OPERE COMPLETE
OPERE COMPLETE OPERE COMPLETE
GIMNAZII I *C9ALL REALE 313 «nu aceia ce vine mai nainte de chilizatiune §i o pregAte§te, oci aceia care vine in urmA-i §i care este decadenta §i corup- ,tiunea ei. «Religiunea este educatia acelora ce nu mai au alta; ei «numai prin religiune tin de omenire. Creand dar instrucotiunea secundarä practicA, alAturati-o cu invAtamântul reli- «gios; intealte locuri, el e folositor: aci este indispensabild) SA o punem dar in capul nomenclaturii cuno§tintelor ce sunt a se predà in coalele Reale. Stiinte morale. literare §i politice. I. Religiune, adica explicarea Evangheliilor, istoria vechiului §i noului Testament, literatura biblica §i eclesiastica, morala §i psicologia in prescurtare. II. Limba roftzdnd, studiata in comparatiune cu cea latina, care, aci, va fi privita numai ca sorgintea in care se poate dobandi cunWinta Iiinbei nationale ; a§a dar, rApezi notiuni de gramatica limbei latine putine traduceri de fraze latine lesnicioase. Compuneri romane§ti literare *i mai ales epistolare. Rapede schitare a istoriei generale a literaturelor antice i moderne. III. Limba francezd, mai ales cu deprinderi la citirea §i vorbirea acestei limbh a carei cunoVinta va deschide elevilor un mijloc de o mai departe instruire. facandu-le accesibila una din literaturele moderne cele mai avute i mai instructive. Limbele italiand §i germand vor fi facultative. IV. Geografia fizicd §i politica a globului, cu notiuni de statistica §i de etnografie ; geografia detaliata a tarilor romane, cu statistica lor. Istoria universald, prezentata in tabeluri generale, repiirtita intre anii de studii ai §coalei ; istoria nationald cu mai multe dezvoltari. V: Idei de drept natural ci politic. CunoVh-Lta dreptului admInistrativ §i a legiuirilor tarei. Notiuni de economie politica. Stiinte exacte, naturale §i fizice. VI. Matematici: Aritmetica cu aplicatiuni la comptabilitatea comerciala, agricola §i industriala. Primele notiuni de Algebra. Geometria practica cu aplicatiuni la geodezie, la mecanica elementara i notiuni de architectonica. VII. &ankle fizice. Notiuni elementare de Cosmografie §i Meteorologie Fizica : cuno§tinta puterilor naturei, a instrumentelor celor mai practice §i a maOnelor mai simple §i mai uzuale. Chimia cu aplicatiuni la technologie.
314 AL. 1. ODOBESCU VIII. &iintele naturale, cu aplicatiuni la igienA, la industrie 0 mai cti seamA la agricultura practick IX. Caligrafia, urmatA de Desemnut liniar §i de primele notiuni de desemn artistic. Pe langd asemenea Scoli Reale, ce ar trebui instituite in toate capitalele §i ora§ele de districte Comisiunea este de pdrere ca Consiliul general sa invite pe d. Ministru al Instructiunei de a incuraja, daca lipsesc mijloacele de a crea stabilimente de internate particulare, subventionate chiar de Stat sau de municipalitati, in care §colarii sá repete in comun lectiunile acelor §coale, exercitandu-se Inca §i la gimnasticd §i la muzicci. 0 altá chestiune ce a preocupat pe comisiune este lipsa de cdrti didactice, dupa care s'ar putea preda. §tiintele, in Scoalele Reale; ea socote§te insá cà mijlocul cel mai nimerit spre a subveni la aceasta lipsd, ar fi sa se numeascd o comisiune de oameni speciali cari, impreuna cu membrii Consiliului permanent, sa se ocupe a cercetà §i a examina toate publicatiunile de asemenea natura, facute in Germania, in Elvetia, in Belgia, in Anglia, in Franta, etc., §i, alegand dintre ele, pe cele mai apropriate pentru 5coalele Reale ce se vor crea. in Romania, sa ofere premii la cele mai bune traductiuni §i localizari ale publicatiunilor alese. Comisiunea crede necesar sa adauge cd, printre foloasele ce ar aduce Scoalele Reale, trebue sd se prenumere §i acela de a preg4ti, intr'un mod foarte nimerit, pe junii cari vor voi sa se consacre la profesiuni mai inalte. Astfel, elevii cari ar e§i din Scoalele Reale cu cuno§tinte varii §i practice, dar mai mult generale, s'ar gasi foarte bine preparati spre a infra. in §coalele de purd aplicatiune profesionala, adica in sS'coalele de Coined, de Industrie ,Fi de Agriculturei, prevazute prin unele articole din legea instructiunii, §i poate chiar in sScoalele secundare de ntedicind ,si de arta militarci. Astfel ar putea sa complecteze studiile lor, cei ce ar voi §a imbrati§eze, intr' un mod definitiv, o cariera profesionala, fail de a fi nevoiti sA treaca prin studiele lungi §i teoretice ale Gimnaziilor.
- Page 265 and 266: 262 AL. I. ODOBESCU «Vazuta-ti vre
- Page 267 and 268: 264 AL. I. 0130013E,CU aplecdri din
- Page 269 and 270: 266 AL. I. 000BESCli purtat in con
- Page 271 and 272: 268 AL. I. ODOBESCI: cu noi, pentru
- Page 273 and 274: 270 AL. 1. ODOBES( «cu care au avu
- Page 275 and 276: 979 AL. I. ODOBESCU §i puternica n
- Page 277 and 278: Asociatiunea transilvand pentru lit
- Page 279 and 280: 276 AL. I. ODOBESCU mani Inca si az
- Page 281 and 282: 278 AL. 1. ODOIMISCU gent al Asocia
- Page 283 and 284: 280 AL. I. ODOBESCU elalte natiuni.
- Page 285 and 286: 9s9 AL. I. (IDOIIESCU cum a publica
- Page 287 and 288: 284 AL. I. ODOBESCU de o parte ; pe
- Page 289 and 290: 266 AL. I. ODOBESCU ar fi putut sà
- Page 291 and 292: 288 AL. I. ODOBESCU du-se unele obi
- Page 293 and 294: 200 AL. I. ODORESCV In via discutiu
- Page 295 and 296: 992 L. I. ODOBEq.11 lora cari au ad
- Page 297 and 298: 294 AL. I. ODOBESCU florini austria
- Page 299 and 300: 296 AL. 1. ODOBDSCU Axentie, dr. Ra
- Page 301 and 302: 298 AL. J. ODOBESCU vdtati maghiari
- Page 303 and 304: : 00 AL. I. ODO RESULT turate, sub
- Page 305 and 306: Gimnazii §i coale reale JIM* RAPOR
- Page 307 and 308: NI AL. I. ODOBESCU Legea determinA
- Page 309 and 310: 306 AL. I. ODOBESCU «fi cu totul c
- Page 311 and 312: 3 08 AL. 1. ODOBES(U a) Gimnazilie.
- Page 313 and 314: 310 AL. I. ODOBESCIJ 50 In loc de n
- Page 315: 312 AL. L ODOBESCU lor ; le-ar prez
- Page 319 and 320: 316 AL. I. ODOBESCU sau redactarea
- Page 321 and 322: 318 AL. I: ODOBESCU naturale) VII,
- Page 323 and 324: 320 AL. T. ODOBESCU Dad dinaintea f
- Page 325 and 326: 322 AL. L ODOBESCU tive de decorati
- Page 327 and 328: 324 AL. I. ODOBESCU II. Guvernul M
- Page 329 and 330: 326 AL. I. ODOBESCU A doua idee gre
- Page 331 and 332: 328 AL. I. ODOBB*3CU obiecte de hra
- Page 333 and 334: 330 AL. I ODOBU.,CU Guvernul Mariei
- Page 335 and 336: 332 AL. I. ODOBESCU cuprindeau toat
- Page 337 and 338: 334 AL. I. ODOBESCU are de dat §i
- Page 339 and 340: 336 AL. I. ODORESCU stofele §i pe
- Page 341 and 342: 338 AL. I. ODOBE:5C11 strainatate,
- Page 343 and 344: 340 AL. I. ODOBESCU pretutindeni in
- Page 345 and 346: Casa, vpmintele §i petreeerile tar
- Page 347 and 348: 344 AL T. ODOBESCU maison, varie se
- Page 349 and 350: 346 AL. I. ODOBE8CU II serait trop
- Page 351 and 352: 348 AL. I. ODOBESCU et brave les ch
- Page 353 and 354: 350 AL. I. ODOBESCU troupeaux dans
- Page 355 and 356: 352 AL. I. ODOBESCU filles de la ca
- Page 357 and 358: 354 AL. I. ODOBESCC din Paris, am p
- Page 359 and 360: 356 AL. J. 0110BESCU cuviintd un lo
- Page 361 and 362: 358 AL. 1. ODOBES("U este prin acea
- Page 363 and 364: 300 AL. L ODOBESCU Sa se adune §i
- Page 365 and 366: Satira Latina STUDIU ISTORIC, CRITI
314 AL. 1. ODOBESCU<br />
VIII. &iintele naturale, cu aplicatiuni la igienA, la industrie 0 mai cti<br />
seamA la agricultura practick<br />
IX. Caligrafia, urmatA de Desemnut liniar §i de primele notiuni de<br />
desemn artistic.<br />
Pe langd asemenea Scoli Reale, ce ar trebui instituite in<br />
toate capitalele §i ora§ele de districte Comisiunea este de<br />
pdrere ca Consiliul general sa invite pe d. Ministru al Instructiunei<br />
de a incuraja, daca lipsesc mijloacele de a crea<br />
stabilimente de internate particulare, subventionate chiar de<br />
Stat sau de municipalitati, in care §colarii sá repete in comun<br />
lectiunile acelor §coale, exercitandu-se Inca §i la gimnasticd<br />
§i la muzicci.<br />
0 altá chestiune ce a preocupat pe comisiune este lipsa<br />
de cdrti didactice, dupa care s'ar putea preda. §tiintele, in<br />
Scoalele Reale; ea socote§te insá cà mijlocul cel mai nimerit<br />
spre a subveni la aceasta lipsd, ar fi sa se numeascd o comisiune<br />
de oameni speciali cari, impreuna cu membrii Consiliului<br />
permanent, sa se ocupe a cercetà §i a examina toate<br />
publicatiunile de asemenea natura, facute in Germania, in<br />
Elvetia, in Belgia, in Anglia, in Franta, etc., §i, alegand dintre<br />
ele, pe cele mai apropriate pentru 5coalele Reale ce se vor<br />
crea. in Romania, sa ofere premii la cele mai bune traductiuni<br />
§i localizari ale publicatiunilor alese.<br />
Comisiunea crede necesar sa adauge cd, printre foloasele ce<br />
ar aduce Scoalele Reale, trebue sd se prenumere §i acela de<br />
a preg4ti, intr'un mod foarte nimerit, pe junii cari vor voi<br />
sa se consacre la profesiuni mai inalte. Astfel, elevii cari ar<br />
e§i din Scoalele Reale cu cuno§tinte varii §i practice, dar mai<br />
mult generale, s'ar gasi foarte bine preparati spre a infra. in<br />
§coalele de purd aplicatiune profesionala, adica in sS'coalele<br />
de Coined, de Industrie ,Fi de Agriculturei, prevazute prin<br />
unele articole din legea instructiunii, §i poate chiar in sScoalele<br />
secundare de ntedicind ,si de arta militarci. Astfel ar<br />
putea sa complecteze studiile lor, cei ce ar voi §a imbrati§eze,<br />
intr' un mod definitiv, o cariera profesionala, fail de a fi nevoiti<br />
sA treaca prin studiele lungi §i teoretice ale Gimnaziilor.