OPERE COMPLETE

ROMANIA LA EXPOZITIUNEA UNIVERSALX DIN 1661 LA PARIS 337
La noi o astfel de concurentrt, o astfel de intrecere nu
poate exista Inca, de vreme ce industria se margineste la putine
producte, ce nu sant de ajuns nici chiar pentru Omanteni,
iar negotul se tine mai ales cu mArfuri aduse in tail
din strdinAtate sau cu cateva articole de export, pe care negutatorii
straini le duc dela noi in alte rani. Dintfaceasta naste
nepAsarea ce au pAmantenii nostri, producAtori de tot felul,
despre expozitiune. Nimeni nu se gandeste cá poate dobandi,
ardtandu-si productele in Paris sau in Londra, un renume,
care sA-1 facd alsi
lap negotul pana in tar depArtate. Nimeni
nu zareste folosul practic ce el poate trage din impartdsirea
sa la un asa mare concurs.
Si in adevdr, dacri vom luà pe fiecare producator in parte,
spre a cerceta ce osebit castig poate avea, tramitandu-si productele
la Expoziliunea Universalà, trebue sä mdrturisim ch
va fi greu a socoti folosul ce va avea fiecare in parte. Mica
intindere a producerii celor mai multi din pAmanteni, slabele
daraveri ce face acum tam noastrA in comerciul european,
tin mai pe toti producatorii nostri inlAturati din negotul lumii
civilizate. Romanii cumpard numai din strAinAtate; ei nu vand
pe acolo ; ei nu'si dau osteneala a'si duce mArfurile aiurea
decat in tara lor. Mult putinul ce ese dintfinsa, tot prin mijlocirea
unor negutAtori strAini ese ; folosul, ce ar putea scoate
ei insisi din exportarea feluritelor productiuni ale patriei lor,
ei, din nepAsare, ii lasA pe seama unor strAini cari fArd. a
introduce nici o industrie folositoare in Romania, fac pentru
cateva materii naturale un simplu samsarlac intre micii producdtori
romani i marii comercianti europeni.
0 bogatA expozitiune a tuturor productelor Romaniei infAtisatd
in Europa apusanrt, ar puted srt aducd, in scurt timp,
o schimbare simtitoare in aceastA stare de lucruri. Industria
straina, adimenith de bogAtiile naturale ale Rornaniei, va veni
sA deschida, chiar in sanul ei, un negot nou, mai puternic,
mai intins; atunci pdmantenii vor simti de indatA foloasele
produse prin dezvoltarea industriei interioare, mai intai fiindca
ei nu vor mai fi siliti a schimba banii lor pe producte dill
Al. I. Odobesco. Vol. II. 22