OPERE COMPLETE

RASUNETE ALE PINDULUI IN CARPATI 31
stancile salbatice ale Macedoniei, ale Epirului §i ale Tesaliei.
De atunci putem crede cu temei cA relatiunile au incetat cu
totul intre acele doua grupe de Romani departate, i Mircea
Batranul e cel din urma Domn al Orli care poarta titlul de
«Domn al amanduror laturile Dunärii, pana in Marea Neagra
§i al cetatii Drastoriul (Silistra) Stapanitor» 1). CunoaVem de
atunci incoace destinele provinciilor romane§ti dela Dunare.
Ursita mai umilitä a Romanilor meridionali sau Mezodaci,
ii plecase, Inca dela anul 1360, lui Amurat I; dar supunerea
desavar§ita se Wu sub Amurat al II-lea, dup. .luarea Salonicului
la 14292). Slaba lor impotrivire la acest jug nou le
merita clementa Turcilor §i'i puse sub ocrotirea sultanelor Validele,
carora ei plateau un tribut de patru sute lei, ramanandu-le
dreptul a se administra ca §i in vechime, in targuletele
lor, cu sfaturile de batrani i dupa obiceiurile vechi,
simple §i patriarchale 3). Crudul Ali Pa§a din Ianina a stricat,
in secolul din urma, aceste blande a§ezaminte i poate azi
Romanii din Macedonia se bucura de mai patina libertate
ca in trecut. Cu toate insä, traiul lor se vede c. foarte putin
s'a schimbat din timpii Anei Comnene, care ni'i descrie ca
ni§te oameni campeni, dedati cu ingrijirea turmelor. Putini
ani in urma porfirogenetei istorice (1173), un calator rabin
din Navara, Beniamin din Tudelai mergand sa viziteze sinagogele
din Orient, §i plecand dela Corfu spre Constantinopole,
ne spune cä a trecut prin Vlahia, trei zile departe de
Teba, i ca locuitorii de pe acolo sunt «sprinteni ca cerbii
si ca adesea se coboara din muntii lor cei inalti ca sa prade
pe Greci». In secolul XIV-lea, Pachymer vede intr'insii
o na-
tiune ratacitoare, care a dobandit bogatii insemnate cu turmele
de vite §i mai ales de oi, §i cari, prin viata sa pastoreasca,
se deda cu cele mai aspre osteneli.
Calatorii moderni ni-i descriu sub acelea§i colori. Printte
1) Chrisov dela 6915 (1407) §i altele din Archiva Statului.
9) Ducas, 2-29.
3) Poqueville, Voyage en Grece, II, p. 337-356.