OPERE COMPLETE

OPERE COMPLETE OPERE COMPLETE

upload.wikimedia.org
from upload.wikimedia.org More from this publisher
13.04.2013 Views

POETII VACAREtyr1 49 Britanicu : Vorbirea'ti m'a uimit ; drept iti mArturisesc: SA'l lauzi ca s'auz, n'alerg sA te gAsesc. CAnd au incredinta cruda'mi durere vrui, Favorul d'un minut abiea sA fur putui, Acest admit prea scump doamna mea, '1 ai perdut SA'mi lauzi un vrAjmn, peirea'mi ce-a stAtut ! Dar cu al cui indemn, in stare'a5a te pui ?... Ce, ochi'ti tac ? prin ei nimic nu vei sA'mi spui ? Ce vAz ? i ochii mei 'ti e fric'a intAlni Or Neron 'ti ar fi drag ? Or eu urAt 'ti a5 fi ? A ! d'a5 putea s'o crez !... DoamnA ! te jur pe zei, Al turburArii vAl dupe simtiri sä'mi iei, Vorbe5te 1 spune drept 1 Doamna mea, m'ai uitat? «Junia : Domnul meu, sa te tragi. A5tept pe ImparatD. Din citirea acestor cAte-va versuri, fiesi-cine lesne se va convinge cä, pe lAngd silintele ce si-a pus traducatorul de-a urmA cu fidelitate stilul i prosodia elegantului original al lui Racine, a fost din parte-i i o inadinsA cercare de a constrange slAbiciunile limbii romAne, in formele mai nervoase si mai concise, de a supune structura ei incA indoioasA la inversiunile completite i mAiestrete ale limbelor clasice, si de a impune cuvântArii ei aspre i neindemAnatice, o tArie, o preciziune, o flexibilitate, pe care abiea le pot dobAndi limbele dupe o lungA i stAruitoare cultivare. AceastA bunA i meritorie tendenta se iveste mai pretutindeni in scrierile VAcArestilor i norocul limbii noastre, precum i meritele lor personale, au vrut ca foarte. adesea intentiunea sA le fie implinitA cu un minunat succes. SA nu ne inselAm insA a crede cA numai prin nimeritele lor imitatiuni de limba i formele antice, VAcArestii au ca.tigat un titlu neperitor de onoare in literile romAnesti ; spirite cultivate si hrAnite cu studiii strAine adAnci i serioase, ei avurh insA inimi cu totul romAne ; inspiratiunile lor sunt mai totd'auna curat nationale ; Muza lor spicuia pe cAmpiile tarii i limba romAnA, in copilAreasca ei frAgezime, le vArsa in veci cu imbelsugare, cornorile gratiilor sale. Vom avea adesea prilej, vorbind despre poeziile VAcArestilor, sA disputAm Muzei poporane, unele cAntice desmierdAtoare, pe care &Ansa AL I. Odobeseu. CAnticele poporane. 4 I

AL. I. 50 ODOBE-3CU le-a rapit pe furi§ din albumul acelor poeti aristocrati, §i aceasta ne dä o dovadd mai mult cd, la Romdni, faptele adevdrat bune i frumoase unesc la un loc pe popor §i pe nobilime, cd la noi, existenta unei caste de nobletd mo§tenitd a fost totd'auna nobili i boieri aceia numai cari au §tiut sd se inalfe intru binele §i gloria patriei. Acum, fiind cd avem a vorbi depre o familie unde patru generatiuni de poeti i§i trecurd una alteia cununa de lauri §i de milli, socotim ct e drept a incepe invocdnd mai intdi legendele §i traditiunea, acea poezie a vremilor trecute, §i, pe credinta vechilor spuse bdtrdne§ti, ne va fi, credem, iertat a cercetd, in rApezirea penei, din ce strdbuni ilu§trii s'au pogordt aa laudati urma§i. Se zice cA pe cAnd Radu Negrul Vodd, fugind din Ardeal pentru persecutiunile Ungurilor catolici, i§i gAsi scdparea pe poalele meridionale ale Carpatilor §i, scoborAnd printre rdpele petroase al DAmbovicioarei, descalecd §i '§i a§ezd scaunul in lunca inverzità ce zise Campul-lung, cu dAnsul mai multi soti de arme, cavaleri Rom dui purtand acvila cre§tind pe coiful lor de fer, venird sA caute o soartd rnai pacinicA intr'acea noud patrie, näpustitd, in timpii urgisiti ai potoapelor barbare, de colonii, strdbunii lor. Astfel odinioard Teucru, eroul Salaminei, cercd pe luciul mArilor, cu fratii sal de vitejie, o patrie mai ferice Printre tovard§ii lui Negru Vodd se zice cd ar fi fost §i junele Negoitd, domnesc cocon al lui Dan, Voevodul Fdgdrasului, §i nepot de sord al cdpeteniei RomAnilor ; acesta intemeie sate §i biserici doud-spre-zece pe malurile Dambovitei coprinse de dansul ; el avii §ease fete si doui feciori, Radul i Serban, cArora le ldsd mo§tenire, cu numele de Vdchre§ti, scutul pArintesc ce purtd gravat pe dAnsul Cetatea Fa-gdra,sului, pe care fAlfAie o emblemd de imaculatA putere, i prapurul purpuriu, cu zi- . cerea VIRTUS scrisd in litere, de atm 1) Oratiu, lib. I. oda VII: fTeucer Salamina patremque «Quum acvild alba,

AL. I.<br />

50 ODOBE-3CU<br />

le-a rapit pe furi§ din albumul acelor poeti aristocrati, §i aceasta<br />

ne dä o dovadd mai mult cd, la Romdni, faptele<br />

adevdrat bune i frumoase unesc la un loc pe popor §i pe<br />

nobilime, cd la noi, existenta unei caste de nobletd mo§tenitd<br />

a fost totd'auna nobili i boieri aceia numai cari au §tiut sd<br />

se inalfe intru binele §i gloria patriei.<br />

Acum, fiind cd avem a vorbi depre o familie unde patru<br />

generatiuni de poeti i§i trecurd una alteia cununa de lauri<br />

§i de milli, socotim ct e drept a incepe invocdnd mai intdi<br />

legendele §i traditiunea, acea poezie a vremilor trecute, §i,<br />

pe credinta vechilor spuse bdtrdne§ti, ne va fi, credem, iertat<br />

a cercetd, in rApezirea penei, din ce strdbuni ilu§trii s'au<br />

pogordt aa laudati urma§i.<br />

Se zice cA pe cAnd Radu Negrul Vodd, fugind din Ardeal<br />

pentru persecutiunile Ungurilor catolici, i§i gAsi scdparea pe<br />

poalele meridionale ale Carpatilor §i, scoborAnd printre rdpele<br />

petroase al DAmbovicioarei, descalecd §i '§i a§ezd scaunul<br />

in lunca inverzità ce zise Campul-lung, cu dAnsul mai multi<br />

soti de arme, cavaleri Rom dui purtand acvila cre§tind pe<br />

coiful lor de fer, venird sA caute o soartd rnai pacinicA intr'acea<br />

noud patrie, näpustitd, in timpii urgisiti ai potoapelor<br />

barbare, de colonii, strdbunii lor. Astfel odinioard Teucru,<br />

eroul Salaminei, cercd pe luciul mArilor, cu fratii sal de vitejie,<br />

o patrie mai ferice Printre tovard§ii lui Negru Vodd<br />

se zice cd ar fi fost §i junele Negoitd, domnesc cocon al lui<br />

Dan, Voevodul Fdgdrasului, §i nepot de sord al cdpeteniei<br />

RomAnilor ; acesta intemeie sate §i biserici doud-spre-zece pe<br />

malurile Dambovitei coprinse de dansul ; el avii §ease fete<br />

si<br />

doui feciori, Radul i Serban, cArora le ldsd mo§tenire, cu<br />

numele de Vdchre§ti, scutul pArintesc ce purtd gravat pe<br />

dAnsul Cetatea Fa-gdra,sului, pe care fAlfAie o<br />

emblemd de imaculatA putere, i prapurul purpuriu, cu zi-<br />

.<br />

cerea VIRTUS scrisd in litere, de atm<br />

1) Oratiu, lib. I. oda VII: fTeucer Salamina patremque<br />

«Quum<br />

acvild alba,

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!