OPERE COMPLETE
OPERE COMPLETE OPERE COMPLETE
ROMANIA LA EXPOZITIUNEA UNIVERSALA DIN 1867 LA PARIS 339 V. Locul ce s'a destinat in Paris pentru aceasta serbatoare a comertului §i industriei, este o mare piata pdtrata ca de 80 pogoane, numitd Champ de Mars, §i intrebuintata pand acum pentru manevre militare. In mijlocul acestui loc, s'a inAltat pentru Expozifiune, o cladire lunguiata cu cdpatdiele rotunjite, un mare palat oval, ale cdrui temelii sunt de cardmida §i de peaträ, iar pdretii §i acoperi§ul de lemn, de fer §i de sticla. Lungimea clädirii este de 245 stanjeni ; largimea ei de 190 stânjeni. In centru sd afla o grAdind de 83 stanjeni lungd §i 28 stanjeni latä ; iar inläuntrul palatului sunt §eapte galerii aldturate, care se destind in tot ocolul clddirii, formand §eapte sali circulare. Fiecare din aceste galerii este hotdrità pentru o osebita desphrtire de producte, astfel : Cea 1-iu este pentru Obiecte de arta (pictura, sculptura si architectura). > II-a * * Productele profesiunilor liberale. * Ill-a * * Mobile. D IV-a * Vesminte. * V-a X, S Producte naturale lucrate si nelucrate, * VI-a .* * Masine si unelte de lucru. z VII-a * * Materii hranitoare, proaspete si conservate. N'avem nimic mai insemnat a spune asupra celor cinci prime impdrtiri ; dar, in a §easea galerie, toate ma§inele vor fi puse in lucrare cu abur, cu apà, cu mani omene§ti sau cu alte mijloace mecanice, astfel incat publicul va putea vedea, preumblandu-se, in ce chip se face prin deosebite fabrici, tot felul de producte industriale. A §eaptea galerie va fi compusd de un §ir de bufeturi, cofetärii §i birturi, in care vizitatorii se vor putea odihni, ospAtandu-se §i räcorindu-se cu mancarile, bduturile §i dulceturile din toate pdrtile lumii. Fiecare din tdrile, care au dobandit dreptul de a figura in Expozitiunea Universala dela 1867, are o parte de loc in fiecare din aceste sale-galerii, spre a-§i expune acolo productele lor de deosebite feluri. Locurile acordate Romilniei se aflä
340 AL. I. ODOBESCU pretutindeni in fatd cu acele ale Rornei. Sperdm, eh* fiecare din compartimentele Romaniei va avea sd prezinte obiecte interesante ; astfel, in despartirea I-a, osebit de tabelurile, planurile architectonice i poate chiar §i sculpturile lucrate de arti§tii din Romania, vom avea un model de un stanjen de mare, reprezentand frumoasa noastrd bisericd dela Curtea de Argq, sdpatd in lemn cu toate ornamentele ei bogate. In a Il-a despartire am putea sa prezentam colectiunea completd a tiparirilor române§ti din timpii cei mai vechi §i pand astdzi ; apoi Inca vederi fotografice din toatd Romania, obiecte de istorie naturala, adunate de prin Muzee §i dela particulari binevoitori. A III-a despartire ne va ardta mai cu seamd o bogata colectiune de tesMuri §i de covoare, fabricate de taranii romani, asemenea §i o frumoasd adunare de obiecte biserice§ti, lucrate cu mdestrie §i lux, precum mobile sapate §i zugrAvite, continand argintarii, cusdturi bogate §i altele. In a IV-a despartire vor figura frumoasele costume nationale, unele a§ezate in dulapuri cu sticra. altele imbrAcate pe manechini, sau mari figuri d e ceard, reprezentand barbati, femei §i copii in mdrimea naturald. In a V-a despartire va fi o mare parte din adevdrata bogAtie a Orli noastre, adicd : materiile minerale, sarea, 'Acura, lemnele din pädurele Romaniei, plantele folositoare, pieile §i branile. Spre a impodobi aceastd grupd cu ornamente interesante prin raritatea lor, s'au luat milsuri ca cloud busturi cioplite in bulgari de sare sd reprezinte in mdrimi colosale pe Maria Sa Domnitorul nostru Carol I §i pe Maiestatea Sa Imparatul Francezilor Napoleon al III-lea. In despartirea a VI-a, lipsa ce avem de maine fabricate in tard, nu va putea fi indeplinith decat prin unelte de plugarie, modeluri de mori felurite §i de vase plutitoare, razboae (stative) de tesut. La a VII-a despartire avutia noastrd va fi foarte mare. Mai presus de toate yin granele, (panele) ; apoi vinurile §i rachiurile; in sfar§it dulceturile, bran- 1 zeturile §i toate celelalte producte alimentare ale tdrii. Dintre aceasta repede ochire asupra pArtii romane§ti din Expozitiunea Universara, poate ori i cine a0 forma o idee,
- Page 291 and 292: 288 AL. I. ODOBESCU du-se unele obi
- Page 293 and 294: 200 AL. I. ODORESCV In via discutiu
- Page 295 and 296: 992 L. I. ODOBEq.11 lora cari au ad
- Page 297 and 298: 294 AL. I. ODOBESCU florini austria
- Page 299 and 300: 296 AL. 1. ODOBDSCU Axentie, dr. Ra
- Page 301 and 302: 298 AL. J. ODOBESCU vdtati maghiari
- Page 303 and 304: : 00 AL. I. ODO RESULT turate, sub
- Page 305 and 306: Gimnazii §i coale reale JIM* RAPOR
- Page 307 and 308: NI AL. I. ODOBESCU Legea determinA
- Page 309 and 310: 306 AL. I. ODOBESCU «fi cu totul c
- Page 311 and 312: 3 08 AL. 1. ODOBES(U a) Gimnazilie.
- Page 313 and 314: 310 AL. I. ODOBESCIJ 50 In loc de n
- Page 315 and 316: 312 AL. L ODOBESCU lor ; le-ar prez
- Page 317 and 318: 314 AL. 1. ODOBESCU VIII. &iintele
- Page 319 and 320: 316 AL. I. ODOBESCU sau redactarea
- Page 321 and 322: 318 AL. I: ODOBESCU naturale) VII,
- Page 323 and 324: 320 AL. T. ODOBESCU Dad dinaintea f
- Page 325 and 326: 322 AL. L ODOBESCU tive de decorati
- Page 327 and 328: 324 AL. I. ODOBESCU II. Guvernul M
- Page 329 and 330: 326 AL. I. ODOBESCU A doua idee gre
- Page 331 and 332: 328 AL. I. ODOBB*3CU obiecte de hra
- Page 333 and 334: 330 AL. I ODOBU.,CU Guvernul Mariei
- Page 335 and 336: 332 AL. I. ODOBESCU cuprindeau toat
- Page 337 and 338: 334 AL. I. ODOBESCU are de dat §i
- Page 339 and 340: 336 AL. I. ODORESCU stofele §i pe
- Page 341: 338 AL. I. ODOBE:5C11 strainatate,
- Page 345 and 346: Casa, vpmintele §i petreeerile tar
- Page 347 and 348: 344 AL T. ODOBESCU maison, varie se
- Page 349 and 350: 346 AL. I. ODOBE8CU II serait trop
- Page 351 and 352: 348 AL. I. ODOBESCU et brave les ch
- Page 353 and 354: 350 AL. I. ODOBESCU troupeaux dans
- Page 355 and 356: 352 AL. I. ODOBESCU filles de la ca
- Page 357 and 358: 354 AL. I. ODOBESCC din Paris, am p
- Page 359 and 360: 356 AL. J. 0110BESCU cuviintd un lo
- Page 361 and 362: 358 AL. 1. ODOBES("U este prin acea
- Page 363 and 364: 300 AL. L ODOBESCU Sa se adune §i
- Page 365 and 366: Satira Latina STUDIU ISTORIC, CRITI
- Page 367 and 368: 364 AL. I. ODOBLISCU nici pe burtos
- Page 369 and 370: 361; AL. 1. ODOBESCU grarnaticul Fe
- Page 371 and 372: 1,68 AL. 1. ODOBESCU cuvioasa Etrur
- Page 373 and 374: 370 AL. 1. ODOBESCU strAnepoli ai l
- Page 375 and 376: 372 AL. j. ODOBESCU Luciliu, ndscut
- Page 377 and 378: 374 AL. I. ODOBESCU a scopului §i
- Page 379 and 380: 376 Al.. I. ODOBESCU lui Enniu si a
- Page 381 and 382: ft, ,tf Traducerea Comentarielor lu
- Page 383 and 384: 380 AL. I. OLOBESCU Manuscriptul li
- Page 385 and 386: 382 AL. T. ODOBESCU videnfiald a no
- Page 387 and 388: 384 AL. I. ODOBESCU tiune cu difere
- Page 389 and 390: 386 AL. I. ODOBESCU torii romAni, i
- Page 391 and 392: 388 AL. I. ODOBESCU mai ales §i cu
ROMANIA LA EXPOZITIUNEA UNIVERSALA DIN 1867 LA PARIS 339<br />
V.<br />
Locul ce s'a destinat in Paris pentru aceasta serbatoare a<br />
comertului §i industriei, este o mare piata pdtrata ca de 80<br />
pogoane, numitd Champ de Mars, §i intrebuintata pand acum<br />
pentru manevre militare.<br />
In mijlocul acestui loc, s'a inAltat pentru Expozifiune, o<br />
cladire lunguiata cu cdpatdiele rotunjite, un mare palat oval,<br />
ale cdrui temelii sunt de cardmida §i de peaträ, iar pdretii §i<br />
acoperi§ul de lemn, de fer §i de sticla. Lungimea clädirii este<br />
de 245 stanjeni ; largimea ei de 190 stânjeni. In centru sd<br />
afla o grAdind de 83 stanjeni lungd §i 28 stanjeni latä ; iar<br />
inläuntrul palatului sunt §eapte galerii aldturate, care se destind<br />
in tot ocolul clddirii, formand §eapte sali circulare. Fiecare<br />
din aceste galerii este hotdrità pentru o osebita desphrtire<br />
de producte, astfel :<br />
Cea 1-iu este pentru Obiecte de arta (pictura, sculptura si architectura).<br />
> II-a * * Productele profesiunilor liberale.<br />
* Ill-a * * Mobile.<br />
D IV-a * Vesminte.<br />
* V-a X, S Producte naturale lucrate si nelucrate,<br />
* VI-a .* * Masine si unelte de lucru.<br />
z VII-a * * Materii hranitoare, proaspete si conservate.<br />
N'avem nimic mai insemnat a spune asupra celor cinci<br />
prime impdrtiri ; dar, in a §easea galerie, toate ma§inele vor<br />
fi puse in lucrare cu abur, cu apà, cu mani omene§ti sau<br />
cu alte mijloace mecanice, astfel incat publicul va putea vedea,<br />
preumblandu-se, in ce chip se face prin deosebite fabrici, tot<br />
felul de producte industriale. A §eaptea galerie va fi compusd<br />
de un §ir de bufeturi, cofetärii §i birturi, in care vizitatorii<br />
se vor putea odihni, ospAtandu-se §i räcorindu-se cu mancarile,<br />
bduturile §i dulceturile din toate pdrtile lumii.<br />
Fiecare din tdrile, care au dobandit dreptul de a figura in<br />
Expozitiunea Universala dela 1867, are o parte de loc in fiecare<br />
din aceste sale-galerii, spre a-§i expune acolo productele<br />
lor de deosebite feluri. Locurile acordate Romilniei se aflä