OPERE COMPLETE

RASUNETE ALE PINDULUI IN CARPATI 27
cautd a aduna §i de pe la altii ; ce e al lui bun rdmas dela OHO
il tine cu respect, dar vechitura strdind oleapadd §i o despretuie§te.
Ma dar, bizuiti pe aceste cuvinte §i spre a ne mdrgini in
cercul cantecilor poporane, pentru noi zicerile vechi §i locale
dintr'un cantic, vor fi, in lipsa altor probe mai explicite,
marca prin care vom determina, precat se va putea, la ce
epocii §i pe ce kircim au ndscut deosebitele inspiratiuni poetice
ale poporului roman.
Cand dar, in balada Mioarei gdsim aldturate cu ni§te ziceri
provenite dela Romanii din Tesalia (laie, bulucaie, ortoman),
imbinate cu ni§te idei ce ne poartä mintea spre tara
ocupatd de dan§ii (pcislorul Enos pe Olimp, moartea sau
nunta lui Adonis la Eleni)., cand gdsim, zicem, intr'insa
numiri locale, precum Moldovan, om de pe malul Moldovei,
Ungurean, adicd roman de peste Carpati sau Ungur, Vrancean,
locuitor din muntii Vrancei, din tinutul Putnii, oita
barsanii adicd -din tam Barsei de langd Bra§ov §i altele de
felul acestora, insemnand localitAti4 populatiuni din Dacia,
noi nu ne fndoim de a spune cd aceste cuvinte sunt adaose
mai noui, cd ele sunt localizAri introduse in baladd, dupd ce
canticul, e§it din plaiurile poeticului Olimp, cu dialectul original
al Romanilor Tesalici, s'a rAspanditl printre Romanii
dela Dundre §i dela Carpati, §i s'a strAmutat pe dialectul
acestora, rdmanandu-i, din vechia sa redactiune, numeroase
ziceri ce sunt comune ambelor idiome, §i numai foarte putine
cuvinte originale tesalice, care au ajuns a se repeti, fArd de
a fi intelese, de popoarele tdrilor Dundrii.
Dar cand ? La ce vreme oare ? a putut sd se fad. aceastá.
strAmutare a canticului dintr'o tard intr'alta, din Tesalia in
Dacia, cdci noi astAzi, intr'o epocd de regeneratiune a natiunii
Romane, abia §tim ca existA acei frati cu totul instrainati de
noi ? and a fost ceasul acela, vrednic de dor §i de laudd,
de ne-am intins cu totii Infirm peste Balcani §i am trait traiu
fratesc impreund?