OPERE COMPLETE

38 AL. I. ODOBESCU
inAltat odinioarA pe cer ca sä cAlAuzeased pè cei trei crai de
la rAsArit, manA .cetele de copii prin intunericul ulifelor viforoase,
in ajunul CrAciunului si-i indeamnii, a vesti, cu glasuri
,nevinovate, cre§tinilor adormili, cA peste putin o sA vinA ceasul
solemn §i dorit al Mantuirei! Ei nu'i amenintA, ca copii din
antichitate, cu furti§aguri ; dar Ie e frig, le e foame, biefilor
copii, §i dupA ce au strigat :
«Bun'A dimineata la mo0ajun !»
ei cer sd le dea mAcar oun covrig, c mor de frig, mAcar
o nucei cei se dau cu capul de uluc'd, mAcar un mar ca se
irag de pa'rb)
0 ! vechi datine i vechi cântice ale poporului I
ce dulce
farmec coprindeti voi in naivele voastre expresiuni ! Aspra
criticA se sfAramA dinaintea voastrA, cAd mintea omului, deprinsA
cu voi din pruncie, pare cA se scaldA, la auzul vostru,
in nevinovAtial primitivA. Voi sunteli pentru noi amintiri suave
ce invieazA junia in suflete !
Pentru popoare sunteti floarea neuitArii, lanful sunteti nesfArAmat
al frAtiei I
La rAsunetele voastre, acelea§i doruri fac sA batA inimile
pe culmele Pindului §i sub poalele Carpatilor !
BucurWi, 1861.
Tipatrit In Revista Romknd din 1861;
apoi, la 1880, In Albumul Macedo-
Roman, sub directiunea d-lui V. A.
Urechia.
Rectificare. Am retipárit aci, pentru a doua oarà, acest studiu
astfel cum a aparut cu douäzeci i §ase de ani mai apoi. N'avem de gAnd
acum sal indrepthm, de0 nu ne incumetArn a pretinde ca nu va fi contin'and
erori multe de fapte §i chiar urtele apretuiri i asemuiri prea indraznete.
Stäruim totu0 a crede in transmisiunea 0 in rásletirea anturilor
poporane dela o natiune la alta, impreuná chiar cu ceva din graiul
local al imprumutatorilor, care trece pe nesimlite in acela al imprumutatilor.
Dar insu0 pe acest tärâm de positivii limbistick sunt de temut