OPERE COMPLETE
OPERE COMPLETE OPERE COMPLETE
GIMNAZII §I *COALE REALE SI 3 adica unul din 17 lulie, cloud din 21 lulie, unul din 10 August 1867 §i altul fara data relativ la §coalele secundare de fete ; a deliberat asupra acestor materii §i-§i rezurna astfel opiniunile sale : Din cuvintele sus-mentionate ale d-lui ministru rezulta cà doua cestiuni sunt mai ales puse in examinarea Consiliului general, adica, pe de o parte ; 1. Directiunea ce este a se da invatamantului secundar, prin gimnazii, §coale reale, profesionale, etc. De alta parte : 2. Examinarea proiectelor de programe ce Consiliul permanent a elaborat pentru o parte din §coalele secunclare. Luand in deliberare prima cestiune, comisiunea s'a simtit fericita de a gdsi exprimate in cuvintele d-lui ministru, chiar ideile de care toti membrii ei sunt patrun§i, §i a cautat, tinandu-se in marginele prescrise de lege, a propune, intr'un mod general, mijloacele ce ea socote§te a fi mai nimerite spre a ajunge la scopul de toti dorit. Mai nainte de toate, facand o nomenclatura a tuturor institutelor de invatamant public secundar, prescrise de noua lege a Instructiunii, §i din care unele se afla de acum existente, iar celelalte sunt Inca de infiintat, ea a constatat cä ele se pot clasifica in §ease specii diferite, unele subimpartite in mai multe ramure §i graduri, §i anume : I. Licee, in numar de 9 §i Gimnazie 37. (Art. 93 al legii). II. ,S'coale reale, fara numdr determinat. (Art. 199, 200). III. S'coale secundare de fete, 8 la numar. (Art. 184). IV. .5coale profesionale: de agricultura cu ferme-model, 3, (Art. 207), de industrie, 7, (Art. 208), de comerciu 7, (Art. 214). V. Seminarie : de gradul I, 7, §i al II-lea, 2. (Art. 224). VI. &oale de moa,se, de cloud graduri. (Art. 220, 221). Intre aceste diferite specii de §coale stint unele, §i anume, cele coprinse sub n-ele IV, V §i VI, al caror scop §i tendente sunt chiar insemnate prin numirile ce ele port, fiind create pentru formare de barbati sau femei cu profesiuni bine specificate, adicd: preoti, agronomi, industria§i, cornercianti §i moa§e.
NI AL. I. ODOBESCU Legea determinA conditiunile sub care aceste 5coale trebuiesc sd functioneze, 5i numai examinarea programelor ce li s'ar face ar puteh sh inlesneasca Consiliului general, mijloacele de a da instructiunii ce se predd intr'insele o directiune mai potrivita cu scopul la care tind. In momentul de Na s'au prezentat comisiunii, prin procesul verbal al onorabilului Consiliu permanent din 21 Iu lie 1865, numai programa Seminarielor, 5i despre aceea se va vorbi la locul sau. Comisiunea 5i-a tintit toatA luarea aminte asupra directiunii ce ea crede cd ar trebui data invAtamantului, in cele cloud specii de 5coale insemnate sub n-ele I 5i II, adicd, pe de o parte, Liceelor §i Gimnazielor, pe de alta, .5'coa1e1or reale. Plechnd din puntul clot vedere cA invAtamântul secundar, spre a fi astazi complet intr'o taxa, trebuie sa aibA un caracter indoit, adica a fi socotit, intr'unele 5coale, ca un studiu intermeziar intre clasele primare 5i Facultati ; iar intr'altele, ca un complement suficient al instructiunii elementare, comisiunea socote5te de cel mai neaparat folos ca acestei pal-1i a instructiunii publice sd se deh, la noi, cloud directiuni pe care, spre a nu le numi contrarii, le vom ardth ca mer- Wand paralel. Aceste cloud tendente sunt caracterizate prin denumirile generice de studii clasice §i studii reale sau practice. Fie-ne iertat, mai nainte de a intrà in caracterizarea mai amanuntita a acestor studii, diverse nu prin natura ci prin tendentele lor, 5i mai nainte de a schith masurile principale de executat spre a realizA coexistarea acestor cloud tendente in 5coalele noastre secundare, fie-ne, zicem, iertat de a relath aci chteva cuvinte foarte insemnate ale unui bArbat ce este prenumärat printre somitatile instructiunii in Francia, 5i tot de-odatA printre cei mai cAlduro5i aparatori ai drepturilor Romani lor, ale d-lui Saint-Marc Girardin. Domnia-sa zice :
- Page 255 and 256: 252 AL. I. ODOBESOU cat §i pentru
- Page 257 and 258: 254 AL. 1. ODOBESCU momentul cAnd s
- Page 259 and 260: 0000 00000000 Petre Ispirescu CUVAN
- Page 261 and 262: 259 AL. I. OD 011EsCU §tie dad. Ju
- Page 263 and 264: 260 AL. I. ODOBESOU Publicarea i rA
- Page 265 and 266: 262 AL. I. ODOBESCU «Vazuta-ti vre
- Page 267 and 268: 264 AL. I. 0130013E,CU aplecdri din
- Page 269 and 270: 266 AL. I. 000BESCli purtat in con
- Page 271 and 272: 268 AL. I. ODOBESCI: cu noi, pentru
- Page 273 and 274: 270 AL. 1. ODOBES( «cu care au avu
- Page 275 and 276: 979 AL. I. ODOBESCU §i puternica n
- Page 277 and 278: Asociatiunea transilvand pentru lit
- Page 279 and 280: 276 AL. I. ODOBESCU mani Inca si az
- Page 281 and 282: 278 AL. 1. ODOIMISCU gent al Asocia
- Page 283 and 284: 280 AL. I. ODOBESCU elalte natiuni.
- Page 285 and 286: 9s9 AL. I. (IDOIIESCU cum a publica
- Page 287 and 288: 284 AL. I. ODOBESCU de o parte ; pe
- Page 289 and 290: 266 AL. I. ODOBESCU ar fi putut sà
- Page 291 and 292: 288 AL. I. ODOBESCU du-se unele obi
- Page 293 and 294: 200 AL. I. ODORESCV In via discutiu
- Page 295 and 296: 992 L. I. ODOBEq.11 lora cari au ad
- Page 297 and 298: 294 AL. I. ODOBESCU florini austria
- Page 299 and 300: 296 AL. 1. ODOBDSCU Axentie, dr. Ra
- Page 301 and 302: 298 AL. J. ODOBESCU vdtati maghiari
- Page 303 and 304: : 00 AL. I. ODO RESULT turate, sub
- Page 305: Gimnazii §i coale reale JIM* RAPOR
- Page 309 and 310: 306 AL. I. ODOBESCU «fi cu totul c
- Page 311 and 312: 3 08 AL. 1. ODOBES(U a) Gimnazilie.
- Page 313 and 314: 310 AL. I. ODOBESCIJ 50 In loc de n
- Page 315 and 316: 312 AL. L ODOBESCU lor ; le-ar prez
- Page 317 and 318: 314 AL. 1. ODOBESCU VIII. &iintele
- Page 319 and 320: 316 AL. I. ODOBESCU sau redactarea
- Page 321 and 322: 318 AL. I: ODOBESCU naturale) VII,
- Page 323 and 324: 320 AL. T. ODOBESCU Dad dinaintea f
- Page 325 and 326: 322 AL. L ODOBESCU tive de decorati
- Page 327 and 328: 324 AL. I. ODOBESCU II. Guvernul M
- Page 329 and 330: 326 AL. I. ODOBESCU A doua idee gre
- Page 331 and 332: 328 AL. I. ODOBB*3CU obiecte de hra
- Page 333 and 334: 330 AL. I ODOBU.,CU Guvernul Mariei
- Page 335 and 336: 332 AL. I. ODOBESCU cuprindeau toat
- Page 337 and 338: 334 AL. I. ODOBESCU are de dat §i
- Page 339 and 340: 336 AL. I. ODORESCU stofele §i pe
- Page 341 and 342: 338 AL. I. ODOBE:5C11 strainatate,
- Page 343 and 344: 340 AL. I. ODOBESCU pretutindeni in
- Page 345 and 346: Casa, vpmintele §i petreeerile tar
- Page 347 and 348: 344 AL T. ODOBESCU maison, varie se
- Page 349 and 350: 346 AL. I. ODOBE8CU II serait trop
- Page 351 and 352: 348 AL. I. ODOBESCU et brave les ch
- Page 353 and 354: 350 AL. I. ODOBESCU troupeaux dans
- Page 355 and 356: 352 AL. I. ODOBESCU filles de la ca
NI AL. I. ODOBESCU<br />
Legea determinA conditiunile sub care aceste 5coale trebuiesc<br />
sd functioneze, 5i numai examinarea programelor ce<br />
li s'ar face ar puteh sh inlesneasca Consiliului general, mijloacele<br />
de a da instructiunii ce se predd intr'insele o directiune<br />
mai potrivita cu scopul la care tind.<br />
In momentul de Na s'au prezentat comisiunii, prin procesul<br />
verbal al onorabilului Consiliu permanent din 21 Iu lie<br />
1865, numai programa Seminarielor, 5i despre aceea se va<br />
vorbi la locul sau.<br />
Comisiunea 5i-a tintit toatA luarea aminte asupra directiunii<br />
ce ea crede cd ar trebui data invAtamantului, in cele<br />
cloud specii de 5coale insemnate sub n-ele I 5i II, adicd, pe<br />
de o parte, Liceelor §i Gimnazielor, pe de alta, .5'coa1e1or<br />
reale.<br />
Plechnd din puntul clot vedere cA invAtamântul secundar,<br />
spre a fi astazi complet intr'o taxa, trebuie sa aibA un caracter<br />
indoit, adica a fi socotit, intr'unele 5coale, ca un<br />
studiu intermeziar intre clasele primare 5i Facultati ; iar intr'altele,<br />
ca un complement suficient al instructiunii elementare,<br />
comisiunea socote5te de cel mai neaparat folos ca acestei<br />
pal-1i a instructiunii publice sd se deh, la noi, cloud directiuni<br />
pe care, spre a nu le numi contrarii, le vom ardth ca mer-<br />
Wand paralel. Aceste cloud tendente sunt caracterizate prin<br />
denumirile generice de studii clasice §i studii reale sau practice.<br />
Fie-ne iertat, mai nainte de a intrà in caracterizarea mai<br />
amanuntita a acestor studii, diverse nu prin natura ci prin<br />
tendentele lor, 5i mai nainte de a schith masurile principale<br />
de executat spre a realizA coexistarea acestor cloud tendente<br />
in 5coalele noastre secundare, fie-ne, zicem, iertat de a relath<br />
aci chteva cuvinte foarte insemnate ale unui bArbat ce este<br />
prenumärat printre somitatile instructiunii in Francia, 5i tot<br />
de-odatA printre cei mai cAlduro5i aparatori ai drepturilor<br />
Romani lor, ale d-lui Saint-Marc Girardin. Domnia-sa zice :<br />
Change language