OPERE COMPLETE
OPERE COMPLETE OPERE COMPLETE
--AIP-- ---11.-- --4,- -4,-- Traducerea ronanä din Erodot RAPORT PREZENTAT TN SESIUNEA ANULUI 1878 Domnilor, «Erodot trebuià tradus innainte de a se fi format limba prozei, innainte de a fi dispdrut din limbd acea fragezime, care este fermecdtoare in acest autor». AceastA idee, sustinutd la inceputul secolului nostru de ingeniosul elenist francez Paul Louis Courrier, a fost inscrisd, drept epigraf, in truntea unia din cele cinci probe de traductiune romand de pre Erodot, care ne-au venit in Asttimp la concurs. Aceasta ne dovedeste cel putin cd concurentii nostri, cdci putem addoga cA, din studiul tutulor probelor in genere; se constatd cd acelasi spirit a manat pre toti in lucrArile lor, ne dovedeste, zic, cum Ca' toti concurentii nostri au fost patrunsi de gingdsia intreprinderii lor; ei si-au zis cd, in cazul special de fata, le este impus a se folosi de naivele si nenstrunatele porniri ale stilului lui Erodot, spre a mlddià dupd dansele mersul Inca sovdit al prozei noastre romanesti. Din cele zise s'ar crede poate cd dificultAtile pentru traducdtor scad acolo unde o limbA, Inca nu pe deplin statoritd, are numai sd'si astearnd gratiele sale copildresti in leagdnul plin de farmece al unei vechi si ilustre literaturi. Dar in realitate sarcina este cu mult mai anevoioasd de pe cat s'ar crede. A respicà si a patrunde cu deamAnuntul toate rdsfdtdrile de stil ale unui autor, carele ca Erodot, prin intorsAturile capridoase ale graiului familiar din timpul ski, a stiut sd descrie cu pand mdiastrd toate faptele si toate lucrurile
400 AL. L ODOBESCU straine, cu care el minutia pe contimporanii sdi, este mai tot a§a de anevoie fie'mi permis aceasta comparatiune cam exageratd Cat de a'§i da cineva pine seama de toate acele infinite inflexiuni ale gungdnitului unui prunc, cand mintea lui vede §i inchipuie§te Cate abia vocea lui §tie sd le exprime. Drept exemplu de aceastä mobilitate, speciald prozei lui Erodot, vom cita numai acea multime nespusä de particule cu care el i§i impestriteazd fraza, astfel hick sd i se strecoare mai lin intelesul in mintea ascultdtorului, prin modulatiuni mai totdeafiria foarte delicate. Negre§it cd este o greutate capitald pentru un cititor, despartit acum prin secoli §i prin deosebiri radicale in graiuri, de a urmdri fail sminteala acea cale impletecità, ale cdrii nenumärate cotituri anticul povestitor elen le-a insemnat numai prin tdru§ii plapanzi ai particulelor sale. Dar §i mai greu este de a inzestra cu dansele reproducerea inteo altä limbd, a acelui stil a§a de rdsfdtat, MIA de a pierde nimic din naiva lui complicatiune. Aceasta era insä sarcina pe care parii a o fi inteles mai toti concurentii no§tri §i dinaintea aria ei mai cu osebire au famas foarte adesea neputincio§i. i nu este lucru de mirare. Li s'a cerut sp. ne dea pe române§te, nu nurnai o reproducere erudità a lui Erodot, cu explicarea filologicd, geografica, istoricd §i archeologica a faptelor consemnate in cdrtile pdrintelui istoriei, ci mai cu seamd li s'a cerut sd pästreze farmecul acelui stil naiv §i curgdtor, lipsit de orice pretentiune, de orice emfazà, gratioasd §i nemdiestrita simplitate care a ndscut, nu dintr'o stilruitoare voinld a autorului, ci din inszl§i natura graiului cu care el s'a servit. El a aflat §i ne-a pdstrat proza elena in gingd§ia prunciei sale. Pruncul, prirr cre§terea ce el a §tiut sd-i ded, a devenit in curand acel strAlucit semi-zeu, ale cdrui fapte constituie pentru eternitate una din cele mai mari glorii ale literilor omene§ti. Noi cerem dela traducdtorii romani ai lui Erodot ca, pe
- Page 351 and 352: 348 AL. I. ODOBESCU et brave les ch
- Page 353 and 354: 350 AL. I. ODOBESCU troupeaux dans
- Page 355 and 356: 352 AL. I. ODOBESCU filles de la ca
- Page 357 and 358: 354 AL. I. ODOBESCC din Paris, am p
- Page 359 and 360: 356 AL. J. 0110BESCU cuviintd un lo
- Page 361 and 362: 358 AL. 1. ODOBES("U este prin acea
- Page 363 and 364: 300 AL. L ODOBESCU Sa se adune §i
- Page 365 and 366: Satira Latina STUDIU ISTORIC, CRITI
- Page 367 and 368: 364 AL. I. ODOBLISCU nici pe burtos
- Page 369 and 370: 361; AL. 1. ODOBESCU grarnaticul Fe
- Page 371 and 372: 1,68 AL. 1. ODOBESCU cuvioasa Etrur
- Page 373 and 374: 370 AL. 1. ODOBESCU strAnepoli ai l
- Page 375 and 376: 372 AL. j. ODOBESCU Luciliu, ndscut
- Page 377 and 378: 374 AL. I. ODOBESCU a scopului §i
- Page 379 and 380: 376 Al.. I. ODOBESCU lui Enniu si a
- Page 381 and 382: ft, ,tf Traducerea Comentarielor lu
- Page 383 and 384: 380 AL. I. OLOBESCU Manuscriptul li
- Page 385 and 386: 382 AL. T. ODOBESCU videnfiald a no
- Page 387 and 388: 384 AL. I. ODOBESCU tiune cu difere
- Page 389 and 390: 386 AL. I. ODOBESCU torii romAni, i
- Page 391 and 392: 388 AL. I. ODOBESCU mai ales §i cu
- Page 393 and 394: 390 AL. I. ODOBESCU Inteinsa superf
- Page 395 and 396: 392 AL. I. ODOBESCLI cializmi i une
- Page 397 and 398: 394 AT . I. ODOBESCU voiescu numai
- Page 399 and 400: 396 AL. I. ODOBESCIT -si multor'a n
- Page 401: 398 AL. r. ODOBESCU multi i ucisse,
- Page 405 and 406: 402 AL. I ODOBESCIT TLOY Ex Oaac Xi
- Page 407 and 408: 404 AL. I. ODOBILS( U deplin auzul
- Page 409 and 410: 10G AL. I. ODOBESCU asupra unicului
- Page 411 and 412: 408 AL. 1. ODOBE,OU de necurmatele
- Page 413 and 414: 410 AL. I. ODOBV,LIJ MET. Ia taci;
- Page 415 and 416: 412 AL. I. ODOTIRMOTT MIMUL II Votr
- Page 417 and 418: `f TABLA DE MATERII Canticele popor
--AIP-- ---11.-- --4,- -4,--<br />
Traducerea ronanä din Erodot<br />
RAPORT PREZENTAT TN SESIUNEA ANULUI 1878<br />
Domnilor,<br />
«Erodot trebuià tradus innainte de a se fi format limba<br />
prozei, innainte de a fi dispdrut din limbd acea fragezime,<br />
care este fermecdtoare in acest autor».<br />
AceastA idee, sustinutd la inceputul secolului nostru de<br />
ingeniosul elenist francez Paul Louis Courrier, a fost inscrisd,<br />
drept epigraf, in truntea unia din cele cinci probe de<br />
traductiune romand de pre Erodot, care ne-au venit in Asttimp<br />
la concurs.<br />
Aceasta ne dovedeste cel putin cd concurentii nostri,<br />
cdci putem addoga cA, din studiul tutulor probelor in genere;<br />
se constatd cd acelasi spirit a manat pre toti in lucrArile lor,<br />
ne dovedeste, zic, cum Ca' toti concurentii nostri au fost patrunsi<br />
de gingdsia intreprinderii lor; ei si-au zis cd, in cazul<br />
special de fata, le este impus a se folosi de naivele si nenstrunatele<br />
porniri ale stilului lui Erodot, spre a mlddià dupd<br />
dansele mersul Inca sovdit al prozei noastre romanesti.<br />
Din cele zise s'ar crede poate cd dificultAtile pentru traducdtor<br />
scad acolo unde o limbA, Inca nu pe deplin statoritd,<br />
are numai sd'si astearnd gratiele sale copildresti in leagdnul<br />
plin de farmece al unei vechi si ilustre literaturi.<br />
Dar in realitate sarcina este cu mult mai anevoioasd de<br />
pe cat s'ar crede.<br />
A respicà si a patrunde cu deamAnuntul toate rdsfdtdrile<br />
de stil ale unui autor, carele ca Erodot, prin intorsAturile<br />
capridoase ale graiului familiar din timpul ski, a stiut sd<br />
descrie cu pand mdiastrd toate faptele si toate lucrurile