OPERE COMPLETE

POETII VACARE§TI 67
indestulate odrasle, deck a, deosebi de dascalii elinesti i deosebi de
hogii turcesti, avea i dascali europei si de limba frantozeasca 1) si de
limba talieneasca, oameni vrednici de lauda si impodobiti cu multe tiine,
i poate din istoriile geograficesti luand sevda ca .sd vaza pi pile
Europei in simtire i mijlocul cu care se otcarmuieste, i nefiind cu putinta
ca sa mearga sau cu voie imparateasca, sau cu voia pärinteasca,
au cugetat, shill fiind de Myna vederii si de caldura varstei, sa mearga
cu acest mijloc ; s'au facut nevazuti intr'o noapte din palaturile domnesti
cea mai mare mirare au fost cum au putut trece in a doua noapte
calari i cu cloud slugi, oameni de fel brasoveni, potecile plalului Prahovii,
carele cu greu le putea trece i ziva cei ce se calatorea in toata
vrem0a pe dansele. Ramasera parintii aculunEati intr'o nepovestita jale,
caci Perduse doui fii ce putea fi perduti amandoui i trupeste i sufleteste
de-a pururea, i temere, cad se afla Domn al imparatiei ot6manesti,
i cu toate cã prea inaltul vizir, ce era Izet-pasa in al doilea rand,
care in randul d'intai acesta era de dedese Domnia mai sus aratatului
Domn, i macar Ca mai sus-zisul vizir n'au lasat mijloc de mangaiere
si de cinste ce nu au facut Domnului Ipsilant, dar vrajmasii se inarmasera,
caci gasisera indemanare de vreme de a part ; prietenii se trasesera,
caci perdusera indemanarea de vreme de a mai ajutora ; serhaturile
(cetatile i posesiunile turcesti) dupa marginea Dunarii, insalbaticite pentru
nizamul tarei Romanesti, ce'l pazea mai sus-zisul Domn cu multa strasnicie,
striga intru o imprilejire de vreme ca aceasta: Acesti ce fug nu
sunt incai slugi, ci sunt insusi fii al Domnului; locul dela care fug este
prea inaltul devlet, (imRaratie, autoritate, inaltime), otomanesc, fericirea
care parasesc este indestularea domniei Orel Romanesti ; locul la care
navalesc este devletul.chezaricesc, unde cat bilsug ? si cata abondanta?
pi cod
materie ? de gandi si cugeta veri cine ce va vrea. Inteleptul
1) Asupra profesorului francez al beizadeleldr lui Alexandru Voda lpsilant,
gasim urmatoarea insemnare in lViaggio curioso-scientifio-anticuario
per la Valachia, Transilvania e Ungheria fino a Vienna, fatto di
Domenico Sestini. Firenze. 1815; pag. 6 : 11 signor Lirkhou (esso mori
4cin Bukuresti nel mese di Settembre, 1780) maestro de lingua franceze,
4a1 servizio dei due Beizade o figli del principe, uno per nome Con-
«stantino, et Demetrio (il primo fu fatto principe de Valachia ed ii
gsecondo mori giovine in Bukuresti) ii secondo, venne ad accompagimarci
per qualque ora di strada....* Despre origina h destinele familiei
Linchou sunt amanunte numeroase in Documentele istorice culese
din Archivele Ministeriului de externe din Paris, de d. A. I. Odobescu ;
3 vol. in 40, ca suplement la Colectiunea Hurmuzaki. Vezi vol. I, (an.
1753-1754).