OPERE COMPLETE
OPERE COMPLETE OPERE COMPLETE
GIMS4Z1I 11 .5( DLE REXLE 305 «dna din studiile clasice. In ochii realitilor, acesta e nu- «mele partizanilor studiilor uzuale, scapare nu este afard din oaceste studii. Cat despre mine socotesc cA un popor care «azi ar avea pentru educarea sa, numai scoale clasice, sau numai scoale reale, ar fi un popor foarte rAu educat. De «vreme ce educatiunea trebuie sd se repoarte asupra profeosiunii ce fiecare om va imbratisa mai tarziu un asemenea «popor, avand numai un singur fel de educatiune, ar avea onumai o singurd profesiune. Ace la ar fi un popor compus enumai de invAtati, sat] numai de industriasi. Societatea insA «nu poate sd mearga intr'astfel; ei ii trebuie, spre a-si in-
306 AL. I. ODOBESCU «fi cu totul clasicd, ci trebuie s'a devind §i profesionald ; cad «cu cat mai mult averile se vor subimpdrti, cu atata mai «mult specializarea instructiunii va deveni riguros obligatorie*. La noi legea cea nouà a instructiunii ofere toate inlesnirile spre a se pune in practicd aceste idei salutarii, pe care se bazeazd astdzi sistema cea mai logica §i cea mai ldudatd de inväldmant secundar. Mentinand §i desvoltand, pe de o parte, Gimnaziele ; iard, pe de altd parte, lásand toed latitudinea pentru crearea de coale reale, ea deschide o cale induoitg pe care comisiunea crede a trebuie, färd sfieald, sä pornim de indatd instructiunea noasträ de gradul al doilea. A§a dar, datoria ce mai ramane deocamdatd, acesteia de implinit, spre a completa ceeace legea prevede, este de a cerca sä caracterizeze intr'un mod mai ldmurit acele cloud tendente, aplicate la invdtdmantul ce ne ocupd, spre a statornici, intr'astfel, bazele generale pe care in urmä au sa. se intemeieze corpurile administrätoare ale instructiunii publice, ca sá pregAteascd pentru acele §coale programele de studiu, proiectele de metoade pedagogice ce ar fi de inaugurat intr'insele. i mai nainte de toate, comisiunea socote§te de neaparat a constata cd, din diversificarea studiilor in ramurile gemene ale instructiunii secundare, se poate ca§tiga un mare folos: acela de a se consolida foarte tare, in fiecare din ele, specia de invdtdturd ce-i este rezervatd. In adevdr, cand intr'o §coald, scopul instruirii nu este determinat cu preciziune, cand tendintele generale ale invdtdtámantului nu sunt toate pornite cdtre una §i aceia§i tinta, fie chiar ca materiile predate in acea §coald sd nu fie nici numeroase nici impovardtoare pentru spiritul §colarilor, totu§i invdtatura acolo este fdrd soliditate §i facultätile celorce invatã se risipesc fait. spor. Cuno§tintele dobandite, neputandu-se grupa imprejurul unei idei predomnitoare, se perd cu mare inlesnire §i lasd nutpai oarecare idei nestatornice, mai adesea pernicioase pentru inteligentd §i moralitate. Din contra, cand elevul ese din tr'o §coald in care toate stu-
- Page 257 and 258: 254 AL. 1. ODOBESCU momentul cAnd s
- Page 259 and 260: 0000 00000000 Petre Ispirescu CUVAN
- Page 261 and 262: 259 AL. I. OD 011EsCU §tie dad. Ju
- Page 263 and 264: 260 AL. I. ODOBESOU Publicarea i rA
- Page 265 and 266: 262 AL. I. ODOBESCU «Vazuta-ti vre
- Page 267 and 268: 264 AL. I. 0130013E,CU aplecdri din
- Page 269 and 270: 266 AL. I. 000BESCli purtat in con
- Page 271 and 272: 268 AL. I. ODOBESCI: cu noi, pentru
- Page 273 and 274: 270 AL. 1. ODOBES( «cu care au avu
- Page 275 and 276: 979 AL. I. ODOBESCU §i puternica n
- Page 277 and 278: Asociatiunea transilvand pentru lit
- Page 279 and 280: 276 AL. I. ODOBESCU mani Inca si az
- Page 281 and 282: 278 AL. 1. ODOIMISCU gent al Asocia
- Page 283 and 284: 280 AL. I. ODOBESCU elalte natiuni.
- Page 285 and 286: 9s9 AL. I. (IDOIIESCU cum a publica
- Page 287 and 288: 284 AL. I. ODOBESCU de o parte ; pe
- Page 289 and 290: 266 AL. I. ODOBESCU ar fi putut sà
- Page 291 and 292: 288 AL. I. ODOBESCU du-se unele obi
- Page 293 and 294: 200 AL. I. ODORESCV In via discutiu
- Page 295 and 296: 992 L. I. ODOBEq.11 lora cari au ad
- Page 297 and 298: 294 AL. I. ODOBESCU florini austria
- Page 299 and 300: 296 AL. 1. ODOBDSCU Axentie, dr. Ra
- Page 301 and 302: 298 AL. J. ODOBESCU vdtati maghiari
- Page 303 and 304: : 00 AL. I. ODO RESULT turate, sub
- Page 305 and 306: Gimnazii §i coale reale JIM* RAPOR
- Page 307: NI AL. I. ODOBESCU Legea determinA
- Page 311 and 312: 3 08 AL. 1. ODOBES(U a) Gimnazilie.
- Page 313 and 314: 310 AL. I. ODOBESCIJ 50 In loc de n
- Page 315 and 316: 312 AL. L ODOBESCU lor ; le-ar prez
- Page 317 and 318: 314 AL. 1. ODOBESCU VIII. &iintele
- Page 319 and 320: 316 AL. I. ODOBESCU sau redactarea
- Page 321 and 322: 318 AL. I: ODOBESCU naturale) VII,
- Page 323 and 324: 320 AL. T. ODOBESCU Dad dinaintea f
- Page 325 and 326: 322 AL. L ODOBESCU tive de decorati
- Page 327 and 328: 324 AL. I. ODOBESCU II. Guvernul M
- Page 329 and 330: 326 AL. I. ODOBESCU A doua idee gre
- Page 331 and 332: 328 AL. I. ODOBB*3CU obiecte de hra
- Page 333 and 334: 330 AL. I ODOBU.,CU Guvernul Mariei
- Page 335 and 336: 332 AL. I. ODOBESCU cuprindeau toat
- Page 337 and 338: 334 AL. I. ODOBESCU are de dat §i
- Page 339 and 340: 336 AL. I. ODORESCU stofele §i pe
- Page 341 and 342: 338 AL. I. ODOBE:5C11 strainatate,
- Page 343 and 344: 340 AL. I. ODOBESCU pretutindeni in
- Page 345 and 346: Casa, vpmintele §i petreeerile tar
- Page 347 and 348: 344 AL T. ODOBESCU maison, varie se
- Page 349 and 350: 346 AL. I. ODOBE8CU II serait trop
- Page 351 and 352: 348 AL. I. ODOBESCU et brave les ch
- Page 353 and 354: 350 AL. I. ODOBESCU troupeaux dans
- Page 355 and 356: 352 AL. I. ODOBESCU filles de la ca
- Page 357 and 358: 354 AL. I. ODOBESCC din Paris, am p
306 AL. I. ODOBESCU<br />
«fi cu totul clasicd, ci trebuie s'a devind §i profesionald ; cad<br />
«cu cat mai mult averile se vor subimpdrti, cu atata mai<br />
«mult specializarea instructiunii va deveni riguros obligatorie*.<br />
La noi legea cea nouà a instructiunii ofere toate inlesnirile<br />
spre a se pune in practicd aceste idei salutarii, pe care se<br />
bazeazd astdzi sistema cea mai logica §i cea mai ldudatd de<br />
inväldmant secundar. Mentinand §i desvoltand, pe de o parte,<br />
Gimnaziele ; iard, pe de altd parte, lásand toed latitudinea<br />
pentru crearea de coale reale, ea deschide o cale induoitg<br />
pe care comisiunea crede a trebuie, färd sfieald, sä pornim<br />
de indatd instructiunea noasträ de gradul al doilea.<br />
A§a dar, datoria ce mai ramane deocamdatd, acesteia de<br />
implinit, spre a completa ceeace legea prevede, este de a<br />
cerca sä caracterizeze intr'un mod mai ldmurit acele cloud<br />
tendente, aplicate la invdtdmantul ce ne ocupd, spre a statornici,<br />
intr'astfel, bazele generale pe care in urmä au sa. se<br />
intemeieze corpurile administrätoare ale instructiunii publice,<br />
ca sá pregAteascd pentru acele §coale programele de studiu,<br />
proiectele de metoade pedagogice ce ar fi de inaugurat intr'insele.<br />
i mai nainte de toate, comisiunea socote§te de neaparat<br />
a constata cd, din diversificarea studiilor in ramurile gemene<br />
ale instructiunii secundare, se poate ca§tiga un mare folos:<br />
acela de a se consolida foarte tare, in fiecare din ele, specia<br />
de invdtdturd ce-i este rezervatd.<br />
In adevdr, cand intr'o §coald, scopul instruirii nu este determinat<br />
cu preciziune, cand tendintele generale ale invdtdtámantului<br />
nu sunt toate pornite cdtre una §i aceia§i tinta,<br />
fie chiar ca materiile predate in acea §coald sd nu fie nici<br />
numeroase nici impovardtoare pentru spiritul §colarilor, totu§i<br />
invdtatura acolo este fdrd soliditate §i facultätile celorce invatã<br />
se risipesc fait. spor. Cuno§tintele dobandite, neputandu-se<br />
grupa imprejurul unei idei predomnitoare, se perd cu<br />
mare inlesnire §i lasd nutpai oarecare idei nestatornice, mai<br />
adesea pernicioase pentru inteligentd §i moralitate.<br />
Din contra, cand elevul ese din tr'o §coald in care toate stu-