OPERE COMPLETE

OPERE COMPLETE OPERE COMPLETE

upload.wikimedia.org
from upload.wikimedia.org More from this publisher
13.04.2013 Views

SATIRA LATINA 375 Inca putem zice ch ei s'au adapat in gnomele Grecilor. Inteadevar aceste versuri, culese sub numele celor §apte intelepti ai Greciei1), sub al lui Solon, lui Teognis §i altora, sunt ni§te scurte maxime §i invatMuri de morald, de politica, de economie, precum se gasesc pe ici pe colea in satirele Latinilor ; dar ele mai adesea sunt scrise intr'unul sau douh. versuri §i le lipse§te cu totul acel cadru care da satirei romane, caracterul sau de originalitate. Deci sd nu mai chutam in zadar imitatiune acolo unde totul e original roman, §i sa primim numai ca satiricii latini au putut negre§it sd se foloseasca de unele idei, de unele expresiuni glumete §i iscusite, pe care le culesese in scriitorii eleni §i pe care au nimerit la urma a le intrupa in compunerile lor. IV. Pe de alta parte, de vom arunca chtarea asupra fragmentelor ramase din adunarea de satire ale lui Terentiu Varro2), nascut la anul 216 inainte de Christos, nu trebue sa ne am& geasca titlul lor, care poarth numele filosofului Menip. Invatatul arnic al lui Cicerone compusese, in ceasurile-i de ragaz cand intrerupea adâncile §i serioasele sale studii, o multime de bucatele despartite, in proza §i in versuri de deosebite masuri, in care el critica mai cu seamä feluritele sisteme ale §coalelor filosofice, astfel precum fäcuse mai inainte filosoful cinic §i 67touaoTeXoEov (iubitor de ras) Menip, discipol al lui Diogen. Deci, intre scrierile lui Varro §i ale lui Menip nu era decat o asemdnare de subiect, iar nu de forma. Satirele Menipee, de §i purtau un nume de jumdtate grecesc, de §i erau pline de cuvinte e1ine§ti §i negre§it de o multime de nume proprii de ale filosofilor greci, cu toate acestea ele erau numai o adundtura de felurite lucrAri, precum fusese satirele 1) Orelli, Opuscula Graecorum sententiosa et moralia. 2) Oehler, Terenti Varronis Saturorum Menippearum reliquiae. Ch. Labitte, Varron et ses Mfnippées.

376 Al.. I. ODOBESCU lui Enniu si ale lui Pacuviu. Tot atata deosebire va fi fost intre scrierile lui Menip si satirele lui Varro.n, cat intre acestea §i La Satyre Menippée a Francezilor, scrisd de Rapin, Passerat si altii, in timpul rdzboaelor de religiune din secolul al WI-lea, impotriva Ligei catolice. Dela Varron incoace, afara numai dacd vom nun-lath si pe imprtratul Julian, autorul unei poeme grecesti, numità Mtsozoithy, satira incontra bärbii cetatenilor din Antiochia, nu mai avem cunostintd, multd vreme, despre nici un autor care sä fi scris satire de felul acesta. Insà la moartea imparatului Claudiu, filosoful Seneca, parta§ lesnicios si lingusitor slugarnic al crimei sdvarsite de Agripina, prenoi vechia satirit si compuse, in versuri si in proza, o povestire glumeatd batjocoritoare a mortii si a apoteozei nenorocitului imparat. Apokolokyntosea pare a fi una din urmele cele mai tarzii ale satirii romane sub vechea ei forma.. Trebue insa sd marturisim ca, dela Enniu pana la Varron, se fácuse mari schimbdri intr'acel fel de compuneri ; negresit ca. dela Varron pand la Seneca, schimbarile nu fura mai putin insemnate. Insfarsit, in epocele ce urmara, inchipuirile capritioase inmultird in tot chipul aceste lucrari de fantazie, ce nu erau stramtorate de nici o lege, de nici o reguld; printre cele mai de insemnat vom numi scrierea Satyricon a lui Petroniu, care ne descrie viata unui sibarit din vremile imperiului si pe care, mai mult titlul decal cuprinderea, ne face a o prenumdra printre scrierile satirice. Asa dar, afara de satira in versuri exametre, inaugurata de Luciliu, Romanii avurd totdeauna o satird lipsitd de regule si nascuta, ca si cealaltä, iu societatea romana. Nu trebue dar sd tagaduim cuvantul lui Quintilian, «Satira tota nostra esto. El avea drept a-I zice §1 mandria cu care il rosteste, se vede cà o castigase chiar in analele literare ale Ro- mei. Acolo putea sd se incredinteze ca satira s'a ndscut s'a dezvoltat in cetatea nemuritoare. Precum am vazut, ea treat prin trei fete deosebite ; mai intaiu fit o mica comedie poporand; la urrnd, o scriere unde se amestecau tot felul de ai pi

SATIRA LATINA 375<br />

Inca putem zice ch ei s'au adapat in gnomele Grecilor. Inteadevar<br />

aceste versuri, culese sub numele celor §apte intelepti<br />

ai Greciei1), sub al lui Solon, lui Teognis §i altora, sunt<br />

ni§te scurte maxime §i invatMuri de morald, de politica, de<br />

economie, precum se gasesc pe ici pe colea in satirele Latinilor<br />

; dar ele mai adesea sunt scrise intr'unul sau douh. versuri<br />

§i le lipse§te cu totul acel cadru care da satirei romane,<br />

caracterul sau de originalitate.<br />

Deci sd nu mai chutam in zadar imitatiune acolo unde totul<br />

e original roman, §i sa primim numai ca satiricii latini au<br />

putut negre§it sd se foloseasca de unele idei, de unele expresiuni<br />

glumete §i iscusite, pe care le culesese in scriitorii<br />

eleni §i pe care au nimerit la urma a le intrupa in compunerile<br />

lor.<br />

IV.<br />

Pe de alta parte, de vom arunca chtarea asupra fragmentelor<br />

ramase din adunarea de satire ale lui Terentiu Varro2),<br />

nascut la anul 216 inainte de Christos, nu trebue sa ne am&<br />

geasca titlul lor, care poarth numele filosofului Menip. Invatatul<br />

arnic al lui Cicerone compusese, in ceasurile-i de ragaz<br />

cand intrerupea adâncile §i serioasele sale studii, o multime<br />

de bucatele despartite, in proza §i in versuri de deosebite<br />

masuri, in care el critica mai cu seamä feluritele sisteme ale<br />

§coalelor filosofice, astfel precum fäcuse mai inainte filosoful<br />

cinic §i 67touaoTeXoEov (iubitor de ras) Menip, discipol al lui<br />

Diogen. Deci, intre scrierile lui Varro §i ale lui Menip nu era<br />

decat o asemdnare de subiect, iar nu de forma. Satirele Menipee,<br />

de §i purtau un nume de jumdtate grecesc, de §i erau<br />

pline de cuvinte e1ine§ti §i negre§it de o multime de nume<br />

proprii de ale filosofilor greci, cu toate acestea ele erau numai<br />

o adundtura de felurite lucrAri, precum fusese satirele<br />

1) Orelli, Opuscula Graecorum sententiosa et moralia.<br />

2) Oehler, Terenti Varronis Saturorum Menippearum reliquiae. Ch.<br />

Labitte, Varron et ses Mfnippées.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!