OPERE COMPLETE

10G AL. I. ODOBESCU
asupra unicului manuscris care ne-a venit estimp la concurs,
ca proba de traducere de pre viata lui Mariu din Plutarch
(cap. IXVIII), purtand epigraful :
(Ah, vorbiti, scrieti române§te, pentru Durnezeu )!
G. Sion.
Cel, carele a prescris aceste versuri in fruntea incercarii
sale, s'a folosit fárà indoiald de consiliele coprinse in raportul
nostru de-acum un an, asupra traducerilor din ilustrul biograf
elen ; dar fie cá lucrarea sa de estimp a fost Mcutd in
mod cam pripit, fie ca. n'a §tiut pretutindeni sd niniereascd
in buna sa limba româneascd, adevdratul inteles al textului
original, ne simtim i aci impin§i a cere ca traducdtorul
nostru sà cerce la anul a salth cu o treapta §i mai sus pe
scara progresului in exactitudinea traducerii.
Acesta a fost, domnilor, spiritul ce a condus estimp jude
cata noastrd in toate operatiunile capitate ale acestei sesiuni..
El nu se va desminti nici in ultima noastrà lucrare.
Am avut mereu ocaziunea de a constatd ca, in toate cer
curile de activitate de care Societatea noastrd se atinge, e
adeva9t progres, e multd silinta spre bine.
Dar poate chiar aceasta ne-a fdcut s ne ridicam cu gân
durile incd i mai sus, §i sä cerem ca totul sd se facd inca
§i mai bine.
N'am mai voit de estimp, ca adese ori in anii trecuti, s.
rernuneram un bine relativ. Meritoasele silinti dovedite de
concurentii ce ni s'au prezentat, ne-au intemeiat in nobila
cutezare de a le cere intru toate o perfectiune neindoioasd.
A5A fiind, Societatea noastr a. nu poate face nici pdrintelui
istoriei, nemuritorului prozator ionic Erodot, nici ilustrului bio
graf §i moralist din Cheronea, umilirea de a primi pe sama
lor o WO de o valoare negre§it egald, dar totu§i nu supe
Hoard atator alte obiecte pe care le-a respins, nu doard ca.
rele, ci numai ca nu Intru toate perfecte.
Dar poate cd nu toti in sdnul Societatei noastre au fost
dispu§i, dela inceput, a cdlcd chiar de indata cu pa§i a§d d