OPERE COMPLETE

POETH VACA.RETI 83
ronomiseascA dragostea, rAvna i silinta mea cea pentru binele, cinstea
folosul simpatriotilor §i a Patriei).
Posteritatea careia Vácdrescu incredinteazd cu ata.ta ardoare
lucearile la care el a pus cea d'intiii piatrà, a profitat, putem
zice, dinteinsele §i a largit cercul lor; dar meritul in temeietorului
e mai presus de orce dobandiri posterioare. Tocmai
pe când invátata Transilvanie, cu latini§tii ,ei Petru Maior,
Samuil Klain §i atâtea pdrinfi ai limbisticei române, abia
incep a aduce prin tipar cercetdrile lor la lurnjnä '), Idnakild
se sile§te i dânsul a determinà regulile confuze ce ckmuiesc
aceastä limbd Inca in pruncia sa ; el face mai mult,
caci simlind cä cel d'intai
pds al limbelor spre cultura §i armonie,
este poezia, el se incearcd a da reguli prosodiei române§ti
§i, profitând de cunoginta mai multor limbi ce el
dobAndise, mai nainte de toate, dà un rezumat instructiv despre
istoria poeticei, exprimându-se la inceputu-i intr'astfel 2) :
aPoezia este foarte vechie, precum se vede dela Greci, Arabi, Per0,
incoa i Evrei §i Chaldei.
Grecii au obicinuit foarte mult poezie, i puind ostenealA, au aflat
multe feluri de chipuri a alcatui versuri cu mare me§tepg, cum se vAd.
IntAi le au obicinuit spre laude dumnezeiegi; dupA aceastA i spre laude
omene§ti i spre istorii, comedii, opere i verice alt, cum au scris intru
aceasta, laudath Aristofan, Isiod, Evripid, i vestitul Omer §i multi altil.
Latinii au urmat la aceasta intru toate Grecilor, precum se vAd Mudatele
§i frumoasele alcatuiri ale lui Ovidie §i Virgilie i altora din cei
noui i pAnA astAzi.
Italienii, Francezii, Ispaniolii §i altii ce li se trage limba din limba latineascA
ca nige parae, precum §i aceastA a noastrA RomAneascA, n'au obicinuit
a face versuri cu numere pe picioare ca Grecii §i Latinii §i eu nu
bAnuiesc a fi pricina alta decAt neaverea de multe litere vocale.
Eu, macar cA sunt dator sã urmez intru toate me§te§ugului i obice-
1) Gramatica romAnA a lui Samuil Klan sau Micu a fost tipAritA, cu
litere laflne, cu vre-o cativa ani mai nainte, 1785. Este insA invederat cA
lanakita n'aveh nici o cunogintA despre dAnsa, cAci nu o pomenege de
loc nici mAcar prin aluziune. TipArirea lucrArilor lui Petru Mai9r, Pau
lorcovici, Molnar, Cichindeal i altii rAmAne tot4 posterioarA publicAri
gramaticale a VAcArescului.
2) Editiunea dela Viena, 1787. p, 155.