OPERE COMPLETE

POETII vACARE§TI
«Dar cAnd i Gramatica aceasta, sau mai bine sA zic Observatii asupra
idiotismei limbei noastre in starea ce se aflA acum, dupA regulile gramaticesti,
nu este de altA limbA ce fiescesi care nu au cAte putine gramatici,
ci este de limba RomAneascA ce nu are in starea ei nici una pânA
acum, limba patriei noastre, prin care cuvAntAin, limba cu care ne inchinAm
marelui Dumnezeu, proslAvind intru inchinAciunea Treimii cei de
o fiintA, limba cu care cuvAntAnd petrecem vietuirea aceasta vremelnicA
pi
nAdAjduind dobAndirea acei statornice, ne strAduim a o castiga.
«SI cAtre acestea, cAnd urmeazA ca i aceastA gramaticA sA-si ia ince-
putul stiu din Mehedinti i Romanati, iarAsi de eparhia sfintirii tale de
unde au inceput a i se zAmisli, au a nu fire, au perzania ei, ce mai rAmAne
sA faci deck la iubitorul de cuvAnt i fericitul tAu suflet sA o
hArazesc?
«Shut este la stiinta sfinteniei tale cd marele acela Traian, impAratul
Romanilor dupA ce, nesuferind a mai plAti tribut si a da dajde la craiul
Dachilor, care incA dela Dometian rAmAsese in regulA i dupA ce au venit
aici in douA rAnduri in crAia Dachilor si au trecut apa Istrului sau a Dnnarii
pe trecerea cea de piatrA ce ese in judetul Mehedintilor, a caria se
vede rAmAsita stAlpilor i Ora astAzi, la anul 104 dela Christos, trecAnd
prin Ora RomAneascA i upuindu-i-se tara aceasta... la al doilea batAlie
razboiu a perit craiul Dechebal, a cAruia i-a adus capul la Roma si i-a
supus craia le scripturile Romaicesti i dupA ce s'au i numit Dachicu...
voind salt facA stapAnirea ohavnicA si fArd nici o ingrijare, a adus multime
de Latini si Italieni aici, si dintr'aceia, cei ce s'au asezat intru sAlAsluire
aici, intAi au coprins judetul Romanatilor, care le poartA si numele
i pAnA acum si din preunA cu acela i celelalte ale crestinestei tale
eparhii; apoi s'au intins si n celelalte si in Transilvania si in Moldavia
pi
spre tinuturile TimisvaruItii si pe marginile Ungariei si pe apa Tisei
in sus, in toatA crAia Dachilor...
«As fi lucru de mirare, i ii poate socoti fiestesi-cine, cum in vreme
de 1681 de ani, a nu se aflA vre-un om ca sA grijascA sA coprinzA starea
limbei prin mijlocul a vre-unei gramatici i sa adune terminii filosofici
prin vre-un Dictionar sa sA poatA tAlmAci cu inlesnire cArtile de stiintA
in limba Romaneasca i sA nu mai pue in osteneal ye locuitorii acestor
eparhii ce vor pohti sA fie scriitori de stiinte i filosofie, ca sA invete altA
limbA strAinA, intru care sA le afle acestea...
1De aceea i cugetAnd sA aduc si aceastA limbA a noastA in sistema
grAmaticeascit dupA starea ce se aflA acum si socotind cA au a nu fire
sau perzania ei cea dinceput din eparhia sfinteniei tale s'au zAmislit, iubirii
tale de Dumnezeu se cuvine sA o hArAzesc, cA iarAs intru acea eparhie
zamislindu-se, de acolo sA i se facA i nasterea i cresterea in celelalte
pArti, precum si a nu fire dupA dreptate i cuviintA.
«Intelepte parinte! Am ostenit ostenind si am obosit strAduindu-mA, nu
tr.. I 01,,,REseu. Vol. Ii. 6
81