OPERE COMPLETE

OPERE COMPLETE OPERE COMPLETE

upload.wikimedia.org
from upload.wikimedia.org More from this publisher
13.04.2013 Views

SAT1RA LATINX _373 o forma modesta dar isteata, cu o limba mladioasä §i dulce, el glumi asupra poetilor fall talent, asupra badaranilor boieriti, asupra parazitilor nesaturati, asupra rasipitorilor §i asupra zgarcitilor ; dar foarte rar se ridica satira lui pana la o puternica rascoala in contra marOviei §i a desfranarii. E §i adevarat ca el traia intr'o vreme cand multe trebuiau crutate ; el insu§i nu prea era om care O. voiascà a'§i jertfi lini§tea pentru orice pret ; era nurfiai un poet plin de gust §i de vioiciune. and cite§te cineva satirele lui, i se pare cá aude o conversatiune plina de gratii §i de spirit. Ele ne-au Minas ca un eco din acele ospete ale lui Mecena, unde cantau §i radeau, lungiti in triclinile bogatei ville de pe Escuilin 1), Virgil, Oratiu, Varru §i atnicii lor. Mult mai silite §i mai putin curgatoare sunt cele §ease satire lasate de Persiu ; dorinta acestui autor de a intra mereu in dezbateri filosofice §i gustul sau pentru stilul strans, fac ca ale sale scrieri sa. fie un §ir de enigme pe care criticii 4i pun toed iscusinta spre a le descurca. Insa satira nu se cufuncla cu Persiu in intuneric ; un nou Luciliu o atepta, sub puternica panel ...a lui Juvenal. Cat de mare ar fi fost glaria acestui poet de n'ar fi uneori patata ! Cdt foc e inteinsul ! Ce bogatie in imaginatiune I Ce putere in expresiuni ! Dar epoca de degradare in care el a trait s'a resfrant asupra acestui frumos geniu. Infuriat de desfranarile §i de ticalo§iile ce vedea imprejuru-i, cu un cinism invier- §unat, el se apuca a le descrie, blestemandu-le. Limba lui inveninata, infruntand orice desgust, spuse curat cele mai scarboase adevaruri §i, aprinzandu-se in acea betie de desfranari, ea se prostitui in tabelurile cele mai respingatoare. Astfel sunt scrise satirele lui Juvenal, impreunare minunata de descrieri ru§inoase §i de nobile inspiratiuni. A§a, purtata din mani in mani de trei mari geniuri, Luciliu, Oratiu i Juvenal, satira poate sh dea drept rezumare 1) Satir. I. 8.

374 AL. I. ODOBESCU a scopului §i a indatoririlor sale, aceste versuri ale poetului din urma : Quidquid agunt homines, votum, timor, ira, voluptas, Gaudia, discursus nostri est farrago libelli. 00rice mi§ca pe oameni, urari, temeri, manie, dorinte, bucurii, strädàri vor fi materii amestecate in carticica noastra». spre a explica mai pe larg aceastä definitiune, zicem ca. satira ajunsese a fi, in Roma, un fel de poezie al carui scop era d'a trece sub censura defectele comune ale societatii, culegand ici §i colea exemple personale, §i de a prezenta. totdeodata invataturile unei morale tad §i sanatoase. Acest fel de poezie s'a nascut chiar in Roma ; intr'insa nu se ive§te nici un semn de imitatiune d'a dreptul dela Greci ; insá dacä ar voi cineva sa-1 semuiasca negre§it cu ceva din literatura elena, atunci ar putea ghsi, in cele dupd urma, cä lambele §i Syllii au oarecare analogie cu critica relelor, §i Gnomele cu invataturile de morala, cari amandoua intrunite compun genul satiric latin. Insä syllii1) lui Timon din Fliunta, filosof sceptic carele traia pela 279 inainte de Christos, precum §i iambele lui Archiloch 2), poet liric din Paros, intre 714 §i 679, nu aveau acel caracter de generalitate al satirilor romane. Acesta din urrna, cu versu-i iute §i artagos, cu limba-i mu§catoare §i in veninata, i§i värsä MIA cumpat veninul asupra nenorocitului Licamb, care nu voila sä-1 ia de ginere. Celalt, de§i se servi cu versul exametru §i intrebuinta, in dota-trei carti ale sale, forma dialogului, care se gase§te Cate odata §1 in satira Latinilor, insa criticele lui se atingeau numai i numai de filosofi, atat raposati, cat §i vietuitori, §i de ale lor sisteme, pe care le Ilia in ras. A§a dar nu putem zice cä Luciliu, Oratiu §i Juvenal au luat drept model nici pe Timon, nici pe Archiloch ; mai putin 1) Wcelke, De Grcecorum Sylliis; Paul, Disputatio de Sylliis 2) Liebe!, Archilochi reliquae; K. Ot. MUller, Geschichte der griechischen Literatur, I.

SAT1RA LATINX _373<br />

o forma modesta dar isteata, cu o limba mladioasä §i dulce,<br />

el glumi asupra poetilor fall talent, asupra badaranilor boieriti,<br />

asupra parazitilor nesaturati, asupra rasipitorilor §i<br />

asupra zgarcitilor ; dar foarte rar se ridica satira lui pana<br />

la o puternica rascoala in contra marOviei §i a desfranarii.<br />

E §i adevarat ca el traia intr'o vreme cand multe trebuiau<br />

crutate ; el insu§i nu prea era om care O. voiascà a'§i jertfi lini§tea<br />

pentru orice pret ; era nurfiai un poet plin de gust §i<br />

de vioiciune. and cite§te cineva satirele lui, i se pare cá<br />

aude o conversatiune plina de gratii §i de spirit. Ele ne-au<br />

Minas ca un eco din acele ospete ale lui Mecena, unde<br />

cantau §i radeau, lungiti in triclinile bogatei ville de pe Escuilin<br />

1), Virgil, Oratiu, Varru §i atnicii lor.<br />

Mult mai silite §i mai putin curgatoare sunt cele §ease<br />

satire lasate de Persiu ; dorinta acestui autor de a intra<br />

mereu in dezbateri filosofice §i gustul sau pentru stilul strans,<br />

fac ca ale sale scrieri sa. fie un §ir de enigme pe care criticii<br />

4i pun toed iscusinta spre a le descurca.<br />

Insa satira nu se cufuncla cu Persiu in intuneric ; un nou<br />

Luciliu o atepta, sub puternica panel ...a lui Juvenal. Cat de<br />

mare ar fi fost glaria acestui poet de n'ar fi uneori patata !<br />

Cdt foc e inteinsul ! Ce bogatie in imaginatiune I Ce putere<br />

in expresiuni ! Dar epoca de degradare in care el a trait s'a<br />

resfrant asupra acestui frumos geniu. Infuriat de desfranarile<br />

§i de ticalo§iile ce vedea imprejuru-i, cu un cinism invier-<br />

§unat, el se apuca a le descrie, blestemandu-le. Limba lui<br />

inveninata, infruntand orice desgust, spuse curat cele mai<br />

scarboase adevaruri §i, aprinzandu-se in acea betie de desfranari,<br />

ea se prostitui in tabelurile cele mai respingatoare.<br />

Astfel sunt scrise satirele lui Juvenal, impreunare minunata<br />

de descrieri ru§inoase §i de nobile inspiratiuni.<br />

A§a, purtata din mani in mani de trei mari geniuri, Luciliu,<br />

Oratiu i Juvenal, satira poate sh dea drept rezumare<br />

1) Satir. I. 8.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!