OPERE COMPLETE

361; AL. 1. ODOBESCU
grarnaticul Festu cuvintele urmatoare : 4 Satura este §i un
fel de bucate gatite eu deosebite merinde, §i o kge alcatuita
de mai multe legi §i un fel de poezie unde se vorbe§te de
mai multe lucruth1). A§a dar satura era la Latini un termen
general care insemna tot felul de amestecaturi §i se intrebuinta
atAt in graiul preotilor §i al legiuitorilor, cat §i intr'al
bucatarilor §i al literatilor.
La Greci, nu avea deloc acela§ inteles zicerea Eirupoc, care
insemna drama satyrica. Aceasta numire venea negre§it din
natura chorului ce figura in acele bucati glumete, §i care
chor era compus de zeitatile salbatice §i sglobii, tovara§i ai
lui Bacchus, personificand oare cum toate aplecarile rele §i
necuviincioase ale firei omene§ti. Chorul de Satyri dase
numele salt acestui fel de comedie, in care aflarea lui era
de neaparatä trebuinta, precum multe tragedii grece§ti erau
denumite dupe natura chorului ce lua parte intr'insele, spre
exemplu : Rugcltoarele 'Iltirt8sc. lui Eschil, Trachiniele, Tpazi-Ntat
lui Sdoclu, Bachantele, Bazza.: lui Euripid §i multe altele.
Jar pe acei Satyri, semizei inchipuiti de Greci cu copita de
tap §i cu cornita pe frunte, nu trebuie de loc sa-i asemuim
cu Faunii, acei dintai poeti ai Latiului §i cantareti de versuri
latine 2), acele blande zeitati campene care ocroteau, in Italia,
lucrarile campului, pe care Virgil le chiama intru ajutor la
inceputul Georgicelor sale :
Et vos agrestum presentia Numina, Fauni
Fgrte simul Faurn pedem, Dryadesque puellae
Munera vestra cano3),
§i carora Oratiu se fagaduie§te a le jertli un ied, dacá vor
binevoi a priveghia pa§unele §i turmele sale 4).
Satyrii Grecilor n'au astfel de atributiuni; plini de viclenie
§i de isteciune, ei cauta neincetat prilejul de a'§i multumi
1) Festus, citat in gramaticul Paul Diaconul.
2) Ennius, intr'un fragment din' cartea a VI-ea a Analelor.
3) Lib. I v. 16.
4) Ode, lib. III. 18.