OPERE COMPLETE
OPERE COMPLETE OPERE COMPLETE
POETII VACAREtyr1 49 Britanicu : Vorbirea'ti m'a uimit ; drept iti mArturisesc: SA'l lauzi ca s'auz, n'alerg sA te gAsesc. CAnd au incredinta cruda'mi durere vrui, Favorul d'un minut abiea sA fur putui, Acest admit prea scump doamna mea, '1 ai perdut SA'mi lauzi un vrAjmn, peirea'mi ce-a stAtut ! Dar cu al cui indemn, in stare'a5a te pui ?... Ce, ochi'ti tac ? prin ei nimic nu vei sA'mi spui ? Ce vAz ? i ochii mei 'ti e fric'a intAlni Or Neron 'ti ar fi drag ? Or eu urAt 'ti a5 fi ? A ! d'a5 putea s'o crez !... DoamnA ! te jur pe zei, Al turburArii vAl dupe simtiri sä'mi iei, Vorbe5te 1 spune drept 1 Doamna mea, m'ai uitat? «Junia : Domnul meu, sa te tragi. A5tept pe ImparatD. Din citirea acestor cAte-va versuri, fiesi-cine lesne se va convinge cä, pe lAngd silintele ce si-a pus traducatorul de-a urmA cu fidelitate stilul i prosodia elegantului original al lui Racine, a fost din parte-i i o inadinsA cercare de a constrange slAbiciunile limbii romAne, in formele mai nervoase si mai concise, de a supune structura ei incA indoioasA la inversiunile completite i mAiestrete ale limbelor clasice, si de a impune cuvântArii ei aspre i neindemAnatice, o tArie, o preciziune, o flexibilitate, pe care abiea le pot dobAndi limbele dupe o lungA i stAruitoare cultivare. AceastA bunA i meritorie tendenta se iveste mai pretutindeni in scrierile VAcArestilor i norocul limbii noastre, precum i meritele lor personale, au vrut ca foarte. adesea intentiunea sA le fie implinitA cu un minunat succes. SA nu ne inselAm insA a crede cA numai prin nimeritele lor imitatiuni de limba i formele antice, VAcArestii au ca.tigat un titlu neperitor de onoare in literile romAnesti ; spirite cultivate si hrAnite cu studiii strAine adAnci i serioase, ei avurh insA inimi cu totul romAne ; inspiratiunile lor sunt mai totd'auna curat nationale ; Muza lor spicuia pe cAmpiile tarii i limba romAnA, in copilAreasca ei frAgezime, le vArsa in veci cu imbelsugare, cornorile gratiilor sale. Vom avea adesea prilej, vorbind despre poeziile VAcArestilor, sA disputAm Muzei poporane, unele cAntice desmierdAtoare, pe care &Ansa AL I. Odobeseu. CAnticele poporane. 4 I
AL. I. 50 ODOBE-3CU le-a rapit pe furi§ din albumul acelor poeti aristocrati, §i aceasta ne dä o dovadd mai mult cd, la Romdni, faptele adevdrat bune i frumoase unesc la un loc pe popor §i pe nobilime, cd la noi, existenta unei caste de nobletd mo§tenitd a fost totd'auna nobili i boieri aceia numai cari au §tiut sd se inalfe intru binele §i gloria patriei. Acum, fiind cd avem a vorbi depre o familie unde patru generatiuni de poeti i§i trecurd una alteia cununa de lauri §i de milli, socotim ct e drept a incepe invocdnd mai intdi legendele §i traditiunea, acea poezie a vremilor trecute, §i, pe credinta vechilor spuse bdtrdne§ti, ne va fi, credem, iertat a cercetd, in rApezirea penei, din ce strdbuni ilu§trii s'au pogordt aa laudati urma§i. Se zice cA pe cAnd Radu Negrul Vodd, fugind din Ardeal pentru persecutiunile Ungurilor catolici, i§i gAsi scdparea pe poalele meridionale ale Carpatilor §i, scoborAnd printre rdpele petroase al DAmbovicioarei, descalecd §i '§i a§ezd scaunul in lunca inverzità ce zise Campul-lung, cu dAnsul mai multi soti de arme, cavaleri Rom dui purtand acvila cre§tind pe coiful lor de fer, venird sA caute o soartd rnai pacinicA intr'acea noud patrie, näpustitd, in timpii urgisiti ai potoapelor barbare, de colonii, strdbunii lor. Astfel odinioard Teucru, eroul Salaminei, cercd pe luciul mArilor, cu fratii sal de vitejie, o patrie mai ferice Printre tovard§ii lui Negru Vodd se zice cd ar fi fost §i junele Negoitd, domnesc cocon al lui Dan, Voevodul Fdgdrasului, §i nepot de sord al cdpeteniei RomAnilor ; acesta intemeie sate §i biserici doud-spre-zece pe malurile Dambovitei coprinse de dansul ; el avii §ease fete si doui feciori, Radul i Serban, cArora le ldsd mo§tenire, cu numele de Vdchre§ti, scutul pArintesc ce purtd gravat pe dAnsul Cetatea Fa-gdra,sului, pe care fAlfAie o emblemd de imaculatA putere, i prapurul purpuriu, cu zi- . cerea VIRTUS scrisd in litere, de atm 1) Oratiu, lib. I. oda VII: fTeucer Salamina patremque «Quum acvild alba,
- Page 1 and 2: OPERE COMPLETE
- Page 3 and 4: In acesi al doilth Daum al scrieril
- Page 5 and 6: 2 AL. 1. ODOBESCU Tot Herder, in pr
- Page 7 and 8: AL. I. ODOBBSCU vmormintelor, ea ca
- Page 9 and 10: 6 AL. I. ODOBESCU «Poezia poporand
- Page 11 and 12: 8 AL. I. oDOBENCI. .Fedru Ai drepta
- Page 13 and 14: 101094109At _ Rdsunete ale Pindului
- Page 15 and 16: 12 AI.. I. ODOBFISCU -Cu glas cobit
- Page 17 and 18: 1 4 AL. I. ODOBE6CU tiv al naturei
- Page 19 and 20: 1(i AL. T. ODOBESCU lui, impreund c
- Page 21 and 22: 18 AL. I. ODOBESCU imparat ; §i, i
- Page 23 and 24: 20 AL. I. ODOBESCU omului miscat de
- Page 25 and 26: 22 AL. I. ODOBEISCU nefei; dar insa
- Page 27 and 28: 24 AL. Y. ODOBES('U iar de strigAte
- Page 29 and 30: 26 AL. I. ODOBESCII fralii lor de p
- Page 31 and 32: 28 AL. I. ODOBESCIJ Sd dam un minut
- Page 33 and 34: 30 AL. 1. ODOBEISCal care stdpAnea
- Page 35 and 36: 32 AL. I. (,DOI3FSCU altii mai mult
- Page 37 and 38: 34 AL. I. ODOBEbCIJ nume deck acela
- Page 39 and 40: 36 AL. 1. ODOBESCU Ateneu1) ne spun
- Page 41 and 42: 38 AL. I. ODOBESCU inAltat odinioar
- Page 43 and 44: V. Carlo v a
- Page 45 and 46: 42 AL. I . ODOBESCU VREMEA Vremea n
- Page 47 and 48: 44 AL. I. ODOBESCU ales pe cei ce'l
- Page 49 and 50: 46 AL. I. ODOBESCIT satiune, dacä
- Page 51: 48 AL. I. ODOBESCU gre§eli de cuvi
- Page 55 and 56: 52 AL. I. ODOBESCIT odihni priviril
- Page 57 and 58: 54 AL. I. ODOBESCU coveanul a perit
- Page 59 and 60: 56 AL. I. 000BESCI: (In zilele aces
- Page 61 and 62: 38 AL. 1. ODOBESCU ei se aflau in v
- Page 63 and 64: 60 AL. I. ODOBESOU Dar O. urmAm, sp
- Page 65 and 66: 62 AL. I. OMBESCLT doctorul ImpArAt
- Page 67 and 68: AL. I. ODOBESCU este curat a sa. Ac
- Page 69 and 70: 66 AL. I. ODOBESCU torilor e insä
- Page 71 and 72: 68 AL. I. ODOBESCU Domn, dupA scris
- Page 73 and 74: 70 AL. I. ODOBESCU am mers la conte
- Page 75 and 76: 72 AL. I. ODOBESCI: deosebit de und
- Page 77 and 78: 74 AL. L ODOBESPU II, el se ridica.
- Page 79 and 80: 76 AL. I. ODOBESCU cusute, 11 sluji
- Page 81 and 82: 78 AL. I. ODOBESCLT In sfarsit, O.
- Page 83 and 84: 80 AL. I. ODOBESCU tropolit si arhi
- Page 85 and 86: 82 AL. I. ODOBESCU ca sA fac gramat
- Page 87 and 88: 84 AL. Io ODOBESCU iului acestor li
- Page 89 and 90: 86 AL. I. ODOBESCIJ gheni adunA pe
- Page 91 and 92: 88 AL. I. ODOBESCIT vAz pe Mavroghe
- Page 93 and 94: 90 AL. I. ODODESCU cArora istorii c
- Page 95 and 96: 92 AL. I. 11)DOBESCU jire) i cinste
- Page 97 and 98: 94 AL. I. ODOBESCLI Tot cu rea deos
- Page 99 and 100: 96 AL. I. ODOBESOC demisioneze, fii
- Page 101 and 102: 98 AL. I. 000BESCI: cunoasteti cd,
AL. I.<br />
50 ODOBE-3CU<br />
le-a rapit pe furi§ din albumul acelor poeti aristocrati, §i aceasta<br />
ne dä o dovadd mai mult cd, la Romdni, faptele<br />
adevdrat bune i frumoase unesc la un loc pe popor §i pe<br />
nobilime, cd la noi, existenta unei caste de nobletd mo§tenitd<br />
a fost totd'auna nobili i boieri aceia numai cari au §tiut sd<br />
se inalfe intru binele §i gloria patriei.<br />
Acum, fiind cd avem a vorbi depre o familie unde patru<br />
generatiuni de poeti i§i trecurd una alteia cununa de lauri<br />
§i de milli, socotim ct e drept a incepe invocdnd mai intdi<br />
legendele §i traditiunea, acea poezie a vremilor trecute, §i,<br />
pe credinta vechilor spuse bdtrdne§ti, ne va fi, credem, iertat<br />
a cercetd, in rApezirea penei, din ce strdbuni ilu§trii s'au<br />
pogordt aa laudati urma§i.<br />
Se zice cA pe cAnd Radu Negrul Vodd, fugind din Ardeal<br />
pentru persecutiunile Ungurilor catolici, i§i gAsi scdparea pe<br />
poalele meridionale ale Carpatilor §i, scoborAnd printre rdpele<br />
petroase al DAmbovicioarei, descalecd §i '§i a§ezd scaunul<br />
in lunca inverzità ce zise Campul-lung, cu dAnsul mai multi<br />
soti de arme, cavaleri Rom dui purtand acvila cre§tind pe<br />
coiful lor de fer, venird sA caute o soartd rnai pacinicA intr'acea<br />
noud patrie, näpustitd, in timpii urgisiti ai potoapelor<br />
barbare, de colonii, strdbunii lor. Astfel odinioard Teucru,<br />
eroul Salaminei, cercd pe luciul mArilor, cu fratii sal de vitejie,<br />
o patrie mai ferice Printre tovard§ii lui Negru Vodd<br />
se zice cd ar fi fost §i junele Negoitd, domnesc cocon al lui<br />
Dan, Voevodul Fdgdrasului, §i nepot de sord al cdpeteniei<br />
RomAnilor ; acesta intemeie sate §i biserici doud-spre-zece pe<br />
malurile Dambovitei coprinse de dansul ; el avii §ease fete<br />
si<br />
doui feciori, Radul i Serban, cArora le ldsd mo§tenire, cu<br />
numele de Vdchre§ti, scutul pArintesc ce purtd gravat pe<br />
dAnsul Cetatea Fa-gdra,sului, pe care fAlfAie o<br />
emblemd de imaculatA putere, i prapurul purpuriu, cu zi-<br />
.<br />
cerea VIRTUS scrisd in litere, de atm<br />
1) Oratiu, lib. I. oda VII: fTeucer Salamina patremque<br />
«Quum<br />
acvild alba,