OPERE COMPLETE
OPERE COMPLETE OPERE COMPLETE
SAT1RA LATINX _373 o forma modesta dar isteata, cu o limba mladioasä §i dulce, el glumi asupra poetilor fall talent, asupra badaranilor boieriti, asupra parazitilor nesaturati, asupra rasipitorilor §i asupra zgarcitilor ; dar foarte rar se ridica satira lui pana la o puternica rascoala in contra marOviei §i a desfranarii. E §i adevarat ca el traia intr'o vreme cand multe trebuiau crutate ; el insu§i nu prea era om care O. voiascà a'§i jertfi lini§tea pentru orice pret ; era nurfiai un poet plin de gust §i de vioiciune. and cite§te cineva satirele lui, i se pare cá aude o conversatiune plina de gratii §i de spirit. Ele ne-au Minas ca un eco din acele ospete ale lui Mecena, unde cantau §i radeau, lungiti in triclinile bogatei ville de pe Escuilin 1), Virgil, Oratiu, Varru §i atnicii lor. Mult mai silite §i mai putin curgatoare sunt cele §ease satire lasate de Persiu ; dorinta acestui autor de a intra mereu in dezbateri filosofice §i gustul sau pentru stilul strans, fac ca ale sale scrieri sa. fie un §ir de enigme pe care criticii 4i pun toed iscusinta spre a le descurca. Insa satira nu se cufuncla cu Persiu in intuneric ; un nou Luciliu o atepta, sub puternica panel ...a lui Juvenal. Cat de mare ar fi fost glaria acestui poet de n'ar fi uneori patata ! Cdt foc e inteinsul ! Ce bogatie in imaginatiune I Ce putere in expresiuni ! Dar epoca de degradare in care el a trait s'a resfrant asupra acestui frumos geniu. Infuriat de desfranarile §i de ticalo§iile ce vedea imprejuru-i, cu un cinism invier- §unat, el se apuca a le descrie, blestemandu-le. Limba lui inveninata, infruntand orice desgust, spuse curat cele mai scarboase adevaruri §i, aprinzandu-se in acea betie de desfranari, ea se prostitui in tabelurile cele mai respingatoare. Astfel sunt scrise satirele lui Juvenal, impreunare minunata de descrieri ru§inoase §i de nobile inspiratiuni. A§a, purtata din mani in mani de trei mari geniuri, Luciliu, Oratiu i Juvenal, satira poate sh dea drept rezumare 1) Satir. I. 8.
374 AL. I. ODOBESCU a scopului §i a indatoririlor sale, aceste versuri ale poetului din urma : Quidquid agunt homines, votum, timor, ira, voluptas, Gaudia, discursus nostri est farrago libelli. 00rice mi§ca pe oameni, urari, temeri, manie, dorinte, bucurii, strädàri vor fi materii amestecate in carticica noastra». spre a explica mai pe larg aceastä definitiune, zicem ca. satira ajunsese a fi, in Roma, un fel de poezie al carui scop era d'a trece sub censura defectele comune ale societatii, culegand ici §i colea exemple personale, §i de a prezenta. totdeodata invataturile unei morale tad §i sanatoase. Acest fel de poezie s'a nascut chiar in Roma ; intr'insa nu se ive§te nici un semn de imitatiune d'a dreptul dela Greci ; insá dacä ar voi cineva sa-1 semuiasca negre§it cu ceva din literatura elena, atunci ar putea ghsi, in cele dupd urma, cä lambele §i Syllii au oarecare analogie cu critica relelor, §i Gnomele cu invataturile de morala, cari amandoua intrunite compun genul satiric latin. Insä syllii1) lui Timon din Fliunta, filosof sceptic carele traia pela 279 inainte de Christos, precum §i iambele lui Archiloch 2), poet liric din Paros, intre 714 §i 679, nu aveau acel caracter de generalitate al satirilor romane. Acesta din urrna, cu versu-i iute §i artagos, cu limba-i mu§catoare §i in veninata, i§i värsä MIA cumpat veninul asupra nenorocitului Licamb, care nu voila sä-1 ia de ginere. Celalt, de§i se servi cu versul exametru §i intrebuinta, in dota-trei carti ale sale, forma dialogului, care se gase§te Cate odata §1 in satira Latinilor, insa criticele lui se atingeau numai i numai de filosofi, atat raposati, cat §i vietuitori, §i de ale lor sisteme, pe care le Ilia in ras. A§a dar nu putem zice cä Luciliu, Oratiu §i Juvenal au luat drept model nici pe Timon, nici pe Archiloch ; mai putin 1) Wcelke, De Grcecorum Sylliis; Paul, Disputatio de Sylliis 2) Liebe!, Archilochi reliquae; K. Ot. MUller, Geschichte der griechischen Literatur, I.
- Page 325 and 326: 322 AL. L ODOBESCU tive de decorati
- Page 327 and 328: 324 AL. I. ODOBESCU II. Guvernul M
- Page 329 and 330: 326 AL. I. ODOBESCU A doua idee gre
- Page 331 and 332: 328 AL. I. ODOBB*3CU obiecte de hra
- Page 333 and 334: 330 AL. I ODOBU.,CU Guvernul Mariei
- Page 335 and 336: 332 AL. I. ODOBESCU cuprindeau toat
- Page 337 and 338: 334 AL. I. ODOBESCU are de dat §i
- Page 339 and 340: 336 AL. I. ODORESCU stofele §i pe
- Page 341 and 342: 338 AL. I. ODOBE:5C11 strainatate,
- Page 343 and 344: 340 AL. I. ODOBESCU pretutindeni in
- Page 345 and 346: Casa, vpmintele §i petreeerile tar
- Page 347 and 348: 344 AL T. ODOBESCU maison, varie se
- Page 349 and 350: 346 AL. I. ODOBE8CU II serait trop
- Page 351 and 352: 348 AL. I. ODOBESCU et brave les ch
- Page 353 and 354: 350 AL. I. ODOBESCU troupeaux dans
- Page 355 and 356: 352 AL. I. ODOBESCU filles de la ca
- Page 357 and 358: 354 AL. I. ODOBESCC din Paris, am p
- Page 359 and 360: 356 AL. J. 0110BESCU cuviintd un lo
- Page 361 and 362: 358 AL. 1. ODOBES("U este prin acea
- Page 363 and 364: 300 AL. L ODOBESCU Sa se adune §i
- Page 365 and 366: Satira Latina STUDIU ISTORIC, CRITI
- Page 367 and 368: 364 AL. I. ODOBLISCU nici pe burtos
- Page 369 and 370: 361; AL. 1. ODOBESCU grarnaticul Fe
- Page 371 and 372: 1,68 AL. 1. ODOBESCU cuvioasa Etrur
- Page 373 and 374: 370 AL. 1. ODOBESCU strAnepoli ai l
- Page 375: 372 AL. j. ODOBESCU Luciliu, ndscut
- Page 379 and 380: 376 Al.. I. ODOBESCU lui Enniu si a
- Page 381 and 382: ft, ,tf Traducerea Comentarielor lu
- Page 383 and 384: 380 AL. I. OLOBESCU Manuscriptul li
- Page 385 and 386: 382 AL. T. ODOBESCU videnfiald a no
- Page 387 and 388: 384 AL. I. ODOBESCU tiune cu difere
- Page 389 and 390: 386 AL. I. ODOBESCU torii romAni, i
- Page 391 and 392: 388 AL. I. ODOBESCU mai ales §i cu
- Page 393 and 394: 390 AL. I. ODOBESCU Inteinsa superf
- Page 395 and 396: 392 AL. I. ODOBESCLI cializmi i une
- Page 397 and 398: 394 AT . I. ODOBESCU voiescu numai
- Page 399 and 400: 396 AL. I. ODOBESCIT -si multor'a n
- Page 401 and 402: 398 AL. r. ODOBESCU multi i ucisse,
- Page 403 and 404: 400 AL. L ODOBESCU straine, cu care
- Page 405 and 406: 402 AL. I ODOBESCIT TLOY Ex Oaac Xi
- Page 407 and 408: 404 AL. I. ODOBILS( U deplin auzul
- Page 409 and 410: 10G AL. I. ODOBESCU asupra unicului
- Page 411 and 412: 408 AL. 1. ODOBE,OU de necurmatele
- Page 413 and 414: 410 AL. I. ODOBV,LIJ MET. Ia taci;
- Page 415 and 416: 412 AL. I. ODOTIRMOTT MIMUL II Votr
- Page 417 and 418: `f TABLA DE MATERII Canticele popor
374 AL. I. ODOBESCU<br />
a scopului §i a indatoririlor sale, aceste versuri ale poetului<br />
din urma :<br />
Quidquid agunt homines, votum, timor, ira, voluptas,<br />
Gaudia, discursus nostri est farrago libelli.<br />
00rice mi§ca pe oameni, urari, temeri, manie, dorinte,<br />
bucurii, strädàri vor fi materii amestecate in carticica noastra».<br />
spre a explica mai pe larg aceastä definitiune, zicem ca.<br />
satira ajunsese a fi, in Roma, un fel de poezie al carui scop<br />
era d'a trece sub censura defectele comune ale societatii,<br />
culegand ici §i colea exemple personale, §i de a prezenta.<br />
totdeodata invataturile unei morale tad §i sanatoase. Acest<br />
fel de poezie s'a nascut chiar in Roma ; intr'insa nu se ive§te<br />
nici un semn de imitatiune d'a dreptul dela Greci ; insá dacä<br />
ar voi cineva sa-1 semuiasca negre§it cu ceva din literatura<br />
elena, atunci ar putea ghsi, in cele dupd urma, cä lambele<br />
§i Syllii au oarecare analogie cu critica relelor, §i Gnomele<br />
cu invataturile de morala, cari amandoua intrunite compun<br />
genul satiric latin.<br />
Insä syllii1) lui Timon din Fliunta, filosof sceptic carele<br />
traia pela 279 inainte de Christos, precum §i iambele lui<br />
Archiloch 2), poet liric din Paros, intre 714 §i 679, nu aveau<br />
acel caracter de generalitate al satirilor romane. Acesta din<br />
urrna, cu versu-i iute §i artagos, cu limba-i mu§catoare §i<br />
in veninata, i§i värsä MIA cumpat veninul asupra nenorocitului<br />
Licamb, care nu voila sä-1 ia de ginere. Celalt, de§i se<br />
servi cu versul exametru §i intrebuinta, in dota-trei carti<br />
ale sale, forma dialogului, care se gase§te Cate odata §1 in<br />
satira Latinilor, insa criticele lui se atingeau numai i numai<br />
de filosofi, atat raposati, cat §i vietuitori, §i de ale lor sisteme,<br />
pe care le Ilia in ras.<br />
A§a dar nu putem zice cä Luciliu, Oratiu §i Juvenal au<br />
luat drept model nici pe Timon, nici pe Archiloch ; mai putin<br />
1) Wcelke, De Grcecorum Sylliis; Paul, Disputatio de Sylliis<br />
2) Liebe!, Archilochi reliquae; K. Ot. MUller, Geschichte der griechischen<br />
Literatur, I.