OPERE COMPLETE

ASOCIATIUNEA TRANSILVANX 293
certelor nationale ce se tinura dupe amiazi, in acele trei zile
solemne, precum oratiunea d-lui Barit din ajun dase explicare
asupra expozitiunii din Brasov. Astfel §tiinte, literatura,
arte si industrie, toate ramurile productiunii spiritului national,
isi avura locul lor in acea sarbare intelectuald a na-
tiunii.
A treia i ultima sedinta, Mra de a fi tratat cestiuni de
interes foarte intins, fu insa, fárà indoiala, cea mai interesanta
§i cea mai roditoare in rezultate bune; intr'insa a fost
vorba de a discutà raporturile comisiunilor numite, cu cloud
zile inainte, spre a verifica socotelile din trecut §i a determinà
cheltuelile pentru viitor. Aci, din mai multe cestiuni de
amanunte, se ridicard desbateri serioase, vii, animate, la care
multi membri din adunare luara parte cu interes. Nu mai era
o gloata sgomotoasa de aprobatori ai oracolelor venite din
capul salei; ci un consiliu de barbati cugetätori, cari isi combinau
ideile §i parerile in modul cel mai profitabil pentru scopul
ce'si propune Asociatiunea. In ziva cea din urma, formele
unei adunari deliberative se statornicise in adunarea
dela Bra§ov, §1 este de observat ca progresiunea mersese
crescand in cele trei sedinte consecutive. Dela aclamarile entuziaste
ale zilei d'intai pand la minutioasele discutiuni ale
ultimei §edinte, adunarea trecuse prin desbaterea cestiunii
ortografice, in care libertatea de opiniuni a membrilor fusese
in crancena lupta cu apasarea comitetului dirigent. Astfel se
formeazd natiunile la viata reprezentativa. Romanul mai cu
deosebire, bogat in samanta de vorba si nu lesne induplecat
la ce-i spune ori cine, invata foarte usor, meseria parlatnentard.
Chiar in adunarea literal-à dela Brasov, simteai inima
romaneascd crescand din zi in zi in peptul fiecaruia.
Punctul intai de discutiune, in §edinta din 8O/16 iulie, fu de
a sti daca se pot bucurd de drepturi §i de titluri, acei membri
cari n'au indeplinit cu totul conditiunile statutelor Asociatiunii,
intru ceeace prive§te admisiunea §i clasificarea lor. Dupa acele
statute, mernbrii sunt de patru feluri : fundatori sunt acei
cari depun la Asociatiune, odata, cel putin o suma de 200