OPERE COMPLETE

ASOCIATIUNEA TRANSILVANA 281
1
tuiti in cursul lunilor trecute dela cea din urnid adunare incoace;
si cealaltd, cu elaborarea unui proiect privitor la
intrebuintarea si Pepartitiunea pe viitor a veniturilor Asociafiunii,
intru intelesul statutelor sale. Zicem cd aceste comisiuni
au fost alese, numai ca sd fim conformi protocolului
oficial, care totusi si dansul adaoge «prin achiamareo ; datdupd
ideile ce ne-am format noi acum, in viata noastrd constitutionald,
despre alegerea de mandatari, credem cd cu greu
s'ar aplica acest epitet ce coprinde in sine un inteles cu totul
liberal, la deniunirea membrilor acelor comisiuni d'a dreptul
de cdtre presedintele adundrii. in adevär modul urmat era
astfel : presedintele declard adundrii cd, pentru membrii a cutdrii
comisiuni sunt buni cutare, catare ,si catare; iar adunarea,
de curtenk pentru persoanele numite, sau ca sã nu
strice placerea presedintelui, rdspundea la fiecare nume impus,
prin urarea sacramentald: SI tralasca! i bine facea adunarea
de era asa de amabild si de lesne induplecatd, cdci
altmintrelea s'ar fi putut expune chiar &Ansa a primi dela
seful ei, o glumeata somatiune ca aceia ce el adresh sexului
frumos care iirpodobea galeria superioard a salei, si care,
.permitandu-si intr'un moment de satisfacere a-si exprima
multumirea cdtre un orator ce fAcea lauda sa, fil apostrofat
de cdtre presedinte cu aceste cuvinte, mai mult demne de un
Imam turcesc : qDomnia-voastrd de acolo de sus sd tdceti. Femeile
trebuie sd fie mute ca pestele.»
Tot la aceastd sedintd s'a citit si un raport asupra activititii
comitetului in lunile trecute, precum si asupra deosebitelor
daruri in bani, ciirti si colectiuni mineralogice ce Asociatiunea
primise, si in fine tot d. Barit, secretar primar al
comitetului, membrul cel mai activ si indemndtorul principal
al emulatiunii ce misca Brasovul in acele zile, inchise sedinta
prin cuvintele urmdtoare, in care domnia-lui da seama publicului
despre intentiunea ce a impins pe concetrttenii sili a
incerca o expozitiune de producte nationale si despre folosul
ce poate izvori dintr'un asemenea inceput.
Culegem cateva idei principale din cuvantarea sa astfel pre-