OPERE COMPLETE
OPERE COMPLETE OPERE COMPLETE
1 ASOCIATIUNEA TRANSILVANX 291 b) Sa incunostiinteze 0i pe guvernul tarei despre aceastd ortografie, ca despre una ce se poate asemenea recomanda la toate oficiolatele in toate ramurile administratiunei publice ; c) Tot aceasta conchizie a adunarii sa se faca cunoscuta i redactiunilor nationale romanesti. 3. Cu toate acestea insa adunarea recunoaste fiecaruia dreptul netarmurit al liberei discutiuni asupra gramaticei si ortografiei limbei, pentru ca este bine cunoscut cum ca, pe campul stiintei, nu incape nici o restrangere sau dictatura, ci.ca aceasta are sa provina numai dela legile vesnice care se descopere din natura limbei. Cu toata generoasa liberalitate a acestei din urmd clauze, prin care se permite Românilor de a scrie mai romane§te deck multi Ardeleni, nu-i mai putin adevárat cA Asociatiunea literarä Transilvand a adoptat o ortografie a ei §i CA ea s'a indatorat a-§i pune toate silintele ca s'o introducA in toatd natiunea romAnA de dincolo de munti, fArd de a ILIA catu§i de putin seama de partea cea mare a natiunei romAne, adica de locuitorii Principatelor. Prin modul acesta, vom ajunge a aved una sau mai multe ortografii la noi, dar toate diferite de cea de dincolo ; §i poate cu timpul vom aved o limbA romAneascA la noi, §i alta dincolo. Acest straniu rezultat este foarte probabil, dacA nu se vor IuA mAsuri serioase pentru a-I preintimpind; cAci negre§it chiar astral' putini vor fi acei Romani din Principate cari vor intelege cu inlesnire unele fraze ce se pronuntau fArA nici o temere de ridicol, in adunarea dela Bra§ov. Spre exemplu, auziai oratori zicAnd : «In tari cercusteiri momentoase delme set defigem oficielatelor etc ..» ; ceiace se traduce pe române§te: «In atari sau in astfel Ade imprejurdri grele trelmie sii hotdrdrn dregatoriilor etc...» Daca. vom merge tot a§A, apoi negre§it vom ajunge ca, peste cincizeci de ani cel mult, RomAnii de dincolo §i de dincoace de Carpati sa se inteleaga intre sine a§A de putin cat §i Spaniolii cu Portughezii. De Cale ori se prezintd ocaziunea, noi ne simtim o datorie de a atrage luarea aminte a tuturor literatilor no§tri .asupra acestei dezbinAri nationale pe care ei insa§i cu imprudenta o pregAtesc. Fie-ne dar iertat a spunp acestea chiar in fata ace-
992 L. I. ODOBEq.11 lora cari au adoptat cu entuziasm erudita ortografie, zisa eti- , mologica a respectabilului canonic T. Cipariu, §i caruia nu i-am gasi poate a§à multe neajunsuri, dacä ingeniosul ei autor ar fi izbutit sa-§i scrie cu dansa numele sau propriu, astfel in cat sd nu-1 citeasca unii §i altii Wimp; unii 10114'1S §i allii thimpiS; ci toti cu totul, cipariu, precum se poate scrie §i citi cu toate ortografiile inventate §i uzitate pana acum in tarile romane§ti, osebit numai de a d-sale. Inchieindu-se cu a§a trist succes discutiunea asupra ortografiei, d-1 protopop Ioan Petric citi o mica dizertatiune asupra cre§terii vermilor de matase §i asupra culturei duzilor sau fraigarilor (precum se zic in Ardeal), in care dovedea Cate foloase se poate trage dinteaceasta exploatare, ce din zi in zi dobande§te o mai mare intindere in toate tarile romane. Apoi, d-I loan Pu§cariu citi frumosul discurs Despre importanta documentelor nobilitare ale familiilor române, pe care amicul nostru d-1 Papiu Ilarian 1-a retiparit in Tesauru de Monumente Istorice pentru Rominia, (tom. I, fasc. 3, Septembric 1862).D. Pu§cariu7barbatlaborios care §tie sa uneasca indeletnicirile sale administrative ca prefect in mai multe iinuturi rom-ane din Transilvania d'a rândul, cu cercetari istorice pline de un interes national, a reu§it a desgropa nobleta natiunii romane chiar §i din colibele fo§tilor iobagi dela Fagára,§ §i din valea Hategului; domnia lui tine un catalog sau album, in care stau inscrise toate actele vechi ce a putut capata pana acum §i a§teaptä completarea acestei lucrari: spre a da publicului un bogat seceri§ de documente vechi din cele mai importante. Introducerea la aceasta lucrare, scrisa intr'un stil elegant §i colorat, a fost cititä de domnia lui dinaintea unui public, care a primit-o cu aplauze adesea repetite §i totdeauna bine meritate. In fine, d-I G. Barit a inchis §i asta. data §edinta, citind discursul sau : Despre artele frumoase cu aplicarea lor la cerintele poporului ronuinesc. N-avem decat sincere laude a da acestei interesante disertatiuni, care pe l'anga multe consideratiuni pline de gust §i de adevar, da §i explicarea con- ,
- Page 243 and 244: 240 AL. I., ODOBESCU inima! Pentru
- Page 245 and 246: 242 AL. I. ODOBESCU El era cu trei
- Page 247 and 248: 244 AL. I. ODOBESCU pod maret pe ca
- Page 249 and 250: 246 AL. I. ODOBESCU intai d'espre p
- Page 251 and 252: 248 AL. I. ODOBENCI: rostindu-ne me
- Page 253 and 254: Dar. 250 AL. 1. ODOBESCU din nenoro
- Page 255 and 256: 252 AL. I. ODOBESOU cat §i pentru
- Page 257 and 258: 254 AL. 1. ODOBESCU momentul cAnd s
- Page 259 and 260: 0000 00000000 Petre Ispirescu CUVAN
- Page 261 and 262: 259 AL. I. OD 011EsCU §tie dad. Ju
- Page 263 and 264: 260 AL. I. ODOBESOU Publicarea i rA
- Page 265 and 266: 262 AL. I. ODOBESCU «Vazuta-ti vre
- Page 267 and 268: 264 AL. I. 0130013E,CU aplecdri din
- Page 269 and 270: 266 AL. I. 000BESCli purtat in con
- Page 271 and 272: 268 AL. I. ODOBESCI: cu noi, pentru
- Page 273 and 274: 270 AL. 1. ODOBES( «cu care au avu
- Page 275 and 276: 979 AL. I. ODOBESCU §i puternica n
- Page 277 and 278: Asociatiunea transilvand pentru lit
- Page 279 and 280: 276 AL. I. ODOBESCU mani Inca si az
- Page 281 and 282: 278 AL. 1. ODOIMISCU gent al Asocia
- Page 283 and 284: 280 AL. I. ODOBESCU elalte natiuni.
- Page 285 and 286: 9s9 AL. I. (IDOIIESCU cum a publica
- Page 287 and 288: 284 AL. I. ODOBESCU de o parte ; pe
- Page 289 and 290: 266 AL. I. ODOBESCU ar fi putut sà
- Page 291 and 292: 288 AL. I. ODOBESCU du-se unele obi
- Page 293: 200 AL. I. ODORESCV In via discutiu
- Page 297 and 298: 294 AL. I. ODOBESCU florini austria
- Page 299 and 300: 296 AL. 1. ODOBDSCU Axentie, dr. Ra
- Page 301 and 302: 298 AL. J. ODOBESCU vdtati maghiari
- Page 303 and 304: : 00 AL. I. ODO RESULT turate, sub
- Page 305 and 306: Gimnazii §i coale reale JIM* RAPOR
- Page 307 and 308: NI AL. I. ODOBESCU Legea determinA
- Page 309 and 310: 306 AL. I. ODOBESCU «fi cu totul c
- Page 311 and 312: 3 08 AL. 1. ODOBES(U a) Gimnazilie.
- Page 313 and 314: 310 AL. I. ODOBESCIJ 50 In loc de n
- Page 315 and 316: 312 AL. L ODOBESCU lor ; le-ar prez
- Page 317 and 318: 314 AL. 1. ODOBESCU VIII. &iintele
- Page 319 and 320: 316 AL. I. ODOBESCU sau redactarea
- Page 321 and 322: 318 AL. I: ODOBESCU naturale) VII,
- Page 323 and 324: 320 AL. T. ODOBESCU Dad dinaintea f
- Page 325 and 326: 322 AL. L ODOBESCU tive de decorati
- Page 327 and 328: 324 AL. I. ODOBESCU II. Guvernul M
- Page 329 and 330: 326 AL. I. ODOBESCU A doua idee gre
- Page 331 and 332: 328 AL. I. ODOBB*3CU obiecte de hra
- Page 333 and 334: 330 AL. I ODOBU.,CU Guvernul Mariei
- Page 335 and 336: 332 AL. I. ODOBESCU cuprindeau toat
- Page 337 and 338: 334 AL. I. ODOBESCU are de dat §i
- Page 339 and 340: 336 AL. I. ODORESCU stofele §i pe
- Page 341 and 342: 338 AL. I. ODOBE:5C11 strainatate,
- Page 343 and 344: 340 AL. I. ODOBESCU pretutindeni in
1<br />
ASOCIATIUNEA TRANSILVANX 291<br />
b) Sa incunostiinteze 0i<br />
pe guvernul tarei despre aceastd ortografie, ca<br />
despre una ce se poate asemenea recomanda la toate oficiolatele in toate<br />
ramurile administratiunei publice ;<br />
c) Tot aceasta conchizie a adunarii sa se faca cunoscuta i redactiunilor<br />
nationale romanesti.<br />
3. Cu toate acestea insa adunarea recunoaste fiecaruia dreptul netarmurit<br />
al liberei discutiuni asupra gramaticei si ortografiei limbei, pentru<br />
ca este bine cunoscut cum ca, pe campul stiintei, nu incape nici o restrangere<br />
sau dictatura, ci.ca aceasta are sa provina numai dela legile<br />
vesnice care se descopere din natura limbei.<br />
Cu toata generoasa liberalitate a acestei din urmd clauze,<br />
prin care se permite Românilor de a scrie mai romane§te<br />
deck multi Ardeleni, nu-i mai putin adevárat cA Asociatiunea<br />
literarä Transilvand a adoptat o ortografie a ei §i CA ea s'a<br />
indatorat a-§i pune toate silintele ca s'o introducA in toatd<br />
natiunea romAnA de dincolo de munti, fArd de a ILIA catu§i<br />
de putin seama de partea cea mare a natiunei romAne, adica<br />
de locuitorii Principatelor. Prin modul acesta, vom ajunge a<br />
aved una sau mai multe ortografii la noi, dar toate diferite<br />
de cea de dincolo ; §i poate cu timpul vom aved o limbA romAneascA<br />
la noi, §i alta dincolo. Acest straniu rezultat este<br />
foarte probabil, dacA nu se vor IuA mAsuri serioase pentru<br />
a-I preintimpind; cAci negre§it chiar astral' putini vor fi acei<br />
Romani din Principate cari vor intelege cu inlesnire unele<br />
fraze ce se pronuntau fArA nici o temere de ridicol, in adunarea<br />
dela Bra§ov. Spre exemplu, auziai oratori zicAnd : «In<br />
tari cercusteiri momentoase delme set defigem oficielatelor<br />
etc ..» ; ceiace se traduce pe române§te: «In atari sau in astfel<br />
Ade imprejurdri grele trelmie sii hotdrdrn dregatoriilor etc...»<br />
Daca. vom merge tot a§A, apoi negre§it vom ajunge ca, peste<br />
cincizeci de ani cel mult, RomAnii de dincolo §i de dincoace<br />
de Carpati sa se inteleaga intre sine a§A de putin cat §i Spaniolii<br />
cu Portughezii.<br />
De Cale ori se prezintd ocaziunea, noi ne simtim o datorie<br />
de a atrage luarea aminte a tuturor literatilor no§tri .asupra<br />
acestei dezbinAri nationale pe care ei insa§i cu imprudenta o<br />
pregAtesc. Fie-ne dar iertat a spunp acestea chiar in fata ace-