OPERE COMPLETE
OPERE COMPLETE OPERE COMPLETE
SATIRA LATINA 375 Inca putem zice ch ei s'au adapat in gnomele Grecilor. Inteadevar aceste versuri, culese sub numele celor §apte intelepti ai Greciei1), sub al lui Solon, lui Teognis §i altora, sunt ni§te scurte maxime §i invatMuri de morald, de politica, de economie, precum se gasesc pe ici pe colea in satirele Latinilor ; dar ele mai adesea sunt scrise intr'unul sau douh. versuri §i le lipse§te cu totul acel cadru care da satirei romane, caracterul sau de originalitate. Deci sd nu mai chutam in zadar imitatiune acolo unde totul e original roman, §i sa primim numai ca satiricii latini au putut negre§it sd se foloseasca de unele idei, de unele expresiuni glumete §i iscusite, pe care le culesese in scriitorii eleni §i pe care au nimerit la urma a le intrupa in compunerile lor. IV. Pe de alta parte, de vom arunca chtarea asupra fragmentelor ramase din adunarea de satire ale lui Terentiu Varro2), nascut la anul 216 inainte de Christos, nu trebue sa ne am& geasca titlul lor, care poarth numele filosofului Menip. Invatatul arnic al lui Cicerone compusese, in ceasurile-i de ragaz cand intrerupea adâncile §i serioasele sale studii, o multime de bucatele despartite, in proza §i in versuri de deosebite masuri, in care el critica mai cu seamä feluritele sisteme ale §coalelor filosofice, astfel precum fäcuse mai inainte filosoful cinic §i 67touaoTeXoEov (iubitor de ras) Menip, discipol al lui Diogen. Deci, intre scrierile lui Varro §i ale lui Menip nu era decat o asemdnare de subiect, iar nu de forma. Satirele Menipee, de §i purtau un nume de jumdtate grecesc, de §i erau pline de cuvinte e1ine§ti §i negre§it de o multime de nume proprii de ale filosofilor greci, cu toate acestea ele erau numai o adundtura de felurite lucrAri, precum fusese satirele 1) Orelli, Opuscula Graecorum sententiosa et moralia. 2) Oehler, Terenti Varronis Saturorum Menippearum reliquiae. Ch. Labitte, Varron et ses Mfnippées.
376 Al.. I. ODOBESCU lui Enniu si ale lui Pacuviu. Tot atata deosebire va fi fost intre scrierile lui Menip si satirele lui Varro.n, cat intre acestea §i La Satyre Menippée a Francezilor, scrisd de Rapin, Passerat si altii, in timpul rdzboaelor de religiune din secolul al WI-lea, impotriva Ligei catolice. Dela Varron incoace, afara numai dacd vom nun-lath si pe imprtratul Julian, autorul unei poeme grecesti, numità Mtsozoithy, satira incontra bärbii cetatenilor din Antiochia, nu mai avem cunostintd, multd vreme, despre nici un autor care sä fi scris satire de felul acesta. Insà la moartea imparatului Claudiu, filosoful Seneca, parta§ lesnicios si lingusitor slugarnic al crimei sdvarsite de Agripina, prenoi vechia satirit si compuse, in versuri si in proza, o povestire glumeatd batjocoritoare a mortii si a apoteozei nenorocitului imparat. Apokolokyntosea pare a fi una din urmele cele mai tarzii ale satirii romane sub vechea ei forma.. Trebue insa sd marturisim ca, dela Enniu pana la Varron, se fácuse mari schimbdri intr'acel fel de compuneri ; negresit ca. dela Varron pand la Seneca, schimbarile nu fura mai putin insemnate. Insfarsit, in epocele ce urmara, inchipuirile capritioase inmultird in tot chipul aceste lucrari de fantazie, ce nu erau stramtorate de nici o lege, de nici o reguld; printre cele mai de insemnat vom numi scrierea Satyricon a lui Petroniu, care ne descrie viata unui sibarit din vremile imperiului si pe care, mai mult titlul decal cuprinderea, ne face a o prenumdra printre scrierile satirice. Asa dar, afara de satira in versuri exametre, inaugurata de Luciliu, Romanii avurd totdeauna o satird lipsitd de regule si nascuta, ca si cealaltä, iu societatea romana. Nu trebue dar sd tagaduim cuvantul lui Quintilian, «Satira tota nostra esto. El avea drept a-I zice §1 mandria cu care il rosteste, se vede cà o castigase chiar in analele literare ale Ro- mei. Acolo putea sd se incredinteze ca satira s'a ndscut s'a dezvoltat in cetatea nemuritoare. Precum am vazut, ea treat prin trei fete deosebite ; mai intaiu fit o mica comedie poporand; la urrnd, o scriere unde se amestecau tot felul de ai pi
- Page 327 and 328: 324 AL. I. ODOBESCU II. Guvernul M
- Page 329 and 330: 326 AL. I. ODOBESCU A doua idee gre
- Page 331 and 332: 328 AL. I. ODOBB*3CU obiecte de hra
- Page 333 and 334: 330 AL. I ODOBU.,CU Guvernul Mariei
- Page 335 and 336: 332 AL. I. ODOBESCU cuprindeau toat
- Page 337 and 338: 334 AL. I. ODOBESCU are de dat §i
- Page 339 and 340: 336 AL. I. ODORESCU stofele §i pe
- Page 341 and 342: 338 AL. I. ODOBE:5C11 strainatate,
- Page 343 and 344: 340 AL. I. ODOBESCU pretutindeni in
- Page 345 and 346: Casa, vpmintele §i petreeerile tar
- Page 347 and 348: 344 AL T. ODOBESCU maison, varie se
- Page 349 and 350: 346 AL. I. ODOBE8CU II serait trop
- Page 351 and 352: 348 AL. I. ODOBESCU et brave les ch
- Page 353 and 354: 350 AL. I. ODOBESCU troupeaux dans
- Page 355 and 356: 352 AL. I. ODOBESCU filles de la ca
- Page 357 and 358: 354 AL. I. ODOBESCC din Paris, am p
- Page 359 and 360: 356 AL. J. 0110BESCU cuviintd un lo
- Page 361 and 362: 358 AL. 1. ODOBES("U este prin acea
- Page 363 and 364: 300 AL. L ODOBESCU Sa se adune §i
- Page 365 and 366: Satira Latina STUDIU ISTORIC, CRITI
- Page 367 and 368: 364 AL. I. ODOBLISCU nici pe burtos
- Page 369 and 370: 361; AL. 1. ODOBESCU grarnaticul Fe
- Page 371 and 372: 1,68 AL. 1. ODOBESCU cuvioasa Etrur
- Page 373 and 374: 370 AL. 1. ODOBESCU strAnepoli ai l
- Page 375 and 376: 372 AL. j. ODOBESCU Luciliu, ndscut
- Page 377: 374 AL. I. ODOBESCU a scopului §i
- Page 381 and 382: ft, ,tf Traducerea Comentarielor lu
- Page 383 and 384: 380 AL. I. OLOBESCU Manuscriptul li
- Page 385 and 386: 382 AL. T. ODOBESCU videnfiald a no
- Page 387 and 388: 384 AL. I. ODOBESCU tiune cu difere
- Page 389 and 390: 386 AL. I. ODOBESCU torii romAni, i
- Page 391 and 392: 388 AL. I. ODOBESCU mai ales §i cu
- Page 393 and 394: 390 AL. I. ODOBESCU Inteinsa superf
- Page 395 and 396: 392 AL. I. ODOBESCLI cializmi i une
- Page 397 and 398: 394 AT . I. ODOBESCU voiescu numai
- Page 399 and 400: 396 AL. I. ODOBESCIT -si multor'a n
- Page 401 and 402: 398 AL. r. ODOBESCU multi i ucisse,
- Page 403 and 404: 400 AL. L ODOBESCU straine, cu care
- Page 405 and 406: 402 AL. I ODOBESCIT TLOY Ex Oaac Xi
- Page 407 and 408: 404 AL. I. ODOBILS( U deplin auzul
- Page 409 and 410: 10G AL. I. ODOBESCU asupra unicului
- Page 411 and 412: 408 AL. 1. ODOBE,OU de necurmatele
- Page 413 and 414: 410 AL. I. ODOBV,LIJ MET. Ia taci;
- Page 415 and 416: 412 AL. I. ODOTIRMOTT MIMUL II Votr
- Page 417 and 418: `f TABLA DE MATERII Canticele popor
SATIRA LATINA 375<br />
Inca putem zice ch ei s'au adapat in gnomele Grecilor. Inteadevar<br />
aceste versuri, culese sub numele celor §apte intelepti<br />
ai Greciei1), sub al lui Solon, lui Teognis §i altora, sunt<br />
ni§te scurte maxime §i invatMuri de morald, de politica, de<br />
economie, precum se gasesc pe ici pe colea in satirele Latinilor<br />
; dar ele mai adesea sunt scrise intr'unul sau douh. versuri<br />
§i le lipse§te cu totul acel cadru care da satirei romane,<br />
caracterul sau de originalitate.<br />
Deci sd nu mai chutam in zadar imitatiune acolo unde totul<br />
e original roman, §i sa primim numai ca satiricii latini au<br />
putut negre§it sd se foloseasca de unele idei, de unele expresiuni<br />
glumete §i iscusite, pe care le culesese in scriitorii<br />
eleni §i pe care au nimerit la urma a le intrupa in compunerile<br />
lor.<br />
IV.<br />
Pe de alta parte, de vom arunca chtarea asupra fragmentelor<br />
ramase din adunarea de satire ale lui Terentiu Varro2),<br />
nascut la anul 216 inainte de Christos, nu trebue sa ne am&<br />
geasca titlul lor, care poarth numele filosofului Menip. Invatatul<br />
arnic al lui Cicerone compusese, in ceasurile-i de ragaz<br />
cand intrerupea adâncile §i serioasele sale studii, o multime<br />
de bucatele despartite, in proza §i in versuri de deosebite<br />
masuri, in care el critica mai cu seamä feluritele sisteme ale<br />
§coalelor filosofice, astfel precum fäcuse mai inainte filosoful<br />
cinic §i 67touaoTeXoEov (iubitor de ras) Menip, discipol al lui<br />
Diogen. Deci, intre scrierile lui Varro §i ale lui Menip nu era<br />
decat o asemdnare de subiect, iar nu de forma. Satirele Menipee,<br />
de §i purtau un nume de jumdtate grecesc, de §i erau<br />
pline de cuvinte e1ine§ti §i negre§it de o multime de nume<br />
proprii de ale filosofilor greci, cu toate acestea ele erau numai<br />
o adundtura de felurite lucrAri, precum fusese satirele<br />
1) Orelli, Opuscula Graecorum sententiosa et moralia.<br />
2) Oehler, Terenti Varronis Saturorum Menippearum reliquiae. Ch.<br />
Labitte, Varron et ses Mfnippées.