OPERE COMPLETE
OPERE COMPLETE OPERE COMPLETE
ROMANIA LA EXPOZMUNEA UNIVERSALA DIN 1b67 LA PARIS 333 nuite, straine, minunate, care sa facà pe toatä lumea a se mira de raritatea lor §i de neauzita lor forma sau naturA. 90. Aci trebuie sa.' dAm oare care deslu§iri la cel de al doilea rAspuns: cA adirA in unele districte nu se aflA nimic vrednic de a figura la o expozitiune. Sunt abia cativa ani de cand faille cele mai civilizate ale lumii, Anglia, Franta, Germania, State le Unite din America, au introdus la dansele obiceiul de a aduna, din vreme in vreme, la un loc, toate productiunile artelor, industriei sau ale naturei, ca sA le pund in comparatiunc. Numele ce s'a dat acestor mari adunAturi periodice de producte felurite ale unei tad sau ale mai multora, este titlul de expozitiune, §i folosul lor a fost recunoscut a fi a§a de mare, incat care de care din aceste tari civilizate s'au intrecut a alcAtui la clansele expozitiuni mai adese. Oare, dad' aceste expozitiuni ar fi avut de scop numai a strange la un loc curiozitAti vrednice sA atragA mirarea oamenilor Mil treabA, putem noi crede di acele popoare, a§a de inaintate in civilizatiune §i a§a pAtrunse de interesele lor morale §i materiale, s'ar fi injosit a rAsipi atatea bani §i a, perde atata timp in alatuirea de targuri (iarmaroace) de jucdrii? Oare putem noi crede cA ase mitioane de oameni s'ar fi sculat din toate unghiurile lumii ca sA mearga. la 1862, in Londra, spre a vedea curiozitati sterpe ale naturii sau nAscociri fArA de folos practic ?. Negrqit cd expozitiunile, spre a fi dobandit rn a§a scurt timp o intindere a§a de mare, trebuie sd fi infAti§at mari foloase pentru desvoltarea tArilor, pentru lAtirea comertului, pentru imbunAtatirea culturei §i industriilor, pentru infrAtirea §i apropierea natiunilor una de alta. Cu adevdr, prin expozitiuni s'au pus popoarele mai de aproape in fata. unul cu altul. Fiecare din ele i§i aratd in acele adundri generale, §i avutiile §i lipsurile sale, acolo se fac, cum am zice, tocmelile cele 'mari pentru latirea comertului; acolo se vede cine ce
334 AL. I. ODOBESCU are de dat §i cine, ce, de luat, astfel incht fiecare câ§tigd, aflAnd ce poate cere dela alte thri apropiate sau depArtate, §i ce le poate da in schimb. Se invedereazd dar, eA, la.un asemene tArg tam, care i§i intelege bine interesul, trebuie sd se infAti§eze cu toate productele sale bune §i rele. Pe cele bune le vor pretui strAinii §i le vor cere, iar cele rele din potrivd, vor atrage §i clAnsele bagarea de seamd a strdinilor, cari vor voi sau sA le indrepteze, sau sd le inlocuiascA prin importatitmea de altele mai bune. Sd nu ne temem dar noi, Rom 'Anil, a ne arAtà la o Expozitiune Universald, astfel precurn suntem. Dumnezeu §i natura ne au inzestrat cu destule comori, pe care statinii vor fi fericiti a le destdinui spre folosul lor §i al nostru, cand le vor cunoa§te; grAnile, lemnAriile, metalurile, vitele §i felurite alte producte ale Romaniei, pe care noi pdmiintenii abia ie cunoa§tem, vor face ca tam noastrá sd nu fie trecutd cu vederea la o Expozitiune Universald. Speculantii cu idei §i cuno§tinte desvoltate, vor pricepe indatd cat folos se poate scoate din asernenea avutii, §i intinsa lor cdutare ne vor aduce bel- §ugul §i civilizatiunea. Apoi chiar mdrturisirea dinaintea lumei a lipselor de care noi suferirn nu va fi spre paguba noastrd; cdci, cunoscAnd ce ne lipse§te, negotul §i industria strAinilor ne vor veni in ajutor. Fiecare, vAzAnd cAt de mult poate luA dela noi, va fi gata a ne da tot atata in schimb. Osebit de aceasta, multi industriali, aflAnd bogA4iile de producte naturale ce avem, vor simti cd exploatarea lor, chiar in tara noastrk, va fi cu mult mai producatoare ; astfel industria se va intemeiA in Romania §i va cdpAth un caracter national. Nu vom mai aved trebuintd sd trecem granita cu productele noastre, de cAte ori vom voi sd prefacem materiile naturale in obiecte fabricate, precum se intAmpld azi, spre exemplu, cu cea mai mare parte din lAna turmelor ce pasc pe phmAntul romAnesc §i care trece in Transilvania gramdditd in saci, spre a ni se intoarce sub formA de trAmbe de postavitri §i altele. Iatd dar ce putem
- Page 285 and 286: 9s9 AL. I. (IDOIIESCU cum a publica
- Page 287 and 288: 284 AL. I. ODOBESCU de o parte ; pe
- Page 289 and 290: 266 AL. I. ODOBESCU ar fi putut sà
- Page 291 and 292: 288 AL. I. ODOBESCU du-se unele obi
- Page 293 and 294: 200 AL. I. ODORESCV In via discutiu
- Page 295 and 296: 992 L. I. ODOBEq.11 lora cari au ad
- Page 297 and 298: 294 AL. I. ODOBESCU florini austria
- Page 299 and 300: 296 AL. 1. ODOBDSCU Axentie, dr. Ra
- Page 301 and 302: 298 AL. J. ODOBESCU vdtati maghiari
- Page 303 and 304: : 00 AL. I. ODO RESULT turate, sub
- Page 305 and 306: Gimnazii §i coale reale JIM* RAPOR
- Page 307 and 308: NI AL. I. ODOBESCU Legea determinA
- Page 309 and 310: 306 AL. I. ODOBESCU «fi cu totul c
- Page 311 and 312: 3 08 AL. 1. ODOBES(U a) Gimnazilie.
- Page 313 and 314: 310 AL. I. ODOBESCIJ 50 In loc de n
- Page 315 and 316: 312 AL. L ODOBESCU lor ; le-ar prez
- Page 317 and 318: 314 AL. 1. ODOBESCU VIII. &iintele
- Page 319 and 320: 316 AL. I. ODOBESCU sau redactarea
- Page 321 and 322: 318 AL. I: ODOBESCU naturale) VII,
- Page 323 and 324: 320 AL. T. ODOBESCU Dad dinaintea f
- Page 325 and 326: 322 AL. L ODOBESCU tive de decorati
- Page 327 and 328: 324 AL. I. ODOBESCU II. Guvernul M
- Page 329 and 330: 326 AL. I. ODOBESCU A doua idee gre
- Page 331 and 332: 328 AL. I. ODOBB*3CU obiecte de hra
- Page 333 and 334: 330 AL. I ODOBU.,CU Guvernul Mariei
- Page 335: 332 AL. I. ODOBESCU cuprindeau toat
- Page 339 and 340: 336 AL. I. ODORESCU stofele §i pe
- Page 341 and 342: 338 AL. I. ODOBE:5C11 strainatate,
- Page 343 and 344: 340 AL. I. ODOBESCU pretutindeni in
- Page 345 and 346: Casa, vpmintele §i petreeerile tar
- Page 347 and 348: 344 AL T. ODOBESCU maison, varie se
- Page 349 and 350: 346 AL. I. ODOBE8CU II serait trop
- Page 351 and 352: 348 AL. I. ODOBESCU et brave les ch
- Page 353 and 354: 350 AL. I. ODOBESCU troupeaux dans
- Page 355 and 356: 352 AL. I. ODOBESCU filles de la ca
- Page 357 and 358: 354 AL. I. ODOBESCC din Paris, am p
- Page 359 and 360: 356 AL. J. 0110BESCU cuviintd un lo
- Page 361 and 362: 358 AL. 1. ODOBES("U este prin acea
- Page 363 and 364: 300 AL. L ODOBESCU Sa se adune §i
- Page 365 and 366: Satira Latina STUDIU ISTORIC, CRITI
- Page 367 and 368: 364 AL. I. ODOBLISCU nici pe burtos
- Page 369 and 370: 361; AL. 1. ODOBESCU grarnaticul Fe
- Page 371 and 372: 1,68 AL. 1. ODOBESCU cuvioasa Etrur
- Page 373 and 374: 370 AL. 1. ODOBESCU strAnepoli ai l
- Page 375 and 376: 372 AL. j. ODOBESCU Luciliu, ndscut
- Page 377 and 378: 374 AL. I. ODOBESCU a scopului §i
- Page 379 and 380: 376 Al.. I. ODOBESCU lui Enniu si a
- Page 381 and 382: ft, ,tf Traducerea Comentarielor lu
- Page 383 and 384: 380 AL. I. OLOBESCU Manuscriptul li
- Page 385 and 386: 382 AL. T. ODOBESCU videnfiald a no
334 AL. I. ODOBESCU<br />
are de dat §i cine, ce, de luat, astfel incht fiecare câ§tigd, aflAnd<br />
ce poate cere dela alte thri apropiate sau depArtate, §i ce le<br />
poate da in schimb.<br />
Se invedereazd dar, eA, la.un asemene tArg tam, care i§i<br />
intelege bine interesul, trebuie sd se infAti§eze cu toate productele<br />
sale bune §i rele. Pe cele bune le vor pretui strAinii<br />
§i le vor cere, iar cele rele din potrivd, vor atrage §i clAnsele<br />
bagarea de seamd a strdinilor, cari vor voi sau sA le indrepteze,<br />
sau sd le inlocuiascA prin importatitmea de altele mai bune.<br />
Sd nu ne temem dar noi, Rom 'Anil, a ne arAtà la o Expozitiune<br />
Universald, astfel precurn suntem. Dumnezeu §i natura<br />
ne au inzestrat cu destule comori, pe care statinii vor<br />
fi fericiti a le destdinui spre folosul lor §i al nostru, cand le<br />
vor cunoa§te; grAnile, lemnAriile, metalurile, vitele §i felurite<br />
alte producte ale Romaniei, pe care noi pdmiintenii abia ie<br />
cunoa§tem, vor face ca tam noastrá sd nu fie trecutd cu vederea<br />
la o Expozitiune Universald. Speculantii cu idei §i cuno§tinte<br />
desvoltate, vor pricepe indatd cat folos se poate scoate<br />
din asernenea avutii, §i intinsa lor cdutare ne vor aduce bel-<br />
§ugul §i civilizatiunea.<br />
Apoi chiar mdrturisirea dinaintea lumei a lipselor de care<br />
noi suferirn nu va fi spre paguba noastrd; cdci, cunoscAnd<br />
ce ne lipse§te, negotul §i industria strAinilor ne vor veni in<br />
ajutor. Fiecare, vAzAnd cAt de mult poate luA dela noi, va<br />
fi gata a ne da tot atata in schimb. Osebit de aceasta, multi<br />
industriali, aflAnd bogA4iile de producte naturale ce avem,<br />
vor simti cd exploatarea lor, chiar in tara noastrk, va fi cu<br />
mult mai producatoare ; astfel industria se va intemeiA in<br />
Romania §i va cdpAth un caracter national. Nu vom mai aved<br />
trebuintd sd trecem granita cu productele noastre, de cAte ori<br />
vom voi sd prefacem materiile naturale in obiecte fabricate,<br />
precum se intAmpld azi, spre exemplu, cu cea mai mare parte<br />
din lAna turmelor ce pasc pe phmAntul romAnesc §i care trece<br />
in Transilvania gramdditd in saci, spre a ni se intoarce sub<br />
formA de trAmbe de postavitri §i altele. Iatd dar ce putem
Change language