OPERE COMPLETE

ROMANIA LA EXPOZMUNEA UNIVERSALA DIN 1b67 LA PARIS 333
nuite, straine, minunate, care sa facà pe toatä lumea a se
mira de raritatea lor §i de neauzita lor forma sau naturA.
90.
Aci trebuie sa.' dAm oare care deslu§iri la cel de al doilea
rAspuns: cA adirA in unele districte nu se aflA nimic vrednic
de a figura la o expozitiune.
Sunt abia cativa ani de cand faille cele mai civilizate ale
lumii, Anglia, Franta, Germania, State le Unite din America,
au introdus la dansele obiceiul de a aduna, din vreme in
vreme, la un loc, toate productiunile artelor, industriei sau
ale naturei, ca sA le pund in comparatiunc. Numele ce s'a
dat acestor mari adunAturi periodice de producte felurite ale
unei tad sau ale mai multora, este titlul de expozitiune, §i
folosul lor a fost recunoscut a fi a§a de mare, incat care de
care din aceste tari civilizate s'au intrecut a alcAtui la clansele
expozitiuni mai adese. Oare, dad' aceste expozitiuni ar
fi avut de scop numai a strange la un loc curiozitAti vrednice
sA atragA mirarea oamenilor Mil treabA, putem noi crede
di acele popoare, a§a de inaintate in civilizatiune §i a§a pAtrunse
de interesele lor morale §i materiale, s'ar fi injosit a
rAsipi atatea bani §i a, perde atata timp in alatuirea de targuri
(iarmaroace) de jucdrii? Oare putem noi crede cA ase
mitioane de oameni s'ar fi sculat din toate unghiurile lumii
ca sA mearga. la 1862, in Londra, spre a vedea curiozitati
sterpe ale naturii sau nAscociri fArA de folos practic ?.
Negrqit cd expozitiunile, spre a fi dobandit rn a§a scurt
timp o intindere a§a de mare, trebuie sd fi infAti§at mari foloase
pentru desvoltarea tArilor, pentru lAtirea comertului,
pentru imbunAtatirea culturei §i industriilor, pentru infrAtirea
§i apropierea natiunilor una de alta. Cu adevdr, prin expozitiuni
s'au pus popoarele mai de aproape in fata. unul cu
altul. Fiecare din ele i§i aratd in acele adundri generale, §i
avutiile §i lipsurile sale, acolo se fac, cum am zice, tocmelile
cele 'mari pentru latirea comertului; acolo se vede cine ce