OPERE COMPLETE

6 AL. I. ODOBESCU
«Poezia poporand §i curat fireascdp, ne zice Montaigne 1)
«are simpliati §i gratii prin care se poate potrivi cu cea
«mai insemnatd frumusete a poeziei desdvAr§ite depre arta*.
Si
Herder, tot in prefata mai sus citatd, adaoge: «Aibd. chiar
«un cAntic de felul celor bune mai multe gre§eli insemnate,.
«gre§elile ii se pierd, strofele rele se trec, cu cAntarea; dar
«spiritul canticului, care singur stdpane§te sufletele, aceI
«spirit e nemuritor §i poartd mintea inainte. CAnticul nu se
«vede, ci se ascultà; se ascultd cu urechea sufletului, care
nu §tie sd numere, sd mdsoare i sã cumpdneascd silabele
«izolate ci se pdtrunde de rdsunetul lor general, §i, rdpit de
.dAnsul, inoatd cu el inainte.*
Sa ne oprim un minut asupra importantei acelor cuvinte
«antecul nu se vede ci se ascultdb> i aci care martor,.
care deslu§itor al acestor cuvinte putea-vom aduce mai vrednic
de crezdmAnt, in ceeace se atinge de impresiunile sufletului,.
dealt pe nemuritorul filosof den, pe Platon ? S6.1 urmdrim
dar un minut pe malul Ilisului, in ocolul Atenei, i sA ascultam
cu dAnsul convorbirea plind de gratie §i de adAncirne a
lui Socrat cu Fedru, umbriti amAndoi sub un platan, in vecindtatea
templului Dianei :
.Socrat:-5tii tu oare prin ce fel de cuvinte am place mai mult
Zeului; prin cele scrise sau prin cele graite?
fedru: De loc ; dar tu ?
.Socrat : Am sa-ti spun si eu ce am auzit dela cei batrani, caci vezi,.
aceia spuneau adevárul. 'apoi de am putea noi insine gasi adevarul,
ne-ar mai fi pasut nouà ceva de parerile celorlalti oameni ?
.Fedru;CiudatA intrebare ; dar spune-mi tu ce ai auzit?
Socrat: Am auzit ca odinioara pe langa Naucratis, in Egipt, s'ar
ft nascut unul din zeii lor cei vechi de pe acolo, aceluia caruia era Inchinata
i pasarea ce-i zice ibis. Numele acestui demonera Teut; zice
ca el ar fi nascocit mai intai numerile i socoteala si geometria si astro-
1) Essais de Michel Montaigne, Liv. I chap. 64 .La poesie populaire
A et purement naturele a des naffvetez et graces, par oft elle se compare
A A la principale beaute de la poesie parfaN selon l'art.
5.)
Platon, Fedru L1X i LX.
: