OPERE COMPLETE

SATIRA LATINA. 367
-uricioasele lor aplecari, cu paguba muritorilor. Furtisagul,
betia, ldcomia, desfranarea sunt jocuri pentru ei ; fricosi la
primejdie, läuddrosi cand sunt la sigur, dar in veci trandavi
rasipiti, astfel ni-i aratä vechia literaturA satyricA a Grecilor
§i, dacA n'ar fi avut viociunea spiritului i oarecare gratie in
strambArile lor, care sä räscumpere putin atâtea rele porniri,
atnnci i-am putea privi ca pe niste idoli asemanati cu diavolii
iadului crestinesc. Cu toate acestea, artele i literile Elenilor
i-a inväluit in oarecare poezie; ici, ii vezi, inferbantati
de vin, urmArind sgomotul i bogatul cortegiu al lui
Bacchus si facand sA rasune crotalele) i tamburele, ii auzi
cum iubesc tarana, jucand desfranata lor Sicinnis; colo, ii
2Aresti stecurandu-se pe furls intr'o dumbravA ca s'apuce
far& veste vre'o NimfA a padurilor adormitA.
Multe scene de acestea, rAmase panA la noi pe paretii zugräviti
ai Pompei, ne indeamnA foarte mult a da crezAmant
scoliastului lui Teocrit, la idila sa a IV, cand voieste sA delive
cuvantul «E6ttupoc aro r acials»'2).
Putem dar incheia, mai nainte de toate cà asemuirea cuvintelor
Satura i Eatupos e cu totul intamplAtoare i cA aceste
cloud ziceri nu derivä de loc din aceiasi rAdAcinA. Ne vorn
incredinta insä si mai bine de originalitatea satirei latine, cercetand
urmele ei in istoria literarà a Romei.
Titu Liviu 8) ne spune ch la anul 391 dela clAdirea Romei,
consuli fiind C. Sulpiciu Peticu si C. Luciniu Stolo, se adusera
din Etruria niste histrioni cari, prin jocurile lor, trebuiau
sa imblarizeascA mania zeilor i sa. alunge din Roma groaznica
peire ce apAsa pe cetate. Aceaskt era o credinta in mult-
I) Un fel de castaniete pe care le plesneau in palme.
2) Lasäm curioOlor grija de a cerceta in Lexice insemnarea cuvtintului
,Gota-g §i de a constata, in picturile lubrice ale muzeului secret din Neapole,
daca derivatiunea ce o dam aici nu se infati§eaza ca cea mai probabild.
3) Lib. VII, cap. 2.