OPERE COMPLETE

9s9
AL. I. (IDOIIESCU
cum a publicat-o Gazeta Transilvaniei No. 60 din 1 August,
desi improvizatiunea oratorului adaogi si mai mile considerani
asupra greutatilor ce se intampinase in executarea proiectului,
greutati provenite nurnai din cauza noutatii acestui
fapt, neobisnuit Inca, sub astfel de forma, in poporul roman.
D. Barit a aratat in cuvintele de mai jos, cat este de rau judecat
acest popor a
i cat el poate face de la sine, adica cu
mult mai mult deck s'ar crede :
In manifestarile vietei noastre nationale, sociale si practice si intre opiniunea
formata la alte popoare despre noi, domneste tocmai si pe campul
industriei si al agriculttirei, inca i pana in aceste motnente o diferenta
din cele mai aprige, din Cate numai se pot cugeta. Unele popoare
mai sunt adica de acea opiniune, cum ca industria la Romanii transilvani
este nula i ca agricultura lor inca se Ai tot numai in starea ei
primitiva, precum a putut fi aceiasi inainte de aceasta cu cateva mii de
ani. Din contra insa, masa precumpanitoare a poporului rominesc a fost,
mai e in stare si Oita astazi de a-si produce, a-si face si indestula cele
mai multe trebuinte ale vietei sale pamantesti, numai dupa faticele bratelor
sale. Sa ne intoarcem spre oarecare tinut al tarei, sa luim in deaproape
cercetare modul vietei,' imbracamintea i toate trebuintele Romanului,
pentru ca sa ne castigam deplina convictiune, cum ca Romanului
lipsesc numai acelea cateva meserii, pe care dansul salt ca a invatat din
mosi de strimosi a le despretui ca pe unele care nu ar corespunde
geniului i caracterului sau national ; sau iarasi de acelea care, in pozitiunea
si intre referintele sub care a gemut de mai multi secoli, ii fusese
strans oprit de a le invata, sau si de acelea, ale caror trebuinte nu le-a
simtit nici odinioara, din cauza ca nu coresptunleau modului vietei la
care a lost dedat iarasi din strabuni preste toate generatiunile pana in
zilele noastre.
Apoi, dupa ce a aratat, cu oaresicare arnanunte, in ce consista,
sub aceste felurite raporturi, activitatea actuala a poporului
romanesc de peste Carpati, activitatea ce merita a fi
invederata i pretuita, oratorul, in modestia sa de organizator
principal al acestei parti insemnate a sarbatorii nationale dela
Brasov, cauta sa scuzeze chiar i printr'o glumd, tentativa sa,
tot atilt de interesanta, de instructiva cat si de bine nemerita :
Acelora cari nu-si au luat timp de a pune in eumpana temeiuri de
natura celor sus atinse, le-a placut a lua incercarea noastra in ras si a