OPERE COMPLETE

OPERE COMPLETE OPERE COMPLETE

upload.wikimedia.org
from upload.wikimedia.org More from this publisher
13.04.2013 Views

CONDITIUNILE UNEI RUNE) TRADUCERI... 391 Ca si in anii trecuti, autorii eleni propusi la concurs nu au fost alesi cu privire la perfectiunea lor de stil, ci mai mult la materiele ce ei au tractat. Patru istorici ai analelor romane, toti din epoce mai mult sau mai putin scazute ale clasicitatii, intocmesc lista concursului. Daca o asemenea alegere ne obliga la oarecare condescendenta in privinta corectiunii de stil a traducerilor, ea pe de alta parte ne atrage atentiunea asupra inlesnirii mai mari ce ofera. translatiunea unor scrieri lipsite de un riguros caracter de perfectiune clasicä. Aceste consideratiuni se rasfrang neaparat in proportiuni inegale asupra autorilor pusi la concurs, can au fost : Polibiu, cu 16 capitole din cartea I a Istorillor sale ; Dionisiu din Halicarnas, cu 12 capete dela inceputul Antichitdfilor romane; Dionie Casiu, cu o parte din domnirea lui Tiberiu (cap. 58, § 1-12 din Istoria romana); §it in fine : Plutarc, cu cateva paragrafe din viata lui Tiberiu Grachu. Niciun concurent, estimp n'a mai cutezat sa infrunte frazeologia prolixa si complicata a biografului din Cheronea, cel mai popular, dacd nu si cel mai corect din scriitorii propKi spre incercare. Polibiu, pretuitul istoric al politicei romane, ni s'a prezentat intr'un specimen romanesc de 8 coale, primit de delegatiunea noastra la 24 Iulie 1874, cu epigraful : Vos exemplaria grceca Nocturna versate manu, versate diurna. Se vede ca traducatorul a urmat cu sfintenie povata lui Oratiu, pe care o ia drept semn distinctiv al lucrarii sale. Se simte ca el cunoaste limba elena si a s'a pdtruns bine de intelesul autorului sau, De care-I urmareste foarte fidel, poate prea foarte mult fidel, in frazeologia lui. Dacá acest traducator ar sti sa scrie asa corect §i asa elegant romaneste pre ckt pricepe de bine eline§te, comisiunea ar fi fost fericita crt a gasit de indata intr'insul pe traducatorul lui Polibiu. Dar citirea unui capitol, in care am subliniat numai unii provin-

392 AL. I. ODOBESCLI cializmi i unele expresiuni ran alese, va da indestulä dovada de neindemanarea stilului: tPre acestu tempul), Romanii incercara cea de antaiu trecere cu potere armata in Illyri'a, 2) si in aceste parti ale Europei, unu evenimentu acesra, preste care nu potu trece usioru, ci trebue se persevereze pre lenga acera cu attentiune, acelia, carii voiescu intru adeveru, a si-procura idea intentionata dein partea nostra, despre incrementulu si consolidarea domniei romane. El se determinara atrece in Illyria, cam dein urmatoriele cause: (Agron, regele Illyriloru, fà fiulu lui Pleuratu si dispuned preste cea mai mare potere pedestra si navale deintre regii lllyriei, carii domnisera in ainte de elu. Acest'a fiindu induplecatu cu bani dein partea lui Demetriu, tatalu lui Philippu, promise ajutoriu Medionenilor3), carii erau impresurati dein partea Etoliloru. Etolii adeca, dupa ce nu putura nici decatu. persuadd pre Medioneni, cd se participe la confederatiunea loru; intreprinsera pre aceia, a si-i subjuga cu forti'a. Deci scotiendu-si afora tota poterea armata impresurasera cetatea acelor'a, si continuara a o impresurd, folosinduse de orice midilocu al' poterei si al' artei. Veniendu inse tempulu alegerei magistratilor si fiindu de a se alege unu nou strategu, chiar pre candu assediatii se aflau intr'o pusetiune atatu de precarie, catu pre tota dio'a se ascepta supunerea loru: Strategulu de pono aici, fece propunere Etolilor, dicundule: ca de orece elu a suferitu greutatile si periculii assediului, este de cuvenintia cci deca voru occupa cetatea, se-i-se adjudece lui si impartirea predii, cum si inscrierea numelui pre arme. Dar unii si mai alesu acelia, carii competira pentru locuri de onore, se oppusera acestei pretensiuni, si admoniara pre poporu, ca se iu preocupe, ci se lase nedecisu acea, ca cui va imparti fortun'a acést'a distinctiune. Deci Etolli decisera, cd Sirategulu care se Va denumi, daca ar'ocupa cetatea, se aiba impreuna cu Strategulu de mai nainte, dreptulu de a imparti pred'a, cum si onorea de a si-inscrie numele pe arme*. Comisiunea Ara incredinfeaza, domnilor, ca traducerea de pe Polibiu este minunat de exacta; cat despre stilul rornanesc, ai putut in§i-va judica. Cred dar ca ne veti aproba, cad referindu-ne la frumoasele versuri ale epigrafului acestui probe, vom zice: Almparta-§i orele de ziva, impartali §i pe cele de noapte intre rasfoirea exemplarelor grece, §i deprinderea la I jj adeca: 231 a Ch. (523 urb. cond.). 2) Illyri'a era tier'a de lenga mare% Adriatica in Albani'a si Dalmat'a de astadi. 3) in Acarmani'a lenga confiniele Etoliei.

CONDITIUNILE UNEI RUNE) TRADUCERI... 391<br />

Ca si in anii trecuti, autorii eleni propusi la concurs nu au<br />

fost alesi cu privire la perfectiunea lor de stil, ci mai mult<br />

la materiele ce ei au tractat. Patru istorici ai analelor romane,<br />

toti din epoce mai mult sau mai putin scazute ale clasicitatii,<br />

intocmesc lista concursului. Daca o asemenea alegere ne<br />

obliga la oarecare condescendenta in privinta corectiunii de<br />

stil a traducerilor, ea pe de alta parte ne atrage atentiunea<br />

asupra inlesnirii mai mari ce ofera. translatiunea unor scrieri<br />

lipsite de un riguros caracter de perfectiune clasicä. Aceste<br />

consideratiuni se rasfrang neaparat in proportiuni inegale<br />

asupra autorilor pusi la concurs, can au fost :<br />

Polibiu, cu 16 capitole din cartea I a Istorillor sale ;<br />

Dionisiu din Halicarnas, cu 12 capete dela inceputul Antichitdfilor<br />

romane;<br />

Dionie Casiu, cu o parte din domnirea lui Tiberiu (cap.<br />

58, § 1-12 din Istoria romana); §it in fine :<br />

Plutarc, cu cateva paragrafe din viata lui Tiberiu Grachu.<br />

Niciun concurent, estimp n'a mai cutezat sa infrunte frazeologia<br />

prolixa si complicata a biografului din Cheronea, cel<br />

mai popular, dacd nu si cel mai corect din scriitorii propKi<br />

spre incercare.<br />

Polibiu, pretuitul istoric al politicei romane, ni s'a prezentat<br />

intr'un specimen romanesc de 8 coale, primit de delegatiunea<br />

noastra la 24 Iulie 1874, cu epigraful :<br />

Vos exemplaria grceca<br />

Nocturna versate manu, versate diurna.<br />

Se vede ca traducatorul a urmat cu sfintenie povata lui<br />

Oratiu, pe care o ia drept semn distinctiv al lucrarii sale. Se<br />

simte ca el cunoaste limba elena si a s'a pdtruns bine de<br />

intelesul autorului sau, De care-I urmareste foarte fidel, poate<br />

prea foarte mult fidel, in frazeologia lui. Dacá acest traducator<br />

ar sti sa scrie asa corect §i asa elegant romaneste pre<br />

ckt pricepe de bine eline§te, comisiunea ar fi fost fericita crt<br />

a gasit de indata intr'insul pe traducatorul lui Polibiu. Dar<br />

citirea unui capitol, in care am subliniat numai unii provin-

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!