OPERE COMPLETE
OPERE COMPLETE OPERE COMPLETE
GIMNAZH §I *COALE REALE 309 Pus 4. pe astfel de cale, instructiunea gimnazialà ar trebui sa fie neincetat supusa la o geloasa priveghere, spre a nu se cobori dela un nivel asa "de inaltat, si a perde caracterul de profunditate stiintifica, care singur ii asigura un rezultat salutar; iar admiterea elevilor in sanul acestui complex de studii ar trebui asemenea sà fie inconjurata de cele mai solide garantii de capacitate si de asiduitate fructuoasä, dovedite in clasele primare sau la examene riguroase de admisiune. Comisiunea e dar de pärere: 1. Ca pe astfel de scarä inalta trebuesc ridicate treptat studiile exclusiv clasice si teoretice, in toate Gimnaziile complete si necomplete azi existente in tara; 2. Ca, pentru cele ce sunt pana acum incepute, este de folos ca ele sa se completeze, indatä ce timpul si mijloacele vor permite; 3. Ca, pretutindeni unde legea prevede infiintare de Licee, aceasta prevedere sa se realizeze la timp oportun ; 4. Ca orice creatiune de clase inferioare ale unui Liceu sa presupuna de sinesi complectarea institutului, prin clasele superioare subsecuente. la timp oportun, fara ca un numar oarecare de clase de Liceu, mai mic decat cel prevazut prin lege pentru Licee, sa poata constitui o scoala secundard de sinesi existehta si considerata ca scoala completà. Se intelege, dupa cele mai sus expuse, ca o asemenea scoala n'ar corespunde deloc cu scopul ce s'a determinat acestor asezaminte de invatamânt intermeziar §i n'ar servi deck a croi oameni cu educatiuni trunchiate, neposedând nici cunostintile practice trebuincioase in viata sociala, nici cele teoretice care introduc pe om in cercul inaltei stiinte. Unii asemeni oameni n'ar face decat sà inmulteascá clasa de acum mult prea numeroasa a aspirantilor incapabili la lefurile din hugetul Statului, si prin urmare, scoalele care ii ar fi produs, ar paralizã si ar rasturnà toate bunele rezultate ce comisiunea crede Ca se vor obtine din reorganizarea completa a instructiunii secundare.
310 AL. I. ODOBESCIJ 50 In loc de numirea de Licee, sA se restitue, institutelor de invAtamAnt secundar, clasic §i teoretic, aceea foarte apropiatà i unicA de Gimnazii, rAmAnAnd ca., tot sub aceastA numire, sA se coprinzA i acele §coale in care invAtamAntul gimnazial ar fi Inca necompletat, dar a cAror completare panA la numarul de §eapte clase ar fi numai o cestiune de timp 0 de mijloace bugetare i didactice. Cu modul acesta, §coalele secundare clasice §i teoretice ar rAmAneA bine specificate sub o unicA denumire, §i caracterul lor de ,scoale intermeziare n'ar mai fi intru nimic supus la echivocul lAsat de lege, prin indoita numire de Licee i Gimnazie. b) Scoalete reale. Despre coalele Reale s'a mentionat adesea in tail la noi mai ales in ace0i din urmA ani. Ministerul instructiunii le-a fAcut mai totdeauna o micA parte in bugetul sAu ; s'a i cercat a se pune in lucrare asemenea §coale, insA panA acuma fArA de succes ; in fine noua lege a instructiunii, prin art. 199 0 200, vine a consacrà in mod legal aceste institute §i le defineazA cu termenii urmAtori «coalele Reale au de scop a (IA invatatura trebuincioash pentru exercitare a unei arte profesiuni». Comisiunea vede intr'aceste articole ale legii o sorginte fecundA pentru luminarea natiunii romAne i pentru indreptarea spiritelor doritoare de cuno0inte, pe o cale ce de sigur va duce la prosperitatea materialA, prin varietatea natiunilor practice rAspandite in majoritatea poporului, §i la soliditatea in institutiunile tArii, prin cuno4terea tutulor datorielor cetAtene0i. «Orice guvern intemeiat pe indoitul principiu al egalitAtii de drepturi §i al alegerii», zice Emile de Girardin, «va fi tot «anarchic §i §ovAind pe cdt timp nu va aveh o sistemA de
- Page 261 and 262: 259 AL. I. OD 011EsCU §tie dad. Ju
- Page 263 and 264: 260 AL. I. ODOBESOU Publicarea i rA
- Page 265 and 266: 262 AL. I. ODOBESCU «Vazuta-ti vre
- Page 267 and 268: 264 AL. I. 0130013E,CU aplecdri din
- Page 269 and 270: 266 AL. I. 000BESCli purtat in con
- Page 271 and 272: 268 AL. I. ODOBESCI: cu noi, pentru
- Page 273 and 274: 270 AL. 1. ODOBES( «cu care au avu
- Page 275 and 276: 979 AL. I. ODOBESCU §i puternica n
- Page 277 and 278: Asociatiunea transilvand pentru lit
- Page 279 and 280: 276 AL. I. ODOBESCU mani Inca si az
- Page 281 and 282: 278 AL. 1. ODOIMISCU gent al Asocia
- Page 283 and 284: 280 AL. I. ODOBESCU elalte natiuni.
- Page 285 and 286: 9s9 AL. I. (IDOIIESCU cum a publica
- Page 287 and 288: 284 AL. I. ODOBESCU de o parte ; pe
- Page 289 and 290: 266 AL. I. ODOBESCU ar fi putut sà
- Page 291 and 292: 288 AL. I. ODOBESCU du-se unele obi
- Page 293 and 294: 200 AL. I. ODORESCV In via discutiu
- Page 295 and 296: 992 L. I. ODOBEq.11 lora cari au ad
- Page 297 and 298: 294 AL. I. ODOBESCU florini austria
- Page 299 and 300: 296 AL. 1. ODOBDSCU Axentie, dr. Ra
- Page 301 and 302: 298 AL. J. ODOBESCU vdtati maghiari
- Page 303 and 304: : 00 AL. I. ODO RESULT turate, sub
- Page 305 and 306: Gimnazii §i coale reale JIM* RAPOR
- Page 307 and 308: NI AL. I. ODOBESCU Legea determinA
- Page 309 and 310: 306 AL. I. ODOBESCU «fi cu totul c
- Page 311: 3 08 AL. 1. ODOBES(U a) Gimnazilie.
- Page 315 and 316: 312 AL. L ODOBESCU lor ; le-ar prez
- Page 317 and 318: 314 AL. 1. ODOBESCU VIII. &iintele
- Page 319 and 320: 316 AL. I. ODOBESCU sau redactarea
- Page 321 and 322: 318 AL. I: ODOBESCU naturale) VII,
- Page 323 and 324: 320 AL. T. ODOBESCU Dad dinaintea f
- Page 325 and 326: 322 AL. L ODOBESCU tive de decorati
- Page 327 and 328: 324 AL. I. ODOBESCU II. Guvernul M
- Page 329 and 330: 326 AL. I. ODOBESCU A doua idee gre
- Page 331 and 332: 328 AL. I. ODOBB*3CU obiecte de hra
- Page 333 and 334: 330 AL. I ODOBU.,CU Guvernul Mariei
- Page 335 and 336: 332 AL. I. ODOBESCU cuprindeau toat
- Page 337 and 338: 334 AL. I. ODOBESCU are de dat §i
- Page 339 and 340: 336 AL. I. ODORESCU stofele §i pe
- Page 341 and 342: 338 AL. I. ODOBE:5C11 strainatate,
- Page 343 and 344: 340 AL. I. ODOBESCU pretutindeni in
- Page 345 and 346: Casa, vpmintele §i petreeerile tar
- Page 347 and 348: 344 AL T. ODOBESCU maison, varie se
- Page 349 and 350: 346 AL. I. ODOBE8CU II serait trop
- Page 351 and 352: 348 AL. I. ODOBESCU et brave les ch
- Page 353 and 354: 350 AL. I. ODOBESCU troupeaux dans
- Page 355 and 356: 352 AL. I. ODOBESCU filles de la ca
- Page 357 and 358: 354 AL. I. ODOBESCC din Paris, am p
- Page 359 and 360: 356 AL. J. 0110BESCU cuviintd un lo
- Page 361 and 362: 358 AL. 1. ODOBES("U este prin acea
GIMNAZH §I *COALE REALE 309<br />
Pus 4. pe astfel de cale, instructiunea gimnazialà ar trebui<br />
sa fie neincetat supusa la o geloasa priveghere, spre a nu se<br />
cobori dela un nivel asa "de inaltat, si a perde caracterul<br />
de profunditate stiintifica, care singur ii asigura un rezultat<br />
salutar; iar admiterea elevilor in sanul acestui complex de<br />
studii ar trebui asemenea sà fie inconjurata de cele mai solide<br />
garantii de capacitate si de asiduitate fructuoasä, dovedite<br />
in clasele primare sau la examene riguroase de admisiune.<br />
Comisiunea e dar de pärere:<br />
1. Ca pe astfel de scarä inalta trebuesc ridicate treptat studiile<br />
exclusiv clasice si teoretice, in toate Gimnaziile complete<br />
si necomplete azi existente in tara;<br />
2. Ca, pentru cele ce sunt pana acum incepute, este de folos<br />
ca ele sa se completeze, indatä ce timpul si mijloacele vor<br />
permite;<br />
3. Ca, pretutindeni unde legea prevede infiintare de Licee,<br />
aceasta prevedere sa se realizeze la timp oportun ;<br />
4. Ca orice creatiune de clase inferioare ale unui Liceu sa<br />
presupuna de sinesi complectarea institutului, prin clasele superioare<br />
subsecuente. la timp oportun, fara ca un numar oarecare<br />
de clase de Liceu, mai mic decat cel prevazut prin lege<br />
pentru Licee, sa poata constitui o scoala secundard de sinesi<br />
existehta si considerata ca scoala completà.<br />
Se intelege, dupa cele mai sus expuse, ca o asemenea scoala<br />
n'ar corespunde deloc cu scopul ce s'a determinat acestor<br />
asezaminte de invatamânt intermeziar §i n'ar servi deck a<br />
croi oameni cu educatiuni trunchiate, neposedând nici cunostintile<br />
practice trebuincioase in viata sociala, nici cele teoretice<br />
care introduc pe om in cercul inaltei stiinte. Unii asemeni<br />
oameni n'ar face decat sà inmulteascá clasa de acum<br />
mult prea numeroasa a aspirantilor incapabili la lefurile din<br />
hugetul Statului, si prin urmare, scoalele care ii ar fi produs,<br />
ar paralizã si ar rasturnà toate bunele rezultate ce comisiunea<br />
crede Ca se vor obtine din reorganizarea completa<br />
a instructiunii secundare.