OPERE COMPLETE

OPERE COMPLETE OPERE COMPLETE

upload.wikimedia.org
from upload.wikimedia.org More from this publisher
13.04.2013 Views

1 ASOCIATIUNEA TRANSILVANX 291 b) Sa incunostiinteze 0i pe guvernul tarei despre aceastd ortografie, ca despre una ce se poate asemenea recomanda la toate oficiolatele in toate ramurile administratiunei publice ; c) Tot aceasta conchizie a adunarii sa se faca cunoscuta i redactiunilor nationale romanesti. 3. Cu toate acestea insa adunarea recunoaste fiecaruia dreptul netarmurit al liberei discutiuni asupra gramaticei si ortografiei limbei, pentru ca este bine cunoscut cum ca, pe campul stiintei, nu incape nici o restrangere sau dictatura, ci.ca aceasta are sa provina numai dela legile vesnice care se descopere din natura limbei. Cu toata generoasa liberalitate a acestei din urmd clauze, prin care se permite Românilor de a scrie mai romane§te deck multi Ardeleni, nu-i mai putin adevárat cA Asociatiunea literarä Transilvand a adoptat o ortografie a ei §i CA ea s'a indatorat a-§i pune toate silintele ca s'o introducA in toatd natiunea romAnA de dincolo de munti, fArd de a ILIA catu§i de putin seama de partea cea mare a natiunei romAne, adica de locuitorii Principatelor. Prin modul acesta, vom ajunge a aved una sau mai multe ortografii la noi, dar toate diferite de cea de dincolo ; §i poate cu timpul vom aved o limbA romAneascA la noi, §i alta dincolo. Acest straniu rezultat este foarte probabil, dacA nu se vor IuA mAsuri serioase pentru a-I preintimpind; cAci negre§it chiar astral' putini vor fi acei Romani din Principate cari vor intelege cu inlesnire unele fraze ce se pronuntau fArA nici o temere de ridicol, in adunarea dela Bra§ov. Spre exemplu, auziai oratori zicAnd : «In tari cercusteiri momentoase delme set defigem oficielatelor etc ..» ; ceiace se traduce pe române§te: «In atari sau in astfel Ade imprejurdri grele trelmie sii hotdrdrn dregatoriilor etc...» Daca. vom merge tot a§A, apoi negre§it vom ajunge ca, peste cincizeci de ani cel mult, RomAnii de dincolo §i de dincoace de Carpati sa se inteleaga intre sine a§A de putin cat §i Spaniolii cu Portughezii. De Cale ori se prezintd ocaziunea, noi ne simtim o datorie de a atrage luarea aminte a tuturor literatilor no§tri .asupra acestei dezbinAri nationale pe care ei insa§i cu imprudenta o pregAtesc. Fie-ne dar iertat a spunp acestea chiar in fata ace-

992 L. I. ODOBEq.11 lora cari au adoptat cu entuziasm erudita ortografie, zisa eti- , mologica a respectabilului canonic T. Cipariu, §i caruia nu i-am gasi poate a§à multe neajunsuri, dacä ingeniosul ei autor ar fi izbutit sa-§i scrie cu dansa numele sau propriu, astfel in cat sd nu-1 citeasca unii §i altii Wimp; unii 10114'1S §i allii thimpiS; ci toti cu totul, cipariu, precum se poate scrie §i citi cu toate ortografiile inventate §i uzitate pana acum in tarile romane§ti, osebit numai de a d-sale. Inchieindu-se cu a§a trist succes discutiunea asupra ortografiei, d-1 protopop Ioan Petric citi o mica dizertatiune asupra cre§terii vermilor de matase §i asupra culturei duzilor sau fraigarilor (precum se zic in Ardeal), in care dovedea Cate foloase se poate trage dinteaceasta exploatare, ce din zi in zi dobande§te o mai mare intindere in toate tarile romane. Apoi, d-I loan Pu§cariu citi frumosul discurs Despre importanta documentelor nobilitare ale familiilor române, pe care amicul nostru d-1 Papiu Ilarian 1-a retiparit in Tesauru de Monumente Istorice pentru Rominia, (tom. I, fasc. 3, Septembric 1862).D. Pu§cariu7barbatlaborios care §tie sa uneasca indeletnicirile sale administrative ca prefect in mai multe iinuturi rom-ane din Transilvania d'a rândul, cu cercetari istorice pline de un interes national, a reu§it a desgropa nobleta natiunii romane chiar §i din colibele fo§tilor iobagi dela Fagára,§ §i din valea Hategului; domnia lui tine un catalog sau album, in care stau inscrise toate actele vechi ce a putut capata pana acum §i a§teaptä completarea acestei lucrari: spre a da publicului un bogat seceri§ de documente vechi din cele mai importante. Introducerea la aceasta lucrare, scrisa intr'un stil elegant §i colorat, a fost cititä de domnia lui dinaintea unui public, care a primit-o cu aplauze adesea repetite §i totdeauna bine meritate. In fine, d-I G. Barit a inchis §i asta. data §edinta, citind discursul sau : Despre artele frumoase cu aplicarea lor la cerintele poporului ronuinesc. N-avem decat sincere laude a da acestei interesante disertatiuni, care pe l'anga multe consideratiuni pline de gust §i de adevar, da §i explicarea con- ,

1<br />

ASOCIATIUNEA TRANSILVANX 291<br />

b) Sa incunostiinteze 0i<br />

pe guvernul tarei despre aceastd ortografie, ca<br />

despre una ce se poate asemenea recomanda la toate oficiolatele in toate<br />

ramurile administratiunei publice ;<br />

c) Tot aceasta conchizie a adunarii sa se faca cunoscuta i redactiunilor<br />

nationale romanesti.<br />

3. Cu toate acestea insa adunarea recunoaste fiecaruia dreptul netarmurit<br />

al liberei discutiuni asupra gramaticei si ortografiei limbei, pentru<br />

ca este bine cunoscut cum ca, pe campul stiintei, nu incape nici o restrangere<br />

sau dictatura, ci.ca aceasta are sa provina numai dela legile<br />

vesnice care se descopere din natura limbei.<br />

Cu toata generoasa liberalitate a acestei din urmd clauze,<br />

prin care se permite Românilor de a scrie mai romane§te<br />

deck multi Ardeleni, nu-i mai putin adevárat cA Asociatiunea<br />

literarä Transilvand a adoptat o ortografie a ei §i CA ea s'a<br />

indatorat a-§i pune toate silintele ca s'o introducA in toatd<br />

natiunea romAnA de dincolo de munti, fArd de a ILIA catu§i<br />

de putin seama de partea cea mare a natiunei romAne, adica<br />

de locuitorii Principatelor. Prin modul acesta, vom ajunge a<br />

aved una sau mai multe ortografii la noi, dar toate diferite<br />

de cea de dincolo ; §i poate cu timpul vom aved o limbA romAneascA<br />

la noi, §i alta dincolo. Acest straniu rezultat este<br />

foarte probabil, dacA nu se vor IuA mAsuri serioase pentru<br />

a-I preintimpind; cAci negre§it chiar astral' putini vor fi acei<br />

Romani din Principate cari vor intelege cu inlesnire unele<br />

fraze ce se pronuntau fArA nici o temere de ridicol, in adunarea<br />

dela Bra§ov. Spre exemplu, auziai oratori zicAnd : «In<br />

tari cercusteiri momentoase delme set defigem oficielatelor<br />

etc ..» ; ceiace se traduce pe române§te: «In atari sau in astfel<br />

Ade imprejurdri grele trelmie sii hotdrdrn dregatoriilor etc...»<br />

Daca. vom merge tot a§A, apoi negre§it vom ajunge ca, peste<br />

cincizeci de ani cel mult, RomAnii de dincolo §i de dincoace<br />

de Carpati sa se inteleaga intre sine a§A de putin cat §i Spaniolii<br />

cu Portughezii.<br />

De Cale ori se prezintd ocaziunea, noi ne simtim o datorie<br />

de a atrage luarea aminte a tuturor literatilor no§tri .asupra<br />

acestei dezbinAri nationale pe care ei insa§i cu imprudenta o<br />

pregAtesc. Fie-ne dar iertat a spunp acestea chiar in fata ace-

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!