OPERE COMPLETE

CONDITIUNILE UNEI }JUNE TRADUCERI 397
declard nimicu din celle ce doria si nu void mai nimicu din cdte dicefr
cd void; ci vorbindu contr'a intentionii selle, -desapproba totu ce-i placed
si propunea totu e uria; se infuria candu erd pré putinu suparatu,
si se areta blandu candu era forte interitatu; deplangea pre cei-ce
punia cu asprime si se irritd contr'a acellor'a pre cari i tertá ; câte una
data, priimia pre cellu mai mare initriicu allu seu cd pre unu amicu
intimu, si cotra cellu mai bunu amicu se porta cd cotra celu mai strainu
1). In scurtu, creded ca unu domnitoriu nu se cuvine se 'si .dee pre
facia cugetarile ; cdci, dicea ellu, din acest'a se nascu numerose si mart
nenjunsuri, pre candu sistern'a contraria offere mai multe si mai mare
folose. Si de ar fi avutu numai acesta, ar fi fostu usioru cui-va se se
feresca de ellu 2), deco i affla una data firea; (caci, luandu togmai contrariul
coventeloru lui, conehidea din aecea ea n oesce unu lucru, cti
lu doresce forte tare, si din aceea Cd cere cutare lucru, ca nu le recommanda
de locu) ; dero se mania indata ce sentid ca este intellesu, si pre
l) Cauta se distingemu in conduit'a lui Tiberiu, ca in a celloru mai
multi din imperatorii cei rei, trei elemente: influenti'a tempului si a situationei
si a caracteriului, lucruri pre cari le au neglessu toti istoricii
anticitatii. Se nu uitamu, pre de alta parte, citindu pre Dione Cassin, ce
ne spune Tacitu (de oratoribus, 35) despre educationea oratoria a juni-
Ioru romani: Caracteriul litteraturei imperiului este unu tonu de decla.matione
si fortiatu, care essageredia tote, ingentia verba.Petroniu(Satyricon,I)
'si bate jocu de acesti atleti ai scoleloru cari, candu se presenta
pentru prima ora la tribunate, vorbescu parc'd ar fi cadiutu din alta lume;.
atatu suntu de straini de viueti'a reale. Chiaru sub Augustu, Strabone se
planged de acea inflatura orientate ce incursd Rom'a. D. Duruy, meritosulu
es-ministru alu instructionii publice din Franci'a, publicd la 1853 una_
these in latinesce (de Tiberio imperatore) unde cauta nu a scusa crudimile
lui Tiberiu, ci a restabili caracteriulu acestui imperatoriu, asid de
desnaturatu de scriitorii anticitatii mai cu sema. Opinionea ce eminentele
istoricu sustined in acea tese a predomni in Angli'a, in Germani'a si
in 011and'a.Cf. Merivale (History of the Romans under the Empire,
1875); Stark (Tiberius, 1863); Sievers (Tiberius und Tacitus, 1870) ; Karsten
(de Taeiti fide), etc.Freytag (Tiberius und Tacitus, 1870 silloeck
(Roemische Geschichte) mergu si mai departe ; celu din urma a dissu:
Wet' die Reiche der Imperatoren durch Iahrhundert verfolgt hat, und
wem Hass und Gunst fern liegen, der muss Tiberius Principat detr
ehrenxerthesten zuzaehlen". (1.111, p. 190).
2) Citimu e4.6kg.v.zo.c, ero nu &Tim/Tog, ca in editionea Tauchnitiana;
pentru cd, dice Reimar, nu esistu essemple in cari Cip6Xo.v.zoc se
aiba intellesulu cerutu de mersulu ideeloru si pentru-cd er.cp6roc-:
ar fi ambiguu si fora claritate.