OPERE COMPLETE

84 AL. Io ODOBESCU
iului acestor limbi ce-1 au la poezie, fiind poezia acestora i dulce 0 frumoasA,
dar in vreme ce suntem indestulati 0 de multe litere vocale ii
diftongi, rAvnesc sA arM i vreo cAtevA chipuri de versuri cu numAr de
picioare, dorind a urmA i celor douA mai sus arAtate limbi, din carile
avem inceputul §i cu aceasta, ca sA arAt i evlavia cea dupe datorie ce
are limba noastrA la acelea».
Ne oprim la aceste cuvinte, cad inteinsele gAsim cea mai
netAgAduita dovadA de aplecarea poetului cAtre elenism, tendentA
pe care am denotat-o la inceput ca generala in toatA
literata familie a VAcAre§tilor §i pe care parintele ei o enunfit
inteun chip a§A de putin indoios. Tabelul istoriei poetice urmeaza
cu caracterizarea Italienilor §i Francezilor §i se sfAr-
§e§te cu aceste cuvinte :
«Toate versurile acestora, afarA de mijlocul alcAtuiril lor ce nu'l poate
urmA fie0e'0 cine, afarA de arAtarea cea insufletitA a istoriei ce o dau
la toti prin urechi ca prin ochi, afarä din regulile constructionei. 0 ortografiei,
me0qugul este :
1-iu A se pAzi cursul cititului, avAnd apAsArile cu regula tot un fel a
unui vers cu altul, cum zic Arabii, vesin i usul; acesta este la Greci
numArul cu picioare, insa me0e0igit foarte, cum vom arAta.
2-lea A se pAzi constructionea §i ortografia i noima pe deplin.
3-lea A se face taierile termenilor cele cuviincioase i obipuite.
lar chipurile potrivirei lor la sfAr0t, macar cA arAtam vre-o cAteva
versuri pentru pilda, dar poate un poet, dupA orAnduiala i regulile gramaticei
alcAtuind sa facA i alte multe chipuri, pazind ate am ardtat
pentru aceasta».
Apoi printre deosebitele modeluri de versificatiuni unde
alAturA strofe cu felurite mAsuri, el pune §i aceste §ease versuri
in care, dup. ce a carecterizat cu seriositate gramatica
§i scopul ei, sfar§e§te printr'o glumeata invitare cAtre cititori :
«Gramatica e megepg ce'arat' alcAtuire,
Si top printr'insa pot and verice povAluire,
Si scrie IncA intr'ales cu reguli arAtate,
Pe toti invata d'a le tI fArA gre§ealA toate,
$i
versuri inme0esugite invatA d'a se face.
Siliti-vA a o'nvAta !... sau faceli cum vA place».
D'ar urmA toll oamenii, §i mai ales juna poporatiune a
§coalelor, aceastA din urma povatA a glumetului poet, negre-