OPERE COMPLETE

ASOCIATIUNEA TRANSILVAN X. 299
adevArului, ca ap sh produca o natiune sändtoasa 0 plina' de virtute_
Amin !k+
Dupa aceasta binecuvantare, chorul junilor intona un imn
national, §i apoi tot publicul se rasipi Mgaduindu-§i succes
bun la intalnirea din anul viitor dela Blaj.
Astfel se petrecurd cele trei zile de sarbatoare nationala
ale adundrii din Bra§ov. Marturi la fata locului, noi am exptts
aci, cu exactitudine §i cu sinceritate, faptele care ne-au impresionk
mai viu §i nu ne-am sfiit a reproba pe acele ce ni
s'au parut nepotrivite, precum am §i laudat cu bucurie pe
cele demne de admiratiunea tuturor. In adevar, cat despre
noi, nu intelegem alta critica deck pe cea dreapta, nepartinitoare,
nefatarita : daca parerea noasträ va fi justa §i daca
viersul nostru va fi convingator, atunci culpe§ul i§i va simti
vina §i se va indrepta ; iar daca aceste cualitati ne vor lipsi,
atunci cel putin ne ramane mangaierea, ca nu am mintit
conOintei noastre, afumand cu miresme prefacute ni§te idoli
amagitori.
Pentru aceea, inchidind acum expunerea amanuntimelor din
adunarea dela Bra§ov, trebue sa recunoa§tem ca. scopul, faptele
§i tendentele Asociatiunii literare transilvane, sunt in general
demne de a fi sustinute §i imbrati§ate de tot poporul
roman, ca, prin acest mijloc, cercul lor sa se lateasca §i sa
profite tuturor Romanilor in de ob§te ; apoi iar, fundatorilor
ei, natiunea le este mult datoare. Pärintelui episcop aguna,
mai in deosebi, carele a sprijinit proiectul pe langa curtea
imperiala din Viena §i caruia singur s'a incredintat de acolo
executarea lui poporul ardelean are de ce sa-i fie mult recunoscdtor
; de§i preasfintia sa, crescut departe de sanul romanimii,
nu poate sa.-i intinza amorul national preste toata
poporimea romana, fail distinctiune de eparchie §i de guvern:
de§i credinta nationala a preasfintiei sale se intemeiaza mai
mult pe curtea stapanitoare din Viena, deck pe elementul
vital al infratirii nationale a Romanilor ; de§i sperantele preaslintiei
sale nu se aratà a merge mai departe deck la o pacinica
conlocuire a Romanilor suditi cu celelalte natiuni ala-