OPERE COMPLETE

3 08 AL. 1. ODOBES(U
a) Gimnazilie.
Liceele, pe care comisiunea le vede cu pdrere de rau figurand
in lege, sub aceasta numire noua, pe cand toatd lumea
se deprinsese la noi cu numirea foarte apropiatã de Gimnazii,
cu atat mai mult eh' dansa nu poate intelege existenta unei
§coale care, supt un nume special, ar da, ca termen de studiu,
o parte trunchiata din invatAmantul Liceului, Liceele, zicem,
sau mai bine Gimnaziile complete de §eapte clase, ar fi propriu
zis, goate intermediare ; ele ar servi exclusiv pentru a
forma, prin studii clasice §i teoretice bine maturite, studenti
pentru FacultAti ; din ele ar e§i toti acei tined cdrora timpul,
mijloacele materiale §i aptitudini intelectuale mai distinse, le-ar
fi permis a consacra §eapte ani la invataturi pregatitoare, spre
a intra in §coalele superioare cart ar completà instructiunea
lor ; in ele, in fine, s'ar forma acei oameni pe care d-I Saint-
Marc Girardin, in cuvintele mai sus citate, ii numeVe inva-
tatii, §i-i arata a§a de trebuitori pentru progresul civilizatiunii.
A§a dar, pentru ca Gimnaziile noastre sa poata corespunde
cu o misiune atat de inaltd §i de dificultoasa, comisiunea incd
crede ea' nivelul general al studiilor trebuiesc indltat intr'insele,
cu mult mai presus de ce se afld in momentul de fatd, cand
singure Gimnaziile reprezintd mai tot invatamântul secundar,
cu variile sale tendinte.
Partea clasicitatii trebue§te ingrijita cu multa scrupulozitate ;
studiul limbelor latina §i elena, considerat ca baza acestui invatamant,
trebuie§te, in tot timpul defipt acestor §coale, adancit
atat sub raportul gramatical cat §i din punctul de vedere
al literaturelor antice. Cunotintele morale, sociale i politice
trebuesc prezentate intr'o ordine care sd permita o dezvoltare
mai amanuntita a materiilor ce ele coprind. In fine §tiintele
pozitive trebuesc infati§ate din privirea teoriei, spre a putea
servi de fundament solid studiilor §tiintifice superioare la care
anii din .5colari ar avea a se consacra mai tarziu, çi
de exer-
citiu temeinic al puterii rationamentului pentru cei ce vor margini
intru atata cuno§tintele lor §tiintifice.