OPERE COMPLETE

370 AL. 1. ODOBESCU
strAnepoli ai lui Maccus, Bacco, Dossenus, Manducus din
atellanele latine 2). Ca modernul Pulcinella, asemeni §i vechiul
Maccus, poartA o cocoa§d in spate §i alta in piept,
§i un nas mare §i cocarjat; deosebirea e cA unul era imbrAcat
cu toga, iar cellalt cu peptar pestrit §i crestat, ca gentilomii
§i cavalerii din timpul Rena§terii.
Insd aceste mdsci sau personagii pocite §i ridicule ale Italienilor
n'aveau negre§it nimic a face cu persoanele dramei
satyrice eline§ti, care erau alese printre semizeii §i eroii poemelor
ciclice, ardtate sub o fatd glumeatd; astfel, nici o rudenie
nu putea sa fie intre un Ercul lacom, un Odiseu viclean, un
Polifem beat, cu .inr Maccus de douà ori ghebos, cu un
Manducus cu gura cdscatd pAnd la urechi §i cu dintii ranjiti,
cu un natal-du, ca Bucco cel din orA§elul Atella. Mai ales cd
punctul de cApetenie al dramei satyrice, adica corul de Satyri
lipsea cu totul in Atellane, §i, daca ne vom sui chiar pand
la origind, lesne ne vom incredinta cd comedia oscd, acea
petrecere intamplatoare a junilor patrici §i a oamenilor fall
treabd, nu putea sd Obà nici o legatura din na§tere cu drama
satyricd, jucatä solemn in sArbdtorile dionysiace §i cerutd cu
tot dinadinsul de poporul atenian care se plangea cd au uitat
pe Bacchus in folosul tragediei.
IzbutirAm panA ad, crej, a ardta cd atat vechia satird teatrald
a Romanilor, cat §i atelana de origind oscA, s'au nascut
chiar in Italia §i n'au fost turnate dupd tipar grecesc. Dar
acest punct capital este cu atat mai lesne de intemeiat, cu cat,
pe vremile despre care vorbiram pand acum, inraurirea Elenilor
nu se simtia Inca in Latin; Roma era Inca manatd numai
de insu§i geniul sdu, sau cel putin n'aveau alp ctitori
deck natiunile ce o inprejmuiau pe pAmantul Italiei, adica pe
Etrusci §i pe Osci.
III.
Cu toate aceste, greutatea nu va fi mai mare spre a dovedi
ca., chiar in epocile and toate celelalte feluri de corn-
1) W. A. Schlegel, Geschiclzte der dramatiscire Literatur.