OPERE COMPLETE

OPERE COMPLETE OPERE COMPLETE

upload.wikimedia.org
from upload.wikimedia.org More from this publisher
13.04.2013 Views

--AIP-- ---11.-- --4,- -4,-- Traducerea ronanä din Erodot RAPORT PREZENTAT TN SESIUNEA ANULUI 1878 Domnilor, «Erodot trebuià tradus innainte de a se fi format limba prozei, innainte de a fi dispdrut din limbd acea fragezime, care este fermecdtoare in acest autor». AceastA idee, sustinutd la inceputul secolului nostru de ingeniosul elenist francez Paul Louis Courrier, a fost inscrisd, drept epigraf, in truntea unia din cele cinci probe de traductiune romand de pre Erodot, care ne-au venit in Asttimp la concurs. Aceasta ne dovedeste cel putin cd concurentii nostri, cdci putem addoga cA, din studiul tutulor probelor in genere; se constatd cd acelasi spirit a manat pre toti in lucrArile lor, ne dovedeste, zic, cum Ca' toti concurentii nostri au fost patrunsi de gingdsia intreprinderii lor; ei si-au zis cd, in cazul special de fata, le este impus a se folosi de naivele si nenstrunatele porniri ale stilului lui Erodot, spre a mlddià dupd dansele mersul Inca sovdit al prozei noastre romanesti. Din cele zise s'ar crede poate cd dificultAtile pentru traducdtor scad acolo unde o limbA, Inca nu pe deplin statoritd, are numai sd'si astearnd gratiele sale copildresti in leagdnul plin de farmece al unei vechi si ilustre literaturi. Dar in realitate sarcina este cu mult mai anevoioasd de pe cat s'ar crede. A respicà si a patrunde cu deamAnuntul toate rdsfdtdrile de stil ale unui autor, carele ca Erodot, prin intorsAturile capridoase ale graiului familiar din timpul ski, a stiut sd descrie cu pand mdiastrd toate faptele si toate lucrurile

400 AL. L ODOBESCU straine, cu care el minutia pe contimporanii sdi, este mai tot a§a de anevoie fie'mi permis aceasta comparatiune cam exageratd Cat de a'§i da cineva pine seama de toate acele infinite inflexiuni ale gungdnitului unui prunc, cand mintea lui vede §i inchipuie§te Cate abia vocea lui §tie sd le exprime. Drept exemplu de aceastä mobilitate, speciald prozei lui Erodot, vom cita numai acea multime nespusä de particule cu care el i§i impestriteazd fraza, astfel hick sd i se strecoare mai lin intelesul in mintea ascultdtorului, prin modulatiuni mai totdeafiria foarte delicate. Negre§it cd este o greutate capitald pentru un cititor, despartit acum prin secoli §i prin deosebiri radicale in graiuri, de a urmdri fail sminteala acea cale impletecità, ale cdrii nenumärate cotituri anticul povestitor elen le-a insemnat numai prin tdru§ii plapanzi ai particulelor sale. Dar §i mai greu este de a inzestra cu dansele reproducerea inteo altä limbd, a acelui stil a§a de rdsfdtat, MIA de a pierde nimic din naiva lui complicatiune. Aceasta era insä sarcina pe care parii a o fi inteles mai toti concurentii no§tri §i dinaintea aria ei mai cu osebire au famas foarte adesea neputincio§i. i nu este lucru de mirare. Li s'a cerut sp. ne dea pe române§te, nu nurnai o reproducere erudità a lui Erodot, cu explicarea filologicd, geografica, istoricd §i archeologica a faptelor consemnate in cdrtile pdrintelui istoriei, ci mai cu seamd li s'a cerut sd pästreze farmecul acelui stil naiv §i curgdtor, lipsit de orice pretentiune, de orice emfazà, gratioasd §i nemdiestrita simplitate care a ndscut, nu dintr'o stilruitoare voinld a autorului, ci din inszl§i natura graiului cu care el s'a servit. El a aflat §i ne-a pdstrat proza elena in gingd§ia prunciei sale. Pruncul, prirr cre§terea ce el a §tiut sd-i ded, a devenit in curand acel strAlucit semi-zeu, ale cdrui fapte constituie pentru eternitate una din cele mai mari glorii ale literilor omene§ti. Noi cerem dela traducdtorii romani ai lui Erodot ca, pe

--AIP-- ---11.-- --4,- -4,--<br />

Traducerea ronanä din Erodot<br />

RAPORT PREZENTAT TN SESIUNEA ANULUI 1878<br />

Domnilor,<br />

«Erodot trebuià tradus innainte de a se fi format limba<br />

prozei, innainte de a fi dispdrut din limbd acea fragezime,<br />

care este fermecdtoare in acest autor».<br />

AceastA idee, sustinutd la inceputul secolului nostru de<br />

ingeniosul elenist francez Paul Louis Courrier, a fost inscrisd,<br />

drept epigraf, in truntea unia din cele cinci probe de<br />

traductiune romand de pre Erodot, care ne-au venit in Asttimp<br />

la concurs.<br />

Aceasta ne dovedeste cel putin cd concurentii nostri,<br />

cdci putem addoga cA, din studiul tutulor probelor in genere;<br />

se constatd cd acelasi spirit a manat pre toti in lucrArile lor,<br />

ne dovedeste, zic, cum Ca' toti concurentii nostri au fost patrunsi<br />

de gingdsia intreprinderii lor; ei si-au zis cd, in cazul<br />

special de fata, le este impus a se folosi de naivele si nenstrunatele<br />

porniri ale stilului lui Erodot, spre a mlddià dupd<br />

dansele mersul Inca sovdit al prozei noastre romanesti.<br />

Din cele zise s'ar crede poate cd dificultAtile pentru traducdtor<br />

scad acolo unde o limbA, Inca nu pe deplin statoritd,<br />

are numai sd'si astearnd gratiele sale copildresti in leagdnul<br />

plin de farmece al unei vechi si ilustre literaturi.<br />

Dar in realitate sarcina este cu mult mai anevoioasd de<br />

pe cat s'ar crede.<br />

A respicà si a patrunde cu deamAnuntul toate rdsfdtdrile<br />

de stil ale unui autor, carele ca Erodot, prin intorsAturile<br />

capridoase ale graiului familiar din timpul ski, a stiut sd<br />

descrie cu pand mdiastrd toate faptele si toate lucrurile

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!