OPERE COMPLETE
OPERE COMPLETE OPERE COMPLETE
TRADMEREA ROMAN( DIN LRODOT 403 asemënarii, fulgi 1). Iata spusele melle asupra aceloru terri ce se clicu ci sunt fOrte departate. Manuscriptul H. Acum, in privinta fulgilor, de care clic Scitii ca aeruf e plin, §i ca din causa lor nu sunt nici visibile nici de strabatut partile mai inaintate ale terrii, acesta este parerea mea in partile mai departate ale tarii acestia, ninge continuu, mat puvin insk se intelege, vara deck iarna. Cad ori cine a vaclut zApada caclend cu desime langa sine scie ce iroi sa dic fiind CA zapada sémand cu fulgii ; si din cauza aceste, ierne, fiind astfel (de aspra) partite medinoptiale ale acestei terri nu pot fi locuite (de om). Eu cred ca Scitii i vecinii lor chiama acelea fulgi. liindcä compara zapada cu fulgii. Atit (ajunge) sä spunem despre aceste locuri clise cele mai depärtate. (223) cia O vezi nota la cap. 7. Manuscrisul Florentin are aci 61(. 07:0E. (224) iX±OC/OW, cu acest cuvent se. sub-intelege zcovt sau mai bine litcpst(i). (225) ti Juv =spa. Trebue sa observam aci puterea articolului Acelea, fulgho, adicA de care e vorba aci. (226) ebviCovtag r(1`) Xt6vrt. Se subintelege Tofg ICTEpOtc. Manuscriptul I. Ear despre penele. de cari Scytii spun ca este plin aerul si ca din cauza lor nu este cu putinta nici a vedea cineva continentul de mai incolo nici al percurge, eu despre ele am opiniunea urmatoare ; in par(ñe deasupra a acestei tari totdauna ninge, se intelege mai putin vara decat earna, dupA cum si este natural ; acuma dar cine vezu de aproape zapada cazend in abondentk stie ceace spun ; caci zApada seamina cu pene; si din cauza acestei erni care este astfel partile despre meazA noapte ale acestui continent sunt nelocuite ; cred dar ca Scytii i vecinii lor vorbesc de pene intelegand prin aseminare zapada. Atka dar despre natiunile, cari se dice cA sunt cele mai indepartate. Auzirdfi, domnilor, cum sund fiecare din traductiuni. Negre§it ca niciuna nu se abate mult dela intelesul general al autorului, dar apoi iard, ludndu-le cu de-amdruntul, niciuna nu reproduce cu destuld simpla fidelitate, toate acele inflexiuni de infeles (de a-§i puted zice a§a), care sunt insemnate de autor prin multiplele §i diversele lui particule. Asemenea la niciunul din traduatori, stilul nu se vede de a fi tare incorect; dar apoi iarài, niciunul nu satisface pe 1) K. Abicht traduce aceasta fraza asa tScythii numescu, precum am aratat mai sus (TO, intr'un mod figurativ (sithCovtE4), zapada
404 AL. I. ODOBILS( U deplin auzul romanesc al aceluia mai cu seamd care §tie sa. pretuiasca proza elena a lui Erodot, a§a de mult neteda §i de neimpedecatd. S'a putttt constath oarecare stangacie la legatura frazelor §i la unele expresiuni nepotrivite in Mns. E. Cel cu lit. F. are negre§it un stil mai curgdtor, dar el piteatue§te prin intrebuintarea frecuentd de galicismi. Mns. cu lit. G., aa de bogat provAzut cu note explicativea faptelor, culese de prin cei mai renumiti comentatori ai lui Erodot, se poticne§te foarte des in alegerea cuvintelor romane§ti, §i astfel vrand sa fie prea mult elenic, el devine neinteles pre limba noastra, In Mns. cu lit. H, care poseda meritele unei cercetdri §12 limpeziri scrupuloase a textului elen pre care il reproduce in fatä cu bogate adnotatiuni critice imprumutate din cele mai renumite editiuni straine, se recunoaVe färà indoiald o mare preocupatiune despre adevdratul inteles al autorului, pre care de sigur traducdtorul 1-a pätruns adanc, fárà ca, din nenorocirea, sa, el sd §tie a manui limba romaneascd cu destula agerime, spre a reproduce lamurit pre romane§te ceia ce dansul pricepe foarte bine in textul elen. In fine Mns. I dovede§te asemenea o deplina strábatere in intelesta autorului §i in finetele limbei lui ; el destdinue§te tot de o data §i dorinta de a preface fail sminteala textul original pe limba noastrd ; dar aceste silinte se \Tad cam des nimicite prin aplecdri stranii ale traduatorului catre unii provincialismi neautorizati, apartinand uneori tinuturilor de peste Milcov, alte ori s'ar crede chiar graiului Romanilor de decindea Dundrei. Apoi 'Inca se mai gdsesc pe ici pe colea neologismi de aceia cdrora le-am putea zice banali. Din toate aceste rapezi apretuiri, pe care urechia d-voastr5. le-a simtit tot a§a de bine cat §i studiul nostru le-a cantArit, ce rdsare oare mai clar in mintile noastre ? Aceea ca mai toti concurentii no§tri s'au silit a face bine, ca unii au dovedit chiar o con§tiintioastt aplicare la patrunderea adand a autorului antic, dar cd nici unul, nici chiar
- Page 355 and 356: 352 AL. I. ODOBESCU filles de la ca
- Page 357 and 358: 354 AL. I. ODOBESCC din Paris, am p
- Page 359 and 360: 356 AL. J. 0110BESCU cuviintd un lo
- Page 361 and 362: 358 AL. 1. ODOBES("U este prin acea
- Page 363 and 364: 300 AL. L ODOBESCU Sa se adune §i
- Page 365 and 366: Satira Latina STUDIU ISTORIC, CRITI
- Page 367 and 368: 364 AL. I. ODOBLISCU nici pe burtos
- Page 369 and 370: 361; AL. 1. ODOBESCU grarnaticul Fe
- Page 371 and 372: 1,68 AL. 1. ODOBESCU cuvioasa Etrur
- Page 373 and 374: 370 AL. 1. ODOBESCU strAnepoli ai l
- Page 375 and 376: 372 AL. j. ODOBESCU Luciliu, ndscut
- Page 377 and 378: 374 AL. I. ODOBESCU a scopului §i
- Page 379 and 380: 376 Al.. I. ODOBESCU lui Enniu si a
- Page 381 and 382: ft, ,tf Traducerea Comentarielor lu
- Page 383 and 384: 380 AL. I. OLOBESCU Manuscriptul li
- Page 385 and 386: 382 AL. T. ODOBESCU videnfiald a no
- Page 387 and 388: 384 AL. I. ODOBESCU tiune cu difere
- Page 389 and 390: 386 AL. I. ODOBESCU torii romAni, i
- Page 391 and 392: 388 AL. I. ODOBESCU mai ales §i cu
- Page 393 and 394: 390 AL. I. ODOBESCU Inteinsa superf
- Page 395 and 396: 392 AL. I. ODOBESCLI cializmi i une
- Page 397 and 398: 394 AT . I. ODOBESCU voiescu numai
- Page 399 and 400: 396 AL. I. ODOBESCIT -si multor'a n
- Page 401 and 402: 398 AL. r. ODOBESCU multi i ucisse,
- Page 403 and 404: 400 AL. L ODOBESCU straine, cu care
- Page 405: 402 AL. I ODOBESCIT TLOY Ex Oaac Xi
- Page 409 and 410: 10G AL. I. ODOBESCU asupra unicului
- Page 411 and 412: 408 AL. 1. ODOBE,OU de necurmatele
- Page 413 and 414: 410 AL. I. ODOBV,LIJ MET. Ia taci;
- Page 415 and 416: 412 AL. I. ODOTIRMOTT MIMUL II Votr
- Page 417 and 418: `f TABLA DE MATERII Canticele popor
TRADMEREA ROMAN( DIN LRODOT 403<br />
asemënarii, fulgi 1). Iata spusele melle asupra aceloru terri ce se clicu ci<br />
sunt fOrte departate.<br />
Manuscriptul H. Acum, in privinta fulgilor, de care clic Scitii ca<br />
aeruf e plin, §i ca din causa lor nu sunt nici visibile nici de strabatut<br />
partile mai inaintate ale terrii, acesta este parerea mea in<br />
partile mai<br />
departate ale tarii acestia, ninge continuu, mat puvin insk se intelege, vara<br />
deck iarna. Cad ori cine a vaclut zApada caclend cu desime langa sine<br />
scie ce iroi sa dic fiind CA zapada sémand cu fulgii ; si din cauza aceste,<br />
ierne, fiind astfel (de aspra) partite medinoptiale ale acestei terri nu pot<br />
fi locuite (de om). Eu cred ca Scitii i vecinii lor chiama acelea fulgi.<br />
liindcä compara zapada cu fulgii. Atit (ajunge) sä spunem despre aceste<br />
locuri clise cele mai depärtate.<br />
(223) cia O vezi nota la cap. 7. Manuscrisul Florentin are aci 61(. 07:0E.<br />
(224) iX±OC/OW, cu acest cuvent se. sub-intelege zcovt sau mai bine<br />
litcpst(i).<br />
(225) ti Juv =spa. Trebue sa observam aci puterea articolului<br />
Acelea, fulgho, adicA de care e vorba aci.<br />
(226) ebviCovtag r(1`) Xt6vrt. Se subintelege Tofg ICTEpOtc.<br />
Manuscriptul I. Ear despre penele. de cari Scytii spun ca este plin<br />
aerul si ca din cauza lor nu este cu putinta nici a vedea cineva continentul<br />
de mai incolo nici al percurge, eu despre ele am opiniunea urmatoare<br />
; in par(ñe deasupra a acestei tari totdauna ninge, se intelege<br />
mai putin vara decat earna, dupA cum si este natural ; acuma dar cine<br />
vezu de aproape zapada cazend in abondentk stie ceace spun ; caci zApada<br />
seamina cu pene; si din cauza acestei erni care este astfel partile<br />
despre meazA noapte ale acestui continent sunt nelocuite ; cred dar ca<br />
Scytii i vecinii lor vorbesc de pene intelegand prin aseminare zapada.<br />
Atka dar despre natiunile, cari se dice cA sunt cele mai indepartate.<br />
Auzirdfi, domnilor, cum sund fiecare din traductiuni.<br />
Negre§it ca niciuna nu se abate mult dela intelesul general<br />
al autorului, dar apoi iard, ludndu-le cu de-amdruntul, niciuna<br />
nu reproduce cu destuld simpla fidelitate, toate acele<br />
inflexiuni de infeles (de a-§i puted zice a§a), care sunt insemnate<br />
de autor prin multiplele §i diversele lui particule.<br />
Asemenea la niciunul din traduatori, stilul nu se vede de<br />
a fi tare incorect; dar apoi iarài, niciunul nu satisface pe<br />
1) K. Abicht traduce aceasta fraza asa tScythii numescu, precum am<br />
aratat mai sus (TO, intr'un mod figurativ (sithCovtE4), zapada
Change language