OPERE COMPLETE
OPERE COMPLETE OPERE COMPLETE
CONDITII NILE UNEI BUNE TRADUCERI... 393 scrierea corectd §i eleganta a limbei române§ti, §i cercdtorul de azi al lui Polibiu va deveni mane demnul sdu traducator!), Mai putin norocos Ina. decAt pdrintele istoriei pragmatice ni s'a ardtat retorul din Halicarnas, in cele 6 coale de probd romAneascd, venite la 5 Iunie 1874, sub scutul rau apdrdtor, dar de mai nainte mAngAios al urmdtoarei strofe din Oratiu : Virtus repulsce nescia sordidce Intaminatis fulget honoribus. Nec sumsit aut ponit secures Arbitrio popularis aurce. Luardm §i aci un capitol, pre cel .dintAi, spre a-1 transcrie pentru d-niile voastre; dar el dela inceput ne ese inainte cu -o frazd Mu inteleasd de traducdtor §i incd §i mai grea de inteles pentru cititorul traductiunii. De aci inainte, urmarea lasd. tot a§a mult de dorit §i sub raportul stilului romAnesc, 4i sub acela al fidelitatii traducerii. S'ar puted zice cd concurentul n'a §tiut a se feri de nici una din acele trei serii de pericole pe care noi le-am semnalat mai sus ca semdnate in ,calea traducdtorilor. Ar fi de dorit, in in teresul sdu propriu, ,ca sd caute intdrirea sa prin studiu §i sd nu prea pund temeiu pe semeata §i amdgitoarea mAngAiere cd. meritului nu-i pasd de ri4nea unei respingeri: Virtus repulsce nescia sordidce. Am insemnat unele defecte mai aparente subliniand cuvintele in acel prim capitol: «Contra voientiei mele, me vedu necesitatu la limba indatinata pentru .precuventarile istorice de a vorbi mai antaiu despre mene insumi ; totusi nu voiu excedd nece in laud'a propria, carea, cum sciu, pre auditoril) i-obosesce, nece n'am de cugetu, de a defaimd pre alti scriitori, cum jecera Anaxilau si Theopompu 2) in precuventarile la istoriile lor, ci 1) (Scriitorulu si-representeza mai antaiu unu cercu de auditori si nu -de cetitori, carui'a elu si a perlesu opulu seu, dupe datin'a romana de pre atunci.*) 2) (Anaxilau, unu istoricu necunoscutu. Theopompu, unu istoricu forte bunu, s'a nascutu in Olimpiadu. 100 (377 a. Chr.). Desi opulu seu tistoria Grecilorup nu s'a pastratu pana la noi, totusi aceld a sierbitu ca isvoru principale pentru istoricii mai tardii.v
394 AT . I. ODOBESCU voiescu numai a aratá motivele, care me indemnara la compunerea acestui opu, si ami (IA seam'a despre isvorele, dein care mi-am luattt cunoscientia pentru descrierea istoriei insesi. Sum adeca convinsu, cumca fiacare. carele se determineza a lasâ posteritatei monumente a le spiritului, pre care tempulu nu le pote nemici de odata cu corpulu, nTat alesu istoriculu, la care not presupunemu adeverulu, acestu fundamenttt al'totei intieleptiunei si prudentie, trebue inainte de tote, se sialega m,a- terii demne, distincte si aducatorie de folose abundente pentru cetitoriu, si dupe acea pentru prelucrarea acelorá, se si adune cu multa grigia si incordare mediloce corespondietorie. Coci carii seau dein poft'a de a se face cunoscuti, si a-si pastra oresicare nume, seau spre a si-aratá talentele loru eminente de scriitori, scriu tractate istorice despre obiecte neinsemnate seau rele, seau despre atari obiecte, care nu meriteza nece una atentiune, aceli dein partea posteritatei nece voru fi invidiati pentrtt euuoscientra loru, nece voru fi glorificati pentru talentulu loru. Si acestre pentru acea, coci eli lasa prin acea cetitoriloru sei, un'a presupunere, cumca insusi au dusu o vietia conforma scrieriloru, ce le-au edatu, fiendtt ca cuventele scriitoriului mai in generalu, se considera ca icon'a spin tului seu. , Ne mai rämâne acum Dione Casiu, spre a pune capät la. rApedea ochire ce arunc dinaintea d-lor voastre asupra manuscriptelor, pe care insä comisiunea, in §edintele sale, le-a examinat i le-a studiat cu o atentiune mult mai speciald §i mult mai minutioasá deck cum este rezumatul opiniunilor ei pe care am onoare a vi-1 transmite. Dintre toti autorii eleni, Dione fu in rândul acesta cel mai favorit de soartá. Pentru dânsul doui concurenti intrara. hi lupta, venind unul la 20 iunie cu un manuscript de 5 coale, insemnat cu un vers archaic al vechiului poet Neviu : Provenibant oratores novi Stulti adolescentuli... altul, §i cel din urma sosit, là 30 iulie, cu epigraful : Fortes creantur fortibus et bonis, coprinzand 22 pagine, in mare parte ocupate de bune note critice §i istorice. , Nu putem §i nu voim a defaima pre cea dintfti din aceste probe ; dar multimea de ziceri räu intrebuintate §i o mare
- Page 345 and 346: Casa, vpmintele §i petreeerile tar
- Page 347 and 348: 344 AL T. ODOBESCU maison, varie se
- Page 349 and 350: 346 AL. I. ODOBE8CU II serait trop
- Page 351 and 352: 348 AL. I. ODOBESCU et brave les ch
- Page 353 and 354: 350 AL. I. ODOBESCU troupeaux dans
- Page 355 and 356: 352 AL. I. ODOBESCU filles de la ca
- Page 357 and 358: 354 AL. I. ODOBESCC din Paris, am p
- Page 359 and 360: 356 AL. J. 0110BESCU cuviintd un lo
- Page 361 and 362: 358 AL. 1. ODOBES("U este prin acea
- Page 363 and 364: 300 AL. L ODOBESCU Sa se adune §i
- Page 365 and 366: Satira Latina STUDIU ISTORIC, CRITI
- Page 367 and 368: 364 AL. I. ODOBLISCU nici pe burtos
- Page 369 and 370: 361; AL. 1. ODOBESCU grarnaticul Fe
- Page 371 and 372: 1,68 AL. 1. ODOBESCU cuvioasa Etrur
- Page 373 and 374: 370 AL. 1. ODOBESCU strAnepoli ai l
- Page 375 and 376: 372 AL. j. ODOBESCU Luciliu, ndscut
- Page 377 and 378: 374 AL. I. ODOBESCU a scopului §i
- Page 379 and 380: 376 Al.. I. ODOBESCU lui Enniu si a
- Page 381 and 382: ft, ,tf Traducerea Comentarielor lu
- Page 383 and 384: 380 AL. I. OLOBESCU Manuscriptul li
- Page 385 and 386: 382 AL. T. ODOBESCU videnfiald a no
- Page 387 and 388: 384 AL. I. ODOBESCU tiune cu difere
- Page 389 and 390: 386 AL. I. ODOBESCU torii romAni, i
- Page 391 and 392: 388 AL. I. ODOBESCU mai ales §i cu
- Page 393 and 394: 390 AL. I. ODOBESCU Inteinsa superf
- Page 395: 392 AL. I. ODOBESCLI cializmi i une
- Page 399 and 400: 396 AL. I. ODOBESCIT -si multor'a n
- Page 401 and 402: 398 AL. r. ODOBESCU multi i ucisse,
- Page 403 and 404: 400 AL. L ODOBESCU straine, cu care
- Page 405 and 406: 402 AL. I ODOBESCIT TLOY Ex Oaac Xi
- Page 407 and 408: 404 AL. I. ODOBILS( U deplin auzul
- Page 409 and 410: 10G AL. I. ODOBESCU asupra unicului
- Page 411 and 412: 408 AL. 1. ODOBE,OU de necurmatele
- Page 413 and 414: 410 AL. I. ODOBV,LIJ MET. Ia taci;
- Page 415 and 416: 412 AL. I. ODOTIRMOTT MIMUL II Votr
- Page 417 and 418: `f TABLA DE MATERII Canticele popor
394 AT . I. ODOBESCU<br />
voiescu numai a aratá motivele, care me indemnara la compunerea<br />
acestui opu, si ami (IA seam'a despre isvorele, dein care mi-am luattt<br />
cunoscientia pentru descrierea istoriei insesi. Sum adeca convinsu, cumca<br />
fiacare. carele se determineza a lasâ posteritatei monumente a le spiritului,<br />
pre care tempulu nu le pote nemici de odata cu corpulu, nTat<br />
alesu istoriculu, la care not presupunemu adeverulu, acestu fundamenttt<br />
al'totei intieleptiunei si prudentie, trebue inainte de tote, se sialega m,a-<br />
terii demne, distincte si aducatorie de folose abundente pentru cetitoriu,<br />
si dupe acea pentru prelucrarea acelorá, se si adune cu multa grigia si<br />
incordare mediloce corespondietorie. Coci carii seau dein poft'a de a<br />
se face cunoscuti, si a-si pastra oresicare nume, seau spre a si-aratá<br />
talentele loru eminente de scriitori, scriu tractate istorice despre obiecte<br />
neinsemnate seau rele, seau despre atari obiecte, care nu meriteza nece<br />
una atentiune, aceli dein partea posteritatei nece voru fi invidiati pentrtt<br />
euuoscientra loru, nece voru fi glorificati pentru talentulu loru. Si acestre<br />
pentru acea, coci eli lasa prin acea cetitoriloru sei, un'a presupunere,<br />
cumca insusi au dusu o vietia conforma scrieriloru, ce le-au edatu, fiendtt<br />
ca cuventele scriitoriului mai in generalu, se considera ca icon'a spin<br />
tului seu. ,<br />
Ne mai rämâne acum Dione Casiu, spre a pune capät la.<br />
rApedea ochire ce arunc dinaintea d-lor voastre asupra manuscriptelor,<br />
pe care insä comisiunea, in §edintele sale, le-a examinat<br />
i le-a studiat cu o atentiune mult mai speciald §i mult<br />
mai minutioasá deck cum este rezumatul opiniunilor ei pe<br />
care am onoare a vi-1 transmite.<br />
Dintre toti autorii eleni, Dione fu in rândul acesta cel mai<br />
favorit de soartá. Pentru dânsul doui concurenti intrara. hi<br />
lupta, venind unul la 20 iunie cu un manuscript de 5 coale,<br />
insemnat cu un vers archaic al vechiului poet Neviu :<br />
Provenibant oratores novi<br />
Stulti adolescentuli...<br />
altul, §i cel din urma sosit, là 30 iulie, cu epigraful :<br />
Fortes creantur fortibus et bonis,<br />
coprinzand 22 pagine, in mare parte ocupate de bune note<br />
critice §i istorice.<br />
,<br />
Nu putem §i nu voim a defaima pre cea dintfti din aceste<br />
probe ; dar multimea de ziceri räu intrebuintate §i o mare
Change language