OPERE COMPLETE
OPERE COMPLETE OPERE COMPLETE
POETII VACA It E §TI 45 tiunile din Psaltikie, insotite cu bAtAi, ale Daschlului Alexie 1) 0 de nespusul parapon at bietului Goconu Gligorascu 2), child auzea stingându-se din tara Romhneasch resunetul manelelor §i al stihurilor fanariote0i, atunci cAnd «d-1 lancu «Vdchrescu, pe Ihngh cadenta cea veche a poporului romhu
46 AL. I. ODOBESCIT satiune, dacä ar fi fost exploatat cu o intelegere find §i dibace, cu o aplicare adevdrat nationald ; din nenorocire, oamenii cu astfel de propensiuni au fost putini la numAr §i IncercArile lor au rAmas, in istoria noastrA literard, ca ni§te fapte izolate pe care le-au covar§it alte tendente posterioare, mai putin clasice, mai modernisAtoare, mai lesnicioase §i mai zburdalnice. Trei generatiuni de Vdcdre§ti literati, in culmea cdrora se inaltA poetul lancu VdcArescu, au venit inteadevdr, addpati hi sAndtoase studii elenice, sä aducd limbei romane§ti, cu un adevdrat amor al patriei §i al frumosului, o culturd incepandd, in care ei toti au simtit pornire de a uni verdeata vartoasd §i nemdiestrita cruzime a limbei nationale, cu docta §i mlddiita perfectiune a elenismului; in scrierile lor, §i mai cu seamd intr'ale acestui din urmd, se ivesc invederate silinte de a conduce limba noastrd inch §ovAindd, pe calle mdiestrite, dar anevoioase pentru imperfectiunea ei, ale limbilor vechi ; din asemenea incercari, uneori incununate cu cel mai deplin succes, §i in alte dese randuri infrante dinaintea unor grele arduitap, au ndscut asprimile §i anevointele de stil §i de versificare ce se zAresc in unile scrieri ale Vdcdre§tilor §i mai ales in tragedia Britannicu, unde traducAtorul, voind sa. se constrangd la un stil cu totul clasic, la prosodia complicatd §i exigenth a versului alexandrin, cu precugetare i§i crease mai de neinvinse greutdp. Limbile antice §i rnai cu seamd cea elend, de§i sunt mume ale limbilor moderne, au insd, confruntate cu dansele, un caracter cu totul opus. Cei vechi puneau in cuvantare o naltd importantd; zeita Ilat01:0, ea care invAta §i dovedea toate, conduce& singurd, numai prin dulci §i intelepte cuvinte, toate treburile republicelor elene; de aceea, ell catd ingrijire, cu CAtà dibAcie, cu catä subtild strAdare cultivau Grecii limba loll La dan§ii, cand omul zicea cevh, nu era destul al spund astfel numai incat sd fie de toti inteles ; trebuia Inca sd placa §1 mintii §i auzului; de acolo derivd toatd acea culturd mdiestritd a limbei, care printr'o frazeologie concretd, viguroasa §i
- Page 1 and 2: OPERE COMPLETE
- Page 3 and 4: In acesi al doilth Daum al scrieril
- Page 5 and 6: 2 AL. 1. ODOBESCU Tot Herder, in pr
- Page 7 and 8: AL. I. ODOBBSCU vmormintelor, ea ca
- Page 9 and 10: 6 AL. I. ODOBESCU «Poezia poporand
- Page 11 and 12: 8 AL. I. oDOBENCI. .Fedru Ai drepta
- Page 13 and 14: 101094109At _ Rdsunete ale Pindului
- Page 15 and 16: 12 AI.. I. ODOBFISCU -Cu glas cobit
- Page 17 and 18: 1 4 AL. I. ODOBE6CU tiv al naturei
- Page 19 and 20: 1(i AL. T. ODOBESCU lui, impreund c
- Page 21 and 22: 18 AL. I. ODOBESCU imparat ; §i, i
- Page 23 and 24: 20 AL. I. ODOBESCU omului miscat de
- Page 25 and 26: 22 AL. I. ODOBEISCU nefei; dar insa
- Page 27 and 28: 24 AL. Y. ODOBES('U iar de strigAte
- Page 29 and 30: 26 AL. I. ODOBESCII fralii lor de p
- Page 31 and 32: 28 AL. I. ODOBESCIJ Sd dam un minut
- Page 33 and 34: 30 AL. 1. ODOBEISCal care stdpAnea
- Page 35 and 36: 32 AL. I. (,DOI3FSCU altii mai mult
- Page 37 and 38: 34 AL. I. ODOBEbCIJ nume deck acela
- Page 39 and 40: 36 AL. 1. ODOBESCU Ateneu1) ne spun
- Page 41 and 42: 38 AL. I. ODOBESCU inAltat odinioar
- Page 43 and 44: V. Carlo v a
- Page 45 and 46: 42 AL. I . ODOBESCU VREMEA Vremea n
- Page 47: 44 AL. I. ODOBESCU ales pe cei ce'l
- Page 51 and 52: 48 AL. I. ODOBESCU gre§eli de cuvi
- Page 53 and 54: AL. I. 50 ODOBE-3CU le-a rapit pe f
- Page 55 and 56: 52 AL. I. ODOBESCIT odihni priviril
- Page 57 and 58: 54 AL. I. ODOBESCU coveanul a perit
- Page 59 and 60: 56 AL. I. 000BESCI: (In zilele aces
- Page 61 and 62: 38 AL. 1. ODOBESCU ei se aflau in v
- Page 63 and 64: 60 AL. I. ODOBESOU Dar O. urmAm, sp
- Page 65 and 66: 62 AL. I. OMBESCLT doctorul ImpArAt
- Page 67 and 68: AL. I. ODOBESCU este curat a sa. Ac
- Page 69 and 70: 66 AL. I. ODOBESCU torilor e insä
- Page 71 and 72: 68 AL. I. ODOBESCU Domn, dupA scris
- Page 73 and 74: 70 AL. I. ODOBESCU am mers la conte
- Page 75 and 76: 72 AL. I. ODOBESCI: deosebit de und
- Page 77 and 78: 74 AL. L ODOBESPU II, el se ridica.
- Page 79 and 80: 76 AL. I. ODOBESCU cusute, 11 sluji
- Page 81 and 82: 78 AL. I. ODOBESCLT In sfarsit, O.
- Page 83 and 84: 80 AL. I. ODOBESCU tropolit si arhi
- Page 85 and 86: 82 AL. I. ODOBESCU ca sA fac gramat
- Page 87 and 88: 84 AL. Io ODOBESCU iului acestor li
- Page 89 and 90: 86 AL. I. ODOBESCIJ gheni adunA pe
- Page 91 and 92: 88 AL. I. ODOBESCIT vAz pe Mavroghe
- Page 93 and 94: 90 AL. I. ODODESCU cArora istorii c
- Page 95 and 96: 92 AL. I. 11)DOBESCU jire) i cinste
- Page 97 and 98: 94 AL. I. ODOBESCLI Tot cu rea deos
46 AL. I. ODOBESCIT<br />
satiune, dacä ar fi fost exploatat cu o intelegere find §i dibace,<br />
cu o aplicare adevdrat nationald ; din nenorocire, oamenii<br />
cu astfel de propensiuni au fost putini la numAr §i IncercArile<br />
lor au rAmas, in istoria noastrA literard, ca ni§te fapte<br />
izolate pe care le-au covar§it alte tendente posterioare, mai<br />
putin clasice, mai modernisAtoare, mai lesnicioase §i mai zburdalnice.<br />
Trei generatiuni de Vdcdre§ti literati, in culmea cdrora se<br />
inaltA poetul lancu VdcArescu, au venit inteadevdr, addpati<br />
hi sAndtoase studii elenice, sä aducd limbei romane§ti, cu un<br />
adevdrat amor al patriei §i al frumosului, o culturd incepandd,<br />
in care ei toti au simtit pornire de a uni verdeata vartoasd<br />
§i nemdiestrita cruzime a limbei nationale, cu docta §i mlddiita<br />
perfectiune a elenismului; in scrierile lor, §i mai cu seamd<br />
intr'ale acestui din urmd, se ivesc invederate silinte de a conduce<br />
limba noastrd inch §ovAindd, pe calle mdiestrite, dar<br />
anevoioase pentru imperfectiunea ei, ale limbilor vechi ; din<br />
asemenea incercari, uneori incununate cu cel mai deplin succes,<br />
§i in alte dese randuri infrante dinaintea unor grele arduitap,<br />
au ndscut asprimile §i anevointele de stil §i de versificare<br />
ce se zAresc in unile scrieri ale Vdcdre§tilor §i mai ales<br />
in tragedia Britannicu, unde traducAtorul, voind sa. se constrangd<br />
la un stil cu totul clasic, la prosodia complicatd §i<br />
exigenth a versului alexandrin, cu precugetare i§i crease mai<br />
de neinvinse greutdp.<br />
Limbile antice §i rnai cu seamd cea elend, de§i sunt mume<br />
ale limbilor moderne, au insd, confruntate cu dansele, un<br />
caracter cu totul opus. Cei vechi puneau in cuvantare o naltd<br />
importantd; zeita Ilat01:0, ea care invAta §i dovedea toate, conduce&<br />
singurd, numai prin dulci §i intelepte cuvinte, toate<br />
treburile republicelor elene; de aceea, ell catd ingrijire, cu CAtà<br />
dibAcie, cu catä subtild strAdare cultivau Grecii limba loll<br />
La dan§ii, cand omul zicea cevh, nu era destul al spund<br />
astfel numai incat sd fie de toti inteles ; trebuia Inca sd placa<br />
§1 mintii §i auzului; de acolo derivd toatd acea culturd mdiestritd<br />
a limbei, care printr'o frazeologie concretd, viguroasa §i
Change language