. XXXIV.--Memoriile Seq. Istorice.
) *). i ''
I
.
3
J.

34 N. IORGA
I oir 4 fl 317 YatI 6S
r--
tine ( ;organil... Sfoara care anal trash, care mesh: Vasa dinti drumti inti josh
font etc.
; 4 I
Bodea al popei Gavril din Schei se intampina si la 17 Aprilie 7193
(1685), °And aChirtopil sinu Chirtopil otu Calugareanl alt sat mai
sus spre munte da pentru o datorie «Bode' feCoru popei lui Gavrilu
otti Schel» mosia lui de acolo, «Intl care sa chiiama Maneasca».
Martur e «popa Radu otu Rusin, iar scriitor «Sarban Logf. i sinu
Opril pare. otil Rusin.
De pe la 1700 (72...), e actul datat 10 Iulie, prin care mosnenii
din Schei arata ca a venit la ei pentru dijma popa Tanasie fiul
popei Gheorghe dela Fantana Boului:
«Adeca noT, mosneaniT din cheaT i dims Tohani dat-amti gast4 a noastra
adevarata, scrisoare... la mana Sfintii Sale parinteluT popa Tanasie snit popei
luT Gheorghie otu bisearica FantAni-BouluT precumu sa sa stie ea, viindu
Sfintia Sa ai6 la noT, in ScheaT, is dejma de paine si de altele ce
s'ara
,
face partea de mosiia ce are aide... Are la Vladeasca 116 stamjeni, «o funie
cu dumnealuT Costandin Pitariulti Corbesculti», la Maneasca 19. a lardy, dupa
intamplare fiindu Sfintia Sa in gazda la dumnealuT Capitanulti Hie ConIesculii,
i-ara fi perita ghiozdanulti cu cartile domnesti...,
qi, banuind popa Tanasie
pe Radu, li-arti fi luatti elu, pentru cad Bantu... hotara, si ne-au pusti mare
(juraminti-ij» (rupt).
n
Intre acesti moment castiga Inca de pe la 1700 o mai mare insemnatate
neamul Ciocardia, bastinas, pe cand neamul Sarului, stapanitor
peste multe petece de pamant, era venit de aiurea. La 5
Decemvrie 7202 (1693) «Dobre Clocardie otil Schein, cu fiii, Gherghe,
Podobaia, Dobre, Antonie si Radul, da «pope' Radului si priotesii»
12 stinjini «pe hotarulil Scortescu», marturi find: aDionisie calugarulti
platnic%t, sinu Podobaia, Carstea Clocardiia otu Schei, Radu
Vor[ni]c».
In 7207 (1699), Iunie, un act al lui Constantin Voda Brancoveanu
ne arata ca nou proprietar, prin cumparaturi, pe popa Radul of
Draganesti. El iea 8 pogoane de vie «acolo unde se chiama Dealulil
Scurtescu», dela acelas «Dionisie Calugarulu, ce s'afi chematil inu
mirenie Dobre otu Schein. Mosia fusese aleasa de «Ion Capitanulti,
Matel Amaranulti, Carstea vatafulti otil Dohani (= Tohani), Dumitru
Pah[arni]c Boziianulii, Stoica Popesculu, Dobre Teteica, Radula
Capitanulti Boziianulun, s. a. (1).
(I) Coyle la u§coala domneascii ota Stint. Gheorghie Vechin dinti Bucuresti; ChiricA
dasc. slov[enescu] D
.1

69
DIN VIEATA MOVIENILOR VIERI AI TINIITULIII SACUIENILOR.
rl , ,
III:
(1 0,40
Yana atunci in partile Scheilor se intalnesc avand pamanturi: vechi
mosneni, popi si calugari, ostasi din randul Rosilor (1), cu sutasii for
in frunte si, prin Corbeni, Contesti, aiurea Merisani, Bilciuresti,
Bucsamesti, apar, ca primejdiosi concurenti, si boierii de frunte ai
terii, cari pretutindeni aiurea isi intinsesera stapanirea.
Viile incep a se pune in locuri de padure tot mai mult. Astfel,
la 10 Iulie 7211 (1703), a C5,rstea parcalabulii, de inpreuna cu
Worn' mei oil ScheI», da zapis lui popa Craciun «si a coconiloril
Svintii Sale» pentru «padure ca sa faca vie», «de inu beseareca
Scheialor inu susu, ins pre hotarulti Domnii Tanga) (sic), in la-
turea en hotarulti Schiailortin,
marturi find Manea sin Crastei, un-
chiasul Toma, Dragomir Logaat sin Crastei parcalab («p'ar.») din
Schei, Dionisie cAlugarul, iar scriitor: popa Dobre, al Scheilor.
Hotarnicie intre boieri si ceilalti toti la olalta intampinam intaiu
la 30 Decemvrie 7214 (1705). Diicul Vel Logorat, Serban Vel Vornic,
Radu Izvoranu Vel Stolnic, ,'Arban Prisiceanu biv Vel Comis,
Stroe biv Vel Pitar hotaresc astfel pe Mihaiu vtori Postelnic fiul lui
Vintila biv Vol Ban Corbeanul, acuma raposat, si mosnenii urmatori:
«Ivasco care tine pre Siica, femeia Carstii sutasulti otu SchiaI,
si cu Cazanti diiaconu, i Rafailu calug., cu frate-sail Mihaila otu taint,
i Stanu diiaconul, i Carstea Comisalti otu Tohani, si alti mosnenI
otamil» (2).
I I 1 f.A
Aici insa, in acest Tinut aparat si singuratec, numarul mosnenilor,
calitatea for militara, castigul viilor ii aparara de pieire. Doamna
Marica a Brancoveanului isi lila insa loc la Buduresti, si vedem 12
boieri, Impreuna, cu Costandin vtori Portar, alegand si «pietrind» la
Buduresti cumparaturile ei, ale fratelui, Para Vel Comis, si ale lui
Chirca Postelnic Rudeanul, dela Mateiu Paharnicul si Costandin
harnicul, Popesti. Chiama «Buzaiani si Branesti», cerceteaza acartea
de alegere a boierilor celor batrini ai Popestilor si lui Ilie Vornicului
din Cornesti». Se pomenesc: «megiasi din Buzoanca, Stan Crasta-
(1) Un Sima Rosul tot Buzeilo, un Stanciul Rosul got Bozeianin, in judetul Sacuienilor
la 1660 (Studii fi documente, V, pp. 527-8, no. 14). Acolo sunt acte
.'
privitoare la Bozieni
si Bucsani. Un ceaus (ibid., p. 527, no. 11), un capitan, un iuzbasPi In aceeas epocii
(ibid., p. 528, n-le 17, 19). Apar si calugAri cu familie (ibid., no. 16).
(2) Copie din 1766.
I
.(
35
Pa-

36 . 1; [ It) N. IORGA t
70
vete, poalele Deznealui = dealu hii I Pobreajii, movila lui E;itirbei, drumul
Fintinelilor, Vadu Domnescn. Numai la 21 Septemvrie 1763 apare Parvu
Cantacuzino Vel Vornic land carte de judecata «Lambii ce zice ca
trage biril la mazali dims sudil Saacil», in proces cu «Manolache ce
tine pa Mariia DamboviCanca», pentru vii «la podia, pa Valea chieiloran.
Dar atat Lamba, cat si Dambovicenii sunt mosneni, si boierul
eel mare se infatiseaza numai ca judecator. Apoi la 20 Julie 1797 Costandin
Movila Medelnicer si Mihaiu Greceanu biv Vel Satrar hotarnicesc
la «Caruntii de la Schein upartea a dum. Cluceresi Andreeni
Corbencii i a mosnenilor Caruntil, ce o didese Mate! Ciocirdiia
i Dumitrasco Dragulinescu i Stant]." Urlatanu si cu cetasi lora schimb
pentru alta movie a dumnealui bivti Velti Banti Nicolaie BrincoveanultiD
(1).
Manastirile nu rasbat nici ele, on lass viile for tot in seama
mosnenilor: astfel, la 30 Octomvrie 1785, a Stroe Mazalulu otti
Ionotesti» iea viile «Vladical de la manastirea Sfintiloril Apostol!
dine Bucuresti, arhimandritulti Prea Sfintiea Sa chiru Grigorie n, cu
indatorire de a raspunde un taler ((dial tomna inu tomna, candi va
veni multi manastiri(2)». Tot asa, la 16 Fevruarie 1790, Grigorie
clela manastirea bucuresteana Stavropoleos, martur find dicheul
Mitropoliei Ilarion CaripEcov atuo4 p.a.pttpth. CO Yrctopoic6X so4 rp-ti-
Toptoc) da viea manastirii in seama lui Ghinea Speteanu: asa, o lucreze
si sa o faca roditoare; care pa fiescare anti, pentru pamantil,
sa plateasca la manastire po tl. unulti de pogonii, otastina, dupa
invoiala si asazamantil ce au facutilD.
Mosnenii si boierinasii din mijlocul for fac schimb de pamanturi,
mai ales cu vie, si mai departe. Astfel, la 5 Decemvrie 7222 (1713),
«Stanciu log. otti Draganesti» vinde lui aDragomiril oti Scheain 3
pogoane de «cedvarte», cu Gate 7 taleri pogonul. uStana sotiia lui
Stan(' sins Totoiulti» da in 1713-4 nepotului Nagoia viea «la podu».
Sofa a lui Carstea Ciocardia, ea daruise alt pogon bisericii acestuia:
«Unulti barna
inchinatil la biserica fratini-miiau Carstii Ciocardi...,
lucrat si mancatil». La 26 Martie 1714, inaintea lui Neagoe fiul lui
Rafail calugarul din Draganesti, a lui Dan fiul popei Dan din chei
si a gramaticului Dumitru, «Tanasie, inpreuna cu frate-mien Radulti,
(1) Stefan Vaareseu iea loo la Negovani, al5ngfi m5nlstirea Seheauln in 1751 (Studii
qi documente, V, p. 497, No. 68).
(2) Marturi: doi din neamul Scaunu, un SMeianu gi Dobra Logofeteasa.

71 DIN VIEATA MOkSNENILOR VIERI AI TINUTULIII SACUIENILOR. 37
Word calugarului Cervenie otil Calugarenii», vinde lui Dobre of
Ule 0i vie in dealulil Scheailoril», aratand si ce a03zare, co unelte
cuprinde: easa, cu coretil cu tool, cu tescil, cu 2 putenin. La 15
Octomvrie 7224 (1715), vanzarea de vie se face apopei Darului» si
fiului sau Ion. Popa Darul Imprumuta cu zalog si se alegea la twin&
cu un adaus la vie: astfel la 8 Aprilie 7228 (1720), Petrea cu nepotul
sau «Stanil sna Talapie»Celebi, foarte vechiu nume, din veacurile
al XV-lea qi al XVI-lea, la inceput, imprumuta, dela el, de fats
cu monahul Rafail si cu un cupet, eel dintaiu negustor ce se aft&
in aceste acte, Radul. «Si amu datil bani la vino, 30, de adalma0
pentru zapisu, cari data popa Darulu n.
P 1
1-an
O interesanta hotarnicie, prin aceea ca da nu note boierina0lor
strecurati aicea si ale capeteniilor de osta0 dintre mosneni, preens
si unele indicatii nou5, asupra masurilor, originals am gasit sus:
lacrae cea din 15 August 1721: 0 lac Chirca Rudeanul viitor
boier mareca simplu Postelnic, Caloian Capitanul of Buzau, Savva
Ceausul Spataresc, aghiotantul Spatarului, Zaharia eel Batran §i doi
portari, «hindu luati da Dragorniril Ceau01 si da Manea frate-sail si
(la Ivasco sutavlil». Se fac atrial trasuri»: «Au gasitil no5, codri ;
insa sa sa stie si codru drt stanjeni este, inu luagu stan. 150,
§i inu latu stan. 80 (1)».
Vanzari la Schei urmeaza. La 20 Iunie 7247 (1739), uAnghelu sinu
Costinil» vinde afratelui Lewdly niste aparagini», la Dealul Solieilor,
dela «Radulil Pusderescu i de la frate-sau, Dumineca» nume pe
care 1-am Intalnit numai ca traducere a Italianului Domenico , si
anume tot «la podu n, marturi find: Dobrea sin Roman, Lanba, Toder
caltigarul si un ceilaraq, Stoica. Popa Darul murise pe la 1741, si
la 29 Iunie din acest an fiul sau, popa Ion, din satul Netoti e In judecata
cu aStami sinu Talapie otu Focqadf», care i-i dator 32 taleri
negustorului Stefan, si zaloge0e la el o vie, inaintea ispravnicului,
care apare acum intaia§; data: «Alexi Veld C1u6. za Arie,
ispravnicil Sacueniloru D.
.,r II Di 7'
Calugarii, diaconii, preoVi din aceste parti nu erau decat uneori
in legatura cu o manastire sail biserica. De obiceiu apar ca carani, inai
ales mosneni, cari prin hirotonisire sau prin imbracarea shimei
(1) Cupid din 1837.
.1
I
-7

38 N. IORGA 72
monahice§ti isi capatau anume privilegii de dare si o consideratie
mai mare din partea organelor Carmuirii. Intr'un act din 4 Fevruarie
1750 numArul clericilor cari fac o afacere de pamant e covarsitor:
«Tali] calugarulti otti Schein si Orate() sing Tofilu calugaruln
«popa Stanou otti Schein fiind martur, fac danie «popi lui Costandinil
zeal Mihaiu Floresculil» 2 pogoane si jumatate. Marturi sunt
«Bala calugarulti otu Schel, Radulti Gavaneanubl» din Gavanele
Buzau lin clued Puwaqulti», iar eel ce scrie e «popa Negoita
otu Valea Scheilorun. Actul e interesant si prin numele sau proformele
de nume rare ce cuprinde: Condita, Tudoara, Oherghina,
Nigolia, Dragulin.
In toamna, la 3 Octomvrie, doi preoti, ca vecini, «popa Bada,
popa Radultin, parasc pe Stoica pentruca nu «las& sä lucreze, la ispravniculii
judetului». La 25 Aprilie 1764 un preot trece viea pusa
de dansul la Valea Scheilor unui ostas. «Eti popa Mihailu dent.' Schein
vinde «lui Soare Cau0 denti Gherghitan 2 pogoane §i jumatate de
«vie pusa de mine..., de la unil Stoica ce au fostil nepotii lui Costingcalarasil
deal Gherghitan, marturi find Lamba adeseori
pomenit aici, Dragomir, Costea, Dumitru, Neculaiu si Carstea, tot
din Schei de sigur.
Mizileni, din vecinul targ, -numit ass pentruca era, un umenzil»,
sau «mizil», o static de posts pe drumul mare ce talk in curmezis
Tara-Romaneasca, Incep a se amesteca pentru vinuri in trebile popilor,
militarilor, mazililor si mo§nenilor pe acelas timp. Astfel cunoscutul
Lamba, eLanba mazalulth, cu fiul sau, Dediul, vand nepotului
«Gavrila dent"' Mezirti», vie la Dealul Scheilor, «data de pomana
dela matusa noastra Stana Scaunita, ce au tinutu Stalin Scaunil,
de pa cumil raspunde». Marturi sunt preotul din Mizil: «popa
Stancult1 oti Miz., martur»; scrie un preot din vecini, «popa Mi-
qi
j I . lit
martur e «popa Patrasco Florescu», pe langa «Mancea
Scaunulti». Aici insa Mizileanul nu e decat to o odrasla a mosnenilor,
stramutat pentru negustorie in targul apropiat. Tot din Mizil
va fi fost bacanul care vinde el un loc rudei sale Lamba, la 21
Octomvrie 1772, uGheorghe Bacanil sine Mihai Botezatil»: acesta-1 da
unchiului «Lambel maz. otil Val. Schein, cu marturia popei lonita
«otti Schein, a lui Costea calugarul, lui Stoica calarasul si lui Musat
Logofatul, care si scrie zapisul. In sfarsit zapisul din 28 Noemvrie
1802, prin care «Starlit Gogow Florescu» cu fiii s. a. dau 6 po-
I -
It

73 DIN VIEATA MOpTENILOR VIERI AI TINIITULUI SXCIIIENILOR. 39
goane de vie «popil lui Costandinti» e eerie de oda. scab' Diniitrache,
celti grecescu, otti Mizilu, cu zisa ti
Preotii se "Intalnesc si in actul din 17 Octomvrie 7272 (1763), prin
care a Comanu sinu Stoical Coposesculti» face vanzare «preotului
StanuCului sine Vasile Suchea dela Calugareni» in prezenta lui Nichefor
ieromonahul («ierti.»). Un calugar cumpara be la 30 Noemvrie
7274 (1765), «calugarul5 Antanti», dela «Sima sinu Ivanti»,
§i anume «80 pr. de padure §i patru prajani pa valea Crangului,
care pamantu mearge alaturi cu pamantulti Zaharii Oatutailui pa dinti
susti». Scrie «popti Onofrie otti schitti», care se pare a fi acel schit
dela $chei, pe locul caruia unul din ace§ti mo§neni, imbogatit prin
mo§tenire, cumparaturi §i poate si incalcari, a Mout apoi o frumoasa
biserica de zid, de care va veni vorba indata.
Pe acest timp (22 August 1769) un zapis pune alaturi preoti,
mo§neni, osta§i, negustori cumparatorul cu oameni de cash ai
VacareOilor §i Ghicule§tilor, can stapaniau in apropiere. aPopa Mi-
Milan
vinde «jupanului Neculii» 4 pogoane, «cezvarte una, cu cash
de §azutti, cu masa, cu linu, cu §opronu, cu locu de pimnita, cu
trel bug sad, cu tocitoarea, cu curatoare, cu palnie, cu hardati,
cu cofele, cu teasculii, neispravitu», pentru 170 de taleri, anesilindu-ma
nimearea si cu §tierea tuturoril vecinilorti», marturi dintre
ei find «Gh. Logf. de la dum. Radulu Vaciarescul Vel Yore., Neculai
dascal. dm. Spat. Ghical, Necolaiti capt., Col. Capt.» si un Arinean;
tot un capitan scrie: «Mihai °apt. agescun.
La 24 Iunie 1770, «Stoica calara0, nepotulti Epurau Logf.»,
vinde aUdril zeta eg[umentil Melinte», doua pogoane de vie «de
Celina, cu gropile de pivnita, in susil spre tel, suptu costi§ulti RuptUrif,
dinti most' Melinte inu susti», marturi find: «pop StanCuha otti
Sche[f], popil Mare§ti, Stefulti diiacu, Negoita vniucti eel 1= Melintel,
Litia, Tatomirii, Mihal vniucu pop Patra§co», si scriitor «pop
Patra§co Florescun. Si acela§ Stoica iea, in 1771, dela un flu
de osta§, «Log. Dragulti feCorulti Radului Tunariulti», 3 pogoane, 3
«cettivarti de telna i prajini trel» la «hotarulti vadislavescii», «p5,
Tanga viile Codi diiacona», la «Udrea zet Melinte», la «popa Badea»,
cu 2 taleri, 90 de bani pogonul; ca marturi gasim pe «Castea sinu
popii Patra§co Florescii, Mateiti sinu Anca calugarulu, priotesa
Costean si ea scriitor pe «popa Mare0».
i
13
I
I
t

40 N. IORGA 74
In ce priveste celelalte sate, Inca la 20 Julie 7204 (1696), case boieri
alesi de egumenul Teofan dela Bran «si cu 2 portari» aleg hotarul
la Broqteni. Stricasera asemnile de sere piste..., din apa
Istaulul pan& inu movila Rusilorti». Iscalesc: «Costandinil otu Raoul,,
sat din sus de Mizil, loc al luptei lui Mihaiu Viteazul cu Zamoyslci,
«llobrota otu Brosca (sic), Stang sutasubl otu Vaspestl»din Rosii
de Buzau, «llan6u16 sutasulil otu tamu, Barbulil din Vadeni, Tanasie
otu FinfestI, Vladil 2 Portal-6, Zahariia 2 Portaril».
,
Ce avere puteau sa string& acesti midi proprietari de vii ne arata
foaia de zestre, din 1772, a Anghelinei, fiica lui Ivan Speteanu,
dintr'un neam care se ridica, rapede in jumatatea de veac ce
urmeaza. Intro lucrurile pe can le capata dela paring Insemnam:
tivilichie de belacoasa, de lima de purtatil, roche de alajalil (atlaz),
de cutnie, de alaga, iminele, zabunil de lana de purtatil, o pereche
de segete de argintil, sare de marganu, care urmurtl, care robinuri,
o pla[po]ma, unit mindiriii, 1 6arsafil cusuril (sic) pe perine, 1 Carsafil
pe culme, 1 In masa, 6 peschire lung!, 2 ii cu firil, 2 it cu
nisipifil, 6 if cu maturI, 20 basmale de masa, 1 scoarta de tarn,
1 pereche peritare, 1 lichianil, 2 takelre de arama». Foaia de zestre
din 29 Ianuarie al aceluias an a Dobritei («soril-mi Dobrita»),
Mouth', de aNegoita Carlanu, mazilo», cuprinde : «o tilovichie (sic)
de atlajalit cu ialinu caconil, anti brail narzlatti, 6_ if cu matase,
4 marami cu firil, 4 marami cu matase, peschirtl inprejuru mesii,
peschire 2 de °brazil, 30 basmale de masa, 14 sarluri (sic) de margian,
9 seruruf (sic) de urinuzil, 2 perne nsarii
cu stele, 1 cersafil
de perne, 1 pilota, 1 s3oarfa, de famel facuta, pariitare pa pare p.
La 1-iu August 1807, foaia de zestre a Ancutei confine: o vie (anti
dealulu Limbil otu Marunti», livezi «inu Valea Crangulul», mosie
girth Schel, inu Grui, inu Codru..., pentre viie», vice, «ramatoaren,
apol «1 roche irbischiru, bateste tulpanii, 1 paploina, perne
citil», .
allele au «fetile de tulpanil alesu si calafurile de sandalii»,« 1 peschirii
de °brazil, 1 scoria da patil, 1 lava de Lipscan si talere de cositor.
La 28 Iunie 1812 in sfarsit, iGheorghi Speteaml» da aceasta,
foaie de zestre: o vie la Valea Caprei, langa Radu Polizu si Sima polcovnicul,
a 1 malotea da inu targu, ghermesitil cu sangeapu si innauntru
blana de oaie, 1 roche de samalagea cu antereu el, 1 roche de
stamba cu antereu el, 1 roche de irbichirti, 1 roche de manila noun,
1 tilivichie de belicoas5, cu sangeapil, 2 camas! voinicestl, 1 masa
pe masa de coil optil, 1 lads de Brasovil, 1 saltea cu lank de

75 DIN VIE ATA IO$NENILOR VIERI At /INUIT. 1 SACITIENILO R. 41
panza lesasca, 1 velinta de coti dooazeci, 1 cearsafu de panza, 1
plapum5, de cite, 2 perne lung' cu fulgi, 2 perne scurte ipacil, 3
batiste».
Bunastarea se arata si prin darurile insemnate ce se fac la botezuri,
ca la boieri, in Moldova: «Amil socotitil si bine amil voitu»,
scrie unul la 10 Aprilie 1781, ((chuf anal botezatti pe finul mien
Stefanti, i-arnd daruitti doao pogone Celina, Mature tot cu viile ce
are dela mosu-mien Drogmirti Ciocardiia, date tote de danie la
fine -sae (fichi-sail; in act), si pentru bun& credintare arms intaritti
cu iscalitura mean. t I ,
Vanzari mai gasim: la 18 Noemvrie 1774 din partea lui «Dragoi i
StanCulii, fe6ori lui Danu Copoescu», impreuna, cu verii lor, mosteni»
din Dambeni. La 6 Maiu 1776 «popa Neacsulti din sudd Ialomitan
se judeca pentru vie cu «Necula Greculti dims Bucuresti», care o cumparase
dela unchiul lui Neacsu, popa Mihail. La 1783, a Albuld uncheasil
Orbultin se judeca cu «Patrasco ParCu din Buduresti», care se «sforeste»
la 1784 («amil sforitil mosiia Buduresti»). La 1792 «Ghinea
Poturu, mazalun, se judeca pentru pamant cu mosnenii Buduresti.
El era dela Vadul-Sapat, din fata: mosnenii, Mire can Ghinea
Speteanu si popa Stanciu Leescul, se plang ca se face ruda cu ei
si a luat zapisele dela «un neamit ale nostru ce-ld aveamil instreinatu»;
porunca de a se izbr ani se da lui Dumitru «Coatis za Pahralrnicel».
La 20 Maiu 1794, «Marna, diet inpreuna cu fiilu Inlet'
Dumitrache, fee'orulti Stoical mazalulti sine Petre Hunan(' otti Schein,
da «diiaconului Costei Florescu otu Schein o parte din Branesti,
martur fiind Dobre Bacanul. La 18 Iunie 1796, «Estrate uncheasil
si Sima uncheasil deal Fierbinti» se plang de Mateiu Ciocardia pentru
un loc in «hotaru vadislavescil». La 9 Maiu 1801, «Ionti sine Stroe
Macelarti» imprumuta dela Dumitrache Grecu.
.-1 I /t I IV.
( 91-)-yirAnt
Razesi can pot da astfel de zestri au si nevoi de cultura, si iata
contractul pentru tocmirea, la 1776, 21 Noemvrie, a dascalului de
scoala din chei: lin,
Dediul mazilu sine Lamba otti Schei, cu zapisa
mien la mana Radulu dascalii otti Schei, precum sa sa stie
ca, tocmindu-lti et' dascalil ca sa invete copiii si sa fie si pentru
paza sfintei biserici, nfamu indurate de datti 2 pog. de telina
aid in Valea Scheilora», langa ale «Frangulii Tunarului»; mar-
1 o
10,1 n.1)
) ([ I .
I n tir

42 N. IORGA 76
turi fiind: popa Negoita otu chef, popa Mare0 otu taint", §i
tefanti». Radu ajunge preot, §i el vindea aceste locuri la 1-iu Septemvrie
1798.
Cum se face& gospodkria for de vie o &rata aceasta socoteala,
din fericire pastrata, dela 1790. r 1 I .' II.
T. B.
'
16,30 6.000 gropT scurte, miia po tl. 7, banT 30, co au intrat la pogoane
dooa dozvarte una.
6,30 pa clad mil vita, miia po tl. 10, banT 30.
10 pusulil vitiT.
1- ,
» sapa intaiu de Selina, pa pogoane doosa, 6ozvarte una.
3o
6 saape alu doilea anti.
f , Arl'Irt
4,60 saape alu treilea anti. '` ' 7 ' 1 If T r Et
.
-,
1
2,30 ingropatulti pogonuluT, po tl. 1.
t, I i .
I )
10 4.000 haracT obli vechT.
( [II ,, I
k
-( .
16,90 lucru alii doilea anti.
0 5 Fl
11
( 16,90 lucru alit treilea anti. 1 1 ' . .1 I. (wit( K. ,
41
5, 500 pail' obli, suta tl. 1. F., q 1 -i ft airs
10 maracini garduluT. -1 l' Ili, /.., .r 7 1
)
,
F
5 ingraditulri garduluT.
,
15 ' curatulti paduri la aceste 2 pogoane.
1 ti
30 pivni6oara inti talpi de plopti de nuele, rara de pods i invalita cu
sovarti, inntidita cu sopronasti, alaturea, Intl doo furci da ciresti, §i
unit bordeiasii; '
1 i ' " ..-ii ' .1)7_ I V.
' ' (7 rii th ' II,' ,l/ 'I 7
Ivan Speteanu se judeoa la 10 Aprilie 1779 cu nepotul «Musatil
dinu satulti Spetenin, de obar0e, pentru o vie. Ivan o vanduse calugarului
Anton, care §i «face 480 gropin, iar celalalt o iea «cu
intoarcere de banin. Se pomeneste: «Draghici braid Mu§atii», iar ca
marturi: «Gavrila Scaunu, Android HodoroinD §i diaconul Chirul. La
Speteni mai aveau padure « Ivanu i Costache Speteni», si Alexandru
Voda Ipsilanti li-o hitarise la 23 Ianuarie (1). Si cu eklugarul Anton
Ivan urmeaza o judecatk.
t
Ghinea, flu, de buns seams, al lui Ivan, iea la 1790, cum am
vazut, viea manastirii Stavropoleos, cu «ota0ina». Insurat cu fata lui
(1) a Dupa condica,
Gheorghe Logb
DI_
..fl ..3-1,..r.
if si I. I I 1, I -. , i
1 1 At 39.1 =
--,' 1 '' 1
. , f
11 .2- i 3
4
'.- (
I -I ,
,

77 DIN VIEATA MOpENILOR VIERI Al TINUTULUI SACUIENILOR. 43
Dediul Lambul (1), el fu adus a-0 face asezarea de capetenie in
Valea Scheilor. Si la 1793 el face cumparaturi inaintea lui Andreiu
Macelar qi lui popa Radu ot Fantanele, fiul lui popa Stefan ot Schei.
Ca Postelnic el se jaded la 1794 cu un Raducanu Buescu, dupa
ce iscalise ca mosnean din Buduresti jalba impotriva uzurpatorului
Ghinea Potur. In Aprilie 1796 «Stanculu sinu Melinte otu Schei»
II da un zapis, «fiindu dumnealui razora§U §i vanzatori», inaintea
popei Mares i a popei Ioan din Schei. La 1798 el are un proces
pentru o fats de Tigan. La 1799, Martie 30, a Ghinea mazalu din such"'
Saacu» se plange de «Dediu i Patra§co, frate-sati, cu ceta01 lora Ot
Buduresti sudil Saacil», dintre cari unul era «Ghinea Speteanu, care
sa afla omit alu casii Sardarului [Alexandrul Colceagil» ei ar fi lucrat
«beg de rachiii i vial» qi i-ar fi spart casa, cautand zapise.
Pe atunci Ghinea se amesteca si in afacerile de *arie pe cari
le faceau in ace§ti munti ai Sacuienilor Evrei din Silistra. La 5 De,
cemvrie 1799, «eti, jupanu Moise, dinpreuna cu fii-mien fosifil Ovrei
otu Silistran, iea dela Ghinea 2.400 de lei «pentru treaba ca§ariilorti
noastre», marturi find Stefan preotul, Radula Periiteanu, Raducanu
biv treti logofat, Gheorghe logofat za taina., Dimitrie logofat de
Divan, Nitul logofat za taina, Stanciu (?) Andreescu logofat za Divan,
o multime de boierinasi-functionari cu cari el se imprietenise.
La 7 Decemvrie, Moise, cu acelas flu, Iosif, dar «i cu gineri-meu
Bohor», imprumuta alti 350 de lei, «pentru treaba nasa-
riilorti
noastre, prim mana lui Petre Tiganu§u, chiezmulti nostru»
(scrie popa Joan «cu zisa lui jupanii Moisi»; dintre Evrei numai Bohor
iscale§te cu mana lui). Aceasta afacere aduse Inca un proces, i la
20 Iulie 1801 Ghinea-i paria pe Evrei «pentru doo *aril », aratand
ca el avea u stanile dela *Ariia..., arvunite da mine Inca dent' anulti
trecutu, bani, lemnile, cazanti si pazitoritl, la tog ace§tiia emit' data
tl. 705, i ca§u sa lucreaza cu banii mid». Insarcinatii cu paza erau
Tiganu§ din Macoveiu, Urse Bastora, Ion Lungul sin Sava, Stefan
Mapozan, Neagul Baciul, ula lemne de foc», §i Radu. Si totu§ «ca-
§ariia o tine numb cu arenda Avraamil Ovreiu»: care on marfa on
banii. Alta jalba arata ea in afacerea cu Iosif era «Ovreiu cu osteneala
si Ghinea cu bani», ca cell °Wanda pe Moise, fiindu
negutatorit bunt] §i curatil», ca a§ezarea era pe mosia Banului
Ghica si ca aceiasi Evrei mai aveau «caariia Lata dupa mosiia Slo-
(1) In 1790, lute° plangere, el pomeneqte pe anepotu
au muritu, anume Tatultia.
socril-mien
Dediulti Lambulil, ce

44 N. IORGA 78
, ..; , Jr 11
bozii». So hota,r5,§te de Divan ca mo§ia s'o iea Banul, (land 200 de
lei «pentru dichisurile el». Pentru plata lui Ghinea «s'ail incAreatil
pentru Ovrei, a-I (la in 6 anl», Enache Rahtivanu, si, acesta zabovind,
Ghinea cere banii dela Tiganu. .
La 20 Martie 1800, Ghinea luase dela Radu Ciocardia si dela fill
Lepadat si Dumitrwu vie, inaintea lui Constantin Tilimpea §i loan
Calvin. La 1-iu August 1802 el cumpar5, alt5, vie la Valea Scheilor dela
«Ghinea sine Frangulea Tunaril otu Ulesti, sud Ialomita». La 10
Martie a anului urmator «Zmaranda sotiia ParvuluI» ii da «saduri»,
«fara do haraci», inaintea lui Stanciul mahalagiul («mahl.») si a
lui Stan Capitanul (1)». r I f It / I _,
VI.
Acuma Ghinea se gindia sa dea bisericii din Valea Scheilor alto
proportii si altA infatisare. Din cea veche, de lemn, au ramas numai
o piatrA cu data 1800 si carp vechi, cu insemnari. Astfel pe o Evanghelie
din 1683: «Dupa cumil scrie scrisoare Sf. Sale psarintelul
egumenil, arhimandritului, anume Grigorie, care este in margine a§til
s[fin]te Ev[an]ghelie, cum ca este inchinat5, de Sf. Sa s[fin]tel bisericii
Scheiloril,
r ,a
ki ' I '
4-1
I Irli t. r
ISM./ I I
tr 1 I; I 011.1A
pentru pomana, deci §i not amil in1aritu cu aceste iscali-
turi ale nostre cumin c5, stimu adevaratil ca a§a este, §i sa ramae
ohabnicA inu veci la biserica Scheiloru, §i pentru credinta
iscalitu si not Mihailu Floresculil mart. Popa Badea. Msta Mai 7
dn. 7263, 1755. Libra. sta. (sic), mart. Costea (?) calgl. mart. Dragomiru
egumenulu marturil. Melinte mart. Si aims scrisil ell, Patra§co
diacu Flor[esculil]. Eu popil StanouRi otu Schei (2)». Pe un Penticostarion
din 7251: «ACasta sfanta §i dumnezeiasca carte ce sa chiama...
este cumparata de dumnealui Panaitu6oh[odariil], be§leaaga, ce au
fostil ispravnicil aid la sudil Sakti, inu zilele luminatului nostru Domnu
to Costandinil-Voda, of leatil 1758, Ap. 29 d., si au daruit-o...,
ce
iaste Moak.. ce sa chiiam5, hramu adormirea Precuratel Feelioare)»;
scrie «eu Gonda diiaconil inu sfanta §i luminata zi a Pa§tilorti, la
utrenii dimineata. Masta amu scrisu eu, Stefulil Logofatu otu Gageni,
iprocl». Pe un Octoih din 1750: aSi mini scrisil eu,Sarbanu das-
(1) V. genealogia lui Ghinea in aetul din 18 Fevruarie 1804.
(2) La 1851 iscAleste apreotit Ghinea ota Ghenoicab, argtand ea are 7 carti pe 52 lei
20 parale, dela Iordache Teisanu. c*i eu i-amg data aeestuY legatoril de carpi...: Wail
legate de logofatg Ionia legAtoru de cacti ding sank, Fundiituri, plain Buzagp.
, -
4 1 .h I I

79 DIN VIEATA MO5NENILOR VIERI AI TINUTULUI SXCUIENILDR, 45
cabal otu Mizila, care invata copiii la scoala, si iscalitu mai
josh ca sa sa creaza. Stefulu Logof. Mai 9 dna, 1765». Pe un Mineiu
din 1778: «Scris-ama si eiI aici pentru ca degetele mele voril putrezi
si slova mea va ramanea..., iproci; 1791, Octv. 29 Stoica... (1).
ACasta sfanta carte ce sa numeste luna lui Noemvrie, si o poala de
matasa de cele bune le-aml data pentru pomenire la besarica otu
Vadulu-Sapata, ce s'al
facut5 da Ceausa Ghinea; adica sa pornoneasca
aceste nume: Stefanie erei, Zoita prez[vitera], Stan Cult' si cu
tote neamula lore, Dimitrie, Balasa, Mihaiil,acestia sant(' cei vii.
Morti: Stoica erei, Niculae, Vasile, Costandina, Iona, Manila, Ilinca,
Ghinea erei si cu tote neamula lore .ACasta sfnt. carte este a po.
tef. prot., si tine sa va ispiti sa b fure, sa fie afurisit si suptil
blestemil color(' saptezeci de mucenici. Si sa stie de canal m'arna
bagatil eo la parintele prot.: canal era saptamana pans Ina Sfantu
Ilie, si au pusil sorocula dine zao de Sfeti Ilie; o saptamang, amie
Omit(' dela mine. Sfeti Ilie au lost(' Ina lune 20 de zile, si ama
Insemnata... Ina zao care ma... 1787. Stoica... Popa Stefanii prot.
otu Bucuresti»; pe un Mineiu din 1778: «Scris-ama si eu aici pentru
ca degetele mele vora putrezi si slova mea va ramanea, iproci;
1791, Octv. 29, Stoica...».
. . . . .
natal
0,
, . .' r.
Cladirea lui Ghinea si a sotiei lui Paraschiva sau Chiva, Ohionoaia
on Ghionoaica dupa care s'a si numit altfel biserica e
solid& si frumoasa, chiar dupa o reparatie a Casei Bisericii, incalificabila
reparatie care i-a stricat cu totul clopotnita, invelita astail
cu totul ridicul intr'o platosa de tinichea triviala. Inca de pe la 1800
se gandise Speteanu a incepe lucrul, inteles find' si cu Costea diaconul
Florescu. Dar 'la patul de moarte al acestuia mostenitorii,
popa Stefu si Radul Gogoasa din Valea Scheilor, facura sa nu se
insemne acesta ultima vointa a lui, pentru care Ghinea se si plange
aratand ca se hotarise de Costea a preface biserica «dial avutula
lui si ala mien, si sa o Inzestrama dupa puterea noastra: ne-amil
si apucatu de amil duel caramida, var si alte trebuin6oas5.»; cand
venira cu maslul cei septe preoti si intrebar6, ce epitrop isi alege,
Costea 1-ar fi aratat pe dansul, Ghinea, cum dovedeste si a tacrirul»
lor: dania era si fireasca, eneavanda copil fuel' ea, nici elan si acu
mine Hindu rude de ala treilea spita». Ins& mostenitorii isi ieau tot:
(1) Apoi aceast5 gloms, aSeris-ami1 eu, Pate -RA(, la tine, Pate-Bine. Tordachi dart
o baniO de millaidD.

46 1_ II" '1, N. IORGA ,11 I ,, A 1, II
80
un pogon do vie, crams, livede, cash, cazan do Mout rachiu. Ghinea
cere ca ei sa fie inlaturati, «Hindu pacatil a sa pagubi sfanta
biserica de acestil pupal ajutoril». La 1-iu Ianuarie 1796, Radul Logofat
find martur, «Costea diiacomi Florescul» Moen, si el imprumut
dela Ghinea.
I I, I,
Totus Speteanu urma cu strangerea veniturilor. La 1-iu Maiu
1804, loan biv treti Logofat se Invoih, astfel a da bisericii pe an
10 taleri, pentru o vie cumparata de Ghinea, in adrumu Jaraveflora
a. II va fi indemnat si frumoasa biserica din Vadul-Sapat, pe
care o strict numai in 1802 cutremurul, pentru ca ea sa fie apoi
refacuta la 1810 (1).
- . 1 r P
Inscriptia de deasupra usii d'e intrare, gasita in ruine de actualul
paroh si asezata din nou la locul cuvenit, are aceasta cuprindere:
«Lt. 1804, + Mai 1. ACasta sfanta si dumnezeiasca, biserica, unde sa
ci[n]s[t]ecte hramul Cuvioasi Paraschivi si Sfantul Nicolae si innalarea
D[o]mnului H[risto]s, din temelie iaste zidita si infruthusetata
precum sa vede de robul lui Dumnezeil, dum. Ghinea Spetean bivu
Velu Oausu agescu i de urup: (= supritjnita, sotia) ego Paraschiv[a]
Coteasical. Leatil 1807, mesteru... culu, Fevr. 5». Aceeas
data de an o are si o icoana, care vadeste Inca un ctitor: «Anghelachi
Postelnicul, Mihaiu fratele meil h... i; 1804, Marti 16». Numele
lui «Ghinea, Paraschiva, Ianache Oltiu», cu data de 1808, se
intalnesc si pe una din cartile de slujba. Clopotele au, amandoua la
it . ,--
4 I ' III
%WISP I r 0.) ,armAcifri ,1.1.,s
(I) Inscriptia, frumos lucrata in litere intretesute, are acest cuprins: aAceasta sfanta
biserica ce sa praznueste hramul Buni Vestiri a Nascatoari de Dumnezed (ea) i milostivi
Bogoroditii, fost-au zidita da raposatul Stolnecu Mares, si, intimplindu-se mare cutremur,
fiat 1802, s'ail derimat si s'aa zidit da al doilea cu toata podoaba da dumneal cocon.
delta, sotiia raposatului, si de Ilia d[u]mnealor Nitu Post. i cu ajutor altor crestint Zestrea
sfinti biserici: 4 pogoane vie si mosia Oraiea, o livede de pruni, i s'a lasat da raposat
preot pop Mihal pa mosiea noastra; asemeni si din of si boi, din vaci, din stupi si otasnita
dela viile din camp. Astea toate sa fie pentru de a sa face de pitropi praznuirea
a sfintele hramuff si-a doo zi pome[ni]re pentru ctitori lora, si sa poarte grija biserici
de tears, de untdelemnu si de alte hodore, iju (sic) hat 1810, Sep. dni(?). Stan mester..
Pe o piatra de mormant: a Supt acesta piatra odihneste-sa osile raposatilor robilor lui
Dumnezeu Scarlat erei, Mihalcea prezvitera, Nedelea ( ?), Mariia Leanta(?) Manole, Stroe,
Constandin, ' /.char. Pe o Cazanie: aAeasta sf[a]nta si dumnezeiasca carte, Paucenie,
iaste cumparata de dum. Post. Nitu sin Mares atrar In zilele Prea-Luminat Domn Io
Alexandru Muruz Vvod. 1794, si am scris ea pop[a] Ion. A6asta Cazanie este al sf[in]ti
biserice, si in now acesta este potropopu Mihai si popa Stoica si popa Ion, sa (sic)
acesta lamp.

81 DIN VIEATA MO$NENILOR VIERI AI TINUTULUI SACUIENILOR. 47
un loc, aceasta insemnare (until o din 1803, celalalt din 1807): «Acest
clopot facut de robul lui Dumnezeti Ghinea Spetean Veil Ceati.
Agiescu din preuna cu tot neamul dumnealor la anul, la sf. manastire
a Scheilorti».
1,1 Aim [LA 1 '1,
ID L 1111
I 1 gtt ct f.) 1 I Llil rt 41 ' I ' tt
Actele privitoare la Ghinea urineaza. In Decemvrie 1805 el iarta
pe unul din bezmenarii sai in Valea Scheilor, Ion Croitoru, care,
nedand chiria pe trei ani, era sa-si piarda locul. Mai tot satul ajunse
pe incetul in aceasta atarnare fat& de ctitorul bisericii, pe care 1-a
mo§tenit azi Casa Bisericii. La 23 Noemvrie 1810, cumnatul sau Dinu
1i da doua pogoane de zestre (scrie acelas popa Nicolae dela Sf. Vineri).
Pentru un imprumut de 65 taleri Ghinea capata locul lui «Costandinu
feCorulil lui Stroe Mace» si al altora. La 24 Aprilie 1811 ii cedeaza
viiqoara parinteasca din Schel la podisor» pentru o adobanda la
punga pa lung', sate t1 cinci» «Iona sine Stroie ma,celarti», cumnatasa
Dobrita, Sava mazilul, Stanciul poteras, Paraschiv Logofatul si
popa Dobre. La 20 Octomvrie 1811 Ghinea cumpara dela popa Gheorghe
si sotia Stanca, martur find chiar «popa Dobre dela beserica dum-
[neallui Ceus Ghenii» (scrie (Topa Nicolaie»). La 15 August 1812
el iea «unit scaun da came cu bacanie i caro'uma, ce le amil pa
mosiia mea».
.-
Cumparaturile urmeaza. Pentru ele se judeca Ghinea la 16 Martie
1812 cu «unit Dima Grecu ce sa vorbeste ca au fostil vatafil, dela
satulu Basca, plaiulu de spre Buzau, sudil Saacilv. La 28 Martie
1813, Stan Magareata ii vinde pamant (scrie popa Nicolae). Tot atunci
el are judecata cu mo0enitorii lui Mateiu Ciocardia, §i tovarasul sau
e un Dubranescu. La 8 Iulie, pentru un amanet, ei isi asigura pamanta
lui «Vasile ginerele Savului ota Valea chieloril». Dela
«Despa fata lui Dobre Small Frangulean iea «unit petecil de pamantil»
intro viile lui (6 Iunie). Pentru 300 de taleri capata (15
Iunie) altul dela

48 SW.101311 I! 1.1 10r Te r; N. IORGA 3011.e.H10.R(11' 1.7 AN
82
marturi; popa Dobre vi popa Nicolae dela Sf. Vinerin) (1). La 23
Aprilie 1815, «Dosithei arh[imandritulil] Cald[aruvaniloril], Dania igum[enulil]
Gald[aruvaniloril], Lavrentie, Acachie duhovnic» schimb5, cu
Ghinea viea data de eparintele popa Eni din Gherghitan. La 1815
Inca el aratA, catre «dum. Log. Grigore CraCunesculri, zapciulu alit
plavii Tohanilorn, ca Negoita al lui Steful IncalcA dania ce a fault
la biserica.
Anume Negoita era fiul popei Steful, vi el intelegea sa pastreze
locul tinut in aceasta insuvire de parintele sau: «unit codru de lodi
pe care s'ail aflatu chearil biserica cea veche n, vi livada cu pruni vi
nuci. Ghinea protesta, aratand «ca la biserica ce o au facutil dumn[eallui
aici, pe Vale Scheiloril, pentru pomenirea sufleteloril dumisale
i a altoril eaposati morn, au datil danie catavavil movioara, viia
vi catvavil livezi de pruni, pentru trebuinta sfinti biserici i hrana
preotilor». Se face vi socoteala pagubelor astfel: «30 tl., 30 m. nuci,
24 dijma pogonului de porumb pe vase ani, pogonul cu 4 taleri,
4,20 dijma pe 1/2 car fin cosit vase ani, carulu pe par. vaizeci,
12 claca cash paratului inu ani vase».
Hotarirea, din 23 Aprilie, prevede ca Negoita va da pe an biserich
pentru emoviia beserici din codru hotarului Caruntin 8 taleri
i I
pe an (scrie «pop Nec[ollaie WI St. Vineri»). -
Dupe acest proces, Ghinea avid altul, in 1817, cu «Preda maz5,lulu
otu Tohanil», care tinuse pe Anghelina sora Ghinei. E vorba
de movtenirea acesteia: fratele dase la ingropare, cu marturia «popel
Dobre otu Sca,ieni», 538 taleri, 114 hani, pe Tanga o veche da-
'iv- I I. . 1 L .
J V Vt t I
tal ,Vi I IA ,.
(1) In 1815 proces al lui Ionita Cunescu tiv treti Vistier pentru locul dela Mateiu
Ciocardia, mosnean din Valea Scheilor, adinu codru silistii hotarului manescilD.Mosnenii
Branesti arata ca au movie cu C5lugarenii dela aJutuld Capitanii, mosulti nostruD.
Procesul lui $arbanfi sine Stana Sucheasca otu CalugareniD.-1815. Nepotii a AnastasieT
lui Dobre SucheaD fac plangere impotriva ei. 8 Septemvrie 1815. Hotarire de delimitare
Intre amosneni eel care avem stanj. de movie Ina hotr. Batrana, Daneasa si BudureasaD
(pomenit al3arboiti dind FundurID). 12 Octomvrie 1816. Iona(' si Dragomira
vend vie, alma cu prajina ce sa polifseste acumti, (la optsprezece patine si unu pumnu,
palma cotuluID.-1823, Septemvrie 4. Mosnenii Branesti in proces cu cr.foita MarasoaieD.
1823. Proces al lui Banica Ciocardia. La 1825 pail dela acapit. da ostirile romanesti
Dimitriie CocardiiaD cu cliicasi aotasnicerID, pentru osapte sfori da movie Orintesti));
Fefeleanca, Scurteasca, Vladeasca, Maneasca, Ciiruntii, Larga asi VadislavesctID
(pomenit aSardarula Gheorghe Poenara de aciD).Din 1823 si un acatastihil de cheltuiala
ce s'a5 facuta cu pricina da judecata cu COcardestit cu Satr. Marasoia si cu mosneniI
CalugarenID.=1829, Iulie 13. Plangere dela amosnenci scheenID.
.,1

83 DIN VIEADA MO$NgNILOR VIERI AI TINUTVL1:11 SACUIENILOR. 49
tone de 420 de taleri, si uzurpase averea moartei. Se mai aduce
marturie dela «preotu popa Grigore si duhovnicil otu TohanT,
preotulii popa Dobre otti Schiei, scriitorulti dietii, popa Simeonii
otu Vadulti-Sapatii, Climentu ieromonahii otu Schitu Apsoark Sava
maz5,1u».
La 12 Martie Mateiu sin Udrea si a. anat.& c5, Ghinea li-a uhar5,zit
Gate do5, pogoane viie rodnice dinu villa ce santil Inu gardulu
lorn sfintei bisericin, (land ei pe an «d'a, fiescare omit cute una oc5,
Mai de ceara si cAte una oc5, untudalemnu», facAnd si gardul (aceleasi
conditii la 1831 pentru «Nitu zeta Sora carCumareasa»).
r
VII.
Pe la 1818 moare Ghinea. In acest an Inca, aNeculaie croitorti obi
Bucuresti, dinpreuna cu sotiia mea Joita i cu 01-01100
Ionita,, nepotu
da sora capitanului Radu Rogojina», vinde mosia sa dela Carunti,
«nevazandu niciunti folosii, fiindu amestecati cu muntil, fiindu ti
proasta, sum5,»; avea, locul dela sotia sa, Chivuta, vaduva. La 8
Ianuarie 1819 se vinde tot Paraschivei, si nu lui Ghinea, «o casa i o
magazioaie de rachiti i o argeh, i o livezue de pruni inu satil dumnei,
Valea Scheiloril». Tot atunci apare aGhica Sard[ariu], epitr[opii]
casil rap[osa]t[ulul] Ghini Speteanu bivu Ciausu agiescil», pentru
taierea de mosneni a padurilor.
Pe piatra de mormant a lui Ghinea se vede aceasta inscriptie, astazi
cam stears5, din veche neingrijire: «Supt aCasta piatra, s5, odihnesc
oasele robulul lul Dumnezeil Ghini Spetean biv Vel Claus; Inca
robul lul Dumnezeil Oliu..., cu neamul, dumnealoril, s'ati pusu (?)
aCasta piatra, (?)».
. . . .
La 1820 Paraschiva Ace& condica bisericii, care poart5, aceasta
insemnare de nou5, ctitorie:
«La leatil 1820, la Veuruarie 8, ail adusil cocona Parascheva acestu catastifu
de pomelnice de la Bucuresti, si, pentru ca sa pomeneasca, anal insemnatil
aicea dint desk, Mg% scoartA, pentru pomenire; 1820, April 1. Erei Stefan
otu *cheY.
aLa leatil 1820, Apr. 10, cu ajutorulti lul Dumnezeil sail facutil incepere
de a sa zidi chiliile, cu ajutorulti luT Dumnezed si cu cheltuiala dumneel
coconii ParascheveY, sotiia rAposatului bivu Ceausii agiescu Ghinea. Speteanu,
Analele A. R.Tom. XXXIV. Memorille Seq. ...rice. 4
vii

50 N. IONGA 84
si
pentru ca sa sa pomeneasca amu insemnatu; 1820, Apr. 10. Ere *tefanti
otti chef (1).»
Si Paraschiva urmeaza cumparaturile. La 15 Decemvrie din acest
an 1820 ea adauge locul lui «Iontl Leescu sinti pop Paunti otti
Calugarenin, In «hotaruld Runceneaasca», dela soacr5,-sa «Stanca
ucheanca». La 12 ale lunii vinde eVasile sinu popa Albu Catea otti
Calugarenl», i anume in siliqte, «dinti cinu pans Intl cinu..., Tulsa dinti
valea Purearetiloril pan& inu hotarulti dum[nea]lui coconulul Alecult'
VAcarescu» poetul «unde s5, cheaama la Sangeru». «Ceau-
§oaii» ii vinde apoi, la 3 Ianuarie 1821, «Nitulti sinu Babanca, fata
unchia§ii Stano'ulil Silivestru monahu», in aceeaq siliqte a satulul, tot
In hotar cu Vacarescu, la Calugareni (marturi: «Sima Perqanu, Savva
mazilul, Vasile sinti popa Albu Cantea», care i el Mouse o vanzare,
la 12 Decemvrie precedent). La 16 Noemvrie ea cumpa'ra, dela
un nepot 4 pogoane, i «cu obratie i unu §obronti vechi, inu Valea
k5cheilorti», capatate dela socru, Logofatul erban Carlan. La
1828 ea cere, «Parascheva Ceatioaia dinu sudti Saacil», a i se
alege de partafi mo§ia «inu hotarulti chiopoi». La 30 Martie 1829,
«Phrvu Cizmaru otti Ionote01» iea «pravaliia dumnei de aici, dint"'
Valea Seheiloru, ins5, bacaniia, brutariia, c5,r6uma §i scaunulti da
vanzare d5, came, inti arenas, pe trei ani. Conditiile sunt interesante:
va vinde came «d5, mielu, da oaie, da vacan si sau, primind
i a purta grija hramului, dup5, «ravaqul cocoanel». Chezas e
pentru dansul uAleco Postelnicelil Speteanu», martur Joan Speteanu;
scrie Sima Postelnicelul.
Dup5, moartea Paraschivei, Ghica sau Gheorghe Poenaru poarta,
(1) El mai adauge aceste versuri :
aCacI Dumnezau nu mi i-ad data
Aceld dard 1ncoronatd
Prooroed ca s5 fid,
Ale hung s5 le stid.
aErel Stefand oto Schein.
si aceasta notita de cronies:
aLa leatd 1822, Martii 25, ad luatd ape boeri dinu dospreze[ce], anume Barbu VAcarescu...,
si i-ad dusd la Tarigradu; si amil insamatil ca sá stii. Popa $tefand chose,
Intre not4ele de pe dull este si aceasta aS5, sa Ole de °audit sand scrisd eS,
Logofiltd $tefand, ind satd Fulga, ins zilele Prea-Luminatului i Prea-Innalcatului
Domnuld nostru Io Iona Gheorghe Carageb. Voevodd, dup5 ducerea Muscalilord, la
leatd 1813D.
.

85 DIN VIEATA MOPENILOR VIERI AI TINUTULIII SACUIENILOR. 51
epitropia, si din vremea lui avem dou5, scrisori cari merit& a fi
reproduse:
1. «Cu multa, plecaune ma inchinti dum.
. Astazi, Dumineca, au liturghisitu Preaosfintiia Sa chirii Ioanichie Stratonichi,
cetindu si parastasu la raposati ctitori beserici, si, fiindu Dumineca, au fostii
norodii mult, foarte s'ati bucuratu. leu omosti nick) stiinta nu amil avutti
pentru o aceasta urmare da la dumnealui, si poate Preaosfintiia Sa sa sa pliroforiseascrt
de urmarea ce s'ati tinutti aicl. Ci, da sä va fi si facutti vre
unit cusudi, ma rogit sa amu ertadune. Dinpreuna cu Preasfintia Sa art liturghisitu
si staretulti dela Ghighen. Pentru vina dumnealui sa-mT
urmezu. Santu alit dumitali plecatA slug!;.
scriT, ca sa
«Ilavocytdrcnc K.
«Cinstitului dumnealui Gheorghie Poenarti bivu Velti S6,rdarti cu cinste si
cu pleca'ciune.»
2. art' nu m'amti saturate Inca nici de apa Valei Scheilorti... Amu facutti
o caliasca la Vaisti Neamtulti, dela Lipscanl de vale, inti *elarY, de mods.
De-tT va placea fasonulti intocmai ca de moda, ma rogil a numara tl. o mie
doo sate si a lua caliasa la dum. Tocmala mi-ad fost: cafenie fata, cumtt
zictt: de moda, numal faro felinare. i cu veniria mea iI aducil buriasti de
pelinii ce 1-amti fagaduitti... Amu rAmasti si boerti gi
slugs... Iar polcv. Sima
dial saracie au cazutti la betie, min6uni si hotie... N. Dambovie*anti. 1832,
16 Noiembre.»
[Catre Serdarul Ghica Poenaru.]
li
VIII.
Lasam sa urmeze catastihul averii bisericii din Valea Scheilor.
1831, Mart.
Catagrafi de toate acareturile sfintei biseri[cY] otti Valea Scheilorti si altile,
miscatoare si nemiscatoare, precumil innauntru anume sa vede.
Starea sfintii biserici.
Sfinta biserica da zidti, crapata in dooa locuri da cutremurti, invalitoarea
pana inu clopodnita sindrila noo, lard anvonulti iarasi panA inu clopodnitA
sindra veche si Sparta Intl cateva, locuri, clopodnita da lemntt nook innauntru
zugravelile sfintilorti bune, cu saisprezece jaturi i unulti mare, da lemnu, bune.
In prejurulu bisericil curticica (14 uluce.
rl
t
1
. ;

I
52 N. IORGA 86
Curtea bisericil trel parti este da zidu, iaru o parte de spre rasaritil da
uluce, i o gradina de vale spre garla, incunjurata cu gardil vechiti, par!
daspicatt.
Dinnaintea bisericil spre rasaritil sa incepe chili!, insa 3 odal si o tinda
si o camara, dadasuptulil lore pivnita mare si varzarie, usile casai si ale
pivniti bune; au si sobe i caturT, insa came stricate da cutremurn, ferestile
au vergele de flee", invalitoarea da sindrila noon, cosurile dint" fata InvalitoriT
into susil darapanate de cutremuril.
Porti le curtil bisericil da scanduri da stejoril bune, d'asupra lorit acopereminti1
da sindrila.
Dina poarta spre rasaritil iarasT sa incepe chili!, insa:
1 odae mare cu paturT bune, soba nu are, pardoseala da caramida, cu trel
ferestre cu cercevele marl si vase geamurT (la sticla i obloane da bradit.
1 salisoara mica, pardosita cu pietre.
D'asupra acestii odaT si a salisoariT alta odae, cu paturT bune i soba, pardoseala
da caramida, ferestrile cu cercevele i geanaurT si obloane da bradil,
insa patru geamurl lipsa; are si o final mica i plimbatoare.
1 odae cu paturi bune i soba nemteasca si dulapit (IA bradu, ferestrile cu
cercevele si geamurT i obloane da bradu, pardoseala (la caramida.
1 ipacil alta cu o tinda i o camaruta, pardoseala cash' si a camarutiT (la
caramida, jail a tinziT da piiatra, usile lord bune i paturile si soba, ferestrile
cu cercevele fare geamurT i obloane.
1 cuhnie cu cuptoril mare da piine i unit dulapit si cu un chlorin; pardoseala
da caramida.
1 plimbatoare.
Toate aceste °dal Witt suptil acoperemintti, invalite cu sindrila veche,
cu galarie pardosita cu pietre i unit privdorasn da lemnu, o parte da coama
a zidulul i unit cost" dirk fata invalitoariT inn susu, daramate da cutremuril.
Ynu partea de spre amiazazi, o magazie unde face rachiil, cu cotlonu da zidu,
invalitoarea da stuff" vechiti.
Unn porambartt invalite cu pindrila,
dadasuptil treT odaT da zidu cu
usile lorO.
Unit grajdn de zidu, cu sopronasil dinnainte, i in dosil magazie cu ambarti
da lemnu, pentru bucate, invalitoarea sindrila veche, alaturea grajdulul o plimbatoare
da, uluce, invalita cu zdranita.
Cele dingy sfeinta biseried.
7 candele de argintii, insa una fariimata.
1 truce de argintii.
3 cadelnite, insa una da argintu, una de tumbacil si alto de alama.
4
4"

10.
r.
87 DIN VIEATA MOpENILOR VIERI AI TINUTIILLTI SACIIIENILOR. 53
2 fesnice de alama pa sft. prastola.
1 pareche de paftale de arginta, cu colanu lore.
1 ipacti de arginta fara colanti.
1 ipacii de argintil poliite cu our cu colanu
Ipacii cele dine sfinta bisericd.
1 colimvithr& de arama.
2 anafornite: una de arama si alta de tudu.
1 policandru de arama cu case sfesnice.
2 iconostase de lemnil, insa unulti zugravitil si altula sadea, cu poala da
cite tocatti.
2 tetrapoade da lemnil, zugravite.
1 masa da lemnu, d'asupra cu musama.
2 fesnice marl cu cite trey faclii, da lemnd.
4 fesnice ipacti d& lemnd, mat mid.
1 fesnicti mica de alama la mormintile
1 candela mare da sticla cu zale, ipacti da sticla.
1 cleste mare pentru stinsula lumanarilora.
Sfintele icoane.
5 icoane inparatest1 suflate cu aura, insa a Maichil Precistel cu coroana
de arginta ¢i o mina, iarti a Domnulul Hs. numal cu coroana de argintil.
4 ipacti vechl, la fame.
11 iconite mici praznicare.
1 icoana mare praznicara pusa pa iconostase.
I
. .
: I
1
tirt.
1 icoana Sft. Dimitrie.
1 ipacti mica, Sfanta Nastere.
.
Sfintele vase i odeijdiile
1 sfinta potirti de argintil poleita cu aura, cu discosuld i zveazda si
gurita.lin-
-
1 ipacti da tumbacii, cu discoed i zveazda i sfinta copie.
1 ipacti vechi, proaste, da tiudu.
1 copie da hid' (sic).
1 burete inbracatil tnii argintil.
1. -
2 randuri odajdii da
citti.
1 randa ipaca da stofa, cu toff' tacamu.
2 parechi rucavite vechi.
si lord.
ctitoriloril..
.
bisericii.
,
I
. r
1 )

54
N. IORGA
1 sfantti antimisa.
1 vazduhti i dooa procovite de atlazti.
2 ipacti vazduhuri i dooa procovite de atlazti vechi.
1 Adormirea Maichi Precistil pa, maltehti.
1 patrafiril de croazea vechiti qi ruptu.
1 ipacti de atlazti, vechiti.
1 ipacti de pambriti, bunt".
1 ipacti de plisa rosie cu Oucuri da
1 ipacti de plisa neagra.
2 mese pa sfttntul prastolii, una bohcea da Lipisca $i alte da
1 ipacii pa sfantulu prastolil, da, citti.
4 poale ale icoanelorti i trel dvere §i o poala la iconostasii,
Ceirfci le.
12 Minee pe 12 luni.
2 ipaca pa Octvr. Noemvr. t.
2 Ohtoice.
1 sfanta Evanghelie ferecata cu argintil §i poleita, cu aura.
2 ipacti sadea.
2 Apostole.
1 Psaltire da cele bogate, cu molifte.
1 Triodtt.
1
2 Pendicostaxii.
1 Ecstrastie.
1 Mineiti pa 12 luni.
2 Molitfelnice, adica dooIt
1 Ceaslovil.
1 Cazanie.
2 Leturghil.
.t.
Dint' afara earth bisericii de spre miazazi o car6uma, mare, cu dooa odai,
la mijloati sala i pivnita, invalita cu dooa randuri da, trestie noon, mai avindit
trebuinta Inca de unit rindil.
_ in partea de spre rasaritti una cosarit mare de vite, da, gardti, invalita cu
trestie, i cu ()bora pentru fang de gardti; alaturea acestul copra unit peticti
da livede inprejmuita cu gardti.
0 brutarie cu bacanie i pivnita cu dooa odai i o camara §i scaunil da
carne, toate septa. coperemantii, pared de gardti, .cam darapanati, invalitoarea
da trestle veche §i came stricata.
.
ibriiru. 'f
.
cart.
3.
da cite.
SR

89 DIN VIEATA MO$NENILOR VIERI AI TINITTULUI SACIIIENILOR. 55
Asternuturile easelori.
2 mindire inu odaia de spre poartii.
1 hramit de lana albastru.
5 perne cu fata de land de cash vargate.
3 mindire cu lana in casa a dooa, acea mare.
1 hramil albastru cu Cucuri inu patti.
6 perne cu fettle postavit de casa.
1 unit mindirtil cu Lana inu odaie de susa.
1 scoarta cu stacojia.
1 foae de scoarta.
1 fata de saltea de earl.
3 fete de perne,
Taccimulic i alte scale ale easel.
8 talere de cositord.
1 tutunil de cutite cu furculitele lora.
20 linguri de cositord.
6 castroane de cositorti.
20 servete pentru masa.
2 mese de panza, de sate 12 cop.
2 ipacil de ate 6 cop.
2 peschire lung' de °brazil, multi la capatie cu borangicti,
1 sinie de cositorti.
1 sinie de masa, de arama, mare.
5 zarfurl de argintii.
3 felegene.
2 chisele da sticla pentru dulceata.
2 lingurite de dulceata, adica dooa.
1 tava da, dulceata.
1 clondiril da sticla.
1 carafa.
1 ligheanii de alama lard floare, cu ibricu lui.
1 pareche piulite de tiuCu, cu pisalogula el.
1
2 mese incheete da lemnu, cu picere
5 scaune proaste.
1 masa mare da lemur), ratunda.
si
cu cutii.
2 icoane suflate cu aura inu alit doilea
Nicolae, cu poala da maltehil veche.
1 %pica de alama cu mucarile lul.
odae, Maica Precista
i
Sfintul

56 N. IORGA 00
2 MATT de arama pentru colivi.
1 ipacti tipsie.
3 tingirl cu coade, dooi Para capace gi una cu capac.
1 tingire mare, cu capacu el.
3 tingirl ipacti marl, una Para capacii.
5 caldarT: trel marl vi dooa micT, pentru mamaliga.
1 tigae.
2. cantara, unula mare vi altula
2 frigari da heel, marl.
2 gratara de felt cu cate vase picere, unu mare vi altulu mai mica.
2 topoare.
1 custura da heat pentru stupi.
1 pica da lemna pentru cafea, cu pisaloga da herd.
1 felinara cu fundurile de aroma, stricata.
1 vatraiti da heel cu docu stricata.
2 cazane de facutti rachia, cu tevile lore, insa o teava sparta i unit cazana
cu buzile stricate, capacile lore da lemnu; cu putinile lora.
=
mica.
3 cazane, insa dooa pentru bucate la hramurile bisericii, Si
unu de urda.
1 oa da arama.
1 lady mare da lemna a casiT, cu broasca nemteasca, capacu stricatti.
2 panere.
6 cure.
4 darmoane.
4 secerl, una cu \Adult' rupta.
4 urdoare pentru untdalemnii.
8 rogojinl Ina paturile caselora vechT.
Vasile da lemnu i allele ce aced geisitg Intl casele i pimni a
ding curtea bisericii si rout curie.
2 putinT pentru facutti lumanari da ceara.
1 botita de apa.
1 capita da pisatu nucT, cu 6urula el.
1 masa da lemna, mica, ratunda.
1 berbenita da varza.
1 galeata da mulsu ol.
1 hardati pentru mulsu vacs.
1 hardati da stand:
2 capistere marl.
1 hardati de spalata
.
gran. ,
a.
'A
A
,

91 . DIN VIEATA MOSNENIL01 VIERI AI TINUTTILIII SACIIIENILOR. 57
1 tocitoare pentru tinuta bucate.
1 burin, ipaca.
1 buriiasti de racial, mica.
1 burin de malt ce ,este la fandela.
1 burin mica.
3 putinele, adica treT.
1 butoia.
2 funil vechi groase pentru buti.
2 burie Para fundurT, de cate unit caph.
1 putinica da bradu, ipaca.
6 cercevele ale chiliilora, fart geamuri.
1 buriiasti mica de rachia.
2 banitT (15. bucate.
2 cruel da cart*, cu tefturile (IA heel.
103 piroane marl, noon.
1 berbenit5..
8 burl pentru prune.
1 burin de carata apa.
doage de o bute.
8 furci de plitultl, insa patru in curtea bisericil i patru in padure, neaduse.
2 care, insa unula cu toate legaturile de heat, iar altula numal roatele
legate cu heel, i cuile de heal si door, intinzatori.
2 lanturi da heel, ale casalora.
6 carcee da heat.
2 pluguri, cu toate ale lora i cu hearale.
4 jugurT bone.
2 topoara ale casalora.
2 bare.
1 sfredela mare.
1 cutitoae.
1 spitelnicti mica, pentru ulee.
2 zablae ale casalora.
1 suit.
Viile.
A 1 ,
1 viisoara de cinci cezv5.rti, cu pivnita mica da talpl i magazie da uluce,
suptil acoperamanta, cu una lina inn pivnita si dookeei si dol bolovani
sare, care nu s'au pututa cantari, flindu bolovani marl; invalitoarea pivnitiT
si
o magazii da stufu ; viia sa aflit ocolita cu garda.

58 N. IORGA 92
1 viie mare, alaturi cu cea de susu, de pogoane dooazeci si nook cu
obratie i cu livede mare de pruni, inprejmuita cu gardtt, si viia si livedea,
i cu cele mai sus insemnate namestii.
Intl
1 pareche case cu o odae mare i camaruta i sala si alte dooa odai maT
midi, i cu pridvorti d'innaintp, si dadasuptil heel ; invalite cu sindrila veche
si carat sparte : in odaia cea mare este dooa icoane cu poala veche i unit
dulapti.
1 porumbarti vechiu, dadasuptti magazie da uluce, invalitu cu stuff vechiti.
1 plimbatoare de talpi, pentru facutti rachiti, cu notion da zidti, invalita
cu sindrila.
1 pivnita mare da talpi, pa temelie da zidu, invelita cu einchtita.
1 sopront mare, in 12 furcl, povarnitil la o parte si proptita, invalitu cu
.sindrilas
1 sopronti mai midi, Ina 6 furci, invalitu cu sindrila.
1 hambarasil pentru bucate.
1 casa da zidu, innainte cu dooa, odai, invalita cu sindrila buna.
L teascu mare cu tote tacamulii lui ¢i cu teica de piatra.
1 vie Intl Valea Rea, de pogoane patru ; are unit sopronasti prostii in patru
furci, 'invalitu cu buruian[a], ¢i until lint.
1 livede de pruni dezgradita, inti vale, langa biserica.
1 bordeiti de car6uma la Tiganie, in Vadulti-Sapatti.
1 car6uma cu dooa Mai si Meanie, pa hotarulti Caruntilorii, la Gura Vadului,
da zidu, darapanate, invalita cu sindrila: este in pricina cu dumnealui
Banu Brancoveanu.
Vasele i alte scale ale viilorit.
13 tocitori marl la viia cea mare.
3 curatori ipaca.
1
.
7 butt .ipacti, heel dooa ce sa, afla cu vial duse in Bucuresti si dooa la
viia otil Dumbrava.
5 zacatorl, ipacti la viia cea mare.
8 hardae, ipacti.
4 palnii da lemnt, ipact.
5 cofere, ipacti. i.
" '
I .. ', 1
'e
.
3 copal, ipact.
. . '. ^ , ,
' 16 galeti pentrti °blest la vie, ipacil.
2 linurl marl, ipacti. 0 , .'
:
,i
T.
, 1 T
,-
,
'
/ 7
t
+ i I:0. ..M,
.
Li
'
:;)

-93 DIN VIEATA MO*NENILOR VIERI AI TINUTULUI SACIIIENILOR. 59
2 cade pentru pritocti,
2 berbenite, beet doo5, dose la Bucuresti, ipach una cu oteth; de o patina
domneasch.
1 masa cu brotacu el,
1 masa pentru fundurl, cu custura el,
4 hear& pentru araci, ipacu. .
5 cosoare, ipacti.
2 tarnacoape, ipach.
1 lantush mica ell spalath butile, ipach.
2 putinl vechT, la viia cea mica, da cincl cezverti.
106, doa tevezT da butT, unile stricate, la viia cea mare.
Stupii.
56 eel dela Schiopoeia, beau 18 ce s'au stricatti asth toamna de Logft.
Ivantt Speteanu, fiindu, prosti.
55 eel dela vie, beet 16 ce s'au stricat, ipagg.
111 acestiia santa Ina fiinta actual inu temnich, dine care are a sa da trel
matcT lul uncheash lout" Stuparulti, ce i s'air daruith de raposata.
148 ulee sect
Vitile.
15 bol marl da jugh, beet unultt ce s'au taiga de Logft. Ioanh, fiindu
schiopti.
1 vaca cu vitelu el.
2 bivoll marl da jugu.
1 ipach taurti.
2 bivolite
marl.
ipactt.
1 ipach ce amnia este sa faca Intl!.
1 turlacti.
23.
Bucatele.
ipactt.
9 if2 tragatorT gran, tragatoarea da oca 22.
6 tragatorl porumbu, stiuletT, (IA mancare.
'7 tragatorl ipach, da samanta.
Vedre °ea
25 5 vino intr'unh butoiil pusti in pivnita pentru trebuinta
bisericil si da praznice.

60
N. IOHGA
Stanjeni de mosie ce are biserica.
In hota.rult Codrulti 06.runtiloxii, pa care este zidita sfanta biserica, i doom
cardumi i Meanie
intre namestil.
si scaunit de came, precumu sa insemneaza mat susii,
110 in hotaru Dulbaneasca.
;
60 la Podeni.
60 la Alandeasca.
29 la Caruntl.
40 la Fundurl, unde este %nett).
Parte Intl hotaru Baneasca i Batrana si
Budureasca.
64 la Speteni, inu sudil lalomita.
Dupa aratarea polcovniculul Simil.
51 banite gran, banita de oca 22, ce este a sta depozitatil dup6, o porona.
domneasca.
831, Mart 11._
Nicol. Nestorti Logft. za Divanti.
Ioauil Speteanti 3-ti Logft. amu fostii fatA.
Ghinea Speteanu polcv. amu fostii fata.
Androne logf. Timirasti amt fostu fata.
Pop. Chiru (?) amt fostt fata la adasta.
.
94-
7

'00f30
1ST
'709S'
9M4011.49NAIXXX
'Ittoy.21
aial
IP
I..
44
;It;
I
3
ht
44
MI
2.ilv3y
rat
f
45.04:2'44ir
tOrt
tilt(
4
)44Irttr
fp?
Yl.
Z.zfrty
Ggra,
t
3f1716--i
nity
.
tempi
I
NCI
Nat
til
i
3,Z.4,;
44,
GI
1
1
22
I.Xpl
I
41
,)
21
Ilepiffa
;71,7tOlt
5.112324
:vs
7v
uizurtv:wr
7
vi
,b,,Zai7117?
i.
4
D
3;
I
Vira."11r13./pdiSetvi-Z
'21,vs.zp
j,Osil
et
K
ZIN/4174
2
1,1
Er
1
1
1,1Z2;,,,ii't
ii
'
,y
/
b
P19
4/
I
./
a.
orm
,,,,
,
.....
"
1
Silig°
1F--
their
yr
14,,Er
SW.1;;,1/
Pili
,
0
VA'S
VaIgra
'ilittswi
rigs ..
9)4
,
li
at
0-470722,
mgypams,
;an/m:5111W
".I
1,4470174N:10
LII
.4464
'511.2
NIL
.
uk,s,PPH401
t;
24%,
P.
a'
a3
!Ant,-
3I/USVI:11fili
MY
'4;;Yern1313
;
Try
,:
MX;
9
7'0
li
TV174111.10+0E-
ae
vs
YPeniii
lrFalT.:,5
h'ir
g
V
WOOVV23,
PI
7117(410
i
7
0
a
li
g--- Wig
fit::
3
fiC
thi1447G2a
gkg7.47:4,474z.14G14
elf:
s-- .,,,,
mirIttaa
)0x97,33
1
ss
It
iv
urawar
Azuaui
-moat=
ilifluquiv
fgzath
y4
Ivu,Flughety
/
idrizad4'iv
',blare!
ilov.fir,tor
Hifi
riela
:s
TIE--
st1,1-atikh
pt.?
.PhaVN
r
Al&
.tif;itrtiet
701;14i
uzz
.21
Rill
auto?
lai
azztv/?Zaf,
1,(2G:ga
...:040:,
;a
/
4:111.y.,7
713:75
grit
'
ultra.
1
l$
V
a,
,
/1
'
/
,
/
,
0
,
*,,
ir
-7
.
itz712,4,
-_.
4
/
/
6
46
/0
r.
.6;
n
0
..,,
',1/
,
',/
i
5
4
4
'
i
.,
I
.,,,,
7t7
t.
4
4
MI
L.
i
4-
"..,
swyna721,6?
°J
olvatili
v
MI(
111244X114104
4;
0W
`1,1
tatg-
'Lars-
ay
pi:
t
If
1411444
1;;;;;.'
ux'
;u1qos-4/
94
v3/
$9
oaHr
Mill
N3i4141
1
4
II
4'
721
7
ItZ-
7
4
14
Ait2a
;4,SOLISII31/2141.7J$
NOUN:a
-
1/113114014t22
tiLl04.790t'
AU
-
yatvz
ileutuilarz
raw
00
lfja
9=1,1187124h
:toss
6
Kr
two
kl:
y
,0
-sizers
is
vra-3,7
razia_
.9.
40..
,
s.'
43I
';14:4Zir
"
471
'
I'
'74
424
4V;
r
Pry
42133
PjilPg4411/
'OP
34
lifdieLe411/114/
41$/ridi
WO),
'lint
nidemiv
-$41C
(la
411144;41112t
i
Jilin-
yin-
;11;04,40t
32Z1VIlitiLiVai
711,
3113.1U
':',Pyizvl
e
3.3r
.310.4
a,
04421244$7141/'
i"''S074200"t4"tall0Wairg'p2
a
inlit'
it71'.714°J-2z
9
vs,
ty
nt
'
a
19:11/
:.:
v171;
Ivan=
Y
4
4PY
that
t
UN'
9213t
.
4
VYati.1,9
,
,
/
/
,,,,,I
I
0
,
r,..,,.,,,,,,,,).,
9
I
4/
,
.
I
,
,.,20
,
,,,
,
,
$1
'Y
6
i
i
'
'
....
'7
,t/11092
V
Y
4
I
i
-
4.
.,
to,
1.2
,
(.3.
11
..
Oil
,
'
.1.,
I
,
re,
air
.
Ifa
314711.4
.$
0
0
2
..
.7,
-
/
I
.
44,
.
if,
,
J4714n)i
wl.,spen
209(434
eirculgo
oc:111,
oullieriumil".242Y74si:cr,:notel:61,5!
:
luta
aiiIp3:47411'0;:h:
1144tr
vrevo9
'U)
1.;
t1049E3771111,411tilat
St710.717i4N7J211V
I
9$1119$J443Z113
eg30464:4
122m;:t123.'111-74
f4claskilu
''ICI;111.1i
N
lira,
t
ti3+18
2,
),I,i,,tiO-6'
1
iF
-VI:3a
,
..
.11im290
r
)3044ge9
Wa
4+,0;4'
V
4'211
is
ih.:411:Ii1117."0
ish;1410Jiiii'dZY
29briklup.
iii,
All'Ill'
'213.
012131;
34141443F'
IL;
'
104;101.1-3";113
9
72;11AGint'31110111trr
11,11111t1s1471.17
4
11047piriuli;u7tlichi'2aLZGP
1A-1747'11i:
41
l'
:ill
I
7.(
'.;
RE14174,0
z2,...,
li.
11411014
'11104432,
91t4tIOS41,12t
1
t"
31.1a.
i'r.%,/ii.
-:,
Hay.,
,.
,
:,,i,
11
i
i
ell
p
'UM
44
430
I44;t4
ita
,,,,,pir
.4..,tihs
u.i.owsz-
1
9.0111);11"I'lr
;Vila?
ift;
271
.
94,17r
Plet1444
1
77140
344,440
KM
4440
1
93510411146121:4
'
,
00001401471217;
,C.),410741,:ilip),111714ft
;IF
W11411701,tV
'WULF
4
tIal
II
Pjf.
3314
71/
I,
vin
17136112
f034,7447.r....'"'
11111434t
It
3241i144:
1,11
'
4
Z''.
Ze
.4
1-
1,
,
I
i
,
,
-
.
1
I
,
I
,.,
,I
49{
,
;
,
i
,
1
,
,
.,'
I
!
,
.a4
i
4,
0
ripila
1:11)3141a4
ihajog11
U1141
Jollka
11141111,PuolvAv:
'
&la,
0
i
qtyoriJirip
11:41;111;7;u0
'.71uoi,o1;':41:09710.
i
7
Zg
u1i:utu,
'
4.'
Joausinuogr
evvd4;;;3h3;7;11.1,4y41$.4
sA25
1,f.
L.,
.
411ltieu
17,-
914,
7V4344F
7;1Z
i4144
1417/7
Id146;4?Ntilil
ardirz'S
I_
114Rizill'I''..L7A3k0'91117Vinaiiki4t3iii;41,417-4
'
Jil;;,5ii371
ii
1
liNNE1l,
XX
'lab=
IA
I
lifLui4,1Velit
2'
Ortilbisig4VJP1u.4.1.#732318'
fif?!..i11:41
1.11.771Z.
4,1144,2..111ilhall.
'11'4347121.4
2
911=1.1711.
tn.:G.1,111NC.
;740
.110)3;;01'77221-0jJ't1/(l'll
......
.311.tglf.4'
NYJItilleA434113
3U470'14plit:,11'
.17,1%di'll?,.
1.4w),
021
'lilt
110
1
In
2
'3111
g
.7.'Jz4,296
it;
vpiii4:ar'ulidibou
zrii,;,-r
tz;;111ri
3;1),
_l
i
l.
'
I
f
"
SI
e7
,i
....
I
c,',
1-,
mill%.,,
1
.....
7
,N
0.:
..,
f,,,,
:SW
,4
I
.1
Id
4,
,e4,,
I
a7
,
,
.
,
i
4
,
,
I',
.
,
,-;1
'
.,,I
x
47
1
5
I
.
.,
I
I
want
on
'f
irs
ick
i#14111111altualf
MILD
Wahl
463/1416
F.
02Vvvituarzynker
11:66Yld
<
OWN
ifiglikVal
Mr0P
NOLIIV1
Ililir
illabq
lailap
:Jolty
:Alovrai0
5412,40214
211111/12.4qttl2.;'01141W1t
411441111401VISON1a4371010141,11414171131Ft
Pa
'
314114115
04401244
20343414W
1,4140010
Will;
eV
WVJOvolp,
_
leo
,
I
>1
..,
.
0,,
...,
.
d,
,),
.
v911
,
i
,,,,
,
1,
i,`arl'
07
-
i
vl
L
i
",,
`o,
1
,
1
i
1,a,
a
,t,
10
,mt,
...
,
,
,
,.
,
;6
ong
3,
,
I
,J
I
,,.
)11i,
'-:,
i
,
tli6r
11
,_
Pita{
g
,17
qutwirm
imirwv.
ad(
',087'11)
9
,
494,0,3),,,,,..splithizz
'Gra
Isysy I
Mint
ilgeoutorifr
11
Mustzataveutit)ci.:V34
IRO=
NI
Z.zum
4.irre3
4122
(17:1,
1U81P3CJIll3f
an&
z11,0
ig
ilit44.7,1/dylleolT
71:1414:10.44Z-VV114/Z14100V7U022
3/4130
9
1
WYOZW
421v7.111
1V
1417411.,
likarramfoLUILZWIPUY
0,y?'
134
--41
una:vvv;
)4,1
'
''
1
4
...- ,
,
)11.v.7x
.4'1
,
r
',
44.4
,,S
I
1
4
I
..)
.,
fit
uu35
llakita113NAA
2
rwia711
wezurg
0,211449311M
41111t
.711120/0
k
9914
19169
1
.4
I
mo)4.1.
u.
147132,
111)V;10
izI.F.
)0411
'14444"0"4'
4
0,414
31/401/44;
at$
3
R2
ne
I
1:;:friii
ir
17:y%i
f
NI
rvi.,,tirLiu
:-
am.,
..-"..,
utp2,49
914/02:1212,1131,
til>312Ptay.
'
4'44W
,
01149
3411;yry
`gyput0,1dIV
ViVary,FIIISIIItIIIII7
2
N4a'
1
1
I
,
41
'TIM
I
/
I
4,
1
,,,,
,,,0
7
.,
I
i
.1
.4/4,
1
,
I
.I
I
>
,
I.
0
3
"jk
.
.
3'
,
1/!
/
"
,
.
IS
,
7
,
,
2
I.
I,,
5
i
(.2,p,
ki
$1,
1
,
-,
-,'
..
1
21.2111,t1:,41,7
pl:21:'8,'&012,:e
lima
arygally
ova
0
V
71,10r:1)210X
Om
livery
marl
fif.,b,N
'1447
Jvh,olli,
9
3llirs-
aripilvirietv
wpm:,
ny
41pp.pz
s.nau,Iiiie
`iilz.ncuar
ant
litie;a11
4I.14;tt0
WIWI)
Jill.lpiet4
0111j2:
Sant
ao,,,,,r
wry
marry,
Up
I
6
III
I
.III114,
U.7
III
71/01F
10
0001d
y.
et1);44
/
44'141
Pdat
11131,V
0
I
I'
7
I
,I
I
,
f
/
si
',
I
-,-
I
.
1
1'
....
,
0
1
V
'
1
$
'
/
0
11
y/J
1$
(3$
%
"
1
.7
1
"
.
V
g
SI
1
4
It
....:,
I
'
I
.1
tj
.soittnaid-plinitivz
iv
gist
vial)
inaosbill
''eaaoI
It
r
.
''''...--r
,
'',
'
-..;
_
,
f
:.%
°
f...
-
t..
_
,,E11-44.1
I
,ti,
il
?.,'
9
i
,
.1
.,:...,,,
I:,
%
,
-.
I
°
it
-
5,
..i,
=''.4,
/
%
.
...
-
1
ter
it
444,-
k.
"
us
o
14
,
,
N
.
.
6
..,
.
i
.
'
I
)10

'I
N. Iorga, grisovul dela 1815 al Targului-Frumos.
(trier (Jr ena patitp,saer trefruira frjrrAa; orrArtre, il 4ntragyor or ,,,n ah.frig ;gist ri ores AA.ftr . en II f a snaelle trOrfefela Tye fair trlare7.-4 f rm'elx,Ylif ail" .9-rgi;fn "1"l'Aritt"es ' 2"Z4e4 f if 2. 5171.1' le f 11%Tri'lvei-gu,azza,f,t-are --,-7,4-; 7i ,.1tiff
fil
eNomyfr, _1 thr_51, vramsro,,Itmortaz4gemzirs ra? eater% affirm pm gflyr fnArres nit ./riar Ai I f1;4.1and*/11" rrA/lh't .M tztA rat .1;:941rrtar e ,,lf,: f fif
, «,
diogtolic4 Ai (tune 0 g 0 frraftt...241-s1 et17,0,021. it t2t4Erecirl. angof etff, it 4P/0 ittokfig -2toinfor,vsit,yr el t'.10,
, tints , ...., , v I rr I .,
ILII111011. mosartr tlt (0 itlielf le 101111 ;7.fil,731110 . " ,,,, tto r r e.r.211fitginf rflArgii, Celia 4.
is
fillet& . C 4 wrezyttt ;Veva Arylirt JD" 1.2., gsr, tf V iSetr/Litril_ CO pit/r.Sit/Z4rne1/10/1., ezrettrn tin tvit trey?! rim eleAstentrtf.Airr
i .
,. li
rid filV Hy? Miteft 5! 01,..27-,10.fht ,d/IL
tf/L0 mein plialtalf.2-triert Abby ainAnd -SOME, 7;i ante fie irnf . "nib( ,f7,717(7fr eijilEigteletta II i ihta Fr_ , ertigi,1;5201,7H117,1; Litt. Mari NM WHIM/1770ln f /Ur
r h 4 le
a rip 11,-
I < IS 5 i. , es xpn el A f Ztretra , Ail c riar,ill ..IA 'miff rt en /.1 f ii.i),orial f; //rein . pe;,J,,,,,,
, it, f mine! pe fp/Z(1 file r
... Niter? .,, ,I15a piton Mfe:114: cyrgflf pin /foray irta . ,.. , . .
, , _9.Ernan Iv;
,,,v , - ,,.. ,.., -,... ,. ,, .
....
A ;en An.>A.rn -..,..,-.7:,:: y. I, r. . ^ ; A Mn? fffilf 0.,7:15 9raaor/it 3,4111IIIF 6 NOrrear Aa )n0,1,16'4'11, 17111cavia /fa d4
. . VIM 'If an Pf I: t: Tn.,: 17r A vintr ...---...-
. , .-- xs, 1.4.4., A.
4-
1.
Akt.
f , ).--:/' .
Ct/if;;.1-t 4,11
/kch?
41
Analele A. R.Tom. XXXIV.Mensorille Seq. Istorice.
---
'CSC
o - : °
..-;!"
rtrAelt
:
I
.
;.;
4%,:r5:5b
el?5a; ,,,....., ei:e 5 :.,
-
al,4%.1.4.:;edif ,Iyr fr".
., $
0;utt':14-:"Vi e.. '
st
r
to
I I.
I.