OPERE COMPLETE

ASOCIATIUNEA TRANSILVANA 283
o caracteriza de o simpla maimutarie ; adicA cum am zice.cu alte cuvinte
: fiindcA altii au apucat la drum mai de dimineata, noi sa nu miscam
din loc ; fiincicA altii au invatat a inota, noi sa nu intrAm nici pana
la genuchi in apA :
fiindcA altii au curagiul de a incalica armAsari spumegatori
i infocati, noi sa nu cutezam, nici a mai prasi vre un cal in
bAtatura noastra.
Cl totu0 sa ne intoarcem; ce sa mai negam aceeace nu se rnai poate
ascunde nicidecum ? Ap este : expozitiunea in general este in adevar o
maimutarie, adica o imitatiune atat a targurilor, cat §i mai vartos a jocurilor
indatinate la Elinii antici, sau a minunatelor adunari din toatA
patria imprejurul unor temple de ale lor uncle avea a se produce fiecare-in
arta sau in meseria sp, in fata intregei natiuni, dela care apoi
toti cei mai eminenti i§i lua cununa de victorie. Aa e, ideea ce s'a facut
de modä ca de zece ani incoace §i s'a pus cu atata zgomot in lucrare
la Londra, Paris, Munich, Viena i pe aiurea, seamanA .5i ea unei antice,
reaflate in ruinele Palmirei sau ale Pompei, dupa care acum artitii moderni
fac o mie altele asemenea. Oare insa pentru aceia se poate nzga
folosul practic al expozitiunilor ?
Aceasta intrebare onorabilul public ascultator ii o poate deslega cu
privire la poporul nostru, in mod cu totul practic, trecand, daca ii place,
in localele pe uride se afla aKzate obiectele tramise de catre toll favoritorii
zcestei intreprinderi fragede §i nepretentioase.
Tot publicul, in adevAr, dupa aceste cuvinte, se repezi cu
curiozitate cdtre expozitiune. Erau patru sAli pline cu mai
multe mii de obiecte diferite §i, pe tot minutul, trimi§i dii
deosebite localitati romane de peste munti soseau aducand
alte noui obiecte; in§tiintarea proiectului se Meuse tArziu §i
astfel multe din Wile romane ale Austriei nu avusese vreme
a se pregAti i din Bucovina, din Bihor, din Satmar, din Maramurq
§i din alte cateva localitati nu se trimisese nirnic la
expozitiunea din Bra§ov ; apoi iar productele vegetale, grane
legume §i poame, erau in numar foarte redus ; numai tara
Barsei adusese cativa miinuchi de spicuri inalte §i groase ;
din alte Oil mai departate, unde nu au fost oameni cari sa
indemne mai cu staruinta pe tarani, Romanii, banuitori §i
sfieti din fire, nu se riscase a trimite prube de productele lor,
neputAnd intelege ce voesc a face pozn4i de Bra§oveni cu
grânele dela clan§ii. Dar, ori §i cum, productele manufacturate
erau numeroase : pielariile, cojocariile §i cureliiriile, pe