OPERE COMPLETE

POETII VACIARE*TI 59
a trimite o deputatiune de doui dintre ddn§ii la Feld-mare-
§a1u1 rusesc Rumiantoff, ce se afla. la Laticiof, pentru ca sh
ceard oaste de paza tarei, i ace§ti deputati, ale§i prin influenta
PArvului Cantacuzino, furd fratele sdu Michail, fostul vistier
§i IAndkitA VAcArescu, vistierul actual, dintr'a cdrui prietenie
PArvul socotea sd tragd profit.
Dar sd lAsAm cuvAnttil, lui Idndkitd, spre a caracterith mai
bine spiritul §i ambitiunile ce *tau aceste mi§cAri 1).
4Deci ne oranduim soli pentru aceasta ; in urma, se mai orandui i Nicolae
Brancoveanul logofatul, la care vistierul Mihail ii ascunded chibzuirile.
Pe cale mergand, ii descoperi Michail chibzuirile Care mine la
o gazda, inteo seard and dormea Nicolae i ma ispiti intrebandu-ma
asa Feldmaresarul, and ne va porunci sa facem i alegere de Domn
in tara noastra dintre noi, pe cine gasesc eu cu cale, socdtind poate cá
eu voiu raspunde pe domnia lui spatarul, fratele domniitale. Eu si-i
am raspuns, ca nu gasesc altul mai cu cale de cat pe mine ; imi zise
si : Acest raspuns 11 pot face toti boierii. t
ce indoiala al dumneata?
ii zisei ? Irni zise: Daca ar fi stiut frate-meu aba, mai bine ar fi fugit
la Turci. Ii raspunsei cd mai lesne s'ar fi facut de-o-cam-data domn
acolea, cad in Europa Imparatii, Domn asolut nu fac ; ii aratai pildã
Transilvania, Timi§varul si Podolia, Smolenskul i altele, i d'abia incepd
a ma crede i, vazandu-1 intristat, poftitorii zicandu'i Acestea stau in
maim lui Dumnezeu!».
Putina inclinare a autorului cAtre Rusia §i neincrederea sa
in fanfaronadele §i in proiectele de neindoioasA biruintA cu
care Ru§ii au trambitat mai adesea sosirea lor in Principate,
se invedereazd pretutindeni spusele §i in faptele lui IdnAkita.
latd cu ce find ironie descrie el impresiunea amAgitoare produsd
in tard de inceputul expeditiunii Ru§ilor de la 1769 2).
oToti crestinii ce n'an chibzuit cele de pe urma, si care nu erau adapati
de stiinta politicestilor ocarmuiri, socotea ca Rusia a sa ridice din
lume sau cel putin din Europa, toata stapanirea turceasca ; unii, pentru
Myna legii, altii pentru pofta slavei i altii pentru iubirea hrapirii, se
facura ostasi rusi i cei mai multi 0 fara comandir ; altii iarasi de frica
Turcilor, fiindu-le credinciosi, iugea de dansii sa nu peara».
1) !dem p. 157 et sq.
2) Istor. lmIi. Otom., p. 157.