OPERE COMPLETE

400 AL. L ODOBESCU
straine, cu care el minutia pe contimporanii sdi, este mai
tot a§a de anevoie fie'mi permis aceasta comparatiune cam
exageratd Cat de a'§i da cineva pine seama de toate acele
infinite inflexiuni ale gungdnitului unui prunc, cand mintea
lui vede §i inchipuie§te Cate abia vocea lui §tie sd le exprime.
Drept exemplu de aceastä mobilitate, speciald prozei lui Erodot,
vom cita numai acea multime nespusä de particule cu
care el i§i impestriteazd fraza, astfel hick sd i se strecoare
mai lin intelesul in mintea ascultdtorului, prin modulatiuni
mai totdeafiria foarte delicate.
Negre§it cd este o greutate capitald pentru un cititor, despartit
acum prin secoli §i prin deosebiri radicale in graiuri,
de a urmdri fail sminteala acea cale impletecità, ale cdrii
nenumärate cotituri anticul povestitor elen le-a insemnat numai
prin tdru§ii plapanzi ai particulelor sale.
Dar §i mai greu este de a inzestra cu dansele reproducerea
inteo altä limbd, a acelui stil a§a de rdsfdtat, MIA de
a pierde nimic din naiva lui complicatiune.
Aceasta era insä sarcina pe care parii a o fi inteles mai
toti concurentii no§tri §i dinaintea aria ei mai cu osebire
au famas foarte adesea neputincio§i.
i nu este lucru de mirare. Li s'a cerut sp. ne dea pe române§te,
nu nurnai o reproducere erudità a lui Erodot, cu
explicarea filologicd, geografica, istoricd §i archeologica a faptelor
consemnate in cdrtile pdrintelui istoriei, ci mai cu seamd
li s'a cerut sd pästreze farmecul acelui stil naiv §i curgdtor,
lipsit de orice pretentiune, de orice emfazà, gratioasd §i nemdiestrita
simplitate care a ndscut, nu dintr'o stilruitoare
voinld a autorului, ci din inszl§i natura graiului cu care el
s'a servit.
El a aflat §i ne-a pdstrat proza elena in gingd§ia prunciei
sale. Pruncul, prirr cre§terea ce el a §tiut sd-i ded, a devenit
in curand acel strAlucit semi-zeu, ale cdrui fapte constituie
pentru eternitate una din cele mai mari glorii ale literilor
omene§ti.
Noi cerem dela traducdtorii romani ai lui Erodot ca, pe