OPERE COMPLETE

ASOCIATIFSEA TRANS1LVANA
meile, mai putin geloase deck bArbatii lor de a-si ascunde
curiozitAtii publice, productele muncei si indemânärii lor, umpluse
douä sdli intregi cu o profuziune de lucrAri de tudnA
de tot felul, incepand dela grosolana panzd de cânepd lucratg.
in argea, pand la cele mai fine si mai dibace cusdturi.
Nu vont spune nimic de pungile si de pernele pe caneva,
impletite si cusute de damele de prin orase, cad civilizatiunea,
care stie sã niveleze totul, perfectionând si generalizand mijloacele
de executare, a rApit acelora orice originalitate nationala
; dar vestrnintele tesute, croite si ornamentate de Romancele
dela tail, maramele, iiele, dmesele, zâbunele, brânele,
presurile, cojoacele chiar umplute cu matasuri si cu firuri,
prezentau fdra indoiald o colectiune minunat de variat si pia.cutd
vederii. Poate negresit cd aceleasi obiecte, dad ar fi fost
adunate in satele Principatelor, ar fi prezentat, in colori, mai
multd vioiciune si mai multa. armonie, did inteadeviir mafasurile
orientale eu care se servd la noi satencele I spre a impodobi
vesmintele lor, au de acele tonuri dlduroase ale orientului,
pe care nu le pot atinge cu nici un pret vapsitorii din
occident, dar ori si cum, nimic nu poate fi mai gratios ca
acele cojoacele de oaie alba, cusute cu vArgi si cu triunghiuri
de mätase neagrd, care se fac si la noi in Muscele, si in
Vrancea, si pe poala opusd a Carpatilor in, BArsa, si care
seamanA a fi decorate cu inscriptiuni persane cuneiforme ca
paretii si stalpii din Persepolis ; apoi iar, celelalte vesminte
de piele inflorate, cusute pe la Sibiu, cu bucheturi de mii de
colori ; apoi chimirile de piele rosie impestritate cu desemnuri
felurite, tipdrite sau lipite d'asupra si decorate cu alAmuri strälucitoare;
apoi Inca presurile tesute cu fir alb sau galbin, cu
ornamente si cu ciucuri lungi de larià coloratà, care se lucreaza'
in Banat, inlocuind acolo sorturile si fotele prancelor
noastre.
Toate aceste felurite obiecte adunate la un loc, ca o expresiune
a industriei Românilor de peste munti, nu da insd ditusi
de putin prilej vizitatorului venit din Principatele române, sa
simta ca trecuse granita; productele erau cu totul aceleasi ce