OPERE COMPLETE
OPERE COMPLETE OPERE COMPLETE
ROMANIA LA EXPOZITIUNEA UNIVERSALA DIN 1867 LA PARIS 325 parasite in sanul pamantului, iar altele se cultiva cu multa greutate si neindemanare, mai cu seama din pricina lipsei de fonduri nationale. Cati capitalisti, cati industriasi, Cali negutatori din Europa apusand, cari astazi poate ca. nici viseaza ca, pe malul Dunarii de jos, ei pot ga'si cu inlesnire materii pretioase de exploatat, vor dobandi in Expozitiunea romand dela Paris asemenea cunostinta si vor veni in urma sá ne aduca, prin capitalurile si munca lor, avutia si desvoltarea industriald ce ne lipsesc. Tari le. ca oameni, una pe alta se ajuta si, din bunele lor relatiuni, atat politice cat si comerciale, nasc sporirea si imbelsugarea tuturor. Orice pas vom face si noi pe aceasta cale, nu ni se va intoarce spre paguba si de aceea nu se cade azi ca Romania sa crute nimic spre- a se folosi de avantajele politice si economice ce i se deschid prin aflarea sa la viitoarea Expozitiune din Paris. Una din pricinile, care pune pe multi in nedomirire, cand li se spune ca tara noastrd are sa figureze la Expozitiunea Universala, este idea ce-si fac multi despre saracia noastra. «Ce avem noi de expus printre atatea popoare, bogate in tot felul de industrii ? zic foarte multi si pare ca fiindu-le rusine de tara noastra, ei ar voi sa o ascunda Europei. Noi credem, ca asemenea cuvinte provin din cloud idei gresite. Una este putina cunostinta ce au in deobste chiar Omantenii, de adevdratele avutii ale farei noastre, care, daca astazi nu sunt destul de exploatate, nu trebue insa afundate si mai adanc in intunericul uitarii. Din contra, tocmai fiindca Romania confine de sinesi multe producte folositoare, precum : grane, lemne, metaluri, vite si tot felul de alte bogatii naturale, tocmai fiindca lipsa de mijloace nu ne iarta a le exploata dupa cum ar trebui, spre a se folosi si tara si strainatatea de ele, pentru aceia chiar trebuie sa ne silim, prin toate mijloacele, a arata lumii celei inzestrate cu capitaluri si cu puteri industriale, ceea ce posedam la noi, ca sa atragem astfel civilizatiunea si imbelsugarea ce ni le va aduce o cultura regulata a tuturor ramurilor averii noastre nationale.
326 AL. I. ODOBESCU A doua idee gresita care indeamna pe multi a scoate pe Romania din cercul tarilor cu drept de a figura la Expozitiunea Universala din 1867, este chiar idea ce'si fac de acea Expozitiune. Socotind ca ea n'are alt scop deck de a aduna la un loc si a pune in comparatiune, cele mai noui inventiuni industriale sau cele mai curioase producte ale inchipurii omenesti, ei cu drept cuvant zic ca., sub puntul acesta, Romania nu va avea nimic de expus, §i n'are ce _CLItà acolo, unde natiunile civilizate se intrec in perfectionari de masine si in lucrari. artistice. Expozitiunea din 1867 nu are insä numai scopul acesta ; ea are sh fie cu adevarat o Expozitiune universala ; inteinsa isi vor gasi locul toate productiunile, eke au atras pana astazi bagarea de seama a omului, fie ca natura sa le nasca de sinesi, fie ca spiritul omenesc sa le inchipuiasca, ori sa le prefacd. Asa dar, nu este vorba numai de masine si de arte; dar tot ce se atinge de un folos oarecare al omenirii, tot ce prezinta un interes pentru societate, va fi bine primit in sanul Expozitiunii si 'si va gasi locul sat], asezat pe una 9i aceeasi treapta. Expozitiunea universala din 1867 are dar sa fie o adunare uriasa a tuturor productelor lumii, in care fiesce tart, fiesce natiune se va InMtisa cu averea sa, multaputina, data de Dumnezeu si de naturt sau capatatt prin industria si activitatea oamenilor. Spre dovedirea acestei deslusiri ce deteram despre Expozitiunea Universald din 1867, vom prenumera si vom descrie aci pe scurt cele zece mari grupe sau impartiri ale productelor, care au a figura in aceasta Expozitiune, astfel precum le-a clasificat Comisiunea Imperiala, numita in Franta pentru a alchtui aceasta Expozitiune. Aceste zece despartiri sunt : I. Obiecte de arta, adict toate lucrarile de picturt (zugraveala) cu ulei si cu alte materii ; toate sculpturile sau sapaturile maiestrite in piatra, lemn, rnetaluri si altele ; toate modelurile sau chipurile de monumente si toate planurile de cladiri, precum si gravurile tiparite cu culori sau in negru.
- Page 277 and 278: Asociatiunea transilvand pentru lit
- Page 279 and 280: 276 AL. I. ODOBESCU mani Inca si az
- Page 281 and 282: 278 AL. 1. ODOIMISCU gent al Asocia
- Page 283 and 284: 280 AL. I. ODOBESCU elalte natiuni.
- Page 285 and 286: 9s9 AL. I. (IDOIIESCU cum a publica
- Page 287 and 288: 284 AL. I. ODOBESCU de o parte ; pe
- Page 289 and 290: 266 AL. I. ODOBESCU ar fi putut sà
- Page 291 and 292: 288 AL. I. ODOBESCU du-se unele obi
- Page 293 and 294: 200 AL. I. ODORESCV In via discutiu
- Page 295 and 296: 992 L. I. ODOBEq.11 lora cari au ad
- Page 297 and 298: 294 AL. I. ODOBESCU florini austria
- Page 299 and 300: 296 AL. 1. ODOBDSCU Axentie, dr. Ra
- Page 301 and 302: 298 AL. J. ODOBESCU vdtati maghiari
- Page 303 and 304: : 00 AL. I. ODO RESULT turate, sub
- Page 305 and 306: Gimnazii §i coale reale JIM* RAPOR
- Page 307 and 308: NI AL. I. ODOBESCU Legea determinA
- Page 309 and 310: 306 AL. I. ODOBESCU «fi cu totul c
- Page 311 and 312: 3 08 AL. 1. ODOBES(U a) Gimnazilie.
- Page 313 and 314: 310 AL. I. ODOBESCIJ 50 In loc de n
- Page 315 and 316: 312 AL. L ODOBESCU lor ; le-ar prez
- Page 317 and 318: 314 AL. 1. ODOBESCU VIII. &iintele
- Page 319 and 320: 316 AL. I. ODOBESCU sau redactarea
- Page 321 and 322: 318 AL. I: ODOBESCU naturale) VII,
- Page 323 and 324: 320 AL. T. ODOBESCU Dad dinaintea f
- Page 325 and 326: 322 AL. L ODOBESCU tive de decorati
- Page 327: 324 AL. I. ODOBESCU II. Guvernul M
- Page 331 and 332: 328 AL. I. ODOBB*3CU obiecte de hra
- Page 333 and 334: 330 AL. I ODOBU.,CU Guvernul Mariei
- Page 335 and 336: 332 AL. I. ODOBESCU cuprindeau toat
- Page 337 and 338: 334 AL. I. ODOBESCU are de dat §i
- Page 339 and 340: 336 AL. I. ODORESCU stofele §i pe
- Page 341 and 342: 338 AL. I. ODOBE:5C11 strainatate,
- Page 343 and 344: 340 AL. I. ODOBESCU pretutindeni in
- Page 345 and 346: Casa, vpmintele §i petreeerile tar
- Page 347 and 348: 344 AL T. ODOBESCU maison, varie se
- Page 349 and 350: 346 AL. I. ODOBE8CU II serait trop
- Page 351 and 352: 348 AL. I. ODOBESCU et brave les ch
- Page 353 and 354: 350 AL. I. ODOBESCU troupeaux dans
- Page 355 and 356: 352 AL. I. ODOBESCU filles de la ca
- Page 357 and 358: 354 AL. I. ODOBESCC din Paris, am p
- Page 359 and 360: 356 AL. J. 0110BESCU cuviintd un lo
- Page 361 and 362: 358 AL. 1. ODOBES("U este prin acea
- Page 363 and 364: 300 AL. L ODOBESCU Sa se adune §i
- Page 365 and 366: Satira Latina STUDIU ISTORIC, CRITI
- Page 367 and 368: 364 AL. I. ODOBLISCU nici pe burtos
- Page 369 and 370: 361; AL. 1. ODOBESCU grarnaticul Fe
- Page 371 and 372: 1,68 AL. 1. ODOBESCU cuvioasa Etrur
- Page 373 and 374: 370 AL. 1. ODOBESCU strAnepoli ai l
- Page 375 and 376: 372 AL. j. ODOBESCU Luciliu, ndscut
- Page 377 and 378: 374 AL. I. ODOBESCU a scopului §i
326 AL. I. ODOBESCU<br />
A doua idee gresita care indeamna pe multi a scoate pe<br />
Romania din cercul tarilor cu drept de a figura la Expozitiunea<br />
Universala din 1867, este chiar idea ce'si fac de acea<br />
Expozitiune. Socotind ca ea n'are alt scop deck de a aduna<br />
la un loc si a pune in comparatiune, cele mai noui inventiuni<br />
industriale sau cele mai curioase producte ale inchipurii<br />
omenesti, ei cu drept cuvant zic ca., sub puntul acesta, Romania<br />
nu va avea nimic de expus, §i n'are ce _CLItà acolo,<br />
unde natiunile civilizate se intrec in perfectionari de masine<br />
si in lucrari. artistice. Expozitiunea din 1867 nu are insä<br />
numai scopul acesta ; ea are sh fie cu adevarat o Expozitiune<br />
universala ; inteinsa isi vor gasi locul toate productiunile,<br />
eke au atras pana astazi bagarea de seama a omului,<br />
fie ca natura sa le nasca de sinesi, fie ca spiritul omenesc<br />
sa le inchipuiasca, ori sa le prefacd.<br />
Asa dar, nu este vorba numai de masine si de arte;<br />
dar tot ce se atinge de un folos oarecare al omenirii, tot ce<br />
prezinta un interes pentru societate, va fi bine primit in<br />
sanul Expozitiunii si 'si va gasi locul sat], asezat pe una 9i<br />
aceeasi treapta. Expozitiunea universala din 1867 are dar sa<br />
fie o adunare uriasa a tuturor productelor lumii, in care<br />
fiesce tart, fiesce natiune se va InMtisa cu averea sa, multaputina,<br />
data de Dumnezeu si de naturt sau capatatt prin<br />
industria si activitatea oamenilor.<br />
Spre dovedirea acestei deslusiri ce deteram despre Expozitiunea<br />
Universald din 1867, vom prenumera si vom descrie<br />
aci pe scurt cele zece mari grupe sau impartiri ale<br />
productelor, care au a figura in aceasta Expozitiune, astfel<br />
precum le-a clasificat Comisiunea Imperiala, numita in Franta<br />
pentru a alchtui aceasta Expozitiune.<br />
Aceste zece despartiri sunt :<br />
I. Obiecte de arta, adict toate lucrarile de picturt (zugraveala)<br />
cu ulei si cu alte materii ; toate sculpturile sau sapaturile<br />
maiestrite in piatra, lemn, rnetaluri si altele ; toate modelurile<br />
sau chipurile de monumente si toate planurile de<br />
cladiri, precum si gravurile tiparite cu culori sau in negru.
Change language