OPERE COMPLETE
OPERE COMPLETE OPERE COMPLETE
SATIRA LATINA. 369 Inca o dovadd de spiritul de criticd al plebeilor impotriva celor mai mari ai lor, este acest vestit vers al poetului Neviu: Fato Mete lli Romw fiunt consules, adicd «numai intAmplarea, si nu meritul, a Mcut pe Metelii sd fie consuli in Roma», la care Metelii rdspunserd cu fopta cu vorba: Malum dabunt Mete lli Nmvio poetw. sau «Rdu va pAi poetul Neviu dela Mete Si'nteadevAr bietul poet plebeu, scdpAnd din fundul boltilor Tuliane, Ii sfArsi viata pe tarmurile pribegiei1). Deci, fie-ne ertat a crede cà, precurn au fAcut soldatii triumfdtorilor i poetul Nevie, asemenea fAceau i autorii sau actorii acelor satire teatrale despre care am vorbit. Ace le mici comedii, care n'aveau altd scena decht cetatea Romei, nici altd imbrdcaminte "tlecat haina roma* se schimbard foarte putin cdud, sub inrAurirea literilor elinesti, se ivird comediile lui Plaut, Terentiu i Ceciliu, lucrate dupd tiparul grecesc. Ele se pdstrard Inca multa vreme intr'o treapta mai josnicA, sub nurnele de Fabulx tabernarice adica comedii de ccirciumd. Junimea patriciand se lepeda de aceste jocuri poporane si ea imprumutd dela natiunea oscd, comedia numitA Atellana, in care toate personagiile isi aveag rolul si caracterul, ba chiar costumul lor, cunoscute de mai nainte, si in care asa dar nu rAmAneA de inventat decát numai intriga. Astfel de comedii, ndscute in mica cetate Ate Ila din tinutul Campaniei, i jucate catva timp la Roma in lirnba oscA, iar pe urmd in cea latind 2), pot fi privite ca vechiul. trunchiu din care au iesit comediile poporane ce se joacd Inca i azi in Italia, mai ales la Roma pe pieta Navona, sub nume de Comedie dell' Ade, §i ale caror persoane sunt neschimbate. Pulcinella, Brighella, Pantaleone, Arlethino sunt adevdrati l) Clussman, Cn. NCevii vita et carminum reliquice, p. 16. 2) Munck. De fabulis Atellanis ; Schober, Ueber die Atellanisclze Schauspiele der Roemer. L. Pomponius §i Novius fura cei mai vestiti scriitori de Atellane la Romani. Al. I. Odobescu. Vol. IL 24 si
370 AL. 1. ODOBESCU strAnepoli ai lui Maccus, Bacco, Dossenus, Manducus din atellanele latine 2). Ca modernul Pulcinella, asemeni §i vechiul Maccus, poartA o cocoa§d in spate §i alta in piept, §i un nas mare §i cocarjat; deosebirea e cA unul era imbrAcat cu toga, iar cellalt cu peptar pestrit §i crestat, ca gentilomii §i cavalerii din timpul Rena§terii. Insd aceste mdsci sau personagii pocite §i ridicule ale Italienilor n'aveau negre§it nimic a face cu persoanele dramei satyrice eline§ti, care erau alese printre semizeii §i eroii poemelor ciclice, ardtate sub o fatd glumeatd; astfel, nici o rudenie nu putea sa fie intre un Ercul lacom, un Odiseu viclean, un Polifem beat, cu .inr Maccus de douà ori ghebos, cu un Manducus cu gura cdscatd pAnd la urechi §i cu dintii ranjiti, cu un natal-du, ca Bucco cel din orA§elul Atella. Mai ales cd punctul de cApetenie al dramei satyrice, adica corul de Satyri lipsea cu totul in Atellane, §i, daca ne vom sui chiar pand la origind, lesne ne vom incredinta cd comedia oscd, acea petrecere intamplatoare a junilor patrici §i a oamenilor fall treabd, nu putea sd Obà nici o legatura din na§tere cu drama satyricd, jucatä solemn in sArbdtorile dionysiace §i cerutd cu tot dinadinsul de poporul atenian care se plangea cd au uitat pe Bacchus in folosul tragediei. IzbutirAm panA ad, crej, a ardta cd atat vechia satird teatrald a Romanilor, cat §i atelana de origind oscA, s'au nascut chiar in Italia §i n'au fost turnate dupd tipar grecesc. Dar acest punct capital este cu atat mai lesne de intemeiat, cu cat, pe vremile despre care vorbiram pand acum, inraurirea Elenilor nu se simtia Inca in Latin; Roma era Inca manatd numai de insu§i geniul sdu, sau cel putin n'aveau alp ctitori deck natiunile ce o inprejmuiau pe pAmantul Italiei, adica pe Etrusci §i pe Osci. III. Cu toate aceste, greutatea nu va fi mai mare spre a dovedi ca., chiar in epocile and toate celelalte feluri de corn- 1) W. A. Schlegel, Geschiclzte der dramatiscire Literatur.
- Page 321 and 322: 318 AL. I: ODOBESCU naturale) VII,
- Page 323 and 324: 320 AL. T. ODOBESCU Dad dinaintea f
- Page 325 and 326: 322 AL. L ODOBESCU tive de decorati
- Page 327 and 328: 324 AL. I. ODOBESCU II. Guvernul M
- Page 329 and 330: 326 AL. I. ODOBESCU A doua idee gre
- Page 331 and 332: 328 AL. I. ODOBB*3CU obiecte de hra
- Page 333 and 334: 330 AL. I ODOBU.,CU Guvernul Mariei
- Page 335 and 336: 332 AL. I. ODOBESCU cuprindeau toat
- Page 337 and 338: 334 AL. I. ODOBESCU are de dat §i
- Page 339 and 340: 336 AL. I. ODORESCU stofele §i pe
- Page 341 and 342: 338 AL. I. ODOBE:5C11 strainatate,
- Page 343 and 344: 340 AL. I. ODOBESCU pretutindeni in
- Page 345 and 346: Casa, vpmintele §i petreeerile tar
- Page 347 and 348: 344 AL T. ODOBESCU maison, varie se
- Page 349 and 350: 346 AL. I. ODOBE8CU II serait trop
- Page 351 and 352: 348 AL. I. ODOBESCU et brave les ch
- Page 353 and 354: 350 AL. I. ODOBESCU troupeaux dans
- Page 355 and 356: 352 AL. I. ODOBESCU filles de la ca
- Page 357 and 358: 354 AL. I. ODOBESCC din Paris, am p
- Page 359 and 360: 356 AL. J. 0110BESCU cuviintd un lo
- Page 361 and 362: 358 AL. 1. ODOBES("U este prin acea
- Page 363 and 364: 300 AL. L ODOBESCU Sa se adune §i
- Page 365 and 366: Satira Latina STUDIU ISTORIC, CRITI
- Page 367 and 368: 364 AL. I. ODOBLISCU nici pe burtos
- Page 369 and 370: 361; AL. 1. ODOBESCU grarnaticul Fe
- Page 371: 1,68 AL. 1. ODOBESCU cuvioasa Etrur
- Page 375 and 376: 372 AL. j. ODOBESCU Luciliu, ndscut
- Page 377 and 378: 374 AL. I. ODOBESCU a scopului §i
- Page 379 and 380: 376 Al.. I. ODOBESCU lui Enniu si a
- Page 381 and 382: ft, ,tf Traducerea Comentarielor lu
- Page 383 and 384: 380 AL. I. OLOBESCU Manuscriptul li
- Page 385 and 386: 382 AL. T. ODOBESCU videnfiald a no
- Page 387 and 388: 384 AL. I. ODOBESCU tiune cu difere
- Page 389 and 390: 386 AL. I. ODOBESCU torii romAni, i
- Page 391 and 392: 388 AL. I. ODOBESCU mai ales §i cu
- Page 393 and 394: 390 AL. I. ODOBESCU Inteinsa superf
- Page 395 and 396: 392 AL. I. ODOBESCLI cializmi i une
- Page 397 and 398: 394 AT . I. ODOBESCU voiescu numai
- Page 399 and 400: 396 AL. I. ODOBESCIT -si multor'a n
- Page 401 and 402: 398 AL. r. ODOBESCU multi i ucisse,
- Page 403 and 404: 400 AL. L ODOBESCU straine, cu care
- Page 405 and 406: 402 AL. I ODOBESCIT TLOY Ex Oaac Xi
- Page 407 and 408: 404 AL. I. ODOBILS( U deplin auzul
- Page 409 and 410: 10G AL. I. ODOBESCU asupra unicului
- Page 411 and 412: 408 AL. 1. ODOBE,OU de necurmatele
- Page 413 and 414: 410 AL. I. ODOBV,LIJ MET. Ia taci;
- Page 415 and 416: 412 AL. I. ODOTIRMOTT MIMUL II Votr
- Page 417 and 418: `f TABLA DE MATERII Canticele popor
SATIRA LATINA. 369<br />
Inca o dovadd de spiritul de criticd al plebeilor impotriva<br />
celor mai mari ai lor, este acest vestit vers al poetului Neviu:<br />
Fato Mete lli Romw fiunt consules,<br />
adicd «numai intAmplarea, si nu meritul, a Mcut pe Metelii<br />
sd fie consuli in Roma», la care Metelii rdspunserd cu fopta<br />
cu vorba:<br />
Malum dabunt Mete lli Nmvio poetw.<br />
sau «Rdu va pAi poetul Neviu dela Mete Si'nteadevAr<br />
bietul poet plebeu, scdpAnd din fundul boltilor Tuliane, Ii<br />
sfArsi viata pe tarmurile pribegiei1).<br />
Deci, fie-ne ertat a crede cà, precurn au fAcut soldatii triumfdtorilor<br />
i poetul Nevie, asemenea fAceau i autorii sau actorii<br />
acelor satire teatrale despre care am vorbit. Ace le mici<br />
comedii, care n'aveau altd scena decht cetatea Romei, nici<br />
altd imbrdcaminte "tlecat haina roma* se schimbard foarte<br />
putin cdud, sub inrAurirea literilor elinesti, se ivird comediile<br />
lui Plaut, Terentiu i Ceciliu, lucrate dupd tiparul grecesc.<br />
Ele se pdstrard Inca multa vreme intr'o treapta mai josnicA,<br />
sub nurnele de Fabulx tabernarice adica comedii de ccirciumd.<br />
Junimea patriciand se lepeda de aceste jocuri poporane si<br />
ea imprumutd dela natiunea oscd, comedia numitA Atellana,<br />
in care toate personagiile isi aveag rolul si caracterul, ba<br />
chiar costumul lor, cunoscute de mai nainte, si in care asa<br />
dar nu rAmAneA de inventat decát numai intriga.<br />
Astfel de comedii, ndscute in mica cetate Ate Ila din tinutul<br />
Campaniei, i jucate catva timp la Roma in lirnba oscA, iar<br />
pe urmd in cea latind 2), pot fi privite ca vechiul. trunchiu<br />
din care au iesit comediile poporane ce se joacd Inca i azi<br />
in Italia, mai ales la Roma pe pieta Navona, sub nume de<br />
Comedie dell' Ade, §i ale caror persoane sunt neschimbate.<br />
Pulcinella, Brighella, Pantaleone, Arlethino sunt adevdrati<br />
l) Clussman, Cn. NCevii vita et carminum reliquice, p. 16.<br />
2) Munck. De fabulis Atellanis ; Schober, Ueber die Atellanisclze<br />
Schauspiele der Roemer. L. Pomponius §i Novius fura cei mai vestiti<br />
scriitori de Atellane la Romani.<br />
Al. I. Odobescu. Vol. IL 24<br />
si
Change language